Poluarea Și Climă Orașilui Cernavodă

8/19/2019 Poluarea Și Climă Orașilui Cernavodă

1/13

Poluarea i climș a orașului Cernavodă

Aspecte generale

Cernavodă este un oraş din judeţul Constanţa, 44°20′1!", 2#°02′01!$% Are opopulaţie de 1%022 locuitori &2011', supra(aţa este de 4)%1 *m+, iar densitatea populaţieieste de )-loc.*m2%

/eritoriul administrativ al oraşului Cernavodă se nscrie n Podişul orogei situ3nduse n 5onă de con(luen a a (luviului unărea cu văile Carasu, /irinul i 6ili tei% /eritoriul areț ș șo (ormă neregulată ca des(ă urare n lungul (luviului pe o distan a de # *m% Cercetărileș țar7eologice e(ectuate dea lungul timpului au scos la iveală vestigii care atestă pre5enţăcontinuă a omului ncă din perioade timpurii ale civili5a iei% Cel mai renumit vestigiuțar7eologic al ora ului a(lat la cca% 4 *m de oraş, repre5intă ruinele cetăţii A8iopolisș %6curtistoric

Atestat, cu --00 de ani n urmă, mai nt3i prin i5voarele nescrise şi mult mai t3r5iu princele scrise, ţinutul n care astă5i se de5voltă oraşul Cernavodă , a avut n orice momentistoric lucruri speciale %Cunoscut n perioada romană su denumirea de A8iopolis mai t3r5iu n timpul dominaţiei otomane devine 9oa5g7ioi că mai t3r5iu să se numească Cernavodănume aparţin3nd culturii slave% atorită po5iţiei geogra(ice speciale şi oamenilor pe care iadat sau ia gă5duit acest ţinut dea lungul timpului, n 1 prima şcoală rom3nească dinorogea, n 1#0 prima iserică :rtodo8ă din orogea, n 1## prima mosc7ee, in1#;desc7iderea lucrărilor la unăre,n 1#;- naugurarea podului (eroviar peste unăre proiectatde ing%Ang7el 6aligni, n 1;#4 inaugurarea canalului care leagă (luviul unărea de •

1;;- ? Pornirea Centralei "ucleare>

$E$


2/13

=elie(ul este de o mare varietate, altern3ndu?se dealuri de nălţimi, dimensiuni şi(orme di(erite cu văi sinuoase, pante neuni(orme sau versanţi arupţi şi 5one mpădurite%

in punct de vedere mor(ologic, oraşul Cernavodă este situat pe Podişul orogei desud, suunitatea Podişul oroanţului &


3/13

in punct de vedere geomor(ologic teritoriul administrativ al oraşului Cernavodăaparţine 5onei marginală dunăreana a teraselor de ara5iune lacustră şi (luviatilă, (ormatădintro serie de nivele cu altitudini ntre 1- şi 100 de metri%

Clima

Kalorile medii lunare şi anuale ale duratei e(ective de strălucire a 6oarelui &ore şi 5ecimi' lastaţia meteo din Cernavodă &1;-2000'

Kalorile medii lunare şi anuale ale duratei e(ective de strălucire a 6oarelui &ore şi 5ecimi' la staţia meteo din Cernavodă &1;-2000'

Kalorile medii lunare ale temperaturii aerului &1;-2000'

Euna

6taţia

Altitudinea

m

B BB

BBB

BK

K KB

KBB

KBBB

BL

L LB LBB


4/13

:serv3nd gra(icul de mai sus, cele mai mari valori ale temperaturii aerului nperioada 1;-2000, cu valoare a de 22,)0C n luna iulie, iar cu valoarea de 1,20C o nt3lnim n luna ianuarie%

Cantităţi medii de precipitaţii lunare şi anuale &mm' nregistrate la staţia meteorogogicăCernavodă

Frmărind gra(icul de mai sus cantitatea cea mai mare de precipitaţii, cu valoarea de-1, mm o nt3lnim n luna iunie, iar cea mai mică n luna ianuarie cu valoarea de 2 mm deprecipita ii%Bar valoarea medie anuală pe perioada 1;-2000 este de 40, mm dețprecipitaţii%

Cele mai mici şi cele mai mari cantităţi lunare de precipitaţii &mm'% Perioada 1;-2000

6taţiameteorologică

min% luna anul ma8% luna anul amplitudinea

Cernavodă 0,- "oiemrie 1;# 221, Bulie 1;; 221,2

Cele mai mici cantită ii de precipita ii sau nregistrat n anul 1;# n luna noiemrie cuț țvaloarea minimă de 0,- mm de precipita ii, iar valoarea ma8imă de 221,2 mm de precipita ii n lunaț țiulie n anul 1;;%

=epartiţia numărului de 5ile cu ng7eţ, lunar n ora ul Cernavodă &1;-2000'ș


5/13

upă cum oservă n gra(icul de mai sus luna cu cele mai multe 5ile de ng7e n perioadaț1;-2000, este luna ianuarie cu un număr de 2-,4 5ile%

Denomene meteorologice

Printre (enomenele meteorplogice ce apar n 5onă, cele mai importante suntJ

ceaţă,c7iciura, poleiul, viscolul, grindină% Ceaţa este un (enomen (recvent n 5onele limitro(eunării, ast(el, la Cernavodă numărul mediu anual de 5ile cu ceaţă este n jur de 4, iar celma8im de #% e asemenea, este mai (recvenţa n perioada rece a anului% C7iciura apare n5ilele de iarnă% Ea Cernavodă numărul mediu anual de 5ile cu c7iciură este -,; iar cel ma8imde 1% Cel mai (recvent apare n lunile decemrie şi ianuarie Poleiul apare (recvent iarna% EaCernavodă numărul mediu anual de 5ile cu polei este de -,- iar cel ma8im anual este de 145ile% Kiscolul este un (enomen meteo speci(ic perioadei de iarnă% Mn 5ona are o (recvenţăredusă% Ea Cernavodă numărul mediu anual de 5ile cu viscol n perioada 1;# 1;;; a (ostde 2,2 iar cel ma8im de ;% Nrindina este un (enomen meteo speci(ic se5onului cald şi este rar nt3lnit n 5ona% "umărul ma8im anual de 5ile cu grindină la Cernavodă este de 2 iar celmediu de 0,;% Denomenele meteo severe care pot apărea n 5ona amplasamentului suntJ

• :rajele descărcările electrice din atmos(eră &nsoţite de e(ecte luminoaseşi acustice' sunt speci(ice se5onului cald al anului%

• K3ntul tare (enomenul meteo de deplasare a aerului pe ori5ontală cu vite5ăde cel puţin 1-m.sec> are o (recvenţă redusă n 5onă

• Kijeliile intensi(icări puternice de scurtă durată ale v3ntului, asociate treceriiunor (ronturi reci% upă trecerea unei vijelii, de oicei temperatura scade rusc%

• /ransportul de pra( ridicarea pra(ului şi nisipului de pe supra(aţa terestră natmos(eră su acţiunea v3ntului% Pra(ul şi nisipul răm3n n suspensie pe o durată detimp care este (uncţie de dimensiunile particulelor de pra( sau nisip şi de vite5av3ntului%

•

/ornade intre tornadele cele mai recente care au adusmari prejudiciieconomiei dorogene, demne de menţionat suntJ-7 mai 2005 , atunci c3nd au avut loc nu mai puţin de ; tornade n arealulJ

O3rşova &sat Cioanu', :limp, Cernavodă, "icolae 9ălcescu, /opolog> ? 21 aprilie 2008 ? Centrala &C"$' de la Cernavodă a (ost deconectată marţi

seara de la 6istemul $nergetic "aţional, din cau5a unor (urtuni violente din 5onaCernavodă ce au indus perturaţii n istemul de evacuare a puterii electrice%

6eceta (enomen meteorologic caracteri5at n primul r3nd prin de(icit pronunţat deprecipitaţii% Cau5ele care pot conduce la seceta sunt de diverse naturiJ atmos(erice,7idrologice, pedologice, etc% ona dorogeană este considerată o 5onă secetoasă% =egiunea

studiată, datorită duratei şi intensităţii secetelor, (ace parte din 5ona Ba de ariditate 5ona cucea mai severă seceta din ţară%

/ransportul

Accesul n 5onă oraşului Cernavodă se reali5ea5ă ast(elJ

/ra(ic (eroviar prinJ magistrala (eroviară nr%#, 9ucureşti G Constantă> linia (eratăsecundară 6align G Cernavodă oraş, pe care se transportă at3t măr(uri generale &cereale,materiale de construcţii, materiale reciclaile, etc%' c3t şi măr(uri periculoase &motorină,păcură, etc%' ce au ca ene(iciar C%"%$% Cernavodă%

/ra(icul rutier n 5onă este deservit de o reţea (ormată din o autostradă &A2', drumurinaţionale &"22C pe relaţia ConstantaCernavoda', drumuri judeţene &I' şi comunale &C'%


6/13

/ransportul navalJ Mn 5ona Cernavodă transportul naval se reali5ea5ă pe unăre şi pecanalul unăre G


7/13

9iodiversitate

$cosistemele acvatice naturale din 5ona Cernavodă sunt repre5entate de unăre şiCanalul unare

5ona stră5ii Canalului situată pe lunca (ostei vai Carasu%

Mn urma acţiunii ploilor torenţiale apare (enomenul de colmatare, cu depuneri dematerial loessoid spălat de pe versanţi de p3nă la -0 cm grosime%

=iscuri antropice

6căderea apelor unării pune n pericol C"$ Cernavodă% Centrala "ucleară de laCernavodă, din lipsa deitului de apă necesar răcirii reactoarelor şia oprit temporar activitatea pentru evitarea vreunei catastro(e nucleare% Zi n ca5ul Cernavodă, e8istase la unmoment dat un plan de urgenţă tocmai pentru ast(el de situaţii de cri5ă, nainte de anii 1;#0

se 7otăr3se că n 5ona


8/13

Dactorii principali care ar conduce la acest gen de catastro(ă ar (i ndiguirile e8cesive,lucrările de in(grastructura, dragajele e8cesive, sc7imările climatice%

P=:9E$


9/13

Mn ceea ce prive te acest aspect, depă irea limitelor admise este evitată cu ajutorulș șunui ec7ipament special, care poate opri evacuarea n ca5ul depă irii unor valori prestailite%șe asemenea, 1400 de proe de apă evacuată sunt anali5ate anual n cadrul Eaoratoruluide o5imetrie, pentru a staili cantitatea de radioactivitate evacuată% Con(orm raportului demediu pe 2010, nu au (ost depă ite niciodată limitele ma8im admise, n to i anii deș ț(unc ionare a centralei% "ici emisiile de sustan e c7imice neradioactive utili5ate n di(eriteleț țprocese nu au depă it concentra iile ma8im admisiile%ș ț

e eurile radioactiveș Acestea re5ultă din activită i 5ilnice, precum cele de ntre inere, repara ii sau opriri aleț ț ț

centralei% 6unt de euri periculoase i necesită o gestionare specială (a ă de de eurileș ș ț șconven ionale% Ca stare de agregare, de eurile radioactive re5ultate sunt (ie solide &(iltre,ț șplastice, sticlă etc%', lic7ide organice &uleiuri, solven i', precum i amestecuri solidelic7ideț șin(lamaile% e eurile lic7ide sunt solidi(icate pentru a reduce riscul de in(lamailitate, iar șunele de euri solide sunt compactate pentru reducerea volumului% /oate de eurile suntș șsortate după anumite criterii i apoi depo5itate n containere de ino8 i trimise către loca ia deș ș țstocare intermediară% Adesea, se practică transportarea de eurilor mai sla reactive &contrașcost' către ări care dispun de te7nologii de tratare &de e8emplu n 6uedia pentru incinerare,ț

nsă acest proces are doar rolul de a mic ora volumul, după care restul rămas este trimisș napoi pentru depo5itare (inală'% Mn etapa de depo5itare (inală, de eurile sunt puse n matri eș țcompacte, care să poată garanta depo5itarea sigură pe o perioadă de )00 de ani% Bnstitu iațcu rol important n depo5itarea (inală a de eurilor &dar i cu alte responsailită i din domeniulș ș țenergiei nucleare' este Agen ia "ucleară i pentru e euriț ș ș

Fn alt aspect interesant este stocarea intermediară a comustiilului ars% Aceasta sereali5ea5ă pentru o perioadă de minim -0 de ani ntrun depo5it speciali5at &denumit pe scurtBCA epo5itul Bntermediar pentru Comustiil Ars'% Aici au loc mai multe procese (i5icecare asigură păstrarea n condi ii de securitate nucleară &(ără emisii de e(luen i ga5o i iț ț ș șlic7i5i' a (asciculelor de comustiil ars%

Protec ia atmos(ereiț Mn ceea ce prive te emisiile de dio8id de caron, acestea sunt 5ero n ca5ul oricăror șcentrale nucleare% acă sar utili5a comustiili (osili pentru a produce cantitatea de energielivrată n sistemul energetic na ional de către C"$ Cernavodă, emisiile anuale de C:2 ar țcre te cu apro8imativ 10 milioane de toneș %

$valuarea Bmpactului asupra


10/13

Mnainte depunerea n (uncţiune

upă punerea n (uncţiune

Creştere

Fmiditatedin aer

,4 ]^. -,- ))0_^. 20 L4-

Apă de rău ),1]^. 1,0 );%; ^. 2, L 1)

Eegume ),- ]^. 0, 1#,- ̂. 2,; L -

cereale 4,; ]^. 1, 2-,4 ̂. ), L -

_ se presupune o valoare medie a umidităţii aerului de 10 ml pe metru cu &o valoarea utili5ată n mod oişnuit ? ve5i avis et al,1;;'

atele preoperaţionale provin dintrun articol de cercetare pulicat de "% Păunescu,


11/13

$misiile de vapori de apă tritiată au loc de asemenea 24 ore pe 5i, )- de 5ile pe an, at3ttimp c3t reactoarele (uncţionea5ă% /reuie remarcat (aptul că vaporii de apă tritiată nu suntelieraţi la coş, ci sunt eliminaţi prin pereţii, uşile şi (erestrele clădirilor reactorului, n cea mai mare parte la nivelul solului% $B< arată că populaţia cea mai e8pusăla aceste emisii radioactive sunt localnicii &at3t copii c3t şi adulţi' din oraşul Cernavodă%

$misiile de tritiu n aer sunt mai periculoase dec3t deversările lic7ide, deoarece

e8punerile la tritiu prin asorţie a pielii, in7alare, la not, şi ingerarea alimentelor &toatecontaminate de vaporii de apă tritiată' sunt mai ridicate dec3t e8punerea doar prin ingerareaapei contaminate cu tritiu% in aceste motive, este (oarte important să acordăm atenţiedeoseită concentraţiilor de tritiu n aer n jurul reactoarelor nucleare% Concentraţiile de tritiu n vaporii de apă din 5ona centralelor nucleare depinde de distanţa de centrală% Acest (apteste arătat n (igură de mai jos, reprodusă cu permisiunea Comisiei Canadiene pentru6iguranţă "ucleară &C"6C' din :sorne &2002' utili53nd date de la Oealt7 Canada &2001'%atele indică concentraţiile de tritiu n vaporii de apă din 5ona unor centrale nuclearecanadiene ntre 1;#- şi 1;;;% Cea mai vec7e &şi cea mai poluantă' centrală este Pic*ering, n e8tremitatea stangă a (igurii% Concentraţiile de tritiu n aer din 5ona Cernavodă vor creşteinevitail la nivelurile arătate pentru Pic*ering%

&6usaJ Cernavod ă ) şi 4J $valuarea Bmpactului asupra şi


12/13

/urismul

:iective turistice Muzeul de Istorie şi Arheologie ? gă5duieşte grupul statuar b N3nditorulb şi b Demeie şe53ndb, capodoperă a sculpturiineolitice, descoperite la Cernavodă ntrun morm3nt din necropolă de in7umaţie de pe dealul6o(ia%

Cetatea Axiopolis escoperire ar7eologică din anul 1#;#, situată la 4 *m de Cernavodă, pe malul drept alunării, este o vec7e cetate n (loare pe timpul lui /raian, dăr3mată şi pre(ăcută n ruine ntimpurile grele ale năvălirii ararilor% Mn vecinătatea acesteia se găsesc urme ale Kalului depiatră & Kalu lui /raian'%

Podul "A !alig#" $ste cea mai importantă reali5are a inginerului Ang7el 6align inaugurat la 14 septemrie1#;-, are o desc7idere de 40## m ntre malul st3ng şi cel drept al văii unării% "outăţileaduse de 6align constau n aplicarea invenţiilor sale, suprastructură din grin5i cu console şi

taliere de pod, din oţel moale, n loc de (ierul pudlat care se ntreuinţă pe atunci% A (ost laacea vreme, cel mai lung pod din $uropa şi unul dintre principalele poduri metalice cudesc7idere mare%

$iseri%a &!' (mp)ra*i Costati şi +lea, 9iserica de cult ortodo8, construită n anii 1##21#;-% 9iserica aparţine ca ar7itectură stiluluii5antin, este ridicată pe un plan n (ormă de cruce, n mijloc are o cupolă mare din cărămidăşi piatră% Mn anul 2001 a avut loc de restaurarea isericii şi re(acerea picturilor% $ste inclusăpe lista monumentelor istorice de interes naţional%

$iseri%a romao %atoli%) %u hramul &.aşterea !'/tului Ioa $otez)torul,

Mn 1;) a (ost cumpărată de către Ar7iepiscopie o clădire care a (uncţionat ca sediu paro7ialşi capela p3nă n 1;-0, c3nd a (ost naţionali5ată de către autorităţile comuniste, iar preotulcomunităţii, italian de origine, a (ost arestat% Paro7ia a (ost ren(iinţată n 1;;1, capelaa(l3nduse ntro stare avansată de degradare% Mn 1;; au nceput lucrările de construcţie lanouă iserică a comunităţii, care au (ost de(initivate n 200)%

$iseri%a ortodox) di lem &!' Apostol Adrei, Construită n stil maramureşean, lăcaşul de cult se detaşea5ă prin eleganţă construcţiei%Piatra de temelie a (ost pusă n anul 2000, construcţia (iind (inali5ată n anul 200)

eamia %ultului musulma Neamia


13/13

Actuali5area Plan Franistic Neneral :ra Cernavodă &200'

Poluarea Și Climă Orașilui Cernavodă

Documents

Transcript of Poluarea Și Climă Orașilui Cernavodă