Poli de Putere in Comertul International

5
Capitolul 8 POLI DE PUTERE ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL Lector univ. dr. ec. ing. Sorin-George TOMA Academia de Studii Economice Bucureşti Expediţiile coloniale efectuate de conchistadori şi declanşarea primei revoluţii industriale au constituit principalii factori care au stat la baza mondializării comerţului. În perioada 1860-1914, volumul schimburilor comerciale internaţionale a crescut de peste şapte ori. Aflată în fruntea unui imens imperiu colonial şi beneficiind de roadele revoluţiei industriale, Anglia a fost promotoarea ferventă a liberului schimb 1 , fundament al apariţiei şi expansiunii comerţului la scară planetară. Prima conflagraţie mondială şi criza economică interbelică au determinat reluarea practicilor protecţioniste. O dată cu încheierea celui de-al doilea război mondial, SUA, care doreau pe de o parte, să-şi asigure debuşee pentru produsele lor, iar, pe de altă parte, să instituie o ordine democratică în lume, şi-au concentrat eforturile pentru a generaliza principiul liberului schimb în relaţiile comerciale internaţionale. În luna iulie a anului 1944, s-a desfăşurat conferinţa de la Bretton Woods, care a avut drept scop tocmai organizarea pe baze noi a relaţiilor economice internaţionale. Această conferinţă a hotărât înfiinţarea a trei instituţii, care au marcat şi continuă să marcheze evoluţia vieţii economice a întregii planete, respectiv, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Organizaţia Internaţională a Comerţului (OIC), unii dintre principalii poli de putere în comerţul internaţional. În luna ianuarie a anului 1948, 23 de ţări capitaliste occidentale au semnat un acord provizoriu de liberalizare a schimburilor, intitulat Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT). Începând cu anul 1945, putem afirma că, schimburile economice internaţionale au cunoscut un trend anscendent, ca urmare a unei multitudini de factori, dintre care putem aminti 2 : revoluţia transporturilor; creşterea cererii mondiale de bunuri şi servicii datorită sporirii atât a populaţiei planetei, cât şi a puterii medii de cumpărare; creşterea gradului de liberalizare a comerţului 3 ; 1 A. Smith şi D. Ricardo au fost printre primii exponenţi britanici ai doctrinei liberului schimb, considerând că acesta conduce la îmbogăţirea naţiunilor, graţie unei diviziuni internaţionale a muncii axată pe teoria avantajului comparativ. 2 Boniface (coord.) - Atlas des relations internationales, Paris, Hatier, 1997, pag. 46 3 Creşterea gradului de liberalizare a comerţului internaţional s-a realizat sub egida GATT în etape succesive, în urma desfăşurării rundelor de negocieri comerciale multilaterale. De exemplu, în perioada 1967-1989, ponderea comerţului internaţional în crearea Produsului Intern Brut (PIB) mondial a crescut de la 12% la 22,5%, iar volumul valoric al schimburilor internaţionale a crescut de 16 ori.

Transcript of Poli de Putere in Comertul International

  • Capitolul 8 POLI DE PUTERE N COMERUL INTERNAIONAL

    Lector univ. dr. ec. ing. Sorin-George TOMA

    Academia de Studii Economice Bucureti Expediiile coloniale efectuate de conchistadori i declanarea primei

    revoluii industriale au constituit principalii factori care au stat la baza mondializrii comerului. n perioada 1860-1914, volumul schimburilor comerciale internaionale a crescut de peste apte ori. Aflat n fruntea unui imens imperiu colonial i beneficiind de roadele revoluiei industriale, Anglia a fost promotoarea fervent a liberului schimb1, fundament al apariiei i expansiunii comerului la scar planetar. Prima conflagraie mondial i criza economic interbelic au determinat reluarea practicilor protecioniste.

    O dat cu ncheierea celui de-al doilea rzboi mondial, SUA, care doreau pe de o parte, s-i asigure debuee pentru produsele lor, iar, pe de alt parte, s instituie o ordine democratic n lume, i-au concentrat eforturile pentru a generaliza principiul liberului schimb n relaiile comerciale internaionale. n luna iulie a anului 1944, s-a desfurat conferina de la Bretton Woods, care a avut drept scop tocmai organizarea pe baze noi a relaiilor economice internaionale. Aceast conferin a hotrt nfiinarea a trei instituii, care au marcat i continu s marcheze evoluia vieii economice a ntregii planete, respectiv, Fondul Monetar Internaional (FMI), Banca Mondial (BM) i Organizaia Internaional a Comerului (OIC), unii dintre principalii poli de putere n comerul internaional. n luna ianuarie a anului 1948, 23 de ri capitaliste occidentale au semnat un acord provizoriu de liberalizare a schimburilor, intitulat Acordul General pentru Tarife i Comer (GATT).

    ncepnd cu anul 1945, putem afirma c, schimburile economice internaionale au cunoscut un trend anscendent, ca urmare a unei multitudini de factori, dintre care putem aminti2:

    revoluia transporturilor; creterea cererii mondiale de bunuri i servicii datorit sporirii att a

    populaiei planetei, ct i a puterii medii de cumprare; creterea gradului de liberalizare a comerului3;

    1 A. Smith i D. Ricardo au fost printre primii exponeni britanici ai doctrinei liberului

    schimb, considernd c acesta conduce la mbogirea naiunilor, graie unei diviziuni internaionale a muncii axat pe teoria avantajului comparativ.

    2 Boniface (coord.) - Atlas des relations internationales, Paris, Hatier, 1997, pag. 46 3 Creterea gradului de liberalizare a comerului internaional s-a realizat sub egida GATT

    n etape succesive, n urma desfurrii rundelor de negocieri comerciale multilaterale. De exemplu, n perioada 1967-1989, ponderea comerului internaional n crearea Produsului Intern Brut (PIB) mondial a crescut de la 12% la 22,5%, iar volumul valoric al schimburilor internaionale a crescut de 16 ori.

  • dezvoltarea corporaiilor transnaionale (tabelele nr. 1 i 2) etc.

    Cele mai mari corporaii ale lumii n anul 2000, dup cifra de afaceri nregistrat

    Tabelul nr. 1

    Poziia ocupat 2000 1999 Denumirea corporaiei Cifra de afaceri (mld. USD)

    1. 3. Exxon Mobil 210,392 2. 2. Wal-Mart 193,295 3. 1. General Motors 184,632 4. 4. Ford Motors 180,598 5. 5. DaimlerChrysler 150,069 6. 11. Royal Dutch/Shell 149,146 7. 17. BP 148,062 8. 9. General Electric 129,853 9. 7. Mitsubishi 126,579 10. 8. Toyota Motors 121,416

    Sursa www.largestcompaniesoftheworld.com

    Cele mai mari corporaii europene n anul 2001, dup cifra de afaceri nregistrat

    Tabelul nr. 2 Poziia ocupat

    001

    2000 Denumirea corporaiei Cifra de afaceri (mld. euro)

    1.

    1. DaimlerChrysler

    162,384

    2.

    2. BP

    155,768

    3.

    20. TotalFinaElf

    114,557

    4.

    3. AXA

    100,394

    5.

    7. Royal Dutch/Shell

    97,127

    6.

    4. Volkswagen

    85,555

    7.

    5. Allianz

    84,828

    8.

    6. Siemens AG

    78,396

    9.

    10. Eon

    74,048

    10.

    8. Deutsche Bank

    67,659

    Sursa: Capital nr. 25/21.06.2001

  • Prin amploarea deosebit a schimburilor efectuate i prin volumul valoric ridicat al vnzrilor realizate, corporaiile transnaionale s-au impus drept un alt pol de putere semnificativ n comerul internaional.

    Dinamismul economic al noilor ri industrializate, prbuirea zidului Berlinului, deschiderea economiei chineze i emergena noilor piee sunt doar cteva dintre fenomenele i evenimentele care au contribuit n mod semnificativ la mondializarea comerului internaional (tabelul nr. 3). Drept urmare, n anul 1994, a fost creat Organizaia Mondial a Comerului (OMC)1, care a devenit un alt principal pol de putere n comerul internaional.

    Dinamica schimburilor comerciale n economia mondial n perioada 2000-2007

    Tabelul nr. 3

    2000 2001 2002 2003 2004-2007 ri dezvoltate

    11,8 - 1,3 1,7 6,2 6,7

    ri n curs de dezvoltare

    15,9 1,6 3,8 7,1 8,5

    Importuri (%)

    ri n tranziie

    13,4 11,7 6,9 8,0 7,3

    ri dezvoltate

    12 - 1,1 1,2 5,4 6,4

    ri n curs de dezvoltare

    15,0 2,6 3,2 6,5 8,1

    Exporturi (%)

    ri n tranziie

    14,7 5,9 5,3 6,2 6,1

    Creterea volumului comerului mondial (%)

    12,6 - 0,1 2,1 6,1 6,9

    Sursa: Capital nr. 41/10.10.2002 n condiiile globalizrii accelerate, comerul mondial actual este dominat

    de schimburile comerciale realizate ntre cele trei mari zone economice, grupate n aa-numita Triad, SUA, Uniunea European (UE) i Japonia. Acestea realizeaz peste 80 % din volumul valoric al schimburilor comerciale internaionale i constituie ali poli de putere majori n comerul internaional (tabelul nr. 4).

    1 OMC a nceput s funcioneze efectiv din anul 1995, iar n anul 1996, avea 120 de ri

    membre i 39 de ri cu statut de observator. Un loc important n cadrul preocuprilor organizaiei l deine problematica proteciei mediului nconjurtor. n acest sens, n declaraia final a primei reuniuni ministeriale a OMC (decembrie 1996, Singapore) s-a menionat faptul c punerea n aplicare a acordurilor stabilite n cadrul organizaiei va constitui o contribuie major la ndeplinirea obiectivelor dezvoltrii durabile, subliniindu-se importana coordonrii politicilor naionale din domeniile comerului i proteciei mediului nconjurtor.

  • Matricea exporturilor pe plan mondial (mld. USD)

    Tabelul nr. 4 Destinaie Provenien Anul

    Total ri europene dezvoltate

    SUA i

    Canada

    Japonia

    1980 891 650 166 40 ri dezvoltate 1997 2569 1708 638 135

    1980 615 540 50 8 ri europene dezvoltate 1997 1730 1455 185 46

    1980 184 75 75 24 SUA i Canada 1997 558 154 312 70

    1980 62 21 34 - Japonia 1997 206 69 1241 -

    Sursa: L Etat du monde 2001, Paris, La Decouverte, 2000, pag. 75 Ali poli de putere n comerul internaional, dar de mai mic importan,

    sunt reprezentai de celelalte blocuri economice sau zone de liber schimb, precum NAFTA, ASEAN, ALENA, CEFTA1 etc.

    Prin urmare, putem considera comerul internaional drept vector al globalizrii. Una din cauzele intensificrii procesului globalizrii o reprezint internaionalizarea comerului. Pe de alt parte, asistm la concentrarea comerului internaional n jurul unor poli de putere, reprezentai fie de state sau blocuri economice, fie de instituii internaionale unanim recunoscute.

    1 n procesul su de integrare economic european, Romnia a devenit membr a

    Acordului Central European de Comer Liber (CEFTA) la 01.07.1997.

  • BIBLIOGRAFIE

    1 AMIN, S. Capitalism in the Age of Globalisation, Londra, Zed Books, 1997

    2 BONIFACE, P. (coord.) Atlas des relations internationales, Paris, Hatier, 1997, pag. 46

    3 BUZDUCEA, D. Globalizarea. Structuri paradigmatice moderne, Bucureti, Ars Docendi, 2001

    4 MOREAU, Ph. Defarges - La mondialisation, Paris, PUF, 1997

    5 P. de SENARCLENS Mondialisation, souverainete et theories des relations internationales, Paris, Armand Colin, 1998

    6 *** L Etat du monde 2001, Paris, La Decouverte, 2000, pag. 75

    7 *** Capital nr. 25/21.06.2001, nr. 41/10.10.2002

    8 *** www.largestcompaniesoftheworld.com

    Capitolul 8 POLI DE PUTERE N COMERUL INTERNAIONAL