1. Obiectul de studiu al politologiei.n cadrul tiinelor politice, Politologia ocup un loc important prin problematica pe care o abordeaz.Politologia reprezint una dintre cele mai vechi tiine despre societate, apariia idezvoltarea ei fiind strns legate de afirmarea politicului ca sistem i, ndeosebi, astatului. nsi denumirea de "Politologie" provine de la dou cuvinte greceti: "polis" -care nseamn stat, cetate, i "logos" - tiin, semnificnd tiina despre stat, desprecetate, respectiv tiina politic.Sub aceastdenumire, de"tiina politicii", s-adezvoltat de-alungul timpului pn n deceniul al VI-lea al secolului XX, cnd a cptat titulatura de Politologie.Obiectul de studiu al politologiei -- este politicul, ca subsistem al sistemului social global.Politiculreprezintaceldomeniualvietiisociale incaresedesfoar activitatea contient a oamenilor pentru promovarea anumitor interese ce se manifest sub o multitudine de forme precum: interese individuale, generale, de grup social,naionale, internaionale, economice, spirituale, politice etc. Sub presiunea diferitor factori obiectul de studio al politologiei il constitue statul, organizarea si activitatea lui , alte organizatii. Insa obiectul de studiu al politologiei este dinamic , se dezvolta , incluzind si alte fenomene cum ar fi procesul politic, comportamentul politic, sistemele politice.

2.Politologia- drept presupune un mechanism comun de elaborare adoptare promovare a legilor, a actelor normative a normelor sociale. Politologul este obligat sa urmareasca toate actiunile celor 3 faze prin care trece legea: ideia, proiectul, legea propriu zisa. 3.Relatiile politologiei cu alte discipline.Politologia intretine relatii cu mai multe stiinte:1) Politologie drept- presupune un mechanism comun de elaborare adoptare promovare a legilor, a actelor normative a normelor sociale. Politologul este obligat sa urmareasca toate actiunile celor 3 faze prin care trece legea: ideia, proiectul, legea propriu zisa.2)Politologia economie economia este importanta deoarece institutia statului adopta strategia dezvoltarii economicae iar guvernul, parlamentul elaboreaza programe de politica interna si externa pentru activitatea agentilor economici.3) Politologie - psihologie este necesar atit pentru politicieni cit si pentru cetateni. Politicii trebue sa insuseasca psihologia conducerii, arta manipularii, iar masele trebue sa invete dupa manipulare.3) Politologie - geografie se mainfestain harta politica a lumii. La intrunirea sefilor de stat sa decis: orice schimbare pe harta politica alumii sa se faca prin mijloace pasnice politice . Aceasta decizie a fost incalcata de statele member ale NATO ,cind au bombardat Iugoslavia. Catare a fost o incalcare grava deoarece pe pamint era acumulat armament capabil sa transforme pamintul de 15 ori ca praf cosmic.4) Politologoa istorie este reflectata de istoria gindirii social politice.5) Politologie filosofie ca si toate celelalte filosofia este necesara pentru cizelarea si slefuirea spuselor.6)Politologia demografie (stiinta despre mortalitate si natalitate).Acestea doua au o legatura foarte puternica deoarece politilogii sunt cei care ar pucea duce la marirea populatiel si micsorarea mortalitatii prin sprijinul lor politic, prin diferide metode de sustinere si ajutor a populatiei.4)Functiile politologiei.Se cunosc urmatoarele functii ale politologiei:1) Functia teoretico-cognitiva presupune existent unui nivel de cercetare al structuirii functionalitatii politicului. Este realizata de un domeniu de investigare a fenomenelor si proceselor politice. In analiza politicului la etapa actual se aplica principiile interdisciplinaritatii si complementarismului, unele teme de investigare cum ar fi drepturile si libertatile fundamentale ale omului.2) Functia axiologica ii permite politologului sa sistematizeze normele si valorile respectate de fiecare individ si de intreaga comunitate. Are capacitatea de decizie si convingere. Functia axiologica de apreciere presupune recunoasterea faptului ca politologia , studiind politica nu se opreste la o simpla constatare la o inregistrare sau la o fotografiere , ci in temeiul celor constatate formuleaza judecati de valoare . Prin functia axiologica a politologiei scopurile si cunostintele , idealurile actiunii si interesele individului sunt raportate la scopurile morale si ratiunii umane.3) Functia de prognoza ea are o semnificatie majora pentru experienta politica . In procesul organizarii si realizarii investigatiilor politice , politologul nu este preocupat de scopuri pur stiintifice teoretice, ci de solutionarea unor problem cu care se confrunta societatea la nivel global ,regional sau national.4) Functia praxiologica reflecta motivatia actiunii umane, determina continutul deciziei adoptate. Cind in societate apare o problema sau pot fi urmarite premisele ei , savantii isi unesc eforturile , studiind evolutia evenimentelor , prognozind schimbarile realizarii politice.5) Functia educative este orientata catre instruirea cetatenilor in scopul ridicarii gradului lor de cultura, de stiinta politica.Pericle afirma: despre politica vorbesc toti , si toti se prezinta ca specialisti, dar de fapt de politica beneficiaza toti cetatenii unui stat.

5)Geneza si structura politicului.Politica este definite prin formula arta a posibilului, iar ca stiinta este arta guvernarii. Ea include organizarea legiferata referitoare la politic .Etimologic politica, polis, polites, politeea, politicos, desemneaza : polis cetate, stat; polites- cetatean ; politeea- constitutie , politicos-om de stat. In istoria gindirii politice si in stiinta politica contemporana sunt expuse mai multe definitii ale politicii si politicului .Structura politicii este completata de putere, subiectii politicii (purtatorii puterii), organizarea politica, constiinta politica, relatiile politice. In calitate de subiect ai politicii pot fi statele nivelului global si regional, iar la nivel national- cetatenii, liderii, grupurile politice, etica grupurile etice,care direct sau indirect participa la procesul realizarii puteriide stat sau o pot influenta.Ca fenomen social complex politica indeplineste un sir de functii: Defineste scopurile dezvoltarii comunitatii umane; Mentine stabilitatea in societate; Coordoneaza si conduce procesele sociale; Distribute autoritar valorile; Reflecta interesele paturilor si grupurilor sociale; Contribute la realizarea intereselor de grup si a intereselor fiecarui cetatean.Asadar politica este un concept vechi, elaborate de ghindirea politica universala . Daca am analiza evolutia istorica a genurilor activitatii umane ar trebui sa constatam ca fiecare treapta a dezvoltarii sociale a marcat cresterea continua a functiei si rolul politicii si politicului in viata sociala.

6)Semnificatia si actualitatea cunoasterii politologiei.Politologia este stiinta despre politic. Termenul provine din graca polis- desemnind cetate , iar logos- stiinta, invatatura. Politologia cuptinde toate evenipentele politice care se desfasoara intr-o societate, influenteaza asupra modului de viata care se duce in societate respectiva. Din aceasta cauza este necesara insusirea politicului , si foarte bines al cunoastem. Deoarece politologia evolueaza de la o etapa istorica la alta este important sa o cunoastem la etapa actuala de dezvoltare. Cunoasterea politicului duce la intarirea puterii statului.

7)Gindirea politica in lumea antica.n istoria gndirii politice deosebim urmtoarele perioade : antic i medieval, perioada renaterii i moden.n perioada antic, gndirea politic se manifest prin ncercrile autorilor antici de a defini anumite forme de guvernare, de a elabora modele de guvernare care ar eficientiza funcionarea sistemului politic, de a realiza studii comparative ale sistemelor politice. Totui gndirea politic antic are un caracter totalitar, individul fiind privit ca o parte integrant a comunitii politice, el avnd drepturi politice i sociale doar n cadrul comunitii.Prima form de guvernare practicat de statele antice este monarhia, care n majoritatea cazurilor este divinizat, absolut,centralizat. Acestei forme de organizare i dirijare statal i conrespunde concepia teoretic despre geneza i coninutul politicii.Perioada cumulativ a dezvoltrii tiinei politice cuprinde limitele antichitii. Un rol destul de important n dezvoltarea gndirii politice l au crturarii din Egiptul Antic Ptah Hotep, din India Antic Kautilia , din China Antic neleptul Confucius. Cele mai discutate teme n E.Antic sunt: Despre forma de guvernare bun sau rea (Platon /Aristotel) Despre statul ideal (Platon) Despre esna politicului (Aristotel)n lumea antic analiza fenomenelor i proceselor politice sunt realizate de ctre filosofi, care n tratatele lor includ cteva capitole despre politic. Cei mai reprezentativi filozofi care au abordat acest subiect sunt: Platon, Aristotel, Cicero. 8)Gindirea politica in epoca medievala.In E.Medievala politologii cauta raspuns la urmatoarea intrebare: care putere este primordiala laica sau ecleziastica? L a aceasta intrebare ne da raspuns Toma dAquino si spune: in timp ce puterea laica satisface partial necesitatile trupului muritor , puterea ecleziastica pregateste sufletul catre eternitate.Cunoscind ideile politoce ale cugetatorilor antici Toma dAquino evidentiaza 4 forme de guvernare:-Monarfia; - Aristocratia; - Oligarhia; - Forma mixta (care combina elementele democratice cu cele aristocratice).Toma dAquino acorda prioritate monarhiei deoarece corespunde ordinii universale. Neajunsul cel mai mare a monarhiei rezida in faptul ca ea poate creste in tiranie. Ideile politice medievale in opinia noastra constituie un regres al dezvoltarii stiintei politice, o reintoarcere la mit , la modul teoretic de abordare si solutionare a problemelor si manifestarilor politicului. Spre sfirsitul perioadei medieval , treptat in gindirea filosofico-politica, apar idei umaniste,in care omul isi redobindeste dreptul de a-si decide soarta, si a-si alege conducatorul, de a-si impune vointa. Dupa un somn ce dureaza un mileniu omenirea se trezeste la viata, cu noi puteri si mari sperante. Acestor schimbari din realitatea sociala le vor raspunde savantii umanisti din perioada renasterii.

9)Gindirea politica renascentista.Iluminismul.In epoca Renasterii este discutata intens problema statului centralizat .In perioada cind se desteptau natiunile europene, cind se ducea lupta fortata contra orinduirii vechi doar statul centralizat era capabil sa apere suveranitatea nationala.Cele mai valoroase teorii din E.Renasterii apartin lui Nicolo Machiavelli(1469-1527); Jean Bodin(1530-1596); Hugo Grotius(1583-1645).. 1.Nicolo Machiavelli- om de stat, istoric,poet , scriitor militar.Timp de 20 de ani a fost secretar al Florentei, fapt ce ia permis sa cunoasca mijloacele guvernarii.Machiavelli imparte conducatorii in 2 clase: 1)Leii experienta firtei , a confringerii.2) Vulpile - au un discurs demologic.Analizind aceasta Machiavelli le recomanda sa preia vulpile experienta leilor si invers, deoarece cucerirea oamenilor este o activitate complexa sic ere o reactive imediata la schimbarea legii din societate.Lucrarile fundamentale a lui Machiavelli au fost: Principele; discursuri asupra primei decade a lui Titus Livius; Dialoduri despre arta razboiului.2. J.Locke- in lucrarea 2 tratate despre guvernare abordeaza problema libertatii individului .El sustine ca statul este garantul acestei libertati. El sustine ca contradictia in societate poate fi separate prin separarea puterei in stat.3. Montesquieu in lucrarea in spiritul legilor, mentioneaza: legea are o pozitie intermediara intre cei cindusi si conducatori.El sustine ca puterea trebue separate in 3 ramuri: Legislv Executive Judecatoresc, care se afla in relaie de interdependent una cu alta.3.Thomas Hobbes el isi expune ideile politice in lucrarile:Despre cetatean; si Leviatanul. In lucrarea Leviatanul reiese din aceea ca in societatea primitive functioneaza principiul homo,homini,lupus. Aceasta stare provoaca razboiul tuturor contra tuturor. La baza conceptiei sale politice, Hobbes plaseaza ideile despre natura omului. El considera ca toti oamenii se nasc egali in capacitatile lor fizice si intelectuale,de aceea toti au drepturi la tot. Insa omul este o fiinta egoista ,rea, lacoma, fricoasa si mindra, de accea individual este inconjurat de raufacatori invidiosi. De aice el deosebeste 2 stari ale societatii umane:naturala si civila.In starea naturala toti oamenii dispun de aceleasi drepturi se desfasoara lupta tuturor contara tuturor.4. Jean Bodin- preocupat de declinul statului, si de diversitatea formelor de organizare statala. Cugetatorul isi expune opinia asupra suveranitatii. Suveranitatea este privita ca puterea absoluta a unei republici, iar suveran absolute este acela care nu recunoaste mai mare pe numeni dupa Dumnezeu de cit pe sine insusi. Jean Bodin subliniaza ca cea mai buna forma de guvernare este :monarhia constitutionala, in cadrul ei suveranitatea apartine grupului de cetateni sau familiei.

10)Gindirea politica moderna.Epoca moderna (sec 17 pana in sec 19), este perioada revolutiilor burgheze, a inlaturarii monarhiei absolutiste si instaurarii principiilor statului de drept.In aceeasi perioada a avut loc revolutia tehnico-industriala cu implicatii puternice in evolutia societatii in ansamblu.Reprezentantii de seama ai perioadei de inceput a epocii moderne s-au remarcat iluministii francezi Montequieu, Voltaire si J.J.Rousseau.1.Charl Montequieu (1659-1755), scriitor, jurist francez s-a remarcat prin fundamentarea principiului legalitatii ce trebuia si ce trebuie sa reglementeze raporturile dintre guvernanti si guvernati. Tot el a analizat temeinic formele de guvernamant republican, monarhic si despotic.A fundamentat principiul separarii puterilor in stat, precum si conceptul de libertate. Acest concept din urma era socotit de Montequieu ca fiind dreptul de a face tot ceea ce iti ingaduie legea. Montequieu s-a pronuntat pentru monarhia constitutional.2.Voltaire (1694-1778) scriitor si ganditor francez, care a sustinut ca libertatea individuala si de gandire sunt drepturi naturale. Tot el a condamnat institutiile feudale ca fiind invechite.Voltaire era adeptul despotismului luminat, era pentru indreptarea relelor din societate. Pentru acestea el propunea o alianta intre filosofi si despoti care sa conduca societatea.3.J.J.Rousseau (1712-1778) ganditor, iluminist, scriitor, muzician francez care a lansat ideea contractul social in lucrarea Contractul social.Considera ca puterea de stat este legitima atata vreme cat se intemeiaza pe intelegerea dintre indivizi. El critica faptul ca statul a ajuns sa serveasca numai intereselor celor bogati. Pentru indreptarea relelor din societate el preconiza o republica a micilor proprietari egali in drepturi.J.J.Rousseau condamna inegalitatea economica si politica, precum si despotismul. Tot el a formulat principiul suveranitatii poporului, socotind ca suveranul nu poate fi decat poporul. El a fundamentat principiul legimitatii inlaturarii puterii de stat atunci cand guvernarea e despotica.11)Politologia in sec XIX.In secolul XlX se lupta reprezentantii a 3 ideologii pentru pentru dreptul de a influenta constiinta maselor:-liberalismul ; -conservatorismul; -maxismul. LIBERALISMULIn sec XlX lea liberalismul compara principiul separarii puterii in stat cu inca 3 ramuri. Acestea sunt reflectate in opera lui Benjamin Consten De la 1 la 4.Dumitru Dumitru Rosca in lucrarea sa spune: Atita timp cit omul este determinat de situatia sa-si comercializeze produsul propriei activitati, el nu este liber.CONSERVATORISMUL englez este reprezentat de catre J.Bentan. El spune ca printr-o lege sunt satisfacute necesitatile unui grup mare de oameni sau mai multe necesitati ale unui grup mai mic.MAXISMULToqueville a studiat timp de 20 de ani democratia in America,timp necesar in a intelege ca regimul aristocratic care ii era cunoscut sip e care il promova nu face fata necesitatii statului democratic. In asa fel a trebuit sa cerceteze procesele din societatea burgheza pentru a intelege ca democratia poate fi promovata doar de cetatenii activi, ingeniosi , curajosi.12)Politologia contemporana.Politicul capata o extindere si o insemnatate tot mai mari. Abordarea politicului se face atat sub aspectele sale generale, cat si a celor particulare.Se detaseaza clar stiintele ce studiaza politicul.Politologia devine o stiinta distincta ocupandu-se de teoretizarea politicului in ideea stabilirii unor coordonate precise.In aceasta perioada s-au afirmat :Benjamin Constant; Max Weber; Pareto..Benjamin Constant evidentiaza problema raportului ce se stabileste intre stat si persoana. El subliniaza ca omului ii este fireasca libertatea, ca drepturile omului exista independent de puterea de stat. Benjamin evidentiaza libertate personala si cea politica. Acordind o semnificatie majora principiului separarii puterii,Constant evidentiaza 6 remuri ale ei: -puterea regala menita sa coordoneze activitatea celorlalte puteri;- puterea executiva incredintata ministrilor, cara actioneaza pe baza principiului responsanilitatii parlamentare;- puterea reprezentativa- puterea mostenita a camerilor paierilor.- puterea opiniei publice- se formeaza pe baza alegerilor directe;-puterea judiciara;- puterea municipal- imputernicita sa solutioneze problemele locale.Max Weber un rol deosebit in dezvoltarea ideilor politice si a stiintelor politice contemporane ii revine lui Max Weber (1864-1920).El este autorulo a 3 teorii:-Despre legitimitatea puterii de stat ;-Despre lideri;-Despre democratia plibescitara.

13)Raspindirea ideilor politice in Moldova.In secolul XX politologia este interpretata de reprezentantii mai multor scoli. Mai inportante sunt: scoala Anglo-Americana, Franceza, Sovietica, Poloneza.La noi in R.Moldova politologia se studiaza di anul 1989. Sisteme politice au elaborat: N.Basarab; D.Cantemir; N.Spataru. Reprezentantii de baza ai gindirii politice au stutia teoria politica universala si nu siau propus sa inventeze ceva nou in domeniul stiintelor politice, ei au analizat rezultate obtinute in cronici, tratate umanisteNicolae Milescu Spataru(1636-1708)- ca om politic propaga ideia eliberarii poporului de sub jugul turcesc. In lucrarea Hrismologhionscrisa in anul 1673, Sapataru expune conceptia providentialista despre patru monarhi,iar in opera Vasiliologhion caracterizaza activitatea celor mai cunoscuti imparati. Spataru analizeaza cauzele slabirii statelor. Explicind geneza statului Spataru afirma ca diferite grupuri sociale se impotrivesc vesnic una altuia. Lupta dintre diferite grupuri poate aduce societatea la pierderi . pentru a evita disparita societatii umane este nevoie de stat, de o puternica autoritate, de un singur cirmuitor, capabil sa asigure ordinea sis a nu permita ca maltimea sa se rascoale.Spataru formuleaza urmatoarele functii ale statului: asigurarea ordinii , grija fata de supusi, mentinerea bunastarii generale. Spataru povatuieste cirmuitorii sa fie drepti, curajosi, sa poarte grija poporului,sa fie pilda pentru popor.In lucrarea Vasiliologhion Spataru analizeaza cauzele ce provoaca slabirea statului, printer care se mentioneaza: viclenia, lacomia, nedreptatea stapanitorilor, rautatea omeneasca. El subliniaza ca un conducator bun trebue sa: Conducatorul trebue sa aiba grija de bunurile obstesti tot asa ca de propria lui persoana; Sa caute fericirea nu in arginti, ci in fapte cinstite; Sa nu auda de la oameni vorbe raufacatoare; Sa respecte ca un juramint nu numai tratatele scrise, dar si cele promise verbal;Dimitrie Cantemir(1676-1723) se deosebeste ca om politic si ca savant-enciclopedist . Ca Domn al Tarii D.Cantemir a luptat impotriva dominatiei otomane. El a scris 2 lucrari: Divanul;Istoria ieroglifica, in aceste lucrari el isi expune opinia asupra procesului social, asupra raportului cultura-umanism-civilizatie. In lucrarea Istoria cresterii si descresterii curtii otomane Cantemir isi expune propria conceptie asupra dezvoltarii statului. Momentul principal a acestei opera constitue faza de crestere si descrestere a Imperiului Otoman.Vasile Alexandii(1821 sau 1818-1890) el a compus in anul 1848 un vehement memoriu politic Prestatie in numele Moldovei, a Omenirii si a lui Dumnezeu,el contribue la redactarea programului politic Principiile noastre pentru reformarea patrieiin care propaga libertatea,egalitatea,fraternitatea.Mihai Eminescu poetul M.Eminescu a abordat problem politice ,sociale , economice ale individului si ale neamului. Eminescu traeste profund evenimentele istorice ale timpului, exprimindu-si dragostea fata de tara. Eminescu isi doreste ca viitorul natiunii sa fie demn de trecutul glorios. Poemul Memento Mori reflecta preocuparile poetului, grija pe care el o poarta destinului uman. Cea mai radicala si mai aspra analiza a societatii din intreaga literatura este realizata in Imparat si proletar

15. Opera politica a lui PlatonPlaton ne ofera modelul de stat ideeal condus de filosofi aparat de osteni asigurat de producatori. Platon se impotriveste conceptului de proprietate principala el evidentiaza toate consecintele negative ale averii mai ales cu referire la conducatori. Cel mai bun discipol a a lui platon aristotel la parasit spunind : Platon imi este prieten dar adevarul imi este mai scump. Platon defineste politica prin domeniul de activitate a celor alesi , a fi ales inseamna a cunoaste experienta statelor dezvoltate a avea o cultura desavirsita, a face desosebirea intre interesul de stat de grup si cel personal. Cea mai importanta parte a operei sale o reprezinta celebrele dialoguri, lucrari in care abordarea unei anumite probleme filosofice se realizeaza, de regula, prin dialogul dintre Socrate (ca personaj central) si diversi cetateni atenieni. Dialogurile sale sunt adevarate capodopere filosofico - literare, neintrecute prin frumusetea si profunzimea lor. Personajul principal al tuturor dialogurilor este Socrate. Opera lui Platon reprezinta astfel un elogiu adus invatatorului iubit, condamnat pe nedrept si a carui memoriei vrea s-o reabiliteze.

16.Experienta politica a grecilor evolueazade la o etapa istorica la alta. Deosebim 5 etape in cultura greaca> miceniana, obscura, arhaica, clasica si elenista. In perioada miceniana, Grecia este o confederatie de state unite sub aspect militar.In perioada arhaica, Grecia e constituita din 200 polise, care isi organizau viata sociala dupa modelul Spartei si Atenei.Constitutia Atenei este adoptata in 594 i.e.n si elaborata de catre Glistene, este democratizata de Solon in 508 si aplicata in practica 30 de ani de Pericle. Conform ei, organul suprem legislativ era adunarea poporului. La adunare participa toti cetatenii care au atins virsta de 20 de ani. Pentru a lua o decizie la adunare trebuie sa se inregistreze 6000 de cetateni. Adunarea poporului alege consiliul celor 500 de bule. Dupa expirarea terminului de 1 an de activitate a consiliului, este prezentat un raport minutios despre activitatea desfasurata. La rindul sau, consiliul celor 500 de bule alege comitetul pritanian constituit din 50 de eprsoane care guverneaza cu tara timp de 36 de zile. Democratia era limitata din cauza neadmiterii femeilor si metecilor si a celor nascuti in afara Atenei.Constitutia Spartei reflecta 3 regimuri de guvernare: monarhie, aristocratie, democratie. In sparta sunt 2 regi, unul responsabil pentru razboaiele si strategiile militare, altul pentru ritual, conservarea traditiilor. Monarhia spartana era limitata, deoarece la fiecare sfirsit de luna regii depun juramint in fata eforilor ca vor respecta Constitutia. Sistemul aristocratic e condus de 5 efori in functiile carora gasim: educatia tinerilor, tribunalul suprem, mentinerea ordinii publice etc. Democratia spartana are un caracter formal, este adunarea poporului la care participa toti egalii care au atins virsta de 30 de ani. Ei sunt patura dominanta din Sparta, care au fost sau sunt ofiteri in armata. La periferiile Spartei locuiau periecii, mici proprietari de pamint, oameni liberi independenti de stapin, obligati sa presteze statului 1/2din roada sau averea agonisita.17Liberalismul politic timpuriu: J.Locke, T.Hobbes, Montesqieu

Locke in 2 tratate despre guvernare abordeaza problema libertatii individuale, sustine ca statul este garantul acestei libertati, ca onorindusi aceasta functie, prin lege, trebuie sa protejeze proprietatea private.Machiavelli a formulat o legitate a procesului social istoric, mentionind: societatea se dezvolta de la violenta la non-violenta, iar Locke a observant ca intre societate si stat apare o contradictie: statul isi propune sa-si largeasca influenta asupra societatii, iar societatea isi doreste largirea propriilor libertati.Contradictia poate fi solutionata prin separarea puterilor in stat. Nefiind argumentata, aceasta teza, de catre Locke, ea ramine ca aportul lui Montesqieu in dezvoltarea stiintei politice si de drept. Montesqieu in spiritual legelor mentioneaza:1. Legea are o pozitie intermediara intre conducatori si condusi2. Pentru a nu admite abuzul puterii de stat in raport cu societatea, puterea trebuie separata in 3: ex (concretiza continutul legilor in acte, fiind posibila aplicarea lor), leg, jud.Hobbes in Leviathan reiese din aceea ca in societatea primitiva, functiona principiul Homo Homini Lupus (omul pentru om este lup).Aceasta provoaca razboiul tuturor contra tuturor. Dorind sa scape din violenta, omul a ales civilizatia, organizatia politica. Acelasi subiect il discuta si Grotius care mentioneaza: omul este o fiinta blinda, in societatea prehistorica s-a simtit comfortabil pina cind n-a constientizat nevoia de comunicare.Dorind sa-si realizeze fiinta societal, omul si-a delegate unele libertati grupului de conducatori primind in schimb dreptul natural la viata, reproducere, moarte nesemnica.18 Liberalismul politic din sec al 19.In sec. XIX pentru dreptul de a influenta constiinta maselor se lupta reprezentantii a 3 ideologii politice: liberalismul, conservatorismul si maxismul.In sec XIX, liberalismul completeaza principiul separarii puterilor cu inca 3 ramuri, sunt reflectate in opera lui Constante:1. Puterea presei2. Camera permanenta a paierilor3. Puterea municipala-autoguvernare localaRosca Existenta tragica: atita timp cit omul este determinat de situatie sa-si comercializeze produsul propriei activitati, el nu este liber.Benta ne ofera formula calcului eficientei activtatii politice. El scria daca printr-o lege/decizie sunt satisfacute necesitatile unui grup mare de oameni sau mai multe necesitati a unui grup mai mic, actiunia si-a demonstrat semnificatia.A.de Tosqueville a studiat 20 de ani democratia Americana, timp necesar pentru a intelege ca regimul aristocrat care ii era cunoscut si pe care il promova, nu face fata necesitatilor statelor democratice.Aristocrat de origine, Tosqueville in mod insistent in lucrarea despre regimul vechi, impune respectarea normelor sociale, judiciare acceptata de societatea veche. In asa fel, a trebuit sa cerceteze procesele din societatea burgheza pentru a intelege ca democratia poate fi promovata doar de cetateni activi, ingeniosi, curajosi, capabili de risc. Acestea nu puteau fi formati in cadrul stiintelor sociale vechi.19 N. Machiavelli despre stat si guvernareLucrarea Principele scrisa in 1513 explica diferite forme de organizare statala. Machiavelli subliniaza ca statele pot fi impartite in republici (sensul modern) si in principate (monarhii). Principatele pot fi: ereditare, noi, mixte si ecleziastice. Principatele pot fi intemeiate prin arme si virtute, adica prin abilitate politica sau prin armele altora, prin noroc, prin crime sau prin vointa cetatenilor. Seful statului, principele, trebuie sa cunoasca natura umana si sa o utilizeze in procesul guvernarii. Statul bine organizat trebuie sa fie un stat unic, politist, militar. Machiavelli identifica principele cu statul. Statul este bine organizat cind principele care il guverneaza exprima si se foloseste de credinta si de modestia desavirsita a poporului.Machiavelli propune interpretarea independenta a politicii, elibereaza politica de sub influenta religiei si a moralei. Statul este prezentat ca manifestarea suprema a spiritului uman, iar servirea statului este definita ca scopul, sensul si fericirea vietii omului. Idealul politic a lui Machiavelli Republica Romana reflecta continutul conceptiei despre stat puternic.20. Teoria elitelor (g. Mosca si v. Pareto)Elitologia (teoria elitelor), fiind considerate de majoritatea cercetatorilorstiinta politica speciala sau de ramura, poate fi prezenta ca un ansamblu degindire, avind ca scop sa explice natura, locul si rolul grupurilor sociale inmainile carora se afla concentrate influenta politica si puterea decizionala.Teoria Elitelor formulata la inceputul secolului de sociologii italieni V.Pareto si G. Mosca, aparea ca unidimensionalei viziuni marxiste asupraclaselor sociale si a puterii. Criticind fundamentul conceptiei marxiste,conform caruia puterea politica nu reprezinta decit consecinta fireasca adominatiei economice exercitate de clasa care detine mijloacele de productie,reprezentantii scolii elitiste italiene propun o nouaabordare, care vafacecarieranu doarin sociologie cisi incelelelalte stiinte sociale.Astfel, VilfredoPareto (1848-1923) dedica un intreg capitol din al sau Trattato di sociologiagenerale (1916) celei ce s-ar putea numi classe elette. Se postulau acumobservatiile lui Gaetano Mosca (1858-1941) din Elementi di scienza politica(1896), cu privire la existenta si importanta, in orice tip de societate,indiferent de regimul politic (fie acest monarhic sau republican ) sau de celeconomic (capitalist sau socialist), unui grup redus de personae care exercitao dominatie incontestabila asupra societatii respective. Pareto formuleaza 2 definitii ale elitei. O definitie explica elita sociala, iar a doua eliga guvernanta. In sens larg, elita cuprinde indivizii care in domeniul activitatii profesionale au atins un nivel de calificare. Elita guvernanta reuneste acel grup mic de indivizi care indeplineste functia conducatoare: in nonguvernamentala si guvernamentala. Fondatorii teoriei elitelor subliniau ca masele se lasa conduse de elita, deoarece ea dispune atit de mijloace de forta, precum si de cele de presiune. In dependenta de mijloacele utilizate de elitele guvernamentale, Pareto le imparte in familia leilor si familia vulpilor. Leii se deosebesc prin utilizarea mijloacelor de constringere, iar vulpile prin discursul demagogic.21. Teoriile politice a lui M. WeberUn rol deosebit in dezvoltarea ideilor politice si a stiintei politice contemporane ii revine lui Max Weber. In lucrarile etica protestanta si spiritul capitalismului, gospodaria si societatea weber subliniaza ca in viata social-politica a societatii postcapitaliste un rol important il joaca birocratia, patura conducatorilor profesionali. Birocratizarea totala este declarata de weber tendinta inevitabila a societatii contemporane. El defineste birocratia drept un instrument al puterii, independent de grupurile sociale. El elaboreaza teoria democratiei, elementul central al careia este mecanismul controlului popular asupra aparatului birocratic indepartat de societate.Weber elaboreaza teoria despre tipurile de dominatie. El evidentiaza 3 tipuri de dominatie legitima: --dominatia eternului ieri, dominatia traditiei-dominatia autoritatii, intemeiata pe karisma-dominatia intemeiata pe legitate.In teoria liderilor politici, Weber caracterizeaza trei tipuri de lideri: autoritar, liberal si karismatic. Liderul autoritar isi impune vointa intregului grup sau societatii. Liderul liberal discuta cu toate fortele politice deciziile mai importante.Liderul de tip karismatic studiaza opinia publica, a ajturajului, cunoaste si respecta legile, dar deciziile le ia independent.Conceptia despre democratie Weber o intemeiaza pe principiile metodologice de cercetare ale politicii. El subliniaza ca toate actiunile politice pot fi interpretate din punct de vedere al orientarii lor spre increderea in ordinea existenta. El evidentiaza 2 modele de putere> retional-juridica si puterea karismatica. Prima este sustinuta de birocratia profesionala, iar a doua este intemeiata pe credinta irationala a maselor in calitatile supraomenesti si supranaturale ale conducatorilor. El evidentiaza parlamentul puternic si activitatea partidelor nationale ca doua forte capabile sa ridice eficacitatea puterii de stat.

22. Teoria organicista despre statA aparut ca o riposta spirituala, ca o contrarevolutie ideologica a vechii clase feudale si a bisericii fata de burghezie, de revolutie si doctrina sa liberala.Ea este o varianta a conservatorismului politic din perioada cand aceasta se prezinta si se manifesta ca o ideologie antiburgheza.Teoria organicista este o analogie mecanicista intre organismul uman si cel social.Statul este sinonim cu organismul uman si este format din mai multe parti intre care exista o legatura indestructibila. El dispune de un cap care sa conduca, sa orienteze activitatea, acesta fiind sinonim cu aristoctratia feudala, un stomac care sa consume, adica aceeasi aristocratie, si un membrii care sa produca tarani, muncitori, comercianti. Altfel spus, statul este un organism viu cu manifestari in viata sociala si care, ca si individul, are si el perioada de crestere, apogeu, declin si moarte.Aceasta teorie a urmarit sa justifice, sa legitimeze existenta statului feudal, a inegalitatilor sociale din cadrul acestuia, sa evidentieze predestinatia rolului si statutului claselor si categoriilor sociale, in special al uneia de a conduce aristocratie si a celorlalte de a se supune si de a fi conduse.23. Opera politica a lui Nicolae Milescu SpatarulNicolae Milescu Spatarul ca om politic propaga ideea eliberarii poporului de sub jugul turcesc. Spatarul analizeaza si elucideaza cauzele slabirii si decaderii statelor.Explicind geneza statului, Spatarul afirma ca diferite grupuri sociale se impotrivesc vesnic unul altuia. Lupta dintre diferitele grupuri poate aduce societatea la pieire. Pentru a evita disparitia societatii umane este nevoie de stat, de o puternica autoritate centralizata, de un singur cirmuitor, capabil sa asigure ordinea si sa nu permita ca multimea sa se rascoale. El formuleaza urmatoarele functii ale statului asigurarea ordinii, grija fata de supusi, mentinerea bunastarii generale.Spatarul aminteste ca puterea de stat este chemata sa faca uz de constringere, de violenta numai fata de cel ce incalca legea si tulbura ordinea. Abuzul de putere submineaza temelia statului si provoaca nemultumirea poporului. In lucrarea Vasiliologhion, Spatarul analizeaza cauzele ce provoaca slabirea statului: viclenia, nedreptatea stapinitorilor, rautatea omeneasca, semetia. Arifmologhion-ul lui Spatarul este un cod de legi morale, de norme in care autorul evidentiaza insusirile preabunilor sefi. El subliniaza ca: conducatorul trebuie sa aiba grija de bunurile obstesti tot asa ca si de propria lui persoana, sa apere comorile poporului ca un sfint, mai bine sa piara decit sa auda de la oameni vorba raufacatoare, sa incheie aliante nu pentru folos personal ci pentru interes obstesc etc.24 Opera politica a lui Dimitrie CantemirCa Domn al Tarii, Dimitrie Cantemir a luptat impotriva dominatiei otomane. In lucrarile divanul istoria ieroglifica el expune opinia asupra procesului social, asupra raportului cultura-umanism-civilizatie, explica corelatia etica-politica. In istoria ieroglifica el descrie lupta pentru domnie printr-o disputa politica sustinuta de Inorogul si Corbul, adica principele iluminat si tiranul.In lucrarea istoria cresterii si descresterii curtii otomane Cantemir isi expune propria conceptie asupra dezvoltarii statului. Teoria evolutiei ciclice a statelor, conform careia Imperiul Roman cunoaste o faza de crestere si numaidecit una de descrestere constituie momentul principal al operei.25.Iluminismul inMoldova Iluminismul curent dezvoltat in Moldova de catre intelectuali. Miscarea iluminista sustinuta de scriitori isi propune sa contribuie la dezvoltarea constiintei juridice, istorice, politice a neamului. In acest sens, Gheorghe Asachi, Gh. Lazar, Bogdan Petriceicu-Hasdei, M.Kogalniceanu si altii elaboreaza programe de actiuni politice, prin care explica unitatea culturala a tuturor neamurilor romanesti.26. Puterea politica ca fenomen socialIn literatura de specialitate pot fi gasite 310 definitii ale puterii. Cea mai raspindita, cea mai utilizata este definitia data de Max Weber care sustine capacitatea oricarui individ de a-si impune vointa chiar si atunci cind nu este dorita se numeste putere. Din definitie reiese ca puterea este un fenomen bipolar relativ. Puterea este categoria centrala a politologiei. Prin ea pot fi explicate toate fenomenele politice.27.Principile puterii politicePuterea politica este caracterizata de urmatoarele principii:1.principiul separarii puterii in stat (Montesquieu)2.legitimitatea puterii (Weber)3.princ. realitatii4.princ. masurii5.princ eficientei6.princ optimizarii(3-6) permit oricarui sistem de guvernare sa-si onoreze functiile elaborind, adoptind legi functionale, strategii de dezvoltare, programe de activitate.Principiul masurii presupune ca sunt luate in calcul posibilitatile societatii, traditiile si obiceiurile, normele de comportament.Princ. Realitatii trebuie respectat cu necesitate, in caz contrar, cei care elaboreaza programele vor ramine mincinosi, iresponsabili.Daca se respecta realitatii+masurii este eficienta.Principiul colegialitatii, un proiect este cunoscut de 3 persoane, deoarece unul poate fi in deplasare, unul poate fi bolnav sau si mai grav, si atunci ramine macar o persoana care cunoaste ideea, actiunile, rezultatele planificate a proiectului.Princ. Disimularii. Cind statul doreste sa realizeze schimbari radicale in politici economice sau fiscale, informatia se tine in secret.Princ. Tolerantei. In conditiile societatii democratice, conducatorul/functionarul public nu trebuie sa limiteze accesul la activitati din cauza contului bancar, conceptiei ideologice, confesionale, sexului, sa limiteze sau sa interzica.Princ. Lipsei de libertate interioara.Concluzie> Puterea politica dispune de resurse, de mijloace care fiind aplicate rational pot conduce la realizarea unor obiective. Pentru aceasta, este necesar mecanismul realizarii puterii desenat de sistemul politic.

40. Statul- instituie central a sistemului politic.Ca expresie instituionalizat a sistemului i regimului politic, statul condiioneaz formele de existen ale celorlalte elemente ale sistemului politic. Iat de ce statul reprezint centrul vieii politice, n raport cu el se definete statutul diferitelor componente i fore politice. Statul reprezint nucleul constituitiv al sistemului politic i n acelai timp, o instituie reprezentativ a regimului, n cadrul cruia are un rol fundamental. Statele apar din necesitatea realizrii fiinei umane care este social. Pentru prima dat noiunea de stato este utilizat de Nicolo Machiavelli n lucrarea Principele. Din secolul al XVII-lea termenul stat dobndete o recunoatere i o circulaie larg. Statul este o instituie social, scopul apariiei creia este asigurarea ordinii, a integrrii tuturor n colectivitate, pentru asigurarea binelui comun. n lumea antic i medieval prin fenomenul stat se subnelegea statul-cetate, polisul. n lucrrile lui Platon Statul este unitatea dintre Politic, Bine, Adevr, Justiie, fenomen care nu se poate petrece dect n interiorul unei colectiviti organizate, cu instituii, cu reguli bine precizate. Idei similare ntlnim i la Aristotel Statul ia natere din necesitile mediului social, din evoluia sa fireasc, exprimnd forma desvrit de uniuni a unei colectiviti. Finalitatea sa este binele, dobndit graie legilor, practicnd virtutea, asigurnd ct mai mult fericire.41. Clasificarea statelor dup structura lor.Sub aspectul organizrii statale pot fi evideniate urmtoarele tipuri de state: federaii, confederaii, state unitare i uniuni de state. Federaia- uniune(termenul provine de la latinescul- fedus- uniune. Este un stat compus, care prezint o uniune benevol a mai multor state care au statut de subiect al federaiei. La baza constituirii statului federativeste formula 1+n, n care 1 desemneaz existena organelor puterii centrale, a organelor de conducere, iar n- numrul subiecilor federaiei, n care de asemenea se pstreaz organele puterii supreme. Subiecii federaiei pot avea un sistem propriu legislativ, judiciar, fiscal. Pe arena internaional interesele subiecilor federaiei sunt prezentate de ctre puterea central. Parlamentul n federaie este bicameral- palata inferioar a reprezentanilor, palata superioar care apr interesele statului federal. n federaie apare problema raportului puterii centrale federale i a instituiilor puterii locale. Dificultatea se soluioneaz prin diverse mijloace. Important este ca regiunile intituiilor locale s primeasc suficiente resurse financiare ca populaia s nu se simt marginalizat. Dac comparam Federaia Rus i SUA observm c n F.Rus subiectul federaiei nu are dreptul la modificrile legislative. n SUA fiecare stat are dreptul la legi proprii coninutul crora nu vine n contradicie cu legea federal. Confederaia reprezint o uniune de state. Ea reprezint o form de organizare statal rar ntlnit. Are formula 0+N,0- absena centrului politic, N- nr statelor suverane care benevol contient doresc s participe la soluionarea unor proiecte comune. La baza confederaiei este acordul semnat de conducerea statelor i promulgat prin edina n plen a parlamentului. Pe arena internaional confederaia nu are nici un statut. Statul unitar se deosebete prin unitate politic deplin, este indivizibil, este o organizaie teritorial-statal unic. Acesta funcioneaz n baza Constituiei, de regul are parlament monocameral, cetenie unic. Suveranitatea statului, a puterii lui se rsfrnge asupra teritoriului. Pe arena internaional este actor cu drepturi depline. Uniune de state- model UE care nu este nici confederaie deoarece are instituii ce gestioneaz activitatea.42. Clasificarea statelor dup forma de guvernare.Savanii evideniaz 2 forme de guvernare: monarhia i republica.Monarhia reprezint o form de guvernare, n condiiile creia puterea suprem jiridic i aparine unei singure persoane, care-i ocup funcia printr-un regulament de transmitere a ei prin motenire. Reactualiznd teoria lui M.Weber observm c monarhia corespunde unei legiti tradiionale. Actualmente deosebim monarhie dualist i monarhie constituional. Anterior o perioad ndelungat a fost monarhie absolut. M.absolut este o form de organizare statal, n care puterea de stat este concentrat de persoana monarhului, lipsesc instituiile reprezentative care ar limita puterea monarhului. M.constituional este caracteristic societii burgheze i reprezint o form de guvernare, n care puterea monarhului este limitat de instituiile reprezentative, de parlament.Republica- form democratic de organizare a statului, n care toate organele puterii de stat sunt alese de popor pentru o anumit sau se formeaz de instituia reprezentativ naional. Sensul contemporan se deosebete mult de cel din Antichitate. Deosebim republic parlamentar, prezidenial, mixt, parlamentar prezidenial sau prezidenial parlamentar. Toate acestea se deosebesc prin modul de funcionare a instituiilor politice. Republica parlamentar ofer prioritatea puterii legislative. Preedintele este ales de ctre parlament sau de ctre o comisie de profesioniti. Parlamentul la propunerea preedintelui definete structura guvernului i numete prim-ministru. Guvernul are legtur direct cu parlamentul, el va prezenta la 6 luni dri de seam la parlament. Republica prezidenial- preedintele este ales de tot poporul n mod direct, el primete candidatua prim ministrului consultnd fraciunea parlamentar. Guvernul poate fi prezidat de preedinte. Preedintele nu are dreptul s dizolve parlamentul. n RM din 1991 pn n prezent s-a schimbat de 5 ori forma republicii.43. Statul de drept, statul social, statul bunstrii sociale.Ideea statului de drept apare n antichitate, n dialogurile lui Platon. Corelaia statului i dreptului, a politicii i a legii este evideniat, descris i propagat de cugettorul, omul politic al Romei Antice- Cicero. El vedea n stat o coordonare a aciunilor i intereselor cetenilor liberi, ntemeiat i realizat n baza legilor. Gndirea politic modern i contemporan consider c edificarea statului de drept, instaurarea libertii politice i dezvoltarea economiei de piareprezint condiiile eseniale ale societii civile n cazul n care statul nu mai reprezint o putere nelimitat. Cnd vorbim despre societatea civil avem n vedere de fapt un mod de organizare a cetenilor. n secolul al XVIII-lea termenul societate civil dobndete o larg rspndire. Montesquieu scria c societatea civil se deosebete de societatea politic. Afirmarea statului de drept constituie o etap important n lrgirea libertilor individului i a societii. Imperfeciunea modelului statului de drept n varianta sa clasic, ncercarea nereuit a socialismului administrativ de a asigura fiecrui individ o libertate material i de a instaura n societate dreptatea i egalitatea au fost depite n teoria i practica statului social, deinit i ca un stat al bunstrii totale. Statul bunstrii sociale se constituie n anii 60 ai sec. XX. Statul social- este statul care pretinde s-i asigure fiecrui individ condiii favorabile pentru a se simi social protejat, care particip la organizarea producerii, ofer fiecrui anse egale de a se afirma ca personalitate. Activitatea acestui tip de stat este orientat spre echitatea social, spre bunstarea tuturor. Putem constata c statul este nucleul sistemului politic, deoarecee elaboreaz mecanismul interaciunii tuturor elementelor lui structurale.44. Teoriile despre geneza i evoluia istoric a statelor.Geneza, rolul, funciile i esena statului sunt analizate de o mulime de teorii, cele mai influente: teocratic,patriarhal, contractual, a violenei, organicist, rasist, psihologic, juridic. Concepia teocratic confer statului o origine divin, de unde reiese i cerina c respectul i supunerea fa de acesta sunt ndatoriri religioase. Teoria patriarhal susine n esen c statul apare dup modul de organizare a familiei, iar puterea monarhului deriv din puterea tatlui. Unele teze ale acestei teorii sunt expuse de discipolii lui Confucius unde le gsim n lucrrile cu caracter politic ale lui Aristotel. Teoria contractual susinut de cugettorii Bodin, Hobes, Locke, definete statul ca pe o organizaie separat de societate, creia i se cedeaz o parte din drepturile comunitii pentru a sluji comunitatea. Teoria juridic evideniaz relaiile dintre oameni, pe care le reglementeaz n baza dreptului. n aa fel Montesquieu, Kant subliniau c statul este o structur social supus regulilor de drept.Teoria violenei susine c statul a aprut n rezultatul luptei de clas, c este o consecin a strilor conflictuale dintre oameni, n care tribul nvingtor i subordona tribul nvins. Teoria organicist elaborat de Herbert Spenceer i S.Mill transpune mecanic situaiile atestate n procesele naturale asupra proceselor sociale i utilizeaz informaiile, cunotinele tiinelor naturii n explicarea fenomenelor sociale. Din aceast perspectiv statul este definit prin ansamblul celulelor specializate pentru a asigura funcionalitatea organismului social. Teoria psihologic explic existena statului prin factori de ordin psihologic. Adepii ei consider c n societate exist dou categorii de oameni din care, sub raport psihic, unii sunt destinai s conduc, iar alii s fie condui. Este vorba despre facultile psihologice ale liderilor, care explic karisma, caracterul i voina puternic exteriorizate.45. Teoria contractual a genezei statului.Teoria contractual susinut de cugettorii Bodin, Hobes, Locke, definete statul ca pe o organizaie separat de societate, creia i se cedeaz o parte din drepturile comunitii pentru a sluji comunitatea. J.J Rousseau sublinia c pentru a-i proteja proprietatea omul mediteaz mult asupra modului de organizare colectiv i n aa fel descoper statul. Prin contractul social diverse voine particulare, divergente sau contrare, se angajau s nu recunoasc alt autoritate dect voina general. Dup prerea lui Rousseau fiecare individ poate s aib o voin individual contrar sau divergen voinei generale, pe care o are ca cetean. n teoria lui Rousseau accentul se pune pe statutul independent al persoanei, al individului, statut oferit de proprietatea privat. Rousseau despre fazele constituirii statului, afirm c contractul social s-a realizat ntr-un anumit moment al evoluiei omului, evoluie care s-a dezvoltat trecnd prin trei etape. n faza genezei contractului social slbaticul panic i bun, dar nefericit deoarece aceast stare presupune i existena contiinei fericirii. A doua etap a evoluiei omenirii este caracterizat de constituirea primelor comuniti, n care oamenii descoper fericirea de a tri n comun, de a susine reciproc. n faza a treia oamenii ajung la nelegerea necesitii organizrii statale. Ei sunt i fericii i contieni de fericirea lor.46. Partidul politic n evoluie istoric.Primele grupri politice apar n Antichitate, fiind numite iniial societi secrete, organizaii oficiale. Astfel de organizaii sunt atestate n polisele Sparta i Atena, de exemplu. Izvoare documentare relateaz c polisul grecesc era mprit n 2 partide: eupatrizii i demosul. Potrivit lui Aristotel, n Atena activau 3 partide politice: pedienii, care aprau interesele aristocraiei funciare, paralienii partidul negustorilor, comercianilor, diacrienii organizaia agricultorilor i pstorilor nevoiai, prin partid nelegndu-se o organizaie politic. Este cunoscut c n Republica Roman la sfritul secolului II .e.n n politica statului concurau partidul optimilor (aristocrailor) i populis, partidul ce apra interesele maselor. Max Weber definete organizaiile politice medievale- grupuri aristocratice, prima treapt a constituirii partidului politic modern. Caracteriznd partidele politice ale societii sclavagiste i feudale se poate meniona c sub forma n care au existat acestea nu reprezint instituii independente ale societii politice. Din aceast cauz organizaiile respective nu aveau vreun rol n definirea i caracteristica regimurilor politice a acestor societi. n perioada renascentist n Italia activau i se contrau dou micri politice: gvelii, susintorii papei pe ntreg teritoriul statului i gobelinii, care susineau unirea statelor mici ntr-o republic monarhic. Grupurile aristocratice, oligarhice se deosebesc prin instabilitate, prin organizare slab, de aceea nu poti fi numite partide politice.Astfel de modele au fost torii i vhigii. Torii- reprezentau interesele aristocraiei funciare i a conducerii de vrf a bisericii, iar vhigii- interesele aristocraiei nburghezite i a burgheziei comercial- financiare. Ei au trecut prin cele trei etape de constituire a partidului politic: grupul aritocratic, club politic i partid propriu- zis. Momentul apariiei partidelor politice moderne trebuie cutat n perioada trecerii de la feudalism la capitalism, n timpul luptei antifeudale purtate de burghezie.47. Sistemul de partide, ponderea partidului politic.Sistemul de partide este parte component a sistemului politic al societii contemporane. Sistemul de partide reprezint ansamblul partidelor- guvernamentale i de opoziie, care particip la realizarea puterii. Kerman definete sistemul de partide ca o configuraie politic compus din mai multe elemente independente.Definit de numrul lor, de ali parametri, de posibilitile de coaliie Sistemul de partide este determinat de natura social a puterii, de metodele realizrii ei, de tradiiile istorico- naionale, de cultura juridico-politic a societii respective. Sistemul de partide se deosebete n baza criteriului cantitativ i calitativ. M. Duverger deosebete sistemul monopartid, bipartid i pluripartid. n cadrul sistemului monopartid contemporan organele de partid se contopesc cu organele puterii de stat. Organizarea altor partide este interzis prin lege. Partidul monopolizeaz activitatea politic: orice activitate politic n afara partidului este declarat n afara legii. Specificul sistemul bipartid const n evidenierea a dou formaiuni puternice care se ncadreaz activ n lupta pentru putere i pentru realizarea practic a funciilor ei. Un partid conduce iar cellalt se afl n opoziie. Sistemul pluripartid se caracterizeaz prin existena i activitatea mai mulltor partide politice.48. Grupurile de interes, grupurile de presiune.Un element activ al sistemului politic, asemntor cu partidul, dar care are propriul specific este grupul de presiune. El este definit ca asociere a indivizilor care au aceleai interese, dar care nu vd necesitatea unei organizri clare, a unui program de activitate, a unui statut. n sens politic un grup de presiune reprezint o asociere de persoane specializate n arta politicii i jocul parlamentar, aflate n slujba unor grupuri de interese care au menirea de a face presiuni asupra executivului i legislativului. Grupurile de presiune pot determina organismele i instituiile guvernamentale s satisfac anumite pretenii chiar cu preul nclcrii normelor legale i morale. Savanii americani Almond i Rowell au definit grupurile de interese ca asociaii, membrii crora i unesc eforturile pentru a realiza unele obiective comune, savanii americani au evideniat 4 categorii de astfel de uniuni: spontane, de neasociaie,instituionale, asociative. Grupurile de interese au menirea nu numai de a nainta cerine diferitor pturi sociale, de a reflecta procesele ce au loc n societate, ele se ncadreaz activ n procesul politic. Pentru a realiza diferite interese sociale grupurile de interese exercit o presiune asupra puterii, asupra organelor care adopt legi.49. Clasificarea partidelor politice.

Clasificarea funcie de gradul de organizare: Partidele de cadre partide de alegtori, numrul de alegtori depind cu mult numrul membrilor acestuia. Partidele de mas - au un numr relativ crescut de membri i rezultnd din acest fapt, deseori, i pot acoperi cheltuielile n mod individual din cotizaiile membrilor. Dein structur bine organizat. Funcie de funciile i poziia ocupat n cadrul sistemului politic Partide de guvernmnt constituie guvernul pe ntreaga perioad a alegerilor, poate coexista cu alte formaiuni partidiste n cadrul unei aliane. Partide de opoziie formeaz opoziia parlamentar, ofer prin programele lor o alternativ pentru viitoarele alegeri. Conform indicilor cantitativi: partide mari i mici Alte clasificri:Partide politice: *Personale, *Istorice, * De tendinte, * De interese

50. Cultura politic: noiunea, esena, tipologia.In tiina politic noiunea de cultur politic este relativ nou, ea a fost creat i pus n circulaie de politologul american Gabriel Almond n lucrarea saSistemul politic comparat. El definea cultura politic drept "reeaua orientrilor, atitudinilor, valorilor, convingerilor prin care individul se raporteaz la sistemul politic". Intr-un alt studiu din 1966, Gabriel Almond i Bingham G. Powell defineau cultura politic ca "un model de atitudini individuale i de orientri fa de politic, manifestate n rndul membrilor unui sistem politic. Ea este un fenomen subiectiv care st la baza aciunilor politice i care le confer importan".Un ansamblu de cunotine, percepii, evaluri, atitudini i dispoziii care permit cetenilor s ordoneze i s interpreteze instituiile i procesele politice, precum i propriile lor relaii cu aceste instituii i procese, astfel a fost definit pentru prima dat n mod explicit cultura politic, de ctre Almond i Verba. Aldmond i Verba evideniaz 3 tipuri de culture politice: patriarhal, de supunere, de participare. Patriarhal este caracterizat de un nivel sczut al culturii societii, n care se desfoar procesul de constiruire al sistemului politic. Acest tip este characteristic pentru tinerele state independente n care cultura politic este purttorul subculturilor locale. De supunere se manifest prin pasivitatea indivizilor. Puttorii acestui tip se supun instituiilor puterii de stat, nu ncearc s influeneze prin mijloace politice puterea. De participare este activ, se deosebete prin intensitatea tririlor proceselor politice de ctre personalitate. Ei se ncadreaz active n soluionarea propriilor probleme.51. Cultura politic a societii moldoveneti.Cultura politic naional este iniiat de tratatul lui Neagoe-Basarab Invturi ctre fiul Teodosie, apoi este completat de lucrrile lui Nicolae Minulescu-Spataru i Dimitrie Cantemir. Strbtind doctrina paoptista cu Heliade-Radulescu i Nicolae Balcescu, cultura politic se desvrete n perioada interbelic.Pe parcursul mai multor ani de funcionare a instituiilor statului Republica Moldova nsi comportamentul clasei politice manifest un nivel sczut al culturii politice.Despre aceasta ne vorbesc edintele n plen ale Parlamentului Republicii Moldova care mai mult semnau cu o edin ordinar a administraiei unui colhoz. Parlamentarii, funcionarii de stat aveau un mod specific de expunere a propriei opinii, aa c nimeni s nu-i ineleaga, adic nici colegii i nici masele populare. Dup un deceniu de existen a statului Republica Moldova putem constata anumite schimbri n coninutul culturii politice i a procesului de socializare individual. In primul rnd, am readus la conducere partidul comunitilor, pe care in anul 1991 l-am interzis. Desigur, aceasta particularitate a culturii politice poate fi apreciata i pozitiv, adic sunt condiii democratice care permit fiecrui cetean s-i expun public propria opinie sau unui grup s adere la partidul ce-I exprim convingerile, interesele etc.In al doilea rnd, clasa politic i-a desvrit cultura vorbirii, a studiat experiena statelor democratice, a vzut lumea i a ncercat s-I comunice acesteia despre existena statului Republica Moldova. In ceea ce privete cultura comunicrii, dezvoltarea unei idei naionale, care ar servi ca temelie pentru unirea partidelor politice democratice pronaionale ntr-un singur bloc electoral mai avem de ateptat.In al treilea rnd, contiinta politic i contiina juridic a guvernatorilor Republicii Moldova nu este matur.In al patrulea rind, dupa mai multe discursuri sofisticate n pres, ne-am trezit peste noapte minoritate etnic n propriul nostru stat, adic, ntr-un stat romnesc, romnii reprezint o minoritate naional. Cum am putea comenta o asemenea decizie a guvernatorilor notri nici nu tim, dar se pare c este vorba despre revizuirea coninutului noiunii de patriot sau patriotism.Descifrnd coninutul fenomenelor cultur i socializarea politic, noi, cetenii unui stat inelegem semnificaia noiunii de demnitate uman. A tri frumos cu demnitate este posibil n condiiile societii democratice, dar pentru aceasta trebuie s depunem eforturi orientate spre crearea unei asemenea societi, n care legea ar avea un caracter universal n faa creia toi am fi egali.

52. Contiina i mentalitatea politic.Contiina politic constituie o form a contiinei sociale, definndu-se ca un ansamblu de idei, teorii, concepii politice elaborate, structurate i sistematizate n doctrine, programe politice, precum i stri de spirit, sentimente, tradiii, modaliti de gndire cu caracter politic, existente n societate. Ea reflect fenomenele i procesele politice referitoare la raporturile dintre clase, grupuri sociale, dintre partide, ceteni i instituiile de stat, dintre naiuni i popoare.Contiina politic reflect poziia civic a persoanei, coninutul relaiilor ce se stabilesc ntre diferite grupuri sociale, entice, profesionale, ntre naiuni i actorii politicii regionale i mondiale. De asemenea contiina politic reflect atitudinea cetenilor unui stat fa de putere, fa de modul de organizare i dirijare social. Deosebim contiina politic individual i contiina politic de grup i social. Contiina politic individual este o necessitate n condiiile unei societi democratice, n care individual are dreptul s aleag ntre diferite opiuni, proiecte ale dezvoltrii viitoare. Contiina politic de grup poate fi analizat n baza normelor adoptate unanim de ctre un partid politic de guvernmnt sau de opoziie.Contiina politic este un fenomen complex, care i permite individului s se nscrie n ambiana social, s triasc frumos, cu demnitate.53 Integrarea European- obiectiv prioritar al politicii interne si externe a RMIntegrarea European este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe i interne al Republicii Moldova.

Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) reprezint baza juridic a relaiilor dintre Republica Moldova i Uniunea European. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a intrat n vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durat iniial de 10 ani. Acest aranjament asigur baza colaborrii cu UE n domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-tiinific i are ca obiective susinerea Moldovei pentru:

a) consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a minoritilor prin asigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic;

b) dezvoltarea durabil a economiei i finalizarea procesului de tranziie spre economia de pia prin promovarea schimburilor comerciale, investiiilor i relaiilor economice armonioase.

55 Socializarea politica a individuluin ultimele decenii au fost date numeroase definiii procesului de socializare (din perspectiv psihologic, sociologic, a sociologiei devianei, culturologiei, teoriei cognitive, interaciunii simbolice). Cei mai muli autori consider socializarea ca un proces ontogenetic, stadial, constnd n totalitatea influenelor formativ-educative exercitate de diferitele grupuri asupra indivizilor ce intr n componena lor. Prin acest proces indivizii asimileaz limba, valorile, obiceiurile, tradiiile, deprinderile, atitudinile, normele, regulile de comportament specifice grupului social din care ei fac parte. Dezvoltarea normal a fiinei umane reclam contacte interindividuale, ocazii de a vedea, a auzi i nva de la semeni, apropierea i comuniunea cu alte fiine umane. Influenele formative, educative, modelatoare provin din partea unor ageni formali i informali, se produc n mod voit sau n mod spontan, genernd pentru personalitatea n curs de dezvoltare mecanisme de asimilare, alegere, nvare, de adaptare, integrare, de conformare sau ne-conformare la cerinele modelului social, politico-juridic i moral.Primele instane de socializare implicit politic, sunt familia (cea mai important), coala i biserica, grupul de vrst, media; urmeaz apoi cercurile de prieteni, colectivul de munc, armata, instituiile frecventate, partizanatul etc. Dup sociologul Norman Goodman singurul factor cu adevrat important n socializare este familia. Familia este prima i cea mai continu lume social pentru sugar i copil. n familie se stabilesc primele i cele mai durabile relaii intime. Capacitatea comunicativ, n primul rnd prin nvarea limbii, are loc iniial n familie. Tot n familie, sugarul i copilul fac cunotin cu elementele cheie ale culturii familia asigur identitatea social iniial a copilului n raport cu rasa, religia, clasa social i genul. ansele generale n via, sntatea, longevitatea, gradul de educaie i tipul de ocupaie sunt puternic influenate de familia n care copilul se nate. Dar mediul familial va determina socializarea copilului ntotdeauna mpreun cu ceilali factori.O mare parte a cercettorilor americani au ajuns la concluzia c integrarea indivizilor n grupurile, colectivitile sociale este rezultatul a trei factori:a) nsuirea, interiorizarea normelor juridice i morale, a modelelor de comportament i valorilor;b) individul devine contient de faptul c posibilitile sale de alegere n ce privete rolurile sunt limitate;c) fiina uman dobndete contiina responsabilitii referitor la modul n care respect normele etico-juridice n virtutea creia evit sanciunile punitive ce succed n mod firesc nclcare normelor i dorete, n acelai timp, s obin mai mult prestigiu, aprecieri pozitive n urma conformrii la modelul etico-juridic oferit de societate.n procesul socializrii individului, controlul social va conduce la acceptarea i interiorizarea valorilor, scopurilor, normelor, obiceiurilor i mentalitilor colectivitii, controlul social se transform treptat n autocontrol, n aciune liber a indivizilor care vor reproduce, adesea n mod creator, modelul cultural-normativ al societii. n esen, socializarea are ca efect crearea de personaliti conformiste, care vor manifesta comportamente previzibile, integrate n sistemul social. Dar socializarea este un produs dinamic, deschis, nelipsit de implicaii ambivalente pentru c individul nu se va mrgini la o nvare mecanic a conformitii n raport cu valorile i normele colectivitii, nu se va integra linear n cerinele acesteia, ci va nva s compare, s aleag, s conteste, s resping anumite modele din oferta societii. De aceea, R. Linton, E. Sapir, A. Kardiner etc. au nlocuit termenul e socializare cu cel de aculturaie, accentund asupra importanei asimilrii valorilor i scopurilor, a modelelor culturale.

Socializarea politiceste o faet a socializrii de ansamblu a individului, a asimilrii culturii societii, avnd o specificitate n ansamblul proceselor sociale prin faptul c ea va conduce n final la formarea acelor aptitudini ale fiinei umane care, n calitatea ei de cetean, i va permite s fac distincie ntre societatea civil i societatea politic, s neleag i s evalueze faptele politice, s formuleze opiuni politice i s participe la rezolvarea treburilor politice corespunztor statuturilor i rolurilor pe care le-a asimilat. Socializarea politic este un proces complex, de formare i dezvoltare a culturii politice a individului, de nsuire de ctre acesta a unor roluri care-l fac capabil de a participa la viaa politic.Socializarea politic, ca socializarea n genere, nu este un proces de dresur sociopolitic, nu const ntr-o simpl recepie i acceptare pasiv a elementelor de cultur politico-juridic transmise de ctre generaiile mature, ci angajeaz o ampl modelare a personalitii, susinute eforturi de nvare social pe tot traseul vieii individuale, avnd ca produs observabil comportamentul politico-civic, participarea fiinei umane la viaa politic. Ea nu se rezum la acumularea de cunotine, informaii politice, nici la formarea unor capaciti de valorizare a faptelor politice i de orientare n spaiul politic, ci n mult mai mare msur constituie un exerciiu de practicare a unor comportamente politice, participative, de exteriorizare a personalitii prin atitudini de acceptare sau neacceptare a unor decizii politice, prin formularea de opiuni, prin operaiuni de propagare activ a elementelor culturii politice n favoarea valorilor pe care se axeaz personalitatea, de participare direct la activiti de conducere etc.56 Birocratia ca fenomen socialConform definitiei lui Max Veber birocratia reprezinta un sistem de dirijare rational organizat, in care toate treburile sunt solutionate de functionari la un nivel profesionist corespunzator si in stricta corespundere cu legea si alte reguli.Ca fenomen social birocratia este de cele mai multe ori contestata in societate. Trasaturile de baza ale acestui fenomen sunt urmatoarele:a)Birocratia este un fenomen social, caracteristic doar societatii.b)Birocratia, la fel ca si democratia, este un fenomen legat indivizibil de putere. In acelasi timp birocratia si democratia reprezinta doua modalitati diametral opuse de organizare a puterii in colectivul socialc)Birocratia, la fel ca si democratia, poate fi caracteristica nu doar puterii de stat, dar si puterii in oricare alta organizatie(in partid, bunaoara).d)Birocratia, spre deosebire de democratie, poate avea loc doar in cazul cand subiectul puterii este separata(instrainat)de obiectul acestei puteri, fenomen caracteristic anume puterii de stat.Anumesepararea subiectului si obiectului puteriiconstituiebaza obiectiva a birocratiei, patul ei germinativ. In acest sensbirocratismul statului constituie materializarea instrainarii politice a acestuia.

58 Cultura politica participativa, liberal-democraticaCultura este un produs al minii i gndirii umane, i se refer la motenirea social alctuit din modele de gndire, comportament i aciuni caracteristice unei societi. Ea este compus din cultura nonmaterial, care constituie valorile spirituale, ideile, credinele sau obiceiurile, i chiar instituiile. O alt component este cultura material, care constituie produsele materiale, bunurile, monezile.Dup spusele luiJ.J Rousseau, omul este un animal social, i prin socializare s-au creat valori, modele i obiceiuri care au dus la formare unor procese culturale complexe, iar Samuel P. Huntington afirma c cele mai importante distincii dintre oameni, sunt de natur cultural. Procesele de dominan rmn principalul obstacol al transformrii sociale i este necesar o nou concepie despre cultur pentru a o contrabalansa. Revolta fa de aceste transformri sociale, vine tocmai din partea celor favorizai, care triesc n ri dezvoltate, i care nu au o situaie att de grav iar cei care triesc sub nelinitea material, au inc vie sperana ntr-o lume mai bun i pstreaz adevratul sens al culturii. n funcie de situaiile materiale, cultura necesit diversificarea valorilor, manifest interese asupra anumitor lucruri si este obligat s accepte modelele impuse de societate.60 Societatea moldoveneasca : modele de modernizare.Anul acesta, scena politica din Republica Moldova a trecut printr-o perioada turbulenta. Desi aceasta perioada a fost dureroasa din mai multe puncte de vedere, acum speram ca, in retrospectiva, va fi considerata ca una care a contribuit la consolidarea democratiei si la sporirea prosperitatii RM, care devine tot mai integrata in Europa.Acum, tara este condusa de un guvern legitim, ales de catre un parlament legitim si, totodata, sunt in curs de elaborare reforme importante. Pe de alta parte insa, aceasta evaluare optimista este precedata de unele riscuri: inainte de toate si cel mai important - inca nu s-a reusit alegerea presedintelui tarii.

Aceasta provocare pentru clasa politica se manifesta pe fundalul unei crize economice severe. Negocierile cu FMI privind incheierea unui nou acord s-au finalizat cu succes si credem ca acest fapt va facilita redresarea economica a Republicii Moldova in urmatorii ani. Reformele structurale promise de catre guvern vor garanta siguranta ca, odata cu revenirea la normal a economiei globale, Moldova va deveni mai atractiva pentru investitorii straini si mai competitiva pe piata internationala. Acesta va fi un avantaj, inainte de toate, pentru populatia Moldovei. Reprezentantii Misiunii FMI, care recent au plecat de la Chisinau, au declarat ca negocierile au fost dificile, dar s-au desfasurat intr-o atmosfera constructiva si cred ca acest fapt trebuie considerat ca o lauda excelenta adusa grupului de negociatori moldoveni pentru eforturile lor de concepere a unui program in stransa colaborare cu expertii FMI, formuland in acelasi timp, cu succes, interesele prioritare ale tarii si minimizand impactul negativ asupra segmentelor vulnerabile ale populatiei.Impactul pozitiv al acordului FMI va fi complementat, pe termen scurt, de un pachet important de sprijin macroeconomic din partea Uniunii Europene, iar pe termen lung - de un nou acord-cadru cu obiective ambitioase. Nimic nu este mai important pentru populatia Republicii Moldova si pentru natiune in intregime, decat aprofundarea integrarii cu vecinul sau care reprezinta aproximativ 500 milioane de persoane - cea mai larga piata din intreaga lume si cel mai consolidat spatiu din punct de vedere al democratiei. Astfel, perspectiva unui acord aprofundat si cuprinzator de comert liber, facilitarea relatiilor directe intre persoane, o conventie privind securitatea energetica comuna si multe alte elemente ale aprofundarii relatiilor UE - Moldova au o importanta deosebita.