PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII - liceuldarmanesti.ro Tehn. Darmanesti_PAS 2015... · 3.5 Planul de...

1

LICEUL TEHNOLOGIC DĂRMĂNEŞTI

PLANUL DE ACŢIUNE

AL ŞCOLII

2015- 2020

Liceul Tehnologic Dărmăneşti – PAS 2015

____________________________________________________________________________

2

COLECTIVUL DE COLABORARE PAS 2015

1. Primar ec. Spiridon Constantin

2. A.J.O.F.M: d-l Zamfirescu Liviu

3. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău – Inspector de specialitate: Ciuchi

Mihaela

COMISIA DE ELABORARE PAS 2015

1. Coordonator : director prof. Asandei Maria

2. Responsabil : director adjunct prof. Bejan Silvia

3. Membru: ing. Ferenţ Laura –coord. de proiecte şi programe

4. Membru: prof. ec. Prepeliţă Iuliana

5. Membru: prof. ec. Apetri Cristian

6. Membru: ing. Apetri Nuţa

7. Membru: ing. Lazăr Carmen

8. Membru: prof. Ciurlică Cornelia

9. Membru: prof. Gheorghe Necsuta

10. Membru: ing. Ciobanu Manuiela

11. Membru: ing. Volmer Sorin

12. Membru: Mocondureanu Victor – reprez. agent economic

13. Membru: jurist Chiturlea Genica – reprez. Consiliu Local

14. Membru: Răstoacă Lăcrămioara – reprezentant părinţi

15. Membru: prof. psiholog Moţei Ramona

16. Secretar: Cotfas Manuela

Aprobat in

Consiliu de Administraţie din 26.11.2015

DIRECTOR,

PROF. ASANDEI MARIA


____________________________________________________________________________

3

Prezentul document a fost prezentat şi dezbătut în Consiliul Profesoral din

data de 26.11.2015 aprobat în cadrul Consiliului de administraţie al Liceului

Tehnologic Dărmăneşti din 26 .11.2015

Director,

Prof. ASANDEI MARIA


____________________________________________________________________________

4

CUPRINS

CAPITOLUL / PARAGRAFUL PAG

I. CONTEXTUL 6

1.1. Scopul. Misiunea.Viziunea 6

1.2. Profilul actual al şcolii

1.2.1. Cadrul geografic şi cultural

1.2.2. Oferta educaţională

7

7

9

1.3. Evolutia rezultatelor si analiza rezultatelor anului şcolar anterior 10

1.4 Contextul european 12

1.5 Contextul national 13

1.6 Obiective şi priorităţi regionale şi locale 15

II. ANALIZA NEVOILOR 17

2.1.MEDIUL EXTERN Situaţia economică

2.1.1. Aspecte demografice …………………………………………………………

2.1.2. Piaţa muncii…………………………………………………………………..

2.1.3. Situaţia economică……………………………………………………………

2.1.4. Concluzii generale relefate din analizele incluse in PRAI şi PLAI

2.2.MEDIUL INTERN

2.2.1. Predarea şi învăţarea………………………………………………………….

2.2.2. Materiale şi resurse didactice………………………………………………..

2.2.3. Rezultatele elevilor…………………………………………………………..

2.2.4. Abandonul şcolar…………………………………………………………….

2.2.5. Consilierea şi orientarea profesională oferite elevilor………………………...

2.2.6. Calificari si curriculum………………………………………………………

2.2.7. Resurse fizice şi umane….…………………………………………………..

2.2.8. Parteneriate şi colaborari……………………………………………………

2.2.9. Asigurarea calităţii educaţiei…………………………………………………..

2.2.10. Managementul unităţii şcolare………………………………………………...

2.3.Analiza SWOT-rezumat

2.3.1. Puncte tari ……………………………………………………………………..

2.3.2. Puncte slabe……………………………………………………………………..

2.3.3. Oportunităţi…………………………………………………………………

2.3.4. Constrângeri………………………………………………………………….

2.3.5. Ameliorarea punctelor slabe …………………………………………………

17

17

23

39

69

71

73

74

75

81

84

87

87

91

92

94

94

96

97

98

99

2.4.Raport de autoevaluare 2011-2015

2.5.principalelor aspecte care necesita dezvolatare

100

106

III. PLANUL OPERAŢIONAL

119


____________________________________________________________________________

5

3.1 Priorităţi la nivelul şcolii. Acţiunile. Contextul ……………………………………

3.2 Planul de şcolarizare pentru anul 2015-2016…………………………………………

3.3 Planul de şcolarizare pentru anul 2016-2017…………………………………………

3.4 Planul de parteneriat ………………………………………………..…………………

3.5 Planul de dezvoltare profesională a personalului

3.6 Finanţarea planului

108

116

117

120

124

129

IV .CONSULTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUARE

4.1 Organizarea procesului de consultare pentru elaborarea PAS

4.2 Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a PAS

131

132

133

V. ANEXE


____________________________________________________________________________

6

Motto: “Menirea firească a şcolii nu e să dee învăţătură, ci să deştepte,

cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată

viaţa.” (Ioan Slavici)

PARTEA I – CONTEXTUL

CUCEREŞTE LUMEA PRIN EDUCAŢIE!

1.1. SCOPUL. MISIUNEA. VIZIUNEA

Misiunea şcolii noastre este de a oferi locuitorilor oraşului nostru şi din zonă educaţie

accesibilă, de înaltă calitate, sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea carierei, sporirea calităţii vieţii,

creşterea economică a localităţii.

Dorim pentru elevii noştri:

Oferirea unui mediu de învăţare care să încurajeze dezvoltarea potenţialului individual

şi a responsabilităţilor personale;

Asigurarea respectului, egalităţii şi demnităţii fiecărui individ, respectarea diversităţii

etnice şi culturale;

Realizarea unor parteneriate reale cu familiile elevilor şi comunitatea locală;

Recunoaşterea şi aprecierea valorilor;

Oferirea unor programe educative variate şi atractive;

Dezvoltarea abilităţilor de gândire creativă şi critică;

Încurajarea iniţiativei ;

Implementarea noilor tehnologii informaţionale;

Crearea unui climat de învăţare propice dezvoltării personalităţii şi o puternică etică a

muncii;

Implicarea în programe educaţionale în scopul facilitării i procesului de integrare

europeană;

Asigurarea tuturor tinerilor de şanse egale în obţinerea unei calificări profesionale

adecvate, la standarde europene, printr-o ofertă care să răspundă nevoilor fiecărui

individ.


____________________________________________________________________________

7

VIZIUNEA

Şcoala noastra îşi propune să dezvolte un învăţământ de nivel european: acces la educaţie

pentru toţi elevii (învăţământ incluziv), performanţă pentru fiecare elev, cadre didactice motivate,

colaborare, cooperare, toleranţă şi deschidere.Dorim să organizăm procesul de învăţământ astfel

încât să creştem şansele de reuşită ale tuturor absolvenţilor noştri.

Se urmăreşte astfel:

La nivelul învăţământului preşcolar să dobândească deprinderi de bază în ceea ce

priveşte comportamentul (relaţionarea în grupul de copiii), să se adapteze cu uşurinţă

cerinţelor ciclului primar;

La nivelul învăţământului primar să continue studiul cu succes în

învăţământul gimnazial;

la ciclul gimnazial posibilitatea de a urma liceul;

la ciclul liceal – filiera teoretică - posibilitatea de a continua studiile în instituţii de

învăţământ superior;

la ciclul liceal - filiera tehnologică - posibilitatea de a se încadra în producţie şi de a-şi

dezvolta aptitudinile în şcoli postliceale şi în învăţământul superior.

1.2. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII

Şcoala noastră este situată în Moldova, în Depresiunea Comăneşti – Dărmăneşti.Oraşul

Dărmăneşti face parte din microregiunea ,,Valea Muntelui”. Microregiunea Valea Muntelui este

cea mai întinsă dintre microregiunile județului Bacău, acoperind o suprafață de 2.288,6 km2 în aria

carpatică și subcarpatică a județului. Populația sa (în 2011) este de peste 151.000 de locuitori, din

care peste o treime trăiesc într-un municipiu (Moinești) și în cele 4 orașe (Comănești, Dărmănești,

Slănic Moldova, TÎrgu Ocna), care formează o microregiune urbană axată pe cursul mijlociu al

Trotușului. Pe lângă unitățile administrativ-teritoriale urbane amintite, în microregiune se mai află

17 comune, iar în total sunt 111 localități, din care 4 au statut urban, 17 sunt sate aparținătoare de

municipii și orașe și restul de 90 sunt satele componente celor 17 comune. Rezultă o densitate


____________________________________________________________________________

8

destul de ridicată a populației, 66,1 locuitori / km2, mai ales în condițiile unei densități scăzute a

așezărilor, de doar 4,7 localități / 100 km, în condițiile unui relief accidentat, restrictiv din punct de

vedere al dezvoltării habitatului. Populația medie a unei localități, de 1.400,3 locuitori, este ridicată

datorită prezenței așezărilor urbane. Localitățile rurale fac parte mai ales din categoria așezărilor

mijlocii, fiind concentrate pe cursurile văilor, Trotușul și Tazlăul, precum și afluenții acestora.

Fig.1.1. (Sursa: Strategia locală de dezvoltare durabilă a oraşului Dărmăneşti pentru

perioada 2014-2020, Primăria Dărmăneşti)

Dată fiind poziţia oraşului şi faptul că are în componenţă satele Plopu, Lapos, si Salatruc la

granita cu judeţele Harghita şi Covasna, fac importantă oferta educaţională pentru elevii din aceaste

regiuni, justificând astfel continuitatea şcolii ca formator educaţional al zonei.

Şcoala noastră îşi propune asigurarea, pe lângă pregătirea intelectuală corespunzătoare şi a

unei educaţii moral-civice în spiritul, noilor idealuri, favorizând astfel o raportare corectă la valori şi

o înţelegere profundă a responsabilităţilor ce ne revin în societate, urmărind totodată, dezvoltarea

ştiinţifică la nivelul cerinţelor actuale ale societăţii. Întreaga educaţie socială, culturală, spirituală şi

tehnică tinde să urmărească, sensibilizarea tinerilor în dobândirea virtuţilor umane, intelectuale şi

spirituale, o gestionare mult mai atentă şi eficientă a resurselor umane şi materiale în concordanţă

cu obiectivele UE şi anume pregătirea unei forţe de muncă capabilă să se adapteze schimbărilor


____________________________________________________________________________

9

economice actuale având în vedere creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale , accesul

la educaţie pentru toţi, deschiderea către lume a sistemelor educaţionale şi de formare.

Şcoala noastră a fost înfiinţată în anul 1863 de preotul Iancu Longin şi a funcţionat la început

în casa acestuia din centrul localităţii. Ca instituţie şcolară organizată, întreţinută de stat, cu local

propriu, a luat fiinţă în 1864, ca urmare a Legii Învăţământului dată de Al. I. Cuza. Între 1895 şi

1902 s-a construit localul de piatră, model Spiru Haret care este folosit şi astăzi , în care

funcţionează sala de sport şi 3 Sali de clasa. In 1921 s-a construit un local din bârne pentru şcoala

de fete care a fost demolat in 1970 cand a fost construita clădirea principală în 1970, din cărămidă,

cu două etaje, având 14 săli de clasă şi 10 încăperi destinate administraţiei din contribuţia voluntară

bănească a cetăţenilor din Dărmăneşti. În anul 1981, clădirii principale i s-a mai adăugat un corp tot

cu 2 etaje, respectiv 11 săli de clasă, bibliotecă şi sala de lectură, iar în anul 2001 s-a mai construit

un corp de clădire cu 8 săli de clasă pentru SAM. În anul 2008 s-a construit un grup sanitar modern

alipit de cladirea principală, a fost mutată centrala termică într-o locaţie nouă, iar atelierele au fost

mutate într-un spaţiu nou, refăcut complet în locul centralei termice. S-au renovat salile de clasa din

clădirea şcolii vechi precum si cele din corpul destinat SAM.

1.2.2 OFERTA EDUCAŢIONALĂ

Liceul Tehnologic Dărmăneşti asigură instruire de specialitate nivel liceal în domeniile

matematică-informatică, tehnic, servicii, tehnică de calcul, mecanic întreţinere şi reparaţii si

invatamant profesional - mecanici auto.

Şcoala cuprinde : învăţământ preşcolar, ciclul primar, ciclul gimnazial, liceu filiera teoretică ,

liceu filiera tehnologică si scoala profesionala de 3 ani si recrutează elevi de pe întreaga vale a

Trotuşului.

În anul 2014-2015 au fost înscrişi la cursurile de zi 962 elevi din care : 63 preşcolari cu

vârste între 3-6 ani, 238 elevi în învăţământul primar (40 elevi la grupele pregătitoare şi 198 elevi la

clasele I-IV) cu vârste între 6-11 ani, 220 elevi la clasele V-VIII cu vârste între 11-15ani, 441 la

liceu cu vârste între 15-20 ani si 28 de elevi la scoala profesionala cu durata de 3 ani iar in 2015-

2016 sunt înscrişi la cursurile de zi 892 elevi din care : 72 preşcolari cu vârste între 3-6 ani, 241

elevi în învăţământul primar (52 elevi la grupele pregătitoare şi 189 elevi la clasele I-IV) cu vârste

între 6-11 ani, 201 elevi la clasele V-VIII cu vârste între 11-15ani, 327 la liceu cu vârste între 15-

20 ani si 51 de elevi la scoala profesionala cu durata de 3 ani (anexa 10, 9.1, 9.2).


____________________________________________________________________________

10

Şcoala noastră are o evoluţie ascendentă, urmărind în permanenţă să-şi diversifice oferta

educaţională în funcţie de cerinţele pieţei. Formarea profesională realizată în şcoala noastră este

prioritar orientată pe următoarele direcţii:

o învăţământ preşcolar

o învăţământ primar

o învăţământ gimnazial

o învăţământ liceal – filiera teoretică - profil real - matematică-informatică

o învăţământ liceal – filiera tehnologică - profil tehnic şi profil servicii

o invatamant profesional

Specializările oferite de şcoala noastră acoperă nivelul 3 si 4 de calificare,

formele de desfăşurare a instruirii fiind:

Scoala profesionala cu durata de 3 ani

-profil tehnic:

Mecanic auto

Liceu tehnologic - specializări:

o Filiera tehnologică:

- profil tehnic :

o Tehnician operator tehnică de calcul

o Tehnician proiectant CAD

o Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii;

- profil servicii :

o Tehnician activităţi economice;

o Tehnician în turism.

1.3 EVOLUŢIA REZULTATELOR ŞI ANALIZA REZULTATELOR ANULUI

ŞCOLAR ANTERIOR

În anul 2014-2015 au fost înscrişi la cursurile de zi 892 elevi din care : 72 preşcolari cu

vârste între 3-6 ani, 241 elevi în învăţământul primar (40 elevi la grupele pregătitoare şi 189elevi la

clasele I-IV) cu vârste între 6-11 ani, 201 elevi la clasele V-VIII cu vârste între 11-15 ani, 378 la

liceu şi profesională cu vârste între 15-20 ani iar in acest an sunt .


____________________________________________________________________________

11

La sfârşitul anului şcolar au ramas înscrişi 826 elevi astfel: 247 elevi în

învăţământul primar, 203 elevi în învăţământul gimnazial, 351 elevi în învăţământul liceal, 25 elevi

la învățământul profesional.

La sfârşitul anului şcolar, promovabilitatea elevilor a fost de 98,38 % pentru ciclul primar,

97,54 % pentru ciclul gimnazial, 93,71% pentru ciclul inferior al liceului, 97,16 % pentru ciclul

superior al liceului și 96 % pentru învățământul profesional (Vezi anexa 6).

Putem spune că în anul 2015 s-au înregistrat realizări cresteri si imbunatatiri ale activitatii in

anumite direcţii, mai ales în ceea ce priveşte rezultatele obtinute de absolventii nostri la examenul

de bacalaureat (vezi anexa 11).

În acest an şcolar, în ceea ce priveşte rezultatele elevilor din şcoala noastră,

promovabilitatea, rezultatele la examene şi concursurile şcolare ( vezi anexele nr.6, 6.1., 6.2.) se

constată rezultate bune la examenele de competenţă profesională, medii la testarea naţională, si o

crestere importanta a promovabilitatii la examenul de bacalaureat.

De asemenea se constată un progres şi in ceea ce priveste rezultatele obţinute la olimpiadele

si concursurile şcolare, atat ca numar de elevi participanti, cat si ca numar de premii si distinctii

obtinute.

Rezultatele obţinute la:

examenul de bacalaureat:

matematică-informatică: Din 16 elevi inscrisi la sfârşitul anului şcolar, 10 au

promovat examenul de bacalaureat. Dintre acestia 6 îşi continuă studiile în

învăţământul superior, 3 la şcoli post liceale, 4 şomeri si 3 angajati

operatori tehnica de calcul: din 15 elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar au

promovat examenul de bacalaureat 4 elevi, 3 îşi continuă studiile în învăţământul

superior, 1 in invatamantul postliceal, 4 angajaţi în producţie, 7şomeri.

mecanica: din 11 elevi care au absolviti cursurile liceale, 1elev a promovat

examenul de bacalaureat,1 isi continua studiile, 7 sunt angajati, 2 au propria

afacere si 6 inscrisi la somaj.

economic: din 41 elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar au promovat examenul de

bacalaureat 29, din care 10 sunt admişi în învăţământul superior, 1 în şcoli

postliceale, 11 angajati în producţie, 17 şomeri, 2 plecati în străinătate.


____________________________________________________________________________

12

turism: din 14 elevi existenti la sfârşitul anului şcolar 3 elevi au promovat examenul

de bacalaureat, din care 4 isi continua studiile in invatamantul superior si

postliceal, 4 sunt angajati , 6 in somaj

Remarcăm o creştere a procentului de elevi care au promovat examenul de bacalaureat de la

11,82 % în anul 2010-2011, la 21,90 % în anul 2011-2012, în anul 2012- 2013 la 41.83 %, in

2013-2014 promovabilitatea a crescut la 51,72% dupa cele doua sesiuni de examinare , în anul

2014-2015 la 61,73 %. Remarcăm efortul depus de cadrele didactice ale scolii, de profesorii

diriginti, de psihologul scolii, in obtinerea acestor rezultate, in contextul scaderii motivaţiei

elevilor pentru invatare, precum si a interesului părinţilor pentru formare. Majoritatea

absolventilor care au promovat examenul de bacalaureat continua studiile in prezent, în

universitati si în şcoli postliceale (veezi anexa 8, anexa 11).

Toţi elevii au promovat examenele de competenţă profesională, având rezultate deosebite.

În urma participării la olimpiadele şi concursurile şcolare mai multi elevi au obţinut rezulte

bune şi foarte bune la faza judeţeană a olimpiadelor si concursurilor şcolare, precum şi o

participare la faza naţională, unde a fost obtinuta o mentiune speciala (conform datelor din anexa

6.2.).

La examenul de Evaluare Naţională 2015 promovabilitatea a fost de 88,68%, fata de 62,87%

in anul 2014, respectiv 55,26% in anul 2013 . La Limba română şi matematica din 53 de elevi

inscrisi 47 obţinut note peste 5.

1.4 CONTEXTUL EUROPEAN

Politicile Uniunii Europene (UE) au ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile

şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de

coeziune socială. Strategia EUROPA 2020 îşi propune ca Uniunea să iasă din criza economică

şi financiară şi să edifice o economie socială nouă, centrată pe aceste 3 priorităţi

interdependente : dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare, dezvoltarea unei

economii durabile mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice şi creştere

inclusivă bazată pe coeziune economică şi socială.

În domeniul Educaţie, priorităţile Comisiei Europene vizează respectiv îmbunătăţirea calităţii

şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea

sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a

elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii ţintelor în domeniul educaţional


____________________________________________________________________________

13

fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei

părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de

învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%, punându-se accentul pe formarea

competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe cunoaştere, de exemplu: a învăţa să

înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele antreprenoriale, TIC, învăţarea online,

competenţele în domeniul matematicii (inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor.

Se are în vedere creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii educaţiei şi formării profesionale,

promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru facilitarea intrării pe

piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate,

sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv

prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii, precum şi prin acorduri între

parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor, extinderea

oportunităţilor de învăţare nonformală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de

învăţare, sprijinirea încadrării în muncă a tinerilor şi în special a tinerilor din categorii cu risc.

1.5 CONTEXTUL NAŢIONAL

România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii

care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor

instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi,

constituie factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi

naţionale.

Programul Naţional de Reformă se pliază pe priorităţile Comisiei Europene, iar prin noua

Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc preuniversitar vizează

următoarele schimbări:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul

European al Calificărilor

Introducerea educaţiei timpurii ca educaţie antepreşcolară, de la 0 la 3 ani şi educaţie

preşcolară, de la 3 la 6 ani; întroducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei

învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului


____________________________________________________________________________

14

Crearea unui cadru curricular coerent prin îmbunătăţirea programelor şcolare, prin reducerea

volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor

programe.

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor

Se introduce portofoliul educaţional (totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri

obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi

informale) şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor (vor fi realizate la finalul clasei

pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a).

4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem

Descentralizarea realizată prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al

unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale.

Responsabilizarea prin „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor publici devine

transparentă şi se face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice.

5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi

atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip

„Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile

aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-

economice dezavantajate şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic

Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea

dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea

învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite

transferabile; asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii

învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională

care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program

organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane

Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o

specializare, masterat didactic şi un stagiul practic. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin

gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ

preuniversitar.


____________________________________________________________________________

15

Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma

înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional.

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii

Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot

parcursul vieţii şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte

educaţionale formale, informale şi non-formale.

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ţinte ale PNR.

Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 viza atingerea unui nivel de 14,8% în 2013,

de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020.

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii.

2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile

dezavantajate.

3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi

diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă şi Şcoala de după şcoală.

4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul

preuniversitar, precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire

profesională.

5. Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale,

prin:

acordarea de burse,

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali,

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării

Profesionale, introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi

adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România.

Legătura cu iniţiativa emblematică „Tineret în mişcare” este asigurată prin acele măsuri care

vin în întâmpinarea primei direcţii majore de acţiune a acestei iniţiative emblematice şi care vizează

susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea

sistemelor de educaţie timpurie şi asigurarea accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate.

1.6. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE

Liceul Tehnologic Dărmăneşti şcolarizează elevi din partea superioară a Văii Trotuşului, din

judeţul Bacău.


____________________________________________________________________________

16

Avantajul aşezării localităţii este dat şi de aşezarea judeţului Bacău, care se situează în zona

industrială a Moldovei, central-vestice, la intersecţia principalelor drumuri naţionale şi

internaţionale spre nordul Moldovei, Transilvania, Dobrogea, sudul ţării.

Bacăul este un puternic centru comercial. Are o suprafaţă de 6.621 km 2, reprezentând 2,78%

din suprafaţa ţării şi 17,97% din suprafaţa regiunii Nord – Est, o populaţie de 616.168 locuitori,

reprezentând 23,68 % din cea înregistrată la nivel regional, concentrată în 8 centre urbane (3

municipii şi 5 oraşe), 80 de comune şi 485 de sate.

Oraşul Dărmăneşti are o suprafaţă de 272 km 2, reprezentând 4,10% din suprafaţa judeţului

Bacău şi 0,11% din suprafaţa ţării. Populaţia oraşului era de 12.247 locuitori în anul 2011.

Din analiza PLAI se desprind următoarele priorităţi locale cu efecte asupra formării

profesionale:

1. Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii

şi a opţiunilor elevilor.

2. Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin participarea la programe de

formare continuă.

3. Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială.

4. Dezvoltarea resurselor umane din sistemul ÎPT în vederea asigurării calităţii în formare.

5. Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare ÎPT, în vederea asigurării calităţii în formare

PRIORITATEA (OBIECTIVUL GENERAL):

Dezvoltarea structurii ÎPT în concordanţă cu dinamica unei societăţi bazate pe

cunoaştere, cu tendinţele dezvoltării socio-economice din judeţul Bacău

Indicator de impact: Rata şomajului în rândul tinerilor absolvenţi ÎPT.

Obiectiv 1: Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la

cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.

Indicator: Rata şomajului tinerilor sub 25 de ani raportat la total şomeri

Ținta: Scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani raportat la total şomeri, de la

24,8 (2010) % la 16% (2015)

Obiectiv 2: Creşterea participării la programe de Formare Profesională Continuă prin

reţeaua IPT

Indicator: - Rata populaţiei cu grad ridicat de calificare

Ţinta: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare (minim nivelul 2)

prin programe de formare continuă de la 11,4 % în 2006 la 27 % în 2015.


____________________________________________________________________________

17

Obiectiv 3 : Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială

Indicator: 1. Rata abandonului la învăţământul profesional

Tinta: Reducerea ratei abandonului la învăţământul profesional de la 10,5 % în 2006 la 4,5%

în 2015.

Indicator: 2. Ponderea populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare (minim nivelul 3)

Ţinta: Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare 75% nivelul 3.

Obiectiv 4 : Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii

în formare

Indicator: rata de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă

Ținta: Creşterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, cu un

ritm de 25% din total/ an şcolar

O viziune de ansamblu determină ca priorităţile PRAI să fie coroborate cu cerinţele Uniunii

Europene, oferindu-ne tuturor o multitudine de noi oportunităţi. Este important ca toţi cetăţenii să

conştientizeze provocările şi să beneficieze de oportunităţile care se creează sau se vor crea în

viitor.


____________________________________________________________________________

18

PARTEA A II-A - ANALIZA NEVOILOR

2.1 - MEDIUL EXTERN

2.1.1. ASPECTE DEMOGRAFICE

Populaţia totală. Dinamică generală

La Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, populaţia judeţului

Bacău era de 616168 persoane. Datele statistice furnizate de D.J.S. Bacău evidenţiază o scădere a

populaţiei în perioada dintre ultimele două recensămînte (1992 şi 2002), tendinţă care continuă şi în

prezent (v. perioada 2002-2010 din Anexa 1), scăderea fiind de 12,8% (2011 faţă de 2002).

Fig. 2.1 Evoluția populației județului Bacău la recensăminte din 1956, 1966, 1977, 1992,

2002, 2011

(Sursa: Anuar Statistic al judeţului Bacău – DJS Bacău, Ediţia 2014)

Populaţia judeţului Bacău este repartizată în 3 municipii şi 5 oraşe, 85 de comune şi 491 sate.

Densitatea populaţiei judeţului Bacău este de 107,94 locuitori/km2, faţă de 89,90 media ţării şi faţă

de 100,61 cât este media Regiunii de Nord-Est.

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Din cei 707.045 persoane din judeţul Bacău, la 1 iulie 2013 (date provizorii), majoritatea populaţiei

– 55,25% – avea domiciliul stabil în mediul rural.

Din totalul populaţiei urbane de 316.379 persoane, 54,53%, era concentrată în municipiul Bacău.


____________________________________________________________________________

19

Fig. 2.2 Populaţia judeţului Bacău pe municipii şi oraşe la 1 iulie 2013 – date provizorii

Sursa: Anuar Statistic al judeţului Bacău – DJS Bacău

2.3.Distribuţia pe sexe

La 1 iulie 2013 (date provizorii

furnizate de DJS Bacău) structura pe

sexe a populaţiei din judeţul Bacău era

următoarea:49,38% din populaţia

judeţului ( în urban 43,29% şi 56,71%

în rural):50,62% din populaţia judeţului

(în urban 46,16% şi 53,84 în rural).

Sursa: Anuar Statistic al judeţului

Bacău – DJS Bacău

2.4. Structura pe grupe de vârstă

Populaţia judeţului Bacău, care este acum una dintre cele mai tinere din ţară, va îmbătrîni

din ce în ce mai mult în următorii ani. Aceasta este concluzia unei analize realizate de către Eugenia

Harja, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Bacău.

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire

demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă

a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea

numărului şi ponderii populaţiei vârstnice ( de 65 ani şi peste).

Mediu urban Mediu rural

Fig. 2.3 Structura populaţiei pe sexe în mediu urban şi

rural din judeţul Bacău la 1 iulie 2013- date provizorii


____________________________________________________________________________

20

Populaţia tânără (cu vârsta cuprinsa între 0-14 ani) a judeţului a fost la 1 iulie 2013 de 114162

persoane, reprezentând 16,1% din populaţia totală (cu acest procent judeţul Bacău este sub

ponderea de 16,9% calculată la nivel regional), populaţia adultă (cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani)

a fost de 493.173 persoane, reprezentând 69,8%, iar populaţia vârstnică (de 65 ani şi peste) a fost de

99.710 persoane, reprezentând 14,1% (vezi anexa 2).

Mişcarea migratorie

Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia înternă şi externă (în/din judeţ) rezultată

din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al

emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe

termen mediu în perspectiva întegrării în UE. De asemenea nu trebuie neglijată migraţia temporară

– pentru muncă – în ţările UE, care s-a accentuat în ultima perioadă de timp. Mulţi părinţi pleacă la

muncă şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude, ceea ce are ca efect scăderea supravegherii

părinteşti şi sporirea actelor de indisciplină, mai ales a absenţelor de la şcoală, abandonului şcolar,

exmatriculărilor, violenţelor la şcoală şi acasă, în grupuri organizate, efectul anturajului fiind

crescut şi împins spre fapte antisociale.

În realitate, numărul emigranţilor este mult mai mare, în perioada 2000-2011 existând un

exod al populaţiei tinere către ţările UE, astfel încât la fiecare 5 familii din rural, există cel puţin un

părinte plecat, iar în urban, la fiecare 4 familii.

Această mobilitate accentuată a fost înregistrată şi în rândul femeilor din urban respectiv rural.

Structura etnică

Structura etnică a populaţiei judeţului este prezentată

în fig. 2.4.

În judeţul Bacău, conform ultimelor date de la

recensământul populaţiei din 2011, marea majoritate

a populaţiei din judeţ (90,64%) era de etnie română.

Fig. 2.4. Structura populaţiei din judeţul

Bacău pe principalele etnii, la

recensământul din 2011


____________________________________________________________________________

21

POPULATIA

ORASULUI

DARMANESTI

TOT

AL

CASA-

TORITI

NECASA-

TORITI

VADUVI

DIVORTATI

UNIUNE

CONSENS

UALA

A 1 2 3 4 5 7

Ambele sexe

1224

7 4722 5978 1184 362 376

Masculin 6066 2644 2994 242 185 188

Feminin 6181 2078 2984 942 177 188

Structura populatiei orasului Darmanesti -dupa etnie

Total populatie

Romani Maghiari Romi Germani Italieni Alta etnie

Informatie nedisponibila

12247 10528 10 941 3 3 4 755

Structura populatiei orasului Darmanesti -dupa religie

Total

populatie Ortodoxa

Romano-

catolica Penticostala

Martorii

lui

Iehova

Crestina

dupa

Evanghelie

Crestina

de rit

vechi

Informatie

nedisponibila

12247 9431 1280 729 7 27 3 760

TABEL 2.5.Sursa: Strategia de dezvoltare a orasului Darmanesti2014-2020

Proiecţii demografice

Prognoza demografică realizată de Institutul

Naţional de Statistică pentru orizontul anului

2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a

populaţiei din regiunea Nord-Est cu 8,1% (-

204,2 mii locuitori) până în 2025 comparativ cu

anul 2010 (anexa 1b).

Până în anul 2025 se prognozează o scădere

accentuată a populaţiei din grupa de vârstă de 0-

14 ani, de aproximativ 78,8 mii persoane (-

20,9%), dar şi a populaţiei cu vârsta cuprinsă

între 15-65 ani (-10,5%).

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor

Regiunea Nord-Est, 2010-2025

250

300

350

400

450

2010 2013 2015 2020 2025

Mii p

ers

.

0-14

65 si peste

Fig. 2.6. Evoluţia raportului tineri-vârstnici

2010-2025 în regiunea Nord-Est (mii pers.)

Sursa: INS, date prelucrate


____________________________________________________________________________

22

Până în anul 2025 se prognozează o scădere

accentuată a populaţiei din grupa de vârstă de 0-

14 ani, de aproximativ 16,2 mii persoane (-

19,7%), dar şi a populaţiei cu vârsta cuprinsă

între 15-65 ani (-12,2%).

Conform PRAI, în intervalul de analiză

2015-2025 se constată o consolidare relativă a

vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa

muncii, ceea ce în mod logic conduce la o nevoie

crescândă de formare continuă pe piaţa muncii –

fapt pe care trebuie să-l aibă în vedere unităţile

de ÎPT interesate de compensarea pierderilor de

populaţie şcolară. Astfel, şcolile se pot orienta

spre cursuri de scurtă durată pentru formarea adulţilor având în vedere baza materială şi personalul

didactic calificat, spaţiile şcolare insuficient utilizate (în multe şcoli se învaţă într-un singur

schimb), cursuri efectuate în prezent de A.J.O.F.M. şi unele O.N.G.-uri sau asociaţii, care din păcate

apelează tot la cadrele didactice din şcoală, neavând nici pe departe condiţiile materiale de care

dispun şcolile, atrag din ce în ce mai mulţi şomeri, angajaţi care doresc să se califice la locul de

muncă, utilizând în scopul calificării adulţilor proiecte europene.

Concluzii si implicații

Concluzii

Implicaţii

Declinul demografic general va continua,

accentuat pentru populaţia tânără (din grupa

0-14 ani şi 15-19 ani) cea ce interesează

şcolile.

Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a

dezvoltării resurselor umane, sprijinită de

investiţii corespunzătoare în capitalul uman

Scăderea naturală prognozată a populaţiei

tinere va fi agravată de migraţia externă.

Apare pericolul unui deficit de forţă de muncă

tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie,

medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu

diverse calificări căutate pe piaţa europeană a

muncii (construcţii, asistenţă socială şi

medicală, etc.).

Creşterea nivelului de calificare şi a motivării

forţei de muncă tinere de a participa la forţa de

muncă regională.

Revigorarea IMM-urilor (al căror număr a scăzut

îngrijorător după întroducerea impozitului forfetar)

şi acordarea de facilităţi fiscale tinerilor

întreprinzători.

Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere

Reduceri semnificative ale populaţiei de

vârstă şcolară (la 1 iulie 2013 faţă de 1 iulie

2002):

5-9 ani: ponderea populaţiei în total scade

de la 6 % în anul 2002 la 5,5 % în 2013.

10-14 ani: ponderea populaţiei în total

scade de la 7,9 % în anul 2002 la 5,7 % în

2013.

Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

Optimizarea alocării resurselor financiare prin

concentrarea pregătirii elevilor în şcoli de

calitate, în paralel cu accederea elevilor în baza

unui concurs de selecţie organizat de şcoli

Optimizarea ofertei de calificări profesionale prin formarea unor consorţii şcolare, care

Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor

Jud. Bacău, 2010-2025

40

60

80

100

120

2010 2013 2015 2020 2025

Mii p

ers

.

0-14

65 si peste

Fig. 2.7. Evoluţia raportului tineri-vârstnici 2010-

2025 în judeţul Bacău (mii pers.)

Sursa: INS, date prelucrate


____________________________________________________________________________

23

15-19 ani: ponderea populaţiei în total

scade de la 7,8 % în anul 2002 la 5,9 % în

2013

împreună să realizeze o ofertă cuprinzătoare şi

diversificată, cu acoperire teritorială optimă,

eliminând paralelismele nejustificate, ţintînd noi

grupuri (programe pentru adulţi)

În întervalul de analiză 2015-2025 se

profilează o consolidare relativă a vârstei de

mijloc (35-55 ani), active pe piaţa muncii

Nevoi crescânde de formare continuă pe piaţa

muncii oportunităţi pentru compensarea

pierderilor de populaţie şcolară

Îmbătrânire demografică

Nevoi sporite de personal calificat în asistenţă

socială şi medicală, construcţii, servicii, comerţ,

agricultură.

Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-

formală)

Preponderenţa populaţiei domiciliată în

mediul rural (55,25% din totalul populaţiei

judeţului)

Asigurarea accesului la Î.P.T. în condiţii de calitate

şi varietate de opţiuni în mediul rural

Diversitatea şi distribuţia etnică

Educaţie multiculturală

Asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii

opţiunilor

Programe de sprijin pentru grupurile etnice

dezavantajate

Tabel 2.8.

2.1.2 PIAŢA MUNCII

Populaţia activă şi populaţia ocupată

Regiunea Nord-Est, compusă din şase judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi

Vaslui, este cea mai întinsă regiune a României şi este o zonă în care istoria, cultura şi tradiţia sunt

prezente şi completează mediul natural, deosebit de atrăgător.

Din tabelul 2.9 care reflectă indicatorii forţei de muncă conform Balanţei Forţei de muncă,

putem constata că Regiunea de Nord-Est înregistră la 1 ianuarie 2013, rate sub mediile existente la

nivelul ţării, iar judeţul Bacău, avea rate şi mai mici decât cele existente la nivelul regiunii din care

face parte.

Tabelul 2.9. Principalii indicatori ai forței de munca, conf. Balanţei Forţei de Muncă (BFM),

Resursele de muncă la începutul anului 2013

Sursa: INS, "Balanța forței de munca" la 1 ianuarie 2013

RO Nord-Est BC

Resurse de muncă - mii pers. 14033.7 2410.9 471.2

Populaţia ocupata civilă - mii pers. 8569.6 1224.7 213.3


____________________________________________________________________________

24

Şomeri înregistraţi - mii pers. 493.8 78.2 14.6

Populaţia activa civilă - mii pers. 9063.4 1302.9 227.9

Populaţia în pregătire prof. şi alte categ.

de pop. în vârstă de muncă - mii pers. 4970.3 1108.0 243.3

*) Rata de activitate a resurselor de

muncă % 64.6 54.0 48.4

**) Rata de ocupare a resurselor de

muncă % 61.1 50.8 45.3

***) Rata şomajului înregistrat % 5.4 6.0 6.4

*) rata de activitate a resurselor de munca = populația activa civila / resurse de munca x 100

**) rata de ocupare = populația ocupata civila / resurse de munca x 100

***) rata şomajului înregistrat = nr. șomeri / populaţia activă civilă x 100

Analizând însă populaţia ocupată civilă în perioada 2010 – 2013, se constată că în până în

anul 2012 s-a înregistrat o scădere a acesteia, în mărime absolută, atât la nivelul ţării, cât şi la

nivelul Regiunii Nord-Est şi judeţului Bacău, pentru ca anul 2013 să aducă o revigorarea a acesteia

( Tabelul 2.10. şi graficele 2.11, 2.12 şi 2.13.)

Tabelul 2.10. Evoluţia resurselor de muncă 2010 – 2013,

Sursa: INS, "Balanța forței de munca" la 1 ianuarie

Judeţul Bacău

Regiunea Nord-Est România

2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013

Resurse

de

muncă -

mii

pers.

468.

9

473.

7

472.

7

471.

2

2356.

2

2385.

3

2399.

3

2410.

9

13875.

9

14047.6 14047.

7

1403

3.7

Populaţi

a

ocupata

civilă -

mii

pers.

213.

9

208.

8

208.

3

213.

3

1208.

2

1207.

2

1192.

8

1224.

7

8410.7 8371.3 8365.5 8569.

6

Şomeri

înregistr

aţi - mii

pers.

21.1 17.6 13.8 14.6 114 102.3 73.2 78.2 709.4 627.0 461.0 493.8

Populaţi

a activa

civilă -

mii

pers.

235.

0

226.

4

222.

1

227.

9

1322.

2

1309.

5

1266 1302.

9

9120.1 8998.3 8826.5 9063.

4

Populaţi

a în

233.

9

247.

3

250.

6

243.

3

1034 1075.

8

1133.

3

1108 4755.8 5049.3 5221.2 4970.

3


____________________________________________________________________________

25

pregătir

e prof.

şi alte

categ.

de pop.

în vârstă

de

muncă -

mii

pers.

Rata de

activitat

e a

resursel

or de

muncă

%

50.1 47.8 47.0 48.4 56.1 54.9 52.8 54.0 65.7 64.1 62.8 64.6

Rata de

ocupare

a

resursel

or de

muncă

%

45.6 44.1 44.1 45.3 51.3 50.6 49.7 50.8 60.6 59.6 59.6 61.1

Fig 2.11 Evoluţia populaţiei ocupate,

perioada 2010 – 2013, Regiunea Nord-Est


____________________________________________________________________________

26

Populaţia activă civilă, în acelaşi interval de referinţă (2010 – 2013), a avut aceeaşi evoluţie,

atât la nivelul ţării, cât şi la nivelul Regiunii Nord-Est şi judeţului Bacău, cu o scădere a numărului

absolut de persoane până în 2012, după care s-a manifestat o tendinţă de creştere, care nu a acoperit

însă, în niciunul din cazuri valoarea existentă în anul 2010 (graficul 4.8)

Fig 2.12. Evoluţia populaţiei

ocupate, perioada 2010 – 2013,

judeţul Bacău

Fig 2.13 Evoluţia populaţiei

ocupate, perioada 2010 – 2013,

România


____________________________________________________________________________

27

Fig 2.14 Evoluţia populaţiei

active civile, perioada 2010 –

2013, la nivelul judeţului Bacău,

regiunii Nord – Est şi României


____________________________________________________________________________

28

România a pierdut o parte din populaţia activă a ţării, iar acest lucru va afecta economia,

susţin specialiştii. Domeniile în care se produce o migrare masivă a forţei de muncă sunt sănătatea,

învăţământul şi cercetarea.

Migraţia forţei de muncă, asociată cu scăderea natalităţii, va avea un impact negativ asupra

economiei, pe termen lung, prin încetinirea creşterii economice. În ţările Europei de Vest, spre

exemplu, au plecat masiv constructorii, menajerele, medicii şi asistentele medicale, profesorii şi

cercetătorii, locul lor fiind luat de emigranţii români, polonezi, slovaci, unguri.

Principalul motiv al migraţiei masive către vestul Europei îl reprezintă salariile.

Rata de activitate şi ocupare a populaţiei, în perioada 2010 – 2013, conform informaţiilor

din Tabelul 2.14., a înregistrat un trend constant descendent până în 2012, manifestând o tendinţă de

creştere în anul 2013, atât la nivel naţional, regional şi judeţean, fără a atinge valorile procentuale

existente la începutul perioadei menţionate. Acest aspect poate fi considerat un element pozitiv, de

redresare relativă a economiei naţionale, însă judeţul Bacău, rămâne cu valori procentuale sub

media pe ţară şi pe regiunea din care provine, fapt ce explică situaţia mai puţin favorabilă a

mediului de afaceri băcăuan.

Tabelul 2.14. Rata de activitate*) şi rata de ocupare**) a resurselor de muncă la sfârşitul anului

Date furnizate de INS / calculate pe baza "Balanța forței de munca" la 1 ianuarie, anul următor

2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013

România 64.1 62.8 64.6 64.6 59.6 59.6 61.1 60.9

Regiunea Nord-Est 54.9 52.8 54.0 53.1 50.6 49.7 50.8 49.6

BACAU 47.8 47 48.4 47.7 44.1 44.1 45.3 44.3

Rata de ocupare**) (%)Rata de activitate*

) (%)

Tab 2.15 Structura populaţiei ocupate

.

Mii persoane

SPECIFICATIE 2012

Populația ocupata totala, din Regiunea Nord-Est, din care: 1764

- cu nivel superior de pregătire 234

- cu nivel mediu de pregătire 946

- cu nivel scăzut de pregătire 584

Ponderea în populaţia ocupată totală (%) 2012


____________________________________________________________________________

29

Populaţia ocupată totală, din Regiunea Nord-Est, din care: 100

- cu nivel superior de pregătire 13.2

- cu nivel mediu de pregătire 53.7

- cu nivel scăzut de pregătire 33.1

Dacă analizăm datele din tabelele de mai sus pentru regiunea Nord-Est, se constată că la

nivelul anului 2012 ponderea populaţiei ocupate, pe niveluri de studii, în populaţia ocupată totală-

regiunea Nord-Est ilustrează foarte evident ca jumătate din populaţia ocupată este cu nivel

mediu de pregătire ceea ce reflectă de fapt ca locurile de muncă disponibile sunt în aceeaşi

proporţie pentru calificări cu nivel mediu de pregătire.

Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei

Din analiza datelor prezentate se constată că în structura populaţiei ocupate după studii şi

medii de provenienţă, cea mai mare pondere o au persoanele cu pregătire medie în mediul urban (de

altfel aici şi persoanele cu studii superioare îşi găsesc mai uşor un loc de muncă) iar cel mai mic

număr de persoane cu studii superioare îl regăsim în mediul rural (de asemenea aici regăsim şi cel

mai mare număr de persoane ocupate cu un nivel de educaţie scăzut).

Principalele constatări desprinse la nivelul judeţului Bacău:

Populaţia activă, populaţia ocupată:

Fig.2.16.Structura populatiei ocupate pe activitati

o Spre deosebire de anii anteriori, atât populaţia activă civila cât si populaţia ocupată au

cunoscut o scădere, populaţia activă civilă de la 235,0 mii persoane la 1 ianuarie 2010,

la 227,9 mii persoane la 1 ianuarie 2013, iar populaţia ocupată civilă de la 231,9 mii

persoane la 1 ianuarie 2010 la 213,3 mii persoane la 1 ianuarie 2013.

Rata de activitate şi rata de ocupare:

o Urmare a scăderii populaţiei active şi ocupate, şi rata de activitate / ocupare a cunoscut un

trend uşor descendent.


____________________________________________________________________________

30

Se constată ca în intervalul 2007-2013 ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate pe domenii

este în ordine descrescătoare:

• domeniul servicii 39,2% din care 5,5% învăţământ, 4,7% asistenţă socială, 3,8% transporturi,

4,4% administraţie

• domeniul agricultură, silvicultură pescuit - 32,4%

• domeniul industrie - 18,42 din care 16,3% industrie prelucrătoare

• domeniul construcţii - 10,2%

Jud. Bacau 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Agricultură, silvicultură, piscicultură 29.9 29.5 30.6 30.9 31.6 32.3 32.4

Industrie 22.9 22.5 21.7 18.9 18.1 18.3 18.2

- Industrie extractiva 2.0 1.8 1.9 1.5 1.3 1.3 1.2

- Industrie prelucrătoare 19.2 18.1 18.7 16.4 15.8 16.1 16.3

- Energie electrica, termica, gaze, apa 1.7 2.7 1.2 1.0 1.0 0.9 0.8

Construcţii 8.4 10.6 11.0 10.2 10.8 11.1 10.2

Servicii 38.7 37.4 36.7 40.0 39.5 38.3 39.2

Comerț 13.1 12.9 13.3 12.9 13.4 13.3 13.3

Hoteluri si restaurante 1.0 1.0 1.1 0.9 0.9 0.9 1.0

Transport, depozitare, comunicații 4.3 4.5 3.9 3.7 3.9 3.8 3.8

Intermedieri financiare 0.9 0.9 1.0 0.9 0.9 0.9 0.8

Tranzacții imobiliare 3.8 0.4 0.5 0.6 0.3 0.3 0.2

Administrație publica si apărare 2.1 2.2 4.2 2.6 4.1 4.1 4.3

Educație 5.8 5.8 6.0 5.8 5.5 5.4 5.5

Sănătate si asistenţă socială 5.0 5.1 5.2 5.4 5.4 4.7 4.7

Altele 2.8 4.5 1.5 7.1 5.2 5.0 5.5

TOTAL 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0


____________________________________________________________________________

31

Populaţia ocupată civilă - 1 ianuarie 2013

- mii persoane-

ROMÂNIA Regiunea

Nord-Est

BC

Agricultură, silvicultură, piscicultură 2510.0 508.4 69.1

Industrie total 1765.3 201.5 41.7

- Industrie extractiva 65.2 4.5 2.5

- Industrie prelucrătoare 1508.8 175.1 34.7

- Energie electrica, termica, gaze, apa 191.3 21.9 4.5

Construcții 606.3 70.9 21.7

Servicii 3688.0 443.9 80.8

Comerț 1178.3 147.1 28.8

Hoteluri si restaurante 154.2 17.2 2.1

Transport, depozitare, comunicații 446.8 48.9 8.2

Intermedieri financiare 114.0 8.9 1.5

Tranzacții imobiliare 31.4 3.4 0.6

Administrație publica si apărare 450.3 31.6 9.1

Educație 390.5 65.4 11.8

Sănătate si asistenţă socială 373.9 58.5 10.1

Altele 548.6 62.9 8.6

TOTAL 8569.6 1224.7 213.3

Tabel 2.17. Structura comparativă a populaţiei ocupate civile – 1 ianuarie 2013 (%)

Se poate constata că la nivelul populaţiei ocupate în anul 2013, pe domenii ale economiei

naţionale, judeţul Bacău are o structură asemănătoare cu structura generală a ţării, respectiv pe

primul loc se află populaţia ocupată în servicii, apoi agricultură, industrie şi construcţii, pe când la

nivelul Regiunii Nord – Est primul loc revine agriculturii urmate de servicii, industrie şi construcţii.

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale


____________________________________________________________________________

32

Judeţul Bacău 2010 2011 2012 2013

Total economie judeţ 100 830 100 178 103 270 99 033

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 2 712 2 728 2 763 2 769

INDUSTRIE 28 848 29 398 30 985 28 786

INDUSTRIA EXTRACTIVA 2 808 2 685 2 572 2 318

INDUSTRIA PRELUCRATOARE 21 950 22 386 24 160 22 559

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE

ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI

AER CONDITIONAT 2 008 1 791 1 681 1 340

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE,

GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE

DECONTAMINARE 2 082 2 536 2 572 2 569

CONSTRUCTII 7 368 8 571 9 969 8 677

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL;

REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI

MOTOCICLETELOR 19 006 18 928 18 795 18 458

TRANSPORT SI DEPOZITARE 4 588 4 320 4 518 4 198

HOTELURI SI RESTAURANTE 1 854 1 892 1 917 1 948

INFORMATII SI COMUNICATII 1 287 1 228 1 420 1 397

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 1 680 1 625 1 451 1 416

TRANZACTII IMOBILIARE 434 401 427 383

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI

TEHNICE 1 143 1 153 1 391 1 189

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI

ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 3 177 3 253 3 861 3 975

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE;

ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 4 999 4 531 4 431 4 286

INVATAMANT 11 238 10 706 10 698 10 746

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 10 341 9 514 8 458 8 448

ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI

RECREATIVE 1 010 956 1 080 1 102

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 1 145 974 1 106 1 255

Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale CAEN rev.2

Tabelul 2.18. Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale

CAEN rev.2, sursa: Ancheta anuală "Costul forţei de muncă"

Analizând situaţia din tabelul 2.18., pe ramuri (activităţi) ale economiei naţionale, se

remarcă faptul că la nivel naţional numărul mediu al muncitorilor a scăzut în 2011 faţă de 2010 cu

0,6%, dar în 2012 a crescut cu 2,6%, faţă de 2011, ca în 2013 să se înregistreze o creştere aproape

nesemnificativă (+0,02%) . La nivelul judeţului Bacău, situaţia în acelaşi interval, 2010 – 2013, este

următoarea:

- numărul mediul al salariaţilor din Agricultură, silvicultură şi pescuit, a crescut de la 2.712

persoane în 2010, la 2769 persoane în 2013;

- în industrie numărul mediu al salariaţilor a crescut, de asemenea de la 28.848 persoane în 2010, la

28786 persoane în 2013, creştere datorată în special industriei prelucrătoare;

- domeniul construcţiilor cunoaşte o creştere a numărului mediu al salariaţilor de la 7.368 persoane

în 2010 ajungând până la 8677 persoane în 2013;


____________________________________________________________________________

33

- tot o creştere lentă a înregistrat şi domeniul „Hoteluri şi restaurante”, de la 1854 persoane în 2010,

la 1948 în 2013;

- deşi la nivelul rezultatelor economice comerţul înregistrează evoluţii pozitive, din perspectiva

numărului mediu al salariaţilor, au avut loc evoluţii negative, mai exact acesta a scăzut de la 19.006

persoane în 2010, la 18458 persoane în 2013;

- tot o scădere s-a înregistrat şi în domeniul intermedieri financiare şi asigurări, de la 1.680 persoane

în 2010 la 1416 salariaţi în 2013.

Încadrarea socio-profesională din oraşul Dărmaneşti la nivelul anului 2008 se prezenta

astfel :

Ocupată în industrie: 1860 persoane, din care 1663 în localitate şi 197 în alte

localităţi.

Populaţia în şomaj: 346 persoane, din care 224 bărbaţi şi 122 femei.

Populaţie cu pensie pentru limită de vârstă: 2720 persoane.

Populaţie încadrată în alte categorii de pensii: 535 persoane.

Asistenţi personali la persoane cu handicap: 118 persoane.

Locuitori care primesc ajutor social: 936 persoane.

Populaţie încadrată în învăţământ: 192 persoane.

Populaţie încadrată în administraţie-71 persoane.

Populaţie şcolară la nivelul anului2015 este de: 1936 persoane total (a scazut dela 2552 în

2008),din care :

- prescolari-324 (a scazut dela 507 în 2008),

- elevi clasele I-VIII- 1234 (a scazut dela 1460 în 2008),

- elevi clasele IX-XII- 327 (a scazut dela 468 în 2008),

- elevi in invatamantul profesional 51

În ceea ce priveşte turismul la nivelul ofertei turistice a oraşului Dărmăneşti

putem preciza că acesta dispune de o ofertă bogată în acest domeniu. Dintre obiectivele turistice

putem aminti:


____________________________________________________________________________

34

Aria turistică – lacul de acumulare „Poiana Uzului” cu motel şi pensiunile agroturistice

private din jurul lacului; Barajul "Poiana Uzului", de tip "de greutate cu contraforţi

ciupercă" este încastrat, are o înălţime de 84 m, lungime 507 m, lungimea lacului 3,8

km, 334 ha, volumul 98 mil. m cubi apa, adâncimea maximă de 64, 7 m. El satisface

cerinţele de apă potabilă pentru toate oraşele trotuşene şi reprezintă o rezervă pentru

municipiul Bacău.

Hotelul „Romanitza”

Taberele de tineret Palatul Ştirbei, Sălătruc şi Valea Uzului;

Cabane şi taberele de vânătoare;

Lacul natural „Bălătău”;

Masivele Munţilor Nemira (1648 m) şi Ciuc;

Biserica "Sf. Neculai" – Boiştea, este una dintre cele mai vechi biserici din judeţul

Bacău. Acest lăcas a fost declarat monument de arhitectură populară. Biserica păstreză o

colecţie de icoane din sec. XIX şi un pomelnic triptic din 1807, care este de fapt actul de

naştere al bisericii.

muzeul etnografic din curtea bisericii "Sf. Ap. Petru si Pavel";

castelul familiei Ştirbei;

obiceiurile de iarnă tradiţionale acestei zone, unice prin frumuseţea lor.

baze sportive complexe: stadion Rafinărie (terenuri pentru jocuri sportive, pistă atletism,

anexe, etc.) De menţionat că elevii din localitate participă în fiecare an la concursurile

sportive pe ţară, primăria şi conducerea şcolii acordând o importanţă deosebită acestei

ramuri. Acest domeniu de activitate reprezintă un spaţiu care poate dezvolta multe

oportunităţi, atât în ceea ce priveşte piaţa muncii, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea

economică la nivel local.

Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Domeniile care înregistrează ca mai mare rată a locurilor de muncă vacante la nivel naţional

sunt: sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul

public, industrial prelucrătoare; la nivel judeţean cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante se

înregistra în sănătate şi asistenţă, transport şi depozitare, industria prelucrătoare; se constată că

domeniul sănătate şi asistenţă socială este ocolit atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, de

forţa de muncă, care preferă să plece în alte ţări pentru a câștiga venituri mai consistente.


____________________________________________________________________________

35

Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbție pe piaţa muncii

sunt: comerţ, agricultură, industria prelucrătoare şi serviciile.

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru

învăţământul tehnologic

Din informaţiile oferite de AJOFM Bacău putem analiza structura comparativă şomaj – locuri

de muncă vacante

Pentru calificările care se subsumează domeniului de pregătire resurse şi protecţia mediului,

se constată un număr foarte mic de locuri de muncă vacante, în condiţiile în care numărul de şomeri

este destul de ridicat.

Pentru domeniul de pregătire servicii putem spune că „a trecut perioada de glorie”, mai

exact numărul locurilor de muncă vacante a început să scadă din 2012, dar şi rata şomajului, foarte

puţini absolvenţi recurgând la soluţia şomajului pentru a obţine venituri.

Pentru profilul tehnic, se constată că numărul absolvenţilor care sunt înregistraţi ca şi

şomeri, a început să scadă în perioada 2011 – 2013, numărul locurilor de muncă vacante sunt mai

multe, iar numărul de şomeri a început să scadă, în acelaşi interval.

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru judeţul Bacău:

cel mai mare număr de şomeri la nivelul judeţului Bacău se regăseşte la nivelul domeniilor

corelate cu profilul servicii din învăţământul preuniversitar, iar cel mai mic în domeniu

resurselor şi protecţia mediului;

pe de altă parte, cele mai multe locuri de muncă vacante se află tot în domeniul serviciilor,

ceea ce înseamnă că este încă un domeniu în creştere şi poate absorbi forţa de muncă

CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII.

IMPLICAŢII PENTRU ÎPT

Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel naţional, regional şi

judeţean

În perioada analizată, 2009 – 2013, populaţia activă civilă a avut aceeaşi evoluţie, slab

ascendentă atât la nivel naţional, cât şi regional sau judeţean.

La sfârșitul anului 2013in evidenta Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Munca

(AJOFM) Bacău erau 14600 șomeri, cu 624 mai mulţi decât au fost in 2012 Rata şomajului a


____________________________________________________________________________

36

înregistrat un trend crescător până în anul 2009, apoi a urmat o scădere până la nivelul de 6.4% în

2012, apoi în 2013 a crescut din nou la 7,1%; din total număr şomeri, cei mai mulţi sunt bărbaţi

(vezi anexa 4).

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor

Ponderea şomerilor tineri (15-24 ani) în total şomeri înregistraţi, în judeţul Bacău

înregistrează o scădere în perioada 2008 - 2010, urmată de o creştere în intervalul 2011 – 2012,

ajungând la un procent de 21,5% din totalul şomerilor la nivelul judeţului Bacău, mai mult decât

procentul înregistrat la nivel naţional – 20% (vezi anexa 4).

În rândul tinerilor (persoane până în 25 de ani), în perioada 2010 - 2013 s-a înregistrat o

creştere a ratei şomajului în anii 2010-2012 urmată de o uşoară scădere 2013.

Contextul pieţii muncii din România şi perspectiva următoarelor luni, datorate efectelor

crizei financiare mondiale a determinat necesitatea realizării unor analize în scopul fundamentării

planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar următor (vezi anexa 3).

Structura şomerilor după nivelul de educaţie

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2014, la nivel naţional, a fost de 5,83%,

mai mică cu 0,01 pp decât cea din luna ianuarie a anului 2014 şi mai mare cu 0,18 pp decât cea din

luna februarie a anului 2014. Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene

pentru ocuparea forţei de muncă la finele lunii februarie a fost de 528.041 persoane, cu 1.091

persoane mai puţine faţă de cele de la finele lunii anterioare.

Structura şomajului pe grupe de vârstă în luna februarie 2014 se prezintă astfel : 72.306

şomeri au sub 25 de ani; 42.542 şomeri au între 25 şi 29 de ani; 120.692 şomeri au între 30 şi 39 de

ani; 147.940 şomeri au între 40 şi 49 de ani; 68.995 şomeri au între 50 şi 55 de ani; 75.566 şomeri

au vârsta peste 55 ani.

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel

de instruire primar, gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se

adresează agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în vederea găsirii şi ocupării unui loc

de muncă, aceasta fiind de 74,06%. Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă

19,22% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 6,72%.

Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)

- Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi a ratei de ocupare a populaţiei civile -

- Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină.


____________________________________________________________________________

37

Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile

Se constată în ultimii ani tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile)

în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii şi în administraţie.

Serviciile:

- Primul loc în ierarhia ocupării la nivel judeţean.

- Creştere constantă în ultimii ani atât în cifre absolute cât şi ca pondere a ocupării în toate

activităţile din cadrul sectorului.

Industria:

- În scădere, ponderea populaţiei ocupate în industrie este mai mică decât media naţională.

Agricultura:

- Scădere constantă în ultimii ani.

Construcţiile:

- Pondere puţin mai mică decât media naţională - Tendinţa revenire fără creşteri spectaculoase.

Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM:

Armonizarea Planurilor de şcolarizare cu structura ofertei şi proporţional cu nevoile pieţei

muncii –astfel: creşterea ponderii pe domeniul serviciilor şi scăderea ponderii domeniului tehnic,

dezvoltarea agriculturii pe termen lung, dezvoltarea domeniului construcţii pe termen mediu şi

lung..

Actualizarea calificărilor şi curriculumului. Dinamică economiei necesită calificări şi

competenţe adecvate cu o mobilitate şi flexibilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă

Realizarea de parteneriate.

- Elaborarea CDL în parteneriat pentru a satisface nevoile angajatorilor pe plan local;

- Asigurarea unei pregătiri de bază, competenţe tehnice generale care să permită flexibilitatea

profesională şi ocupaţională;

- Actualizarea competenţelor în același ritm cu dezvoltarea economiei şi pieţei forţei de

muncă;

- Dezvoltarea de competenţe care pot asigura căutarea şi/sau crearea propriului loc de muncă

(ex:competenţe antreprenoriale);

- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieți;

- Consolidarea pregătirii profesionale, în parteneriat activ, eficient cu agenţii de ocupare.


____________________________________________________________________________

38

- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare

strategică în IPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul - montan.

- programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor agricoli cu privire la:

- ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană

- ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE

- promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor acceptate de către UE (ex.:

Produsul BIO, Produsul tradiţional, Denumirea de origine a produsului–AOP,

Identificarea geografică a produsului-IGP)

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica locurilor

de muncă la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele

scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr. 2.19 (mii persoane)

scenariu

PESIMIST

scenariu

MODERAT

(de bază)

scenariu

OPTIMIST

2009 9243 9243 9243

2010 9239 9239 9239

2011 8939 9161 9400

2012 8951 9095 9414

2013 8972 9045 9437

2014 8937 9032 9440

2015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT

Adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii în funcţie de potenţialul economic al

judeţului,

Creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie, în special în mediul rural, prin creşterea

ofertei de formare continuă;

Dobândirea ce competenţe prin asigurarea instruirii practice la agenţi economici,

Analiza cererii pe piaţa forţei de muncă a calificărilor de perspectivă pentru dezvoltarea

judeţului;


____________________________________________________________________________

39

Oferirea de servicii de orientare şi consiliere de la intrarea în sistemul de formare;

Recalificarea cadre didactice pentru calificări solicitate pe piaţa muncii;

Promovarea formării profesionale pe tot parcursul vieţii ca domeniu major de intervenţie în

restructurarea şi dezvoltarea sistemelor de educaţie şi formare, asigurarea competenţelor

cheie;

Îmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesională, a persoanelor

provenind din medii dezavantajate, vulnerabile din punct de vedere socio-economic şi

expuse riscului de excluziune socială (în special minoritatea romă, tinerii care părăsesc

sistemul de stat de protecţie a copilului, populaţia cu venituri scăzute, persoane cu cerinţe

educaţionale speciale, populaţia din mediul rural, etc.);

Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială, astfel încât

antreprenorialul să devină o opţiune de carieră pentru toţi;

Stabilirea de parteneriate active cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului de

absorbţie a absolvenţilor din TVET;

Utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională

Oferirea de alternative prin forme de învăţare (seral, frecvență redusă, învăţământ la

distanţă);

Colaborare sistem IPT - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare

unităţilor IPT ca furnizor FPC şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă;

Consilierea elev - părinte în alegerea carierei, informarea privind tendinţele înregistrate pe

piaţa forţei de muncă;

Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor

anterioare

2.1.3. SITUAŢIA ECONOMICĂ

Corelat cu tendinţa de reducere a populaţiei tinere, populaţia şcolară din învăţământul

preuniversitar a scăzut puternic.

Pentru orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS,

sunt în legatură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri

semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei. Cele mai

afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 0-14 ani şi 15-24 ani (care includ elevii de liceu) ce vor

înregistra o scădere de 20,9% ( 16% pîna în 2015).


____________________________________________________________________________

40

0

200

400

600

800

1000

1200

14002

00

3

20

05

20

10

20

15

20

20

20

25

total

15-24 ani

7-14 ani

3-6 ani

Fig. 2.20 Evoluţia populaţiei tinere în perioada 2003-2025

Sursa: date furnizate

de INS

În orizontul de timp 2000-2010 populaţia şcolară a înregistrat o scădere cu peste 25% în

mediul urban şi cu 17,42 % în mediul rural.

Menţionăm că reducerea populaţiei tinere nu a fost singura cauză a scăderilor populaţiei

şcolare, la acest trend contribuind şi creşterea ratei abandonului şcolar, această regiune fiind printre

cele mai afectate de sărăcie severă, cuprinzând areale întinse cu populaţie mai numeroasă în mediul

rural, precum şi zone defavorizate.

De aceea, în contextul actual şi de viitor apropiat este necesară orientarea învăţământului, atât

la nivel naţional cât şi la nivel local, printr-o viziune realistă privind dimensionarea ofertei

educaţionale.

Procesul lent, dar continuu de îmbătrânire demografică, crează necesitatea creşterii

competitivităţii economice. Aceasta este strâns legată de necesitatea sporirii competenţelor tehnice

şi informaţionale ale forţei de muncă. În consecinţă, sistemul de învăţământ profesional şi tehnic

trebuie îndrumat către creşterea ofertei de calificări înalte şi stimularea elevilor de a dobândi un

nivel de pregătire profesională cât mai ridicat.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

La o primă privire asupra datelor existente la nivelul anului 2011 se poate observa situaţia

bună a judeţului Bacău, în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est, cu un PIB - mil. preţuri


____________________________________________________________________________

41

curente de 11738.2 şi un câştig salarial mediu net lunar - lei/salariat de 1. 256 lei. Atât primul cât şi

al doilea indicator situa judeţul pe locul doi în regiune. Cifra de afaceri a societăţilor comerciale de

pe teritoriul judeţului era de 4,5 mld euro, iar profitul brut de peste 340 mil. euro, cu o rată a

profitului general de 7,6%.

Tabelul 2.21.Situatia indicatorilor economici în Regiunea Nord Est

Sursa: D.J.S. Bacău

2011 Total

regiune Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

PIB - mil. preţuri curente 57 083 11 738 5 798 16

428 7 606 10 533 4 980

Rata şomajului - % 5.8 6.2 4.0 5.4 5.2 4.9 9.8

Câştigul salarial mediu

net lunar - lei/salariat 1 199 1 256 1 074 1 342 1 114 1 136 1 046

Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Ponderea sectoarelor economice în cifra de afaceri a judeţului nu face notă discordantă cu

situaţia de la nivel naţional: comerţul are ponderea cea mai mare (33,7%), urmat de servicii (18%)

şi construcţii (17,6%), în timp ce ponderea cea mai mică este deţinută de agricultură (1%) şi

industria uşoară (1,86%). În ceea ce priveşte productivitatea muncii, se constată că serviciile şi

comerţul ocupă primele locuri, dar turismul se află la baza clasamentului (20 mii euro/salariat).

Din punctul de vedere al obiectului de activitate, precizat pe activităţi CAEN rev.2, la

nivelul anului 2012, în judeţul Bacău, 44% dintre acestea erau din domeniul Comerţ cu ridicata şi

cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor, 11% din industria

prelucrătoare şi 10% din construcţii, ponderea cea mai mică fiind a firmelor având obiectul de

activitate „alte servicii” ( Tabelul 2.22. şi Fig. 2.23)

Tabelul 2.22 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii,

pe activităţi CAEN rev.2 şi clase de mărime, în anul 2012


număr unităţi

Judeţul Bacău

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 2) Total

din care: pe clase de mărime,

după numărul de salariaţi

0-9 10-49 50-

249

250 şi

peste


____________________________________________________________________________

42

Bacău 10263 9001 1021 203 38

Industrie extractivă 26 15 7 2 2

Industrie prelucrătoare 1162 842 222 79 19

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,

gaze şi apă 13 7 2 2 2

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,

activităţi de decontaminare 68 47 12 6 3

Construcţii 1034 826 167 36 5

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi

întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor 4476 4087 345 41 3

Transport, depozitare 653 583 64 4 2

Hoteluri şi restaurant 527 456 65 6 -

Informaţii şi comunicaţii 253 233 16 3 1

Tranzacţii imobiliare 258 249 9 - -

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 862 824 38 - -

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de

servicii support 327 275 32 19 1

Învăţământ 1)

82 76 6 - -

Sănătate şi asistenţă socială 1)

242 221 18 3 -

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 73 64 8 1 -

Alte activităţi de servicii 207 196 10 1 - 1)

Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială,

organizate ca societăţi comerciale.


____________________________________________________________________________

43

F

Fig. 2.23 Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii,pe activităţi CAEN

rev. 2, la nivelul anului 2012, total

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere, dacă analizăm tipul unităţilor active la nivelul

judeţului Bacău (Fig. 2.24), este faptul că cele mai multe dintre ele sunt microîntreprinderi

(87,7%), iar sectorul IMM-urilor cuprinde 99% din totalul unităţilor locale active, foarte

puţine fiind întreprinderi mari şi foarte mari, ceea ce reflectă flexibilitatea mediului de afaceri

băcăuan, impusă de condiţiile în permanentă schimbare ale economiei şi nu numai.


____________________________________________________________________________

44

Fig. 2.24 Structura unităţilor active pe clase de mărime după numărul de salariaţi

La nivelul orasului Darmanesti situatia este urmatoarea:

DARMANESTI

Total

intreprinderi

Microintreprinderi

cu 1-10 angajati

Intreprinderi

cu 10-50

salariati

Intreprinderi

cu 50-250

salariati

Intreprinderi

cu peste 250

salariati

Număr 263 250 12 1 0

%

100 95,05 4,57 0,38 0

Tabel. 2.25 .Nr firmelor pe comert si servicii:

Tipuri comert Nr. % din

nr.total

Intreprinderi din sectorul

tertiar(servicii)

Nr. % din

nr.total

1.Industrial 34 25 Intermedieri in comertul cu

produse.

9 9,57

2.Agricol

1 0.73 Intermedieri produse agricole 0 0

3.Piscicol 1 0,73 Intermedieri produse 0 0


____________________________________________________________________________

45

piscicole.

4. Silvicultura si forestier 1 0,73 Intermedieri materiale

lemnoase

9 9,57

5. Alimentatie publica 75 55,15 Activitati catering 3 3,19

6. Constructii 5 3,68 Lucrari in constructii

25 26,60

7. Medical,Farmacie

3 2,21 Medicale 7 7,45

8. Auto 3 2,21 Transport, curierat, reparatii

auto

9 9,57

9. Altele 13 9,56 Altele 26 27,67

10. Turism 0 0 Facilitati cazare 6 6,63

Total

136 100 Total

94 100

Sursa: Strategia de dezvoltare a GAL Valea Muntelui

Din această perspectivă, învăţământul tehnico-profesional trebuie să reţină necesitatea

racordării permanente la nevoile mediului de afaceri, în timp util şi respectând cerinţele de

calitate impuse.

Structura activităţilor economice

Din punct de vedere al rezultatelor economico-financiare înregistrate, situaţia generală a

agenţilor economici din judeţul Bacău, care au desfăşurat activitate, se prezenta astfel la finalul

anului 2011, conform informaţiilor furnizate de CCI Bacău în „Starea economiei judeţului Bacău

2012”:

Număr societăţi comerciale cu activitate 10.952

Cifră de afaceri (mil. Euro) 4295,58

Profitul brut (mil. Euro) 338,14

Rata profitului (%) 7,28

Pierderi (mil. Euro) 101,8

Număr salariaţi 86.478

Productivitatea (mii Euro /salariat) 50,46

Tabel 2.26.Situatia economica jud. Bacau 2012


____________________________________________________________________________

46

În continuare, prezentăm distribuţia pe subdomenii şi ponderea acestora în economia

judeţeană, în funcţie de 7 indicatori principali (cifră de afaceri, număr de unităţi active, profit brut,

rata profitului, pierderile, numărul de salariaţi şi productivitatea muncii).

Numărul cel mai mare de societăţi comerciale activează în domeniul comerţ, respectiv

4.951 societăţi, reprezentând 42,97% din totalul numărului de societăţi active, urmat de sectorul

servicii cu 2.197 societăţi şi o pondere de 19,07%, construcţii, cu 1.576 societăţi ce deţin o

pondere de 13,68%; cele mai puţine societăţi comerciale activează în domeniile agricultură, 208

societăţi cu o pondere de 1,81% şi industrie alimentară, 225 cu o pondere de 1,95%

Ponderea sectoarelor în economia județeană

Fig.2.27.Ponderea sectoarelor în economia judeţeana în funcție de cifra de afaceri

Analizând mediul economic al judeţului Bacău se constată că, la nivelul anului 2012,

sectorul cu cea mai mare cifră de afaceri era ccomerțul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea

şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor – 7267 mil. lei (44,2% din CA totală a

judeţului) – urmat de industria prelucrătoare – 3885 mil. lei (23,6%) şi construcţii cu 2687 mil

lei (16,4%), pe ultimele locuri situându-se sectoarele hoteluri şi restaurante şi alte activităţi de

servicii ( Tabelul 3.9 şi Fig. 3.10.). Situaţie este comparabilă şi la nivelul Regiunii Nord-Est,

unde cele 3 sectoare amintite, ocupă primele 3 locuri în economia regiunii, procentele fiind

relativ diferite: comerţ 43,3%, industrie prelucrătoare 30,4% şi construcţii 9,6%, ceea ce

înseamnă că la nivelul judeţului Bacău sectorul construcţiilor este mai bine reprezentat, dacă

luăm în considerare cifra de afaceri, comerţul are aproape aceeaşi pondere, iar industria

prelucrătoare deţin în judeţul nostru o pondere mai mică ( Tabelul 2.28. şi Fig. 2.29.).


____________________________________________________________________________

47

Tabelul 2.28.Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi

alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale CAEN rev.2, în anul 2012


Judeţul Bacău

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 2)

Cifra de afaceri

(milioane lei RON

preţuri curente)

Total 16429

Industrie extractivă 534

Industrie prelucrătoare 3885

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă 232

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de

decontaminare 236

Construcţii 2687

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea

autovehiculelor şi motocicletelor 7267

Transport, depozitare 462

Hoteluri şi restaurante 151

Informaţii şi comunicaţii 331

Tranzacţii imobiliare 433

Învăţământ 1)

18


73

Alte activităţi de servicii 120 1)


organizate ca societăţi comerciale


____________________________________________________________________________

48

Fig. 2.29. Ponderea activităților unităţilor locale active în funcție de cifra de afaceri


____________________________________________________________________________

49

Tabelul 2.30. Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor

locale active, din industrie,construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei

naţionale, Regiunea Nord - Est

2012 – Regiunea NORD – EST, milioane lei preţuri curente

Cifra de

afaceri

Investiţii

brute

Personalul1)

(număr

persoane)

Total 75897 7185 387003

Industrie extractivă 738 459 3247

Industrie prelucrătoare 23109 2156 121870

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 1512 194 5105

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,

activităţi de decontaminare 1067 226 9735

Construcţii 7291 1157 46154

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor 32894 1037 100263

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de

curier 2948 398 29109

Hoteluri şi restaurante 974 242 15626

Informaţii şi comunicaţii 1651 80 9579

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

servicii prestate în principal întreprinderilor 2514 1134 33269

Învăţământ 2)

51 15 1426


316 54 4745

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi

personale 832 33 6855

1) Numărul mediu de persoane ocupate = numărul total de personal (salariat şi nesalariat) care a

lucrat în întreprindere în cursul perioadei de referinţă, inclusiv personalul detaşat (care lucrează

în afara întreprinderii), remunerat de întreprindere. 2)


organizate ca societăţi comerciale.

Activităţi economice şi ponderea populaţiei ocupate

Pentru a avea o imagine mai clară a situaţiei economiei judeţului Bacău trebuie să avem în

vedere şi modul în care dinamica activităţii economice a avut impact asupra gradului de ocupare al

populaţiei. Capacitatea unor sectoare de a absorbi forţă de muncă este în declin, în timp ce ritmul de

ocupare este în creştere în alte domenii. Din datele existente pentru perioada 2008-2013 se poate

remarca o diminuare continuă a numărului de persoane active: dacă în anul 2008 populaţia activă

civilă era de 236.100 persoane, numărul persoanelor ocupate scăzuse la 224.400 în 2013 (o

diminuare de 9,5%), aceasta scădere fiind mai pronunţată în cazul populaţiei de sex feminin decât a


____________________________________________________________________________

50

celei de sex masculin (vezi anexa 3). Ritmul de scădere al populaţiei active a fost asemănător cu

media naţională (scădere de 9,8% în aceeaşi perioadă), dar şi cu tendinţa la nivel regional (în

regiunea Nord Est, scăderea a fost de 9,7%). Pentru aceeaşi perioadă se înregistrează modificări

importante ale distribuţiei populaţiei active ocupate, în funcţie de activităţile economiei judeţene,

devenind evidentă o deplasare a populaţiei active ocupate dinspre domeniile agriculturii şi industriei

către construcţii, comerţ şi tranzacţii imobiliare, învăţământ sau sănătate şi asistenta socială.

În domeniul agriculturii, vânătorii şi silviculturii, în care lucrează cel mai mare număr de

persoane din judeţul Bacău, populaţia ocupată a crescut de la 66.000 persoane, în anul

2009, la 69.100 de persoane în anul 2013 (creştere cu 2,7%), evoluţie ce reflectă tendinţa la

nivel naţional;

În domeniul industriei, al doilea ca număr de persoane ocupate, populaţia ocupată a scăzut

de la 46.900 persoane în 2009 la 38.800 în 2013(scădere cu 17%), evoluţie mult accelerată

faţă de media naţională, de doar 2,33%;

În domeniul construcţiilor, populaţia ocupată a scăzut de la 23.700 persoane la

21.700persoane (- 8,5%);

Sectorul comerţului angaja în anul 2009, 28.800 persoane, iar în 2013 erau 28.300 de

persoane, cu 0,2% mai puţin;

Populaţia ocupată în sectorul „tranzacţiilor imobiliare şi alte servicii" a scăzut cu 50% în

această perioadă, evoluţie ce reflectă şi tendinţa la nivel naţional, ca urmare a crizei de pe

piaţa imobiliară;

În domeniul educaţiei, în perioada 2009 – 2013, populaţia ocupată civilă a scăzut cu 5%;

Populaţia ocupată în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale a scăzut cu 11% în judeţul

Bacău.

În concluzie putem afirma că singurul domeniul în care s-a înregistrat o creştere

semnificativă, la nivelul judeţului Bacău, în perioada 2009 – 2013, a fost domeniul

agriculturii, vânătorii şi silviculturii, scăderile cele mai însemnate fiind la nivelul

domeniilor: tranzacţiilor imobiliare şi alte servicii, industriei, sănătăţii şi asistenţei sociale,

educaţiei şi comerţul, cu cea mai mică scădere, de doar 0,2%.

Întreprinderile mici şi mijlocii

În judeţul Bacău se constată o reprezentativitate ridicată a sectorului IMM în numărul de firme

cu cifra de afaceri din judeţul Bacău, dar şi contribuţia majoră pe care o au acestea în economia

judeţului, în condiţiile în care IMM-urile reprezentau 99,8% din totalul firmelor active în anul 2012,


____________________________________________________________________________

51

conform informaţiilor furnizate de D.J.S. Bacău. Cu toate acestea, IMM-urile au obţinut numai

58,7% din profitul total la nivel de judeţ şi asigurau numai aproximativ 72,4% din locurile de

muncă din judeţ. IMM-urile au înregistrat o rată medie a profitului superioară de 7,8% celei medii

înregistrate la nivelul sectorului economic activ din judeţul Bacău de 7,59%.

Exportul

Cât priveşte comerţul internaţional, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională a

Vămilor şi a datelor colectate de I.N.S. din declaraţiile statistice INTRASTAT, exporturile calculate

în preţuri FOB (date provizorii) au totalizat în anul 2013, 402.602 mii euro, în creştere cu 11,6%

faţă de anul 2012.

În structura exporturilor din anul 2013, cinci secţiuni au deţinut 73,9% din total exporturi:

materiale textile şi articole din acestea (29,7%), produse din lemn, exclusiv mobilier (19,5%),

mijloace şi materiale de transport (10,1%), maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de

înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (8,1%). La nivel de regiune, un volum mai mic al

exporturilor s-a înregistrat în judeţele: Vaslui (care a exportat 6,0% din totalul exporturilor din

cadrul regiunii Nord-Est) şi Botoşani (11,6%).

În anul 2013, în judeţul Bacău s-a înregistrat un volum al exporturilor de 17,3% din totalul

exporturilor din cadrul regiunii Nord-Est. În anul 2013, regiunea Nord-Est, a deţinut o pondere de

4,7% în totalul exporturilor efectuate de România.

Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Bacău, în anul 2013 valoarea importurilor

(date provizorii) atât pe schimburile intracomunitare, cât şi pentru relaţiile cu alte ţări din afara

spaţiului european din judeţul Bacău s-a situat la 406.833 mii euro, cu 2,7% mai mici faţă de anul

2012. Atât la export, cât şi la import, în judeţul Bacău pe primul loc se situează materialele textile.

Am exportat anul trecut, dupa textile şi produse din lemn, dar am importat pe locul al doilea maşini

şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile.

Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Ca urmare a integrării României în UE, firmele din judeţ s-au confruntat cu o presiune

concurenţiala sporită pentru a rezista pe piaţa internă, pentru a valorifica oportunităţile participării

pe piaţa UE. Noi firme şi învestiții de capital străin vor fi atrase în judeţ.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de

muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea

valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei,

cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.


____________________________________________________________________________

52

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de

servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc.,

dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei

şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru

produsele vândute etc.

Strategia de dezvoltare a judeţului Bacău

De menţionat că datele sunt preluate din raportările serviciilor publice deconcentrate şi din

Strategia de dezvoltare economico-sociala a judeţului Bacău pe perioada 2010-2021, aprobată de

Consiliul Judeţean Bacău. Conform acestei strategii, judeţul Bacău până în anul 2021 va ajunge

unul din principalele motoare de dezvoltare economică ale Regiunii Nord Est, un nod logistic

regional şi un model de creştere sustenabilă. Creşterea sa economică, avându-şi avangarda în

industria de înaltă tehnologie, se va baza pe tradiţia sa industrială, dar va căuta să repare

dezechilibrele trecutului, tinzând spre convergenţă şi incluziune socială. Trăgându-şi energia din

vastul rezervor de talent şi cunoaştere al resurselor sale umane, dezvoltarea sa viitoare va fi

deopotrivă echitabilă, armonioasă şi prietenoasă mediului înconjurător .

Obiectivele stabilite prin aceasta strategie :

Obiective strategice verticale:

1.Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier şi dezvoltarea rurală

2.Dezvoltarea mediului de afaceri local şi accelerarea procesului de reconversie industrială

3.Valorificarea resurselor energetice regenerabile

4.Promovarea convergenţei economice şi creșterea incluziunii sociale

Obiective strategice orizontale :

1.Creşterea productivităţii economiei prin dezvoltarea resurselor umane

2.Extinderea capacităţii infrastructurii de a stabiliza economia cu scopul îmbunătățirii calităţii

vieţii în judeţul Bacău

3.Creşterea capacităţii administraţiei băcăuane de a contribui la dezvoltarea durabilă a judeţului

Bacău

4.Imbunătăţirea serviciilor de sănătate şi educaţie

5.Protejarea mediului şi asigurarea dezvoltării durabile

Cercetarea – dezvoltarea

Unul dintre factorii ce potențează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare

dezvoltare. Din păcate, legăturile sectorului de cercetare-dezvoltare cu mediul economic sunt


____________________________________________________________________________

53

insuficient dezvoltate comparativ cu potenţialul şi nevoile de dezvoltare economică a judeţului. În

viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere este necesară accelerarea procesuluide

transfer tehnologic.

Industria

Distribuţia domeniilor de activitate şi contribuţia acestora la realizarea indicatorilor

economici în anul 2012, conform datelor publicate de C.C.I. Bacău – „Judeţul Bacău Starea

economiei 2012”, se prezintă astfel:

Fig.2.31 – Starea economiei 2012

Din analiza indicatorilor prezentaţi, se constată următoarele:

numărul cel mai mare de societăţi comerciale activează în comerţ, respectiv 3.891

societăţi, urmat de sectorul servicii cu 2.280 societăţi comerciale, construcţii cu 1.218

societăţi comerciale;

cele mai puţine societăţi comerciale cu cifră de afaceri sunt în domeniile industria uşoară,

164 societăţi comerciale şi în industria alimentară, un număr de 200 societăţi;


____________________________________________________________________________

54

valorile cele mai mari la indicatorul cifra de afaceri sunt înregistrate de firmele din comerţ

(1.603,04 mil. euro), urmate de firmele din construcţii (625,21 mil. euro), apoi de firmele din

servicii (273,22 mil. euro) şi într-o proporţie mică de firmele din turism (36,33 mil. euro);

cele mai mari valori ale profitului brut au fost înregistrate în domeniul comerţ – 105,16

mil. Euro, construcţii 61,53 mil. euro, urmate de firmele din servicii unde s-a înregistrat profit

în valoare de 56,20 mil. euro;

cele mai mici ponderi ale profitului brut au fost realizate de sectoarele turism (2,81 mil.

Euro) şi agricultură (3,73 mil. euro)

pierderi majore s-au înregistrat la firmele care activează în industria prelucrătoare – 23,83

mil. Euro, comerţ 15,29 mil. euro, construcţii 14,24 mil. euro, cele mai mici pierderi

înregistrându-se în agricultură 0,95 mil. euro;

în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se poate observa că numărul cel mai mare este

înregistrat în comerţ, 19.657 salariaţi, construcţii 12.231salariaţi, servicii 10.631 salariaţi, cei

mai puţini salariaţi fiind în agricultură 1.309 salariaţi.

Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Bacău, în anul 2013, in

judeţul Bacău, au avut activitate un număr de 9.132 agenţi economici, distribuţia şi contribuţia

acestora la realizarea indicatorilor economici în anul 2013 a fost următoarea:

Sursa: C.C.I. Bacău – „Judeţul Bacău Starea economiei 2012”

Tabel 2.32

Domeniul

deactivitate

Nr.soc.cu

activitate

Cifra de

afaceri

(mil. euro)

Profit

(mil.euro)

Număr

salariaţi

Agricultură 205 292,90 4,30 2.091

Industria alimentară 185 235,20 9,07 5.235

Industria uşoară 136 84,01 6,09 6.188

Industria lemnului 313 151,05 8,82 4.168

Industria

prelucrătoare 237 250,81 15,42 6.948

Construcţii 1.105 483,94 51,94 11.088

Transporturi 732 130,48 6,38 3.881

Turism 445 38,64 3,07 2.390

Servicii 2.130 254,90 45,61 9.487

Comerţ 3.644 1.650,09 107,99 20.318


____________________________________________________________________________

55

Total 9.132 3.572,07 258,71 71.794

Din analiza indicatorilor economico-financiari rezultă faptul că, cele mai multe societăţi au

activat în comerţ, respectiv 3.644 firme, urmat de sectorul servicii cu 2.130 societăţi comerciale,

construcţii cu 1.105 societăţi comerciale.

Valoarea cea mai mare a profitului a fost înregistratătot de firmele din comerţ, cu 107.99

mil euro, urmate de firmele din construcţii care au avut un profit de 51.94 mil.euro.

Numărul cel mai mare de salariați a fost înregistrat tot în comerţ 20.318 persoane şi

construcţii cu 11.088 persoane, la polul opus fiind sectorul agricultură cu 2.091 persoane.

Industria alimentară

Numărul societăţilor comerciale cu activitate din sectorul industriei alimentare a fost în 2013

de 185, cu o pondere de 2,02% faţă de totalul firmelor active, în scădere cu 17% faţă de situaţia

înregistrată în 2010. Cifra de afaceri şi numărul de salariaţi în scădere faţă de 2010, demonstrează

nevoia de personal recalificat precum şi necesitatea reconversiei profesionale către acest domeniu.

Ponderea de 2,02% deţinută de domeniu în total firme cu activitate demonstrează că în industria

alimentară nu este stimulat procesul investiţional, iar la iniţierea unei noi afacerii sunt puţine

opţiuni.

Industria prelucrătoare reprezintă un alt reper economic cu care judeţul Bacău poate fi uşor

identificat. În anul 2013, aproximativ 2,6% din totalul societăţilor din judeţ activau în domeniu,

realizând însă aproximativ 7% din cifra de afaceri, 6% din profit şi absorbind 10% din forţa de

muncă. La nivel regional situaţia este total diferită: investiţiile realizate în industria prelucrătoare se

poziţionează sub media regională, în timp ce productivitatea muncii în acest sector plasează Bacăul

peste nivelul regiunii NE.

Situaţia comparativă a principalilor indicatori în industria prelucrătoare în perioada 2003 –

2012, pentru judeţul Bacău, este următoarea:

Fig.2.33 Sursa: C.C.I. Bacău – „Judeţul Bacău Starea economiei 2012”


____________________________________________________________________________

56

Constatări:

- creşterea uşoară a numărului şi menţinerea ponderii firmelor active din industria prelucrătoare în

totalul agenţilor economici cu cifră de afaceri din judeţul Bacău;

- scăderea uşoară a cifrei de afaceri pe fondul creşterii ponderii sectorului în totalul cifrei de afaceri

aagenţilor economici băcăuani;

- creşteri au înregistrat firmele din industrie la profitul brut respectiv rata profitului;

- pierderile au crescut masiv în 2012, atât ca valoare în sine cât şi ca pondere în totalul

pierderilorexistente la nivelul economiei judeţului;

- creşterea anul trecut doar cu puţin peste două a numărului salariaţilor face ca cei ocupaţi în

industriaprelucrătoare să reprezinte numai o zecime din totalul salariaţilor judeţului;

- productivitatea muncii în industrie este cu mult sub media pe judeţ.

Industria lemnului reprezintă un sector tradiţional al economiei băcăuane şi asigură al

doilea produs de export la nivel judeţean, în condiţiile în care judeţul dispune de al doilea fond

forestier din regiune. În perioada 2009-2010, sectorul acesta a înregistrat tendinţe negative

importante, marcate de scăderea numărului de salariaţi, a profitului brut şi a cifrei de afaceri. În

continuare (2013), acest domeniu asigură locuri de muncă pentru un procent important din salariaţii

judeţului (5,80%). Cu privire la numărul societăţilor comerciale cu activitate în sectorul industriei

lemnului acesta a fost de 358 în 2010, ajungând la 313 în 2013, cu o pondere de 3,42% faţă de

totalul firmelor active, în scădere faţă de situaţia înregistrată în 2010, cifra de afaceri este tot în

scădere faţă de 2010, cu un număr de salariaţi în scădere. Scăderea cifrei de afaceri implică o

creştere a investiţiilor de capital în tehnica şi în pregătirea şi specializarea personalului. În anul

2013 activitatea cea mai profitabilă din cadrul acestui domeniu a fost realizată de firmele din

sectorul de prelucrare primară, deci s-a comercializat masă lemnoasă cu grad redus de prelucrare.

Pentru activităţile precum producţia de căsuţe şi ferestre, mobilă şi alte produse din lemn se impune

o retehnologizare pentru a creşte productivitatea care este mult sub nivelul celei de la producţia de

elemente stratificate şi exploatare forestieră.

Industria uşoară este un alt sector ce s-a bucurat de o dezvoltare considerabilă în trecut, şi

care asigură încă principalul produs de export al judeţul Bacău, în ciuda unui declin pronunţat în

anii recenţi. Sursa: C.C.I. Bacău – „Judeţul Bacău Starea economiei 2012”

Concluzii:


____________________________________________________________________________

57

- scăderea numărului de societăţi comerciale se explică prin dispariţia celor care nu au portofoliu de

comenzi asigurat şi a celor care nu au forţa de muncă asigurată;

- trendul crescător al cifrei de afaceri explică interesul managerilor spre orientarea producţiei

acoperită cu contracte şi eliminarea producţiei pe stoc;

- creşterea productivităţii muncii are ca factor de influenţă interesul managerilor din domeniu pentru

folosirea cât mai eficientă a timpului de lucru şi a retehnologizării continue.

Transporturile

Din analiza indicatorilor economici generali se poate concluziona că domeniul

transporturilor prezintă un grad de atractivitate moderat în perspectiva posibililor investitori, a

accesării fondurilor europene nerambursabile şi dezvoltării de proiecte, lucru evidenţiat prin

ponderea numărului de firme în ansamblul economiei judeţului. De asemenea ca urmare a

analizei indicatorilor realizaţi de agenţii economici cu activitate în transporturi şi domeniile

integrate acestora, se poate concluziona că valorile acestora sunt în scădere în 2012 faţă de anul

precedent. Situaţia indicatorilor economico - financiari din 2012 din transporturi şi domeniile

integrate acestora se prezintă astfel:


Tabel 2.34 Indicatori economico-financiari

În urma analizei datelor prezentate anterior, se pot face următoarele constatări:


____________________________________________________________________________

58

- comparativ cu perioada anterioară, numărul agenţilor economici cu activitate în transporturi şi

domeniile integrate acestora a scăzut cu 0.5%;

- indicatorul “cifră de afaceri” a scăzut în perioada analizată cu aproximativ 2,5 mil. Euro, ceea ce

reprezintă o reducere de aproape 2% comparativ cu anul 2011;

- numărul salariaţilor din firmele care activează în în transporturi şi domeniile integrate acestora a

crescut procentual cu aproximativ 2%, în concordanţă cu tendinţa existentă la nivel judeţean;

- productivitatea societăţilor din transporturi şi domeniile integrate acestora a scăzut cu 2% în 2012

faţă de 2011, respectiv de la 33,04 mii euro/salariat la 33,39 mii euro/salariat, trend descendent.

Concluzii:

- datele analizate arată o situaţie cu tendinţe descendente pentru agenţii economici care activează în

transporturi şi domeniile integrate acestora în anul 2012, prin prisma cifrei de afaceri şi a

productivităţii /salariat;

- în sectorul transporturi se observă o tendinţă de reducere a eficienţei pe unitatea de transport, a

siguranţei investiţiilor în domeniu şi a posibilităţii de amortizare a acestora;

- ponderile indicatorilor domeniului transporturi în rândul indicatorilor generali nu înregistrează

creşteri spectaculoase, fiind de remarcat faptul că valorile unora dintre aceştia influenţează negativ

indicatorii generali la nivelul judeţului.

- pentru transportatori şi furnizorii de servicii integrate transporturilor, perioada care urmează

implică un efort suplimentar în vederea atenuării efectelor actualei situaţii economico-financiare

mondiale, concomitent cu necesitatea asigurării funcţionării sistemelor proprii;

- printre constrângerile luate în calcul la prefigurarea activităţilor următoare pot fi amintite: licenţele

specifice, taxele şi autorizaţiile, preţurile în creştere ale carburanţilor şi energiei, normele de mediu,

condiţiile de bonitate şi obligativitatea asigurării dotărilor suplimentare pentru autovehicule.

Infrastructura, utilităţi , mediu

Judeţul Bacău este bine conectat la infrastructura de transport naţională si regională (drumul

E85 fiind unul dintre cele mai circulate drumuri naţionale, traficul pe aeroportul Bacău fiind

prognozat să crească ), şi deţine, la rândul său, o infrastructură intrajudeţeana destul de extinsă, iar

potenţialul sau logistic poate fi consolidat prin dezvoltarea Autostrăzii Focşani-Bacău-Săbăoani

care leagă coridorul IX de Autostrada Moldova, a drumurilor naţionale şi judeţene conexe acesteia

şi aeroportului Bacău.


____________________________________________________________________________

59

Judeţul Bacău dispune în prezent de o importantă infrastructură pentru sprijinirea afacerilor,

facilitarea transferului tehnologic şi încurajarea inovării, iar potenţialul judeţului pentru atragerea de

investiţii poate fi crescut prin extinderea şi îmbunătăţirea accesabilităţii logistice şi tehnice a acestei

infrastructuri.

În comuna Hemeiuş a fost realizat un parc de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru

IMM-uri, parc industrial HIT. Este situat la 9 kilometri de municipiul Bacău. Parcul HIT este un

concept total nou pentru România, un orășel IT la cheie, un campus cu toate opţiunile: energie,

gaze, acces rapid la internet, telefonie. Pe acest teren sunt construite spaţii de depozitare, o zonă

comercială, un centru de servicii financiare, de contabilitate, notariat şi poştă.

Centrul de afaceri şi expoziţii "Mircea Cancicov" din Bacău este situat în Bacău şi a fost

inaugurat în anul 2010. Acest centru este o infrastructură de afaceri de care pot beneficia investitorii

interesaţi pe viitor de Zona Metropolitană Bacău şi din regiunea Nord Est.

Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi de utilităţi în judeţul Bacău sunt în derulare proiecte cu

finanţare atât de la bugetul de stat cât şi prin Programele Operaţionale, astfel:

o OUG 7/2006 pentru dezvoltarea infrastructurii rurale: 47 de proiecte în valoare de cca. 44 mil.

euro pentru lucrări de alimentare cu apă, canalizare, punţi pietonale şi poduri;

o Programul ISPA: 2 proiecte în valoare de cca 91,1 mil. euro;

o Programul PHARE: 1 proiect în valoare de 13 mil. euro;

o Program Operaţional Regional: 20 proiecte în valoare de 57,9 mil. euro;

o Program Operaţional Mediu – 3 proiecte în valoare de 336,3 mil. euro;

o Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - 16 proiecte în valoare de 22,3 mil.

euro.

La nivelul orasului Darmanesti administratia locala preocupata de dezvoltarea infrastructurii

a demarat ample proiecte de modernizare asfaltarea drumurilor, construirea de poduri,

construirea unui Camin cultural in cartierul Plopu, construirea unei Gradinite noi ce se va

finaliza in acest an si cel mai important ”Extindere infrastructură canalizare în Dărmănești”

parete din proiectul major de invesții „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă

uzată în județul Bacău”, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, al

cărui obiectiv principal este acela de creștere a gradului de acoperire a populației cu servicii de

alimentare cu apă și canalizare până la un procent de 90% în aglomerările umane cuprinse în

proiect.

Agricultura


____________________________________________________________________________

60

Din cele 662.052 ha, cât însumează teritoriul judeţului Bacău, suprafaţa agricolă a judeţului

este de 319.983 ha din care arabil 185.544 ha, vie şi pepiniere viticole 6.075 ha, livezi şi pepiniere

pomicole 2.666 ha, păşuni şi fâneţe 125.698 ha. Situaţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă se

prezintă astfel:

o Sursa: INS –Tempo Online

Tabel 2.35 Suprafața fondului funciar după modul de folosința,

județ Bacău

Modul de folosinta a fondului

funciar

Ani

Anul

2010

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

Hectare

Total suprafața fond funciar 662052 662052 662052 662052

Agricola, din care: 320066 320009 319983 319983

- Arabila 185598 185541 185529 185544

- Păşuni 86244 86244 86244 86237

- Fânețe 39459 39459 39459 39461

- Vii si pepiniere viticole 6084 6084 6084 6075

- Livezi si pepiniere pomicole 2681 2681 2667 2666

Terenuri neagricole total, din

care: 341986 342043 342069 342069

-Păduri si alta vegetație

forestiera 282709 282709 282709 282530

- Ocupata cu ape, bălti 15002 15002 15002 15000

- Ocupata cu construcții 21916 21973 21985 21990

- Cai de comunicații si cai

ferate 9994 9994 9994 9994

-Terenuri degradate si

neproductive 12365 12365 12379 12555

În anul 2013 suprafeţele destinate culturilor de cereale pentru boabe şi în mod special de orz

şi orzoaică, de ovăz şi de porumb au crescut faţă de anul 2012, producţiile medii la hectar

crescând şi ele semnificativ, ajungând aproape la de două ori la unele culturi, ca de exemplu

mazăre boabe. De asemenea, se poate observa o scădere a producţiilor medii la hectar în 2013 faţă

de anul precedent la unele culturi, cum ar fi sfeclă de zahăr (-28,5%), secară (-25,0%) şi orz şi

orzoaiă (-0,2%). Referitor la terenurile neagricole din anul 2013 aceastea au fost de 342.069 ha.,

ceea ce reprezintă 51,7% din suprafaţa fondului funciar al judeţului nostru.

Din interpretarea datelor se poate constată:

-cele 210 societăţi comerciale care activează în domeniul agricol reprezintă 2,13% din totalul

societăţilorcomerciale cu activitate din judeţ;


____________________________________________________________________________

61

- firmele din agricultură realizează 2,99% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul judeţului, media

cifreide afaceri pe o firmă, obţinută în sectorul agricol este de 0,49 mil. euro/firmă, cu 40% mai

mare decâtpe total judeţ;

- numărul mediu de salariaţi/firmă în sectorul agricol este de aproximativ 6 angajaţi/ firmă, mai mic

decâtcel la nivel de judeţ, unde este de aproximativ 8 angajaţi/firmă;

- productivitatea în sectorul agricol este cu 71,94% mai mare faţă de productivitatea înregistrată

lanivelul întregii activităţi economice a judeţului.

CONCLUZII

Localitatea Dărmăneşti dispune de:

- mari suprafaţe de pajişti naturale – important potenţial zootehnic

- potenţial ridicat pentru agricultura ecologică

- tradiţii locale în creşterea animalelor

- existenţa unei mişcări de promovare a produselor locale, însă apar unele aspecte negative

cum ar fi faptul că:

- agricultura de subzistenţă perpetuează sărăcia

- există o ineficientă utilizare a factorilor de producţie

- persoane calificate în meserii neagricole sunt ocupate în agricultura de subzistenţă

- se observa o crestere importanta a accesarii fondurilor europene si dezvoltarea de proiecte

prin constituirea GAL – Grupul de actiune locala Valea Muntelui.

- sunt randamente scăzute la producţia vegetală şi animală

- există rase slab productive

- dotarea cu echipament agricol este necorespunzătore

- lipsa unui sistem de creditare agricol accesibil micilor fermieri

Zootehnia

În domeniul zootehniei se observă o creştere a efectivelor de ovine, caprine şi familii de

albine, însă efectivele de păsări, bovine şi porcine sunt în descreştere.



____________________________________________________________________________

62

Tabel 2.36 – Situatia zootehniei judetene

Conform Recensământului General agricol numărul exploataţiilor agricole din judeţul Bacău

este de 158.187. Din aceste exploataţii, 210 reprezintă societăţi comerciale. Numărul fermelor cu o

suprafaţă de peste 50 ha este de 77 şi acestea deţin 18.610 ha. Peste 1.000 ha sunt lucrate de 4

societăţi din judeţ. Grupurile şi organizaţiile de producători au un rol important în organizarea

filierei funcţionale a produselor agricole, cu perspective pentru promovarea organizării producţiei

pe de o parte şi a organizării distribuţiei pe de altă parte.

Construcţiile

Conform informaţiilor furnizate de C.C.I. Bacău în volumul „Judeţul Bacău Starea

economiei 2012” domeniul construcţii la nivelul Uniunii Europene a fost grav afectat în 2012 de

politicile de austeritate nerezonabile. Federaţia Europeană a Industriei Construcţiilor (FIEC) anunţă

un declin de 4,5% în activitatea de ansamblu construcţiilor din UE în 2012 şi prognozează o scădere

suplimentară de 2,6% în 2013. Măsurile de consolidare guvernamentala, reducerile drastice ale

investiţiilor publice şi accesul limitat la credite, au afectat semnificativ construcţiile rezidenţiale şi

nerezidenţiale, precum şi construcţiile de drumuri şi autostrăzi. Declinul general al activităţii în

construcţii a avut în mod inevitabil un impact negativ suplimentar asupra numărului de persoane

angajate în acest sector. Prin urmare, în 2012, ocuparea forţei de muncă în construcţii a continuat să


____________________________________________________________________________

63

scadă în UE (-3.1%). Ţinând seama de aceste cifre alarmante, se face apel la factorii de decizie

europeni şi naţionali să ia în considerare contribuţia potenţială a domeniului construcţiilor la

creşterea economică, atunci când se decide asupra reformelor structurale şi fiscale sau reduceri de

buget. Şi în România, în anul 2012 domeniul construcţiilor cunoaşte o scădere faţă de 2011. Criza

economică, cererea relativ constantă de pe piaţa imobiliară şi a investiţiilor au determinat o

prudenţă sporită în rândul constructorilor, aceştia fiind mult mai atenţi la cheltuieli, la calitatea

lucrărilor şi eficienţa salariaţilor. La nivelul judeţului Bacău se constată o scădere a activităţii în

construcţii, conform datelor publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău. Situaţia

comparativă a principalilor indicatori în domeniul construcţiilor în perioada 2002 – 2011 la nivelul

judeţului Bacău se prezintă astfel: Sursa: C.C.I. Bacău – „Judeţul Bacău Starea economiei

2012”

Tabel 2.37 Indicatori economico-financiari 2003-2012

Constatări:

- numărul societăţilor comerciale înregistrează o creştere uşoară în 2012, ajungând la 1.218, faţă de

1.160 înregistrat în anul 2011;

- cifra de afaceri realizată de constructori în 2012 este de 625,21 mil. euro, în scădere faţă de 2011,

când a fost de 709,02 mil. euro;

- profitul brut al constructorilor în 2012 este de 61,53 mil. euro, în scădere faţă de 2011, când a fost

de 103,91 mil. euro;

- în anul 2012 se înregistrează o creştere uşoară a numărului de salariaţi la 12.231, faţă de 12.098

înregistraţi în 2011;


____________________________________________________________________________

64

- productivitatea muncii se situează în 2012 la o valoare de 51,12 mii euro / salariat, în scădere cu

7,49% faţă de 2011, când a înregistrat 58,61 mii euro / salariat.

Concluzii:

- construcţiile înregistrează în 2012, comparativ cu 2011, o scădere la majoritatea indicatorilor

economici principali: cifra de afaceri, profit brut, productivitatea muncii;

- sectorul construcţiilor îşi revine greu din cauza presiunilor fiscale impuse de stat şi a reducerii

drastice a investiţiilor.

Serviciile

Cele 2.280 societăţi comerciale care activează în domeniul serviciilor reprezintă 23,07% din

totalul societăţilor comerciale cu activitate din judeţ. Firmele din domeniul serviciilor realizează

7,86% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul judeţului, media cifrei de afaceri pe o firmă,

obţinută în sectorul servicii este de 119,83 mii euro/firmă, cu 66% mai mică decât pe total judeţ,

numărul mediu de salariaţi/firmă în domeniul serviciilor este de aproximativ 5 angajaţi/ firmă, mai

mic decât cel la nivel de judeţ, unde este de aproximativ 8 angajaţi/firmă, iar productivitatea în

sectorul serviciilor este cu 44,56% mai mică faţă de productivitatea înregistrată la nivelul întregii

activităţi economice a judeţului. Evoluţia sectorului serviciilor în judeţului Bacău, în perioada 2003

- 2012, este analizată în funcţie de dinamica principalilor indicatori economici, evidenţiaţi în tabelul

şi graficele de mai jos:


Tabel 2.38 – Starea economiei in perioada 2003-2012

Constatări:

- numărul societăţilor comerciale înregistrează scăderi în 2012 faţă de 2011 la patru registre:

Activităţi de întreţinere, reparaţii articole personale şi gospodăreşti cu 1,82% Furnizori de utilităţi

publice cu 57,57%, Protecţia bunurilor şi persoanelor cu 3,70% şi Materiale de promovare şi

publicitate cu 6,52%; sectoarele în care se înregistrează cele mai mari creşteri ale numărului de


____________________________________________________________________________

65

societăţi comerciale sunt Activităţi de selecţie, formare şi plasare forţă de muncă, cu 27,77% şi

Activităţi recreative cu 15,87%;

- în anul 2012, comparativ cu anul 2011, cifra de afaceri a înregistrat creşteri semnificative în

sectoarele: Activităţi de selecţie, formare şi plasare forţă de muncă cu 47,55% şi Activităţi

recreative cu 30,92%; scăderi semnificative ale cifrei de afaceri se înregistrează în sectoarele:

Activităţi prestate întreprinderilor, cu 24,48%, Servicii financiare cu 21,50%, Servicii recuperare

deşeuri cu 15,60% Servicii imobiliare, cu 11,29%;

- cea mai mare cifră de afaceri, respectiv 66,51 milioane euro, cu o pondere în total domeniu de

24,34%, este realizată de sectorul Servicii financiare;

- cel mai mare număr de salariaţi lucrează în sectorul Furnizori de utilităţi publice, respectiv 1.642,

cu o pondere în total salariaţi domeniu de 15,45%; urmează sectorul Activităţi prestate

întreprinderilor cu 1.410 salariaţi şi pondere 13,26%, iar cel mai mic număr de salariaţi se

înregistrează în sectorul Mass-media, respectiv 71, cu o pondere de 0,67%;

- numărul de salariaţi, faţă de 2011, înregistrează creşteri importante la registrele: Activităţi de

selecţie, formare şi plasare forţă de muncă, cu 70,60% şi Activităţi recreative, cu 59,28%; scăderi

semnificative se înregistrează la registrele: Protecţia bunurilor şi persoanelor, - 30,96%, Furnizori

de utilităţi publice, – 7,50% şi Activităţi prestate întreprinderilor, - 5,36%;

- productivitatea cea mai mare se înregistrează în sectoarele Serviciile financiare, 160,66 mii

euro/salariat şi Activităţi recreative, 42,19 mii euro/salariat; la polul opus se situează sectoarele:

Protecţia bunurilor şi persoanelor cu 8,55 mii euro/salariat şi Servicii personale către populaţie cu

9,45 mii euro/salariat;

- faţă de 2011, productivitatea muncii înregistrează creşteri la registrele Protecţia bunurilor şi

persoanelor, cu 3,55 mii euro/salariat şi Furnizori de utilităţi publice cu 1,54 mii euro/salariat;

scăderi semnificative se înregistrează la registrele Serviciile financiare cu 48,16 mii euro/salariat,

Servicii recuperare deşeuri cu 9,27 mii euro/salariat şi Activităţi recreative cu 9,15%.

Concluzii:

- domeniul prestărilor de servicii înregistrează scăderi la toţi indicatorii economico - financiari, cu

excepţia numărului de societăţi comerciale cu activitate şi a numărului de salariaţi;

- s-au înfiinţat ori şi-au schimbat domeniul de activitate un număr de 82 societăţi comerciale fapt

care a determinat creşterea numărului prestatorilor de servicii faţă de anul 2011;

- în anul 2012, comparativ cu datele din anul 2011, domeniul Activităţi de selecţie, formare şi

plasare forţă de muncă a înregistrat creşteri la toţi indicatorii economici, cu excepţia productivităţii


____________________________________________________________________________

66

muncii, mulţi agenţi economici orientându-se către activităţi de plasare a forţei de muncă în

străinătate.

Comerţul

În urma analizării indicatorilor economico-financiari ai firmelor din domeniul comerţului, se

poate observa că în anul 2012 se întrevăd anumite performanţe economico-financiare ale firmelor,

respectiv creşterea cifrei de afaceri profitului şi a numărului de salariaţi, însoţit de un nivel relativ

constant al productivității muncii. Pe baza datelor puse la dispoziţie de C.C.I. Bacău şi prezentate în

tabelele de mai jos, pot fi sintetizate, pentru domeniul comerţului următoarele:

Constatări:

- din numărul total de 9.882 societăţi comerciale aflate în activitate în 2012, 3891 activează în

domeniul comerţului, sectorul comerţ fiind în continuare bine reprezentat din punct de vedere al

numărului de agenţi economici, cu o pondere de 39,37%.

- cifra de afaceri realizată în sectorul comerţ, în valoare de 1.603,04. mil euro reprezintă 46,11% din

cifra de afaceri obţinută la nivelul întregului judeţ de 3.476,03 mil. eur

- numărul de salariaţi din sectorul comerţ este de 19.967 şi reprezintă 26,62% din totalul salariaţilor

înregistraţi la nivelul judeţului;

- productivitatea muncii în sectorul comerţ este de 80,28 mii euro/salariat;

- numărul societăţilor comerciale cu activitate înregistrate în anul 2012 este mai mic faţă de cel

înregistrat în anul 2003, scăzând cu 1.060 firme faţă de anul 2008, când a fost înregistrat cel mai

mare număr;

- după o scădere considerabilă în anul 2009 (1.237,99 mil. euro), la indicatorul cifră de afaceri se

observă o creştere uşoară în 2012(1.603,04 mil. euro) depăşind nivelul atins în anul 2008 (1.515,01

mil. euro) considerat nivel de vârf in intervalul analizat;

- numărul de salariaţi din cadrul firmelor cu activitate de comerţ este relativ constant de-a lungul

perioadei analizate, cu câteva devieri mai mult de natura conjuncturala;

- numărul de salariaţi a crescut în anul 2012 faţă de anul 2011 cu 1192 de salariaţi, iar faţă de anul

2008 cu 18 salariaţi;


____________________________________________________________________________

67

Tabel 2.39 – Situatia indicatorilor de comert

- dinamica productivităţii muncii în perioada analizată este uşor descrescătoare, cu tendinţă de

stagnare în anul 2012, înregistrând un nivel de 80,28 miieuro/sal.;nivelul relativ constant al acestui

indicator important denotă interesul managerilor pentru obţinerea unei plus valori cu o cheltuială

minimă (forţa de muncă), sigur şi în condiţiile creşterii preturilor.


Turism şi alimentaţie publică

La nivel judeţean numărul societăţilor comerciale cu activitate din domeniul turismului şi

alimentaţiei publice este de 547 şi are o pondere de 5,53% din totalul societăţilor comerciale care au

înregistrat cifră de afaceri în anul 2012; din totalul cifrei de afaceri de 3.476,03 mil. euro, domeniul

turismului şi alimentaţiei publice a realizat 36,33 mil. euro, ceea ce reprezintă o pondere de 1,04%;

profitul brut realizat de firmele băcăuane a fost în anul 2012 de 269,60 mil. euro, iar cel realizat de

firmele din domeniul turismului de 2,81 mil. euro, ceea ce reprezintă o pondere de 1,04%;

pierderile înregistrate la nivelul firmelor din judeţul Bacău au fost de 83 mil. euro, iar la cele din

domeniul turismului de 3,13 mil. euro; numărul de salariaţi înregistrat de firmele din domeniul

turismului şi alimentaţiei publice în anul 2012 a fost de 2.538, reprezentând o pondere de 3,38% din

totalul salariaţilor înregistraţi în cadrul firmelor din judeţ (74.980 de salariaţi); productivitatea

muncii în anul 2012 a fost de 14,32 euro/salariat, faţă de media pe judeţ, care a fost de 46,36

euro/salariat.


____________________________________________________________________________

68

Situaţia indicatorilor economico-financiari după registrele operatorilor din turism şi

alimentaţie publica ne indică următoarele:


Tabel 2.40 – Situatia indicatorilor din turism

Analizând indicatorii din 2012, comparativ cu anul 2011, pe fiecare din registrele

operatorilor din turism şi alimentaţie publică, se pot face următoarele constatări:

- în domeniul turism şi alimentaţie publică cele mai multe firme sunt unităţi de alimentaţie publică

(413 firme), urmate de unităţi de cazare (67 firme), agenţii de turism (47 firme) şi agroturism (20

firme);

- a crescut numărul de firme din registrele:

- de la 379 în 2011 la 431 în 2012;

- de la 66 firme în 2011 la 67 în 2012;

– de la 19 firme în 2011 la 20 în 2012;

- a scăzut numărul agenţiilor de turism - de la 49 în 2011 la 47 în 2012;

- cea mai mare cifră de afaceri a fost înregistrată în anul 2012 de către unităţile de alimentaţie

publică (19,97 mil. euro), urmate de unităţile de cazare (cu o cifră de afaceri de 11,81 mil. euro), de

agenţiile de turism (cu 2,85 mil. euro) şi de firmele din agroturism (cu 1,7 mil. euro);


____________________________________________________________________________

69

- cea mai mare rată a profitului a fost înregistrată de unităţile de cazare (0,16%), urmate de agenţiile

de turism (0,05%);

- în anul 2012 pierderile cele mai mari s-au înregistrat la unităţile de alimentaţie publică de 2,49

mil. euro;

- în unităţile de alimentaţie publică întâlnim cel mai mare număr de salariaţi din domeniul

turismului şi alimentaţiei publice (1.695, reprezentând o pondere de 66,78% din totalul firmelor din

turism), urmate de unităţile de cazare cu 663 de salariaţi, agenţiile de turism cu 125 salariaţi şi

agroturism cu 55 de salariaţi;

- a scăzut numărul de salariaţi din cadrul unităţilor de alimentaţie publică, faţă de 2011, cu 5,89% şi

în cadrul agenţiilor de turism cu 0,79%;

- productivitatea cea mai mare în anul 2012 s-a înregistrat de către firmele din agroturism cu 30,99

mii euro / salariat, urmate apoi de agenţiile de turism cu 22,81 mii euro / salariat, unităţile de cazare

cu 17,81 mii euro / salariat şi la final unităţile de alimentaţie publică cu 11,78 mii euro / salariat;

- se constată o scădere considerabilă a productivităţii în anul 2012 în cadrul unităţilor de cazare de

la 26,33,13 mii euro / salariat la 17,81 mii euro / salariat.

Concluzii:

- ponderile indicatorilor din domeniul turismului şi alimentaţiei publice în rândul indicatorilor

generali nu înregistrează creşteri semnificative, fiind de remarcat totuşi creşterea numărului de

firme, de la 513 în 2011, la 547 în 2012;

- analizând indicatorii economici generali putem concluziona că, domeniul turismului şi alimentaţiei

publice prezintă un grad de atractivitate moderat în perspectiva posibililor investitori şi a

posibilităţii accesării fondurilor europene nerambursabile şi dezvoltării de proiecte.

2.1.4 CONCLUZII GENERALE RELIEFATE DIN ANALIZELE INCLUSE

ÎN PRAI ŞI PLAI

Analizând graficele şi statisticile elaborate de către comisiile de experţi care au întocmit

PRAI și PLAI putem afirma că nevoile de competenţe previzionate pentru piaţa muncii la nivel

local pentru domeniul servicii certifică adoptarea ofertei noastre educaţionale astfel încât aceasta să

răspundă aşteptărilor şi necesităţilor factorilor interesaţi, partenerilor actuali şi potenţiali.


____________________________________________________________________________

70

Analiza mediului extern şi autoevaluarea şcolii a condus la formularea unor concluzii clare

conform cărora priorităţile în dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, identificate la nivel

regional (PRAI) şi local (PLAI), au constituit ţinte strategice pentru şcoala noastră, necesitând

asigurarea premiselor pentru dezvoltarea continuă. Au fost identificate priorităţile şcolii pentru

perioada următoare (2015-2020), care reprezintă punctul de plecare pentru stabilirea de obiectivelor

şi acţiunilor din Planul de Acţiune al Şcolii.


____________________________________________________________________________

71

PARTEA A II-A –

ANALIZA MEDIULUI INTERN (AUTOEVALUAREA)

2.2.1 PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE

Predarea şi învăţarea sunt funcţiile esenţiale ale oricărei instituţii şcolare, fără a rămâne

izolate de celelalte funcţii, ca laturi fundamentale ale procesului de învăţământ, ele nu se află într-o

relaţie de simplă juxtapunere, ci de strânsă legatură, contopindu-se într-un tot unitar, activitatea

cadrelor didactice fiind prezentă întotdeauna, fie chiar şi indirect, legată de îndrumarea studiului

(activităţii) elevilor.

Profesorii şcolii noastre elaborează strategii didactice, programe de acţiune în care

prefigurează comportamentul la care urmează să ajungă elevii în urma parcurgerii secvenţelor de

instruire prevăzute. Organizarea activităţii de predare şi învăţare implică o mulţime de variabile şi

transformări proprii fiecărui moment al desfăşurării lor, relaţiile dintre ele având un caracter

procesual dinamic.

Colectivul de cadre didactice al şcolii noastre aplică metode interactive asfel încât elevii îşi

exersează capacitatea de a selecta, combina, învăţa lucruri de care vor avea nevoie in viaţa de şcolar

şi de adult. Efortul lor trebuie sa fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice şi de

cunoaştere, de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice prin studiul

mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care elevii îşi asumă responsabilităţi şi

verifică soluţii, elaborează sinteze în activitatea de grup, intergrup, individual, în perechi. Ideile,

soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate atunci când se respectă principiul

flexibilităţii.

După fiecare metodă aplicată se obţin performanţe pe care elevii le percep şi-i fac

responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Elevii înţeleg şi observă că implicarea lor este

diferită, dar încurajaţi îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul

înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup, să aibă răbdare cu ei, exersându-şi

toleranţa reciproc.

Se organizează şi desfăşoară în unitatea noastră activităţi de orientare şi consiliere, cu accent

pe conştientizarea cerinţelor pieţii muncii şi a oportunităţilor de dezvoltare a carierei profesionale,

precum şi evenimente de promovare a meseriilor cu implicarea operatorilor economici.


____________________________________________________________________________

72

Abordarea transdisciplinară oferă elevilor cadrul formal adecvat pentru organizarea

cunoştinţelor, este în totalitate participativă, centrată pe elev, bazată pe experienţe anterioare.

Priorităţile şcolii nostre în ceea ce priveşte procesul de învăţământ sunt: învăţarea centrată pe

elev, modernizarea actului educaţional (vezi anexa 17,18).

Toate activităţile de învăţare sunt planificate şi structurate pentru a promova şi a încuraja

învăţarea centrată pe elev. Rolul profesorului în şcoala noastră este de a coordona învăţarea, de a-i

învăţa pe elevi să înţeleagă modul în care învaţă. Elevul este îndrumat să-şi identifice punctele forte

şi dificultăţile şi să-şi planifice învăţatul, să fie deci responsabil de propria lui educaţie. Profesorii

dezvoltă permanent modalităţi eficiente de a oferi feedback pozitiv elevilor în aşa fel încât să le

menţină motivaţia pentru învăţare.

Modernizarea actului educaţional, ca rezultat al utilizării constante a metodelor activ-

participative în cadrul procesului de predare-învăţare, se obţine prin integrarea optimă a metodelor

activ-participative în procesul de învăţământ, prin folosirea unei game variate de strategii didactice

în funcţie de stilul de învăţare al fiecărui elev şi de principiul egalităţii şanselor educaţionale.

Desfăşurarea de activităţi de inovaţie în domeniul didactic în vederea derulării de

programe de învăţare de calitate:

elaborarea, la nivelul catedrelor, a unor seturi de teste de evaluare standardizate, adaptate pe

niveluri de dificultate;

lecţii desfăşurate în laboratorul A.E.L;

elaborarea şi implementarea unui sistem paralel de monitorizare şi diseminare a exemplelor

de bune practici prin asistenţe şi inter-asistenţe între catedre şi arii curriculare;

utilizarea mijloacelor moderne de învățare (laptop, videoproiector, lecții în format

electronic, platforme online);

elaborarea unor discipline opționale de mare interes pentru elevi, care abordeaza tematici

inter si transdisciplinare;

utilizarea strategiilor didactice de tip activ, participativ, formativ și diversificarea metodelor

didactice.

Oferta educaţională pusă la dispoziţia elevilor oferă instruire atât în domenii noi de interes

(specializarea matematică-informatică,proiectant CAD, tehnică de calcul, economic, tehnician în

turism), precum şi în domenii cu tradiţie pe piaţa forţei de muncă (calificarea tehnician mecanic

întreţinere şi reparaţii).


____________________________________________________________________________

73

Părinţilor şi elevilor le sunt aduse la cunoştinţă toate formele de învăţământ de care dispune

şcoala noastră, precum şi posibilităţile de continuare a studiilor după finalizarea ciclului ales, prin

intermediul şedinţelor plenare organizate la nivel de şcoală, şi prin prezentarea ofertelor

educaţionale absolvenţilor de clasa a VIII-a de la şcolile generale din zonă, dar si pe site-ul scolii

care este permanent actualizat (vezi anexa 17).

Elevii sunt informaţi asupra obiectivelor urmărite şi a modului în care se va verifica realizarea

lor. De asemenea elevii au posibilitatea să-şi afirme preferinţele prin consultarea listei referitoare la

CDL- uri.

Calitatea procesului de învăţare este asigurată de activitatea comisiilor metodice care

monitorizează şi îndrumă activitatea cadrelor didactice, raportând rezultatele acestora la Standardele

de Pregătire Profesională.

2.2.2 MATERIALE ŞI RESURSE DIDACTICE

Cabinetele şi laboratoarele dedicate disciplinelor de specialitate puse la dispoziţia elevilor

sunt dotate cu echipamente care permit desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-

educativ, atingerea in totalitate a Standardelor curriculare si profesionale de performanta şi anume:

1 laborator de biologie, care a fost dotat în anul şcolar 2006-2007 cu materiale

didactice de specialitate prin program guvernamental;

1 laborator de fizică, a cărui bază materială a cunoscut îmbunătăţiri remarcabile în

anul 2007;

1 laborator de chimie, dotat in anul 2007 si modernizat in anul 2013;

2 laboratoare AEL dotate cu echipamente de calcul performante, care permit

desfăşurarea orelor în condiţii optime, precum şi pachete de lecţii şi teste aferente

pentru fiecare specializare; trebuie remarcat în acest sens şi efortul cadrelor didactice

care au contribuit la dezvoltarea bazei materiale AEL prin conceperea de lecţii

proprii;

ateliere mecanice reabilitate in 2010;

un laborator de turism amenajat in anul scolar 2013-2014

grup sanitar modern;

informatizarea bibliotecii;


____________________________________________________________________________

74

dotarea laboratorului tehnica de calcul cu aparatura şi soft educaţional specific, în

anul 2012 si 2013;

dotarea şi modernizarea cabinetului medical scolar, în anul 2013;

fiecare catedra sau arie curriculara a fost dotata cu laptop si videoproiector.

un teren de sport multifuncţional reabilitat;

1 laborator de informatică dotat cu 10 calculatoare de ultimă generaţie

în anul şcolar 2012-2013, si 5 in anul scolar 2013-2014, destinat desfăşurării orelor

de laborator de la disciplinele economice si a derularii proiectelor firmelor de

exercitiu din scoala.

În perioada iunie – octombrie 2009 a avut loc dotarea şcolii cu sistem

de alarmare şi supraveghere video cu finanţare din fonduri europene prin Schema de

Granturi Mici obţinute prin ANDZM şi cu sprijinul Primăriei Dărmăneşti. A fost

extins sistemul de supraveghere video in anul 2014.

Din aceeaşi sursă de finanţare a fost reabilitat şi terenul de sport (vezi anexa 15).

Trebuie menţionate însă şi aspectele mai puţin plăcute cu care se confruntă şcoala şi anume:

o parte din materialele didactice sunt uzate atât din punct de vedere fizic cât şi moral;

baza materială a atelierelor necesită continuarea îmbunătăţirii cu echipamente

moderne, mai ales pentru noile specializări înfiinţate;

lipsa unei săli de sport care să corespundă numărului de elevi al şcolii şi care să

permită desfăşurarea optimă a orelor de educaţie fizică;

lipsa unei săli de festivităţi în care elevii să realizeze spectacole şi activităţi

extraşcolare.

2.2.3. REZULTATELE ELEVILOR

Analizând situaţia la învăţătură pe parcursul anului şcolar 2014-2015 se remarcă atât aspecte

pozitive cât şi negative, care necesită măsuri de remediere imediate:

Procentul de promovabilitate obţinut de elevi la Evaluarea Naţională a fost de 88,68% in anul

2015, media promoţiei la examenul de limba română a fost de 6,85, iar media promoţiei la

examenul de matematică a fost de 6,15. Ponderea notelor peste 5 obţinute la limba română a fost

88.6 % ( 47 elevi din 53 elevi care au sustinut examenul), iar la.matematică 86,78 % ( 46 elevi


____________________________________________________________________________

75

din53 elevi care au susţinut examenul).Se remarca o crestere procentuala cu 25,83% fata de anul

scolar anterior (vezi anexa 13.2).

Unii din elevii nostri cu rezultate bune şi foarte bune care au fost admişi la licee de prestigiu;

Examene de certificare a competenţelor profesionale - 100%

Examenul de bacalaureat:

matematică-informatică:78,57%;

economic: 83,33%;

turism: 66,66%

operator tehnică de calcul: 50 %;

mecanic pentru intretinere si reparatii: 20 %

Se rmarca o crestere procentuala cu 14,66

rezultate la sfârşit de an şcolar au fost bune şi foarte bune la specializările matematică-

informatică şi economic şi mai puţin bune la clasele cu profil tehnic; acest lucru impune

luarea unor măsuri imediate în ceea ce priveşte sporirea motivaţiei şi interesului elevilor,

prin utilizarea preponderentă a mijloacelor active de predare-învăţare (vezi anexa6, 6.1);

s-a observat o crestere a numarului de participanti la concursuri şi olimpiade şcolare,

rezultatele obtinute fiind bune si foarte bune, aşa cum se poate vedea în Anexa 6.2.

Elevii repetenţi au fost în număr 4 de la învăţământul primar, 5 la învăţământul gimnazial,

16 la învăţământul liceal și 1 la învățământul profesional. Acest lucru este mulţumitor pe de

o parte deoarece se remarcă o scădere faţă de anul şcolar trecut, dar nemulţumitor pe de altă

parte şi se datorează în mare parte situaţiei materiale precare a familiilor din care provin

aceşti elevi, al dezinteresului pentru formarea copiilor (vezi anexa 5);

la examenele de Certificare a Competenţelor Profesionale rata de promovabilitate a fost de

100%, la liceu, elevii dovedind interes în pregătirea lucrărilor de specialitate şi o bună

pregătire de specialitate.

profesorii au dovedit seriozitate şi responsabilitate pentru actul didactic, organizând

activităţi de pregătire suplimentară organizată cu elevii claselor terminale.

2.2.4 ABANDONUL ŞCOLAR

Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării

şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei

calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului de studii început. Cei


____________________________________________________________________________

76

care abandonează şcoala nu mai sunt ulterior reprimiţi în aceeaşi instituţie educativă şi nu sunt

înscrişi într-un program de şcolarizare alternativ.

Fiecare caz de abandon şcolar are o „istorie” proprie care presupune o analiză complexă, o

interpretare psihogenetică,dinamică şi funcţională a situaţiei particulare a fiecărui subiect aflat în

aceastăsituaţie.

Succesul şi insuccesul şcolar (reuşită şi nereuşită) sunt laturi complementare, polare (pozitiv –

negativ) ale unuia şi aceluiaşi fenomen – “rezultatul” activităţii. Abordarea procesului de

învăţământ prin prisma eficienţei sale face necesară definirea acestor două concepte:

succes/insucces şcolar. Succesul şi insuccesul şcolar pot fi definite pe baza relaţiei existente între

nivelul dezvoltării psihofizice ale elevului şi solicitările obiective ce i se adresează în procesul de

învăţământ. Astfel succesul şcolar (reuşita la învăţătură) indică concordanţa stabilită între solicitări

şi nivelul dezvoltării psihofizice a elevului, iar insuccesul (eşecul, nereuşita, rămânerea în urmă la

învăţătură, abandonul şcolar) este un indice al discordanţei între cei doi poli.

Este necesar un proces de ajustare reciprocă între cei doi factori în aprecierea insuccesului

şcolar: elevul să fie ajutat să cunoască în termeni cât mai clari ce înseamnă în fond a rămâne în

urmă la învăţătură, să i se prezinte, cu alte cuvinte, acele incompetente intelectuale şi deprinderi

greşite care nu asigură o înţelegere şi o folosire adecvată (eficientă) a informaţiilor; iar profesorul să

facă efortul de a cunoaşte lumea subiectivă a elevului, îndeosebi: sensul pe care acesta îl dă

cunoaşterii şi reuşitei şcolare; nivelul de aspiraţii şi de expectanţe în raport cu sine; interesul privind

formarea sa profesionalăviitoare; criteriile pe care le foloseşte în aprecierea rezultatelor sale şcolare,

în absenţa acestui feed-back informaţional, responsabilitatea producerii şi amplificării eşecului

şcolar va fi mereu pasată de la profesor la elev, ca o minge de volei care, neputând să rămână

suspendată deasupra plasei, va cădea, până la urmă, de o parte sau alta a terenului de joc.

Abandonul şcolar presupune părăsirea şcolii obligatorii înaintea terminării ei, renunţarea la

studiu deliberat sau forţaţi de anumite împrejurări.

„Abandonul şcolar este o formă a eşecului şcolar” – aceasta e definiţia ca la carte pe care ne-o

oferă o autoritate în domeniu. Acesta ne-a oferit şi alte definiţii ale abandonului şcolar: ,,părăsirea

sistemului de educaţie înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu” sau “ieşirea din şcoală

înainte de absolvirea unuia din nivelurile acesteia” sau “ieşirea din şcoală în general, indiferent de

nivel, fără obţinerea diplomei care să ateste finalizarea studiilor” sau “ieşirea din sistemul de

învăţământ fără un act care să-l certifice pe piaţa muncii”.


____________________________________________________________________________

77

Din punct de vedere economic, abandonul şcolar reprezintă un indicator al eficienţei sistemului

şcolar; cu cât indicele este mai mic, cu atât sistemul şcolar este mai eficient.

Cauzele abandonului școlar pot fi evaluate din trei perspective:

1. Cauze psihologice- care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară

scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate

scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate;

refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor).

2. Cauze sociale-care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental

indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate.

3. Cauze psihopedagogice care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor elev):

presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea,

umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative

percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de

învăţare şi oferta educaţionalăa şcolii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi

severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale (în şcolile de ,elită’’).

Alături de şcoală, familia reprezintăun instrument esenţial de reglare a legăturilor copilului cu

mediul. Familia este unul din factorii hotărâtori care contribuie la formarea personalităţii acestuia,

pregătindu-l astfel pentru viaţă. De felul în care se achităde sarcinile care-i revin, demodul în care-şi

asumăpropriile-i roluri depinde dezvoltarea ulterioară a copilului.

Familia trebuie să asigure copilului propriu un mediu favorabil dezvoltării şi învăţării.

Scopul principal al educaţiei părinteşti este acela de a pregăti copilul pentru existenţa

independentăca adult. Un copil îşi începe viaţa printr-o stare de totală dependenţă. Dacă educaţia lui

este reuşită, tânărul sau tânăra se va desprinde din acea dependenţă, devenind o fiinţă umană cu

respect de sine, responsabili faţă de sine şi capabilă să răspundă cu entuziasm şi competenţă la

provocările vieţii. Viitorul adult va deveni "independent" nu numai din punct de vedere financiar, ci

şi intelectual şi psihic.

Studiile de specialitate au arătat că situaţia concretă în care se dezvoltă copilul, cu alte cuvinte

situaţia familiei în care creşte copilul şi tot ceea ce derivădin această situaţie, reprezintă principala

cauză a abandonului şcolar.

Starea materială bună a familiei este un factor important al reuşitei şcolare, disponibilităţile

financiare existente putând susţine şcolarizarea (taxe, rechizite, cărţi etc.) şi crearea condiţiilor

necesare studiilor de lungă durată şi pentru profesii solicitate imediat pe piaţa forţei de muncă.


____________________________________________________________________________

78

Putem vorbi de adevărate bariere socio-economice care reduc şansele familiilor sărace de a-şi

trimite copiii la şcoală, cum ar fi:

1. asigurarea hranei zilnice şi a pacheţelului cu mâncare pentru şcoală.

2. lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei sezoniere,

3. lipsa condiţiilor locative necesare studiului,

4. costurile/ cheltuielile educaţionale ridicate

Familia, prin tonalitatea şi atmosfera sa afectivă, prin dimensiunea sa culturală şi gradul ei de

integrare socială, constituie un mediu educativ determinant. Orice dezacorduri şi tensiuni existente

în mediul familial vor genera în conştiinţa copilului îndoieli, reticenţe sau reacţii neadaptative..

Analiza succintă a rolului climatului familial în ceea ce priveşte abandonul şcolar se bazează pe

câteva repere:

a) dezorganizarea familiei.

b) divergenţele educative dintre membrii adulţi ai familiei.

c) grupul fratern.

d) dezacordul dintre cerere şi ofertă.

Şcoala obligă părinţii să exercite asupra copiilor un control accentuat. Familiile copiilor care

abandonează şcoala sunt deficitare sub aspectul controlului parental exercitat, acest deficit

manifestându-se prin:

ului părinţilor în pregătirea şcolarăa

copiilor contribuie într-o mare măsurăla randamentul şcolar scăzut al acestora.

familial dezorganizat, caracterizat de violenţă şi consum de alcool, fie faptului că părinţii sunt mult

prea ocupaţi, neputând astfel să-şi supravegheze copiii.

Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiază, chiar de la începutul

şcolarităţii, de un "tezaur cultural" identic sau foarte apropiat de cultura vehiculată de şcoală, ceea

ce îi va asigura succesul şcolar şi, ulterior, cel profesional. Totodată, copilul aparţinând unei astfel

de familii este stimulat să frecventeze diferite instituţii culturale şi să participe la realizarea unor

activităţi culturale intrafamiliale. Prin comparaţie cu aceste familii, cele cu un mediu defavorizant

nu pot săasigure copiilor referinţele culturale minime, necesare pentru a valorifica eficient oferta

şcolară existentă (vezi anexa 5).


____________________________________________________________________________

79

Abandonul şcolar ţine, în primul rând, de abandonarea şcolii în contextul mentalităţii, acţiunilor

şi nevoilor sociale. Şcoala a ajuns sa fie abandonată, înainte de toate, pentru că, în ziua de azi, nu

contează în ierarhii, nu e percepută ca valoare în sine.

Cauze principale de care sunt responsabile cadrele didactice şi care determină abandonul şcolar:

Greşelile metodice ale cadrelor didactice în timpul predării;

Cunoaşterea insuficientă a elevilor de către cadrele didactice care predau la clasă;

Absenţa, în cadrul şcolii a unei griji permanente a cadrelor didactice pentru „elevii slabi” la

învăţătură.

Putem spune că abandonul școlar este rezultatul unor condiționări multiple, unele ținând de

elev, altele vizând școala, familia sau factori de ambianță educațională.

Pentru asigurarea populaţiei şcolare din învăţământul profesional şi tehnic este de dorit ca

elevii înscrişi în clasa a V-a să ajungă la finalul clasei a VIII-a, cei de clasa a VIII-a să-şi continue

studiile în învăţământul liceal.

Una dintre principalele cauze ale abandonului școlar este sărăcia. Multe dintre familiile fără

posibilităti financiare renunță să își mai trimită copiii la școală deoarece nu îi mai pot întreține,

preferând să îi integreze pe aceștia în activitățile domestice, din gospodărie. De asemenea, mulți

dintre copii renunță la școală deoarece, din lipsă unei atente îngrijiri din partea părinților, se văd

puși în situația de a rămâne repetenți, întrucât nu reușesc să facă față volumului de materie. Toate

acestea sunt cauze psihologice ale abandonului școlar, în care elevul se simte frustrat, inferior

celorlați copii de vârstă să, de aici apărând sentimentul de anxietate și refuzul de a mai continuă

studiile.

Analizând situaţiile create în învăţământul primar, gimnazial şi post-gimnazial, se identifică

câteva cauze ale abandonului şcolar (vezi anexa 5):

situaţii materiale precare – elevi provenind din medii sociale dezavantajate;

elevi proveniţi din familii dezorganizate sau cu un singur părinte, fără interes pentru formare

profesională;

oferte de lucru atractive valoric, din străinătate;

elevi proveniţi de la sate depărtate de şcoală, cu o navetă greu de realizat în timp real;

lipsa unei consilieri eficiente din partea şcolii în vederea creşterii interesului pentru studiu şi

calificare profesională;

elevi care îşi urmează părinţii, aflaţi la lucru în străinătate;

anturajul din afara şcolii, care îi atrage spre alte activităţi.


____________________________________________________________________________

80

Printre factorii care favorizează abandonul şcolar la nivelul elevului şi al familiei se

află:

Dezorganizarea familiei atrage după sine dificultăţi materiale. Divorţul, alcoolismul,

violenţa în familie sunt semne ce preced adesea decizia de abandon.

Modelul educaţional oferit de părinţi. Cel mai adesea, elevii care ajung să renunţe la

educaţie provin din familii în care părinţii nu au mai mult de opt clase. Există însă şi

excepţii. Există însă destul de frecvent elevi aflaţi în situaţii de abandon care îşi doresc să îşi

completeze educaţia “măcar până la 10 clase”, ca să aibă o calificare, astfel încât să nu

ajungă ca părinţii, simpli zilieri, fără mari şanse de reuşită în viaţă.

Modelul educaţional oferit de fraţi este mult mai influent. Familiile unde există fraţi

mai mari ce au renunţat timpuriu la educaţie, fraţii mai mici tind să reproducă acest

model.

Intrarea pe piaţa muncii. Fie că este vorba de lucrul ca zilier, de activităţi regulate ca

barman, prezenţa pe durata semestrelor şcolare în astfel de activităţi aducătoare de venit

constituie elemente de risc ce se soldează aproape mereu cu renunţarea prematură la

educaţie.

La nivelul comunităţii, cei mai importanţi factori care determină abandonul şcolar timpuriu

sunt:

Norma mariajul timpuriu acţionează ca un factor care împiedică continuarea educaţiei, mai

ales în comunităţile rurale.

Apariţia unui copil tinde să fie o caracteristică a unor comunităţi, mai degrabă decât un act

individual. Dincolo de provenienţa din familii dezorganizate, sărace, tinerele fete găsesc de

regulă exemple de predecesoare în comunitatea în care locuiesc.

Lipsa de colaborare a familiei lipsa de colaborare dintre scoala si familie contribuie la

creşterea riscurilor de abandon şcolar.

Metode de prevenire a abandonului scolar

Utilizarea experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a preveni scăderea încrederii

în educaţie. Ar fi util ca elevii care au abandonat şcoala să se întâlnească cu elevi care

sunt la risc de abandon şcolar şi să le povestească despre viaţa lor din prezent.


____________________________________________________________________________

81

Stimularea administraţiilor locale şi a ONG-urilor de profil să implice ca voluntari tinerii

elevi de clasa a VIII-a şi de liceu proveniţi din comunităţi cu risc ridicat de abandon în

programe de suport pentru bătrâni şi familii aflate în nevoie.

Creşterea atractivităţii şcolii – prin activităţi extracuriculare care au loc în şcoală,

precum: acţiuni de renovare, de curăţenie a şcolii, competiţii artistice şi sportive.

Creşterea atractivităţii şcolii – prin folosirea resurselor şcolii pentru atragerea elevilor

pentru activităţi de timp liber.

Dezvoltarea unui program naţional de educaţie sexuală pentru elevi, focalizat în

comunităţile cu risc crescut pentru sarcini timpurii la adolescente şi unde căsătorille

timpurii sunt frecvente.

În cadrul Liceului Tehnologic Dărmăneşti abandonul şcolar reprezintă o componentă asupra

căreia conducerea şcolii, Consiliul de Administraţie şi întreg colectivul de cadre didactice îşi

îndreaptă atenţia pentru reducerea la minimum a numărului de copii care, din diverse motive

(financiare, familii dezorganizate, lipsa interesului), recurg la întreruperea procesului instructiv-

educativ.

2.2.5 CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA PROFESIONALĂ OFERITĂ ELEVILOR

Scopul şi idealul educaţional a cunoscut o mare varietate de identificări de-a lungul timpului.

Idealul educaţional al şcolii româneşti este întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile democraţiei

şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. Idealul

educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii

umane, formarea personalităţii autonome şi creative.

În conformitate cu acest ideal, activităţile educative din scoala noastra au avut în vedere

aspectele importante ale societăţii româneşti de astăzi.

Obiectivele stabilite în cadrul Planului Managerial au vizat identificarea şi selectarea

priorităţilor în procesul educativ, diagnoza evaluativă a activităţii educative, formarea capacităţii de

cunoaştere a personalităţii elevului şi a grupului de elevi, optimizarea activităţilor de învăţare,

motivarea si consilierea elevilor in vederea alegerii scolare si profesionale. În acest sens au fost

organizate ore de pregătire suplimentară pentru elevii cu dificultăţi, precum şi pentru pregătirea

examenelor de bacalaureat şi a Evaluării Naţionale.S-au derulat ore de consiliere psihopedagogica


____________________________________________________________________________

82

impreuna cu consilierul scolar si dirigintii claselor terminale pentru ridicarea stimei de sine si

motivarea elevilor in procesul educativ.

Stabilirea unei relaţii de colaborare cu părinţii elevilor s-a concretizat prin activitatea

Comisiei Diriginţilor, care a susţinut o activitate de informare permanentă atât în direcţia diriginte-

elev, cât şi în direcţia diriginte-părinte. O atenţie deosebită a fost acordată elevilor proveniţi din

familii destrămate, sau cu parinţi plecaţi in străinătate, pentru a se putea adapta în cadrul

colectivelor, cat si elevilor cu note mici la materiile de examen pentru ridicarea nivelului fiecaruia

dintre ei (vezi anexa 17).

În ceea ce priveşte informarea absolvenţilor de clasa a XII-a cu privire la oferta educaţională

universitară, menţionăm colaborarea cu Universitatea Bacău care a trimis în permanenţă materiale

promoţionale, Universitatea „Alma Mater” din Sibiu, Universitatea Brasov, Universitatea

„Gheorghe Asachi” Iaşi care şi-au făcut cunoscută oferta educaţională. Un rol deosebit a avut

consilierul psihopedagogic care s-a preocupat de consilierea şi orientarea elevilor în ceea ce priveşte

cariera a initiat si derulat o serie de activitati de consiliere psihopedagogica impreuna cu elevii dar

si cu parintii .

Aceste activitati au fost:

- “Spune-mi cum doresti sa fie scoala in care inveti ?”

- “Dezvoltarea abilitatilor in planificare a carierei si conturarea optinilor scolare “

- Proiect de consiliere “PASI SPRE VIITORUL MEU PROFESIONAL”

- Proiect de consiliere >ALEGE CARIERA>

- Activitati de consiliere OSP

- Aplicare de chestionare HOLLAND

- Proiect ,traseu educational”Decizia mea sau a parintilor “

- Proiect Traseu educational “Motivati vom reusi ,invatand”

- Proiect educational <VIITORUL ESTE AL MEU<

- Saptamana portilor deschise- Zilele scolii – întâlniri cu foşti elevi ai şcolii;

- Popularizarea ofertei educationale

- Informarea privind programele europene de studiu si stagiatura

Activităţile extracurriculare desfăşurate sub îndrumarea coordonatorului de proiecte şi programe

desfăşurate în scopul orientării şcolare şi profesionale au fost următoarele:

Dezbateri organizate de reprezentanţi ai Centrului Europe Direct Comăneşti –

„Locuri de muncă în UE”;


____________________________________________________________________________

83

Alegerea Consiliului Elevilor – un exerciţiu al democraţiei;

Întâlniri cu persoane de succes –modele pentru alegerea carierei;

Campania de promovare a imaginii liceului – concretizată în vizita la şcolile generale

din oraş şi prezentarea ofertei educaţionale;

„Ce înseamnă a fi poliţist în România?” –întâlnirii cu reprezentanţi ai poliţiei

oraşului;

9 Mai – Ziua Europei – campanie de informare cu privire la Uniunea Europeană (ţări

membre, instituţii, istoric, structură, însemnele UE);

Concursul “Prietenii pompierilor”;

Traficul de persoane - prezentarea unor materiale informative pentru elevele claselor

IX-XII cu privire la traficul de persoane: ce este traficul de persoane (potrivit

documentelor oficiale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite), cine sunt victimele

traficului de persoane, cum se ajunge în traseul traficului de persoane, cine

intermediază traficul şi cum, profilul persoanelor vulnerabile faţă de traficul de

persoane, etapele traficului;

„Ziua limbilor europene” – prezentarea de piese de teatru, poezii, documente power

point în limbile engleză şi franceză în colaborare cu organizatia „Europe Direct

Comaneşti”;

Activităţi de plantare, întâlniri cu lucrători din domeniul silvic;

Activitati de consiliere şi orientare profesională a elevilor din clasele a XII-a şi clasa

a VIII-a.

Fii Altruist! Crează și dăruiește!

Cunoaștem problemele copiilor noștri - părinți și cadre didactice

Educație „Cu Profit” -Fundația Corona Iași

Ziua Copilului – In Grădina Copilăriei

Programul Mondial Eco – Școala - Centrul Carpato Danubian de Geoecologie

Pandora - Fundația Corona Iași

Programul Educațional Always 2015- Grey Worldwide România

Viitorul Depinde De Noi - Colegiul Tehnic ,,Dumitru Mangeron,, Bacău

Cu poluarea nu-i de joacă - Clubul elevilor Huși

Tradiții și fantezii pascale - Primăria Orașului Dărmănești, Parohia Ciobănuș – Straja


____________________________________________________________________________

84

Sănătatea, o bogăție neprețuită- Centrul de prevenire, evaluare și consiliere Antidrog

Bacău

Educație pentru sănătate -Asociația Pentru Sănătate, Educație Și Familie

Reducarea absenteismului școlar - Clubul Sportiv Uzu Dărmănești, Primăria

Orașului Dărmănești, Poliția Orașului Dărmănești

Femeia, al cincilea anotimp în viziunea marilor clasici -Școala Gimnazială Nr. 2

Dărmănești, Școala Gimnazială Nr. 3 Dărmănești, Școala Gimnazială Plopu

Dărmănești

Gândind la Eminescu - Școala Gimnazială Nr. 2 Dărmănești, Școala Gimnazială Nr.

3 Dărmănești, Școala Gimnazială Plopu Dărmănești

Calitate, Inovare, Comunicare – instrumente eficiente utilizate pentru creșterea

accesului și promovabilității în învățământul superior tehnic - Facultatea De Chimie

Și Știința Materialelor București

Școala – Orizontul cunoașterii- Școala Gimnazială Nr. 10 Bacău

Spectacole de teatru, varietăți și divertisment cu caracter interactiv – educativ-

Teatrul ,,Licurici,, Bacău

Călătorie în lumea florilor - Colegiul Tehnic,,Constantin Brâncuși, Petrila

Concursuri de creativitate științifică- Facultatea De Mecanică Iași

Sănătatea, o bogăție neprețuită- Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Școala

Gimnazială ,,Liviu Rebreranu, Comănești,Școala Gimnazială ,,Ciprian Porumbescu,

Comănești, Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika, Comăneștii

De veghe la căpătâiul planetei - Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu”, Buhuși

2.2.6 CALIFICĂRI ŞI CURRICULUM

Liceul Tehnologic Dărmăneşti asigură pregătirea elevilor în următoarele domenii:

INVATAMANT LICEAL:

FILIERĂ - PROFIL SPECIALIZARE/ CALIFICARE

Teoretică - Real Matematică-informatică

Tehnologică - Servicii

Tehnician in activitati economice

Tehnician in turism


____________________________________________________________________________

85

Tehnologică - Tehnic

Tehnician – operator tehnică de calcul

Tehnician proiectant CAD

Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii

INVATAMANT PROFESIONAL cu durata de 3 ani

PROFIL SPECIALIZARE/ CALIFICARE

Tehnic

Mecanic auto

Specializarile existente in LICEUL TEHNOLOGIC DARMANESTI ofera urmatoarele

competente :

Tehnicienii mecanici in intretinere si reparatii indeplinesc sarcini cu caracter tehnic in activitatea

de constructii masini:

-conceptie, constructie, montaj, utilizare, intretinere si reparatii masini, motoare si instalatii

mecanice;

- asigura functionarea masinilor, motoarelor si instalatiilor mecanice si a elementelor acestora

sau incercarea prototipurilor;

-concep si asambleaza masini, motoare si instalatii mecanice, potrivit schemelor stabilite;

-estimeaza cantitatile si costurile materialelor si fortei de munca necesare fabricatiei;

-asigura controlul tehnic al fabricatiei, al utilizarii intretinerii si reparatiei masinilor, motoarelor

si instalatiilor;

-identifica si rezolva problemele tehnice care apar in procesul muncii.

Tehnicienii proiectanti C.A.D. (Computer Aided Design) vor invata:

- să cunosca şi să utilizeze programul AutoCAD pentru a realiza şi modifica desene în plan,

pornind de la simplu la complex, rapid şi corect

- să modeleze în spatiu corpuri într-o viziune realistică

- să desfăşoare activităti de proiectare pe calculator care să le stimuleze şi dezvolte

creativitatea

- să vizualizeze lucrările şi să le trimita colegilor de echipă sau profesorului spre

îmbunătătire sau corectare

- să înteleaga şi sa interpreteze proiecte realizate în acest program

- să faca prezentări atractive pentru proiectele tale

- să îsi formeze competente tehnice necesare unui specialist

care foloseşte calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar, în conditiile

modernizărilor tehnologice

-să îsi dezvolte abilitati de comunicare.

Tehnicienii operatori tehnică de calcul vor dobandi urmatoarele competente:

- vor instala sisteme de operare specifice staţiilor de lucru,

-vor configura sistemul de operare a aplicaţiile software instalate,

-vor instala şi configura dispozitive periferice)

-vor identifica componentele unui sistem de calcul,

http://www.link-academy.com/Academy-Computer-Aided-Design_991_2_103_236


____________________________________________________________________________

86

-vor instala aceste componente conform specificaţiilor

-vor verifica funcţionarea sistemului de calcul

-instalare hardware şi mentenanţă

-vor asambla componentele hardware utilizate într-un computer,

-vor asigura mentenanţa componentelor hardware,

-vor utiliza metode specifice de protejare a programelor şi datelor,

-vor identifica fundamentele şi principiile securităţii sistemelor de

calcul şi a reţelelor de calculatoare,

-vor utiliza instrumente, proceduri de diagnostic si tehnici

de depanare pentru securizarea sistemelor de calcul şi a reţelelor de calculatoare,

-vor asigura mentenanţa preventivă a calculatoarelor şi reţelelor de calculatoare

Tehnicienii in activitati economice vor invata:

-sa organizeze contabilitatea unei firme .

-sa utilizeze programe informatice de contabilitate .

-sa intocmeasca situatii financiare si statistice .

-sa utilizeze bilantul contabil pentru informarea, analiza si previzionarea

activitatilor prin calculul principalilor indicatori economico-financiari .

-sa identifice cele mai bune surse de finantare pentru desfasurarea activitatii unei firme

-sa identifice oportunitatile de piata .

-sa realizeze oferte de marfuri conform nevoilor si cerintelor consumatorilor

-sa cunoasca marketingul afacerii.

-sa comunici eficient cu clientii

-sa stapaneasca tehnici de negociere in afaceri .

Tehnicienii in turism vor beneficia de urmatoarele competente :

-organizarea activității unităților de cazare-gestionarea activității de rezervare

-organizarea primirii și cazării turiștilor

- promovarea produsului hotelier

- administrarea și regularizarea conturilor clienților

- utilizarea calculatorului și prelucrarea informației

-dezvoltarea carierei profesionale

-comunicare profesională în limba modernă

-organizarea activității din restaurant și de producție culinară

-cunoașterea reglementărilor legale specifice activității de turism, tehnici specifice activității

de turism

-cunoștințe economice, antreprenoriale și de marketing general

-aplicarea normelor de dezvoltare durabilă

Studiile din cadrul specializării Matematică informatică oferă elevilor o formare

profesională ce permite ulterior accesarea unor poziții de specialist în diverse domenii IT


____________________________________________________________________________

87

(programare, web design, dezvoltare soft, cercetare) sau orientarea spre învățământul universitar

sau preuniversitar.

ANALIZA PORTOFOLIULUI DE PRODUSE

2.2.7 RESURSE FIZICE ŞI UMANE

Resurse fizice

Şcoala dispune de 33 săli de clasă, 3 laboratoare (fizică, chimie, biologie), 1 cabinet

informatică, 2 laborator AEL, 3 ateliere (1 mecanică auto, lăcătuşărie, turism), 1 laborator tehnica

de calcul, 1 cabinet SSM, 1 cabinet psihologic, 1 sală de lectură, 1 sală de sport, terenuri de sport

din care 1 a fost reabilitat, 1 cabinet medical, 1 bibliotecă cu sala de lectură al cărei număr de

volume a ajuns la 16315 (vezi anexa 16).

În ultimii ani s-au înregistrat următoarele realizări: s-au efectuat lucrări de reparaţii ale

aleilor, înlocuirea parchetului uzat din cateva sali de clasa, lucrări de renovare a clasei a IX turism si

holul corpului C, lucrări de reparaţii la corpul D al atelierelor scoala si laboratoarelor tehnice,

lucrări de reparaţii interioare la corpul A - scara profesorilor, zugrăveli, văruirea şi igienizarea

tuturor spaţiilor şcolare, reparaţii la acoperiş, amenajarea spatiului de recreere al elevilor din curtea

scolii, îmbunătăţirea condiţiilor igienico-sanitare, reparaţii la grupul sanitar, repararea tamplariei

Mare

Stea (Star)

Filiera teoretică- matematica-

informatica

Tehnician în turism

Scoala profesională

Copii problemă

( problem child)

Tehnician operator tehnică de

calcul

Tehnician proiectant CAD

Mic

Vaca de muls (cash cow)

Tehnician activităţi economice

Câine (dog)

Calificări:

Sc profesionala: Mecanici auto

Tehnician mecanic întreţinere şi

reparaţii


____________________________________________________________________________

88

termopan, amenajarea unui spaţiu de documentare, achiziţionarea de mobilier, extinderea reţelei

internet, achiziţionarea de materiale de curăţenie şi desigur, procesul de modernizare continuă.

Resursele umane Personalul didactic este format din 67 cadre didactice : 42 profesori, 11 învăţători, 3

educatoare, 4 ingineri, 6 economişti, 1 maistru, din care:

Titulari 46:

cu grad didactic I: 9 profesori , 3 învăţători , 3 educatoare, 4 ingineri, 1 maistru;

cu gradul didactic II: 9 profesori, 2 economişti, 4 învăţători

cu gradul definitiv: 8 profesori, 2 economişti;

debutanţi : 1 învăţător

Suplinitori 14:

calificaţi cu grad I : 1 profesor, 1 economist

calificaţi cu grad II : 4 profesori, 1 inginer

cu grad definitiv: 3 profesori

debutanţi: 3 profesori, 1învăţător

Colaboratori calificaţi 7:

cu grad didactic I: 5 profesori , 2 învăţători.

Menţionăm că, dintre aceştia, 3 cadre didactice sunt metodişti ai Inspectoratului Şcolar

Judeţean, 3 cadre didactice au absolvit cursuri postuniversitare, 7 cadre didactice au urmat cursuri

de master (vezi anexa 18).

În ultimii trei ani şcolari colectivul cadrelor didactice a cunoscut o revigorare prin încadrarea

de profesori tineri, licenţiaţi în diverse domenii. Media de vârstă a colectivului de cadre didactice

fiind de aproximativ 42 de ani (la ciclul primar 48 ani, la ciclul gimnazial 50 ani, la liceu 34 ani).

Personalul didactic auxiliar este format din: 2 secretare, 1 bibliotecar, 1 contabil, 1

administrator, 1 informatician.

Personalul nedidactic este format din 6 îngrijitoare, 1 muncitor, 1 paznic.

PERFECŢIONAREA ŞI FORMAREA CONTINUĂ A PERSONALULUI

Colectivul didactic al şcolii noastre a fost preocupat în permanenţă de participarea la

activităţi de formare, interesat de inovarea în învăţământ, de utilizarea metodelor moderne, de

realizarea unor activităţi cât mai atractive şi interesante.

În anul şcolar 2014-2015, s-a pus accentul în special pe valorificarea ofertelor de formare

internă şi externă atât pentru profesorii debutanţi, cât şi pentru cei care au avut de susţinut inspecţii

curente şi speciale pentru obţinerea gradelor didactice. Toate cadrele didactice au căutat să-şi

îmbogăţească latura profesională, participând cu regularitate la şedinţele Comisiilor metodice şi a

Cercurilor pedagogice prevăzute în anul şcolar, precum şi la simpozioane şi cursuri de formare.

Valorificarea ofertelor de formare s-a orientat intern şi extern atât pentru profesorii

debutanţi cât şi pentru cei care au de susţinut inspecţii curente şi speciale pentru obţinerea gradelor

didactice.

S-au înscris la examenele de obţinere a gradelor didactice următorii profesori:

pentru definitivat: Stanciu Nicoleta, Comănescu Elena, Bălănucă Luminiţa;

pentru obţinerea gradul didactic II: Iancu Mihaela, Pralea Mioara.

pentru gradul didactic I: Prepeliţa Iuliana, Lungu Ionela, Hîrlea Elena Cristina, Ferenţ Laura,

Pavel Simona, Ciurlică Cornelia, Stoica Mihaela, Arcomiţă Elena Irina, Balaş Veronica,

Mititelu Daniela Marina, Roman Ionela Corina.


____________________________________________________________________________

89

În anul şcolar 2014 – 2015, au susţinut inspecţii pentru obţinerea gradelor didactice următoarele

cadre didactice:

- Pralea Mioara - inspecţia curentă nr.1 pentru obţinerea gradului didactic II, seria 2015 – 2017;

- Iancu Mihaela – inspecţia specială pentru obţinerea gradului didactic II;

- inspecţia curentă nr.1 pentru obţinerea gradului didactic I, seria 2016 – 2018: Balaş Veronica,

Mititelu Daniela Marina, Roman Ionela Corina;

- inspecţia curentă nr.2 pentru obţinerea gradului didactic I, seria 2014 – 2016: Arcomiţă Irina

Elena, Prepeliţă Iuliana, Lungu Ionela, Hîrlea Elena Cristina, Ferenţ Laura, Pavel Simona,

Ciurlică Cornelia, Stoica Mihaela.

În sesiunea iulie 2015, d-na Comănescu Elena a obţinut examenul de definitivat.

În sesiunea august 2015 d-na Iancu Mihaela a obţinut gradul didactic II.

Interesaţi de modernizare şi inovare toţi membrii colectivului didactic au participat la diferite

cursuri de formare, precum şi cu lucrări de specialitate la simpozioane şi sesiuni de comunicări

ştiinţifice, ceea ce a facilitat schimbul de idei şi experienţă în ceea ce priveşte dozarea

conţinuturilor, organizarea învăţării etc (vezi anexa 18).

Astfel, mai multe cadre didactice au participat la diverse cursuri de formare:

- “Strategii de consiliere educaţională a părinţilor”, CCD Bacău, 10 credite - 7 cadre

didactice;

- „Originea rromilor – teorii, legende, fapte”, CCD Bacău, 40 ore – 4 cadre didactice;

- “Monitori de calitate/membru evaluator la examenul de certificare a competenţelor

profesionale nivelul 3,4, 5 - CCD Bacău, 24 ore – 4 cadre didactice;

- „ Proiectarea eficientă a conţinuturilor curriculei – învăţământ primar”, CCD Bacău, 30 ore

– 2 cadre didactice;

- “Abilitarea corpului de metodişti pentru realizarea inspecţiei de specialitate – învăţământ

primar”, CCD Bacău, 24 ore – 1 cadru didactic;

- “Abilitarea corpului de metodişti pentru realizarea inspecţiei de specialitate – religie”,

CCD Bacău, 24 ore – 1 cadru didactic;

- “Curs de formare pentru elaborarea şi actualizarea planului de acţiune al şcolii –

Elaborarea C.D.L.”, CCD Bacău, 24 ore – 1 cadru didactic;

- „Impactul internetului asupra elevilor”, Asociaţia pentru Sănătate, Educaţie şi Familie –

Filiala Moldova, 2015 – 2 cadre didactice;

- „Eficientizarea procesului de recuperare a copiilor cu CES, prin perfecţionarea resursei

umane în domeniul educaţiei speciale”, CCD Bacău, 2015, 40 ore – 1 cadru didactic;

- „Dezvoltarea profesională şi self management prin creativitate”, Asociaţia Naţională a

Psihologilor de Familie din România, 2015 – 1 cadru didactic;

- „Educaţie civică – formarea profesorilor”, CCD Bacău, 2014, 25 credite – 1 cadru didactic;

- „Holocaust, combaterea rasismului şi discriminării”, CCD Bacău, 40 ore – 1 cadru

didactic;

- “Curs de pregătire în acordarea primului ajutor de bază şi defribilare externă”, Crucea

Roşie Bacău, 12 ore – 1 cadru didactic;

- Curs de formatori de prim-ajutor a cadrelor didactice care instruiesc echipajele participante

la concursul „Sanitarii pricepuţi”, CCD Bacău, 40 ore – 1 cadru didactic;

Activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice s-a desfăşurat pe mai multe direcţii:

- perfecţionarea în cadrul catedrelor, prin activităţi specifice;

- perfecţionarea prin mastere şi cursuri postuniversitare;

- perfecţionarea prin cursuri organizate de CCD Bacău şi alţi formatori.

În general, cadrele didactice au participat activ la şedinţele de cerc de specialitate şi la cele de

catedră, manifestându-şi spiritul de iniţiativă şi deschiderea către nou.


____________________________________________________________________________

90

Activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice, a personalului didactic auxiliar şi

nedidactic a fost un obiectiv permanent al conducerii şcolii.

În anul şcolar 2014 – 2015 s-a observat o preocupare ridicată în obţinerea gradelor didactice,

un număr de 3 cadre didactice înscriindu-se pentru examenul de definitivat, 2 cadre didactic pentru

obţinerea gradului didactic II şi 11 cadre didactice pentru obţinerea gradului didactic I.

O modalitate de autoperfecţionare o constituie şi activitatea în cadrul proiectelor

educaţionale.

2.2.8 PARTENERIATE ŞI COLABORĂRI

Liceul Tehnologic Dărmăneşti are o bună colaborare cu Consiliul Local şi Primăria

Oraşului Dărmăneşti, contribuţia acestora fiind substanţială în realizarea reparaţiilor care au fost

efectuate anual şi asigurarea plăţii utilităţilor. Menţionăm de asemenea colaborarea cu Biserica

Ortodoxă, Biserica Catolică, Poliţia si Jandarmeria Dărmăneşti, instituţii care ne oferă un

important sprijin în educaţie în contextul actual în care mulţi copii rămân singuri în urma plecării

părinţilor în străinătate în căutarea unui loc de muncă.

O bună colaborare o are şcoala noastră cu Asociaţia Culturală „Uzu” condusă de fostul

director al şcolii prof. Alexa Vasile ce are în vedere cunoaşterea istoriei locale şi a valorilor oraşului

nostru.

În ultimii ani şcoala noastră a avut un fructuos parteneriat economic cu SC. IMPACT –

SERV SRL Dărmăneşti, S.C.Romaniţa SRL, SC Dimmer SRL Comanesti, S.C. Ergio Prod

SRL Comanesti, SC Motovit SRL Darmanesti, S.C. CONTICORP CONSULTING S.R.L.

Dărmăneşti, S.C.UNGURU S.R.L. Dărmăneşti, KAUFLAND Comanesti, SC CIP&IRI SRL

unde elevii noştri au desfăşurat stagiile de practică comasată, au efectuat vizite de lucru, fiind

colaboratori şi susţinători ai şcolii noastre prin asigurarea condiţiilor specifice practicii elevilor dar

şi pentru a oferi consultanţă în privinţa elaborării programelor pentru disciplinele opţionale de

specialitate.

Datorită faptului că o serie de unităţi economice şi-au restrâns activitatea, în acest an şcolar

continuăm colaborarea cu S.C. Dimmer Comanesti, S.C. Motovit SRL Darmanesti, S.C

Mecano Electric Service S.R.L , S.C.Milea SRL, S.C. Unguru S.R.L., S.C. Crinul Alb S.R.L.,

S.C. Conticorp Consulting S.R.L., în ceea ce priveşte practica elevilor noştri.

Liceul Tehnologici Dărmăneşti colaborează cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de

Muncă, prin persoana d-lui Zamfirescu Liviu, care ne sprijină cu materiale informative de ultimă

oră.


____________________________________________________________________________

91

În urma analizei contextului actual unitatea noastră şcolară acordă o deosebită atenţie

identificării şi cointeresării posibililor parteneri, viabili din punct de vedere al orientării profesionale

şi al dezvoltării reale pe linie economică în vederea alinierii la standardele Uniunii Europene.

Flexibilitatea şi deschiderea unităţii şcolare către cererea de pe piaţa muncii se reflectă şi în

conceperea şi propunerea de noi profiluri în funcţie de cererile agenţilor economici, planul de

acţiune a şcolii fiind elaborat pornind de la cerere şi nu de la ofertă (vezi anexa 14).

Formarea profesională în şcoala noastră se bucură de sprijinul C.C.D. „Grigore Tăbăcaru”

Bacău, al Universităţii din Bac[u, al Universităţii din Galati, Centrul de Consultanţă şi Studii

Europene Galaţi, care prin departamentele sale, Departamentul de Studii Postuniversitare şi

Formare Continuă – DSPFC – şi prin Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic –

DPPD – a personalului din învăţământul preuniversitar asigură asistenţă şi consultanţă în domeniile

de management educaţional, consultanţă în dotarea şi modernizarea laboratoarelor didactice,

consilierea şi îndrumarea elevilor de liceu către domenii de viitor din învăţământul universitar,

asistenţă de specialitate în elaborarea unor programe educaţionale, a unor programe de dezvoltare şi

a unor proiecte competiţionale la nivel naţional şi internaţional.

Cadrele didactice au participat şi la numeroase simpozioane naţionale, internaţionale

regionale şi interjudeţene, organizate de diferite unităţi şcolare dar şi universităţi (Universitatea

„Petre Andrei” Iaşi) (vezi anexa 18).

O bună colaborare a fost înregistrată cu Fundatia Corona din Iaşi, in derularea unui

interesant proiect intitulat Educatie „cu profit” la care au participat 24 elevi din clasele a XI-a si a

avut ca scop dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale ale liceenilor din scoala noastra.

Tot in colaborare cu Fundatia Corona din Iaşi s-a derulat Proiectul „PANDORA” adresat

tinerilor care vor să se implice activ în promovarea și respectarea drepturilor omului în mediul

online. OBIECTIVUL acestui proiect a fost de a antrena tinerii in a identifica, raporta şi contracara

Mesajele discriminatorii și instigatoare la ură din mediul online (MDIU).

2.2.9 ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI

Unitatea noastră şcolară este înscrisă în programul naţional de asigurare a calităţii începând

cu anul şcolar 2006-2007.

Aplicarea standardelor de calitate este atent monitorizată de Comisia pentru Asigurarea şi

Evaluarea Calităţii.


____________________________________________________________________________

92

Comisia este constituită repectând legislaţia în vigoare, alături de cadre didactice care sunt

antrenate în procesul de asigurare şi evaluare al calităţii şi reprezentanţi ai beneficierilor direcţi şi

indirecţi – elevi, părinţi, agent economic, Consiliul local, coordonarea ei operativă fiind asigurată de

directorul adjunct al şcolii.

Pornind de la principiile calităţii: satisfacerea clientului, calitatea pe primul plan,

competitivitate, îmbunătăţirea continuă a calităţii, implicarea întregului personal în asigurarea

calităţii, accentul pe prevenire, a fost formulată politica instituţiei privind calitatea, începând cu

declaraţia de intenţie a managementului în domeniul calităţii.

CEAC realizează un proces sistematic de monitorizare şi evaluare a calităţii, folosind

instrumentele proprii elaborate: proceduri generale şi operaţionale, regulamente, planuri, formulare,

fişe de orbservare, chestionare, rapoarte, planuri de îmbunătăţire la nivelul tuturor

compartimentelor, asigurând un feed-back permanent şi real întregului personal şi echipei

manageriale.

Raportul Anual de Evaluare Internă a Calităţii este punctul de plecare în evaluarea întregii

activităţi şi în regândirea şi reeşalonarea obiectivelor şi priorităţilor şcolii.

Activitatea şcolii a fost evaluată periodic şi prin vizite de monitorizare externă realizate în

cadrul sistemului de şcoli din ÎPT sau ARACIP.

În noiembrie 2008 am primit vizita de monitorizare externă a experţilor ARACIP pentru

acordarea autorizării provizorii a unei noi calificări (Tehnician în turism).

În anul şcolar 2010-2011 am fost una din şcolile participante la proiectul „Dezvoltarea

culturii calităţii şi furnizarea unei educaţii de calitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din

România prin implementarea standardelor de referinţă”, prilej cu care membrii CEAC şi ai

Consiliului de Administraţie au fost formaţi în vederea implementării managementului calităţii.

Vizitele de monitorizare externă ale ARACIP ce au urmat au confirmat îndeplinirea tuturor

indicatorilor şi descriptorilor specifici standardelor de acreditare si a celor de referinţă, la nivel de

bine şi preponderent foarte bine, ceea ce a condus la obţinerea certificatului de reacreditare pentru

toate nivelurile si calificările din oferta educaţională a şcolii cu un punctaj de 67,84.

2.2.10 MANAGEMENTUL UNITĂŢII ŞCOLARE

Managementul unităţii noastre şcolare este asigurat de director şi director adjunct, echipă

ce are o experienţă de 6 ani în desfăşurarea activităţii de conducere a instituţiei şi se bucură de

prestigiu în rândul comunităţii, fiind înscrisă şi în corpul experţilor în management educaţional.


____________________________________________________________________________

93

Existenţa documentelor de proiectare – a proiectului de dezvoltare instituţională,

planurilor manageriale şi operaţionale fundamentate pe realităţile socio-economice şi culturale ale

localităţii, în concordanţă cu PRAI şi PLAI cu viziunea şi misiunea asumată, scopuri şi ţinte bine

conturate în concordanţă cu tipul organizaţiei şcolare, sunt dovezi ale muncii echipei manageriale a

liceului şi ale unui management strategic.

De asemeni la nivelul unităţii există regulament intern, organigramă, cu linii

clare de decizie, fişa postului pentru toate posturile din organigramă, ce asigură reglementarea

relaţiilor cu celelalte posturi din organigramă, precum şi alte documente manageriale prevăzute de

legislaţia în vigoare şi reglementările interne, există un sistemul funcţional de gestionare a

informaţiei, de înregistrare, prelucrare şi utilizare a datelor şi informaţiilor.

Fig. 2.41 Organigrama Liceului tehnologic Dărmănesti

Sunt asigurate condiţiile de bună desfăşurare a activităţii didactice precum şi securitatea

tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară. Spaţiile şcolare în care funcţionează unitatea de

învăţământ sunt corespunzătoare şi dotate cu materialele necesare.

Este asigurată comunicarea internă între angajaţi, cât şi externă cu părinţii şi comunitatea

locală. Sunt asigurate structurile instituţionale, administrative şi manageriale corespunzătoare

precum şi respectarea, de către întreg personalul a condiţiilor prevăzute de Legea

Învăţământului.


____________________________________________________________________________

94

2.3 ANALIZA SWOT

Din analiza datelor prezentate şi din activitatea şcolii putem trage următoarele concluzii:

2.3.1 PUNCTE TARI

Gradul de acoperire a catedrelor cu personal calificat este de 100 %;

Resursele materiale existente în şcoală sunt integrate în lecţie pentru sprijinirea învăţării în

proporţie de 80% (dovezi: proiectarea unităţilor de învăţare, planurile de lecţie, fişele de

asistenţe la lecţie) (vezi anexa 15,16);

Rezultatele la atestatelor profesionale şi examenele de certificare a competentelor

profesionale (sursa: statisticile şcolii);

promovabilitatea la examenul de bacalaureat a înregistrat o creştere de la 11,8 % în 2011

la 21,18 în 2012, 32,68 % în 2013, 52% in 2014 si 61,73 % in 2015.

Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea continuă: susţinerea gradelor didactice,

participarea la cursuri de formare, activităţi metodice la nivelul şcolii şi judeţului (sursa:

portofoliile profesorilor) (vezi anexa 18);

Rata abandonului şcolar a inregistrat cresteri faţă de anul precedent in randul baietilor si a

scazut considerabil in randul fetelor (sursa statisticile şcolii – Anexa 5);

Derularea unor interesante activităţi extracurriculare şi implicarea elevilor în activităţile

extracurriculare;

Existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii:

Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Poliţie,

Consiliul Local pentru a furniza consiliere şi orientare privind cariera;

Pentru specializarea tehnician în turism suntem singurul furnizor de educaţie din zonă;

Oferta educaţională este atractivă, adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa

muncii ( sursa: Planul de şcolarizare, Strategia de dezvoltare a orasului);

Funcţionarea în cadrul aceleiaşi şcoli a ciclului primar şi gimnazial, ceea ce îi determină

pe elevi să continue studiul în cadrul unităţii noastre;

Flexibilitate în alegerea şi stabilirea orientării şcolare/carieră, determinata de existenta

diferitelor profile în cadrul liceului;


____________________________________________________________________________

95

Procentul de cadre didactice calificate este de 100 % ( sursa: dosarele personale,

rapoartele de inspecţii şcolare, fişele de evaluare a activităţii, curriculum-uri, auxiliare curriculare,

baza de date privind formarea continuă a personalului şcolii);

Interesul personalului didactic pentru formare continuă, receptivitatea

majorităţii cadrelor didactice faţă de schimbările în domeniul educaţiei:

40 % din corpul profesoral au obţinut gradul didactic I şi 24 % gradul

didactic II;

Existenţa diferitelor laboratoare, ateliere, cabinete şi a sălii de sport care au suferit un

proces de modernizare în anii anteriori;

Derularea proiectelor educaţionale şi o mai bună antrenare în activitaţi

extracurriculare.

Susţinerea din partea comunităţii locale (Primărie, Biserică, Poliţie);

Parteneriatele cu unii angajatori din regiune;

O buna relaţie cu ISJ ,CCD ;

O bună colaborare cu toate şcolile din oraş şi liceele din zonă ;

Existenţa cabinetului de consiliere psihopedagogică ( sursa: graficul de desfăşurare a

programului cabinetului; raportul consilierului privind activitatea desfăşurată);

Existenţa cabinetului medical dotat cu materiale specifice, în care îşi

desfăşoară activitatea 2 asistenţi;

Existenţa unei centrale termice proprii ;

Obţinerea de sponsorizări;

Asigurarea pregătirii în informatică la toate nivelurile, inclusiv prin

acces la soft educaţional A.E.L. şi la INTERNET;

CCoolleeccttiivv bbiinnee pprreeggăăttiitt pprrooffeessiioonnaall,, ppeerrsseevveerreenntt,, ccoommppeettiittiivv şşii uunn mmeeddiiuu şşccoollaarr

ccoorreessppuunnzzăăttoorr,, lliinniişşttiitt,, ssiigguurr,, ccuurraatt,, ssttiimmuullaattiivv;;

Existenţa unui climat de lucru favorabil;

Dezvoltarea culturii organizaţionale prin activităţi dedicate unor

evenimente speciale: aniversarea scolii, predarea cheii succesului, balul bobocilor, balul

absolentilor, meciul de fotbal profesori –absolvenţi, s.a.

RReezzuullttaatteellee oobbţţiinnuuttee îînn aaccttiivviittaatteeaa eedduuccaattiivvăă ccuurrrriiccuullaarrrrăă şşii

eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă,, llaa ccoonnccuurrssuurriillee şşii ccoommppeettiiţţiiiillee şşccoollaarree şşii pprrooffeessiioonnaallee;;


____________________________________________________________________________

96

AAggeennţţiiii eeccoonnoommiiccii rrăăssppuunndd ssoolliicciittăărriilloorr şşccoolliiii şşii aassiigguurrăă uunn ccaaddrruu pprrooppiiccee ppeennttrruu

eeffeeccttuuaarreeaa iinnssttrruuiirriiii pprraaccttiiccee;;

Accesarea de fonduri europene prin proiecte cu sprijinul comunităţii

locale;

Poziţia centrală a şcolii în localitate care facilitează accesul elevilor.

2.3.2 PUNCTE SLABE

La admiterea în clasa a IX-a se constată că aprox 30 % dintre elevi manifestă deficienţe şi

lacune de tipul: calităţii şi cantităţii cunoştinţelor, lipsuri în vocabular, dificultăţi în

gândirea abstractă, motivaţie insuficientă pentru studiu şi învăţare, învaţă cu greutate,

probleme de disciplină;

Numarul mare de elevi admisi la liceul nostru, care nu au promovat Examenul de evaluare

nationala.

Absenteismul elevilor este mare, mai ales la clasele din învăţămîntul obligatoriu (sursa:

evidenţele şcolii privind absenţele);

Numeroase medii la purtare sub 7, datorate numărului mare de absenţe ale elevilor,

sancţionate, conform regulamentului şcolar, cu scăderea notei la purtare;

Numărul mic de părinţi care menţin o legătură permanentă cu şcoala, în special la elevii de

liceu;

Dificultăţi de efectuare a instruirii practice comasate după SPP din lipsă de locuri de

practică specializate;

Există cadre didactice care manifesta rezistenţă la schimbare, atât în ceea ce priveşte

relaţia profesor - elev, cât şi cu privire la metodica predării;

Mediatizarea insuficientă a performanţelor şcolii în localităţile învecinate pentru atragerea

mai multor elevi buni şi foarte buni;

Spaţiul insuficient pentru nevoile de dezvoltare ale şcolii;

Uzura fizică şi morală a bazei materiale pentru unele laboratoare, cabinete şi ateliere;

Sala de sport este prea mică în raport cu numărul mare de elevi ai şcolii;

Implicarea cadrelor didactice în proiecte finanţate de Comunitatea Europeană;

Activitatea firmelor de exerciţiu nu se desfăşoară la nivelul scontat ;

Fluctuaţia anuală a cadrelor didactice;

Fluctuatia masivă a numărului de elevi datorată plecărilor în străinătate;


____________________________________________________________________________

97

Dificultăţi în modernizarea procesului instructiv-educativ ( învăţare centrată pe elev) din

cauza numărului mare de elevi la unele clase sau interesului scazut si ramanerilore in urma a unor

elevi ( sursa: fişe de observare a lecţiilor);

Implicarea slabă în consilierea şcolară -familială în vederea prevenirii abandonului

scolar;

Există dificultăţi în corelarea activităţilor didactice cu spaţiile existente şi echipamentele

necesare;

Nu este folosit laboratorul AEL de către toţi profesorii, la toate disciplinele; Laboratorul

AEL 2 nu functioneaza la parametrii normali.

Atragerea de noi fonduri extrabugetare;

Lipsa motivaţiei învăţării la unii dintre elevi;

Preocupări modeste privind pregătirea elevilor pentru viaţă şi carieră.

2.3.3 OPORTUNITĂŢI

Autonomia managerială şi a echipei manageriale pentru promovarea intereselor şcolii

(sursa: legislaţia în vigoare);

Mediu extern favorabil: - situaţia relativ bună a judeţului Bacău în cadrul regiunii de

dezvoltare Nord-Est.

La o primă privire asupra datelor existente la nivelul anului 2011 se poate observa situaţia

bună a judeţului Bacău, în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est, cu un PIB - mil. preţuri

curente de 11738.2 şi un câştig salarial mediu net lunar - lei/salariat de 1. 256 lei. Atât primul cât şi

al doilea indicator situa judeţul pe locul doi în regiune. Cifra de afaceri a societăţilor comerciale de

pe teritoriul judeţului era de 4,5 mld euro, iar profitul brut de peste 340 mil. euro, cu o rată a

profitului general de 7,6%. (-sursa: PLAI);

În înteriorul regiunii judeţul Bacău ocupa locul doi în termenii PIB/locuitor şi ai

productivităţii muncii, dupa judeţul Iasi.; (-sursa: PLAI);

Valorificarea curriculum-ului la decizia şcolii pentru îmbogăţirea ofertei educaţionale;

Disponibilitatea şcolii de participare la proiecte de finanţare şi cooperare europeană;

Interesul manifestat în lărgirea parteneriatului cu şcoala a agenţilor economici din zonă;

Creşterea interesului autorităţilor locale de a sprijini şcoala şi a stimula performanţele;

Posibilitatea diversificării ofertei liceului în acord cu cerinţele pieţei muncii din zonă (

sursa: PRAI si PLAI);

Dezvoltarea afacerilor în domeniul construcţiilor şi turismului;


____________________________________________________________________________

98

Oferta de formare continuă a personalului didactic prin diferite

programe europene, de C.C.D. şi de către universităţi din ţară. Cadrele didactice pot să-şi

perfecţioneze pregătirea ştiinţifică, metodică şi psihopedagogică prin participarea la cursuri de

perfecţionare, cursuri postuniversitare de educaţie tehnologică, de informatică, cursuri de

perfecţionare periodică în specialitate la Universitatea din Bacău s a.

Structura arborescentă şi modulară a învăţământului profesional şi tehnic (sursa:

Planurile- cadru);

Valorificarea raţională şi eficientă a resurselor materiale ale şcolii;

Sectorul Servicii este în ascensiune fiind necesară înfiinţarea de noi

calificări din acest domeniu.

2.3.4 CONSTRÂNGERI

Scăderea numărului tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani până în 2016;

populaţia activă majoritară în 2016 va fi cea cu vârsta cuprinsă între 35-39 ani, ( sursa: datele

statistice);

Migraţia forţei de muncă - migraţia înternă şi externă (în/din judeţ) rezultată din

schimbările oficiale de domiciliu. Nu poate fi ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în

special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu,

migraţia temporară – pentru muncă – în ţările UE, care s-a accentuat în ultima perioadă de timp.

Mulţi părinţi pleacă la muncă şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude, ceea ce are ca efect

scăderea supravegherii părinteşti şi sporirea actelor de indisciplină, mai ales a absenţelor de la

şcoală, abandonului şcolar, exmatriculărilor, violenţelor la şcoală şi acasă, în grupuri organizate,

efectul anturajului fiind crescut şi împins spre fapte antisociale.

Scăderea continuă a nivelului de trai;

Lipsa unui suport legislativ care să stimuleze agenţii economici pentru instruirea

practică a elevilor;

Decapitalizarea agenţilor economici datorită blocajelor financiare din economie;

Mentalitatea actuală privind formarea profesională continuă şi a învăţării pe toată durata

vieţii ( sursa: rata scăzută de participare a adulţilor din România la formarea continuă, comparativ

cu alte ţări europene).

Implicarea din ce în ce mai redusă a părinţilor în sprijinirea şcolii atât din punct de

vedere moral cât şi material ( sursa: rapoarte, diriginte);


____________________________________________________________________________

99

Dificultăţi de integrare socio-profesională a absolvenţilor ( sursa: datele privind

monitorizarea absolvenţilor);

Motivarea scăzută a profesorilor ( sursa: salariile profesorilor);

Mediul economic din judeţul Bacău face faţă cu greu crizei financiare;

Nr. mic al tinerilor care aleg învăţământul profesional;

Scăderea cererii pentru unele profiluri ale şcolii (ex: profil real,

matematică-informatică);

Nerealizarea planului de şcolarizare în anul şcolar anterior;

Lipsa de autonomie a şcolilor în selectarea personalului (Sursa: legislaţia în vigoare);

Migraţia forţei de muncă calificată spre ţările europene dezvoltate;

Efectul psihologic negativ în rândul elevilor, scăderea şanselor de a-şi dezvolta stima de

sine, în urma unor eşecuri repetate la examene;

Deteriorarea climatului propice învăţării;

Scăderea gradului de atractivitate al şcolii;

Scăderea interesului pentru performanţă.

2.3.5 AMELIORAREA PUNCTELOR SLABE

Îmbunătăţirea activităţii Comisiei de promovare a imaginii şcolii prin modernizarae site-

ului şcolii, organizarea unor activităţi de tipul „Ziua porţilor deschise ” în care liceul

nostru să primească vizita absolvenţilor de clasa a VIII-a, realizarea unor schimburi de

experienţă între liceu şi şcolile gimnaziale din zonă, etc;

Mediatizarea succeselor elevilor noştri pe site-ul şcolii şi în revista şcolii, premierea

elevilor merituoşi în cadru festiv ;

Îmbunătăţirea activităţii de consiliere a familiei în vederea reducerii abandonului şcolar;

Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare atât în domeniul didactic cât şi

a proiectelor cu finanţări europene;

Obţinerea de venituri extrabugetare prin implicarea mai consistentă a părinţilor şi

comunităţii;

Implicarea mai activă a diriginţilor şi consilierului şcolar în activitatea de consiliere şi

orientare a elevilor claselor terminale;

Integrarea elevilor cu nevoi speciale;


____________________________________________________________________________

100

Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă;

Implicarea partenerilor în susţinerea materială a elevilor proveniţi din medii

defavorizate;

Implementarea şi derularea de proiecte din perspectiva integrării europene;

Identificarea cadrelor didactice cu disponibilităţi de lucru în echipe de elaborare proiecte

şi programe;

Combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar;

Consilierea părinţilor.

2.4 RAPORT DE AUTOEVALUARE – PERIOADA 2011 – 2015

Pentru perioada 2011 – 2015 planul de acţiune propus a fost îndeplinit după cum urmează:

PRIORITATEA/OBIECTIVUL

Corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu nevoile identificate pe piaţa muncii

locale, regionale şi naţionale

- Elaborarea ofertei scolare in concordanta cu prioritatile locale /regionale si cu optiunile

elevilor

Măsuri/Acţiuni pentru atingerea

obiectivului: Rezultate aşteptate

Îndeplinit în

proporţie de:

Realizarea unor dezbateri în cadrul

ISJ şi a Consiliului Şcolar în vederea

elaborării planului de şcolarizare în

conformitate cu cerinţele de pe piaţa

muncii incluzând specializările nou-

apărute

Planul de şcolarizare în conformitate

cu nevoile identificate pe piaţa

muncii

100%

Modelarea planului de școlarizare

Elaborarea ofertei educaționale pentru

anul scolar următor in corelație cu

cererile pietei muncii (s-a tinut cont de

dinamica pieței muncii, evoluția

demografică și opțiunile elevilor)

Aprobarea planului de scolarizare de

forurile superioare

Elaborarea unor discipline

CDL/CDS atractive pentru

beneficiarii scolii

100%

Realizarea consorțiului școlar la

nivelul orașului Dărmănești -

Elaborarea şi derularea împreună cu

şcolile generale a unor proiecte și

programe educaționale ce au vizat

orientarea școlară și profesională

Atragerea elevilor din ciclul

gimnazial la liceul tehnologic și

școala profesională Plan de

şcolarizare realizat in proporţie de

100%

86%

Creșterea nr de contracte de colaborare Încheierea convențiilor de practică 100%


____________________________________________________________________________

101

cu agenții economici locali pentru

toate calificările,pe toate domeniile

Diversificarea activităţilor de

parteneriat pentru desfăşurarea

activităţii de practică comasată

cu cel puţin un partener agent

economic pentru fiecare calificare

existenta in liceu.

Elaborarea CDS în conformitate cu

interesele elevilor

CDS in concordanta cu interesele

elevilor, nevoile comunităţii si

resursele umane si materiale ale

școlii

100%

Antrenarea agenţilor economici în

elaborarea şi actualizarea C.D.L.-

urilor

Corelarea ofertei curriculare cu

cerinţele angajatorilor

Participarea activă a partenerilor

economici la realizarea şi

actualizarea C.D.L.- urilor pentru

anul şcolar următor (Numarul de

programe CDL).

Nr de elevi ce efectuează practica la

agenți economici

Dobândirea de competenţe specifice

pentru elevii din IPT-procentul de

promovare a examenelor de

certificare a competențelor

profesionale

100%

Antrenarea reprezentanţilor agenţilor

economici în evaluarea competenţelor

profesionale ale elevilor la sfârşitul

perioadei de practică, la examenul de

certificare a calificării profesionale

Creșterea gradului de inserție a

absolvenților cu 8% fata de anul

anterior

Angajarea elevilor buni în cadrul

unităţii în care s-a desfăşurat

activitatea de practică

75%

Înregistrarea şi urmărirea situaţiei

absolvenţilor şcolii timp de un an după

angajare sau după admitere în

învăţământul superior prin constituirea

unor comisii mixte şcoală-agent

economic - universităţi .

Creșterea ratei de succes

Modelarea parcursului educaţional la

promoţiile următoare

100%


Ameliorarea bazei materiale a şcolii.

-Achiziţionarea mijloacelor de învăţământ moderne a echipamentelor didactice şi materiale.

-Atragerea de fonduri extrabugetare în vederea modernizării bazei materiale existente.


obiectivului:


obiectivului:

Îndeplinit în

proporţie de:

Întocmirea listelor de lucrări și

echipamentele necesare pentru fiecare

Prezentarea documentaţiei pentru

actualizarea echipamentelor

solicitate în vederea dotării

100%


____________________________________________________________________________

102

nivel de școlarizare, filieră, profil,

calificare

laboratoarelor şi atelierelor

Scrierea unor proiecte pentru

obţinerea de finantare

Întocmirea documentației necesare

pentru înscrierea școlii într-un proces

amplu de modernizare prin accesarea

de fonduri europene

Numarul de proiecte scrise

Obtinerea de surse de finantare

pentru dotarea si modernizarea

atelierelor si laboratoarelor scolii

50%

Identificarea unor surse pentru

obţinerea de venituri

extrabugetarColaborarea cu ONG-ul

„O şansă şcolii”

Creşterea ponderii resurselor

extrabugetare în bugetul şcolii

Sponsorizarile si donatiile obtinute

prin colaborarea cu ONG-ul

20%

Căutarea de sponsori în vederea utilării

atelierelor cât şi procurării de materiale

şi consumabile.

Găsirea unui număr de 3 sponsori

Crearea condiţiilor pentru utilizarea

echipamentelor IT

Au fost dotate laboratoare, cabinete

şi ateliere performante pentru

domeniile prioritare ale şcolii

100%


Asigurării calităţii în formare – dezvoltarea abilitaţilor generale şi a competenţelor profesionale

-Dezvoltarea culturii calităţii la nivelul întregii institutii

-Creşterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă



Îndeplinit în

proporţie de:

Participarea managerilor, membrilor

CA, membrilor CEAC la schimburi de

experienţa în ceea ce priveşte

implementarea Sistemului Naţional

pentru Asigurarea Calităţii

Toţi directorii, membrii CA,

membrii CEAC au participa la

schimburi de experiență, activităţi de

formare privind asigurarea calității

în educație

50%

Formarea cadrelor didactice din şcoală

pentru implementarea SNAC, ICE,

educaţie la cerere (cursuri cu frecvenţă

redusă), şi programe de sprijin pentru

elevii cu nevoi speciale.

Personalul didactic a participat la

stagii de formare organizate de CCD

Bacău, proiecte SNAC, cursuri de

formare pentru derularea de

programe de sprijin a persoanelor

defavorizate.

25%

Elaborarea/imbunatatirea procedurilor,

a structurilor organizatorice si a

documentatiei necesare implementarii

Sistemului de Asigurare a Calitatii

Existenta regulamentelor, a

procedurilor si documentelor privind

autoevaluarea institutionala,

asigurarea interna a calitatii si

implementarea planurilor de

imbunatatire

100%

Realizarea anuală a unui raport de

evaluare internă privind calitatea

Raport de autoevaluare CEAC

Plan de îmbunătăţire 100%


____________________________________________________________________________

103

educaţiei în şcoală şi a raportului de

îmbunătăţire.

Constituirea unei comisii pentru

dezvoltarea personală şi profesională a

resurselor umane ale şcolii.

Din comisie fac parte reprezentanţi

ai catedrelor/compartimentelor

Portofoliu profesorului

90%

Evaluarea nivelului de pregătire

profesională a fiecărui angajat al şcolii.

Aprecieri sintetice ale nivelului de

pregătire profesională a personalului

şcolii

100%

Identificarea nevoilor de formare

profesională a personalului didactic şi

nedidactic din şcoală prin aplicarea de

chestionare

Lista nevoilor de formare

profesională a personalului şcolii 100%

Informarea periodica a cadrelor

didactice privind oferta de cursuri de

perfectionare

Afișarea la Avizierul scolii, pe

Site-ul școlii 100%

Desfăşurarea în şcoală a unui program

de formare a profesorilor pentru

utilizarea metodelor active de învăţare

Participarea a cel puţin 70% dintre

cadrele didactice ale şcolii la

programul de formare

100%

Monitorizarea participarii cadrelor

didactice la perfectionare prin cursuri

sau grade didactice

Nr de cadre didactice care participă

la activități de formare - Dosarele

personale ale cadrelor didactice

100%

Diseminarea informaţiilor dobândite

de cadrele didactice la cursurile de

formare, experienţei din cadrul

simpozioanelor, sesiuni de referate,

schimburi de experienţă a celorlalte

cadre didactice.

Publicarea unor referate, lucrări în

reviste de specialitate precum și

prezentarea lor la nivelul școlii

Instruirea tuturor cadrelor didactice

şi însuşirea aplicabilităţii

programelor AEL, eŞcoala, INSAM,

etc

100%

Realizarea lectiilor prin metode

moderne de invatare, centrate pe elev,

conform planului operational

Susținerea de lecţii demonstrative

pentru utilizarea metodelor active de

învăţare

Activitati de perfectionare in cadrul

catedrelor -referate

Lectii deschise (2 la fiecare arie

curriculară) 75%

Utilizarea unor metode moderne de

evaluare a nivelului de pregatire a

elevilor

Procese verbale de la sedintele

catedrelor, interviuri cu elevii,

portofoliile profesorilor si elevilor

75%

Utilizarea bazei naţionale de itemi

(INSAM) pentru masurarea

competentelor, capacitatilor si

abilitatilor elevilor, in vederea

compatibilizarii pregatirii lor cu

standardele nationale si europene

Rapoartele catedrelor si comisiilor

metodice

Fise de observatie la lectii,

Portofoliile cadrelor didactice

Rezultatele examenelor

50%

Utilizarea programelor AEL în Însuşirea de către elevi a 50%


____________________________________________________________________________

104

instruirea efectivă a elevilor

Stabilirea unui program riguros de

desfasurare a lectiilor in sistem AEL

conţinuturilor de învăţare utilizând

programele AEL

Numarul de lectii desfasurate

Organizarea de olimpiade si concursuri

scolare.

Premierea elevilor şi profesorilor

participanţi

Crestrea numarului de premii

obtinute la olimpiade si concursuri

Cresterea numarului de elevi

participanti

50%

Elaborarea planului de îmbunătăţire a

performanţelor elevilor prin pregătire

suplimentară.

Creşterea ratei de promovabilitate la

80% în anul 2013

Creşterea cu 10% in 2013 a

numărului participanţilor la

olimpiade şi concursuri

Creşterea cu 25% in 2013 a

numărului absolvenţilor care vor

promova examenul de BAC

100%

30%

100%


Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială

- Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor

indiferent de nevoile lor sau de mediul din care provin.

- Asigurarea condiţiilor de informare, orientare şi consiliere privind cariera.



Îndeplinit în

proporţie de:

Crearea unei baze de date cu elevii

expuşi riscului de abandon şcolar sau

al absenteismului ridicat

Cunoaşterea tuturor elevilor cu

riscuri de acest tip. 100%

Sprijin financiar prin acordarea de

burse, rechizite, programul „Bani de

liceu”, programul ”Euro 200”

Încurajarea elevilor cu situaţie

materială şi financiară precară să

frecventeze cursurile şcolii (nu s-au

putut acorda burse sociale pentru toti

elevii din inv. primar și gimnazialcu

venituri mici din cauza bugetului

insuficient, cuantumul mic al

burselor sociale)

Reducerea abandonului școlar

70%

Activităţi de consiliere copil – părinte Îmbunătăţirea comunicării şcoală -

familie 75%

Elaborarea unui program de recuperare

a elevilor incluşi în aceste categorii

Cresterea nr elevilor din medii

defavorizate care urmează IPT

Program de consiliere

75%

Întâlnirea cu directorii, elevii, părinţii

din unităţile şcolare din şcoală şi din

şcolile învecinate din mediul rural

pentru informarea elevilor despre

Realizarea unor statistici privind

provenienţa elevilor şcolii 90%


____________________________________________________________________________

105

posibilităţile de sprijin.

Monitorizarea elevilor cu nevoi

speciale referitoare la: stilurile de

învăţare, interesul pentru disciplina

predată, dificultatea, volumul şi

utilitatea temelor pentru acasă,

modalităţi de evaluare formativă şi

sumativă utilizate

Îmbunătăţirea feed-back-ului

profesori-elevi în scopul abordării

celor mai adecvate şi moderne

metode de predare-învăţare.

Curriculum adaptat

100%

Proiectarea didactică modernă pe baza

metodelor active care să asigure

accesul la educaţie pentru toţi (elevii

proveniţi din familii defavorizate,

elevii cu nevoi speciale, elevii cu

dificultăţi de învăţare)

Creșterea gradului de inserție a

absolvenților din medii defavorizate

Cel puţin 90% dintre elevii implicaţi

în programele de sprijin vor finaliza

cursurile

80%

Elaborarea şi implementarea de

programe educative pentru elevii cu

nevoi speciale.

Cel puţin un program pentru fiecare

categorie de elevi cu nevoi speciale.

Consiliere ale elevilor de la toate

nivelurile de şcolarizare

Îmbunătăţirea activităţii de

consiliere din şcoală prin sugestiile

identificate 100%

Acordarea de sprijin în afara şcolii (

programe de asistenţă socială) elevilor

cu nevoi speciale (rromi)

Creşterea gradului de integrare şi

adaptare a elevilor cu nevoi speciale.

Reducerea abandonului şcolar 10%

Organizarea activitatilor cu caracter

extracurricular in parteneriat cu

institutii si organizatii locale pe teme

de sanatate, cultura, sanatatea si

securitatea muncii, ecologie, protectia

consumatorului

Numarul de actiuni/activitati

desfasurate

Cresterea calitatii actului educational 100%

Formarea şi dezvoltarea competenţelor

antreprenoriale

Activitatea în firmele de exerciţiu

La nivelul școlii s-au derulat mai

multe activități în firmele de

exercițiu printre care și Proiectul

educațional ”Educație cu profit”

60%

Consilierea şi orientarea elevilor şi a

părinţilor copiilor cu cerinţe

educaţionale speciale

Înscrierea unui număr mare de elevi

prevenirea Derularea unui proiect

educaţional privind reducerea

abandonului şcolar

100%

Numirea comisiei de OSP şi realizarea

unei legături ferme între comisia de

OSP şi AJOFM pentru a populariza

locurile de muncă disponibile în

prezent şi în perspectivă

Crearea unui colţ în şcoală în care să

se popularizeze aceste situaţii

statistice 60%


____________________________________________________________________________

106

Prezentarea ofertei educaţionale în

şcoli şi evaluarea opţiunilor elevilor de

clasa a VIII-a pentru admiterea în clasa

a IX-a prin aplicarea unor chestionare

de orientare profesională şi a celor de

clasa a X-a, pentru alegerea

specializării pentru următorii doi ani

de liceu tehnologic sau pentru anul de

completare

Creşterea numărului de elevi înscrişi

în clasa a IX-a şi a numărului de

clase pe segmentul STAR

100%

Antrenarea Cabinetelor de Asistenţă

Psihopedagogică în orientarea şcolară

şi profesională a elevilor

Alegerea calificărilor în concordanţă

cu abilităţile si interesele elevilor 100%

Prezentarea ofertei de locuri de muncă

pentru absolvenţii claselor a XII-a prin

întâlniri cu: reprezentanţii A.J.O.F.M,

agenţii economici, instituţii de

învăţământ superior.

Angajarea şi continuarea studiilor de

către cel puţin 75% din absolvenţi 80%

Vizite la agenţii economici de profil şi

instituţii de învăţământ superior

Angajarea şi continuarea studiilor de

către cel puţin 75% din absolvenţi 80%

Deși cele mai multe dintre obiective au fost atinse prin aplicarea măsurilor propuse,

considerăm că este necesar păstrarea acestora în planul operațional pentru perioada următoare, fiind

esențiale pentru buna desfășurarea a procesului educațional.

2.5 REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ

DEZVOLTARE

Adaptarea permanenta a ofertei educaţionale la nevoile de calificare identificate la

nivel local şi regional şi Asigurarea internă a calităţii;

Asigurarea accesului tuturor tinerilor la educaţie şi formare profesională;

Asigurarea accesului la învăţământul tehnic-profesional al elevilor cu CES;

Formarea profesională continuă;

Dezvoltarea profesională şi personală a resurselor umane ale şcolii;

Dezvoltarea bazei didactico – materiale a şcolii şi atragerea de resurse financiare

extrabugetare;

Dezvoltarea de reţele şcolare interne şi externe;

Valorificarea raţională şi eficientă a resurselor materiale ale şcolii;


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________107

Diversificarea ofertei şcolare;

Iniţierea şi dezvoltarea unor programe de tip „Şcoala de după şcoală”;

Participarea cadrelor didactice la cursuri ce au în vedere proiecte europene;

Implicarea in derularea a cat mai multe proiectelor educationale.


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________108

PARTEA A III A - PLANUL OPERAŢIONAL

3.1 PRIORITĂŢI LA NIVELUL ŞCOLII. CONTEXTUL. ACŢIUNILE

Prioritatea 1: Corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu nevoile identificate pe piaţa

muncii locale, regionale şi naţionale

Obiectiv 1: Elaborarea ofertei scolare in concordanta cu prioritatile locale /regionale si cu optiunile elevilor

Ţinta 1.1: Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor cu minim 8 % faţă de anul anterior

Ţinta 2.1: Modelarea Planului de şcolarizare conform cerinţelor pieţei muncii: diversificarea ofertei

educaţionale prin înfiinţarea de profile căutate pe piaţa muncii (tehnician în turism, matematica-informatica )

devenite pe segmentul de piaţă STAR , menţinerea efectivelor pe segmentul de piaţă CASH-COW (tehnician

în activităti economice), rămânerea constantă ca valoare a numărului de clase pentru segmentul DOG,

popularizarea calificarilor (problem- child)

Ţinta 3.1: Creşterea cu 5% până în 2016 a numărului de contracte de colaborare cu agenţii economici locali

din domeniile economic, tehnică de calcul, turism şi mecanică (în care elevii vor realiza practica comasată).

Context: Din analiza activităţii economice a judeţului Bacău şi a localităţii Dărmăneşti se constată că o serie

de ramuri economice vor înregistra o creştere economică în intervalul de timp 2015 – 2020. Este cazul

serviciilor (comerţ), a construcţiilor şi turismului, care este sector strategic de dezvoltare. În acest context

sunt solicitate următoarele specializări: tehnician în activităţi economice, tehnician în turism, tehnician

programator CAD, tehnician mecanic, mecanici auto.

Măsurat prin:

Procentul de absolvenţi care îşi găsesc un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit;

Rata de succes a acestora calculată pe fiecare calificare în parte (numărul de persoane ce activează

după un an de angajare/numărul total al persoanelor angajate)

Realizarea Planului de scolarizare propus in anul scolar 2015-2016

Numarul de elevi care desfaşoară stagii de practică la agenţii economici de profil

Numarul de lecţii vizită la agentii economici

Acţiuni pentru

atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data până

la care vor

fi

finalizate

Persoana/per

soane

responsabile

Parteneri: Finanţare

Participarea la

dezbaterile organizate in

cadrul ISJ precum si

realizarea unor intalniri

cu agentii economici, cu

directorii si cadrele

didactice din cadrul

Consiliului Şcolar în

vederea elaborării

planului de şcolarizare în

conformitate cu cerinţele

de pe piaţa muncii

incluzând specializările

nou-apărute

Elaborarea planului

de şcolarizare în

conformitate cu

nevoile identificate

pe piaţa muncii

Decembrie

2015

directorii I.S.J.

Bacău,

Consiliul

Şcolar ,

Agenti

Economici

I.S.J. Bacău


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________109

Elaborarea ofertei

educationale pentru anul

scolar urmator in

corelatie cu cererile

pietei muncii si

aprobarea sa de catre

CLDPS

Aprobarea Planului

de scolarizare

Elaborarea unor

discipline CDL/CDS

atractive pentru

beneficiarii scolii

Decembrie

2015

Ianuarie

2015

directorii

Cadrele

didactice de

specialitate

I.S.J.

Bacău,

Agenti

Economici

Diversificarea

activităţilor de

parteneriat pentru

desfăşurarea activităţii

de practică comasată

Încheierea

conventiilor de

practică cu cat mai

multi parteneri

agenti economic

pentru fiecare

calificare existenta in

liceu.

Octombrie

2015

Directorii

şcolii

Parteneri

economici

actuali şi

viitori.

Surse ale

şcolii şi ale

agenţilor

economici

Antrenarea agenţilor

economici în elaborarea

şi actualizarea C.D.L.-

urilor

Partenerii economici

vor participa activ la

realizarea şi

actualizarea C.D.L.-

urilor pentru anul

şcolar următor.

Numarul de

programe CDL

Februarie

2015

Comisia

pentru

curriculum

Responsabilul

ariei

curriculare

tehnologii

ISJ,

Consiliul

Şcolar,

AJOFM,

Dimmer,

Ergio Prod,

Moto Vit,

Romanitza

Surse ale

şcolii

Înregistrarea şi

urmărirea situaţiei

absolvenţilor şcolii timp

de un an după angajare

sau după admitere în

învăţământul superior

prin constituirea unor

comisii mixte şcoală-

agent economic -

universităţi .

Modelarea

parcursului

educaţional la

promoţiile următoare

Septembrie

Anual

Directorii

Diriginţii

claselor

terminale

Parteneri

economici

angajatori,

Consiliul

Şcolar,

Consiliul

elevilor,

Asociaţia

Comitetului

de părinţi,

Universităţi

Surse ale

şcolii şi ale

agenţilor

economici

Antrenarea

reprezentanţilor

agenţilor economici în

evaluarea competenţelor

profesionale ale elevilor

la sfârşitul perioadei de

practică, la examenul de

certificare a calificării

profesionale

Angajarea elevilor

buni în cadrul

unităţii în care s-a

desfăşurat activitatea

de practică

Mai-Iunie-

2016

Directorii

şcolii,

şeful catedrei

tehnice,

Cadrele

didactice

tehnice

Agenţii

economici

Surse ale

agenţilor

economici

Prioritatea 2: Ameliorarea bazei materiale a şcolii.

Obiectiv 1 : Achiziţionarea mijloacelor de învăţământ moderne a echipamentelor didactice şi materiale.

Obiectiv 2 :Atragerea de fonduri extrabugetare în vederea modernizării bazei materiale existente.

Ţinta 1.1 :.Modernizarea spaţiilor destinate procesului instructiv -educativ, construirea unei Sali de sport

adecvate nevoilor scolii, dotarea atelierelor cu materiale si mijloaceddidactice moderne

Ţinta 2.1 : Iniţierea şi continuarea unor proiecte cu finanţare extrabugetară în colaborare cu Primăria oraşului


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________110

şi alte instituţii reprezentative ale comuniăţii locale (modernizarea laboratorului pentru turism si alimentatie

publica, reabilitarea tuturor corpurilor de cladire).

Context :

S-au primit în anii anteriori fonduri pentru dotarea cabinetelor, laboratoarelor şi sălii de sport, au fost

efectuate lucrari de igienizari si reparatii ale cladirilor dar există în continuare aspecte care necesită

îmbunătăţiri, de ex. Reparatii la acoperisul cladirii principale, construirea unei sali de sport, amenajarea unei

sali de festivitati, construirea unei grădiniţe noi, modernizarea atelierelor.

Măsurat prin:

Proiectele de finantare intocmite si aprobate ce au in vedere dotarea si reamenajarea atelierelor

Existenta dotarilor corespunzatoare pentru fiecare calificare

Cresterea calitaţii actului educaţional reflectat in numarul elevilor care participa la concursuri

aplicative: concursuri pe meserii, olimpiadele tehnice.

Rezultatele practice ale elevilor obtinute de elevi incadrul activitatilor in atelierele scolii reflectate in

expozitii, machete, participare la targuri, realizarea de venituri, s a.

Acţiuni pentru



la care vor

fi

finalizate

Persoana/per

soane

responsabile

Parteneri: Sursa de

finanţare

Stabilirea

echipamentelor necesare

pentru fiecare nivel de

invatamant, filiera,

specializare, calificare.

Prezentarea

documentaţiei pentru

actualizarea

echipamentelor

solicitate în vederea

dotării laboratoarelor

şi atelierelor

Dec.2015 Directorii

Responsabilii

de cabinete,

laboratoare şi

ateliere

I.S.J.

Primăria

Agentii

economici

Centrale,

locale şi

sponsorizări

Scrierea unor proiecte

pentru obţinerea de

finantare

Numarul de proiecte

scrise

Obtinerea de noi

surse de finantare

pentru dotarea si

modernizarea

atelierelor si

laboratoarelor scolii

Pe tot

parcursul

fiecarui an

scolar

Directorii

Colectivele

de elaborare a

proiectelor

ISJ

Primaria

Darmanesti

Fonduri

guvernament

ale, de la

bugetul local,

fonduri

europene

Colaborarea cu ONG-ul

„O şansă şcolii” si cu

alte organizatii din zona

Derularea de

proiecte educationale

sponsorizate de

aceste organizatii

Donatii obtinute prin

colaborarea cu

ONG-uri si fundatii

Pe tot

parcursul

anului

scolar

Directorii ONG „O

sansa

scolii”

Donatii,

sponsorizari

Identificarea unor

sponsori în vederea

utilării atelierelor cât şi

procurării de materiale şi

consumabile.

Găsirea unui număr

cat mai mare de

sponsori care sa

sustina activitatea

scolii

Anual,

septembrie

Directorii

Şef catedră

tehnică

Ingineri şi

maiştri

I.S.J.

Consiliul

local,

Comitetul

de părinţi

Minister

Unitatea

şcolară

Prioritatea 3: Asigurării calităţii în formare – dezvoltarea abilitaţilor generale şi a competenţelor

profesionale


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________111

Obiectiv 1 : Dezvoltarea culturii calităţii la nivelul întregii institutii

Obiectiv 2 : Creşterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă

Ţinta 1.1: Crestera calitatii actului educational astfel incat minim 90 % dintre elevi vor promova examenul

de certificare a competentelor profesionale şi în urma evaluării, rata de promovare va creste anual cu 5% fata

de anul precedent, procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat va creşte cu 15 % în 2016 faţă de

2015.

Ţinta 1.2: Mărirea eficienţei procesului de învăţare prin modernizarea metodelor de învăţare de ex invăţarea

centrată pe elev, utilizarea sistemelor de învăţare informatizată (AEL), studiu de caz, joc de rol, metoda

proiectelor, metode alternative de evaluare (portofolii, proiect) astfel incat 70% din lectii sa includa metode

moderne de predare-evaluare, la fiecare catedra se vor sustine minim 2 lectii demonstrative/an in care sa se

aplice aceste metode, fiecare catedra va sustine activitati de formare cu tematica ce vizeaza metodele active

de invatare.

Ţinta 1.3: Creşterea nr de premii la Olimpiadele şi Concursurile Şcolare, fazele judeţene şi naţionale cu 10%

în 2016 faţă de 2015.

Ţinta 2.1: Procentul cadrelor didactice care participă la cursuri de perfecţionare (obţinere a gradului didactic,

masterat, cursuri de informatică, schimburi de experienţă cu şcoli similare din ţară şi străinătate) va creşte în

2016 cu 10 % faţă de 2015. Procentul cadrelor didactice care participa la manifestari stiintifice va creste cu 5

% fata de anul anterior.

Context: Şcoala noastră va urmări să devină un mediu de învăţare deschis în care pregătirea elevilor va fi cât mai

eficientă. Începand din anul şcolar 2006-2007 in scoala noastra s-a trecut la aplicarea prevederilor Legii

privind asigurarea calităţii în educaţie (la nivel naţional). Vom continua să participăm la programul de

implementare a calităţii monitorizat de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii si vom face demersurile

necesare pentru acreditarea calificarii tehnician in turism.

Măsurat prin:

Continuarea desfăsurării în şcoala noastră a implementării „Sistemului Naţional de Asigurare a

Calităţii”

Creşterea numărului de profesori care au gradul I, masterat, doctorat şi cursuri de perfecţionare în

informatică , specializarea proprie şi care participă la programe de formare continuă, seminarii,

simpozioane si alte activitati stiintifice

Creşterea graduală a numărului de premii obţinute la concursuri şi olimpiade şcolare

Rata de promovabilitate a elevilor în creştere

Acţiuni pentru



la care vor

fi

finalizate

Persoana/per

soane

responsabile

Parteneri: Sursa de

finanţare

Participarea

managerilor, membrilor

CA, membrilor CEAC

la schimburi de

experienţa în ceea ce

priveşte implementarea

Sistemului Naţional

pentru Asigurarea

Calităţii

Toţi directorii

membrii CA,

membrii CEAC vor

participa la activităţi

de formare

Iunie 2014 Directori I.S.J.Bacau,

CCD Bacau


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________112

Formarea cadrelor

didactice din şcoală

pentru implementarea

SNAC, ICE, educaţie la

cerere (cursuri cu

frecvenţă redusă), şi

programe de sprijin

pentru elevii cu nevoi

speciale.

Personalul didactic

va participa la

stagiile de formare

organizate

Responsabili

comisii

metodice

I.S.J. Bacău

Venituri

extrabugetare

Elaborarea/imbunatatire

a procedurilor, a

structurilor

organizatorice si a

documentatiei necesare

implementarii

Sistemului de Asigurare

a Calitatii

Existenta

regulamentelor, a

procedurilor si

documentelor

privind

autoevaluarea

institutionala,

asigurarea interna a

calitatii si

implementarea

planurilor de

imbunatatire

Anual,

periodic

CEAC,

responsabili

ai

departamentel

or , conform

organigramei

ISJ Bacau Venituri

extrabugetare

Elaborarea planului de

îmbunătăţire a

performanţelor elevilor

prin pregătire

suplimentară.

Creşterea ratei de

promovabilitate la

80% în anul 2013

Creşterea cu 10% in

2013 a numărului

participanţilor la

olimpiade şi

concursuri

Creşterea cu 25% in

2013 a numărului

absolvenţilor care

vor promova

examenul de BAC

Septembrie

-

octombrie

2016

Directori

Şefi de arii

curriculare

ISJ Bacău Surse locale

Diseminarea

informaţiilor dobândite

de cadrele didactice la

cursurile de formare

celorlalte cadre

didactice.

Instruirea tuturor

cadrelor didactice şi

însuşirea

aplicabilităţii

programelor AEL,

eŞcoala, INSAM

lunar Directorii

şcolii;

Cadre

didactice

formatoare

participante la

cursuri de

formare

ISJ Bacău;

Informaticia

n

Venituri

extrabugetare

Realizarea lectiilor prin

metode moderne de

invatare, centrate pe

elev, conform planului

operational

Programe de

imbunatatire

Lectii deschise

Permanent

pe

parcursul

anului

scolar

Sefii de

catedra,

cadrele

didactice

ISJ Bacau,

Responsabil

ii de cercuri

pedagogice,

CCD Bacau

Surse interne


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________113

Utilizarea unor metode

moderne de evaluare a

nivelului de pregatire a

elevilor

Proce verbale de la

sedintele catedrelor,

interviuri cu elevii,

portofoliile

profesorilor si

elevilor

Permanent Sefii de

catedra,

observatoriC

EAC, cadrele

didactice

ISJ Bacau Surse interne

Utilizarea bazei

naţionale de itemi

(INSAM) pentru

masurarea

competentelor,

capacitatilor si

abilitatilor elevilor, in

vederea compatibilizarii

pregatirii lor cu

standardele nationale si

europene

Rapoartele catedrelor

si comisiilor

metodice

Fise de observatie la

lectii,

Portofoliile cadrelor

didactice

Rezultatele

examenelor

Permanent

Directorii,

Sefii de

catrede,

Observatorii

CEAC

ISJ Bacau,

Responsabil

ii de cercuri

pedagogice,

CCD Bacau

Surse interne

Informarea periodica a

cadrelor didactice

privind oferta de cursuri

de perfectionare

Avizierul scolii

Site-ul scolii

Permanent

Responsabilul

cu

perfectionare

a

ISJ Bacau,

CCD Bacau

Monitorizarea

participarii cadrelor

didactice la

perfectionare prin

cursuri sau grade

didactice

Dosarele personale

ale cadrelor didactice

Conform

calendarul

ui

Responsabilul

cu

perfectionare

a

ISJ Bacau,

CCD Bacau

Utilizarea programelor

AEL în instruirea

efectivă a elevilor

Stabilirea unui program

riguros de desfasurare a

lectiilor in sistem AEL

Însuşirea de către

elevi a conţinuturilor

de învăţare utilizând

programele AEL

Numarul de lectii

desfasurate

Permanent Toate cadrele

didactice,

informatician

ul

SIVECO

Romania

Organizarea de

olimpiade si concursuri

scolare.

Premierea elevilor şi

profesorilor participanţi

Crestrea numarului

de premii obtinute la

olimpiade si

concursuri

Cresterea numarului

de elevi participanti

Martie

2016

Sefii de

catedre,

comisia

pentru

organizarea

concursurilor

ISJ Bacau Surse

extrabugetare

Bugetul local

Prioritatea 4: Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială.

Obiectiv 1 : Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor

indiferent de nevoile lor sau de mediul din care provin.

Obiectiv 2 : Asigurarea condiţiilor de informare, orientare şi consiliere privind cariera.

Ţinta 1.1: Reducerea abandonului şcolar al elevilor proveniţi din mediul rural, al celor din familii

defavorizate, rromi şi elevi cu nevoi speciale.

Ţinta 1.2 : Creşterea cu 20 % până în 2020 faţă de 2015 a numărului absolvenţilor ce urmează liceu

tehnologic, nivel 3 de calificare.

Ţinta2.1 : Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor cu 10 % în 2017 faţă de 2015.

Context: Pe lângă elevii proveniţi din şcolile oraşului Dărmăneşti în ultima perioadă a crescut numărul


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________114

elevilor din mediul rural ce provin din familii cu resurse financiare reduse. Au fost înscrişi mai mulţi elevi de

etnie rromă. Menţionăm că Şcoala nr 1 din cartierul de rromi a fost inclusă într-un program ce sprijină

integrarea rromilor.

În afară de rromi în şcoală există mai multe categorii de elevi cu nevoi speciale: elevi defavorizaţi din punct

de vedere material, elevi cu handicap, elevi cu dificultăţi de învăţare, elevi cu conduite deviante. Cu toate că

numărul acestora este mic, dorim să promovăm programe educative adaptate nevoilor lor. În aceste condiţii,

se impun măsuri pentru facilitarea navetei precum si accesul la manualele necesare.

Este necesară formarea cadrelor didactice pentru educaţia la cerere şi derularea programelor de sprijin

destinate elevilor cu nevoi speciale, a celor ce provin din grupuri defavorizate.

Măsurat prin:

Procentul de absolvenţi ai nivelului III de calificare din mediul rural.

Numărul elevilor cu nevoi speciale care se înscriu şi reuşesc să finalizeze studiile în şcoala noastră.

Nr de burse BANI DE LICEU acordate elevilor din familii defavorizate

Nr de burse sociale, medicale, de merit, de studiu acordate elevilor şcolii

Acţiuni pentru



la care vor

fi

finalizate

Persoana/

persoane

responsabile

Parteneri: Sursa de

finanţare

Întâlnirea cu directorii,

elevii, părinţii din

unităţile şcolare din

şcoală şi din şcolile

învecinate din mediul

rural pentru informarea

elevilor despre

posibilităţile de sprijin.

Realizarea unor

statistici privind

provenienţa elevilor

şcolii

mai 2016

Directorii

Comisia

pentru

promovarea

imaginii

liceului

Directorii

şcolilor

gimnaziale

Fonduri

extrabugetare

Acordarea de burse

şcolare, rechizite,

ajutoare

Încurajarea elevilor

cu situaţie materială

şi financiară precară

să frecventeze

cursurile şcolii

Anual la

inceputul

anului

şcolar

Comisiile de

burse,

rechizite,

„Bani de

liceu”

Consiliul de

administraţi

e,

Părinţi,

Elevi

Progame

guvernamen -

tale, fonduri

locale

Monitorizarea elevilor

cu nevoi speciale

referitoare la: stilurile de

învăţare, interesul pentru

disciplina predată,

dificultatea, volumul şi

utilitatea temelor pentru

acasă, modalităţi de

evaluare formativă şi

sumativă utilizate

Îmbunătăţirea feed-

back-ului profesori-

elevi în scopul

abordării celor mai

adecvate şi moderne

metode de predare-

învăţare.

Curriculum adaptat

Permanent

Toate cadrele

didactice

Consilierul

psihopedag

og

diriginţii

I.S.J.

Minister


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________115

Proiectarea didactică

modernă pe baza

metodelor active care să

asigure accesul la

educaţie pentru toţi

(elevii proveniţi din

familii defavorizate,

elevii cu nevoi speciale,

elevii cu dificultăţi de

învăţare)

Cel puţin 90% dintre

elevii implicaţi în

programele de sprijin

vor finaliza cursurile

2015-2020 Responsa bilii

comisiilor

metodice

CJAPP

Direcţia

Judeţeană

Pentru

Protecţia

Copilului

ISJ;

C.C.D

Elaborarea şi

implementarea de

proiecte si programe

educative prin care sa se

acorde sustinerea

elevilor din medii

defavorizate, elevilor cu

cu nevoi speciale.

Cel puţin un program

pentru fiecare

categorie de elevi cu

nevoi speciale.

Iunie 2016 Grupul de

lucru

CJAPP

Direcţia

Judeţeană

Pentru

Protecţia

Copilului

Sponsorizări

Resurse

extrabugetare

Consilierea elevilor de la

toate nivelurile de

şcolarizare

Îmbunătăţirea

activităţii de

consiliere din şcoală

prin sugestiile

identificate

Permanent Consilier

psihopedagog

ic

Directorii

Consilier cu

programe şi

proiecte

educative

C.J.A.P.P. Surse interne

Acordarea de sprijin în

afara şcolii ( programe

de asistenţă socială)

elevilor cu nevoi

speciale (rromi) prin

actiuni de voluntariat

Creşterea gradului de

integrare şi adaptare

a elevilor cu nevoi

speciale.

Reducerea

abandonului şcolar

Semestrial - Diriginţii

- Consilier

psihope-

dagog

- Consiliul

elevilor

Consiliul

Local

Biserica

Congregaţia

catolică

Fonduri

proprii

Organizarea activitatilor

cu caracter

extracurricular in

parteneriat cu institutii si

organizatii locale pe

teme de sanatate,

cultura, sanatatea si

securitatea muncii,

ecologie, protectia

consumatorului

Numarul de

actiuni/activitati

desfasurate

Cresterea calitatii

actului educational

Anual

Permanent

Coordonatoru

l de proiecte

si programe

educative,

Consiliul

elevilor,

dirigintii

DSP Bacau,

Politia

Darmanesti,

Ocolul

silvic

Darmanesti,

OPC Bacau,

Agentia

pentru

protectie

mediului

Bacau

Fonduri

extrabugetare

Sponsorizări


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________116

Formarea şi dezvoltarea

competenţelor

antreprenoriale

Activitatea în firmele

de exerciţiu

Mai 2016 Prof. de

economie,

discipline

tehnice

Responsabilul

catedrei

tehnice

Colegiile şi

grupurile

şcolare T-

VET

Surse interne

Consilierea şi orientarea

elevilor şi a părinţilor

copiilor cu cerinţe

educaţionale speciale

Înscrierea unui

număr mare de elevi

prevenirea Derularea

unui proiect

educaţional privind

reducerea

abandonului şcolar

Permanent

Consilierul

psihopedagog

Diriginţii

Părinţi,

tutori

Numirea comisiei de

OSP şi realizarea unei

legături ferme între

comisia de OSP şi

AJOFM pentru a

populariza locurile de

muncă disponibile în

prezent şi în perspectivă

Crearea unui colţ în

şcoală în care să se

popularizeze aceste

situaţii statistice

Anual,

luna a IX-

a

Directorii

Consilierul

psiholog

A.J.O.F.M.

Bacău

CJRAE

.

Prezentarea ofertei

educaţionale în şcoli şi

evaluarea opţiunilor

elevilor de clasa a VIII-a

pentru admiterea în clasa

a IX-a prin aplicarea

unor chestionare de

orientare profesională şi

a celor de clasa a X-a,

pentru alegerea

specializării pentru

următorii doi ani de

liceu tehnologic sau

pentru anul de

completare

Creşterea numărului

de elevi înscrişi în

clasa a IX-a şi a

numărului de clase

pe segmentul STAR

Mai .2016

Directorii,

Consilier cu

programe şi

proiecte

educative,

Diriginţii,

Comisia de

promovare a

imaginii

şcolii

Şcolile

generale,

Colegii

Tehnice din

zonă

(,,Dimitrie

Ghica”, CT

Cobalcescu

Moinesti,

L.T.

Dărmăneşti,

L.T.

Tg.Ocna,)

Venituri

proprii

Antrenarea Cabinetelor

de Asistenţă

Psihopedagogică în

orientarea şcolară şi

profesională a elevilor

Alegerea calificărilor

în concordanţă cu

abilităţile si

interesele elevilor

Mai 2016 Directorii,

Psihopedagog

ul ,

Diriginţii

C.J.A.P.

Bacău

I.S.J. Bacău

Tabel 3.1 Planul operational

3.2 PLANUL DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL 2015-2016

Pregătirea de specialitate în şcoala noastră este strâns legată de dezvoltarea unor

domenii prioritare ca cel al serviciilor, turismului, informaticii, tehnicii de calcul şi oferă


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________117

absolvenţilor reale şanse de realizare în plan profesional prin continuarea studiilor în cadrul

învăţământului superior.

Liceul Tehnologic Dărmăneşti urmăreşte în permanenţă să-şi reorienteze oferta către

cererea pieţei muncii. În prezent în şcoala noastră sunt înscrişi 892 elevi în 35 clase şi 3 grupe

de grădiniţă. Majoritatea elevilor de la liceu provin din şcolile din oraşul Dărmăneşti, dar şi din

alte localităţi de pe Valea Trotuşului, în general cu situaţii materiale precare, pe care şcoala

încearcă să îi sprijine prin acordarea de burse şi diferite ajutoare, încercând să ne menţinem ca

principala şcoală din oraş, dar şi să atragem elevi din zonele rurale învecinate (vezi anexa 12,

13.1, 13.3).

PLANUL DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL 2015-2016

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR - 3 GRUPE ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR – 10 CLASE

CLASA PREGĂTITOARE - 2 CLASE

CLASA I – 2 CLASE

CLASA A II A – 2 CLASE

CLASA A III A – 2 CLASE

CLASA A IV A – 2 CLASE

INVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL – 8 CLASE

CLASA a V-a – 2 CLASE

CLASA a VI-a – 2 CLASE

CLASA aVII-a - 2 CLASE

CLASA a VIII-a - 2 CLASE

1.LICEU – CLASA A IX-A:

O FILIERA TEORETICĂ

PROFIL MATEMATICĂ-INFORMATICĂ -1 CLASĂ

O FILIERA TEHNOLOGICĂ

PROFIL TEHNIC -

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL - 1 CLASĂ

PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ACTIVITĂŢI ECONOMICE - 1 CLASĂ

TEHNICIAN ÎN TURISM – 1 CLASĂ


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________118

1. 2.LICEU – CLASA A X-A:




PROFIL TEHNIC

TEHNICIAN PROIECTANT CAD - 1 CLASĂ

PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ACTIVITĂŢI ECONOMICE - 1 CLASA


3.LICEU – CLASA A XI-A:


PROFIL TEHNIC

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL – 1CLASĂ

TEHNICIAN MECANIC PT.INTRETINERE SI REPARATII – 1

CLASĂ

PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ACTIVITĂŢI ECONOMICE -1 CLASA


4.LICEU – CLASA A XII-A:


PROFIL TEHNIC

TEHNICIAN PROIECTANT CAD +TEHNICIAN MECANIC

INTREŢINERE ŞI REPARATII -1 CLASĂ

PROFIL SERVICII -

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE -1 CLASĂ


ŞCOALĂ PROFESIONALĂ - DOMENIUL MECANICĂ

CLASA A IX-A– 1 CLASĂ

CLASA A X-A– 1 CLASĂ

3.3 PLANUL DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL 2016-2017


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________119

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR - 4 GRUPE (2 GRUPE PROGRAM NORMAL, 2

GRUPE PROGRAM PRELUNGIT)

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR – 10 CLASE

CLASA PREGĂTITOARE - 2 CLASE

CLASA I – 2 CLASE

CLASA A II A – 2 CLASE

CLASA A III A – 2 CLASE

CLASA A IV A – 2 CLASE

INVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL – 8 CLASE

CLASA a V-a – 2 CLASE

CLASA a VI-a – 2 CLASE

CLASA aVII-a - 2 CLASE

CLASA a VIII-a - 2 CLASE

1.LICEU – CLASA A IX-A:




PROFIL TEHNIC -


PROFIL SERVICII



2. LICEU – CLASA A X-A:




PROFIL TEHNIC -

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL - 1 CLASĂ

PROFIL SERVICII



2. 3.LICEU – CLASA A XI-A:


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________120




PROFIL TEHNIC


PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ACTIVITĂŢI ECONOMICE - 1 CLASA


3.LICEU – CLASA A XI-A:


PROFIL TEHNIC

TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL – 1CLASĂ

TEHNICIAN MECANIC PT.INTRETINERE SI REPARATII – 1

CLASĂ

PROFIL SERVICII

TEHNICIAN ACTIVITĂŢI ECONOMICE -1 CLASA


ŞCOALĂ PROFESIONALĂ - DOMENIUL MECANICĂ

CLASA A IX-A – 1 CLASĂ

CLASA A X-A – 1 CLASĂ

CLASA A XI-A – 1 CLASĂ

3.4 PLANUL DE PARTENERIAT AL ŞCOLII

În anul şcolar 2015 – 2016, Liceul Tehnologic Dărmăneşti îşi propune menţinerea şi

îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat actuale şi stabilirea de noi contacte în special cele care au

în atenţie domeniul tehnic profesional în vederea orientării profesionale şi a dezvoltării

economice. Se poate remarca astfel flexibilitatea şi începutul unei deschideri a unităţii şcolare

către piaţa muncii în funcţie de cererile agenţilor economici.

Principalele domenii şi linii de acţiune vizează, în primul rând, pregătirea, adaptarea,

orientarea şi consilierea profesională a elevilor şcolii, dar şi formarea personalităţii sub toate

aspectele fără a neglija coordonata moral-civică.

Menţionăm o serie de activităţi pe care Liceul Tehnologic Dărmăneşti şi le-a propus în

anul următor:


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________121

Continuarea şi lărgirea parteneriatelor cu agentii economici existenti;

Modernizarea echipamentelor din laboratoare şi ateliere-şcoală;

Modernizarea cabinetului pentru clasa tehnician în turism;

Continuarea activităţii firmelor de exerciţiu pentru elevii de la profilul economic;

Realizarea de venituri extrabugetare prin activăţati în ateliere;

Atragerea de sponsorizări;

Continuarea colaborării cu Asociaţia Culturală "Uzu";

Continuarea colaborării cu Ocolul Silvic Dărmăneşti şi antrenarea elevilor în cât

mai multe acţiuni ecologice;

Continuarea colaborării cu teatrul Bacovia şi direcţia judeţeană de cultură;

Colaborarea strânsă cu ONG-ul „O şansă şcolii”

Continuarea colaborării cu Primăria, Poliţia, Biserica având ca principal obiectiv

combaterea delincvenţei juvenile;

Colaborarea şcolii noastre cu alte şcoli din IPT.

Continuarea colaborării cu Universitatea Bacău şi alte universităţi din ţară, cu

Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău, Casa Corpului Didactic în vederea dezvoltării

profesionale a personalului didactic prin participarea la cursuri de perfecţionare,

formare continuă şi la programe de cooperare europeană.

ACTIVITĂŢI ÎN PARTENERIAT

ORGANIZAŢI

A

PARTENERĂ

ACTIVITATE CINE

CONTRIBU

ŢIA

SERVICII

LOR PSIHO-

PEDAGOGIC

E

TER

MEN

REZULTAT

E

EVALUATE

/AŞTEPTAT

E

Centrul

Judeţean de

Asistenţă Psiho-

pedagogică

-Elaborarea şi aplicarea

testelor de orientare şi a

testelor de aptitudini

pentru elevii din ÎPT şi

clasa a VIII-a

-Consilierea

individuală a elevilor

cu nevoi speciale

-Elaborarea

materialelor

informative necesare

cadrelor didactice

Motei

Ramona

Mediere

Cooperare

Consiliere

Când

este

cazul

Scăderea ratei

abandonului

şcolar şi

îmbunăţăţirea

rezultatelor

obţinute de

către elevi


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________122

Asociaţia

Română de

Consiliere şi

Sprijin

Derularea de programe

privind dezvoltarea

personală a elevilor

Motei

Ramona

Consiliere

Formare

Când

este

cazul

Editarea

publicaţiei

ARCS

Comitetul

Reprezentativ al

Părinţilor

-Participarea la

activităţile derulate de

unitatea şcolară privind

combaterea

abandonului şcolar

-Contribuţii la

îmbunătăţirea bazei

materiale

Rastoaca

Lacramioara

Consiliere

Mediere

Când

este

cazul

Scăderea

cazurilor de

abandon

şcolar şi a

numărului de

absenţe

nemotivate

Dezvoltarea

bazei

materiale

Asociatia „O

sansa scolii”

-Contribuţii la

îmbunătăţirea bazei

materiale

Hazaparu

Iustina Colaborare

La

începu

t de an

şcolar

şi când

este

cazul

Dezvoltarea

bazei

materiale

Sprijinirea

elevilor ce

provin din

familii cu

venituri mici

Direcţia de

Sănătate

Publică

Identificarea elevilor cu

probleme de sănătate şi

sprijinirea acestora

Dr Mititelu

Laura Colaborare

La

începu

t de an

şcolar

şi când

este

cazul

Acordarea de

burse

Scăderea

numărului de

absenţe pe

motive

medicale

Cabinet

Medical

Individual

MANEAMED

Realizarea unor

activitati deconsiliere-

educatie pentru

sanatate

Dr. Manea

Madalina Colaborare

La

începu

t de an

şcolar

şi când

este

cazul

Acordarea de

burse

Scăderea

numărului de

absenţe pe

motive

medicale

Direcţia

Judeţeană

pentru Protecţia

Drepturilor

Copilului

Identificarea elevilor

supuşi agresiunii

verbale şi fizice în

familie

Motei

Ramona

Colaborare

Mediere

Când

este

cazul

Scăderea ratei

infracţionalită

ţii juvenile

Primăria

Darmanesti

Acordarea de sprijin

pentru elevii cu

probleme sociale

Asigurarea condiţiilor

optime pentru derularea

procesului instructiv-

Spiridon

Constantin

Colaborare

Mediere

Când

este

cazul

Pe

Scăderea ratei

abandonului

şcolar

Condiţii de

siguranţă


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________123

educativ parcur

sul

anului

şcolar

fizică pentru

elevi

Direcţia de

Tineret şi Sport

Organizarea de

competiţii sportive şi

excursii educative

Minca Paul Colaborare

Când

este

cazul

Tineri

dezvoltaţi

armonios

Direcţia

Judeţeană de

cultura

Organizarea de

activitati cultural -

educative

Ferent

Laura

Colaborare

Când

este

cazul

Tineri educati

Agenţia

Judeţeană

pentru Ocupare

şi Formare

Profesională

Organizarea Târgului

ofertei locurilor de

muncă

Informarea şcolii

privind evoluţia pieţei

forţei de muncă

Asandei

Maria Mediere

In luna

mai

2012

Creşterea

numărului de

absolvenţi

angajaţi în

concordanţă

cu calificarea

lor

profesională

S.C. Dimmer

SRL Comanesti

Instruire practică

pentru calificarea

Tehnician operator

tehnica de calcul

Contribuie la

dezvoltarea bazei

materiale

Iangu

Georgel

Lungu

Ionela

Identificarea

abilităţilor

cerute de

fiecare loc de

muncă

Pe tot

parcur

sul

anului

şcolar

Competenţele

dobândite de

către

absolvenţi

sunt în

concordanţă

cu cele cerute

de către

angajatori

SC MOTO VIT

SRL

Darmanesti

Instruire practică

pentru domeniul

mecanic

Bejan

Vasile

Identificarea

abilităţilor

cerute de

fiecare loc de

muncă

Pe tot

parcur

sul

anului

şcolar

Competenţele

dobândite de

către

absolvenţi

sunt în

concordanţă

cu cele cerute

de angajatori

SC Zamfir SRL

Daramanesti

Instruire practică

pentru calificarea

Tehnician in activitati

economice

Prepelita

Iuliana

Hagiu

Ileana

Identificarea

abilităţilor

cerute de

fiecare loc de

muncă

Pe tot

parcur

sul

anului

şcolar

Competenţele

dobândite de

către

absolvenţi

sunt în

concordanţă

cu cele cerute

de angajatori

SC IMPACT-

SERV SRL

Darmanesti

Instruire practică

pentru calificarea

Tehnician operator

tehnica de calcul

Lungu

Ionela

Identificarea

abilităţilor

cerute de

fiecare loc de

muncă

Pe tot

parcur

sul

anului

şcolar

Competenţele

dobândite de

către

absolvenţi

sunt în

concordanţă


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________124

cu cele cerute

de angajatori

SC ERGIO

PROD SRL,

Darmanesti

Instruire practică

pentru domeniul

electronica

automatizari

Iancu Gh.

Lungu

Ionela

Identificarea

abilităţilor

cerute de

fiecare loc de

muncă

Pe tot

parcur

sul

anului

şcolar

Competenţele

dobândite de

către

absolvenţi

sunt în

concordanţă

cu cele cerute

de angajatori

Primaria

Darmanesti

Activitati de

ecologizare a malului

Uzului

Motei Elena Cooperare

2013-

2014

Dezvoltarea

respectului

elevilor

pentru mediul

inconjurator

Ocolul Silvic

Darmanesti

Activitati de replantare

a unor terenuri Motei Elena

Cooperare

2013-

2014

Dezvoltarea

respectului

elevilor

pentru mediul

inconjurator

Politia de

proximitate

Activitati de

monitorizare a elevilor

cu multe absente

Bejan Silvia Colaborare

Pe

parcur

sul

anului

scolar

Reducerea

ratei

abandonului

scolar si a

numarului de

absente

nemotivate

Politia

comunitara

Activitati de

monitorizare a elevilor

cu multe absente

Bejan Silvia Colaborare

Pe

parcur

sul

anului

scolar

Reducerea

ratei

abandonului

scolar si a

numarului de

absente

nemotivate

Tabel 3.2

3.5 PLANUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A PERSONALULUI

Obiective/

Domenii

Direcţii de acţiune Acţiuni Termene

Cine răspunde

I. Proiectarea

activităţii

comisiei

1. Stabilirea

componenţei

comisiilor

metodice, a

compartimentelor

de lucru

Discutarea în Consiliul de

Administraţie şi comisiile

metodice/compartimente a

modalităţilor de perfecţionare

Numirea responsabililor

comisiilor metodice, a sefilor de

Septembrie

Director

Director adjunct

Şefii de

catedră/comisii/


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________125

compartimente

Septembrie

compartimente

Responsabil cu

perfecţionarea

2. Fixarea

obiectivelor

activităţii

comisiilor

metodice,

compartimentelor

de lucru

Întocmirea planurilor de

activitate ale comisiilor

metodice, compartimentelor de

lucru

Desfăşurarea activităţilor

planificate

3.Întocmirea si/sau

monitorizarea

documentelor de

proiectare,

programare,

organizare,

evaluare, evidenţă

şi sinteză privind

activitatea

comisiei/compar-

timentului

Elaborarea următoarelor

documente:

Planul managerial al

responsabilului

Programul activităţilor

comisiei/ compartimentului

Baza de date privind

activitatea de perfecţionare

Documente privind

activitatea comisiei/

compartimentului

II. Asigurarea

resurselor

informaţionale,

umane,

curriculare,

materiale,

organizaţionale

Asigurarea resurselor

a) informaţionale

Amenajarea punctului de

informare şi documentare pe

probleme de perfectionare

Informare despre ofertelor de

formare ale C.C.D. Bacău si a

altor institutii de profil

Asigurarea participării

cadrelor didactice la activităţile

de instruire cu inspectorii de

specialitate cu privire la

modalităţile de dezvoltare

profesională, pregătire iniţială şi

continuă


personalului didactic auxiliar şi

a personalului nedidactic la

activităţile de instruire cu

privire la modalităţile de

dezvoltare profesională,

pregătire iniţială şi continuă.




activităţile de instruire cu

privire la modalităţile de

dezvoltare profesională,

pregătire iniţială şi continuă.

Punerea la dispoziţia intregului

personal şi elevilor a

Octombrie

Permanent

Permanent

Director

Director adjunct

Şefii de catedre,

comisii si

compartimente

Responsabilul

cu

perfecţionarea

Membrii

comisiei de

perfecţionare


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________126

b) umane - didactice

documentelor şi materialelor

necesare perfec-ţionării : Legea

învăţământului, Statutul

cadrelor didactice,

Regulamentul unităţilor de

învăţământ preuniversitar,

ordine şi notificări, planuri de

învăţământ, programele şi

ghidurile metodologice

« Repere ale activităţii

educative » şi « Consiliere şi

orientare », tematici, suporturi

de curs, culegeri metodice ş.a.

Analiza resurselor didactice din

perspectiva disponibilităţilor

pentru anumite genuri de

activităţi de perfecţionare,

proiecte şi programe educative

ş.a.

Implicarea în desemnarea

persoanelor cu atribuţii în

domeniul muncii de

perfecţionare

Stabilirea responsabilităţilor

conform metodo-logiilor şi

standardelor

Informare prin organizarea

unor activităţi în cadrul

catedrelor pe probleme

prioritare (metode, tehnici de

predare inductivă, evaluare

obiectivă şi unitară)

Înlăturarea formalismului în

derularea activităţilor

metodice în cadrul catedrelor

prin reorganizarea activităţilor

pe principiul implicării egale a

tuturor membrilor catedrei în

activităţi.

Permanent

Şef catedră,

compartiment

III. Realizarea

şi

managementul

perfecţionării

Iniţierea, organizarea

şi desfăşurarea

activităţilor educative

extraşcolare

Realizarea obiectivelor şi

acţiunilor cuprinse în

Programul activităţilor Comisiei

de perfecţionare metodică şi

cercetare.

Asigurarea desfăşurării

acţiunilor din Calendarul

judeţean al Activităţilor de

perfecţionare metodică

Sprijinirea, monitorizarea şi

evaluarea activităţii de

Lunar

Permanent

Comisia pentru

perfecţionare


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________127

perfecţionare. Supervizarea

activităţilor de formare şi

autoformare continuă

organizate la nivelul comisiei.

4. Identificarea nevoilor şi

posibilităţilor de formare

IV.

Managementul

resurselor

umane.

1.Identificarea

nevoilor de formare,

responsabilizarea şi

motivarea cadrelor

2. Formarea continuă

a cadrelor

Mobilizarea cadrelor didactice

pentru ridicarea competentei

profesionale la standardele

impuse de procesul de reforma

in domeniul educatiei

Sprijinirea profesorilor

debutanţi în formarea lor

Stimularea participării

angajatilor la luarea deciziilor

privind activitatea de

perfecţionare. Promovarea

muncii în echipă.

Încurajarea unei culturi

organizaţionale care stimulează

comunicarea deschisă,

participarea şi motivaţia

Stimularea cadrelor didactice, a


a personalului nedidactic pentru

a participa la programe de

perfecţionare şi dezvoltare

profesională organizate de

M.ECS, CCD, instituţiile de

învăţământ superior şi

preuniversitar, centre de

formare ş.a.

Stimularea şi consilierea tuturor

categoriilor de personal pentru a

participa la programe de

reconversie profesională (IDD,

cursuri postuniversitare

ş.a.m.d.)

Aplicarea sistemului de

perfecţionare prin credite

profesionale transferabile

Perfecţionarea abilităţilor

responsabililor de Comisii,

catedre si compartimente de a

comunica, de a organiza şi

influenţa cadrele didactice în

Permanent

Permanent

Director

Director adjunct

Comisia pentru

perfectionare

Director

Director adjunct

Şefi de catedre,

comisii si

compartimente

Comisia pentru

perfecţionare


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________128

3. Valorificarea

activităţilor de

perfecţionare /

formare continuă a

cadrelor didactice în

activitatea didactică

sensul sporirii motivaţiei pentru

formarea continuă şi

dezvoltarea personală prin

următoarele forme:

- perfecţionarea curentă prin

simpozioane, sesiuni de

comunicări, stagii periodice de

formare pentru perfecţionarea

pregătirii în specialitate, a

responsabilităţii metodice şi

psihopedagogice;

- forme de perfecţionare prin:

corespondenţă, programe de

conversie profesională,

programe organizate de

instituţii de învăţământ

superior, cursuri organizate de

societăţi, societati ştiinţifice şi

alte organizaţii profesionale ale

personalului didactic, auxiliar si

nedidactic

- perfecţionare prin definitivare

în învăţământ şi acordarea

gradelor II şi I

- perfecţionarea la nivelul

instituţiei şcolare prin programe

punctuale

Participarea cadrelor didactice,

a conducerii Şcolii,

compartimentului financiar si

secretariat în programe de

instruire în domeniul legislaţiei

şcolare

Participarea la programe de

(auto)formare continuă pentru

directori, cadre didactice,

personal didactic auxiliar şi

nedidactic.

Participarea la întâlniri de lucru,

seminarii, simpozioane,

programe organizate la nivel

local sau naţional

Asigurarea consilierii generale

şi specifice a cadrelor didactice,

a personalului didactic auxiliar

şi a personalului nedidactic.

Facilitarea participării cadrelor

didactice, a



Periodic

Permanent

Permanent

Şefi de catedre,

comisii si

compartimente

Director

Director adjunct


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________129

Tabel 3.3

3.6 FINANŢARE

In anul scolar 2014-2015 activităţile din şcoală au beneficiat de donaţii şi sponsorizări

cu prilejul organizării serbărilor şcolare, zilelor şcolii, etc. S-au acordat diplome şi cărţi cu

ocazia unor activităţi cum ar fi ”Carnavalul personajelor din poveşti”, , ş.a.

Elevii care au obţinut premii la olimpiade au fost recompensaţi cu premii în bani şi

felicitaţi cu ocazia Zilelor Şcolii.

Elevii şcolii noastre au beneficiat de 116 burse din care: 10 burse de merit,106 burse

sociale, iar 99 elevi de burse „Bani de liceu”, 107 de elevi au primit ajutoare sub formă de

rechizite,7 elevi au beneficiat de Programul „Euro 200” pentru achiziţionarea unui calculator.

Finantarea Liceului Tehnologic Darmanesti este asigurată din fonduri alocate prin

bugetele locale ale unităţiii administrativ-teritoriale, bugetul de stat şi din alte surse, potrivit

legii, asigurând desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel

preuniversitar,conform standardelor naționale.

Finanţarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli la nivelul anului 2014:

Total cheltuieli- 2.992.284 lei

-Titlul I -cheltuieli de personal – 2.590.750 lei

cursuri de formare în

specialitate

Asigurarea participării cadrelor

didactice, a personalului

didactic auxiliar şi a

personalului nedidactic la

programe de formare şi

autoformare continuă în

management educaţional şi

informarea la zi în domeniu

Lecţii demonstrative în cadrul

comisiilor metodice, cercurilor

pedagogice

Interasistenţe la nivelul ariilor

curriculare şi intre arii

curriculare

Schimb de experienta la nivelul

compartimentelor de

lucru/exemple de buna practica

Monitorizarea activităţii

didactice de către directorii

şcolii


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________130

-Titlul II -cheltuieli materiale şi servicii - 388.534 lei, din care: furnituri de birou

10.083 lei, materiale pentru curăţenie 2.844 lei, încălzit ,iluminat şi forţă motrică 102.054 lei,

apă ,canal, salubritate 8.980 lei, poştă, telecomunicatii, radio, tv, internet 4.755 lei, carburanti

10.018 lei, transport 26.565 lei, deplasări interne 4.133 lei, materiale şi prestări servicii cu

caracter funcţional 119.745 lei, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi reparaţiii 96.257 lei,

protectia muncii 1.900 lei,cheltuieli cu alte bunuri si servicii 1.200 lei (vezi anexa 7).

Finanţarea complementară de la bugetul local :

-Burse elevi:13.000 lei

Finanțarea de la bugetul de stat în valoare totală a cheltuielilor de 197.500 lei a cuprins:

-Cheltuieli de personal pentru organizarea examenelor naționale (admitere gimnaziu,

bacalaureat, competențe profesionale, atestat profesional) 16.084 lei.

-Bunuri şi servicii

Deplasări interne -1.573 lei

Pregatire profesională -52.500 lei

-Asistenţă socială (transport elevi) 11.421 lei;

- Burse Bani de liceu 115.922 lei.

Cheltuielile din venituri proprii care provin din închirierea unor spații, conform

contractelor de închiriere în vigoare, au fost în sumă de 8.352 lei,din care:

-Materiale si prestari servicii - 3.642 lei,

-Bunuri de natura obiectelor de inventar - 4.045 lei,

-Transferuri catre UAT - 665 lei,

Fondurile alocate au fost cheltuite în totalitate respectându-se prevederile legale şi

procedurile privind achiziţiile de bunuri conform O.G. 34/2006 cu modificările şi

completările ulterioare.

Organizarea evidenţei contabile sintetice şi analitice, precum şi execuţia bugetară a

Liceului Tehnologic Dărmăneşti se realizează prin compartimentul financiar contabil propriu.

De asemenea se organizează şi funcţionează controlul financiar preventiv în

conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi

controlul financiar preventiv şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 123/2001 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind cadrul general al atribuţiilor şi exercitării controlului

financiar preventiv propriu.

Activitatea financiar-contabilă este asigurată de 1 contabil şef şi 1 administrator

patrimoniu ale căror atribuţii de serviciu sunt menţionate în fişa postului.


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________131

Pentru anul financiar 2014 s-a urmărit asigurarea încadrării stricte în creditele bugetare

aprobate , derularea la termen şi conform prevederilor legale a tuturor operaţiunilor financiar-

contabile, asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor, monitorizarea activităţii financiar-

contabile, prelucrarea şi diseminarea informaţiilor privind noutăţile legislative în domeniu,

studiu individual privind legislatia financiar-contabilă în condiţiile descentralizării, reducerea

cheltuielilor pentru utilităţi şi găsirea unor soluţii alternative eficiente pentru furnizarea unor

servicii către elevi şi profesori (multiplicare, imprimare, scanare, telefon etc.), stabilirea

surselor alternative/suplimentare de finanţare pentru derularea proiectelor de dezvoltare a bazei

materiale, sprijinirea elaborării şi implementării de proiecte externe

PARTEA A IV A – CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

4.1 ORGANIZAREA PROCESULUI DE CONSULTARE PENTRU

ELABORAREA P.A.S.

Planul de Acţiune a Şcolii este rezultatul muncii echipei de cadre didactice sub

îndrumarea conducerii şcolii: director prof. Asandei Maria, director adjunct prof. Bejan Silvia,

cooordonator de proiecte şi programe Ferenţ Laaura. Echipa de lucru a fost formată atât din

profesori cât şi din ingineri şi economişti cunoscători ai aspectelor practice şi teoretice ale

procesului instructiv-educativ, alături de reprezentanţi ai părinţilor, elevilor şi comunităţii

locale şi anume: prof. ing. Apetri Nuţa, ec. Lazăr Carmen, ing. Volmer Sorin, ing. Ciobanu

Manuiela, ec. Apetri Cristian, ec. Prepeliţă Iuliana, prof. Ciurlica Cornelia, prof. Ferent Laura,

prof.Gheorghe Necsuta, prof. psiholog Moţei Ramona, secretar Cotfas Manuela. Culegerea

datelor din toate domeniile s-a realizat de acest colectiv care a analizat activitatea din şcoala

noastră din diferite puncte de vedere: instructiv-educativ, orientarea profesională a

absolvenţilor de gimnaziu, orientarea absolvenţilor de liceu, precum şi integrarea socio-

profesională a absolvenţilor.

Activitatea acestei echipe a constat în elaborarea unor materiale de prezentare a ofertei

educaţionale, o prezentare a profilurilor/calificărilor în care pregătim elevi. S-au realizat o serie

de statistici şi s-a constatat că în urma analizei opţiunilor pe specializări, multe opţiuni ale

elevilor se îndreaptă spre domeniul economic şi turism, informatică şi tehnică de calcul, dar şi

pentru domeniul mecanic. În ce priveste turismul deşi necesită investiţii în ce priveşte dotarea,

în momentul de faţă este cel mai solicitat şi datorită faptului că s-a bucurat de o mai bună


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________132

promovare decât în anii anteriori avându-se în vedere relansarea economică a oraşului prin

turism.

Elaborarea acestui plan este bine venită, odată prin măsurarea impactului pe care oferta

noastră o are asupra segmentului de populaţie căruia i se adresează şi pe de altă parte în

conştientizarea locului şi rolului pe care îl ocupăm în rândul liceelor şi colegiilor din judeţ.

Echipa constituită în scopul elaborării Planului de Acţiune a Şcolii s-a consultat cu

reprezentanţii Consiliului Local, cu d-nul Spiridon Constantin, Primarul Oraşului Dărmăneşti,

cu d-na Chiturlea Genica, cu Biroul de Proiecte si programe a Primăriei Dărmăneşti, cu

reprezentanti ai AJOFM precum şi cu responsabilii ariilor curriculare şi reprezentanţii

părinţilor în speranţa că acest plan reprezintă trecerea la o nouă dimensiune a învăţământului în

oraşul Dărmăneşti.

4.2 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI

ACTUALIZARE A P.A.S

Monitorizarea acţiunilor propuse o va realiza conform unui plan bine stabilit, directorul

unităţii printr-o bună colaborare cu toţi factorii implicaţi, prin coordonarea judicioasă a

personalului didactic aflat în subordine.

În urma acţiunilor întreprinse la nivelul şcolii se va înregistra progresul sau regresul

rezultat şi se va trece la elaborarea măsurilor ce se impun pentru paşii următori. Dificultăţile

în derularea acţiunilor se vor corecta pe parcurs. Întreaga echipă lărgită (director, director

adjunct, echipa de elaborare a P.A.S.- ului, Consiliul de Administraţie, etc.) va duce la

îndeplinire obiectivele propuse în P.A.S. şi va monitorizarea activităţile propuse .

Implementarea PAS-ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de

Administraţie, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;

prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al

Consiliului de Administraţie;

revizuire periodică şi corecţii.


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________133

Tabel 4.1 Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

Tipul activităţii

Responsabilitatea

monitorizării şi

evaluării

Frecvenţa

monitorizării

Datele întâlnirilor

de analiză

Întocmirea seturilor de date

care să sprijine

monitorizarea ţintelor

HIRLEA CRISTINA lunar decembrie 2013,

martie 2014

Monitorizarea periodică a

implementării acţiunilor

individuale

BEJAN SILVIA trimestrial decembrie

aprilie

Comunicarea acţiunilor

corective în lumina

rezultatelor obţinute

APETRI NUTA

ASANDEI MARIA trimestrial

decembrie

aprilie

Analiza informaţiilor

privind progresul realizat

în atingerea ţintelor

PREPELITA

IULIANA anual iunie

Stabilirea metodologiei de

evaluare, a indicatorilor de

evaluare şi a impactului

asupra comunităţii

BEJAN SILVIA anual octombrie

Prezentarea generală a

progresului realizat în

atingerea ţintelor

VOLMER SORIN anual

iunie

Evaluarea progresului în

atingerea ţintelor.

Actualizarea acţiunilor din

PAS în lumina evaluării

BEJAN SILVIA anual iunie

LISTĂ DE TERMENI

abilităţi Capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a

aduce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme.

În contextual Cadrului European al calificărilor,

abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând

utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau

practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de

metode, materiale, unelte şi instrumente)

analiza factorilor interesaţi Identificarea tuturor grupurilor care pot fi afectate,

pozitiv sau negativ, de proiectul propus, precum şi

identificarea şi analizarea intereselor, a problemelor şi

potenţialului fiecărui grup. Concluziile analizei sunt


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________134

integrate în construcţia proiectului.

analiza mediului extern Investigarea mediului extern, respectiv a contextului

socio – economic, demografic şi educaţional actual şi

previzionat

analiza mediului intern Investigarea mediului intern (prin autoevaluare) şi

stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT)

analiza problemelor Investigarea structurată a aspectelor negative ale unei

situaţii problematice sau care se doreşte a fi schimbată

pentru a stabili cauzele şi efectele acestora

Analiză Etapă a ciclului de planificare strategică care constă

în investigarea mediului extern (context socio –

economic, demografic şi educaţional actual şi

previzionat) şi a mediului intern (prin autoevaluare) şi


oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT)

analiză SWOT Analiza punctelor tari (Strengths) şi a punctelor slabe

(Weaknesses) ale unei organizaţii, a oportunităţilor

(Opportunities) şi ameninţărilor (Threats) cu care

aceasta se confruntă.

arborele obiectivelor Reprezentarea sub formă de diagramă a situaţiei

viitoare, după ce toate problemele au fost rezolvate,

realizată urmând o analiză a problemei existente şi

evidenţierea relaţiei mijloace-rezultate

arborele problemelor Reprezentarea sub formă de diagramă a unei situaţii

negative, problematice sau care se doreşte a fi schimbată

prin care se pune în evidenţă relaţia cauză-efect

autoevaluare Investigarea mediului intern de către organizaţie şi


oportunităţi şi ameninţări (analiză SWOT). Se realizează

în etapa de analiză a ciclului de planificare strategică şi

elaborare PAS cu scopul stabilirii capacităţii

organizaţiei de a implementa planul dezirabil de

dezvoltare

cadrul logic Metodologie privind planificarea, managementul şi

evaluarea programelor şi proiectelor bazată pe analiza

factorilor interesaţi, analiza problemei, analiza

obiectivelor, analiza strategiilor şi organizare

rezultatelor acestor analize într-o matrice de structurare

logică a planurilor de activităţi şi a resurselor.

cadru naţional al

calificărilor

Instrument pentru clasificarea calificărilor în

conformitate cu un set de criterii care corespund unor

niveluri specifice de învăţare atinse, al căror scop este

integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de

calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului,

progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa

muncii şi societatea civilă

calificare Un rezultat formal al unui proces de evaluarea şi de

validare, care este obţinut atunci când un organism

competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________135

urmare a învăţării la anumite standarde

ciclul de planificare

strategică

Succesiune de activităţi repetate periodic pentru

realizarea sau actualizarea planificărilor strategice la

diferite niveluri. Cuprinde etapele de fundamentare,

analiză, planificare, implementare, monitorizarea,

evaluare şi feedback.

competenţă Capacitatea dovedită de a utilize cunoştinţe, abilităţi şi

capacităţi personale, sociale şi/sau metodologice în

situaţii de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea

profesională şi personală. În contextual Cadrului

European al calificărilor, competenţa este descrisă din

perspectiva responsabilităţii şi autonomiei.

cultura organizaţională a

şcolii

Normele, valorile şi credinţele conducătoare care

mijlocesc toate relaţiile dintre şcoală şi comunitate.

cunoştinţe Rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare.

Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii,

teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă

sau de studiu. În contextual Cadrului European al

calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau

faptice

durabilitate(sustenabilitate) Obţinerea în continuare a beneficiilor produse de

proiect, după terminarea perioadei de sprijin financiar şi

suport tehnic extern

eficacitate Apreciere a felului în care rezultatele au condus la

atingerea scopului proiectului

eficienţă Gradul în care rezultatele au fost obţinute la un cost

rezonabil, respectiv cât de bine au fost transformate

mijloacele şi activităţile în rezultate planificate

evaluarea proiectului Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

compararea coerenţei rezultatelor obţinute cu obiectivele

propuse, determinând eficienţa, eficacitatea şi impactul

planului propus

factori interesaţi Orice persoană, grupuri de personae, instituţii sau firme

care pot avea o relaţie cu proiectul unitatăţii de

învăţământ. Ei pot afecta sau pot fi afectaţi, direct sau

indirect, pozitiv sau negativ de procesele sau produsele

finale ale proiectului. De regulă abordarea lor se face

luând în considerare interesele relevante, majore ale

sub-grupurilor din care fac parte. (en. stakeholder)

feedback Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

valorizarea rezultatelor monitorizării şi evaluării prin

revizuirea planului iniţial şi diseminarea la diferite

niveluri (local, regional, naţional) a bunelor practici

fezabilitate Măsura în care obiectivele proiectului pot fi într-adevăr

atinse

fundamentare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă

în stabilirea cadrului general al planificării pornind de la

priorităţile la diferite niveluri şi de la analiza rezultatelor

şi evoluţiilor anterioare.

grafic Gantt Metodă de prezentare grafică a informaţiilor privind


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________136

planificarea activităţilor unui proiect, relaţiile dintre ele,

durata acestora şi tremenele planificate de finalizare.

grup ţintă Grupul care va fi afectat pozitiv de proiect. La nivelul

scopului proiectului reprezintă grupul cu care se va lucra

şi pentru care se va dezvolta proiectul.

Impact Efectul proiectului asupra mediului socio-economic şi la

realizarea obiectivelor politicilor sectoriale

implementare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

punerea în aplicare a planului operaţional, utilizând

resursele alocate.

indicatori Expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează

fenomenele social-economice (ca structură, creştere

etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date

cantitative sau pe informaţii calitative.

mandat O descriere clară a mixtului partenerial care a elaborat

planul şi legalitatea acestuia.

misiunea şcolii Declaraţie programatică asupra valorilor pe care

organizaţia le susţine şi le promovează.

monitorizare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

măsurarea progresului obţinut în implementarea planului

propus în vederea formulării unor propuneri de

îmbunătăţirea a acestuia.

monitorizare internă Colectare, analiza şi utilizarea sistematică a

informaţiilor pentru luarea deciziei şi managementul

proiectului.

obiectiv general Explică de ce proiectul este important pentru societate,

în termini de beneficii pe termen lung pentru grupul

ţintă şi beneficii pentru alte grupuri mai largi. Ele arată

cum se integrează programul în politicile

regionale/sectoriale ale guvernului-organizaţiilor

respective şi ale CE. Obiectivele generale nu vor fi

atinse numai prin proiectul în sine, acesta va furniza o

contribuţie la realizarea obiectivului general.

ocupaţie Activitate utilă, aducătoare de venit (în bani sau în

natură), pe care o desfăşoară o persoană în mod obişnuit,

într-o unitate economico-socială şi care constituie pentru

aceasta sursă de existenţă.

PAS Planul de Acţiune al Şcolii. Este Planul de Dezvoltare

Instituţională realizat de unitatea de învăţământ

professional şi tehnic, în scopul de a îmbunătăţi

corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi

tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la

nivelul ariei de acţiune a şcolii, într-o perspectivă de 3 –

5 ani

PLAI Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ. Este realizat

la nivel judeţean cu scopul de a îmbunătăţi corelarea

dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi

nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel

judeţean într-o perspectivă de 5 -7 ani

planificare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________137

în stabilirea unor obiective şi ţinte strategice specifice,

măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp

(SMART) si elaborarea planului operaţional anual, care

precizează acţiunile vizate pentru atingerea obiectivelor

şi ţintelor, alocă resursele necesare, prezintă rezultatele

aşteptate şi termenele până la care trebuie obţinute

planificare strategică Termen utilizat cu semnificaţia de prognoză pe termen

mediu de 5-7 ani a ofertei ÎPT realizată în contextual

modelului propus de CNDIPT

PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ . Este

realizat la nivel regional în scopul de a îmbunătăţi


tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel

regional şi de a creşte contribuţia învăţământului

superior la dezvoltarea regională, într-o perspectivă de 5

-7 ani

pre-condiţii Condiţii care trebuie satisfăcute pentru ca proiectul să

poată începe, respectiv să poată începe derularea

activităţilor.

Proiect Grupare de activităţi cu obiective fixate, concepută să

producă un rezultat specific într-un interval de timp

delimitat.

relevanţă Corespondenţa (sau concordanţa) obiectivelor

proiectului cu problemele reale, nevoile şi priorităţile

grupului ţintă şi ale beneficiarilor cărora se ardesează

proiectul, precum şi cu mediul fizic şi politic în care

acesta operează.

rezultate Produsele activităţilor întreprinse, prin combinaţia

cărora se atinge scopul proiectului, respectiv începutul

obţinerii beneficiilor durabile pentru grupurile ţintă.

rezultate ale învăţării Ceea ce cunoaşte, înţelege şi poate face persoana care

învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Rezultatele

învăţării sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi

şi competenţe.

rezultat imediat (output) Consecinţa imediată şi concretă a măsurilor luate şi

transformării resurselor utilizate.

Riscuri Factori şi evenimente externe care ar putea afecta

progresul sau succesul proiectului şi care nu au o

probabilitate mare de producere.

Sector Grupare de activităţi profesionale pe baza funcţiei

economice, produsului, serviciului sau tehnologiei lor

principale

sistem naţional de calificări Toate aspectele activităţii unui stat membru legate de

recunoaşterea educaţiei şi a altor mecanisme care

corelează educaţia şi formarea cu piaţa muncii şi

societatea civilă. Aceasta include dezvoltarea şi punerea

în aplicare a acordurilor şi proceselor instituţionale

legate de asigurarea calităţii, evaluarea şi acordarea

calificărilor. Un sistem naţional de calificări poate fi

format din mai multe subsisteme şi poate include unu


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________138

cadru naţional al calificărilor

strategii de dezvoltare a

pieţei

Strategii prin intermediul cărora unitatea IPT urmăreşte

lărgirea dimensiunii generale a pieţei, de exemplu prin

stabilirea ca grupuri ţintă a grupurilor slab reprezentate


produsului

Strategii care constau în propunerea unor noi calificări

sau abordarea de noi modalităţi de organizare a predării

calificărilor actuale.

strategii de diversificare Strategii prin care şcolile îşi lărgesc aria de activităţi, de

obicei prin activităţi într-un domeniu foarte apropiat de

cel existent al şcolii

strategii de intrare şi

control

Strategii de promovare a fuziunilor, colaborărilor şi

parteneriatelor etc

strategii de pătrundere Strategii de câştigare a unui număr mai mare de clienţi

de pe piaţa actuală

Supoziţii Factori externi care ar putea afecta progresul sau

succesul proiectului dar asupra cărora managerul

proiectului nu are control

surse de verificare Indică locul şi în ce fromă pot fi găsite informaţiile

despre realizarea obiectivelor generale, scopul

proiectului şi rezultatelor, descrise de indicatorii

teritorialitate Dimensiunea geografică şi sectorială a ofertei ÎPT

termeni de referinţă Definesc sarcinile cerute unui contractor şi indică

contextual şi obiectivele proiectului, intrările, ieşirile

aşteptate, bugetul, calendarul şi descrierea sarcinilor

ţinte SMART Ţintele definite:Specific – precizează ce anume trebuie

realizat, în colaborare cu cine şi până când, Măsurabile

– cuprind o ţintă măsurabilă, în mod ideal una

cantitativă sau care se poate măsura în mod cantitativ,

Accesibilă (Posibil de atins) – dificile, dar realiste,

Relevante –contribuie la îndeplinirea misiunii, încadrate

în Timp – trebuie realizate într-o anumită perioadă de

timp.

viziunea şcolii Declaraţia de prezentare a situaţiei viitoare, ideală, pe

care organizaţia doreşte să o creeze prin activităţile sale.

Calificare Un rezultat formal al unui proces de evaluarea şi de

validare, care este obţinut atunci când un organism

competent stabileşte că o persoană a obţinut rezultate ca

urmare a învăţării la anumite standarde

ciclul de planificare

strategică

Succesiune de activităţi repetate periodic pentru

realizarea sau actualizarea planificărilor strategice la

diferite niveluri. Cuprinde etapele de fundamentare,

analiză, planificare, implementare, monitorizarea,

evaluare şi feedback.

Competenţă Capacitatea dovedită de a utilize cunoştinţe, abilităţi şi

capacităţi personale, sociale şi/sau metodologice în

situaţii de muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea

profesională şi personală. În contextual Cadrului


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________139

European al calificărilor, competenţa este descrisă din

perspectiva responsabilităţii şi autonomiei.

cultura organizaţională a

şcolii

Normele, valorile şi credinţele conducătoare care

mijlocesc toate relaţiile dintre şcoală şi comunitate.

Cunoştinţe Rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare.

Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii,

teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă

sau de studiu. În contextual Cadrului European al

calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau

faptice

durabilitate(sustenabilitate) Obţinerea în continuare a beneficiilor produse de

proiect, după terminarea perioadei de sprijin financiar şi

suport tehnic extern

eficacitate Apreciere a felului în care rezultatele au condus la

atingerea scopului proiectului

eficienţă Gradul în care rezultatele au fost obţinute la un cost

rezonabil, respectiv cât de bine au fost transformate

mijloacele şi activităţile în rezultate planificate

evaluarea proiectului Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

compararea coerenţei rezultatelor obţinute cu obiectivele

propuse, determinând eficienţa, eficacitatea şi impactul

planului propus

factori interesaţi Orice persoană, grupuri de personae, instituţii sau firme

care pot avea o relaţie cu proiectul unitatăţii de

învăţământ. Ei pot afecta sau pot fi afectaţi, direct sau

indirect, pozitiv sau negativ de procesele sau produsele

finale ale proiectului. De regulă abordarea lor se face

luând în considerare interesele relevante, majore ale

sub-grupurilor din care fac parte. (en. stakeholder)

feedback Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

valorizarea rezultatelor monitorizării şi evaluării prin

revizuirea planului iniţial şi diseminarea la diferite

niveluri (local, regional, naţional) a bunelor practici

fezabilitate Măsura în care obiectivele proiectului pot fi într-adevăr

atinse

fundamentare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă

în stabilirea cadrului general al planificării pornind de la

priorităţile la diferite niveluri şi de la analiza rezultatelor

şi evoluţiilor anterioare.

grafic Gantt Metodă de prezentare grafică a informaţiilor privind

planificarea activităţilor unui proiect, relaţiile dintre ele,

durata acestora şi tremenele planificate de finalizare.

grup ţintă Grupul care va fi afectat pozitiv de proiect. La nivelul

scopului proiectului reprezintă grupul cu care se va lucra

şi pentru care se va dezvolta proiectul.

impact Efectul proiectului asupra mediului socio-economic şi la

realizarea obiectivelor politicilor sectoriale

implementare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

punerea în aplicare a planului operaţional, utilizând

resursele alocate.


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________140

indicatori Expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează

fenomenele social-economice (ca structură, creştere

etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date

cantitative sau pe informaţii calitative.

mandat O descriere clară a mixtului partenerial care a elaborat

planul şi legalitatea acestuia.

misiunea şcolii Declaraţie programatică asupra valorilor pe care

organizaţia le susţine şi le promovează.

monitorizare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în

măsurarea progresului obţinut în implementarea planului

propus în vederea formulării unor propuneri de

îmbunătăţirea a acestuia.

monitorizare internă Colectare, analiza şi utilizarea sistematică a

informaţiilor pentru luarea deciziei şi managementul

proiectului.

obiectiv general Explică de ce proiectul este important pentru societate,

în termini de beneficii pe termen lung pentru grupul

ţintă şi beneficii pentru alte grupuri mai largi. Ele arată

cum se integrează programul în politicile

regionale/sectoriale ale guvernului-organizaţiilor

respective şi ale CE. Obiectivele generale nu vor fi

atinse numai prin proiectul în sine, acesta va furniza o

contribuţie la realizarea obiectivului general.

ocupaţie Activitate utilă, aducătoare de venit (în bani sau în

natură), pe care o desfăşoară o persoană în mod obişnuit,

într-o unitate economico-socială şi care constituie pentru

aceasta sursă de existenţă.

PAS Planul de Acţiune al Şcolii. Este Planul de Dezvoltare

Instituţională realizat de unitatea de învăţământ

professional şi tehnic, în scopul de a îmbunătăţi


tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la

nivelul ariei de acţiune a şcolii, într-o perspectivă de 3 –

5 ani

PLAI Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ. Este realizat

la nivel judeţean cu scopul de a îmbunătăţi corelarea

dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi

nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel

judeţean într-o perspectivă de 5 -7 ani

planificare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă

în stabilirea unor obiective şi ţinte strategice specifice,

măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp

(SMART) si elaborarea planului operaţional anual, care

precizează acţiunile vizate pentru atingerea obiectivelor

şi ţintelor, alocă resursele necesare, prezintă rezultatele

aşteptate şi termenele până la care trebuie obţinute

planificare strategică Termen utilizat cu semnificaţia de prognoză pe termen

mediu de 5-7 ani a ofertei ÎPT realizată în contextual

modelului propus de CNDIPT

PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ . Este


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________141

realizat la nivel regional în scopul de a îmbunătăţi


tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel

regional şi de a creşte contribuţia învăţământului

superior la dezvoltarea regională, într-o perspectivă de 5

-7 ani

pre-condiţii Condiţii care trebuie satisfăcute pentru ca proiectul să

poată începe, respectiv să poată începe derularea

activităţilor.

proiect Grupare de activităţi cu obiective fixate, concepută să

producă un rezultat specific într-un interval de timp

delimitat.

relevanţă Corespondenţa (sau concordanţa) obiectivelor

proiectului cu problemele reale, nevoile şi priorităţile

grupului ţintă şi ale beneficiarilor cărora se ardesează

proiectul, precum şi cu mediul fizic şi politic în care

acesta operează.

rezultate Produsele activităţilor întreprinse, prin combinaţia

cărora se atinge scopul proiectului, respectiv începutul

obţinerii beneficiilor durabile pentru grupurile ţintă.

rezultate ale învăţării Ceea ce cunoaşte, înţelege şi poate face persoana care

învaţă, la terminarea procesului de învăţare. Rezultatele

învăţării sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi

şi competenţe.

rezultat imediat (output) Consecinţa imediată şi concretă a măsurilor luate şi

transformării resurselor utilizate.

riscuri Factori şi evenimente externe care ar putea afecta

progresul sau succesul proiectului şi care nu au o

probabilitate mare de producere.

sector Grupare de activităţi profesionale pe baza funcţiei

economice, produsului, serviciului sau tehnologiei lor

principale

sistem naţional de calificări Toate aspectele activităţii unui stat membru legate de

recunoaşterea educaţiei şi a altor mecanisme care

corelează educaţia şi formarea cu piaţa muncii şi

societatea civilă. Aceasta include dezvoltarea şi punerea

în aplicare a acordurilor şi proceselor instituţionale

legate de asigurarea calităţii, evaluarea şi acordarea

calificărilor. Un sistem naţional de calificări poate fi

format din mai multe subsisteme şi poate include unu

cadru naţional al calificărilor


pieţei

Strategii prin intermediul cărora unitatea IPT urmăreşte

lărgirea dimensiunii generale a pieţei, de exemplu prin

stabilirea ca grupuri ţintă a grupurilor slab reprezentate


produsului

Strategii care constau în propunerea unor noi calificări

sau abordarea de noi modalităţi de organizare a predării

calificărilor actuale.

strategii de diversificare Strategii prin care şcolile îşi lărgesc aria de activităţi, de

obicei prin activităţi într-un domeniu foarte apropiat de

cel existent al şcolii


__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________142

strategii de intrare şi

control

Strategii de promovare a fuziunilor, colaborărilor şi

parteneriatelor etc

strategii de pătrundere Strategii de câştigare a unui număr mai mare de clienţi

de pe piaţa actuală

supoziţii Factori externi care ar putea afecta progresul sau

succesul proiectului dar asupra cărora managerul

proiectului nu are control

surse de verificare Indică locul şi în ce fromă pot fi găsite informaţiile

despre realizarea obiectivelor generale, scopul

proiectului şi rezultatelor, descrise de indicatorii

teritorialitate Dimensiunea geografică şi sectorială a ofertei ÎPT

termeni de referinţă Definesc sarcinile cerute unui contractor şi indică

contextual şi obiectivele proiectului, intrările, ieşirile

aşteptate, bugetul, calendarul şi descrierea sarcinilor

ţinte SMART Ţintele definite:Specific – precizează ce anume trebuie

realizat, în colaborare cu cine şi până când, Măsurabile

– cuprind o ţintă măsurabilă, în mod ideal una

cantitativă sau care se poate măsura în mod cantitativ,

Accesibilă (Posibil de atins) – dificile, dar realiste,

Relevante –contribuie la îndeplinirea misiunii, încadrate

în Timp – trebuie realizate într-o anumită perioadă de

timp.

viziunea şcolii Declaraţia de prezentare a situaţiei viitoare, ideală, pe

care organizaţia doreşte să o creeze prin activităţile sale.


__________________________________________________________________________________________

ANEXE

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII - liceuldarmanesti.ro Tehn. Darmanesti_PAS 2015... · 3.5 Planul de...

Documents

Transcript of PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII - liceuldarmanesti.ro Tehn. Darmanesti_PAS 2015... · 3.5 Planul de...