PlanteleCunoscuteDePoporulRoman

PLANTELE CUNOSCUTE

DE POPORUL ROMRN

dacoromanica.ro

PLAN TELECUNOSCUTE DE

POPORUL ROMAN

VOCABULAR BOTANIC

CUPRINZAND NUMIRILE ROM.A.NE, FRANCEZE,

GERMANE $1 $T1INTIFICE

DE

ZACH. C. PANTU

BUCURETI

Institutul de Arte Grafice §i Editurit MINERVA"STRADA REGALA, 6

1906

dacoromanica.ro

gámaaLi

go/etlar (97kkad (6) Mdeaca

cpirint:dra aZ 5zdizaqitznei paddce

irz clerna irtada dairtá1i zecrtnaglinta

,,LicztezZ

dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Ceeace m'a determinat sa intreprind aceastä lucrare intitulata :Plantele cunoscute de poporul roman. Vocabular botanic cuprinzdnd nu-mirile romdne, franceze, germane pi ptiintifice, a fost pe de o parte case uqureze q't sa se vulgarizeze studiul frumoasei qtiinte a botanicei,pe care nemuritorul LINNt o numia : cScientia amabilis» qi careeste Ella de putin cunoscutä qi iubita de carturarii noqtrii ; iar pede alta parte, pentru cá vedeam in lexicografia noastra numeroaseneexactitati de numirile plantelor, sau in cazul cel mai bun expli-catiuni cu totul vage. Spre acest scop am crezut de cuviintrt, ca sapornesc dela numirile cunoscute poporului nostru, adunate din di-feritele localitäti locuite de romani i dispuse in ordineadaugand la fiecare planta numirea franceza, germana iqtiintifica(latinft), numele familiei din care face parte, precum qi o scurtadescriere a plantei, indicandu-se la fiecare durata, locul unde creqte(statiunea), timpul inflorirei, intrebuintärile economice, agricole,alimentare, industriale, tinctoriale qi medicinale, aratandu-se adesea

credintele populare. In acelaq timp am mentionat daca planteleposed proprietati toxice sau dacá stint melifere ; iar pentru celeexotice am aratat patria §i scopul culturei lor.

Cele vre-o 3600 de numiri populare, cuprinse in aceastä lucrare,se refera la aproape 1600 specii de plante, dintre care cele maimulte cresc prin partile noastre, impodobind campiile, vaile §imuntii noqtri, iar altele mult mai putine, exotice, sunt cunoscutepoporului nostru din cultura, sau nurnai ca producte vegetale, dinbacanii i droguerii precum : Bacan, Ca tea, Ceai, Piper, Scortipoara,A ofran, Frunzipoara, Nucpoara, Popaz, Sabur, Salce, Sange-de-noua-frati, etc., etc.

Poporul nostru, din fire admirator a tot ce este frumos, a fosttotdeauna atras de frumsetile naturei qi in special de flori. Numaiastfel ne putem explica numeroasele cunoqtinte, ce are el despreplante, numai astfel ne putem explica faptul, ca romanul nostruare atat de interesante qi frumoase numiri de plante. Cat de fru-moase sunt de pildä. numirile : Lacramioare, Sufletele, Vinetele, Albu-meala, Albastrita, Masa-raiului, Sangele-voinicului, Chica-voinicului, Pa-laria-cucului, Doamna-codrului, Condurul-Doamnei, Dimitrife, Crucea-voinicului, Smeurifet, Tamdioare, Floarea-florilor, Toporapi qi multe altele.

dacoromanica.ro

VIII INTRODUCERE

Unele numiri populare sunt in legaturä cu credintele, legendele,Cu intrebuintarile sau ea proprietatile vindeatoare, ce se atribuede poporul nostru diferitelor plante ; a§a unele poarta numeleboalei ce crede ca vindecä. precum : Frigurica, Armurariu, Masetlarifa,Dam', Pojarnifti, A oaldittet, Branca, Samca, Buedea-ciumei, Nigelarifa,Orbalf, Treinji etc., etc. ; altele sunt in legiitura cu credintele po-porului nostru precum : Iarba-fiarelor, Ciurul-zdnelor, Coada-priculicilor,Navalnic, Pana-sburatorului, Praful-strigoilor, Coada-smeului, .De-cleinsele,Parul-zeinelor etc., etc.

Curios 0 interesant este faptul, ca sunt multe numiri populare,care seamiinä cu cele ql-iintifice a§a aunt : Fag, Fasole, Frasinel,Frasin, Cer, Ulm, Nufar, Carpin, Pin, Prun, Gastan, Cicoare, Urn,Aiu, Ceapa, Trifoi, Vdsc, Mintet, Iedera, Urzica, Lifian, etc.

Multe din numirile populare, cuprinse in aceastä. lucrare, suntpublicate aici pentru prima oard. Acestea sunt mai toate cele careau indicata mai detailat localitatea, a0t de pilda : Aurica, Bradu-ciumei, Colfari, Colfu-lupului, Cornaci, Floare-cu-doua-cozi, Grabar, Hili-moaca, Morariiet, Obrazu-fetei, Schinduc, Sfoiag, Sorocina, Spoitori, Stu-denifa, Sapunul-popei, Urzicufe, etc. Mara de acestea sunt unelenumiri populare din Macedonia, adunate qi comunicate mie cumulta bunavointa de d. M. DIMONEE, profesor in Salonic 0 de frateled-sale I. DIMONIE, pentru care ii rog, sa primeasca ca aceastaocasiune multumirile n-iele cordiale. Dintre aceste numiri mentionam:Aliu, Argavan, Arigan, Afiq, Burfi, Cinar, Cirici, Bangiu, Ghiaztna,Gorfu, Goarfe, Hic, Rica, Rimanic, Ligoace, Macheadon, Malaga, Masin,Misur, Muloacha, Paparife, A iarchin, etc.

Pentru ca aceasta lucrare, sa fie utila unui rnai mare numar decititori, am. crezut de cuviinta sa-i adaug urmatoarele trei indice :1. indice alfabetic de numirile Ftiinfifice. 2. Indice alfabetic de numirilefranceze qi 3. Indice (diabetic de numirile germane.

Din cele ce preced reiese, cá aceasta lucrare este de un vaditinteres pentru vulgarizarea qtiintei, fiind in acela timp utila per-soanelor, cari se ocupä cu studiul botanicei, al limbei gi folkloruluiroman.

A utorul.

dacoromanica.ro

ESPLICATIUNEA SEMNELOR *I PRESCURTARILORINTREBUINTATE IN ACEASTA LUCRARE.

O. anua/a: plantrt care nu infloreqte decfit o singura data', germineazi(incoltegte) primilvara qi moare inaintea iernei din acelag an. 0planta anualli este caracterizata in general prin radficinile salelungi 0 subtiri 0 mai cu sami prin lipsa unei tulpini subteranedesvoltate (rizom).

bisanuala : planta care traiqte doi ani, nu infloregte cleat o data, ger-mineazil primavara qi se desvolta in anul care precede pe acelacand inflore0e, fructificä 0 moare ; sau cu alte cuvinte in primulan formeaza o tulpina scurta, frunze qi radacini, iar in anul aldoilea produce flori qi fructe 0 apoi moare.

2I_. perena sau vivace : plantä cu rizom (tulpina subterana) erbaceu saulemnos, care continua' a trai mai multi ani dearandul, producandin fiecare an tulpini erbacee, care se distrug inaintea iernei, dupace au avut flori 0 fructe.

planta lemnoasa : tulpina lemnoasà continua a trai mai multi ani dearandul 0 poarta flori 0 fructe in fiecare an, in aceastä categorieintr.& arborii 0 arbuqtii. La arbust (frutex) ramificatia incepedela baza tulpinei ; la arbore (arbor) ramificatia incepe mai susla o oarecare inaltime.

fam. familia din care face parte planta.fr. numire franceza.g. numire germana.j. judetul.

Melif, planta melifera, adeca pe care o viziteazi albinele.syn. sinonim sau egnl, adecii numirea tiintifica (latina) tiparita cursiv mic,

ce urmeaza este equivalent& cu numirea qtiintifica anterioara ti-pärita cursiv mare.

var. varietate.Numele lunilor arata timpul and infloregte planta.Numirea de tara precum : (Banat), (Bucovina), sau prescur-

tarea numirei de tad. precum : (Maced.) pentru Macedonia,(Mold.) pentru Moldova 0 (Trans.) pentru Transilvania careurmeaza dupti o numire populara, ne indici tara unde plantapoarta aceasta numire.

Dupd numele qtiintific (latin) al plantei urmeazi numele pres-curtat al autorului, care a stabilit specia, aqa d. e. L. (Linné),DC. (De Candolle), fuss. (Jussieu), Lam. (Lamarlc.), Boivs. (Bois-sier), Jacg. (Jacguin), W. et Kit. (Waldstein et Kitaibel), etc., etc.

dacoromanica.ro

VOCABULAR BOTANIC

dacoromanica.ro

Abanos, [fr. tbène; g. Eb en h olz],se numeste un lemn durabil, dens,greu, frumos si de ordinar negru,care provine din mai multe speciide arbori exbtici: ca frunze al-terne, coriace, cu flori albe si fructesuculente, ce apartin genului Di-ospyros L., din fam. Ebenaceae. Di-ospyros Ebenum Retz., originar dinIndia orientala si peninsula Mala-ieza dii abanosul cel mai frumosde o coloare neagri, dar acest ar-bore este de tot rar. Mari de a-ceasta specie mai insemnim : D.melanida Poir., originar din insu-lele Mascarense si D. discolor Willd.din insulele Philipine. Abanosul dincauza calitlitilor sale superioareeste intrebuintat in tämpläria finasi in strungarie, constituind astfelun important articol de comert.

Acaeiu (Trans.), Robinia PseudacaciaL., vezi Salcarn.

Aeaju, [fr. Acajou ; g. Mahago ni-b a um]. Swietenia Mahagonimare si frumos arbore din fam.Meliaceae ; frunzele alterne penati-compuse cu 8 foliole oval-lanceo-late, lung-acuminate, intregi si pe-tiolulate; florile mici, galbine-ro-sietice, dispuse in panicule la sub-tioara frunzelor sau la värful ra-murilor, caliciul cu 5 lobi; corolaca 5 petale, stamine 10 concres-cute la baza; fructul capsulà ovoida,lemnoasii de marimea unui pnmn.Acest arbore creste in Americacentrala si in Antile. Lemnul sail

A.

compact, fin, tare, colorat in rosusi odorant ; toate aceste calitati,fac ca acest lemn ski fie clutatpentru confectionarea mobilelorfine, constituind astfel un pretiosarticol de comert. Scoarta acestuirar arbore are proprietati amare,astringente, febrifuge si antipu-tride, ceea ce face sit fie intre-buintat in medicina ca succedaneual scoartei de Quinquina.

Aeat (Trans.), Robinia Pseudacacia L.,vezi Salarn.

Aerld,VitisniniferaL.,veziVitii-de-vie.Aces, RibesGrossularia L., vezi Agris.Aeris-rosu (Trans.), Berberis vulgaris

L., vezi Dracild.Aeu-Doamnel, [fr. Aiguille-de-ber-

ger, Aiguillette; g. Na d elk er b el,Venuskamm.]. Scandix PectenVeneris L.®. planta erbacee din fam.Umbelliferae, tulpina fin-striata, ra-mificata, acoperità cu peri moi siscurti ; frunzele de 3 ori penati-partite, foliolele cu segmente mul-tipartite ea lobii lineari, ingusti,ascutiti ; florile albe, dispuse inumbele cu 1-3 radii, involucrullipseste sau are numai o folioli, in-volucelul mai adesea cu 5 foliolelanceolate intregi sau la varf bi-trifide ; fructul cu rostra (cioc)foarte lung, acoperit cu 2 rAnduride peri rigizi. Creste pe cimpuriprin samanaturi, cu deosebire pepamant calcaros. MaiIulie.

Aeu-pinllintului, Asplenium Tricho-manes L., vezi Strasnic.

1

dacoromanica.ro

'2 ZACH. C. PANTIT

Adormitele, Ane,none Pulsatilla L.,vezi Deditei.

Aerel, [fr. Ase fétide; g. Teuf els-dr e c h.], este o gom-resinä extrasidin rAdacina plantei Ferula Asafoetida L. 4. plantä erbaceefem. 1 zbelliferae, tulpina fistu-loasa ; frunzele radicale penatise-cate, cu segmente sinuate, Cu lo-bu oblongi i obtusi; florile mici,galbine. Originará. din Persia siAfghanistan. Aerelul este o sub-stant albà sau brunä cu xnirosurat si gust gretos, intrebuintatäin medicina sub nurnirea de : «Asafoetida» din cauza propriettitilorsale digestive si antispasmodice.

Afinghi (Maced.). [fr. AbrAtier,Airelle-noire,Myrtille; g. H eid el-beer e, Bickbeere].VacciniumMyrtillus L. D. mic arbust din fam.Ericaceae- V accinioideae, ramurileanguloase; frunzele ovale, denticu-late, verzi pe ambele fete; florileverzui-rosietice; fructele bacce glo-buloase de o coloare albasträ In-chisä sau neagrti cu aspect bru-märiu. Pfisuni pietroase in regiuneaalping i prin locurile stäncoasesi umede din pfidurile montane f;isubalpine. MaiIunie. Melif. Fruc-tele dulci puin acrisoare, cunos-cute sub numele de Afine suntcomestibile, din ele sä fac con-serve si siropuri riicoritoare. Suculrosu inclais al acestor fructeintrebuinteaza spre a colora stofeetc. si pentru colorarea artificialii avinurilor. Vaccinium uliginosumL. [fr. Airelle - des - marais ; g.Rauschbeere,Trunkelbeer Eh],se deosebeste de specia precedentäprin frunze obovale, obtuse, in-tregi, pe partea inferioara albfis-trui-verzii (glauce) si reticulate;ramurile cilindrice rotunzite; flo-rile albe sau rosietice, Ingram&dite mai multe la un loo; fructelenegrii, numite Afine sunt comes-tibile. Creste prin pasunile umedesi pietroase, prin locuri mrásti-noase-turfoase in regiunea alpini.Mai Iulie.

Afine, fractele comestibile de Vacci-whim Myrtillus L. si Vacciniumuliqinosum L., vezi Afin.

Afinghi (Maced.), Vaccinium Myrtil-lus L., vezi Afin.

Alton, Papaver somniferum L., veziMac.

Agimit (Mold.), .Allium AscalonicumL., vezi Hasme.

A gnat, Aglici, Barba-caprei, Fereci-albä, Ferice, Ferige-albe (Trans.),Ferigea, Ferigea-albä, Floarea-soarelui-de-cämp,Oglice,Teisortfr.Filipendule; g. Mä d esiiss,Wein-b1 um Spiraea FilipendulaL., syn. Filipendula hexapetala Gilib.2. plantä erbacee din fam. Rosaceae,fibrele rifterácinilor spre värf tuber-culoase ; tulpina simpla si dreaptil,frunzele intrerupt-penate, foliolemici, oblonge incis -penatifide ;florile albe sau putin rosee suntodorante, dispuse in corimbe? re-unite In panicule la värful tulpmei ;fructele capsule pubescente. PA-suni uscate i prin poenile din

uneori cultivati ca orna-mentalä. MaiIulie.

Radacinle tuberculoase proaspeteexhala un miros de flori de porto-cale, ele contin amidon i tanin dincare cauza sunt alimentare si ad-stringente.

Aglicet (Trans.), Primula officinalisJacq., vezi CiuboVca-cucului.

Agliei, Spiraea Filipendula L., veziAglicä.

Agre (Olt.), Ribes Grossularia L.,vezi Agris.

Ribes Grossularia L., veziAgris.

Agr4, Acris, Agres (Oltenia), Agrij,Agri*-sälbatic, Borboanä, Borboa-ne (Trans.), Burboanti, Burboane,Coacazti-sälbaticä, Rezächie, Re-

Struguri-spinosi.[fr. Groseillier-à-maquereau; g.Stachelbeere].Ribes Grossu-/aria L. I). arbust din fam. Saxi-fragaceae-Ribesioideae, frunzelelobate pfiroase sau ftirti peri ; brae-teele ramurilor transformate in

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN 3

spini simpli sau trifurcati florilemici sunt verzui sau rosieticefructele sunt bacce ovoide verzi,galbine sau roii, primase, färä perisau cu peri glandulosi. Locuri stan-coase in padurile subalpine, adesea

cultivat prin gradini.AprilieMaiu.Melif.

Fructele numite Agrjfe, Aerife,Borboane sunt comestibile, necoap-te sunt acide, adstringente, coaptesunt dulci, racoritoare si laxative.

Agriki-rou, Berberís vulgo* L., veziDracila.

Ribes Grossularia L.,vezi Agris.

Agrie, fructele comestibile de Ri-bes Grossularia L., vezi Agris.

Agud, Moros alba L., vezi Dud-alb.Morus nigra L., vezi Dud-negru.

Agud-alb, Morus alba L.,veziDud-alb.Agud-negru, Morus nigra L., vezi

Dud-negru.Aguridts, fructele necoapte de Vitis

vinifera L., vezi Vita-de-vie.Aguridar, itis vinifera L., vezi

Agurijoara, Portulace.[fr. Chevalier-d'onze-heures, Pourpier-fleuri ; g.Portulak.]. Portulaca grandj-flora Lindl. O. mica planta erbacee,suculenta din fam. Portulacaceae,tul-pina carnoasa, ramificata, culcatáapoi erecta; frunzele carnoase,linear-lauceolate, cilindrice, asen-tite, paroase sau aproape glabre;florile mari, frumoase, galbine, albe,rosee sau rosii sunt solitare saureunite cate 3-4 la varful ramu-Tilo; ele se deschid numai la soare,caliciul cu 2 sepale caduce, peta-lele 4-6 oval-rotunzite, putin con-.crescute la baza', staminele cu an-terele galbine. Aceasta planta ori-ginara din Brasilia si Chile secultiva adesea ca planta decorativa,mai cu seamápriitre pietrii.Iunie-Septembrie. Prin cultura s'au ob-tinut varietati cu florile invoalte,pestrite si numeroase varietati decolori.

A.hrean (Maced.), Cochlearia Armo-racia L., vezi Hrean.

Aiità (Maced.), Vitis vinifera L., veziVita-de-vie.

Aior, Buruianti de negei, Eurdiana-magareascA, Laptele hanelui, [fr.Esule; g. Scharfe Wolf s-lunch]. Euphorbia Estila L.21..planta' erbacee din fam. Euphorbia-ceae ca frunzele indepartate linéar-lanceolate sau lanceolate, sprebaza cuneat-ingustate ; florile gal-bine dispuse in umbele multira-diate. Creste prin fanete umede.IunieAugust.

Aior, Euphorbia helioscopia Ì1., veziLaptele-cucului.

Ai§oarit, Alijaría officin,alis Andrz.,vezi Usturoita.

Ai*or, Alijaría officinalis Andrt.) veziUsturoita. Galanthus niva lis L.,vezi Ghiocei, í Lilium Martagon L.,vezi Crin-de-pridure.

A4or (Bucovina), Paris 4iiacliifoliavezi Dalac.

Am, Alliunt rotundu2n ti., vezi Pur.Aiu (Trans.), Allium sativum L., vezi

Usturoi.Ain-de-Wure (Trans.), Altiudz ursi-

nuns L., vezi Leurda.Aiu-de-plidure, Lilium Martligoit L.,

vezi Crin-de-padure.Aiu-de-toaninit (Trans:), Alijan; sati-

vumL., var. Ophioscordon Dou.? veziUsturoi-de-toainna.

Aiu-de-veari (Trans.), Allitait sati-vum L., vezi Usturoi.

Pur. [fr. Ail-jauuatre;g. Lauch]. .Allium ochroleucumW. et Kit. 21- mica planta erbaceebulboasa din fam. Liliaceab, bulbulalungit cu tunica negricioasii,vizata la varf in libre subtiri, tul-pina rotunda, foile lineare pe parteainferioarti ascutit-carinate, florilegalbine sau palid-galbine, dispusein umbela globuloasii, cu stami-nele ieqite din libare (exerte), in-trecfind perigonul Cu jumatate dinlungimea lor, spatul bivalv maiscurt decát pedunculii. Standpasuni in regiunea montana si sub-alpina. Iulie August.

Ain-sitlbatie (Trans.). [fr. Ail-pota-ger; g. Gemlise-Lauch.].

dacoromanica.ro

4 ZACH. C. PANTU

Allium oleraceuni L. 21.. planta er-bacee bulboasä din fam. Liliaceae,frunzele lineare pe partes

multieostate; forte albe-verzui sau rosietice sunt dispusein umbele ca numeroase bulbile,staminele simple cam de lungimeafoliolelor obtuse ale periantului.Creste prin vii, gridini si locuriaride. IunieIulie.

Aiulierpelui (Trans.), Prazul-iepu-relui, Pur. (fr. Roeambole ; g.S chlangenlauch, Sand-lauch].Alliarn ScorodoprasumL. 21-. planta erbacee bulboasä dinfam. Liliaceae, tulpina invärtitaspirala este cilindricti; frunzeleplane, cu marginea fin - dintatiaspri ; florile rosii-purpuriu-inchise,dispuse in umbele Cu numeroasebulbile, staminele mai scurte de-cAt floral. Creste prin li-vezi, fänete, prin tufisuri si pemarginea pidurilor. IunieIulie.intrebuintatil la bucatarie din carecauzii sa si cultiva.

Aiu§oarik, Alijar-la oficinalis Andrz.,vezi Usturoita.

Aiutior, Alijaría oficina lis An drz., rez iUsturoiti,

Ala°, Caplagea (judetele de pe mar-ginea Duniirei), Grau-gol, Secara-alba. [fr. Epeautre ; g. Sp el z,Dinkel]. Triticum Spelta L.O.si a planta ierboasil din fam.Gramineae, tulpina subtire, fistu-loasA si mai adesea cenusiu-verzie;frunzele glabre sau imprastiat-pil-roase; spicul lung si subtire, pu-tin patrunghiular, lax (spiculeleindepartate) si cu rachisul fragil,spiculele mai adesea cu 4 flori,glumele obovale la värf trunchiate,glumela inferioarl ovalii, obtusacu un dinte median obtus i scurtsau cu o lunga arista In 3 muchi.Spiculele cu 2-3 fructe sunt apro-piate de portiunea rachisului cucare cade la maturitate. Grauntelel'uvate de glumelele sale sunt ro-sietice, putin lateral-comprimatesi cu o adânciltura ingusta. Sazice cil aceasta planta ar fi origi-

nava din Persia. Alacul este unadin cerealele cele mai vechi, eaera cultivata in Egipet, in Grecia

In tot imperiul roman. Aceastäplanta este mai putin productivadecat celelalte specii de grau, darresista mai mult contra diversilorparasiti si este mai rustic, din carecauzi sa cultiva de obicei In re-giunile muntoase. Se cunosc maimulte varietati. Fama obtinuta dingrauntele de Alac este alba fru-moasa. IunieIulie.

Alfunali, Citrus Limonium Risso., veziLamia.

[fr. Citron; g. Zitron e].Fructele comestibile de Citras

Lituania»; Risso., vezi Lämäi.Aliimíltoare, Cydonia vulgaris Pers.,

vezi Gutuiu.Alaur, Datura Stramanium L., vezi

Ciumafaie.Alba, varietate de Vitis vinifera L.,

veziAlbastrA, Centaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.Alblistrea, Centaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.Albistritä, Centaurea Cyanus L., vezi

Vinetele.Albina (Scrieni, judetul Prahova).

[fr. Ophrys ; g. Frauenthrän e,Ragwurz1.Ophrys cornuta Stev.forma banatica Rchb. 2I. frumoasaplanta erbacee din fam. Orchidaceae,tubercule aproape globuloase ; tul-pina cilindrica spre värf anguloasä;frunzele glaucescente sunt oblong-lanceolate sau lanceolate ; fortefrumoase, dispuse intr'un spic lax,seamäna foarte mult cu o albina,de unde si numirea populara a aces-tei rari plante, foliolele periantuluiviolacee, labelul de coloare brunasi velutin-paros este trilobat, lobulmedian eliptic-oboval, seamana cmabdomenul unei albine, lobii late-rali brusc prelungiti au aspectul a2 coarne, cari simuleaza picioareleposterioare ale albinei. Creste pelocuri argiloase, pe coaste i rtipeCu iarba, sau pe marginen pida-rilor. MaiIunie.

dacoromanica.ro

PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL RO 3JAN 6

Alb[peril, varitate de viniferaL., vezi Viti-de-vie.

Ciucusoare, Disculet. [fr.Alysson à calice persistant ; g.Kelch-Schildkraut].A lys-dittn calycinum L O. micà plantaerbacee din fam. Crucíferas, frun-zele verzi-cenusii, lanceolate, celeinferioare obovale ; florile galbine,devenind mai tarziu albe, sunt dis-puse in raceme terminale, corola cupetalele bifide; fructul o siliculi or-

cenusiu-stelat-paroasä siinsoti ta do caliciul p ersis ten t.Cresteprin campii sterile, coline aride 10iprin locuri pietroase. MaiIunie.

Albitd,Alyssum incanum L., vezi Ciu-cusoarii.

Albumea14, Floarea Doamnei, Floa,rea-Domnitei (Piatra -Craiului),Floarea-Reginei (Bucegi, Ceahliiu),Flocosele, Tudeliti (Mold. Cea-hlitu). [fr. Patte-de-lion, Pied-de-lion; g. Edelweiss]. Gna-phalium Leontopodium Scop., syn.Leontopodiunt alpinuni Cass. 21-.midi, planed erbaceedin fam. Conzpositae, tulpinapia ; frunzele linear-lanceolate, as-cutite, inflorescenta alb-galbue,compusi din multe capitule cu nu-meroase flori uaascule si femele,bracteele alb-floconoase dispuseradial, dand astfel inflorescenteiaspectul unei singure flori, dispo-sitiune naturalti, pentru ca si a-tragii atentiunea insectelor asupraadeviratelor flori putin aparente.Päuni stancoase in regiunea al-pinä. IulieAugust.

Allor, Arior, Laptele-Canelui, Lap-tele-cucului (Munt.). [fr. Rhubar-be-des-paysans ; g. C ypr es se n-Wolf smile 11].Euphorbia Cy-pari.ssias L. 4. planti erbacee dinfam.Eupho;biaceae, frunzele ingust-lineare, intregi, glabre cu o sin-guri nervuili sunt numeroase siingrimidite ; florile gilbui suntdispuse in umbele multiradiate ;capsula fin-punctati. Creste pecoline aride, campuri nisipoase, pelangi drumuri. AprilieIunie.

Alior, Euphorbia helioscopia L., veziLaptele-cucului.

Aliu (Maced.), .Allium sativum L., veziUsturoi.

Aliu-di-curie (Maced.), .Allium ursi-num L., vezi Leurda.

Alun, Tufii. [fr. Coudrier,Noisettier, ;g. Haselnuss, Haselstrauch].

Corylus Avellana, L. 1). arbustdin fam. Betulaceae, frunzele cuperiasprii sunt rotunde- cordiformela vfirf ascutite; florile monoice,cele mascule galbine-cenusii, dis-puse in amente (matisori) pendente,cele femele cu stigmate purpurii,cate 1-4 inconjurate de folioleimbricate; fructele insotite de uninvolucru foliaceu, campanulat pa-ros, mai mult sau mai putin deschis,laciniatpe margine si cam de aceiasilungime cu fructul ; fructele nu-mite Alune sunt comestibile. Cresteprin piduri i tufisuri, uneori cul-tivat. FebruarieMartie.

Cu smicele de alun se desalt-all ;mugurii de aion se pun in apà ne-inceputii, se descanta i apoi se spalacu ea pentru musattura de sarpe.Cu biitul de alun, ce creste Inteunau, cu care s'a batut searpele caresugea o broascA, scapand isarpele

broasca, poporul nostru credese pot alunga cu el norii. Cu 1:401de alun verde, InfierbAntat In spuzafocului se frig ptIduceii de pe tal-pele picioarelor.

Alun, Corylus Colurna L. si C. tubu-losa Willd., vezi Alun turcesc.

Alun-turcesc, Alun. [fr. Coudrier enarbre, Noisetier de Byzance ; g.KretischeNuss].Corylus Co-lurnaL. t. mic arbore din fana.Betu-/acme, cu scoarta sub eroasi crepati;florile ca cele dela C. Avellana insimult mai lungi i mai mari, invp-lucrul fructifer dublu cu laciniiguste, inconjoarli fructul numai inpartea sa inferioaril; fructele scurte,globuloase, sau mai late decal lungi,cunoscute sub numele de: Alune,Alunetureeftisunt comestibile.Cresteprin pidurile de pe colinele din re-giunea montani; se cultiva uneori

dacoromanica.ro

6 ZACH. C. PANTU

Martie. Corylus tubulosa Willd.1'). [fr. Noisetier-fatne; g. L a m-b ertsnus s]. Arbust care sea-ming mult Cu C. Avellana de carese distinge prin fructele geminatesau ternate oblongi, mari, brun-roseate cu coaja subtire si prininvolucrul fructifer alungit In tub,adesea de 2 ori mai lung decätfructul, la 'Ad neegal-lacerat, maimult s au mai putin glandulos-páros.Fructele comestibile numite: Alune,Alune-tureefti. Piiduri pe dealurilemontane, uneori cultivat. Martie.

Alune, fructele comestibile de Cory-lus Avellana L., vezi Alun. Co-rylus Colurna L. si de C. tubulosaWilld., vezi ,Alun-turcesc.

Alune americane, ifr. Arachide,Pistache-de-terre ; g. Erd nu s s,Er dpistazi el. Semintele oleagi-noase comestibile de Arachis hy-pogeae L. 0. planti erbace din fam.Leguminosae-Papttionace ae,frunzelealterne, imparipenate Cu 2 perechide foliole, ovale, obtuse, petiolu-late ; florile galbine, reunite 1-7la subtioara frunzelor ; fructele le-gume ovoide, cu 2 rar 3-4 se-minte, sunt umflate la suprafatäCu zbärcituri reticulate. Ovarul lainceput aproape sesil, devine duptifecundatiune lung-pedunculat,curbeaa In jos si fructul sä in-groaph In pämänt, unde ajunge lamaturitate. Originark din America

mult cultivatii pentru se-mintele sale oleaginoase si come-stibile. IulieAugust.

Din seminte sa extrage un oleu,intrebuilitat la bucatarie si in in-dustrie pentru fabricatiunea sapu-nului.

Alune-turcesti, fructele comestibilede Gorylus Columna L. si de Cory-lus tubulosa Willd., vezi Alun-tur-cesc.

Alunele (Banat), Achillea Millefo-lium L., vezi Coada soricelului.

Alunele (Munt.), Mándálaci, Män-&tinsel. [fr. Terre-noix; g. A ck er-nus, Erdkastanie]. Ca-

rum Bulbocastanum Koch., syn.Bunium Bulbocastanum IA. 21. plant&erbacee din fam. Unzbelliferae,däcinile tuberculoase, aproape ro-tunde ; frunzele aproape de 3 oripenatisecate cu segmento lineare;florile albe, dispuse in umbele mul-tiradiate, insotite de involucru siinvolucel cu numeroase foliole ;fructele lungirete cu 5 coaste fili-forme. Creste prin päduri, tufisuri,pe campuri si prin vii, mai cuseamti in pilmant argilos si cal-caros. IunieIulie.

Radacinile tuberculoase continsubstante nutritive, din care cauzasunt intrebuintate la bucatarie.

Alunele (Trans.), Chaerophyllum bulfbosum L., vezi Baraboi.

Amaraluta, Amärutii. [fr. Cicendie-filiforme; g. Bitterblatt]. Ci-cendia filiformis Delarbre., syn. G en-tiana filiformis L.lf icrocalamie Link. a mica plantä erbaceedin fam. Gentianaceae, tulpina ra-mificará chiar dela baz'a; frunzelelanceolate ; florile galbine auriisunt mici, solitare si terminale,caliciul scurt, campanulat cu 4dinti, corola cu 4 diviziani. Cresteprin locuri umede, prin päduri.IulieSeptembrie.

Aceasta planta contine un suc a-mar cu proprietati tonice, stoma-chice si febrifuge.

Anareall, Iarbii-läptoasä, Serparitä,Sopärlitä. [fr. Laitier commun ;g.Kreuzblume, Milchkraut].Polygala vulgaris L. 21- mica plantäerbacee din fam. Polygalaceae; frun-zele sesile ingust-lanceolate; florilemai adesea albastre, rosee, mairar albe, dispuse In raceme termi-nale multiflore, bracteele toatepe jumdtate mai scurte dealt pe-dunculele ; fructul o capsulä com-primatit cordiformä. Creste prinfänetele uscate, prin locurile ni-sipoase dela camp, coline si dinmunti.MaiAugust. Din cauza pro-prietätilor sale tonice, expecto-

dacoromanica.ro

PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORTIL ROMiN 7

rante i sudorifice, intrebuintatácontra afectiunilor pulmonare, multmai activa este frisa P. amara L.-PO4/gala comosa Schkuhr. 21_. se deo-sebeqte de P. vulgaris numai prinflorile nedesvoltate mai scurte de-cAt bracteele superioare, cari leintrec Cu mult; florile mai adesearosee sau albe, rar albastre, dis-puse inteun spic multiflor termi-nal. Mailunie.

Amrirn, Cicendia filiformis Delar-bre., vezi Amäräluá, i Picris hie-racioides L., vezi

Amor, Plum bago capensis Thunbgvezi Floarea amorului.

Amura% (Maced.), Rubus fruticosusL., vezi Mur.

Ananas este un fruct compus dinfructele bacciform i din brac-teele, devenite suculente i con-crescute inteun fel de con damos,de Ananas sativus Lindl., syn Pro-india Ananas L. 21-. planta erbaceedin fam. Bromeliaceae, frunzele li-neare, lungi cu dirrti rigizi, dis-puse in rosetä; florile purpuriu-violacee, dispuse inteun spic dens,terminat printr'un buchet de frunze.Originara din America tropicalä,azi cultivatä in mai' toate regiu-nile calda ale globului chiarin Europa in florara anume cons-truite. Fibrele frunzelor sunt tex-tile. Fructul de coloare gälbue-roieticá. erect qi prevázat la värfcu im buchet de frunze, este unuldintre cele mai delicioase fructecomestibile, el este dulce acripr

are o aroma.' ce se asearnting inacelEw timp cu aroma de piersice,de mere gi de fragi

Anason,Foeniculum migare Mill., veziMolará.

Anason, Anason-ronatinesc, Anis, A-nison, Bädean (Trans.). [fr. Anis,Anis vert ; g. A n is]. PinpinellaAnisum L. (:). plantá erbacee aro-matici din fam. Umbelliferae, tul-pina cilindricä, fistu-loa* ramificatä qi acoperitk cuperi moi i scurti ; frunzele infe-rioare, nedivizate, orbicular-cor-

diforme, ineis-serrat-dentate, celemijlocii penate, cele mai de sustrifide sau nedivizate ; florile micialbe, dispuse in umbela ; fructeleovoide,paroase sunt ceniniu-verzui.Originará din Orient, se cultiväqi prin partile noastre. IulieAu-gust. Melif.

Fructele intrebuintate ca condi-ment i in medicina din cauza pro-prietatilor aromatice, stimulantecarminative.

Anason-frantuzese, Blicium anisa-tum L., vezi Anason-stelat.

Anason- mare, Foeniculum vulgarevezi Malura.

Anason-romanese, Pimpenella Ani-sum L., vezi Anason.

Anason-stelat, Anason - frantuzesc,Anison-stelat, Badian, Bildian. [fr.Anis-étoilé, Badian ; g. S t ern a-n i s]. Fructul aromatic de BU--citan anisatum L. t. arbust din fam.Magnoliaceae, frunze alterne persis-tente, previzute ca punctuaOunisemi-transparente aromatice ; flo-rile galbine-verzui sunt erecte, so-litare, regulate i hermafrodite ;fructul compus din 8 folicule lem-noase, coriace, comprimate qi dis-puse in formä de stea in jurul co-loanei centrale, fiecare foliculi cuCate-o stimäntá roieticä, eliptici,turtitä lateral i cu suprafata ne-

Toate pàrile acestui frumosarbust rtispändesc un miros aro-matic plticut. CreSe prin locuriumede in Asia qi cu deosebire inChina qi Japonia, unde säfoarte mult. In sudul Europei sepoate cultiva sub cerul liber. Mai-Iulie.

Anasonul-stelat din cauza mirosu-lui sau aromatic placut sa intrebuin-teaza pentru aromatisarea manca-rurilor precum i pentru fabricatiu-nea liquerurilor fine, la medicinaintrebuintat ca stomachic qi carmi-nativ.

Alienad (Trans.), Primula officinalisJacq., vezi Ciubqica-cucului.

dacoromanica.ro

8 ZACH. C. PANTU

Angelica, Archangelica officinalisHoffm., vezi Anghelici.

Angelina (Trans.), Archangelica offi-cinalis Hoffm., vezi Anghelicii.

Angelina-salbutica (Trans.). [fr. An-gélique-sauvage; g. Wald-Br ust-wurz.]. Angelica silvestris L. 4.planta erbacee din fam. Umbel-liferae, tulpina fistuloasafrunzele mari tripenatisecate, fo-liolele ovale acut-dintate, nedecu-rente, cele terminale adesea nedi-vizate, cele laterale aproape se-sile, vagina foarte mare si um-flat/ ; florile numeroase albe- ro-sietice, dispuse in umbele com-puse. Cre4te prin frinetele si lo-curile umede din paduri. Iulie-Septembrie. Melif.

Anglielieli, Angelica , Angelina(Trans.), Bucinis. [fr. Angélique-cultivée, Angélique - des-jardins,Herbe-du-Saint-Esprit; g. En g el-w u r zd. .Archangelica officinalisHoffni., syn. Angelica ArchangelicaL. 4. planta erbacee aromatica dinfam. Umbelliferae, radäcina groasä,tulpinacilindricksulcatä,fistuloasa

rosietica poate ajunge pana la 2m. inältime; fruuzele mari, bi penati-secate cu foliolele cordifonn-o vale,neegal-serrat-dentate, cele termi-nale 3 lobate, cele laterale mai a-desea cu 2 lobi, petiolul cilindric,fistulos cu 2 mari expansiuni labaza; florile numeroase, albe-ver-zui ; fruetul ovoid angulos. Crestepe langa torentele, paraele i ran-r,ile din pidurile montane si sub-alpine. IulieAugust.

Semintele,frunzele si mai eu seamiradacina este intrebuintata In medi-cina, din cauza proprieta.tilor salestimulante, tonice, stomachice, car-minative. etc. Popoarele din nordulEuropei mananca vlastarele tinerede Anghelica.

Anghenare, Cynara Scolymus L., veziAnghinar.

Anghinar, Anghenare. [fr. Artichaut;g. Artischocke]. CynaraScolymus L. 21.. planta erbacee spi-

noasa din fain. Compositae, tulpinadreaptá nearipata si foarte rami-ficata ; frunzelemari spinoase, divi-zate, de o culoare verde-albicioasilpe partea superioarti, tomentoasepe partea inferioara; florileviolacee, dispuse in mari capituleaproape globuloase, invälite desolzi membranosi, imbricati i car-nosi la baza. Originara din regiu-nea mediteraniana, cultivata caplanta eulinara din causa solzilorearn* si a receptaculului floral,cari constituiesc o excelenta le-

Anghinarul sa poate cultiva§i ca planta ornamentala pentruportul sau majestos qi pentru frun-zele sale frumoase, cari dau unaspect pitoresc. IulieAugust.

Anglicel (Trans.), Primula officinalisJacq., vezi Ciubotica-cucului.

Angliein, Primula offirinalis Jacq.,vezi Ciubotica-cucului.

Anguliee(Maced.), Primula officinalisJacq., vezi Ciubutica-cucului.

Anin, Alnus glutinosa Gaertn., veziArin-negru.

Anin-alb, Alnus incana DC., veziArin-alb.

Ania-cenusiu (Munt.), Alnus incanaDC., vezi Arin-alb.

Anin-negru (Munt.), .Alnus glutinoeaGaertn., vezi Arin-negru.

Anin-rosu (j. Buzau, Dâmbovita,Prahova), Alnus incana DC., veziArin-alb.

Aninasi, Abatis viridis DC., vezi Li-liac-de-munte.

Anine (j. Buzau, Dambovita, Pra-holm), amentele femele de Alnusglutinosa Gaertn. si de AlnusincanaDC., vezi Arin-alb i Arin-negru.

Anis, Pimpinella fliaSUM L., veziAnason.

Anison, Pimpinella Anisum L., veziAnason.

Anison-dulee, Foeniculum vulgarevezi Molurbi.

Antson-stelat, lilicium anisatum L.,vezi Anason-stelat.

Antonia (Bucovina), Antonigii (Bu-covina). Borser (Bucovina), Cras-tavan (Trans.-comitatul Fagaras).

dacoromanica.ro


[fr. Chérophylle aromatique ; g.Gewiirzhafter Kälbekropf.].Chaerophyllum aromaticum L. 21-,planta' erbacee din fam. Umbellife-rae, tulpina umflatä sub articulatii;frunzele triternate-tripenate, cafoliolele nedivizate, oval-oblonge,serrat-dentate ; fiorile albe, dis-puse in umbele compuse ; fructelearomatice. Creqte prin tufiquri,päraie, i prin poienile umede dinWaffle montane. IulieAugust.

Alltonigil (Bucovina), Chaerophyl-lum aromaticum L., vezi Antonia.

Apärätoare, Somniqor (Bucovina).[fr. Pied-de-lit, Grand-Basilic-sau-vage ; g. Wirbeldost, Wirtel-b o rs te.]. Clinopodium vulgareL. 21.. planta erbacee din fam.Labiatae, tulpina erecta, vilos-paroasi ; frunzele petiolate, ovale,obtuse ; floriIe purpurli, dispusein verticile multiflore, insotite debractee setiforme, ciliate de lun-gimea caliciului. Creqte prin tu-tiquri, margini de pficlure, prinpoieni, livezi, locuri necultivate,prin vii qi pe langa garduri. Iulie-August.

A pit rito are, Mentha Pulegium L., veziBusuiocu-cerbilor.

Arape (Maced.), Raphanus sativusL., vesi Ridiche.

Limba-canelui,Pleraita-roqa (Bucovina). [fr. Lan-gue-de chien, Herbe d'Antal ; g.Hudszunge].Optoglossuntoffici-nale L. (:). planta erbacee, ca mirosgreu, din fam. Borrayinaceae ;

carnoasä fusiiormA, tulpi-na dreapta, ramificatil qi acoperitaca peri moi de o coloare cenuqie;frunzele verzi-albicioase, acoperiteca un puf fin, cele inferioare elip-tice, pele superioare ]anceolatesesile qi putin amplexicaule ; flo-rile ,Inchis-roqietice mai rar albe.Creqte prin locuri inculte, sterileqi pietroase, pe coline uscate, peItinga drumuri qi cu deosebire peun pamfint calcaros. MaiIulie.Melif.

Arätel, Borrago officinalis L., vezi

Limba mielului. Cynoglossum ofi-cinate L., vezi ArAriel.

Arbagle (Trans.), Arpacicii,ran, Harpacia, Puri (Trans.-M-s/4rd.). [fr. Cibouletre, Civette ; g.S chnittlauch].Allium Schoeno-prasum L. 21_. plantä erbacee bul-boasa din fam. Liliaceae ; tulpinaunicii scapiformi ; frunzele linearecilindrice sunt mai toate bazilare,fistuloase qi ingustate spre värf ;florile purpurii, dispuse in umbe-la globuloasä, multiflora qi färitbulbile, foliolele perigonului lan-ceolate, mai lungi dead staminelenedentate. Creqte cultivatä pringradini pentru trebuinte culinare.lunieIulie. Melif.

Arbore-puturos, Ailanthus glandu-loan Desf., vezi Cenuqer.

Arborele-vietii (Banat), Tuie. [fr.Arbre-de-la-vie ; g. Le b ensb au m]

7huja occidentalis L. D. frumosarbore din fam. Coniferae-Pinaceae,tulpina piramidala ajunge uneoriOa la 15 in. inaltime, ramurileintinse orizontal, frunzele imbri-cate de coloare verde-inchisä, aupe partea dorsalà o umflatura re-

caracter care face sit sedeosebeascä de Thu.* orientalis L.Fructele sunt conuri ovoide deordinar ca G solzi trunchiati, se-mintele sunt aripate. Originar dinAtuerica nordica i cultivat inpartile noastre prin parcuri qi maicu seamà prin cimitire. Mai.

Arelitq, Juniperas communis L., veziIenupar.

Arehit, Clematis Vitalba L., vezialba.

Arelar, Ace platanoid es L., veziArtar.

Ardei, Bgici (Maced.), Chiparg,Chipargii, Paparite (Maced.), Pa-prick (Trans.), Piparca, Pip/4.g,Pipariqa, Pipargii, Pi pergea (Bu-covina), Piper-roqu, Piper-turcesc.[fr. Piment, Poivre-long ; g. Pa-prica, Spanischer Pfeffer,Cayenne-Pfeff er.]. Capsicumannuum L. G. planta erbacee dinfam. Solanaceae, tulpina cilindrici;

dacoromanica.ro

10 ZACII. C. PANTU

frunzele ovale ascutite ; florilealbe solitare ; fructele erecte, deregulä oblonge-conice, variazi insifoarte mult In formi, mrime icoloare, ciici ele pot fi : cilindrice,obtuse, globuloase, rosii, verzi,galbine etc. Originarä din Ame-rica tropicalä. (Brasilia si Mexico),introdusil prin secolul al 1VI-leasi in Europa, si cultivi astfizifoarte mult i prin pàrtile noastreca plantà culinard. IulieAugust.

Fructele intrebuintate la buciti-rie ca condiment si pentru salate,ele au proprietati stimulante i ru-befiante.

Aretel (Biinat), Borrago officinalis L.,vezi Limba-mielului.

Area (Maced.), Euphorbia helioscopiaL., E. plat yphyllos L., E. Esula L.,E. Cyparissias L., vezi Laptele-cä-nelui.

Argavan (Maced.), Syringa vulgarisL., vezi Liliac.

Argintieit, Cerencel, Cerentel. [fr.Dryade-à-huit-pétales; g. Si I b e

urz]. Dryas octopetala L. t.mic-arbust din fam. Rosaceae; frun-zele coriace, verzi lucitoare pepartea superioarti, alb-tomentoasepe partea inferioarä si crenate pemargine; florile mari albe, de re-gulä cu 8 petale albe, stamine nu-meroase galbine. Creste pe still-cile calcare din virfurile muntilornostri celor mai 'Matti. IunieAugust. Aceastä plantä este foartemult rispänditä in regiunile dinsprepolulnordic, in Islanda, Groen-landa, Spitzberg. etc.

Arkin (Bänat.), Echinops sphaeroce-phalus L., vezi Rostogol.

A ri eor, Ceratocephal us orthoceras DC.,vezi Plosnicar.

Arlgan (Maced.), Origanum yulgareL., vezi Sovirv.

Aria, Alnus glutinosa Gaertn., veziArin-negru.

Arin-alb (Mold. si Trans.), Anin,Anin-alb, Anin-cenusiu (Munt.),Anin-rosu (Munt.), Aria (Mold. siTrans.), Arin-rosu (Mold.). [fr. Aune,

Aune-de-inontagne ; g.E r le, Elle r,Grauerle, Weisserle].

incana DC. t. arbore dinfam. Betulaceae frunzele ovale as-.cutite la värf, dublu si ascutitdintate pe margine, pe fata infe-rioari cenusiu-glauce i acoperiteea peri moi, cu 8-10 nervuresecundare; forte unisexuale, mo-noice verzui-rosietice, dispuse inamente, cele masculine in lungiamente, ce atärni in jos, apartoamna si persisti peste iarni, celefemele in amente scurte, ovale,apar primivara ; amentele femelenumite Anine sau Arine. Creste prinluncile si pe malurile torentelor siräurilor dela munte. FebruarieAprilie. Acest arbore se afli inregiunile temperate ale emisfereiboreale pang in Finlanda si La-ponia, cultivat uneori ca plantä.ornamentalä.

Scoarta intrebuintata lii industrieca tin ctoriala.

Arin-negra (Mold. qi Trans.), Anin(Munt.), Anin-negru

(Munt.)'Arin

(Mold. si Trans.). [fr. Aune, Anne-commune, Verne ; g. E r 1 e, E 1-ler, Schwarzerle.]. Abates glu-tinosa Gaertn. 1). arbore din fam.Betulareae, frunzele rotunde, cunei-forme la bazi, foarte obtuse lavita neegal dintate pe margine,ea 7 rar 8 nervure secundare, li-picioase (glutinoase) pe partea su-perioarti, glabre si päroase numaila unghiurile nervurelor de pe fatainferioarli; florile monoice, verzui-rosietice, cele barbitesti, disptiseIn lungi amente cilindrice si pen-dente, apar toamna si persisti pesteiarnä, cele femele in mici amentescurte, ovale, cari stau pe arboridupi ciderea semintelor. Oresteprin lunci, pe längi torentele siräurile din munti i prin pädurileumede din sesuri. FebruarieMartie. Melif.

Acest arbore creste repede dincare canza este pretios pentru im-

dacoromanica.ro

padurirea terenurilor umede. Cuscoarta si amentele femele numite:Anine sau Urine, vopsesc roman-cele noastre diversele lor lanuri.

Arin-ro§u (Mold. j. Suceava), Alnusincana DC., vezi Arin-alb.

Arine (Bucovina, Mold. si Trans.),amentele femele de Alnus qiutinosaG-aertn. i Alnus incana DC., veziArin-alb i Arin-negru.

Arior, .Euphorbia Cyparissias L., veziAlior. si Euphorbia helioscopia L.,vezi Laptele-cucului.

Arior-de-baltii. [fr. Euphorbe desmarais; g. S um pf-W o 1 f smil

Euphorbia palustris L. 21.. plantaerbacee din fam. Euphorbiaceae ;tulpina foarte ramificatil; frunzelealterne, lanceolate aproape intregisi glabre ; florile gal bine sau brunesunt dispuse in umbele; bracteeleovale obtuse si sesile ; fructelesunt capsule acoperite cu mid tu-bercule neegale. Creste prin lo-curi mla.stinoase, pe malurile ape-lor. MaiIunie.

Aripane (Maced.), Raphanus sativusL., vezi Ridiche.

Ariz (Maced.), Oryza sativa L., veziOrez.

Armurare, Silyb um MitrianuntGaertn., vezi Arinurariu.

Armurariu, Armurare. [fr. Chardon-de-Notre-Dame, Chardon-Marie; g.Frauendistel, Mariendis-tel]. Silybunt illarianum Gaertn.,syn. Carduus Marianus L. Q. si O.plantii erbacee din fam. Compositae,tulpina dreaptii, ramificata pubes-centa ; frunzele alterne, mari, lu-citoare, glabre si cu vinisoare al-buril, cele inferioare lungärete,sinuate, colturoase, dintate i spi-noase, cele mijlocii sesile, ample-xicaule si penatifide ; florile pur-purii, toate fertile si dispuse incapitule globilloase ; fructele a-chene anguloase, comprimateglabre. Originara din regiunea me-diteranian (sudul Europei), in par-tile noastre cultivata prin gradini

salbiitacita. IulieAugust.

ProprietatIle medicinale (aperiti-ve si emenagoge) ide soestei plantes'ar datori, clupa o veehe supersti-tiune, picaturilor de lapte, ce ar ficazut dela sanul Feeioarei Maria siar fi patat frunzele acestei plante,(frunzele Armurariului au pete albeea laptele). Poporul nostril intre-buinteaza aceagtA buruianii pentrua vindeea armurariul (armurarita)o boalii la vite.

Arnica, Carul-padurilor (Banat),Carul-zinelor (Banat), Podbal-de-munte, Podbeal-de-munte (Trans.).[fr. Arnica, Plan tain.des-Alpes,Tabac-des-Savoyards, Tabac-des-Vosges; g. Arnika, Wolf erleiWolfverleih.]. Arnica montana L.4. planta erbacee glandulos-pu-bescentä, din fam. Compositae, tul-pina cilindrica cu 1-5 capitule ;frunzele coriacee, netede, mai toateradicale, formand o roseta suntoblong-obovale, cele caulinare me-diana opuse sunt oval-oblonge ;fiorile galbine-portocalii, reunitein mari i frumoase capitule, celedela periferie ligulate i femele,cele dela centru tubuloase sunthermafrodite ; fructele sunt ache-ne ovale negricioase. Creste prinfanetele i pasunile umede din re-giunea subalpinA. IunieAugust.

Radacina, frunzele si mai cu samaflorilec Flores Arnieue» sunt tntrebuin-tate,inmedieina ca stimulante, febri-fuge tonice si vulnerare. Poporulnostru intrebuinteaza Arnica pentruvindecarea ranilor.

Aron (Trans.), Arum maculatum L.,vezi Rodu-piimantului.

Arpaeiefs, Anita); Schoenoprasum L.,vezi Arbagic.

Arsinie, Cruciulite, Floare-de-stea.[fr. Croix-de-Jérusalem, Croix-de-Malte; g. Br ennen de-Lieb e,Feuer-Nelke]. Lychnis chal-cedonica L. 4. planta erbacee dinfam. Caryophyllaceae; frunzele oval-lungarete, cele superioare cordi-forme si amplexicaule; florile rosii,rar albe sau pestrite, stint dispusein fascicule umbelate; caliciul tu-

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN IL

dacoromanica.ro

12 ZACH. C. PANTU

bulos-claviform, orarul cu 6 stile;fructul cansula dehiscentil. Origi-nara din Orient (Asia mica, Ja-ponia), sa cultiva prin gradini caplanta ornamentalraunieAugust.

Artar, Arciar, Atar. [fr. Plane, Faux-Sycamore ; g. Spitzahorn].Amt. platanoides L. 6. arbore dinfam. Aceraceae, frunzele cordiforme,lucii, palmat sinuat-lobate cu 5lobi cu dinti lungi i foarte as-cutiti; florile poligame (pe aceiasiplanta stint flori mascuje, flori fe-melesi flori hermafrodite), galbine-verzui sunt dispuse in corimbepedunculate, erecte ; staminele flo-rilor mascule sunt de aceiasi lun-gime cu corola ; fructul aripat esteo samara, membranoasrt cu aripeledivergente. Creste prin paduriledin regiunea montana; adesea cul-ti vat ca planta ornamental, ob-tinandu-se prin cultura numeroasevarietati. AprilieMai. Melif.

Aiaiu (Maced.), Papaver somnife-rum L., vezi Mac-de-gradini.

Astratui, Hasmatuchi, Hatmatuchi,Turbure (Trans.), Turburea. [fr.Cerfeuil; g. Gartenker b el]..Anthriscus Cerefolium Hoffm. O.planta erbacee odoranta din fam.Umbelliferae ; tulpina fistuloasii, a-coperita Cu peri moi in regiuneanodurilor ; frunzele alterne de 3ori penati-secate, foliolele adancpenatifide cu lobii obtusi scurt-mucronati ; florile albesunt dispusein umbele ; fructele lineare netedede 2 ori mailungi de catrostrul lor.Creste prin tufisuri, livezi, pe langagarduri, pe marginea padurilor ia viilor ; uneori cultivata ca plantd

MaiIunie.Asmatui-mligaresc, Tonus Anthris-

Nis Gmel., vezi Hatmatuchiul-ma-garului.

Asmatui-sallbatie, Anthriscus trichos-perma Schult. 0. planti erbaceeveninoasil din fam. Umbelliferae,du pa unii botanisti numai varietatedela .Anthriscus Cerefolium Hoffm.de care difera prin fructele linearesetulos-paroase nu glabre si netede.

Creste prin pàduri i dumbrave.MaiIunie.

Aspic (Trans.), Lavandula Spica L.,vezi Leventica.

Aspri*oarà (Banat), Galiutn AparineL., vezi Turita.

Asudul ealttlul (Trans.), Ononis hir-cina Jacq. i Ononis spinosa L., veziOsu-iepurelui.

Asudul-eapului (Trans.), Onon is hir-cina Jacq. i Ononis spinosa L.,vezi Osu-iepurelui.

Ata-apei (Banat), [fr. Philonotis-des fontaines ; g. Sternmoo s,Streifkopf]. Philonotis fon-tana Brid., syn. Mniwn fontanum L.Muschi acrocarp din fam. Bartra-mtaceae, mica plaqtri de 4-10 cm.inaltime, formeadi tufe intinse deo coloare verde-grilbue ; capsulaovali-globuloasit, striata cu oper-cul mic ; fructifica in timpul verei.Creste pe marginea päraielor siisvoarelor, In campiile mlastinoasesi pe stanci umede.

Ata-apei vezi Mrttasa-broastei.Atar, Acer platanoides L., vezi Arar.Atmatuelti, Anthriscus Cerefolium

Hof fm., vezi Asmitui.AÙ (1VIaced.), fructele comestibile

de V itis rinifera L., vezi Vita-de-vie.

Aitit-fritateasch (Maced.), Ribes ru-bruin L., vezi Coacriza.

Aurata, Margarita (Munt.), Ochiu-boului (Trans.), Roman (Trans.),Romonita-mare, Tataise (Bucovi-na), Tatilisi. [fr. Grande Margué-rite; g. Käseblume, Gros-se Massliebe]. Leucanthe-mum vulgare Lamk., syn. Chrysanthe-mum Leueanthemum L. 21.. plantrt er-bacee din fam. Compositae, tulpinadreaptil putin ramificatri, mai ade-sea cu un singur capital ; frunzelebazilare oboval-spatulate, lung-pe-tiolate si crenate, cele superioaresesile, amplexicaule, linear-oblonge*i serrat-dintate pe margine ; flo-rile dispuse in capitule, cele mar-ginale ligulate sunt albe i femele,cele centrale tubuloase, hermafro-dite formeaza un disc galbin. Creste

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN 13

prin fânetele vi prin poenile dinpäduri ; uneori cultivatä ca plantadecorativa. lunieAugust.

Amical. [fr. Camara-commune, Lan-tana-i-feuilles-de-Mélisse, g. G e-meine Wandelbliithe, Wan-delrdschen].Lantana CamaraL., syn. L. aculeata L., L. scabridaAit. 1). arbust din farn. Ve)benaceae,tulpina robustti, mai mult sau maiputin ghimpoasä cu numeroase ra-muri tetragonale, rigide sau pre-vtizute ca mici ghimpi ; frunzeleopuse, ovale sau oblonge, ascutite,serrat-dentate, reticulat -rugoase,scurt-petiolate,scabre(aspre)pe f atasuperioarit, alburii pe ceainferioarti,frecate in mänd rdsptindesc unmiros penetrant neplacut ; florilegalbine-portocalii, devenind maiapoi rovii, variind astfel coloareadela plana la planta, dispuse incapitule semiglobuloase, la vfirfulpedunculelor egali de lungi cu frun-zele, caliciul cu tubul scurt ca 4

Babita (Miant.), Mane (Mold.), Bu-rete-de-iascd,Copitti (Trans.), Usa,Wicillie (Bucovina vi Mold.). [fr.Amadou, Amadouvier ; g. Z u n-derschwamm, Feuer-schwamm]. !l'ornes fomenta-rius Fr., syn. Polyporus fomenta-rius L. Ciupered din fam. Polypo-raceae, ptildria de forma unei co-pite de cal cu sulcuri concentrice,la inceput de coloarea funinginei,devenind apoi alburie, este glabrävi acoperitat de o coaje lucitoarefoarte tare; inliuntru are un rniezbrun-rovietic, moale ca bumbacul,poni sunt lungi, subtiri vi decoloare brun inclusa. Crevte pefagi blitrdni *i pe mesteacrtni.l'ornes igniarius Fr:, syn. Polyporusigniarius L. Ciupercd care se dis-tinge de precedenta prin prildriaacoperitä la inceput de un stratde peri alipiti, care'i dau un as-pect alb, devenind mai tärziu brun

B.

dinti, corola cu tubul curbat, um-flat la mijloc vi terminat prin 4mici lobi, scurti vi neegali ; sta-mine 4; fructul bacciform, globu-los este negra la maturitate. Ori-ginara din America de sud vi dinEstindia, cultivatrt ea planta de-corativa, obtintIndu-se prin culturavi incruciväri numeroase varietätihorticole.

Avram, o varietate din specia Pro-nus insititia L., vezi Goldan.

Avrame, varietate de prune obtinutäprin cultura din specia Prunus in-sititia L., vezi Goldan.

Avritmeasit, Ajuga Laxmanai Benth.,vezi Barba-boierului.

Avriimeash (Bgnat), ramurile flori-fPre de Gratiolla officinalis L., veziVeninaritti.

Avriimeaseil, (Banat), Gratiola offici-nalis L., vezi Veninaritd.

Azmiurà (Maced.), fructele comesti-bile de Rubits IdaeusL., vezi Smeur.

vi la una negricios, coaja pailii-riei este foarte tare vi sgrdbun-toasti, miezul este bruniu, tare vicompact, poni foarte mici, strati-flcati sunt cenuvii,devenind brunii.Crevte mai cu manad pe meri, pepruni vi pe salcii.

Ambele aceste ciuperci sunt in-trebuintate pentru a prepara pro-ductul vegetal cunoscut sub nu-mele de lasca.

Brteglie (Mold.). Fomes fomentariusFr. vi F. igniarius Fr., vezi Babita.

Bacan, Scortitä (Bucovina). [fr. Bols-de-Campdche, g. Blauhol 4Lemnul de Haematoxylon campechia-num L. ti. arbore din fam. Legu-minosa e-Caesalpinioideac, tul pilla de12-14m. fatal* ramuri flexuoase;frunze alterne penaticompuse, fo-liole oval-rotunde, obtuse ; florileraid, galbene, odorante vi dispuseIn raceme axilare. Acest arborecrevte in America centrald, in Co-

dacoromanica.ro

ZACH. C. PANTU

lumbia i in India occidentalti, iarcultivat, creste in mai toate tarilecalde. Bacanul este un lemn tare,compact, de coloare rosieticil, seposte lustrui si se intrebuinteazain tamplarie; este intrebuintat si invopsitorie din cauzil, ca contine unprincipiu colorant numit Haemato-xylina. Scoarta acestui pretios lemnse intrebuinteazti in medicing caadstringent contra diareelor cro-nice. Bacanul se exploateaza inAntile, in Guyana, Venezuela, St.Domingo si Haiti, de unde se ex-porteaza sub forma de butuci.

Bacon, Nicotiana rustica L., vezi Tu-tun turcesc.

Baconita, Nicotiana rustica L., veziTutun-turcesc.

Mclean (Trans.), Pimpinella .AnisumL., vezi Anason.

Badem (laced.), Prunus AmygdalusStockes., vezi Migdal.

Badian, fructul aromatic de Illiciumanisatum L., vezi Anason stelat.

Baem (Maced.), Prunus AmyydalusStockes., vezi Migdal.

Bagrin (Banat), Robinia PseudacaciaL., vezi SOcam.

bisit. [fr. Epiaire-des-bois, Grandetpiaire, Ortie-puante ; g. W al d-ziest, Bienensaug, Kröten-kraut]. Stachys silvatica L. 4.planta erbacee din fam. Labiatae ;tulpina acoperitä cu peri aspri,ramificata spre värf si prevazutacu peri glandulosi; frunzele lungpetiolate, cordat-ovale, ascutite,pe margine dintate i acoperitecu peri aspri; florile rosii, mairar albe, sunt dispuse cate 6 inverticile ; dintii caliciului termi-nati printr'un vilrf ascutit, corolade 2 ori mai lungi cleat caliciul.Creste prin padurile umede i um-broase. IunieAugust.

Balbor, 1roUius europaeus L., veziBulbuci.

Mosel (Mold.), Burete balos (Mold.).[fr. Russule-fétide, g. Stinke n-der-Taublin g]. .Russula foe-tens Fr., syn. Agarieus foetens Pers.Ciupercti suspecta, cu un miros ca-

racteristic foarte nepläcut, din fam.,Agaricaceae, palaria galbin-rosie-tica, globuloasa, apoi intinsa, pu-tin carnoasa, fragilá, viscoasti, cumarginea subtire, sulcata; lamelealburii, neegale, furcate si anasto-mosate; piciorul (stipitele) alb,gros, plin mai pe urma gol in-launtru; carnea alba gretoasii areun gust acru. Creste pe ptimäntin padurile de brad si de fag.

Balsamine (Trans.), hnpatiens Bal-samina L., vazi Canale.

Bältittura, Marrubium vulgare L.,vezi Unguras.

Bitlur, Sorghum halepense Pers., veziCostrei i Sorghum vulgare Pers.,vezi Mature.

BalarA, Colchicum autumnale L., veziBrändusa-de-toamna.

'BMus* Ceapa-cioarei, Gainità, Gai-nuse, Laptele-pasarii, Plisc-pasa-resc. [fr. Dame-d'onze-heures, Bel-le-d'onze-heures; g. Milch stern,Vogelmilch].Ornithogalion um-bellatum L. 21-. mica planta erba-cee din fam. Liliaceae, frunzele li-neare canaliculate ; florile albe,dispuse in corimbe, foliolele pe-riantului oblonge, obtuse ; pedun-culii inferiori fructiferi orizontal-patenti, fructul ascendent o cap-sulä trigonalä cu numeroase se-minte. Creste prin fanete, locuricultivate umbroase, prin gridinisi pàduri. AprilieMai. Ornitho-galum tenuifolium Guss. 4. diferade precedenta prin frunzele fili-forme uneori ciliate, prin florilemai mici si cu foliolele perian-tului oblonge, ascutite mai micimai delicate decit la specia pre-cedenta i prin pedunculele fruc-tifere erect-patente, nu orizontal-patente. Ctimpuri, dealuri, livezi,cränguri in locuri uscate. Aprilie-Mai.

Bambe, _Hibiscus esculentus L., veziBame.

Bame, Bambe. [fr. Gombo, Gombocomestible ; g. G omb o, Rosen-flitte, Essbare Eibisch,Ibisch]. Hibiscus esculentus L.,

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL R031IN 15

syn. Abelmoschus esculentus L. 0.planta erbacee din fam. Malvaceae,tulpina erectä simpla sau putinramificata ; frunzele mari cordi-forme cu 5 lobi, neegal dintatepe margine, verzi inchise pe par-tea superioara, putin cenusii pecea inferioara ; florile solitare gal-bine cu centrul brun sau violaceu ;caliciul extern cu 10-12 foliole ;fructul capsulii piramidala cu 5coaste si divizatà in 5 loje cu nu-meroase seminte cenusii-verzui, a-proape sferice cu suprafata gra-nuloasd. Originara din Ostindia,cultivata ca plantä alimentara. Iu-nieIulie.

Fructele tinere (Bamele), avute inmucilagiu, sunt intrebuintate la bu-

e.

Banane. [fr. Banane; g. Ban an e],fructele comestibile de: Musa pa-radisiaca L. 21- si Musa sapientiumL. 21-. plante erbacee din fam. Mu-saceae ; ele ajung la inältimi con-siderabile, din care cauza au unaspect arborescent ; tulpina car-

constituiti din petioleleinvaginante ale frunzelor alterne

foarte mari. Din mijlocul frunze-lor iese o mash' fusiforma rosie-tick formata din bractee inseratepe un peduncul, care se lungestesi se curbeazä. La subtioara fie-carei bractee se afla flori fasci-culate, care sunt sesile, neregu-late, hermafrodite sau poligame ;periantul ea 6 diviziuni, dispusein 2 verticile ; fructele baciforme,carnoase, fainoase, zaharoasearomatice, sunt dispuse ca si flo-rae, in regime voluminoase. Dupice a fructificat planta moare, iardin rizo mul alimentat de nume-roasele ritdacini adventive, iese unmugure, care se desvolta inteoplanta nouti. Fructele de M. pa-.radisiaea L. sunt mari, ajungänduneori Oa, la 30 cm. ; carnea loreste mai mult fainoasa cleat za-haroasa si se manancii mai multfierte sau coapte: cele de M. sapien-

ulna L. sunt aproape cilindrice,lungi de 10-12 cm., foarte dulci,foarte gustoase i aromatice, ca se-minte rudimentare, care aborteazäprin cultura. Ambele specii ori-ginare din Asia tropicalk multcultivate prin tàrile calde.

Legendele din orient spun ca M.paradisiaca L. ar fi fost arborelestiintei binelui si al ritului (pomuleel oprit) din ale crtrui fructe agustat Eva qi a dat i lui Adam,iar cu frunzele si-ar fi acoperit stru-mosii no$ri corpul.

Bandraburce, Solanum tuberosuin L.,vezi Cartofi.

Bfingin (Maced.), Buxus sempervirensL., vezi

Binh* Schinuta, Spinuta. [fr.Raiponce orbiculaire ; g. R u n d-köpfiger Teufelskrallen,Rundköpfige Rapunzel].

Phyteuma orbiculare L. 21- micaplanta erbacee din fam. Campanu-laceas, tulpina erecta simplá i gla-bra ; frunzele glabre, crenat-ser-rat-dentate, cele inferioare lungpetiolate, cordiform-ovale sau o-val-lanceolate, cele superioare li-neare sesile ; florile albastre in-chise, rar albe, dispuse in capi-tule terminale globuloase, insotitede bractee oval-lanceolate, putinserrat-dentate. Creste prin pasiu-nile pietroase i prin poenile dinregiunea alpina si subalpina.nieAugust.

Biinutei, Bellis perennis L., vezi Bi-nuti.

Bilnutele, Bellis perennis L., veziBanuti.

BAnuti, Bártuei, Banutele, Bumbu-sor (Bucovina), Butculitii (Trans.),Butculite (Trans.),Flo are-frumo as a,Floricele-frumoase (Trans.), Fru-sita (Trans.), Paralute (Munt.),Scanteuta (Bucovina). [fr. Paque-rette, Petite Marguerite; g. M as-sliebe, Maasliebchen, Marien-bliimchen, Gänseblümchen,Tausendschön]. Bellis perennisL. 21-. mica planta erbacee din

dacoromanica.ro

fam. Compositue ; frunzele toate ra-dicale formeaza o rozeti intindt;ele sunt oboval-spatulate, crenatepe margine si putin paroase; florilesunt dispuse in mici capitule soli-tare la varful pedunculului, ce iesedin mijlocul tufei de frunze radi-cale ; cele marginale femele suntalbe sau rosee, cele centrale gal-bine. Creste prin livezi, fánete sipasuni ; foarte mult cultivata caplanta decorativa, sa cunosc maimulte varietati horticole. Aprilie-Septembrie.

Baraboi, Alunele (Trans.1, Barlaboi,Gusnici (Trans.-Nasaud). [fr. Cer-feil-bulbeux, Cerfeiul-tubéreux ; g.Kalberkropf, KerbeIrtibe,Pimperlimping.1.Chaerophyl-hon biabosum L. 8. planta erbaceedin fam. Umbelliferae ;tuberculoastt, tulpinafistuloasa pre-vazuta la baza cu peri aspri, iarla partea superioara glabra, eaeste glauca i cu pete purpurii ;frunzele de 8-4 ori pinatifidecu segmente multifide lineare ;fiorile albe, dispuse in umbelecompuse, involucru lipseste saunumai cu 4 frunze, involucelulglabru cu 4-6 foliole. Cresteprin tufisuri, locuri necultivate,pe lttnga garduri i prin päduriumede. IunieIulie.

Sa cultiva ca planta alimentaradin cauza radacinilor sale tubercu-loase cam de marimea si de formamorcovilor, ele sunt carnoase, putinzacharoase si au un gust placut aro-matic.

Baraboi, Solanum tuberosum L., veziCartofi.

Burlando, Solanum tuberosum L.,vezi Cartofi.

%mata (Trans.), Onosma arenariumW. et Kit., vezi Oträtel.

Barba-boierului, Avrameasa, Car-stäneasa, Cristeneasti. .AjugaLaxmanni Benth., syn. PhieboatheLaminattni Tausch. 21. planta erba-cee lanuginos,piroasit din fam. La-biatae ; tulpinele simple erecte ori

ascendente ; frunzele nedivizate,oblonge, obtuse, sesile, de, tottregi sau si serrate; florile soli-tare ori cate dona, axilare, corola,de o coloare galbuie-urata si cuvine purpurii, este de 2 ori mailunga de cat caliciul. Cresta prinfanetele uscate, pe coline aride,prin tufiF,turi si pe marginea padu-rilor. MaiIunie.

Barba-boterului, Nigella damascenaL., vezi Chica-voinicului.

Barba-eaprei (Mold.), Calocera vis-cosa Fr., syn. Clavaria viscosa Pers.Ciuperca, de coloarea gälbenusuluide ou, din fam. Dacryomycetaceae,corpul ei gelatinos-cartilaginos,dichotomic-ramificat, ramurele vis-coase, rigide si resistente, sporiialungiti. Creste p'rin paduri petrunchiuri de brazi.

Barba-caprei (Mold.), Clavarla bu-trytis Pers., vezi Ramurele. eta-varia coralloides L., vezi Bureti-de-conopidfi. Clavaria crispula Fr.,vezi Togintigel. Clavaria for-mosa Pers., vezi Melosel.

Barba-eaprei, Spirae t EilipendulaL., vezi Aglica.

Barba-eaprei (Trans.), Spiraea (Ti-marla L., vezi Cretusca.

Barba-eaprei, Floare-de-camp gal-bentt,Salatti-de-iarna(Trans.),Tata-caprei. [fr. Salsifis majeur ; g.Grosse Haferwurz, Bock-sb ar t].Tragopogon major Jacq.(D. planta erblicee din fam. Campo-sitae, tulpina erecta simplä sau rami-ficata ; frunzele linear-lanceolate,adesea undulate sau rasucite ; flo-rile galbine deschis sunt dispuse incapitule, deprimate la mijloc i pm.-tate de peduncule umflate la parteasuperioara in forma de maciucit ;involucrul Cu 8-12 foliole aproapede 2 ori mai lungi decat florile ;fructele achene cu ciocul (rostrul)mailung decat fructul insusi. Cresteprin fanete sterile, coline aride, depreferinta pe calcar. IunieIulie.

Barba-linpitratului (Munt.), LychnisCoronarla Lam., vezi Curcubeu.

Barba-iimpar4tulut (Mold.),Noptitti,

16 ZACH. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAS 17

Norea. [fr. Belle-de-nuit, Herbe-triste, Merveille - du - Pérou ; g.Wunderblume].Afirabilis Ja-lapa L. 4 si 0. planta erbaceedin fam. Nyctaginaceae, radacinanapiformä, negricioasii; tulpina no-duroasa, ramficati glabra sau putinparoasa ; frunzele opuse, oval as-cutite, obtuse sau aproape cordi-forme la baza, petiolate, glabresau adesea ciliate ; florile rosii,galbine, albe, sau pestrite suntplacut mirositoare, scurt-peduncu-late si dispuse cate 3-6 in fas-cicule terminale, ele se deschidseara dela apusul soarelui i staudeschise toadt noaptea; florile ln-conjurate de un involucru calici-form tubulos-campanulat cu 5 di-viziuni, care continua a crestepersista chiar i dup. caderea se-mintelor, perigonul In forma depalnie cu tubul lung si ingust culimbul dilatat cu 5 lobi ascutiti,staminele 5, uneori iesite afara dinfloare, stilul proeminent cu stig-matul globulos. Originará din Me-xico si Peru este adeseori culti-vatä, ca planta ornamentala. Iulie-Septembrie.

Radacina tuberculoosa are pro-prietati purgative.

Barba-Impitratului, Viola tricolor L.,vezi Trei-frati-patati.

Barba-lai-Arou, Arum maculatumL., vezi Rodu-piimantului.

Barba-lupului, Helleborus purpuras-cens W. et Kit., vezi Spanz.

Barba-popal, Barba-tapului, Coada-priculicilor, Cornul-dracului, Floa-rea-smeului, Goliciunea fetei-pa-durei, Muma-pädurei. [fr. Barbe-de-bouc; g. Geissbart).Spiraea .Aruncus L., syn. .4rwan48sib:ester Kosteletzky. 4. planta er-bacee dioicà din fam. Rosaceae ;frunzele de mai multe ori com-puse, foliolele mari oval-lungarete,ascutite i neegal dintate pe mar-gine ; florile mici albe-gälbui suntdispuse inteun fel de raceme despice. Creste prin padurile umede

si umbroase din munti. Se cultivaca planta decorativa prin grädini,mai cu sama indivizii masculi.IunieIulie.

Barba-sasului (Trans.), Equisetumarvense L., vezi Barba-ursului.

Barba-tapalui, Spiraea Aruncus L.,vezi Barba-popei.

Barba-ungurulut, Garofita. [g. e-dernelke, Nadelbllitterige-Federnelke]. Dianthus spiculi-folius Schur. 4. mica planta erba-cee din fam. Caryophyllaceae,cina puternica, emite numeroasetulpini tetragonale, netede ; frun-zele verzi, inguste, linear-subulatecu 3 nervure, pe margini serrulat-scabre ; florile de regula solitarela varful tulpinelor sunt albe saurosee si placut mirositoare, corolaCu 5 petale, lamina petalelor, dupacircumferinta subrotunda, de 2 orimai scurtä cleat unghicula este a-diinc-laciniati (-1/8 parte), laciniilebi=trifide, areola medie oval A,este paroasa la bazit. Squamele ca-liciului 2-4 sunt oval-eliptice, pe-lucid-marginate cu 3 nervure de 5ori mai scurte decal caliciul, E-brupt si scurt- aristate ; fructelecapsule galbine. Creste prin pi-suni si pe stanci calcare in regiu-nea alpinä i subalpinä. Iulie-August.

Barba-ursului,Barba-sasului(Trans.),Bdidisor, Coada-calului, Coada le-pei,Coada-manzului,Codaie(Trans.),

- cositor, Paral- porcului.[fr. Prêle-des-champs, Queue-de-cheval, Queue-de-rat ; g. A c k er-Schachtelhalm, Duwok,Kann enkraut]. Equisetumarvense L. 4. planta erbacee din fam.Equisetaceae, cu 2 feluri de tulpini,tulpinile fertile apar mai intai, elesunt galbui, cilindrice, simple, ca-naliculate, noduroase i previizutela nivelul nodurilor Cu vaginemembranoase, tubuloase, divizateIn 8 sau 10 dinti lanceolati, elesunt terminate printr'un spic o-blong, care poardi sporangii, cecontin spori numerosi. Mat tarziu

2

dacoromanica.ro

alte ramificatiuni ale rizomuluiproduc tulpini sterile, verzi, sub-tiri, ramificate, 6-15 ramuri te-tragonale, verticilate, simple sausi ele putin ramfficate. Creste prinfanete si campuri argiloase si u-mede. MartieAprilie.

Tulpinele de Equisetum serva sprea lastrui metalele, pentru ca cottonsince; in Italia sa mananca vlasta-rele tinere ca si sparanghelul. Tul-pinele acestei plante au proprietatiadstringente t;;i diuretice, din carecausa sunt intrebuintate in medicina.Poporul nostru crede, ca vacilesi oile isi pierd laptele daca ma-nanca din aceasta planta.

Barba-ursului (Bucovina). [fr. Pré'le-des-bois, Queue- de - cheval ; g.Waldschachtelhalm].Equisetum silva ticum L. 21.. plantaerbacee din fam..Equisetaceae ca 2feluri de tulpini, cele fertile suntla inceput albe-rosietice si nera-miflcate, devenind apoi verzi siramilicate ca §i tulpinele nefruc-tifere, cari apar de ()data cu celefructifere, ele au numeroase ver-ticile de ramuri patrunghiulare,arcuate si placate in jos, fhà la-cuna centralti, cu rrimurele trigo-n ale ; vaginele membranoase cu 4-6dinti neegali, lati si la varf ascu-titi ; spicul sporangifer oblong-ci-lindric si obtus. Creste prin locuriumede si umbroase din paduriledela munte. MaiIunie.

Barba-ursului (Bucovina), Usneabarbata Achar., vezi Matreata-de-arbori.

Bitrbi§oari (Banat), Alyssum mini-mum Willd. C). mica planta erba-cee din fam. Cruciferae ; frunzelealbicioase lanceolate, cele inferi-oare obovale ; florile palid-galbine,devin mai tarziu albe, dispuse inraceme terminale, caliciul caduc,corola are petalele cu marginea in-treaga ; fructele sunt silicule or-biculare glabre. Creste prin campiinisipoase si pe coline aride. Mai-Iunie.

BarboasA, Pais-dulce (Trans.), Sa-

ding. [fr. Chien-dent it, balai, Bros-sière; g. B art gras].AndropogonIschaemum L. 21-. planta erbacee dinfam. Gramineae ; frunzele linearecanaliculate ; florile dispuse inspice cilindrice, digitat unite cate2-10; axa spicului, pedicelele sibaza spiculelor sunt previizute cuperi lungi si aspri ; spicele suntpatate cu rosu sau verde si violet.Creste prin locuri arenacee si us-cate, pe dealuri aride si calcare.JulieAugust.

BArcoace. [fr. Cotonéaster, Néfliercotonneux; g. Z we rgm isp e 1,Bergmispel].Cotoneaster in.tegerrima Medik., syn. Cotoneastervulgaris Lindl. 1). mic arbust dinfam. Rosaceae ; frunzele ovale, ro-tunde, intregi pe fata superioartiverzi si glabre, pe ces inferioaraalb-tomentoase ; florile albe-rosie-tice sunt axilare, scurt pedicelate,caliciul glabru, numai pe margineacoperit ca si pedunculele cu pu-tini peri moi ; fructul reflex rosuca sangele este glabru lucitor siglobulos. Creste pe stancile deprin padurile muntoase din regiu-nea subalpina; uneori cultivat pen-tru decorarea stancariilor. Mai-Iunie.

Bardace, varietate de prune obti-nut a prin cultura din specia Prunusinsititia L., vezi Goldan.

Barlaboi (Banat si Munt.), Chaero-phyllum bulbosum L., vezi Baraboi.

Bkiclt (Maced.), Capsicum annuumL., vezi Ardei.

Bkina-porcului (Trans.Brasov.).[fr. Cloches ; g. Glockenbl u-m e]. Campanula persicifolia L.21-. planta erbacee din fam. Cam-panulaceae ; tulpina erecti, simpla,glabra ; frunzele rigide, glabre, ma-runt si indepartat serrat-dentate,cele inferioare oblong-obovale in-gustate in petiol, cele superioarelanceolate sau lineare, sesile ; flo-rile mari, frumoase sunt albastre,rar albe, dispuse inteun racemterminal pauciflor, laciniile caliciu-lui lanceolate ; fructul o capsula

18 ZACH. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCIITE DE POPORIIL ROMIN 19

erecta, dehiscenta la mijloc sau a-proape de värf. Cre§te prin paduri,tufipri §i livezi. IunieAugust.

Bällitarnieä, Batatarnitti, Petim-broasä.[fr. Senecon; g.Baldgreis,Kreuzkraut]. Senecio erucifo-lius L. 21-. planta erbacee din fam.Compositae ; rizomul repent, frun-zele penatisecate Cu segmentelelanceolat-lineare, ascutite, intregisau dintate pe margine, la bazacu mici auricule amplexicaule qicu marginea intreagli ; florile-gal-bine deschis, sunt dispuse in ca-pitule, reunite la rändul lor inraceme, umbeliforme ; caliciul ex-tern multifoliat q't mai scurt dealtinvolucrul ; fructele achene aco-perite cu peri scurti 0 aspri lapipait. Cre0e prin tuflguri, pemarginea padurilor, prin locurium ede, pe langii vii. IulieAugust.

Bittlitarnitit, Senecio erucifolius L.,vezi Batatarnicki.

Bittrinis, Coada-vacii Soricel Spi-rince, Spirincea, Stauta. [fr. Ver-gerette du Canada ; g. K a n a-dische Diirrwurz].Erigeroncanadensis L. G. plant& erbacee dinfem. Compositae ; tulpina dreaptipaniculat-ramificatii ; frunzele li-near-lanceolate pe margine eucili-rigizi; florde albe-spalacite saulila sunt dispuse in capitule reu-nite in panicule alungite la värfultulpinei. Creqte prin locuri culti-vate 0, inculte, prin darfinnituri,pe lä,ngi drutnuri, pe längil caseetc. Iulie Septembrie. Aceasta,plantrt, originara din America (Ca-nada), s'a introdus in Europa delaanul 1655 cu niqte pasar inpaiate,acum este foarte comuna in toataEuropa.

Belengher (jud. Dfimbovita), Sor-ghum halepense Pers., vezi Costrei.

B0100, [fr. Balisier, Canne d'Inde,Faux-sucrier ; g. In dischesBlumenrohr]. Canna idicaL. 21. plantii erbacee din fam. Can-naceoe ; frunzele mail, intregi, al-terne, oval-lanceolate, invaginante,verzi sau purpurii ; florile nerd-

gulate, foarte curioase sunt dis-puse intfun spic terminal dreptsi au colori variabile, galbin-des-chis qi ro§u-carmin. Originara dinAntille, ski cultiva foarte multprin gradini ca planta ornamen-tan pentru frumusetea florilorsale. IunieSeptembrie.

Rizomul avut In fecula servil sprea face cataplasme emoliente si de-coctiuni diuretice si diaforetice.

Belies-poreulul, Lycoperdon BonetaL., vezi Gogoaqe.

BeOcata, varietate de V at's viniferaL., vezi Vita-de-vie.

Be4icoasii, Salcam-galben. [fr. Ba-guenaudier, Faux-Séné, Séné-ba-tard ; g. Blasenstrauch).Colutea-arborescens L. /). arbust dinfam. Leguminosae-Papilionaceae ;frunzele imparipenati-compuse Cu7-11 foliole eliptice, obtuse, pu-tin emarginate qi terminate prin-tr'un mic värf ascutit ; florile gal-bine, dispuse ate 5-12 in ra-ceme axilare, caliciul persistenturceolat cu 5 dinti, corola papi-lionacee cu stindardul mare orbi-cular qi preväzut la beat' cu 2glandule; fructulpkistara(legumen)inchisa, vesiculoasii, membranoasai cu seminte numeroase. Acest

frurnos arbust sa cultiva foartemult prin grädini ca planta orna-mentala. MaiIulie.

Frunzele qi semintele posed pro-prietziti purgative, planta intreagaeste avuttl in tanin.

Beqicoasl, Silene infiata Smith., veziGua-porumbului.

BeOeuri (Banat qi Oltenia), FhysalisAlkekengi L., vezi Papanu.

Beqleutii (Bucovina), Gentiana ascle-piadea L., vezi Lumlnarica-pamân-tului.

BeVna-ealului (Trans.), LycoperdonBovista L. vezi Gogow.

Beina-lupului, Lycoperdon BovistaL., vezi Gogoaqe.

Be4ina-poreu1ui, Lycoperdon BovistaL., vezi Gogow.

dacoromanica.ro

20 ZACH. C. PANTU

Be§ina-parcului (Mold.). [fr. Vesse-de-loup-perlée, Vesseloup-hérissée,Loufa-de-loup ; g. Flas che n-Stäubling, Gemeiner-Stäubling, Stachelwarziger-Stäubling.].Lycoperdongentma-tum Batsch. Ciupercli globuloasadin fam. Lycoperdaceae, alba apoirosietica sau bruna, oval-mame-lonatil i ingustata intr'un piciorcilindro-conic, acoperita de papileccinice rigide si caduce. Varfulacestei ciuperci are o mica, gibo-sitate, de unde printr'o mica des-chizatura iese la maturitate unpraf bruniu, format de sporii plan-tei. Creste pe pamant in padurilede conifere si de fag.

Aceasta cinperca en miros placuteste comestibila in tinerete, la ma-turitate insa considerata ca veni-noasa. Pulberea formara de sporiiplantei ajunsa in ochi poste pro-duce oftalmii grave; introdusa innas provoaa stranutari violente,uneori chiar hemoragii.

Be§Ina-poreului (Mold.), Scleroder-ma vulgare Hornem. (Fr.), vezi Bu-retele-cerbilor.

Be§ina-vulpei, Lycoperdon BovistaL., vezi Gogoase.

Besa-ealulul, Lycoperdon Bovista L.,vezi Gogoase.

Meren, Poterium polygamum W.et Kit. si Poterium Sanguisorba L.,vezi Cebarea.

Coroanii, Lalea, Lalea-pes-trita. [fr. Damier, Coccigrole, Oeuf-de-vanneau ; g. K i e b tz e i, G e-meine Schachblume]. Fri-tillaria Melea gris L. 21.. mica plantaerbacee din fam. Liliaceae, bulbulmic, tunicat si alburiu ; tulpina cu1-2 flori, frunzele lineare, cana-liculate, alterne ; florile terminale,pestrite cu patrate albe, violetesau roii. Cresta prin poienele dinpaduri si prin livezi umede ; une-ori cultivata pentru florile salefrumoase. AprilieMai. Melif.

BI4ini-di-1uchi (Maced.), LycoperdonBovista L., vezi Gogoase.

Bi§lul-di-vulpe (Maced.), LycoperdonBocista L., vezi Gogoase.

Bizilloe (Maced.), Ocimum BasilicumL., vezi Busuioc.

Blabornic (Trans.), Cypripediu2n Cal-ceolus L., vezi Papucul-Doamnei.

Blibora Lel, Cypripedium CalceolusL., vezi Papucul-Doainnei. siVeronica Beccabunga L., vezi Bo-bornic.

Boarze (Trans. Rodna), Nigella da-mascena L., vezi Chica-voinicului.

Bowle-popel, Aristolochia ClematitisL., vezi Remf.

Bob, Boba, Faya. [fr. Fève, Fève-de-marais, Féverole ; g. B u f f -bohne, Pferdebohne, Sau-bohne]. Vicia Faba L., syn.Faba vulgaris Moench. O. plantaerbacee din fam. Leguminosae-Pa-pilionaceae ; tulpinadreapta, groasii, flstuloasa, angu-

putin ramificata; frunzeleimparipenati - compuse, foliolelemari eliptice sau lungärete de unverde albicios; floriie albe saurozee sunt patate Cu negru pearipi si dispuse cate 2-4 in ra-ceme scurte; pastara mare coriace

putin umflatii; semintele oblongecontin in embrionul lor mare can-titate de amidon si de leguminti.Originara din Asia, litoralul mareiCaspice; mult cultivata ca plantaalimentara. IunieIulie. Melif.

Bob-de-tarinii, Mazariche, Ungecai(Bucovina). (fr. Gesse; g. P1 a t t-erbse]. Lathyrus platyphyllosRetz. 2I. planta erbacee din fam.Leguminosae- Papilionaceae, tulpinalat-aripatä; frunzele Cu o singuripereche de foliole, terminate prin-tr'un cárcel, foliolele oblong-lan-ceolate, obtuse si mucronulate, pe-tiolii aripati, aripele de aceias la-time cu latimea aripelor tulpinef;florile rosietice marisoare, dispusecate 4-9 inteun racem, la varfulunui peduncul mai lung decatfrunza, stindardul pe tata inte-rioari de coloare rosee, aripiledinainte violacee, carena de ungalben-murdar ; fructele legume

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DR POPORUL ROMIN 21

oblonge, lineare cu seminte cenu-§ii foarte fin tuberculate. CreqteIn tufi§e, pe marginea padurilor0 prin fanetele de prin paduri.IulieAugust.

BOA, Vicia Faba L., vezi Bob.Bobfilnie, Nasturtium officinale R.

Br., vezi Nasturel.Bobiklnic, Veronica Beccabunga L.,

vezi Bobornic.Bobitit, Empetrum nigrum L., vezi

Vuietoare, qi Paris guadrifolia L.,vezi Dalac.

Bobita-lupului, Paris quadrifolia L.,vezi Dalac.

Bobitel, Cytisus nigricans L., veziLembu-bobului.

Bobornic, Blabornica, Bobalnic, Bo-bovnic,Bribornic,Bribovnic,Pribol-nic. [fr. Cresson-de-cheval, Salade-de-chouette ; g. Bachbunge].Veronica Beccabunga L. 4. plantaerbacee glabrit din fam. Scrophu-lariaceae ; tulpina cilindrica ro0e-tick culcata in portiunea inferioarasi apoi se indrepteazit in sus; frun-zele opuse, scurt petiolate, elipticesau oblonge. obtuse, putin Arnoasei crenat-serrat-denticulate; florile

albastre sunt dispuse in racemelaxe, mai adesea opuse, caliciulpersistent, cu 4 diviziuni; fructulcapsuld umflatii, rotunda, aproapecordiforma. Creqte prin mla§tini,ape stagnante, balti, pantie, is-voare i pe malul apelor. Mai-August.

Bobovnic, Veronica Beccabunga L.,vezi Bobornic.

Bobut4or, Latltyrus tuberosus L., veziOrepitii, i Vicia lathyroides L.,vezi Mizariche.

Bofte (Trans.-Rodna), Tagetes erectaL. §i 1. patula L., vezi Vasdoage.

Boglari, Ranunculus carpaticus Her-bich., vezi Giabenele-de-munte §iRanunculus pedatus W. et Kit., veziGalbenele.

Boglari (Trans.), Broschita (Banat.),Buruian a - de- fri guri, Ranunchiu,Ranz4oara (Banat), Rarunchiu.[fr. Mort-aux-vaches, Renonculedes marais, Douve; g. Gifthah-

nenfuss, Sumpfhahnenfuss].Ranunculus sceleratus L. 0. plantaerbacee aquatica foarte veninoasa,din fam. Ranunculaceae, tulpina so-litara, dreapta, fistuloasa, ramifi-catä multiflorii; frunze putin car-noase, lucitoare, radicalele lung-pe-tiolate, 2-8 partite, cu lobi in-cizati crenati, cele superioare tri-fide eh segmente lineare, intregi ;flori mici galbine, cu pedunculisulcati, sepale ovale reflexe, pe-tale mai scurte sau de lungimeacaliciului; fructele foarte mici fin-granuloase qi dispuse inteun ca-pitul ovoid-spiciform. Cregte prinlocurile umede, pe marginea lacu-rilor 0 a iazuril or.MaiSeptem brie.

Boiengioae, Isatis tinctoria L., veziDrobuqor.

Boj, Sambucus Ebtaus L., vezi Boz.Bojor (Trans. Nasaud), Amarantus

sanguinetts L., vezi Stir-rop.Bojor, Rhododendron Kotstityi Simk.,

vezi Smirdar.Bojotei (Mehed.), Helleborus purpu-

rascens W. et Kit., vezi Spanz. qiHelleborus odorus W. et Kit., veziCutcurig.

Bojotel (Mehedinti), Helleborus odo-us W. et Kit., vezi Cutcurig.

Bolrindaritk (Trans.), Datura Stra-monium L., vezi Ciumáfaie.

Bologeane, Solanum tuberosum L.,vezi Cartofi.

Bolonick Sium latifolium L., veziCositel.

Borangic, Cuscuta Epithytnum L. qiCuscuta europaea L., vezi Tortiel.

Borantd (Trans.), Borrago officina-lis L., vezi Limba-mielului.

Borbilnoc, Vinca herbacea W. et kit.,§i Finca minor L., vezi Saschiu.

Borboani, Ribes Grossularia L., yetiA gr4.

Borboane (Trans.), Ribes GrodiglariaL., vezi Agriq.

Borceag (Munt. j. Ilfov). [fr. Vesce-de-Hongrie ; g. Un g ar is cheWick 4 Vicia pannonica Jacq.C). planti erbacee agatatoare dinfam.Leguminosae-Papilionaceae; tul-pini anguloase putin paroase ; frun-

dacoromanica.ro

22 ZACH. C. PANTU

zele penaticompuse cu 5-10 pe-rechi de foliole oblong-obovale,obtuse, cu rachisul terminat prin-tr'un cárcel ramificat ; florile pie-cate in jos sunt dispuse cate 2-4in raceme axilare scurt-peduncu-late cu stindardul Oros, coloareaflorilor este alb-galbue, adeseoripurpuriela var. purpurascens Koch;fructele sunt pas tad paroase. ereqteprin pasuni, livezi, campuri, pemarginea padurilor i prin locuride cultura. MaiIulie.

Boreeag (Munt.), Vicia saliva L.,vezi Mazariche.

Bor§er (Bucovina), Cha erophyllumaromaticum L., vezi Antonicä.

Borsigior (Moldova - &alma - Stela-neiti). [fr. Joubarbe ; g. H a u s-lauch, Hauswurz]. Sem-pervivum assimile Schott. 4. plantaerbacee grasa din fam. Crassula-ceae, tulpina erectä glandulos-pu-bescenta ; frunzele opace-verzi, pemargini ciliate, frunzele rozeteioblong-obovale, abrubt-ascutitemucronate, pe ambele fete hirsutesau pubescente, cele tulpinale ob-longi sau oblong-lanceolate, pu-bescente; florile rozee, stelat-in-tinse, cu petale linear-lanceolateascutite i de 2 ori mai lungidecat caliciul; fructele capsule, carisi deschid in timpul noptei, pu-nand astfel In libertate semintele.Creqte pe locuri stancoase calca-roase, uneori cultivatil pe cope-riul pentru scopuri me-dicinale. IulieAugust.

Bosael (Trans.), Adenostyles albi-frons Rihb., vezi Ciucura0.

Bono, C trullus vulgaris Schrad.,vezi Pepene-verde.

Bosioe (Trans.), Ocinum BasilicumL., vezi Busuioc.

Bosoroagi, Scleranthys annuus L.,vezi Buruiana-surpiiturei.

Bostan(Mold.),Cucurbilta-porceascit,Cucurbeatit, Dovleac, Dovlete-alb,Dovlete-turcese, Lubit, Lubenita(Trans.). [fr. Citrouille, Pépon, Gi-raumon; g. Gemeiner Ktir-bis, Feldkiirbis]. Cucur-

bita Pepo L. C). planti erbaceeacatatoare din fam. Cucurbitaceae,tulpina acoperita cu peri rigizieste lung* Intinsa pe piimant siactitatoare (grimpanta), avand nu-merosi carcei ramificati ; frunzelecordiforme cu 5 lobi stint asprela pipait ; florile mari, galbine,solitare, monoice, pe aceia§i tul-pin& §i flori mascule i flori fe-mele ; fructele rotunde sau lun-garete sunt ludi de märime qi co-loare variabila, ele pot fi galbine,verzi, albe etc. Originara din A-menes, la noi cre§te cultivatä Incampuri si prin grädini. IunieAugust. Melif.

Fructele alimentare pentru om §ianimale. Din seminte si preparit unoleu alimentar, care se intrebuin-teazi si in industrie.

Bostan-alb, Cucurbetä, Dovleac -turcesc. [fr. Courge, Patisson, Bon-nêt-d'électeur; g. T urb an k LI r-bis, Tiirkenbund.]Cucur-bita Melopepo L. 0. plantä erbaceeaciitatoare din fam. Cucurbitaceae;frunzele cordiforme obtuse cu 5lobi si dintate pe margine ; florilegalbine, mari, solitare sunt mo-noice cu tubul caliciului larg ;fructul mare, turtit, umbilicat, are10 coaste prevAzute cu tubercule ;semintele mici. Si cunosc maimulte varietäti de forma si co-loare. Originara din India °stickla noi creste cultivatä prin grit-dini. Mai August. Melif.

Bostänel, Bostänei (Mold.), Dovlecel,Dovlecei, varietate horticola deCucurbita Pepo L. cu fructele micilungärete, aproape cilindrice, albe-verzui; mult cultivatä pentru tre-buinte culinare.

Botiti, Ithyphallus impudicus Fr.,vezi Burete-pucios.

Boz, Boj, Bozie [fr. Hiéble, Yèble ;g.Zwergholunder]. Sam-bucus Ebulus L., syn. Ebutum hu-mile 4. planti erbacee cumiros neplacut din fam. Caprifo-liaceae; tulpina dreaptii, sulcata si

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONAN 23

acoperitä eu mici excrescente ;frunzele penati-compuse cu 5-9foliole oval-lanceolate si dintatepe margine ; petiolul frunzei in-sotit de 2 stipuli foliacei lanceo-lati dintati ; florile albe-rozee suntdispuse intr'un fel de umbelä, ca-liciul cu 5 diviziuni scurte, corolarotata cu 5 lobi, 5 stamine cu an-terele rosii ; fructul este bacit nea-

foarte rar verzue sauCreste prin tuflsuri i locuri ne-cultivate, pe lfinga garduri i dru-muri, prin camp i prin paduri.IulieAugust.

Plantii cu proprietati purgativedrastice ; infuziunea de flori intre-buintata ca expectorant. Poporulnostru Intrebuinteaza Bozul adeseain legatura cu desantece, spre avindeca diverse boale la om si a-

Vitele muscate de qarpe sedescinta cu Box.

Bozie (Blunt.), Sambucus Ebulus L.,vezi Boz.

Bozuz, Ithyphallus inzpudicus Fr.,vezi Burete-pucios.

Britbfinoc, Vinca herbacea W. et Kit.inca minor L., vezi Saschiu.

Coltu-lupului (Munt. Ilfov).[fr. Bunias-d'Orient ; g. 0 rien-talische Zackenschote].

Bunias orientalis L. a sau 21-plantrerbacee dirt fam. Crueiferae,tulpina erecta si ramificadi in par-tea superioara ; frunzele inferioareoblong-lanceolate, ingustate In pe-tiol, la baza sinuat-runcinate, celeurmatoare mijlocii penate cu seg-mentele oblonge, recurbate si Culobul terminal triangular, cele maisuperioare sunt lineate ; florile gal-bine, dispuse intr'o paniculä com-pusil ; fructele silicule oblic-ovale,kiloculare i nearipate, cateodatausor sgrabuntoase (verucoase) .Creste prin fanete uscate, colinearide, pe marginea semanathrilorpain locuri ruderale. IunieIulie.

Dupa credinta poporului scent&planta este bung pentru a vindecabubele numite cColti-de-lup».

Brad, Abies alba Mill., vezi Brad-alb;Brad, (Munt. jud. Ilfov, Snagov).

Ilippuris vulgaris L., vezi Coada-calului.

Brad, Picea ercelsa Link., veziBrad-alb, Brad, Silha (Trans.). [fr.

Sapin, Sapin-argenté, Sapin-blanc ;g. Edeltanne, Weisstan-n e]. Abies alba Mill., syn. Abiespectinata DC. 1). frumos arboretotdeauna verde din fam. Conife-rae-Pinaceae ; tulpina Cu scoartaalburie, ramuri intinse-orizontal,numeroase, verticilate, formand ofrumoasa coroanti piramidali; frun-zele solitare, persistente, lineare,plane, la varf obtuse sau crestate,coriace, lucitoare, de un verde In-chis deasupra i prevazut pe par-tea inferioara cu 2 dungi longitu-dinale de o coloare albastrrt-al-burie, ele sunt dispuse pe 2 randurilaterale, ca dintii unui peptene, peramurile secundare si de jur fm-prejurul ramurilor principale ; flo-rile monoice, dispuse In amente,cele mascule galbui, mai scurtedeal frunzele, cele femele rosie-tice sunt aproape cilindrice. Co-nurile cilindrice, erecte, brune,sunt sesile si au solzii foarte ob-tusi i strfins lipiti, la maturitatesolzii se desfac de axa si cad josimpreung cu semintele aripate.Creste prin padurile din regiuneamontana; adesea cultivat ca plantadecorativa. MaiIunie.

Din trunchiul acestui arbore se ex-trage Terebentina cu derivatele sale,intrebuintata In medicina si in in-dustrie.

Brad ro§u, Picea excelsa Link., veziMolid.

Ceratophyllum demersum L.Ceratophyllum submersum L.,

vezi Cosor. Myriophyllum spica-tuns L., si Myriophhyllenz verticilla-tum L., vezi Penitä.

Brkdi -galben. (Munt. jud. Ilfov,Snagov),MyriophyllumverticillatumL. i Myriophyllum spicatum L.,vezi Penita.

dacoromanica.ro

24 ZACH. C. PANTU

BrMiller, Eguisetion arvense L., veziBarba-ursului i Eguisetum Telma-teja Ehrh., vezi PAru-porcului.

Britdior (Trans.), Juniperus commu-nis L., vezi IenupAr.

Bradisor, Lycopodium annotinum L.,vezi Cornisor i Loopodium clava-tun! L., vezi Pedicuta.

Bradisor, Cornisor, Cornisor- de-munte. [fr. Lycopode Sélagine; g.S emus t, Tann pp].

Lycopodium Selago L. 21.. miaplanth erbacee lin fam. Lycopo-diaceae, tulpina erectii, dichotomicramificatti ; frunzele mici linear-lanceolate, acuminate, aspre lapipAit, intregi, dispuse pe 8 rAn-duri, dese, sunt uniforme, acope-rindu-se reciproc : la subtioarafrunzeloi, cari se aflit pe toatliintinderea tulpinei, se glisesc spo-rangii solitari, cari deschiandu-seprinteo crAtzsaturA transversal& punin libertate numerosii spori glo-bulosi foarte mici, cari la un locau aspectul unei pulbere galbine.Creste prin piidurile si pAsunileumede i pietroase din munti.IulieAugust.

Bradu-ciumei (Trans.-Brasov), [g.MittlererWachholder].Juniperus intermedia Schur. t). ar-bust din fam. Coniferae-Pinaceae,frunzele lanceolate subulate, fruc-tele bacciforme (strobilii) glaucesunt de jumlitate mai scurte

frunzele. Creste in pAdurilestAncoase si pAsiunile pietroasedin regiunea montanA si subalpinA.

Braghinit, varietate de P itis viniferaL., vezi Vita-de-vie.

&Ai°, .Mercurialis perennis L., veziBrei.

BrAncii, Gusteraritli (Prahova-Te-lega), Iarba.porcului,(Trans.). [fr. Salicorne herbacée ;g. Glasschmalz.]. Salicorniaherbacea L. C). plantA erbacee decolo are verde alb Astrue, Mr.& frunze,din fam. Chenopodiareae, tulpinaarticulata, ramificatä ; florile verzuisau alburii formeaza spice arnoaseterminale, articolele spicelor au

de ambele päri, intr'un fel deexcavatiuni, ate 3 flori herma-frodite. Creste prin locuri &irate,pe lAngli saline si pe tfirmulIulieSeptembrie.

Aceasti planta posada proprietiitiantiscorbutice si diuretice. Din ce-nusa de Salicornia herbacea si pre-para soda.

Branca, Scrophularia nodosa L., veziBuberic.

Brinca-porcului (Bucovina), Salviaglutinosa L., vezi Cinstet.

Branca-porculul, Scrophularia no-dosa L., vezi Buberic.

Branca-ursului, Heracleum sibiricumL. i .H. Sphondylium L., vezi Cru-cea-pArantului.

BrAnca-ursului (Trans.), Lycopodiumclavatum L., vezi Pedicutit.

BrAncutii, Brassica Rapa L., veziRapit& sAlbaticA.Basturtium offi-cinale R. Br., vezi NAsturel giNas-turtium palustre DC., vezi Rapita-siilbatici.

Brancutri, Frunza-voinicului, Sim-cut& (Bucovina). [fr. Herbe-aux-chantres, Tortelle, Year; g. Ge-bräuchlicher Raukensenfd.SisymbriumofficinaleSeop.o.plantiierbacee din fam. Cruciferae, frun-zele runcinat-penatipartite cu 2-3perechi de lacinii oblonge, dintate,lacinia terminal& foarte mare sihastatä; florile mici sunt galbine;fructele silice lineare, subulate,pubescente si strAns alipite de

Creste pe ampuri 0 co-line sterile, prin drtrAmilturi si pelAnga drumuri. MaiAugust.

BrtIncutA-de-pisicii, Dorycnium her-baceum Vill., vezi

Briindu0, Crocus aureus Sibth. et.Sm. vezi BrAndusi galbenA.Gro-cus Heuff elianus .Elerbert.,v ezi Bran-dusti-de-primivarIO Crocus reticu-latus M. Bieb., vezi ofran-vArgat.

BrAnduet-albil, Crocus retteulatus M.Bieb., vezi ofran-viirgat.

BrAndugi-albastit, Crocus Heuffe-lianus Herbert., vezi

dacoromanica.ro


Briindu-de-munte, Crocus lleu-ffelianits Herbert., vezi Brandusti-de-piimtivari.

Brtindu0-de-primilvarii, Brandusti,Brandusä-albastrii, Brandtsa-de-munte, Mituvele (Muscel), ofran(Trans.), ofriinel. [fr. Safrbn desfleuristes, Safran printanier ; g.Safran, Engelsteinlein].Crocus lleuffelianiss Herbert., syn.Crocus banaticus Heuff. 4. mictiplanta erbacee din fam. Iridaceae,bulb carnos, solid; tulpina unicainconjurata de numeroase vagine;frunzele 2-3 la numiir se des-volt& de odatti Cli florile si suntlungi, linear-lanceolate, la varf ob-tuse, pe partea inferioarii cu ner-vura mijlocie albi, rar sunt glabre;florile violete sau albe i cu värgiviolete sau de tot al be, cu 6 lobiconcavi, oblongi-obovati, sub varfCu cate o pata mai intunecat co-lorata, gatul florii glabru; 3 sta-mine glabre, stigmatul de ordinargalbin, trifid, spre viirf dilatat-crestat i denticulat, iesit afar dinfloare. Creste prin poenile din regi-unea montana piing in cea alpina; secultiva uneoriprin grtidini ca plan-ti ornamentalii.MartieAprilie.

Brandusa-de-toamnit, Balm* Bran-dusa-mortilor ( Bucovina), Bran du-sei, Brandusi, Ciapa-ciori (Trans.),Ghicitori (jud. 1/ambovita i Mus-cel),Ruscea-de-poiana (Trans.-Bra-sov). [fr. Tue-chien, Veilleuse ; g.Herbst-Zeitlose, Michels-blum e]. Colchicum autumnaleL. 21- mica planta erbacee foarteveninoasi din fam. Iziliaceete, bulbcompact, oval cu invàli brun;frun-zele apar primavara in urmaflorilorsi insotesc fructul, ele sunt linear-lanceolate si ascutite; florile ro-sietice, liliachii sunt in forma depalnie, lung-tubuloase cu 6 divi-ziuni, 6 stamine si 3 stile; fructulo capsula cu numeroase seminte.Creste prin tanetele si päsunileumede. AugustOctombrie.

Aceasta planta este foarte veni-noasa prin toate partile sale, din

cauzii cal confine un alcaloid numitcolchicina. Seminfele «Semen Colchici,sunt intrebuinfate in medicina. Po-porul nostru intrebuinfeaza aceastaplanta la colorat.

Brilndu§i-galbenit, Brandusti, o-fran-galben. Crocus aureus Sibth.et Sm. 21- mica planta erbacee dinfam. Iridaceae, bulb solid ea tunicimembranoase brune, fibrele tuni-cilor, filiforme paralele ; frunzeleliniare, canaliculate, cu nervuramijlocie alba, sä, desvolta deodatiCu florile galbine aurii, periantulcampanulat cu 6 lobi oblongi,obtusi, aproape egali, Cu gatulglabru, filamentele staminelor pu-bescente abia mai langi cleat stig-matele galbine-portocalii, trifide,in forma de palnie si denticulatepe margine, stigmatul de 3 orimai scurt deck umbau periantului.Creste prin poeni, si pe margineaptidurilor. FebruarieMartie.

Brandu0-miers, Crocus reticulatus M.Bieb., vezi Sofran-vargat.

Branduqa-mortilor (Bucuvina), Col-chicum-autumnaleL., vezi Brandusa-d e-toamnii.

Brtinduei, Colchieum-autumnale L.,vezi Brandusi-de-toainnii.

Brandu§i, Colchicum-autumnale L.,vezi Brandusa-de-toamnii.

Breabitn, Carydalis MarschallianaPers. si C. solida Smith., vezi Bre-benei.

Breabenl, Corydalis MarschallianaPers. si C. solida Smith., vezi Bre-benei.

Brebenea, Corydalis MarschallianaPers. si C. solida Smith., vezi Bre-benei.

Brebenei, Breaban, Breabeni, Bre-benea, Brebenel. [fr. Corydale ; g.Hohlwurz, Lerchensporn]..Corydalis Marschalliana Pers. 4.mica planta erbacee din fam. Papa-veraceae-Fumarioideac, radacina tu-berculoasä solidà, tulpina In parteainferioarti fära solz (squamit) si maiIn sus de mijloc cu 2 frunze, bi-ternate cut segmentele foliolelorovale intregi sau incise ; florile

dacoromanica.ro

26 zacH. C. PANT1J

purpurii, rosee, albe sausunt dispuse inteun racem scurtsi lax, bracteele eliptice sau ovalede tot intregi, mai lungi cleat pe-dicelele, pintenul aproape drept;fructul linear este o capsula sili-quiforma, bivalvii Cu numeroaseseminte negrii, netede si lucitoare.

Corydalis solida Smith. 21.. rit-dacina tuberculoasa solidA, preva-zuta la baza cu fibre; tulpina in-sotitii, in partea inferioarii, de unsolz (squama) ; frunzele biternateincise; florile purpurii, dispuse in-tr'un racem prelungit, multiflor,erect si lax, buza superioara rasu-citii la margini, pintenul curbat injos, bracteele digitat-partite, egalde lungi cu pedunculele i acesteaegal de lungi cu capsulele oblongesi indepartate unele de altele. Am-bele aceste specii cresc uneori im-preuna prin paduri umbroase. Mar-tieAprilie.

Brebenel, Corydalis MarschallianaPers. si C. solida Smith., vezi Bre-benei.

Bret, Mercurialis-annua L., vezi Tre-pidatoare.

Bret, Braie, Brei-de-pridure, Buru-iana-caneasca, Slobonov, Trepada-toare. [fr. Chou-de-chien; g. Aus-dauernd es Bingelkraut].Mercurialis perennis L. 21..

planti erbacee din fam. Euphor-biaceae, radacina repenta ; tulpina

cilindrica ; frunzele opusepetiolate, oval-oblonge ; fiorile ver-zui, dioice, cele mascule cu 8 sta-mine, cele femele lung-pedunculate;fructul capsula cu 2, rar 3 cocemonosperme. Creste prin paduriumbroase. Aprilie Mai.

Brei-de-rtimp, Mercurial& annua L.,vezi Trepädätoare.

Brei-de-pgdure, Mercurialis perennisL., vezi Brei.

Briboi (Trans.-Brasov.), Fratele-bri-boiului (Trans.-Brasov). Gera-nium alpestre Schur. 21.. planta er-bacee din fam. Geraniaceae;cina groasi noduroasa, tulpina ri-gida in partea superioararamificata,

hirsutä cuperineglandulosi,reversi,albieiosi si cam alipiti ; frunzelepalmatifide Cu 7 segmente, profund-incis-dentate; florile purpurii, us-cate etiruleseente sunt mai mari eala G. silvaticum L. Priduri, vái um-broase in regiunea montanä, sub-alping tihd alpinA. IunieIulie.

Bribornic, Veronica Beccabunga L.,vezi Bobornic.

Bribovnle, Veronica Beecabunga L.,vezi Bobornic.

Brie, impatiens Noli tangere L., veziSläbänog.

Brie (Trans.), Mercurialis annua L.,vezi Trepädtitoare.

Brie (Trans.), Brioalg. [fr. Fenouil-des-Alpes ; g. TlaarblättrigeBärwurzJ.Meion athamanticutnJacq., syn. Athamanta Illeuni L. 4.micä planta erbacee aromaticii dinfam. Umbelliferae, frunzele bipe-natisecate cu segmentele penati-secate, multifide, cu ultimile di-viziuni aproape verticilate, foartesuptiri i ascutite ; florile albe,dispuse in umbele compuse curadiile foarte neegale ; fructeleaproape cilindrice sunt acut-cos-tate. Creste prin livezile din re-giunea montand. IulieAugust.

Brilloaneit (Trans.), Vincetoxicumofficinale Moench., vezi Iarba-fia-relor.

Brioalg, Afeum athamanticum Jacq.,vezi Brie.

BrivaIä Chimen-de-munte, Chimi-nul-ursului (Trans.). [fr. Méum Mu-telline; g. Köpernikel.].MeumMuteilina Gaertn., syn. LigusticutnMuttellina All. 21.. plantä erbaceearomatica din fam. Urnbelliferae ;frunzele foarte divizate, bipenati-secate, segmentele pinatisecate cudiviziunile linear-lanceolate si mu-cronat ascutite ; florile rosietice,dispuse in umbele compuse, peta-lele au varful ascutit ; fructeleaproape cilindrice, scut - costate.Creste prin pfisunile din regiuneaalpina. IulieAugust.

Broajbe, Brassica Napus L. var. es-culenta DC., vezi Napi.

dacoromanica.ro

PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL ROMIN 27

Broasbe, Brassica Napus L., var. es-culenta DC., vezi Napi.

Broaseb,. [fr. Figuier d'Inde, Figuierde Barbarie; g. Feigenkaktus,Feigendistel] Opuntia Ficusindica Mill. 1). planta carnoasi ar-borescentii din fam. Cuctaceae, tul-pina erectii, ramificatä, articulata,Cu articulatii mari verzi, ovale sauobovale, plane si groase ; frunzelebracteiforme caduce, tubercule a-reolare regulat distribuite, glabre,Wit ghimpi sah Cu cite un micghimpe ; florile mari, galbine capucioasa ; fructele ovale, alburii,galbine sau rosii sunt comestibile.Originara din America, introdusa

mult cultivati in regiunea me-diteraniana, iar in partile noastrecultivatit numai prin florarii i princasele oamenilor. IulieAugust.

Broasea-apei. [fr. Epi-d'eau, Pots-mot luisant ; g. L ai c h kr au t,Spiegelndes Samkraut].Potamogeton lacens L. 21.. plantaerbacee aquatica din fam. Potamo-getonaceae, tulpina cilindrica, rami-ficata ; frunzele alterne, submerse(cufundate in apii), ovale sau lan-ceolate, ascutite i mucronulate,petiolate, sunt lucitoare si pe mar-gine fin-serrat-dintate; florile ver-zui sunt dispuse intr'un spic lavärful unui peduncul, ingrosat inpartea superioara ; fructele aproapecirculare, comprimate, pe parteadorsalii obtuse si usor carenate.Creste prin apele stagnante si lin-curgatoare. IulieAugust.

Brociu, Rubia tinctorum L., veziRoibri.

Brojbe, Helianthus tuberosas L., veziNapi porcesti.

Broseuriti, Limba-apei, Notatoare.[fr. Epi-d'eau ; g. Laichkraut,Samkraut, Flusskraut]. Po-tamogelon natans L. 21-. plantä er-bacée, aquatica diu fam. Potamo-getonaceae, tulpina simplä, frunzeletoate lung-petiolate swot de 2feluri, unele inferioare sub apamai inguste, cilindrice se distrugde timpuriu, iar altele superioare,

cari plutesc la suprafata apei suntcoriace, rotunda sau oblong-elip-tice, la baza putin cordiformeincretite ; florile albe-verzui, dis-puse in spice pedunculate, sunthermafrodite, 4 starnine si 4 car-pele; fructele comprimate si cumarginea obtusii. Creste prin apelestagnante si lin curgatore. Iulie-August.

Brosehitit (Banat), Ranunculus sce-leratus L., vezi Boglari.

Brumiirele. [fr. Phlox paniculé; g.Flammenblume]. - Phlox pani-culata L. 21-. planta erbacee din fam.Polemoniaceae ; tulpina dreapta, ri-gida i patata; frunzele simple,oblonge sau oval-lanceolate, ascu-tite la yid i cordiforme la bazii;florile albe sau piitatesunt numeroase si dispuse in pa-nicule piramidale la värful tul-pinei; caliciul Cu 6 dinti ascutiti,norola lung-tubuloaad cu 5 lobiobovali si intinsi, 5 stamine ne-egale. Originara din America nor-died ( Statele - unite ) sá cultivafoarte mult prin grädini ca plantaornamentalii, pentru florile salefrumoase si placut mirositoare.AugustSeptembrie.

Brusi, Nigella arvensis L., vezi Ne-gruscii.

Brustan, Telelcia specioasa Bmgt.,vezi Laptucti oiei.

Brustur, Brusture, Lapuc (Banat),Lipan. [fr. Bardan, Glouteron ; g.K 1 ett e.]. Lappa major Gaertn.,syn. Lappa officinalis All., ArctiumLappa L. O. planta erbacee dinfam. Compositae, tulpina anguloasii,ramificata ; frunzele alterne, celeinferioare foarte mari, petiolaterotunzite la bazii sau putin cordi-forme, cele superioare mai mici ;flori/e hermafrodite, regulate, pur-purii, dispuse in capitule, cari seafiti cam la aceias inaltime for-mand un corimb; bracteele invo-lucrului sunt verzi aproape glabresi incovoiate la virf in forma decrolig, corola tuberculoasa cu 5dinti ; fructul achenä anguloasa

dacoromanica.ro

28 ZACH. C. PANTU

bruna. Creste prin daramaturi, pelaugh' drumuri si garduri, prin lo-curi necultivate. IulieAugust.Loppa minor DC. C). florile pur-purii dispuse in mid capitule camde marimea alunelor, involucrulailesea arachnoideu-vilos, cu brae-teele interne adeseori purpurii lavarf si uneori cu varful drept,fiorile de regulä' mai lungi cleatinvolucrul, capitulele dispuse unelepeste allele, formand raceme.Creste pe marginea drumurilor,pe cfimpuri, prin daramaturi.Iuli e-August, si Lappa tomentosa Lamk.,Syn. Arctinfn Bardana Willd. 9.cu florile purpurii, dispuse in ca-pitule, reunite in corimbe, invo-lucrul arachnoideu-lanos cu brae-teele interne linear-lanceolate, ob-tuse, previízute cu un varf ascutit(kept, rosietic i aproape radiant.Creste impreuna cu Lappa majorGaertn. lulieAugust. Mehl.

Aceste plante posed proprietatimedicinale, radacina este sudorifica,depurativa i diuretica, frunzele aufost intrebuintate la exterior in ca-taplasme.

Brustur, Petasites officinalis Moench.,vezi Captalan.

Brustur-dulce (Trans.), Petasites of-ficinaalis Moeuch., vezi Captalan.

Brustur-negru. [g. Herzblätteri-ger Beinwell]. Symphytumcordatitm W. et Kit. 4. plantaerbacee din fam. Borraginaceae,rizomul orizontal sau oblic estecilindric, carnos si noduros ; tul-pina simpla ; frunzele superioareovale sau oval-lanceolate, scurt-petiolate sau sesile, cele inferioarecordiforme si hug-petiolate ; flo-rile de un galbin deschis, dispusecate 6-12 in raceme la varfultulpinei, corola de 2 ori mai lungacleat caliciul, stilul iesit dark- dincorola. Creste prin pidurile um-broase i umede din regiunea mon-tana i subalpina. MaiIunie.

Brosture, Lappa major Gaertn., veziBrustur.

Brusturu-caprei (Bucovina), 7elekiaspeciosa Bmgt., vezi Laptucu-oiei.

Brusturu-oiei, Telekiaspeciosa Bmgt.,vezi Laptucu oiei.

Buba-In-cap (Bucovina), Anthemistinctoria L., vezi Floare-de-perina.

Buberic, Branca, Branca- porcului,Frunza-de-bubift-rea, Iarba-neagra,

iJrzica-neagra (Trans.). [fr.Grande-Scrofulaire, Herbe-aux-hé-morroïdes, Herbe-aux-écrouelles ;g. Braunwurz, Knotenwurz.].Scrophularia nodosa L. 4. plantaerbacee din fam. Scrophulariaceaecu rizomul umflat tuberculos ;tul pina ascutit-patrunghiularii, ne-aripata si fait peri ; frunzele gla-bre, opuse, oval-oblonge sau cor-diforme ascutite, petiolate, dubluserrat-dintate, dintii inferiorí mailungi i mai ascutiti ; forte verzi-maslinii i brune pe partea dor-sail, dispuse in panicule termínale,caliciul cu 5 diviziuni ovale, -ob-tuse si cu o margine membranoasäingustii, corola neregulatä cu tubulumflat are 5 lobi, cari constituiesc2 buze ; fructele capsule. Cresteprin padurile si tufisurile umede,pe langa' garduri, pe marginearaurilor, baltilor si a paraielor.lunie August. Melif.

Aceasta planta are un miros tare,gretos si un gust acru si amar, in-trebuintata odinioara in ni edícina.

Bucatel. [fr. ilternue genouillée, A-grostide des chiens ; g. II unds-S traussgr as.]. Agrostis eaninaL. 4. planta ierboasi din fam.Gramineae, frunzele inferioare suntrasucite in forma de sul si termi-nate printeun par setaceu, celesuperioare sunt plane cu ligulaoblonga ; florile dispuse in spiculeovale, rosietice sau violacee, reu-nite in panicule laxe, ovale, ra-murile paniculei putin aspre suntintinse in timpul inflorirei si con-tractate dupa inflorire ; florile au osingura glumela fin-crenata la varfsí prevazutfi cu o arista dorsalä,inserata mai jos cleat mijlocul

dacoromanica.ro


glumelei. Creste prin fanetelocuri umede. IunieAugust.

Buehet (Bucovina). Geranium. pu-sillum L. O. mica planta erbaceedin fam. Geraniaceae, tulpina di-fusa acoperitä Cu peri scut* glan-dulosi ; frunze 7-9 partite culacinii trifide pana multifide ; flo-rile albastrii sau liliachii, dispusecate 2 la varful pedunculelor, pe-dicelele curbate in jos duptiflorire ; petalele oblong-obcordate,egal de lungi cu caliciul scurt-aristat, sau putin mai lungi cleatel, 5 stamine cu anthere ; frac-tul ca valvele netede, alipit-pubes-cente, semintele netede. Creste prinlocuri ruderale si cultivate, pelangti drumuri si garduri. Mai-August.

Bueini*, Archangelica officinalisHoffm., vezi Anghelica.

Bueini (Trans.). Conium maculatumL., vezi Cucuta.

Cieutd virosa L., veziCucuta-de-spa_

Bucinil-de-baltli, Cicala virosa L.,vezi Cucuta-de-apt-L..

Buesfin. [fr. Genêt d'Espagne ; g.Binsenpfriemen, Pfriemen-strauch1.Spartizon junceum L.l. arbust din fam. Leguminosae-Papilionaceae, ramurile lungi cilin-drice sunt verzi-albastrui (glance) ;frunzele simple, puOn numeroase,oblong-lanceolate ; florile mari,galbine sunt dispuse in raceme ter-minale au un miros pläcut ; fruc-tele suut lungi pastari comprimate.Creste spontaneu prin Europa su-dica ; la noi cultivatti prin gradinica plantä ornamentala pentru flo-rile sale frumoase si odorante. Iu-nieIulie.

Budianit (Banat si Muntenia), Tage-tes erecta L. si 7agetes patula L.,vezi Vasdoage.

Budiene (Banat si Muntenia), 7 age-tes erecta L. si Tagetes patula L.,vezi Vasdoage.

Buedea-eiumei (Banat),Petasites offi-cinalis Moench., vezi Captalan.

Bugiac, vezi Bungiac.

Bujor (Bucovina), .Amarantus cau-datuv L., vezi Busuioc-rosu.

Bujor, Busor, Ru-jioara, Rusioara. [fr. Pivoine, Pi-voine femelle, Pivoine des jardins ;g. Gichtrose, Pfingstrose].Paeonia officinal; sL. 2l. plandi er-bacee din fam. Ranuneulaceae ;

tuberculoase ; tulpina simplä.uniflora ; frunzele, alterne, marineegale, divizate in segmente oval-lanceolate, glabre si de un verdealburiu pe partea inferioara ; flo-rile mari, solitare, terminale, re-gulate si hermafrodite, sunt rosii-violacee ; caliciul Cu 5 sepal&persistente ; corola cu 4-5 saumai multe petale libere, staminenumeroase, doutt, trei, sau maimulte aarpele, cari devin la ma-turitate tot atatea folicule ovale,pubescente, seuainte cam de ma-rimea unui bob de mazäre. Ori-ginara din sudul si vestul Europei,creste cultivatä prin gradini ca.planta ornamentala. MaiuIunie._

Dupa Facchini P. officinalis L., ardescmde din Paeonia peregrina Mill..

Radäcina acestei plante are pro-prietati antispasmodice, putin nar-cotice si adstringente ; semintelesunt emetice i catartice, din carecauza au fost odinioar. mult intre-buintate in medicina.

Bujor, Paeonia romanica Brandza.,vezi Bujor-romanesc.Rhododen-dron Zotschyi Simk., vezi Smirdar.

Bujor-de - munte, RhododendronKotschyi Simk., vezi Smirdar.

Bujor-romftnese, Bujor, Ruje, Ruje-de-Rusalii, Rujioari.Paeonia ro-manica Brandza. planta erbaceedin fam. Ranunculaceae, radacinifibroase fasciculate, terminate printubercule oblong-eliptice sau mo-niliforme, carnoase; tulpina erecta,cilindricA, sulcata i glabra; frun-zele foarte lung peOolate, glabrepe amandoua fetele, verzi inchisedeasupra', palid- subglaucescentede-desubt, biternate cu segmentelelaterale scurt petiolulate, cel ter-

dacoromanica.ro

30 ZACH. C. PANTII

minal cu mult mai lung petiolulat,toate profund tripartite pana labazil ; florile mari, la varful pe-dunculelor glabre, de coloarea san-gelui ; sepale 5-6, inegale, subfo-liacee. Petale 8-11, oboval cu-neiforme, concave suberecte ; car-pele 2-4,1anos-tomentoase, erectela inceput, divergent-subarcuatela maturitate ; stamine glabre, mailung/ cleat carpeiele; stigmat lung,roz sau purpuriu, lameliform, foarterecurbat In forma de carje. Cresteprin dumbrave, poeni i margineapadurilor ; foarte comuna la Co-mana, de unde s'a introdus qi incultura pe la Bucuresti. MaiIunie.

Bujorei, Orchis Mario L., vezi Untu-vacei i Orchis papilionacea L.,vezi Gemanarita.

Bujori, Gratis fusca Jacq., vezi Po-roinic.

Bulbor (Trans.-Brasov.), Trollius eu-ropaeus L., vezi Bulbuci.

Bulbue, Caltha palustris L., veziCalcea-calului.

Bullbueei, Caltha palustris L., veziCalcea-calului.

Bulbueei-de-munte, Trollius euro-paeus L., vezi Bulbuci.

Bulbucl, Mho; Bulbor ( Trans.-Brasov), Bulbucei-de-munte, Bul-buci-de-munte (Trans.), Gloanta,Mar- auriu. [fr. Boule d'or ; g.Goldknöpfchen, Trollblume].

Trolli us europaeus L. 4. plantäerbacee din fam. Ranunculaceae,tulpina dreapta, uniflorii rar pau-ciflora ; frunzele de un verde inchis,cu 5 diviziuni profunde, segmen-tele romboidale trifide, dintatepe margine ; &mile mari, globu-loase, galbine Fi cu vinisoare verzipe dinafara ; caliciul cu 10-15sepale petaloide, corola cu 5-20petale liniare reduse si cam delungimea staminelor; fructele suntcapsule lineare-oblonge, coriaceecu numeroase seminte. Creste prinpasunile din regiunile muntoase.MaiIulie.

Bulbuel-de-baltii, Caltha palustris L.,vezi Calcea-calului.

Bulbuci-de-munte (Trans.), Trolliuseuropaeus L., vezi Bulbuci.

Bulighene (Mold.), Solanum tube-rosum L., vezi Cartofi.

Bumbac. [fr. Coton ; g. B au m-w o 11 e].Productul vegetal textilformat din numeroasele firisoare(filamente) albe, produse de se-mintele diverselor specii de os-sypium L., din fam. Malvaceae.Dintre aceste specii mentiongm :Gossypium arboreum L. D. frunzelecu 5 lobi obtusi i mucronati ;florile purpurii ; originar din Africa

cultivat mai cu sama inEgipt, Arabia si in India orientala;produce bumbac foarte alb, carese separa cu greu de samanta,acoperita inert i Cu alti peri scurti.

Gossypium barbadense L. It» frun-zele cu 5 lobi, cele superioaretrilobate cu florile galbine; originardin America (Antile) ; producebumbac alb, care se separa usorde semintele, de altfel glabre.(;ossypium herbaceum L. D. originardin India orientalii, cultivat dejade mult ca planta textila. Bum-bacul produs de aceastä plantase separa cu greu de semintele,acoperite fuel i cu alti peri scurti.G. herbaceum care are frunzele cu5 lobi rotunziti si mucronati sedivide in urmatoarele 2 sub-spe-cii : a.) G. religiosum L. plantaputin paroasa sau lipsitä cu totulde peri (glabra) i ea florae curatgalb ene, produce bumbacul deeNanking», care are o coloarebue. b.) G. hirsutum L. planta pii-roasa cu florile galbine si la basaIn partea interna purpurii, produceun bumbac totdeauna alb. Aceastasubspecie se cultiva in Europasudicii, prin Italia si Spania. InRomania dupa cum dovedesc ex-perientele de la Institutul nostrubotanic, luandu-se unele precau-tiuni se poste cultiva aceastaplanta cu bun succes chiar subcerul liber.

Bumbaeul este foarte mult Intre-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIILDOMAN 31

buintat In industrie pentru fabrica-tiunea pinzei, a vatei, a colodiuluisi a pyroxylinei. Frunzele si ridi-cinile acestor specii de Gossypiumau proprietiti emoliente i diuretice.Din semintele lor si extrage un oleucomestibil, care se distinge cu greude unt-de-lemnul de masline.

umbac-de-camp (Trans.), Eriopho-rum angustifolium Roth. si E. la-tifoliuna Hoppe., vezi Bumbacaritii.

BumbitcaritA, Bumbac-de-camp(Trans.), Lanarica, Lanärita. [fr.Linaigrette ; g. W o 11 gr a s.].Eriophorum angustifolium Roth.,syn. E. polystachyttm L. n. plantaierboasa din fam. Cyperaceae, tul-pina cilindrica, frunzele lineare,canaliculate, la yid cu 3 unghiuri;florile hermafrodite, dispuse inmici spicule brun rosietice sau deun verde negricios, grupate cate3-7 la varful tulpinei, spiculeleplecate in jos la varful unui pe-duncul neted, perigonul cu nume-rosi peri, cari in stadiul de fruc-tificare devin Omit' la 4 cm. delungi, avand aspectul de lana sicare ajuta fructul la sburat.Eriophorunt latifolium Hoppe. 21.Cu tulpina obtus-triangulara.; frun-zele plane pana la 6 mm. late, lavfirf cu 3 muchi; florile dispusein spicule numeroase (5-10) gru-pate la varful tulpinei, spiculeleplecate in jos la varful peduncu-lelor aspre, perigonul cu numerosiperi, cari constituesc o Una cevamai scurta cleat la specia prece-cedenta. Ambele specii cresc prinfanetele umede i mlktinoase dinmunti. MaiIunie.

Bum bisor (Bucovina), Anihemis tinc-toria L., vezi Floare-de-perini.

Bumbisor (Mold.), Pyrethrum Bal-samita Willd., vezi Spilcute.

Bumbunaricit (Maced.), Rumex Ace-tosa L., vezi Macris.

Bumburez,Bumbusor. [fr. Choin noir-cissant ; g. Kopfriet]. Schoe-nus nigrieans L. 4. plant ier-boasa din fam. Cyperaeeae; tulpinarigida, rotunda i lucie ; frunzele

radicale lineare, ascutite, ajungpdni la jumatatea tulpinei ; capi-tulul lungäret, terminal este com-pus din 5-10 spice pauciflore deo coloare brun-inchisa ; fructul in-conjurat de peri mult mai scurticleat el. Creste prin fanetele mIrts-tinoase. MaiIunie.

Bumbusor (Bucovina), Bellis peren-nis L., vezi Banuti.

Bumbusor, Schoenus nigrieans L.,vezi Bumburez.

Bunduta-vaintului, Mom& pungensWilld., vezi Scorogoi.

Bunghisor (Bucovina), Ochiu-boului,Steil*. [fr. krigeron-icre, Verge-rette;g.Scharf eDtirrwurz,Bald-greis.]. Erigeron acris L. O.§i 21.. plantä erbacee din fam.Compositae, tulpina ramificata, ro-sietica, acoperita Cu peri scurtiaspri; frunzele linear-lanceolate,adeseori acoperite Cu peri asprii;florile dispuse in capitule, reuniteIn corimbe la varful tulpinei; flo-rile marginale, femele sunt ligu-late si de o coloare rosee sau vio-leta, cele centrale hermafrodite,tubuloase numeroase sunt galbine;fructele mid achene comprimate.Creste pe campuri i dealuri aride,si In munti pe locuri sterile. Iulie-August.

Bungiae, Bugiac, se numeste uncomplex de mai multi muschi,cari formeaza impreuna un frumoscovor verde si moale.

Burboanit Ribes Grossularia L., veziAgris.

Burboane, fructele comestibile deRibes Grossularia L., vezi Agris.

Burboane (Trans.), Ribes Grossula-ria L., vezi Agris.

Burbunaeit (laced.), Rumex AcetosaL., vezi Macris.

Bureate (Maced.), Boletus edulis Bull.,vezi Manatarci.

Bureniti, EuphrasiaRosticoviana Hayne. i Euphrasiastricta Host., vezi Silur.

Burete-aeru, Lactarius piperatus Fr.,vezi 'uteri.

Burete-bilos (Mold.), Bureti-biloqi

dacoromanica.ro

32 ZACH. C. PANTIJ

Mold.). [fr. Hygrophore-blanc d'i-voire;g.Elfenbeinpilz, El-fenbeinschwamm, Ellen-beischneckenpilzd. Hy-grophorus eburneus Fr., syn. Agarieuseburneus Bull. Ciupercti comesti-bird, alba, din fam. Aqaricaceae,

viscoasa, netedd, ea marginearasucita í tomentoad, lamelelerigide, distantate, albe ca fildesul,decurente ; carnea albii cu mirossi gust placut. Creste pe pamantIn padurile de fag si de brad ;toamna.

Burete-billos (Mold.), Russula foe-tens Fr., vezi Mosel.

Burete-erdlese (Trans.), Bolbitiusfrayilis Fr. (L.), vezi Burete-dom-nesc.

Burete-cret (Mold.). Clavuria bo-trylis Pers., vezi Rämurele.Cla-varia coralloides L., vezi Bureti-de-conopide. Clavaria crispula Fr.vezi Togmagel.

Burete-cret (Mold.). [fr. Herisson co-ralloïde; g. Korallenschwamm].

Hydnum coralloides Scop. Ciu-perca comestibild din fem. Hyd-naceae, foarte ramficatii, la inceputalbir apoi gälbuie, ramurele impo-dobite cu lungi spini unilaterali siplecati in jos, planta intreagi areaspectul unei conopide ; sporii glo-bulosi hialini ; carnea acestei ciu-perci este flageda si are un gustplticut, constituind un aliment de-licat. Creste toarnna pe trunchiularborilor bdtrtini din pilduri.

Burete-de-bubA(Oltenia),./rhyphallusimpudicus Fr., vezi Burete-pucios.

Burete-de-easä, Merulius lacrymansFr., vezi Ciuperd-de-pivuitti.

Burete-de-conopidk, Hydnum cor-ralloides Scop., vezi Burete-cret.

Hydnum ramosum Schw., veziCuralice.

Burete-de-iasca, Jomes fomentariusFr. si Fomes igniarius Fr., veziBabitti.

Burete-de-nue, Pastriiv (Mold.), Pa-strav-de-nuc (Mold.), [fr. Oreille-de-noyer, Oreille-d'Orme, Miellin ;g. Schuppiger-Löcherpilz].

Polyporus squamosus Fr., syn.Bolet us squanwsus Huds., Boletus Ju-landis Schaef. Ciuperca comesti-bild din fem. Polyporaceae, paltiriagalbin rosietid, carnoasti preva-zutti cu solzi (squame) bruni, areforma unui evantail, poni galbui-deschisi, angulosi, dintati ; sporiialbi ; carnea acestei ciuperci estealba cu miros penetrant si cu ungustplacut. Creste pe trunchiul nu-cilor, fagilor i ulmilor din paduri.

Burete-de-routi (Mold.), Bureti-de-routi (Muld.). [fr. Coprin ; g. Mist-.blätterpilz, Tintenblätter-pil z]. Coprinus micaceus Fr., syn.Agarieus micaceus Bull. Ciupercá dinfam. Agaricaceae palaria aproapemenabranoasil, oval- campanula*striatä, de coloare rosu-brunie, cugranule micacee imprastiate; sporiisferoidali sau eliptici. Creste peptimânt si pe lemn putred. Co-prinus nycikenzerus Fr. (Vaill.), pd-läriala In ceput conic-cilindricä, fur-furaceu-flocoasa, cenusie, rosietici.Creste pe brilegar in päsuni.Co-prinus plicatilis Fr. (Curt.), piltiriala inceput oval-cilindricä, campa-nula* aprodpe glabd, rosietic-cenusie. Creste pe pamant in locuriumede. Coprirus radiatus Fr.(Bolt.), pillitria la inceput clavat-campanulata cenusiu-tomentoasa,Cu sporii rosietici. Creste pe balegade cal. Coprinus stercorarius Fr.,pältiria in tinerete oval-campanu-latä, acoperitti ca squame densemicacee albe, apoi intinsä, icumarginea striatá. Creste pe bälegar.

Burete-de-soc. [fr. Hirnéole-oreille-de-Judas ; g. Judasohrd.llir-neola Auricle la Judae Berk. syn.Tremella Aurieula Judas L. Ciu-perca moale gelatinoasä, concavii,In forma de scoicti, din fam. 7 re-mellaceae, de culoare brun-rosietica,sau negricioasä. Creste pe trun-chiuri biitrane de soc ; toamna-iarna.

Aceasta ciupercä a fost intre-buintatä odinioarä ca purgativ.

Burete-de-spin. [fr. Bise-grise ; g.

dacoromanica.ro

PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORIM ROMIN 33

Led er f a r b ig er-Taubling.].Russula grisea Fr., syn. Agaricus

alutaceus Krombh. Ciupercii comes-tibilä din fam. Agaricaceae, pälä-ria cenugie, Maud in purpuriumai Cu sama spre margini, verziesau gälbue la centru, ciirnoasti,solida, sferici la inceput, apoi in-tinsit qi putin deprimatä, cu mar-ginea netedi sau putin striatä ;lamele albe, devenind gilbui suntadesea bifide ; piciorul (stipitele)alb, neted qi lucitor. Carnes all*violacee sub (cuticula.) peliculä,consistentä, cu un gust dulce i}i

farli nici un miros. Cregte prinpliduri pe piimant, vara.

Burete-de-spin (Mold.), TricholomaGeorgii Fr., vezi Nicorete.

Burete-de-stejar. [fr. Bolet-pourpré;g. Purpurfarbiger-Röh-renpilz.].Boletus purpureus Fr.,syn. B. san guineus Krombh. Ciu-percä suspectii din fam. Polypora-ceae, pälaria emisfericii, bombatä,(convexii) purpurie, putin catife-lag, (velutinä), opacii, piciorul (sti-pitele) gros, spre bazä putin tu-berculos, galben 0 cu vine saupuncte ro§ii, poni foarte mici ;sporii verzui-brunii. Carnea devinealbasträ. Creqte prin piiduri.

Burete - domnese, Burete- criiesc(Trans.). [fr. Bolbite , g. G o 1 d-D ungpi I z.]. Bolbitius fragilisFr. (L.). Ciupercà din fam. Aga-ricaceae, pildria aproape membra-noasä, viscidg, pelucidi cu mar-ginea striatä, de coloare galbenädeschisil putin mamelonatä; sporiisferoidali-elipsoizi de coloarebrun-inchisi. Cregte pe drumurile delacamp.

Burete-dulce (Trans. Brapv), Lac-tarius volemus Fr., vezi Vineticä-cu-lapte.

Buret° - galbila (Mold.), Cantha-realm cibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.

Burete-galben'Lactarius piperatus

Fr., vezi Iutari.Burete-iute (Mold.), Lactarius pipe-

ratus Fr., vezi Iutari.

Burete-liiptos (Trans. Braqov.), Lac-tarius piperatus Fr., vezi Iutari.

Burete-negru (Mold.), Pleurotus os-treatus Jacq., vezi Pastriiv.

Burete-plpiírat (Mold.), Lactariuspiperatus Fr., vezi Iutari.

Burete-puelos (Mold.), Botiti, Bo-zuz, Burete-de-bubii (Oltenia), Bu-rete-puturos (Mold.), Pula-calului.[fr. Enfant-du-diable, Impudique,Satyre; g. Gichtmorchel,Eichelpilz, Schamloser-Gichtschwamm, Stinks-chwamm]. Rhyphallus impu-dicus Fr., syn. Phallus impudicusL. Ciupercii, cu o formä caracte-risticii qi cu miros urat din fam.Phallaceae, päläria conicä foartescurtä, perforatä la varf qi. tra-versatä de pedicul (picior), sco-bitii de celule poligonale neregu-late 0 umplute de o substantäverzuie, foarte puturoasä. (pute acadavru) ; aceastil, substantä la unmoment dat se transformil inteunlichid viscos. Piciorul (pedicelul)lung cam de 12-14 centimetriieste alburiu, fistulos, perforat denumeroase gäurele, avand astfelun aspect spongios, 0 inconjuratla baza sa de un invilli (volva)larg, care acoperea ciuperca infiner*. Cre0e pe piimant in pa-duri vara 0 toamna. Mirosul pu-ternic al acestei ciuperci, face casà fie descoperità dela distantä,aträgand in acelaq timp mqtele0 alte insecte, cari miinancil pulpacontinua in alveole.

Burete-puturos (Mold.), Rhyphallusimpudicus Fr., vezi Burete-pucios.

Burete-rop(Trans.Brapv),Lactariusvolemus Fr., vezi Vineticii-cu-lapte.

Burete-rosu. Mycena strobilina Fr.,syn. Agaricus coccineus Sow. Ciu-perci roqie din fam. Agaricaceae,pi-aria carnoasti, campanulatä, cu oproeminentä ascutitti, netedä, mar-ginea striatä, piciorul rigid. Cre0eprin foile cbute din pädurile defag 0 pe conurile de pini.

Burete-serpese(Mold.). Amanita mus-caria L., vezi Bureti-pestriti.

adacoromanica.ro

84 ZACH. C. PANTIT

Burete-qerpeso (Mold.), Palarialer-pelui (Mold.). [fr. Grisette, Cham-pignon-a-la-bague, Saint-Michel; g.Pares olschwamm, Schirm-p i I z.]. Lepiota procera Scop.,syn. Ag (trims procerus Scop. Ciu-perca comestibilä din tam. Agari-careae, pälaria oval-convexa, ma-melonata, acoperitä de squame(solzi) imbricate brune, formatedin epiderma care se rupe, lasandsa se yacht pe unele locuri carneacea alba a ciupercei ; piciorul fis-tulos este Inuit, la baza mai um-flat. Carnea alba i moale are unmiros 0 un gust placut, din carecauza aceasta ciupercii este multcautata ca planta alimentara'.

Burete-vintit, Cortinarius violaceusFr. (L.), vezi Burqi-vineti.

Buretele-ealului. [fr. Coprin-fime-taire; g. Mistschwamm,Krötenschwamm]. Copri-nus fimetarius Fr., syn. .A garicusfimetarius L. Ciupercri din fam.Agaricaceae, 'Airdrie cenu0e, verziesau roqieticti, submembranoasä,paros squamossa, pe urma nucla,lamele libere, lanceolat-lineare,albe-rosee pe urma negre, piciorulalb squamulos, spre partea infe-rioarä Ingropt ; carnea are unnairos placut. Creqte pe pamantgras 0 pe Megan vara si toamna;dupa Quélet este o ciuperca ali-mentara.

Buretele-cerbilor, B ev in a -porcului(Mold.). [fr. Scléroderme-commun,Seléroderme-orangé ; g. F al s c h e-Triiffel]. Scleroderma vulgareHornem. (Fr.), syn. Scl. aurantiumBull. sau Lycoperclon cervinum Bolt.Ciuperca sferica de coloare gal-bena ca lamaia sau galbin-brunidin fam. Sclerodermataceae, peridiulsolid, gros i coriaceu, acoperitde tubercule verucoase de un gal-ben mai inchis, uneori numai are-olat sau chiar meted, la maturitateeste prevazut cu mai multe des-chizaturi, prin care ies sporii decoloare bruna. Carnea acestei ciu-perciveninoase este alba la inceput,

devenind albastrie, uneori marmo-rata i in fine bruna, ca un mirostare 0 neplacut. Crqte pe pamântla marginea piidurilor qi pe dru-raurile din padure; vara 0 toamna.

Buretele-oilor (Trans. Bra§ov). [fr.Polypore-confluent; g. Semmel-pilz]. Polyporus confiuens Fr.Ciuperca comestibila din fam. Po-lyporaceae, carnoasa, rigida, com-push' din mai multe palarii con-fluente, imbricate, neregulate, in-jumiltatite, lobate 0 de coloarebrun-gälbue, cu suprafata glabri ;poni albi, scurti, putin distincti ;picioarele (stipitele) albe scurte,reunindu-se 'jute° tulping clirnoasaden* carnea alburie, putin amaraare un miros placut. Cre0e inmari grupe pe sub brazi qi pini,prin muqchi, mai cu sama toamna.

Buretele-§erpelui (Bucovina), Ama-nita muscaria L., vezi Bureti-pes-triti.

Buretele-vaeel (Mold.). [fr. Vache,Loup, Laythiron ; g. Siissling,Siisslicher-Milchling,cher-2/1ilchblätterschwamm].

Lactarius subdulcis (Bull.) Fr.Ciupercii comestibila din fam. Aga-ricaceae, paläria carnoasa de co-loare ga1ben-ro0etica, subtire, aupapile, peurmit deprimata la centru,uscata, fail zone; lamele concres-cute, dense, sucul laptos alb, failnici un miros, dulce la urma putinacrisor ; sporii ovoizi, echinulat-

Creqte pe pamänt,paduri de fag 0 de brad 'Ana susin regiunea alpina ; vara-toamna.

Bureti, Boletus edulis Bull., vezinätfirci.

Burett-albi (Trans.), Lactarius pipe-ratus Fr., vezi 'uteri.

Bureti-blilni (Mold.), Hygrophoruseburneus Fr., vezi Burete-balos.

Bureti-eitlugitre*ti. [fr. Poule-de-bois, Panse-de-vache; g. K1 a p -p er s eh w a m Polyporus fron-dosus Fr. Ciupercil. comestibird dinfam. Polyporaceae, pardrii foartenumeroase, brun-cenusii, imbricate,dimidiate (injumätätite), lobate 0

dacoromanica.ro

PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORIIL ROMAN 35

rugoase, reunite prin pedieelele lorintr'un sin gur trunchiu, poni suntalbi i foarte mici. Carnea alba,putin coriacee cu un miros si gustpläcut. Creste toamna pe rädricinile

trunchiul stejarilor bitrOni.singurá eiupercti eitntareste uneoripinit la 15 kilograme.

Burett -de- conopide, Barba-caprei(Mold.), Burete- eret, Cretisoara(Mold.),Curalice,Laba-mitei(Mold.),Melosel (Mold.), Opintici (Mold.),Togmagel (Mold.). [fr. Clavaire-coralloRle; g. Korallensch-wamm, Hahnenkiimmehen].

Clavaria coralloides L. Ciupereäcomestibila din fam. Clavariaceae,de coloare alba, trecand in cenusiu,tulpina groasti neregulat-ramifi-cata, ramurile neegale, dilatate inpartea superioari Cu numeroaseramurele dense si aseutite, goaleinrauntru i putin fragile. Crestevara si toarnna prin pfidurile um-broase i umede, mai cu sami inprtduri de brad.

Bureti-de-mesteacin, Prinisoare. [fr.Cortinaire-cannelle; g. F as er-saumpilz]. Coninarius cin-namomeus Fr. (L.), syn. Agaricusbetulinus Scop. Ciupercrt comesti-bat, din fam. .Agaricaceae, päläriacirnoasä de coloarea scortisoarei(galbin-brunii), uneori variind informa si coloare, este subtire, ob-tusk mamelonatä, cu aspecttacos sau squamulos. la urmit de-venind glabrá, piciorul gros, maitftrziu gol inlituntru este giilbui,lamele de colori variabile (rosii,galbine, brunii) sunt lucitoare, late,indesuite çi conerescute. Carnesgilbuie are un miros aromatic.Creso mai. multe la un loe prinWilli, pe pimOnt; toamna.

Buretil-de-prund (Bucovina), Bureti-de-rouä (Bucovina). [fr. Collybie-alimentaire; g. Kr ö slin g, N a-gels chwamm, Suppenpilz].

Collybia esculenta Wulf. Mickciupercti comestibili din fam. Aga-ricaceae, pàlària galbin-brunie, pu-tin cirnoasä, convex-planit si ne-

lamele alburii, distan econcrescute; sporii albi. Carneaalbit cu gust putin amar este parfu-mati, din care cauzi sA intrebuin-teazit aceasti ciuperca ca condi-ment pentru supe. Crese mai multela un loc prin piiduri, de primrtvarapanii toamna.

Bureti-de-roult (Bucovina), Collybiaesculenta Wulf., vezi Bureti-de-prund.

Buretl-de-roui (Mold.), Coprinusmicaceus Fr., vezi Burete-de-roui.

Bureti-de-stejar, Pasträv-ros-de-ste-jar ( Mold. ). [fr. Foie-de-boeuf,Glu-du-chone, Langue-de-boeuf; g.Blutpilz, Blutschwamm,Fleischpilz, Leberpilz,Leberreischling, Rinds-zunge.]. listulina hepatica Fr.Ciupereä rosie ea stingele sau rosu-brunie din fam. Polyporaceae,

intreagA, sesilft sau purtatade un picior lateral si scurt, esteoblongrt sau semiorbiculark cu su-prafata cleioastio. si acoperitä deasperitäti, cari dispar mai tarziu,tuburile albe la inceput, devenindapoi galbin-deschise; sporii oval-globuloci de coloare rosee-grdbue.La maturitate iese din aceastii ciu-perci comestibilii un lichid acidsi rosu ca sAngele. Crests pe trun-chiul arborilor, mai cu samti pestejar ; vara si toamna.

Din aceasta, einpereA sit extrageun elei, numit Clei-de-stejar.

Bureti-de-veveriti, Clavaria botrytisPers., vezi Rimurele.

Bureti-dulci, Lactarius deliciosuar.,vezi Rfiqcov.

Bureti-floco0 (Mold.), Flocosel(Mold.), Flocosei (Mold.). [fr. Mor-ton, Mouton-zoné, Raffoult ; g.Giftreizker, Zottiger-Birkenreizker, Birken-rietsche.].Lactarius torminosusFr. (Schaeff.). Ciupercit din fam.Agaricaceae, prtliirie

subzonatii, la inceput con-vexa', apoi plani si in fine depri-math' la centru, cumarginearäsucitä

dacoromanica.ro

36 ZACH. C. PANTIJ

In jos f¡i prevazuta cu lungi perialburii ; lamele albe aunt inegale;carnea acestei ciuperci contine unsuc laptos alb 0 foarte acru, sporiisferoidali, echinulati 0 verzui-saugalbui-hialini. Creqte pe pamfintin paduri, cu deosebire in päduride mesteacani ; vara 0 toamna.Aceastä ciuperca considerata deunii botan4ti ca veninoasa este cutoate acestea comestibilä in partilenoastre. Cnf. Al Popovici Contri-bution ii l'étude de la Flore Myco-logique du Mont Ceahlau. p. 64.

Burett-galben I,B urete-galb An (Mol.),Ciga-mica, Galbinele (Bucovina),Gälbiori, Unghia-caprei (Mold.),Urechiuge §i Urechiu0 (Trans.).[fr. Chevrotte, Gyrole, Jaunet,Roussette ; g. Eierpil z, Ei er-schw a m m, Dotterpilz, G5.-ling, Pfifferling, Reh-1 i n g.].Cantharelbrs Marius Fr.Ciuperca comestibilä, galbana dinfam. Agaricaceae, palaria carnoasaglabra, solidti,gainuoasa convexa,apoi concava, piciorul solid, gla-bru, conic, spre baza ingustat, la-mele groase, distantate, dichoto-mic-ramfficate qi decurente ; sporiisferoidal-elipsoizi, necolorati. ere--te in mici grupe prin paduri um-broase de fag, de brad qi de mes-teacitn. Carnea alba spre periferiegalbue are un miros placut qi ungust putin piperat ; una dintrecele mai delicioase ciuperci co-mestibile ; vara qi toamna.

Burefi-gifiblpri.Lactarius auran-tiacus Fr., syn. Agaricus aurantiacusFr. Ciuperca din fam. Agarica-ewe, palaria carnoasa, plan-depri-matil, de coloare portocalie ntvar-gatti, putin viscoasa ; lamele lung-decurente, gälbui pe urma ro0e-tice ; sporii aculeolati ; carnea con-tine un sue läptos alb, care devinemai tArziu acru. Creqte toamnaprin piduri umbroase.

Bureti-iutl, Lactarius piperatus Fr.,vezi Iutari.

Bureti-pestriti (Trans.), Bureteler-pesc (Mold.), Buretelelerpelui

(Bucovina), Buretilerpeqti (Mold.),Pälärialerpelui (Mold.). [fr. Faus-se - Oronge, Faux - jaseran ; g.Fliegenpilz, Fliegensch-wamm,]. Amanita muscaria L.Ciuperca foarte veninoasii din fam.Agaricaceae, päläria de coloareroqie frumoasa, viscoasä, mai tot-deauna acoperitä de pete albe,convex-planti ; lamele albe ; picio-rul (stipitele) alb, volva formeazaimprejurul bazei unul sau maimulte cercuri concentrice de squa-me (solzi), inelul piciorului estealb. Creqte pe pamänt in ptiduri ;vara §i toamna.

Bureti-rwovani. Cortinarius ilio-podius Fr. (Bull.). Ciuperca dinfam. Agaricaceae, ptiltiria subcar-noasii, convexa, alb-matasoasa, de-venind glabrescenta, lamele galbui.Cregte prin padurile de fag.

Bureti. - kierpeOi (Mold.), Amanitamuscaria L., vezi Bureti-pestriti.

Bureti-tdpo0 (Trans.), Hydnum re-pandum L., vezi Flocopl.

Bureti-usturoO, Lactarius piperatusFr., vezi Iutari.

Bureti-vinetl, Burete-vanat. [fr. Cor-tinaire-violet.]. Cortinarius vio-laceus Fr. (L.). Ciuperca comesti-bilä de coloare violet-inchisti dinfam. .Agaricaceae, pälaria carnoasti,obtusa, paros-squamoasii, Jamelelate, distantate, groase; piciorulbulbos, spongios, paros, la inte-rior violet-cenuOu; sporii sferoi-dali-elipsoidici de coloare galbuie.Carnea moale concolorti, fara niciun miros. Crekite isolat printrefrunzele uscate din 'Mum; vara0 toamna.

Buricul-apei (Banat), Umbrelutk-de-apa, Umbrelutd-de-baltä. [fr. Ecu-elle-d'eau, Gobelet-d'eau; g. W a s-sernab el]. Hydrocotyle vulga-ris L. 21- mica plant& erbacee dinfam. Umbelliferae;tulpina flliforma,repenta, ramificata qi Cu rädaciniadventive; frunzele rotunde, cir-culare, peltate, crenate qi purtatede ate un lung petiol drept qiacoperit de peri; florile foarte mici

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCDTE DE POPORUL ROBLIN 87

albe sau roqietice Bunt dispuse cate3-5 in mici umbele capitate ;fructele comprimate lateral, au 6eoaste arcuate. Creqte printini. IulieAugust.

Burieul-pimantului, Lathraea Sgua-maria L., vezi Mama-pildurei.

Burienitii, Euphrasia RostkovianaHayne. i Luphrasia stricta Host.,vezi Silur.

Bursottert, Setaria glauca P. Beauv.,Setaria verticillata P. Beauv.Setaria viridis P. Beauv., veziMohor.

BursueiL. [fr. Bartsie des Alpes ; g.Alpenhelm, Bartschie,Frauentreue].Bartsia al-pina L. 4. mica planta erbaceeglandulos-paroasti din fam. Scro-phulariaceae ; frunzele opuse suntdispuse in cruce, sesile, ovale, am-plexicaule i obtus-dintate pe mar-gine; florile inchis violete, solitarela subtioara frunzelor sunt ingra-madite in forma de spic la varfultulpinei, caliciul campanulat cu 4diviziuni, corola paroasa; fructul

Creote prin pasunilelocurile stancoase si umede dinregiunea alpina i subalpini. Iu-nieAiugust.

Burti (Maced.), Narcissus Pseudo-Narcissus L., vezi Zarnacadea.

Burn en u tL Euphrasia RostkovianaHayne. i Euphrasia stricta Host.,vezi Silur.

Buruland-edneaseit, Mepcurialis an-nua L., vezi Trepadatoare i Mer-curialis perennis L., vezi Brei.

Burulanii-de-a-buba, Physalis Alice-kengi L., vezi

Bur uianii-de-bubii-r ea, Chenopodiumhybriduni L., vezi Spanac-porcesc.

Burulanif-de-ceas-rau, Tanacetumvulgare L., vezi Vetrice.

Buruianii-de-cel-perit (Mold.), Ve-ronica officinalis L., vezi Ventrilica.

BurulanA-de-etnei-degete, Minute,Gralbenwe, Scrantitoare. [fr. Po-tentille droite; g. A uf r e cht erGanserich,Fingerkraut].

Potentilla recta L. 4. plantil er-bacee din fam. Rosaceae ; tulpina

erecta, rigida i acoperita cafrunzele cu peri lungi, amestecatiin partea superioara cu peri maiscut* qi g1andulo0 ; frunzele cu5-7 foliole lungärefe, dinIate dejur inprejur ; florile galbine, marisunt dispuse intr'un corimb ter-minal, multiflor; carpelele la ma-turitate Bunt inconjurate de o mu-chie ingusta, membranoasii de ocoloare mai deschisa. Creqte prinpoenile i locurile pietroase deprin paduri. Iunielulie.

Burulank-de-dalae, Solanum Dulca-mara L., vezi Lasnicior.

Consolida L., vezi Nemtipri-de-camp.

Buruianii-de-friguri (Trans.), Cap-sella Bursa pastoris Moench., veziTraista-ciobanului.

Buruianii-de-friguri, Euphorbia he-lioscopia L., vezi Laptele-cucului0 Ranunculus sceleratus L., veziBoglari.

Buruianii - de - in, Linaria vulgarisvezi Linarita.

Buruianii-de-lungoare. Levisticumofficinale Koch., vezi Leu0ean.

Buruianii-de-negel, Euphorbia EsulaL., vezi Aior i Euphorbia platy-phyllos L., vezi Laptele-eanelui.

Buruiunii-de-negei (Trans.), Eu-phorbia helioscopia L., vezi Lap-tele-cucului.

Burulanit - de -spulburiituri (Buco-vina, Parte0ii-de-sus), TeucriumChamaedrys L., vezi Dumbet.

Buruianit-de-tari (Trans.), Artemisiaannua L., vezi Muria.

Buruiana-de-tranji, Sedum acre L.,vezi Iarba-deloaldina.

Burulana-lingoarei (Trans.), Levis-arum officinale Koch., vezi Leu-qtean.

Buruiantt - mhgiireaseii, EuphorbiaEsula L., vezi Aiov, i Euphorbiahelioscopia L., vezi Laptele-cucului.

BuruianIt-poreeasea. [fr. PorcelleLaitue-de-cocl-on; g. F erk e '-kraut]. Hypochoeris radicataL. 4. planta erbacee din fam.Compositae ; radacina groasà, lung&

dacoromanica.ro

38 ZACH. C. PANTII

fusiforma; tulpina scapiforma, gla-bra qi ramifica* frunzele radicalesinuat-dintate sau sinuat-penatifidei acoperite cu peri albi 0 aspri ;

florile galbine, dispuse in capitule,cele marginale sunt mai lungi cle-at involucrul; fructele sunt achene,ce se ingusteazi inteun lung cioc0 terminate prio tr'un papus. Cre0eprin fanetele de pe coline, prin pa-quni, poeni 0 paduri taiate. Iunie-August.

Buruianii-pucioasii (Trans.), Biforaradians M.Bieb., vezi Iarbii-pu-turoasa.

Buruiana-surpliturei, Boproaga,Sincericii. [fr. Scléranthe-annuel ;g. EinjKhriger-Knauel].Scleranthus annuus L. C). i E.mica planta erbacee, verde deschissau galbue, din fam. Caryophylla-ceae-Sclerantheae, frunzele ingust-lineare ; florile verzii cu laciniile ca-liciului ovale, aproape as cutite,verzigi Cu o margine alburie foarte in-gusta, mai tarziu, in timpul defructificare larg deschise, nu co-nivente. Prin samiinaturi, pe cam-puri nasipoase 0 prin locuri pie-troase. AprilieIulie.

Buruiana-vermelui, Thlaspi arvenseL., vezi Pungulita.

Buruiene-de-cel-perit (Mold.), Vero-nica officinalis L., vezi Ventrilica.

Buruiene-domne§ti, Tagetes erectaL. qi Tagetes patula L., vezi Vas-doage.

Buruni, Euphrasia RostkovianaHayne., qi Euphrasia stricta Host.,vezi Silur.

Busioc (Trans.), Ocinum BasilicumL., vezi Busuioc.

Busioc-de-ciimp (Trans.), MenthaPulegiumL., vezi Busuiocu-cerbilor.

Bwr, Paeonia officinalis L., veziBujor.

Busuioacit (Mold.), varietate de Fi-t& vinifera L., vezi Vita-de-vie.

Busuioc, Bizilioc (Maced.), Bosioc(Trans.), Busioc (Trans.), Malacina(Trans.), Viisileac (Maced.). [fr. Ba-silic, Herbe-royale; g. B as ilie n-kraut, Prsilgenkraut].

Ocimum Basilicum L. 0. plantaerbacee foarte aromatica din fam.Labiatae; radticina fibroasa, bruna;tulpina foarte ramificati, dreaptaeste patrunghiulara 0 paroasa ;frunzele opuse, petiolate, oval-lan-ceolate, plane, lucitoare, dintateqi de un frumos verde ; florilemici, albe sau rozee sunt dispusecate 6 in verticile, formand spiceterminale, caliciul ciliat, corola bi-labia* buza superioara Cu 4 dinti,cea inferioara intreagii, 4 stamine,2 mai lungi O. prevazute la bazacu cate un dinte paros. Originaradin India gi din China, mult cul-tivatti prin gradinile noastre pen-tru placutul sail miros. SI cunoscmai multe varietäti horticole pre-cum : bullatum cu frunzele vesicu-loase 0 cu florile albe 0 crispumcu frunzele crate qi florile rozee.IulieSeptembrie. Melif.

Mult cultivat de poporul nostru,caci el crede, ca busuiocul este ofioare ce aduce noroc la casa omu-lui. Aceasta planta a fost odinioaraintrebuintata In medicina, azi insaa 'limas numai ea medicament po-pular, Intrebuintat de femeile stiu-toare, mai Cu seama pentrIt farmecede dragoste. Fetele, and merg lajoc, au obicei de a lua cu sine firede busuioc, iar mamele flaciiilor leparfumeaza camasile cu aceastaplanta. Busuiocul are un rol impor-tant In obiceiurile si credintele po-porului nostru. Din frunzele acesteiplante sa extrage un oleu esentialaromatic.

Busuloc-de-camp, Brunella vulgarisL., vezi Busuioc salbatic.

Busuioe-ro§u,Bojor(Trans.Naseud.),Bujor (Bucovina), Motu-curcanu-lui (Munt.), Nasu-curcanului (Mold.0 Bucovina). [fr. Amarante, Qu-eue-de-renard, Discipline-de-réli-gieuse, Cordelière; g. Am arant,Fuchsschwanz]. Amarantuscaudatus L. 0. planta erbacee dinfam. Amarantaceae, frunzele al-terne, oval-lanceolate, acuminate0 petiolate; florile mici, monoice-

dacoromanica.ro

PLANTELE CTJNOSCUTE DE POPORUL ROMIN 39

poligame, rosii, reunite in verti-cile, dispuse in lungi si mari spice,formand impreunii o panicula lungade un rosu inchis si care atarla'in jos ca o coada, bracteele intrecputin periantul, stamiue 5. Aceastaplanta originara din Indii estemult cultivata ca planta decora-tiva, obtinandu-se prin cultura nu-meroase varietati. IulieSeptem-brie.

Busuiocul-rosa, flert in vin rosu esteintrebuintat de femeile stiutoare caemenagog si chiar ca abortiv.

Busuloc-rosu, Brunella vulgaris L.,vezi Busuioc-salbatic.

Busuloc-sitlbatic, Busuioc-de-camp,Busuioc-rosu, larb ii-neagra, opar-laitii. [fr. Brunelle, Charbonnière ;g. B r un elle, B r a un elle].Brunella vulgaris L. 21.. planta er-bacee din fam. Labiatae, tulpinascurt-päroasii; frunzele petiolateoblong-ovale, rar penatifide cu lo-bii lineari sau oblongi; florile vio-lete sau rosietice, rar albe, sta-mine 4, dintre care 2 mai lungi,prevazute la varf cu cate un dintedrept, buza superioara a caliciuluiCu 3 dinti obtusi, mucronati, buzainferioara Cu 2 dinti oval-lanceo-

mucronati. Creste prin livezisi pe marginea padurilor. Iulie-Septembrie. Melif.

Busuioc-slilbattc, Orobanche ramosaL., vezi Lupoaie.

Busuloca-cerbilor, Apttratoare, Bu-sioc-de-camp(Trans.),Israii-proastä,Polei (Trans.). [fr. Pouliot, Her-be-de-St. Laurent ; g. P o 1 eFlohkraut].-11Ientha PulegiumL., syn. Pulegium vulgare Mill. 2i..planta erbacee, paroasa, aromada,din fam. Labiatae; tulpina tetra-gonall; frunzele opuse, petiolate,mici, eliptice, obtuse si putin din-tate pe margine; florile purpuriisau rozee, rar albe sunt dispuse inverticile axilare, globuloase, lude-partate unele de altele, cari dimi-nuiaza spre vtirf, caliciul tubulos

este inchis printeo coroana deperi, cei trei dinti superiori suntrecurbati. Creste prin balti, pemarginea raurilor í prin locurimlastinoase. IulieAugust.

Intrebuintata mai de mult in me-dicina din cauza proprietatilor salestimulante, stomachice si carmina-tive.

Busulocu- stupului, DracocephalumMoldavica L., vezi Mataciune.

Busuliac (Maced.), Ocimum BasilicumL., vezi Busuioc.

Busulioc (Maced.), Ocimum Basili-cuni L., vezi Busttioc.

Butculi, Butculite, (Trans.-Bra-soy), Bellis perennis L., vezi Ba-nuti.

Buza-vacei (Mold.). Cortinariusbalteatus Fr. Ciuperca comestibiladin fam. Agaricaceae, paliria com-pacta, brun-rosietica, lanoasil, vis-coasa la inceput, apoi uscati si al-bastrie pe margine; lamele alba-rii sunt emarginate, decurentedense ; piciorul gros, solid, estealb si ornat de o retea de flbrilerosietice ; carnea alba compacta.Creste pe ptimânt sub mesteacanisi prin padurile de conifere inlocuri uscate.

Buzdugan, Capu-ariciului, ovar. [fr.Rubanier, Ruban-d'eau; g. I g e 1-kolben, Igelsknoten].Sp irganium ramosuni Huds. 21-.

planta erbacee din fam. Sparga-niaceae, tulpina erecta, ramificatäIn partes superioara ; frunzele li-neare, rigide, erecte, la baza cu3 muchi, pe margini sulcate; flo-rile verzi-alburii sunt dispuse incapitule globul o ase, cele superioarenumai cu flori mascule, cele infe-rioare numai cu flori femele, inva-lisul floral, format de solzi putindilatati la varf, stigmatul linear ;fructele uscate sunt sesile, lung-rostrate, anguloase si de formaunei piramide rasturnate. Crestepe melarle apelor, prinpe lana paraje. IulieAugust.

dacoromanica.ro

Caeadlir, Rosa canina L., veziCacao, [fr. Cacao ; g. 11 akao]. Pro-

ductul vegetal preparat din se-mintele de Theobroma Cacao L. D.[fr. Cacaoyer ; g. Kakaobau m],mic arbore din fam. Stercultaceae-Biltnerieae, tulpina de 5-10 m.time, cu numeroase ramuri, lem-nul moale i usor ; frunzele alterne,intregi, scurt-petiolate, lanceolatesau eliptice, ascutite, glabre, luciisi peninerviate ; florile mici, gal-bin-rosietice, inodore sunt dispuseIn racemesau fascicule axilare petulping sau pe rarnurile bitrine,caliciul cu 5 sepale lanceolate decoloare roqieticii, corola cu 5 pe-tale libere, alterne cu sepalele decoloare galbue, stamine 10 uniteinteun tub dintre care 5 fertile 5sterile. Ovarul cu 5 loje, prefazutcu un stil, terminat prin 5 ramuristigmatifere ; fructul ovoid, lungd-ret este un fel de bacii, seamiinäcu un castravete, are 10 coaste,acoperite cu asperitäti i tuber-cule neregulate, este de coloaregalbin-rosietica cu un pericarpiudens, dur, coriace i plin cu opulpa apoasä acida, in care suntcuiblirite semintele in numär de15-40. Ele sunt de miirimea mig-elalelor curätite (decorticate) ne-regulat-ovoide si acoperite cu unînvali brun. Sämanta aproape in-treagä este constituitli dintr'unembrion ea cotyledoanele crirnoa-se, oleaginoase si incretite. Acestfrumos arbore este originar dinAmerica tropicalä, i mult cultivatIn mai toate trtrile calde ale glo-bului.

Semintele de Cacao contin sub-stante alimentare precum fecula,glycosa, materii grase, etc., si un al-caloid analog Cofeinei, numit Theo-hromma. Din Cacao sa fabrica do-colata, compusg. dintr'un amestecde Cacao si zahar, aromatizat prinvanilie sau scortisoara, constituind

astfel un aliment respirator, uneorisa adauga la fabricatiunea ciocola-tei sagou, salep, arrow-root si chiargluten, cand ciocolata devine un a-liment complect. Ciocolata este in-trebuintata mai ales in medicina

servind ca vehicul subs-tantelor active, mascandu-le gustul.Din semintele de Cacao sá extragesi untul de Cacao care se intre-buinteaza in medicina.

Cacasder, Rosa canina, L., vezicies.

~eliden, fructele de Rosa caninaL., vezi Mdciese.

Cafea, [fr. Café; g. Saff ee].Se-mintele de Coffea arabica L. D.arbust din fam. Rubiaceae cu frun-zele opuse, simple, ovale, pe mar-gine undulate qi totdeauna verzi ;florile albe-rosee au un miros pla-cut; fructul este o baca' de mári-mea unei mici cirese, ce contine2 seminte. Acest frumos arbustcreste in Abesinia, in Mozambicsi in Angola, astazi se cultiva- insäfoarte mult in Orile tropicalemai cu semi in Brazilia. Se cu-nosc In comert mai multe va-rietilti de Cafea dintre care men-tionam : Ceylon, Martinica, Moka siRio.

Cafeaua neagra este o bautura,cunoscutá de tosta lumea. Ea con-tine un alcaloid numit cafeind si un°lea brun, cunoscut sub numele decafeon, care dà tocmai aroma cafe-lei. Cafeaua (infusiune) se intrebu-inteaza contra frigurilor typhoide,In contra diareelor cronice si caantidot la otravirile narcotice pro-duse de °pitan si de plantele veni-noase din familia Solanaceelor (Tu-tun, Matraguna, Mrtsalarita etc.).Cafeaua neagra sa n'ai intrebuin-teaza spre a masca gustul unor me-dicamente amare sau gret.oase pre-cum este sulfatul de chinina, sulfatulde magnesiu, oleul de ricin etc.

Cafele, Lupinus albus L., si Lupinusvarius L., vezi Cafelute.

40 ZACH. C. PANTU

C.

dacoromanica.ro

PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL RONAN 41

Cafelute, Cafele. Lupinus albus L.,O. [fr. Lupin-blanc; g. WeisseLupine, Wolfsbohne], planta'erbacee din fam. Leguminosae-Pa-pilionaceae, tulpina cilindricii, ra-mificata, acoperita cu peri stelati ;frunzele lungpetiolate cu 5-7 fo-liole, oboval-oblonge, glabre pepartea superioara, i mätäsos-pa-roase pe fata inferioarii; &rilealbe, uneori putin albastrii auntalterne i dispuse intfun racemterminal, caliciul Meg bractee estebilabiat, buza superioara nedivi-zatä, cea inferioara cu 3 dinti pu-in mai lungi cleat lama superi-

oara ; fructele legume (pastari) cu5-6 seminte orbiculare alburii. 0-riginar din regiunea mediterania-na, mult cultivata ca plena denutre t ca ingrasamant verde.MaiIunie. i Lupinus varius L.,O. [fr. Lupin-bigarré, Lupin-petit-bleu ; g. Lupine, Wolfsbohne],planta erbacee, frunzele cu 5-7foliole oblong-lanceolate, matasos-paroase i argintii pe fats inferi-

; florile albastre cu pete albesunt mari, pedicelate, alterne sausubverticilate, formänd un spic a-lungit, caliciul insotit de bractee;fructele sunt pastari Cu semintepestrite. Originar din Europa su-clicii, cultivata pentru trebuinteeconomice 0 ca planta decorativa.IunieIulie.

Cais, Apricos (Trans.), Zarzar. [fr.Abricotier; g. A p rik o s e, A p rkosenbauml. Piunus Arme-niaca L., syn. Armeniaea vulgarisLam, t. frumos arbore de 3-4 m.ragtime din fam. Rosa ceae, Cu frun-zele lucitoare coriacee; florile albe-rosee, apar inaintea frunzelor ;fruotele comestibile numite: Apri-coase, Caise, Zarziire, sunt drupe.Acest arbore originar din Turkes-tan 0 Mongolia al cultiva adeseadin causa fructelor sale comesti-bile. MartieAprilie. Melif.

Cais-salbatie (Dobrogea, Baragan),Prunus-nana Stokes., vezi Migdal-pitic.

CaIse, Apricoase (Trans.), Zarzare.[fr. Abricot; g. Aprikosfiructele comestibile ale arboreluicultivat Prunus Armeniaca L., veziCais.

Calambuchin (Maced.), Zea MaysL., vezi Papqoi.

Ciilitmbueu (Maced.), 2ea Mays L.,vezi Papupi.

Calaptir (Mold. 0 Trans.), 2 anace-tum Balsamita L., vezi Calomfir.

Calipar (Banat), '1 anacetum Balsa-mita L., vezi Calomfir.

Calarabe (Trans.), Brassica oleraceaL. var. gongylodes L., vezi Cara-lambe.

Clilbazit (Bucovina), Fierea-ptimfm-tului (Bucovina), Muschiul-de-fan-tang (Trans.). [fr. Hépatique des-fontaines, Marchantie; g. Leb e r-kraut, Steinlebermoos.].Marchantia polymorpha L. plantaerbacee (Mufehi-Hepaticae) din fam.Marchantiaceae, organul de vege-tatiune (thalul) este o expansiunefoliacee, compactit, putin carnoasa,sinuos-lobata, pe partea superioarade un frumos verde, pe cea infe-rioara de un verde deschis cunumero0 peri; fata superioari athalului, strabätuta de o nervura,este clivizata intr'o retea de rom-burl, iar in centrul fiecarui romb sadeschide o stomata. Pe suprafatathalului observiim organele de re-productiune asexuatä, representateprin mici paneraqe, numite eon-eeptacule in care se afla mici lameverzi, numite propagule i organelede reproductiune sexuata repre-sentate prin peduncule cilindricecam de 1 cm. inaltime, cari aparlateral pe thal 0 care au la värfun disc in forma de piliirie, carepoarta organele de reproductiune ;aceste palarii stint de 2 feluriunele poartii organele mascule (antheridii), i celelalte organele fe-mele (arehegoanele). Dupit' fecunda-tiunea prin antherozoizi a celuleifemele din archegon se formeazaun sporogon, scurt pedicelat, careproduce epori. Cre§te prin lo-

dacoromanica.ro

42 ZACH. C-. PANTII

curi umede, fântâni, pe ziduripietri.

Calce, Caltha palustris L., vezi Cal-cea-calului.

Calce-mare, Cheiidonium majus L.,vezi Rostopasca.

Caice-midi, Ficaria ranunculoidesRoth., vezi Untisor.

Calcea-calului, Bulbuc, Bulbucei,Calce, Capra-nemteasca, Scalce,Scalci (Trans.). [fr. Populage-des-marais, Souci- d'eau ; g. B u t -terblume, Dotterblume,Schmalzblume].Caltha pa-lustris L. 2t. planta erbacee dinfam. Ranunculaceae, tulpina fistu-loasa, frunze groase lucitoare, flo-rile galbine-aurii, solitare i mari.Creste prin balti, mlastini, pe mar-ginea paraielor i prin locuri u-mede. MartieMai.

Candeluta (Botosani),Cinci-clopotei kTrans.), Cinci-coade(Trans.), Clopotei- cornuti, Topo-rasi (Trans.). [fr. Ancolie, Gants-de-Notre-Dame; g. Akelei Frauen-schuh, Pantöffelchen].Aqui-legia nigricans Bmgt. 21.. planta er-bacee din fam. Ranunculaceae, tul-pina la varf glandulos-pubescenta,pauciflorii, cu florile mari negrii-violacee, neregulate cu pintenii lavarf incovoiati, mai lungi decallimbul trunchiat i foarte obtusal petalelor, staminele putin mailungi, deck lamina, sepalele o blong-ovale; foile biternate cu foliolelepantiprestejumatate trifide si in cis-crenate, cu lobii ovali sau olongi,obtusi. Carpele 5 vilos-paroase,seminte de tot negrii si lucitoare.Creste prin pliduri, si vai umbroase

umede din regiunea montana.MaiIulie. i Aquilegia vulgarisL. 21.. planta erbacee glabrit; frun-zele de 2 ori trifoliolate cu folio-lele trilobate, crenate; florile mari,plecate in jos sunt albastre, vio-lete, roii, rosee, purpurii sau mairar albe; c,aliciul cu 6 sepale lun-gfirete, ovale, corola Cu 5 petalein forma de cornet, fiecare cu cateun pinten curbat la varf. Cultivatil

ca planta ornamentala pentru flo-rile sale frumoase. MaiIunie.

Din florile de Caldaruqa se pre-para o frumoasa coloare albastra,care este un pretios reactiv al aci-zilor In presenta carora sa inrosesteiar tratata cu alcali, aceasta tine-turd Inroqita se Inalbastreste din nou.

Min. [fr. Boule - de- neige, Obier,Viorne; g. Schneeball, Ge-meine Schlin ge.]. V iburnumOpulus L. D. arbust din fam. Ca-prifoliaceae, frunzele subtiri cu3-5 lobi ascutiti i dintati pemargine, florile albe, cele margi-Bale sunt mai mari si sterile; fruc-tele drupe globuloase rosii, numiteCathie sunt acrisoare i recoritoare.Acest frumos arbust creste printufisurile i padurile umede. Pringradini se cultiva varietatea ro-seum L., la care toate florile suntmari si sterile. MaiIunie.

Clilindar (Banat), Arum maculatumL., vezi Rodu-pamantului.

Mine, fructele de V iburnum OpulusL., vezi Calin.

Clilinicit (Banat), Calendula offici-nails L., vezi Filimica.

Calm (Trans), Acorus Calamus L.,vezi Obligeana.

Calomflr (Munt.), Galaptir (Mold.si Trans.), Calipar (Banat), Ca-ramfil, Caranhil, Isma-Maicei-Pre-ceste. [fr. Herbe-au-coq, Menthe-coq; g. Marienblatt, Mor-genblatt, Frauenminze.].

Tanacetum Balsamita L., syn.Balsamita roulgaris Willd. 21..erbacee aromatica din-fam. Com-positae, Cu tulpina dreapta, albu-rie i catifelata, frunzele ovale,eliptice, fin-dintate, de un verdedeschis si par acoperite de o pul-bere; florile galbine tubuloase, her-mafrodite sunt dispuse in capituleterminale. Aceastii planta originaradin Europa such* se cultivii multin partile noastre mai cu samala tail. AugustSeptembrie.

Chltunas, Viola odorata L., vezi To-porasi i Tropaeolum majus L.,vezi Conduru-Doamnei.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORUL ROMAN 43

Caltunap-popei, Tropaeolum majusL., vezi ConduruDoamnei.

Caltunu-Doamnei, Cerentel, Crances.[Benoite-des-ruisseaux, Benoite-aquatique ; g. B a e h-N elk e n-wurz,Wassernelken wurz].

Geum rivale L. 21.. planta erbaceedin fam. Rosaceae ; tulpina dreapta;frunzele inferioare lung-petiolate,divizate in segmente neegale sidintate, lobul terminal mai maresi mai mult sau mai putin divizat(intrerupt-lirate) cele superioaresunt trifoliolat e sau trilobate ; flo-rile plecate galbine ea vinisoarerosietice, pedunculii scurti, parosisi rosietici, caliciul totdeauna erect,rosietic si foarte prtros, cu sepalelanceolate; corola cu 5 petale lateobovale, putin emarginate qi lungunghiculate de o coloare ruginie,stilul articulat, cu articulul infe-rior paros si cam de aceias lun-gime ca cel superior. Creste prinlocurile umbroase si umede, pemarginea paraielor si a isvoare-lor din padurile regiunei montanekIaiIulie.

Rizomul acestei plante are pro-prietati adstringente.

Cam na -broa0ei, [g. Wasser-ne t z.]. Hydrodictyon reticula-tum (L.) Lagerh. Alga verde (Chlo-rophreae) de api dulce din fam.hydrodictyaceae, caracterisata prinlungi celule cilindrice, reunite ino colonie (coenobie) de forma uneiretele. Aceasta planta se inmul-teste prin zoospori Cu ctite 2 cilii.Träieste in lacuri, balti si in apelelin-curgatoare.

Climaa-lui-Dumnezeu (Trans.-Bra-sov.), Convolvulus arvensis L., veziVolburg.

Candor, [fr.Camphre; g. Kempf e r],este o esentri, volatili solidi, cese extrage din lemnul arboreluiCinnamomum Camphora Nees., syn.Latiruz Camphor° L., Camphoraof fieinarum Bauh. D. arbore tot-deauna verde din fam. Lauraceae,frunzele coriacee cu 3 nervure,

florile mici si albe. Acest frumosarbore crests in Japonia pina ininsula Formosa, ande sa si cul-tiva foarte mult din causa pro-ductului sill vegetal. Camforul pu-rificat este o mesa incolora, cris-talina, solidli, fragilfii. si unctuoasrtla pipait. Are miros propriu pe-netrant, gust aromatic, putin amar,dfind o sensatie de caldurrt si maiapoi o sensatie de rliceala.

Cam forul are proprietati aneste-sice, antiseptice si anafrodisiace.Se administreaza mai cu sama infrictiuni s't in alte aplicatiuni ex-terne in stare de solutiuni in al-cool contra durerilor nevralgice,reumatismului, migrenei etc. Ca me-dicament intern trebue luat Cu multabagare de seamii, caci poate aveaconsecinte funeste. Camforul esteintrebuintat ca medicament si depoporul nostru.

Canale, Balsamine (Trans.), Cana-lute, Copacei, Persicei, Piersicei(Daunt. jud. Prahova). [fr. Balsa-mine-de-jardins, Bellesamine, Ja-lousie; g. B als a m in 4 Im-patiens Balsamina L., syn. Balsa-mina hortensis Desp. O. planta er-bacee din fam. Balsaminaceae, tul-pina suculentA; frunze alterne, lan-ceolate, dintate pe margine; florilealbe, rosii sau pestrite, uneori in-volte. Originara din India ostica,introdusi in Europa si mult cul-tivatrt si prin pirtile noastre caplanta ornamentala. IunieIulie.

Canalute, impatiens Balsamina L.,vezi Canale.

Canarith, Cerastium arvense L., veziCornut.

Canarul-bAltil, [fr. Limoselle aqua-tique; g. Schlammling]..Limosella aquatica L.®. mica pl antierbacee din fam. Scrophulariaceae,frunzele spatulate-lineare, florilemici rosee. Creste prin locuri u-mede si inundate. IunieIulie.

Candelutit (Botosani), Aquilegia vul-garis L., vezi Caldarus5.

Canepri. [fr. Chanvre ; g. H a n f].Cannabis sativa L. O. planta er-

dacoromanica.ro

44 ZACH. C. PANTIJ

bacee din fam. Moraceae- Canna-boideae Cu tulpina dreapta, flstu-loasa 1-3 m. i chiar pana la 6m. înAlime, variind dupii climat;frunzele digitate cu 5-11 lobi as-cutiti i dintati pe margine ; florileverzui Bunt dioice, cele masculein panicule aullare la varful tul-pinei, cele female in glomerule lasubtioara frunzelor sup erioare. Ori-ginara din India, de unde s'a in-trodus i in Europa. Astäzi

foarte mult ca planta indust-riala prin toate tarile temperateale globului, uneori creste salbata-citä. IulieAugust.

Din liberul tulpinei sa extrageprin diverse procedee (topireanepi) fibrele textile, can constituescun important articol de comer. Se-mi ntele oleaginoase, cunoscute si subnumele de Turd sau Alfa, sunt intre-buintate ca aliment pentru pasen;din ele MI, prepara un oleu alimen-tar. Canepa convine o substanta re-sinoasa, numita Cannabina, care indoza mare este toxica si care damirosul particular de canepa. Cuaceasta resina sa prepara vestitulHasis (Hachich), al orientalilor.

Canepa-codrului, Canepioari, Ca-nepoala, Dumbravnic. [fr. Eupa-toire-Chanvrine ; g. Kunigun-denkraut,WasserdosqErtpatorium cannabinum L. 4. plan-tA din fam. Compositae,tulpina rigida dreapta; frunzele cu3 5 lobi, dintati pe margine ; flo-rile rosietice in capitule, cari larandul lor formeazil corimbe dense.Creste prin locuri umede. Iulie-August.

Caneploaril, Eupatorium cannabinumL., vezi Canepa-codrului.

Clinepoaltt, Eupatorium cannabinumL., vezi Canepa codrului.

Cantalo§, varietate de Cucumis AleloL., vezi Cantalup.

Cantalup, Cantalos. [fr. Cantaloup ;g. Warz enm elone].varietatede Cucumis Melo L., un fel de pe-pene galben foarte parfumat si cucoastele proeminente si sgrabun-

toase (verucoase). Unii botanisticonsidera. aceasta excelenta varie-tate de pepeni ca o specie deosebitasub numirea de Cumnis CantalupoSer. Numele de Cantalup provinedela italienescul Cantaluppo o vilaa papilor in apropiere de Roma,unde s'a obtinut mai intai aceastapretuita varietate de pepeni.

Cap-de-coco, Hedysarum obscuritmL., vezi Dulcisor.

CitpAttmoasii, Echinops sphaerocepha-lus L., vezi Rostogol.

Capere. fr. Capre ; g. appe rn].Bobocii (mugurii florali) de Cap-paris spinosa L. arbust din fam.Capparidaceae, Cu frunzele ovale,cu florile mari, albe sau rosietice.Creste in regiunea mediteraniana.

Caperele sunt comestibile, con-servate in otet sunt intrebuintatela bucatarie.

Caplagea(j ude-tel e de pe margin eaD u-narei), Triticum Spelta L., vezi Alac.

Caprii-nemteaseh, Caltha palustrisL., vezi Calcea-calului.

Caprafoi, Caprifoi, Casie (Trans.).[fr. Chèvrefeuille-des-jardins ; g.J e-langer-j e-1 ieb e r. Lo-nicera Caprifoll um L. 13. arbustdin fam. Caprifoliaceae, tulpinaacatiltoare, volubila dela stangaspre dreapta, cu ramuri flexibile ;frunzele simple, opuse, obovale,glauce i caduce, cele saperioareconcrescute putin perfoliate ; flo-rile rosietice, galbui sau albesnnt foarte odorante, dispuse in-tr'un fel de capitule terminalesesile; fructele aunt bacce elip-tice portocaliu-brunii. Creste inEuropa sudica, in partile noastreeste mult cultivata ca planta orna-mentala, uneori salbatacita. Mai-Iunie. Melif.

Caprafoi, Lonicera nigra L., veziCaprifoi. Spiraea ulmyolia Scop.,vezi Cununita.

Caprifoaie, Spiraea Ulmaria L., veziCretusca.

Capri! oi, Lonicera Caprifolium L.,vezi Caprafoi.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBAN 45

Caprifoi, Caprafoi, Casie (Trans.).Lonicera nigra L. D. [fr. Lonicéra-noir; g. Hun deb e er e, S chw ar-zes-Geissblatt, Hecken-kir s ch e], arbust erect din fam.Caprifoliaceae, frunzele oblong -eliptice, la urmit de tot glabre ;florile rosi-purpurii sau alburii,cate don A, pedunculii glabrii multmai lungi cleat florile; fructelesunt boabe (bacce) negrii, con-crescute in partea inferioara. Cresteprin padurile din regiunea mon-tanä. AprilieMai. si LoniceraXylosteum L. 15. [fr. Chamérisier,Camérisier; g. Gem eine s-G e i s s-blatt,Heckenkirs che], arbusterect cu frunzele rotund-eliptice,acoperite cu peri moi; florile gal-bui phroase sunt dispuse cate 2la varful pedunculelor paroase,cam de lungimea florilor, fructelebacce rosii, concrescute in partealor inferioarii. Creste prin Wa-ffle din regiunea montana. Mai-Iunie.

Caprilemii, Lepidium Dreamt L., veziUrda-vacei. si Lepidium sativum L.,vezi Creson.

Cliprine, Narcissus paticus L., veziZarnacadele. Narcissus Pseudo-Narcissus L., vezi Zarnacadea. Nar-cissus radiiflorus Salisb., vezi Co-prine.

Capri0r. [fr. Souchet-jaunatre; g.Gelbliches Cypergras]. Cy-perus fiavescens L. a mica plantaierboasit din fam. Cyperaceae, ra-dacina flbroasa; tulpina (paiul) cu3 muchi obtuse; florile dispusein spicule lanceolate comprimate,plane, reunite in capitule globu-loase, bracteele florilor (glumele)sunt galbui si pe partea dorsalacu striatiuni verzi, stamine de or-dinar 3; ovarul cu 2 stigmate ;fructele nucule ovale-rotunde bi-lateral-comprimate. Creste prin lo-curi umede si milistinoase, pe ma-lurile apelor, pe nasip, pe argil,sau prin turbtirii. IulieAugust.

Cipritior, Cyperus fuscus L., veziChprisor-oaches.

CAprivor-oacheth Caprisor. [fr.Souchet-brun; g. S chwarz brau-n es Cypergras]. Cyperas fus-cus L. O. mica plant& ierboasa dinfam. Cyperaceae, radacina flbroasa;tulpina cu 3 muchi ascutite; flo-rile dispuse in spicule lineare com-primate, plane, grupate in capituleglobuloase, bracteele florilor (glu-mele) brun-inchise ca striatiuniverzi pe partea dorsalii; stamina2; ovarul cu 3 stigmate; fructelenucule ea 3 muchi ascutite. Cresteprin locuri umede §i inundate, prinmlastini, pe langa pantie si pemalurile apelor. lulieAugust.

Clipri, Lobodii. [fr. Arroche, g.Ufer-Melde]. Atriplex litoralisL. O. planta erbacee alburie dinfam. Chenopodiaceae, ramuri diva-ricate sau erecte ; frunzele car-noase, lineare sau linear-lanceolate,ascutit-dentate sau si de tot in-tregi ; florile monoice verzui, dis-puse in lungi spice rigide, penan-tul, in timpul fructiflcarei, esteromboidal-oval si dintat. Cresteprin locuri sarate si pe malul mg-rii. IulieSeptembrie.

Omani, Fragi-de-camp. [fr. Craque-lin, Fraisier Breslinge, g. Kn a c-k elb e ere, Knackbeere].Fra-garia colliva Ehrh. 21-. mica plantaerbacee din fam. Rosaceae, frunzetrifoliolate cu florile albe-gilbui ;fructul, fornlat din receptacululdevenit carnos, este comestibilrosu, globulos sau ovoid cu basaingustatà si far& carpele. Cresteprin poienile padurilor si pe coli-nele aride. MaiIunie.

Chp§uni, Fragi. [fr. Capronnier, Frai-sier Capron; g. Hohe-ErdbeereZimt-Erdbeere]. .Fragariaelatior Ehrh. 21-. mica plantli er-bacee, taratoare din fam. Rosaceae,tulpina scapiforma, petiolii frun-zelor si pedunculii florali scope-riti cu peri orizontali-patenti; frun-zele trifoliolate, cu foliole putincoriacee, verzi-inchise si piroase;florile albe, adesea dioice prinabortare, caliciul persistent intins

dacoromanica.ro

sau reflect (rasfrint) la maturitate.Fructul, format din receptacululdevenit carnos, este rop, mare, ro-tunzit,ovoid, spre baza ingustat,lip-sit de carpele 0 comestibil. Creqteprin livezi gi poieni, uneori cul-tivatil pentru fructele sale im-preunti cu var. moschata Duchesne.MaiIunie.

Cliptiilaci,PetasitesofficinatisMoench.,vezi Captalan.

Captalan, Brustur, Brustur-dulce(Trans.Brapv), Buedea-ciumei(Banat). Captalaci, Cucuruz, Cu-curuzi, Ra dacina-ciumei, Sudoarea-laptelui. [fr. Chaperonniare, Herbe-aux - chapeaux, Herbe- aux - teig-neux; g. GebriuchlichePestwurz, Giftwurz, Nagen-kraut]. Petasites officinalisMoench. 4. plantä erbacee odo-ranta din fam. Compositae; rada-cinile groase, lungi 0 carnoase ;tulpina dreaptii, simpla, acoperitacu numero0 peri moi (tomentoasa)0 prevazuta Cu solzi rogietici ;frunzele radicale, formind rozetaaunt lung-petiolate, mari, late, cor-diforme 0 neegal-dintate; ele suntverzi-inchis deasupra, alburii 0 li-nos paroase dedesupt, lobii bazilarirotunziti; florile purpurii, mai rarrozee apar inaintea frunzelor qisunt dispuse in capitule, reuniteIn raceme terminale, stigmateleflorilor hermafrodite sunt scurte0 ovale. Cre0e prin locuri umede,pe linga paraiele din 'Mufflemontane. MartieAprilie.

Florile acestei plante posed pro-prietiti sudorifice, diuretice si chiaremenagoge, iar radiicina este con-siderata ca vermifuga, sudorific& siadstringenta. Dupa credinta popo-rului, aceasta burniana descantataeste bun& de tinut in casa, pentrua feri familia de ciuma ; iar dacase inconjoarit satul cu ea, atunciciuma nu va strabate nici de cumIn acel sat.

Captalan-negru, Somnoroasa (Bu-covina). [fr. Bouillon-noir, Molane-noire, Varaire-noir; g. S chw ar z e

Königskerze, Schwarz esWollkraut]. Verbctscum ni-grum L. 8. planta erbacee din fam.Scrophulariaceae, tulpina anguloastiin partea superioara, frunze al-terne, la baza cordiforme ; florilegalbine cu stamine violete tomen-toase. Cre0e pe marginea pticlu-rilor, prin finetele de pe colinelesilicioase, pe linga drumuri gi pemalul riurilor. Iulie August.

Capa-ariciului, SparganiumramosumHuds., vezi Buzdugan.

Capul - cilugitrulut. [fr. Liondentd'automne ; g. Herb st -L ö w en-z a hn]. Leontodon autumnalis L.4. plant& erbacee din fam. Com-positae, tulpina scapiforma, erecta,Cu 1 sau mai multe capitule; frun-zele de ordinar bazilare sunt si-nuat-sau penatifid-dintate, glabresau acoperite cu peri simpli; flo-rile galbine, dispuse in capituletotdeauna erecte, florile marginalemai adesea rogii pe partea dor-salti; fructele achene cu un ciocfoarte scurt. Cre0e prin fin* 0p4uni, ptina In regiunea alpina.IulieAugust.

Capullearpolui. [fr. Vipérine ; g.Natterkopf].Echium rubrumJacq. a planta erbacee, acoperitaCu peri aspri, din fam. Borragi-naceae, tulpina erectit, striata ;frunzele linear-lanceolate ; florilero0i ca singele, dispuse in spicesimple, scurte cu putine flori, re-unite inteun lung racem terminal,tubul corolei de doua ori mai lungdealt caliciul, stilul la yid nedi-vizat, staminele mai lungi decitcorola ; fructele nucule tubercu-loase. Creqte prin fin*, pe co-line aride, prin rariquri de paduri§i prin tu4tri. MaiIunie.

Capul-Tiperei, Echiutn vulgare L.,vezi Iarba-qearpelui.

Ciipue, Ratin, Ricin. [fr. Ricin; g.Wunderbaum, Christuspal-me]. Ricinus communis L. h.Ø.planta erbacee sau arborescentadin fam. Euphorbiaceae, cu tulpinacheapta, ramificatil, fistuloasa, ci-

46 ZACH. O. PANTII

dacoromanica.ro

PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORTJL ROMAN 47

articulata i de coloareroOetica ; frunzele mari straluci-toare sunt palmatilobate cu 5, 7,9 sau chiar 11 lobi ; florile mo-noice in raceme terminale, celefemele ro§ietice la yid, cele mas-cule galbui la basil. Aceasta plantaoriginará din Africa, unde poateajunge la o inaltinie de 10-12 m.avind portul unui adevarat ar-bore, s'a introdus in Europa i sicultiva ca p1ant ornamentala. Iu-lieAugust.

Semintele acestei plante, de ma-rimea boabelor de fasole, cu peterosii, luate cu lapte, sub formA deinfusiune 6 sau 6 seminte constitueun purgativ drastic, lutindu-se unnumkr mai mare produce o supra-escitatiune, o ulceratiune a intesti-nului i poate avea consecinte grave,de aceea se recomanda multa pre-cautiune. Oleul extras din semintelede Ricin aOleum Ricini» este multintrebuintat in medicina ca pur-gativ, in China insa este intrebuin-tat ca oleu alimentar.

Chpupie, Cirsium oleraceum Scop.,vezi Crastaval.

Carafflá (Maced.), Dianthus Caryo-phyllus L., vezi Ganda.

Caralobe (Trans.), vezi Caralambe.Caralambe(Mold.),Calarabe(Trans.),

Caralab e Trans.), Cararabe (Trans.),Gulii (Munt.). [fr. Chon rave ; g.Kohlrabi, Kohlriibe].Bras-sica oleracea L. var. gongylodes L.planta erbacee din fam. Cruciferae.Tulpina sa mult desvoltatit glo-buloasti i devenita carnoasti, cons-titue o legumi gustoasa, mult cul-tivata ca plant& culinarit.

Caramfll, 1lanacetum Balsamita L.,vezi Calomfir.

Caramflli (Maced.), Dianthus Cargo-phyllus L., vezi Garoaftl.

Caranhil, Tanacetum Balsamita L.,vezi Calomfir.

Cararabe (Trans.), Brassica oleraceaL. var. gongylodes L., vezi Cara-lambe.

Clirbuni (Trans.), Schinutii, Spinutrt.[fr. Raiponce; Teufelskrallen].

Phyteuma Vagneri A. Kern. 21..mica planta erbacee din fam. Cam-panulaceae, frunzele inferi oare lung-petiolate, ovale, la baza cordiforme,cele mai de sus sesile, lanceolate,sau linear-lanceolate, toate nere-gulat-duplicat-crenat-serrate ; flo-rile negrii-violacee, dispuse in tr'uncapitul globulos in timpulrirei, iar dupa inflorire capitululdevine elongat i cilindric. Cre0eprin paqunile pietroase din regiun eaalpina i subalpina. IunieIulie.

CAreiumarese (Munt.), Ochii-cucului(Mold.), Zinie. [fr. Zinnia; g. Zin-n i e]. Zinnia elegans Jacq. C).planta erbacee din fam. Compositae,tulpina rigida, erecta, acoperita cuperi aspri este ramificata ; frun-zele opuse, sesile, cordiform-ovale,amplexicaule, ascutite undulate,aspre (scabre); florile dispuse in mari

frumoase capitule solitare lavirful pedunculelor cilindrice, mailungi decal frunzele, florile mar-ginale ligulate sunt obovale a-proap e orbiculare, persistente, al be,galbine, purpurii, liliachii, sau ro-

involucrul campanu-lat, format de 3 sau 4 rinduri defoliole obtuse, cele superioare cuo margine neagrä, receptaculul cubractee late, pectinat-dintatecolorate la varf ; florile marginaleligulate uniseriale in capitulelesimple, multiseriale la capituleleinvoalte; florile centrale tubuloasesunt galbine. Aceasta planta ori-ginarä din America de nord, dinMexico, srt cultivä foarte multprin partile noastre ca planta de-corativa. IulieSeptembrie.

Cardamit, isatis tinctoria L., veziDrobusor.

Cardamit-de-isvoare, Nasturtium of-ficinale R. Br., vezi Nristurel.

Cardaman (Trans.), Isatis tinctoriaL., vezi Drobu§or.

Cardon. [fr. Carrion; g. Cardy].Cynara Cardunculus L. C), plantaerbacee din fam. Cornpositae, ori-ginará din Europa meridionala. Ca-pitule ro0i-violacee cu solzii ovali,

dacoromanica.ro

termin-ati printeun spin puternic;frunzele bipinatifide cu segmen-tele terminate inteun lung spingalbui. Aceasta planta se cultivapentru usul culinar. Septembrie.

Carda (Banat.), Dipsacus silvestrisMill., vezi Varga-ciobanului.

Careetel, Carpesium cernuum L., veziDosnica-galbena.

Carflol (Trans.), Brassica oleraceaL. var Botrytis DC., vezi Conopida.

Carligat, Polygonum Bistorta L., veziInculet.

CarligatI(Trans.),Polygotsum BistortaL., vezi Mienlet.

Carligioara, Bidens cernua L., vezihi bil-rogie.

Carliglor, Bidens tripartita L., veziDenti'vä.

Carmaz,Carmta-vegetal,Rumeioari,Rumen ioara. [fr. Raisin d'Amérique,Raisin des teinttuiers; g. K e rme s-beere, Arnerikanische Schar-lachbeere].Phytolacca decand raL. 21.. plantd erbacee din fam. Phy-tolaccaceae, rticlacina foarte groasä;tulpina dreapta lucitoare, adeseoriroqietica; frunzele mari alterne; flo-..

rile albe-rosee mici, in raceme e-recte ; fructele sunt boabe (bacce)globuloase roqii sau negrii. Aceastaplantit originará din America nor-dica (Virginia], cregte la noi cul-tivan, uneori subspontanee. Au-gust--Novembrie.

Sucul rop tnchis al fructelor setntrebuinteaza pentru colorarea vi-nurilor etc.

Carmaz-vegetal,Phytolacca decandraL., vezi Carrara.

Carpan, Carpinus Betulus L., veziCarpen.

Carpen, Carpan, Carpin. [fr. Charme,Charmille ; g. Hain buche,Weissbuche]. Carpinus Betu-lus L. D. arbore din fam. Betu-laceae, frunzele alterne, ovale acu-minate sunt incretite 0 dubludintate; florileverzui-ro0etice,mo-noice, dispuse in amente ; fructulcomprimat, este insotit de un ivo-lucru foliaceu trilobat, lobul me-

dian de 3 ori mai mare cleatlobii laterali. Creqte prin priduriledela çes 0 dela munte, uneori secultiva ca planta ornamentala prinparcuri, bun pentru a face gardurivii. AprilieMai.

Lenatrul de Carpen este intrebuin-tat la constructii 0 in rotarie; totdin acest lemn se fan 0 jugurile.

Carpena, Melampyrum arvense L.,vezi Condroniu. kelampyrum ne-morosum L., vezi Sor-cu-frate.

Carpenitg, Carpinus Duinensis Scop.,vezi Sfineac.

Carpin, Carpinus Betulies L., veziCarpen.

Carpinita, Carpinus Duinensis Scop.,vezi Sfineac.

CarstAneasit,AiugaLaxmanniBenth.,vezi Barba-boierului.

Cartaflol (Trans.), Brassica oleraceaL. var. Botrytis DC., vezi Cono-pida.

Cartofe, Solanum tuberosum L., veziCartofi.

Cartofl, Bandraburce, Baraboi, Ba-rabule, Bologeane, Cartofe, Crum-pene (Trans.), Crumpeni (Trans.),Crumpiri, Grumciri, Hadaburce,Mere-de-pamant, Napi, Picioici(Trans.), Piciorca, Poame-de-prt-mant, Termer. [fr. Pomme deterre; g. Kartoff el.]. Solanurntuberosum L. 21.. plantil erbaceedin fam. Solanaceae; tulpina dreaptaanguloasa qi ramificata, cu ramurisubterane tuberculoase; frunzelealterne, imparipenate cu folioleneegale ovale, intre cari se aflä foli-ole mult mai mici ; florile albe sauviolete 0 odorante sunt marl-pare 0 dispuse in corimbe lung-pedunculate opuse frunzelor ; ca-liciul cu 5 lobi lineari, corola pu-bescenta, rotace cu 5 lobi trian-gulari, 5 stamine cu filamentelescurte 0 cu anterele conivente,ovarul, terminat printr'un stil ci-lindric ca stigmatul bilobat 0glandulos, devine la maturitate(un fruct bacciform) o boabli glo-buloasit de miirimea unei cirele,

49 ZACH. C. PANTU

dacoromanica.ro


de co/oare verde-galbue sau vio-lacee. Aceastä planta este origi-nara din America

sudica'(Chili)

si foarte mult cultivata din causatuberculelor sale comestibile. InEuropa, unde astazi constitue unpretios aliment, a fost introdusape la flnele secolului al XVI-lea ;astazi se cultiva foarte mult siprin partile noastre pentru tuber-culele sale comestibile, cari nusunt decat ramuri subterane um-flate si foarte avute in fecula.Prin cultura' s'a obtinut numeroasevarietati. IulieAugust.

Carul-pädurilor (Banat), Arnicamontana L., vezi Arnica..

Carul-zänelor (Banat), Arnica mon-tana L., vezi Arnica.

Carvanä, Lycopus europaeus L., veziCervanri.

Ca, Malva rottindifolia L., vezi Ca-qul-popei.

Calle (Trans.), Lonicera CaprifoliumL., vezi Caprafoi si Lonicera ni-gra L., vezi Caprifoi.

Castan, Castaniu (Maced.). [fr. Cha-taignier; g. Es ab are Kast a-nie, Kastanie,Zahme-Kas-tanie]. Castanea yesca Gaertu.,syn Castanea sativa Mili. D. arboredin fam. Fagaceae, frunzele alterne,oblong-lanceolate, serrat - dentatecu 15-20 nervure secundare pa-ralele, sunt glabre sau T'amase pepartea inferioara; flori galbui mo-flojee, cele mascule in lungi a-mente cilindrice intrerupte si e-recte, fiecare floare sesilä, insotitade bractee, are un periant cu 6diviziuni si 10-20 stamine, celefemele cate 3-7 in capitule axi-lare, insotite de un invelis (invo-lucru), periantul Cu 6 lobi ingusti,ovarul infer cu 6 loje necomplecte,biovulate; stilul terminat prin 6stigmate; fructele comestibile nu-mite: Castane, Castane-bune Clistanie(Maced.), sunt solitare sau cate2-3 inchise inteun involucru cusuprafata acoperita de numeroktispini. Acest arbore originar dinsudul Europei qi din Asia, creqte

spontaneu si prin partile noastrein muntii judetului Gorj, la =I-nastirea Tismana si in Mehedintila Cernet. Mult cultivat din causafructelor sale comestibile si pen-tru lemnul sau previos. Iunie.

Involucrul fructelor intrebuintatIn vopsitorie, lar scoarta arboreluiintrebuinVata la tabacitul pieilor qila fabricatiunea ceruelei.

Castan-porcese, Aesculus Ilippocas-tanum L., vezi Castan sälbatic.

Castan-silbatle,Castan-porcesc, Cas-tanul-calului. [fr. Marronnier d'Inde;g. Rosskastanie]. AesculusHippocastauum L. D. frumos arboredin fam. Hippocastanaceae, frunzeopuse, digitate ca 7 sau 6 folioleobovale, cuneiforme, ascutite aineregulat dintate; florile albe Elicu pete rosii sau galbine sunt dis-puse in panicule erecte; caliciulcampanulat cu 5 diviziuni, corolaneregulata Cu 5 petale neegale,5 stamine libere, inserate pe mar-ginea unui disc circular, ovarulliber cu 3 loje, fiecare cu cate 2ovule, stilul simplu, terminat prin-tr'un stigmat ; fructul este o cap-sula sferica, coriace kii tipoasa ;semintele mari, brune, devenitesolitare prin. abortare sunt lipsitede albumen. Originar din NordulGreciei, mult cultivat in Europaca planta ornamentará din causaportului sau majestos si a florilorsale frumoase. MaiIunie.

Castane, Castane-bune, [fr. Marron,Chataigne ; g. Marone], fructele co-mestibile de Casta nea yesca G-aertn.,vezi Castan.

Castane-de-baltä, 7rapa natans L.,vezi Cornaci.

Castane - de - lac, 7rapa natans L.,vezi Cornaci.

Cilstänie (Maced.), fructele comes-tibile de Castanea yesca Gaertn.,vezi Castan.

ClistilnIu (Maced.), Castanea yescaGaertn., vezi Castan.

Castanul-calului, Aesculus Hippoca-stanum L., vezi Castan-salbatic.

4

dacoromanica.ro

50 ZA CH. C. PANTII

Castraveti, Crastaveti, Oucumar (Ba-nat), Pepene (Mold.-de-sus si Bu-covina). [fr. Concombre, Corni-chon; g. Gurke.]. Gucumissativus L. 0. planta erbacee dinfam. Cucurbitaceas, tulpina acatti-toare prin carcei, acoperita Cuperi rigizi ; frunzele cordiformeCu 5 lobi angulati sunt aspre lapipait, carcei simplii; florile gal-bine; fructele mari lunguiete siacoperite cu tubercule putin pro-eminente. Aceasta planta origi-nara din Asia se cultiva foartemult pentru fructele sale comes-tibile, intrebuintate la bucatarie.MaiIunie. Castravefi pentru ofet,Cucumis sativus L. var. viridis Ser.fructele mici, verzi si cu proemi-nente verucoase. Castravefi-romd-nefti, Cucumis satirous L. var. flavusSer. fructele rnai lungi si maigroase, putin arcuate, netede sigalbenii la maturitate.

Capl-popei, Cm, Naibii, Nalba-mli-runtli, Nalbli-mica. [fr. Petite-mauve, Fromageon; g. R u n d-blattrige Kasepappel,Malve]. Malva rotundifoliaL. 0-4. planta erbacee din fem.Malvaceas, tulpina culcatil, ascen-den.* ramificata si acopmita cuperi stelati; frunzele alterne, lung-petiolate cu 5-7 lobi, putin evi-denti, cordiforme la baza, aproaperotunde, cu marginea crenata sipe ambele fete parease; florilerozee albicioase, asezate cate unasau mai multe la subtioara frun-zelor, calicul cu 3 foliole linear-lanceolate, caliciul persistent cu 5diviziuni ascutite, corola cu 6 pe-tale, putin emarginate de lungi-mea caliciului; fructul format deun verticil de achene cu margi-nea pronuntata, foveolat-rugoase.Oreste prin locuri cultivate s'i ru-derale, pe laugh drumuri si locu-inte. IunieSeptembrie.

Aceasta planta posede proprie-tati emoliente, din care cauza esteintrebuintata In medicina.

Catlin (Bucovina), Pinus PumilioHaenke., vezi Jepi.

Chtlnii, Hippopha rhamnoides L.,vezi Catina-albli. Lycium vulgareDun., vezi Catina-de-garduri. My-riearia germanica Desv., vezi CA-tina-mica si Xenthium spinosum L.,vezi Holera.

Ciltinii-albri, Mink% [fr. Argousier,Griset, Epine-Marante; g. We i-denblattriger-Seedorn].Hippophae rhatnnoides L. . arbustalburiu, spines si foarte ramificatdin fam. Elaeagnaceae; frunzelealbicioase alterne, lineare cu osingura nervurii, glabre pe fatasuperioara, pe cea inferioara ar-gintii ai acoperite cu solzi de co-loare ruginie; florile dioice, gal-bine ruginii sunt ascunse printrefrunze, cele mascule au un caliciucu 2 sepale si 4 stamine, cele fe-mele au invälisul floral tubules,la varf cu 2 lobi, partea sa infe-rioarii este persistenta 0 inchidela maturitate fructul (nuculli) mo-nosperm, care are aspectul uneiboabe (bacce) ai este de o fru-moasii coloare galbina-portocalie.Creste in mase mari pe albia rauri-lor dela poalele muntilor. Aprilie-Mai.

Clitini-de-garduri, Catinii, Licina(Trans.), Litian (Bucovina), Rachi-para. (Bucovina), Zaharica (Buco-vina). [fr. Lyciet; g. T euf e 1 s-zwirn, Gemeiner-Bocks-d o r n]. Lycium vulgare Dun. D.arbust spines, otravitor din fam.Solanaceas, ramuri lungi subtiri siflexibile; frunzele alterne, simple,intregi sunt lanceolate, ascutite _

si neparoase; florile violacee-ro-sietice (purpurii), axilare, solitaresau dispuse cate 1-6 In cime;caliciul campanulat bilabiat sauCu 3-5 lobi neegali; corola tu-buloasa, iufundifuliformii Cu 5lobi, 5 stamine libere de lungi,mea lobilor corolei; fructele suntbace rosii si lungarete. Originardin Europa medie si sudica; cul-tivat pe langii garduri, azi deve-

dacoromanica.ro

PLANTELE CONMUTE DE POPORUL RONAN 61

nit spontaneu i prin partile noes-tre. IunieAugust. Melif.

Tamarisci (Trans.). [fr. Myricaired'Allemagne; g. Deutsc he M y-rikarie, Wachsbaum}.Myricaria germanica Desv., syn.Tamarix germanica L. b. frumosarbust din fam. Tamaricaceae, tul-pina cilindrici, glabri, rosietica,foarte ramificatii, ramurile scurte,simple si verzi, ead toamna; frun-zele linear-lanceolate, sesile, glauce,glabre, fin-punctate, indesuite, aco-perindu-se in parte unele pe al-tele ; florile albe rozee, dispuse inspice terminale, fiecare &are, in-sotita de o bractee mai lungi decat pedunculul, caliciul cu 5 di-viziuni, corola cu 5 petale, 10 sta-mine, concrescute la baza, anthe-rele rosii; ovarul devine la ma-turitate o capsula ovali de co-loare Creste pemalurile si pe albiile torentelor

raurilor dela poalelele muntilor,uneori cultivata ca planta orna-mentala. IulieAugust.

Ramurile verzi pot inlocui ha-meiul in fabricatiunea berei. Aceastaplanta poste servi in vopsitorie sprea colora in negru.

Myricaria germanicaDesv., vezi Mina-mica.

Tamarisca. [fr. Tuna-rin - de- France, Tamaris - de-Nar-bonne; g. Tamariske, Mark-rispelstaude]. Tamariz gal-lica L. b. arbust din fam. Tama,ricaceae Cu ramuri lungi, flexibile

brun-rosietice, frunzele ovale,mici, scurte, ascutite, de coloareverde-cenusie (glauce), foarte apro-piate i acoperindu-se unele pe al-tele (imbricate); florile rozee, dis-duse in spice laterale, reunite inpanicule terminale, caliciul cu 6sepale obtuse, corola cu 5 petaleconcave, cinci stamine libere, egale

iesite din floare; ovarul cu 3stile, devine la maturitate o cap-.sulii, dehiscenti prin 3 valve. Ori-

ginar din Europa sudieä, cultivatitca planta ornamentala MaiIulie.ai Tamariz Pallasii Desv. faun-zele ovale sau deltoidee-cordate,ascutite; florile rozee, dense, dis-puse in spice mai scurte si maigroase cleat la specie precedenti,formand o mare panicula termi-nala. Creste prin nfisipurile si pie-trisurile de pe marginile raurilor.Iunie Iulie.

[fr.Ballote,Marrube-noir; g.Schwarzer- Gottesvergess].

Ballota nigra L. 21.. plena er-bacee cu miros greu din fam. La-biatae, tulpina patrunghiulara, ra-mificati, putin rosietica; frunzelecordiform-ovale, crenate ; florilerosii. Creste prin daramaturi, pelanga, locuinte, garduri. drumuri

prin tufisuri. Iunie August.Melif.

Cittuple,Nepeta Cataria L., vezi CA-tusnici.

Clitusnic,Iarba-matei, Iarba-vantului, Minta-m ei. [fr.Herbe-aux chats, Menthe-de-chat; g. Katzenmelisse,Katzenminze, Katzenkaut,Zitronenmelisse]. Ne-peta Catana L. 21.. planta erba-cee, cu miros aromatic penetrant,din fam. Labiatae, tulpina dreaptapatrunghiulara, acoperita cu periseurti si de o coloare verde ce-nusie ; frunzele ovale sau cordi-form ovale, ascutite i dintate pemargine sunt mol i cenusiu-pa-roase pe fatainferioara; florile albesau rosietice, pe din liluntru cupuncte rosii, dispuse in verticileterminale; fructele nucule ovoide,netede i glabre. Creste prin lo-curi pietroase, pe lângà garduri,ziduri, drumuri i prin darama-turi. IunieAugust. Melif.

Catugnica are proprietSti tonice,excitante, stomachice. Pisicile cautitfoarte mult aceasta planta, sa. tit-valesc peste ea si o mananca cumare pofta.

Clitu§nich-sillbaticl (Trans.), Mar-

dacoromanica.ro

52 ZACH. C. PANTU

rubium peregrinum L., vezi Vo-ronica. Marrubium vulgare L., veziUnguras.

Ceai, [fr. Thé ; g. Theo.], se nu-meste pro ductul vegetal preparatdin frunzele de I hea chinensisSims. D. [fr. Thé de la Chine;g. Theestrauch.]. Arbust dinfam. 7 heaceae Cu frunzele persis-tente, alterne, simple, coriacee,ovale ascutite, fin-dintate si gla-bre ; florile albe solitare sau in-gramadite cate 3 sau ate 4 lasubtioara frunzelor, ele sunt regu-late si ermafrodite. Cea mai mareparte a botanistilor consideraT. Bohea L., T. cantoniensis Lour.,T. cochinchinensis Latir., T. viridisL., etc. ca forme sau ca varietitiale speciei 7'. chinensis Sims. Acestarbust originar din pärtile conti-nentale sau insulare din extremulorient al Asiei (China, Japonia)se cultiva azi i in America : inStatele - Uuite, in Brasilia, etc.Frunzele preparate se intrebuin-teaza spre a face prin infusiune obautura mult usitatä, cunoscutäea sub numele de Ceai. Recoltafrunzelor de T. chinensia Sims. seface din arbusti, cari au deja 3ani. Frunzele culese se expun lasoare, apoi se incalzesc pe nisteplaci metalice, unde se intorc con-tinuu, dupä aceea se sucesc informa de sul cu manile pe nistemese, se inalzesc din nou si iarse mai sucesc, continuand aceastaoperatiune pang ce toate frunzelesunt complect rasucite ; se supunapoi unei fermentatiuni care du-reazii 4, 6 sau 8 ore dupi cum estesi temperatura. Aceasta fermenta-tiune trebue sä se faca insa cumultä atentiune, caci dad, nu estesuflcienta, obtinem un Ceai foarteadstringent, iar dacti fermenta-tiunea dureaza prea mult Ceiul 'siperde parfumul, primind un mirosneplficut; precum vedem prepara-tiunea frunzelor de Ceai constitueo adevarata industrie. In comertse cunosc 2 feluri de Ceai: Ceaiul

verde qi Ceaiul-negru, cari diferaunul de altul dupa modul de pre-paratiune, iar numeroasele varie-tati ale acestor 2 feluri de Ceaidepind de: etatea frunzelor si aarbustilor precum si de diversedetaliuri de preparatiune.

Ceaiul are un gust si un miros(aroma) placut, datorit unui oleuesential galbui; el contine si unalcaloid cunoscut sub numele deTheinti, considerat ca identic cu Ca-feina, a fara de acestes mai continetanin si un principiu azotos, analogcu caseina din lapte etc. Ceaiul (in-fusiunea) se Intrebuinteaza zalniopentru a combate indigestiunea, a-busul acestei bauturi produce limadispepsia. In medicina se Intrebuin-teaza ceaiul foarte mult ca antidotIn otravirile cu Opium, cu Digita-lina si In contra betiei alcoolice.Uneori se mai intrebuinteaza contraboalelor cailor urinare ca diuretic,sudorific i ca adstringent.

Ceapii. [fr. Oignon, Ognon; g. Z wie-bel].Allium Cepa L. 2t. plantierbacee, bulboasä cu un miros par-ticular, din fam. Liliaceae, tulpinaflstuloasii dreaptä; frunzele toatebasilare, cilindrice i flstuloase ;florile alburii, dispuse in umbeleglobuloase capsulifere. Aceastiplanta se cultiva deja din vechimepentru trebuinte culinare, ea estefolositä in acelas timp de poporulnostru ca plantä. medicinala.

Ceapit-blanda (Trans. Isiiisaud), Al-lium Porrum L., vezi Praz.

Ceapa-cioarei, Scanteiuta. [g. W i e-sen-Goldstern]. Gagea praten-sis Schult syn. Gagea stenopetalaFries. 4. mica planti erbacee bul-boasa din fam. Liliaceae, cu Sbulbi orizontali, neinfasorati de omembrana' comuna; cu o singurafrunza radicala, lineara, (rar 2frunze radicale) la ambele capeteingustati, plana, acut-carinata, Cu.2 frunze florale opuse; florile gal-bine reunite in umbela, perigonulcu 6 diviziuni adanci i inguste,pedunculele glabre. Crestepe camp,

dacoromanica.ro

PLANTELE CIINOSCTJTE DE POPORIJL ROMIN 53

prin samantituri, si prin rarisuride padure. Aprilie.

Ceapa - cioarei Floarea - viorelei(Trans.), Zambilea, Zambul. [fr.Ail-a-toupet, Vaciet ; g. Bis a m-hyacinthe]. Muscari comosumMill.21.. plantd erbacee bulboasa dinfam. Liliareae, frunzele lineare,canaliculate, adesea denticulatepe margine ; florile albastre dis-puse intr'un racem foarte elongatla varf al tulpinei scapiforme ; flo-ile inferioare fertile (ermafro-

dite) depArtate, orizonta-patente,cam de lungimea pedunculelor ;dintii periantului angular, cilin-dric oval-recurbati, alburiu-verzii,gura deschisa ; florile superioaresterile, apropiate cu peduncululde 4-6 ori mai lung decat pe-riantul mic, aproape globules cla-

i form sau cilindric ; periantulfiorilor fertile de coloare ame-tistina. qi Muscari tenuifiorumTausch. 21.. diferá de precedentaprin dinii periantului angular ci-lindric, foarte scurti, putin cur-bati, de coloare brun-inchisa, guraperiantului aproape inchisa, florilesuperioare sterile, apropiate, Cuperiantul cilindric sau claviformegal de lung cu pedicelele sau chiarceva mai lung ; periantul florilorfertile de coloare alb-verzie, alflorilor sterile dimpreuna cu var-ful scapului i cu pedicelele decoloare ametisting. Ambele speciicresc pe campuri, prin vii, poieni,fanete, tufisuri si prin pAduri.MaiIunie.

Ceapa-cloarei, Muscari botryoidesMill. si M. racemosum Mill., veziPorumbei. Ornithogalum umbella-tum L. si O. tenuifolium Guss.,vezi Balusca.

Ceapi-lunga Cep-soare. [fr. Ciboule, g. Wint erZwieb el]. Allium Astulosum L.21.. planta erbacee bulboasa dinfam. Liliaceae, tulpina scapiformaumflati; frunzele cilindrice fistu-lease si umflate ; florile alburii,dispuse inteo umbela globuleasa,

staminele nedentate. Originara dinSiberia, a desea cultivata pentrutrebuinte culinare. IunieIulie.Melif.

Ceapit-ciorasc4, Carlina acaulis L.,vezi Turta.

Ceapa-ciori (Trans. ), Colchicumautumnale L., vezi Brandusa-de-toamna.

Ceapii-de-maro. [fr. Scille maritime,Squille; g. Meerzwiebel].Urginea maritima Baker., syn.Scala maritinia L. 21.. planta erba-cee bulboasa din fam. Liliaceae,bulbul oval, foarte mare ; frun-zele lat-lanceolate, ascutite, car-noase, verzi-glauce si glabre, aparprimavara; florile alburii, cu stria-tiuni verzii-purpurii sunt nume-roase si dispuse inteun lung racemla varful tulpinei scapiforme ci-lindrice i rosietice, ele apar dupace s'au vestejit frunzele, florileau periantul cu 6 divisiuni aproapeegale, eliptice, acuminate si 'in-tinse, stamine 6 filiforme cam delungimea periantului ; fructul cap-sulti ovalA cu numeroase semintenegricioase mai mult sau maiputin aripate. Originará din re-giunea mediteranianti. MaiIulie.

Bulbii acestei plante «Bulbuslas» sunt Intrebuintati in medicinamai ea seama ca medicament diuretic.

Ceaph-lungi, .Allium fistulosum L.,vezi Ceapa-cioreascii.

Ceark, Floare-de-ceara. [fr. Liane-A-fleurs-de-cire ; g. W a c hs b lu-m e]. Hoya carnosa R. Br., syn.Asclepias carnosa L. D. arbust sea--titer (Han) totdeauna verde dinfam. .Asclepiadaceae, frunzele co-riacee, ciirnoase, oval - oblonge,acuminate sunt opuse; florile alb-rosee, pläcut mirositoare, dispusein umbele compacte, scurt peduncu-late si atarnand In jos ; pedunculeleflorilor sunt pubescente ; caliciulcu 5 diviziuni ; corola carnoasii,ceroasa, glabra pe din dal* papi-leash' In Riuntru, cu diviziuni del-

dacoromanica.ro

54 ZACII. C. PAN TU

toide, obtuse si cu marginile re-curbate, coronula cu 5 lobi an-gulosi este galbue si cu puncterosii. Originará din China, Ostin-dia si din Australia, mult culti-vatä, prin flordrii si casele oame-nilor pentru florile sale frumoase,curioase si odorante. Mehl.

Ceardas (Trans.), Stipa pennata L.,vezi Colle.

Cearta-casei (Trans.-Brasov), Ajugareptans L., vezi Vinerita.

Ceasernie, Floarea-suferintei. [fr.Fleur-de-la-Passion ;g. Passion s-blume]. Passifiora coerulea L.D. planta aciitatoare din fam. Pas-sifioraceae, tulpina lemnoasä foarteramificata poate ajunge pang la 6metrif lungime, ea este acatatoareprin carcei ; frunzele glabre cu6-7 diviziuni, lobii oblongi auntintregi; florile odorante sunt alberosee si albastrii, segmentele ca-liciului albe-verzii; petalele auaceias forma si aceleasi dimen-siuni ca si sepalele ; stilele pur-purii, coronula cu 2 cercuri de radiipurpurii la baza, albe la mijloc sialbastre la extremitate ; fructeleovale stint galbine la maturitate.Florile mari frumoase si curioaseale acestei plante se numesc- inamintirea Domnului Christor :«Floarea-suferinfei,, de oarece disculimiteaza o coroanikde-spini, sta-minele au forma unor ciociinele,iar stigmatele a unor cuie. Aceastaplanta originará din Brasilia siPeru se cultivi adesea ca orna-mentala mai cu samii pentru de-corarea zidurilor, chioscurilor sia floritriilor. IulieAugust.

Cebarea, Bibemil. [fr. Pimprenelle;g. Gartenbibernelle, Pimpi-nelle, Becherblume, Wiesen-knop f.]. Poterium SanguisorbaL., syn, Sanguisorba minor Scop.4. plantii erbacee din fam. Rosa-ceae, frunzele imparipenate, f olio-lele oval-rotunde sau oblonge,crenat-serrate ; florile dispuse incapitule globuloase la inceputverzi, devenind mai tarziu rosie-

tice, cele inferioare mascule, celesuperioare femele, iar cele delamijlocul capitulului sunt mal ade-sea ermafrodite, caliciul fructiferpersistent devine tare ea osul,patrunghiular si cu muchile ob-tuse, reticulat-rugos ; ovarul cu 2stile terminate prin stigmate pur-purii, stamine 20-30. 0 Poteriumpolygamum W. et Kit. 4. diferade specia precedenta prin : folio-lele oblonge evident petiolate,florile in capitule ovale sau cilin-drice, caliciul fructifer este tareca osul, lacunos-rugos cu 4 muchiaripate, ovarul cu 2 stile. Ambelespecii creso pe coline uscate sicampuri, de preferintii, pe locuricalcaroase. IunieIulie.

Aceste plante sunt intrebuintateIn unele locuri ca condiment, dincare cauza sa Eji cultiva uneori.

Cedru. [fr. Cèdre-du-Liban; g. Ce-der, Libanon-C ede r]. CedrusLibani Barrel. D. mare si frumosarbore, totdeauna verde, din fam.Coniferae- Pinaceae, ramurile in-tinse, orizontale, rigide, evidentverticilate cu numeroase ramifi-catiuni compacte ; frunzele de unverde inchis, aproape cilindricesunt fasciculate, scurte si rigide ;florile monoice, dispuse in amente,amentele mascule solitare pe ra-muri scurte, cele femele cate 1-2;conurile erecte, ovale sau oblongi,scurt-pedunculate, la luceput pur-purii, mai pe urmii brune-cenusiila maturitate, cu squamele subtirifin-denticulate pe margine, flecarecu cate 2 semi* aripate. eariabia in anul al 2-lea ajung lamaturitate. Creste in Liban, Tau-rus, Cipru si Atlas, uneori culti-vat ca planta ornamentalii. Acestarbore este unul dintre gigantiiregnului vegetal, cad trunchiuleau poate ajunge dela 12-13 in.de cireumferintá.

Cel-perit (Mold.), Senecio vernalisW. et Kit., vezi Spillicioasa. siSenecio vulgaris L., vezi Cruciulita.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROILIST 55

Geier (Trans.), fipium graveolens L.,vezi

Cenwr, Arbore-puturos. [fr. Vernisdu Japon; g. Götterbaum].Ailanthus glandulosa Desf. l. ar-bore cu frunzele imparipenati-compuse cu foliole dintate si glan-duloase la butt*, din fam. Rutaceae-ILanthoryleae ; florile mici, galbine-verzui cu miros neplacut sunt dis-puse in mari panicule terminaleramificate. Originar din China,prin partile noastre introdus, cul-tivat i vulgarizat. lulieAugust.Melif.

Cenu4ie, Filago germanica L., veziFiricica.

Ceware, Allium fistulosum L., vezi(Jeapii cioreasca.

Cer. [fr. Chêne-chevelu ; g. Z e r-reiche]. Quercus Cerris L. D.mare si frumos arbore din fam.Fagareae, frunzele insotite de lungistipuli filiformi sunt obovale sauoblonge, sinuate sau penatifide,pubescente sau pe fata inferioarasur-tomentoase cu lobii ascutiti,mucronati ; florile monoice, celemascule in amente laxe, filiformeintrerupte i lung-pedunculate, celefemele solitare intr'un involucru,format din bractee concrescuteinteo cupusoarii, squamele (solzii)cupusoarei, elongate, linear-subu-late, patente si incovoiate; fruc-tul numit ghinda, este mic, aproapeconic si brun. Cerui formeaza in-tinse paduri sau dumbrave, uneoricultivat ca planta decorativii. Mai.

Cer-pilduret (Trans.), Prunusavium L., vezi Cires.

Cerw (Trans.-Brasov), fructele co-mestile de Prunus juliana Rchb.,vezi Cires.

Cerw-pAdurete,fructele comestibilede Prunus avium L., vezi Cires.

Cereeii-babet (Mold. Tecuci), Evo-nymus verrucosus Scop., veziLemn-raios.

Cereeluei, Convallaria majalis L.,vezi Lacramioare si Polygonatumofficinale All., vezi Co ada-cocosului.

Cercelui. uchsia coccinea Ait.

frumos arbust din fam. Oenothera-ceae, ramurile glabre ; frunzeleopuse sau cate trei in verticil auntovale, ascutite, denticulate cu ner-vure rosii; florile pestrite (almain jos, calieiul de forma unei pal-nii este rosu ; corola cu petaleleviolete, obovale i rasucite (con-volutate) sunt putin mai scurtedecat lobii caliciului; fructul esteo baca cu numeroase seminte. Ori-ginar din Chili. Melif. Fuchsiafulgens 141. t. arbust Cu ramu-rile rosii; frunzele mari, opuseoval-cordiforme, ascutite, intregisau usor denticulate, sunt glabre

cu petiolul rosu; florile au ca-liciul rosu Cu lobii oval-lanceolatiascutiti si la varf cu cate o pataverde deschisti, corola cu petalelerosii ca sangele, mult mai scurtedeck caliciul; florile sunt reunitein raceme, cari atarnii in jos. Ori-ginar din Mexico. si Fuchsia splen-dens Zucc. D. arbust cu ramuriletriangulare; frunzele oval-cordi-forme, acuminate lung-petiolate,pubescente sunt dispuse cate 3 inverticile; florile cu tubul caliciu-lui comprimat si cu 2 muchi, decoloare rosie ca i lobii sai, var-ful lobilor ca si petalele sunt gal-ben-verzui. Originar din Mexico.Toate aceste plante sunt mult cul-tivate ca decorative pentru florilelor frumoase.

Cereneel, Dryas octopetala L., veziArgintica.

Cerentel, Dryas octopetala L., veziArgintica. Geumrivale L., vezitunul-Doamnei.

Cerentel, Crances, Cuisoarita, Radi-ehioara, Ridichioara. [fr. Bênoite,Herbe-de-Saint-Benoit ; g. G e-m ein eN elk enw urz].G-eumurbanum L. 21- plantd erbacee dinfam. Rosaceae, tulpina erecta mul-

; frunzele inferioare intre-rupt lirat-penate, cele superioaremai adesea trifoliolate; florile gal-bine-aurii sunt erecte; corola cupetale obovale, fara unghiculá, ca-liciul fructifer recurbat ; fructele

dacoromanica.ro

56 ZACH. C. PANTU

grupate inteun capitul, carpeleparoase, stilul cu 2 articule, ar-ticulul inferior glabru, de 4 orimai lung decat cel superior, carela baza este pubescent. Creste prinpaduri umede, tufisuri si locuri um-broase. IunieAugust.

CeritleA Cerinthe minor L., vezi Pi-dosnic.

CernurA, Nigella arvensis L., veziNegrusca i Nigella sativa L., veziNegrilia.

CervanA, Carvana, Ciorvana, Cor-vana, Tervane. [fr. Marrube-aqua-tique, Pied-de-loup; g. W o 1 f-strappd. Lycopus europaeusL. 4. planta erbacee din fain.Labiutae, frunzele petiolate, oval-oblonge, profund-incis-dentate, labaza penatifide; florile mici, albe,pe dinlauntru cu puncte rosii-pur-purii, lacinia intermedie a buzeiinferioare dela corola' este trun-chiata si de 2 ori mai lata decatcelelalte ; fructele nucule trigonalesau in 4 muchi. Creste prin lunci.santuri, gropi si locuri umede.IulieAugust; si Lycopus exalta-tu e L. 21. frunzele inferioare lat-ovale, cele superioare lanceolate,toate pana la nervura medianapenatifide; florile mici albe, pedinlauntru cu puncte purpurii-ro-sietice, lobii corolei ovali aproapeegali, stamine nefructifere fili-forme, la varf capitate; fructelenucule comprimate, marginate.Creste prin lunci, santuri, gropi

locuri umede, adesea impreunacu specia precedenta. IulieAu-gust.

CetenA (Banat), Juniperus communisL., vezi Ienupar.

Ceteni-de-negi, Sabina. [fr. Sabine;g. Sadebaum,Sevenbaum,Sevenstrauch.]. JuniperusSabina L., syn. Sabina offeinalisGarcke. 1. arbust totdeauna verdedin fam. Coniferae-Pinaceae, tul-pina foarte ramificata, cu ramurileneregulat-intinse, inclinate sau ta-Atoare; frunzele mici squami-foi me, adesea dispuse pe 4 ran-

duri imbricate, rar linear subulateputin indepartate, prevazute la mij-loe pe partea dorsala cu o glanda;florile mascule, foarte mici, dis-puse in amente la varful ramu-rilor scurte; conurile bacciformesunt mici, oval-rotunde, albastruin chise, atarnand in jos la varful pe-dicelelor curbate. Originar din re-giuuea mediteranianä, sil cultivaadesea prin parcuri.

Acest frumos arbust este o plantaveninoasa, intrebuintata in medi-cina din causa proprietatilor saleemenagoge si abortive. aSaninatatesSabinae» sau allerba Sabinae .

CetinA, Janiperus communis L., veziIenupar.

CliedleutA (Mold.), Lycopodium cla-vatum L., vezi Pedicutii.

Chel (Oltenia), Brassica oleracea L.,var. sabauda L., vezi Varza-creata.

ChelArea, Biscutella laevigata L., veziOchelarita.

Biscutella laevigata L., veziOchelarita.

Chereurl, Trifolium arvense L., veziPapanasi.

Chersie (Mold.), Prunus Persica Sto-ckes., vezi Persic.

Cliersice (Mold.), fructele comesti-bile de Prunusl Persica Stockes.,vezi Persic.

Barba-boierului,Boarze, Morarita (Banat-Almas),Nigelutti, Paingan (Mold.), Ver-gura-inalita. [fr. Cheveux-de-Ve-nus, Patte-d'araignée; g. Brautin Ha aren, Jungfer im Grii-n en, Tiirkischer SchwarzK ti in m e l]./Vigella damascena L.0. planta erbacee din fam. Ran un-culaceae, tulpina erecta, ramificata;frunzele alterne de 2 ori sau de3 ori penatipartite; florile albas-tre ca cerul, rar alburii, inconju-Tate de un involucru verde mul-tifid, cu segmente lineare; fructelecapsule netede, concrescute delabaza' pana la vârf, semintele ne-grii triangulare, cu fetele bombate

Cu incretituri trausversale. Oii-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL Romkx 57

ginara din Europa sudicil, culti-vata prin partile noastre pentruflorile sale frumoase. Mai Ililie.Melif.

Chifiir, Finns silvestris L., vezi Pin.Ch11 (Trans.), Brassica oleraeea L. var.

sabauda L., vezi Varza-cread.Chimen, Chimin, Chimion-de-camp,

Chimion-salbatic, Chinisor, Seca,rea, Secarica, Secarita. [fr. Carvi,Cumin-des-prés; g. Kiim rite 1].Carton Carvi L. 4. planta erbaceedin fam. Umbelliferae, rädacina fu-siforma, ramificata; frunzele bipe-natipartite cu foliolele penatifide,multipartite, lobii lineari, cele maiinferioare perechi de foliole, dis-puse crucis pe petiolul comun alfrunzei, sirnuland stipulele ; florilealbe sau rosietice, dispuse in um-bele multiradiante, lipsite de in-volucru, involucelul lipseste si elFau numai cu cate-va foliole; fruc-tele oblonge comprirnate, cu 5coaste filiforme. Creste prin fa-netele i pasunile montane, sub-alpine si alpine; uneori cultivatpe mari intinderi. MaiIunie.

Fructele aromatice intrebuintatelu medichia sub numirea de e leructusCarvi si la bucktarie ca condiment.

Chimen, Coriandrum sativum L., veziCoriandru.

Chimen-elinese, Adonis aestivalis L.,Cocosei-de-camp.

Chimen-de-munte, Moon AfutellinaGaertn., vezi Brioala.

Chimen-dulce, Foeniculum vulgarevezi Molura.

Chimen-negru, Nigena sativa L., veziNegrilica.

Chimeon, Cuminum Cyminum L.,vezi Chimion.

Chimin, Carom Caryl L., vezi Chimen.Chiminul-poreului (Trans.), Chimion

(Trans.). [fr. Peucédan ; g. Haar-s tr an g].--Peucedanum Rochelianu»iHeuff., syn. P. campestre Janka.planta erbacee glabra din fam.Umbelliferae, tulpina rotunda' stri-a* frunzele de 2 ori trisecte sauternatpenatisecte cu laciniile elon-

gate, linear-lanceolate, acuminate;florile galbine dispuse in umbelecompuse, involucrul lipseste, in-volucel cu numeroase foliole li-near-subulate egal de fungi cuumbelulele; pedicelele putin maiscurte cleat fructele. Creste prinfanetele de pe colinele sterile,tufisuri si locuri umede. Iulie-August.

Chiminul-ursului (Trans.), MeumMutellina Gaertn., vezi Briola.

Chimion, Chimeon. [fr. Cumin cul-tivé, Faux anis; g. Gebaueter

Kummel].Cuminum CyminumL. O. mica plantil erbacee din fam.Umbelliferae, florile mid albe-lilia-chii, dispuse in umbele terminale,seminVle (fructele) marisoare, pla-ne pe o parte, rotunzite si cu 6coaste pe cealalti parte. Originaradin regiunea Ostmediteraniana.

Din semintele aromatice ale aces-tei plante sa extrage un oleu etericintrebuintat in medicina. Serninteleintrebuintate ca condiment la rain-cari i pentru fabricatiunea lique-rurilor.

Chimion-de-aph, Oenanthe Phalan-drium Lani., vezi Matara.

Chimion-de-balta, Oenanthe Phellan-drium Lam., vezi Mararas.

Chimion-de-etimp, Carum Carvi L.,vezi Chimen.

Chi ml on-de-efimpuri, arven-sis L., vezi Negruscii.

Chimion-negru, Aigella sativa L.,vezi Negrilica.

Chimion-silbatee, Carum Carvi L.,vezi Chimen.

Chin (Mold.), Finns silvestris L., veziPin.

Chin4or, Carum Carvi L., veziChi men.

Chipari4 (Maced.), bupressus sem-pervirens L, vezi Chiparos.

Chiparonse, Tiparoase, Tuberose(Trans.). [fr. Jacinthe-des-fndes,Tubéreuse-des-jardins ; g. T u e-ro s e]. Polianthes tuberosa L. 21-planta erbacee din fam. Amary -lidaceae, tulpina simplä ; frunzele

dacoromanica.ro

58- zA CH. C. PANTU

lineare, canaliculate, glabre, a-proape toate radicale, arcuate §i:ntinse ; florile mari albe, uneorinvoalte, foarte odorante, aproape

sesile, solitare sau cite 2, insotitede o mica bractee, §i dispuse in-tr'un spic lax la virful tulpinei,periantul putin arnos, in forma,de palnie qi cu 6 segmente ro-tunzite. Originara din Americacentralii, mult cultivata pentruflorile sale frurr oase i placut mi-rositoare. IulieNovembrie.

Chiparos, Chipariq (Maced.). [fr. Cy-prés ; g Cypresse]. Cupressussemperrirens L. I). frumos arboretotdeauna verde din fam. Conife-rae-Pinaceae, frunzele mici, oval-romboidale, obtusiuscule, convexe§i carenate pe partea dorsala suntimbricate 0 de o coloare verde-gälbuie ; florile monoice, cele mas-cule in amente terminale cilin-drice, cele femele in amente so-litare, terminale, aproape globu-loase, formate din 6-10 squame.Strobilii (conurile) globulo0 cusquame peltate, lemnoase, angu-loase qi mucronate la centru, caresi separit la maturitate ; seminteleingust-aripate. Originar din Persia

regiunea mediteraniana, foartemult cultivati ca planta orna-mentali.

Chiparus, Capsicum annuum L., veziArdei.

Chiparusi, Capsicum annuton L., veziArdei.

Chiper, semintele aromatice de Pipernigrum L., vezi Piper.

Chiperul-lupului, ilsarum europaeuntL., vezi Pochivnic. Daphne Meze-reum L., vezi Tulichinä.

Galeopsis Ladanum L.,vezi Tapopic.

Chir, Triticum-repens L., vezi Pir.Chirlauee (Mold.), prunele tinere

diforrnate i transformate de ciu-perca Exoascus Pruni Fuck., veziUrlupi.

Allium Schoenoprasum L.,vezi Arbagic.

Chitare (Mold.).Boletus duriuscu-lus Schulz. Ciuperca comestibilidin fam. Polyporaceae, palaria e-misferica bruna aproape castanie,glabra, putin viscoasa cand estetimpul umed; piciorul alburiu,dens-punctat de mici squame brune,este ventricos i ingustat sprebaza;tuburile libere, verzui-roqietice cuponi albi. Cre0e pe pamint inpliduri, vara.

Chitare& (Mold.), Boletug scabtr Fr.Boletos luridus Schaef., vezi Pi-tara i Boletus versipellis Fr., veziChitare*.

ChItilreutit (Mold.). Chitarcii (Mold.),Chitura (Mold.). [fr. Bolet-à-peau-changeante ; g. R o t h au b c he n,Rothaut-Sapuziner].Bo-letus versipellis Fr. Ciuperca co-mestibila din fam. Polyporaceae,palaria emisferic-bombata, ro0e-caramizie, la inceput compactrt to-mentoasa, apoi squamoasa. i ne-tea ; valul anular membranos; pi-cloral solid, aproape de aceia0 gro-sime alb 0 cu mici squame brun-ro0elice, cari devin mai tarziunegrii; tuburi libere plane mici,alburii cu poni cenu0i ; sporii fu-siform-oblongi i galben-roqietici.Carnea alba, in contact cu aeruldevine albastruie, ro0etica saucenu0e. Cre0e vara 0 toamnaprin piduri.

Chltri, Chitre, fructele de Citrus me-dica L. -0. [fr. Cédratier ; g. Citro-n enbaum, Zitronenbaum].frumos arbore spinos din fam. Ru-taceae, frunzele oblongi, obtuse cupetiolul de ordinar nearipat, florilemari, albe, pe din afara ro0eticesau violete; fructele mari ovale,oblonge, verucoase odorante 0galbine, miezul alb ; acru 0 di-vizat in 9 despartituri. Originardin Asia. (India anterioara).

Fructele intrebuintate pentru dul-ceata.

Chituseii (Mold.), Boletus versipellisFr., vezi Chitarcuta.

dacoromanica.ro


Xanthium spinosunt L., veziHo'era.

Chreau, Cochlearia Armoracia L.,vezi Hrean.

Chrenittt, Urda-vacei. [fr. Bourse-de-Judas; g. Feldkresse.1.Lepidium campestre R. Br. G. G.mica planté erbacee din fam. Gru-ciferae, tulpina erecta, ramificatain partea superioara, rar simpla;frunzele sur-pubescente, cele in-ferioare oblonge, ingustate in pe-tiol, la baza sinuat-dentate, celesuperioare denticulate, la baza sa-gitate si amplexicaule ; florile albesunt mici, fructele sunt siliculesolzos-punctate, ovale si dela mij-loc in sus lat-aripate, la virf ro-tundate si evident emarginate, sti-lul scurt. Creste prin locuri culti-vate, pe langa drumuri, pe campurisi pe langii locuinte. IunieIulie.

Chrenith, Lepidium Draba L., veziUrda-vacei. Nasturtium amphibiumR. Br., vezi Galbenea. Nasturtiumofficinale R. Br., vezi Nästurel.

Cristofork Actaea spicata L., veziOrbalt.

Cicoare, Cicoare- de-vara, Cicorie.[fr. Chicorée sauvage ; g. A r me-siinderblume, Wegwarte,Zichorie]. Gichorium IntobusL. 24.. planta erbaree din .fam.Compositae, tulpina erectii, robusta,anguloasa cu amuri intinse; frun-zele inferioare runcinate, cele su-perioare oblonge, nedivizate, celeflorale lanceolate, la bazi late,putin amplexicaule; florile albas-tre, rar rosii-rosee sau albe, dis-puse in capitule, sesile sau pe-dunculate, reunite cate 2 sau maimulte, florile toate ermafrodite,ligulate, cele exterioare de ordinarradiante ; fructele achene cu papusmult mai scurt decat ele. Cresteprin locuri virane, campii, fan*

drumuri. IunieSeptembrie.

Din rtidacina acestei plante se fa-brica surogatul de cafes.

Cicoare-de-gradinit, Cicorie. [fr. Bar-

be-de-capucin, Chicorée frisée, Es-carole; g. Endivie].rium Endivia L. 8 planta erba-cee din fam. Compositae Cu frunzeleflorale ovale la basii lat cordatesi amplexicaule, florile albastre saualbe. Aceasta planta originara dinTurkestan si Asia Mica se cultiva

prin partile noastre pentru u-sul culinar. IulieAugust.

Cicoare-de-varit, Cichorium lntybusL., vezi Cicoare.

Cicorie, Cichorium Endivia L., veziCicoare- de-grad in ä si Cichorium In-tybus L., vezi Cicoare.

Cantharellus cibarius Fr.,vezi Bureti-galbeni.

Cimbrisor,Cimbru, Cimbru-de-campCimbrusor, Sarpun, Sarpunel, Sar-punele, Schinduf, Timian. [fr. Pou-liot- batard, Serpolet; g. Qu en-del, Feldquendel, Thymian].Thy»tus Serpyllum L. 21_. plantasubfrutescentä, odoranta si aro-matica din fam. Labiatae, tulpinaculcata sau ascendenta; frunzelelineare sau rotund-eliptice, plane ;florile rosii-purpurii, rar albe, dis-puse in verticile reunite in capitulesau raceme, buza superioara a co-rolei emarginata, ovala, aproapepatrunghinlara. Creste prin fan*

päsuni uscate, pe coline si cam-puri, prin poieni, livezi si pe mar-gin ea piidurilor. IunieSeptembre.Melif. hymus Chamaedrys Fries.21.. care se deosebeste de speciaprecedentä prin tulpinele evidentpatru-unghiulare pe 2 rinduri pa-rease (biserial pärease); frunzeleacoperite cu peri asprii, florile in-desuite in capitule, caliciul parescu dintii lung-ciliati, buza superi-°aril: a corolei intreaga. Creste prinpoieni si pe marginea padurilor,prin livezi. Iulíe Septembrie.Meld.

Cimbru, Cimbru-de-gradinii, Ciumu-rid% (Maced.), Pipernita-de-griding(Trans. Niisaud.). [fr. Sarriette; g.Bohnenkraut, Kölle, Pfeffer-kr aut.].Satureja hortensis L. G.plantä erbacee din fam. Labiatae

dacoromanica.ro

GO ZACH. C. PANTU

cu tulpina foarte ramificatii; frun-zele linear-lanceolate si ascutite ;florile lila sau albe punctate curosu. Aceasta planta aromatica,originara din sudul Europei secultiva foarte mult pentru usulculinar. IulieOctombrie. Melif.

Cimbru, Thymus Serpyl lam. Fries.,vezi Cimbrisor si Thymus vulgarisL., vezi Lamaioarii.

Cimbru-adevitrat, hymus vulgarisL., vezi Lamaioara.

Cimbru-de-ctimp, / hymns SerpyllumFries., vezi Cimbrisor.

Cimbru-de-gradina, Satureja hor-t ensis L., vezi Cimbru si hymusvulgaris L., vezi Lamaioarii.

Cimbrulor, Thymus Serpyllum Fries.,vezi Cimbrisor.

Cimitwin (Trans.), Buzzes sempervi-rens L., vezi Cimisir.

Bangiu (Maced.), Ointiseriu(Trans.), Merisor, Merisor-turcesc,Simsir (Maced.). [fr. Buis ; g.Buchs, Buchsbaum]. Buxussempervirens L. t. planta totdea-una verde din fam. Buxaceae, ar-bust monoic cu frunzele coriacee,lucitoare, ovale sau eliptice ; florilegalbine-verzui sunt dispuse in glo-merule. Acest arbust originar dinostul si vestul Europei se cultivafoarte mult ca planta decorativa.AprilieMai.

Lemnul de Cimio- este cel maibun pentru sculptura.

Clnar (Maced.), Platanus occidentalisL. si P. orientalis L., vezi Platan.

Cincantin, varietate de Zea MaysL., vezi Papusoi.

Cinci-elopotei (Trans.), .Aguilegia ni-gricans Bmgt. si A. vulgaris L.,vezi Caldarusa.

Cinci-coade (Trans.), Aguilegia ni-gricans Bmgt., si A. vulgaris L.,vezi Caldarusa.

Cinci-degete (Trans.), Iarba-dege-telor, Ochiu-boului (Trans.). [fr.Quintefeuille; g. Gans erich,Fin-gerkraut]. Potentilla reptansL. 2I. planta ierboasa taratoare,

din fam. .Rosaceae, tulpina adeseasirnpla, frunzele au de regula 5foliole, florile solitare sunt galbine.Creste prin locuri umede, pe mar-ginea padurilor si prin livezi.MaiAugust.

Cincl-foi, Sanieula europoea L., veziSanisoarii.

Cinci-foi-mari, Sanicula europaea L.,vezi Sanisoara.

Cinstet, Brtinca-porcului (Bucovina),Cocean-capresc (Trans.), Jale-cle-ioasa (Trans.), Läpusi-de-caprd U.Prahova). [fr. Sauge-g:lutineuse ;g. Klebrige Sal bei.]. Salviaglutinosa L. 21-. planta erbacee dinfam. Labiatae, tulpina in parteasuperioarri foarte glanduloasacleioasa ; frunzele cordiform-has-tate, grosier-serrat - dintate, celesuperioare acuminate ; florile gal-bine ca pucioasa si cu punctebrune. Creste prin padurile um-broase si umede dela muntedela camp, adesea laugh paraje.lunieAugust.

Cintau rh,ErythraeaCentauriumPers.,vezi Firea plimantului si Erythraeapule/te/la Fries., vezi Frigurica.

Cioctirlan (Mehedinti), Coronilla va-ria L., vezi Coroniste.

Ci ocul-barzei, Geranium pratense L.,vezi Greghetin.

Ciocul-berzei, Erodium-cicutariumL'Herit., vezi Pliscul-cucoarei siGeranium .2»-atense L., vezi Gre-ghetin.

Ciolobot, Sglavoc. Centaurea spi-nnlosa Roche]. 21-. planta erbaceedin fam. Compositae, tulpina cu ra-muri erecte, striate; frunzele ra-dicale lanceolate, crenate sau sub-lit ate, cele caulinare inferioare pe-natifide sau bipenatifide cu laci-niile linear-lanceolate; florile vio-laceu-purprii, dispuse in capituleoblonge sau aproape globuloase ;insotite de un involucru, bracteeleCu apendiculi triunghiulari negri,oval-lanceolati, ascutiti, plani, fim-briati, fimbriile mai lungi decth,diametrul transversal al bracteiei,fimbria terminal a, transformata in-

dacoromanica.ro


tr'un spin negra si patent; fruc-tele achene cu papus de lungimealor. Fan* sterile, coline aride,pe marginea campurilor si a dru-murilor. IunieAugust.

Clone, Leonurus Cardiaea L, veziTalpa-gastei.

Ciormoiag (Trans.), Ilelampyrum a r-vense L., vezi Condroniulampyrum nemorosum L., vezi Sor-cu-frate.

Ciormolag (Trans.), Grau-negru,Graul-prepelitei, Graul-prepelite-lor, Miaza-noapte. [fr. Mélampy-re-a-crêtes ; g. K am m hr ig erWachtelweizen].Metam-pyruna cristatum L. O. planta er-bacee rigida, erecta si pubescentä,din fam. Scrophulariaceae ; frun-zele lanceolat-lineare, opuse; flo-rile albe-rosietice, cu buza infe-rioara a corolei galbina sunt dis-puse inteun spic compact, patrun-ghiular la subtioara bracteelor,verzi, cordiforme si prevazute cudinti ca ai pieptenului ; fructulcapsula ovoidä, acuminata. Cresteprin locuri deschise, pe langti pa-duri, poieni i livezi. IunieIulie.

Ciorol. [fr. Inule ; g. Alan t ] 1-nula cordata Boiss. 4. planta er-bacee din fam. Compositae, tulpinaerecta, anguloasti in partea supe-rioara putin ramificatti; frunzelecaulinare eliptice, ovale sau oval-lanceolate, cu baza scurt- cordi-forma, sesile, coriacee; florile gal-bine-aurii, dispuse in capitule, in-sotite de un involucru, format dinbractee foliacee ; florile marginaleligulate de 2 ori mai lungi cleatcele centrale tubuloase ; fructeleachene glabre. mula germanicaL. 4. tulpina erectti, paroasa ; frun-zele oblong-lanceolate, ascutite de-partat denticulate, pe fata infe-rioara lanos-paroase, cele cauli-nare la baza cordiforme; florilegalbine, dispuse in capitule, celemarginate ligulate abia mai lungidecat cele centrale tubuloase, ca-pitulii numeroi, reuniti in corim-be compuse, glomerate ; fructele

achene glabre i mula hybridaBmgt. cu frunze ingust-lanceo-late, ascutite, glabre, pe marginiscabre i putin lanoase, cele cau-linare sesile; florile galbine, dis-puse in capitule, cari formeazacorimb la varful tulpinei cu 5 saumai multe capitule ; involucrul in-sotit de 1 3 frunze lanceolate,erbacee, trinerviate si de lungi-mea involucrului; fructele acheneglabre. Aceste plante cresa pe cam-puri, fanete, coaste i prin tuflsuri.IulieAugust.

Cioropor (Bucovina), Carlina acau-lis L., vezi Turta.

Ciortopoloagii (Bucovina), Carlinaacaulis L., vezi Turta.

Ciortopolog (Bucovina), Carlina a-caulis L., vezi Turn.

Clorvaml, Lycopus europaeus L., veziCervanti.

Ciper, Scirpus silvaticus L., vezi Ti-pirig.

Cipirig, Heleocharis palustris R. Br.,vezi Pipirigut. Juncus effusus L.,vezi Ruginti i Scirpus silvaticus L.,vezi Tipirig.

Cipirig, Rogoz. [fr. Scirpe-en-,jonc; g.linopfgrasartige-Simse].Scirpus Holoschoenus L. 21.. plantaierboasti din fam. Cyperaceae glau-cescenta, frunzele semicilindrice informa de sghiab; florile brune, dis-puse in spice grupate in capituleglobuloase, fructele nucule glabre.Creste prin fanete umede si nasi-poase, pe malul apelor. Iunie-August.

Cireapa-evreilor, Physalis AlkekenyiL., vezi Paptilau.

Cirea-lupului, Atropa BelladonnaL., vezi Matraguna.

Cirec3, Ceras-paduret (Trans.), Cires-amar, Cires-de-padure, Cires-pasa-resc, Cires-salbatic. [fr. Griottier ;g. Siisskirsche, V o ge l-kirsche].Prutrus avium L. D.arbore din fam. Rosaceae Cu frun-zele pubescente pe partea inferi-oara, petiolul cu 2 glande; florilealbe lungpedunculate, mai multela un loc; fructele drupe rotunde,

dacoromanica.ro

62 ZACH. C. PANTU

neparoase si comestibile sunt nu-mite: Cerase-padurete (Trans. Bra-sov.), Cirese-amari. Aprilie. Melif.Din Prunus avium L., s'a obti-nut prin cultura mai multe varie-täti sau specii, dintre cari men-tionam : Prunus Duracina Rchb.,syn Cera.sua Duracina DC., numitpopular Cires-pietrosfructele nu-mite : Cirese moacre (Trans.), Ci-rese pietroase, Cirese dragfinele,Moacre si Prunus Juliana Rchb.,syn Cerasus juliana DC., numitpopular Cires-dulce, Cires-de-Is-pas, Cires-negrufructele numite:Cerase (Trans.-Brasov), Cirese, Ci-rep dulci, Cirese-de-Ispas, Cirese-de-Mai.Din Cirese amari sa face dulceatil.

Cires-amar, Prunus avium L., veziCires.

Cires-de-BitrAgan, Prunus Chamae-cerasus Jacq., vezi Visinel.

Cires-de-Ispas, Prunus juliana Rchb.,vezi Cires.

Cires-de-pidure, Prunus avium L.,vezi Cires.

Cires-dulce, Prunus juliana Rchb.,vezi Cires.

Cires-negru, Prunus juliana Rchb.,vezi Cires.

Cires-pitsalresc, Prunus avium L.,vezi Cires.

Ores - pietros, Prunus DuracinaRchb., vezi Cires.

Cires-pitic, Prunus ChamaecerasusJacq., vezi Visinel.

Cires-salbatie, Prunus avium L.,vezi Cires.

Cirese, [fr. Cerise; g. Kir sch e], fruc-tele comestibile de Prunus julianaRchb., vezi Cires.

Clrese-amari, fructele comestibilede Prunus avium L., vezi Cires.

Cirese-de-Ispas, fructele co m estib i lede Prunus juliana Rchb., veziCires.

fructele comestibilede Prunus juliana Rchb., vezi Cires.

arese-drAglinele, fructele comes-tibile de Prunus Dttracina Rchb.,vezi Cires.

Cirese-dulci, fructele comestibile dePrunus juliana Rchb., vezi Cires.

Cirese-moacre (Trans.), fructele co-mestibile de Prunus DuracinaRchb.vezi Cires.

Clrese-pietroase, fructele comesti-bile de Prunus Duracina Rchb.,vezi Cires.

Cirice (Maced.), fructele comestibilede .Morus alba L., vezi Dude.

(Maced.), fructele comes-tibile de Morus nigra L., vezi Dud-negru.

Clrici (Maced.), Morus alba L., veziDud-alb.

Ciritel, Spiraea ulmifolia Scop., veziCununita.

Ciubotica-cucului (Mold.), Anclicel,Anglicei, Anglicel (Trans.) An-gliciu, Angulice (Maced.), Oglice(Banat), Tata-oi (blunt.), Tata-va-cei (Munt.). [fr. Primevère, Cou-cou ; g. Himmelschliissel,Primel]. Primula officinalisJacq. 21- mica plantä erbacee dinfam. Primulaceae, frunzele bazilareovale sau oblonge, brusc ingustatein petiol fin-catifelat-paroase pefata inferioara, ca i tulpina sea-piforma, care iese din mijloculrozetei de frunze; florile galbine,phicut mirositoare, dispuse jute()umbela terminala, caliciul campa-nulat cu 5 dinti scurti, lat-ovaliaproape triangular, obtusi, scurt-acuminati, corola campanulata cu5 lobi, avand la baza cate o patäportocalie ; fructul capsula, carela maturitate se deschide prin 5valve. Creste prin livezi, cranguri

poeni ; se cultivii adesea eaplanta ornamentala. AprilieMai.

Ciubottca-ursului. [fr. Sanicle-des-ours; g. Kortuse]. CortusaMatthioli L. 21- planta erbacee dinfam. Primulaceae, frunzele basilarelung-petiolate, cordiforme, rotundesi Cu lobi ascutiti, pe marginedintati ; florile purpurii, dispuse inumbele atarnä in jos. Creste prinlocuri umbroase si umede pe stanci

prin padurile din regiunea mon-taut': i alpina. IulieAugust.

dacoromanica.ro

PLANTELE CDNOSCUTE DE POPORDL ROMIN 63

Cluciulasi (Trans.), Marasmius sco-rodonius Fr., vezi Cocarle.

Ciuciulete (Munt. si Trans.), Mor-chella esculenta Pers., vezi Ciuciu-leti.

Ciuciulett (Trans.), Marasmius sco-rodonius Fr., vezi Cocarle.

Ciuciulett (Munt. si Trans.), Ciuciu-lete (Munt, si Trans.), Pupi (Bu-covina), Sbarciog (Mold.). Sbar-ciogi (Mold.). [fr. Morille, Morille-comestible, Mourillon ; g. M o r -chel, Speisemorcheld.Morehella esculenta Pers. (L.). Ciu-perca comestibila din fam. Helvel-laceae, palana alburie la inceput,apoi galbue sau roscat brunie, ro-tunzita, ovala sau campanula*coastele mult mv.i deschise pe par-tea dorsalii sunt dispuse intr'o re--tea i formeazd alveole profunde;piciorul (stipitele) adesea cilindricsi gol in launtru, este alburiu ne-ted si paros; ascele cilindrice cuspori elipsoizi. Aceasta escelentaciupeich comestibila are un mirosslab dar placut, ea creste pe pa-mant in paduri, prin livezi si pa-suni umbroase ; primavara prinAprilieMai.

Ciuciure (Focsani). [fr. Campanuleagglomérée; g. GeknauelteGlockenblume]. Campa-nula glomerata L. 21.. planta er-bacee, acoperita cu peri moi suri,(sur pubescenta), rar glabrti dinfam. Campanulaceae ; frunzele fin-crenate, cele inferioare ovale sauoval-lanceolate, rotunzite la bad(sau cordiforme, cele superioare Cu

baza cordiformil sesile si ample-xicaule ; florile violete sau albastre,numerosse, sesile si ingramaditein capitule la varful tulpineiramurilor, laciniile caliciului lung-acuminate. Creste prin tufise, pa-duri, poieni si livezi in regiuneasubalpini pang in regiunea cam-piilor. IunieIulie.

Ciucura0, Bosaca (Trans.), Floarea-ciumei. [fr. Adenostyle; g. Al -pendost.]. Adenostylest albi-frons Rchb., var. Iferneri Simk.

planta erbacee din fam. Compositaecu frunze reniform-cordate, pe par.tea inferioarit tomentoase ; florilerozee dispuse cate 6 in mici ca-pitule. Creste prin padurile si lo-curile umbroase din regiunea mon-tang subalpina. IulieAugust.

Ciucuru-voinicului (Trans.), Trifo-lium pratense L., vezi Trifoi-rosu.

Ciucu§oari, Mbita. Berteroa in-cana DO., syn. Alyssum incanum L.,Farsetia ineana R. Br.. E. plantaerbacee din fam. CruciferaP, tul-pina qi frunzele sure, acoperite cuperi stelati si cu peri simpli siscurti; frunzele lanceolate, intregi;florile albe, corola cu petalele bi-fide, staminele mai lungi aripatela bazii, cele mai scurte dentate;fructele silicule eliptice, plan-con-vexe, pubescente cu 6 sau maimulte seminte in fiecare loje.Creste prin locuri nasipoase si pie-troase, pe coline aride, pe laugh'drumtui. IunieSeptembrie.

Ciucmoare Alyssum culycinum L,vezi Albita.

Ciule1.Ceratocarpits arenarius L. amica planta erbacee, stelat-pubes-centa si cu peri simpli surie sautomentos-hirsuta din fam. Cheno-podiaceae, tulpina erecta sau as-cendenta, adesea foarte ramificata;frunzele sesile, cele mari ingust-lineare, mucronate, celelalte subu-late, rigide, tapoase cu marginilerasucite si de tot intregi; florilemonoice, teaca celor 2 flori feme-nine radicale si opuse. oval-lenti-cular* tomentos-hirsuta, la varfusor bicornutit, sterila ; teaca ce-lorlalte flori este deltoidee, divari-cat-bicornutti, velutin-tomentoasa,corniculele elongate aristiformefoarte rigide. Creste pe campurilenasipoase, pe langa drumuri si pelocuri inculte i uscate. Iulie-Septembrie.

Ciulin, Scai, Scaiete, Schin, Spin. [fr.Chardon-penché ; g. Nicken-de-Distel]. Carduus nutansL. E. planta erbacee spinoasadin fam. Compositae, tulpina rami-

dacoromanica.ro

64 ZACH. C. PANTU

ficatti, spinos-aripatii; frunzele de-curente, adanc-penatifide, folioleleovale, aproape trifide i dintqte,spinulos-ciliate, lobulii si dintii cuspini puternici ; florile rosii-pur-purii, foarte rar albe sunt dispusein mari capitule globuloase, soli-tare si plecate in jos; foliolele in-volucrului late la baza, lanceolatesi terminate printeun varf ascutit,cele exterioare rasfrante. Pasuniuscate, locuri necultivate, pe laugh'drumuri i campuridunieAugust.

Ciulin, Dipsacus silvestris Mill., veziVarga-ciobanului, si Onopordon A-canthium L., vezi Scai-magaresc.

Ciulino (Trans.), Trapa natans L.,vezi Cornaci.

Cluma-fetei (Trans.), Datura Stra-monium L., vezi Ciumafaie.

Clumitrale,Alaur,Bolandaritrt(Trans.)Ciuma - fetei ( Trans. ), Cornuta(Banat), Laur, Marul-porcului, Tur-bare. [fr. Pomme-épineuse, Stra-moine; g. Stechapfel]. Da-gura Stramonium L. C). planta er-bacee cu miros gretos, foarte ve-ninoasii, din fam. Solanaceae, tul-pina verde; frunzele petiolate ovale,neregulat repand-dentate ; florilemari albe, solitare ; fructul o cap-sula cu epele moi, seminte negre.Creste prin dararnaturi, locuri in-culte, garduri. drumuri etc. Iulie-August.

Frunzele si semintele intrebuin-tate in medica' din cauza proprie-tatilor calmante.

Clumitrea, Iarb a- ciumei, Scranti-toare. [fr. Lavanèse, Rue-de-Chè-vre; g. Gaissraute]. Galegaofficinalis L. 4. planta erbacee gla-bra din fam. Leguminosae-Papdio-naceae,tulpina erecta, adesea flexu-oasti; frunzele alterne penaticom-puse cu foliole lanceolate; florililiachii dispuse in raceme axilare

terminale, mai lungi cleat frun-zele. Creste prin lunci, livezi, fa-flete si cranguri. IunieAugust.

Clumulutiul (Bucovina), Carlina aca-ulis L., vezi Turta.

Clumurica (Maced.), Satureja hor-tensis L., vezi Cimbru.

Mini (Trans.), Lathyrus tuberosusL., vezi Oresnita.

Ciupercit, Ciuperci. Agaricus ar-vensis Schaeff., syn. Psalliota ar-vensis Schaeff. [fr. Boule de neige,Potiron, Paturon-blanc ; g. S eh a-fegerling, Gugemuck e,Acker champignon]. Ciu-perca comestibila din familia Aga-rieaceae, ptilaria carnoasii, alba,adesea patata Cu galbin, la inceputconic- convexa, apoi turtita, to-mentoasa-fainoasa la inceput, de-venind la urmii glabra si neteda;lamele albe, apoi alb-rosee si infine brun-inchise ; piciorul alb, golsau spongios ; sporii bruni sferoi-dali-elipsoizi. Carnea albil, gustul

mirosul placut. Aceasta ciupercii,dupa unii numai varietate de A.campestris, creste prin pasuni silivezi vara-to a mna.Agaricus pra-tensis Schaeff., syn. Psalliota pra-tensis Schaeff. Ciuperca comes-tibila cu palaria alburiu-cenusie,neteda sau squamuloasa, carnoasii,globuloasti apoi intinsa ; lamelecenusii apoi brune, sporii oval-oblongi. Carnea alba compacta cumiros si gust placut. Creste prinlivezi si paduri, vara-toamna.Agaricus sil vaticus Schaeff., syn.Psalliota silvatica Sehaeff. Ciuperca

Cucomestibilá palaria carnoasa,subtire, brun-roscata, campanulataapoi intinsa, lacerata in solzi fi-brilosi. Carnea alba in contact cuaerul devenind galbui-rosietica, cumiros si gust placut. Sporii elip-soizi brun-purpurii. Creste toamnaprin paduri.

Clupercii, Agaricus campestris L.,vezi Ciupercii-de-gunoi.

Clupereft-de-guno1, Ciuperca, Ciu-perci, Nane (j. Ilfov). [fr. Cham-pignon - de- couche, Champignon-du-fumier ; g. Champigno n,Echter-Egerling, Feld-sch w a mm, Bra chschwamm,Heidling]. Agaricus campes-tris L., syn. Psalliota campestris L.,

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL Ro3UN 65

Ciupercii comestibilä din fam.Agaricaceae, pälaria carnoasa, con-vex-plana, alb-rosietica sau alb-brunie, matasos-päroasit sau squa-moasil rar netedit ; lamele rosie-tice, dense, devenind apoi negri-cioase si aproape deliquescente ;piciorul &Amos, cilindric, alb deordinar glabru, prevazut cu uninel median alb. Carnea moalecompacta este alba, devenind ro-sietica sau brunie in contact cuaerul, are un gust si un mirosfoarte placut, din care cauza estemult intrebuintata ca aliment sicondiment. Creste vara si toamna,pe campuri, livezi i päduri, multcantata i adeseori chiar cultivatilpentru trebuinte culinare.

Ciupercii -de - ptvnI, Burete- de -casil. [fr. Mérule - pleureur ; g.Hausschwamm, Thränen-schwamm]. liferulius lacry-mans Fr. Mare ciuperca spon-gioasit, carnos-membranoasa, dinfam. Polyporaceae de coloare gal-binä-brunie, cu marginea albä,ptisloasa si umflatä, suprafata fruc-tiferá format dintr'oretea cu ochiurile mari si sinu-oase ; sporii ovali, inequilaterali,de coloare galbinii. Aceasta ciu-perca cu miros neplacut cresteprin locuri umede, in pivnite, pelemne putrede, i and se afla inplinä vegetatiune exudeaza pica-turi de apa, ea face adesea pa-gube, din called ca distruge lem-nele de constructie.

Ciuperel, Agaricus arvensis Schaeff.,A. pratensis Schaeff., A. silvaticusSchaeff., vezi Ciupercä. i .Agaricuscampestris L., vezi Ciupercii-de-gunoi.

Ciurul-zdnelor (Banat), Carlina a-caulis L., vezi Tura.

Cleitit, Daphne Ilezereum L., vezi Tu-lichinä.

Clocociov, Tele/da speciosa Bmgt.,vezi Laptucu-oaiei.

Thalictrum aquilegifoliumL., vezi Rutisor.

Clocotei (Trans.), Curpen-scurt ,

Dosnica-vänätä (Banat), Indarat-nick (Banat), Luminoasa, Margea(Trans.). [fr. Clématite à feuillesentières]. Clematis integrifoliaL. 4. plantä erbacee din fain.Ranunculaceae, tulpina dreaptit, an-guloasa, rosietick frunzele simple,sesile si intregi sunt oval-lanceo-late sau ovale; florile solitare suntmari si albastre. Creste in lunci,prin locuri joase, prin päsunileumede i nasipoase din margineapädurilor si prin maracinisuri.lunieiulie.

Aceasta planta numita de Bana-teni Dosnicd i inclardtnica, pentruca are florile sale dos in dos; aces-tea sunt florile uriciunilor, cu elesa vrajeste sa nu traiasca bine bar-batul cu femeia, sa paraseasca bar-batul casa, feciorii sa se despartasi saisi urasca dragutele lor etc. Deaceea aceste flori descantate sa nule aduci si sa le tu i In casa, nicipui mana pe ele, nici sa le porti lapalarie. [S. Mangiuca De Insem-nittatea botanicei romitnesti Fa-milia 1874].

Clocotel, Thalictrum aquilegifollurnL., vezi Rutisor.

Clocotici, Clocotis, Suntitoare (Buco-vina). [fr. Cocriste, Crête-de-coq; g.Klapper, Klappertopf.].Rhinanthus alpinusBmgt., syn. Alec-torolophus alpinus Walpers. 0. micaplantá erbacee din fam. Scrophu-lariaceae, tulpina de ordinar simplacu dese striatiuni albastru-negri-cioase; frunzele oblonge sau ingust-lanceolate, obtus-crenat - serrate,sesile i usor-amplexicaule la baza;florile galbine, dintii buzei supe-rioare albastrii, iar buza inferioaracu pete albastre, bracteele palide cupete sipuncte negrii, caliciul glabru;fructul o capsula comprimata. Cres-te in pasunile si pe stäncile dinregiunea alpina. IulieAugust.Rhinanthus major Ehrh., syn. Alec-torolophas major Rchb. C)., tulpinarigida, erecta', pubescenta, mai rarglabra dela 30-60 cm. inalta,striata cu negru ; frunzele oblonge

5

dacoromanica.ro

66 ZACH. C. PANTU

sau oblong-lanceolate ; florile gal-bine, dispuse in raceme terminale

frunzoase'tubul corolei curbat pu-

in mai lung cleat caliciul gla-bru sau putin pubescent ; buza su-perioaril cu 2 dinti lungi, ovali,semintele lat-aripate. Cre0e prinlivezi, cranguri marunte qi prinpaduri in regiunea dealurilor 0a carnpiilar. MaiIunie. 0 Rhi-na nthus minor Ehrh., syn. Alectoro-lophne minor Wimm. et Grab. C).,tulpina verde §i impreuna cu f run-zele 0 Cu caliciul glabrii ; frun-zele ingust-lanceolate ; florile deun galbin inchis, cu tubul coro-lei aproape drept i mai scurt decatcaliciul, buza superioarti a coroleiCu 2 dinti ecurti. Cre§te prin live-zile din regiunea montand. Mai-Iulie.

Clocotici, Staphylea pinnate L., veziClocotiq.

Clocot4, Rhinanthus alpinus Bmgt.,Rh. major Ehrh. i Rh. minorEhrh., vezi Clocotici.

Clocot4 , Clocotici, Coalele - popi(Mold.), Locotitä (Trans.), IsTucu-§oarti (Trans.). [fr. Faux-Pistachier,Nez-coupé, Patenatier

'g. P i m -

pernuss]. Staphylea pinnataL. t. arbust din tam. Staphyleaceae,fruuzele penate cu 5-7 foliole lan-ceolate ; &rile alburii dispuse inraceme; fructul o capsula mem-branoasa umflatti. Cre0e prin tu-Ne §i padtui la munte i la ves.MaiIunie.

Clopotei. [fr. Violette marine, Caril-lon ; g. Glockenblume].Campula Medium L. 8. plantil er-bacee din fam. Campantilaceae, tul-pina erecta, paroasa; frunzele se-sile, oblong-lanceolate sau lanceo-late, crenel ate-den tate ; florile mari,albastre, albe sau rozee, uneoriinvoalte, Bunt dispuse intfo marepanicula multiflorai caliciul avandintre divisiuni 5 apendice ovale

ascutite'reflecte 0 cam de lun-

gimea lobilor;reflecte,

o capsultiCu 5 despartituri. Originara dinsudul Europei, mult cultivatti ca

planta' decorativg. IulieAugust.Melif.

Clop otei. [fr. Raiponce ; g. Rap un-zel-Glockenblume].Cam-panttla Rapunculus L. E. plantaerbacee din fam. Campanulaceae,rildacina groasa, ctirnoasit fusi-forma ; tulpina erectà, de ordinarsirnpla ; frunzele crenate, cele in-ferioare obloig-obovale ingustateIn petiol, celelalte linear-lanceo-late, sesile ; florile albastre, nu-meroase, dispuse lute° lungrt pa-nicula racemiforma, cu ramuriledela bazit divizate, lobii caliciuluisubulati ; fructul o capsula erecta,care la maturitate se deschide lamijloc sau aproape de varf. Cre0eprin livezi, poieni §i pe margineapadurilor. IunieAugust.

Clopotet, Galanthus nivalis L., veziGliocei.

Clopotei-cornuti, Aquilegia nigricansBmgt. 0 A. vulgaris L., vezi Cal-dartqa.

Clopotele (Trans.), Convallaria ma-jalis L., vezi Lacramioare. Polygo-natum officinale All., vezi Coada-cocqului.

Coactia, Ribes rubrum L., vezi Coa-caza.

CoacAz-de-munte, Ribes petraeumWulf., vezi Paltior 0 Vaceinium Vi-tis idaea L, vezi Meripr.

Coacaz-negru, Ribes nigruni L., veziStruguri-negri.

Concaz-ru, Ribes rubrum L., veziCoactizti.

Co acazi (Trans.).Bruckentltalia spi-eulifolia Rchb. b. mic arbust dinhim. Ericaceae cu tulpina foarteramificatil; frunzele mici, rigide 0lineare acoper ramurele de jur-imprejur ; florile mici, ro0i §i odo-rante sunt dispuse in raceme ter-minale. Acest mic dar frumos ar-bust cre0e in grupe prin muntiino§trii. IunieIulie.

Coacfizif, Afia-friinteasci (Maced.),Coacaz, Coacrtze (Munt.), Coa-ctiz rqu, Frangostafilil (Maced.),Paltinele (Bucovina), Ponauvmrit(Mold.), Rozincin sau Rozincine

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RODIN 67

(Trans.), Strugurei, Strugurei-roeii.[fr. Groseillier-rouge; g. RotheIohannisbeere.] Ribes ru-brum L. D. arbust din fam. Saxi-fragaceae-Ribesioideae, frunzele cu5 lobi obtuei; florile galbine-ver-zui sunt dispuse In raceme plecateIn jos ; fructele comestibile suntroeii, uneori prin cultura galbinesau albe. Aceasta planta se cul-tivá foarte mult pentru fructele salecomestibile. AprilieMai. Melif.

CoacilzA, Vaccinium Vitis idaea L.,vezi Merieor 0 Viburnum LantanaL., vezi Darmoz.

Coachzii-sitlbatielt, .Ribes GrossulariaL., vezi Agrie.

Coacaze (Munt.), .Ribes rubrum L.,vezi Coacaza.

Coada-boulul, Verbascum phlomoidesvezi Lumanare.

(Joada-ealuluI, Equisetum arvense L.,vezi Barba-ursului, Equisetum 2'el-mateja Ehrh., vezi Päru-porcului.

Coada-ealului, Brad alloy.), boada-manzului. [fr. Pesse - Wean, Pin-d'eau; g. Tannwedel, T a n-n e I]. Hippurts vulgaris L. 21-Plana aquatica din fam. Halor-rhagidaceae, tulpina dreaPta cu par-tea care poarta flori afara din apa,frunzele lineare, dispuse in verti-cile de cate 8 sau 12; florile er-mafrodite, cu o singura staminasunt mici ei

verzi'ele se MIA cate

una la subtioara frunzelor. Creetetwin ape limpezi stagnante saulin-prgatoare. IulieAugust.

Coada-eocoplul, Cerceluei, Clopo-tele, Coco, Iarbkde-durori (BA-nat),Pecetialui-Solomon.Efr.Sceau-de-Salomon; g. Salomonssi e-gel, Siegelblumé,w u r zj. Polygonatum orficinaleAil., syn. P. vulgare Desf. 21W.Plantiterbacee glabrii din fam. Liliaceaerizomul orizontal, tarator (repent),carnos ei alb ; tulpina anguloasä,sprr partea superioaril cu 2 mar-gim ascutite (ancipita) ; frunzelealterne, ovale sau eliptice sunt am-plexicaule; forte pendende albesPre varf verzi cu periantul tu-

bulos, dispuse cate unatrei lavarful pedunculelor axilare, aee-zate pe tulpina simpla In parteaopusa frunzelor ; fructele boa bebacce) de un albastru fnchis.Polygonatum latifolium Desf.planta erbacee cu tulpina angu-loasa, acoperitä in partea superi-°aril cu peri moi, ca ei pedunculelecu 1-4 flori; frunzele, scurt-petio-late, ovale sunt acoperite ei ele cuperi moi pe nervure, numai pe fatainferioara, staminele glabre. ei Po-lygonatum multiflorum All. 21-planta erbacee cu tulpinadried ; frunzele amplexicaule ; pe-dunculele cu 8-5 flori ; staminelepäroase. Toate aceste specii cresc}Ain päduri umbroase. Mai Iunie.

Cu rizomul de P. of ficinale, bAutin rachiu Miercurea si Vinerea po-porul nostru crede cà sà vindecaPodagra, numitA de BAnateni

Coad6.- de - gàin, Stellaria mediavezi Rocoina.

Coada-lepei, Equisetum arvense L.,vezi Barba-ursului.

Coada-leului, Leonurus Cardiaca L.,vezi Taipa-gaetei.

Coada-lupului (Trans.), Ferbascumphlomoides L., vezi umanareVerbascum Thapsus L., vezi Lu-manarica.

Uoada-lupului-vttnitth, (Trans.), Ver-bascum phoeniceum L., vezi Coada-mielulai.

Coada-manzuluí, Equisetum arvenseL., vezi Barba-ursului i Hippurisvulgaris L., vezi Coada-califlui.

Colida-matei, Poala Sft. Mari (Bu-covina), Talpa-lupului. [fr. Agri-Paume-faux-Marrube ; g. a tz en-schwanz.j. Chaiturus Marru-biastrum L., syn. Leonurta Marra-biastrum L. 21- planta erbacee dinfam. Labiatae, frunzele au pe par.tea inferioarit numeroase glandulealbet, florile mici rozee. Creete prinlocuri inculte ruderale, drumuripe ]anga paduri. IunieAugust.

Coada-mdtet, Trifolium arvense L.,vezi Papanaei.

dacoromanica.ro

68 ZACH. C. PANT('

Coada-mittei-de-baltit. [fr.Sphaigne;g. Torfmoos]. Diferite spe-cii de Sphagnum Ehrh. gen deMuFhi din 'fam. Sphagnaceae, cu-prinde plante albe-galbui, cu tul-pini erecte sau plutitoare, cu ra-muri adunate in fascicule de 2-7sau mai multe ; frunzele mici, dese,imbricate, fara nervura, cu 2 fe-luri de celule, unele inguste cuclorofilä, altele largi, poroase pen-tru a putea upr absoarbe apa,sporogonui sesil ; capsula se des-chide printeun opercul qi nu areperistom. Ïn partile noastre crescurmatoarele specii : S. cymbifo-lium Warnst., S. fimbriatum Wils.,S. cuspidatum Russ. et Warnst.,S. sguarrosum Pers., S. Girgen-sohnii Russ. etc. Aceste plantecresc numai in locuri umede, mla§-tinoase, mai cu seama prin tur-barii, unde contribue in mare partela formarea combustibilului, numitturbd. [Cnf. Sim. .5Y. Radian, inEnciclopedia Romana» tom. III,

p. 998.]Coada-mielulul, Verbascum phlomo-

ides L., vezi Lumanare.Coada- mielului, Co ada - lupului - va-

nata (Trans.). [fr. Molène-pourpre,Molène-bleue ; g. Violet es-Wollkraut,

Verbascum phoe-niceum L. 4. plantä. erbacee dinfam. Scrophulariaceae, frunzele lu-citoare cu peri moi pe partea in-ferioara i fArà peri in cea supe-rioara ; florile inchis violete suntdispuse solitar la subtioara brae-teelor ; cre0e prin livezi, cranguri§i pe langli paduri. MaiIunie.

Co ada-mielului. [fr. Véronique cou-chée; g. Gestreckter-Ehren-preis]. Veronica prostrataL. 4. mica plantA erbacee dinfam . Scrophulariaceae , tulpinelesterile intinse .pe pamant (pros-trate), cele florifere ascendente ;frunzele scurt - petiolate, linear-lanceolate, crenat-serrate; florilede coloare deschis-albastra cu vi-nipare mai intunecate, sunt dis-

puse in raceme axilare ; caliciulcu 5 lobi, lobul posterior mai mic;fructul capsula obovala putin e-marginata, cu pedicelul de aproapelungimea capsulei. Cre0e prinfanete nasipoase i pa§uni uscate,grädini, parcuri, drumuri, etc.Aprilielunie.

Coada-priculieilor, Spiraea Arun-cus L., vezi Barba-popei.

Coada-raeului, Scrintitoare. [fr. An-sérine, Argentine ; g. Geme i-n e r Gtinserich].PotentillaAnserina L. 2t. planta erbacee dinfam. Rosaceae Cu frunzele intrerupt-penatifide, foliole lungarete cudinti ascutiti, verzi pe partea su-perioarti i tomentos-argintii pecea inferioara ; florile solitare suntmari i de un galben framos.Cre0e prin locuri umede, pe langarauri, prin §anturi i gropi. Iulie-Septembrie.

Coada-smeului. [fr. Calla-des-marais ;g. Schweinekraut, Schlan-g e n kr au t].--Calla palustris L. 4.mica planta erbacee, veninoasa dinfam. Araceae, rizom gros, taratorla suprafata pämantului, i orizon-tal ; frunzele glabre, lucitoare §icordiforme ; scapul, care iese din-tre frunze se termina printr'unspadice scurt, globulos sau ovalde coloare galbina, inconjurat deo spata plana, verzie pe din afar&0 alb& pe din läuntru ; fructelesunt boabe (bacce) ro0i. Creqteprin mlatini ca ape limpezi, stag-nante sau lin-curglitoare. Iulie-August.

Coad aloareeelui, Achillea illefo-lium L., vezi Coadalorecelului.

Coadaloreeelului, Alunele (Banat),Coadaloarecelui, Sorocina (Banat-Alma0. [fr. Millefeuille, Herbe-au - charpentier, Saigne - nez ; g.Schafgarbe].Achillea Mil-lefolium L. 21.. plantA erbacee dinfam. Compositae cu tulpina putinparoasa ; frunzele penatisecte mairnult sau mai putin paroase ; flo-rile albe sau rozee sunt dispusein mici capitule, cari formeaza un

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORUL ROMAN 69

corimb. Creste prin locuri inculte sicultivate, livezi si pe margineapadurilor. IunieSeptembrie.

Infasiunea facuta Cu inflorescentacestei plante, este intrebuintata

de poporul nostru pentru tuse, pen-tru pofta de mancare i pentru cu-ratirea sangelui. In Banat se vindecacu aceasta planta alunelele de pefata oamenilor.

Coada-vacel. Echium altissimumJacq. 8. planta erbacee asprutepos-paroasa (setos-hispidd) dinfam. Borraginaceae, tulpina rami-ficata stricta i erecta; frunzelelanceolate ; florile albe, dispuse inspice geminate, indesuite, stami-nele de dourt ori mai lungi cleatcorola, stilul la varf este bifid,caliciul cu 5 diviziuni linear-lan-ceolate, aproape egale ; fructeleInucule tuberculoase, cu baza tri-angularti, planä aproape concava.preste prin pasuni, campuri Ili fa-nete uscate, pe coline aride, si pelangA drumuri. IunieAugust.

Coada-vaeei, Erigeron canadensis L.,veziBatranis.Verbascum phlomoidesL., vezi Lumanare si Verbascum1hapsus L., vezi Lumaniírica.

Coada-vaeei, Jale, Jale- de- camp(Trans.), Jale-salbatica (Trans.).[fr. Sauge-sauvage, g. Wa I ds a l-be i.]. Salvia silvestris L., 21..planta erbacee din fam. Labiatae,tulpina multifoliata i inpreuna cufata inferioara a frunzelor i cucaliciul sur-pubescenta ; frunzeleinferioare petiolate, dublu-crenate,oval-lanceolate sau cordat-oblong-lanceolate, cele superioare maimici sunt sesile ; florile violetesau rozee, dispuse, adesea cate 6,in verticile distantate ; bracteelepurpurii mai lungi de cat caliciul.Creste pe campuri, coline, pe mar-ginea drumurilor i prin locurinecultivate. IulieAugust.

Coada-vulpei, Coadind, Coding. [fr.Vulpine-des-près ; g. Wi es e n-fuchsschwanz]. Alopecuruspratensis L. 21.. planta jerboas& din

fam. Gramineae, rizom oblic, scurtsau adesea putin tarator (repent);tulpina erecta; frunzele superioarecu vagina alungita cilindrica sauputin umflatti ; florile verzii, dis-puse in mici spicule uniflore ovale,grupate cate 4-6 pe ramurile pa-niculei spiciforme, cilindriceobtuse, glumele lanceolate, ascu-tite, vilos-ciliate, concrescute inpartea lor inferioara, glumela unicaeste ascutita sau putin obtusa, siprevazuta deasupra bazei cu oarista de 2 ori mai lunga deckglumele. Creste prin livezi i fa-flete. MaiIunie. Excelenti plantade nutret.

Coadlni, Alopecurus pratensis L.,vezi Coada-vulpei.

Coaiele-popii (Gurj si Mehed.),tolochia Clematitis L., vezi Remf.

Coaiele-popli (Mold.), Evonymus eu-ropaeus L., vezi Voniceriu i Sta-phylea pinnata L., vezi Clocotis.

Coaiele-popii (Trans.), Relleboruspurpurascens W. etKit., vezi Spanz.Orchis Mario L., vezi Untu-vacei.

Coalele-tapului. Orchis sambucinaL. 21.. mica planta erbacee tuber-culoasrt din fam. Orchidaceae, tu-berculele divizate in 2 sau 3 lobi;frunzele alungit- lanceolate ; flo-rile galbine cu slab miros de socdispuse intr'un spic dens, brae-teele mai lungi dealt florile culabelul scurt-trilobat, foliolele pe-riantului patente, pintenul cilin-dro-canje, de lungimea ovaruluieste indreptat in jos. Creste prinlivezi si poieni in regiunea mon-tana i subalpiana. MaiIunie.

Coarda-ielelor (j. Prahova),chama hederacea L., vezi Silnic.

Coarnii, varietate de V itis viniferaL., vezi Vita-de-vie.

Coarne, fructele de Cornus mas L.,vezi Corn.

Cobeleeasca, Medicago falcata L.,vezi Culbeceasa.

Cociirle (Trans.), Bureti-de-iarba,Bureti-de-pajiste, Buretiori, Cio-carti (Trans.), Ciuciulasi (Trans.),Ciuciuleti, Cocarti (Trans.). [fr.

dacoromanica.ro

70 ZACH. C. PANTII

Marasme - a - odeur- d'échalote, g.Knoblauch-Schwindpilz,Lauchpilz.]. Marasmius sco-rodontus Fr. Micà ciuperca comes-tibila din fam. Agaricaceae, palariasubtire, convexa sau plana, galbin-roscata, lucitoare, apoi alburie

brazdata pe margini ; lamelehimeniului alburii, concrescute,sbarcite ; stipitele (piciorul) cor-nos, fistulos, foarte glabru, netedsi galbin-roscat. Aceasta ciupercaCu gust si miros de usturoi, cresteIn grupe prin pasuni uscate, pecoaste, pe marginea drumurilor sia padurilor ; vara si toamna. Eaeste intrebuintata la bucatarie maicu samii ca condiment.

C o citzar , Rhododendron KotschyiSimk., vezi Smirdar. Vaccinium Vi-gis idaea L., vezi Merisor.

Cocean-clipresc (Bucovina-Dorna siTrans.), Salvia glutinosa T.1., veziCinstet.

Coconari, semintele comestibile dePinus Pinea L. D. [fr. Pin-doux,Pin-parasol ; g. Pin i e]. Fru-mos arbore din fam. Coniferae-Pina ceae Cu tulpina de 10-20 m.inaltime ca ramificatia in formade umbrela; frunzele cite 2 suntrigide si de un verde inchis. Co-nurile foarte mari sesile sau scurt-pedunculate, semintele mari scurt-aripate sau nearipate. Conurileajung la maturitate in al 3-lea an.Acest frumos arbore creste spon-taneu in (sudul Europei) regiuneamediteraniana. AprilieMai.

Coconel, Galanthus nivalis L., veziGhiocei.

Cocorei, Erythronium Dens canis L.,vezi Maseaua-ciutei.

Coco, Polygonatum officinale All.,vezi Coada-cocosului.

Cocopl (Trans.), Erythronium Denscanis L., vezi Miiseaua-ciutei.

Cocovd, Leucojum aestivum L., veziGhiocei-bogati. Muscari botryoidesMill. si M. racemosum Mill., veziPorumbei.

Cocosei-de-camp (Trans.), Chimen-canesc, Cocosel, Cocosel-varatic,

larba-cocosului (Trans.), Ruscuta,Ruscuta-vä.ratica. [fr. Goutte-de-sang, Oeil-de-faisan; g. A d oni s-riischen]. Adonis aestivalis L.O. planta erbacee din fam. Ra-nunculaceae, tulpina dreapta, simplasau ramificata ; frunzele 2-3 oripenatipartite cu segmente lineareinguste; florile rosii-caramizii, ca-liciul cu sepale galbin-rosietice,glabre, corola cu petale planerosii, palate cu negru la baza.Creste pe campuri, prin samana-turi si locuri necultivate. Mai-Iunie.

Cocosel, Adonis aestivalis L., veziCocosei-de-camp si Adonis fiummeajacq., vezi Ruscuta.

Cocosel-tomnatic, Adonis autumna-lis L., vezi Ruscuta-tomnatica.

Cocosel-vitratic, Adonis aestivalis L.,vezi Cocosei-de-camp.

Cocosoiacit, Ar um ma culatum L., veziRodu-parnantului.

Codaie (Trans.), Equisetum arvenseL., vezi Barba-ursului.

CodIniti, Alopecurus pratensis L., veziCoada-vulpei.

Coditud, oricel. [fr. Queue- de-souris; g. Mauseschwanz,Mauseschwanzchend.Myosurres minimus L. O. midplanta erbacee din fam. Ranuncu-laceae, frunzele basilare ingust-li-neare; florile solitare la varful pe-dunculului sunt galbine - verzii.Creste prin araturile umede si prinlocurile nasipoase inundate prima-vara. MartieAprilie.

ColAceit-babei (Trans. Brasov), Malvasilvestris L., vezi Nalbrt.

Colelie, Stipa pennata L., vezi Co-lilie.

Colille, Ceardas (Trans.), Colelie,Nagara, Parul-zanelor (Banat), Pe-nita. [fr. Plumet ; g. F e dergr as,Federartiges-Pfriemengras].

Stipa pen nata L. 21-. planta ier-boasa din fam. Grarnineae, tulpininumeroase, formand o tufa; frun-zele inguste filiforme, rigide, ra-sucite ; bpicule ermafrodite, uni-flore, dispuse inteo panicula la

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROALIN 71

bazii inchisa in vagina frunzeicelei mai de sus ; aristele foartelungi pana la 30 cm., ingenun-chiate i prevazute cu peri moi,albi, dispusi pe 2 randuri avandaspectul unei pene ; glumela infe-rioara in partea din jos cu 5 liniide peri matasosi. Creste prin fa-nete, campuri, dealuri i locurileuscate, calcaroase sau niisipoase,din sesuri (baragane). MaiIunie.

Coltan, Trapa natans L., vezi Cor-naci.

Coltarl (Comana, Vlasca), Trapa na-tans L., vezi Cornaci.

Coltit3or, Rachiti (Comana, Vlasca).[fr. Dentaire-a-bulbilles ; p. Z w i e-b eltragen de-Zahnw ur z.].

Dentaria bulbifera L., syn. Car-damine bulbifera R. Br. 21.. plantaerbacee din fam. Cruciferae, tul-pina cu multe frunze alterne, celeinferioare penate, cele superioarenedivizate ; frunzele prevazute lasubtioara cu bulbili ; florile suntalbe sau rozee. Creste prin paduriumbroase. AprilieMai.

Coltu-babei Paduchernita, Padu-chele-calufui, Paduchele-elefantu-lui. [fr. Tribule-terrestre ; g. B u r-z eldorn]. Tribulus terrestris L.O. planta erbacee tAratoare (re-penta), din fam. Zygophyllaceae,frunzele opuse paripenaticompuse;florile galbine, lung-pedunculatesunt axilare ; fructele tepoase.Creste prin locuri fertile, pe dru-muri, carari rurale, porumbisti sigrane in regiunea sesurilor. Iu-nieSeptembrie.

Coltu-lupului (Ilfov.), Bunias orien-talis L., vezi Brabin.

Coltunii-popii (jud. Muscel), Violacanina L., vezi Viorele-salbatice.

Coltuuii-popii (Muscel), Viorele. [fr.Violette-des-bois ; g. W a 1 d v ei 1-c h en]. iola silvestris Lam., syn.V. silvatica Fries. 21.. mica plantaerbacee din fam. Fiolaceae, tulpinaintinsa pe pamant i ascendenta,glabra san putin pubescenta; frun-zele adânc cordiforme sau aproa-pe reniforme, scurt-acuminate, cele

inferioare obtuse, petiolii nearipati,stipulii linear-lanceolati, fimbriat-serrati, mult mai scurti, cleat pe-tiolii ; florile inodore deschis-al-bastre, batand mai mult sau maiputin In violaceu, caliciul ca se-pale lanceolate, acuminate ; corolaCu petale oblonge, Inguste, neaco-perindu-se reciproc, pintenul scurt,subtire, emarginat si de coloareacorolei ; fructul, capsula oblonga,ascutita. Crest's prin paduridumbrave. AprilieMai.

Condroniu (Banat), Carpena, Cior-moiag (Trans.), Grau-negru, Graul-prepelitei, Miaza-noapte, Mara-niu (Banat), &tuba. [fr. Blé-de-vache, Queue-de-loup, Rougette ;g. F el d-Wa chtelweizen].Melampyrum arvense L. C). plantaerbacee din fam. Scrophulariaceae,tulpina rigida, erecta, foarte pu-bescenta ; frunze rigide, lanceolat-lineare sau oval-acuminate, laci-niate Cu diviziuni foarte lungilinear-subulate ; florile rosii-pur-purii san galbine, dispuse la sub-tioara bracteelor rosii-purpurii,oval-lanceolate, acuminate, subulat-dintate, pe fata inferioara punctate,caliciul, acoperit ca peri asprii,spicul conic indesuit; fructul cap-sula. Creste prin livezi, faneteuscate, tufisuri si prin samantituri.IunieIulie.

Condurul-Doamnei (Mold.), Mtn-nas, Floare-cu-douarcozi (Ban at-Al-mas), Lobidrag (Oltenia), Lobisdrag(Oltenia), Lopostani (Trans. NA-sand.), Lupidragi (Oltenia), Lupis-drag sau Lupisdragi (Oltenia-Me-hedinti), Nemtoaice (Trans. Bra-sov), Sultiinele. [fr. Capucine ; g.Kapuzinerkresse]. 7'ro-paeolum majus L. O. planta acata-toare erbacee din farm 7ropaeola-ceae, frunzele peltate, florile marigalb in e-ros cate au un p in tene drept.Aceastà plena, originara din Peru.se cultiva mult prin partite noas-tre ca ornamentala. InlieOctom-brie. Melif.

Conopida, Carfiol (Trans.), Cartafiol

dacoromanica.ro

72 ZACH. C. PANTIT

(Trans.). [fr. Chou-fleur ; g, B lu-menkohl, Kasekohl]. Bras-sica oleracea L., var. Botrytis DC.planta erbacee din fam. Cruciferae,frunzele nedivizate, sau incise, celesuperioare i inflorescenta impreu-na cu florile devin carnoaseconstituesc o masa alba-galbuie,care este partea comestibila ; multcultivata ca planta culinara.

Copticei, Impatiens Balsamina L.,vezi Canale.

Copitii (Trans.), Fomes fomentariusFr. si Fomes igniatitts Fr., veziBabia.

CoprIne, Narcissus poetic:4s L., veziZarnacadele,NarcissusPseudo-Nar-cisssus L., vezi Zarnacadea.

Coprine, Citprine, Gheocei-de-munte,Zarnacadea (Mold.), Zarnacadele(Mold.). [fr. Narcisse ; g. N a r-cisse, Narzisse]. Narcissusradiifiorus Salisb. 2j. planta erba-cee bulboasa din fam. Atnarylli-daceae ; frunzele lineare obtuse,planiuscule, obtus carenate ; tul-pina scapiforma comprimata, bian-guloask sulcata, terminata printfounica floare, mare, frumoasaplacut mirositoare, lobii periantu-lui albi in numar de 6 nu se atingunul de altul, coronula galbina,foarte scurta in forma de cupiteste erecta, crenelata pe marginesi Cu un bail de coloare rosie,ovarul cilindric in timpul inflori-rei, toate 6 staminele mai lungidecal tubul, iesind astfel cu an-therele dark Creste prin locurideschise, pitsuni, livezi in regiuneamontanit. i subalpinä. MaiIunie.

Corale-albe, Symphoricarpus race-tnosus Michaux., vezi Hurmuz.

Corcodtm Curcudel, Zarzar (Trans.Brasov). [fr. Prunier-Cerise ; g.Kirschpflaume]. Prunuscerasifera Ehrh., syn. Prunus di-varicata Led. arbore din fam.Rosaceae cu ramurile i peduncu-lele florilor faraperi (glabre); frun-zele oblonge, ascutite si fin-din-tate, mugurii florali cu o singurafloare alba; fructele globuloase,

rosii i carnoase atarna in jos. A-cest arbore originar din orienteste cultivat si la noi pentru fruc-tele sale comestibile numite : Cor-codufe, Curcudele, Zar4rare (Trans.-Brasov). AprilieMai. Melif.

Coreodup, fructele comestibile dePrunus cerasifera Ehrh., vezi Cor-co dus.

Coriandru, Chimen, Culeandra (Bu-covina). [fr. Coriandre ; g. K ori-an d e r]. Coriandrum sativum L.O. planta erbacee, cu miros patrun-zator gretos, din fam. Umbelliferae,tulpina cilindrick fin-striata, gla:bra; frunzele inferioare de timpu-riu caduce, penatipartite cu folioleaproape orbiculare, incis-serrat-dintate, cele mijlocii de 2 ori pe-natipartite, cele mai de sus fin-divizate ; florile albe, dispuse inmici umbele, reunite in umbelecompuse cu 3-5 radii, involucrullipseste sau numai cu o singurafoliold, involucelul unilateral cu 3foliole ; florile marginale ale um-belulelor cu petalele exterioarefoarte mari, profund-bifide ; fruc-tele globuloase cu carpelele con-crescute la maturitate. Originaradin regiunea mediteraniank cul-tivata pentru fructele sale aroma-tice intrebuintate ca condiment.IunieIulie.

Corteove, fructele de Piras MalasL. var. austera Wallr., vezi Mar-paduret.

Corlate (Bucovina), prunele tinerediformate i transformate de ciu-perca Exoascus Pruni Fuck., veziTjrlupi.

Corn, Cornul-voinicel (Banat). [fr.Cornouiller, Courgellier ; g. Co r-n el k irsch e, Dtirlitz e, Her-litz e]. Cornus mas L. -5. frRmosarbore din fam. Cornaceae, ramu-

verzi; frunzele intregi, ovalesau eliptice, lung-acuminate sic urb at- n ervi ate ; florile galbine,dispuse in mid umbele simple,insotite de un ivolucru, format de 4f o 1 iole,apar inaintea frunzelor; fruc-tele drupe rosii se nurnesc Coarne.

dacoromanica.ro

PLANTELE DUNOSCDTE DE POPORTIL ROMIN 73

Creste prin paduri, in regiuneadealurilor si a ctimpiilor. Martie.

Coarnele se fierb si zeama sa bespentrn diaree; frunzele de Corn seintrebuinteaza de romance la co-lorat.

Corn - de - secara, Cornul - secrtrii(Trans.), Clontii-babei (Trans.). [fr.Ergot-de-seigle, g. M utt e rk orn,Hahnensp or n]. Sclerotul (Scle-rotium), adeca myceliul tub erculos,in stare de repaos al ciupercei pa-rasite Claviceps purpurea Tul. (Fr.)din fam. Hypocreacene. Aceasta ciu-perch traieste parasita in ovaruldiferitelor graminee, dar mai cusama in ovarul florilor de secari(S cale cereale L.). Pe myceliul pri-n ar al ciupercei si produc coni-d i, cari propaga ciuperca si la, te plante, (stadiu cunoscut subnumirea de Spliacelia segetum Lev.)Dupi ce toata tesatura ovaruluis'a resorbit i s'a inlocuit cu my-celiul, ale carui fllamente, incru-isindu-se i strangandu-se, for-

meaza un pseudoparenchim, caredevine astfel un sclerot (stadiucunoscut sub numirea de SclerotiumClams DC.) A cest sclerot de co-loare violet inchisa de forma unuimic corn sau a unui pintene decocos are vre-o 3 cm. lungime, elcade jos pe pamant, unde ierneazasi apoi germineaza vara, and in-floreste secara; i anume pe scle-rot se produc proeminente clavi-forme, in umflaturile carorafac periteciite Ca awe, fiecare ascaare cate 8 ascospori flliformi, cariajungind pe o graminee desvoltamyceliul primar si ciclul evolutiv,reincepe.

Sclerotul are intrebuintari medi-cale mai cu sama ca hemostatic sia ortiv, din cauza alcaloidului ac-'v numit ergotinina. Consumarea

fainei de secara atacata de C. pur-trea produce o boala foarte grava,

nnmita ergotism.Cornaci Vlasca la Comuna), Cas-

tane-de-balta, Castane-de-lac, Ciu-

line (Trans.), Coltan, Coltari (Vlas-ca la Comana), Stea. [fr. Chataigne-d'eau, Cornuelle; g.W a ss ernu s

Trapa natans L. O. planta er-bacee aquatica din fam, Oenothe-raceae, frunzele de 2 feluri : uneledispuse in rozeta plutesc la su-prafata apei, ele sunt de formaromboidali lucitoare, verzi uneorirosietice dintate si petiolate, cupetiolul adesea umflat la mijloc,altele cufundate in apa de formalinearA sunt opuse si caduce ;rile solitare sunt albe ; fructele cu4 colti sunt negre-cenusii si comes-tibile. Creste prin baltile mariprin apele lin-curgätoare. Iunie-Iulie.

CornAtel, Galium Aparine L., veziTurita.

Corn4or, Ceratocephalus orthocerasDC., vezi Plosnicar. Lycopodiumclavatum L., vezi Pedicuti i Lyco-podium Selago L., vezi Bradisor.

Cornipr, Bradisor. [fr. Lycopoderameaux d'un an ; g. Spr o ss e n-der-Barlapp]. Lycopodiumannotinum L. 21.. mica planta er-bacee din fam. Lycopodiaceae, tul-pine taratoare (repenta) mult ra-mificata; frunzele linear-lanceolate,ascutite, serrat-dintate sunt dis-puse pe 5 randuri, mai rar pe8 randuri ; sporangide, dispuse lasubtioara bracteelor cordiformesunt grupate intfun spic terminal,sesil si solitar. Creste pe stanci

prin Waffle umbroase deismunte. IulieAugust.

CornI§or-de-munte, Lycopodium Se-lago L., vezi Brädisor.

Cornul-dracului, Spiraea AruncusL., vezi Barba-popei.

Cornul-voinicel (Banat), Cornus masL., vezi Corn.

Cornut, Canarita. [fr. Céraiste-des-champs ; g. Acker-Hornkraut].

Cerastium arvense L. 4. micaplena erbacee din fam. Cory-ophyllaceae cu frunze lanceolat-lineare, florile albe. Creste prinlivezi si poieni in regiunea mon-tang. MaiIunie.

dacoromanica.ro

74 ZA.CH. C. PANTU

Contutii (Banat), Datum StramoniuntL., vezi Ciumafaie.

Corn*, Aanthittat spinosunt L., veziHolefa.

Cornuti (Ilfov), Xanthium struma-rium L., vezi Scaetele-popei.

Coroanii, Frillllaria Meleagris L.,vezi Bibilica.

Corobatica, Centaurea Cyanus L.,vezi Vinetele.

Coronite (Trans.), Ciocarlan (Me-hedinti), Cununa, Cununita, Floare-de-transi (Trans. Brasov), Sama-chip (Trans.), Siimachiste,Unghia-gainei (Prahova). [fr. Faucille ; g.Bunte-Kronwicke, Pelt-schen]. Coronilla varia L. 21_.planta ierboasa din fam. Legumi-nosae-Papilionaceae,frunzeleimpari-penate-compuse cu 8-12 perechide foliole lungarete sau obovale ;&rile albe-rozee cu varful careneiviolet sunt dispuse in umbele mul-tiflore, fructele legume tetrago-nale. Creste pe marginea drumu-rilor, prin livezi, crangulete si

Iunie -Iulie.Coroyatie, V erbascum phlomoides L.,

vezi Lumanare si V erbascum Thap-sus L., vezi Lumanarica.

Corvan, Lyco pus europaeus L., veziCervanti.

Cowie. [fr. Astragale-Sainfoin ; g.L an gf a hnige-Barenschote,Traganth]. .Astragalus Ono-brychis L. 21. planti erbacee dinfam. Leguntinosae - Papilionaceae,tulpina difuzrt sau erecta, pa-roasa, cu peri acumbenti ; frunzeleopuse penatifide cu 8-14 perechide foliole; florile albastrii dispusein raceme globuloase sau alungit-ovale ; fructele legun-ie sesile, o-vale, acuminate si acoperite cuperi asprii. Creste pe campuri, lo-curi us cate, prin livezi si locuri cuiarba. IunieAugust.

CositA. [fr. Petit-vesceron ; g. Z i t-te rlins e]. Vicia hirsuta Koch.,syn. Erettm hirstitum L. 0. plantaerbacee agatatoare din fam. Le-iuminosae- Papilionaceae, frunzele,de regula cu 6 perechi de foliole,

sunt terminate cu un carcel rami-ficat ; florile mici de coloare alba-albastruie, reunite in raceme ale3-8; fructele mici (legume) pas-tari paroase cu cate 2 seminte.Creste pe campuri, livezi, grane,porumbisti i drumuri. IunieIulie.

Cositel, Bolonica. [fr. Grande-Berle ;g. M e r k]. Sium latifolium L.

plantd erbacee din fam. Um-belliferae, radacina fibroasa stolo-nifera tulpina anguloasa, fistu-loasa ; frunzele penatipartite, fo-liolele lanceolate pe margini din-tate ca ferestraul (serat-dentate),florile albe. Creste prinrovine si locuri apatoase. Iulie-August.

Cosor, BrAdiq. [fr. Cornifle ; g.Igellock, Hornblatt].Ceratophyllunz demersum L. 21-.

planta erbacee, aquatica din fam.Ceratoph,yllaceae, tulpina lungasubtire, aproape filiforma, foarteramificata, articulata-noduroasa ;frunzele verticilate, sesile, divizatedichotomic in 2-4 segmente li-neare, evident fin-dintate ; florilemici monoice, (pe aceias plant&flori mascule si femele) sunt so-litare si dispuse in mod neregulatla subtioara frunzelor ; fructeleovale, nearipate cu 3 spini : 2spini la baza sunt arcuat recur-bati, cel terminal egal de lung cufructul ori si mai lung. Creste cu-fundat in ape limpezi stagnantesi lin-curgatoare. IulieAugustsi Ceratophyllum submersqm L. 21-.frunzele de 3 ori dichomic-rami-ficate, divizate in 5-8 segmentesetacee, usor fin-denticulate ; fruc-tele ovale nearipate, la baza fariispini, iar la varf cu un spin, careeste mult mai scurt decat fructul.Creste cufundat prin ape stag-nante sau lin-curgatoare. Iunie-Iulie.

Costrei, Panicum Crus galli L., veziIarba-barboasii i Setaria glauca P.Beatty., vezi Mohor.

Costrel, BAlur, Belengher (jud. Dam-bovita). [fr. Sorgho d'Alep, Her-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL Rom.br 75

be-de-Guinée g. DI ohrenhirse].Sorghum italepense Pers., syn.

Andropogon halepensis Brot., Hamshalepensis L. 21.. mare planta ier-boasä din fam. Gramineae, rizo-mul puternic i tarator (repent) ;tulpina erecta, simple si cu noduriglabre ; frunzele linear-lanceolate,plane, aspre pe margine, cu ner-vura mediana puternica, proemi-nenta i alba, ligula ; flo-rile in spicule purpurii, formand opanicula erectit piramidala, glu-mele spiculelor ermafrodite suntcartilaginoase si pubescente, alecelor mascule membranoase. Crestepe cempuri, prin locuri deschise,pe range drumuri si prin grane.IulieAugust.

Costreie, Panieum Crus galli L., veziIarba-Barboasa.

Cotobrel (Trans.), Prunus spinosa L.,vezi Porumbar.

Craeliel (Trans.), Orobanche caryo-phyllacea Smith si O. cruenta Ber-tol., vezi Verigel.

7agetes erecta L. i T. patulavezi Vesdoage.

7agetes erecta L. si T. pa-tala L.. vezi Vasdoage.

Cràllci, Orobanche caryopkyllaceaSmith si O. cruenta 13ertol., veziVerigel.

Crilitem Geum rivale L., vezi Cal-tunu-Doamnei. i Geum urbanumvezi Cerentel.

CrApu*nic, Cirsium arvense Scop.,vezi Palamidä. Cirsium lanceola-tum Scop., vezi Scai si Cirsiumoleraceam Scop., vezi Crastaval.

Crasci, Rhamnus Frangula L., veziCrusan.

Rhamnus krangula L., veziCrusan.

Crasici, Crasici, Rhaninus lirangulaL., vezi CruOn.

Crastlival, Capupic, Cräpusnic. [fr.Cirse des endroits cultivés ; g.Kohlartige-Kratzdistel,Wiesenkohl.].Cirsium olera-ceum Scop. 21.. planta ierboasa dinfam. Co»zpositae, tulpina robusta,erecta ; frunzele glabre sau cu peri

imprastiati, neegal-spinos - ciliatesi amplexicaule, cele inferioare pe-natifide cu segmente lanceolatedentate, cele superioarezate i dintate ; florile galbui,uneori purpurii, sunt dispuse Incapitule, 1ngramadite la värful tul-pinei i inconjurate de mari brac-tee lat-ovale si galbui, folioleleivolucrului se terming intr'un scurtspin moale.Cresteprin locuri mlas-tinoase, prin livezile i vaile mon-tane si subalpine. IunieIulie.

Crasta,van (Trans. Comitatul Fa-gtirwlui), Chaerophylium aroma-tieum L., vezi Antonia.

Crastaveti, Cucumis sativus L., veziCastraveti.

Crittiqoare, Alchemilla vulyaris L.,vezi Cretipare.

Creasta-coco§nlut, Clavaria botrytisPers., vezi Ramurele.

Creasta-cocoului. [fr. Amarante-crête-de-coq; g. Hahnenkamm].

Celosia cristata L. O. plantaerbacee din fam. Amarantaceae cufrunzele oval alungite si acumi-nate; florile mici rosii sau galbinesunt reunite la varful tulpinei peo axa dilatata in forme de creastaundulata. Aceastä plantä originaradin Ostindia se cultiva adesea pringradini ca ornamentala. Iulie-Septembrie.

Creasta-coconlui, Barba caprei, Bu-rete-cret, Melosel (Mold.). Opintici,Togmagel (Mold.). [fr. Barbe-de-chèvre, Poule; g. B ar en t a tz e,Katzenlappe, Ziegenbart].

Clavaria /lava Schaeff. Mareciupercii fragila, comestibila dinfam. Clavariaceae, tulpina carnoasa,groasa, alba, foarte ramificata curamurile cilindrice, netede, obtusesi galbine ; sporii elipsoizi suntalbi-galbui. Aceasta delicioasä ciu-perce comestibili creste pe pa-mant in paduri umbroase mai cusarna toamna.

Creasta-cocoplui (Trans.), Leonu-rus Cardiaca L., vezi Talpa-gktei.

Creasta-cucosului (Bucovina, Va-lea-sacii), Ferega, Feriga. [fr. Fou-

dacoromanica.ro

76 ZACH. C. PANTU

gères; g. Schildfarn]. Aspi-dium Braunii Spen. planed er-bacee din fam. Polypodiaceae, foilelanceolate, scurt-acuminate, sprebazi pe nesimtite mult ingustate,membranoase, de 2-3 ori pena-tifide ; sporangii, grupati in micigramezi, numite son, dispu§i pefata inferioara a foilor, ei sunt demarime mijlocie, foarte bombati,la urmä separati i inväliti de uninduziu foarte mic i aproape mem-branos. i .Aspidium lobatum Swartz.Cu foile linear-lanceolate, scurt-acuminate, spre bazd foarte ingus-tate, coriacee, rigide, putin luci-toare pe fats superioarkmai adeseadublu-penatifide ; sorii foarte mici,aproape plani sunt tnvilliti de uninduziu coriaceu.Ambele specii creseprin padurile umbroase dela munte.IulieAugust.

Creson, Caprilemd, Ilrenitii. [fr. Cre-sson-des-jardins, Cresson-alénois,Nasitort; g. Gartenkresse].

Lepidium sativum L. C). plantderbacee, glabri §i glaucd din fam.Cru ciferae, tulpina erectii, rami-catti; frunzele inferioare, petiolate,neregulat-incise, lobate, penatipar-tite, cele superioare sesile, nedi-vizate i lineare; florile albe, mici,dispuse in raceme terminale; fruc-tele silicule orbicular-ovale, ari-pate, obtuse, evident emarginate,alipite de tulpinti (ax6), stilul foartescurt. Originará din Europa su-dick cultivata ca planta culinarti.IunieIulie.

Creson, Nasturtium offictnale R. Br.,vezi N Asturel

Crestaneasd (Banat), ramurile sterilede Gratiola officinalis L., vezi Ve-ninaritti.

Cresatea, Lactuca muralis Fresen.,vezi Susai-pticluret. Lactuca sagit-tata W. et Kit., vezi TalhareaPrenanthes purpurea L., vezi Sa-lata-iepurelui.

Cretioarti, Alchemilla vulgar& L.,vezi Cretipare.

Cretipitrit (Mold.), Clavaria coralloi-des L., vezi Bureti-de-conopide.

Cret4oare, Critiqoare, Cretiparti,Plased, Pleased. [fr. Manteau-de-Notre-Dame, Pied-de-lion; g. Ge-meiner Sinau, Frauenmantel].

Alchentilla vulgaris L. 4. plant&erbacee din fam. Rosaceae, cu frun-zele reniforme, palmatilobate cu5-9 lobi, cutate, lobii aproapesemicirculari, de jur imprejur din-tati ; florile mici, verzi-gabui suntdispuse in chile corimbiforme.Creqte prin pa§iuni i livezi alpine§i subalpine. IunieAugust.

Cretiqor, Betonica officinalls L., veziVindecea.

Cretuvh, Barba-caprei (Trans.), Ca-prifoaie, Pepeneaua (Bucovina),Smantanicii, Taula. [fr. Reine-després ; g. Echtes- Mdclestiss].Spiraea blmaria L., syn. Fili-pendul a Ulmari a Maximowicz. 21,planta erbacee din fam. Rosaceaecu frunzele intrerupt-penate, fo-liolele mari ovale verzi pe ambelepArti sau albtomentoase pe parteainferioarti, nedivizate, cea termi-nalá mai mare §i 3-5 palmati-partità; florile albe, odorante suntdispuse in corimbe multiflore.Cre§te prin livezi umede, prin

§i pe marginea padurilor dinregiunea montand. IunieIulie.Melif.

Cribin (Trans.), Prunus insititia L.,vezi Golden.

Crin (1,1 old. muntele Ceahlau), Larixsibirica Led., vezi Zad.

Crin, Crin-alb, Crin-de-gradina, Lilie,Lilie-alba (Trans.). [fr. Lis-blanc ;g. Lili candidum L. 4.plantd erbacee bulboasá din fam.Liliaceae, tulpina rigidd erectà ;frunzele, numeroase in partea in-ferioard, sunt lanceolate ; florileinfundibuliform- campanulate, pa-tente sau plecate in jos, bine mi-rositoare, mari §i albe sunt gru-pate la varful tulpinei cate 3-20;fructul o capsuld cu 3 loje. Aceastäplantä originará din sudul Europeise cultivii adesea prin grtidini pen-tru florile sale frumoase cu mirosplacut. IunieIulie.

dacoromanica.ro


Crin, Lilium bulbiferum L., veziLilie-rosie i Lilium Martagon L.,vezi Crin de piidure.

Crin-alb, Lilium candidum L., veziCrin.

Crin-de-baltri, Butomus umbellatus L.,vezi Roatea..

Lilium candidumL., vezi Crin.

Crin-de-pidure, Mor, Aiu-de-pa-dure, Crin, Crin-pestrit, Fiere, Li-lie (Trans.). [fr. Lis-Martagon; g.Tlirkenbund, Ttirkenbun d-

- Lilium Martagon L. 4.planta erbacee bulboasa din fam.Liliaceae, bulb ovoid ea solzi gal-bini ; tulpina rigiciii erecta, cilin-dried mai mult sau mai putin pu-bescenta ; frunzele eliptic-lanceo-late, dispuse mai adesea in verti-cile; florile plecate in jos, au pe-ria ntul recurbat i sunt roz-viola-cee cu pete purpurii inchise. Cresteprin paduri umbroase si prin dum-brave. IunieIulie.

Crin-de-toamnit. Hosta coeruleaTrtk., syn. Funkia ovata Spreng.,Hemerocallis coerulca Andr. [fr. He-mérocalle-bleue]. 4. plantti, erba-ce din fam. Liliaceae ; radacini tu-b erculoase, fasciculate; frunzele,aproape toate radicale, petiolate,sunt ovale sau usor cordiforme,verzi, et: 5-10 nervure laterale ;florile liliachii sau albastre, raralbe sunt dispuse atarnand intr'unracem multiflor, la varful tulpineiscapiforme, care iese dintre frunze.

Hosta planta ginea Aschers., syn.Funkia subcord ata Spreng., Heme-rocallis japonica Thunb.21. [fr. Hémé-rocalle du Japon], frunzele oval-cordiforme, de un verde deschis ;florile albe, plicut mirositoare suntdispuse inteun racem compactpauciflor, format din 9-15 flori,la varful tulpinei scapiforme. Am-bele specii originare din Japoniasunt mult cultivate prin gradinica plante decorative pentru florilelor frumo as e, AugustSeptembri e.

Crin-galben, Crini-galbeni, Crinul-fanului, Stanjini. [fr. Lis-jaune; g.

Taglilie]. JI emerocallis fiava L.4. planta erbacee din fam. Lilia-ceae ; frunzele ingust-lineare, ca-renate ; florile placut-mirositoare,sunt galbin-deschise, erecte ea6 divisiuni plane, putin arcuatein dad, i cu marginea neundu-/atii. Hemerocallis fulva L. 4.si deosebeste de precedents prin:florile mai mari, de coloare rosie-galbuie, neodorante, ca divisiunileperiantului longitudinal - nerviatesi reticulate, cele trei divisiuni in-terne undulate pe margine. Am-bele specii, originare din Europasudica sunt cultivate ca plante de-corative pentru florile lor marifrumoase. IulieAugust.

Crin-pestrit, Lilium Marta gon L.,vezi Crin-de-padure.

Crin-valnAt, Gladiolus imbricatus L.,vezi Sabiuta si Iris germanica L.,vezi Stanjini.

iris germanica L., vezi Stan-jini.

Hemerocallis fiavaL., vezi Crin-galben.

Crisantem (Trans.), Ghrysanthemumindicum L., qi Chr. sinense Sab.,vezi Tufanica.

Cristeneasg, Ajuga Laxmanni Benth.,vezi Barba-boierului.

Crucea-plimantului, Branca-ursului.[fr. Berce, Branc-ursine; g. B a-renklau]. Heracleunt Sphon-dylium L. 4. planta erbacee dinfam. Umbelliferae, tulpina striatti

impreuna ca frunzele, acoperitaCu peri asprii ; frunzele mari cavagina umflata sunt penate sauprofund penatifide ca segmentelelobate sau penatipartite, pe mar:gine serrat-dentate; florile albe saurozee, adesea radiante, dispuse inumbele, formate din uinbelule, in-sotite de un involucel, compus dinnumeroase foliole; ovarul foarteparos ; fructele subrotund-ovale.Creste prin fan*, tufise, poieni

paduri umede. IunieSeptem-brie. Melif. i Heraeleum sibtricumL. 4. se deosebeste de specia pre-cedenta prin florile sale galbine

dacoromanica.ro

78 zACH. C. PANTU

cu petalele aproape egale (nera-diante) si prin ovarul glabru sauaproape glabru ; fructele subro-tund ovale la Will profund emar-ginate. Creste prin Mnete, tufisuri

poieni. IunieAugust.Crueea-pane1, Abutilon .Avieennae

Gaertn., vezi Pristolnic.Crucea-voinieului. Anemone angu-

losa Lam. syn. Hepatica angulosaDC. sau Hepatica transsilvanica Fuss.21-. planta erbacee din fam. Ranun-culaceae cu rizomul puternic, frun-zele lung-pedunculate, cu 3-5 lobila basa cordate, pedunculele fm-preuna Cu lamina frunzelor abun-dent paroase ; florile de un frumosalbastru. Creste prin pâduri inregiunea montana si subalpina.MartieAprilie.

Cruced-voinieului (Banat), Chelido-nium majus L., vezi Rostopasca.

Senecio vernalis W. etKit., vezi Spalacioasii si Sated°vulgaris L., vezi Cruciulita.

Crúclulitil,Senedo vernalis W. etKit., vezi Spalacioasii.

Cruciulitit, Cel-perit (Mold.), Cru-celita, Petimbroasa, Spillacioasa.[fr. Seneçon; g. B al dgr ei s,Kreuzkraut].Senecip vulgarisL. 0. mica planta erbacee dinfam. Compositae, tulPina erecta,frttnzele kla* sau arachnoideu-ltinoase, sinuat-dintate sau pena-tifide, cele superioare, auriculatela bait' i amplexicaule ; florilegalbine toate tubuloase, filed floriligulate, dispuse in mici capitule,reunite in corimbe compacte lavfirful tulpinei, bracteele externeadesea in numar de 10 sunt cuvdrful negru ; fructele achene pu-bescente. Creste prin locuri na-sipoase, inculte sau cultivate.AprilieSeptembrie.

Cruriulite, Lychnis chalcedonica L.,vezi Arsinic.

Crutnpene i Crumpeni (trans.).,Solanum tu(erosum L., vezi Cartofi.

riumPiri (Trans.), Solanum tubero-sum L., vezi Cartofi.

tru$Iin, Crasci, Crápi, Crasici, Ura-

sici, Crusei, Lemn-ctinesc, Pasa-china, Pataching. [fr. Bois-noir,Bourdaine; g. Faulbaum, Pul-verholz]. Rhamnus F rangulaL., syn. Frangula Alnus Mill. D.arbust cu ramurile alterne si faraspini din fam. Rhamnaceae, frun-zele eliptice acuminate cu mar-ginea intreaga sau putin undulata;florile albe-verzui sunt ermafro-dite, fructele mai intfii roii, devinmai in until negrii. Creste brinlunci, tufise i paduri. Aprilie-Mai. Meld.

§coarta eCortex Rhamni Frangulaeintrebuintata in medicina. Leinnulars da un carbune escelent pentrufabricatiunea prafului de pusca.

Cru$Iitett.tfr.Herbe de Sainte-Barbe,Girarde-jaune ; g. Win t er-kresse]. Barbarea vulgarisR. Br. 8. planta erbacee din fam.Cruciferae cu frunzele inferioarelyrate, lobul terminal oarte mareadesea rotund la baza putin cor-diform, lobii lateral' mai mici

perechi, cele superioare ne-divizate, obovale i dintate ; flo-rile galbine aurii, dispuse in ra-ceme, petalele cam de 2 ori mailung' cleat caliciul; fructul o si-licua cu 4 muchi. Creste prin lo-cud umede AprilieIulie. Melif.

Cru$ei, Rhamnus llrangula L., veziCrusAn.

Cubelceaseg, Medicago falcata L.,vezi Culbeceasa.

Cubileeasefi, Medica go falcata L.,vezi Culbeceasa.

Cueost (Bucovina), prunele tinere&formate i transformate de ciu-perca Exoascus Pruni Fuck., veziUrlupi.

Cueuleasd, Lychnis Plos cuculi L.,vezi Pioarea-cucutui.

tueumalr (Banat), Cucumis sativust. vezi Castraveti.

ueurblitk, Cucurbita Melopepo L.,vezri Bostan-alb.

Cueurhatil-poreeaseal, CucurbitaPepo L, vez! Bostan.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMILN 79

Cucurbeati, Cucurbita Pepo L., veziBostan.

Uucurbetii, Lagenaria vulgaris Ser.,vezi Tidva.

Cucurbetea, Aristolochia ClematitisL., vezi Remf, Bryonia alba L.,vezi Imparateasä i Coccinia in-dica Wigt et Arn., vezi Tfirtacuta.

Cucurbeticii, Aristolochia ClematitisL., vezi Remf.

Cucurig, Helleborus odorus W. etvezi Cutcurig.

Cueuruz. [fr. Pétasitès ; g. Weis-se Pestwurz.]. Petasttes albusGaertn. 21.. planta erbacee din fam.Compositae, frunzele bazilare, ade-sea mari apar in urma florilor, elesunt orbicular-cordiforme, angu-loase, aculeolat-dintate, pe fatainferioara lanos-pasloase ; florilealb-galbui suut dispuse in mici ca-pitule, reunite inteun racem lavirful unei tulpini, acoperite defrunze squamiforme ; stigmateleflorilor ermafrodite sunt linear-lanceolate, acuminate si divizateaproape pang la baza. Creste prinlocuri umbrosse si pe margineatdrentelor din padurile montane sisubalpine. AprilieMai.

Uucuruz, Petasites officinal/3 Moench.,vezi Captalan.

Cucuruz (Trans.), Zea Mays L., veziPäpusoi.

Cucuruz-de-p6dure, Lathraea Squa-maria L., vezi Mama-padurei.

Cucuruzi,PetasitesofficinalisMoench.,vezi Captalan.

Cucuruzu-piidurilor (Trans.), la-thraea Squamaria L., vezi Mama-pädurei.

Cucutil, Bucinis (Trans.), Cucuta-mare, Dudaie. [fr. Ciguë, Grande-Ciguë; g. S chierling].Confummaculatum L. 8. planta erbacee,otravitoare, Cu un gretos mirosde soareci, din fam, Umbelliferae,tulpma cilindrica, fin-striata, fis-tuloasa, glaucescentä si cu pete

mai Cu satra in partea in-ferioaril ; frunzele interioare de 3ori penatipartite cu petiolui cilin-dric flstulos, foliolele adânc-pena-

tifide Cu segmente serrate si inu-cronulate ; florile albe, dispuse inumbele compuse. Insotite de uninvolucru Cu numeroase foliole,involucelul cu 3-5 foliole maiscurte cleat umbelula; fructelerotund-ovale. Creste prin locurinecultivate, e Ifingti garduri silocuri dosnice. IulieAugust.

Frunzele si fructele sunt intre-buintate in medicinA.

Cucutivde-aph, Bucinis-de-apa, Bu-cinis-de-balta, Cucuta- fnveninata(Trans.), Cucutä-mica.[fr.Cicutaire,Ciguë- aquatique; g. Wasse r-s c hi erl in g, Witterich.].Cicuta virosa L. 21.. planta erbaceefoarte veninoasa din fam. Umbel-/ iferae, rizomul gros, camas, golinlauntru i divizat in mai multecompartimente prin pereti trans-versali ; tulpina cilindrica, usorstriatä, foarte fistuloash i glabra,spre baza adesea rosieticä ; frun-zele de 3 ori penatisecate, Cu fo-liolele linear-lanceolate, ascutite,serrate, petiolul fistulos ; florilealbe, dispuse im umbele compuse;fructele aproape globuloase, putincomprhnate lateral. Creste prinmlastini, blti i ape stagnante.lulieAugust.

Cucuti-de-piidure (Bucovina), Slim-cuta (Bucovina-Partasestii-de-sus).[fr. Gaillet ; g. L a b k r au t).Galitem Schultesa Vest. 21.. plantaerbacee din tam. Rubiuceae, ri-zomul tarator (repent) emite sto-loni ; tulpina erecta, mai dela bazdpatrunghiulara, glabra ; ramuri o-puse, orizontale si delicate ; frun-zele Mai adesea cite 8 in verti-cile, lanceolate, spre ambele partiingustate, ascutite i mucronulate,

fata inferioara palid-glauce ;florile albe, dispuse tnmare cu ramuri patente, pediceliimi adeseori triflori ; laciniile co-rolei oblong-lanceolate, acuminate;fructelenetede,albastriu-pruinoase.Creste prin p:duri, adesea. Iunie-August.

dacoromanica.ro

80 ZACE. C. PANTII

Cucutli inveninatit (Trans.), Cicutavirosa L., vezi Cucutii-de-apa.

Cucuta-mare, Conium maeulatum L.,vezi Cucuta.

Aethusa C ynapium L.,vezi Patrunjelu-cfinelui §i Cicutavirosa L., vezi Cucuta-de-apa.

Oenanthe Phellan-drium Lam., vezi Marling.

Cuilnt-pitmAntului, Neottia 1V idusavis Rich., vezi Tranji.

Cuibul-randunelii, Neottia iidusavis Rich., vezi Tranji.

Neottia 111 kilts avis Rich.,vezi TrAnji.

Cugotsre, Dianthus CarthusianorumL., vezi Garofite, Dianthus Caryo-phyllus L., vezi Garoafa, Dianthuschinensis L., vezi Garofite i Holos-teum umbellatum L., vezi Cugorita.

Culoare. [fr. Clous-de-girofle ; g.G e w rzn elk e]. l!ifugurii flo-rali (bobocii) de: Eugenia caryo-phyllata Thunb., syn. Caryophyllusaromatieus L. arbore totdeaunaverde din fam. .111 yrtaceae, frunzeleopuse alungit ovale, florile nume-roase rozee au un miros pIacut.Acest frumos arbore cre0e in in-sulele Moluce.

Cuisoarele sunt Intrebuintate caaromatic.

Geum urbanum L., veziCerentel.

Cu4orita, Cugoare, Rocotel,[fr. Ho-lostée en ombelle ; g. S p ur rHolosteum umbellatum L. O. micaplantä erbacee, glaucescenta, ade-sea ro0etica, din fam. Caryophyl-laceae, frunzele sesile ovale, celeinferioare alungite ; florile albesau alb-rozee sunt dispuse in cimeumbeliforme, cari dupli infloriresunt plecate in jos, petalele den-ticulate, stamine 3, rar 4-5; fruc-tul capsula cu numeroase semintescuteliforme. -Creqte prin locuricultivate, pe climpii nasipoase. A-

Cujdit. Doronicum cordifolinmSternb., syn. D. Columnae Ten. 21..

planta erbacee din fam. Composi-

tae, rizomul oblic fárâ stoloni ;frunzele inferioare lung-petiolateprofund-cordiforme, cele tulpinaleovale cu basa cordatli §i ample-xicaule toate dintate ; florile gal-bine dispuse in capitule mari ;fructele achene fârà papus. Cre0epe stancile umede gi pe margineatorentelor din regiuuea alpina 0subalpina. IunieAugust.

Culbeeeasit,Cobelceasca,Cubelceascri,Cubilceasca, Ghis dei, Luzerna, Tri-foi,Trifohg-salbatic (Bucovina). [fr.Luzern e-j aune,Luzern e-sauvage; g.Sichelklee, SchwedischeLuzerne.]. aledicago falcataL. 21.. planta erbacee din fam. Le-g uminosae-Papilionaceae ; tulpinaintinsa pe plimtint sau ascendentrt ;frunzele trifoliolate ; florile gal-bine, numeroase, dispuse in ra-ceme scurte, adesea globuloase ;fructele drepte, curbate ca o se-cerri sau cu o singura invâxtitura.Comuna prin plgunile uscatefanetele sterile, pe malurile arideale apelor, uneori cultivata. Iunie-S epte mbrie.

Culbeceasit-cultivatii, Medicago sa-tiva L., vezi Luterna.

Culcupl-vacei, Hieracium PilosellaL., vezi Vulturica.

Culducuqe, Prunus insititia L., veziGoldan.

Culeandri (Bucovina), Coriandrumsativum L., vezi Coriandru.

Cunung, Coronilla varia L., veziCorongte.

Cununita, Coronilla varia L., veziCorongte.

Canunitif, Caprafoi, Ciritel, Taula(Munt.).Spiraea ulmifolia Scop.D.mic arbust din fam. Rosaceae,frunzele p eti olate, o vale-lanceolate;florile alb e,dispuse in corimbe lung-pedunculate, simple qi terminale.Cre0e pe stAncile umbrite de prinpiidurile din regiunea montanti

MaiIunie.Clumnitik, Vinca herbacea W. et Kit.

Finca minor L., vezi Saschiu.Cununite, Xeranthemum annuum L.,

vezi Plevaita.

dacoromanica.ro


Cupa-vaeei, Holbura, Volbura, Vol-bura-mare, Volburii-de-garduri,Volvurä. [fr. Manchettes, Chemise-de-Notre-Dame, Liseron-des-haies;g. Heckenwinde, Zaun-winde]. Calysteg la sepium R.Br., syn. Convolvulus sepium L. 21-planta erbacee din fam. Convolvu-laceae, tulpina acatatoare, volu-bilk* ; frunzele sagitate Cu auriculetrunchiate, adesea dentate ; florilemari, albe si farä miros sunt inso-tite de 2 mari bractee cordiformeascutite, pedunculi patrunghiulari,uniflori si mai lungi cleat petiolii.Creste pe länga garduri, tuflsuri,si prin paduri umede; pe margi-nea raurilor. IulieSeptembrie.

Cupa-vacei, Volvurii. Calystegiasilvatica Gris., syn. Convolvutus silv a-tieus W. et Kit. 21- planta erbaceeacatatoare, volubila din fam. Con-volvulaceat ; frunzele sagitate cuauricule angulat-trunchiate; florilemari albe, insotite de mari bracteeovale, obtuse, ventricos umflate,pedunculii cilindrici aproape delungimea frunzelor. Creste printuflsuri si pliduri. MaiIunie.

Cupe (Mold.), Ghinturii, Ochincele,Ocinceave.[fr. Gentian e- A-gi an des-fleurs, Gentiane-ä-tige-courte, Gen-tiane-decoupée; g. A u s g es chni t-tener Enzian, Stengelloser-E n z i a n.]. Gentiana excis Presl.,syn. Gentiana acaulis . L. 21-. micaplantä erbacee din fam. Gentiana-eerie, tulpina foarte scurta ; frun-zele bazilare dispuse in rozetd,sunt ovale sau eliptice, putin co-riacee ; tulpina cu o singura floaremare, de coloare albasträ azurie,dintii caliciului putin ingustati labutt, devin oval-lanceolati si pa-tenti, corola campanulata cu seg-ment-e obtuse si mucronate. A-ceasta frumoasä planta creste prinpasunile din regiunea alpina. Iu-nieIulie.

Curalice, Clavaria coralloides L.,vezi Bureti-de-conopida si Hyd-1111111 eorralloides Scop. vezi Burete-cret.

Cureubetk Lagenaria vulgaris Ser.,vezi Tidva.

Cureubetea (Banat), Bryonia albaL., vezi Imparateasa.

Curcubeticii, Aristolochia ClemafitisL., vezi Remf.

Cureubeu (Craiova), Cynodon Dae-tylon Pers., vezi Pir-gros.

Cureubeu,Barba-imphratului(Munt.),Floarea-cununei (Trans.), Floco-sele, Flocosicä. [fr. Coquelourde,Passe-fleur; g. Vexiernelke].Lychnis Coronaria Lam., syn.Agrostemma Coronaria L. si Corona-ria tomentosa A. Br. 21- planta er-bacee din fam. Caryophyllaceae,frunzele si tulpina dens alb-pas-los-paroase ; frunzele opuse ovalesau oblonge ; floril e mari, rosii-pur-purii cu petalele intregi sunt lung-pedunculate ; fructul o capsula cu10 coaste; semintele negrii. Cresteprin päduri, tuflsuri, prin poienisi margini de paduri. IunieIulie.

Curettdel, Prunus cerasifera Ehrh.,vezi Corcodus.

Cureudele, fructele comestibile dePrunus cerasifera Ehrh., vezi Cor-codus.

Curechlu (Mold. si Trans.), Brassicaoleracea L., vezi Varza si var.capitata L., vezi Varza-de-iarna..

Curechiu-de-iarna (Mold. si Trans.),Brassica oleracea L. var. capitataL., vezi Varza-de-iarnit.

Curechiu-de-munte (Trans.-Rodna).Senecillis carpatica Schott. Kot-

schy et Nym. 21- plantä erbaceedin fam. Compositae, tulpina sim-pia, glabrh, striatii, la varf race-moasa, sau racemos-paniculata ;frunzele glauce, necaloase pe mar-gini sunt aproape coriacee, celeradicale si ale fasciculilor sterilisunt orbiculare, cordiforme, ovalesau oblongi, mai lung-sau maiscurt-petiolate, petiolii in partealor superioara aripati, frunzelecaulinare inferioare, ingustate inpetioli lati, amplexicaule, cele su-perioare cu baza lata sesile; flo-rile galbine-aurii, dispuse in maricapitule, cele rnarginale ligulate

6

dacoromanica.ro

82 ZACH. C. PANTU

femenina, cele centrale tubuloaseermafrodite, ligulele oblongi cu5-10 nervure ; fructele achenelinear-fusiforme, glabre cu un pa-pus scurt, uniserial, alburiufragil. Plantä foarte rara, carecreste pe calcar in regiunea sub-alp* pana acum cunoscutä nu-mai de pe muntele Corongis dinnordul Transilvaniei.

Curmal, Finic. [fr. Dattier ; g. D a t-telpalme]. Phoenix dactyliferaL. D. frumos arbore din fam. Pal-mae, tulpina (stip) cilindrica setidied färä a se ramifica pana lainaltimea de 10-12 in. prezentandla suprafata cicatricele frunzelorcäzute ; frunzele ingramadite lavarful tulpinei sunt imparipena-ticompuse, ele pot ajunge pana la3 in. lungime, foliolele lanceo-late ascutite i rigide ; florile uni-sexuale diace sunt mici, nume-roase si reunite inteun mare spa-dice ramificat, numit regim, pre-vazut Cu o spata coriacee mono-filä Cu o crepatura laterala ; fruc-tele numite : Curmale sunt co-mestibile. Acest frumos arborecreste si se cultivä din insuleleCanarice prin oasele Saharei panäin Asia sudvesticä. Curinalul secultiva uneori si pe la noi, princasele oamenilor sau prin floririica planti decorativa'

Ourmalele sunt fructe dulci gus-toase si foarte nutritive.

Curmale. [fr. Datte; g. Dattel], fruc-tele comestibile de Phoenix dac-tylifera L., vezi Curmal.

Curpen (Trans.), Clematis Vitalba L.,vezi Vita-alba.

Curpen-alb (Banat), Clematis V i-talba L., vezi Vitä-alba.

Curpen-de-munte,Curpenitil(Trans.),Naprasnic (Trans.). [fr. Atragène-des-Alpes; g. Alp enreb e, Al-penwaldrebe]. Atragene al-pina L., syn. Clematis alpina Mill.t. arbust din fam. Ranunculaceaeeu tulpina sarmentoasi, aeäta-toare, anguloasä, noduroasä i ra-

mificatä ; frunzele de 2 ori trifo-liolate cu foliolele oval-lanceolate,acuminate si denticulate ; florilesolitare, mari, violacee sau albe,plecate In jos, cu pedunculul mailung cleat frunza, caliciul cu 4sepale petaloide, päroase pe dinafarii, corola cu petale numeroase,spatulate si mai mici cleat sepa-lele. Carpele ovale, comprimatevilos-piroase, terminate printeocomdà lungä, i paroasa. Creste pestancile din regiunea subalpina.IunieIulie.

Curpen-de-piidure, Clematis LitalbaL., vezi Vita-alba.

Curpen-drept, Clematis recta L., veziLuminoasä.

Curpen-scurt, Clematis integrifoliaL., vezi Clocotei.

Curpernitit (Trans.), .Atragene alpinaL., vezi Curpen-de-munte.

Curu-boului, Rosa canina L., veziMAcies.

Cuscrigior (Trans.), Iarba-plumanei,Mierea-ursului, Plämanarica (Ba-nat), Plaminaritä, Plumanarea,Plumanäricii (Trans.), Plumanarita,Sudoare (Banat . [fr. Pulmonaire-officinale; g. Lungenkraut].Pulmonaria officinalis L. 4. plantaerbacee din fam. Borraginaceae,acoperitil cu peri asprii, frunzelecu pete albe, cele basilaie de varäsunt ovale cordiforme i cu pe-tiolul ceva mai scurt deck lamina;florile rosii apoi violete, rar albe.Creste prin pädurile umbroaseumede. AprilieMai. Melif.

Cutcurig (Craiova), Bojotel, Bojotei(Mehedinti), Cucurig, Spans, Spant,Spanz. [fr. Hellébore ; g. N i e s-w u r z]. Helleborus odorus W.et Bit. 4. planta erbacee din fam.Ranunculaceae, tulpina erecta', cuuna sau doutt frunze la ramifica-tiuni, pubescentä sau hirsuta ;frunzele pedate, cele radicale cufofiole plane, lat-lanceolate, acu-minate, marunt i serrat-dintate,glabre si numai pe partea inferi-oarä pubescente, rugos-venoase cunervurele proeminente si cu vine

dacoromanica.ro


albe; florile mari verzui, odorante,plecate in jos qi reunite cate 3-4in -mici corimbe; fructele capsulelibere cu stigmatele orizontal re-curbate. Helleborus dumetorumW. et Kit. 21.. sa aseamana multCu precedentul de care difed prin :frunzele radicale lanceolate, ma-

Datfln,Dafnu(Maced.),Lurbän(Trans.),[fr. Laurier, Laurier-sauce ; g.Lorbeer, Lorb eerbaum].Laurus nobilis L. b. mic gi fru-mos arbore, totdeauna verde dinfam. Lauraceae, frunzele coriacee,lucitoare i persistente sunt oblong-I anceolate, ascutite, scurt-p etiolate,undulate pe margine, verzi inchisepe fata superioad, mai deschisepe cea inferioarii; florile mici, gal-bui, ermafrodite sau dioice suntdispuse in scurte raceme axilare ;fructele boabe (bacce) ovoide demarimea unei mici masline suntnegre i cu un gust acru si aro-matic. Originar din sudul Europei,cultivat uneori i prin partile noas-tre ca planta ornamentalti. Apri-lieMai.

Frunzele sale aromatice cunos-cute de popor sub numele de : foi-de-dafin, foi-de-lurban, sa intrebuin-teaza la bucatarie. Din partea car-noasa a fructelor de dafin sa extrageun oleu esential si o substanta gra-sa, intrebuintate in medicina ca sti-mulante. (Folia et Baccae Lauri».

Delia (Oltenia), Robinia PseudacaciaL., vezi &lam.

Dann (Maced.), Laurus nobilis L.,vezi Daft.

Dalae, Aisor (Bucovina), Bobitä, Bo-bita-lupului, Marul-lupului, Poama-vulpei, Riisfug, Strugurul-lupului.[fr. Raisin de renard, Parisette,Herbe-à-Paris ; g. Einbeere]Paris quadrifolia L. 21-. plantaerbacee din fam. Liliaceae, rizomtarator (repent); tulpina simplii

D.

runt serrat-dentate i glabre cunervurile principale putin proemi-nente pe fata inferioarä, nervurelesecundare insti neproeminente.Ambele specii cresc prin paduri,tufi§uri qi eariquri de paduri. Mar-tieAprilie.

dreapta, cu un verticil de 4. frunze(rar 3-5) si terminata la yid cuo unica floare verzue, foliolele pe-riantului neegale, 4 externe mailate, lanceolate, iar cele 4 internelineare sunt putin mai galbui ;fructul o baca neagra-albästruie demarimea unui mare bob de mazare.Creqte prin locurile umbroase dinpaduri. Mai,

Planta veninoasa, cu deosebirefructele foarte toxice. Frunzele deParis quadrifolia aunt intrebuintatede poporul nostru spre a vindecadalacul (o buba).

Dalle, Dahlia variabilis Desf., veziGherghinii.

Darie. [fr. Pédiculaire ; g. Laus e-kraut]. Pedicularis campes trisGris. 2t. planta erbacee din fam.Scrophulariaceae, tulpina simpla,erecd, foliata Cu unele linii lon-gitudinale pubescente, mult mailunga cleat frunz ele bazilare;frunzele penatisecte, glabre saucel mult la baza petiolului primarcomun Cu putini peri, segmentelecam departate, lanceolate, divizate,cele superioare nedivizate, laci-niile dentate sau si de tot intregi,mucronate cu varful alb si carti-laginos ; florile galbine dispuse in-tr'un lung spic, la virf mai indesuit,la baza mai lax, caliciul glabru cam-panulat cu 5 nervure nearipate, co-rola galbin-deschisa ; fructele cap-sule oval-lanceolate. Creste prinlivezi §i margini de paduri in regiu-ilea montana. lunieIulie. Pedi-

dacoromanica.ro

84 ZACH. C. PANTU

cularis acaltata B ess. 21. mare plantaerbacee cu radacina cilindrica-fu-siforma, la urma ramificata; tulpinapana la 1.50 m. inalta, simpla, fls-tuloasa, multifoliata i aproapeglabra ; frunzele moi (flaccide) deun verde inchis, mari, glabre, pe-natisecte, segmentele profund pe-natipartite, lanceolate, laciniile in-cis-serrate ; florile galbine, dispuseinteun lung racem lax, caliciulcoriaceu campanulat, corola gal-bina, (deschis sulfurie) ; fructelecapsule ovale, oblic- acuminate.Cre0e prin vaile §i fanetele dinregiunea montana qi subalpinti.IulieAugust.

Darmoe, Viburnum Lantana L., veziDarmoz.

Darmoesin, V iburnum Lantana L.,vezi Darmoz.

Darmotin (Oltenia), Ononis hircinaJacq. qi Ononis spinosa L., veziOsu-iepurelui.

Darmoz, Coact-la., Darmoc, Darmoc-sin, Drimoc, Drimos. [fr. Mancien-ne, Mansèvre, Viorne ; g. S c hl i n-ge, Wollige-Schlinge, Ban d-strauch]. V iburnum LantanaL. 1). frumos arbust din fam. Ca-prifoliaceae, frunzele ovale, den-ticulat-serrate, pe fata inferioararugos-vanoase 0 dimpreuna cu ra-murelele stelat-pazlos-paroase, pefata superioara acoperite cu peristelati impr4tiati ; florile albe,toate fertile, dispuse intr'un co-rimb plan ; fructele boabe (bacce)ro0i, devenind mai pe urmii negrii.Cre0e prin paduri i tufiFiri in re-giunea montana i a dealurilor. Mai.

De-dansele (Bucovina). Geraniumph ieum L. femeile gtiutoare dinBucovina spun ca aceasta plantaeste 'mina pentru boala : aDe-da-sele , vezi Paltiria-cucului.

Dedetel, Anemone Pulsatilla L., veziDeditei.

Dedtta (Bucovina), Anemone Pulsa-tilla L., vezi Deditei.

Dedite (Bucovina), Anemone Pulsa-tilla L., vezi Deditei.

Deditei, Adormitele, Dedetei, Deditti

(Bucovina), Dedite (Bucovina), Si-sinei, Sufletele (Banat), Vanturele(Banat). [fr. Pulsatille,Coquelourde,Coquerelle, Herbe - du - vent ; g.Kuhschelle, Kiichenschelle,Grosse-Kiichenschelle]. Ane-mone Pulsatilla L., syn. Pulsatillavulgaris Mill. 4. planta erbacee,veninoasa din fam. Ranunculaceae,frunzele paroase de 3 ori pena-tisecate, cu lobii lineari, ascutiti ;florile erecte, in forma de clopot(campanulate) sunt mari 0 de ocoloare albastru-violacee; invo-lucru format din frunze sesile,concrescute la baza inteo vagina;fructele paroase sunt prelungitela varf inteo coada lunga acope-rita Cu peri. Cre0e pe colineuscate, prin poieni i margini depaduri. MartieAprilie.

Aceasta planta o Intrebuinteazäromancele noastre la colorat.

Deditel-de-livede, Anemone prat ensisL., vezi Sisinei.

Deditel-de-padure, Anemone silvestrisL., vezi Oita.

Deditel-galbenl, Anemone ranuncu-loides L., vezi Patita.

Deditei-salbatiel, Anemone silvestrisL., vezi Oita.

Degetar, Degetaritä, Degetel (Tran-silv.), Tata-oaei (Mold.). [fr. Di-gitale, Gant-de-Notre-Dame, Her-be-au-pauvre-homme ; g. Bl as s-gelb er-Finger hutd. Digitalisambigua Mur., syn. Digitalis gran-di/lora Lam. 21- planta erbaceeveninoasä din fam. Scrophularia-ceae, tulpina in partea superioarä,impreuna cu pedunculele glandu-los-paroasti ; frunzele oblong-lan-ceolate, serrat-dentate, ciliate 0acoperite cu peri moi ; florile marigalbine, dispuse in raceme unila-terale la varful tulpinei. Cre0eprin padurile din regiunea cam-piilor paná in regiunea montanti.IunieIulie.

Degetarlta, Digitalis ambigua Mur.,vezi Degetar i Digitalis purpureaL., vezi Degetel-rop.

dacoromanica.ro

PLAITELE CUNOSOUTE DF POPORUL ROBAN 65

Degethrut, Potiras. [fr. Soldanelle;g. Berg - Troddelblume, Al-penglö ckchen]. Sold anellamontana Willd. 4. mica plantderbacee din fam. Primulaceae ; f run-zele cordiform-orbiculare usordistantat-crenate; florile albastre-violete, dispuse cate 2-4 la var-ful tulpinei scapiforme, glandulos-pubescente, corola crestata pangla mijloc. Creste prin locurile u-mede din regiunea montanasubalpina. MaiIulie.Soldanellaalpina L. 4. [fr. Soldanelle-desAlpes ; g. Alpentroddelblume, Al-penglöckchen]. Frunzele ro-tund-reniforme, intregi; florile al-bastre cate 2-4 la varful tulpi-nei scapiforme cu pedunculele usorsesil-glanduloase. Creste prin lo-curile pietroase i umede din re-giunea alpina. MaiIulie.

Degetel (Trans.), Digitalis ambiguaMur., vezi Degetar.

Degetel-rou (Trans.), Degetarita,Napastrocel. [fr. Gant-de-Notre-Dame, Gantelée; g. Pu rpurrot er-Fingerhut]. Digitalis purpureaL. e planta erbacee, foarte veni-noasti din fam. Scrophulariaceae,tulpina erectg, simpla pubescenta ;frunzele oval-lanceolate, crenate,pubescente pe fata inferioara; flo-rile rosii-purpurii, pe din launtrucu puncte purpurii, inconjurate deo aureola albg, foarte rar, florilesunt de tot albe, corola campa-nulata-dilatata, pe dinafarg de totglabrg pe dinlauntru paroasa. Ori-ginara din vestul Europei, la noicultivata ca planta ornamentala.IulieAugust. Melif.

Frunzele <Folia Digitalis» caprincipiul activ eDigitalina» extrasdin ele, se intrebuinteaza in medi-cina ca diuretice sau pentru a com-bate boalele de inima.

Dentich, Bidens tripartita L., veziDentita.

Denticit, Bidens tripartita L., veziDentitä.

Dentitit, Carligior, Dentica, Dentica,

Doi.dinti, Iarba-rosie, Paduchi-de-tigan (Trans.). [fr. Chanvre-d'eau;g. Priesterlaus, Dreiteiliger-Wasserdost]. Bidens tripartitaL. C). plantd erbacee din fam.pusitae, tulpina ramificata, erectafrunzele de un verde inchis sunttripartite, cu segmentele lanceo-late-serrat-dentate ; florile galbinetoate ermafrodite i tubuloase,rar cele dela periferie sterile siligulate, sunt dispuse in capituleerecte; fructele achene obovale,comprimate i prevazute de or-dinar cu 2 ariste subulate spinoase,acoperite cu spini dirigiati in jos.Creste prin locuri umede, mlas-tinoase, pe langa WO, paraje,santuri si isvoare. IulieOctom-brie.

Dimitrite (Mold.) Chrysanthemumindicum L. 0 Chrysanthemum si-nense Sab. plante ornamentale,cari infloresc pe la SÍ. Dumitru,din care cauzg sa i numesc inMoldova Dimitrite v. Tufanici.

varietate de ZeaMays L., vezi Papusoi,

Dintele-draeului, Iarba-iute, Iarba-rosie, Piperu-baltei, Piperu-broas-tei. [fr. Poivre-d'eau, Herbe-a-cra-paud, Herbe de St. Innocent ; g.Wasserpfeffer]. Polygo-num .Hydropiper L. C). plantd er-bacee cu gust de piper din fam.Polygonaceae, tulpina erectä, ra-mificata ; frunzele lanceolate, sprevarf si spre baza ingustate, ochreaaproape glabra, scurtsau lung-

albe, rosii-purpuriisau verzui, glandulos-punctate, dis-puse in spice filiforme laxe; florileCu 6 stamine ; fructele nelucitoare.fin-sgrabuntoase. Creste prin lo-curi umede, sianturi, balti, mlas-tini i paraie. IulieSeptembrie.Melif.

Dinturit, Euphrasia RostleovianaBayne. i Euphrasia stricta Host.,vezi Silur. Gentiana lutea L., veziEntura i Odontites verna Rchb.,vezi Duntura.

Dioe, Centaurea Cyanus L., vezi Vi-

dacoromanica.ro

86 ZACH. C. PANTIE!

netele si Centaurea plumosa Lam.,vezi Sglavoc.

Dino, Floarea-florilor, Ghioc, Sgla-voc, Smoc. [fr. Centaurée ; g.Flockenblume]. Centaureaphrygia L. 4. planta erbacee dinfain. Compositae; frunzele oblong-eliptice si lanceolate, serrat-din-tate ; florile rosii-violete, dispusein capitule ovale, apendicele aqua-melor negrii scarioase sunt subu-late, recurbate, pe margine cu ciliplumosi, apendicele celor 3 rtinduride squame interne sunt rotunzitedenticulate si intrec pe cele exte-rioare ; fructele achene cu papusulde 3 ori mai scurt cleat ele. Crest@prin fftnetele i poienile din re-giunea montana i subalpina. Iulie-August. Centaura pseudophrygiaC. A. Meyer. 21.. se distinge deprecedenta prin capitulele rotunde

prin aceea eä apendicele squa-melor celor mai interne sunt aco-perite de cilii squamelor urmatoare.Creste prin livezile i poienile dinpadurile regiunei montane infe-rioare. Iulie-August.

Dlsculet, Alyssum calycinum L., veziAlbita.

Down n a-codrului (Trans.-Brasov),Atropa Belladonna L., vezi Ma-tragunä.

Doamnli-mare, Atropa BelladonnaL., vezi Matragunii.

Dobromnic, Melittis MelissophyllumL., vezi Dumbravnic.

Dobronie, Melittis Melissophyllum L.,vezi Dumbravnic.

Dobronicit, Melittis MelissophyllumL., vezi Dumbravnic.

Dobrovnicli, Melittis MelissophyllumL., vezi Dumbravnic.

Docrovnica (Trans.), Melittts Mells-sophyllum L., vezi Dumbravnic.

Dol-dinti, Bidens tripartita L., veziDentita.

Domate (Maced.). Solanum Lycoper-sicum L., vezi Patligele rosii.

Mimic. [fr. Falcaire ; g. Sichel-möhr Palcaria Rivini Host.,syn. Falcaria vulgaris Bernh. 8 mairar 21.. planta erbacee din fam.

belliferae, tulpina fin-striata, rami-fica* glabra i glaucescenta ; frun-zele inferioare simple si ternate,cele superioare ternate, foliolamijlocie trifida, cele laterale pepartea externä bifidetrifide culaciniile linear-lanceolate, seratesi spinos-mucronate, adeseori usorincovoiate in forma de secere ;florile mici albe, dispuse in um-bele de umbelule i inconjuratede un involucru i involucel,format din 4-8 foliole ; fruc-tele ovoid-oblonge i comprimatelateral. Creste pe marginea dru-murilor, prin samanaturi, pe dea-luri i prin livezi. IulieAugust.

Dosnich-galbena (Banat), Carectei.[fr. Carpésium penché ; g. K r a-genblume ; Trotzköpfchen].

Carpesium cernuum L. C). sauE. planta erbacee din fam. Coln-positae, tulpina erecta, in parteasuperioara racemos-ramificatilpubescenta; frunzele petiolate, o-blong-lanceolate, usor dintate ; flo-rile galbine, dispuse in capitulesolitare, terminale si plecate injos. Creste prin locurile umedeumbroase din paduri. IulieAu-gust.

Poporul roman din Banat credeca aceasta planta nu trebue adusa

tinuta in casa, nici sa pui manape ea, nici s'o porti la palarie, cadCu aceasta buruiana se vrajeste deurat; ca barbatul sa-si urasca fe-meia, &mall ibovniciie lor i asamai departe.

Dosnicit-vAnittli (Banat), Clematis in-tegrifolia L., vezi Clocotei.

Dost, Origanum vulgare L., vezi So-vary.

Dovleac (Munt.), Cucurbita Pepo L.,vezi Bostan.

Dovleac-turcese, Cucurbita MelopepoL., vezi Bostan-alb.

Dovlecel, Dovlecei (blunt.), varie-tate de Cucurbita Pepo L., vezi Bos-tanel.

Dracilit, Acris-rosu (Trans.), Agrie-rosu, Dragina, (Trans.), Lemn-gal-ben, Macris-de-rauri, Macris-iepu-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROM:iN 87

resc, Macris-spinos (Trans.). [fr.Epine-Vinette ; g. S auer d o r n,Berberitzed. Berberis vid-garis L. D. arbust spinos din fam.Berberidaceae Cu scoarta cenusiesi cu lemnul galbin ; spinii tripar-titi ; frunzele obovale, ciliat-serrate,dispuse in fascicule; florile gal-bine cu miros neplacut, dispuseIn raceme, cari affma in jos, ca-liciul cu 6 sepale, corola cu 6 pe-tate, prevazute la baza cu cate 2glandule galbine-portocalii; pasestamine, care fiind atinse de uncorp strain se apropie brusc depistil; fructele sunt boabe (bacce)ovoide de un rosu aprins. Cresteprin tufisuri i lunci. Uneori secultiva pentru a face garduri vii,dar trebue sa fie la o mare dis-tanta de samanaturile de gran,aci pe frunzele de Dracila traestein timpul iernei forma aecidiala adetestabilei ciuperci parasite Puc-cinia graminis, cunoscuta poporu-lui nostru sub numirea de Rugina-grdului. MaiIunie. Melif.

Radacina, frunzele i fructele deDracild se intrebuintau odinioaraIn medicina. Dulceata fatua dinfructele acestei plante este Intre-buintata pentru durere de piept.

Xanthium spinosum L., veziHolera.

Dritgaieä, Gallium Molluyo L., veziSanziene-albe.

Drigatei (Munt.), Floarea-lui-Sft.loan, Samziene, Sämziene-galbene(Banat). Sanjuoane, Sanzene, San-zenie, Sänziene, Sanzuiana (Trans.),Stinzuiene (Trans.). [fr. Caille-lait-jaune; g. Echtes-Labkraut,Marienbettstrok]. Ga-lium verum L. 21-. planta erbaceedin fam. Rubiaceae, tulpina rigidarotunda, cu 4 muchi; frunzele dis-puse ate 8-12 in verticile, in-gust-lineare ascutite, mucronate,Cu marginele räsucite, pe fata in-ferioara acoperite cu peri scurti

moi; florile galbine aurii, pla-cut mirositoare cu lobii corolei

obtusiusculi i foarte scurt apicu-late; fructele mici, glabre i ne-tede. Creste prin livezi, Ovni,margini de paduri i poieni. Iu-nieIulie.

Din florile acestei plante se facbuchete si cununi In ziva de 24 Iu-nie, Nasterea Sfantului Ioan (Dra-gaica, gamziene), cari se pun la fe-restre, la poarta qi chiar pe case,caci dupa credinta poporului, acesteflori feresc pe om de toate relele,adudind In acelas timp noroc lacasa omului.

Dragavei, Dragavel (Bänat), Stegie,Steghie, Stevie. [fr. Patience-cre-pue, Parelle; g. K r su s e r-A m-p f e r]: Rumea. crispus L. 21-.planta erbacee din fam. Polygo-naceae, tulpina erecta sulcati, pa-niculat-ramiflcata in partea supe-rioara ; frunzele petiolate lanceo-late, ascutite pe margine undulat-incretite; florile verzui, ermafro-dite sau poligame, dispuse in ver-ticile multiflore, apropiate, for-mand raceme compacte nefoliate,periantul cu 6 lacinii, 3 externe,3 interne, stamine 6, stile 3 custigmate multifide, laciniile inte-rioare ale periantului fructifer sub-rotunde, aproape cordiforme, detot intregi sau spre baza' denti-culate, numai cu un granul (ca-lus) sau i toate califere ; fructultrigonal. Creste prin fanete umede,pe langi drumuri, garduri i pa-raje. IulieAugust.

Frunzele tin ere fierte, le manancapoporul primavara. Cu sucul aces-tei plante vindeca poporul nostrububele.

Dragavei, Rumex palustris Smith.,vezi Stevie-de-baltä.

Dragavel (Banat), Rumex crispus L.,vezi Dragavei.

Dragina (Trans.), Berberis vulgarisL., vezi Dracilä.

Dragoste (Trans.), Botrychium Lu-naria L., vezi Limba-cucului.

Dragoste (Trans.-Fagäras-Posorta)

dacoromanica.ro

68 ZACE. O. PANTU

Masa-raiului (Trans.-Fagarzq-Po-§orta). [fr. Orpin ; g. Gebirg s-Fetthenne]. Sedum carpati-cum Reuss. 4. plantd erbacee grasiidin fam. Crassulaceae, frunzele o-blong- lanceolate sau lanceolate,carnoase, dentat-serrate, spre basaIntregi In petioli scurti cuneat-in-gustate sunt alterne. Florile rozeu-purpurii, dispuse in cime inde-suite. Creqte prin locuri pietroasesau stancoase in regiunea mon-tana panft in cea subalpina. Iunie-Iulie.

Poporul aduce primavara aceastaplanta i o sadeste in gradina, andeste inflorita se rupe si se mine dinea. la grinda, cate un fir pentrufie-care persoana din casa; (lac&firul se usuca, se crede, ca persoanapentru care a fost destinat. moareIn acel an ; daca fusa creste si setot infasura pe dupa grinda, atunciomul traeste mult. Tot despre Dra-goste mai este credinta poporului,ca daca se pun 2 fire pPntru 2 ti-neri indragostiti i &tea firele cres-and se apropie unul de altul, atuncitinerii aceia se vor casatori ; dacadin contra firele se indeparteazaunul de altul, tinerii nu se vor ca-satori.

Dragostea-fetel (Bucovina), Euphra-sia Rostkoviana Hayne. §i Euphra-sia stricta Host., vezi Silur.

Drehle (Mold.)..Aurieularia mesen-terca Fr., syn. A. tremelloides Bull.Ciupercà lignicola, coriacee dinfam. Auriculariaceae, la inceput informa de crustii cu crepaturi, maitarziu de forma unui cornet saua unei urechi, prilaria cenqiu-bru-nie, intreaga, paslos-paroasa, cuzone fasciate ; hymenild costat-in-cretit, brun-violaceu, sa umfladevine gelatinos sub influenta umi-ditatii ; basidiile cilindrice cu maimulte articole, articolul cu o sin-gura sterigmatei aciculara cu sporioblong-reniformi. Cre0e pe trun-chiuri de fagi de ulmi i de ste-jari. Augus,t.

Drente. [fr. Etoile-d'eau, Morgelined'eau; g. Frühlings-Was-

serstern, Wasserstern].Callitriche vernalis Kiitz., syn. Cverna L. 4. mica planta erbaceeaquatica din fam. Callitrichaceae,tulpina flliforma glabra, cufundataIn LTA*, emitand iädAcini. rar ae-riana ; frunzele inferioare lineare,cele superioare obovale, gramaditelute() rozetri, care inoata la su-prafata apei ; florile verzui suntfoarte mici, putin vizibile, axilareqi solitare, cu o singura stamina,stilul erect 0 nepersistent ; fructulo mica capsule): mai lunga cleatlata cu 4 muchi foarte ingusteascutite. Cre§te prin mla0inibälti. MaiSeptembrie.

Drete (Trans.-Brasov), Duminecea,Galbenele, Galbenele-

de-pildure, Grilbinele. [fr. Herbe-aux-écus, Monnoyère ; g. Fr ie d-los, Pfennigkraut].Lysi-machia Nummularia L. 4. plantaerbacee, intinsti pe ptimant dinfam. Primulaceae, tulpina repent&sau culcatii ; frunzele opuse, cor-diform-orbiculare sau eliptice ; flo-rile galbine axilare, solitare saucate 2; lobii caliciului cordiformi,acuminati ; fructele capsule, de-hiscente prin valve. Cre0e prinlocuri umede, prin paduri, frinete

tufipri. IunieIulie.Drimoc, Viburnum Lantana L., vezi

Dfirmoz.Driinos, Viburnum Lantana L., vezi

Darmoz.Drob, Drog. [fr Cytise ; g. G e i s-

sklee].CytisusheuffeliiWierzb.mic arbust din fam. Legumi-

nosae-Papilionaceae, tulpina erectafoarte ramiflcata qi paroasa; frun-zele trifoliolate cu foliolele lan-ceolat-lineare, spre varf mai late,ascutite, pe fata inferioara maiparoase, cu perii scurti culcati(acumbenti) ; florile galbine, dis-puse cate 2-5 in umbele capitatela varful ramurilor ; fructele le-gume matrisos-paroase (sericeu-paroase) cu perii scurti i alipiti.Cre0e prin locuri deschise, poieni,livezi, raripri de paduri. Iulie-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBLIN 89

August. Cytisus leucanthus W.et Kit., syn. C. albus Hacq. tulpinaereetd, ramiflcata, ramurelele cuperi setiformi erecti, mai lungicleat perii tomentosi ; frunzeletrifoliolate cu foliolele obovale pefate inferioara matasos-paroase ;florile albe sau alburii sunt nume-roase si dispuse in capitule um-beliforme la varful rainurilor; fruc-tele legume hirsute. Creste pe dea-lun i locuri deschise, rarisuri detuflse si prin vii. AprilieMai.

Drob, Cytisus n2;gricans L., veziLemnu-bobului, Genista oligospermaAndrae., vezi Ginistru si Genistatinctoria L., vezi Drobita.

Drob. [fr. Neslie-paniculée; g. R i s-p i ge-N es le e]. 1V eslea panicu-1 ata Desv. O. planta erbacee dinfam. Cruciferae, tulpina erecta;frunzele aspre, acoperite Cu peristelati i furcati sunt lanceolate,alterne, cele inferioare petiolate,cele superioare sesile, adanc-sa-gitate la baza i amplexicaule ;florile mici galbine-aurii, dispusein raceme; fructele mici siliculeglobuloase, uniloculare, cu o sin-gura samanta, (monosperme), si-liculele uscate sunt reticulat-ve-noase,ruguloase si coriacee. Cresteprin samanaturi, prin locuri in-culte, pe MO drumuri. Mai-Iunie.

Drob-de-munte (Mold.), Drob, Drog.[Cytise-hérissé ; g. G e is s kl eCytisus hirsutus L., syn. a falconsW. et Kit., C. polytrichus M. Bieb.mic arbust din fam. Leguminosae-Papilionaceae, tulpini erecte sauascendente, Cu ramuri lungi, sub-tiri si rotunzite, acoperite ca periasprii; frunzele obovale sau eliptice,acoperite cu reri asprii i patenti;florilegalbine,laterale,axilare scurt-pedunculate, ingramadite ate 2-3In capitule, caliciul paros, corolala inceput galbina, devine mai peurma brunie. Creste prin locurideschise, tuflsuri, pe langa padurisi prin poieni la munte si la ses.Mai Iunie.

Drobiqor, Genista tinctoria L., veziDrobitii si Isatis tinctoria L., veziDrobusor.

Drobitit, Drob, Drobisor, Drobita-boiangiilor, Drobusor, Drog, Dro-

Genistra, Ginistru, Grozamil,Grozamii-mica, Inistru. [fr. Ge-nestrolle, Herbe-i-jaunir, Genél-des-teinturiers ; g. Gins t, Gins-ter, Farber-Ginster]. Ge-nista tinctoria L. b. mic arbust dinfain. Leg uminosae - Papilionaceae,frunzele oblonge sau eliptice pemargini pubescent-ciliate ; florilegalbine, dispuse in raceme termi-nale, corola neparoasti; fructelelegume (pastan) comprimate gla-bre. Creste printele de prin padurile campiilor siinuntilor. IunieIulie.

Aceasta planta este foarte multintrebuintata de poporul nostru lacolorat in galben.

Drobita-boiangiilor, Genista thtc-toria L., vezi Drobita.

Drobuor, Genista oligosperma An-drae., vezi Ginistru. Genista tinc-toria L., vezi Drobita.

Drobupr, Boiengioae, Cardama,Cardaman (Trans.), Drobisor, Dro-busoara. [fr. Pastel, Guède, Vou-ède, Pastel- des - teinturiers ; g.W aid, Farberwaid]. Isatistin ctoria L. E. plantd erbacee, deun verde-albastriu, din fam. Cru-ciferae, tulpina erecta, rigida, ra-mfficata in partea superioarti ;frunzele inferioare petiolate, o-blong-lanceolate, cele superioaresunt sesile lanceolate si amplexi-caule prin baza lor sagitata ; flo-rile galbine, dispuse in racem ;fructele sunt silicule comprimateoblonge, foarte obtuse sau emar-ginate si ingustate spre baza, elesunt brune, devenind negrii lamaturitate. Creste prin locuri fei -tile sau aride i pietroase, uneoricultivata, ca planta tinctoriala.3IaiIunie. Melif.

Frunzele acestei plante in urmafermentatiunei dau o coloare fru-

dacoromanica.ro

90 ZACH. C. PANTII

moasa albastra, care intrece in fru-musete coloarea indigo. Odinioarasa cultiva mult aceasta planta tine-toriala, azi este insa foarte putincultivata din cauza concurentei pro-vocate prin tntroducerea coloareiindigo.

Drobuqoara, Isatis tinctoria L., veziDrobusor.

Drog, Cytisus Heuffelii Wierzb.C. leucanthus W. et Bit., veziDrob.

Drog. Genista albida Willd. D. ar-bust din fam. Leguminosae-Papilio-naceae, tulpinele decumbente, sul-cate, färä spini ; frunzele simpleoblonge, dimpreuna cu ramurile sicaliciul vilus-ptiroase, perii patenti;florile galbui sunt solitare i sesile,stindardul si carena miltiisos-pit-roase (sericeu-viloase) ; fructul aleguma (pristarft) foarte vilos-to-mentoasti, la urmii scurtCreste pe coastele pietroase i prinstepele aride din Dobrogea.

Drog, Genista oligosperma Andrae.,vezi Ginistru. Genista sagitialis L.,vezi Grozamii si Genista tinctoriaL., vezi Drobitit.

Droghi, Genista tinctoria L., vezi

Drojdla-de-bere, Saccharomyces ce-revisiae Meyen., vezi Drojdii.

Drojdii, Drojdia-de-bere, Drojdi-oare (Oltenia), Drojdiute (Trans.).[fr. Levain, Levure ; g. Bierhe-f e .]. Saccharomyces cerevisiaeMeyen.,syn. Torula cereoioiae Tarp.,Cryptococcue fermentuns" Buetz. Ciu-perci microscopice, din fam. Sac-charomycetaceae, corpul lor for-mat din celule globuloase sau o-vale, isolate, sau reunite mai multe,ca märgelele, in scurte siraguriramificate, formand o mesa alb-cenusie, compusä din numeroaselecolonii ale acestei ciuperci unice-lulare, care sA inmulteste prinmuguri, cari raman legati de ce-lula mumg, separandu-se mai tar-ziu, cand träiesc isolati ; ascelesolitare cu 3-4 spori globulosi.Triiieste Cu deosebire in bere, sau

In aer, pe coaja poamelor sau pestruguri.

Drojdloare (Oltenia), Saccharomycesceretrisiae Weyen., vezi Drojdii.

Drojdiute (Trans.), Saccharomycescerevisiae Meyen., vezi Drojdii.

Dud, Morus-alba L., vezi Dud-alb.si M. nigra L., vezi Dud-negru.

Dud-alb , Agud, Agud-alb, Cirici(Maced.). Dud, Friigar (Trans.), Ia-god, Murii. [fr. Mfirier, Mfirier-blanc ; g. Maulbeerbaum,.Maul beer e,Weise-M aulbeere].

Morus alba L. 1. frumos arboredin fam. Morareae, frunzele cordi-form-ovale, neegale la bazii, ne-divizate sau lobat-serrate, netede;florile monoice galbine-verzui suntdispuse in amente; amentele fe-mele sunt mici si cam de lungi-mea pedunculilor, amentele mas-cule sunt alungite ; floarea are unperiant cu 4 diviziuni ovale, sta-mine 4, floarea femelä are un ovarsesil cu 2 stile filiforme, rnargiueaperiantului glabri, stigmatele gla-bre cu papile scurte; fructul albeste oblong, suculent, compus dinnumeroase mici carpele cOrnoase,ovoide, comprimate i monosper-me, invelite de periantul, devenit&Amos si suculent. Originar dinChina si cultivat deja din secolulal 12-lea in regiunea mediteranianii,astfizi este mult cultivat i acli-matizat i prin pärtile noastre dincauza fructeldr sale comestibilenumite: circe dude, agude, dude-al be,agude-albe. Mai.

Frunzele de Moms alba constitu-iesc nutrimentul principal al vermi-lor de matase.

Dud-negru, Agud, Agud-negru, Dud,Frägar (Trans.), Iagod, Murit. [fr.Mfirier, Mfirier-noir ; g. M a u 1-beerbaum, Schwarze-Maul-beere].Morus nigra L. D. arboredin fam. Moraceae, frunzele adanc-cordiforme sunt aspru - piiroase,amentele femele sunt aproape se-sile, marginea periantului si stig-matele sunt acoperite cu peri asprii;

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROACAN 91

fructele negrii i gustoase, numi-te: Cirice-lai, dude, clods, dude-negrii,agude-negrii, sunt comestibile. Ori-ginar din Persia, astazi aclimatizatsi mult cultivat si prin pfirtilenoastre din cauza fructelor salecomestibile. Mai.

Frunzele pot servi ca nutrimentvermilor de metase.

Dudau sau Dudae, Conium macu-latum L., mai cu semi% plantatrecuta, vezi Cucuta.

Dude, fructele comestibile de Mo-rus alba L. si M. nigra L., veziDud-alb si Dud-negru.

Dude-albe, fructele comestibile deMorus alba L., vezi Dud-alb.

Dude-negrii, fructele camestibile deMorus nigra L., vezi Dud-negru.

Dughie, Mohor, Mohor-mare, Pa-vane. [fr. Millet-a-grappe; g. K ol-benhirs e.]. Setaria italica P.Beauv., syn. Panieum italieum L. 0.planta ierboasa din fam. Gramineae,frunzele late papa la 12. m.m. ;florile dispuse inteo panicule, spi-ciformil groasa si curbata in jos;setele verzi sau brun-violete suntprevazute Cu denticuli, indreptatide jos in sus ; glumele florilor her-mafrodite sunt aproxipe netede.Aceasta plantä originara din Asia

Egipt se cultiva adesea pentrunutre. IulieAugust.

Duhan (Banat si Trans.), NicotianaTabacum L., vezi Tutun.

Dulliniti (Banat, Trans.). Nicotianarustica L., vezi Tutun-turcesc.

Dulelsor, Cap-de-cocos. [fr. Hedy-sarum-obscur, Sainfoin ; g. G e -birgs-Stissklee, Hahnenkopf].

Hedysarum obscurum L. 21.. micaplena' erbacee din fam. Legumi-nosae-Papilionaceae, tulpina erecta;frunzele Cu 5-9 perechi de folioleoval-oblonge sau eliptice, stipuleleconcrescute inteun singur stipulbifid, opus frunzelor ; florile pur-purii, dispuse inteun racem, lung-pedunculat ; fructele legume, cu1-4 articulatii, sunt comprimate,netede si pendente. Creste pe stan-

cile i prin päsunile din regiuneaIulieAugust.

Dumate, (Maced.), Solanum Lycoper-8iCUM L., vezi Patlagele-rosii.

Dumbit, Teucrium Chatnaedrys L.,vezi Dumbet si Teucrium ScordiumL., vezi Iarba-usturoasä.

Dumbet, Buruiana- de - spulburituri(Bucovina), Dumbat, Jugarel, Ju-gare, Spulburaturi (Bucovina).[fr. Petit-Chane, Germandrée,nette; g. Gemeiner-Gaman-d er]. Teucrium Chamaedrys L.21.. planta subfrutescenta din fam.Labiatae, frunzele petiolate, ob-longe ,sau ovale, obtuse la bazacuneate i ingustate in petiol, pemargine mcis-crenate ; florile pur-purii, rozee, rar albe, dispuse cate6 in verticile, formand un racemla varful tulpinei ; fructele nuculeaproape netede. Creste prin tufi-suri, pe marginea padurilor, prinlocuri aride i pietroase. Iulie-August. Melif.

Dumbrainie, .Melittis 31elissOphythonL., vezi Dumbravnic.

Dumbrajnic, Melittis MelissophyllumL., vezi Dumbravnic.

Dumbravnic, Eupatarium cannabi-num L., vezi Canepa-codrului.

Dumbravnic, Dobromnic, Dobronic,Dobronicii, Dobrovnica, Docrov-nica (Trans.), Dumbrainic, Dum-brajnic. [fr. Mélisse-des-bois, Her-be-saine; g.Bi en en s a ug, m-menblatt.]. Melittis Melisso-phyllum L. 21.. plantä erbacee, o-doranta, din fam. Labiatae, tulpinaerectii, simplà sau uneori ramifi-cata ; frunzele cordiform-ovale, Cunervurele proeminente pe fate in-ferioara sunt pe margine obtus-serrate, pubescente sau aproapeglabre ; florile mari purpurii, alb-rozee sau pestrite sunt solitare saucate 2 sau 3 la subtioara frunze-lor, corola tubuloasa cu 5 lobi ro-tunziti i aproape egali, caliciulcompanulat foarte mare si mem-branos cu vinisoare neregulate;stamine 4 cu anterele dispuse incruce; fructele nucule ovoid-glo-

dacoromanica.ro

buloase, netede sau fin-reticulat-pubescente. Creste prin tufisurisi paduri. MaiIunie.

Duminecea, Lysimachia NummulariaL., vezi Drete.

Duminitif, 'Lysimachia NummulariaL., vezi Drete.

Dunghtea (Trans. Ntisiiud), Nohot.[fr. Lotier-pourpre, Pais-café g.Spargelerbse, Spargel-bohne]. Tetragonolobus pur-pun us Moench., syn. Lotus Tetra-gonolobus L. C). plantà erbacee pa-roasi din fam. Leguminosae-Papi-lionaceae, tulpina mai adesea e-recta'; frunzele trifoliolate cu fo-liolele obovale intregi si cu stipuliovali, erecti ; florile purpurii, a-proape sesile, axilare, solitare saumai rar cdte 2; fructul o pästare(legumen) lat-aripatd.Originarti dinEuropa sudicii, cultivatti uneori caplanta ornamentalti. IulieAugust.

Earbit, vezi Iarbti.Ederi, Hedera Helix L., vezi Iederti.

Gentiana cruciata L., veziGhintura.

Entarit, Dintard, Ghinturd, Inturii,Inturea, Ochincea. [fr. Grande Gen-tiane; g. Gelber-Enzian].Gentiana lutea L. 4. planta erba-cee din fam. Gentianaceae, tulpinarobustd, poate ajunge pAnti la 1.25m. inältime ; frunzele mari elip-tice cu 5-7 nervure proeminente ;florile galbine, pedunculate, dis-puse in cime corimbiforme, mul-tiflore, compacte si axilare, corolarotacee cu 5-6 lobi lanceolati,staminele cu anterele libere. Crestepe coastele muntilor i prin vallesubalpine. EllieAugust. Gen-

Fag. [fr. Hatre, Fayard, Foyard, Fou-teau ; g. Buche, Rotbuche].Fagus silvatica L. t. frumos ar-

E.

F.

Duutura, Dinturi, Iarba-dintelui. [fr.Odontitès-rouge ; g. F riihl in g s-Angentrost, Zahntrost].Odontites verna Rchb., syn. Odon-tiles rubra Pers., Euphrasia vernaBellar. O. planta erbacee din fam.Scrophulariaceae, tulpina erecta maiadesea ramificatti ; frunzele sub-tiri,' translucide, lanceolat-lineare,Cu vdrf ascutit i crenat-dentatepe margine ; florile rosii, mai raralbe, insotite de bractee oblong-lanceolate , de lungimea florilorsail de obicei mai lungi cleat ele,sunt dispuse in spice terminale,foliate si unilaterale, caliciul pu-bescent, tubulos cu dintii trian-gular- lanceolati, ascutiti, corolafoarte pubescentd. ; fructul o cap-sulti neemarginatil Creste prin sa-mantituri, pietrisuri märunte Cuiarbti si pe marginea ptidurilor.IunieOctombrie.

liana punctata L. [fr. Gentiane-ponctuée g. Punktierter-E n-z i a n]. 21.. frunzele inferioare elip-tice, obtuse si petiolate ; florilegalbine cu puncte brune, dintiicaliciului erecti, corola cu tubulcampanulat, limbul cu 6 diviziunide 4 ori mai scurte decdt tubulcorolei. Creste pe stânci si prinp4unile din regiunea alpinii. Iu-lieAugust.

Raclacina acestor plante, dar maicu seama 'It:Wins de Gentiana lu-tea, aRadix Gentianae» este intre-bitintatii In medicinit Ca tonica, di-gestiva i febrifuga.

Enzarit, Gentiana cruciata L., veziGhinturd.

bore din fam. Fagaceae, scoartatulpinei netedd alburie sau cenusie;frunzele ovale in tinerete pubes-

92 ZACH. C. PANTLT

dacoromanica.ro


cente, mai tarziu glabre, coriacesi lucitoare, vilos ciliate pe mar-gine; flori monoice, cele masculecu numeroase stamine, dispuse inraceme scurte globuloase, cele f e-mele in capitule scurt-pedunculatecate 2-3, stigmate 3; fructul nu-mit Fagd, Jir este achena trigo-nala, ascutita si lucitoare, semin-tele cu embrionul oleaginos, in-chise douti cate doua de involu-crul, devenit o capsula lemnoasa,acoperita, in afara cu peri taposi

deschizandu-se prin 4 valve.Creste in regiunea montanti, undeformeaza paduri, uneori amestecatcu Molidul si cu Bradul-alb. Mai.

Fructele numite Jir se intrebuin-teaza la ingrasarea porcilor si laextragerea unui oleu comestibil.

Fagg (Maced.), fructul de Fagus sil-vatica L., vezi Jir.

Fhleatl, Dorycnium herbaceumvezi Sulitica.

Fitlfiietoare, Briza media L., veziTremuratoare.

Fan, Poa pratensis L., vezi0 P. trivialis L., vezi Suvar-de-munte.

Ftm-de-livezi, Poa trivialis L., veziSuvar-de-munte.

Frinfen, 7'agetes erecta L. si T. pa-tula L., vezi Vasdoage.

Butomus umbellatusL., vezi Rosatea.

Faptul (Bucovina, Partestii-de-sus),7 rifolium procumbens L., vezi Tri-foias.

Faptul-mare (Bucovina, Thartestii-de-sus), Astrantia major L., veziStevie.

Filrtieue-verzi (Trans.), Prunus in-sititia L., vezi Goldan.

Fasola-eioarei (Mold.), AristolochiaClematitis L., vezi Remf.

Fasole, Phaseolus multifiorus Willd.,vezi Fasole-mare.

Fasole, Fasolea, Fasole-de-harag, Fa-sole-de-par, Fiisui (Trans.), Elsa-liu (Maced.), Mazare, Mazare-de-gradina, Pasula. [fr. Haricot, Fla-geolet; g. Schminkbphne,

Vitsbohne]. Phaseolus vulgarisL. 0. planta erbacee, volubila dinfam. Leguminosae - Papilionaceae,frunzele trifoliolate cu foliole,ovale acuminate ; florile albe saurozee sunt dispuse in raceme maiscurte dead frunzele; fructelepastiiri (legume) netede. Aceastaplanta, originara din America desud, se cultiva adesea pentru tre-buinte culin are. MaiAugust.

Fasole-de-harag, Phaseolus vulgarisL., vezi Fasole.

Fasole-de-par, Phaseolus vulgaris L.,vezi Fasole.

Fasole-japonezh, Soie. [fr. GlycineSoja ; g. S o j a.]. Soja hispidaMoench., syn. Dolichos Soja L. sauGlycine Soja Sieb etZucc. 0. pleuraerbacee, erectd, ramificata delabaza, cu peri asprii din fam. Legu-minosae-Papilionaceae, frunzele tri-foliolate cu foliolele mari ovale ;florile violete mici scurt-peduncu-late, dispuse in mici raceme axi-lare ; fructele sunt mici pastari (le-gume) drepte, acoporite cu periasprii, cu 2-4 seminte globuloase,galbine, brune sau negrii l va-rietati. Aceasta planta originaradin Asia Ostica, a inceput a secultiva i prin partile noastre caplantd alimentarii, desi preparatin-nea sa prea complicata, presintamulte diflcultati, ceeace face casa nu fah' prea mare succes lanoi, unde avem alte legume destulde nutritoare si foarte usor de cul-tivat i preparat. IulieAugust.

Fasole-mare, Fasole, Pasula. [fr.Haricot-d'Espagne, Haricot-rouge ;g. Feuer-Bohne, Tiirkische-Bohne]. Phaseolus multiflorusWilld., syn. Ph. coccineus L. 21. darmai adesea cultivata ca 0. plantaerbacee, volubila din fam. Legu-minosae-Papilionaceae, tulpina usorpubescentd, nneori mai lunga de3 m. ; frunzele trifoliolate cu fo-liole ovale, acuminate ; florile maride un rosu aprins sau albe, uneoribicolore, dispuse in lungi racemeinultiflore, mai lungi cleat frun-

dacoromanica.ro

zele; fructele piístäri, (legume)acoperite cu peri asprii, atarna injos ; semintele mari albe, uneoricu pete brune. Aceasta planta,originari din America de sud,este adesea cultivata ca planta or-namentala, acattitoare, care creqterepede. IunieAugust.

Fasole-oloagA, Fasui (Trans.). [fr.Haricot- de - Soissons, Flageolet,Haricot rouge ; g. Zwergbo hue,Buschbohne,Brupbohne].Phaseolus nanus L. O. planta' er-bacee din fam. Leguminosae-Papi-lionaceae, tulpina scurta nevolu-bila; originari din America su-dici mult cultivata ca planta cu-linara. IunieAugust.

Fasolea, Phaseolus vulgaris L., veziFasole.

FasolicA, Lathyrus tuberosus L., veziOresnitii.

FAsui (Trans.), Phaseolus nanus L.,vezi Fasole-oloagA si Phaseolusvulgaris L., vezi Fasole.

FAsuitA, Lathyrus tuberosus L., veziOrepita.

FAsultu (Maced.), Phaseolus vulgarisL., vezi Fasole.

Fata-mAtei, Galeopsis Ladanum L.,vezi Tapopic.

FavA, Vicia Faba L., vezi Bob.Fearfon, Ta geles erecta L. qi Tage-

tes patula L., vezi Väsdoage.Feciorica, Iarba-fecioarei, larba-fe-

ciorilor, Iarba-datului i a faptu-lui (Banat). Iarba-surpäturei. [fr.Herbe-aux-hernies, Herniole, Tur-quette; g. Bruchkraut, Taus-endkorn]. Herniaria glabraL. 21.. mica planta erbacee, intinsape pilmant din fam. Caryophylla-ceae-Paronychieae, frunzele oval-oblonge, mici çi glabre ; florilegalbine-verzui aunt dispuse inglomerule axilare. Cre*te pe cfim-puri näsipoase qi sterile, pe colinearide qi pietroase. IunieAugust.

BAnAtenii cred cA Cu aceasti bu-ruiana descfintatA sA vindecA Datul

Faptul, cari sunt niste boli ima-ginate de popor (Simeon Mangiuca.

«De insemnAtatea botanicei roma-nestis, Familia X, 1874, p. 511).

F ellgA, Aspidium Filix mas Swartz.,vezi Ferigit.

FelInarul - furnicei (Mint.) Inflo-rescenta in stadiul de fructificatiedela Taraxacum officinale Wigg.,vezi Pipadie.

Ferecii-albA, Spiraea Pilipendula L.,vezi Aglicä.

Ferecea, Tanacetum vulgare L., veziVetrice.

Fereci, Polypodium vulgare L., veziFereguta.

FerecutA, Polypodium vulgare L.,vezi Fereguta.

Feregit, Aspidium aculeatum Swartz.,vezi Fericà, .Aspidium BrauniiSpen., vezi Creasta cucoplui, As-pidum Filix mas Swartz., veziFeriga.

FeregA. [g. Scharfer-Schildfarn].Aspidium Lonchitis Swartz.,

syn. Polypodium Lonchitis L. 21..fru-moasii planta erbacee din fam. Po-lypodiaceae, fronda pera* dupacircumferinta lanceolatti, foliolele(pinulele) nedivizate, lanceolatein forma de secere (falciforme), labazii auriculate, pe margine cudinti ascutiti-spinogi, ca dintii fe-restraului ; partea inferioara afrondei, petiolul qi rachisul, aco-periti cu numeroase palee (solzi)de coloarea ruginei ; 80ii (gru-pele de sporangi) aproape glo-buloqi, dispup pe nervure, au uninvalig (induziu) orbicular, scute-liform, fixat la centru 1F.3i liber pemargine. Creste pe sttincile um-broase din regiunea subalpini. Iu-lieAugust.

FeregA, Athyrium Filix femina Roth.,vezi Spinarea-lupului.

FeregA, Feria, Ferigii. [g. Eichen-f arn]. Phegopteris DryopterisFée., syn. Polypodium Dryopteris L.21.. planti erbacee din fam. Poly-podiaceae, rizomul lung qi sub-tire, tartitor, brun-inchis i luci-tor ; frondele de 2. ori penate cufoliolele penatifide, aproape trian-

94 ZACH. C. PANTIJ

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORUL rtomIN 95

guiare, diviziunile primare infe-rioare mai mari ; pinulele lanceo-late, obtuse, intregi sau usor-cre-nate; sorii (gramezile de sporangi)sunt aproape marginali i totdeauna separati. Creste pe lfingii stair-cile umede si pe la radacinile ar-borilor din pädurile umbroase alemuntilor. lunieAugust. Phe-gopteris Robertiana A. Br. 21..

[g. Storchschnabelfarn]planta mai robusta in toste par-tile cleat precedenta de care di-

prin : rizomul mai gros,brun i nelucitor ; fronda pe par-tea inferioara impreunil cu petiolulsi rachisul acoperitä Cil scurti §inumerosi peri grandulosi, folioleerecte ; soii (gramezile de spo-rangi) sunt apropiati mai tärziu,adesea unindu-se. Cre§te prin stancicalcaroase abrupte, prin viiile sub-alpine umede si umbroase. Iunie-August.

Feregii, Polypodiwn vulgare L., veziFeregutii.

Feregg, Feria, Ferigii. [fr. Fougère;g. Sumpffarnkraut, Sumpf-punktf arn]. Polystichum The-lypteris Roth., syn. Aspidium The-tote,* Swartz. 21.. planti erbaceedin fam. Polypodiaceae, rizomulrepent lung si subtire ; frunzeleoblonge sau lanceolate cu petiolulsi rachisul fArà squame (solzi),limbul, cam de lungimea petiola-lui penatisecat ca segmentele li-near-lanceolate, distantate, pena-tipartite cu lobii ascutiti, cei fruc-tiferi cu marginea rasucita (revo-luta) sunt triunghiulari si in formade secere ; grupele de sporangi(sorii) mici si numeroase sunt dis-puse in 2 siruri, sorii la urmä con-flue* acoperind aproape toatifata inferioarii a lobului. Cresteprin locuri mlastinoase, pe malu-rile lacurilor si garlelor si prinpaduri umede si umbroase. Iulie-August.

Feregi, Pteridium aguilinum Kuhn.,vezi Firica-de-camp.

Feregii, Fericä, Feriga, Spata-dra-

cului. [g. Straussfarn]. Struthiop-tells germanica Willd., syn. Nader&Struthiopteris Hoffm. 4. planta er-bacee din fam. Polypodiaceae, ri-zomul scurt, brun-negricios, dincare ies frondele (frunzele) sterile,dispuse in rozeta, (erecto-patule),formand o pAlnie de frunze lan-ceolate, lung-ingustate spre baza,bipenatifide cu petiolul negru sisolzos la baza; frunzele fertile,numite in Mold. la Slanic : Pana-sbuHuorului, sunt penatifide cu di-viziunile (pinulele) scurte, contrae-tate, linear-rotunzite, intregi siaproape cilindrice, aceste frunzefertile speciale se afla in centrulrozetei frondelor sterile; sorii suntglobulosi, dispusi pe toata fatainferioara a diviziunilor frondelorfertile, modificate i ascun§i demargiuile recurbate ale frunzei.Aceasta frumoasa planta cresteprin pädurile umede si umbroasedin regiunea montana si pe lfingttstancariile de pe marginea toren-telor. IufieSeptembrie.

FeregutA, Fereci, Ferecuta, Ferega,Ferigii, Ferigutil, Iarbil-dulce (Bu-covina), Iarba-dulce-de-munte. [fr.Polypode, Fougerolle ; g. E n gel-siisswurzel, Tiipfelfarn.].Polypodium vulgare L. 4. plantaerbacee din fam. Polypodiaceae,fronda lanceolatii penatipartitä calobii oblong-lanceolati obtusi; gru-pele de sporangi (sorii) mari§oaresunt dispuse pe ambele pärti alenervurei mediane a lobului fron-dei. Pe stancile umede din plidu-rile umbroase ale muntilor. Iunie-August.

FerestrAu, Helianthemum alpestreJacq. si H. rupifragum A. Kern.,vezi Mallioaie, .Helianthemum vul-gare Gaertn., vezi Iarba-osului.

Ferfen-mare (Trans.), Tagetes erectaL. si T. patula L., vezi Vasdoage.

Feria, Feregii. [g. S t a c h e 1 i ge r-S chi df ar n.].Aspidium acu-leatum Swartz. 21.. planta erbacee,cespitoasä din fam. Polypodiaceae,frondele oblong-lanceolate, lung-

dacoromanica.ro

96 ZACK. C. PANTII

acuminate, spre bazi numai putiningustate, aproape membranoase,nelucitoare, bipenatisecate, divi-ziunile primare, usor auriculate labaza sunt linear-oblonge, acumi-nate ; diviziunile secundare oval-romboidale cu lobii dintati, fiecaredinte, terminat printr'un varf as-cutit, auriculate la baza; sorii nu-merosi, dispusi pe parteaa frondei, mai aproape de nervuramedianti, decat de margini, ei suntglobulosi Cu un induziu orbicularscuteliform. Creste prin padurileumede si umbroase din regiuneamontana si subalpina. IulieAu-gust.

.Aspidium Flax mas Swartz.,vezi Feriga. Polystichum Thelypte-ris Roth., vezi Ferega. AthyriumPilix femina Roth., vezi Spinarea-lupului. Phegopteris Dryopteris Fée.0 Ph. Robertiana A. Br., vezi Fe-rega. Pteridium aquilinuut Kuhn.,vezi Ferica-de-camp. Struthiopterisgermanica Wilid., vezi Feregii.

Ferick-de-eimp (Bucovina), Ferega,Ferica, Ferigä, Navalnic. [fr. Gran-de-fougère, Fougère-a l'aigle ; g.Adlerfarn.].R:eridium aquilinumKuhn., syn. Pteris aquilina L. 21.planta erbacee din fam. Polypo-diaceae, rizomul puternic repent ;frunzele (frondele) mari de 3 oripenate, diviziunile oblongi sau li-near-lanceolate, obtuse, cu margi-nele rasucite (revolute), cele infe-rioare penatiflde; 801ii marginali,lineari continui (neintrerupti), aco-periti la inceput de un induzincontinuu si de marginea rasucitaa diviziunilor, apoi liberi pe par-tea interna ; sectiunea transversalaa rizomului si a petiolului (stipei)frondei, are din cauza dispositiu-nei fascicu/elor libero-lemnoase,figura unui vultur cu 2 capete.Aceasta planta, care formeaza une-ori ferigarii intinse, creste prinpoieni de paduri, locuri deschisesi cam umede, pe coastele munti-lor in partile inferioare. Iulie-Septembrie.

Rizomul acestei ferigi, avut Infecula, serva In unele localitati canutriment.

Ferice, Spiraea Filipendula L., vezi

Aspidium Brattnii Spen., veziCreasta-cucosului. Polystichum I he-lypteris Roth., vezi Feregti. Phe-gopteris Dryopteris Fée. si Ph. Ro-bertiana A. Br., vezi Ferega. Poly-podium vulgare L., vezi Feregutti.Pteridiuni aquilinum Kuhn., vezi

Struthiopteris ger-manica Willd., vezi Ferega.

Ferigi, Feliga, Ferega, Feria, Fi-rica, Iarba-sarpelui, Navalnic, Spa-sul-dracului, Spata-draPului. Po-lystichum Pilix mas Roth., syn.Aspidium Filix mas Swartz. 4. [fr.Fougère-mâle; g. Wurmfarn],planta erbacee din fam. Polypo-diaceae, rizomul gros, mare ces-pitos - tarator ; frunzele eliptic-oblonge si acuminate, penatise-cate cu segmentele lanceolate,acuminate, indesuite si penatipar-tite, cu lobii oblongi, obtusi pemargine crenat-dintati; petiolulrachisul cu numerosi scdzi (pace);grupele de sporangi (sorii) maricu invelisul (induziul) persistent,sunt dispuse pe 2 randuri. Cresteprin locurile umede i umbroasedin paduri. IulieAugust. Rizo-mul intrebuintat in medicina caantihelmintic sub numirea de :rhizoma Filicis». Polystichum spi-

nulosunt DC., syn. Aspidium spinu-losum Doel. 2I-. [fr. Fougère ; g.Farnkraut, Dorniger-Punktfarnd,rizom gros i cespitos; frunzeleovale sau oblonge lung-petiolate,de 2-4 ori penatisecate cu seg-mentele oblong-lanceolate, incisesau penatifide, cu lobii oblongiacuminati si ascutit-spinos-dintati;petiolul si rachisul cu putini solzi(palee) ; grupele de sporangi (sorii)mici, dispuse pe 2 ra,nduri, inva-lisul sorilor (induziul) persistent.Creste prin padurile umbroaseumede din regiunea montana. Iu-lieAugust.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCDTE DE POPORDL ROMAN 07

Ferige-albe, Spiraea Filipen dula L.,vezi Aglicrt.

Ferigutit, Polypodium vulgare L., veziFereguta.

Fetic, Valerianella olitoria Moench.,vezi Fetici.

Follett, Fetic, Salata-mielului. [fr.Doucette, Mftche ; g. F e lds a 1 a t,Rapunzelchenj. Valerianellaolitoria Moench., syn Fedia olitoriaVahl. C). mica plantd erbacee dinfam. Valerianaceae, tulpina dicho-

frunzele alungit-spatulate ;florile mici Cresteprin locuri umede, pe campuri sidealuri sterile, prin vii i locuricultivate. AprilieIunie.

Aceasta planta se tntrebuinteazala bucattaie ca salata.

Fiore, Lilium Martagon L.. vezi Crin-de-padure.

Fierea-pilmitintului, Cintaurä, Floa-re-de-friguri (Trans.-Brasov), Fri-gor, Frigurica, Herea-pamantului,Potroacti (Mold.), Potrocuta (Bu-covina, Sca,nteutd-de-friguri (j. Pra-hova), Tintaulti, Tintaura (Trans.).[fr. Herbe-a-la-fièvre, Petite-Cen-taurée; g. Tausendgfilden-kraut]. Erythraea CentauriumPers. C). plantti erbacee glabra dinfam. Gentianaceae, tulpina simplapatrunghiulara ; frunzele oval-o-blonge mai adesea cu 5 nervure,cele radicale dispuse in rozeta ;florile rosietice, rar albe, dispusein corimbe terminale, lobii coroleiovali; fructul o capsula linear&Creste prin fanete i poieni ume-de. IuvieAugust.

Varfurile florifere intrebuintateIn medicina ca febrifuge, carmina-tive, stomachice si aperitive sub nu-mirea de : allerba Centauriip.

Fierea-pAmantulni, Erythraea pul-chella. Fries., vezi Frigurica, Gen-tiana cruciata L., vezi Ghintura.

Flerea-plimantului (Bucovina), Mar-chantia polymorpha L., vezi CA I-bazti.

Calinica (Banat), Filimina,

Galbinele, Hilimica, Rosioaril, Ro-suliti (Trans.), Rusnica, Rusnici,Rugiulita, Rujulitti. [fr. Souci ; g.Goldblume]. Calendula of-ficinalis L. O. plantrt erbacee dinfam. Compositae, frunzele oblong-obovale, mai late in partea ante-rioara i usor denticulate; flo-rile galbine-aurii sau galbin-rosie-tice, dispuse in capitule; fructelesunt lungi achene incarligate sitapoase. Aceastä planta, originaradin sudul Europei, se cultiva ade-sea ca decorativa. IunieSeptem-brie.

Calendula officinalis L.,vezi

Fineen (Trans.), Poeniculum vulgareMill., vezi Molura.

Finie, Phoenix dactylifera L., veziCurmal.

.Aspaium Filix mas Swartz.,vezi Feriga.

Firieea, Poa annua L., vezi Hirusor.Firieica, Cenusie, Landritti, Muce-

clatoare, Mucediltor, Mucezea, Mu-Mucezica. [fr. Cotonnière

d'Allemagne, Herbe a coton ; g.Filzkraut ; D euts ches-Schimmelkraut]. Filagogermanica L. O. planta erbaceepaslos-lanoasii din fam. Composi-tae, tulpina dichotomic-ramificatti ;frunzele laneeolate; florile dispuseIn mici capitule, grupate in glo-merule, asezate la. vftrful qi lapunctele de ramificatie ale tulpi-nei. Creste prin agrii, pasuni us-cate, pe coline aride i pietroase.Iulie August.

FIrigea, Spiraea lilipeodula L., vezi

Spiraea Filipendula L.,vezi Aglica.

Flrupr, Poa annua, L., vezi Hirusor.Firuta, Glyceria fiuitans R. Br., vezi

Rouricti. Poa annua L., vezi Hiru-sor i Poa trivialis L., vezi Suvar-de-munte.

Firutii, Fan, Floarea-fanului. [fr. Pa-turin-des-prés; g. Wiesen-Ris-pengras.].Poa pratensis L. 2t.planta ierboasa din fam. Grami-

7

dacoromanica.ro

98 ZA.CH. C. PANTU

neae, rizomul cu lungi stoloni re-penti, tulpina (paiul, culmul)vaginile cilindrice, glabre, vaginasuprema mult mai lungii decatfrunza sa, ligula scurtii trunchiata;florile verzui sau violacee, dispuseate 3-5 in mici spicule ovalr,florile pe dos si pe margini suntindesuit pubescente si reunite prinlungi peri lanosi, glumela inferi-oarä 5 nervure proeminente ;spiculele reunite inteo paniculapatenta, curamurile aspru-paroase,cele inferioare adesea cate 5. Cresteprin fanete, livezi si pasuni, pecampuri si pe marginea drumuri-lor. MaiIunie.

Aceasta specie este o excelentaplanta de nutret.

Fistic, Fisticuri. [fr. Pistache ; g.Pistazi Semintele oleagi-noase comestibile de Pistacia veraL. t. arbust din fam. Anacardia-ceae, frunzele imparipenate cu 3-5foliole ; florile dioice sunt verzii.Originar din Siria si Persia. Mar-tieMai.

Fisticurll vezi Fistic.Flainanzieli. [fr. Drave-des-bois ; g.

Hain-Hungerblume]. Drabanemorosa L., syn. Draba nemoralisEhrh. a mica planta erbacee dinfam. Cruciferae, frunzele ovale,putin dentate, cele inferioare dis-puse in rozeta la baza tulpinei ;tulpina si frunzele acoperite cuperi furcati i cu peri stelati; flo-rile galbine ; fructul o siliculascurt-paroasa sau glabra, oblong6sou eliptica si Cu stilul foarte scurt,pedunculul de 2-3 ori mai lungdecat silicula. Creste prin locuriargiloase, pietroase i uscate. A-

Floare-brosteasel, Piciorul-cocosu-hii, Rarunchiu. [fr. Bassinet, Bas-sin-d'or, Clair-bassin, Bouton-d'or;g. Scharf er-Hahnenfuss].Ranunculus acris L. 4. planta er-bacee, alipit-ptiroasa, din fam. Ra-nunculaceae, tulpina erecta, multi-flora; frunzele inferioare lung-pe-

tiolate, palmatipartite cu 5 lobicuneiformi, in cis - a s cutit - dintati,cele superioare aproape sesile, tri-partite cu segmente lineare; flo-rile galbine strälucitoare, cu pe-dunculele cilindrice, acoperite cuperi moi, sepale paroase erecte ;fructele carinate, glabre i netede,Cu rostru foarte scurt i la varfputin curbat ; receptacul glabru.Creste prin locuri uniede, prin li-vezi, poieni, paduri i tufisuri.MaiAugust.

Floare-eu-doutt-eozi (Banat-Almas),Tropaeolum majus L., vezi Con du-rul-Doamnei.

Floare.-de-brusture-amar (Trans.Brasov), Telelcia speciosa Bmgt.,vezi Laptucu-oaiei.

Floare-de-eamp-galbenit, Tra gopo-gon major Jacq., vezi Barba-caprei.

Floare-de-cearli, ¡Joya carnosa R.Br., vezi Ceara.

Floure-de-friguri (Trans. Brasov),Erythraea Centaurium Pers., veziFierea-pamantului.

Floare-de-leae, Ranunculus pedatusW. et Kit. si R. pol yanthemos L.,vezi Galbenele.

Floare-de-leae, Bujorel, Floricica-de-pe-lac, Gabon& e, Piciorul-co-cosului (Mold.). [fr. Clair-bassin,Pied-de-poule Piépou ; g. K r i e-ch end er- ahn enf uss ].Ranunculus repens L. 4. plantaerbacee din fam. Ranunculaceae,tulpina cu stoloni repenti, esteascendenta sau culcata si cu ra-dacini adventive; frunzele inferi-oare lungpetiolate, ternate sau bi-ternate cu foliole ovale romboi-dale, tripartite si incis-dentate ;florile galbine aurii cu pedunculiisulcati, sepalele viloase patente ;fructele fin-punctuate. Creste prinlocuri si tufisuri umede. MaiSep-tembrie. Varietatea acestei plantecu florile invoalte R. repens florepleno, [fr. Bouton-d'or ; g. G o I d-knopf che n] este adesea culti-vata ca plantri decorativa.

Floare-de-lingoare,Lysimachiapunc-tata L., vezi Iarba-de-lungoare.

dacoromanica.ro


Floare - de - lungoare , Lysimachiapunctata L., vezi Iarba- de -lun-goare si Lysimachia vulgaris L.,vezi Giilbasoara.

Floare-de-ochi, Euphrasia Rostko-viana Rayne. si Euplirasia strictaHost., vezi Silur.

Floare-de-perinA (Trans.), Bumbi-sorul (Bucovina), Buba-in-cap (Bu-covina), Iarbl-de-perinii. [g. F dr-ber-Hundskamille]. Anthemistinctoria L. 4. planta erbacee dinfam. Compositae, frunzele bipena-tifide, pe partea inferioara tomen-tos-piirogse ; florile galbine-aurii,dispuse in capitule marisoare fru-moase. Creste pe câmpuri, coaste,pe drumuri, prin poieni si pe mar-ginea padurilor. IunieAugust.

Intrebuititata de poporul nostruspre a colora In galben.

Floare-de-stea, Lychnis chalcedonicaL., vezi Arsinic.

Floare-de-trAnsi (Trans. - Brasov),Coronilla varia L., vezi Coroniste.

Floare-de-vioarA (Trans.), Cheiran-thus Cheiri L., vezi Micsunele-ru-ginite.

Floare-frumoasit, Bellis perennis L.,vezi Bänuti.

Floare-vAnAtit (Trans.), iris gernza-nica L., vezi Stanjini.

Floarea-amorului, Amor. [fr. Den-telaire; g. B1 eiwurz].Plumbagocapensis Thunbg. Th frumos arbustdin fam. Plumbaginaceae, tulpinasi ramurile striat-anguloase; frun-zele oblonge sau lanceolat-spatu-late, mucronulate si intregi, celesuperioare auriculate la bazi, flo-rile de un frumos albastru, dis-puse In spice scurte, aproape uni-laterale, la vtlxful ramurilor, cali-ciul lungtubulos, glandulos cu 5dinti, corola cu tubul de 3 orimai lung decdt caliciul, limbul co-rolei cu 5 lobi ; fructul o capsulämembranoasa. Originará din Africasudica (Cap.), mult cultivatd inpàile noastre pentru florile salefrumoase. DIaiSeptembrie.

Foarea-ellughrului, Vaarica, Vä-

carita. [fr. Herbe-aux-vaches ; g-Kuhkraut]. Saponaria Vacca.ria

L.,syn. Vaccaria pyramidata

Medik. a planta verde-albastriedin fam. Caryophyllaceae, Cu frun-zele oval-lanceolate, la baza con-

crescute'florile rozee, lungpedun-

culate. Creste prin samfinaturi.MaiIulie.

Floarea-clumei, Adenostyles albifronsRchb. var Kerneri Simli., vezi Ciu-curasi.

Floarea-clutei (Tvluscel), Isopyrumthalictroides L., vezi Gainusi.

Floarea-crucei, Abutilon AvicennaeGaertn., vezi Pristolnic.

Floarea-cucului,CuculeasA.[fr.Fleur-de-coucou, Lamprette ; g. K u c -kucksblume]. Lychnis Flos-cuculi L., syn. Coronaria F108-cticuliA. Br. 4. planta erbacee glabradin fam. Caryophyllaceae, tulpinaascendentä, rar erecta, la vfirf ra-mificatil ; frunzele inferioare spa-tulate, cele superioare linear-lan-ceolate ; florile rozee, rar albe, dis-puse in cime terminale, caliciuladesea rosietic, cu 10-12 coasteeste tubulos apoi ovoid cu 5 dintiscurti, corola cu 5 petale lung-unghiculate, limbul pang peste ju-mdtate 4-fid cu laciniile linearesi divergente ; fructul o capsulduniloculara, dehiscentä prin 5 dinti.Creste prin fânetele i poienile u-mede din pilduri. MaiIulie.

Floarea-cununel (Trans.), LychnisCoronaria Lam., vezi Curcubeu.

Floarea-doanmei, Gnaphalium Leon-topodium Scop., vezi Albumeald.

Floarea-domnitei (Piatra-Craiului),Gnaphalium Leontopodium Scop.,vezi AlbumealA.

Floarea-finului, Poa pratensis L.,vezi Firutft.

Floarea-florilor, Centaurea phrygiaL., vezi Dioc.

Floarea-grAului, Centaurea CyanusL., vezi Vinetele.

Floarea-lui-Sft.-loan L., Galium ve-ruin L., vezi Drägaici.

Floarea-noptil, Hesperis tristis L.,vezi Mirodenie.

dacoromanica.ro

LOO ZACH. C. PANTII

Floarea-patului, Centaurea CyanusL., vezi Vinetele.

Floarea-paserilor, Anemone nento-rosa L., vezi Floarea-pastilor.

Floarea-pa011or (Trans.), Floareapaserilor, Floarea-vantului,

Muscerici-albi (Trans.), Oita,Cite, Patita, Turculet (Munt.),Zlac. [fr. Sylvie, Paquette, Fleur-du-Vendredi-saint ; g. W i n dr ö schen, Osterblume, Weisse-Osterblume]. Anemone nemo-rosa L. 2t. mica planta erbaceedin fam. Ranunculaceae, rizomul o-rizontal lung si subtire; tulpina cuo singura floare albi sau rozee,neptiroasä, (sepalele glabre pe am-bele fete), insotita de un invo-lucru campus din foliole, ase-menea cu frunzele radicale, ter-nate rar quinquepartite si incis-serrate, petiolul foliolelor involu-crului, aproape cat jumätatea lim-bului de lung; fructele acoperitecu peri moi si scurti. Creste prinpaduri si tuflsuri umbroase. Mar-

Melif.Floarea-pa§tilor, Anemone ranunru-

loides L., veziFlourea-pastilor-galbena, Anemone

ranunculoides L., vezi Pastità.Floarea-reginei (Bucegi, Ceahliu),

Gnaphalium Leontopodiunt Scop.,vezi

Floarealarpelui, Lathraea Sguanta-ria L., vezi Mama-padurei.

Floarea-smeillui, Spiraea A ru ncusL., vezi Barba-popei.

Floarea- soarelai, Lilicea-soarelui(Maced.), Soarea-soarelui, Sora-soarelui. [fr. Soleil, Grand-Soleil ;g. Sonnenrose, Sonnenblu-me]. Helianthus annuus L. Q.mare planta erbacee din fain. Cam-positar, tulpina dreapta, ajungfinduneori papa la 2 m. inaltime ;frunzele mari, petiolate cordifor-me sunt dintate pe margine ; flo-rile galbine, dispuse intr'un foartemare capitul plecat in jos, florilemarginale femele, sunt imiseriale

ligulate, cele centrale tubuloaseermafrodite; fructele achene corn-

primate, putin anguloase. Aceastäplantfi originara din Peru si Mexi-co, se cultiva adesea ca plantäornamented si oleaginoasa. IulieSeptembrie. Melif.

Din frunctele (achenele) acesteiplante, sa extrage un oleu.

Floarea-soarelui-de-etimp, SpiraeaFilipendula L., vezi Aglica.

Floarea-stupilor (Bucovina), Melissaofficinalis L., vezi Roinitä.

Floarea-suferintei, Pass; flora coe-rulea L., vezi Ceasornic.

Floarea-toreulul, Con callarla ma-jails L., vezi Läcramioare.

Floarea-untului, Orobanche caryo-ph yllacea Smith. si O. cruenta Ber-tol., vezi Verigel.

Floarea väduvilor, Succisa pratensisMoench., vezi Ruin.

Floarea-vantului, Anemone nemorosaL., vezi Floarea-pastilor.

Floarea-viorelei (Trans.), Hyacinthusorientalis L., vezi Zambila, Mus-cari comosum Mill. si il. tenu

Tausch., vezi Ceapa-cioarei.Flocoasit, Sorghum vulgare Pers.,

vrzi Mature.Floenlel ( Mold. ), Bureti - taposi

(Trans.). [fr. Barbe-de-vache, Che-vrelle, Pied-de-mouton-blanc; g.Stachelpilz, Stoppel-schwamm, Stoppelpilz,

Hyd num. repandumL. Ciupercú comestibilä din fam.Hyduacear, paltiria carnoasii, fra-gala, deschis ruginie, gälbue saualburie, pe deasupra glabra sauuneori scamoasä, mai mult saumai putin undulatä, pe partea in-ferioarä cu foarte multi ghimpigälbui sau alburii, foarte fragili,dei si neegali ; piciorul (stipitele)de aceiasi coloare cu ghimpii, esteplin, gros, diform si in generalputin excentric ; sporii globulosisau usor angulosi, transpai enti(hyalini) sau galben-deschisi. Car-nea alb& sau alburie, frageda areun gust placut si putin amar.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROSL1N 101

Creste pe pamant in padurile defag si de brad; vara si toamna.

Floewl (Mold.), Lactarius tormino-sus Fr. (Schaeff)., vezi Bureti-floc*.

Flocokiel-albastru (Mold. Ceahlau).Hydnum suaveolens Scop. Ciu-

perca cu miros aromatic de ana-son, din fam. Hydnaceae, palariasuberoasa, moale, plana, tornen-toasä, de coloare albastra-alburie,ghimpi violacei, spre varf mai des-chisi, egali ; piciorul (stipitele)foarte scurt, aproape tomentos,violaceu si diform, carnea cu vargialbe si albastre. Creste vara sitoamna pe pamant, in pilduri deconifere.

Floco4ele.[fr.Cotonnière-des-champs;g.Acker-Schimmelkraut,Filzkraut]. Filago arvensisL. O. mica planta erbacee, dens-lanoasa din fam. Compositae, tul-pina paniculat-ramificata, ramurileaproape simple si spiciforme; frun-zele lanceolate; florile albe-galbui,dispuse in mici capitule, reunitein glomerule laterale si terminale;foliolele involucrului obtusiusculelanos-paroase, spre varf glabres-cente ; fructele mici achene com-primate. Creste pe campuri, prinpasuni uscate, locuri aride si pie-troase. IulieAugust.

Floco,ele, Gnaphalium LeontopodiumScop., vezi Albumean si LychnisCoronaria Lam., vezi Curcubeu.

Floco§el (Mold.), Lactarius tormino-sus Fr. (Schaeff.), vezi Bureti-flo-cosi.

Floc*eit, Iarba-cailor, Olei, Ova's-dulce. [fr. Houque; g. Hon ig-g r a s.]. Holcus lanatus L. 21-planta ierboasii, acoperitä Cu perimoi, din fam Gramineae, riidacinafibroasi, tulpina erecta noduroasa;frunzele lineare, plane cu liguleoblonge; florile alburii sau rosie-tice, dispuse cate 2 in mici spi-cule, reunite in panicule compacte,arista floarei mascule scurta, ne-iesind din floare sau foarte putinproeminenta, la urma incovoiatä

in launtru in forma de carlig.Creste prin paduri, poieni, livezi,pe HMO drumuri si pantie. Iu-nieAugust.

Floco§ieal, Lychnis Coronarla Lam.,vezi Curcubeu.

Flori-de-paie, Immortele. [fr. Im-mortelle ; g. Strohblume].Helichrysum bracteatum Willd. 8.planta erbacee din fam. Composi-tae, tulpini rigide ramificate ; frun-zele alterne, linear-lanceolate, in-gustate in petiol, intregi sau pu-in dintate ; florile dispuse in ca-

pitule terminale, solitare, lung-pedunculate, Insotite de un invo-lucru, format din bractee lanceo-late scarioase, cele exterioare maimid si mai scurte dealt cele in-terioare, galbine, rozee, purpu-rii sau albe. Aceasta planta, ori-ginara din Australia, se cultiva sila noi ca ornamentala. IulieAu-gust.

Flori-doinneW, Delphinium AjacisL., vezi Surguci.

Flori-domneVi (Trans.), DranthusCaryophyllus L., vezi Gana% siDianthus superbus L., vezi Garoafe-de-munte.

iola odorata L.,vezi Toporasi.

Florieele-frumoose (Trans.), Bellisperennis L., vezi Banuti.

Florile-zdnelor (Banat), LythrumSalicaria L., vezi Rachitan.

Flueratoare, Napi-porcesti-de-padu-re, Napii-porcului-de-padure, Vita-neagra. [fr. Herbe- aux- femmes-battues, Sceau-de-Notre- Dame;Haut-liseron ; g. S chm erw urz ].

aunts communis L. 4. plantaerbacee din fam. Dioscoreaceae,tulpina volubila ; frunz ele cordi-forme lungpetiolate sunt alterne;florile galbine-verzii, dioice suntdispuse in raceme axilare; fruc-tele bacciforme sunt rosii. Cresteprin paduri i tufisuri umbroase.Mai.

Foaie-de-vioarg (Trans.), .4 nemoneHepatica L., vezi Popilnic-iepuresc.

Foale-grasa, Grascioarii (Trans.),

dacoromanica.ro

102 ZACH. C. PANTU

Ingrasatoare. [fr. Grassette desAlpes; g. Alpen-Fettkraut,Fettstern]. Pinguicula al-pina L. 4. mica plantá erbaceedin fam. Lentibulariaceae, frunzelebasilare oblonge sau eliptice, dis-puse in rozeta sunt carnoaseviscos-glanduloase ; florile albe cupete galbine in launtru, intenulconic este scurt si gros ; fructulcapsula acurninata, rostrata.Pinguicula yulgaris L. 4. Se deo-sebeste de specia precedenta prinflorile albastre-violete, pintenulsubulat, mai scurt decal corola ;fructul capsula ovala rotunzita.Ambele specii cresc prin padurileumede i prin muschi in regiuneaalpina si subalpinti.

Fosie-in-fir, Vinca herbacea W. etKit. si V Inca minor L., vezi Sas-chin.

Foaltlne (Trans.), Cheirunthus CheiriL., vezi Micsunele-ruginite, Mat-thiola ihcana R. Br. si Matthiolaannua Sweet., vezi Micsandre.

Foarfeea-billtii. [fr. Stratiotes-aloès,Aloès-d'eau ; g. Krebsschere,Wasseraloë, Wassersage.].Strut/Wes aloides L. n. planta er-bacee aquatica, dioica din fam. Hy-

drocharitaceae-Stratiotoideae'frun-

zele rigide cu 3 muchi, dintat-spinoase pe margine, sunt dispuseIn rozete basilare ; florile albe sedeschid la suprafata apei. Crestecufundatti in ape stagnante i lm-curgatoare. IunieAugust.

Foiofoi, Yinca herbacea W. et Kit.Vinca minor L., vezi Saschiu.

Fonehiu, Vinca herbacea W. et Kit.si linea minor L., vezi Saschiu.

Foresten, Helianthemum alpestre Jacq.si H. rupifragum A. Kern., veziMalaoaie.

Forfeeari Conyol vulul arvensis L.,vezi

Fragit-titaraseri. [fr. Epinard-fraise ;g. Erdbeerspinat].Blituntvirgatum L. C). planta erbacee dinfam. Chenopodhceae, tulpina paniila Will foliata, frunzele tria.ngu!ar-lanceolate, profund-dintate; florile

dispuse in mid glomerula la sub-tioara frunzelor ; fructele sun t rosii.Creste prin locuri inculte si pie-troase, prin daramaturi, pe langäziduri si drumuri. IunieAugust.

FrAgar (Trans.), Morus alba L., veziDud-alb si M. niyra L., vezi Dud-negru.

Fragi, Fragaria elatior Ehrh., veziCapsuni.

Fragi, Fragi-de-pridure, Fragi-iepu-resti, Frangii (Maced.), Franzi(Maced.), Pomnita. [fr. Fraisier-des-bois, Fraisier-fressant ; g. G e-meine-Erdbeere, Wald-Erdbeere]. fi.tgui.ia yescaL. 21_. mica planta erbacee dinfam. Rosuce le, frunzele trifoliolate;florile albe; la rnaturitate fructelesunt uscate si imprastiate pe re-ceptacolul, devenit et-Amos si rosu.Acest receptacul impreuna cu ade-väratele fructe constituesc parteacomestibila, numita popular fragi,atat de cunoscute i pretuite pentrugustul lor dulce acrisor i foartearomatic. Creste prin poienile pa-durilor si pe coline. Mai Iunie.

Fragi-de- amp, Frajaria collinaEhrh., vezi Capsun.

Fragi-de-piidure, firagaria yesca L.,vezi Fragi.

Fragi-iepttresti, firayaria yesca L.,vezi Fragi.

FrìLgullL Moscusor. [fr. Herbe-musquée, Muscatelline ; g. B is a m-kraut, Moschusbliimchen.].Adoxa Moschatellina L. 21-. micaplantit erbacee din fam. Caprifo-liaceae, rizomul alb ; frunzele tri-foliolate penate ; florile galbine-verzii sunt dispuse cate 5, formandun fel de capitul cubic, floareaterminala tetramera, celelalte pen-tamere. Aceasta delicata plan* cuslab miros de mosc, creste prinpadurile umede si umbroase delacamp pang in regiunea subalpina.MartieAprilie.

Fragurel-neroditor.Potentilla mi-crantha Ram. 21_. mica planta er-bacee din fam. Rosaceae, tulpinascurta, repenta filed stoloni ; frun-

dacoromanica.ro


zele trifoliolate ; forte albe, peta-lele de lungimea sepalelor orimai scurte i obovale. Creste printufisurile i colinele uscate. Apri-lieMai.

Frangii, (Maced.), Fragaria vascaL., vezi Fragi.

Frlinghiu. [fr. Funaire-hygromé-trique ; g. Dr ehmo o s]. fi unanahyyrometrica Hedw. mica plantà er-bacee de un verde deschis (Musehi-Acrocarp) din fam. Funariaceae,tulpina simpla sau ramificatä labazit' ; frunzele oval-oblonge, scurt-acuminate, cele superioare maimari decat cele inferioare, conca-ve, imbricate si dese ; capsula pi-riforma,' (de forma unei pere) ne-simetricii, striata, Cu pedicelulflexuos, peristom dublu ; sporiigalben-rosietici verucosi. Cresteprin locuri umede i umbroase, peziduri, pe piimant prin padure.MaiIunie.

Frangostafilii, (Maced.), Ribes rlt-brum L., vezi Coactiza.

Franz! (Maced.), Fragaria yesca L.,vezi Fragi.

Frapsin (1laced.), Fraxi2zus excelsiorL., vezi Frasin.

Frasan, Fraxin us excelsior L., veziFrasin.

Frastn, Frasan, Frapsin (Maced.).[fr. Fré'ne ; g. Esch e]. Fraxi-uus excelsior L. D. frumos arboredin fam. Oleaceae, tulpina ajungeliana la 38 m. inalVme, scoa*cenusie; frunzele opuse, imparipe-naticompuse cu 7-15 foliole e-longat-lanceo/ate , acuminate siserrate; florile spar inaintea frun-zelor sunt polygame (flori mascu-

line'femenine si ermafrodite pe

acelas individ.) sau dioice, ele aunumai stamine i pistile fara ca-lice si corold ; fructul este o sa-mara. Creste in paduri, pe locuriumede mai cu sama in lunci. A-prilieMai.

Lenmul de Frasin intrebuintat inindustrie mai cu samil in rotilrie.Scoarta posede proprietilti aperitivesi febrifuge.

FrasIn-de-munte, Iraxinus OrnusL., vezi Mojdrean.

Frlistnel. [fr. Fraxinelle d'Europe,Fraxinelle commune; g. D ip tam].

Dictamnus albus L., syn. Die-tamnus Frazinella Pers. 21-. plantaerbacee la basa subfrutescenta dinfam. Rutaceae, tulpina, ramurileinflorescen0 acoperite cu periglandulosi ; frunzele alterne impa-ripenate cu foliole ovale sau lan-ceolate serulate si cu punctuatiunipelucide ; florile mari albe sau ro-zee cu vine rosii-purpurii sunt dis-puse in raceme terminale. Cresteprin locuri aprice, prin tufisuri,maracinisuri, pe lauga paduriprin poieni. Mai. Aceasta plantase cultiva adesea prin gradini, eaexala un miros balsamic puternic.Daca se aduce o lumanare aprinsaIn apropierea acestei plante, dupao zi calda si linistita, se observa'ca se inflameaza imediat oleul e-senVal degajat de ea, incunjuran-du-o astfel cu o aureola luminoa-sa, care nu vatama de loe planta.

Rtdàcina acestei plante posedeproprietilti tonice, stimulante, dia-foretice, febrifuge, autihelmintice

emenagoge.

Fratele-briboinlui (Trans. Brasov),Geranium alpestre Schur., vezi Bri-boi.

Frigor, Erythraea Centauriunt Pers.,vezi Fierea-pamantului.

Erythraea CentauriumPers., vezi Fierea-pamantului.

Frigurieil, Cintaura, Fierea-paman-tului, Tintaulii. [fr. Petite-Centau-rée; g,Nied liches - Tausend-giildenkraut]. Erythraea pul-chella Fries., syn. E. ramosissimaPers. O. sau 8. mica piantá er-bacee din fam. Gentianaceae, tul-pina foarte ramificata, ascuOt-pa-trunghiulara; frunzele ovale, maiadesea cu 5 nervure, cele infe-rioare nu sunt dispuse in rozetä;florile rozee, axilare i peduncu-late, lobii corolei lanceolati ; fruc-tul capsula lineara. Creste prin

dacoromanica.ro

104 ZACH. C. PANTU

fan* si poieni umede. IunieAugust.

rea, Scrophularianodosa L., vezi Buberic.

Frunzi-de-poteit, Iarba-drumurilor.[fr. Patte-d'oie ; g. Mauer - n-sefuss]. Chenopodium muruleL. O. plantá erbacee din fam. Che-nopodiaceae, tulpina ramificata dela butt' ; frunzele oval-romboidalede un frumos verde lucitor ; flo-rile verzii sunt dispuse in glome-rule axilare, forman.d un racemterminal. Creste pe langa garduri,daramtituri si pe langa locuri decultura. IulieSeptembrie.

Frunza-thletureI, Betonica officinalisL., vezi Vindecea.

Frunza-voinieului, Alliaria officina-lis Andrz., vezi Usturoitä i Sisym-brium officinaleScop.,veziBrá; ncutä.

Frunzi*ourg. [fr. Macis ; g. M a ci s,Muskatbliite]. Arilul carnos alsemintelor de Myristica fragransHoutt., product vegetal aromaticde coloare galbina, care consti-tuieste un important articol de co-mert, fiind un condiment multintrebuintat ; vezi Nucsoara.

Fru§itik (Trans.), Bellis perennis L.,vezi Banuti.

Fulled, Anthemis Cotula L., vezi Ro-monita-puturoasa.

Full° (3iIunt.), Narcissus poRicus L.,vezi Zarnacadele.

Fulii (Munt.), _Narcissus paticus L.,vezi Zarnacadele.

Fumitrici, Fumaria officinalis L.,

Giiluitii, 0 rnithogalum Umbe'llutumL., vezi Musa.

Crilnu§e, Anemone nemorosa L., veziFloarea- pastilor i Ornithogalumumbeliatum L., vezi Musa.

GAintw-galbenli, Anemone ranun-culoides L., vezi Pastita..

Floarea-ciutei (Muscel), Hi-sopir, Hisopirel, Turita-alba. [fr.Isopyre-Faux-Pigamon ; g. Mu -s ch elbliim c h en, Tolldocke].

Isopyrum thalictroides L. 21..

G.

si Fumaria ailluntii Lois.; vezi

FumitrItA, Fumàricà, Fumu-piimfm-tului, de - curca, Safterea,Sefterea. [fr. Fumeterre ; g. Er-d r au c h] . Fumaria officinalisL. O. mica si delicata, planta er-bacee din fam. Papaveraceae-Fu-marioideae, tulpina foarte ramifi-cata ; frunzele glabre, bipenati-secate Cu segmentele lanceolatede un verde-cenusiu ; florile pur-purii, dispuse in raceme laxe, Ca-liciul cu 2 sepale oval-lanceolate,dintate si de 3 ori mai scurte decatcorola si mai inguste decat tubulcorolei ; fructul globulos, mai latdead lung, trunchiat siusor emar-ginat la varf. Creste prin locurinasipoase, cultivate si inculte.MaiSeptembrie.Fumaria V ail-lantii Lois. O. frunzele de un verdeceliusiu cu segmentele mai adesealanceolate ; florile rozee sau al-burii, putin numeroase, sepalelefoarte mici, abia sà zarescochiul liber, i foarte caduce, elesunt mai inguste cleat peduncululscurt si gros al fructului ; frac-tele globuloase, obtuse si numaiIn tinerete prevazute cu un varfascutit. Creste prin locuri calca-roase cultivate si inculte. Iunie-Septembrie.

Fumu-primitatului, P umaria offici-nalis L. i Fumar/cc VaillantiiLois., vezi Fumarita.

planta erbacee, veninoasa din fam.Ranunculaceae, radacina groasii, ta-ratoare (repenta) cu fibre fascicu-late ; tulpina lunga i subtire estede ordinar simpla ; frunzele trifo-liolate, foliolele cu 2-3 lobi, verziputin glauce, moi, subtiri si cre-nate ; florile albe sunt micipatine, alterne la varf al tulpinei;caliciul cu 5 sepale albe, oblonge,patente si caduce ; corola cu pe-tale foarte mici obtuse, in forma,

dacoromanica.ro


de cornete, ingustate la Una ;fructele 1-3 folicule. Creste prinpaduri umbroase si umeele. A-prilieMai.

Gainute, Potentilla recta L., veziBurniana-de-cinci-degete.

Galbilnare-de-germe (Bucovina, Far-testii-de-sus), .Agrimonia EupatoriaL., vezi Turita-mare.

Canzelina sativaCrantz., vezi Lubit.

ClitIbli4oara (Mold.-Brosteni), Floare-de-lungoare, Galbinele, Iarba-de-I ungoare, Radacina - de - lungoare.[fr. Chasse-bosse, Corneille ; g.Gemeiner-Friedlos].Ly-simachia vulgaris L. 21.. planta er-bacee din fam. Primulaceae, tul-pina dreapta ; fruuzele oval-lun-garete, scurt-petiolote sunt opusesau verticilate ; florile galbine suntdispuse in panicule terminale mul-tiflore, caliciul cu diviziunile lan-ceolate acuminate, inconjurate deo margine membranoasi brunie;lobii corolei obtusi si neciliati pemargine. Creste prin fânete si lo-curi mlastinoase, pe malurile um-broase ale apelor. IunieIulie.

Hieracium Pilosella L.vezi Vulturia.

ClAlbenea, Chren it'd. [fr. Ra ifort-aquatique-j aune ; g. Or tw e c h-s elnde-Brunnenkresse].Nasturtium amphibium R. Br., syn.Sisynibrium umphibium L. 4. plantaerbacee din fam. Cruciferae, tul-pina la buá radicanta si stoloni-

iar in apa umflatii si fistu-loasa ; frunzele oblonge sau lan-leolate, spre bazti ingustate, den-ticulate sau serate, auriculate labaza sau si neauriculate, cele in-ferioare pectinate sau lirat-incise;florile galbine cu petalele mai lungicleat caliciul ; fructele siliculeeliptice sau aproape globuloase de2-3 ori mai scurte cleat pedun-culele florilor. Creste prin apestagnante sau lin-curgätoare, prinmlastini si VAAL MaiIulie.

Galbeue/e, Lysimachia punctata L.,vezi Iarbil-de-lungoare.

Boglari, Floare-de-leac,Piciorul-cocosului. Ranunculuspedatits W. et Kit. 4. planta erba-cee din fam. Ranunculaceae,cina cu fibre ingrosate ; tulpinaerectii; frunzele glabre, cele radi-cale petiolate, tripartite sau pe-dalate, cu lobii lineari intregi saubifizi, cele caulinare sesile 2-3ori partite, ori i intregi, Cu seg-mentele lineare sau lanceolate detot intregi florile galbine cu ca-liciul erect; fructele netede com-primate si reunite in spic. Cresteprin fänetele de pe coline, prinlocuri umede i putin sarate, prinlunci. AprilieMai. Ranunculuspolyanthemos L. 21-. planta erbaceecu tulpina patent-paroasa in par-tea inferioara si adpres-paroasaIn cea superioara ; frunzele infe-rioare palmatipartite cu segmen-tele tripartite, incise ; florile gal-bine-aurii, la värful peduncululuisulcat, caliciul Cu sepalele alipite(adprese) de petale ; fructele curostrul scurt i recurbat, asezatepe un receptacul piiros. Cresteprin paduri, tufisuri, rarisuri siprin

Wilbenele-de-munte, Boglari, Pi-ciorul-cocoplui. [fr. K a r p a t h e n-Hahnenfuss]. Ranunculus car-paticus Herbich., syn. R. dentatusBmgt. 21- planta erbacee din fam.Ranunculaceae, rizom lung ori-zontal, &Amos, cu putine fibre ra-dicale ; tulpina erecta, flexuoasa,cilindricAsi fistuloasa cu 1-3frunze scurt-petiolate sau sesile ;frunzele paroase, cele inferioarelung-petiolate, palmatilobate, cu 5lobi, incis-dentati; frunzele cu con-turul reniform-cordat ; florile marigalbine-aurii la värful peduncu-lului cilindric, paros, lung si uni-flor, sepalele paroase, la inceputalipite, pe urma reflexe i caduce;fructele bombate, carinate cu unrostru foarte scurt i recurbat, in-gramadite pe un receptacul paros.Creste prin padurile si poienile

dacoromanica.ro

1O6 ZACH. C. PANTU

din regiunea montanä i subalpinä.MaiIunie.

Galbenele- de - plidure, LysimachiaNummularia L., vezi Drete.

Galbeaele-de-pfidure.[fr.Renoncule-des-bois ; g. Hainhahnenfuss].

Ranunculus aureits Schleich.,syn. R. lionorosus DC. 4. plantaerbacee din fam. Ranunculaceae,rizom scurt, gros, vertical cu fi-bre radicale subtiri; tulpina e-recta multiflorti, acoperita cu peri

patenti sau refiecsi ; frun-zele inferioare lung-petiolate pal-matipartite cu 3 5 segmente lat-obovale, cele superioare aproapesesile, palmatisecte cit 3-5 seg-mente lineare intregi sau incis-dentate ; florile galbine aurii lavärful pedunculului sulcat; fructelefoarte comprimate, marginate, gla-bre, netede cu rostru lung la värfrecurbat, dispuse pe receptacululpäros. Creste prin pädurile um-broase si prin poienile dela munte.

Giilbenu§, Canzelina sativa Crantz.,veci Lubit.

Gillbenule, Caos el ina sativa Crant7.,vezi Lubit, Potentilla recta L.,vezi Buruiana-de-cinci-degete siPotentilla Seipna L., vezi Scrfinti-toare.

Wilbenusi, Iarba-gtiinilor. [g. B or-stige-Grundfeste, Borstige-Pippau, Schnabelpippaud.Crepis selosa Haller fil., syn. liarle-

setosa DC. a sau e. plantiierbacee din fam. Compositae,pina erecta, ramificatä, rosieticain partea inferioarä, acoperita cuperi aspri si rigizi ; frunzele infe-rioare, dispuse in rozeta sunt si-nuate sau runcinat-penatifide, celesuperioare intregi, sinuat-dentate,rar incise la baza; florile galbine,dispuse in capitule totdeauna e-recte, involucrul si pedunculii ca-pitulelor sunt acoperiti cu periaspri setiformi ; fructele achenerostrate. Creste prin locuri virane,pe dimpuri si pe marginea dru-murilor. Iunie August.

Grfabinare, Pälämidh, Pälamida-bo-i angiilor. [fr. Sarrette ; g. S c h ar t e].

8erratula Vnctoria L. 4. plantaerbacee din fam. Compositae, tul-pina spre värf ramificatä; frunzelefin-dintate intregi, lirate sau pe-natipartite ; florile purpurii, dis-puse in capitule, insotite de uninvolucru, format din bractee lan-ceolate ascutite, rosii-purpurii la;d'uf i sträns acoperindu-se una pealta; fructele achene cu un papusalb-galbui sau rosietic. Cresteprin fänetele umede din ptiduri

tufisuri. IulieAugust.Galbinele, Calendula arvensis L.,

vezi Hilimicä si Calendula offici-nalis L., vezi Filimicá, LysimachiaNummularia L., vezi Drete, Lysi-machia punctata L., vezi Iarba-de-lungoare i Lbsimachia vulgarisL., vezi Galbasoarä.

Galbinele (Bucovina), Cautharelluscibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.

Galeobdolon tuteumvezi Sugel-galben.

Gfilblort, Cantharellus cibarius Fr.,vezi Bureti-galbeni.

GrtIleeavA, Del phinium Consolida L.,vezi Nemtisori-de-cämp.

GarbitA, Gärbitä. [fr. Limodore-a-feuilles-avortées ; g. D ti n z e I,Unechter-Dingel]. Limo-dorimi abortmum Swartz. 4. plantaierboasti palicl-violacee din fam.Orchidaceae, tulpina färä frunze,rigicia, groasä si acoperitä de solziinvaginanti ; florile mari violet-deschise sunt dispuse in spic alun-git, labelul oval, undulat, pinte-nul subulat indreptat in jos este delungimea ovarului. Creste prin pä-duri in teren calcaros.

Criirn4or (Maced.), Zea Mays L.,vezi Päpusoi.

~10. Quercus conferta Kit. t.frumos arbore din fam. FagaceueCu ramurelele tinere velutin-pu-bescente; frunzele la värful acestorramurele sunt indesuite si maripana la 15 cm. lungi si 7 cm. late ;ele sunt sesile oblong-obovale labasa emarginate si profund-pena-

dacoromanica.ro


tifide, lobii obtusi intregi sau sub-lobati ; florile monoice cele mas-cule In lungi amente filiforme celefemele solitare, inconjurate de uninvolucru, fructele numite ghinde,se afla la varful ramurilor, la sub-tioara fruzelor agregat-sesile. Gas-nita formeaza paduri sau dum-brave mai cu seamä fu regiuneasesurilor. Mai.

Garoafri, Carafilä (Maced.), Caram-filä ( Maced.), Cuisoare, Flori-dom-nesti (Trans.), Gat oafa-de-gradina,Garoafla (Maced.), Garoafle, Ga-rofil, Negina, Neginea, Sacfiu(Trans.), Vasdoaga (Trans.). [fr.Oeillet-a-bouquets, Oeillet-des-jar-dins ; g. Grasnelke, Nelke].Dianthus Caryophyllns L. 4. plan-ta erbacee glauca (verde-albastrie),din fam. Caryophyllaceae, frunzelelineare glabre, cu marginea ne-teda ; florile roii, rozee sau albecu miros foarte placut, solzii (squa-mele) caliciului extei ior sunt lat-ovali sau romboidali cu un varfascutit, i ajung cam panä laI 4 din lungimea caliciului ; corolaCu petalele lungunghiculate culim-bul crenat fntins si la baza faraperi. Aceasta planta originara dinregiunea mediteraniana se cultivamult i prin pärtile noastre. Iulie-August.

Garoafal-de-gradini, Dianthus Ca-ryophyllus L., vezi Garoafti.

Garoare, Dianthas barbatas L., veziGarofite-de-gradinti.

Garoafe, Garofite-de-munte. Di-anthus compactas Kit. 21-. plantderbacee, glabra din fam. Caryo-phyllaceae, frunzele inovatiuniloroblong-lanceolate, in petiol fngus-tate, cele caulinare ingust-lanceo-late, pe margini serulat-scabre,vaginile de 2 ori mai scurtet de-cat latimea frun7elor, toate frun-zele cu 5-7 nervure; florae mari,purpuriu - deschise fa.sciculat-in-grämädite la varfuitulpinei, squa-mele caliciului sunt erbacee, pur-puriu-brune, ovale, subit-ingustate

lung-aristate, aristele de lungi-

mea caliciului sau i mai lungi,caliciul de coloare purpuriu-bruna,bracteele ovale, foliacee, foartepatente si flexuoase. Creste prinpasunile montane si alpine. Iu-nieAugust.

Garoafe, Dianthus superbas L., veziGaroafe - de- munte, Matthiola in-cana R. Br., vezi Micsandre siNola °do, ata L., vezi Toporasi.

Garoafe-de-eamp, Dianthus Carthit-sianoruin L., vezi Garofite.

Garoafe-de-munte, E lori-domnesti,Garoafe, Garoafe-salbatiee, Garo-fll. [fr. MignardiQe-des-prés ; g.Pfauen-Nelke, Pracht-Nel-k e]. Dianthus superbus L. 21-

planta erbacee din fam. Caryo-phyllacene, frunzele verzi ca iarba,linear-lanceolate si acuminate; flo-rile albe sau rozee i cu mirosplacut, cate una, ate cloud san maimulte pe aceeasi tulpinä, petalele,acoperite Cu peri purpurii sunt a-flame si de mai multe ori divizate.Creste prin fanetele, poienile

umede din munti. IulieAuguSt.

Garoafe-sfilbatice, D;anthus Carthn-sianoram L., ve7i Garofite si Di-anthus superbas L., vezi Garoafe-de-munte.

Garoaild (Maced.), Dianthus Caryc-phyllus L, vezi Garoafa.

Garoafie, Dianthus Caryophyllus L.,vezi Garoafa.

Garolil, Caryophyllus L.,vezi Garoafa si Dianthus superbtesL., vezi Garoafe-de-munte.

GarofitA,DianthusspiculifoliusSchur.,vezi Barba-ungurului.

Garofitit-de-mare, Statice GmeliniWilld., vezi

Garofita - mitre! , Statice GmeliniWilld., vezi

Garofite, Cui.soare, Garoafe-de-camp,Garoafe-sälbatice. [fr. Oeillet-des-Chartreux ; g. Kart häuse r-Nelke]. Dianthus Carthusiano-11071 L. 21-. plantA erbacee dinfam. Caryophyllaceae, tulpinE ne-paroasa ; frunzele lineare, cu va-ginile de 4 ori mai lungi decat

dacoromanica.ro

108 ZACH. C. PANTU

latimea frunzei ; florile purpuriisunt grupate inteun fascicul de6 flori, uneori mai putine sau maimulte, limbul corolei este de ace-ias lungime cu unghicula. Cresteprin fanete uscate, prin livezi sipe coline. ItmieAugust.

Garofite, Cuisoare. [fr. Oeillet-de-Chine; g. Chinesische-Nel-k e.] Dianthus chinensis L. 0.C). plantä erbacee, glabra, din fam.Caryophyllactae, tulpina foarte ra-mificata, cu ramuri la inceput in-tinse, apoi erecte; fruazele linear-lanceolate de un frumos verde sauglaucescente; florile mari, solitarela varful tuturor ramificatiunilorsunt numeroase, simple sau invo-alte, de colori variabile, caci elepot fi rosii, albe sau pestrite; ca-liciul este insotit de bractee li-near-lanceolate, ascutite, cam delungimea tubului sau, corola cupetale, putin päroase si neregulatincis-dentate. Originara din China,mult cultivatä si prin pärtile noas-tre ca planta decorativa, pentruflorile sale frutnoase, prin culturas'a obtinut numeroase varietatihorticole. MaiSeptembrie.

Garoffte-de-griidinii, Garoafe. [fr.Jalousie, Oeillet-de-pate; g. B a r t-Nelke]. Dianthus barbutus L.,4. planta erbacee din fain. Ca-ryophyllaceae, glabra, frunzele lan-ceolate, scurt-petiolate, bracteeleexterne linear-lanceolate, foarteascutite i recurbate; florilemiros sunt purpurii, albe sau ro-zee Cu puncte albe, uneori i in-voalte. Florile de ordinar foartenumeroase sunt dispuse in fasci-cule, grupate inteunul sau maimulte buchete terminale. Plana'originara din vestul Europei, cul-tivata si pe la noi pentru florilesale frumoase. IunieIulie.

Garoftte-de-munte, Dianthus COM-

pactus Kit., vezi G-aroafe.Gisearitii. [fr. Tourette, Corbeille-

d'argent ; g. Alpengänse-kresse]. Arabis alpina L. 4.mica planta erbacee din fam. Grit-

ciferae, tulpina sur-paroasa ; frun-zele oblong-lanceolate dintate, aco-perite eu peri putin albiciosi; flo-rile numeroase suut albe. Cresteprin crapaturile stancilor i prinlocurile pietroase din regiunea al-pina i subalpinä. MaiAugust.Melif. i Arabis hirsuta Scop. a.*i 4. [fr. Arabette-hérissée; g.Rauhhaarige-Gänsekresse]mica planta erbacee din fam. OW-ciferae, tulpina acoperita in par-tea inferioarä cu peri aspriisimpli; frunzele, acoperite Cu periasprii bifurcati, sunt cordiforme labaza sau trunchiate; florile micisunt albe. Creste prin locuri aridesi pe coline. MaiIunie.

Giturele, bifolia L., vezi Vio-rele.

Orchis fusca Jacq., veziPoroinic i Orchis Norio L., veziUntu-vacei.

Gemanaritii, Bujorei, Poroinic, Scu-lätoare. [fr. Orchis - papillon ; g.Schmetterling-Knaben-krautd. Orchis papilionacea L.4. mica planta erbacee din fam.Orchidaceae, tuberculii intregi glo-bulosi; tulpina dreapta, rigida Omitla 30 cm. malta; frunzele scurte,oval-oblonge (invaginante) imbrit'-tiseaza tulpina ; florile mari sifrumoase sunt purpurii, dispuse inspice laxe, ovale, pauciflore, labelulmare rotund-oval, intreg sau din-tat, pintenul conic ascutit, atarnain jos, bracteele mari purpurii.Creste in grupe prin livezile us-cate, pe colinele expuse soarelui

prin tufise. AprilieMai.Genistra Genista tinctoria L., vezi

Drobitä.Georginii (Trans.), Dahlia variabilis

Desf., vezi Gherghind.Georgite (Banat), Convallaria 9najalis

L., vezi Lacramioare.GheabA (Mold.), .Armilluria

Vahl., vezi Ghebe.Gheabii-de-brad (Mold.). [fr. Cou-

lemelle - d'eau, Fausse - golmelle,Fausse-Golmette].Lepiota clypeo-laria Bull., syn. -4garicus clypeola-

dacoromanica.ro

PLANTELE CCNOSCUTE DE POPORDL immix 109

l'iltS Fr. Ciuperci comestibild dinfam. Agaricaceae, päläria albA, sub-tire, citrnoasil la inceput qi netedä,apoi acoperitil de solzi (squame),de ordinar roqietici ; lamele albe,putin gàlbui sau roqietice stint li-bere qi apropiate ; piciorul (stipi-tele) alburiu, fragil, lung qi sub-tire, fistulos qi nebulbos la baziieste acoperit de squame (solzi)floconoase, inelul floconos-squamosdispare de timpuriu. Ciupercii cunumeroase varietati. Creqte pe pa-mOnt in pàdurile umede qi um-broase de fag qi de brad ; vara-toamna.

GheabA-de-plidure (Mold.). Golly-bia longipes Bull., syn. AgariensAmyl pes Bull. Ciuperch comestibiladin fam. Agaricaceae, ptildria ctir-noasti, subtire, conic-intinsä, us-catil i catifelat-päroasii, de co-loare deschis-roqietici sau brunie;lamele albe, rotunzite, foarte dis-tantate, spori sferoidali ; piciorul(stipitele) terminat printeo 111130rtidOcinii fusiformil, este plin, ri-gid, fragil, catifelat-piiros qi laurmä sulcat. Carnea albA, fOrägust qi färti miros este tare. Creqteprin pädurile umbroase de brad ;vara qi toamna.

Gheata, Ghetarii. [fr. Herbe-glace, Glaciale ; g. E is pfl an z

Mesembryanthemum crystallitiumL. a plantä erbacee, carnoasti dinfam. Aizoaceae- Ficoideae, tulpinaintinsä pe pämänt; frunzele, mari,ovale, sesile imbrätoqänd tulpina,ele sunt alterne, plane, undulate qiacoperite cu numeroase papile albeatransparente, având aspectul unormici boabe de ghiatä; florile mici,albe, dispuse la subtioara frunze-lor (axilare), sesile qi cu nume-ro^se petale linear-ascutite; fruc-tul o capsulti. Originarri din sudulAfricei (Cap), uneori cultivatä pringradini ca plantä ornamentald. Iu-lieAugust.

Ghebe, Gheabil (Mold.). [fr. Pibou-lado, TAte-de-Méduse ; g. Hain-mas ch].Armillaria mellea Vahl.,

syn. Agaricus inelleus Fi. Dan. Ciu-percit comestibili din fam. Agari-caceae, päläria putin-carnoasii, decoloare galbind-maslinie la inceput,devenind mai tärziu galbin-brunieeste convex-planä qi acoperitä demici solzi ptiroqi i negricioqi, cariuneori dispar, marginea intinsd

iieste striat : famele palid-galbinesunt decurente printeun dinte, labat] finete previizute cu mici punctebrun-roqietice, sporii albi; piciorul(stipitele) plin, gälbui sau bruniuare la jumiitatea sa superioarä uninel alb, ascendent qi persistent.Carnea albii, fragedfl cu mirosdulce are un gust acriqor. CreqteIn grupe cespitoase pe rild6,cinelearborilor qi pe lemnele putrededin padurele de brad qi de fag ;toamna. AceastO ciupercii, fiindparasitii este stricticioasä arborilor.

Ghemele-popii,Aristolochia ClematitisL, vezi Remf.

Gheocei, Galanthus nivalis L., veziGhiocei, Leucojum aestic um L.qi Leucojum vernum L., vezi Ghio-cei-bogati, Narcissus poëlicus L.,vezi Zarnacad ele si NarcissusPs,2«lo iVarcissus L., vezi Zarna-cadea.

Gheocei-bogati, Leucojuni aestivumL. qi Leucojum vernum L., veziGhiocei-bogati.

Gheocei-de-ghioc, Galanthus nivalisL., vezi Ghiocei.

Gheocel-de-grtidinh, Narcissus pog-ticus L., vezi Zarnacadele qi Nar-cissus Pseudo-Narcissus L., veziZarnacadea.

Gheocei-de-munte, Narcisus radii-fiorus Salisb., vezi Coprine.

Gheocel-mari, Leucojum aestivum L.qi Leucojum vernum L., vezi Ghio-cei-bogati.

Gheocei-miel, Galanthus nivalis L.,vezi Ghiocei.

Gheorghin (jud: Ilfov), Crataegusmonogyna Jacq , vezi Packed.

Gheorghina, Dahlia varia-bilis Desf.,vezi Gherghinii.

Gherghin, Crotaegus ?nonogyna Jacq.,vezi

dacoromanica.ro

Gherghina, Dalie, Georgin (Trans.),Gherghine (Trans.), Gheorghinä.[fr. Dahlia, Dahlia des jardins ; g.Dahlie, Georgine].Dah-lia variabilis Desf., syn. Georginavariabilis Willd. 4. planta erbaceedin fam. Compositae, radacina cufibre umflate tuberculoase, fusi-forme, airtime qi fasciculate; tul-pina robusta, goal a inlauntru(flstuloasii), ramificata este glabrasau pubescent ti ; frunzele opuse,neregulat penatisecate sau bi-penatisecate cu segmentele oval e,ascuVte, serat-dentate sau incise ;florile mari, dispuse in frumoaseqi mari capitule la värful pedun-culelor axilare, la inceput plecatein jos ; florile marginale ligulatesunt femele, adeseori nefructifere;fructele achene. La specia tipiciiflorile centrale galbine sunt mici

tubuloase, cele marginale ligu-late abia vizibile i viu coloratein rop stacojiu. Aceastä planta,originara din Mexico, introdusamult cultivatii, ca planta orna-mentala, §i prin partile noastre,are numeroase variettiti de forme§i colori, ea poste fi cu capitulelevoluminoase, avänd toate florileligulate sau, toate tubuloase, cutuburile largi, divers colorate,uneori unicolot e, alteori impes-triOte, qi punctate de colori bizaregi variabile; florile de Gherghinapot avea toate nuanele de alb,galben, ro§u gi violet. August-Octombrie.

Gherghine (Trans.), Dahlia varia-bilis Desf., vezi

Ghetark Mesenibryanthemum crysta-llinum L., vezi Ghean.

Ghiazina (Maced.), Mentha piperitaL., vezi Isma-bunä.

Ghleitori (jud. Dambovita i Muscel),Colchicum autumnale L., vezi Bran-du§a-de-toamnii.

Ghieitori (Pite0i), Erythronium Denscants L, vezi Maseaua-ciutei.

Ghimber, rizomul aromatic de Zuz-giber officinaleRosc., vezi Ghimbir.

Ghimblr (Trans.), Ghimber, Gimbir,

Imbir, Ra-&Acing-de-piper-alb. [fr. Gingem-bre ; g. In gw e r]. Rizomularomatic de 2ingiber officinaleRose., syn. Amomunt Zingiber L.4. planta erbacee din fam. Zin-giberaceae, rizornul tuberculos ,orizontal, articulat, gros ca de-getul, coriace, gälbui la exterior,alb sau roqietic la interior ; acestrizom emite 3-4 tulpini sterile,

cilindrice inconjurate devaginele frunzelor ; frunzele al-terne, distice, lung-lanceolate, en-siforme cu o scurn bilo-ban', in partea inferioara au olunga vagina despican ; florilegalbui, dispuse in spice ovale,dense, purtate de o tulpina scapi-forma solzoasa, mult mai sewn(teat tulpinele sterile, labelul flo-rilor este oboval inchis-purpuriusi cu puncte galbine, floarea cuo singura stamina, ovarul Cu 3loje, cu un stil lung qi subtire,terminat printr'un stigmat con cav ;fructul o capsula ovalä triangulariicu serninte negricioase ea mirospläcut i cu un gust aromatic amar.Aceasti planta, originara' din Asiatropicalii, sà cultiva in Mexico,dar mai cu seama in Jamaica ; inEuropa se poate cultiva numaiIn florarii calde.

Rizomul acestei plante intrebu-intat ca aromatic si in medicinapentru a combate odontalgiile, dis-pepsiile atonice, si la exterior pen-tru cataplasme revulsive (RhizomaZingiberis».

Ghimparitri, Iarba-ghimpoasii, Iarba-vatilmaturei. [fr. Crypsis piquant ;g. Dorngras]. Crypsis acu-leata Ait. C). mica' planta ierboasadin fam. Gramineae, tulpina rami-ficata; frunzele foarte ascutite; flo-rile verzii cu 2 stamina, dispuseIn spice semiglobuloase, inconju-rate de cele 2 frunze superioare.Cre0e prin fânetele umede i lo-curile skate. AugustSeptembrie.

Ghimpe, Pasul-drochiei, Scai-ghim-pos, &Mete. [fr. Chardon- étoilé,

110 ZA.CII. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMA.N 111

Chausse-trape ; g. D istelartige-Fl o c kenb lum e]. CentaureuCalcitrapa L. C). planta erbaceedin fam. Compositae, tulpina foarteramificatd, lanos-paroasa ; frunzeleprofund- penatifide cu segmentelineare, dintate,frunzele inferioarepetiolate, cele superioare sesilecele mai de sus nedivizate; florilepurpurii, dispuse in capitule ovoid-oblonge, terminale i laterale, so-litare, aproape sesile, insotite deun involucru Cu totul glabru, fo-liolele sale palmat - spinoase, cuspinul mijlociu puternic, mai lungdecat capitulul ; fructele achenealbe, comprimate si fárä papus.Creste prin locuri sterile, ruderale

inculte, coline aride, pe mar-ginea samanaturilor si a drumu-rilor. IulieSeptembrie.

Ghimpe, Cirsium lanceolatu»t Scop.,vezi Scai.

Ghimpe, Ghimpe-paduret. [fr. Épine-de-rat, Fragon - piquant, Petit-Houx; g. Mäusedornd. Rus-cus aeuleatus L. t. subarbust, tot-deauna verde, din fam. Ldiaceae,rizom oblic, tarator cu fibre ra-dicale foarte lungi, groase si car-noase ; tulpina rigida, flexibil5, ci-lindricrt striatti i ramificatit inpartea superioara, inconjurata labaza, in tinerete de qquame mem-branoase, invaginante ; ramurileplane latite in forma de frunza(eladode) sunt ovale acuminate siterminate printr'un spin, ele suntverzi, sesile, foarte coriacee; frun-zele mici sunt reduse la solziCu 1 nervura principala; florileverzui, mici sunt dioice si dispusecate una sau mai multe pe ner-vura mediana a cladodei; ele suntinsotite de o bractee scarioasa uni-nerviata si cuspidatä; perigonulrotaceu cu 6 diviziuni, 3 stamine,concrescute in tub, in partea in-ferioarrt; fructul o boaba (baca)rosie cam de marimea uneiea persista si peste iarna. Cresteprin paduri i tufisuri. Martie-Aprilie.

Rizomul si radacinile posed pro-prietati amare, aperitive si diure-tice.

Ghimpe, Xanthium spinosum L., veziHolera.

Ghimpe-mare, Onopordon A eanthiumL., vezi Scai-magaresc.

Ghimpe-pilduret, Ruscus aculeatusL., vezi Ghimpe.

Ghindit, Glindà (Maced.). [fr. Gland ;g. Eck er, Eichel.]. Fruc-tul diferitelor specii de Quercus L.

anume : Q. Cerris L., vezi Cer ;Q. con ferta Kit., vezi Garnita ; Q.pedunculata Ehrh., vezi Gorun ; Q.pubescens Willd., vezi Tufan ;Q. sessiliflora Smith., vezi Stejar.

Ghinturit, Entura, Enzura, Pierea-pamantului, Ghinturea, Ginturit,Intura, Ochincea, Ochincele, Ser-pantit (Bucovina). [fr. Croisette ;g. Kreuz-Enzian]. Gen-liana cruciata L. 4. planta erba-cee din fam. Gentianaceae, frun-zele lanceolate trinerviate, con-crescute la baza inteo tea* careimbrätiseazti tulpina ; florile cam-panulate albastre si tetramere suutingramadite inteun buchet la vat.-ful tulpinei. Creste pe coline siprin poienile din paduri. Iulie-August.

Rtidricina acestei plante are pro-prietati tonice si febrifuge.

GhinturA, Gentiana excisa Presl.,vezi Cupe, Gentiana lutea L. §iO. punctata L., vezi Enturii.

Ghinturea, Gentiana cruciata L., veziGhinturti.

Ghioc, Centaurea Cyanus L., veziVinetele, Gentaurea phrygia L.C. pseudophrygia C. A. Meyer.,vezi Dioc.

Ghtocei, Aisor, Clopotei, Coconei,Gheocei, Gheocei-mici, Gheocei-de-ghioc, Gioarele, Primavarita.[fr. Perce - neige, Nivéole ; g.Schneeglöckchen.]. Galan-thus niva lis L. 4. mica planta er-bacee bulboasii din fam. Amaryl-lidaceae, bulbul oval, tulpina cu o

dacoromanica.ro

112 ZACFI. C. PANTII

singurä floare alba i plecatä injos, segmentele interne ale peri-antului jumatate mai scurte cleatcele externe, sunt obovale cu-neiforme, profund-emarginate custriatiuni verzi la interior si cupete verzi la exterior ; frunzelelineare, de ordinar douä, sunt ob-tuse si glaucescente. Creste prinpaduri si fânete umede pitna susin regiunea subalpina. FebruarieMartie.

Itiocei (Trans.), Leucojum aestivionL. si Leuojum vernum L., veziGhiocei-bogati.

Ghioeei-bogati, Cocosei, Gheocei,Gheocei - bogati, Gheocei - mari,Ghiocei (Trans), Ghiocei - mari,Luce, Nodute, Omatute, Pelesei(Muscel). Leucojum aestivum L. 21..[fr. Nivéole-d'été ; g. Sommer-knotenblum e], plantä erba-cee, bulboasii, din fam.daceae, tulpina scapiformii, bian-guloasti, fistuloasti ; frunzele li-neare, obtuse, usor carenate, deun verde deschis ; florile albe,plecate in jos, reunite ate 4-8intr'o umbelti, inconjurate de ospatä, periantul cu 6 diviziuniegale, ovale, albe cu câte o pataverde la värf ; fructul capsulti car-

Creste prin fänete umede.AprilieMai. i Leucojum vernumL. 21.. [fr. Nivèole - printanière,Grelot - blanc ; g. Grosse s-Schneeglöckchen, Knoten-blume.], florile mari, albe si odo-rante sunt solitare sau mai rarate 2, inteo spata, la värful tul-pinei scapiforme. Creste prinduri umbroase si prin livezi deluncti. FebruarieMartie.

(Mom:A-mart, Leucojum aestivum L.Leucojum vernum L., vezi Ghio-

cei-bogati.Ghiocel-de-toamnii. [fr. Amaryllis-

jaune, Faux-Safran, Narcisse-d'au-tomne ; g. Gelbe-Lilie.].Sternbergia lutea Roem. et Schuh.,syn. Amaryllis tutea L. 21- midiplanta erbacee, bulboasä din fam...-Imaryllidaceae, bulbul In forma de

park' are mai multe tunici negri-cioase ; frunzele de un verde in-chis sunt lineare, obtuse, mai multsau mai putin arcuat-curbate, aparIn acelas timp cu florile i suntmai luugi decat tulpina scapifor-ma, de ordinar uniflora; floareamare si frumoasii, galbinti-aurie,este erecta, turbinat-campanulatä,cu tubul scurt in forma de pfil-nie, limbul cu 6 diviziuni oblonge,obtuse, putin concave, dintre care3 interne ceva mai scurte ; sta-minele galbine mai lungi dealtjumatatea limbului, stigmatul ne-lobat ; fructul o boabri (baca).Aceastä specie originará din re-giunea mediteraniana (sudul Eu-ropei) creste cultivatä ca plantàdecorativii si prin pärtile noastre.SeptembrieOctombrie.

Ghiorele (Mold.), Scilla bifolia L.,vezi Viorele.

Ghircit, Grilu-tare. [fr. Blé-dur ; g.Hartweizen, Glasweiz en,Gerstenweiz en]. Yriticumdurum Desf. G. planta ierboasti dinfain. Gramineue, tulpina (paiul) inpartea superioara puna nu fistu-loasa; frunzele plane; spicul lung

subtire sau gros si scurt, pa-trunghiular cu rachisul persistent,spiculele mai adesea Cu 4 flori ;glumele au o carina proeminenta,aproape aripata, glumela inferi-oará comprimatii. carinata si tot-deauna prevazuta cu o arista

foarte lungA. Fructul este ocariopsti naciti, tare si sticloasa,mai scurtà sau mai lunga, spreambele capete ingustata si uneoribinisor lateral comprimatä. Famaobtinuta din gräuntele acesteiplante, este foarte avutti in gluten.Cultivatti ca plantd alimentara cudeosebire in regiunea meditera-nianti. IunieIulie.

Ghirtoci ( Trans. Brasov -Sleek),prunele tinere diformate si trans-formate de ciuperea Exoascus PruniFuck. vezi Urlupi.

Ghisdei, Ghisdei-mtinunt, Ghisdel(Bucovina1, Motocei (Bucovina),

dacoromanica.ro


Trifoiste, Trifoiste-colturata, Vis-dei. [fr. Cornette, Pied-de-poule;g. Hornkleed. Lotus cornicu-latus L. 21 planta erbacee cu tul-pina rigidä, intinsa sau ascen-denta, din fam. Leguminosae-Pu-pilionaceae, frunzele trifoliolate,ca foliole obovale oblonge; florilegalbine sunt grupate de regulacate 5 in umbele, dintii caliciuluilanceolati inainte de inflorire suntconiventi, corola cu stindardulsuborbicular, carena indoita in-tr'un unghiu drept ; fructul o le-guma glabra. Creste prin

uscate, prin livezi si fame-0in regiunea campeana si muntoasa.MaiSeptembrie. Meld.

Ghlsdei, Lotus uliginosus Schkuhr.,vezi Ghisdei-mare si Medicago fal-cata L., vezi Culbeceasa.

Ghisdei-eu-patru-muchi, Ghisdei-mare. [fr. Tetragonolobe-siliqueux;g. Schotentragende-Spargel-bohne, Schotenklee].letra-gonolobtes siliquosas Roth., syn.Lotus siliquosus L. 21. planta erba-cee din fam. Legunzinosae-Papilio-naceae, tulpina mai adeseape pamant ; frunzele trifoliolate,foliolele oboval-cuneiforme, stipu-lele ovale, ascutite ; florile mari,galbin deschise, foarte lung pe-dunculate, cu pedunculul de 2 orisau de 3 ori mai lung cleat frunzasunt solitare, foarte rar cate 2;fructul este o leguma (pasta*glabra i ingust-aripata. Cresteprin livezi. MaiIunie.

Ghisdei-mrtnunt, Lotus corniculatusL., vezi Ghisdei.

Ghlsdel-mare, Ghisdei, Trifoiste, Vis-dei. [fr. Lotier-des-marais, Lotier-majeur ; g. Sumpf-Hornkle

Lotus uliginosus Schkuhr., syn.L. major Smith. 21.. planta erbaceedin fam.Leguminosae-Papilionaceae,tulpina robusta, adesea goala inlauntru (fistuloasii) ; frunzele tri-foliolate cufoliolele oboval-oblongemarisoare si intregi, stipulele or-bicular-cordiforme; florile galbinedispuse Cate 10-12 in mici um-

bele, dintii caliciului recurbatiinte de inflorire ; carena ovala labaza sa ingasteaza pe nesimtiteinteun cioc (rostru) ; fructul o le-guma glabra. Creste prin locuriumede,livezi mlastinoase, pe Magrituflsuri, santuri si gropi pe langa,sosele IulieAugust.

Ghisdei-mare, Tetragonolobus sill-quosus Roth., vezi Ghisdei-cu-pa-tru-muchi.

Gliisdel (Bucovina, Grainesti), Lo-tus corniculatus L., vezi Ghisdei

Gimbir, rizonul aromatic de Zin-giber officinale Rose., vezi Ghimbir.

Ginistru, Drob, Drobusor, Drog,Grozama. Genista oligosperniaA ndrae., syn. G. Sigeriana Fuss.mic aibust din fam. Leguminosae-Papilionaceae, tulpina culcata lapamant (prostrata), in partea su-perioara putin paroasa, anguloasaca linii elevate, ramurile angu-loase si ascendente ; frunzele ob-long-lanceolate, sau oblong-ovale,glabre, pe margini ciliate ; florilegal bine, mari sunt indesuit capitat-agregate la varful rtimurelelor, pe-dicelii mai scurti cleat caliciulglabru, corola si legumele glabre.Difera de G. tinctoria L. mai cuseama prin ionorirea mai timpu-rie, prin florile evident mai mari simai indesuite, prin bracteele de-crescente, insä la fel cu frunzeletulpinei. Creste prin pasuni in re-giunea montanti si alpina. MaiIunie.

Gintstru, Genista tinctoria L., veziDrobitä.

Gintura, Gentiana cruciata L., veziGhinturii.

Gioarele, Galanthus nivalis L., veziGhiocei.

Gioian (Mold.), Oenanthe crocata L.,vezi Joian.

Giorele (Trans, Rodna), Scilla bifo-lia L., vezi Viorele.

Gipsarita, Gypsophila paniculata L.,vezi Ipcarige.

Giugan (Mold.). Armillaria impe-rialis Fr., syn. .Agaricus imperialisFr. Ciuperca comestibila din fam.

8

dacoromanica.ro

114 ZA CH. C. PANTU

Ayaricaceae, palaria ro0etic-brunä,compacta, tai e, la inceput con-vexa, apoi intinsa, obtusti, glabrá

acoperitti cu squame adprese,marginea foarte rasucita ; lamelelung-decurente, dese, albe apoigalbui ; piciorul (stipitele) solid,compact, la baza ingustat in formade con ; inelul dublu, alburiu, sul-cat in partea inferioara. Creqteprin padurile de conifere ; vara.

Giugastru, Acer campestre L., veziJugastru.

Giugiumit, Mentha piperita L., veziIsma-bunti.

Giuneaptne (Maced.), Jum:perus nanaWilld., vezi Ienupar-pitic.

Verigariu (Trans.). [fr. Era-ble; g. Russischer-Ahorn].Acer tataricum L. t. mic arbore dinfam. Aceraceae Cu frunzele cordat-ovale, ascutite i neegal-dentate,abia lobate ; florile albe, dispusein raceme erecte; fructele samarecu aripile scurte si rosii. CreSeprin padurile i tufiprile din re-giunea campean. AprilieMai.

Gledicie, Gleditschia triacanthos L.,vezi Platica.

Mina' (Maced.), fructul diferitelorspecii de Quercus L., vezi Ghindä.

Gloanth, 7rollius europaeus L., veziBulbuci.

Gneaptin, Pinus Pu,nilio Haenke.,vezi Jepi.

Goarte (Maced.), fructele comesti-bile de Pirus communis L.,vezi Par.

Gogoase, Be0ca-porcului, Be§ina-calului, Be0na - lupului, BeOna-porcului, Besina-vulpei,

(Maced.), Bisini - di - vulpe(Maced.), Besu-calului, Gugow,Puf, Pufai (Trans.), Pufulete, Ra-suflatoarea-pilmAntului. [fr. Pisse-loup, Vesse-loup-de-Bouviers, Ves-se-de-loup-géante; g. R ie s enb o-v i s t.]. Lycoperdon Bovista L.,syn. L. giganteum Batsch., Bovistagigantea Nees. Ciuperca, comesti-bila in tinerete, din fam. Lyco-perdaceae, receptaculul (peridiul)foarte mare, uneori de marimeaunui cap de om este subglobulos,

aproape sesil, fragil, alb, apoibui qi in fine cenuOu, neted saumai adesea lung-paros sau foco-nos, fixat de pamant printeun fel deràdàcinà foarte mica. Carnea sa al-burie in tinerete are un gust siun miros placut, cand este comes-tibila, devine apoi galbin-verzuesi in fine brun-cenusie i cu unmiros qi gust neplacut; peridiul lamaturitate sa deschide la varf,lasand sa hod un praf brun cafuninginea (sporiO. Cre0e toamna,pe parnant prin pa§uni, uneori incercuri mari.

Din aceastá ciupercá, dupá cecarnea a devenit cenusie si nu maieste alimentará, sà fabrica o iascatoarte buná.

Gogoase (Blunt.), Ph ysalis AlkekenyiL., vezi Papiilau.

Gogosi-de-ristic. [fr. Noix-de-Galle ;g. Tiirkische-Gallapfel,Aleppische-Galäpf el.]. Galeleformate pe ramurile tinere deQuercus infectoria Willd. in urmaintapaturei, facuti de insecta Cy-nips gallae tinetoriae L. Quercus in-fectoria Willd. Th micarbore, foarteramificat, din fam. .Faqaceae, ra-murile lungi si subtiri; frunzelemici, scurt- petiolate, ovale sauoval-lanceolate, undulate, crenelatesau cu dinti ascutiti, ele sunt co-riacee, glabre i lucitoare; fructulo glanda (ghinda) cu o cupu§oaraemisferici, cu solzii alipiti. Ori-ginar din- Asia mica. (Orient).

Gogofile-de-ristie sferice sau In for-ma de para, de o coloare negricioasiisunt intrebuintate in medicinft caastringente si in industrie pentrufabricatiunea cernelei si pentru avopsi in cenuOu i negra.

Goldan, Crihin (Trans.), Culducuse,Farticuse-verzi (Trans.), Prun-go-gonet. [fr. Pruneautier, Prunier-Reine-Claude ; g. Kriechen-Pflaum e, Haferschlehe,Spilling]. Prunus insititia L.fl arbore din fam. Rosaceae Cu ra-murile velutin-paroase, de obicei

dacoromanica.ro


fat% spini, mugurii florali, adeseaCu cate 2 flori albe ca zapada, pe-dunculele acoperite Cu peri finimoi; fructele globuloase sunt pie-cate in jos. Acest arbore originardin Grecia si Asia se cultiva dinvechime si prin partile noastrepentru fructele comestibile. Apri-lie. Melif.

Prin cultura s'a obtinut nume-roase varietati, dintre care mentio-nam : Avrame, Bardaee, Goldane, Pru-ne-dulei (Trans. Brasov.), Prune-gdl-dane, Prune-gogonete, Prune-rotunde,etc.

Goldane, varietate de prune obtinutaprin cultura din specia Prunusinsititia L., vezi Goldan.

Goliciunea -fetei-padurei, SpiraeaAruncus L., vezi Barba-popei.

Golomat, Golomot, Noduroasa. [fr.Dactyle-aggloméré ; g. Knaul-g r a s]. Dactylis glomerata L. 4.planta ierboasa din fam. Grand-neae, frunzele lineare; florile dis-puse cate 3-5 in spicule palid-verzi, adesea rosietice sau violete,formand o panicula dreapta uni-laterala i Cu aspect noduros, glu-mela inferioari Cu 5 nervure. Cresteprin fan* i pàduri. IunieIulie.

Golomot (Banat), Dactylis glomerataL., vezi Golomat.

Gordana, varietate de Vitis viniferaL., vezi Vita-de-vie.

Gortu (Maced.), Pirus COMM2122iS L.,vezi Par.

Gorun, Mespilus ger7nanica L., veziMosmon.

Gorun, làdun, Tufan. [fr. Clfène-a-grappes, Roue ; g. Somme r-eiche]. Quercus pedunculataEhrh. I). mare si frumos arbore dinfam. Fagaceae, tulpina poate a-junge pang la 40 m. inaltime ;frunzele scurt-petiolate, oblong-obovale, adanc- sinuate Cu lobiineegali i .btui la basa cordi-form-auriculate, pe ambele partifárà peri (glabre); florile monoice,cele mascule in lungi amente, ceatarna in jos, cele femele solitare,

inconjurate de un invalis, formatde bractee solzoase, imbricate,care la maturitate constituestepusoara (cupula), care impresoarafructul; fructele numite ghinde suntpedunculate. Gorunul formeaza im-preuna cu alte esente paduri inregiunea sesurilor si a dealurilor.Mai.

Grabar(Mehedinti-Varciorova), Car-pinus duinensis Scop., vezi Sfineac.

Gran (Maced.), Triticum vulgarevezi Grau carnau.

Granat , larbà - email , Matricea(Trans.), Poala-Santei-Marii, Tar-hon. [fr. Grande-Camomille, Ma-tricaire; g. Mutterkraut].Pbrethrum Parthenium Smith., syn.Chrysanthemum Parthenium Pers.sauTanacetum Parthenium Schultz. bip.4. planta erbacee din fam. Com-positae, tulpina dreaptii, striata siramificata ; frunzele acoperite cuperi moi sunt penatisecate si pe-tiolate ; florile dispuse in capitule,cele marginale albe, cele centralegalbine, capitulele reunite in co-rinabe la varful tulpinei ; fructelemici achene anguloase si nearipate.Aceasta planta aromaticti cresteprin tufisurile dala poalele mun-tilor din Dobrogea, pe langa lo-cuinte si gardurile din sate, une-ori cultivata prin gradini. Iunie-Iulie.

GraOtoare. [fr. Sagine ;" g. K n e -bel,. Mastkraut.]. Saginaprocumbens L. 4. mica plantd er-bacee din fam. Caryophylluceae,tulpina intinsa pe pamant, la bazaprevazuta cu radacini (radicanta),este ramificatii, ramurile ascen-dente; frunzele lineare, neciliate,sau mai rar fin-ciliate ; florile mici,albe, ca petalele obtuse si de3-4 ori mai scurte decat cali-ciul, toate sepalele obtuse, pedun-culele dupa inflorire recurbate informa de carlig, devenind iar e-recte in timpul maturitatei fruc-telor. Creste prin locuri nasipoasesi umede, pe matca raurilor panain regiunea alpina. MaiSeptem-

dacoromanica.ro

116 ZACH. C. PANTII

brie. si Sagina depressa Schulz. 4.tulpina erecta, ramifica* frun-zele lineare, la butt ciliate, ca-liciul cu sepalele obtuse, cele 2externe scurt-aculeolate, pedun-culele dupti Inflorire, recurbate informa. de carlig, in timpul maturi-tatei fructului redevenind erecte.Creste in regiunea alpina. Iulie-August.

Grascioarii (Trans.), Pinguicula al-pina L. si Pinguicula vulgaris L.,vezi Foaie-grasii.

Gralita (Craiova), Portulaca oleraceaL, vezi Iarbil-grasi.

Grau-alb, 7riticum dicoccum Sch-rank, vezi Gritu-moale.

Grau-alb. [fr. Blé- de -Pologne ; g.Polnischer-Weiz end-cum polonicum L. e. planta ier-boasa din fam. Gramineae, tulpina(paiul) solida in partea superioara,frunzele cu lamina glabrit sau rarcatifelat-paroasä, putin ingustala baza ca auricule mijlocii, spiculdrept mai mult sau mai putincomprimat sau neregulat patrun-ghiular, in tiller* de un verde-albastriu, mai rar de un verde

rachisul persistent ; spicu-lele ca 3-4 flori glumele lan-ceolate, obtusiuscule sau ascutitesi cu un dinte median mai scurtsau mai lung, sunt ca hártia (char-tace) la maturitate, pe marginealb-membranoase ; glumela infe-rioara lanceolatä, comprimata informa de luntre. Frunctul o ca-riopsii nudA, lungareatii, sticloasä,semitransparenta, alba sau rozee.Faina obtinuta din aceste grail*este avuta in gluten. Cultivatà eaplantti alimentara. IunieIulie.

Grau-carnau Gran (Maced). [fr. Blé,Blé-tendre;Blé-ordinaire,Froment;g. Weiz ein, Gemein er Wei-z e n]. Triticum vulgare Vill. 0.si a. plant& ierboasti din fam.Gramineae, tulpi n a (paiul) fistuloasiiIn partea s uperio ; frunzele planemai adesea slab-paroase, cu periineegal de lungi ; spicul lung siingust mai mult sau mai putin

dens, patrunghiular si usor com-primat, rachisul nefragil ; spicu-lele adesea ea 4 flori ; glumeleventricos-ovale, cartilaginoase, maiscurte cleat florile i numai inpartea superioarii evident cari-nate ; fructul caryopsa oblongä.sau ovalift, liberA i cu o dung&adanca in partea internä. Aceastáspecie variaza i dintre varietatiinsemnam : 1. Glumela inferioaralung-aristati : T. aestivum L. 0. cu-noscut poporului nostru sub nu-mirile de : Grel-earndu - niustacios,Grelu-de-vard, Ortiu-vlfratie. [fr. Blé-

; g. Bartweizen, Gran-nenwe iz en]. si 2. Glumela infe-ferioarli nearistata : Tritieumbernum L. 0. cunoseut poporuluinostru sub numirile de : Grelu-de-iarna, Grliu-de-toammT, Grciti-earndu-tuns. [fr. Blé-d'automne ; g. Kol-benweizen]. Origina acestei planteeste necunoscuta, ea se cultivadin vechime, azi se eunosc nume-roase varietati,subvarietati si rase.In partile noastre se cultiva' cam-puri intregi de T. vulgare Vill. Iu-

Gran- earnau-mustaelos, Triticumaestivum L., vezi Grau-carnau.

Grau-earniu-tuns, Triticum hyber-num L., vezi Grau-carnä.u.

Gratt-de-iarna, Triticum hybernumL., vezi Grau-carnau.

Grau-de-serobealti, Triticum dicoc-cum Schrank., vezi Grau-moale.

Gritu-de-toamna, Triticum hybernumL.. vezi Grau-carnau.

Grau-de-varii, Triticum aestivum L.,vezi Grau-carnau.

Grau-englezese, 7 riticum turgidumL., vezi Grau-mare.

Grau-gol, Triticum Spelta L., veziAlac.

Grau-inglezesc, Triticum turgidumL., vezi Grau-mare.

Grau-mare, Grau-englezese, Gram-inglezesc. [fr. Blé-Poulard, Gros-Blé, Nonette; g. Englische r-Weize n, Welscher-Wei-zen, Kegelweizen.]Triti-cion turgidum L. O. sau 8. planti

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL ROMIN 117

ierboasii din fam. Gramineae, tul-pina innalta, groasa, rigicliidreapta ; frunzele late mai adeseaacoperite ca peri catifelati ; spiculmare, gros, patrunghiular, rachi-sul persistent ; spicule mai cu samacu 4 flori, glumela inferioara pu-in ingusta §i lung aristata ; fruc-

tele (cariopsele, griuntele) märi-pare, groase, rotunzii i umflate pepartea dorsala, cam scurte 0 de ocoloare ro0eticti. Gräuntele acesteiplante dau o Mina surie. Cultivatitmai cu sama prin Virile din regiu-nea mediteraniana. IunieIulie.

Gritu-moale, Grau-alb, Gräu-de-scro-Mutmel. [fr. Amidonnier ;

g. Emmer, Ammer. Ammel-korn]. riticum dicoccumSchrank., syn. T. amyleum Ser. C).planta ierboasa din fam. Grami-neae, tulpina subtire i fistuloasa ;frunzele mai adesea catifelat-pa-roase, rat glabre; spicul dens gilateral-comprimat ; rachisul fragil,glumele spre vârf ascutit-ingus-tate, proeminent-carinate i Cu undinte median ascutit; spiculele,mai adesea cu 4 flori i numai cu2-3 gram*, dispuse pe 2 ran-duri qi acoperindu-se unele pe al-tele, glumela inferioara mai tot-deauna aristatii. Fructele cariopsemai mult lateral-comprimate suntprevazute cu o adanclitura ingusta.Originara din Siria, cultivatä dintimpuri imemoriale. Grauntele a-cestei plante au fost gasite in mor-mintele egiptene i in habitatiunilelacustre ale epocei de peatra qi debronz. IunieIulie.

Din grituntele de Gräu-moale sitfabrieä. scrobeala.

Grtm-negru, Melampyrum arvense L.,vezi Condroniu. §i Melampyrumcristatum L., vezi Ciormoiag.

Grau-tare, flriticum durum Desf.,vezi

Gritu-vAratic, Triticum aestivum L.,vezi Gritu-carnitu.

Grttul-cucului (Bucovina), MyosotispalustrisRoth.,vezi 0 chii p as ärui cii.

GrAul-pohlrnlehei, Parietarin offi-rinalis L., vezi Parachernitii.

GrAul-potArnIchilor, Parietaria offi-cinalis L., vezi Parachernita.

Grttul - prepelitel, lizelampyrum ar-vense L., vezi Condroniu. §i Me-lampyrum cristatum L., vezi Cior-moiag.

Graul-prepelitelor,Melampyrion cris-tatum L., vezi Ciorraoiag.

Grtiuor, (Mold.), Ficaria ranuncu-loides Roth., vezi TJntivr.

Greghetin, Erodium cicutariumL'Hérit., vezi Pliscul-cucoarei.

Greghetin, Ciocul - barzei, Ciocul-berzei, Greghetui, Pliscul-cucoarei(Mold.), Sagetica, (Bucovina). [fr.Géranium-des-prés; g. Wi es e n-Kranichschnabel,Storch-schnabe11. Geranium pratenseL. 4. planta erbacee din fem. Ge-raniceae, tulpina dreaptit, spre par-tea superioara glandulos-paroasii;florile mari albastre mai rar lilasau albe; fructele sunt glandulos-paroase, iar semintele fin-punctate.Cre0e prin fânetele umede i um-broase cu deosebire la munte. lu-nieAugust.

Poporol roman din Bucovina credecà aceasta pranta este buna pentiuaSagetatura».

Greghctui, fieranium pratense L.,vezi Greghetin.

Grozamit, Drog. [fr. Genêt-it-tige-ailée; g. Gefltigelter Ginster,Gefltigelter Geissklee].Genista sagittalis L., syn. enti..ussagittalis Koch. -b. mic arbust dinfam. Leguminosae - Papilionaceae,tulpina tut tita aripata qi articulata;frunzele alterne ; florile galbine,dispuse inteun racem capitat ;fructele lineare sunt in forma desecera. Cregte prin fanetele de pecoline si pe marginea padm (IonMaiIunie.

Grozama, Genista tinctoria L., veziDrobitä i Genista oligosperniaAndrae., vezi Ginistru.

Grozamk-mare (Trans.), Cytisus ni-gricans L., vezi Lemnu-bobului.

dacoromanica.ro

118 ZACH. C. PANTU

Grozami-mleh, Genista tinctoria L.,vezi Drobita.

Grumeiri, Solanum tuberosunz L.,vezi Cartofi.

Gugow, Lycoperdon Bovista L., veziGogoase.

Gulii (Munt.), Brassica oleracea L.var. gonyylodes L., vezi Caralambe.

Gulli (Mold.), Helianthus tubero3usL., vezi Napi-porcesti.

Gura-leului, Gura-mielului, Gura-morunului, Gura muraniului (Ba-nat-Almas). [fr. Gueule-de-lion,Mufle-de-veau ; Tête-de-mort; g.Löwenmaul]. Antirrhinummajas L. 21.. planta erbacee dinfam. Scrophulariaceae, frunzeleopuse sau alterne sunt lanceolate,florile scurt-pedunculate rosii-pur-purii sau albe si cu gatul mai cusama galben sunt dispuse intr'unracem dens si glandulos-paros.Aceastii planta originara din Eu-ropa sudicii si din Africa nordicase cultiva mult si prin partilenoastre, uneori scapat din cultura

vulgarizat. IunieAugust. Melif.

CuPlantà proprietilti adstringentesi vulnerare, ea este foarte pericu-loasa pentru animale.

Gura-lupului. Setae/taia altissimaL. 4. planta erbacee din fam.Labiatae, tulpina dreaptii si rami-ficata ; frunzele petiolate, grosier-crenate, glabre sau pubescente peneryure, oval-oblongi si cordatesau trunchiate la baza, frunzeleflorale sesile sunt subegal de lungicu caliciul fructifer ; florile ceru-leu-violacee cu buza inferioaraalba sau palid-galbinie. Creste prinpaduri si tufisuri. MaiIulie.

Gura-matel, Linaria vulgaris Mill.,vezi Linarita.

Gura-mielului, Antirrhinum majasL., vezi Gura-leului.

Gura-morunului, Antirrhinum majusL., vezi Gura-leului.

Gura-muroniului (Banat -Alma),Antirrhinuin majas L., vezi Gura-leului.

Gura-paharului (Bucovina), Chry-santhemum indicum L. si Chry-santhemum sinense Sab., vezi Tu-fanica.

Gua-porumbului, Plescaita (Buco-vina). [fr. Cucubale-a-baies ; g.Hiihnerbiss, Taubenkropf.].

Cueubalus baccifer L. 21-. plantaerbacee din fam. Caryophyllaceaecu tulpina ramificatii, slabà, spri-jiniudu-se pe plantele vecine; frun-zele lungaret-oyale si ascutite ;florile alb-verzui stint terminaleaxilare; caliciul ventricos-campa-nulat, petalele bifide ; fructele suntboabe (bacce) negrii stralucitoare.Creste prin lunci, prin tufisuripaduri umede si umbroase, pegarduri. IulieAugust.

Gua-porumbului, Besicoasa. [fr.Behen-blanc, Carnillet ; g. Tau-benkropf.]. Silene infiata Smith.,syn. S. venosa Gilib., S. vulgarisGarcke. 21.. planta erbacee, glau-cescenta, glabra, dioica sau poli-gama din fam. Caryophyllaceae ;frunzele eliptice sau lanceolate,acuminate ; florile albe, dispuse inpanicula terminara dichotomica, ca-liciul oval, umflat, multistriat, re-ticulat-vanos si glabru cu dintiioyali, ascutiti, petalele cu laminabipartita, la bud cu 2 tubercule ;fructul capsuld. Creste prin poieni,fanete, tufisuri si locuri pietroase.MaiIulie.

Gua-porumbului, Valeriana offiel-nails L., vezi Odolean.

GuWeli (Trans.Nasaud), Chaero-phyllunz btabosum L., vezi Baraboi.

GuOeraritri (Jud. Prahova-Telega),Salicornia herbacea L., vezi Branca.

Gutale, fructele comestibile de Cy-donia vulgaris Pers., vezi Gutuiu.

Gutalu, Cydonia vulgaris Pers., veziGutuiu.

Grutue, fructele coraestibile de Cy-donia vulgaris Pers., vezi Gutuiu.

Gutui, fructele comestibile de Cy-donia vulyaris Pers., vezi Gutuiu.

Gutuitit, garrubium peregrinum L.,vezi Voronich.

Gutulu, Alamaioare, Gutaiu, Gu-

dacoromanica.ro


tftniu (Maced.). [fr. Cognassier; g.Quitte]. Cydonia vulgaris Pers.,syn. Pirits Cydonia L. t. mic ar-bore din fam. Rosa ceae, frunzele o-vale intregi, alb-tomentoase pe par-tea inferioara, caliciul de aseme-nee tomentos; florile mari singura-tice (solitare) i terminale sunt alb e-rozee ; fructele mari pubescent-tomentoese sunt galbine foarteodorante si comestibile. Ele suntcunoscute sub numirile de: Gtitelie,

Hadaburce, Solanum tuberosum L.,vezi Cartofi.

Ilagimit (Mold.), Allium ascaloni-cum, L., vezi Hasme.

Hajme (Trans.), Altium asealonicumL., vezi Hasme.

Hamel, Humulus Lupulus L., veziHemei.

Hangan, varietate de 2ea .3lays L.,vezi Papusoi.

Ham's (Mold.), Foeniculum vulgarevezi Molurri.

Harbuz (Mold.), Citrullus vulgarisSchrad., vezi Pepene-verde.

Harniai, Vincetoxicum officinaleMoench., vezi Iarba-fiarelor.

Harpacica, Allium SchoenoprasumL., vezi Arbagic.

Havnaciucit (Trans. - Nasaud). [fr.Anthrisque silvestre ; g. Kalb er-kro pf].Anthriscus silvestris Ho ffm.,syn. Chaerophyllunt silvestre L. 24-.

planta erbacee din fam. Umbelli-ferae, tulpina fistuloasti, striatiiadesea acoperitrt cu peri aspriiIn partea inferioai a, in cea supe-rioarrt glabrii; frunzele lucitoarede 2-3 ori penatipartite, foliolelepenatifide Cu lobii oblong-lanceo-lati, ascutiti; florile albe, rar gal-bui, dispuse in mici umbele, for-mand umbele compuse la varfultulpinei si ramurilor, involucrullipseste sau numai cu 1 sau 2foliole, involucelul cu 5 folioleciliate ; fructele oblonga sau lan-

H.

Gutue. Gutunie (Maced.), si Gutui.Acest arbore, originar din Europasudica, se cultiva mult i prin par-tile noastre. Mai.

Cu samburii de gutue su face ceai,care sit bea pentru tuse si rAguseala.

Gutunie (Maced.), fructele co rnesti-bile de Cydonia vulgarly L., veziGutuiu.

Gutitulu (Maced.), Cydonia vulgarisPers., vezi Gutuiu.

ceolat-lineare, netede, sau imprrts-tiat-verucoase, sunt de 5 ori mailungi cleat rostul lor. Creste prinpaduri, tufisuri, fan* i prinpoieni. MaiIunie.

Hasmatuchi, Anthriscus CerefoliumHoffm., vezi Asmatui.

Mama, Hagimá (Mold.),, Hajme(Trans.), Pur, alota. [fr. Echalote;g. Schalotte, Schalotten-lauch.]. Allium ascalonicum L.

planta erbacee bulboasa dinfam. Liliaceae, tulpina cilindrica ;frunzele subulate cilindrice, fistu-lerase ; florile albitstrii sunt dis-puse în umbele globuloase Cu bul-bili sau fara bulbili, staminele cevamai lungi decat invelisul floral (pe-rigonul), cele interne prevraute deambele parti cu cate un dintescurt. Aceasta plantrt, originara dinAsia mica, se cultiva adesea pentrutrebuinte culinare. IunieIulie.

Hatmatuchi, Anthriscus CerefoliumHoffm., vezi Asmatui.

Hatmatuchiul-magaralui, Asmatui-magaresc. [fr. Torilide-Anthrisque;g. Gemeiner-Klettenkerb el,Borstendolde]. Torilis An-thricus Gmel. O. sau E. plantaerbacee din fain. Umbelliferae cutulpina i ramurile acoperite caperi asprii plecati in jos ; florilealbe sau rosietice sunt dispuse inumb ele lungpedunculate, insotitede un involucru format din nu-

dacoromanica.ro

120 ZACH. C. PANTII

meroase bractee ; fructele acope-rite cu peri asprii, putin curbatiIn lfiuntru. Creste prin tufisuri,pe marginea pädurilor si pe l'angägarduri. IunieAugust.

Hederg, Hedera Helix L., vezi Ie-

Hemei, Hamei. [fr. Houblon ; g.Hopf en]. Humans Lupulus L.21.. planta erbacee, volubilä dinfam. Moraceae-Cannaboideae; frun-zele opuse cu 3-5 lobi, grosierserat-dintate, sunt cordiforme laWag ; florile dioice sunt galbine-verzui, cele mascule, dispuse inraceme ramificate, sunt petiolate,periantul squamiform cu 5 divi-zittni, stamine 5 cu anterele erecte;cele femele sunt dispuse ate 2la subtioara bracteelor, imbricatesi reunite, in spice compacte ovoidesau subglobuloase, constituind ast-fel un strobil (con). Creste prinlunci, prin crttnguri si päduri, pegarduri i cultivat. Iulie August.

Mai toate partile iuflorescenteifemele ale acestei plante sunt aco-perite cu peri glandulosi, cari se-creta o substanta armada si a-mara, cunoscuta sub numirea delupulina, care tocmi face ca H. Lu-pulus L. sa fie Intrebuintat la fa-bricatiunea berei. Tot din cauzalupulinei se intrebuinteaza aceastaplanta si in medicina ca tonic,amar, antidispepsic, antiscorbutic,antiscrofulos. Varfurile tinere deHemei gatite sunt comestibile.

Herea-Omantulul, Erytiwaea Cen-taurium. Pers., vezi Fierea-päman-tului.

Herestitietoare, Helianthemum vul-gare Gaertn., vezi Iarba-osului.

Herhie (Maced.), Prunus PersicaStokes., vezi Persic.

Herhicit (Maced.), fructul comestibilde Prunus Persica Stokes., veziPersia.

Mobil. (Maced.), Prunus PersicaStokes., vezi Persic.

Miarhiril (Maced.), fructul comes-tibil de Prunus Persica Stokes.,vezi Persica'.

Hie (Maced.), Ficus Carica L., veziSmochin.

Hleit (Maced.), fructul comestibilde Ficus Carica L., vezi Smochinä.

Hilimicii, Galbinele. [fr. Souci de-vigne; g. Acker - Ringelblu-me]. Calendula arvensis L. O.mica' plantä erbacee din fam. Com-positae, frunzele inferioare oblong-spatulate, cele superioare oblong-lanceolate, putin denticulate ; flo-rile de un galbin deschis sunt dis-puse in capitule marisoare, celemarginale ligulate femele si fer-tile, cele interne tubuloase suntermafrodite, unele sterile; fructelesunt achene curbate, cele internelineare si curbate in formä de inel,ele sunt preväzute pe partea dor-salit cu puncte spinoase sau tuber-culoase. Creste prin locuri culti-vate. IulieSeptembrie.

Frunzele si florile acestei planteposed proprletati sudorifice si re-solutive.

Hilimiert, Calendula officinalis L.,vezi

Hilimoaca (Trans. Fligäraq-Posorta)Juniporus nana Willd., vezi Ienu-pär-pitic.

Himfinie (Maced.), Citrullus vulgarisSchrad., vezi Pepene-verde.

Hioarit, Viola odorata L., vezi To-porasi.

Hirean (Trans.), Cochlearia Armo-racia L., vezi Hrean.

Hiribi, Boletus edulis Bull., vezi MA-nätärci.

Hiripi (Trans.), l'agopyrum escu-lentum Moench., vezi

Hiriqea-deasa (Trans.). [fr. Grande-Vrfilée-bfitarde ; g. He ck e n-Knöteric h.]. Polygon= du-metorum L. 0. plantii erbacee dinfam. Folygonaceae, tulpina volu-

cilindricä, netedä sau putinstriatä ; frunzele petiolate, cordat-sagitate, ochrea foarte scurtätrunchiatii ; florile albe-verzui, dis-puse in fascicule la subtioarafrunzelor ; cele 3 lacinii exteri-oare ale periantului sunt mem-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RON-AN 121

branos-aripate; fructele sunt nu-cule trigon ale lucitoare. Cresteprin tufisuri, pe marginea padu-rilor si pe langa garduri. Iulie-Septembrie. Polygonum Con volvu-lus L. O. [fr. Liseron-batard, Vril-lée-batarde; g. Windenartiger-Kneiterich.]. se deosebeste despecia precedent& prin cele 3 la-cinii exterioare ale periantului nu-mai obtus-carenate si prin fructele(nucule) trigonale nelucitoarefin-striate. Creste prin locuri cul-tivate si inculte, pe langli garduri

drumuri. IulieOctombrie.Hirusor, Firicea, Firusor, Firutd.

[fr. Paturin - annuel ; g. E i ni ii-hriges-Risp en g r a s] Poaannua L. O. mica plant& ierboasadin fam. Gramineae, tulpina (paiul)comprimata ; frunzele lat-linearede un verde deschis; florile dis-puse in spicule ovale-lungarete,cari la randul lor formeazà o pa-nículä unilateralä. Creste prin lo-euri cultivate si inculte, pe langädrumuri si locuinte. AprilieSep-tembrie.

Hisopir, Isopyrum thalictroides L.,vezi Gainusi.

Hisopirel, Isopyrum thalictroides L.,vezi Gäinusi.

Hodolan, Crambe tatarica Jacq., veziHodolean.

Hodolean, Hodolan, Tartan, Tartan-alb. [fr. Crambe ; g. Me erko h1].

Crambe ¡atarjea Jacq. 21_ plantäerbacee din tam. Cruciferae, cutulpina mare foarte ramificata ;frunzele bazilare bipenatifide, aco-perite cu peri asprii in tinerete ;florile albe ; fructele lungpedun-culate sunt silicule farà stili, biar-ticulate. Creste in campii seculare(stepe) prin fanetele si pe colinelenasipoase. AprilieMai.

IfolborA, Convolvulus arvensis L.,vezi Volbura.

Holborit (Mold.), Convolvulus tricolorL., vezi Zorele-pitice i Ipommapurpurea Lam., vezi Zorele.

Holbura, Calystegia sepia»; R. Br.,

vezi Cupa-vacei si Convolvulus ar-vensis L., vezi Volburä.

Holera, Mina, Cholera, Cornutä,Dracilä, Ghimpe, Lipici, Palämidä,Scai - rusesc, &Mete - museidesc,Spin.muscalesc. [fr. Lampourde-épineuse; g. D ornige-Spi tz-klette]. Xanthiuin spinosa»;L. O. planta erbacee spinoasa dinfam. Compositae,tulpina prevazuta labaza frunzelor Cu spini trifurcati;frunzele albtomentoase pe parteainferioarä, nediviz ate sau trilobate,cu lobul mijlociu lanceolat i foartelung ; florile verzi, cele masculeIn capitule, cele femele cate 2inteun involucru spinos. Cresteprin locuri necultivate i ruderale,prin sate, pe langa drumurigarduri. LflieSeptembrie.

Ilona [fr. Luzule-élevée ; g. W al d-m arbel, Lichel]. Luzula ma-ohm D C., syn. Luzula silvatica Gaud.21- plantä ierboasä din fam. Jan-caceae,frunzele lat-linear-lanceolatesunt paroase pe margine ; florilebrune sau verzi ate 3 pe un pe-duncul sunt dispuse inteo paniculade raceme terminala. Creste prinpaduri in regiunea montanä si sub-alpinri. MaiIunie.

Horsti, Malaiul-cucului. [fr. Luzule-printanière ; g. Beha ar t e-M ar-b e l]. Luzula pilosa Willd.mica plantà erbacee din fam. Jun-caceae, frunzele cele mai de joslanceolate lung-pgroase ; florilebrune, solitare dispuse la varfulramurilor cate 3 flori erecte; celesuperioare dupä inflorire plecatein jos. Creste prin livezi de pomi

prin pàduri. AprilieMai.Hrana-vacei. [fr. Spargoute, Four-

rage-de-disette ; g. Spark, S p egel]. Spergula arvensis L. 0.planta erbacee din fam. Caryo-phyllaceae, tulpina imprastiat-pa-roasii sau glanduloasä; frunzelelinear-subulate, grupate in verti-cile sunt bombate pe partea su-perioarti, iar pe cea inferioarä cuo dung& [Wilmcà longitudinalli; flo-rile albe cu pedunculele räsfrante

dacoromanica.ro

102 ZACH. C. PANTU

dupa inflorire. Creste prin locurinasipoase, prin siimanaturi si pecampuri. IunieIulie.

Aceasta planta de nutret se cul-tiva uneori.

Lepidium Drake L., veziUrda-vacei.

Hrean, Ahrean (Maced.), Chrean,Hirean (Trans.), Irean (Trans.),Radacina-salbatica, Usturoi. [fr.Cranson, Raifort-sauvage; g. Mil-hrrettich, Meerrettig]. Co-

' e,hlearia Armoracia L., syn. Armo-racia rusticana FI. Wett. 4. plantaerbacee din fam. Cruciferae, frun-zele radicale lung petiolate, cor-diforme sau oval-oblonge, cele dela mijlocul tulpinei pectinat-pena-tifide, iar cele superioare oval-lanceolate, pe margine crenat-ser-rate, in fine cele mai superioaresunt lineare si aproape intregi ;florile sunt albe ; fructele siliculeglobuloase sau ovale. Creste prinlocuri argiloase si umede. Origi-nara din jurul Marei negre, se cul-tiva adesea ca planta culinara pen-tru radaeina sa carnoasit cu gustpicant. IunieIulie.

Radacina acestei plante culinareare proprietati autiscorbutice, diu-retice si diaforetice.

Hreanitg. [fr. Bunias-fausse-Roquet-te ; g. Keulchen-Zackenscho-te]. Bunias Erucago L. C).planta erbacee asprrt la pipait dinfam. Cruciferae, frunzele de la bazacu numerosi lobi dintati sunt lung-petiolate, cele superioare sesile ;florile galbine; fructele tari suntsilicule patrunghiulare cu muchilearipate, dintate si acoperite cuglandule purpurii. Creste prin sa-manaturi i locuri necultivate.MaiIunie.

Hrenitit, Lepidium sativum L., veziCreson, si Nasturtium fficinaleR. Br., vezi Nasturel.

Hrenottsit, (Bucovina, Putna), Sina-pis arvensis L., vezi Mustar-de-ctunp.

MO, Boletus ell ulis Bull., vezi Ma-natarei.

Hriblietaese (Mold.), Burete-rosu(Trans.). Boletus lupinus Fr. Ciu-percift veninoasa din fam. Polypo-raceae, palaria bombata, glabra,uscata, nelucitoare si de o coloarelivida galbinie apoi verzie, tubu-rile libere, galbui ; poni mici, por-tocaliu-rosietici; piciorul (stipitele)gros, oval-bulbos, de coloare ro-sietica este putin reticulat. Carneagalbue, devine albastrie In contactcu aerul si are un gust si un mi-ros acru si sarbad. Creste toarunaprin paduri in grupe. BoletusSatanas Lenz. Ciuperca veninoasacu palaria bombata, glabra, putinviscoasa, roscatd, apoi alburie ;tuburile libere, galbine - verzui ;poni mici, rosii-ca sangele, sporiibrun-deschisi ovali sau fusiformi;piciorul (stipitele) gros, oval-ven-tricos, in partea superioarit Cu oretea de vinisoare rosii ca san-gele. Carnea alba, devenind inin contact cu aerul rosie sau viola-cee, are un gust dulce si un mirosn ep 1 acut. Creste to am n a prin p

Hribi Boletus edulis Bull., vezi Ma-ni-10rd.

Hriglti Boletus edu lis Bull., vezi Ma-natarci.

Hirisca, Rica, Mardi. [fr.Sarrasin, Blé-noir ; g. Buch-weizen]. Fagopyrum esculen-tum Moench., syn. Polygonal); Fa-gopyrum L. C). planta erbacee dinfam. Polygonaceae, tulpina dreapta

adeseori rosie; frunzele sagitatcordiforme acuminate ; florile rozeesau albe sunt dispuse in racemelungpedunculate ; fructele suntmici nucule negrii, ascutite Cu treimuchi si cu marginea intreaga. A-ceasti planta, originará din Asia,se cultiva si In partile noastre,ca planta alimentara, mai cu samrtpe terenuri nasipoase.gust. Melif.

Cu faina de Lfrifciz numita si Bul-gur, se face manialigit.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RomIN 123

ILultenloalä, Hieracium Pilosella L.,vezi Vulturicti.

Hultenioarli, Bieracium Pilosella L.,vezi Vulturia

Hulubitii, (Mold.), Hulubiti (Mold.),Pfiinisoare, Vinetele, Vinetica(Mold. ). Russula aurata Fr.(With.). Ciuperca comestibila dinfam. Agaricaceae, pälaria carnoasti,

convex-plan,tocalie mai inchisa spre centru,lucie i viscoasti, Cu marginea ne-teda sau putin striatä ; lamele gal-bine ca làmâia, largi i rotunzite;piciorul (stipitele) spongios-com-pact, putin striat alb sau batandin galben ca ltimtlia. Carnea albti,sub cuticula, batfind in galbin, aremiros destul de piticut si gustdulce, apoi putin acrisor. Cresteprin pitch/1.i ; vara si toamna.

Hulubiti (Mold.), Russula aurata Fr.,vezi Hulubita.

Hurlupi (Trans.), prunele tinere di-

Iacint (Trans.-Ntisaud), Hyacinth usorientalis L., vezi Zambild.

Iagod, Norm alba L., vezi Dud-alb,si Moms nigra L., vezi Dud-negru.

Ialovitt (Bucovina), Juniperus com-munis L., vezi Ienuptir.

Iarbil. [fr. Herbe ; g. G r a s]. senumeste in general formatiuni deplante erbacee i in special plan-tele din fem. Gramineae.

Iarbri-allA (Trans.), Ierbalutri., Pan-glicutfi. [fr. Chienden-panaché, Ro-seau-panaché, Ruban-de-bergèreg. Bandgras, Spanische-G r a s.] . Phalaris arunclinaceaL. var. pieta Koch., syn. Phalarispirta L. sau Ph. arundinarea L. var.rariegata Hort. 2t. planta ierboasadin fam. Gramineae, care se deo-sebeste de forma tipica numai prinfrunzele vargate cu linii verzi sialbe-rosee, in tinerete, devenindapoi galbui. Aceasta planta, obti-nuta prin culturii, se cultivfi ade-sea prin gradini ca ornamentala,

formate si transformate de ciu-perca Exoascus Pruni Fuck., veziUrlupi.

Hurmuz, Corale-albe (Trans. NA-sand.), Ormuz, Urmuz. [fr. Arbreaux peries, Boulettes de neiges,Symphorine grappes ; g. S chn e e-beere.].Symphoricarpus racemo-sus Michaux., syn. Symphoria ra-remosa Pursh. b. arbust din fam.Caprifoliaceae, frunzele opuse scurt-petiolate, ovale, glance pe parteainferioara ; florile rozee, solitare,cele superioare reunite in spicelaxe, putin foliate si intrerupte,corola rozee este paroasa la in-terior; fructele sunt boabe (bace)de marimea cireselor, albe ca zti-pada si spongioase, ele persista',uneori chiar çi iarna. Acest frumosarbust, originar din America denord (Canada), este adesea culti-vat ca planta ornamentala. lulie-August. Melif.

pentru frunzele sale frumos-var-gate. IunieIulie.

Iarbil-albastral. [fr. Canche - bleue,Molinia-bleue ; g. B 1 a u e-M o -linie, Pfeifengras, S chin-dermann]. Molinia coeruleaMoench. 21. plant& ierboasa dinfam. Gramineae, tulpina (paiul) ri-

erectä, la baza, imediat dea-supra radacinei, cu 1-2 nodurifoarte apropiate, fiind cu totulffirit noduri in restul tulpiuei ;frunzele plane, rigide, acuminate,scabre pe margine sunt ingrAma-dite la baza tulpinei, avb.nd peri(cili) in loe de ligula; florile foartecaduce sunt dispuse cite 3 in micispicule erecte, adesea violacee, for-Ian d o panicula erectri, putin intre-rupta Cu ramurile intinse in timpulinflorirei, apoi putin stransa. Cresteprin pfiduri si fânete umede i inlocuri mlfistinoase. IulieAugust.

Iarbii-am ail, Pyrethrum PartheniumSmith., vezi Granat.

dacoromanica.ro

124 ZACH. C. PANTII

Iarba-asinului, Oenothera biennis L.,vezi Luminiti.

.Nardus stricta L., vezi71130§ica.

Iarbit-baloasa (Trans.-Brapv), Sym-phytum officinale L., vezi Tata-neasä.

Iarba-baltei, Aira caespitosa L., vezi

Iarbit-barboasii, Costrei, Costreie,Iarba-ghimpoasa, Mohor, Mohor-gros. [fr. Patte-de-poule; g. Hiih-ner-Hirse, Stachelgras].Panicum Crus-galli L.,. syn. Echi-nochloa Crus-galli P. Beauv. O.planta ierboasa din fam. Grami-neae Cu frunzele lineare, late, gla-bre ; florile dispuse in spiculepalid - verzi sau rop-brune, cariimpreuna formeaza o panicula uni-laterala de spice. ere te prin locuricultivate, pe marginea samanatu-rilor. IulieAugust.

Iarba-broastelor, Limba - broa0ei,MuFatul-broaqtelor. [fr. Petit-Né-nuphar ; g. Fr oschbiss]. Ily-drocharis .1Iforsus range L. 4. micaplanta erbacee aquatica din fam.Hydrocharitaceae, frunzele circu-lare cordiforme, lung-petiolate, lu-citoare, plutesc la suprafata apei;florile albe Bunt dioice, periantulcu 6 diviziuni, cele externe erba-cee, cele interne petaloide albe labaza galbine, florile mascule cate1-3 inteo spat& membranoasa,Cu 9 stamine fertile, florile femelesolitare intr'o spata membranoasii,ovarul Cu 6 stile cu stigmate bi-fide, devine la maturitate o baccaovert Cre0e prin apele stag-nante §i lin-curgatoare. IulieAu-gust.

Iarba-bubei (Clopni - Mehedinti),Physalis Alkekengi L., vezi Papalau.

Iarba-eallor, Holcus lanatus L., veziFloco0cii.

Iarba-ampului, Iarba-vantului, Pa-iuq. fr. Agrostis-blanche, Foin-ca-

Traine, Trainasse; g. Fio-ringras, Weisses-Strauss-gras]. .Agrostis alba L. 21-plant a ierboasa, cespitoasa, uneori

stoloniferii, din fam. Gram ineae,tulpinele ascendente sau culcate0 la nodurile inferioare radicante;frunzele plane, lineare qi prevazutecu o ligula oblonga; florile inspicule uniflore de un verde-al-burin sau violacee, glumele a-proape ascutite (mutice) rare-oriobtuse 0 scurt-aristate, glumelelede ordinar neegale, cea inferioaraaproape ascutita (mutica) sau mairar aristata ; panicula floriferaoblong-conica, cu ramuri orizon-tal-patente, dupa inflorire ramu-rile se strang (contractate), rarnu-rile i pedicelele aspre (scabre);fructul cariopsa fusiforma, putincanaliculata pe fata inferioara.Creqte prin papni, livezi, campuri,tufiquri i paduri ; variaza foartemult. IulieAugust.

Iarba-eanarasului, Mei-lung, DIeiu-canarilor. [fr. Alpiste, Phalaris desCanaries; g. Kanariengras,Kanarienhirse, Spitzsa-m e.]. Phalaris canariensis L. C).planta ierboasa din fam. G rami-neae, tulpina farà tubercule la baza,ajunge pana la 1 m. inaltime; frun-zele plane, linear-lanceolate, celesuperioare cu vagina umflata ; flo-rile verzui, reunite in panicule spi-ciforme, compacte, erecte 0 ovale,glumele obovale, acuminate, mem-branoase, prevazute cu o aripa in-treaga pe carena §i pe margineo nervura, cele 2 flori nefertile(neutre) pe jumiitate aa de lungiea cea fructifera (ermafrodita); se-mintele gàlbui, turtite (compri-mate) oval-ascutite. Cre0e prinlocuri cultivate qi inculte, pe MOlocuinte gi drumuri, uneori culti-vata ca planta de nutret; se zicecà ar fi originara' din Europa su-dica gi din insulele Canarice. Iu-lieAugust.

Semintele intrebuintate pentruhrana piísttrilor.

Iarba - eanelui, Cynodon DactylonPers., vezi Pir-gros.

dacoromanica.ro


Iarba-Christofortilul (Trans.), Ac-tam spicata L., vezi Orbalt.

Iarba-ciumei, Galega officinalis L.,vezi Ciumärea.

Iarba-ciutel, Iarba-lupului. [fr. Do-ronic-d'Autriche ; g. Gemswurz,Schwalb enwurz].Doronicumaustriacutn Jacq. 21- frumo asa plautaerbace din fam. Compositae, frun-zele caulinare inferioare mult maimici, decal celelalte, cele mijlociisunt numeroase, cordiforme qi Cupetiolul auriculat, cele mai de sussunt lungarete qi amplexicaule ;florile galbine sunt dispuse In unulsau mai multe capitule maripare,florile marginale ligulate, unise-riale femele, cele centrale tubu-loase ermafrodite, fail bractee ;fructele achene oblong-cilindrice,achenele florilor ligulate sunt fallpapus. Cre0e prin locurile umededin padurile montane §i subal-pine. IulieAugust.

Iarba-ciutei, Sempervivum tectorumL., vezi Urechelnitä.

Iarba-cocoului (Trans.), Adonis aes-tivalis L., vezi Cocopi-de-camp.

Iarba-codrului (Trans.), Atropa Bel-ladonna L., vezi Matragunä.

Iarba-curitlei, Stipa capillata L, veziNagarä.

Iarba-datulut 1 a faptului (Banat),Herniaria glabra L., vezi Feciorica.

Iarbh-de-boaie, Alliaria officinalisAndrz., vezi Usturoita.

Iarbii-de-bou-sillbattc, Anchusa of-ficinalis L., vezi Miruta.

Iarbarde-cositor, Eguisetum arvenseL., vezi Barba-ursului.

Iarbil-de-curcii, Fumaria officinalisL, vezi Fumarita.

Iarbiti-de-duror1 (Banat), Polygona-tum officinale All., vezi Coada-co-cqului.

Iarbi-de-friguri, Capsella Bursapastoris Moench., vezi Traista-cio-banului.

IarbA-de-Itingoare, Alliaria offici-nails Andrz., vezi Usturoita.

Iarba-de-lingoare (Trans.), Alliariaofficinalis Andrz., vezi Usturoita.

Iarbii-de-lingoare, Lysimachiu punc-tata L., vezi Iarba-de-lungoare.

IarbA-de-lungoare, Ai liaria offici-palls Andrz., vezi Usturoita i Lysi-machia vul yaris L., vezi Gälba-para.

Iarbl-de-lungoare, Floare- de- lin-goare, Floare-de lungoare, Gralbe-nele, Galbinele, Iarba-de-lingoare,Miirul-cucului (Bucovina), Radii-cinii-de-lingoare, Radlicinti-de-lun-goare. [g. Punktierter-Fried-los].Lysimachia punctata L. 21-plantä erbacee din fam. Primula-ceae, tulpina dreapta; frunzelealungit-lanceolate sau ovale aco-perite cu peri moi; florile galbinecu lobii corolei ascutiti §i glan-dulos-ciliati pe margine. Cre§teprin tufl§e i prin locurile umede0 umbroase din paduri. Iunie-Iulie.

Iarbit-de-mare, Iarba-marei. [fr. Foin-de-mer, Varech ; g. S e e g r a s].Zostera marina L. 21- planta er-bacee aquaticii din fam. Potamo-getonaceae, tulpina flotanta ; frun-zele lineare, in forma de panclici,avand aspectul ierbei, cu 3-7(rar Oa la 9) nervure, stint ro-tunzite la varf ; florile monoicesunt verzui qi dispuse pe un spa-dice, inchis in vagina frunzelor,spadicele lätit la varf, membranas,pe margini fail prolongimente,purtand staminele 0 ovarele al-terne, biseriate ; floarea manillaformatil numai dinteo antera se-sill, floarea femelä este formatädintr'un pistil cu ovarul unilocu-lar, uniovulat Cu stilul, terminatprin 2 stigmate ; fructul este onuculä cilindrick cu o singurä sa-manta en incretituri longitudinale.Cre0e sub spa pe fundul marei,la margine, formand adesea intinselivezi submarie. IulieAugust.

Frunzele acestei plante sunt in-trebuintate pentru a face perini tiisaltele.

Iarblt-de-negi, Chelidonium majusL., vezi Rostopascä.

dacoromanica.ro

126 zAcH. C. PAr.Tu

e-orban t, Actaea spicata L.,vezi Orbalt.

Iarba-d e- peatri (Trans.), Jlelllotusof ficinalis Desr., vezi Sulflna.

Iarbâ-de-perinà, Anthemis tinctoriaL., vezi Floare-de-perina.

Tarbti-de-rane, Betonica officinalisL., vezi Vindecea.

Lapsana communisL., vezi Srabuntica.

lar bá-de-sgáibi, Lapsana communisL., vezi Sgrabuntica.

Iiirbli - de - soaldinfi, Buruiana-de-ti anji, Oloisa, Sarparitti, Sarpanta,Scalding, Suparita, Tranjin. [fr.Poivre-de-muraille, Vermiculaire-acre ; g. Alauerpfeffer]. Se-dum acre L. 21.. micà planta er-bacee grasa din fam. Crassulaceae,frunzele mici ovale, obtuse labaza sunt sesile ; florile galbinedispuse in corimbe terminale gla-bre, formate din cime, corola cu 5petale (rar 4.), oblong-lanceolatede doua ori mai lungi decal ca-liciul. Aceasta planta are de obi-cei un gust acru. Creste prin lo-curi nasipoase prin vii si pe zi-duri vechi. IunieIulie.

Iarbtt-de-soaldina. [fr. Orpin ; g.Fetthenn e]. Sedum neglectumTen., syn. S. Hillebrandii Fenzl.,S. Sartocianum Boiss. 2I. plantaerbacee, grasà, glauca, totdeaunaverde, din fam. Crassulaceae, cau-diculi repenti ; frunzele sesile, ciir-noase, cilindrice sau cilindric-oblonge, obtuse, patente mai tarziurecurbate, cu baza obtuza sautrunchiata ; florile galbine aurii,dispuse in cime glabre, caliciulca sepalele lanceolate, corola cupetalele lanceolate ascutite si camde 3 ori mai lungi cleat caliciul,;fructele folicule cu numeroase

Aceasta plantä rard cresteprin Dobrogea si pe la Vercio-rova, prin stanci calcare, in locurideschise. IunieIulie.

Iarbi-de-striinutat, .Achillea Ptar-mica L., vezi Rototele-albe.

IarbA-de-toate-bo al ele, Alliaria of-ficinalis Andrz., vezi Usturoitä.

Iarbil-de-ureelte, Sempercivum tec-torum L., vezi Urechelnita.

Iarba-grasa,groasa (Banat), Iarba-urechei, -

loisa, Verzisoara. [fr. Grand-Orpin,Herbe-à - la - coupure ; g. F e tt-h en ne]. -- Sedum maximum Suter.21. planta erbacee din fam. Gras-sulaceae, rizomul puternic, faracaudiculi repel* ; frunzele cai-noase, plane, late, lungarete sauovale sunt obtuse, neegal-dintate,opuse sau cate 3 in verticile, celeinferioare cu baza lata sunt sesile,cele suyerioare cu baza scurt-cor-diforma ; florile galbine-verzii, custaminele interne inserate pe bazapetalelor, sunt dispuse in corimbecompacte terminale. Creste prinpaduri, tuflsuri, pe locuri stan-coase. August.

Iarba- de- vatain, Anthyllis Mane-raria L., vezi Viitamatoare.

Iarbil-de-viitttmaturit, Anthylli9 nil-ncraria L., vezi Vatamatoare.

Iarbii-deasit. [fr. Paturin-des-forêts;g. Hain-Rispengras.]. Poa ne-moralis L. 21.. planta ierboasa dinfam. Gramineae. rädacina cespi-toasa scurt - stolonifera; tulpinisubtiri delicate, erecte sau ascen-dente, subcilindrice ; frunzelegust-lineare, vaginele frunzelormai scurte decat internodiile suntnetede, vagina cea mai de susmai scurta cleat frunza sa, ligu-lele trunchiate, foarte scurte, a-proape lipsesc ; florile verzui, dis-puse cate 2-5 in mici spiculeoval-lanceolate, reunite trite° pa-nícula patenta cu ramuri asyre(scabre), glumela inferioara lan-ceolata obtusa. Aceastii plantavariaza foarte mult, ea creste prinpaduri in locuri umbroase i u-mede. IunieIulie.

Iarba-degetelor, Potentilla reptansL., vezi Cinci-degete.

Iarba-dintelui3Odontites rubra Pers.,vezi Dun-Writ'.

Iarba-drumurilor, Chenopodium mu-vale L., vezi Frunza-de-potca.

'tub/I.-duke, Glyceria fiuitans R. Bi

dacoromanica.ro


vezi Rourica, Glycyrrhiza echin ataL. qi Glycyrrhiza glabra L., veziLemn-dulce.

IarbArduIce (Bucovina), Polypodiumvulgare L., vezi Fereguta.

Iarbh-dulce-de-munte, Polypodiumvulgare L., vezi Fereguta.

Iarba-englezeaseil, Lolium perenneL., vezi Zizanie.

Iarba-eretei, .Hieracium Pilosella L.,vezi Vulturicii.

Iarba-fecioarel, Herniaria glabraL., vezi Feciorica.

Iarba-feciorilor, Herniaria glabraL., vezi Fecioricii.

Iarba-fiarelor, Drosera rotundifoliaL., vezi Roua-cerului.

Iarba-ilarelor, Brilioanca, Harniai,Iarba-fierului, Randunita.[fr.Dom-pte-venin; g. S chwalbenwurz].

incetoxicum officinale Moench.,syn. Asclepias Vincetoxicum L. 4.planta erbacee veninoasa din fam.Asclepiadaceae, tulpina dreapta ;frunzele petiolate, opuse sunt ovalecordiforme si, ascutite, pe marginisi pe nervure fin-pubescente ; flo-rile albe-galbui sunt dispuse inmici corimbe axilare pedunculate,caliciul Cu 5 diviziuni lanceolate,ascutite, ajung pang la baza lo-bilor corolei, corola rotacee albu-rie Cu lobii glabrii, putin grosioval-oblongi, coronula galbuie sim-

emisferd, cu lobii carnosi, o-vali, obtusi i separati, legati insaprinteo membranii stravezie; fruc-tele folicule netede si glabre, lan-ceolat-ascutite. Creste prin fanete,livezi, prin paduri, tufismi si lo-culi pietroase. Ma e.

Poporul nostru crede, ca Cu a-ceasta buruiana sa descuie ori-ce1ncuietoare, de aceea este foartemult cdutata de hoti, cari o poartaIn bran sau in degetul cel mic dela lama stringa. Sri crede, ea laSamziene pe la miezul noptei, dacaiai un Meat incuiat, Il legi cu atasi-1 tragi prin iarba, pe unde crezicá ar creste aceasta planta, cums'atinge lacatul de iarba fiarelor sedeschide i ast-fel cautand prin a-propiere o poti gasi. Sa mai crede

ca ariciul o aduce la Samziene si opune la cuibul sail de uncle o potilua. Daca nu o afli la cuilml Rrl-CiUlUi sà iei puii lui sa-i fnchizi,Ingradindu-i cu betisoare de fier.Ariciul neputandstrabate, merge decauta iarba-fiarelor i atingand be-tele de fier acestea se frang si ast-fel poate strubate la puii sai. Atunciomul care sta la panda sa duce siia iarba din gura ariciului. [CaSim. Mangiuca. De Insamnatateabotanicei romanesti In Familia anulX (1874), p. 511].

Iarba-fierulul, Fin cetoxicum offici-nale Moench., vezi Iarba-fiarelor.

Iarb6,-Ilocoask Leonurus CardiacaL., vezi Talpa-gastei i Nepeta Ca-tana L., vezi Catusni*

Amitruta. [fr. Picride-fausse-Épervière ; g. B it ten i ch].

Picris hieracioides L. 21.. plantaeubacee din fam. Compositae, tul-pin a dreaptil. ramificata impreunacu frunzele oblong-lanceolate i si-nuat dentate sunt acoperite cu periasprii in forniii de carlig (periglochidiati) ; florile galbine suntdispuse in capitule marisoare, in-sotite de un involucru cu folioleimbricate, cele exterioare patentepe dos hispide, pe margini gla-bi e, ligula aproape de 2 oii mailunga cleat tubul ; fructeleachene fusiforme, usor - transver-sal-rugoase, cu o egreta (papus),Cu 2 randuri de peri, reuniti inhiel la baza, cei externi simplidenticulati, cei interni plumosi.Creste prin fânete, poieni, locurinecultivate, pe laugh drumuri. pemarginea ptidurilor si a campiilor.lunieAugust.

Iarba-gAinilor, Crepis setosa Haller.,vezi Griibenqi.

Jarbi-ghimpoasA, Crypsis aculeataAit., vezi Ghimparita i PanicumCrus-galli L., vezi Iarba-barboasa.

IarbA-grasii, Grasitli (Craiova), Por-cina. [fr. Pourpier ; g. Port u-1 a k.]. Portulaca oleracea L. O.mica planta erbacee grasa, dinfain. Portulacaceae, tulpina glabra,ramificata este intinsa pe pa-

dacoromanica.ro

12k &tal. C. PANTU

mant ; frunzele carnoase, glabre,lucitoare sunt o boval-oblonge si se-sile ; florile galbine sesile, caliciulcomprimat are 2 diviziuni neegale,obtus-carenate. cari reunindu-sefoarmeaza un învAli capsulei, pe-talele galbine obovale, concrescutein parten inferioara; fructele cap-sule globuloase cu seminte aproapereniforme, fin-tuberculoase. Cresteprin locuri nasipoase cultivate siruderale, prin curti, gradini, peclrumuri si pe Muga ziduri. Iunie-August.

Vlastarele tinere ale acestei plan-te ca proprietati antiscorbutice, samanduca ca salata.

IarbX-grasil, Sedum in aximum Su-ter., vezi Iarbti-de-urechi.

Iarbrt-grasit (Trans.-Brasov), Son-pervivum tectorum L., vezi Ure-chelnitii.

Iarba-groasit (Banat), Sedum maxi-MUM Suter., vezi Iarba-de-urechi.

Iarba-lepurelui, Briza media L., veziTremuratoare.

Iarba leretei, Hieracium PilosellaL., vezi Vulturicrt.

Iarbri-infitinatrt (Trans.), Chenopo-d hin; Bonus Henricus L., vezi Spa-nacul-ciobanilor.

Iarbit-Inglizeaseti, Lolium perenneL., vezi Zizanie.

Iarba-iute, Polygonum HydropiperL., vezi Dintele-dracului.

Iarbrt-litptoasii, Polygula vulgaris L.,vezi Amtireala.

Iarba-lui-Sft.-Ioan, Hypericum per-foralum L., vezi Pojarnita si SalviaAethiopis L., vezi Serial

Iarba-lui-Tatin, Symphytunt offici-nal e L., vezi Tattineasit.

Iarba-lut-Titnofti, Phleuin pratenseL., vezi Timoftia.

Iarba-lupului, Doronicnin alastrincumJacq., vezi Iarba-ciutei.

Iarbi-maro, Oman (Banat si Munt.).[fr. Aunée; g. Echter-Alantd.1 nula He' eniuns L. 21-. mare sifrumoasa planta erbacee din fan].Compositae, tulpina erecta, robusta,paroasa si ramificata in partea

superioara ; frunzele mari neegal-dintate, pe partea inferioarii al-buriu-tomentoase, cele superioarecaulinare sunt oval-cordiforme as-cutite i amplexicaule, cele radi-cale oblonge, ingustate spre am-bele extremititi, sunt lung petio-late ; florile galbine sunt dispuseIn capitule mari si frumoase, putinnumeroase, reunite inteun corimbla varful tulpinei, involucrul cufoliolele exterioare la varf spatu-late, lat-ovale, foliacee si tomen-toase, florile marginale ligulatefemele, cele centrale tubuloaseermafrodite ; fructele achene cu4 muchi (tetragonale), sunt glabre.Creste prin fanete umede, pe langaparaje si pe marginea padurilor.Iuli e A ugust.

Simeom Mangiuca in scrierea saDe insemnatatea botanicei roma%

nesti»1. c. istoriseste despre amistaplanta urmatoarele : «In noaptea deSan-Toader, la miezul-noptii se ducfetele In padure la locurile cunos-cute unde creste °manid, ducandCu sine paine si sare, apropiindu-sedaruesc pitinea i sarea Omanului,punandu-le la ritdacina lui si des-canta ast-fel

Oman mare, doma mare,Eu ¡ti dau tie pane si sare,Ear tu da-mi o coada de par mare

Apoi sapa si scoate radacina si a-casa o fierbe si in zori de ziva se.spala cu Omanul fiert pe cap».

Iarba-mare fiarta in vin se beapentru tuse. Radacina de larba-mareare proprietati tonice si vermifugesi este intrebuintata ca atare maicu seama pentru animale,

Iarba-mtirei. Zostera marina L., veziIarba-de-mare.

Iurba-mAtei, epeta Catana L., veziCatusnicti.

Iarbíi - mirositoare, Anthoxanthumodoratum L., vezi Vitelar.

Iarba-tnlastInei, Juncias effusus L.,vezi Rugini.

Ifirbii-moale. [fr. Gramen-fleuri ; g.Grossblumige-Miere, Stern-

dacoromanica.ro


mier e].Stellaria holostea L. 4.mica planta erbacee din fam. Ca-ryophyllaceae-Alsinoideae, tulpina ca4 muchi; frunzele sesile, linear-lan-ceolate ascutite i aspre pe mar-gini si pe nervura mediana; flo-rile albe, asezate in corimbe di-chotomice la varful tulpinei, brae-teele erbacee cu marginile ciliat-scabre, caliciul cu sepale lanceo-late ascutite, glabre, corola cupetale bifide 1 sau de 2 ori mailungi decat caliciul. Creste prinpaduri i tufisuri umbroase in re-giunea dealurilor si a muntilor.AprilieMai.

Iarbi-neagra, Brunella vulgaris L.,vezi Busuioc-salbatic si Scrophu-laria nodosa L., vezi Buberic.

Iarbil-neogrA. [fr. Bruyère, Brande;g. Heide, Heidekraut].Calluna vulgaris Salisb., syn. Ericavalgaris L. D. mic arbust din fam.Ericaceae, frunzele mici lineare, pe4 randuri, se acoper una pe alta ;florile rozee, mai rar albe suntdispuse in raceme spiciforme, in-dreptate numai fate° parte (se-cunde), caliciul tetramer, colorateste mai lung deck corola. Cresteprin locurile nasipoase i pietroasedin padurile muntilor. Iulie Sep-temb tie. Melif.

Iarba-neagrii.[fr. Scrofulaire, Herbe-carrée;g. Schatten-Braun-w u rz].Scrophularia alata Gilib.,syn. S. umbrosa Dumort. plantaerbacee din fam. Scrophttlaria-ceac, tulpina patrunghiulara casi petiolul frunzelor este lat-ari-pata; franzele oval-oblonge saucordiform-ovale, simplu ascutit-dintate, dintii inferiori mai mici ;florile brun-purpurii pe din afara,galbine-verzui pe din launtru, lobiicaliciului rotunziti, foarte obtusi,si lat-membranosi pe margine ;rudimentul staminti a 5-a este ob-cordat bifid i en lobii divergenti.Creste prin locuri umede, mlastini,stufarii si pe malurile rAurilor.Iunie Septembrie.

Iarba-nebunilor (Trans.), Hellebo-

rus pwrpurascens W. et Kit., veziSpanz.

Iarba-osului, Helianthentum alpestreJacq., i Helianthemum rupifragumA. Kern., vezi Malaoaie.

Iarba-osului, Ferestrau, Herestitie-toare, Malaoiu, Ruje, Ruja-soare-lui. [fr. Herbe d'or ; g. Sonnen-günsel. Sonnenröschen].

Helianthemum vulgare Gaertn.,syn. Helianthemum Chamascistus Mill.

Cistus Helianthemum L. Th micarbust din fam. Cistaceae, tulpinidifus-intinse, ramificate si pubes-cente; frunzele opuse, ovale saulinear-oblonge, ciliate, insotite destipuli linear-lanceolati; florile gal-bine, dispuse in raceme terminalescurte cu putine flori, insotitede liractee, sepalele interne obtusesi cu un varfulet ascutit, stilul de2 sau de 3 ori mai lung cleatovarul ; fructul capsulti, pedicelulfructelor arcuat-recurbat. Crestepe coline aride i prin pasunile us-cate din munti. Mai August.

Iarba-ovasului, Bromus secalinus L.Bromus sterilis L., vezi Obsiga.

Iarba-pitrului, Elymus crinitusSchreb., vezi Perisor.

Pulmonaria offici-2talis L., vezi Cuscrisor.

Iarba-porcului, Salicornia herbaceaL., vezi Branca.

Iarba-purecelul, Polygonum Persi-caria L., vezi Iarba-rosie si Pull-caria vulgaris Gaertn., vezi Puri-carita.

Iarba-purecilor, Polygonum Persica-ria L., vezi Iarba-rosie.

Ia,rbit-puturoastt (Trans.), Buruiana-pucioasa (Trans.), Pucioagn'ä, [g.Hohlsame]. Bifora radiansM. Bieb. G. planta erbacee dinfam. U»tbelliferae, frunzele de 2-3ori penatifide ; florile albe, dis-puse in umbele, cele exterioare ra-diante ca 5 radii, stilul cam deumatate lungimea fructului foarte

obtus, mericarpele globulos-ven-tricoase ca 5 coaste,putin aparente.Creste prin samanaturi. Iunie-Iulie.

9

dacoromanica.ro

130 .I.ACH. C. PANTU

Iarba-raiului, Tanacetum vulgare L.,vezi Vetrice.

Iarba-rtindunelei (Trans.), Cheliclo-niuna majus L., vezi Rostopasca.

icaria ra-nuneuloides Roth., vezi Untisor.

Iarba-ranel, Anthyllis "f? ulneraria L.,vezi Vatiimatoare.

Iarba-rollor (Bucovina), Melissa of-ficinalis L., vezi Roinita.

Iarbit-ro*le (Trans.), Carligioara. [fr.Bident-penché ; g. Nick en de r-Wasserdost]. Bzdens cernunL. O. planta erbacee din fam.Compositae, tulpina rosieticii sim-pla sau ramificata; frunzele ne-divizate lanceolate, serrat-dintatepe margine, putin concrescute labaza; florile galbine sunt dispusein capitule plecate in jos, toateflorile tubuloase, sau mai rar flo-rile dela circumferinta ligulate,involucrul cu foliolele dala inte-rior brune cu vinisoare negrii, mar-ginile galbine scarioase ; fructeleachene oboval-conice brune, pemargine ca spini indreptati in jos,mai adesea cu 4 ariste. Creste prinlocuri mlastinoase, prin balti, pa-ntie i isvoare. TulleAugust.

Iarbit-ro*ie, Bidens tripartita L., veziDentita. Ca lamagrostis EpigeiosRoth., vezi Trestie-de-campuri, Po-t ygonum Bistorta L., vezi Raculet,Polygonum Ilydropiper L, veziDintele-dracului si Thlaspi arvenseL., vezi Pungulita.

Iarbri-r*e, Iarba-puretelui, Iarba-purecilor. [fr. Persicaire, Pied-rou-ge ; g. Gemeiner-Knöterich,Flohkraut]. Polygonum Per-sicaria L. O. planta erbacee dinfani. Polygonaceae, frunzele oblong-lanceolate, adesea cu o pata nea-gra, pubescente sau albtomen-toase pe partea inferioara, ocrealung-ciliata ; florile albe rozee saurosii-purpurii, dispuse in spice ci-lindrice. Creste prin locuri umede,pe langa paraie, pe malurile ape-lor. Iulie Septernbrie.

Io rbii-siíralit (Trans.), S /7 icornia her-

bacea L., vezi Branca. si SalsolaKali L., vezi Saricica.

Iarbaifirpelui, Aspidium Pilix m asSwartz., vezi

Iarbil-sefiloash. [fr. Bardanette-ra-meuse; g. Klettengras, Sta-c helgras.]. Tragus racemosusDesf., syn. Cenchrus racemosus L.O. mica planta ierboasa din fam.Gramineae, tulpini numeroase di-fuse, ramificate, intinse pe parnant,adesea cu radacini adventive lanoduri, sau ascendente ; frunzeleplane, inguste, scurte, rigide, mar-ginea cu cili rigizi, vaginele um-flate ; florile dispuse cate 2 in spi-cule verzui, adesea violete, ceasuperioara errnafrodita, ce infe-rioara neutra, spicule pedicelate,dorsal-comprimate sunt reunite In-teo panicula spiciforma, laxa; gl u-ma unica foarte mica, glumelafloarei neutre este coriacee si aco-perita pe spinare ca 5 7 randuride spini, recurbati la varf in formade carlig, glumelele floarei erma-frodite sunt netede; fructul cari-opsa convexa pe ambele fete.Creste prin campuri i locuri na-sipoase i uscate. IunieIulie.

I arbalearpelui, Ochiu-matei (Bu-covina), Viperina. [fr. Vipérine,Herbe-aux-vipères ; g. N a t te r-k o p f]. Achium vulgare L. Q.planta erbacee, aspru-paroasa dinfam. Borro ginaceae, frunzele lanceolate ; florile dioice-poligame,albastre, rar rosii sau albe suntdispuse in raceme de spice simple,tubul corolei mai scurt decat ca-liciul, staminele curbate in jos silipite de gItul corolei neregulate,staminele si stilul sunt mult iesitedud din corola (exerte); fructelenucule sgrabuntoase. Creste prinloreui pietroase i aride, pe campii,locuri necultivate si pe langa dru-muri. IunieSeptembrie.

Iarbalearpelui, Lathraea Sguama-ria L., vezi Mama-padurei.

Iarbaierpelui (Minot), optirlitg,Ventrilica. [fr. Veronique; g. N e s-s el blättriger -Eh r en pr ei s.].

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORUL RONAN 131

V eronica urticifolia jacq., syn.V. latifolia L. (p. parte). 21-. plantaerbacee din fam. Scophulariaceae,tulpina de jur imprejur paroasa,erecta; frunzele sesile, cordiform-

acut-serrat-dentate, cele su-perioare lung-acuminate; florile des-chis albastre sau rosietice cu liniimai inchise sunt dispuse inteunlung racem laxiflor ; fructul o cap-sula comprimata, aproape orbicu-lar., transversal mai lata si emar-ginata. Creste prin paduri in re-giunea montana. IunieAugust.

Cu aceasta buruiana vindeca po-porul nostru muscatura de earpe.

Iarba-sfiinta, Santolina Chamae-Cy-parissus L., vezi Lemnul-BIaicei-Domnului.

Iarba-sfintului-Chrlstofor, Actaeaspicata L., vezi Orbalt.

Iarba-sfitintului-Ioan, Epilobium un-gustifolium L., vezi Rascoage.

Iarba-sffintului-loan (Trans.), ser-lai (Trans.). [fr. Toute-bonne, Or-vale; g. ScharlachkrautMuskateller-Salbei].Salvia Sclarea L. E. planta erba-cee cu iniros foarte tare din fam.Labiatae, tulpina dreapta, ramifi-cata, lanos-paroasti, in partea su-perioara glandulos-paroasa ; frun-zele ovale, dublu-crenate, aproapetomentoase, cele inferioare cordi-forme, rugoase ; &rile deschis al-bastre, dispuse cate G' in verticiledistantate ; bracteile rozee suntlat-ovale, cu un varf ascutit fili-form, membranoase, mai lungi decat caliciul. Originara din sudulGermaniei, prin piirtilenoastre cul-

IunieIulie.Aceasta planta are proprietati a-

mare si tonice.

Iarba-sgaibni, Lapsana CO »MUMS L.,vezi Sgrabuntica.

Iarba-stupului, Melissa officinalis L.,vezi Roinita.

Iarba-surpiiturei, Herniaria glabraL., vezi Feciorica.

Iarba - surzilor ( Trans. - Brasov).

[fr. Saxifrage-Aizoon ; g. Tra u-benbliitiger-Steinbrech].

Saxifraga Aizoon Jacq. 2l. micrtplanta erbacee din fam. Saxifra-gaceae, tulpina dreapta ; frunzelebazilare, dispuse in rozeta suntspatulaue, cartilaginos-dintate, fo-veolat-punctate i prevazute cuglande calcare pe margine; florilealbe-galbui, cu petale orbiculare,sunt dispuse in racem terminal.Creste pe stanci calcare in re-giunea subalpina si alpina. Iunie-August.

Iarba-taieturei (Trans.), Betonica of-ficinalis L., vezi Vindecea.

Iarba-tallharulut, Actaea spwata L.,vezi Orbalt.

Iarba-tunului, Sempervivum tectorumL., vezi Urechelnita.

Iarba untului, Orobanche caryophyl-lacea Smith., si Orovanche cruentaBertol., vezi Verigel.

Iarba-urechei, Sedum maximum Su-ter., vezi Iarba-de-urechi i Sent-pervivum tecto:uni L., vezi Ure-chelnita.

Iarba-usturonsd, Dumbat, Usturoi-de-lac. [fr. Germandrée-aquatique;g. Lachenknoblauch].Teucrium Scordium L. 21-. micaplanta erbacee, cenusiu-paroasa,din fam. Labiatae, frunzele sesileoblongi Cu dinti adanci pe mar-gini ; florile rosii-purpurii, cu slabmiros de usturoi sunt dispuse cate4 in verticile, caliciul mic cu 5dinti triangular sau lanceolat-li-neari ; fructele nucule reticulat-rugoase. Creste prin locuri umede

mlastinoase. Iulie August.Agrostis alba L.,

vezi Iarba-campului, Bromus seca-linus L. si Bromus sterilis L., veziObsiga, si Nepeta Cataria L., veziCatusnica.

Iarba-viintului. [fr. tpi-du-vent-Jouet-du-vent ; g. Gem ein e r-Windhalm]. .Agrostis Spica.venti L., syn. Apera Spica-venti P.Beauv. O. planta ierboasa din fam,Gramineae, tulpini erecte; frunzelelineare, plane cu ligula oblonga ;

dacoromanica.ro

132 ZACH. C. PANTU

florile in mici spicule violacee sauverzui, anterele linear - oblonge,glumele convexe, ascutit-mucro-nulate, glumela inferioara sub Willaristata, arista dreapta. sau putinflexuoasa de 3-6 ori mailunga

spiculul. Spiculele reunite inteomare panicula intinsa, ca ramurifoarte numeroase. Creqte printresamanaturi, prin fanete, locuri in-culte, nasipoase qi pietroase. Iu-nieIulie.

Iarba-viittimaturei, Crypsis aculeataAit., vezi Ghimparita.

Iarba-voiniceaseA, Dipsacus saves-iris Mill., vezi Varga-ciobanului.

Iarba-vriijitourei, Circaea lutetianaL., vezi

Iarba-vulturelui. [fr. Épervière; g.Habichtskraut]. Hieraciuniumbellatum L. 4. planta erbaceedin fam. Compositae, tulpina ri-gidä, erecta, umbelat-ramificata inpartea superioara ; frunzele rigide,ingustate la baza, sesile sau scurt-petiolate, lanceolate sau lineare,adesea dintate, cele superioare a-proape sesile i treptat mai mici,cele bazilare sa distrug de tim-puriu ; florile galbine, dispuse incapitule, insotite de un involucrucu foliole aproape glabre, putinascutite qi recurbate la varf ; ca-pitulele numeroase, reunite inteoumbela la varful tulpinei ; fruc-tele mici achene cilindrice. Cre0eprin fanete, p4uni uscate, tufipri

paduri. IulieOctombrie.lows fomentarius Fr. qi Fo-

Ines igniarius Fr., vezi Babia.Unit. [fr. Amadou ; g. Z un der].

Productul vegetal, preparat dinFomes igniarius Fr. 0 mai eu samadin Fomes fomentarius Fr., ambeleciuperci din fam. Polyporaceae. Ciu-gerca bruta, cunoscutii de poporulnostru sub numirile de : Babifd(Munt.), BacNie (Mold.) sau Copitti(Trans.), are sub stratul cortical oregiune moale medulara, care sesepara, se bate bine i apoi sefierbe ca cenqe, se usuca qi subaceasta forma se intrebuinteazâ

la aprins. Cea mai buna iasca seprepara din Fomes fomentarius Fr.,care cre0e pe fag §i pe mesteaciin.In alte parti in loe de a se fierbecu cenu§e, precum face Romanulnostru, se impregneaza cu azotatde potasa (salitra), ceea ce este totacelm lucru, de oare-ce cenuacontine aceasta substanta. lascase intrebuinteaza In industrie i inmedicina chirurgicala, mai alesspre a opri emoragiile ware.

Iasomie. [fr. Jasmin ; g. Jasmin].Jasminum officinale L. D. mic ar-bust din fam. Oleaceae-Jasminoi-rleae, tulpina sarmentoasa cu ra-muri lungi, verzi putin anguloase ;frunzele opuse penatifide cu 7-9foliole, lanceolate acuminate; flo-rile albe foarte odorante, dispuseIn raceme terminale, pauciflore,ca-liciul cu 5 lobi subulati, corola cutubul putin mai lung dealt cali-ciul, limbul intins, plan, ca 5 lobiovali ascutiti, bobocii (muguriiflorali) aproape erecti, stamine 2inserate pe tubul corolei; fructulo boaba (bacca). Aceasta plan*originara din Ostindia, se cultiva

prin pàrile noastre pentru flo-rile sale frumoase i placut miro-sitoare. IulieOctombrie.

Iasomie, Philadelphus coronarius L.,vezi Sirinderica.

IasomIe-sillbatica. [fr. Jasmin-jaune ;g. Jasmin]. Jasminum fruti-cans L. D. mic arbust din fam.Oleareae-Jasminoideae, Cu ramurileanguloase ; frunzele alterne trifo-liolate sau simple, foliolele oboval-cuneate putin incovoiate §i obtuse;florile galbine, putine i aproapeterminale; lobii caliciului subulati,tubul corolei de 2 ori mai lungdecat caliciul, corola cu 5 lobiobtu0, stamine 2, inserate pe tubulcorolei; fructul o boabi (baccii).Cre0e prin locuri pietroase in Do-brogea, uneori cultivata i prin gra-d ini ca planta decorativa. Mai-Iunie.

Iasmin-de-gradini (Trans.), Phila.delphus coronarius L., vezi Sirin-derica.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCITTE DE POPORUL ROM:1N 133

Iboz (Maced.), Sambucus nigra L.,vezi Soc.

Edera, Hederá, Iedera-celor-frumusele, Iedera - zanelor. [fr.Lierre ; g. Epheu]. HederaHelix L. 13. plantà sarmentoasiiagatiltoare din fam. Araliaceae,talpina se fixeazrt puternic pe trun-chiul arborilor sau pe ziduri prinfirisoare adligante, si astfel agg-tandu-se, sa urcà uneori panà invarful arborilor inalti ; frunzelecoriacee, hicitoare de un verdeinchis sunt cu 3-5 lobi, lobulmedian mai lung, frunzele ramu-rilor florifere sunt intregi ovalesi ascutite; florile verzi dispusein umbele simple, subglobuloasemultiflore cu peduncule pubes-cente, corola cu petalele largi labaza, trunchiate i pubescente;fructele bacciforme sunt negriicarnoase, coriacee si cu stilul per-sistent. Creste prin paduri um-broase, pe stanci i ziduri umede.AugustOctombrie.

Iederi (Trans. Brasov), Rhododen-dron Kotschyi Simk., vezi Smirdar.

Iedera-eelor-frumwle, Hedera He-lix L., vezi Iederä.

Iederil-cu-cinci-fol,Ampelopsis quin-quefolia Michaux., vezi Vita-de-Canada.

Iedera-zttnelor, Hedera Helix L.,vezi Iedera.

Archis, Cetena (Banat),Cetinii, Ialoviit (Bucovina), Ini-bahar, Inipahar, Iniper, Iuniper,Jireapan (Banat si Bucovina),Jneapan, Jneapar, Jnepen. [fr.Genévrier ; g. Wacholde r].Juniperus communis L. 1). arbusttotdeauna verde, ramificat i drept(erect), din fam. Coniferae-Pina-ceae, ramurile distantate; frunzelecate 3 linear-subulate, ascutite cuvarful apos (pungente) sunt verziglaucescente; florile nude, adecaMfá invalis floral, cele mascule inmici amente, stamine numeroasecu 3-7 loje de antere, cele fe-mele reunite in conuri globuloasesolitare, formate din 3 solzi inferiori

sterili, cei 3 solzi superiori con-cavi carnosi, concrescuti in partealor inferioara cu cate 1-2 ovule;fructele strobile bacciforme glo-buloase si negrii glauce, and suntcoapte, numite de popor lenupere;ele se coc abia in al 2-lea an sisunt de 2-3 ori mai scurte dealtfrunzele. Creste prin pádurile stiin-coase si pasunile pietroase din re-giunea montana. AprilieMai.

Din ienupere se prepara o bauturaalcoolica, o esenta volatila si unextras resinos. Ienuperile se intre-buinteaza in medicina din cauzaproprietatilor stomachice si diure-tice. Ienuperile sunt intrebuintatesi de popor ca medicament, adeseaIn legatura cu descantece.

Ienuprir-pltie, Giuneapine (Maced.),Hilimoaca (Trans. Rigaras -Po-sorta), Jnepen, Jnepeni, Jneapar.[g. Zwerg-Wacholder]. Jo-niperus nana Willd. T. mic arbustcu ramurile intinse pe pamant dinfam. Coniferae-Pinaceae ; frunzeleincovoiate, linear - lanceolate, cuvarful ascutit (pungente) sunt dis-puse Cate trei ; fructele negriiglance sunt aproape de lungimeafrunzelor. Creste prin pasunilecoase din regiunea alpina. Iunie-August.

Ierbiilutl. [fr. Baldingera - Faux-Roseau, Chiendent - ruban ; g.Bandgras, Rohrartiges-Glanzgras.]. Phalaris arun-dinacea L., syn. Baldingera arundi-nacea Dumort. 24.. mare plantii ier-boasii din fam. Gramineae, tulpinadreapta, rigida, ajungand uneoripana 1a o inaltime de 1.50 m. ;frunzge late, linear-lanceolate,ascutite si aspre pe margine ; flo-rile dispuse in spicule comprimatelateral, glumele egale cu carenaaripata; floarea ermafrodita, inso-tita la bug. de 1-2 flori rudi-mentare in forma de solzi, glu-mela superioard cu o singura ca-rena; floarea ermafrodita Esteglabrä, cele sterile paroase, spi-

dacoromanica.ro

134 ZACH. C. PANTU

culele fasciculat - indesuite inteopanicula spiciforma densa, pani-cula de un verde albastriu sauviolacee este patenta, glumelenearipate. Creste prin fanetelemlastinoase si pe malurile apelor.IunieIulie.

Phalaris arundinacea L.var. pida Koch., vezi Iarba-alba.

Imbir, rizomul aromatic de Zin-giber officinalP Rosc., vezi Ghim-bir.

Imortelii-galbenii. [fr. Imrnortelle-jaune, Immortelle-&-bouquets ; g.Strohblume]. Helichrysumorientale Tourn. 2t. planta sub-frutescenta alb-tomentoasa din fam.Compositae, tulpina dreapta, simpla;frunzele linear-lanceolate, ascutite,cele inferioare obtuse; florile dis-puse in mici capitule globuloase,reunite in corimbe ramificate lavarful tulpinei, foliolele involu-crului sunt membranoase, galbine,lucitoare, oblonge obtuse. Aceastaplanta, originara din archipelagulindic, se cultiva uneori ca plantaornamentala. MaiAugust.

Imortele, .Helichrysum bracteatumWilld., vezi Flori-de-paie. -Yeran-themum annuum L., vezi Plevaita.

Impbriiteas5, Atropa Belladonna L.,vezi

imptiniteasà, Brei, Cucurbetea, Cur-cubetea (Ballet), Mutatoare, Mu-tatoare-cu-poame-negre, Tidva-de-piimant (Trans.). [fr. Bryone-blanche, Couleuvrée-blanche ; g.Schwarzb.eerige-Zaunriibe].

Bryonia alba L. 21-. p1ant. er-bacee, veninoasii agatatoare dinfam. Cucurbitaceae, frunzele cordi-forme cu cinci lobi sunt dintate qiaspre; florile albe-verzui monoicesunt dispuse in raceme umbeli-forme, caliciul florilor femele delungimea corolei, stigmatele gla-bre; fructele sunt boabe (bacce)negrii. Creste pe gardurile viilor

gradinilor taranesti, prin locuriruderale. Iunielulie.

Radacina acestei plante este In-trebuintata de popor ca emostaticsi pentru durere de cap Romanadin Banat, cand zace cine-va de Iin-goare ii pun sub spinare vite debnparateas# ca fructe ca tot sa zacape ele, iar imparateasa scoasa proas-pata se taie felii si se pune pe tal-pile picioarelor Radacina rasa siamestecata ca untura ranceda se1ntrebuinteaza pentru a vindecachelbia.

implirriteasa -buruienilor , AtropaBelladonna L., vezi Matraguna.

In, Inu-adevarat, In-de-cultura. [fr.Lin-commun, Lin-usuel ; g. Fl a c h s,L e i n]. Linum usitatissbnum L.0. planta erbacee din fam. Lina-ceae, tulpini singuratice ; frunzeleIngust-lanceolate, neciliate cu 3nervure; florile albastre sau albe,sepalele ovale, acuminate, fin-ci-liate sunt aproape de lungimeacapsulelor. Se cultiva. 2 varietati:var. crepitans Boenngh. [g. K 1 an g-oder Springlein] si var. val-gare Boenngh. [g. D r es ch- oderS chlisslein]. Aceasta plantacultivata deja de 4000-5000 deani in Asia anterioara si In Egipt,a fost introdusii, In Europa de Ari-eni. IunieIulie.

hita se cultiva ca planta textilasi oleaginoasa, caci din liberul aces-tei plante se prepara fibrele textile,iar semintele avute In mucilagiuoleu se intrebuinteazil iu medicinasi industrie. Poporul nostruiminteaza semintele de In pentru aface cataplasme, cari se puu pe um-flatura, ca sa coaca mai repede.Oleul de In se pune pe arsuri sprea se vindeca.

In-de-eamp, Linum austriacum L.Linum perenne L., vezi Ineata.

In-de-cultura, Linum usitatissimumL., vezi In.

In-galbem [fr. Lin-jaune; g. G el b-bliitiger-Lein]. Linum lla-mo); L. 21-. planta erbacee din fam.Linaceae, tulpina In partea supe-rioara cu muchi ascutite; frunzelelanceolate sau oval-lanceolate sunt

dacoromanica.ro


glabre cu 3 nervure i insotite labaza cu cate o glandula de ambeleparti; florile galbine, sepalele lan-ceolate, acuminate si mai lungidecat capsula sunt glandulos-ci-liate. Creste prin fanetile uscate,pe coline si prin tutisurile po-ienile de prin paduri. IunieIulie.

In-mare, In-paros.Linum hirsutumL. 21.. planta erbacee subfrutes-centil din fam. Linaceoe, tulpinavilos-tomentoasa ; frunzele oval-lanceolate sau lanceolate Cu 3-5nervure si dimpreuna en sepaleleviloase i glandulos-ciliate ; florilemari liliachii spre baza' alburii.Creste prin fanetele uscate, prinpoieni si pe marginea padurilor.funieIulie.

Linum himutum L., veziIn-mare.

In-sillbatic (Trans.), Linaria vulga-ris Mill., vezi Linarita.

Inaricit (Bucovina), Linuria vulgarisvezi Linarita.(jud. Ilfov). [fr. Caulinie-

mineure ; g. Kleines-Nix-krau t]. Najas minor All., syn.Caulinia fragilis Willd. C). micàplanta erbacee. aquatica din fam..Najadaceae, tulpinile foarte fra-gile, dispuse in mici tufe, dicho-tomic-ramificate, lungi si subtiri;frunzele ingust-lineare, sinuat-den-ticulate sunt rigide i recurbate,vaginele fin-ciliat-denticulate; flo-rile verzui sunt monoice, reunitemai multe la subtioara frunzelor,floarea mascula cu o singura sta -mina inconjurata de o spata tu-buloasa, umflata la mijloc, la varfca 2-3 dinti ; floarea femelaformata dinteun ovar ca 2 stig-mate, care devine un fruct custriatiuni fine transversale. Crestesubmersa (cufundatii) in api prinlacuri, santuri sau balti. Iulie-Septembrie.

Iliellegittoare ( Banat ), GeraniumRobertianum L., vezi Naprasnicti.

incheietoare, Urechea - soarecelui,Urechea-soarecului. [fr. Crapau-dine-des-montagnes ; g. Glied-

k r au t].Sideritis montana L. Omica planta erbacee, lanos-paroasädin fam. Labiatae, frunzele linear-lanceolate ; florile galbine, cu petebrune, au miros urat si sunt dis-puse in verticile de Cate 6 flori,caliciul tubulos cu. 5 dinti spinosi,corola mai scurta cleat caliciul,este bilabiata, cu buza superioaraaproape plana, cea inferioartt tri-lobata, stamine 4 scurte. Creste peca,mpuri näsipoase, pe dealuri aridesi pietroase. IunieAugust.

InditrittnicA (Banat), Clematis inte-grifolia L., vezi Clocotei.

Indrisaia (Mold.), Lathyrus odoratusL., vezi Sangele-voinicului.

Lathyrus odoratus L.,vezi Sangele-voinicului.

Lathyrus odoratus L.,vezi Sangele-voinicului.

Indrinalm, Lathyrus odoratus L.,vezi Sangele-voinicului.

Indruoint (Munt.), Pelargonium odo-ratissimum Ait., vezi Muscat.

Ineatil, 1n-de-camp, Inusor. [fr. Lin ;g. Leind.Linunt austriacum L.4. plantA erbacee din fam. Li-naceae, tulpini numeroase; frun-zele linear-lanceolate, neciliate ;florile albastre azurii, caliciul cusepale glabre, ovale, mai scurtedecat capsula,, cele interne foarteobtuse, petalele subrotund-ovale,acoperindu-se cu marginele late-rale in intreaga lor lungime ; pe-dun culele florilor trecute sunt uni-lateral arcuat-plecate in jos. (pen-dule); fructele capsule globuloase.Creste prin fanete nasipoase, pecoline aride, drumuri, campuri.IunieIulie. Linum perenne L.21- se deosebeste de precedentaprin pedunculele florilor si fruc-telor rigid-erecte; prin florile des-chis-albastre si prin fructele cap-sule oval-globuloase. Creste prinfanete si poieni nasipoase, pe co-line aride si campuri, pe margi-nea drumurilor. IunieIulie.

ingerea.[fr. Sélin-a-feuilles-de-Carvi ;g. Silj e, Silge]. Selinum Car-vifolia L. 4. planta erbacee din

dacoromanica.ro

136 ZACH. C. PANTU

tam. Lmbelliferae, tulpina sulcata,ascutit-anguloasa frunzele tripe-natisecate Cu segmentele penati-partite sau incise ; florile albe,dispuse in umbele compacte. putinconvexe; fructul oval. Creste prinfdnetele umede din paduri si tu-fisuri. IulieAugust.

IngrilOtoare, Pinguicula alpina L.Pinguiculavulga;ls L., vezi Foaie-

grasti.In Mahar, Juniperus communis L.,

vezi Ienupar.Inipaliar, Juniperus comnzunis L.,

vezi Ienupar.Inlper, Juniperus communis L., vezi

lentipar.In r-de-alior (j. Tecuci), Linaria

vulgaris Mill., vezi Linaritä.Inistrn, Genista tinctoria L., vezi

Drobita.Inita, Cuscuta Apithymum L., F,4 CMS-

cuta europaea L., vezi Tortiel.-4nagallis arcensis L., vezi

Scanteutä.intortiel, (Trans.), Cuscuta Epithy-

mum L. si Cuscuta europaea L.,vezi Tortiel.

Inturri, Gentiana asclepiadea L., veziLumAndrica - plinfantului. Genti-ana cruciata L., vezi Ghinturd.Gentiana lutea L. si Gentiana punc-tata L., vezi Entura.

Inturea, Gentiana asclepiadea L., veziLumIndrica-pdmäntului. Gentianalutea L. si Gentiana punctata L.,vezi

Inu-adeviírat, Linum usitatissimumL., vezi In.

Inu§or, Linum austriacum L. si Li-num perenne L., vezi Ineatä.

Iorgovan (Banat), Syringa vulgarisL., vezi., Liliac.

by, Lozii (Bucovina), Rachita-moale,Rachita - puturoasa, Salcd - moale(Trans.), Salce-moale. [fr. Marseau,Marsault, Boursade; g. Sohlw ei-d e, S a 1 weIde]. Salix Ca-praea L. t. mic arbore din fam.Sal/ca cam, frunzele ovale sau elip-tice, plane cu vtirful recubat, usor-undulat-crenate, verde inchis pepartea superioara i aproape gla-

bre, pe partea inferioara glances-cente si tomentoase, muguriibui sunt nepdrosi i lucitori; floriledispuse in amente, insotite la baztide 4-7 foliole solzoase; fructelecapsule oval-lanceolate, tomen-toase, peduculele de 4-6 ori mailungi decdt glanda. Creste prin pd-durile umede cu deosebire in regiu-nea montana. Martie-Aprilie. Melif.

Ipeitrige, Gipsaritd, Iperige, Ipso-ritti. [fr. Brouillard, Oeillet-d'amourg. Rispiges-Gipskraut].Gypsophila paniculata L. 21-. plantderbacee din fam. Caryophyllaceae,tulpina dela baza ramificatd si im-preuna cu frunzele scurt-pdroasa ;frunzele lineare sau lanceolate ;florile albe.rozee, foarte micinumeroase, formeazA o intinsà sifrurnoasd paniculd. Creste pe cdm-puri, pe coline i locuri näisipoasein regiunea sesurilor. lunielulie.

Iperige, Gypsophila pan/culata L.,vezi Ipchrige.

Ipsoritit, Gypsophila paniculata L.,vezi Ipciirige.

Irean (Trans.), Cochlearia ArmoraciaL., vezi Hrean.

MO, Cuscuta Epithynnon L. si Cus-cuta europaea L., vezi Tortiel.

Ismi, Calamintha Nepeta Clairv., veziIsmusoard, Culamintha officinalisMoench., vezi Isma-ptidurilor, siMentha piperita L., vezi Ismd-bund.

Ismd-proastii, Ismi-sii.lbaticd(Trans.), Mina (Mold.), Minta-ca-lului, Minta-de-ctimpuri, Mintä,-sal-baticA,Voestinitä(Trans.),Voestnitd(Trans.). [fr. Menthe silvestre; g.W a I d-M i n z e.]. Mentha silves-tris L. 4. plantd erbacee, odorantä,din fain. Labiatae cu frunzele a-proape sesile, ovale sau lanceo-late si serat-dentate; florile albe-rozee sunt dispuse in verticile,cari formeazd spice cilindrice, in-desuite. Creste prin lunci tufisuriumede, pe langd izvoare si pemarginea apelor. IulieAugust.

Isnia api (Trans.), Mentha aguaticaL., vezi Isma-broastei.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROICAN 137

Mentha aquatica L.,vezi Isma broastei.

Isma-broa*tei, Isma-api (Trans.),broastelor, Ismd

brosteascri, (j. Prahova), Minta-broastei (Mold.), Minta-broastelor(Mold.). [Menthe-rouge ; g. W a s-s e r-M i n z el. Mentha aquaticaL. 21. planta erbacee, odorantli dinfam. Labia tae cu frunzele petiolateovale, ascutite i dintate (serrate) ;florile rozee, dispuse in verticile,cari formeazä un spic globulos sauoval si terminal. Creste prin locurimlastinoase, bálti, piraie si pe ma-lurile apelor. IulieAugust. Melif.

Isma-broagtelor, Mentha aquatica L.,vezi Isma-broastei.

Ismii-brogteaseA (j.Prahova), ilfenthaaquatica L., vezi Isma-broastei.

Ghiazmä (Maced.),giumä, Mintä,Minta-de-gradinti. [fr. Menthe-poi-vrée; g. Pfefferminze].Mentha piperita L. 21.. planta er-bacee aromatica din fam. Labiatae,frunzele oval-acut-lanceolate inpetiol ingustate ; florile albe-rozeesau violacee, dispuse in verticile,cari formeazi lungi spice adeseaintrerupte. Aceasta plantä, origi-nará din vestul Europei si dinAmerica de nord, se cultivä adeseasi pe la noi. IulieAugust.

Isma bung se cultivä foarte multmai cu samit in Englitera i in Sta-tele Unìte pentru a se extrage esentade menta, intrebuintatti in medicina.Frunzele acestei plante «Folia Men-time piperitae se intrebuinteaza subforma de infuziune, spre a combatediverse indispositiuni stomachale.

Ismit-crea, Mintd-creatä. [fr. Men-the-f risée, Menthe-crépue; g.Kr a u-s eminzel. /Ifentha erispa L. 21-.plantä: erbacee, odorantä din fam.Labiatae, frunzele orbiculare, pro-fund dintate si foarte mult undu-lat-incretite. Aceastä plantä culti-vatä este consideratii de unii bo-tanisti ca specie bund, de altii cavarietate de la M. aguatica L. iar de

altii ca varietate de la M. piper it aL. Iulie August.

Frunzele acestei plante «FoliaMenthae crispae» sunt intrebuintateIn medicina.

Mentha piperita L.,vezi

Ismit-de-munte, Calamintha offici-nalis Moench., vezi

Ism a - Mai cei - Preceste, TanacetumBalsamita L., vezi Calomfir.

Ism a - plidurilor, Ismä, Ism- de-munte, Istnuioará, Mintä- sälba-tied'. [fr. Calament-de-montagne,,Menthe - de- montagne ; g. G e -branch' i c h e-B er gth y mi an].Calamintha officinalis Moench., syn.Melissa Calamintlaa L. 21..

erbacee din fam. Labiatae, frunzeleovale, obtuse ; florile rosii pur-purii, pedunculele dichotomic-ra-mificate cu 3-5 flori ; fructele nu-cule rotunde i brune. Creste prin

tufisurile de pe coli-nele arenacee si din regiunea mon-tand. IulieAugust.

Ismit-proasti, Mentha Pulegium L.,vezi Busuiocu-cerbilor si Illenthasilvestris L., vezi Ism&

Ismii-sitlbaticl (Trans.), Mentha sil-vestris L., vezi Ismä.

Ismogioarit, Ismá. [fr. Calament-des-champs; g. Poleiartige -Ka-laminthe]. Calamintha NepetaClairv., syn. Mellisa Nepet a L. 21-.

planth erbacee din fam. Labiatae,frunzele rotund-ovale, obtuse, pe-tiolate, putin dintate i acoperiteca i tulpina cu peri scurti ; flo-rile purpuriu-albä.strii, dispuse inverticile corimbiforme, peduncule-le dichotomic-ramificate Cu 12-15flori ; fructele nucule lungiirete $ibrune. Creste prin locuri aride simuntoase. IulieAugust.

Ismogioark Calamintha officinalisMoench., vezi Isma-pAdurilor.

Isop. [fr. Hysope ; g. Y s o p].Ilyssopus officinalis L. t. mic ar-bust din fam. Labiatae cu frunzeleingust-lanceolate intregi ; florileinchis-albastre, mai rar albe sunt

dacoromanica.ro

138 ZACH. C. PANTO'

dispuse in verticile, cari formeazdraceme unildterale. kcest frumosarbust odorant, originar din re-giunea mediteraniana si din Asiacentrala se cultiva adesea ea plantdornamentalä. Iulie August. Melif.

Isopul din cauza proprietatilor salearomatice, stomachice. anticatarale,antispasmodice i emenagoge, a fostodinioara Intrebuintat in medicina.

Ittitiper, laniperas communis L., veziIenupar.

luta. [fr. Jute ; g. J u t e.] Productvegetal textil, format din fibreleextrase din scoarta de Corchorascapsal aris L. 0. si din scoarta spe-ciei Corchoras olitorias L. C). am-hele plante erbacee din fam. Ti-liace de, frunzele alterne, simple,ovale dintate i piroase ; florilegalbine sunt mici, terminale si so-litare, caliciul cu 5 sepale, corolaCu 5 petale mici si galbine, sta-mine numeroase libere ; fructuleste o capsulä glabra, lungdreatdCu 5 loje. Originare din India o-rientald, cultivate in mai toatetarile calde.

Planta Intreaga, de Corchorns oli-twins dar mai cu seama frunzelesale suculente sa manancit ca sispanacul i laptucile, din care cauzasa si cultiva ca planta alimentara;semintele posed proprietati purga-tive. Din scoarta acestor plante sa

Jabghie (Bucegi, j. Prahova).Poly-trichion perigoniale Michx., syn.Polgtrichum commune var. perigonialeRich. Muschiu dioic din fam. Po-1 qtriehaceae, tulpina de 5 8 cm.Malta, numai la bazd tomentos-paroasil ; Irunzele erect-patente,linear- lanceolat-subulate, serrat-dentate pe margini si pe carend ;capsula erectä, la urrna orizontali,aproape cubicd, este brund, oper-culul plan-convex, foarte scurt-as-cutit i mai palid, peristomul brun-

J.

obtin fibrele textile, cari constitaiescproductul vegetal numit luta, multIntrebuintat pentru fabricatiuneadiferitelor tasaturi, fiind astfel deo mare importanta industriala si co-merci ala.

Burete-acru, Burete-galben, Burete-iute (Mold.), Bu-rete-ltiptos (Trans. Brasov), Bu-rete-piptirat, Bureti-albi (Trans.),Bureti-iuti, Bureti-usturosi, Iuti-sori (Trans.). [fr. Aburon, Lathe-ron, Poivré, Vache-blanche ; g.Pf efferschi,vamm.]. Lactariuspiperatas Fr., syn. Agaricus piperatusScop. Ciupercit comestibild, dinfam. Agaricaceae, paldria albd. pu-in gälbue la biltrdnete, este dura

compactd, neterlä sau rugoasä siglabrd, la inceput este convexaumbilicatä, devine apoi planä siin fine concavä si de forma uneipalau (inundibuliformli), cu mar-ginele undulate si recurbate injos; lamele albe sau gälbui, foartedese, decurente, inguste, neegalesi dichotomice, sporii sunt ovoizisi narunt zgrabuntosi ; piciorul(stipitele) alb, solid, gros. &Amossi foarte scurt ; carnea albri, fra-gedd, piperatä i färä nici un mi-ros contine foarte mult lapte albsi acru. Creste prin pdduri, varasi toamna.

Iut4ori (Trans.), Lactarias piperatusFr., vezi Iutari.

rosietic ca dintii gälbui, obtusi ;sporii netezi, galben-verzui. Cresteprin pdsunele alpine si prin pä-duri ; fructified in Iunie.

Jale, Jale-de-grädind (Trans.), JalesSa lb ie. Sal vie-de-grd-I inä. [fr. Sauge, Sauge-officinale;g. Gebräuchliche-Salbei].Salvia off icinalis L.1). subarbust dinfam. Labiatae, tulpina lemnoasä labud; frunzele lanceolate sgrdbun-toase; florile albastre, violete mairar albe sunt dispuse in verticile

dacoromanica.ro


de 6-12 flori ; bracteele oval-oblonge sunt caduce ; dintii cali-ciului sunt terminati printeun varfascutit. Aceastä plantd odoranta,originara din sudul Europei, secultiva adesea prin gradini. Iunie-Iulie. Melif.

Frunzele Folia Salviae sunt In-buintate in medicina Foile acesteiplante unse cu unt sa pun la galcipentru a se vindeca.

Jale (Trans.-Brasov), Salvia pratensisL., vezi., Salvie-de-campuri.

Jale, Salvia silvestris L., vezi Coada-vacei i Stachys gerntanica L., veziJales.

Jale-cleloasii (Trans.), Salvia gluti-nosa L., vezi Cinstet.

Jale-de-cilinp (Trans.), Salvia silves-tris L., vezi Coada-vacei.

Jale- de - gridinii (Trans.), Salviaofficnalis L., vezi Jale.

Jale-salbaticil (Trans.), Salvia sil-vestr;s L., vezi Coada-vacei.

Jales, Salvia officinalis L., vezi Jalesi Stachys recta L., vezi Jales-de-camp.

Jales, Jale, Pavazii. [fr. Épiaire d'Al-lemagne; g. Deutscher-Ziesq.

Stachys germanica L. 8 rarplanta erbacee alb-lanoasii din fam.Labiatae, frunzele ovale cordiforme,lanos-tomentoase si petiolate, celesuperioare lanceolate sunt sesile;florile rosii-purpurii, dispuse inverticile multifloare, cari formeazdJn spic terminal, dintii caliciuluisunt ascutiti i terminati printr'unspin. Creste prin Milete i pasunipe coline aride si calcare. Iulie-August. Melif.

Jales-de-eilinp, Salvia pratensis L.,vezi Sfilvie-de-crimpuri.

Jales-d e-ciiiiip, Jales, Jales-salbatic.[fr. Crapaudine ; g. Ger ad e r-z i es t]. Stachys recta L. 4. plantaerbacee din fam. Labiatae, tulpina

frunzele scurt-päroase, foarterar tomentoase; frunzele petiolateoblong-lanceolate, crenat-serrate,cele superioare ovale, ascutite siintregi ; florile galbin -deschise,

buza inferioara a corolei Cu puncteviolete, sunt dispuse in verticilede cdte 6-10 flori, dintii cali-ciului, acoperiti Cu peri aspri suntterminati printr'un varf spinescentglabru. Creste prin fanete uscate,coline aride, locuri ndsipoasepietroase. IunieAugust. Melif.

Stachys recta L., veziJales-de-camp.

JepI (Munt.), Catan) Buco vine), Gnea-pan, Jipi, Jneapan ( Mold.), Jnep,Sneapän-mare (Trans-Nasäud). [g.Krummholz, Knieholz,Zwergkiefer, Latsche,Legfbhre]. Pintes PuntilioHaenke. 1). arbust sau mic arboredin fam. Coniferae-Pinaceae, tul-pina stramba si dela baza ramifi-cata, cu ramurile läsate spre pa-mant; frunzele asuste cate 2 perámurelele scurte ; conurile oval-rotunde, de coloare brun-deschisasau brun-inchisä si brumiírii sunterecte. Creste in regiuneaformand masa preponderanta a tu-fisurilor din aceastä regiune, une-ori in asociatiune cu Alnus viridisMaiIunie.

Jintura (Banat), Sempervivum tec-torum L., vezi Urechelnita.

Jipi, Pintes Pumilio Haenke., veziJepi.

Jir, Faga (Maced.). [fr. Faite; g.Buchecker, Bucheichel,Buchnus s], fructele de Fagussilvatiea L., vezi Fag.

Jirenplin (Banat si Bucovina), Juni-perus cotnmunis L., vezi Ienupär.

Jneapiin, Juniperus communis L.,vezi Ienupar.

Jneapiin (Mold.), Pinus PumilioHaenke., vezi Jepi.

Jneapar, Juniperus communis L.,vezi Ienuptir si Juniperus nanaWilld., vezi Ienupar-pitic.

Jnep, Pintes Pumilio Haenke., veziJepi.

Jnepen, Juniperus communis L., vezilenupar i Juniperus nana Willd.,vezi Ienupar-pitic.

Jnepeni, Juniperus nana Willd., veziIenupär-pitic.

dacoromanica.ro

140 ZACH. C. PANTU

Joeanit, varietate de V itis viniferaL., vezi Vita-de-vie.

Man, Gioian (Mold.). [fr. Oenanthe-safranée]. Oenanthe crocata L.4. plantà erbacee din fam. Um-belliferae, rizomul ea fibre car-noase umflate; frunzele caulinarebipenatisecte ; florile albe suntdispuse in mari umbele. Radaci-nele acestei plante contin un sucgalbin-portocaliu. Cre0e prin lo-curi umede. IunieIulie.

Juili (Trans. BraNv), semintele olea-ginoase de Cannabis sativa L.,vezi Ctinepa.

Jugiirel, eucrium Chamaedrys L.,vezi Dumbet.

Jugiiret, 7 euerzum Chanzaeclr ys L.,vezi Dumbet.

Laba-matel (Mold.), Clavaria coral-lides L., vezi Bureti-de-conopida.

Lileritmioare (Mold.), CerceluO, Clo-potele (Trans.), Floarea-turcului,Georgite ( Banat ), Margaritärel(Munt.), Alargiritari (Munt.), Su-fletele (Trans.). [fr. Muguet, Lis-des-vallées, g. Maiblume, Mai-g 15 c 11 c h e n].Convallaria majalisL. 21. mica planta erbacee, cu ri-zom repent stonifer, din fam. Li-liaceae , tulpina scapiforma farafrunze; frunzele bazilare, lungpe-tiolate, elongat-eliptice; florile albe§i placut mirositoare sunt dispuseinteun racem unilateral, atarnandIn jos, invilli§ul floral (perigonul)campanulat cu 6 lobi recurbati, 6stamine libere; fructele sunt boabe(bacce) ro§ii. Cre§te prin padurileumbroase, adeseori cultivat pentruflorile sale bine mirositoare. A-prilieMai.

Lacrimita, Umbravioaria.[fr. Maianthème ; g. S c ha t t e n-b 1 u in e].Iliajantheinitm bifoliumSchmidt., syn. Convallaria bifoliaL. 21.. mica planta erbacee, curizom repent, lung §i. subtire, dinfam. Liliaceae, tulpina ca 2 frunze,alterne, petiolate i cordiforme ;florile albe, dispuse in racem sunt

L.

Jugastru, Giugastru. [fr. Bois-de-poule, Erable-champêtre ; g. M a s s-holder, Feld-Ahorn]. Acercampestre L. 1). mic arbore sauarbust ca scoarta rqietica, cu lem-nul alb i tare, din fam. Acera-ceae, frunzele palmatilobate ca 5lobi obtu§i qi intregi sau lobati,cel median ca 3 lobi obtlqi ; flo-rile verzui, dispuse in rorimberamificate, erecte cu pedunculelepubescente ; fructele samare ca a-ripele orizontal divergente. Cre0eprin paduri §i tufi§uri. Aprilie-Mai. Melif.

Junk semintele oleaginoase de Can-nabis sat iva L.. vezi Canepa.

tetramere; fructele boabe (bacce)lucitoare, la urma rosii. Crwe prinpadurile umbroase din regiuneamontana. MaiIunie.

Majanthemum bifoliunzSchmidt., vezi Lacramita.

Lale, Tulipa silvestris L., vezi Lalea.Laica, Fritillaria imperialis L., vezi

Lalea-pestrita, F ritillaria MeleagrisL., vezi Bibilica çi Fritillaria te-nella M. Bieb., vezi Lalea-pestrita.

Laica, Lalea-de-padure, Lalea-gal-bena, Lale, Lalee, Tulipana, Tu-lipani, Tulpeni. [fr. Avant-Pagues,Tulipe-sauvage; g. Tulp e, W al d-Tulpe].-7 ulipa silvestris L. 21..planta erbacee, bulboasii din fam.Liliaceae, bulbul mic, ovoid, sto-louif er cu squame brune; frunzelelinear-lanceolate, glauce ; tulpinadreapta su o singura floare mare,odoranta, care atarnä in jos (nu-tanta) inainte de a se deschide,ea este pe ambele fete de o co-loare deschis-galbink foliolele in-terne ale periantului precumstaminele la baza sunt paroase ;stigmatu/ sesil cu 3 lobi grqifructul o capsula oblonga, trigonalaca numeroase seminte. CrWe prinfanetele din vii i paduri in re-giunea dealurilor. AprilieMai

dacoromanica.ro


Tulipa silvestris L. var. minor Led.,syn. T. Biebersteiniana Roem. etSchult. care diferá de specia ti-pica prin bulbul mai mic, prin tul-pina i frunzele mai scurte si maiCu sama prin floarea mai mica,la exterior deschis-galbinti, la in-terior de un galbin mai intensiv.Creste prin paduri AprilieMai.

Lalea-de-pidure, Tulipa silvestris L.,vezi Lalea.

Lalea-galbouil, Tulipa silvestris L.,vezi Lalea.

Lalea-postrita, Lalea. [fr. Couronne-impériale, Rerbe-aux-sonnettes; g.Kaiserkrone].Pritillaria impe-rialis L. 4. mare 0 frumoasa plantaerbacee din fam. Liliaceae, bulbulgros, solzos, gifibui raspfindeste unmiros neplacut ; tulpina robustaCu numeroase frunze bazilare, oval-ascutite, la baza mai late, cele su-perioare mai inguste, partea supe-rioara a tulpinei fArá frunze ; flo-rile mari, roii, galbine §i Cu vargialbe san rosu-brunii sunt dispuse'jute° umbela, dedesuptul unui bu-chet de frunze. Aceasta planta,originará din Persia, se cultivapentru florile sale frumoase. A-prilieMai. Melif.

Lalea-pestritd, Fritillaria ilfeleagrisL., vezi

Laloa-pestritil, Lalea. Fritill ariatenella M. Bieb. 21. mica plantäerbacee bulboasii din fam. Lilia-ceae, tulpina rigidá, uniflora ; frun-zele lanceolate, lineare, ingustate,ascutite, cele inferioare i floraleopuse, celelalte impra0iate; florilela inceput plecate, sunt galbuicu pete brune, periantul campanu-lat cu 6 diviziuni libere, eliptic-oblonge, prevazute cu o foveolanectarifera la baza; stamine 6;fructul o capsula trigonala cu se-minte membranoase pe margini.Creste prin fânetele din padurisi tufisuri. AprilieMai.

Luke, Tulipa silvestris L., vezi La-lea.

Lalele-de-gradinii, 7 ulipa Oculus-so-lis St. Am., vezi Tulipani.

Lalele-mari, Tulipa °mills-soils St.Am., vezi Tulipani.

[fr. Citronnier, Ci-tronnier-Limonier; g. Citr on en-b aum, Limone]. Citrus Li-rnonium Risso. lj. mic arbore dinfam. Rutaceae, tulpina dreapta ce-niqie ; frunzele alterne cu petioliarticulati si putin aripati suntoblong-ovale, dintate sau intregi,coriacee i lucitoare ; florile albeinlauntru, rosietice in afar/ 0 pia-cut mirositoare sunt dispuse inraceme axilare sau terminale ;fructul cunoscut sub numirea deLamdie sau Alamdie este ovoid side coloare galbenii la maturitate.Acest frumos arbore, originar dinAsia, se cultiva §i prin partilenoastre ca planta ornamented 0pentru florile sale frumoase si o-dorante. MaiIulie.

Fructele sale sunt cumestibile.

[fr. Citron ; g. Zitrone].-Fructele comestibile de Citrus Li-monium Risso., vezi Lamai.

Cimbru, Cimbru-adeva-rat, Cimbru-de-gradinO (Trans. Na-stiud.), Lämâiá. [fr. Barigoule,Farigoule, Thym-vulga ire ; g. T h y-mi a n,]. Thynzus vulgaris L. D.mic arbust din fam. Labiatae, tul-pina erecta sau ascendenta, foarteramificata si compacta ; frunzelesesile, oblonge sau lineare, cu mar-ginile rasucite in jos qi acoperitecu peri scurti, moi si cenusii ; flo-ri/e rozee, foarte aromatice, mici,corola abia intrectind caliciul, suntdispuse in verticile, reunite inmici raceme terminale. Originaradin regiunea mediteraniana (sudulEuropei), pe la noi cultivatii caplanta aromaticii pentru trebuinteculinare. IulieAugust. Melif.

Aceastii planta Herba Thymi seintrebninteaza. In medicina caadstringenta, tonicii i stimulanta.

Lamaiti. [fr. Citronnelle, Verveine-Citronnelle ; g. Zit r on e n-bäumchen]. Lippia citrio-

dacoromanica.ro

142 ZACH. C. PAHTU

(lora Humb. Bonpl. et Kunth.,syn. Aloysia cdriodora Ortega.arbust sau mic arbore din fem.Verbenaccat; frunzele scurt-petio-late, dispuse cate 3 in verticilesunt lanceolate, aspre (scabre) dea-supra, glandulos-punctate pe fatainferioara, cu nevure laterale pa-ralele, and sunt frecate in manaraspandesc un placut miros de la-maie ; florile mici albe, rozee suntdispuse in spice axilare,paniculatesau verticilate la varful rarnurilor.Aceasta planta, originara din Ame-i ica de sud (Buenos Ayres), secultiva adesea prin casele oame-nilor si prin florarii. Iulie Au-gust.

Philadelphus coronarius L.,vezi Sirinderica si hymns vul-garis L., vezi Lamaioara.

Ltina-broastei, vezi Mahsa-broastei.Lanitrieh, Eriophoru n angustifolium

Roth., si Eriophorunt latifoliumHoppe., vezi Bumbacarita.

Eriophorum anqustifoliumRoth. Eriophorum latifolum Hoppe.vezi Bumbacarita. si Filago ger-manica L., vezi Firicica.

Liípildtitoare, Aristolochia ClematitisL., vezi Remf.

Laptele-ealnelui, Euphorbia Cyparis-sins L., vezi Alior, Euphorbia E-sula L., vezi Aior, Euphorbia heli-ohcopia L., vezi Laptele-cucului.Aceasta numire sa mai da si laalte specii din genul Euphorbia,cari cresc prin partile noastreprecum : E. Gerardiana Jacq. E.salicifolia Host., E. lucida W. etKit. E. agraria M. Bieb. E. gla-reosa M. Bieb. E. virgata W. Kit.etc.

Buruiana-de-negei,Laptele-cucului, Laptele-lupului.[fr. Euphorbe-a-larges-feuilles ; g.Breitblattrige-Wolfs mil e h].

Euphorbia platyphyllos L. C).planta erbacee cu suc laptos dinfam. Euphorbiaceae, frunzele cor-dif,-;rme la baza sunt sesile; florilegalbui;dispuse in umbele cu 3-5radii ; capsula verucoasa. Creste

prin locuri cultivate, inculte sipietroase, pe langa drumuri siprin pietrile de pe matca raurilor.Iulie Septembrie.

Laptele-eueului, (Munt.), EuphorbiaCyparissias L., vezi Alior. E. pla-typhyllos L., vezi Laptele-canelui.Aceasta numire sa mai da si altorspecii din genul Euphorbia, caricresc prin partite noastre precum:E. agraria, M. Bieb. E. Gerarcli-una Jacq. E. glareosa M. Bieb.E. lucida W. et Kit. E. salicifoliaHost., E. villosa W. et Kit., E.virguta W. et Kit. etc.

Laptele-eueului (Munt.), Aior, Alioi ,Arior, Buruiana-de-friguri, Buru-ruiana- de-negei, Buruiana-maga-reasca, Laptele- canelui, Laptele-lupului (Trans.). [fr. Réveil-matin ;g. S nnenwen di ae-Wolf-smilch]. Auphorbia helioscopiaL. 0. planta erbacee cu un suclaptos din fam. Auphorbiaceat, frun-zele obovale cuneate, in parteaanterioara fin - dintate (serrate);florile ffalbine, dispuse in umbelecu 5 radii, fiecare radiu trifurcatsi cu ramuri bifurcate ; capsulaneteda. Creste prin locuri culti-vate, printre samanaturi si pe mar-ginea campurilor. MaiAugust.

Cu laptele ce iese and rupi a-c.asta planta, vindeca poporul nos-tru negeii i pecinginea.

Laptele-lupului (Trans.), Euphorbiahelioscopia L., vezi Laptele-cuculuisi Euphorbia platyphyllos L., veziLaptele-canelui.

Laptele-pasilrei (Pitesti). [fr. Gagée-jaune; g. Gelber-Goldstern].

Gagea lutea Schult. 4 micaplanta erbacee bulboasa din fain.Liliaceae, bulb unic oval ; ca osingura frunza radicala (rar doua),linear-lanceolatii, plana, si subitacurninata in forma de cornet ;frunzeleflorale douà aproape opuse;florile galbine, cu foliolele peri-gonului obtuse,oblonge; pedunculiiglabrii. Creste printufisesi dumbrave. MartieAprilie.

dacoromanica.ro


Laptele-pasitrii, Ornithogalum um-imitation L., vezi Mused.

.Androsace arach-noidea Schott. 21.. micii planta er-bacee, päroasa din fain. Primula-ceae, frunzele rozetelor fertile lin-gulate, ale rozetelor sterile linear-oblonge sau lanceolate, toate faranervure; bracteele involuciului o-blonge sau linear-oblonge si plane,pedunculii evident mai lungi de-cat involucrul; florile alburii suntdispuse in umbelä. Creste pe stiin-cile din regiunea alpina. Iunie-August.

Laptele-stilneei, Androsacc. Chamae-jasme Host., vezi Laptisor.

Laptele-stancei,[g. Zwerg-Mannsschild].Androsace Chamaejasme Host. 21,.mica planta erbacee din fam. Pri-mulaceae, tulpini rarnificate cu maimulte rozete de frunze ; frunzelelanceolate spre baza ingustate, pemargine, lung-vilos-ciliate; florilealbe, dispuse in umbele .viloase ;scapul, pedunculele florilor si ca-liciul paroase ; pedunculul florilor,pe timpul inflorirei egal de lungsau si mai scurt decät involucrul.Crete prin pasunile pietroasestäncoase din regiunea alpina. Iu-nieAugust.

Laptuck Lactuca saliva L., vezi Lap-tuci.ptuci (Munt.), Laptuca, Mamie,Maroli (Mold.), Marule (Mold.), Sa-lada, Salata. [fr. Laitue-cultivée ;g. Garten-Lattich, Lattich.].

Lactuca sativa L. G. planta erba-cee din fam. Compositae, tulpina so-

fruuzele cu baza cordiformaamplexicaule, cele inferioare in-tregi sau undulate si neregulat-din-tate, pe nervura medianá netede saumai rar cu spini ; florile galbine,dispuse in capitule, cari formeazao paniculä corimbiformä; fructeleachene brune sau albe, adeseaglabre, ca rostrul alb de lungimeaachenei sau mai lung. IunieAu-gust. Aceasta planta, consideratäde botanisti ca o modificatiune

speciei salbatice Lactuca ScariolaL, originara probabil din Siberia,se cultivii adesea ca planfä culi-nara impreuna cu varietatile sale :

Lactuca sativa L. var. capitata DC.cunoscuta sub numirea de : S«lat6[fr. Laitue-pommée; g. Kopfsalat]si Lactuca sativa L. var.rrispa DC.numita : Salatd-creakr [fr. Laitue-frisée , g. Krausser-Pfliicksalat].

L'aptueu-oaiei, Brustan, Brusturu-caprei (Bucovina), Brusturu-oaiei,Clocociov, Floare - de - brusture -amar (Trans. Brasov.), Lapus-de-oaie, Ochiu-boului. [g. Sonnen-stern, Telelcie]. Jelekia spe-ciosa Bmgt., syn. Buphtalmum cordi-foliuns W. et. Kit. 2[. frumoasaplanta erbacee din fam. Corn positae,tulpina rigida, putin ramificata ;frunzele alterne, cele inferioai epetiolate,cordiforme,dublu-serrate,cele superioare sesile, rotunde labaza sau cordiforme si amplexi-cattle; florile galbine sunt dispusein mari i frumoase capitule lavärful tulpinei ; fructele achene ci-lindrice multicostate. Creste prinlocurile umede si pe langa toren-tele din padurile umbroase alemuntilor. Iulie August.

Lapuc (Banat), Lappa major Gaertn.,vezi Brustur.

Lapu-de-oitie,Telekia.sp ciosaBmgt.,vezi Laptucu-oaiei.

Lttpuli-de-caprA (j. Prahova),glutinosa L., vezi Cinstet.

LAsnicioare (Trans.), Solunum Dal-camara L., vezi Lasnicior.

Lisnicior, Buruiana-de-dalac, Las-nieioare (Trans.), Lesnicioara, Les-n icioasa, Patlagica-de-dalac (j. Pra-hova), Vita - evreilor, arna. [fr.Vigne-de-Judée, Douce-amère ; g.Bittersiiss]. Solanum Dul-camara L. t. planta sarmentoasä.din fam. Solanaceae, tulpina glabra,frunzele neparoase ovale, acumi-nate cordiforme la b az A sun t intregi,sau cele superioare, devin lanceo-late prin 2 (auricule) segmente la-terale ; florile violete, dispuse incorimbe ramificate lung-peduncu-

dacoromanica.ro

144 ZACH. C. PANTU

late; fructele boabe (bacce) ovoiderosii la maturitate, sunt veninoase.Aceasta plant& creste prin tuflsuri

paduri umede, pe langa pantie,rauri, pe stAnci i ziduri vechi.IunieAugust.

Tulpinele acestei plante atipitesMdcamarae» sunt intrebuintate inmedicina ca depurative si calmante.

Laur, Datum Stramonium L., veziCiumafaia.

LAuruseA, Vitis vinifera L., vezi Vita-de-vie.

LAutoare (Mold.), Bupleurum rolun-clifolium L., vezi Urechea-iepurelui.

Lavrentini, Ajuga reptans L., veziVineritA.

Leandru, Liandru, Oleandru (Trans.).[fr. Laurier-rose; g. Ole ander].Nerium Oleander L. I). arbust dinfam. Apocynaceae, frunzele lanceo-late sau linear-lanceolate sunt co-riacee, persistente, intregi si sesile,dispuse cat 3 in verticile ; florilemari, frumoase, rosii sau albe suntdispuse in raceme terminale, cali-ciul cu 5 lobi, corola tubuloasti,limbul in forma de palnie cu 5lobi rotunziti, gittul ornat cu 5squaine dintate, staminele au co-nectivul prelungit deasupra an-terei inteun lung apendice plu-mos ; fructul o folicula, sernintelecu un smoc de peri lungi. Origi-nar din regiunea mediteranianii,la noi cultivat adesea ca plant& or-namentalii, pentru florile sale fru-moase. lulieSeptembrie.

Frunzele, scoarta si lemnul deLeandru sunt intrebuintate in me-

Laptele galben al acesteiplante contine doua substante ve-ninoase numite : OleandrinasiNeriina.

Lebenith, (Trans.), Citrullus vulgarisSchrad., vezi Pepene-verde.

Lemn-eänese, Daphne Mezereum L.,vezi Tulichind, Evonymus europaeusL., vezi Voniceriu i Rhamnus Fran-gula L., vezi CrusAn.

Lemn-eänese (Munt.), Lemnu-cAne-lui, MAlinitii (Bucovina si Mold.),

3Ialin-negru (Trans.). [fr. Bois-noir, Pruène, Trane ; g. Ligus-ter, Hartriegel, Rainweid

Ligustrion vedgare L. D. arbustdin fam. Oleaceae, frunzeld opusesau ate 3 sunt oblong-lanceolate,nepitroase (glabre) i intregi ; flo-rile albe, devenind la urma brun-ro-sietice, sunt tetramere si odorante,dispuse in raceme dense terminalesau axilare, caliciul urceolat ca 4diviziuni, corola in form& de pillnie(infundibuliformii) cu tubul multmai lung dectit caliciul, limbuldivizat in 4 lobi concavi; fructelesunt boabe (bacce) negrii. Cresteprin tuflsuri, criinguri, lunci si pemarginea padurilor ; adesea cul-tivat prin gr&dini pentru gardurivii. MaiIunie. Meld.

Lemn-dulce, Iarbti-dulce,Glycyrrhiza echinata L.

4. [fr. Réglisse-hispide ; g. Siis s-h olz]. plant& erbacee din fam.Leguminosae- Papitionaceae, frun-zele imparipenate, florile mici li-liachii in raceme seurte capitatesubrotunde ; fructele (legumele)spinos-ptiroase. Creste prin locuriumede arenacee Iunie. Glycyr-rhiza glabra L. 4. [fr. Réglisse-glabre ; g. Siis s holz.]. plant&erbacee cu frunzele imparipenate;florile mici albastrii sau albe,dispuse in raceme lungi mai scurtedecat frunzele ; fructele legumenepdroase (glabre). Creste prinsesuri i cultivatä pentru trebuintemedicinale. Ialie August.

Radacina de Glgegrrhiza glabraeste intrebuintata in medicina subnumirea de : (Radia Liquritiae».

Lemn-galben, Berberis vulgaris L.,vezi Dracilä.

Lemn-pucios, Pirus aucupariaGaerin., vezi Scorus-de-munte.

Lem n-ritios, Cerceii-babei (Mold. j.Tecuci). [fr. Tusain-verruqueux ;g. Warziges Pfaffenkäpp-chen, Spindelbaum]. Evo-nymus verrucosus Scop. li. arbustdin fem. Celastraceae cu ramurile

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL R031AN 145

cilindrice verucoase ; frunzele o-puse sunt ro,tnnzite la baza ; flo-rile albe-verzui sau galbui, peta-lele ovale cu puncte fine si rosii,pedunculele triflore, caliciul cu 5dinti; fructul o capsula cu semin.tele negrii, necomplect inválite dearilul fals de coloare rosie. Cresteprin päd'uri, cranguri i tufisuri.MaiIunie.

Lemnu-bobului, Bobitel, Drob, Gro-zama-mare (Trans.). [fr. Cytise-noircissant ; g. S chwar z - w er-dender- Geis ski e e]. Cytisusnigricans L. D. arbnst din fam.Legunainosae-Papilionaceae,frunzelealterne petiolate si trifoliolate,foliolele obovale sau oblonge pepartea inferioarti alipit paroase ;florile galbine aurii sunt dispusein lungi raceme terminale multi-flore si erecte; fructul legumenalipit-paros. Creste pe coaste pie- --troase si pe stancile de prin pa-duri. IunieIulie.

Lemnu-einelui, Ligustrum migareL., vezi Lemn-canesc.

Lemnu-Domnului, Lemnus. [fr. Au-rone, Citronnelle; g. Ab err sute,Eberraute]. ArtemisiaAbrotanumL. 4. subarbust din fam. Compo-sitae, tulpina dreapta ramificata ;frunzele bi-tripenatisecate cufuri ingust-lineare, cele superioaresi cele din inflorescenta sunt trifidesau intregi, oblong-lineare; florilegalbine sunt dispuse in mici ca-pitule sferice si cenusii. Aceastaplanta cu miros penetrant delamaie, originará din Europa sudicasi din orient, se cultiva' adeseaprin gradini. AugustSeptembrie.

Lemnul-Maieet-Domnului,ganta, Limbricanià, Poala-Maicei-Domnului. [fr. Aurone-feinelle,Petit-Cyprès, Santoline ; g. Hei-ligenkraut, Zypressenkrautl.

Santolina Chamaecyparissatssubarbust foarte odorant, totdea-una verde, dens si alb-pubescentdin fam. Compositae, tulpina foarteramificata, cu ramuri rigide si fra-gile, formand mici tufe, cari ajung

uneori pana la 1 m. inaltime; frun-zele ingust-lineare (cilindrice) suntalterne, apropiate pe ramuri sipurtand pe rachis 4-6 randuride mici dinti obtusi, obovali sauoblongi, indepartati sau imbricatipe toatá lungimea limbului ; flo-rile galbine, dispuse in mici ca-pitule solitare la varful peduneu-lelor lungi, subtiri si rigide, in-volucrul rotunzit al capitulelorgalbine este format de mai multeranduri de mici solzi lineari im-bricati; florile toate tubuloase cu5 dinti scurti i intinsi, cele mar-ginale femele sau toate ermafro-dite ; fructele mici achene tetra-gonale nude. Originará din regiuneamediteraniana (Europa sudica) simult cultivata prin gradini caplantáornamentala, mai cu sama pentrumozaicuri. IulieAugust.

Aceasta plantá aromaticd posedaproprietati amare, tonice, emena-goge si vermifuge.

Leinnu, Artemisia Abrotanum L.,vezi Lemnu-Domnului.

Lemnueti, (Bucovina, Cacica), Ly-thrunt Salicaria L., vezi Rdchitan.

Leutiti, Lemna gibba L., etc., veziLintita.

Leoardit (Banat), Allium ursinuna L.,vezi Leurda.

Lesnicioarit, Solanum DulcamaraL., vezi Lasnicior.

LesnicioasA, Solanum DulcamaraL., vezi Liisnicior.

Leurda, Aliu-di-curie (Maced.), Aiu-de-pAdure, Leoarda (Biinat). [fr.Ail-des-bois ; g. B är en -L a u c h,Bienenlauch]. Allium ursinumL. 21-. planta erbacee bulboasii dinfam. Liliaceae, tulpina scapiformifira-frunze, obtus-trigonala; frun-zele 2 bazilare, lung-petiolate, elip-tic-lanceolate; florile albe ca za-pada, cu miros tare de usturoi,lung-pedunculate sunt dispuse inumbela laxe capsulifere, spat cu1-3 valve persistente, staminelesimple. Aceasti planta cu miros de

10

dacoromanica.ro

146 ZACH. C. PANTU

usturoi creste prin piiduri umedesi umbroase.

Leiqtean , Buruiana - de - lungoare,Buruiana-lingoari (Trans.). [fr.Livèche; g. Liebstöckel].Levisticum officinale Koch., syn.Ligustieum Levistieum L. 4. plantaerbacee cu miros penetrant dinfam. Umbelliferae, tulpina stria*frunzele neparoase (glabre), luci-toare, °data sau de 2 ori penati-secate, cu foliole lat-obovale sidintate ; florile galbine, dispusein umbele multiradiate ; fructelelenticulare ovale sunt aripat-co-state. Aceasta planta aromaticä,originara din America sudica, secultiva mult i prin pärtile noastreca plantä culinarti si medicinala,uneori sub-spontanee. IulieAu-gust.

Radacina de leustean este intre-buintata de femeile stiutoare pen-tru a vindeca lungoarea (lingoarea);frunzele intrebuintate la bucatariepentru dresul borsului. <Radix Le-visticiz intreouintata in medicina

Levand, Lavandula vera DC., veziLeventica.

Levcoale-galbinif, Cheirantleus che-in i L., vezi Micsunele ruginite.

Levcoaie-role (Trans.), Matthiolaincana R. Br., vezi Micsandre.

Leventica,, Aspic (Trans.), Levand,Livant (Mold.), Livantica, Spichi-pat (Trans.). [fr. Lavande, Aspic;g. Lavendel, Spike]. Lavan-dula vera DC., syn. Lavandula of-ficinalis Chaix. 1). mic arbust dinfam. Labiatae Cu frunzele lineare sauoblong-lineare cu marginelesucite, sur-tomentoase cand sunttinere, mai tärziu verzi, pe parteainferioara glandulos-punctate; flo-rile albastre placut mirositoaresunt dispuse in verticile, care for-meaza lungi spice terminale intre-rupte, corola cu tubul mult mailung cleat caliciul usor dilatat lagat, limbul oblic bilabiat cu 5 di-viziuni ; fructele 4 nucule glabre

netede. Aceasta planta odoranta,

originara din Europa sudica, seprin pärtile noastre.

IunieAugust. Melif.Spicele florifere «Flores Lavan-

dulaez intrebuintate in medicina caantispasmodice stimulante si tonice.

Levru§cii, Vitis viniferu L., veziVita-de-vie.

Liandru, IV erium Oleander L., veziLeandru.

Licinit (Trans.), Lycium vulgare Dun.,vezi Catina-de-garduri.

Ligoace (Maced.), Viola odorata L.,vezi Toporasi.

Mac, Argavan (Maced.), Iorgovan(Banat), Malin (Trans.), Malin-rosu(Trans.), Scrinte (Trans.). [fr. Li-las; g. Flieder, Tiirkischer-Flieder, Tiirkischer-lio-lunder]. Syringa vulpris L.

frumos arbust din fain. Oleaceaecu frunzele lat-ovale, la baza cor-diforme, la värf acuminate, camarginea intreaga; florile liliachii,rosietice sau albe, placut mirosi-toare sunt dispuse in raceme, ca-liciul mic, persistent, campanulatca 4 mici dinti neregulati, corolacu tubul scurt, umflat in parteasuperioarä, limbul mutt mai mareCu 4 diviziuni intinse si usor con-cave, stamine 2, inserate la varfultubului corolei ; fructele capsuledehiscente prin 2 valve. Crestespontaneu prin padurile stancoase,mult cultivat pentru florile salefrumoase i bine-mirositoare. Apri-lieMai.

Liliac-de-munte, Aninasi. [fr. Aune-vert; g. Griine-Eller, Griine-E rl Alnus viridis DC. b.arbust din fam. Betulaceae, frun-zele ovale, ascutite, dublu-serrate,de aceias coloare pe ambele parti,glabre sau pe partea inferioara,pe nervure scurt-paroase ; florileverzii, dispuse in amente, amen-tele mascule si cele femele seafla pe ramuri deosebite, caliciulflorilor mascule de ordinar tri-foliat ; fructele sunt nucule in-gust-aripate. Creste in regiunea

dacoromanica.ro


alpina, unde formeazd adeseoriimpreuna Cu Pinus Puntilio Hänke.tuflsele acestei regiuni. MaiIunie.

Liliae-frantozese, Liliac-nemtesc.Syringa chinensis Willd., syn. Sy-ringa dubia Pers. 5. [fr. Lilas-Va-rin ; Lilas-de-Roueri ; g. Fije d er].arbust din fam. Oleaceae frun-zele oval-lanceolate, la haza a-proape ascutite, mai mid si maiinguste decal la S. vulgaris florilecu miros placut suntlobii corolei ascutiti si plani. Plantaoriginara din China, cultivata pringradini.Syringa persica L. b. [fr.Lilas-de-Perse g. Elie d e r], ar-bust cu frunzele ingust-lanceolate,la baza acuminate si nedivizatesau laciniate florile liliachii Cumiros slab ; lobii corolei ingusti,intinztindu-se mai tärziii, putinconcavi. Arbust, originar din Per-sia, cultivat prin gradini. Aprilie-Mai.

Liliae-nemtese, Syringa chinensisWilld. si Syringa persica L., veziLiliac-frantozesc.

Lilieea nipartlelii (1VIaced.), Tara-xacum officinale Wigg., vezi Pi-padie.

Lilicea-searelul (Maced.), Helianthusannuus L., vezi Floarea-soarelui.

Lilie (Trans.), Lilium buibiferunt L.,vezi Lilie-rosie, Lilium candidumL., vezi Crin, Liliton Martagon L.,vezi Crin-de-padure si Iris germa-nica L., vezi Stanjini.

Lilie-albit (Trans.), Lilium candidumL., vezi Crin

Lilie-galbeni (Trans.), Iris Pseud-Acorus L., vezi Stanjini-galbeni.

Lilie -rosie (Trans.), Crin, Lilie(Trans.).[fr.Lis-bulbifère; g.F e u e r-Li 1 i e]. Lilium bulbiferum L.21.. planta erbacee bulboasa dinfam. Liliaceae, bulb ovoid de ma-rimea unei nuci, cu solzii stränsi,albi la interior si rosietici la ex-terior; tulpina rigida, erecta, an-gulos-carenata si pubescentä; frun-zele neregulat-dispuse sunt linearesesile, cele superioare verticilateau la subtioara lor bulbili negri-

ciosi i lucii ; florile mari, erecte,rosii sunt dispuse in raceme, une-ori contractate in umbele, peri-antul campanulat, pe din launtrucarnos-verucos, este de coloareasofranului cu punctuatiuni brun-rosietice ; fructul capsula obtusaca 6 lobi. Originara din Europacentralii, adeseori culti yeti"( caplanta decorativa pentru florilesale frumoase. MaiIunie.

Lilie-valnitfi, (Trans.), Iris germanicaL., vezi Stanjini.

LIMO, Painginel. [fr. Phalangère-rameuse ; g. A.stige-Graslilie].Anthericum ranzosum L. 21.. plantäerbacee din fam. Liliaceae, ra-dacini fasciculate, carnoase ; tul-pina scapiforma rarnificatä ; frun-zele lungi, inguste, lineare, cana-liculate ; florile albe cu segmenteleinguste, intinse si Cu nervure proe-minente sunt dispuse In racemeramificate, stilul drept; fructul ocapsula rotunda. Creste prinnete uscate, pe dealuri aride, prinpoieni de paclure prin rarisuri.IunieIulie.

Elymus crinitus Schreb., veziPerisor.

Limba-apei, Potamogcton nutans L.,vezi Broscarita.

Lim ba-Ultiler, Alisma Plantago L.,vezi Limbarita.

Limba-bonlui. [fr. Langue- de-boeuf,Bourrache-batarde, g. 0 chs e n-z un g e]. Anchusa italica Retz.8. planta erbacee, acoperita cuperi asprii si teposi, din fam. Bor-raginaceae; frunzele, lanceolate sauohlonge, sunt undulate ; florilemari sunt de un fruMos albastru,caliciul cu 5 dinti subulati, mailungi cleat tubul corolei. Cresteprin pasuni, pe marginea sama-naturilor si a drumurilor. Mai-Iulie. Melif.

Limba-boului, Anehusa officinalisL., vezi Miruta si Statice GmeliniWill d., vezi

LImba-broastei, Alisma Plantago L.,vezi Limbarita si Hydrocharis Mor-sus ranae L., vezi Iarba-broastelor.

dacoromanica.ro

148 ZACH. C. PANTU

Limba-anelui, Cynoglossum offici-nale L., vezi Arariel.

Limba-eerbului, Scolopendrium vul-gare Smith., vezi Navalnic.

Limba-cueului, Dragoste (Trans.).[fr. Botryche-Lunaire ; g. A 11 e r-mannsharnisch, Gen] ein e-Mondraute]. Botrychium Lu-naria L. 4. mica planta erbaceedin fam. Ophioglossaceae, rizomulCu numeroase fibre radicale, emitenumai 2 frunze : una fertild si unasterila, concrescute cam pana lamijlocul plantei, de unde sepa-randu-se, cea fertila cresta maimult si se transforma intr'un spicterminal, care poarta sporangii Cuspori ; cea sterila este penatisecata,cu dese segmente semilunare sauromboidale-cuneiforme, intregi sauusor crestate. Creste prin pasu-nile i poienile din regiunea sub-alpina si alpina. MaiIunie.

Limba-marel (Trans.), Limbusoara.[fr. Téraspic, Téraspic-d'été ; g.Bauernsemf, Schleifen-blume]. lberis umbellata L. Ø.mica planta erbacee din fam. Cru-ciferae, tulpina erecta, striata siramificata in partea superioara ;frunzele lanceolate acuminate, celeinferioare usor dentate, cele su-perioare intregi; florile albe, rozeesau purpurii, de ordinar insa vio-lete, dispuse in corimbe umbeli-forme, terminale, formand prinreuniuuea lor o mare umbela, pe-talele externe mai mari decat celeinterioare ; fructele silicule com-primate, lat-aripate i ascutit-bi-fide. Originara din Europa sudica,adesea cultivata ca planta deco-rativa. IunieSeptembrie.

Limba-mielului, Aratel, Aretel, Bo-renta (Trans.), Otriitel (Trans.-Nasaud). [fr. Bourrache; g. B o -retsc h.]. Borrago officinalisL. C). planta erbacee, acoperita cuperi asprii din fam. Borraginaceae,tulpina ramifica* frunzele infe-rioare eliptice, obtuse, spre bazaingustate, cele superioare cauli-nare, oval-lungarete, sesile, sub-

cordiforme la baza; florile fru-moase, sunt albastre, rar albe,plecate, dispuse in panicule curamuri scorpioide, corola rotaceecu &tú prevazut cu 5 nectare,lobii corolei ovali ascutiti, foarteintinsi, stamineie exerte, reuniteinteun tub. Aceasta planta, ori-ginará din regiunea rnediteraniana,se cultiva si pe la noi. IunieIulie.Melif.

Florile acestei plante au proprie-tati sudorifice, pectorale i sunt in-trebuintate ca atari in contra tusei;frunzele sunt comestibile.

Liinba oaiei, Palamida. [g. Gr aue-Kratzdistel]. Cirsium canumM. Bieb. 4. erbacee din fam Com-positae, radacina fasciculatä cu fibrefusiforme ingrosate ; tulpina cu unsingur capitul sau cu cateva ra-muri lungi terminate prin cate uncapitul ; frunzele oblong-lanceo-late, sinuat-dintate sau penatipar-tite, cele inferioare decurente, suntpe partea inferioarti cenusii si a-rachnoideu-lanoase ; florile erma-frodite purpurii, dispuse in capi-tul, involucrul cu foliole spinoaseacoperinduse unele pe altele ; fruc-tele achene oblonge, comprimate,glabre i cu un papus pluinos.Creste prin fanetele umede simliístinoase. IulieAugust.

Limba-oalel, Plantago major L., veziPatlagina.

Limba peOelui. [fr. Statice-Limo-nium; g. Echter-Wiederstoss].

Statice Limonium L. 4. plantaerbacee din fam. Plumbaginaceae,frunzele de un verde albastriu suntoblong-lanceolate, aproape eliptice,mucronate, ingustate in petiol,glabre, uninerviate i bazilare ;din mijlocul frunzelor iese o tul-pina scapiforma cilindrica, erecta,glabrii, in partes superioaril ca ra-muri erect-patente, subcorimboase,ca ramurelele la urma reflecte; flo-r-11e violete cu un caliciu alb-al-bastrui, indesuit apropiate in spicealungite unilaterale, grupate inteo

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE. DE POPORUL ROMAN 149

mare panicula corimbiforma. Cresteprin ffinete nasipoase si umede.August--Septembrie.

Limba pe§telui, Statice GmeliniWilld., vezi

Limba - §earpelui. [fr. Herbe-sans-couture, Langue- de-serpent ; g.Natterzunge]. Ophioglossumvulgatum L. 4. mica planta erbaceedin fam. Ophioglossaceae, rizomullung emite numeroase fibre radi-cale alungite ; tulpina erecta, in-conjurata la baza de o squama in-vagmanta, brun-negiicioasa ; frun-za unica este ovala sau oblong-ovalä, obtusa la baza ei, imbrti-tisänd tulpina ; sporangii, dispusiinteun spic terminal, linear, erectsimplu sau mai rar bifurcat, cuun varf ascutit, format din pre-lungirea rachisului deasupra spo-rangilor ; sporii fin-tuberculati.Creste prin locuri umede, prin tu-fisuri si paduri. MaiIunie.

Limba-vacel, (j. Mehedinti), Scolo-pendrium valgare Smith., vezi Na-valnic.

Limba-veeinel, Scolopendrium vul-gare Smith., vezi Navalnic.

Limba-vrAbiel. [fr. Langue-de-moi-neau; g. Spatzenzunge, Vo-gelkopf].-7hynielaea PasserinaCos. et Germ., syn. Thymelaea ar-vensis Lam. sau Stellera Passerina L.(D. mica plena erbacee din fam.7'hymelaeaceae, tulpina dreapta sim-plà san ramificati; frunzele linear-lanceolate, imprästiate; florile ver-zui mici sunt axilare, caliciul per-sistent cu 4 lobi, dupa inflorirese vestejeste si inveleste fructul,corola lipseste; fructul nucula cuo singura samânta. Creste pe din-puri, prin locurile aride. Iunie-August.

Limbarita, Limba-baltilor, Limba-broastei, Patlagina-apei, Patlagina-de - apa, Platagina - baltilor, Phi-tagina - de-' Podbeal - de - apa( Trans.), [fr. Flfiteau Plantain-d'eau ; g. Fr os chl f fPlantago L. 4. planta erbacee, aqua-fiat din fam. Alismataceae, rizomul

gros ; tulpina dreapta, ramificatti;frunzele bazilare lung - petiolate,ovale sau lanceolate, cordiformesau rotunzite la baza; florile mici,albe sau rozee, dispuse in verticile,formând un racem compus. Cresteprin locuri inundate, balti, mlastini,santuri cu apti, pantie, pe malurileraurilor si lacurilor. IunieSep-tembrie. Melif.

LimbricarItit, Santolina Chamaecy-parissus L., vezi Lemnul-Maicei-Domnului.

Limbriem (Bucovina, Voitinel), Epi-lobium hirsutum L., vezi Pufulite.

Limbutmaril, lberis umbellata L., veziLimba-marei.

Buruiana-de-in, Gura-mft-tei, In-salbatic (Trans.), Inisor-de-alior (j. Tecuci),Inarica (Bucovina),Trapanag. [fr. Linaire ; g. L e i n-kraut, Frauenflachs].Linaria vulgaris Mill. 4. plantaerbacee din fam. Scrophulariaceaecu frunzele alterne, lanceolate, li-neare ingramadite; florile galbine,dispuse in raceme terminale densesi glandulos-pliroase, caliciul cu 5diviziuni, corola bilabiata la bazacu un pintene, buza superioara ca2 lobi, cea inferioara cu 3 lobi ;fructul capsula, dehiscenta prinvalve, semintele plane, aripate, lamijloc sgrabuntoase. Creste prinlocuri aride cultivate si inculte,darâmaturi, pe lOnga drumuriziduri. MaiSeptembrle. Melif.

Lingura-popii (Banat), AristolochiaClematitis L., vezi Remf.

Lingura-popii, Asaruin europaeumL., vezi Pochivnic.

Lingurea. [fr. Cochléaria, g. G eb r chl iche s-L f f e ]kraut].Cochlearia officinalis L. C). micaplanta erbacee din fam. Cruciferae,frunzele inferioare petiolate, lat-ovale i usor-cordiforme, celelalteovale, dintate pe margine si sesile;florile albe, dispuse in raceme ter-minale; fructelesilicule eliptice, cuo nervura median& pe valve. Origi-nara din nordul Europei, cultivataca planta medicinald. MaiIunie.

dacoromanica.ro

150 ZACH. C. PANTII

Frunzele proaspete ale acesteiplante sunt intrebuintate in medi-cinA sub numirea de «Herba Cochlea-riae» pentru a combate afectiunileantiscorbutice, scrofuloase, catarelepulmonare, hydropisiile i boalelecronice de piele.

Lingurita-zanei.Fomes lucidu,s Fr.,syn. Polyporus lucidas Leys. Ciu-perca suberos-lemnoasa, brun-ro-sietica, lustruita din fam. Polypo-raceae, palaria reniforma sau deforma unui evantai, alburie la in-ceput, avand sulcuri concentrice ;piciorul ( stipitele ) este lateral,uneori lipseste cu totul ; sporiiovali sau oval-oblongi sunt usorverucosi sau netezi. Creste varape trunchiurile i radachiile arbo-rilor batrani.

Linte. [fr. Lentille ; g. Li ns e].Lens esculenta Moench, syn. ErvuniLens L. 0. mica plantd erbaceedin fam. Leguminosae-Papiliona-ceae, frunzele penaticompuse ter-minate printeun camel, cele su-perioare de regula cu 6 perechide foliole ; florile alburii cu vi-nisoare liliachii sunt solitare sauIn raceme lungpedunculate cu 2-3flori ; fructele sunt mici legumeromboidale cu 2 seminte. Aceastamica planta, originara din regiuneamediteraniana, se cultiva pentrutrebuinte culinare. IunieIulie.

Linte-bmteasea, Lemna gibba L.,Lonna minor L., Lonna polyrrhizaL. si Lemna trisulca L., vezitita.

Linte-de-balta,,Lemna gibba L, Lemnaminor L., Lonna polyrrhiza L. qiLemna trisulca L., vezi Lintita.

Linte-de-praturi, Lathyrus pratensisL., vezi Lintea pratului,

Linte-neagra, Orobus niger L., veziOrastica.

Linte-siilbatiett(Trans.),Leinna gibbaL. etc., vezi Lintita.

LIntea-baltilor, Lemna gibba L.etc., vezi Lintita.

Lintea-broa§tel, Lintea-brow4elor,Lemna gibba L. etc., vezi Lintitd.

LIntea-pratului, Linte -de -praturi,

Mazariche. [fr. Gesse-des-prés ; g.Wiesen -Platterbse]. La-thyrus pratensis L. 4. plantd er-bacee, acoperita cu peri moi, dinfam. Leguminosae - Papilionaceae,frunzele, terminate printr'un carcelramificat, cu o singura pereche defoliole ; florile galbine, dispuseintr'un racem multiflor ; fructulun legumen linear-oblong. Cre§teprin ptiduri, tuflse, livezi si pa-suni. IunieIulie.

LintIta, Lent;td, Lintea -Lintea-broastei, Lintea-broastelor,Linte-de-balta, Linte - brosteascii,Linte-salbatica. (Trans.), Lind*de Eva, Sdreata, Sdrete. (fr, Len-tilles-d'eau, Grains-de-grenouille,Cannetille, Canillée ; g. Wasse r-lins e). Lemna gibba L. 4. cor-pul plantei oval pe partea infe-rioarti spongios-bombat ca o sin-gurá radacina. Lemna minor L.4. corpul plantei oval, pe am-bele parti plan, cu o singura ra-&wind. Lemna polyrrhiza L. 4.corpul plantei (fronda) orbicularoval, pe partea inferioara bran-rosietic i cu un fascicul de ra-dacini. Lonna trisulca L. 4.corpul plantei (fronda) lanceolat,la urma petiolat si pe partea in-ferioara cu o singura radacina ;frondele reunite cate 3 in forma decruce. Toate aceste mici plante er-bacee, aquatice din fam. Lemnaceae,traiesc plutind la suprafata apelorstagnante sau lin-curgatoare, for-mand colonii mai mult sau maiputin intinse. AprilieMai.

Lintita, Wolffia arrhiza Wimm.,vezi Lintita-maruntä.

Lemna gibba L. etc.,vezi Lintita.

Lintita. [fr. Len-ticule-sans-racines ; g. Wurz eos e Wass erlins e]. Wolffia

arrhiza Wimm., syn. Lonna arrhizaL. 21.. mica planta erbacee, aquaticadin fam. Lemnaceae, corpul sat sfe-ric-eliptic ca partea superioara (ae-riana) planiusculá, iar cea inferi-

fara radacini, este foarte bom-

dacoromanica.ro


beta, si alburiu verzue. 1Volffia ar-rhiza este cea mai midi. plantaPhanerogamit din Romania , eatraeste plutind la suprafata apelorstatatoare sau lin-curgit'toare, for-milnd colonii, uneori in societateCu specii de Lemna.

Lipan, Lappa major Gaert. Lappaminor DC. si Lappa tomentosaLam., vezi Brustur. erbascumphlomoides L., vezi Lumanare.

Lipici, Turitä. [fr. Bardanette ; g.Igelsamed. Echinospermum Lap-pula Lehm., syn. Lappula MyosotisMoench. sau Mgosotis Lappula L.,G.si G. plant& erbacee rigid-pa-roasa din fam. Borraginaceae, tul-pina ramificata, erecta; frunzelelanceolate adpres-paroase ; florilealbastre, caliciul cu 5 diviziuniprofunde, corola hypocraterimorfacu 5 lobi 1 Cu tubul scurt, pre-vazut la gat Cu 5 solzi convexi,staminile incluse, pedunculii fruc-tiferi erecti; fructele sunt nuculetriquetre, pe margini cu spini re-curbati (aculei glochidiati) bise-riati, pe disc si pe laturi tuber-culate. Creste prin locuri nasi-poase si aride, cultivate si inculte,pe langii drumuri si pe colineuscate. IunieAugust.

Cuscuta Epithymum L. si Cus-ruta europaea L., vezi Tortiel.

Galium Aparine L., vezi Tu-rita, liychnis iscaria L., veziLipicioask Silene nemoralis W. etKit., vezi Lipicioasi si Xanthiumspinosum L., vezi Holera.

Lipicioasit. [fr. Rape tte, Bardanette;g. Schlangenliuglein, Scharf-kraut]. Asperugo procumbens L.O. plantit erbacee din fam. Bor-raginaceae, tulpina culcatit si ra-mificatii, este acoperita cu periaspriisi recurbati; frunzele oblonge,ingustate la baza; florile mici al-bastru-rosietice ; caliciul fructelorfoarte mult" marit, sinuat- dentat

aproape foliaceu. Creste prindaramaturi, prin locuri cultivate siinculte, prin tufisuri, pe langa gar-duri, ziduri si drumuri. MaiIulie.

Lipicioasif, Galium Aparine L., veziTurita.

LiplcIoasli, Lipici. [fr. Attrape-mou-che, Bourbonnaise ; g. P e e h-n e 1 k e]. Lychnis Viscaria L.,syn, Viscaria vulgaris Roehl.planta erbacee din fam. Caryophyl-laceae, tulpina glabra, in parteasuperioara sub articulatii vascoasa

frunzele lanceolate ne-paroase (glabre) ; florile rosii, raralbe, paniculat-racemoase, aproapeverticilate, caliciul cu 5 dinti, co-rola Cu 5 petale Cu o coronula ;fructul o capsula dehiscenta prin5 dinti, semintele reniforme. Cresteprin fanetele, pasunile i padurilede la campii si din munti. Uneorise cultiva prin gradini ca plantädecorativii, mad cu sama exem-plare Cu flori invoalte. MaiIunie.Melif.

Lipici. [fr. Silène des-bois; g. Leimkraut]. Silenenemoralis W. et Kit. 21_. plantaerbacee pubescenta din fam. Ca-ryophyllaceae ; frunzele oboval-o-blonge sau eliptic-lanceolate; flo-rile alburii dispuse cate 3 sau maimulte la varful ramurilor opuse,trichotom-ramificate si vascoase,caliciul claviform ea 5 dinti, co-rola ca 5 petale fara coronulti, lung-unghiculate i bifide ; fructul ocapsuld, dehiscenta priu 6 dinti.Creste prin locurile stâncoase dinpadurile muntilor si pe margineapadurilor dela ves. IunieIulie.

Lipitoare (Trans.). [fr. Aspérule-des-champs; g. Acker-Meier,

e r]. Asperula arvensis L. O.mica planta erbacee din fam. Bu-btaceae, frunzele caulinare linear-lanceolate, obtuse ate 6-8 inverticile ; florile albastre dispusein fascicule terminale, mai scurtedeck involucrul, format din bracteecu peri rigizi pe margine; fructeleglabre sau impriistiat -scurt- pa-roase. Creste prin locuri cultivate,dealuri aride i campuri nasipoase.MaiIunie.

Llpitoare- de- vopslt (Trans.). [fr

dacoromanica.ro

152 ZACH. C. PANTU

Aspérule-des-teinturiers ; g. Fit r-ber-Meier.]. Asperula tinctoriaL. 21_. mica planta erbacee dinfam. Rubiaceae, tulpina dreaptapatrunghiulara, frunzele inferioarecäte 6 in verticil, cele superioareate 4, toate ingust-lineare; florilealbe, dispuse in cime terminale lavarful tulpinei si ramurilor; fruc-tele netede. Creste prin liveziprin tufisurile de pe colinele aride.IunieIulie.

Lipsanoaiee. [fr. Coréopsis-élégant;g. Schöngesicht.]. Coreopsistinctoria Nutt., syn. Calliopsis tine-oria DC. sau Calliopsis bicolor Rchb.C). sau E. plantä erbacee dinfam. Compositae, tulpina ramificatiidreapta stria* frunzele radicale,dispuse in rozetä bipenatisecate,cele caulinare opuse, sesile mul-tifide; florile in capitule terminale,pe marginea capitulelor un singurrand de flori ligulate, intinse tri-fide si dintate, de coloare galbinainchisa, florile discului (florile cen-trale) de coloare rosie-negricioasil.Aceasta frumoasä planta, originaradin America de nord, se cultivasi pe la noi ca planta ornamen-talä. IunieOctombrie.

Litian (Bucovina), Lycium vulgareDun., vezi Catina-de-garduri.

Livant Lavandula vera DC.,vezi Leventicrt.

Lavandula vera DC., veziLeventicil.

Lobidrag (Oltenia), Tropaeolum ma-jus L., vezi Condurul- Doamnei.

Lobisdrag (Oltenia), Tropaeolummajus L., vezi Condurul-Doamnei.

Loboda, Atriplex hortensis L., veziLoboda-de-gradini, Atriplex litto-ral& L., vezi Càpri5, Atriplex ni-tens Schkuhr., vezi Lobodil-de-dru-muri si Atriplex tatarica L, veziLoboda-salbatica.

Lobodh. [fr. Arroche; g. Mel d e].Atriple.x latifolia Wahl., syn. A.hastata L. C). planta erbacee dinfam. Chenopodiaceae cu ramuri di-vergente; frunzele alterne, celeinferioare triangulare hastiforme,

dintate, cele mijlocii hastiform-lanceolate, cele superioare lance-olate, intregi; florile verzui mo-noice, dispuse in glornerule reunitein spice; periantul fructifer trian-gular cu marginea intreagil saudenticulatä. Creste prin locuri in-culte si särate, prin därämäturi,pe hinga drumuri si garduri. Julie-Septembrie. Atriplex oblongifoliaW. et Kit. C). tulpina si ramurileerecte; frunzele inferioare oval-lanceolate, dentate aproape hasti-forme, cele superioare lanceolatede tot intregi; periantul fructiferoval-romboidal de tot intreg; glo-merulele florilor, reunite in spicefructifere laxe, la vfirf plecate injos (nutante). Creste prin locuriinculte, virane, ruderale, pe längägarduri si drumuri IulieAugust.

Atriplex patula L. C). tulpinaerbacee, cu ramurile inferioare di-vergente; frunzele concolore, celeinferioare lanceolat - hastiforme,dintate, cele superioare linear-lan-ceolate intregi; periantul fructiferhastiform-romboidal. Creste prinlocuri cultivate si inculte, pe langädrumuri si garduri. IulieAugust.si Atriplex rosea L. Q. frunzelesinuat-dintate, cele inferioare rom-boidale, cele superioare ovale; flo-rile verzui, monoice dispuse inglomerule, reunite in spice intre-rupte foliate; periantul fructifertriangular-romboidal, ascutit, din-tat dela bazil pänä la mijloc alb-cartilaginos i concrescut. Cresteprin darâmaturi, pe länga locuinte,garduri, drumuri si ziduri. Iulie-August.

Lobodit-bunii, Atriptex hortensis L.,vezi Loboda-de.gradina.

Lobodii-de-drumurl, Lobodd. [fr.Arroche; g. Glanzende -Mel-d Atriplex nitens Schkuhr. Q.planta erbacee din fam. Chenopo-diaceae cu frunzele pe partea su-perioaril verzi-strälucitoare, iar pecea inferioari albe-argintii ; pe-dunculele fructelor mult mai scur-te dectit fructele. Creste prin lo-

dacoromanica.ro


curi virane, prin daramäturi, pelangá locuinte si pe la saline. Iu-lieAugust.

Lobodit-de-gridlnal, Lobodii, Lobo-de-albe (Trans), Lobodii-buna. [fr.Bonne-Dame, Chou-d'amour, Fol-lette, g. Gar te e 1 d Atri-plex hortensis L. 0. planta erba-cee din fam. Chenopodiaceae, frun-zele pe ambele parti de aceiascoloare, cele inferioare cordiformetriangulare, dintate, cele supe-rioare oblonge triangulare, aproa-pe lanceolate ; invelisul floral instadiul de fructificare rotund-oval,acuminat cu marginea intreaga;pedunculele fructelor cam de aceiaslungime cu fructele; uneori plantaintreaga rosie ca sangele. Aceastaplan* originara din nordul Euro-pei, se cultiva pentru a fi intre-buintata la bucatarie ca si spa-nacul IulieAugust.

Lobodlt puturoasa. [fr. Vulvaire ;g. Stinkender-Glinsefuss].Chenopodium Y ulvaria L. (:). plantaerbacee, cu miros urn, din fam.Chenopodiaceae, tulpina difus - ra-mificata si lilting pe pamant ;frunzele petiolate romboidal-ovale,de tot intregi, albe-cenusii si fai-none pe ambele parti ; florileverzi, dispuse in glomerule, for-mand raceme nefoliate, caliciulfructifer cu sepale neearenate co-nivente, învàlind fructul ; semin-tele lucitoare foarte fin-pun ctate.Toata planta are un miros carac-teristic de tari, datorit Trimethy-laminei. Creste prin locuri rude-rale, pe drumuri i ziduri. Iulie-August.

Lobodil-sillbatiert, Lohoda. [g. T a-t ar isch e-Me ld Atriplex ta-tarica L. G. planta erbacee dinfam. Chenopodiaceae, frunzele a-danc-sinu.t-dintate, aproape lan-ceolate, cele inferioare triangulare,cele superioare lanceolate intregi ;florile verzui dispuse intfun spicterminal fail frunze. Creste prindararnaturi, locuri inculte umede

sarate, in jurul salinelor si pelângä drumuri. IulieAugust.

Lobode-albo (Trans.), Atriplex hor-tensis L., vezi Loboda-de-gradina.

Locotitit (Trans.), Staphylea pinnataL., vezi Clocotis.

Loptitea, LopaticA. [fr. Lunaire-vi-vace g. Ausdauerndes - Sil-berblatt, Mon dviole]. Lu-naria rediviva L. 21_. planta erbaceedin fam. Cruciferae, toate frun-zele pe.tiolate, profund-cordiformesi dintate; florile liliachii si mari;fructul o silicula mare, plana, fo-liacee, eliptic-lanceolata si ascutitala ambele capete, semintele ari-pate sunt reniforme si de cloudori mai late dealt lungi. Cresteprin padurile umbroase si umededin regiunea montana si subalpina.MaiIunie.

Lopittlei, Lunaria rediviva L., veziLopatea.

Lopostani (Trans. Nasaud), 7'ro-paeolum ntajus L., vezi CondurulDoamnei.

Luz& (Bucovina), Salix Capraea L.,vezi by.

LozIe, Salix purpurea L., vezi RA-chita-rosie i Salix viminalis L., veziMlaje.

Cucurbita Pepo L., vezi Bostan.Lubenitit (Trans. si Oltenia), Citrullus

vulgarisSchrad.,veziPepene-verde.Lubenita (Trans.), Cucurbil a Pepo

L., vezi Bostan.Lubit (Trans.), Galbenus, Gralbenuse,

Gälbanusul - inului, Lubita, Oul-inului. [fr. Caméline-cultivée ; g.Dotter, Leindotter1.Ca-melina sativa Crantz. G. planta er-bacee din fam. Cruciferae, frunzelecaulinare dela mijloc sunt oblong-lanceolate intregi sau putin den-ticulate la baza sagitate ; florilepalid galbine cu petalele mult mailungi dealt late; fructul siliculapiriforma cu valvele foarte con-vexe ; semintele galbine. Cresteprin locuri inculte nasipoase siaride; mult cultivatii ca planta' in-dustriala pentru semintele saleoleaginoase. IunieIulie.

dacoromanica.ro

154 ZACH. C. PANTU

Lubita, Camelina sativa Crantz., veziLubit.

Luciu (Moldova, j. Neamtu, comunaHangu), Pinta silvegtris L., veziPin.

Lugaciu (Banat), Dipsacus silvestrisMill., vezi Varga-ciobanului.

Lumanare, Coada-boului, Coada-lu-pului, Coada-mielului, Coada-vacei,Corovatic, Lumanarica, Lumana-rica-Domnului, Lipan, Pur. [fr.Bouillon-blanc; g. Königskerze,Windblumenahnliches-Wol-Ikraut]. Verbascum phlomoidesL. C). mare plant& erbacee dinfam. Scrophulariaceae, frunzele cre-nate, acoperite pe ambele fete cuun toment (pasla) galbui 0 des, elesunt scurt-decurente; florile marigalbine, cele 2 stamine mai lungisunt glabre sau putin-paroase inpartea superioara, florile dispuseinteun spic lung &i dens. Cre0epe colinile aride i pe campii na-sipoase, prin locuri inculte, prinvaile raurilor. IulieAugust.

Florile acestei plante: «Flores Ver-bascip sunt intrebuintate in medi-cina ca pectorale 0 calmante.

Lumanaria (Bucovina), Gentianaasclepiadea L., vezi Lumanarica-p a rn antului.

Lumfinarica, Verbascum phlomoidesL., vezi Lumanare.

Lumanaria,Coada-lupului (Trans.),Coada-vacei, Corovatic. [fr. Bouil-lon-blanc, Cierge-de-Notre-Dame;g. Kleinblumiges-Wollkraut,Königskerze]. V erbasmnThapsus L. e. planta erbacee dinf am. Scrophulariaceae, frunzele marimarunt crenate, acoperite pe am-bele fete cu un toment galbui qidens, frunzele caulinare completdecurente dela frunza la frunza ;florile galbine, aproape f àrà mirossunt dispuse inteun lung racemterminal, de obicei simplu. Creqteprin locuri uscate, petri§uricoaste, pe marginea padurilorprin poieni. lulieAugust. Melif.

Florile acestei plante: «Flores Ver-basci» sunt intrebuintate In medi-cina ca pectorale i calmante.

Lumanaria - albastra (Bucovina,Putna), Gentiana asclepiadea L.,vezi Lumanarica-parnantului.

Lumanarlea-Domnului, Verbascumphlomoides L., vezi Lumanare.

Lumanarlea-painantului, Be0cuta(Bucovina), Intura, Inturea, Lu-mandricii (Bucovina), Lumanarica-albastra (Bucovina), Taietura (Bu-covina). [fr. Gentiane-a-port d'As-clépiade ; g. Wiirger - Enzi an].

Gentiana asclepiadea L. 4. plan-ta erbacee din fam. Gentianaceae,tulpina inalta cu numeroase frunzeqi flori ; frunzele opuse oval-lan-ceolate, acuminate cu 3-5 ner-vure ; florile mari, frumoase, axi-lare i terminale,s curt-p e dun culate,sunt albastre cu puncte mai intu-necate sau mai rar albe galbui,solitare, rar cate 2, corola cu 5diviziuni. Crere prin ptidurile um-broase qi umede din regiunea mon-tana i subalpinii. August--Sep-tembrie.

Aceasta planta este 'Duna de fri-guri si pentru vaci cand crusesc.

Lumini(a, Iarba-asinului, Luminita-noptei. [fr. Onagre, Herbe-aux-fines ; g. Nachtkerze]. Oeno-thera biennia L., syn. Onaqra bien-nia Scop. 8. planta erbacee dinfam. Oenotheraceae, tulpina dreaptiacoperita cu peri moi i scurticu peri mai lungi, ce ies din micitubercule ; frunzele alterne, putindintate, lungarete sau oval-lan-ceolate, cele bazilare obtuse 0terminate cu un varfulet ascutit ;florile mari galbine sunt aproapesesile, caliciul cu tubul alungit,corola cu 4 petale cordiforme mailungi decat cele 8 stamine; fructelecapsule oblonge, la baza ceva maigroase, semintelefárasmocde peri.Aceastä planta, originarti din Vir-ginia (America nordica), este sal-biitacitit qi prin partile noastre,

dacoromanica.ro


unde creste prin locuri nasipoaseumede, pe malurile raurilor, prin

santuri i pe länga drumuri. Iunie-August. Melif.

LuminIta-noptei, Oenothera biennisL., vezi Luminita.

Luminoasit, Clematis integrifolia L.,vezi Clocotei si Clematis italbaL., vezi

Luminoasti, Curpen-drept, Napras-nic, Naprasnicit (Trans.). [fr. Clé-matite-dressée ; g. St eif e-W al d-reb e]. Clematis recta L., syn.Clematis erecta All. 24. plantá er-bacee din fam. Ranunculaceae, tul-pina fistuloasa dreapta ; frunzelepenaticompuse cu foliolele ovaleintregi, acuminate ; florile albesunt dispuse in raceme terminale,caliciul cu sepalele albe, oblongeobtuse, glabre i numai pe mar-gine la exterior, acoperite cu perimoi, corola lipseste. Creste pe mar-ginea padurilor, prin tufise si prinpäsunile dela muntesi din regiuneadealurilor. IunieIulie.

Lunguricit (Bucovina). [fr. Ortie-royale, Chanvre-sauvage, Cramois;g. Gemeiner-Daun, Hanf-nessel]. Galeopsis etrahit L.0. planta erbacee din fam. Labiatae,tulpina erectä, rigidà, acoperita cuperi rigizi si suculent-umflatrt subnoduri; frunzele oblong-ovale, acu-minate, dentate pe margini ; flo-rile rosii sau alburii, iar la bazabuzei inferioare Cu o aureola gal-binä patata cu rosu ; tubul coroleide lungimea caliciului sau mai s curt,lobul mijlociu al buzei inferioareaproape patrat, plan si denticulat ;fructele nueule obovale, compri-mate. Creste pe campuri, tufise,pe marginea drumurilor i gardu-rilor. IulieAugust.

Luntriciciitfr.Oxytropis-des-champs;g. Fahnwicke, Spitzkiel,

Oxytropis campestrisDC. 4. mica plantä, erbacee sub-frutescentä din fam. Leguminosae-Papilionaceae, tulpina intinsa pepamänt panä la 15 cm. de lunga ;frunzele penaticompuse cu nume-

roase foliole opuse, lanceolate, as-cutite, canescente; florile galbine,san galbine cu carena violetii, dis-puse in raceme multiflore densesi ovale, mai lungi decat frunzele,caliciul acoperit cu. peri scurti,erecti sau culcati ; fructele micipästari (legume) erecte, pedun-culate, ovale umflate, semibilocu-lare si acoperite mai cu sama cumici peri negrii. Creste pe stânci

locuri pietroase in regiunea al-ping. IulieAugust.

Lupidragi (Oltenia), Tropaeolum ma-jus L., vezi Condurul-Doamnei.

Luplsdrag, Lupisdragi (Oltenia, j.Mehedinti), Tropa eolum majus L.,vezi Condurul-Doamnei.

Lupoaie, Busuioc-sälbatic. [fr. Oro-banche - du- chanvre, Phélipée-ra-meuse ; g. Hanfblume, Hanf-

Sommerwurz]. Oro-banche ramosa L., syn. Phelipaearamosa C. A. Mey. 0. mica plantäerbecee, de coloare albastrie, de-venind dupä inflorire galbuie, dinfam. Orobanchaceae,tulpinamai ade-sea ramificatä; frunzele mici, redusela squame (solzi) albästrii sau galbui;florile albe-galbui (nuantate cu al-bastru iny artea superioarii) sau al-bastrii, dispuse in receme la varfultulpinei, caliciul Oros, tubulos-canapanulat cu 4 dinti ovali trian-gulari ascutiti, corola bilabiata cubuza superioara stirbata, cea in-ferioarä trilobata, staminele cu an-terele glabre, stigmatele albe-gal-bui sau putin albastrii, florilesotite la baza de 2 bractee; fructulcapsula. Aceasta planta creste pa-razita pe radacinile de Tutun, deCanepa, de Zama, rar si pe rada-cinile de Porumb. IunieAugust.

Lurbiln (Trans.), Laurus nobilis L.,vezi Dafin.

Luvii, (Trans.), Baluscit, Ceapa-cioa-rei, Gainuse. [fr. Ornithogale ; g.Milchstern, Vogelmilch].OrnithogalumBoucheanum Aschers.,syn. O. chloranthum Saut. 4. plantaerbacee bulboasä din fam. Lilia-ceae, frunzele lineare; florile mari,

dacoromanica.ro

156 ZACH. C. PANTU

verzui pe din afara, albe la inte-rior, sunt dispuse inteun racemdens, dupil inflorire devin uni-laterale si plecate in jos (pen-dule), staminele cu filamentele la-tite si prevazute de ambele partiale anterei cu cate un dinte, mar-ginea interna a staminelor sa ter-mina in partea superioara cu unchute ascutit ; ovarul conic de lun-gimea stilului, devine la maturi-tate o capsulä, neumbilicatii. Cresteprin locuri de cultura, ogoare, tu-fise i prin fanetele din päduri.April i eMaiu. Ornithogal um py-renaicum L. 4. frunzele lungi li-near-lanceolate, glauce si profundcanaliculate ; florile alburii, dis-puse inteun lung racern multiflorsi terminal, foliolele periantuluilinear-oblonge, albe si pe parteaexterna cu o dunga verde glaucii,pedunculii patenti, cei fruciiferialipiti dP tulpinà. Creste prin li-vezi, campuri, gradini, rarisuri sipoieni de padure. AprilieMai.

Mae, Papaver clubium L., vezi Mac-de-camp, Papaver Rhoeas L., veziMac-rosu si Papaver somniferumL., vezi Mac-de-gradina.

Mac-cornut, Paparoane, Paparunä.[fr. Pavot-cornu; g. Ro ter -H o r n-m o h n.]. Glaucium corniculatumCurt., syn. G. phoeniceum Gaertn.O. plantrt erbacee, paroasa dinfam. Papa veraceae, frunzele pena-tifide, dupa configuratiune oblong-ovale, cele superioare sesile sitrunchiate la baza ; florile termi-nale, aproape solitare sunt rosiica sangele, fiecare petalä cu cateo pata neagra la bazil ; fructul ocapsula siliquiforma, divizata in 2loje printr'o despartitura false,este acoperita cu peri rigizi asprii(setos-hispida). Creste prin locuricultivate, pe marginea campurilorsi a drumurilor. IunieIulie.

M.

Lwri ( Trans.), Ornithogalum uni-bellatum L. si Ornithogalum tenui-folium Guss., vezi Musa.

Lusce, Leucojum aestivum. L. si Len-cojum vernuin L., vezi Ghiocei-bogati.

Lu¡ernA, Culbeceasi-cultivatti, Lu-zernil. [fr. Luzerne, g. Luzer-n e]. Medicago sativa L. 4. planta'erbacee din fain. Leguminosae-Pa-pilionaceae, tulpina dreaptä, frun-zele trifoliolate, foliolele frunzelorinferioare lungifiret-obovale, ale ce-lor superioare linear-cuneate; flo-rile albastrii sau violete sunt dis-puse in raceme terminale,lungarete;fructele mici pastari (legume),invartite in spirala cu 2-3 invär-tituri (la mijloc libere). Aceastaplanta, originara din regiunea me-diteraniana, este mult cultivata caplanta de nutret. lunieSeptem-brie. Melif.

Luzernit, Medicago falcata L., veziCulbeceash si Medicago satira L.,vezi Luternii.

Muc-cultivat, Papaver somniferumL., vezi Mac-de-grädin5,.

Mac-de-cilmp, Mac. [fr. Pavot-dou-teux; g. Klatschrose].Papaverdubium L. 0. planti erbacee dinfam. Papaveraceae, tulpina dreaptaacoperita cu peri asprii, in parteainferioard intinsi (patuli), in parteasuperioara alipiti (adpresi); frunzeleaspru paroase, glaucescente, suntpenatipartite; florile rosii, lungpe-dunculate, pedunculul alipit-piiros;fructul capsula obovalii, lungareatasi ingustata spre ; lobii stig-matului evident separati. Cresteprin locuri nasipoase, cultivate 0inculte. MaiIulie.

Mac-de-camp, Papaver Rhoeas L.,vezi Mac-rosu.

Mac-de-gradinii, Asiasiu (Maced.),Mac, Mac-cultivat, Somnisor. [fr.Pavot-des-jardins ; g. Garte n-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL RomIN 157

mohn, Schlaf-Mohn].Pa-paver somniferum L. C). planta er-bacee glauca cu miros si gust ne-placut din fam. Papaveraceae, tul-pina dreaptil flstuloasa ca si frun-zele glabra ; frunze alterne, sesileamplexicaule, profun d-sinuate, din-tate sau crenelate; florile mariterminale si solitare ; coloarea lorvariaza dela alb-rosu pana la vio-let ; fructul o capsula globuloasa,glabra, la maturitate cenusiu-gal-bue. Aceasta planta, originara dinregiunea mediteraniana, se cultivaadesea si prin párile noastre.IulieAugust. Melif.

Din capsulele necoapte se extrageprin incisiuni Opuon, pretios medi-cament ; frunzele acestei plantesunt narcotice, florile calmante sinarcotice. Semintele avute in oleusunt intrebuintate uneori si in bu-catarie, mai cu sama pentru prajituri.

Mac-iepuresc, Papare?. Rhoeas L.,vezi Mac-rosu.

Mac-rosu, Mac, Mac-de-camp, Mac-iepuresc, Mac - sälbatic, Papärue(Trans). [fr. Coquelicot, Pon ceau ,Pavot-coq ; g. K 1 a ts chr o s e,Klatschmohn].Papaver RhoeasL. o. planta erbacee narcotica dinfam. Papaveraceae, tulpina, frunzele

pedunculii acoperiti cu periasprii perpendiculari; frunzele al-terne penatipartite; florile numite:Paparoane, Paparune sunt de MIrosa aprins si au la baza petalelorcate o pata nesga,; fructul cap-sula globuloasd cu 8-12 lobi stig-matici, cari se acoper prin mar-ginea lor. Creste prin locuri na-sipoase cultivate sau ruderale. MaiIulie.

Petalele sunt intrebuintate in me-dicina sub forma de infusiune capectorale, calmante si sudorifice.

Mac-rolt-de-grAdIni. [fr. Pavot-in-volucré, Pavot - h. - bractées ; g.M o hn].Papaver bracteatumLindl.O. planta erbacee din fam. Papa-veraceae, tulpina hispid-paroasa. ;

frunzele verzi inchise; florile marisi de un rosu inchis sunt solitarela varful tulpinelor i insotite de2 sau 3 bractee foliacee neegale.Aceasta frumoasa planta, originaradin Siberia, se cultiva adesea caornamentala. IunieAugust.

Mac-shlbatie, Papaver Rhoeas L.,vezi Mac-rosu.

Maeheadon (Maced.), Petroselinumsativa m Hoffm., vezi Patrun,jel.

Melase, fructele de Rosa caninaL., vezi Macies,

Mespilus germanica L., veziMosmon.

111heiel, Cacadar, Cacasder, Curu-boului, Rug, Ruje, Trandaflr-sal-batic. [fr. Églantier, tglantine., g.Hunds-Rose]. Rosa caninaL. D. arbust spinos din fam. Ro-sacea e, spinii rigizi cu baza lath',la varf curbati in forma de secera;frunzele imparipenaticompuse cu5-7 foliole eliptice sau ovale;florile rozee, rar albe, placut-mirositoare numite : Rasura, Ro-surd, kuiP ; fructele lungarete sauglobuloase rosii, nu devin moi decatdupa primele ingheturi ; sunt nu-mite : Cacicadere, Meiciafe, Maciefe,.9coabe 'n cur. Creste prin tuflsuri,campuri, coaste, dealuri, drumuri,garduri, santuri. MaiIunie.

fructele de Rosa canina L.,vezi

Maciuca-ciobanului, Echinops cona-mutatus Juratzka., vezi Tätarnicasi Echinops sphaerocephalus L., veziRostogol.

Burbunaca (Maced.), Macris.[fr. Oseille, Parelle ; g. S au e r-Ampfer]. Rumex Acetosa L.2t. planta erbacee din fam. Poly-gonaceae, tulpina cu frunze nume-roase, in partea superioara rami-flcata ; frunzele sagitate sau has-tiforme, cele inferioare lungpetio-late, cele superioare sesile; stipulilaciniat-dentati; florile dioice verzisau rosietice, reunite in verticilefalse, formand spice dense sau intre-rupte, periantul cu 6 lacinii, 3 in-terne 3 externe, laciniile interne

dacoromanica.ro

15,8 ZACH. C. PANTU

ale periantului fructifer aproaperotunde cordiforme, membranoase,intregi si squamiform-califere, laci-niile externe de jumatatea lungi-mei celor interne sunt resfrante(refracte), florile mascule ca 6 sta-mine pe 2 randuri, cele femele cu

stile ca stigmatele multiflde insmoc; fructul o nucula trigonala.Creste prin fânee, poieni si pa-duri, uneori cultivata prin gradinica planta alimentará. MaiIunie.

Macriful Cu un gust placut acrueste comestibil, recoritor i anti-scorbutic, mult intrebuintat la bu-catarie, adesea impreuna cu spa-nacul.

Maleris, Rumex Acetosa L., vezi Ma-cris si Rumex Acetosella L., veziMacris-manunt.

Maer4-eidese, Rumex conglomeratusMurr., vezi

Maerlq-de-baltii, Nasturtium offici-nale R. Br., vezi Nasturel.

Maeris-de-riuri, Berberís vulgarisL., vezi Dracila.

Maeris-iepurese, Berberís vulgarisL., vezi Dracilii.

Maerls-lepurese (Tra as), Oxalis Ace-tosella L., vezi MEtcrisul-iepurelui.

Maeris-mitnunt, Macris. [fr. Petite-Oseille, Oseille-de-brebis, Oseille-de-serpent ; g. Klein e r- A m p-f e r]. Rumex Acetosella L. 21..mica planta erbacee din fam. Po-lygonaceae, tul pina dreapta, (erecta),frunzele hastiforme, lanceolate saulineare ; florile dioice, de ordinarrosietice, laciniile interne ale pe-riantului fructifer aproape rotunde,cordiforme, membranoase, reticu-lat-venoase, intregi si necaloaseegali de lungi ca fructul trigonal,laciniile externe erecte, alipite.Creste prin livezi, locuri umede,prin piisuni, campuri, prin poienide paduri si locuri cultivate aride

nasipoase. MaiIunie.Maerls-plisarese (Trans.), Oxalis A-

cetosella L., vezi Macrisul-iepurelui.Mfteris-spinos (Trans.), Berberís vul-

garis L., vezi Dracila.

Maeris-trlfoios (Trans.), Oxa listosella L., vezi Macrisul-iepurelui.

Maerisor-trifolos (Trans.), OxalisAcetosella L., vezi Macrisul-iepu-relui.

Maerisul-ealului, Macri-caiesc, Ste-gie, Steghie, Stevie. [fr. Rumex-aggloméré; g. Geknauelter-Ampfer]. Rumex conglomera-tus Murr. 21.. planta erbacee dinfam. Polygonaceae Cu ramuri foartepatente ascendente ; frunzele in-ferioare mari, luna-peViolate, cor-diforme sau ovar-lungarete, celemijlocii cordiform-lanceolate, acu-minate ; florile verzii, dispuse inverticile, aproape toate cu frunzenumai cele mai de sus Mil frunze,laciniile interne ale periantuluifructifer linear - oblonge, obtuse,intregi, toate califere; fructele nu-cule trigonale. Creste prin fanetemlastinoase, prin locuri umede, pemalul apelor. IulieAugust.

Maerisul-eaprei (Trans.), Oxalis .Ace-tosella L., vezi Macrisul-iepurelui.

Maerisul-lepurelui, Macrisul-caprei(Trans.), Macris-iepuresc (Trans.),Macri-pasaresc (Trans.), Macris-trifoios (Trans.), Macrisor-trifoios(Trans.). [fr. Alléluia, Pain-de-cou-cou Surelle; g. SauerkOa lis Acetosella L. 21. mica plantaerbacee, faril tulpina din fam. Oxa-lidaceae, rizom t'arao; acoperitde solzi dentiformi: frunzele tri-foliolate Cu foliolele obcordate,pedunculele mai luncri decat frun-zele au o singura floare alba saualb-roietica ca vinisoare rosii-pur-Aurii i galbine la baza, caliciul cu5 diviziuni, corola ca 5 petale, sta-mine concrescute la baza fructulcapsulti oblonga cu 5 muchi. Cresteprin padurile umede si umbroasedin regiunea montarla si subalpina.AprilieMai.

Frunzele acre (acide) sunt 11-coritoare.

Maeu-eioarei, Ribiscus ternatus Ca-van., vezi Zamosita.

Magdanos (Maced), Petroselinum sa-tivunt Hoffm., vezi Pätrunjel.

dacoromanica.ro


Maglieran, Magheran, allighiran. [fr.Marjolaine, g. M air a n]. Ori-ganum Majorana L. a si 4. plantaerbacee placut mirositoare din fam.Labiatae, tulpini erecte, tetrago-nale Cu ramuri paniculate, aproapeglabre ; frunzele petiolate, oval-oblonge, ca si bracteele obtuse sipe ambele parti sur-tomentoase ;florile mici rosietice sau albe suntdispuse in verticile, cari formeaziispice drepte, caliciul oval, campa-nulat cu 5 dinti, corola cu limbulbilabiat, buza supericoara bifida,cea inferioara mai lungti, intinsa,trificlii, stamine 4 divergente. A-ceased planta, originara din Africanordicti, se cultiva adesea si pe lanoi prin florarii si prin casele oa-menilor. IunieAugust. Melif.

Maglieran, Origanum Majorana L.,vezi Magheran.

Maghiran, Origanum Majorana L.,vezi Magheran.

Malacina (Trans), Ocimum BasilicumL., vezi Busuioc.

Malaga (Maced.), Malva silvestris L.,vezi Nalba.

Milai (Mold. si Trans.), Panicummiliaceum L., vezi 116.

MAIM, Zea Mays L., vezi Papusoi.Natal- mamut, Panicum miliaceum

L., vezi Mei.- tataresc , Sorghum vulgare

Pers., vezi Mature.Malalul- cucultti. [fr. Luzule-cham-

pêtre; g. Hasenbrot, GerneineMarbel].Luzula campestris DC.4. mica planta ierboasa din fam.Jancaceae, cespitoasa cu stoloniscurti ; frunzele lineare, slab-pa-roase pe margine, la urma glabre;florile brune sau galbui sunt dis-puse In spice ovale mai lungi- saumai scurt-pedunculate, constituindun racem umbeliform sau un ca-pitul lung-pedunculat, foliolele in-volucrului ease aproape egale,starnine 6; fructul o capsula cutrei valve, serainte trei cu apen-dice mare. Creste prin pasunile sipadurile de la munte. Aprilie-Iunie.

vezi Horsti.Milaoaie, Iarba-osului, Ferestrau,

Foresteu, Málàoi, Ruja, Ruja-soa-relui.Helianthemum alpestre Jacq.t. mic subarbust din fam. Cistaceae,tulpina subfrutescentii, culcata pepamant (procumbenta), cu ramuriascendente; frunzele opuse oblong-eliptice sau linear-oblonge, de totplane, la varf obtuse, cel mult de4 ori mai lungi decCit late, aco-perite cu rari peri fasciculati, foartepatenti, la varf perii nu sunt fas-ciculati ; florile galbine, caliciul,acoperit cu peri lungi moi si decoloare alburie, petalele de 2 orimai lungi dealt sepalele ; fructulcapsula ovala.Heliantheinum ru-pifragum A. Kern. 1). difera despecia precedenta prin frunzele maiverzi, ingustate in petioli, linearesau linear-oblonge, ascutite sauacuminate si cam de 8 ori mai lungidecal late, pe fata inferioara glabresi numai dealungul nervurei me-diane si pe marginile putin recur-bate ca peri antrorsi, perii delavarful frunzei sunt fasciculati (pe-niciliati). Ambele aceste specii crescpe stancile si poienile pietroase dinregiunea alpina. IulieAugust.

Malaol, Helianthemum alpestre Jacq.si Helianthemum rupifragum A.Kern., vezi Maliioaie.

u, Helianthemum vulgareGaertn.. vezi Iarba-osului.

P, unus Mahaleb L., veziVisin-turcesc.

Malin, Mtilin-negru, Prun-salbatic(Trans.). [fr. Merisier-a-grappes,Bois-joli; g. A hlk ir s che, Faul-b a um, Traubenkirsche,Elsenbeere]. Prunus PadusL., syn. Cerasus Padus DC. sauPadus racPniosa Gilib. arbust saumic arbore din fam. Rosaceae,frunzele eliptice, aproape dubluserrat-dintate, putin sgrabuntoase;florile mici, albe ca miros patrun-zator sunt dispuse in raceme, cariatarnii in jos, sepale rotunzite ci-liat-glanduloase ; fructele drupe

dacoromanica.ro

160 ZACH. C. PANTU

negre, amare, glabre sunt de ma-rimea unui bob de mazare. Creteprin padurile umede dela munte.Mai.

Scoarta acestui arbust are pro-prietati amare i adstringente.

MAlin (Trans.), Syringa vulyaris L.,vezi Liliac.

Miilin-negru (Trans.), Ligustrumvulgare L., vezi Lemn-anesc.

Prunus Padus L., veziMalin.

Malin-rep (Trans.), Syringa vulgarisL., vezi Liliac.

311111nit1 (Bucovina si Mold.), Ligus-trum vetlyare L., vezi Lemn-cânese.

Taciune-invalit (Trans.), Tii-ciune-plin (Trans.). [fr. Carie, Cariedes céréales ; g. Faul br an d,Faulweiz en, S tink brand].0 board a cerealelor, cauzata deciuperca Tilletia Tritici Wint. dinfam. Tilletiaceae ; ea traieste pa-rasita pe diferite Gramineae qi inspecial pe Graul-carnau (Triticumvedgare Vill.), la care atach ova-rul, distrugänd ovulul qi prin ur-mare samänta. La exterior gra-untele de grail pare sanktos,nu se distinge decal prin coloareasa putin mai inchisa, dar tot in-teriorul stiu este plin de sporiinegrii ai ciupercii ; and strivimgrauntele in loe de fain& gasim o(pulbere neagrä) substanta gra-nuloasa, cenuie sau negricioasa,care rtispandqte un miros neplacutde peste stricat. Sporii, examinatila microscop, sunt globulo§i, ce-ntqii qi reticulati la suprafata. Pringerminarea sporilor se formeazaun filament la värful caruia se facaltfel de spori numiti con idii, caresunt lungi subtiri, având fiecarecate 2 ramuri incruciqate prezen-tänd aspectul literei H. Acesteconidii impraqtiindu-se, ajung pealte plante, unde produc un my-celia, pe care se desv chit' alteconidii, acestea produc la rändullor un alt myceliu, pe care sedesvolta spoi. Alte specii de

Tilletia traiesc parazite pe alteGramineae ap pe: Graul-de-varatraie§te Tiletia laevis Kan., iar1 illetia Secalis Kiihn. traieste peSecara (Smile cereale L.) etc. etc.Aceste ciuperci parasite cauzeazauneori pagubi enorme agriculturei,de aceea trebuiesc luate la sama-natul cerealelor unele precautiuni,precum de exemplu spalarea gratin-telor cu o solutiune de sulfat decupru 2 sau

Myriophyllum spiea-turn L. si Myriophyllum verticilla-tum L., vezi Penita.

Orobus niger L., vezi 0-rästica.

Miizarichea-cucului,Ca. Orobus variegatus Ten. 21..planta erbacee din fam. Legunti-nosae-Papilionaceae, rizom noduros,nestolonifer ; tulpina anguloasa;frunzele paripenati-compuse, ter-minate printr'un varf ascutit, nuprin carcel, foliolele lat ovale 2-4perechi sunt lucitoare si verzi caiarba ; florile rozee cu stindardulpurpuriu, dispuse inteun racemdens §i multiflor ; fructele legume(pastari) lineare, putin comprimate,la maturitate brune. Creqte prinpacluri umbroase si prin dumbrave.MaiIunie.

Mama-pildurei (Trans.), Buricu-pa-mäntului, Cucuruz-de-padure, Cu-curuzu-padurilor (Trans.), Floareaqarpelui, Iarba-searpelui, Murea-pädurilor, Serparita. [fr. Lathrée-écailleuse; g. S chup p en wurz].

Lathraea Squamaria L. 21-. micaplant& erbacee de coloare purpu-riu deschisa, rar alba, din fam.Orobanchaceae, rizomul ramificat ;tulpina simplä, Mfg frunze, aco-peritä de solzi ; florile purpurii,dispuse in racem dens, unilateral

plecat in jos, cliciul campanu-lat cu 4 lobi, corola bilabiatä cubuza superioara in forma de cascii,buza inferioara trilobata, dupa in-florire corola cade ca totul. Cre0eparasita pe radacinile arborilor

dacoromanica.ro


din padurile umede i umbroase.AprilieMai.

Mama-plidurii, Aspen(la odorata L.,vezi Vinarita.

Maina-ploaie (Trans.-Brasov \ Plan-tago major L., vezi Patlagina.

Mani, [fr. Mildiou, Mildew], senumeste boala Vitei-de-vie ( Vitisvinifera L.) cauzatii de Plasmoparaviticola Berl. et De Toni., syn.Peronospora viticola De Bary. Ciu-perca din fam. Peronosp.».aceae,care traieste parasita mai cu samiiin frunzele Vitei-de-vie, cari sepateazä, se sbarcesc, se ingalbi-nesc si apoi se usuca. Sporit a-cestei ciuperci se afla, in aer, inpamantul viei, de unde ajung pefrunzele tinere ale vitei si stauad i pana da o ploaie calda, inurma careia sporzi germineazafilamentele pätrund prin stomatein frunza, formand un mycelia ra-mificat si tubulos, care cu ajuto-rul unor mici sugatori (hansto-riilor) suge substantele nutritivechiar din celulele frunzei i ast-fel aceasta ciuperca devine unoaspe periculos, pentru organismulintreg al plantei ospitaliere. Dinmycelial aseuns in tesutul frunzei,ies prin stomate mai multe fila-mente erecte, cari sunt pedunculelefructifere ale ciupercei, ele suntmai adesea trifurcate si se terminaprinteun buchet de ramuri scurte,purtand la extremitatea lor nistemici celule eliptice, numiteCiuperca aceasta se inmulteste princonidii i prin oospori. Din conirliise formeaza mai intai mici maseoviforme, numite zoospori, preva-zuti cu cili vibratili, cu cari semica in picatura de apa, pang, cegiisesc ocaziunea de a se introduceprin stomate in interiorul frunzeivitei de vie; acesta este modul dereproductiune in timpul verei. Deoare ce Irisa conidiile sizoosporiinu resista frigului, aceasta ciu-perca se mai reproduce si toamnaprin oospori i anume pe 2 fila-mente vecine din mycelia, se for-

meaza cate o umflatura, una oosferaglobuloasa, cealalta antheridia multmai mica; la un moment dat, an-theridia strabate in oosferd i fe-cundatiunea indeplinita, oosfera setransforma in oospor, care esteglobulos si are un perete celulosic.Oosporul ramane in stare de re-paus pang primavara, and ger-minand da nastere la zoospori.Frunzele atacate de Hand au pepartea inferioara pete albe, pas-loase ascunse inteun fel de gro-pite, iar partea superioara cores-punzatoare acestor pete presintaniste umfläturi. Se poate preveniaceastà boala a Vitei-de-vie, intro-dusa din America de nord, dacasa stropeste bine vita cu o solu-tiune de Sulfat de cupru.

Mara - de - ape, Roua - cerului. [fr.Glycérie-aquatique ; g. Wass er-Schwaden].Glyeeria aquaticaWahlbg., syn. Glycerta spectabilisMert. et Koch. 21_. mare plantaierboasa din fam. Gramineae, ra-clacina repenta ; tulpina robustaerecta, putin comprimata ; frun-zele plane, linear -lanceolate, pemargini aspre (scabre) ; paniculamare, foarte ramificata, cu ramu-rile intinse in toate sensurile, spi-culele ovale cu 5-9 flori erma-frodite, glume foarte inegale, maiscurte decat florile, glumela infe-rioara convexii pe spinare, obtusacu 7 nervure proeminente; fructulcariopsa oblonga, plana pe o fata,convexa pe cealalta. Creste prinmlastini, lacuri si pe marginea a-pelor. IulieAugust.

Mana-jidovnItti, Rubus Idaeus L.,vezi Smeur.

Mana-Maicei-Domnului. [fr. Rose-de-Jéricho ; g. Rose von J e-rich o, Jerichorose].nastatica hierochuntica L. 0. micaplanta erbacee din fam. Cruciferae,tulpina foarte ramificata; frunzeleoblonge sau ovale sunt lung-petio-late si acoperite cu peri stelati,cele inferioare intregi, cele supe-rioare usor dintate ; florile albe,

11

dacoromanica.ro

162 ZACH. C. PANTU

mici, sesile, dispuse in mici spicedealungul ramurilor, petalele obo-vale, dupá inflorire frunzele cad ;fructele mici silicule umflate. ea2 seminte. Aceastil curioasi plEntil,ostmediteranianä creste prin pus-tiile nasipoase ale Syriei si Ara-biei. Iulie.

Dupa caderea fructelor si a frun-zelor, ramurile acestei plante exo-tice (adusa prin partile noastre decalugari) uscandu-se, se curbeaza. In-ghemuindu-se unele peste altele, for-mand o masa rotunda. Planta Inaceasta stare, pusa In apa, isi rejaforma primitiva, din causa proprie-tatei sale hygroscopice. Acest fe-nomen, cu totul natural, este inter-pretat de oamenii inculti ca un fe-nomen divin st i-se atribue proprie-tatea magica de a prezice femeilorInsarcinate, daca nasterea va fi u-soara sau grea, facilitänd In acelastimp acest act.

Mnatarcii, Boletus edulis Bull., veziManatärci.

MAnaturcit-urseasci, Boletus bovinusL., vezi Pita-vacei.

Bureate (Maced.), Bu-reti, Hiribi, Hrib (Mold.), Hribi(Bucovina si Mold.), Hrighi, Mil-natarca, Minktarch (Trans.), Minii-tarci ( Trans.), Mitarca - petroasii(Trans. Brasov.), Nitardi (Trans.),Nitarca - rosie ( Trans.), Pitarca(Trans.), Pitoancii (Trans.). [fr. A-ricélous, ape, Gyrole, Potiron,Polonais, Miquemot, Nissoulous; g.Steinpilz,Edelpilz, Herren-p i 1 z.]. Boletus edulis Bull. Ciu-perch' comestibilii din fam. Polypo-raceae, pàlària carnoasii, foarte bom-batti, de coloare brun-galbue sauuneori de un galben murdar, esteglabrii i umeda la suprafatii ; tu-burile lungi albe si pline la in-ceput, devenind mai tärziu de ungalbin-verziu, poni mici de coba-rea tuburilor, sporii fusiformi-o-blongi, drepti si brunii ; piciorul(stipa) solid, gros, galbin-roscatdeschis sau bruniu, adesea umflatla baza, este acoperit in partea

superioarti de o retea albá, nicio data rosie ; carnea albä, putinrosieticii sub epidemia, are unmiros si gust pläcut, este com-pacta si tare in tinerete, devenindapoi moale. Aceastil excelentii ciu-percii comestibilä, creste prinduri umbroase si prin poieni,vara si toamna.

Madiami, Carum BulbocastanumKoch., vezi Alunele.

Carum BulbocastanumKoch., vezi Alunele.

Mandarina. [fr. Mandarine; g. Man-darin e], fructul comestibil de Ci-trus nobilts Lour. -b. mic arboretotdeauna verde din fam. Rutaceae-Aurantioideae, tulpina farii spiniajunge pan& la 5 m. ináltime ;frunzele lanceolate,foarte odorante,Cu petiolul nearipat ; florile mici,foarte albe ; fructele mici, putinturtite cu 9-12 loje, coaja gal-

rosieticti este fing si sub-tire, miezul suculent, dulce cu unparfum si un gust putin mai taredecat al portocalelor. Aceastá spe-cie, originará din Cochinchina, estemai rustich decAt Portocalul, si secultivii foarte mult si prin tarileregiunei mediteraniane. MaiIulie.

Ningaerea apolor, Euphrasia Rost-koviana Rayne. i Euphrasia strictaHost., vezi Silur.

Minufar, Nuphar luteum Smith., veziNufar-galben.

Mr, Mer (Maced.). [fr. Pommier,Égrasseau ; g. Apf elb au m].Pirus Malus L., syn. Malys com-munis Lam. D. mic arbore din Fun.Rosaceae-Pomoideae, frunzele ovale,s curtacuminate sunt crenat-serratesi alb tomentoase pe de desupt, pe-tiolul adesea pe jumitate mai scurtcleat frunza ; florile albe, pe dinafará alb-rozee, cu staminele gal-bine ; fructele comestibile numite :mere, meare Acest pretios arborefructifer, originar din Caucas siAltai, este mult cultivat si prinpärtile noastre, pentru fructele salegustoase. Mai. Melif.

dacoromanica.ro


Prin cultura s'au obtinut nume-roase varietati i subvarietati, cu-noscute sub numiri diverse dintrecare mentionam : Mere-cepesti (Trans.-Brasov), Mere-crefesti, Mere-coaclese,Mere-domnesti, Mere-dulci, Mere-lesesti,Mere-nebune, Mere-panabrici (Trans.-Brasov), Mere-paradise, Mere-patule(Trans.), Mere-popesti (Trans.), Mere-raducdnesti, Mere-verzi-de-iarna, Mere-viesti,Mere-vinete(Trans.), etc.

Mir-auriu, Trollius europaeus L.,vezi Bulbuci.

Mir-piduret. [fr. Pommier à cidre ;g. Holz apf el]. Pirus Malus L.var. austera Wallr., syn. Pirusacerba DC. sau Malta silvestrisMili. 1). mic arbore din fam. Ro-sa ceae- Pomoideae Cu frunzele, pe-dunculele sicu ovarele tomentoase;fructele mici numite : Coricove,Mere-acre, Mere-de-vi, Mere-padurefe.Creste prin paduri. Mai. Melif.

Meat:in-alb (Trans.), Crataegus mo-nogyna Jacq. i Grataegus Oxya-cantha L., vezi Paducel.

Crataegus monogyna Jacq.,Crataegus Oxyacantha L., vezi Pa-ducel si Prunus spinosa L., veziPorumbar.

Mirar. [fr. Fenouil-batard, Aneth ;g. D i 11]. .Anethum graveolensL. syn. Peucedanum graveolens Benth.et Hook. C). planta erbacee aro-matica din fam. Umbelliferae, tul-pina solitara, cilindricá, fin-striatasi ramificata in partea superioari;frunzele verzi-glauce, bi-tripena-tisecate cu segmente lineareforme, vagina scurta cu margineaalba; florile galbine, dispuse inumbele Lea involucru i involucel,corola cu petale trunchiate, sucitein launtru, lobii aproape patrun-ghiulari, fructele cu marginile lat-aripate, coastele dorsale acut-ca-renate, cele laterale putin apa-rente. Aceasta, planta, originaradin regiunea mediteraniana, estecultivate', pentrutrebuinte culinare,uneori stilbätticita. IulieAugust.

Planta intreaga, dar mai cufrunzele si fructele intrebuintate caaromatice.

Mitritra, Chimion-de-apa, Chimion-de-balta, Cucutica-de-balti, Ma-rariu-h altilor, Pe trun j el ul-bro aste-lor. [fr. Ciguë-d'eau, Phellandre ;g. Pferdekiimmel, Ross-kiimmel, Wasserfenchel].

Oenanthe Phellandrium Lam.,syn. Phellandrium aquaticum L. 8.sau 2l. plantá erbacee aquaticadin fam. bmbelliferae, radacina fu-siforma ; tulpina striata,si ramificatti; frunzele petiolate bi-tripenatisecate ; florile albe, dis-puse in mici umbele, cari formeadiumbele mari multiradiate si fara,involucru; fructele lungarete, oval-ohlonge. Creste prin mlastini, baltisau lacuri. IunieAugust.

Oenanthe Phellan-drium Lam., vezi Mararas.

Mirarlul-ctunpului,Delphinium Con-solida L., vezi Nemtisori-de-camp.

Miírariul cânelui, Anthemis CotulaL., vezi Romonita-puturoasa.

Mircet (Trans.), Arum maculatumL., vezi Rodu-pamantului.

Loranthus europaeus Jacq.,vezi Vasc-de-stejar.

Mirgiriti (Munt.), Leucanthemumvulgare Lam., vezi Aurata.

Margiritar, , Loranthus europaeusJacq., vezi Vasc-de-stejar.

MArgiritfirel (Munt.), Convallariamajalis L., vezi Lacramioare.

MirgirItari (Munt.), Convallaria ma-jalis L., vezi Lacramioare.

Margea (Trans.), Clematis integrifoliaL., vezi Clocotei si Thalictrum a-quilegifolium L., vezi Rutisor.

Mitrgelu§e, Mei-pasaresc. [fr. Grémil-des-champs ; g. A ckerstei n-s a m e]. Lithospermum arvenseL, O. mica planta erbacee dinfam. Borraginaceae, tulpina simpla,sau dela bazi ramificata, sau nu-mai spre varf ramificata ; frunzelelinear-lanceolate sunt obtusiuscule

cu nervurele laterale neaparente;florile albe, rar albastre sau roz ;fructele sunt nucule cenusii saubrune, acoperite de asperitati gra-nuloase. Creste pe campuri, prin

dacoromanica.ro

164 ZACH. C. PANTU

locuri inculte si aride si pe laugh'drumuri. AprilieIunie.

MArgeluse, Lithospermum officinaleL., vezi Mei-pasaresc.

Margie& [fr. Mélique-uniflore ; g.Einbliitiges-Perlgras.].Meli-ca uniflora Retz. 4.plantäierboasädin fam. Graminsae, tulpini erecte,delicate, putin numeroase sau a-proape solitare; frunzele plane deun verde viu, vagina necrepatil,ligulele opuse frunzelor sunt acu-minate, aproape erbacee ; spiculeleovale, erecte, numai cu o floarecomplecta, reunite inteo paniculaunilateralii, foarte laxá, cu ramurilungi si patule, cele inferioareadesea numai cu 2 spicule ; glumeneegale, membranoase i neciliate;glumela inferioara intreaga, carti-laginoasa pe spinare rotunzita ;fructul cariopsa eliptica cu un sulclongitudinal pe fata interna. Cresteprin paduri umbroase. MaiIunie.

Marole, Lactuca sativa L., veziLaptuci.

Maroli (Mold.), Lactuca sativa L.,vezi Laptuci.

Milrul-eueului (Bucovina, Partestii-de-sus), Lysimachia punct ata L.,vezi Iarba-de-lungoare.

Mirul-lupului (Trans.), AristolochiaClematitis L., vezi Remf.

Mitrul-lupului, Paris quadrifolia L.,vezi Dalac.

Miirul-poreului, Datura StramoniumL., vezi

M.arule (Mold.), Lactuca sativa L.,vezi Laptuci.

Maruncii-neagrit (Bucovina, Partes-tii-de-sus), Tanacetum vulgare L.,vezi Vetrice.

Masa-raiului (Trans.-Fägaras.- Po-sorta), Sedum carpaticum Reuss.,vezi Dragoste.

Hyoscyamus niger L., veziMasillarita.

MAW arith, Medlar, Nebunaritä, Su-natoare (Trans.). [fr. Jusquiame,Potelée; g. Bilse, Bilsen-kraut]. Hyoscyamus niger L.0. sau 8. planta erbacee din fam.Solanaceae, tulpina i frunzele aco-

perite cu lungi peri viscosi; frun-zele oval-oblonge, sinuat-dintatesau aproape penatifide, cele infe-rioare petiolate, cele superioaresemiamplexicaule ; florile galbinecu vinisoare violete, sunt la bazape din launtru palate cu violetinchis. Creste prin locuri cultivatesi inculte, pe larga drumuri, pePangs locuinte, daramaturi etc.IunieIulie.

Aceasta planta, cu miros greufoarte veninoasa, este 1ntrebnin4atade popor pentru durere de masele,de unde si numele de Miistilarita.Semintele si frunzele, «Semen etHerba Hyoseyautio sunt IntrebuintateIn medicinä ca analgesice, cal-mante i antispasmodice.

MAseaua-clutei (j. Prahova si Mus-cel), Cocorei, Cocosei (Trans.),Ghicitori (Pitesti), Turcarete. [fr.Dent-de-chien ; g. Hun dsz ahn].

Erythronium Dens canis L. 21_.mica planta erbacee din fam. Li-liaceae, frunzele radicale petiolate,oblong-eliptice si Cu pete rosii-brune ; florile odorante, rosii-pur-purii sunt mari, soltare si aplecateIn jos la varful tulpinei scapiforme,periantul cu 6 diviziuni, petaloiderozee, lanceolate, ascutite si ras-frante, staminele cu anterele bru-nii; fructele capsule triloculare cuputine seminte. Creste prin poieni

rarisuri de paduri, se cultivauneori ca planta decorativii, pentruflorile sale frumoase. Martie-Aprilie.

Masin. (Maced.). Olea europaea L.,vezi Maslin.

Masinh (Maced.), fructul comestibilde Olea europaea L., vezi Maslina.

MA,slad. [fr. Coques-du-Levant ; g.o kkeskörner.]. Fructele to-

xice de Anamirta Cocculus Wigt.et Arn., syn. Menispermum CoeculusL. sau Cocculus suberosus DC.

plantä lemnoasii lunga, sub-tire si acatatoare, din fam. Menis-permaceae, tulpina sarmentoasá degrosimea bratului ; frunzele mari,

dacoromanica.ro


glabre si lucitoare, alterne, lungpetiolate, intregi si cordiforme labazii ; florile albe, dioice sunt dis-puse in lungi raceme compuse siplecate in jos ; fructul o drupdrosie rotunjoara, aproape reni-form/ de mdrimea unei mici alune.Aceste fructe contin in stimburelelor o substanti foarte veninoasti,numià Picrotoxina, iar in pencar-pul ion contin un alcaloid, numitMenispermina.

Mdsladul, amestecat cu miez depane, srl intrebuirrteazal pentru aameti si a °moil pestii. Pestii ucisiCu masiad devin un aliment peri-culos. Acest mod de pescuit trebueprin urmare interzis.

Masin (Maced.), Mdslin. [fr.Olivier d'Europe; g. Olive, 0 li-venb au m, Oelbaum).Oleaeuropaea L. D. arbore totdeaunaverde din fam. Oleaceae, frunzelepersistente, opuse, scurt petiolate,simple,intregi, lanceolate sau oval-lanceolate, de un verde descbis pepartea superioard, alb-argintiu pecea inferioarti; florile albe sunt er-mafrodite, dispuse iu raceme axi-lare ; fructele (drupe) brun-verzii,atärnd in jos. Maslinul este origi-nar din regiunea mediteraniandsa cultivä mult in toate pdrtile maicalde ale globului. MaiAugust.

Fructele numite: Masind (Maced.),Masline, Mdsline si Masud (Maced.),sunt comestibile. Din Masline seextrage Unt-de-lemnul comestibil,care este intrebuintat si in medicinii.

Elaea gnus angusti-folia L., vezi Rächiticrt.

Masni (Maced.), fructul comestibilde Olea europaea L., vezi Maslind.

Milticinti, (Trans.), Melissa officinalisL., vezi Roinitd.

Matieinit (Trans. Näsaud.), Melissaofficinalis L., vezi Roinitd.

Dracocephalum MoldauicaL., vezi Mdtticiune.

Miticiune, Busuiocu-stupului,Mdtdciune-moldoveneascli,

Mataciune-turceascii, Melisa-tur -ceased, Roinitiä (Mo/dova). [fr. Mé-lisse-turque, Moldavie ; g. Ttir-kiseher-Drachenkopf,kische-Melisse]. Dracocepha-lum Moldavica L. O. planta erbaceearomatich din fam. Labiatae, tul-pina ramificatä dela baza; frunzelelanceolate, incis-crenate si petio-late ; florile albastre sau albe,dispuse in verticile, cari formeazaun spic intrerupt la vätful tulpi-nei i ramurilor, bracteele lanceo-late, caliciul tubulos cu 5 dinti,corola bilabiatä, Cu gdtul dilatateste de 2 ori mai lungd cleat ca-liciul, buza superioard concava,flirtt indoituri, emarginatä, cea in-ferioarä trificlä, Cu lobul mijlociumai mare, aproape bifid, staminelecu anterele glabre. Aceastä plantd,originard din Siberia orientala, secultivd mult si prin pat-tile noas-tre, uneori subspontanee. IulieAugust. Melif.

Cu frunzele de Mittiiciune prepariicalugarii nostrii Apa-de-melisa».

lIfitlielune, Melissa officinalis L., veziRoinitd.

Mritheiune-moldoveneascii, Draco-cephalum Moldavica L., vezi MA-

Mittaciune- turcettsci, Dracocepha-lum .Moldavica L., vezi Mdtaciune.

MAtasa-broa0ei, Ata-apei, Ulna-broa§tei, Straiul-broastei (Trans.),se numesc Algele verzi filamentoa-se, simple sau ramificate, cari for-meazd mase plutitoare la supra-fata apelor dulci i statatoare.Astfel de alge sunt : din clasaConjugatae, diversele specii deZygnema Ag. si Spirogyra Link.ambele genuri din fam. Zygnemata-ceae si Mougeotia Ag. gen din fam.Mesocarpaceae ; iar din clasa Con-females, unele specii de HormisciaFries. si Conferva L., ambele ge-nuri din fam. Ulotrichaceae, Oedo-gonium Link. gen. din fam. Oedo-goniaceae; Rhizoclonium Ktz. si

dacoromanica.ro

166 ZACH. C. PANTTJ

Cladophora Ktz., amandoua genuridin fam. Cladophoraceae.

Idt4ori (Trans.), Trifolium arvenseL., vezi Papanasi.

NAtritgiune, Atropa Belladona L.,vezi Matragunft.

Mlitrilgunit,Cireasa-lupului,Doamna-codrului (Trans. Brasov.), Doamna-mare, Iarba-codrului (Trans.), Im-parateasa, Imparateasa-buruieni-lor, Maträgiune, Matraguna-Doam-na - mare, Matragunii-rarbil- bung,Niidragula (Trans.). [fr. Belladone,Herbe - empoisonnée ; g. T o 11 -kische]. Atropa BelladonnaL. 21.. plant& erbacee din fam. So-lanaceae, tulpina ramificata ; frun-zele ovale ascutite, alterne, celesuperioare cate 2 dintre cari unamai mica ; florile marisoare, aple-cate, brun-violete sunt solitare saucate daub: la subtioara frunzelor,caliciul camplanulat cu 5 lobi ovaliascutiti, corola gamopetalft cu 5lobi scurti si obtusi, stamina 5 cufilamentele fasucite i neegale,ovarul ovoid cu 2 loje, polisper-me, stilul lung si subtire, stig-matul latit si putin lobat ; fruc-tul, insotit de caliciul persistenteste o boaba (bacca) sferica, putinturtita, neagra, stralucitoare 0 demarimea unei cirese. Planta in-treaga si mai cu sama fructele salesunt foarte veninoase, din cauzaca contin atropind si hyoscyamind.Matraguna crests prin padurileumbroase dela munte. IunieIulie.

Frunzele de Matraguna «Folia Bel-lcuionnaez din cauza principiulai sauactiv Atropina sunt intrebuintateIn medicina in contra boalelor ner-voase. Atropina, alcaloidul extras dinaceasta planta, este un pretios me-dicament, mai ales pentru operatiu-nile chirurgicale ale ochiului. Cuaceasta plant& poporul nostru facede dragoste, sa descant& pentru sa-natatea calor bolnavi, cari nu s'auputut tamadui prin alte leacuri.

NittriigunA-Doamnii-mare, AtropaBelladonna L., vezi Matraguna.

NittrIguni-iarbil-bunii, Atropa Bel-ladonna L., vezi Matragunii.

Niltreata (Trans.). [fr. Péplis-Pour-pier ; g. Bachburgel.]. PeplisPortula L. a mica, planta erbaceedin fam. Lythraceae, tulpina rosie-tica culcata pe pamant, foarte ra-mificata, ramurile cu radacini ad-ventive, frunzele opuse, obovalescurt-petiolate sunt foarte glabre

adesea rosietice; florile rnici,rozee-alburii sunt sesile i soltarela subtioara frunzelor. Creste prinlocuri inundate, prin livezi umede,pe marginea lacurilor si prin san--Virile i gropile de pe margineadrumurilor umede. IunieSep-tembrie.

Nitratit - de - arbori (Bucovina),Barba-ursului (Bucovina). [fr. Us-née ; g. Bartflechte.]. Usneabarbota Achar. Lichen filamentosdin fam. Parmeliaceae, talul formatdin lungi filamente, mai mult saumai putin ramificate, de coloaredeschis cenusiu-verzuie, cari atarniIn jos de pe ramurile arborilor pecare creste aceasta planta; apote-ciile scuteliforme sunt circular-ro-tunde i pedicelate; sporii mici cate8 inteo ascti. Creste mai Cu shmape brazi la munte, unde se vad ade-sea spanzurand in jos de pe era-cile brazilor, ca niste firisoare al-burii.

Nittricea, Matricaria Chamomilla L.,vezi 2,1uetel.

Natricea (Trans.), Pyrethrum Par-thenium Smith., vezi Granat.

NatrIta, (Trans.). [fr. Zannichellie-des-marais;g.Sump f-Z annichel-lie]. Zannichellia palustris L. 21..plantd erbacee, aquatica din fam.Potamogetonaceae, tulpina filiforma,cufundata in apa (submersa), foarteramificatii, este repenta (taratoare)si prevazutä cu ràdécini adventivesau unduleaza sub apa ; frunzelefoarte ingust-lineare, uninerviate,de un frumos verde, inegrindu-seprin uscare; florile monoice, soli-tare sau cate 2 la subtioara frun-zelor, cele mascule fArà periant

dacoromanica.ro

PLANTELE CONOSCUTE DE POPORIIL RomAN 167

au o singura stamina cu filamentfiliform, cele femele, cu periantmembranos cupuliform, au 2-6carpele mici, aproape sesile sauscurt - pedicelate, lateral - compri-mate si prevazute Cu stigmate late,aproape orbiculare, papiloase siputin undulate pe margine; fruc-tele scurt-pedicelate sau aproapesesile, stilul numai de jumatatecat fructul. Creste prin apele stag-nante sau lin-curgatoare Mai-Septembrie.

Matrunii (Banat), Acanthus longi-folius Host., vezi Talpa-ursului.

Mature, &au; Flocoasa, Malai-ti-taresc. [fr. Millet-à-balais; g. Mo h-renhirse]. Sorghum vulgarePers., syn. Holeus Sorghum L. O.mare si frumoasa planta ierboasadin fam. Gramineae, tulpina solidi"(dela 2-3 m. malta; frunzele in-tregi, mari ca cele de porumbflorile verzi i violete, dispuse inraceme foarte desvoltate ; fructelecomprimate. Aceasta planta, ori-ginara din Africa, se cultiva' adeseapentru trebuinte industriale. IulieSeptembrie.

MAturele. Centaurea jurineifoliaBoiss. G. planta erbacee, alipit-alb-paroasa din fam. Compositae,tulpina dreapta, inalth, cu ramurisubtiri, la varf cu numerosi capi-tuli ; frunzele penatisecate oblonge,cele radicale scurt-petiolate, celecaulinare sesile; florile rozee, ra-diante, dispuse in capitule soli-tare, oval-oblonge, spre Tad pu-tin constrtinse, insotite de un in-volucru glabrescent sau putin la-nos-paros, cu foliolele adprese, co-riacee, cele inferioare oval-lanceo-late, cele superioare mai ingustesi mai lungi, toate proeminent-striate pe partea dorsalli, la varfgalben - brunii, marunt si foartescurt - rigid - ascutite, de ambeleparti pectinate cu 3-5 cili; fruc-tele achene far?'" papus, sau Cuun papus foarte scurt si slab. Cam-puri, coaste, locuri aride,

tufisuri i poieni. Iulie-August.

Mitturi, Maturi-de-gradina, Ailaturi-de-teara. [fr. Ansérine-a-balais; g.Kochie]. Kochia ScopariaSchrad., syn. Chenopodium SeopariaL. O. planta erbacee din fam.Chenopodiaceae, tulpina foarte ra-miflcata, stufoasa ; frunzele linear-lanceolate, alterne si de un verdedeschis; florile verzi, abia vizibile,dispuse in raceme alungite. A-ceastl planta, originara din sudulEuropei, se cultiva adesea i prinpärtile noastre, prin gradini, pe latara, uneori subspontanee. Iulie-Septembrie.

Kochia ScopariaSchrad., vezi Maturi.

Mituri- de - tearA, Kochia ScopariaSchrad., vezi Maturi.

?Muria, Xeranthemum annuum L.,Xeranthemum cylindraceum Sibth.

et Sm., vezi Plevaita.111fituritil (Bucovina), Verbena offi-

cinali,s L., vezi Sporici.Maziíre. [fr. Pois, Petit-pois ; g.

Er bs e]. Pisum sativum L. O.plant& erbacee din fam. Legumi-nosae - Papilionaceap, frunzele al-terne cu 2-3 perechi de folioleovale i intregi, terminate prin-tr'un carcel ; stipule mari, ovalesau semicordiforme, dintate labaza; florile albe sau rozee, dis-puse cate 2 sau mai multe inteunracem lung-pedunculat ; fructul le-guma polispenna ; semintele glo-buloase, galbin deschise. Aceastaplantä, originara din regiunea me-diteraniana, se cultiva adesea pen-tru trebuinte culinare. Alai Iulie.Melif.

Mazare-de-efunp, Mae:ire-mare. [fr.Pois-gris, Pisaille; g. G r au e-Er b-s e].Pisum arvense L. O. plant&erbacee din fam. Leguminosae-Pa-pilionaceae, frunzele Cu 2-3 pe-rechi de foliole fin-crenate ; florilesolitare sau cate 2, sunt pestrite(stindardul violet-deschis, aripilerosii-purpurii, luntrita alba), semin-tele de un verde cenusiu cu puncte

dacoromanica.ro

168 zacH. C. PANTU

brune, stint globuloase ca impre-siuni anguloase. Creste prin sama-naturi i cultivata. Mai Iulie.

Aceasta planta este un bun nutretpentru vite.

Maziíre-mare, Pisum arvense L., veziMazare-de-camp.

Pisum elatius M.Bieb. C). planta erbacee, agata-toare prin carcei, din fam. Legu-minosae-Papiliona ceae, frunzele al-terne cu 3 perechi de foliole elip-tice sau oblonge, insotite de sti-puli mari, ovali, semicordiformi, labaza neegal-dentati, de 2 ori saude 3 ori mai scurti decal pedun-culul, frunzele terminate printr'uncarcel; florile deschis-rosii, cu ari-pile purpuriu-inchise, sunt solitaresau cate 2 la varful pedunculelorerecte, mult mai lungi deck frun-zele; fructele legume putin com-primate, oblic - ascutite la varf.Creste prin tufisurile din locurilestancoase si calcare de la Vercio-rova. Mai Iunie.

Mazirea-mtitii (Bucovina-Sadova),Thlaspi arvense L., vezi Pungulitti.

Lathyrus tuberosus L., veziOresnita.

Orobus niger L.,vezi Ortistica.

MitzitrielteLathyrusplatyphyllosRetz.,vezi Bob- de -Orin a si Lathyruspratensis L., vezi Lintea-pratului.

Miziiriche. [fr. Vesce-des-buissons ;g. Hecken-Wicke].Vicia du-metorum L.2t. planta erbacee,agata-toare (scandentä) din fam. Legu-minosae-Papilionaceae, tulpina gla-bra ; frunze cu 4-5 perechi defoliole, terminate printeun carcelramificat, foliole mari ovale; flo-rile rosii-violete, dispuse in ra-ceme multiflore, lung-pedunculate.Creste prin tufisurile i paduriledela munte si din regiunea dealu-rilor. Iunie Iulie.

Mitzitriche, Bobusor. [fr. Vesce-fausse-gesse ; g. Platterbsenar-t ige-Wicke]. Vicia lathyroidesL. O. mica planta erbacee din fam.

Leguminosae-Papilionaceae, tulpinafoarte putin, sau de loe scandenta;frunzele, cu 2-3 perechi de fo-liole, ingust-obcordat-ovale sau li-near-oblonge, sunt terminate prin-tr'un varf epos simplu, sau celeterminale printr'un carcel simplu;florile mici, violet-deschise suntsolitare si aproape sesile. Creeprin locuri cu iarbà i prin poie-nile de prin paduri. AprilieMai.

Borceag. [fr. Vesce-com-mune, Pasquier ; g. Futt er-Wick e]. Vicia sativa L. 0.plantd erbacee din fam. Legumi-nosae-Papilionaceae, frunzele pena-ticompuse, cu 4-8 perechi de fo-liole, sunt terminate printr'un car-cel ralnificat, foliolele obovalesau oblong-lanceolate sunt emar-ginate, trunchiate i prevazutecu cate un varf ascutit ; florilesolitare sau cate doua sunt pur-purii; fructul (legumen) o pastaraerectä, lungareata, scurt-paroasä,de coloare brun-gälbue la ma-turitate. Creste prin poienile deprin päduri, re campuri i prinsämanaturi, adesea cultivata pen-tru nutre. MaiIunie. Melif.

Miziriche-neagrii, Orobus niger L.,vezi Orastica.

Maziíriellea-eucalui, Orobus niger L.,vezi Orastica si °robe's variegatusTen., vezi Malurici.

Mazere, Phaseolus vulgaris L., veziFasole.

Mazere-de-grAdinit, Phaseolus vul-garis L., vezi Fasole.

Meare (Alaced.), fructele comestibilede Pirus Malus L., vezi Mar.

Mei, lkilium effusum L., vezi Meisor.Mel (Munt.), Malai (Mold. si Trans.),

Mälai - marunt, Patine (Trans.),Päsat (Trans.). [fr. Millet, Millet-des-oiseaux ; g. Hirs e, Geme i n e.Hirse]. Panicum miliaceum L. C).planta ierboasti din fam. Grami-neae, tulpina (paiul) dreaptii sauascendenta, la bug acoperita cuperi a sprii; frunzele late si impreunca vaginile sunt aspru paroase ;florile dispuse inteo mare pani-

dacoromanica.ro


cula, care atrirna in jos ; fructelecomestibile sunt galbine. Aceastiiplanta, originará din Asia, se cul-tiva adesea pentru uzul economic.MaiIunie. Semintele decorticatesunt cunoscute sub numirea spe-ciala de : Casat.

Semintele acestei plante au fostnutrimentul fundamental al Dacilorsi al tuturor locuitorilor tarilor ro-mane, pana pe la sfarsitul secoluluial XVII, cfind aceste seminte furaInlocuite cu porumbul (Zea MaysL.).

Phalaris can ariensis L.,vezi Iarba-canarasului.

Mei-manunt, Mei-pasaresc,[fr. Panic-capillaire ; g. Hirs e].

Pa9zicum capillare L. O. micaplanta ierboasd din fam. Gra-mineae, vaginele frunzelor acope-rite cu peri asprii, florile dispuseIn foarte mici spicule, cari for-meazi o panicula mare, erecta,fin-ramificata si la urmi divari-cata. Aceastd plantä, originará dinAmerica de nord, este introdusdsi cultivatii si pe la noi. Mai-Iunie.

Mei-pasarese. Lithospernzum arvenseL., vezi Margeluse, Panicum ca-pillare L., vezi Mei-mänunt, Se-taria glauca P. Beauv., Setariaverticillata P. Beauv, si Setariavirid is P. Beauv., vezi Mohor.

Mel-pasrtrese, Margeluse. [fr. Grémil,Herbe-aux-perles ; g. Ge br Ruch-licher-S eeinsame]. Lithosper-mum officinale L. 21.. plantd erba-cee din fa m. Borraginaceae, tul-pilla in partea superioard foarteramificatä.; frunzele lanceolate, as-cutite. ca nervnrele laterale proe-minente, sunt aeoperite cu periasprii ; florile mici sunt albe-giil-bui ; fructele sunt nucule alburii,foarte lucitoare. Creste prin locuriaride i pietroase, prin tufise sipaduri. MaiIulie.

Meisor, Mei, Mei-paduret. [fr. Mil-let-étalé ; g. Flattergras].

ffusum L. 21.. planta ier-boask glabrii din fam. Gramine,ae,rädtícinil repenth (tarâtoare), tulpi-

na (paiul) glabra i lucitoare ; frun-zele linear-lanceolate, spicule mici,ovale, uniflore, de un verde des-chis, mai rar violete, dorsal-compri-mate, reunite inteo mare panicula,foarte laxa cu ramuri semiverti-cilate, la urma patente, glumeleovale, obtusiuscule, coriace, ceainferioara lucitoare ; fructul ca-riopsa ovala, dorsal-comprimata.Creste prin paduri umbroa se. Mai-Iulie.

Melsor, Penicum capillare L., veziMei-manunt.

Meisor, Mohor-rosu. [fr. Manne-ter-restre,g. Bluthirse, Finger-hirs e]. Panicum sanguinale L.,syn. Diplopia sanguinalis Scop. O.planta ierboasa din fam. Grami-neae, tulpina geniculat-ascendenta;frunzele si vaginile putin paroase;florile glabre, pe margine cu perimoi, sunt dispuse in spicule lun-garet-lanceolate si violacee, cariformeaza 5 spice erecte si divari-cate. Creste prin locuri cultivatesi arenacee, pe langil drumuri, peIângä locuinte i prin grádini.IulieSeptembrie.

Meiu-eanarilor, Phalaris canariensisL., vezi Iarba canarasului.

Melissa officinalis L., vezi

Molls(' - turceaseii , DracocephalumMoldavica L., vezi Matticiune.

Melosel (Mold.) , Clavaria botrytisPers., vezi Ramurele, Clavartacoralloides L., vezi Bureti-de-co-nopide, Cluvaria crispula Fr., veziTogmagel, Clavaria /lava Schaef.,vezi Creasta-cocosului.

Melosel(Mold.),Barba-caprei (Mold.),Togmagel (Mold.). [fr. Clavaire-élégante ; g. S ch öner-K e ule n s-e hw am m.]. Clavaria formosaPers. Ciuperci comestibila din fam.Clavariaceae, trunchiul gros, car-nos, elastic, foarte ramificat si al-buriu, ramurile cilindrice, alungite,galbine-portocalii sau rozee, cu ra-murele foarte numeroase, galbinesi terminate la varf cu 2 san 3dinti mai mult sau mai putin ob-

dacoromanica.ro

170 ZACH. C. PANTU

tusi ; sporii foarte lati, oblongi,galbini-rosietici si papilati ; car-nea alba cu un gust delicat, pu-tfn amar. Creste prin paduripasuni ; vara si toamna.

Mer (Maced.), Pirus Malus L., veziMar

Mere, Meare (Maced.). [fr. Pomme ;g. Apf el]. Fructele comesti-bile de Pirus Malus L., vezi Mar.

Mere-acre, fructele de Pirus MalusL. var. austera Wallr., vezi Marpaduret.

Mere-de -pAmiint, Helianthus tube-rosus L., vezi Napi porcesti siSolanum tuberosum L., vezi Cartofi.

Mere-de-vin, fructele de Pirus MalusL. var. austera Wallr., vezi Mar-paduret.

Mere-Odor*, fructele de PirasMalus L. var. austera Wallr., veziMar-paduret.

Merieoare, Pirus baccata L., veziMerisor.

Merieor, Buxus sempervirens L., veziCimisir, Pirola secunda L., veziPerisor, Ti Inca herbacea W. et Kit.si inca minor L., vezi Saschiu.

Merieor (Bucovina), Pirus aucupariaGaertn., vezi Scorus-de-munte.

Merieor, Merisoare. [g. Kirs c h a p-f e 1]. Piras baccata L. 1). arbore,uneori arbust din fam. Rosaceae-Po-moideae, frunzele rotunzii, ascutite,serate mai adesea glabre ; florilealbe sau rozee ; fructele, de mari-mea ciresilor pana la marimea nu-cilor, unt rosii ca margeanul saugalbine, cu pedunculul lung si sub-tire. Aceastä plantä, originará dinSiberia, se cultiva prin gradini.Mai. Melif.

Diii fructele comestibile ale aces-tui arbore se face dulcea ta.

Merieor (Trans.), Rhododendron Kot-schyi Simk., vezi Smirdar.

Merieor, Coachzà, Cocazar, Coaciiz-de-munte, Merisor-de-munte, Smar-dar, Smirdar. [fr. Abrêt-rouge,Faux-Abrètier; g. Kronsb eere,Preisselbeer e]. Vaccinium

itis idaea L. D. mic arbust din

fam. Bricaceae-Vaccinioideae, frun-zele totdeauna verzi sunt obovale,obtuse cu marginea retsucitil si cupuncte negrii pe partea inferioara;florile albe sau rosietice sunt dis-puse in raceme terminale, plecatein jos; fructele boabe (bacce) rosiinumite: Merisoare sunt comestibile.Creste prin locurile stancoase siumede din padurile umbroase siprin pasunile pietroase dela munte.MaiIulie. Melif.

Merieor-de-munte, Gaccinium Vitisidaea L., vezi Merisor.

Merieor-tureese, Buxus sempervirensL., vezi Cimisir.

Merleasett, varietate de Vitis vini-fera L., vezi Vita-de-vie.

Mestachn, Betula verrucosa Ehrh.,vezi Mesteacan.

Mesteacan, Betula pubescens Ehrh.,vezi Mestecanas.

Mesteacan, Mestacan. [fr. Bouleau;g. Warzige-Birke, Birke].Betula verrucosa Ehrh. t. arbore,rar arbust din fain. Betulaceae curamurile glabre, coaja alba se des-face transversal ; frunzele romboi-dale, triangulare, ascutite, dublu-serrate si glabre ; florile femele,ca si cele mascule, dispuse in a-mente cilindrice, cari atarna injos ; aripele fructului (nuculei)sunt de 2-3 ori mai late decatfructul eliptic. Creste pun paduri,in regiunea montana inferioaraimpreunä cu Brazii, iuneori con-stituind mici masive numite mes-tecanis. AprilieMai.

Din scoarta acestui arbore se ob-tine prin destilatiuue un oleu, cucare se prepara pielea ruseasca, sprea-i da mirosul sau caracteristic.Scoarta alba, ce se exfoliaza usor,are proprietati amare si adstrin-gente.

Mesteacin-negru (Trans.). Betulacarpatica W. et Kit. 15. arbore cucoaja brund din fam. Betulaceae,frunzele la baza lat-cuneate, rom-boidale si cam la mijloc mai late,la urma glabre, neramanand pu-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPONUL ROM.AN 171

bescente nici chiar in unghiurilenervurelor. Creste prin päduriledin regiunea montanii. AprilieMai.

Mesteanas (Trans.), Mesteacan. [fr.Bouleau ; g. Birke, Weichhaa-rige - Birke]. Betula pubeseensEhrh. arbust, rar arbore dinfam. BetulaePae, Cu ramurile tinereparoase, coaja este alba, exfoliin-du-se in fasii transversale, saubrun-cenusie cu pete albe si nuse exfoliaza ; frunzele ovale sauromboidal-ovale sunt la inceputacoperite cu peri moi, mai tarziudevin glabre pe partes superioarri,ramfinfind pubescente numai pepartea inferioard in unghiurile ner-vurelor ; florile fernele, dispuse inamente erecte sau la urma caamentele mascule devin pendente.Creste prin locurile umede dinregiunea subalpinä. AprilieMai.

Mlaza-noapte, Melampyrum arvenseL., vezi Condroniu i Melampyrumeristatum L., vezi Ciormoiag.

Miaza-noapte (Banat), Melampyrumnemorosum L., vezi Sor-cu-frate.

Miesandrif(Munt.), Cheirunthus CheiriL., vezi Micsunele-ruginite.

MIcsandrit, Matthiola incana R. Br.,vezi Micsandre.

Mlesandri- galbeni, CheiranthusCheiri L., vezi Micsunele-ruginite.

Miesandre, Foaltine (Trans. Brasov),Garoafe, Levcoaie-rosie (Trans.),Micsandrä, Micsunica (Mold.), Mic-sun ele, ivoi, Vioara-rosie (Trans.),Viorea-rosie (Trans.). [fr. Giroflée,Giroliée-d'hiver, Violier. g. Wi n-ter-Levkoye]. Matthiota incanaR. Br. 21.. planta erbacee, lemnoasala baza, din fam Cruciferae, tul-pina ramificatä, frunzele lanceolate,intregi, acoperite cu peri lanosi,cari le da o culoare albii cenusie,florile mari, albe, rosii sau violeteau miros placut ; fructele siliquelineare, patrunghiulare, putin com-primate, cu stigmate bilamelate.Plana' originara din regiunea me-diteraniana, (Europa sudica) se cul-tiva' si la noi prin gradini pentru

florile sale bine-mirositoare. A-prilieIunie. Matthiola annuaSweet. Ø. [fr. Giroflée-quarantai-ne, Quarantaine ; g. So mm er-L evk oy e]. planta erbacee, cenu-siu-verzui-tomentoasa ; tulpina e-recta, simpld sau ramificata ; frun-zele lanceolate, obtuse, can escente,cu peri stelati ; florile mari, rosii,violete, albastre sau albe, simplesau invoalte, placut mirositoaresunt dispuse in raceme terminale ;fructele silique aproape cilindrice.Originarrt din regiunea meditera-niana (sudul Europei), mult culti-vata prin gradini ca plantd orna-mentalii, pentru florile sale frumoasesi odorante. Iunie Septembrie.

Miesandre-shlbatice. [fr. Vélar ; g.Scho ten do tt er.]ErysimumWit-tmanni Zaw., syn. Erysimum TV oh-lenbergii Simk. 21.. frumoasa plantaerbacee din fam. Cruciferae, tulpinaerectii; frunzele oblong-lanceolate,repand-dentate, acoperite cu peritrifizi, frunzele inferioare ingustatein petioli, cele superioare lanceo-late, sesile ; florile mari, pläcut mi-rositoare, sunt de un frumos galbin(sulfurii), lamina petalelor plana,cuneat-obovala, pedunculii florilor,cam de lungimea caliciului, suntsi ei acoperiti cu peri trifizi, stig-matul evident bilobat; fructele si-lique tetragonale, discolore, pe fetesur-ptiroase, pe muchi evident maiverzi, sunt erecte i paralele cuaxa inflorescentei, fructele maturesunt patente si foarte lungi. Cresteprin locuri pietroase, mai ales prinstanci calcare in regiunea alpina

subalpinri. IunieIulie. Melif.Miesunea (Mold.), Cheiranthus Che-

iri L., vezi Micsunele-ruginite.Hesperis matronalis L.,

vezi Nopticoasä, Viola hirta L.,vezi Viorea-nemirositoare, ViolaJooi Janka., vezi Tamaioara i iolaodorata L., vezi Toporasi.

Miesunea-de-bultii, Butomus umbel-latus L., vezi Rosiitea.

dacoromanica.ro

172 ZACH. C. PANTU

Miesunea-galbentt, CheiranthusChei-ri L., vezi Micsunele-ruginite.

Miesuneauu-apel, Butomus umbel-latus L., vezi Rosatea.

Miesunele, Matthiola incana R. Br.vezi Micsandre, Viola odorata L.,vezi Toporasi si Viola tricolor L.,vezi Trei-frati-pata.

Miesunele-de-munte, Viola declinataW. et Kit., vezi Unghia-pasarei.

Mlesunele-galbion.re, iola saxatilisSchmidt., vezi Trei-frati.

Miesunele - ruginite, Floare - de-vioara (Trans.), Foaltine (Trans.),Levkoaie-galbina (Trans.), Micsan-dra (Munt.), Micsandra-galbena,Micsunea (Mold.), Micsunea - gal-bena,Siboi (Maced.), Vi oara-galbinii(Trans.), Viorea-galbina (Trans.),[fr. Giroflée-jaune, Baton-d'or ; g.Goldlack, Lack]. Ch e ir an -thus Cheiri L. 21.. planta erbaceedin fam. Craciferae, tulpina poartain partea sa inferioara cicatricilefrunzelor cazute ; frunzele verzideschise sunt lanceolate, ascutitesi intregi, acoperite cu peri ad-presi ; florile, dispuse in racemela varful ramurilor, sunt de o co-loare galbina aurie, ce variazapana la brun, ele sunt mari si auun miros foarte placut; fructul osiliqua lungii, dreaptii, putin te-tragonala cu stigmatul bilobat.Aceastii planta, originara din su-dul Europei, se cultiva adesea sipe la noi, impreund cu varietatilesale, dintre cari unele i cu floriinvoalte. MaiIunie. Melif.

Miesuniert (Mold.), Matthiola incanaR. Br., vezi Micsandre.

Mielarea. [fr, Agneau-chaste, Arbre-au-poivre, Gattilier-commun ; g.Keuschbaum,

gnus-castus L. 1). frumos arbustdin fam. erbenaceae, tulpina ramificatii, dela 1.60 m. 3.30inaltime, cu ramurile patrunghiu-lare ; frunzele opuse, lung petio-late, digitate, cu 3 7 foliole,lanceolate, acuminate, la baza in-gustate, aproape petiolulate, in-tregi sau dintate i alburiu-pu-

bescente pe fata inferioara ca sipe ramurile tinere si pe calice ;florile violete, cu miros foarte aro-matic, sunt dispuse in paniculeaxiIare si terminale, bracteele foartemici, abia vizibile, corola de 3 orimai lunga dead caliciul, cam-panulat Cu 5 dinti, tubul coroleiscurt, drept sau usor curbat, lim-bul putin bilabiat cu 5 lobi, sta-mine 4, dintre care 2 mai mari si2 mai mici (didyname) ; fructuldrupa. Originar din regiunea me-diteraniana (Europa sudicii) secultivd adesea ca planta decora-tiva; sunt si varietati cu florilealbe i Cu frunzele mari. IulieAugust.

Mielusel (Oltenia), Trifolium arvenseL., vezi Papanasi.

Mierea-ursului (j. Ilfov). [fr. Pulmo-naire, g. Weichstes-Lungen-kr au t.] Pulmonaria mollissimaKern. 21.. plantä, erbacee din fam.Borraginaceae, frunzele sur-verzui,catifelate si moi, cele bazilare devara ingustate inteun vfirf sub-tire, petiolul lung, ingust i sprepartea superioartt subit dilatat,frunzele caulinare mai scurte, celemai de sus nedecurente ; florilemici, albastru-violete, cu anterelegalbui. Creste prin tuflsuri, si pii-duri, mai cu seama pe margini siprin rärisuri. AprilieMai. Melif.

Mlerea-ursului, Pulmonaria offici-nalis L., vezi Cuscrisor.

Mierlutit, Rocoina, Rocovina. [fr.Sabline-du-printemps ; g. F r u h-lings-Meirich, Friihlings-Mier e.]. Alsine verna Bartl.,syn. Alsine eaespitosa Ehrh., Arena-ria yema, L. 21.. mica plant& er-bacee din fam. Caryophyllaceae-Al-sinoideae, tulpina foarte mult ra-mfficata dela baza, formAnd tufedense, tulpinele singuratice, cu 1sau mai multe flori ; frunzele li-near-subulate, trinerviate ; florilealbe, caliciul cu 5 sepale verzi,oval- lanceolate, ascutite, triner-viate, glandulos-paroase, pe mar-gine membranoase, corola cu 5

dacoromanica.ro


petale oblong-ovale, scurt-unghi-culate, mai lungi cleat caliciulsunt albe i aproape cordiformela baza ; fructele, capsule dehis-cente prin 3 valve, ca numeroaseseminte reniforme, nearipate. Ore-te prin locurile pietroase i stall-

coase, prin rupturi de coaste inregiunea montana, subalpinaprin pa§unile pietroase din regiu-nea alpina. MaiAugust.

Migdal, Badem ( Maeed. ), Baem(Maced.). [fr. Amandier; g. M a n-delbaum, Mandeld. P211-

nus Amygdalus Stokes., syn. Anayg-dalus camnzunis L. I). mic arbore dinfam. Rosaceae-Prunoideae, frunzelelanceolate, glandulos-serate, petio-lul glandulos in partea superioara,este egal de lung sau i mai lungdecat diametrul transversal al frun-zei; florile rozee sau albe, cu tu-bul caliciului campanulat, sunt a-proape sesile, solitare sau catedouti ; fructele verzi, la maturitatepubescente, oblong - comprimate,nucleul (samburele) oblong, cu su-prafata aproape neteda i preva-zuta cu inguste gaurele. Originardin Turkestan 0 Asia centrala,cultivat i prin partile noastre.MartieAprilie. Melif.

Semintele comestibile numite Mig-dale sunt intrebuintate in medicinasub numele de : .4ntygdalae amarceet dulces

Migdal-pAshrese, Prunus nana Sto-kes., vezi Migdal-pitic.

Cais-salbatic (Dobro-gea, Baragan), Migdal- paskresc.[g. Zwerg-Mandel]. Pru-nus nana Stokes., syn. Antygdalusnana L. mic arbust din fam.Rosaceae-Prunoideae, frunzele lan-ceolate, ingustate inteun petiolscurt, sunt serate pe margine ; flo-rile rozee sau albe, au tubul cali-ciului cilindric ; fructele paroase,cu nucleul (samburele) fära gau-rele. Cre0e pe langa padurile §imaracinisurile din regiunea cam-puma% Aprilie. Melif.

Mtla-Domnului, Gratiola oficinalisL., vezi Veninarita.

Militea (Mold. j. Suceava). [fr. Silène-penché ; g. Nickendes-Leim-krautd.SilenenutonsL. plantaerbacee din fam. Cargophyllaceae,tulpina pubescent-paroasa, in par-tea superioara glandulos-viscoasa ;frunzele inferioare lanceolat-elip-tice, ingustate in petiol, cele su-perioare linear-lanceolate ; florilealbe - verzui, plecate in jos (nu-tante) sunt dispuse ¡rite° pani-cula racemoasa, ramurile panicu-lei opuse sunt trichotomic rami-ficate cu 3 7 flori, caliciul tubu-los cu dintii ascutiti, corola cu 5petale profund-bifide, albe, pe dinafarti verzui ; fructul o capsulaovala, lung-stipitata, invalita decaliciu, dehiscenta la maturitateprin 6 dinti. Cre0e prin livezi,poieni uscate, pe marginea padu-rilor in regiunea montana i adealurilor.IunieIulie.Silene du-bia Herb., syn. Silene transsilvanicaSchur. 21.. se deosebe0e de speciaprecedenta, mai cu sama prin tul-pina in partea superioara numaiputin glandulos-viscoasa, prin pa-nicula pauciflora, mai putin infract-nutanta, ramurile numai ca 1-3flori (nu cu 3-7 flori), prin flo-rile mai mici i prin stipitele cap-sulei mai scurt. Cre0e prin locuripietroase sau stancoase din regiu-nea montank pang in cea sub-al-pina. IunieIulie.

Gratiola officinalis L., veziVeninaritä.

Milot, Origanum vulgare, L., vezi So-vary.

Minitarei (Trans.), Boletus edulisBull., vezi Manatarci.

Minatiirel ( Trans. ), Boletus aulisBull., vezi Manatarci.

Mintei (Mold.), Mentha piperita L.,vezi Isma-buni i Mentha silvestrisL., vezi Isma.

Minta-broakdei, Minta broa0e1or,(Mold.), illentha aquatica L., veziIsma-bromtei.

dacoromanica.ro

Minta-ealului, Mentha silvestris L.,vezi Ismä.

Minti-ereatä, Mentha crispa L., veziIsma-creata.

Mentha silvestrisL., vezi Isma.

Mentha piperitaL., vezi Ismä-buna.

MInta-mtitei, Nepeta Catana L., veziCatusnia.

Calamintha offici-nalis Moench., vezi Isma-padurilorsi Mentha silvestris L., vezi Ismä.

Mintit-tureeasei (Trans. Niistiud.),Melissa officinalis L., vezi Roinitii.

Miozotis, Myosotis silvatica Hoffm.,vezi Nu-me-uita.

MIrodenie, Hesperis matronalis L.,vezi Nopticoasa.

Mirodenle, Floarea-noptii. [fr. Ju-lienne ; g. Braunne-Nacht-viole]. Hesperis tristis L. 8.planta erbacee din fam. Cruciferae,tulpina paroasa cam ptinit la 50cm. inalta ; frunzele oval-lanceo-late, ascutite, de tot intregi sauputin denticulate ; florile galbine-verzui, cu vinisoare brun-violete,rasptindesc noaptea un plticut mi-ros de zambile ; fructele sunt si-lique lateral-co mprimate. Crestepe coline, prin fänete i tufisuri,pe marginea pädurilor. Aprilie-Mai.

Hirt. [fr. Myrte-commun; g. Myrt e].Myrtus communis L. D. frumos

arbust, totdeauna verde, odorant,din tam. Myrtaceae, frunzele opuse,mici, numeroase, ovale sau lan-ceolate, glabre, coriacee, scurt-petiolate sunt persistente ; florilesolitare sau ate 2 sunt mici sialbe, caliciul tubulos-turbinat, cu4 sau 6 lobi, este insotit de 2mici bractee lineare, corola cu4-5 petale intinse, stamine nu-meroase ; fructele carnoase suntboabe (bacce) globuloase de unalbastru negricios. Originar dinregiunea mediteranianä (Europasudicti), cultivat adesea si pe lanoi, ca arbust ornamental, in fo-ràrii apartamente. IunieIulie.

Florile albe i placut mirositoareale acestei plante stint simbolul cas-titatei.

Miruti (Trans.), Iarbä-de-bou-siilba-tick Limba-boului, Rosii. [fr. Bu-glosse-officinale ; g. Gebräu-c hlic he-0 c hs enz ung e].Anchusa officinalis L. 8. uneori

planta erbacee, acoperità cu periasprii, din fam. Borraginaceae,frunzele lanceolate ; florile pur-purii sau violete, au caliciul cudintii ascutiti, tubul corolei drept.Creste prin fânete, locuri inculte

pietroase, pe marginea sämä-naturilor si a drumurilor. MaiSeptembrie. Melif.

Misur (Maced.), Zea Mays L., veziPapusoi.

Mitarci-grash (Trans. Brasov). Bo-letus scaber Bull., vezi Chitarcti.

Mitareft-petroasil (Trans. Brasov),Boletus edulis Bull., vezi

Mitavele (j. Muscel), Crocus Heuf-felianus Herbert., vezi Brandusd-de-primavard.

Mlaje, Salix incana Schrank., veziRachitti-albä si Salix purpurea L.,vezi Ritchitä-rosie.

Moje, Lozie, RAchitä, Rächità-de-mlaje, Rächitich-mlaje. [fr. Osier-blanc, Osier-vert ;g. Korb -W e i d e]. Salix vimi-nails L. D arbust din fam. Sali-caceae, ramurile flexibile cenusiisau verzi; frunzele lanceolate lung-acuminate, putin undulate, pe par-tea inferioarä acoperite cu perimittäsosi lucitori ; florile dispuseIn amente, cele birbätesti ovoidesau oblonge apar Innaintea frun-zelor, cele femeiesti cilindrice, com-pacte sunt mai lungi si apar odatiiCu frunzele; fructele sunt capsuletomentoase, sesile. Creste pe ma-lurile si prundisurile räurilor. Mar-tieAprilie. Melif.

Ramurile flexibile sunt tntrebuin-tate in industrie, pentru confectio-narea cosurilor de nniele.

MI4tinitit (Trans.-Rodna). [fr. Epi-

174 ZACH. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE poPoaur, RONIN 175

pactis-des-marais ; g. G emeine-Sumpfwurz, Sumpfwurz].Epipactispalustris Crantz. 2J. planederbacee cu rizomul repent (tfirfi-tor) din fam. Orchidaceae, frunzeleverzi lanceolate ; bracteele adeseamai scurte cleat florae stint er-bacee ; florile de un verde-zenusiu,pe dinlauntru, la baztt rosietice,au labelul alb si cu dungi rosii ;&wile unilaterale (secunde) suntdispuse inteun spie alungit. Cresteprin locuri si pasuni umede, in re-giunea montanä. IunieIulie.

Moaere, fructele comestibile de Pru-nus Duracina Rchb., vezi Cires.

Moartea-purieelui, [fr. Oeil-de-che-val; g. Sp arriger-Alant, Diirr-wurz.]. ¡nula Conyza DO., syn.Conyza squarosa L. Q. plantd erba-cee din fam. Compositae, tulpinadreapta, fin pubescentä in parteasuperioard ramificatä, ramurile co-rimbiforme, multiflore ; frunzeleeliptice aseutite, acoperite pe par-tea superioartl cu peri moi, iarpe cea inferioara fin-pubescenteaproape tomentoase; florile galbui,dispuse in capitule, cele tubuloase(centrale) sunt cam de milrimeaflorilor marginale abia ligulatede lungimea involucrului. Cresteprin locuri aride si pietroase. Iu-lieAugust. Melif.

Moartea-stelnitelor, Lepidium ru-d erale L., vezi Pdcluchernita.

Mohor, Panicum Crus-galli L., veziIarba-barboasii si Setaria italicaP. Beauv., vezi Dughie.

Mohor, Bursoacd, Costrei, Mei, Mei-päsäresc. [fr. Sétaire-glauque ; g.Gelbhaariger-Fennich,B ors tenhirse].Seta ria glaucaP. Beauv., syn. Panicuni glaucutnL. O. plantä ierboasä verde al-bästrie din fam. Gramineae, frun-zele lineare, ascutite, aspre pemargini ; florile dispuse in spicecilindrice neintrerupte si nelobate,glumele florilor ermafrodite pre-väzute cu verucositAti transver-sale, aristele sunt galbine-ruginfisi Cu denticuli, dirigiati de jos in

sus. Creste prin locuri cultivatesi necultivate, pe ampuri si prinvii. IulieAugust.

Mohor, Bursoacä, Mei-pasaresc.Setaria verticillat a P. Beauv. a [fr.Sétaire-verticillée ; g. Quirlblát-t rige r-F ennic h], florile dispusein panicule spiciforme, adesea in-trerupte la bazä, setele involucru-lui verzi, mai mult sau mai putinroseate, cu dintisori dirigiati desus in jos ; glumele florilor er-mafrodite sunt aproape netede.Setaria viridis P. Beauv. G. [fr.Sétaire-verte ; g. G r n e r-Fe n-n i ch.], florile dispuse in paniculespiciforme cilindrice, compacte; se-tele verzi sau brun-violete preva-zute cu denticuli indreptati de josin sus; glumele florilor ermafro-dite sunt aproape netede. Ambeleierburi din fam. Gramineae, caricresc prin locuri cultivate, pe dim-puri i prin vii. IulieAugust.

Mohor-gros, Panicum Crus-galli L.,vezi Iarbd-barboasä.

Mohor-mare, Setaria italica P.Beauv.,vezi Dughie.

Mohor-rosu, Panicum sanguinale L.,vezi Meisor.

Mojdrean, Frasin-de-munte, Urm.[fr. Fr'ene-A-la-manne, Frène-fleuri;g. Bliithenesche, Manna-esche]. Fraxinus Ornus L.,syn. Ornus europaea Pers. b. micarbore din fam. Oleaceae, frunzeleimparipenaticompuse cu 7-9 fo-liole lanceolate, la várf serrate,pe partea inferioará pe nervuramedianä paroase; florile albe, mi-rositoare, dispuse in raceme axi-lare i terminale, apar in acelastimp cu frunzele; fructul o samaralineará. Creste pe coline si prinlocurile stancoase si calcare dinpädurile muntilor. AprilieMai.

Acest arbore exsudeazit, and i sefaz incisiuni, o substanti zaharoasanumutti : annal. care este un pur-gativ, ce sit administreaza cu deo-sebire copiilor.

Molid, Brad, Brad- rosu, Moli dar,

dacoromanica.ro

176 ZACH. C. PANTU

Molift. [fr. Faux-Sapin, Pesse ; g.Fi chte, Rottanne, Schm arz-t ann e].Picea excelsa Link., syn.Ables excelsa Poir. frumos si marearbore, totdeauna verde, din fam.Coniferae-Pinaceae, frunzele acicu-lare, comprimate, aproape in 4muchi sunt ascutite, solitarede un verde stralucitor ; florilemonoice; conurile cilindrice, brun-galbui, sunt sesile i atarna injos, solzii romboidali cu margineaintreaga, i numai la varf putindenticulat-incisi. Molidul crestein regiunea montan& subalpina,unde formeaza masa preponde-ranta a padurilor ; uneori se cul-tiva prin parcuri i gradini. Alai.

Lemnul de Molid se foloseste camaterial de constructie, la instru-mente muzicale (lemn de resonanta)si la fabricatiunea hartiei.

Molidar, Picea excelsa Link., veziMolid.

Molift, Picea excelsa Link., vezi Molid.Mol4oare. [fr. Liparis-de-Loesel ; g.

Glanzkraut, Glanzorche].Liparis Loeselii Rich., syn. Stur-

',tau Loeselii Rchb., Malaxis LoeseliiSwartz. 21.. mica planta erbaceedin fam. Orchidaceae, tulpina catrei muchi (trigonala), erecta, labaza tuberculos-umflatil, are 2-3frunze eliptic-lanceolate, bine des-voltate, si de un verde- galbui,celelalte frunze nedesvol-tate, reduse numai la vagine; flo-rile verzi-galbui, dispuse intr'unspic de 3 8 flori la várful tulpi-nei scapiforme, foliolele periantu-lui patente, labelul fara pinten,este oval-oblong, obtus, incovoiatIn sus, coloana staminala prelun-gita, semicilindrica, antera termi-nala, caducâ are un prolongimentmembranos. Creste prin pasunilemlastinoase din regiunea montana.IunieAugust.

Moloaela (Maced.), Melissa officina-lis L., vezi Roinita.

Molotru (Trans.), Foeniculum 'migareMill., vezi Molura.

Molotru, Melilotas albas Desr., veziSulfina-alba si Melilotus officinalisDesr., vezi Sulfina.

Molotru, Sulfina. Tiigonella Bes-seriana Seringe., syn. Melilotus cae-rulea Lam. var. laxifiora Ledeb.,Melilotus proeuntbens Bess. a planta.erbacee din fam. Leguminosae-Pa-pilionaceae, frunzele trifoliolate cufoliolele oblonge sau oblong-lan-ceolate, acut-serat-dentate, stipuliovali subulati, la frunzele inferi-oare dilatati la baza ; florile des-chi§-albastre, eiecte, dispuse inraceme alungite, florile inferioaredistantate, aripile mai lungi decatcarena obtusa, mai scurte irisadecat stindardul ; caliciul campa-nulat cu 6 diviziuni aproape egale;fructul pastare (legumli) compri-mata, oblong-ovala, rostrata silongitudinal-nerviat-striata, cu nu-meroase seminte. Creste prin lunci

campii sarate. MaiIunie. Melif.Molotru-alb, Melilotus albas Desr.,

vezi Sulfina-alba.Molotru-albastru, Trigonella coerzt-

lea Seringe, vezi Sulcina-albastra.Molotru-galben, Melilotus officina lis

Desr., vezi Sulfina.Moltura, Anason, Anason-mare, Ani-

son-dulce, Chimen-dulce, Fincen(Trans.), Hanus (Mold.), Molotru(Trans.), Secarea, Sectirea-de-gra-dina. [fr. Fenouil-cultivé ; g. en-ch el, Gemeiner Fenchel].Foeniculum vulgare Mill., syn. Foe-lticulum officinale All., Foeitieulunt ca-pillaceum Gilib. 8. §i 91. planta er-bacee, glaucescenta. foarte aroma-tica din fam. bmbelliferae, frunzeletripartite si multi-penatipartite casegmente lungi, lineare si ascutite ;florile galbine, dispuse in umbeleca 10-20 de radii, lipsite de invo-lucru i involucel ; fructele lunga-rete sunt aromatice. Originara dinEuropa sudicii, la noi cultivattisubspontaneedulieAugust.Melif.

Fructele Fructus Foeniculi in-trebuintate in medicina, pentru pro-prietatile lor, stomachice, aperitive,carminative si emenagoge.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROM1N 177

Moluro-baltei, Myriophyllum vica-tum L. si Myriophyllum verticilla-tun; L., vezi Penita.

Momoritii, .Anthemis Coinla L., veziRomonitä-puturoasa.

Morgritii (Banat, Alm*, Nigella da-mascena L., vezi Chica-voinicului.

Moreogi, Daucus Carota L., veziMorcov.

Morcoi,Datecus CarotaL.,veziMorcov.Morcov, Morcogi, Morcoi, Murcoi,

Mare. [fr. Carotte ; g. Möhr e].Dau cus Carota L. var. sativa DC.9. si 0. planta erbacee din fam.Umbelliferae, radacina groasä, car-noasa, rosie sau galbue i dulce;tulpina ea peri asprii ; frunzelede 2-3 ori penatipartite, eu fo-liole penatifide, cu lobii lanceolati,ascutiti ; florile albe sau rozee,dispuse in umbele multiradiate,insotite de un involucru cu name-roase bractee penatipartite; fruc-tele lenticulare sunt spinoase peconste, umbela dupl inflorire estedeprimata la mijloc, asa ca areaspectul unui cuib de pasare. Maltcultivata prin gradini ca plantaculinara, pentru radacina sa car-noasä, care constitue o escelentiilegama. IunieSeptembrie.

Morcov-sAlbatic, Daucus Carota L.,vezi Rusinea-fetei.

Morcoveantl. [fr. Pleurosperme-d'-Autriche; g. Rip pensam e].Pleurospermunt austriacum Hoffm.syn. Ligusticum atistriacum L. E. Sall2t. planta erbacee din fam. Vtn-belliferae, tulpina stria* fistuloasa

glabra ; frunzele penatipartitesau ternate, foliolele lanceolate, pe-natipartite, cu lobii oblongi si se-rat-dentati ; florile albe, dispusein umbele de umbelule, Insotitede un involucru resfrant, involu-celul cu numeroase foliole; fruc-tele ovale, crenat-aripate. Cresteprin locurile umbroase din väilemuntilor. IunieAugust.

Morund, Matricaria Chamomilla L.,vezi Musetel.

Moscusor, Adoxa Moschatellina L.,vezi

Moletel-prost, Anthemis Cotula L.,vezi Romonita-puturoasa.

Mositel, Matricaria Chamtnomilla L.,vezi Musetel.

Mositel-prost, Roman (Bucovina),Romanita-neadevarata, Romanita-nemirositoare. [fr. Matricaire-ino-dore;g. 0-eruchlose-Kami-11 e]. Matricaria inodora L. 0.planta erbacee din fam. Composi-tae, tulpina dreapti, spre varf ra-mificatä, frunzele glabre, de 2-3ori penatisecate, cu segments li-neare-filiforme; florile dispuse incapitule soltare la vtirful ramuri-lor, florile centrale tubuloase, gal-bine, cele marginale ligulate, albe,receptaculul emisferic, plin ; fruc-tele achene nearipate. Creste prinsemanaturi, daramtituri si pe mar-ginea drumurilor. Mai Septem-brie.

Movmoale, fructele comestibile deMespilus gernzanica L., vezi Mos.-MOn.

Momoane, fructele comestibile deMespilus germanica L., vezi Mos-mon.

Homo], Mespilus gernianica L., veziMosmon.

Moqmon, Gorun, Macies, Mosmol,Mostochin (Mold.), Miscall., Sco-rus-nemtesc. [fr. Néflier, Merlier,lièle; g. Mispel].Mespilusger-manica L. D. arbust din fam. Rosa-ceae-Pomoideae, cu frunzele oblong-lanceolate, intregi sau putin dintatespre varf, pe partea inferioaracenusiu-pubescente ; florile mari,terminale, solitare sunt albe; fruc-tele mari drupe subglobuloase, pu-bescente sau glabre i brun-rosie-tice. Ele sunt tari la inceput, iardupft caderea brumei, dupli ce ausuferit un inceput de fermentatiune,devin moi, suculente i dulci-acri-soare. Creste prin paduri i tufi-suri ; uneori cultivat prin gradini.Mai. Melif.

Fructele acestui arbust numite :Mornoane, Mornoale, Mostochine tauntcomestibile.

12

dacoromanica.ro

178 ZACH. C. PANTU

Mostacilla (Mold.), Mespilus germa-nica L., vezi Mosmon.

Mostochine (Mold.), fructele comes-tibile de Mespilus germanica L.,vezi Mosmon.

Motocel (Bucovina), Lotus cornicu-latus L., vezi Ghisdei.

Motucel (Mold.), 7rifolium arvenseL., vezi Papanasi.

Motu-curca nului (Munt.); Amarantuscaudatus L., vezi Busuioc-rosu.

Motu- curcanului, (Munt.), Nasu-curcanului (Mold. si Bucovina).[fr. Baton de Saint-Jean, Cordonde Cardinal, Renouée du Levant ;g. Morgenlandischer-Knö-terichd. Polygonum orientale L.O. mare si frumoasit planta er-bacee din fam. Polygonaceae, tul-pina robusta, foarte noduroasa siramificata in partea superioara ;frunzele mari, ovale, ascutite, pe-tiolate, pubescente sau aproapeglabre ; ochrea acoperiti cu periasprii i dilata ; florile rosii, ro-zee, uneori albe, insotite de micibractee alburii si scarioase, suntdispuse in spice cilindrice, nume-roase, cari atarna in jos, formandimpreuna panicule terminale i axi-lare, lung- pedunculate ; staminemai adesea ca 7 antere. Originaradin India orientala, mult cultivata

prin pärtile noastre, ca plantaornamentalii. Iulie Septembrie.Melif.

Mucedittoare, Filago gernianica L.,vezi

Mucedhtor, Filago germanica L., veziFiricica.

Mucegai, Mucegaiuri, Muceziala, Sfo-iag (Oltenia), [fr. Moisissure ; g.Schimmel, Schimmelpilze.],se numeste in general o masii.loasa, fflamentoasä, de coloare alba,cenusie sau verzuie, rar de altàcoloare, care se formeaza pe dife-rite alimente sau alte corpuri or-ganice. Aceasta masa este formatade diverse si numeroase specii deciuperci, cari vegeteazd pe acestecorpuri sau ca saprofite sau caparasite, producand in acelas timp

descompunerea lor. Dintre acesteciuperci, cari constituiesc adeva-rate colonii, desvoltandu-se uneorisuccesiv, mentionam : Mucor Mu-cedo L., Mucor racemosus Fres.ambele specii din fam. Mucoraceae,myceliul lor foarte ramificat, for-meazá o panza deasd, de pe carese ridica vertical sporangii, ca nisteace cu gamalie, in interiorul spo.rangilor se afiä sporii, prin care seinmultesc aceste plante. As-pergillus glaucus Link. din fam.Aspergillaceae, ciupercit cu myce-liul ramificat, filamentele (hypheiofructifere simple, dilatate la varfinteo vesicula de forma unei ma-ciuci cu lanturi de spori, dispusiradial la varful basidiilor scurtesi simple, sporii globulosi, unice-lulari, cenusiu-verzui si in finePenicillium candidum Link. si Peni-cillium glaucum Link. ambele speciidin fam. Aspergillaceae, filamentele(hyphe/e) fructifere, cu pereti trans-versali,suntarborescent-ramificate,iar ramurile la varf ramificate informa de pensará si la varful ra-murelelor cu sporii sferici i uni-celulari, insirati, ca niste mici

argel e.Mueezea, Filago germanica L., vezi

Firicica.Mucezeali, ilago gernianica L., vezi

Firicica.Mucezealli, se numeste o masà pas-

loasa, filamentoasa, alba, cenusiesau verzue, formata de coloniileciupercilor : Mucor Mucedo L.,Mucor racemosus Fres., Aspergillusglaucus Link., Penicillium candidumLink. si Penicillium glaucum Link.,vezi Mucegai.

Mucezich, 1-filago germanica L., veziFiricica.

Muma-padurei, Asperula odorata L.,vezi Vinarita i Spiraea AruncusL., vezi Barba-popei.

Mur, Rubus caesius L., vezi Rug.Mur, Amura' (Maced.), Mur-negru,

Rug-de-mure. [fr. Ronce, Mfirier-des-haies ; g. Br o mb e er e.]Rubus fruticosus L. D. planta sar-

dacoromanica.ro


mentoasä din fam, Rosaceae, tul-pin a ail guloasa, acoperita cu ghimpiputernici, drepti sau recurbati, esteerecta, sau curbati plecatti in jos ;frunzele palmaticompuse cu 5 fo-liole, pe ambele pärti verzi, gla-bre pe partea superioara si aco-perite ca peri moi pe cea infe-rioarti ; florile albe sau rozee suntdispuse inteun racem corimbiform,petalele obovale, staminele maiscurte cleat stilul sau de aceiaslungime; fructele sunt boabe (bace)

lucitoare, reunite mai multepe un receptacul comun, consti-tuind fructele compuse, comesti-bile numite : Mure-riegrii. Cresteprin paduri i tufisuri, prin locurinecultivate si pietroase si prinpoieni. Iunielulie. Melif.

Mur-negru, Bubas fruticosus L., veziMur.

Mtn% Monts alba L., vezi Dud-albsi iforus nigra L., vezi Dud-negru.

Murcoi, Daucus Carota L., vezi Mor-

Mare, Daucus Carota L., vezi Morcov.Mure-negrii, fructele comestibile de

Rubus fruticosus L. vezi Mur.Mures - pildurilor, iathraea Sgua-

maria L. vezi ilama-padurei.Mu§atitl, hatricaria Chamomilla L.,

vezi Musetel.Mu*cat, In drusaim (Munt.), Murata,

Muscatel. [fr. Géraniums ; g. M u s-k a tg era niu m.]. Pelargonium-odoratissimum Ait. 4. planta er-bacee din fam. Geraniaceae, tul-pina scurta, carnoasa i solzoasti ;frunzele caulinare lung-petiolate,totund-cordiforme, obtuse, intregi,lobulat- denticulate, catifelat-roase si cu un miros tare si aro-matic; florile mici, albe sau rozee,dispuse in mici umbele de cate5-10 flori. Aceastä, planta, origi-nará din Africa australft, se cul-tiva adesea prin florarii si caseleoamenilor. Marti de aceasta se maicultivrt si speciile : Pelargoniumbellulum Sweet. si Pelargonium ro-seum Ait. ambele plante originaredin Africa australa.

Mwatii, Pelargonium odoratissimumAit., vezi Muscat.

Mu câe1, Pelargonium odoratissimumAit., vezi Muscat.

Mu*catu - broa0e1or , HydrocharisMorsas ranae L., vezi Iarba-broas-telor.

Nu catu- dracului. [fr. Oreille-de-èvre, Oreille-d'ane ; g. A ck e r-

K n auti e, Honigblume].Knautia arvensis Coult. 4. plantiierbacee din fam. Dipsacaceue, tul-pina surie, acoperitti ca peri scurtisi cu alti peri mai lungi i rigizi ;frunzele de regulti intregi de unverde cenusiu, cele mijlocii pens-tifide, ca segmentele lanceolate,cal terminal mai mare ; florile li-liachii, rozee sau albe, dispuse inmari capitule radiante. Cre$te prinlivezi, poieni si tufisuri. Iunie-August. linautia silvatica Duby.4. planta erbacee glabriuscula ;frunzele deschis verzi, eliptic-lan-ceolate sau lat-ovale, crenate, nedi-vizate sau la baza incise ; florileviolet-rosietice. Creste prin pficlu-rile umbroase dela munte. Iulie-August. Knautia longifolia Koch.4. frunzele alungit-lanceolate, In-tregi, cele inferioare in petiol latingustate, tulpina acoperitti cu periscurti, catifelati (velutini), spre varfCu peri scurti, glandulosi, aproapeviscosi si cu alti peri mai lungi ;florile liliachii, dispuse in marifrumoase capitule. Creste prin pa-sunile stancoase din regiunea sub-alpina i alpiná. IulieAugust.

Mwatu-dracului, Ruin.,ScubiosaColumbaria L. C). si 4. [fr. Co-lombaire; g. Taarben-Skabiose].Tulpina glabra i numai in parteasuperioarti, fin-paroasa ; frunzelelunggrete, lirate sau penatipar-tite, cele inferioare adesea spa-tulate, obtus-crenate ; florilechi sau albastre; fructele achenecu 8 sulcuri, cele 5 sete ale ca-liciului intern brun-inchise si de3-4 ori mai lungi derat limbulcaliciului extern. Creste pe coli-nele i prin fanetele uscate din

dacoromanica.ro

munti. IunieAugust. Scabiosalucida viii. 4. frunzele putin stet-lucitoare ; florile rosii, dispuse in-tr'un capitul terminal. Creste prinpasunile pietroase si pe stanciledin regiunea subalpinä si alpina.IulieAugust. Ambele plante er-bacee din fam. Dipsacaceae.

Museerici-albl (Trans.), Anemonenemorosa L., vezi Floarea-pastilor.

Museeriel-galbeni, Anemone ranun-culoides L., vezi Pastita. .

111whi, Bryum argenteum L., veziPomusel, Funaria hygrometricaHedw., vezi Frfinghityp, Mniumundulatum Hedw., vezi Muschiu-stelat, Pogonatum urnigerum P.Beauv., vezi Muschiu-de-peatra,Polytrichum coinmune L., vezi Mus-chiu-de-pamant, Polytrichum peri-gonialeklichx.,veziJabghie,etc.etc.

Muglehi-de-munte. [fr. Lichen d'Is-lande, Mousse d'Islande; g. Is Din-disches-Moos, Isllindische-Flechte.]. Cetraria islandicaAch., syn. Lichen islandicus L. Li-chen fruticulos din fam. Parme-liaceae, talul foliaceu, uscat, carti-laginos, erect, sau ascendent, ra-mificat, cam de 10 cm. inaltime,de coloare grilbue, cenusiu-verziesau brun-castanie pe partea supe-rioara, albicios pe cea inferioara,divizat, cu ramificatiuni lineare,laciniate, cu lobii in general bi-furcati, spinos-ciliati pe margine

putin canaliculate ; apotecidescuteliforme sunt brun-castaniidispuse oblic pe marginea lobilor ;sporii eliptici, incolori, dispusi ate8 hate° asci. Creste pe pamant,In locurile uscate din regiunilenordice ì prin muntii cei mai In-

la noi numai pe varfurile dinregnmea alpina, prin muschi i insocietate cu alti Licheni, scobo-randu-se uneori i In regiuneamontana.

Acest lichen contine o substantanutritivanurnita Lichenina (amidonulde lichen), o substanta amara nu-mitit Cetrarina etc.; am`bele substante

cari fac,ca aceastaplanta sa fie intre-buintati In medicina, mai ca seam&ca tonic q't febrifug.

Nwhiu -de - pmûut, Aiuchi. [fr.Polytric-communi g. Filzmiitz e,FIaarmoos, Gemeine-Wider-t ho n]. Polytrichum commune. L.Muqchi acrocarp din fam. Politri-chaceae, plantä erbacee, dioica, de,un verde inchis, robusta, erectide 20-40 cm. inaltime; frunzeleserat-dintate, fArà peri, avand pefata lor ventralrt mai mult de 50.lamele longitudinale, verzi; capsulaprismatica, erecta, ea 4 pang' la 6muchi, este purtata de un lung pe-dice! (seta), scufia (calyptra) pi-mask operculul plan-convex, cumarginea rosie i cu un varf scurtsi erect ; sporii mici, galbui si ne-tezi, fructifici din Mai Iulie.Creste pe pamant, in paduri umedesi pe locuri mlastinoase, turfoase, cudeosebire la munte, unde formeaziintinse covoare de un verde inchis.

Din tulpinile rigide ale acesteiplante se fac perii.

Muqehiu-de-peatri, Muschi. [fr. Po-gonate à urne ; g. Filzmiitze,Urn enf örmiger-Widerthon].Pogonatum urnigerum P. Beauv.,syn. Polytrichum urnigerum L. 4.Muschi acrocarp din fam. Polytri-chaceae, mica planta erbacee, al-bastrui-verzuie (glaucescenta), de-venind bruna la Wallin*, dioicti,de 2-3 cm. Malta, rar pana la 10cm.; tulpina erecta sau ascendenta,ramificata in partea superioarrt ;frunzele inferioare mici, squami-forme, spre partea superioara totmai mari si mai indesuite, erect-patente, linear-lanceolate, serat-dentate si cu numeroase lamele pepartea lor ventralii; capsula erecta,regulat-cilindrica sau oblong- ovalii,scufia (calyptra) acoperita cu perilungi, cari alma in jos, opercu-lul rosu, usor bombat, scurt-ros-trat ; sporii palizi çi netezi ; fruc-tifica toamna tarziu si iarna. Creste

180 ZACH. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE CDNOSCUTE DE POPORUL ROMAN 181

prin locuri pietroase i nasipoase,formä.nd mici covoare verzi - al-bastrii.

Nurphlu-stelat (Trans.), Altwhi. [fr.Mnie ondulée ; g. Wellenblät-teriges-SternmoosiMniumundulatum Hedw. Mu§chi acro-carp din fam. Mniaceae, micA plantäerbacee, cu stoloni repenti; tulpinafructiferi ramificata, pia: la 15cm. inalta, robusta' cu ramurile ar-cuat-recurbate ; frunzele alungite,undulate, denticulate aproape ob-tuse, formate din celule relativ mici

verzi ; capsule ovale, numeroaseplecate in jos, gätul scurt, pe-

ristom dublu i cu cilii neapendi-culati, operculul conic gi rostrat.Cregte prin pádurile umede si um-broase dela ges plat* la munte,formänd frumoase covoare verzi,mai Cu seama pe argil.

Muechiul-de-ftintAnit, (Trans.) Mar-ehantia polymorpha L., vezi Cal-baza.

Muqetel, Mätricea, Moruna, Mo0tel,MuOtril, Romani-VI, Romanita-bu-na, Romonita. [fr. Camomille-com-mune, Fleur-de-S-te-Anne; g. IC a-m i 11 e]. Matricaria ChamomillaL. 0. plant& erbacee odorantä. dinfam. Compositae, frunzele glabre,bipenatipartite, cu segmente line-are; florile ligulate albe, cele tu-buloase cu 5 dinti sunt galbine,dispuse inteun capitul solitar lavärful ramurilor, receptacululbractee este conic 0 gol inlaun-tru ; fikictele achene nearipate.Cre0e prin locuri cultivate qi in-culte, pe marginea drumurilor. MaiIulie.

Capitulele (florile) acestei plante,foarte aromatice si placut mirosi-toare,sunt intrebuintate in medicinitsub formk de infusiune «floras Cha-momillae». Ciaiul de musefel este in-trebuintat de poporul nostru, camedicament pentru diferite boale.

Mutar, Mutar-alb, Mutar-bun,Rapitii - de- mutar. [fr.

Moutarde-blanche ; g. Wei s ser-

S e n f]. Sinapis alba L., syn.Braasica alba Boiss. O. plantA er-bacee, acoperiti Cu peri asprii, dinfam. Cruciferae; frunzele petio-late, penatifide, cu 3-7 lobi ovalisau putin lungareti, neegal din-tati ; florile galbine, dispuse in ra-ceme alungite; fructele silique ci-lindrice, rostrate, acoperite Cu peririgizi, au valveleCu 5 nervure. Crq-te prin samaniituti ; uneori cultivatpentru semintele sale, din care seprepara muOarul, intrebuintat inbucatarie. IunieIulie. Melif.

Aceastä planti are proprietäti sti-mulante ti laxative.

Mutar-alb, Sinapis -alba L., veziAl War.

Mutar-alb-sitlbatie.Brassica elon-gata Ehrh., syn. ErucastrumelongatumRchb. O. sau 4. planta erbaceedin fam. Cruciferae, frunzele pepartea inferioari de un verde-al-bästriu, oval-oblonge sau oblonge,ingustate in petiol, penatifide, ne-regulat-obtus-dintate, cu peri as-prii ciliate, cele mai superioareoblong-lineare, intregi, florile gal-bene, dispuse inteun racem elon-gat, nefoliat 0 lax, caliciul putinerect (erectiuscul) ; fructele silicescurt-stipitate, ascendente, aproa-pe cilindrice, valvele convexe, Cuo singura nervura longitudinala,dreapti ; semintele globuloase.Crqte pe locuri nasipoase, culti-vate, pe coline, pe laugh' drumuri.IunieSeptembrie.

Mutar-bun, Sinapis-alba L., veziMutar.

Multar - de - camp, Brassica-nigraKoch. vezi Mutar-negru.

Mutar-edmp, Hrenoasä. (Buco-vina Putna), Mutar-siilbatic, Ra-pita2de-cdmp, RapiVi-stalbaticti. [fr.Moutarde-sauvage, Senève; g. A c-k er-S enf, Hederich]. Sinapisarvensis L., syn. Brassica Sinapis Vis.O. planta erbacee din fam. Cru-ciferae, tulpina cilindrica, putinramificati, acoperiti cu peri ;

frunzele ovale, neegal-dintate; flo-

dacoromanica.ro

182 ZACH. C. PANTII

rile galbine,dispuse in lungi raceme;fructul o siliqua lineará,glabra sau scurt si rigid paroasa,cu valvule trinerviate. Creste prinsamanaturi, pe langa locuinte, dru-muri si locuri virane.Melif.

Mutar-negru, Mutar- de-amp, Ra-pita-de-mustar. [fr. Moutarde-noire,Sénevé-noire ; g. S c h warz er-S e n f]. Brassica nigra Koch.,syn. Sinapis nigra L. 0. planta er-bacee din fam. Cruciferae, tulpinafoarte ramificatti, frunzele petio-late, cele inferioare lyrate, dentate,cele superioare lanceolate, intregi;florile galbine, dispuse in racemealungite (elongate); fructele siliquelineare, apropiate de tulpina. Cresteprin locuri cultivate si ruderale,prin samanaturi si pe margineadrumurilor ; adesea cultivatä caplanta medicinalti. IunieDtlie.

Din fOina de semintele acesteiplante: eSemen Sinapis nigrael se facsinapisme foarte vesicante ; ca con-diment facilità digestiunea.

Mutar-sfilbatio, Sinapis arvensis L.,vezi Mustar-de-camp.

Nadragula (Trans.), Atropa Bella-donna L., vezi

Ntifurica, Buruiana-de-taril (Trans.),Pelinita. .Artemisia anima L. G.planta erbacee, de o coloare verde-cenusie, cu miros balsamic, dinfam. Compositae, tulpina dreapta,fara peri (glabra) ; frunzele glabre,de 3 ori penatipartite; florile gal-bui, dispuse in mici capitule ple-cate in jos ; foliolele involucruluisunt verzi §i cu marginea alba.Creste pe langa garduri si locuinte,prin locuri inculte dtiramlituri li-vezi si poieni. IulieSeptembrie.

Nagai* Iarba-curtilei,sit& [fr. Stipe-capillaire; g. Ha ar-förmiges-Pfriemengras.].

N.

Mutatoare, Bryonia alba L., veziimparateasa.

Nutatoare, Muttitoare - cu - poame-rosii. [fr. Couleuvrée, Navet dudiable ; g. Rotbeerige-Zaun-rilbe]. Bryonia dioica Jacq. 21..plantä erbacee, veninoasb,", agata-toare prin carcei, din fam. Cucar-bitaceae, rOdacina groasii i car-noasii; frunzele petiolate, cordi-forme, aspre (scabre), palmate, cu3--5 lobi angulosi ; florile albe-

cu vinisoare verzi suntdioice, adecii pe un individ suntnumai flori mascule, iar pe altulnumai flori femele, dispuse in cimecorimbiforme, cele mascule lung-pedunculate, cele femele aproapesesile, caliciul florilor femele a-junge pg.nii, la jumätatea corolei,stigmatele acoperite ca peri asprii;fructele boabe (bacce) rosii, glo-buloase. Creste pe gardurile viilorsi ale gradinilor täränesti si printufisuri. IulieAugust. Meld.

.111utatoare-cu-poame-itegre,Bryoniaalba L., vezi imparateasa.

3tIutatoare-cu-poame-ro§ii, Bryoniadioica Jacq., vezi Mutiitoare.

Mutmel. Triticum dicoccum Schrank.vezi Gfau-moale.

Stipa capillata L. 21_. planta ier-boast'', din fam. Gramineae, frun-zele filiforme, rigide, glauco si 11-sucite; spicule uniflore, ermaf- J-dite, dispuse intr'o paniculti, inchisala baza in vagina frunzei celei maide sus ; aristele filiforme, foartelungi, ingenunchiate, aspre, nu insapäroase, rasucite in spirala in par-tea inferioark spre partea supe-rioara undulate, ajungandla 15 cm. lungime; glumela infe-rioara are in partea de jos 5 liniide peri mtittisosi. Creste prin fa-netele nasipoase si pe dealunlearide calcaroase.

Nagai* Stipa pennata L., vezi Co-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCDTE DE poPORUL ROBLIN 183

Nit1b5, Lavatera thvringiaca L., vezi

Nalbd, CoRiceii-babei (Trans.-Bra-sov.), Malagg (Maced.). [fr. Mauve,Meule; g. Wilde-Klisepappel,Rosspappel, Malye]. Malvasilvestris L. O. §i plantA erba-cee, aeoperitä cu. peri asprii, dinfam. Malraceoe ; frunzele alterne,palmatilobate, cu 5-7 lobi ascu-titi si cu marginea neegal dintata ;florile mari, rosii sau purpurii, raralbe, sunt dispuse in fascicule axi-lare, corola cu 5 petale profundemarginate, la beet ciliate, sunt de3 ori mai lungi decal caliciul per-sistent; fructul orbicular, deprimat,este format de un verticil de achene,acoperite cu o membrana reticu-lata, semintele reniforme. Cresteprin locurile ruderale din °rase sisate, pe langii garduri, locuinte sidrumuri. IunieSeptembrie. Melif.

Frunzele, florile «Flores et foliaMalvae silvestrisz si uneori radacinilese intrebuinteaza in medicina caemoliente, din cauza ca sunt avutein mucilagiu.

Malva rotundifolia L., veziCasul-popei.

Althaea officinalis L.,vezi

Nalba-mare-de-grading, Nalbi-rosie, Rujalinti. (Ba-nat). [fr. Rose-trémière, Baton-de-Saint-Jacques ; g. Stock ro s e,Stangenrose, Pappelrose].Althaea rosea Cav., syn. Alcea roseaL. C) si 4. mare planté erbacee,acoperith cu peri asprii, din fam.Malvaceae, tulpina dreapta,

putin ramificata ; frunzelemari, cordiforme, cu 5-7 lobi an-gulosi, sunt crenate si sgrabun-toase ; florile mari, simple sau In-voalte, rosii, galbine, albe, violetesau pestrite sunt axilare, sesile sidispuse in lungi spice terminale ;caliciul extern cu 6 segmente, ca-liciul intern cu 5 diviziuni, corolaca 5 petale emarginate, crenate, labaza vilos-piiroase ; fructele cu o

margine membranoasi sulcatä. A-ceasta planta, originara din Orient,se cultiva irisé adesea prin gradi-nile noastre, uneori este stdbati-cita. IulieSeptembrie. Melif.

Din mum propiietatilor sale emo-liente este intrebuintata In medicina.

Nalba-mare, Nalba-albil. [fr. Gui-mauve; g. Eibisch, Gebrau-chlicher-Eibisch]. Althaeaofficinalis L. 4. planté erbacee,alburie, acoperitä ca peri moi, dinfam.Malvaceae,raddeina galbue, car-noasa i fusiforma; tulpini drepte,cilindrice si .amificate ; frunzelealterne, petiolate, alburii, tomen-toase i catifelate, neegal dintatesunt ovale, intregi sau lobate, celesuperioare trilo bate, cele infe-rioare Cu 5 lobi sunt cordate labazfi ; florile rozee, mai rar albe,dispuse in fascicule la subtioarafrunzelor, au pedunculele multmai scurte cleat frunzele ; fruc-tul orbicular, insotit de caliciulpersistent, este format de un ver-ticil de capsule tomentoase, cari seseparti la maturitate, sPmintele suntreniforme. Cresteprin locuri umede,pe malul raurilor. IufieAugust.

Frunze1e1 florile si mai cu samaradacina sunt avute In mucilagiu,ceea ce face ea aceasta planta sa fieintrebuintata in medicina ca emo-lienta «Folia et Radix Althaeae». Ra-&mina se gaseste in comerciu de-corticata si in bucati lungi, albefoarte usoare.

Althaea pallida W. etKit., vezi Nalba-rumena.

Althaearosea Cav., vezi Nalba-de-grädina.

NalbA-miruntii, Malva rotundifoliaL., vezi Casul-popei.

Nalba-mical, Malva rotundifolia L.,vezi Casul-popei.

NalbA-rosie, Althaea rosea Cav., veziNalba-de-gradina.

Nalbii-rumenii, Nalba-mare. Al-thaea pallida W. et. Kit., syn. Al-cea pallida Bois. C) si 4. planta er-bacee (hirsuta), acoperita cu peri

dacoromanica.ro

184 ZACH. C. PANTU

asprii fasciculati, din fam. Malva-ceae, frunzele crenate, sunt usor lo-bate cu 3-7 lobi; florile mari,frumoase, rozee sau lila, cu pets-lele obcordate si neparoase (gla-bre), pedunculi uniflori, solitarisau mai multi axilari, pedunculiisuperiori mai scurti cleat caliciul,sunt reuniti fntr'un spic lax. Cresteprin fänete sterile, pe coline aride,prin locuri necultivate, prin tufl-suri, maracinisuri si drumuri. Iu-nieAugust.

Nano (j. Ilfov), Agaricus campestrisL., vezi Ciuperca-de-gunoi.

Niipitstrocel, Digitalis purpurea L.,vezi Degetel-rosu.

Napi, Broaj be, Broasbe, Napi-cure-cesti. [fr. Navet; g. Erdkoh 1-r ab i, Er driib e, Steckriibe,Wruk e]. Brassica Napus, L.,var. esculenta DC., syn. BrassicaNapus, L. var. rapifera Metzger.(:). sau C). planta erbacee din fam.CrucifPrae, frunzele glaucescentesi glabre, cele inferioare lirate,penatifide, cele superioare oblonge,la baza cordiforme, dilatate sisemi amplexicaule; florile galbine,dispuse in raceme alungite, ne-deschise, mai lung-pedunculate de-eta cele deschise; fructele siliquelineare. Radacina carnoasfi, foartegroasa, sferica este comestibilä.Originara din regiunea meditera-niana, la noi este cultivata caplanta alimentará. Mai. Melif.

Napi, Brassica Rapa L., vezi Rapiti-stilbatica, Brassica Rapa L., var.e6-ulenta Koch., vezi Napi-curecesti,.Helianthas tuberosas L., vezi Napi-porcesti si Solanum tuberosicat L.,vezi Cartofi.

Napi-eureee0, Brassisa Napus L.,var. esculenta DC., vezi Napi.

Napi-eureeqti, Napi [fr. Rave, Ra-bidouille ; g. Weiss e-R ii b e,Wasserrilbe, Stoppelriibe].

Brassica Rapa L., var. esculentaKoch., syn. Brassica Rapa L., var.rapifera Metzger. a sau C). plantaerbacee din fam. Cruciferae, frun-zele radicale verzi-glaucescente,

cele caulinare inferioare lirate,cele superioare ovale, ascutite lavärf, cordiforme si amplexicaule;florile galbine, dispuse in racemescurte; fructele silique lineare. Rrt-cliicina groasii, carnoasä, lungareatiisau rotunda este comestibila. Ori-ginara din regiunea mediteraniana,la noi este cultivata ca plantä ali-mentará. IulieAugust. Melif.

Napi-poree§ti, Brojbe, Gulii (Mold.),Mere- de- pämänt (Trans.), Napi,Napi-turcesti, Picioarca. [fr. Tcrpi-nambour; g. Erdapf el, Erd-birne, Topinambur]. He-lianthus tuberosas L. 21- planta er-bacee din fam. Compositae, rädä-cina cu tubercule, tulpina foarteasprii este dreaptft ; frunzele infe-rioare oval-cordiforme, cele supe-rioare oblong-ovale sau lanceolate;florile galbine sunt dispuse in ca-pitule marisoare, erecte, insotitede un involucru format din fo-liole linear-lanceolate, ciliate siimbricate, florile marginale ligu-late sunt neutre, cele centrale tu-buloase ermafrodite. Aceastä plan-ta, originara din America boreala,se cultiva si la noi pentru trebuinteeconomice, uneori salbatacitä. Iu-lieAugust.

Napi-poree0i-de-pfidare, Tamus com-munis L., vezi Flueratoare.

Napi-silbatiel, Brassica Rapa L.,vezi Rapita-salbatica.

Napi-turee0i, Helianthus tuberosusL., vezi Napi-porcesti.

Napii-poreuiai - de- piidure, Tamuscommunis L., vezi Flueratoare.

NAprasnie (Trans.), Atra gene alpinaL., vezi Curpen-de-munte.

Niprasnie, Clematis recta L., veziLuminoasa.

Naprasnieli (Trans.), Clematis rectaL., vezi Luminoasa..

NAprasnica, inchegatoare (Banat),Priboi-capresc (Bänat). [fr. Herbe-al-l'esquinancie, Bec-de-grue-com.mune; g. Ruprechtskraut,Stinkender-Ruprecht]. Ge-ranium Robertianum L. 0. plata, er-bacee, cu miros greu, din fam. Ge-

dacoromanica.ro


raniaceae, tulpina erecta, rosietica,acoperitä cu pert orizontali; frun-zele palmatisecate cu 3-5 foliolepetiolate, penatipartite, cu lobi in-cis-crenati ; florile rosii, asezateate 2 la -.Mild pedunculelor, ca-liciul cu 5 sepale, corola cu 5 pe-tale obo vale, nedivizate si mai lungicleat caliciul inchis, sunt prey&zute Cu chte 3 dungi alburii; sta-mine 10, toate fructifere, 5 glandenectarifere la baza staminelor maimari. Creste prin locuri umede um-broase prin dumbrave i päduri, peMug% sthnci i ruine. IunieSept.

Aceasta buruiana, cu proprietativulnerare, dupa credinta poporuluidin Banat, inchiaga (opreste) oncescursoare, de unde si numele de in-chiegdteare.

Naramze, fructele comestibile de Ci-trus Aurantium L., vezi Portocal.

Nisealh, Mespilus germanica L., veziMosnion.

Nitsiparita (Trans.), Arenaría ser-pyllifolia L., vezi Studenita.

Nitsturea, Nasturtium officinale R.Br., vezi Nästurel.

Nhsturel, BobAlnic, Bräncutii, Car-damii-de-izvoare, Chrenita, Creson,Hrenita,Macris-de-baltä, Nasturea.[fr. Cresson-de-fontaine, Cresson-d'eau; g. Echte-Brunnen-kresse,Gebrauchliche-Brun-nenkressed. _Nasturtium offi-cinale R. Br. 2t. mica planta er-bacee din fam. Cruciferae, tulpinaramificata, anguloasa, flstuloasa,suculenta, verde sau rosieticit, gla-bra, tarâtoare, dhnd nastere la nu-meroase radacini adventive ; frun-zele alterne, petiolate, penatisecale,cu lobi rotunziti, lobul terminalmai mare ; florile mici, albe, dis-puse in raceme terminale, au sta-mine cu anterele galbine; fructelesilique cilindrice, putin curbate.Pärae, isvoare si mlastini. Mai-Iulie.

Intrebuintata ca salata, din carecatiza se si cultiva ; proprietatilediuretice, stomachice si antiscorbu-

tice fac, ca aceasta planta sa fie uti-lizatii si in medicina.

Nasu-eureanului (Bucovina O. Mold.),Amarantus caudatus L., vezi Bu-suioc-rosu si Polygonum orientaleL., vezi' Motu-curcanului.

Nhut (Munt.), Nohot (Mold.), Nout,Teatire (Maced.). [fr. Pois-chiche ;g. Kichererbse]. Cicer arie-tinum L. C). plantä erbacee, aco-perita Cu peri glandulosi, din fam.Leguminosae-Papilionaceae, frunzeleimparipenate, Cu 4-7 perechi defoliole, acut-serat-dentate; florileaxilare, solitare sunt liliachii,

sau albe ; fructul esteun legumen umflat, oval, cu 2 se-mine albe, rosii sau galbine. Ori-ginara din regiunea mediterana,este cultivata si pe la noi ca plantaalimentara. IunieIulie.

Semintele acestei plante sunt co-mestibile.

Nitvalnie , ' Polystichum Filix masRoth., vezi Feriga si Pteridiumoguilinum Kuhn., vezi Ferici-de-camp.

livalnie,

Limba-cerbului, Limba-vacei (j.Mehedinti), Limba-vecinei.[fr. Scolopendre, Langue-de-cerf,g. Hirschzunge]. Scolopen-drium vulgare Smith., syn. Scolo-pendrium officinarum Swartz. 4.planta erbacee din fam. Polypo-diaceae, frunzele dispuse in rozetästint numeroase, lat-linear-lanceo-late, la baza cordiforme, intregi siglabre, petiolul scurt este acoperitcu solzi ; sorii ( grupelede-spo-rangi) lineari sunt dispusi pe parteainferioara a frunzelor, pe toata lun-gimea lor, paralel si oblic, de am-bebe pärti ale nervurei mediane, in2 serii opuse si divergente. Cresteprin paduri umbroase si stancoaseIn regiunea montana. IunieAu-gust.

Aceasta planta, en proprietati a-mare si resolutive, este purtata. defete In san, cad dupa credinta po-porului, nilvalnicul are puterea ma_

dacoromanica.ro

180 ZACII. C. PANTU

gica de a face su nevaleasca petitoriiin toate partile. Ceaiul facut cu

aceasta planta sa bea pentru tuse.Niivalnie, Valeriana officinalis L.,

vezi Odolean.Nebunaritk Hyosciamus niger L.,

vezi Masalaritä.Chelidonium majus L.,

vezi Rostopascii.Neghink Zazanie, Zizanie. [fr. Nielle,

Couronne - des - blés ; g. K or n-nelke, Kornrade]. Agro-stemma Githago L., syn. Githago se-yetum Desf. O. planta erbacee, cuperi lungi i matilsosi, din fam.Caryophyllaceae, tulpina dreaptaerecta, ramificata in partea supe-rioara; frunzele opuse, linear-lan-ceolate, ascutite la varf ; florilesolitare, terminale, lungpeduncu-late qunt rosii purpurii, foarte raralbe si vargate; caliciul are 5 di-viziuni foliacee, mult mai lungicleat petalele; fructul capsulfi cunumeroase seminte negrii. Cresteprin samanaturi. IunieIulie.

Semintele acestei plante comu-nica fainei de grail o coloare ne-gricioasa, un gust neplacut si pro-prietati toxice din cauza ca continesaponina (agrostemmina); de aceea enecesar, sa se indeparteze Neghinadin samanaturile de gran, inaintede a se coace.

Negink Neginea, Dianthus Caryo-phyllus L., vezi Garoafti.

Negrilick Cernusca, Chirnen-negru,Chimion -negru, Negroaica, Ne-grura. [fr. Nigelle ; g. Geb au-ter-S chwarzkiimmel]. Ri-gel/a sativa L. 0. mica planta er-bacee din fam. ltanunculaceae, tul-pina erecta, putin paroasii; frun-zele de 3 ori penatisecate, cu seg-mente lineare ; florile terminalesunt albe sau sta-mina numeroase ea anterelevarf ascutit; fructele sunt capsule,acoperite cu peri glandulosi siconcrescute dela baza pane' la varf;semintele nurneroase sunt negriisi transversal sgrabuntoese. A-ceasta planta, originara din Eu-

ropa sudica, se cultiva pe la noiprin gradini, devenind uneori sub-spontanee imprejurul locuintelor.IunieIulie. Melif.

Semintele aromatice ale acesteiplante se intrebninteeza ca condi-ment.

Negroaick Nigella sativa L., veziNegrilica.

Negruvit, Brusi, Cernuscii, Chimionde- campuri. Negruta, Nigeluta,Piperutti. [fr. Araignée; g. F el d-Schwarzkiimmel.Nigella ar-vensis L. 0. mica, planta erbaceedin fam. Ranunculaceae, tulpinaerect& si ramifica* frunzele al-terne de 2-3 ori penatisecate,cu segmente lineare; florileinvolucru, sunt terminale, albe-al-bästrii si cu vinisoare verzi pedin de* staminele numeroase cuanterele terminate printr'un cadascutit ; fructele sunt capsule ne-tede, concrescute dela baza pangla mijloc ; semintele sunt nume-roase, negrii i sgrabuntoase. Cre-ste prin samanfituri, terenuri nil-sipoase si calcare. IunieSeptem-brie. Melif.

Negrurk Nigella saliva L., veziNegrilica.

Negrutk 1Vigella arvensis L., veziNegrusca.

Nejelniek (Bucovina, Sadova) Gle-choma hederacea L., vezi Silnic.

Nemtilor. [fr. Pied-d'Elouette-élevég.Hoher-Rittersporn].Del-phinium datum L. 4. mare plant&erbacee din fam. Ranunculaceae,frunzele palmatifide cu 5 lobi. lobiitrisecati si profund-dintati ; florilealbastre azurii, inlauntru de o co-loare mai inchisa, sunt insotite de 2bractee lineare si dispuse in racemterminal, multiflor. Creste prin lo-curile stancoase umede i um-broa se din regiunea montang si sub-alpina. IunieAugust.

Nemtipri, Delphinium Consolida L.,vezi Nemtisori-de-camp.

Nemt4ori-de-ciimp, Burniana - de-facut copii, Galceavil, Marariul-

dacoromanica.ro


campului, Nemtisori, Pintenas, Ta-ponisi, Tatnisi, Toporasi, Toporis,Totnici. [fr. Pied-d'alouette, Bec-d'oiseau, Éperon-de-chevalier ; g.Feldritterspornd Delphi-nium Consolida L. C). planta er-bacee din fam. Ran unculaceae, tul-pina erecta, foarte ramificatti ;frunzele divizate, Cu segmente li-neare , florile albastre, rozee, raralbe, dispuse in raceme laxe, pau-ciflore ; pedunculii uniflori, multmai lungi dealt bracteele, floareaneregulata, cu 5 sepale pubescente,in afara colorate, Cu sepalul pos-terior transformat in pintene as-cutit ; fructul o capsuld glabra,solitara. Creste prin stimanaturisi pe marginea drumurilor. Mai-Septembrie. Melif.

Aceasta planta are proprietati iri-tante si vermifuge.

Nemti§orl-de-gradiniA, DehphiniumAjacis L., vezi Surguci.

Nontoaice (Trans. Brasov), Tropae-olum inajus L., vezi Condurul-Doamnei.

Nicoreatil, Nicorete. Lentinus co-chleatus Fr., syn. Agaricus cochleatusFr. Ciupercti alburie sau brun-gal-buie din fam. Agaricaceae, palariaglabra, neregulat-lobata sau rasu-citi, carnos-teioasa ; lamele dense,dentat-serate i rosietic- alburii,sporii sferoidali sau elipsoizi, sunthialini; piciorul (stipa) plin (solid),mai adesea central, este glabru,striat si de aceias coloarecuAceasta ciuperca cu slab miros deAnason, creste pe ramurile i trun-chiul arborilor, vara si toamna.

Nicorete, Lentinus cochleatus Fr., veziNicoreata.

Nicorete (Mold.), Burete-de - spin(Mold.), Nicoreti (Mold.). [fr. Mous-seron; g. Ritterpilz.] Tri-choloma Georgii Fr., syn. AgaricusGeorgii L. Ciupercli comestibila dinfam. Agaricaceae, pilaria galbina-ochracee, ctirnoasa, convex-plana,uscatti, Cu marginea subtire rasu-cita i alburie; lamele albe, ingust-

lineare, dense, aderente si trans-versal-striate; piciorul (stipa) plin(solid), gros, aproape ventricos estealburiu i fibrilos, sporii albi ovoizi;carnea all* compactii, cu mirosde Mina i cu un gust dulce.Aceasta excelenta ciuperca co-mestibila creste pe ptimant in pti-duri, tufisuri i rarisuri, primavara.

Nicoreti (Mold.), Nicorete (Mold.).[ fr. Mousseron, Mouceron ; g.Mehlschwamm, M oosling,Pflaumenpilz.] ClitopilusPrunulus Scop., syn. Agaricus Pru-'tutus Scop. Ciuperca comestibiladin fam. Ayaricaceae, palaria car-noasti, compact:6, la inceput con-vexa regulata, apoi deprimata cumarginea undulata, flexuoasa, decoloare alb-cenusie, cu suprafatauscatti.., brumtirie (pruinoasa); la-mele albe, devenind rozee (carnee)suntlung-decurente si putin dense;piciorul (stipa) alburiu, solid, ven-tricos, striat, nud si tomentos-pa-ros la baza; sporii rozei suntovoizi-eliptici ; carnea alba, fra-geda are un plticut miros de fainaproaspatti. Aceasta delicioasä ciu-perca creste pe pa-mant in paduri, rarisuri si pasuni,primavara, vara si toamna.

Nicoreti (Mold.), 7'richoloma GeorgiiFr. vezi Nicorete.

Nigella arvensis L., veziNegrusca si Nigella damascena L.,vezi Chica-voinicului.

Lollum perenne L., veziZizanie.

Nipralit. [fr. Lupin-jaune-odorant;g. Gelb e-Lupine, Wolfs-b o hue]. Lupinus luteus L. C).planta erbacee din fam. Legumi-nosae - Papilionaceae, frunzele cu7-9 foliole, digitate, oblonge ;florile placut mirositoare sunt gal-bine, aproape sesile, dispuse inverticile, formand lungi racemeterminale, florile insotite de brac-tee obovale mai scurte cleat ca-liciul bilabiat, ea buza superioarabipartitti, cea inferioara cu 3 dinti;fructele sunt pastari Cu semi*

dacoromanica.ro

188 ZACH. C. PANTU

putin turtite, pestrite, cu pete pur-purii-negricioase. Planta originaradin regiunea mediteranianti, multcultivate*, mai Cu semi in terenurinasipoase, ca ingrasamant viu.AlaiSeptembrie. Melif.

Nitareh (Trans.), Boletas edulis Bull.,vezi Manatarci.

NItareit-rosie (Trans.), Boletas edulisBull., vezi Manatarci.

Noeila. [fr. Hutchinsie-des-Alpes; g.Alpen-Gemskresse].Hutchin-sia alpina R. Br., syn. Lepidiumcdpinum L. Noceaea alpina Rchb. 4.mica plena erbacee, cespitoasädin fam. Cruciferae, tulpina sim-ple, nude"; frunzele adanc-penati-secate ; florile albe, mici sunt dis-puse inteun racem la varful tul-pinei, corola cu petalele de 2 orimai lungi decat caliciul; fructelemiei silicule lungarete, ascutite laambele capete ( oval - lanceolate),valvele nearipate, semintele 4, cate2 in fiecare despartamant, race-mele fructifere alungite. Aceastiimica planta, care abia ajunge pane:la 10 cm. inaltime, creste prin lo-curile pietroase i umede din re-giunea alpina. IunieAugust.

Nodurariu, Polygonum Bistorta L.,vezi Raculet.

NoduroasA, Dactyl& glomerata L.,vezi Golomat.

Nodute, Leucojum aestivum L i Leu-cqjum vernum L., vezi Ghiocei-bo-gati.

Nohot (Mold.), Cicer arietinum L.,vezi Neut.

Nohot , Tetragonolobus purpureusMoench., vezi Dungatea.

NoptkoasA, Micsunea, Mirodenie,Sibiog (Trans.), Vioara-de-noapte.[fr. Julienne, Girarde; g. Nach t-viole]. Hesperis matronalis L.e. qi 4. planta erbacee din fam.Cruciferae, tulpina glabra sau pu-bescenta, cu peri glandulosi, rami-ficati ; frunzele oval-lanceolate,ascutite i dintate ; florile mari,bine mirositoare sunt lila sau albe;fructele silique lineare cu valveleuninerviate. Creste prin tufisuri si

pe marginea padurilor; uneori cul-tivate ca planta decorativii. Mai-lunie. Melif.

Noptiti, Mirabilis Jalapa L., VeziBarba-imparatului.

Norea, Mirabais Jalapa L., veziBarba-imparatului.

NotAtoare, Potamogeton natans L.,vezi Broscarita.

Nout, Cicer arietinum L., vezi Neut.Nu-mé-uita, Myosotis palustris Roth.,

vezi Ochii pasaruicii.Nu-m6-uita, Miozotis, Ochii-pasa-

ruicii (Trans. Brasov), Ochiu-sear-pelui, Ochiul-sarpelui (Trans.), Ure-chea-soarecelui. [fr. Myosotis-des-bois; g. Wald-Vergissmein-nicht].Jkosotis silvatica Hoffm.4. si 0. plantd erbacee din fam.Borraginaceae, frunzele inferioarerotunzite la varf, florile albastre,rosii sau albe, pedicelele fructeloregal de lungi sau ceva mai lungicleat caliciul, corola culobiiintinsiinteun singar plan, lobii caliciuluifructifer sunt erecti i coniventi.Creste prin padurile de la munte.MaiIulie. Melif.

Nue. [fr. Noyer; g. Walnuss, Nus-s baum]..hrglans regia L. D. fru-'nos si mare arbore din fain. Ju-glandaceae, tulpina dreaptä, cu ocoroana mare, scoarta albicioasa;frunzele alterne, mari, imparipena-ticompuse, cu 7-9 foliole ovale,user dintate; florile monoice, celemascule dispuse in lungi amentecilindrice, multiflore si verzui, celefemele axilare, sesile, situate laextremitätile ramurilor ; fructeleglabre sunt drupe globuloase, por-tiunea carnoasii a fructelor se des-face (desghioacti) la maturitate ;fructele numite Hari, astfel des-ghiocate, se desfac si ele in 2 valvesi contin o siimanta fail albumen,formate de 2 puternice cotiledoanecerebriforme, partea comestibiladela nucii, foarte bogate in olei.Creste in paduri (j. Mehedinti) sicultivat. AprilieMai.

Frunzele de nuc: «Folia Juglan-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL EOÌSÄW 189

di s» sunt intrebuintate in medicina,ca stimulante, resolutive i adstrin-gente. Lemnul foarte pretios pen-tru confectionarea mobilelor. . Cufrunzele si invalisul verde al nuci-lor coloreaza romancile noastre di-versele lor tesaturi. Din samburiide nuca se fabrica un oleu comes-tibil.

Nuci, [fr. Noix; g. N uss], fructelecomestibile de Juglans regia L.,vezi Nuc.

Nuei-americane, Nuci- de-A merica.[fr. Amandes d'Amérique, Aman-des du Para, Chataignes du Brasil;g. Paraniisse]. Semintele co-mestibile de Bertholletia excelsaHumb. et Bonpl. D. mare i fru-mos arbore din fam. Lecythidaceae,tulpina de vre-o 33 m. inaltirne ;frunzele mari, alterne,oval-oblonge,intregi qi putin coriacee; florilegalbine-aurii sunt dispuse in ra-ceme, caliciul cu 2-4 lobi, corolaCu 4-5 petale neegale, staminenumeroase, libere; fructele mari,globuloase, lemnoase, contin vre-o20 de seminte mari, oval-trigonale,sgrabuntoase, cu miezul alb, olea-ginos qi comestibil. Acest arborecre0e in regiunea tropicala dinAmerica de sud.

Nuel-de-America, semintele comes-tibile de Bertholletia excelsa Humb.et Bonpl., vezi Nuci-americane.

Nucparit, Nucuparii. [fr. Noix-mus-cade; g. Muskatnuss].Se-naintele aromatice de Myristicafragranus Houtt., syn. Myristicamoschata Thunb. arbore aroma-tic din fam. kyristicaceae, scoartaroOetica; frunz ele alterne, intregi,oval-lanceolate, coriace, de un ver-de-inchis pe deasupra, alburii pepartea inferioara ; florile regulate,dioice, cele mascule dispuse in ra-ceme fal§e, cate 3-5 flori axilaresau supraaxilare i pedunculate,cele femele formeaza un fel decime, periantul ca i al celor mas-cule gamosepal, campanulat, ur-ceolat i cantos. Acest arbore, o-riginar din insulele Moluce, este

mult cultivat in terile tropicale,pentru semintele i arilul lor car-nos numit Frunzi {wart', ambele pro-ducte aromatice.

«Namara» este intrebuintata cacondiment si in medicina; ea con-stitueste un important articol decomert.

Nucuparit, semintele aromatice deMyristica fragrans Houtt., veziNucsoara.

Nucwari (Trans.), Staphylea pin-nata L., vezi Clocotiq.

NufAr, Nuphar luteum Smith., veziNufar-galben §i Nymphaea alba L.,vezi Nuftir-alb.

NufAr- alb, Nufiír, Plamuna- alba,Plumieri-alba (Trans.), Plumana-all* Pinta (Munt.), Tidvii-de-apa(Trans.). [fr. Nénuphar, Lunifa,Lis- des-étangs ; g. Weiss e-S e e-rose, Wasserlilie, Seelilie,Weisse-Mummel]. Nymphaeaalba L. 21..plantA erbacee, aqua-tica din fam. Nymphaeaceae, frun-zele intregi, lungpetiolate, mari,peltate i cordate, plutesc la su-prafata apei ; florile albe, mari,placut mirositoare sunt solitarelungpedunculate, caliciul cu 4 se-pale, corola cu numeroase petale,cele exterioare mai lungi cleatsepalele. Aceastá falimoasft plantaaquatica cregte i pe la noi, prinapele stagnante sau lincurgatoare,uneori cultivata. IunieAugust.

Florile acestei plante aquaticesunt intrebuintate spte a face dul-ceata i siropuri, cari au proprie-tati calmante si usor narcotice.

Nufar-galben, Manufar, Nufar, Plu-munä. - galbena ( Trans. ), Plutti( Munt. ), Plut ii-galb en a ( Munt. ).[fr. Nénuphar-jaune, Plateau, Ail-lout-d'eau; Gelb e-M umm el,Gelbe-Seerose, Nixblume,Teichrose]. Nuphar luteumSmith. 21- planta erbacee, aquaticadin fam. Nymphaeaceae, frunzele in-tregi, lungpetiolate, peltate &i cor-date, plutesc la suprafata apei,

dacoromanica.ro

'MO ZACH. C. PANTU

petiolul cu 3 muchi ; florile gal-bine, mari, solitare la varful unuilung peduncul cilindric, caliciul Cu-5 sepale, corola ca numeroase pe-tale, mai scurte decal sepaleleprevraute pe partea dorsalit cu

Obligea nit, Calm (Trans.), Speribaná(Trans.),Sperib an ti-trircatit (Trans.),Speteazi (Trans.), Speteazi-pes-tritä (Trans.), Speteaza - tarcata(Trans.), Trestie-mirositoare. [fr.Roseau-odorant, Acore-vrai ; g.Kalmus, Gemeiner-Kalmus].

Aeon's Calamus L. 21.. plauttierbacee, eu miros aromatic, dinfam. .Araceae, rizomul c6rnos, no-duros, orizontal ; tulpina scapi--forma, foliacee, trigonalit-compri-matit, cu o muche ascutitit i cuuna canaliculatrt, din care iese spa-

cilindric qi se continua 'in-teo spatil foliacee ; frunzele lungi,ensiforme, adesea undulate pemargine, sunt alterne i invagi-nante la baza; florile gàlbui sunt-ermafrodite gi dispuse In spadi-cele cilindric, periantul ca 6 fo-liole, stamina 6, ovarul multiovu-lat, devine la maturitate o bacátriangularli, cu peretii aproape us-cati. Aceastä plantA, originará dinAsia (India), creqte pe marginilebáltilor, lacurilor i rtiurilor dinEuropa, unde a fost cultivatá 0 adevenit aproape spoutanee. IunieIulie.

Rizomul acestei plante are unmiros aromatic placut, un gust amar,proprietati datorite unei esente,principiul activ, care face sa fie In-trebuintat In medicina cRhizomaCalamis ca stimulant, tonic, contracatarelor cronice si a dispepsiei. Inindustrie intrebuintat pentru aro-matisarea prajiturilor qi a unor li-cheruri.

Obraza-fetei (Bilnat, Alma), Core-

op

cfite o foveola nectariferil. Creqteprin ape stagnante i lin curgri-toare, uneori cultivatä. Iunie-August.

Dulceata (serbet) de floare de Nu-far-galben este buna pentru ofticoqi.

opsis tinctoria Nutt., vezi Lipsci-noaice.

Obstigi, Obsigä. Brachypodiumpinnatum P. Beauv. 21.. [fr. Brachy-pode-penné ; g. Gefi e der t e-Zwenk e], rizomul repent ; frun-zele rigide, galben-verzui, spiceledrepte, distice, formate din spiculeverzui sau verzi.gAlbui ; aristelemai scurte decAt glumele. Creqtepe coline aride, pietroase i printufl&uri. IunieAugust. Bra-chypodium silvaticum Roem. etSchult. 21.. [fr. Brachypode-des-bois; g. Wald-Zwenke].cina flbroasii, frunzele moi, de unverde inchis, atArnit in jos, spiceledistice, putin aplecate. Cre0e prinpâduriqi tufiviri.Ambele ierburi din fam. Gramineae.

Brachypodlum pinnatum P.Beauv. qi Brachypodium silvaticumRoem. et Schult., vezi Obsagii.

ObsigA, Iarba-ovasului, Iarba-van-tului, Ochsigti (Trans.), Opsigii(Mold.), Orsigd i Osigit (Trans),Secirea, Usiga.Bromits secalinusL. a [fr. Brome-seigle ; g. R o g-gen-T resp e.], frunze lineare saulinear-lanceolate, cu vagina gla-bat ; florile dispuse in spicule gla-bre sau piroase, formand o pani-culit putin 19x6., la urmit unilate-rala, plecatä. Cre0e prin

MaiIunie. Bromus ste-rilis L. 0. [fr. Brome-stérile ; g.Taub e-T resp e.].tulpina(paiul)de tot glabrii, frunzele cu vaginilepäroase sau aspre; florile dispusein spicule glabre, cari formeazáo paniculä laxri, ce atarnii in jos,ramurile sale mult mai lungi de-

dacoromanica.ro


cat spiculele. Aceastä planta rii-mane mutt timp frumos verde.Creste prin locuri cultivate si ne-cultivate, daramäturi si drumuri.MaiAugust. Ambele ierburi dinfam. Gramineae.

Lolium perenne L., vezi Zi-zanie si Lolium temulentum L.,vezi Salbatie.

Ochetariff', Chelarea, Chelarel, Ochi-lari, Ochilaritii [fr. Lunetière-lisse ;g. Brillenschote, Britten-schtitchen]. Biscutella luevi-gata L. 21.. plantd erbacee din fam.Cruciferae ; frunzele bazilare dis-puse in rozeta sunt oblonge, dintatesau intregi, ingustandu-se tree penesimtite in petiol ; cele caulinareoblonge, rotunzite la baza, sunt se-miamplexicaule i sesile, iar celesuperioare sunt lineare ; florilegalbine, dispuse in raceme ; fruc-tul este o silicula glabrä, in formade ochelari, emarginatä la varf sila baza. Creste prin pasuni umedesi pietroase in regiunea alpina $isubalpina. IunieAugust.

Ochesole (Trans.), Tagetes erecta L.si Tagetes patula L., vezi Vitsdoage.

Ochii-cucului (Mold.), Zinnia ele-gans Jacq., vezi Carciumarese.

( Trans. Brasov ),Graul-cucului, (Bucovina), Nu-me-uita, Ochiul-searpelui,pelui (Trans.), Urechea-soarecelui.[fr. Ne-m'oubliez pas ; g. V ergi s-smeinnicht].Myosotis palustrisRoth. 21.. planta erbacee din fam.Borraginaceae, rizom &Air, repent,tulpina anguloasd, frunzele oblong-lanceolate, ascutite ; florile albas-tre, rar albe sau rosii, caliciul cu5 dinti, stilul de lungimea cali-ciulai. Fanete-umede, bäli, mlas-tini, pe langii 'Jamie si rauri. MaiIulie.

( Trans. - Brasov ),lilyosotis silvatica Hoff m., vezi Nu-ma-uita.

Ochli-sorecelului (Trans. Brasov.).[fr. Saxifrage redressée; g. A u f-st eig en d er -S t ein b r ec h].

Saxifraga adscendens L., syn.

Saxifraga controcersa Sternb. 21..

mica planta erbacee, rosietic-glan-dulos-paroasti, din fam. Saxifra-gaceae, tulpina foliatä, solitara, ra-mificata ; frunzele radicale oboval-spatulate, nedivizate, trilobate oritrifide, putin carnoase, cele cau-linare alterne, palmat-trifide; flo-rile alburii, caliciul cu 5 diviziuni,corola cu 5 petale, stamine 10, maiscurte cleat petalele, pedunculiimai scurti cleat florile; fructul ocapsula bilocularà. Creste prin lo-curile stancoase, pietroase i u-mede din regiunea montana si al-

IunieAugust.Biscutella laevigata L., vezi

Ochelarita.Biscutella

vezi OchelarititOchincea, Gentiana cruciata L., vezi

Ghinfura i Gentiana lutea L., veziEnfura.

Ochincele, Gentiana cruciata L., veziGhinfura i Gentiana excisa Presl.,vezi Cupe.

Ochiw, Anagallis arvensis L., veziScanteuta.

Ochiu-boulul. [fr. Aster-des-Alpes ;g. Alpen-Aster, Sternblu-m e]. Aster alpinus L. 4. micaplantri erbacee din fam. Compo-sitae, tulpina cu un singur capitulterminal ; frunzele cu 3 nervure,sunt lanceolate sau oblonge, in-tregi si acoperite cu peri moi ;&rile centrale (tubuloase) suntgalbine si ermafrodite, cele mar-ginate (ligulate) albastre si femele.Creste prin pasunile stancoase dinyegiunea alpina. IulieAugust.Melif.

Ochiu-boului, Aster Amellus L., veziStelita, Erigeron acre L., veziBunghisor si Telekia spectosa Bmgt.,vezi Laptucu-oaiei.

Ochiu-boului (Trans.), Leucanthemumvulgare Lam., vezi Aurata si Poten-tilla reptans L., vezi Cinci-degete.

Ochlu-lupului. [fr. Herbe-aux-pucee;g. Sand-Wegerichd. Plan-tago arenaria W. et Kit. C). micaplanta erbacee, scurt si

laevigata L.,

dacoromanica.ro

192 ZACH. C. PANTII

roasa din fam. Plantaginaceae, tul-pina erecta, ramificata, cu nume-roase frunze lineare; florile dispusein mici spice ovoide, compacte, siaxilare; radacina fusiforma. Cresteprin locuri nasipoase, pe matcaraurilor. IulieAugust.

Ochlu-mittei (Bucovina), Echium vul-gave L., vezi Iarba-searpelui.

Ochlu-Orpelui (Trans.), Myosotis palustris Roth., vezi Ochii pasaruicii

Myosotis silvatica Hoffm., veziNu-m6-uita.

Ochiulearpelui. [fr. Eritrichium ; g.Himmelsherold].Eritrirhiumterglouense Hacq. 4. mica plantaerbacee, cespitoasa din fam. Borra-ginaceue, frunzele mici, oblong-lanceolate, alb si matasos-paroase;florile albastre ca cerul, cu gâtulgalben. Creste pe stâncile din re-giunea alpinA. IulieAugust.

Ochlulearpelui. [fr. Oreille-de-sou-ris; g. Mittleres-Vergis-smeinnicht].Myosotis inter-media Link. C). rar 4. mica plantaerbacee din fam. Borraginaceae,frunzele paroase, lanceolate sauoblonge ; florile mici, de un alba-stru inchis, caliciul cu 6 diviziuniacoperite cu peri aspri in formade cärlig, corola mica cu 5 lobiobtusi, caliciul fructifer inchis, pe-dicelele fructelor de 2 ori mai lungicleat caliciul. Creste prin pasuni,climpuri i locuri necultivate. Iu-nieAugust.

Ochlalearpolui, Myosotis palustrisRoth., vezi Ochii päsäruicii si .111 yo-sotis silvatica Hoffm., vezi Nu-me-uita.

Ochlul-soarelui, Helyotropium euro-paeutn L vezi

Ochsigit (Trans.), Bromus secalinus L.si Bromus sterilis L., vezi Obsiga.

Ocinceave, Gentiana excisa Presl.,vezi Cupe.

Odagaci, Saponaria officinalis L.,vezi Odogaci.

Odogaci. [fr. Ecorce de Cascarille;g. Cascarillrinde, Schaca-r illri n de]. Scoarta de Croton Elu-teria Benn. mic arbust din fam.

Euphorbiaceae, ramurile bruneparoase; frunzele ovale, lanceolate,ascutite, usor cordiforme sau ro-tunzite la baza, fin-denticulate pemargine si acoperite pe parteainferioara cu solzi stelati ; florileunisexuale, monoice, dispuse inraceme axilare sau terminale, celemascule au caliciul dublu cu 5diviziuni, petale mari, stamine12-20; florile femelo au caliciuldublu, ovarul cu 3 coaste ; fructulinic este o capsula oblong-rotunda,cenusie sau argintie. Aceastä plantaeste originara din insulele Bahamaiar Croton Cascarilla L. a caruiscoarta are aceleasi proprietriti siintrebuintäri ca si scoarta specieiprecedente, este originara din in-sulele Bahama si din peninsulaFlorida.

Scoarta acestor arbusti «CortexCasearillae» sau «Cortex Eluteriaerde coloare alba-cenusie la exterior,brun-galbue la interior, Cu an gustacru si amar, cu miros aromatic, carese desvolta mai cu sama mind arde,se intrebuinteaza In medicina. Odo-gaciul se zice CA opreste varsaturilesi favorizeaza secretiunea laptelui,intrebuintat In medicina cu deose-bire spre a combate diareele vechi,diareele atonice ale copiilor, cata-rele pulmonare si ca antihelmintic.

Odogaci, Odagaci, Saponel, Sapo-nele (Banat), Sapunaritä, Sapunel,Sapunul-popei (j. Prahova, Vale-nii-de-munte), Soponel, Soponul-calului. [fr. Savonière ; g. S e i -fenkraut, Gebräuchliches-Seifenkraut].Saponaria offi-cinalis L. 4. plantd erbacee dinfam. Caryophyllaceae, rizomul ra-mificat; tulpina dreapta, cu frunzeopuse, oblong-lanceolate, ascutitesi concrescute la baza, cele infe-rioare ingustate in petiol, suntglabre sau putin paroase ; florilerozee, rar albe, scurt-pedunculate,sunt dispuse In corymbe fascicu-late, caliciul tubulos si nearipatare 5 dinti neegali si ascutiti, co-rola cu 5 petale lungunghiculate

dacoromanica.ro

PLANTELB DUNOSCUTE DE POPORDL ROMAN 193

si la bug Cu 2 dinti ascutiti;fructul o capsula oblonga, cu nu-meroase seminte. Creste pe margi-nea raurilor, prin lunci, tufisuri,pe langa garduri i drumuri. IulieAugust.

Se intrebuinteaza in medicinafrunzele siradacinile, din cauza pro-prietatilor aperitive, sudorificedepurative. Aceasta planta este unnutre t bun pentru vite si mai cusama pentru oi, din care causa armerita sa fie cultivata. Radacinileacestei plante, cunoscute sub nu-mirea de Ciuin, sunt intrebuintatepentru scoaterea petelor din haine.

OdoIan, V aleriana officinalis L., veziOdolean.

Odolean. [fr. Valériane-des-marais ;g. Zveihausiger-Baldrian].Valeriana dioica L. 21-. planta erba-cee din fam. Valerianaceae, rizomulCu stoloni ; tulpina dreapta, fistu-loasasi striata; frunzele cele mai dejos sunt rotund-ovale sau eliptice,cele ale fasciculelor sterile suntlung-petiolate, ovale si ascutite,cele mijlocii lirate -penatisecate,cele supreme mai adesea cu 3 pe-rechi de segmente lineare; floriledioice, sunt rozee sau albe, celemasculine mai mari. Creste prinfanete i locuri umede. MaiIunie.

Odolean, Odolan, Gua-porumbului,Ntivalnic. [fr. Herbe-aux-chats; g.Baldrian, Gemeiner-Bal-drian]. Valeriana offieinalis L.21- planta erbacee din fam. Vale-rianaceae, riz omul vertical, cu scurtistoloni subterani sau fàrä stoloni;tulpina fistuloasii, este dreaptastriata ; frunzele penatipartite, cu5-11 perechi de foliole lanceolate,serat-dintate sau intregi ; florilerozee sau albe, sunt ermafroditesi dispuse in raceme corimbiforme,termin al e. Creste prinfanete umedesi paduri umbroase, pe MITI pa-raje. MaiIulie.

Radacin a acestei plante este foate

mult intrebuintata in medicina cRa-dix Valerianae» din cauza proprie-tatilor sale antispasmodice. Ea ras-pandeste un miros caracteristic sinepla cut, care face ca aceasta plantasä fie cantata de pisici. Duo. cre-dinta poporului nostru este bine, caaceasta, buruiana sa o poarte femeilela bran, caci le aduce noroc in dra-goste.

Odos,Ovas-salbatic.[fr. Folle-Avoineg. Flug-Hafer, Wind-Hafer].

Avena fatua L. O. plantd ier-boas& din fain. Gramineae, tul-pina dreapta ; frunzele plane, de,stulde late; florile dispuse cate 3 in-tr'un spicul, spiculele grupate inteopanicula Cu ramuri Manse in toatedirectiile; fructele cad la maturi-tate, gluma superioara cu 9 ner-vure, axa spiculelor este acoperitacu peri asprii. Creste printremanituri. IulieAugust.

Ocios, Avena strigosa Schreb., veziOvas-prost i Lolium perenne L.,vezi Zizanie.

Oglice (Banat.), Primula officinalisJacq., vezi Ciubotica-cucului.

Oglice, Spiraea Filipendula L., veziAglica.

Oiwa, Urtica urens L., vezi Urzica-mica%

Oith, Anemone nemorosa L., veziFloarea-pastilor i Russula lepidaFr., vezi Plinisoare.

Oita, Deditei-de-padure,Oite-sillbatice. [fr. Anémone

silvestre, Anemone - sauvage; g.Wald-Windröschen]. A-nemone silvestris L. 21-. mica plantaerbacee din fam. Ranuneulaceae,frunzele bazilare cu 5 lobi cunei-formi, trifizi, involucrul formatdin foliole petiolate, asemenea frun-zelor bazilare; floarea mare, alba saurozee, este miittisos-paroasa pe dinOa* fructele argintiu si lanosparoase. Creste prin poienile deprin piiduri i prin livezi. Aprilie-Mai.

Olte, Anemone alpina L., vezi Sisi-nei-de-munte §i Anemone nemorosaL., vezi Floarea-pastilor.

13

dacoromanica.ro

194 ZACH. C. PANTU

Oite-sillbatice, Anemone silvestris L.,vezi Oita.

Olbalt (Banat), Glechoma hederaceaL., vezi Silnic.

Oleandra (Trans.), Nerium OleanderL., vezi Leandru.

Olei, Holcus lanatus L., vezi Flo cosica.°Wish, Sedum acre L., vezi

de-soaldina §i Sedum maximumSuter., vezi larba-de-urechi.

Omac, Aconitum cernuum Wulf., veziOmag.

Omag, Aconitum Ant hora L., veziOmeag-galbin.

Omag, Omac, Omeag (Trans.), Oraiac(Trans.), Toaie (Moldova de sus siBucov.).Aconitum rernuum Wulf.4. planta erbacee cu florile neregu-late, albastre-violacee. Creste prinlocurile umede si cam umbroase dinregiunea subalpina i alpina. Iulie

Septembrie. Aconitum Mold a-vicum Hacq. 2l. tulpina dreapta,glabra, numai in partea superioarafoarte marunt velutinä ; florile li-liachii sau albastre ca cerul, scurtpftroase, casca cilindriform-conia,putin stramtata la mijloc, pinte-ni circinat-curbati sau chiar circi-nat-resuciti. Creste in vaile mon-tane, in locuri umede si umbroase,pe stanci in regiunea subalpintialpina. Iulie August. AconituntNapellus L., 21-. [fr. Casque-de-Ju-piter, Char-de-Vénus; g. W a hrer-S tur mhu t, Eisen hut], radticinifusif orme, earn o as e,n apiforme; f run-zele de un verde inchis si lucitoare,de desupt mai palide ; florile al-bastre, rar albe sau purpurii, dis-puse in racem terminal, sunt nere-gulate, sepale cinci pubescente, celposterior in forma de cased mailata cleat lung& ; fructele sunt 3 fo-licule divergente, and sunt tinere.Creste in pasunile de prin padurilesubalpine. IulieAugust. Melif.Radacina i frunzele acestei plante,sunt intrebuintate in medicina cadiuretice i calmant al durerilorIn afectiunile reumatice, spre acombate nevralgiile, tusa etc. Cuaceastä plantä otraveste romanul

cainii cei rtii.Aconituin variegatumL. 4. [g. Bunter-Sturm hut],rtidticina ca 2 tubercule scurt-na-piforme; forte albastre, albe sauvärgate, casca mai lunga cleatlata, pintenul in forma de carlig,fructele tinere sunt paralele. Cresteprin ptiduri, tuflse i livezi in re-giunea montana. IulieAugust.Toate aceste specii sunt plante er-bacee foarte veninoase, din fam.Ranunculaceae.

Omag, Aconitum lasianthum Rchb.,vezi Omag-galben.

Omag-galben, Omag, Omeag (Trans.)Aconitum lasianthum Rchb.

planta erbacee din fam. Ranun-culaceae, rädäcina fusiforma, rami-

tul pina, florile, casca si frac-tele preste tot patent-viloase; flo-rile galbine, casca conia. Cresteprin livezi, poieni, margini de pa-duri in regiunea montanti, pe solde calcar. IunieAugust.

Ornan, (Banat si Munt.). mula lie-leniunt L., vezi Iarba-mare.

Omiitute, Leucojunt aestivum L., veziGhiocei-bogati.

Omeag, (Trans.), Aconitum AnthoraL., vezi Omeag-galbin, Aconttumcernuum Wulf., vai Omag. Aco-nitum lasianthum Rchb., vezi Omag-galben i Aconitum Vulparia Rchb.,vezi Omiac.

Omeag-galbin (Trans), Omag,Omeag,Omiac, Omia c-galbeu (Trans), Toae(M.old.). [fr. Aconit-Anthora ; g.Star mhut, Eis en hu t].Aronitum Anthora L. 4. plantaerbacee veninoasti din fam. Ra-nunculaceae, frunzele palmatisecatecu lobii foarte ingusti, lineari ;florile galbine, neregulate, sepa-lul posterior in forma de casa.,aproape tot asa de lata at de

; periantul persista si in sta-diul de fructiflcatie. Creste prinpaduri, stanci in regiunea mon-tanii, si subalpina. IulieAugust.

Omiac (Trans.), A conitum Ant horaL., vezi Omeag-galbin si A coni-tum cernuum Wulf., vezi Omag.

Omiac, Omeag.Aconitum Vulparia

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSOUTE DE POPORIIL ROMAN 195

Rchb. 21.. plantä erbacee, veninoasa,din fam. Ranunculaceae , tulpinaglabra ; florile galbine au cascaglabra ; fructele glabre i numaiIn partea inferioara externa putinparoase; la exterior aceasta plantaare mare asemanare Cu Aconitumlasianthum Rchb. Creste pe subpäduri, pe locuri cu petris in re-giunea montanä. IulieAugust.

Omiae-galben (Trans.), AconitumAnthora L., vezi Omeag-galbin.

Opalitel. [fr. Compagnon-blanc, Robinet; g. Lichtnelke,Weisse-Lichtnelke]. Melan-dryum pratense Roehl., syn. Lych-ldi 8 vespertina Sibth. 8. §i plantaerbacee din fam. Caryophyllaceae,tulpina vilos - paroasä, in parteasuperioara glandulos - paroasii ;frunzele oval-lanceolate, ingustat-ascutite i impreuna cu pendun-culele florilor si cu caliciul scurt-glandulos -paroase ; florile albe,loarte rar rozee, mai adesea dioice,se deschid seara si riispandesc unmiros placut; fructul capsula cu

inii proeminenti. Creste prin tu-fisuri, pe marginea padurilor si acil,mpurilor, pe länga garduridrumuri. MaiAugust.

Opalitel, Melandry um pratense Roehl.,vezi Opaitä.

Opintiei (Mold.), Clavaria botrytisPers., vezi Rämurele, Clavariacrispula Fr. vezi Togmägel. Ola-varia fiava Schaeff., vezi Creasta-cocosului.

Opintiei, Lactarius deliciosus Fr., veziRäscov.

Opsigh (Mold.), Bromus secalinus L.Bromus sterilis L., vezi

Oras t eh, Linte-neagrä, Mälurici, Mii-zarica-cucului, Mazarichea-cucalui,Mazariche-neagra. [fr. Gesse-noire,Orobe-noir; g. Schwarze-Plat-terbse, Walderbse]. Orobusniger L., syn. Lathyrus niger Berhn.4. planta erbacee din fam. Legu-minosae- Papdionareae, tul pina ra-mificatil., nearipata; frunzele, cu 6perechi de foliole ovale, oblonge,verzi-albastrii pe partea inferioarii

si Uri lustru, obtuse si terminateprinteun varf ascutit, frunzele pa-ripenaticompuse sunt terminateprinteun várf ascutit, nu prin car-eel; florile rosii purpurii la urmäalbastre, foarte rar albe, stint dis-puse in raceme de 4-8 flori, ade-sea mai lungi cleat frunza; frue-tele pastari (legume) comprimate.Planta intreaga devine neagrii andse usuci. Creste prin paduri um-broase, dumbrave. MaiIunie.

Orbs! i Orobus variegatus Ten., veziMalurici si Orobus vernus L., veziPupezele.

Orbalt Christoforä, Iarba-Christo-forului (Trans.), Iarba-de-orbant,Iarba-sfântului Christofor, larba-tälharului, Orbant. [fr. Actée-en-épi; g. Christophskraut].Ac-taea sip cata L. 4. planta erbacee,veninoasti, din fam. Ranun culaceae,rizomul gros, cu fibre radicale lungisi puternice ; tulpina erectà', geni-culatä, subtire si simpla ; frunzelefoarte mari in raport cu tulpina,sunt petiolate, de 2-3 ori terna-tisecte, cu foliole ovale sau oblonge,acuminate, incis i dublu-serat-dint tte, putin lucitoare ; florilealbe-galbui, sunt mici si dispusein raceme pedunculate, ovale sidense, calciul cu 4 sepale ovale,albicioase, corola cu 4-5 petale

reduse, la starninodesi egale cu staminele; fructul bac-ciform, oval-globulos, devine la ma-turitate negru lucitor. Creste prinpadurile umbroase de la munte.MaiIulie.

Orb a nt, Adaea spicata L., vezi Orbalt.Orenita ( Munt.), Bobusor, Ciuni

(Trans.), Fasolica, Fasuitä, Mrica. [fr. Gesse-tubéreuse, Gland-de-terre ; g. Er dn us s]. La-thyrus tuberasus L. 4. planta er-bacee, glabra din fam. Leg amino-sae- Papilionaceae, rizomul filiform,ramifieat, are la punctele de ra-mificatiune umfläturi tuberculoase,carnoase si comestibile, de mari-mea alunelor; frunzele terminateprintenn cárcel ramificat, au o

dacoromanica.ro

106 ZACH. C. PANTU

pereche de foliole oblonge sau o-blong-lanceolate, la varf mucro-nate ; florile rosii-purpurii, placutmirositoare, stint dispuse in ra-ceme multiflore ; fructele sunt le-gume (pastilri) linear-oblonge.Cre-ste prin locuri cultivate, pe mar-ginea padurilor, prin livezi si fa-nete. IunieAugust. Melif.

Orez, Oriz, Urez, Uriz (Maced.). [fr.Riz ; g. R e i s]. Oryza sativa L.C). plant& ierboasa, aquatica dinfam. Gramineae, tulpina glabrit,erecta, poate ajunge pana la 11/2

inaltime; frunzele lineare, alun-gite, plane, aspre i Cu ligula di-vizatä in 2 lobi lanceolati, ascu-titi ; spiculele mici, comprimatelateral, aunt uniflore, floarea er-mafroditä, cu glumele foarte mici,spiculele dispuse intr'o paniculaterminala, erecta, strrinsa, ca ra-murile lungi, subtiri i putin fle-xuoase, glumelele carenate, aproapeegale, cea inferioara mult mai latadecal cea superioarit, este uneoriaristata, stamine ease, ovarul o-void, cu 2 stile scurte, terminateprin 2 stigmate plumoase; fructulcariopsa comprimata si strans in-vial de glumelele persistente.Aceasta utila planta, originara depe marginea lacurilor din India°stick se cultiva ca cereala inIndia si China deja de 2800 aniinainte de Christos. Cultura aces-tei plante reuseste si in Americade nord, in Africa, in Europa prinItalia si in Banat ; s'au facut in-cercar i la Doi; prin bältile Du-narei s'ar putea cultiva cu succes.IulieAugust.

Orezul formeaza baza nutrimen-tului popoarelor asiatice, el estepentru Asia, ceeace este graul pen-tru Europa. Fructele decorticatealbe, galbui i sticloase, sunt unaliment sanatos, cunoscut si prinpartile noastre si constituie un im-portant articol de cornett Faina deorez este intrebuintata in medicinapentru cataplasme emoliente, sauuscata ca absorbant in diferite boale

de piele. Fama de Orez constitue opudra Cu totul inofensiva, sub nu-mirea de pudra de ore;

Oriz (Trans.), Oryza sativa L., veziOrez.

Or muz, Symphoriearpus racemosusMichaux., vezi Hurmuz.

Orsigii (Trans.), Bromus seealinus L.Bromus sterilis L., vezi Obsiga.

Orz, Orzu (Maced.). [fr. Orge, Es-courgeon; g. Gerste, Gem eine-Gerste, Vierzeilige-Ger-s t e.]. .Hordeum vulgare L. 0.planta ierboasa din fam. Grami-neae, tulpina dreapt a, ro b usta ; frun-zele lineare, plane, aspre pe dea-supra ; spicul lax, robust, aproapein 4 muchi si putin comprimat,adesea aplecat in jos la maturi-tate; spiculele uniflore, toate erma-frodite, sunt dispuse longitudinalIn 6 randuri, dintre care 2 ran-duri opuse, putin proeminente, iarcelelalte 4 randuri mult mai pro-eminente la maturitate. Orzul secultivi adesea pentra tTebuinteeconomice si industriale. MaiIunie.

Din grauntele de Orz sa preparamaltul, care serva la fabricatiuneaberei. Grauntele de Orz (decorti-cate) curatite de pojghita, consti-tuiesc productul vegetal, cunoscutsub numele de .4rpNeaf, care se punsIn supa. Tot din grauntele de Orzse fabrica i Grisul,sau Griful(Munt.)Grisa (Mold.) product vegetal intre-buintat la bucatarie. Popoarele dinregiunile nordice prepara din gratin-tele de Orz paine ; iar in site partispre exemplu in tarile din regiuneamediteraniana, uneori si pe la noi,se intrebuinteaza Orzul ca nutretpentru cai.

Orz-lernatie. [fr. Orge-carrée, Orge-d'hiver ; g. Sechszeilige-Gerste.].Hordeum hexastichumL. C). planta ierboasa din fam.Gramineae, tulpina dreapta; frun-zele lineare, late, plane, pe dea-supra putin aspre ; spiculele dis-puse pe 6 randuri, toate egal pro-eminente si ermafrodite, formand

dacoromanica.ro


un spic dens, drept, nu compri-mat ci in 6 muchi cam rotunzite,spicul in sectiune transversalaeste representat printeo stea Cu6 raze. Cultivat deja din vechime,mai cu sama in regiunile sudice ;se cultiva' si la noi ca planta eco-nomica. MaiIunie.

Orz-pfuluret. [fr. Orge-d'Europe; g.Europäisches-Haargras].Hor-deunt europaeum All., syn, Elynruseropaeus L. 21. planta ierboasii,cespitoasä , verde- albastruie, dinfam. Gramineae, frunzele plane,glabre, sunt verzi, cu vaginele pa-roase; spicule cu 2 flori, rar uni-flore, grupate In spice drepte; glu-mele Cu ariste drepte, linear-su-bulate, glumela inferioarä lung -aristatit'. Creste prin paduri um-broase i prin dumbrave. Iunie-Iulie.

Orzu (Maced.), Hordeum vulgare L.,vezi Orz.

Orzuloareellor. [fr. Orge-des-rats;g. Mäuse-Gerste].Hordeummurinum L. 0. mica planta ier-boasa din fam. Granzhzeae, glumelespiculului median fructifer linear-lanceolate, de ambele parti ciliate,glumele exterioare, ale spiculelorlaterale sunt setiforme, aspre, celeinterne ceva mai late si aproapede baza lor unilateral-ciliate, va-gina frunzei celei mai de sus estemuflatä. Cre0e pe länga drumuri,ziduri, locuinte, prin daramaturi

locuri inculte. IulieAugust.(Trans.), Bromus secalinus L.

Bromus sterilis L., vezi Obsiga.Osu-tepurelui (Munt.), Asudul-calu-

lui (Trans.), Darmotin (Oltenia),Sfil4itoare (Trans.), Sudoarea-ca-lului (Mold. ai Trans.), Sudoarea-capului. Ononis hircina Jacq.Bugraneg.Feld-Hauhechel].21.. planta cu miros greu, tulpinadreapta sau ascendenfä, mai adesea

spini, de jur-imprejur viscos-paroasa; frunzele trifoliolate, folio-lele ovale, .glandulos-paroase; flo-rile rozee,

scurt-pedunculate'dis-

puse cate 2 la subtioara frunze-

lor, ingramadite mai cu sama sprevarful tulpinei si al ramurilor, pe-dunculii mai scurti cleat caliciul;fructul leguma erecta, ovala, Cuseminte tuberculat-scabre i var.pseudohircina Schur., syn. Ononishireina Jacq. var. spineseens Led.,care diferä de specia tipica, prinramurile tinere terminate in spiniputernici qi lungi si prin florilesale mai mici. Creste prin fanete,livezi, maracinisuri, drumuri. IunieAugust. Ononis spinosa L. [fr.Bugrane-épineuse ; g. We ibe r-krieg, Dornige-Hauhechel].21.. tulpina erecta sau ascendentii,cu 1-2 randuri de peri i cucativa peri glandulogi; frunzele tri-foliolate, ca foliole oval-lungarete,denticulate si glabrescente; florileaxilare, singuratice sau cate douti,sunt rozee, ingramadite la varfulramurilor spinoase ; spinii mai cusama ate doi. Cre0e prinfanete i campii sterile Iunie-August. Radacina acestei planteoRadia. Ononidis» Intrebuintata inmedicinä. Atat Ononis hircina Jacq.cat si Ononis spinosa L. suntplante subfrutescente din fam.Leguminosae-Papilionaceae.

Optar, Rhus typhina L., vezi Otetar.Otetar, Otatar. [fr. Sumac-amarante,

Sumac-de-Virginie ; g. Hirsc h-kolben-Sumach, Essigbaum].

Rhus typhina L. b. mic arboredin fam. .Anacardiaceae, ramurile

petiolul comun al frunzelor brun-lanos-piroase, frunzele alterne, im-paripenaticompuse cu 11-31 fo-liole lanceolate, acuminate, ascu-tit-dentate qi fln-paroase pe par-tea inferioara ; florile dioice saupolygame sunt galbine-verzii, dis-puse in panicule racemiforme, ter-minale, compacte, acoperite cuperiro§ii, caliciul cu 5 diviziuni per-sistente, imbricate, corola cu 5petale egale, intinse, 5 stamine ;fructele mici drupe uscate, com-primate, devin ro0i purpurii. A-cest arbore, originar din Ame-rica de nord, se cultiva adesea §i

dacoromanica.ro

198 ZACH. C. PANTII

pe la noi ca planta decorativa.IunieIulie.

Otratel (Trans.-Niisitud), Borragoofficinlis L., vezi Limba-mielului.

Otratel, Barantä, (Trans.). [g. L o t-vf ur z, Sand-Lotwurzj.Onos-ma arenarium W. et Kit. 8. plantaerbacee din fam. Borraginuceae,tulpina ramificata ; frunzele linear-lanceolate, acoperite cu peri rigizi,perii asezati pe tubercule glabre,frunzele din inflorescenta suntoval-lanceolate; florile galbine, austamine ca anterele sagitatedenticulate. Creste prin fanete sipitsuni uscate, pe colinele si cam-piile aride. IunieIulie.

OtrAtel-de-apii, Oträtelu-baltilor [fr.Utriculaire

'g. Gem e in er -W a s-

s erhelm, NVasserschlauch].Utriciclaria vulgaris L. 4. plantaerbacee aquaticit din fam. Lenti-bulariaceae, frunzele cufundate inrya sunt penatifide, cu segmentemultisecate, intinse in toate direc-

avand numeroase vesiculeaerifere, frunzele dupa circumfe-rinta ovale; florile galbine fru-moase, dispuse in raceme termi-nale de 4-8 flori la viirful tul-pinei scapiforme; pedunculele flo-rale de 3 ori mai lungi decatbractea, florile neregulate, caliciuladtinc-bilobat, corola cu un pin-tene are gatul inchis, baza supe-rioara orbicular-ovalä, egala sauputin mai lungti decät gatul bi-lobat, buza inferioarli cu marginearesfrantit; fructul capsula unilocu-lara. Creste prin apele stagnantesau lin-curgatoare. IunieAugust.

Ltricularia vul-garis L., vezi Otrittel-de-apa.

Ougle-popti, Helleborus purpurascensW. et. Kit., vezi Spfinz.

Ouale-popii. [fr. Orchis bouc Orchisodeur de bouc ; g. Bock s-

geil, Bocks-Riemenzunge,Riemenzunge]. Himantoglos-sum hircinum Spreng., syn. Say-rium hircinum L., Orchis hircinaCrantz., Loroglossum hircinum Rich.4. plantit erbacee, tuberculoasit,

de un verde deschis, din fam.Orchidaceae, tubercule intregi, o-voide; tulpina robustä, spre varfputin anguloasa ; frunzele oblong-lan ceolate, glaucescente la in ceput,apoi gàlbui, sa tree repede; florilealburii-verzui ca puncte i liniirosii-purpurii, raspandesc un mirosnepliicut si tare (miros de tap),ele sunt numeroase, marisoare sidispuse inteun spic lung si putinlax la värful tulpinei, periantul cadiviziunile externe nerviate, con-cave si conivente, formeazit o cascilalba-verzuie la exterior, rosu-pur-purie la interior si cu striatiuniverzi, cele 2 laterale interne in-gust-lineare ; labelul cu 3 lobi li-neari, inainte de inflorire invartitiIn spiralii, de coloare alburiu-ver-zuie si Cu puncte brun-rosietice,lobul mijlociu foarte lung si putinrasucit este bifid, cei laterali multmai scurti si undulat-incretiti, pin-tenul conic, foarte scurt, indreptatin jos ; ovarul cilindric, rasucit ;bracteele linear-lanceolate, acumi-nate, sunt mai lungi san mai scurtecleat florile. Creste pe margineapidurilor, prin poieni i ritrisuride paduri, prin tufisuri si coaste,de preferinta pe calcar. MaiIulie.

Oul-inului, Camelina sativa Crantz.,vezi Lubit.

Ouoare (Trans.), Streptopus ample-xifolius DC., vezi Ousor.

Ou§or (Trans.), Ousoare (Trans.). [fr.Streptope à feuilles embrassantes ;g. linickfuss, Knotenfuss].Streptopus amplexifolius DC., syn.Uvularia amplexifolia L. 21.. plantaerbacee glabra din fam. Liliaceae,tulpina undulatä, ramificatä. i ne-teat ; frunzele intregi, cordiform-ovale, la baza amplexicaule, suntalterne, dese, foarte netede si glaucepe partea inferioara ; florile albe-verzui, sunt axilare, solitare, lungpedunculate si Walla in jos lavarful pedunculului ingenunchiat,periantul campanulat, cu 6 seg-mente subegale, stamine 6, ovarultrilocular, cu stilul filiform, ter-

dacoromanica.ro


minat printeun stigmat trilobat;fructele boabe (bacce) oblonge,rosii la maturitate, Cu numeroaseseminSe. Creste prin padurile sivaile umede si umbroase de lamunte. IulieAugust.

Ovas.Avena sativa L. O. [fr. Avoine ;g. Saat-Hafer, Gemeiner-Ha-f er], tulpina dreapta; frunzeleplane, destul de late ; florile er-mafrodite, dispuse cate 2 in spi-cule, spiculele grupate inteo marepanicula egal desvoltata in toatedirecSiile; glumele de lungimeaspiculelor sau si mai lungi, nici-odatä. mai scurte de 11/2 cm., glu-mela inferioarä glabrä, lanceolatä,spre varf ingustata, bifidä, la varfsi denticulata, ca o arista dorsalärasucita la baza ; ovarul pri,ros inpartea superioara, devine la mata-ritate un fruct fusiform, longitu-dinal-sulcat i inchis de glumele.Mult cultivatä ca planta de nu-treS, probabil specie obSinutaprin cultura din Avena fatua L.IulieAugust. Avena orientalisSchreb. 0. [fr. Avoine-de-Hongrie;g. F ahnen-H af er,Tiir, kischer-Ha f e r], panicula comprimata siaproape unilateralä. Unii bota-nisti o considera numai ca varietatea speciei precedente Avena sativa L.;adeseori cultivata ca planta de nu-tres. IulieAugust. Ambele acesteplante sant ierburi din fam. Gra-mineae, uneori scipate din culturaqi devenite subspontanee.

Piducel, Gheorghin ( j. Ilfov ),Gherghin, Maracin-alb (Trans.),Mariicine. [fr. Aubépine, Épine-blanche ; g. Hagedorn, Mehl-beere, Weissdorn].Crataegusmonogyna Jacq. D. arbust spinosdin fam. Rosa,ceae-Pomoideae, cafrunzele glabre, oboval - cuneate,adanc-dintate, cu lobii ascuSiSi, pepartea inferioara de un verde des-

P.

Holcus lanatus L., vezi-

Ovas-francez (Trans., Näsaud), Ar-rhenatherum elatius Mert. et Koch.,vezi Ovascior.

Ovis-negru, Avena strigosa Schreb.,vezi Ovas-prost.

Ovas-prost, Odos, Ovas-negru. [fr.Avoine-rude ; g. Rauh-Haf e r,S a n d-H a f e r]. Avena strigosaSchreb. O. planta ierboasä, dinfam. Gramineae, tulpina dreapta,frunzele plane ; panicula aproapesimpa, unilateralä, întinsä in mo-mental inflorirei, apoi contractata ;florile ermafrodite, dispuse de or-dinar cate douti. Creste pe cam-puri pe langa drumuri, prin grane,uneori cultivati ca planta de nu-tre. lulieAugust.

Oviis-silbatie, Avena fatua L., veziOdos.

Ovitsclor, Oviis-francez (Trans., Na-seud.). [fr. Fromental, Feriase; g.Wiesenhafer, Französisches-Raigras].Arrhenatherurn elatiusMert. et. Koch., syn. Avena elatiorL. sau Erokus avenacens Scopbarba cespitoasa din fam. Grami-neae, frunzele plane, linear-lanceo-late, panicula in timpul inflorireilaxa si desvoltatii, puSin aplecatä ;spiculele lucitoare si de un verdealburiu, mai rar violacee, au cate2-4 flori, cele superioare erma-frodite, cele inferioare mascule.Creste prin livezi, päsuni si po-ieni, uneori cultivata ca planta denutres. IunieIulie.

chis ; florile albe-rozee, Cu mirosde migdale amari, cu pedunculeleadesea paroase, dispuse in umbele;fructele aproape globuloase, suntrosii Si Cu un singur sambure.Creste prin paduri, rarisuri, eran-guri, maracinisuri i dealuri. MaiIunie. Melif. i Crataegus Oxya-cantha L. diferri de specia pre-cedentii prin frunzele cu lobii ro-

dacoromanica.ro

200 ZACH. C. PANTU

tunziti, florile cu 2 stile si fruc-tele ovale, cu 1-3 samburi. Cul-tivat adesea ca planta ornamen-

AprilieMai. Melif.Pilduchele-calului, 7ribulus terres-

tris L., vezi Coltu-babei.Pfiduchele-elefantului, Tribulus ter-

restria L., vezi Coltu-babei.Pliducheriu, Pedicularis verticillata

L., vezi Vartejul-pamantului.Pliduchernitit, Moartea-stelnitelor.

[fr. Passerage des décombres ; g.Schutt-Kr ess Lepidium ru-derale L. C). planta erbacee, cumiros mitt. din fam. Cruciferae,tulpina erecti, ramificaté, cu ra-murile intinse, putin pubescentii,mai cu seama in partea superioara ;frunzele inferioare petiolate, pe-natipartite sau bipenatipartite, celesuperioare sesile, lineare si nedi-vizate ; florile Cu 2 stamine (di-andre), fara petale ; fructele sili-cule patente, subrotund-ovale, ob-tuse, la Tad ingust-aripate si emar-ginate, stilul aproape lipseste.Creste pe campuri, pe locuri cul-tivate si inculte, pe langa locu-inte si drumuri. MaiAugust.

Paduelternitit, 7 rib/el/is terrestris L.,vezi Coltu-babei.

Piduchl-de-tigan (Trans.), B ideastripartita L., vezi Dentita.

PAduronia (Banat). Melampyrum ar-vense L., vezi Condroniu.

Painea-peqtelui (Blunt.), Anemoneranunculoides L., vezi Pristita.

Painglin igella damascenaL., vezi

Pitinginel, Anthericum ramosum L.,vezi Liliuta.

Painitpare (Mold. j. Iasi si Vaslui.),Bureti- rosii (Trans.), Bureti- d e-spini (Trans.), Oita (Trans.). [fr.Rouge, Cul - rouge ; g. A ng e-n ehmer-Taublingd. Russulaltpida Fr. Ciuperca comestibila dinfam. Agaricaceae, palaria carnoasa,compacta, convexa', apoi planttputin deprimata la centru, pulve-rulentii, de o coloare rosie-viola-cee, prin uscaciune se creapa ade-sea ; lamele alburii sau gdlbui sunt

egale, rotunzite, groase i destulde dese ; piciorul plin (solid), ne-ted este alb sau rozeu. Aceastä ex-celenta ciuperca comestibila, arecarnea compacta, fragilä, Cu ungust dulce i miros placut. Crestepe parnant prin padurile de stejarsi de fag ; vara i toamna.

Pali-dulce (Trans.) .Andropogon ls-chaemum L., vezi Barboasa.

ardus stricta L., vezi

PAiu§, Agrostis alba L., vezi Iarba-campului si Stipa capillata L., veziNägara.

Iarba-baltei, Pipiriguta, Tar-soaca. [fr. Canche ; g. Schmi e-1 ed Aira caespitosa L., syn. Des-ehampsia caespitosa P. Beauv. 4.planta ierboasa din fam. Gramineae,rizom cespitos, formand o tufévoluminoasa, fáré stoloni, frunzeleplane, aspre (scabre) pe deasupra;spiculele cu 2-3 flori, de ordinarviolacee, sunt dispuse in mari pa-nicule piramidale. Creste prin li-vezi, locuri umede i prin paduri.IunieIulie.

Piiiuq. [fr. Poil-de-chien ; g. Scha f-Schwingel].Festuca °aim L. 4.planta ierboasa din fam. Gramineae,radacina fibroasit' ; frunzele toateräsucite sunt setiforme ; spiculeleverzui sau violacee, cu 4-8 flori,sunt dispuse lute° panicula erecta,ingusta si de regulé unilaterala.Creste in fanete, pasuni sterile siprin piduri uscate. MaiAugust.

raiu§eli.Festuca pseudovin a Ha ckel.4. mica planté ierboasa din fam.Gramineae; radacina fibroasä ; tul-pina subtire ; spicule mici, cu 4-5flori. formeaza o mica paniculaoval-oblonga. Creste pe campuri,coaste ierboase, in regiunea fide-rioara. MaiIulie

Centaurea solstitialis L.,vezi Scai-galben.

Plàm1dä, Crapusnic , Polomida(Trans.), Scaiete. [fr. Chardon-hé-morrhoidal ; g. F e / r a t z-dist e 1].Cirsium arvense Scop.4.planta erbacee din fam. Gompositae,

dacoromanica.ro


tulpina aproape glabra, ramificata,are frunze numeroase; frunzele pu-tin decurente, oblong-lanceolate,spinos-ciliate, intregi sau sinuat-pe-natipartite ; fiorile dioice, liliachiirar albe, sunt dispuse in mici ca-pitule ovale, formand o paniculacorimbiforma, involucrul imbricat,format din foliole tepoase; fruc-tele achene oblonge, comprimate,glabre, cu un papus (egreta) plu-mos. Creste prin samanaturi, pelanga drumuri. Iunie August.Melif.

Pfi1runid5, Cirsium canton M. Bieb.,vezi Limba-oaiei, Onopordon Acan-thium L., vezi Scai-magaresc, Ser-ratula tinctoria L., vezi Galbinaresi .Xanthium spinosum L., vezi Ho-

Pilllimida-bolangillor,Serratu/a tine-toria L., vezi

PAlitria-cuculul (Trans.,Brasov), De-dânsele (Bucovina), Pliscarità, Pri-boi, Sovfirf. [fr. Géranium-brun ;Rotbrauner-Kranichsch-nabel, Storchschnabel.]-Geraniunt phaeum L. 24.. plantaerbacee din fam. Geraniaceae, ri-zom gros ; tulpina simplà sau bi-furcatii; frunzele palmatilobate, cu5-7 lobi romboidali; florile des-tul de mari, sunt rosii-bruniiviolet-inchise, petalele plane, pu-tin recurbate, scurt unghiculate siputin mai lungi cleat caliciul, pe-dunculele cu cate 2 flori. Cresteprin fanetele si poienile din pa-durile umbroase.

Poporul roman din Bucovina zice,ca aceasta planta este bun& pentruboala numita «De-dansele».

Pillitria-serpelui (Mold.), Amanitamus caria L., vezi Bureti-pestriti

Leprota procera Scop., vezi Bu-rete-serpesc.

Phlitrialerpelui (3gold. j. Iasi siVaslui). Coprinus picacetts Fr.(Bull.). Ciupercii cu miros urndin fam. Agaricaceae, paliiria nea-grit- ca funinginea, impestritati ensquame albe, este aproape mem-

branoasa, oval - carnpanulata, laurma cu marginile ridicate in sus ;lamele negrii-eenusii, libere, ven-tricoase, cu sporii elipsoizi ; pi-ciorul (stipitele) alb, glabru, fis-tulos, fragil, ingustat spre parteasuperioarti, bulbos spre partea in-ferioara. Creste pe pliant in lo-curile umbroase din livezi si pa-duri; vara i toamna.

PAlcianit (Mold.), .Anthoxanthum odo-ratum L., vezi Vitelar.

Palisandru. [fr. Palissandre, Pali-xandre; g. Palisanderholz,Palixanderholz.]. Jaca-randa obtusifolia Humb. Bnpl. etKunth. frumos arbore din fam.Bignoniaceae, tulpina de 10-15m. inaltime ; frunzele opuse, bi-penaticompuse ; florile mari, fru-moa se, n eregul ate, erm afro dite suntalbastre, dispuse in raceme decirne compuse, caliciul mic, cam-panulat Cu 5 dinti, corola cu 5lobi rotunziti ; fructele sunt cap-sule scurte, bivalve, plane si coriace,semintele comprimate si aripate.Acest important arbore creste inAmerica de sud.

Lemnul pretios al acestui arboreexotic numit Lemn-de-Palisandru esteodorant, foarte tare, de coloare nea-gra-violeta, calitati cari fac ca stifie mult intrebuintat In strungariesi in tamplaria fina, constituind inacelas timp un important articolde comert.

PAliur (Maced.). [fr. Argalou, Porte-chapeau, Epine du Christ ; g.Stechdorn.]. Paliurus acu-leatus Lam., syn. Paliurus australisGaertn. arbust spinos din fam.Rhamnaceae, ramurile pubescente;frunzele alterne, ovale, scurt-acu-minate, petiolate, trinerviate, se-rulat-dentate, foarte netede si in-sotite de 2 spini puternici, unuldrept i celälalt incovoiat (recur-bat), acesti spini inlocuiesc sti-pulii frunzelor ; florile mici, gal-bine-verzui, sunt dispuse in racemescurte, axilare, pauciflore, fascicu-

dacoromanica.ro

202 ZACH. C. PANTU

late, caliciul cu tubul scurt i cu5 diviziuni, corola eu 5 petale ;fructul uscat, coriaceu, emisferic,dilatat la varf inteun disc maremembranos, cu 3 samburi lipitiimpreuna; fructul, care seamana cuo palarie, este lat-aripat si cu a-rips fin-crenelata, semintele com-primate. Acest arbust ghimpos alstepelor creste si pe la noi pecampuri i locurile stancoase cal-caroase dinDobrogea. IunieAu-gust.

Unii autori spun, ea din ramurileacestui arbust, ar fi fost facuta co-roaua de spini a lui Christos.

Paltin. [fr. Sycamore ; g. Berg-Ahron]. A cer PseudoplatanusL. 1). frumos arbore din fam. Ace-raceae, frunzele palmatilobate cu5 lobi, rar numai 3, pe partea in-ferioara cenusiu-verzui, lobii acu-minati, neegal crenat-serrati; flo-rile mici, verzui, dispuse in ra-ceme alungite, cari atarnä in jos,florile dela baza racemului suntermafrodite si fertile, cele delavarf mascule, au staminele de 2ori mai lungi decat corola; fruc-tele samare cu aripele putin di-vergente. Creste prin padurile dinregiunea montana si subalpina,uneori cultivat prin parcuri caplanta ornamentala. Mai Iuie.Melif.

Pftltinele Bucovina), Ribes rubrumL., vezi Coacaza,

Coacaz- de - munte, Pomu-sioara. [fr. Groseillier-des-rochers ;g. Felsen-Iohannisbeere].Ribes petraeum Wulf. 1). arbust dinfam. Saxifragaceae - Ribesioideae ;frunzele mai sdesea trilobate culobii ascutiti ; florile verzi cu puncterosii, dispuse in raceme cari gang,in jos, caliciul campanulat, ciliatpe margine ; fructele sunt boabe(bane) rosii, foarte acrii. Cresteprin locuri stancoase si umede dinpadurile umbroase ale regiuneisubalpine. AprilieIunie.

Pana-sburittorului. [fr. Clef-de-mon-

tre, Herbe-aux-écus, Monnaie-du-pape ; g. Einjahriges-Silber-blatt,Mondviole, Silberling].

Lunaria annua L. syn. Lunariabiennis Moench. E. planta erbaceedin fam. Gruciferae, frunzele al-terne, oval-cordiforme, neregul atdintate, cele inferioare petiolate,iar cele superioare sesile ; florilemari, violete, dispuse in racememultiflore ; fructele sunt siliculemari, plane, foliacee, lat-ovalerotunzite la ambele capete, cu se-mintele rotund-cordiforme. Cresteprin pitiduri umbroase si stancoaseIn regiunea montana. Aprilie-Mai. Melif.

Pana-sburatorului este intrebuin-tata de babele stiutoare, spre a facefarmece.

Pana-sburittorului (Mold.-Slanic),frunzele fertile de Struthiopterisgermanica Willd., vezi Feregii.

Panea-padurei (j. Prahova), Lacta-rius deliciosus Fr., vezi Rascov.

Pinea-porcultti. [fr. Cyclamen d'Eu-rope; g. Alpenveilchen, Erd-scheibe, Saubrod, Schwein-sbrot.]. Cyclamen europaeum L.21.. mica plant& erbacee din fam.Primulaceae, rizomul tuberculos,globulos, putin deprimat, emitandradäcini de pe partea sa infe-Howl; frunzele radicale, lung-pe-tiolate, orbicular-cordiforme, suntundulat i marunt-crenate, pe par-tea inferioara purpurii, alb-mar-morate pe fata superioara; florileplacut- mirositoare, purpurii, ro-zee, sunt solitare si lungpedun-culate, caliciul rnic, campanulat,cu 5 diviziuni lat-ovale, ascutite,mult mai scurte cleat tubul co-rolei, larg i cu gatul nedintat,corola cu 5 segmente oblong-spa-tulate si brusc rasfrante (recur-bate), stamine 5, petiolul frunzelor

pedunculele florilor sunt glen-dulos -paroase ; fructele capsuleglobuloase, glandulos-paroasedehiscente prin 5 valve. Cresteprin padurile din regiunea mon-

dacoromanica.ro

PLANTELE Ms:0E03TE DE POPORDL ROlaN 203

tang si subalpina, uneori cultivatapentru florile sale frumoasecut-mirositoare. AugustSeptem-brie.

Pangele, Beta vulgaris L. var. rubraL., vezi Sfeclä.

Panglieuti, Phalaris arundinacea L.var. picta Koch., vezi Iarba-alba.

Panisoare, Cortinarius cinnamomeusFr. (L.), vezi Bureti-de-mesteacan.

Pttnisoare (Mold.), Russula aurataFr., vezi Hulubita.

PAnisoare (Mold.), Vinetica (Mold.).[fr. Russule-intègre ; g. Ganz er-T au bl i n g ]. Russula integraFr. (L.). Ciuperca comestibilli dinfam. Agaricaceae, palaria carnoasti,rosie trecand in roz-murdar, sauIn galben -rosietic, viscoasit,marginile subtiri, sulcate si la urmatuberculoase; lamele albe, apoi pa-lide si presarate cu galbin, suntlate, egale i aproape libere; sporiiaproape ochracei; piciorul spongiossau plin, alb, neted si ventricos ;carnea alba, cu un gust dulce.Crestepe pamant in paduri de brad ;primavara si vara.

Panselute - de - camp, Viola tricolorL., vezi Trei-frati-patati.

Panselute-de-munte, Viola declinataW. et Kit., vezi Unghia-pastirei.

Pantoful-Doamnei (Campulung, j.Muscel), Cypripedium Calceolus L.,vezi Papucul-Doamnei.

Stipa capillata L., vezi Na-gar&

Papadea, Taraxacamofficinale Wigg.,vezi Papadie.

Papadle, Curu-gainei, Lilicea-nipar-ticlii (Maced.), Papadea, Papalunga(Trans., Brasov), Nrasita-gainilor.[fr. Pissenlit ; g. Ge b räu ch-liche-Kuhblume, Ketten-blame]. Taraxacum officinaleWigg., syn. Leontodon TaraxacumL. 21_ mica planta erbacee dinfam. Compositae, frunzele toate ra-dicale, dispuse in rozeta, sunt lan-ceolate si ingustate in petiol, run-cinate, ca lobii neegali, triangularascutiti, dintate sau intregi ; dinmijlocul rozetei de frunze iese un

scap terminat printeun capitul deflori galbine ; fructele sunt acheneca mult mai scurte cleat rostrul(ciocul) lor. Papusul achenelor seintinde dand astfel capitulului instadiul de fructificatie o forma glo-buloasft. Inflorescenta in stadiul defructificatie se numeste: Felinarul-furnicei (Munt.). Creste prin fanete,pfisuni, locuri cultivate si inculte,gradini, daramaturi si pe langa lo-cuinte. AprilieSeptembrie. Melif.

Frunzele tinere Intrebuintate la bu-catarie, mai cu sama ca salata.

Physalis Alkekengi L., veziPap616u.

Paphlitu, Besicuri (Banat), Buruianti-de-a-bubii , Cireasa-evreilor, Go-goase (Munt.), Iarba-bubei (Clo-sani j. Mehedinti), Papalai, Papele.[fr. Amour-en-cage, Cerise-en-che-mise, Coquerette ; g. Ju d en-kirschej.Physalis Alkekengi L.21- plantd erbacee din fam. Solana-ceae, tulpina mai adesea ramificatrtdela baza ; frunzele lung petiolate,ovale,dispuse mai cusama cate douit;florile de o coloare alb - galbuie,sunt aplecate in jos si dispuse cateuna la subtioara frunzelor ; fructuleste o boaliCt (baca) rosie, de ma-rimea unei ciresi, inchisà in caliciulrosu, umflat ea un balon. Cresteprin päduri, tuflsuri, vii si pe langagarduri i drumuri. Iunie Iulie.

Aceasta planta este intrebuintatade poporul nostru pentru a vindecabuba si durerea de masele. Fructeleposed proprietati diuretice.

Papalunga rasov), Tara-xacunz officinale(Trans.,iVigg., vezi Pa-padie.

Papanasi (Mold.), Chercuri, Coada-matei, Mielusel (Oltenia), Matisori(Trans.), Motocei (Mold.), Pepenei(Bucovina), Pufusor (Mold. Slanic),Trifoi. [fr. Pied - de lièvre ; g.Ackerklee, Hasenklee,Katzenklee]. Trifolium ar-cense L. 0. mica planta erbaceedin fam.Leguminosae-Papilionaceae,

dacoromanica.ro

204 ZACH. C. PANTU

frunzele trifoliolate cu foliole li-near-lungiírete; florile mici, alburiisau rozee, dispuse in capitule sin-guratice, matasos-paroase, fail in-volucru ; caliciul Cu 10 nervure,dintii calicinali subulati sunt mailungi cleat corola. Creste pe cam-puri, prin p4unile qi viile de prinlocurile näsipoase si sterile. Iu-nieAugust.

Paparite (Maced.), Capsicum an-nuum L., vezi Ardei.

Paparoane, Glaucium corniculatumCurt., vezi Mac-cornut si florilede Papaver Rhoeas L., vezi Mac-rosu.

Papiirue (Trans.), Papaver RhoeasL., vezi Mac-rosu.

Paparunit, Glaucium corniculatumCurt., vezi Mac-cornut.

Paparune, florile de Papaver RhoeasL., vezi Mac-rosu.

Papele, Physalis Alkelcengi L., veziPapälau.

Paprieli (Trans.), Capsicum annuumL., vezi Ardeiti.

Papue, Cypripedium Calceolus L.,vezi Papucul-Doamnei.

Papueul-Doamnei,Blabornic(Trans.),Blabornicti, Pantoful - Doamnei(Campu-lung, j. Muscel), Papuc.[fr. Sabot-de-la-Vierge, Sabot-de-Vénus; g. Frauenschuh].Cypripedium Calceolus L. 4. plantaerbacee din fam. Orchidaceae, ri-zomul dA nastere la o tulpina pu-bescenta, terminata printr'o floaresau doua, rar trei ; frunzele gla-bre, cutate, cari inabratiseazti tul-pina, sunt eliptice, acuminate,uneori cu pete gälbui; florile mari,curioase, au labelul galben in formade papuc, iar celelalte parti aleperigonului sunt de o coloare pur-puriu-brunie ; stamine 2. Cresteprin päduri umbroase. MaiIunie.

Papurg, ovar, Speteaza. [fr. Mas-sette, Masse-d'eau, Canne-de-jonc ;g. Kolbenrohr, Lieschkol-ben, Rohrkolben]. Typhaangustifolia L. 4. frunzele ingust-lineare, in partea inferioara informa de uluc, spicul mascul in-depiirtat de cel femel, florile fe-

mele insotite de o bractee. Ty-pha latifolia 4. frunzele lat-lineare,In partea inferioara plane; spiculfemel foarte apropiat de cel mas-cul, florile femele fArá bractee.Ambele mari plante aquatice dinfam. Thyphaceae. Cresc prin apestagnante si lin curgatoare.--August.

Butomus umbellatus L.,vezi Rosatea.

Pitpupi (Mold.), Calambuchiu (Ma-ced.), Calambucu (Meced.), Cu-curuz (Trans.), Garnisor (Maced.),Malai, Misur (Maced.), Popusoi(Mold.), Porumb (Munt.). [fr. Blé-de-Turquie, Mais ; g. Ma is, Tiir-kischer-Weizen]. 2ea MaysL. O. mare si puternica plantaerbacee din fem. Gramineae, tul-pina solidA, dreapai, frun-zele distice, alterne, lung-invagi-nante, mari, pubescente, sunt planesi Cu marginea intreaga ; florilemonoice, cele femele sunt dispuseinteun spic cilindric la subtioarafrunzelor, spicul femel multiflor,infasurat de 4-9 bractee, ovarulcoronat de un stil filiform foartelung, matlisos, verzui sau rosietic,la värf bifid, jebe afar& attirntindin jos la extremitatea spicului ;totalitatea stilelor constitue ind-tasa-porumbului ; fructele, adecagrauntele de porumb, sunt cariopseimpläntate in rachis si dispuse inserii longitudinale, florile mascule,cu miros placut de cumarina, stintdispuse inteo mare panicula lavärful tulpinei, formata de spiculebiflore, floarea cu 3 stamine. Ori-ginar din America, in Mexico crestesalbatic, mult cultivat ca plant&alimentara, industrialä si furageraprin tàrile calde si temperate aleglobului. Prin cultura s'au obtinutnumeroase varietati precum: Cin-cantin, Dintele-calului, Hangan (va-rietate indigenä precoce, cultivatain comuna Hangu din Moldova)

Scoruntnic.

Ptipufoiul a fost introdus in Eu-

dacoromanica.ro


ropa abia prin secolul al XVI lea,In partile noastre a fost introdus :in Muntenia pe la finele secoluluial XVII-lea, sub domnia lui erbanCantacuzino (1678-88); in MoldovaJa inceputul secolului al XVIII-lea,de principele Constantin Mavrocor-dat ; in Ardeal se crede, ca a fostintrodus sub domnia principelui Ge-ge Racoczi I (1631-1648). in Banat

Transilvania a fost cultivat caplanta alimentara la 1791, in Bu-covina la 1786. Papufoiul se cultivain partile noastre foarte multdupa cum sa stie, formeaza bazanutrimentului poporului nostru.

Gortu (Maced.), Par-salbatic.[fr. Poirier, g. B irnb au m].Pirus communis L. D. frumos ar-bore spinos din fam. Rosaceae-Po-moideae, frunzele rotun de s au ovale,cam de lungimea petiolului, suntfin dintate ; florile mari, albe, lung-pedunculate, sunt dispuse fn fas-cicule umbeliforme, staminele cuanthere rosii fructele comestibilenumite : Goarte, Pere-padurete, Pere.Creste prin paduri si campuri. A-cest arbore s'a cultivat din tim-puri strävechi si a dat nasterenumeroaselor varietati si subva-,rietati horticole, care se cultivrtazi prin gradini sub diverse nu-miri, dintre care mentionäm : Pere-arapesti, Pere-bergamute, Pere-boeresti, Pere-criiiesti (Trans., Bra-sov), Pere-faraoane, Pere-galbi-oare (Trans., Brasov), Pere-negre(Trans., Brasov), Pere-pargamute(Trans., Brasov), Pere-poganesti,Pere-präsade,Pere-tamaioase,Pere-väratice,Pere-verzi, Pere-viesti etc.AprilieMai. Melif.

Lemnul tare al acestui arbore esteintrebuintat In strungarie si mai cusama pentru sculptura.

PAr-sitlbatie, Firms communis L.,vezi Par.

Paraehernith, Graul - potarnichei,potärnichilor. [fr. Casse-

pierre, Perce-muraille, Pariétaire ;g. Gebräuchliches-Glas-kra u t.]. Parietaria officinalis

L., syn. Parietaria erecta Mert. etKoch. 24.. planta" erbacee, acope-ritä cu peri neurticanti, din fam.Crticaceae, tulpina dreapta ; frun-zele petiolate, alungit-ovale, sprevarf i spre baza acuminate, in-tregi, scurt-päroase cu punc-tuatiuni stravazatoare (pelucide);florile verzii sunt polygame (florimascule, femele i ermafrodite)inveliul campanulat al florilormascule este de lungimea stami-nelor. Creste prin locuri umbroase

umede, pe langa ziduri, prin minesi prin pacluri. IulieSeptembre.

Aceasta planta are proprietatiemoliente si racoritoare.

Paradaise (Trans.), 6olanum Lyco-persicum L., vezi Patlägele-rosii.

Pliralute (Munt.), Bellis perennis L.,vezi Banufi.

Feriae, Setaria italica P. Beauv.,vezi Dughie.

Paranging (Trans.), Anthoxanthumodoratum L., vezi Vitelar.

Parnsin (Trans.), Brim inedia L.,Tezi Tremurfitoare.

Taraxacum offi-cinale Wigg., vezi Papädie.

Parhaiti (Mold.), Bovista plumbeaPers., vezi Prahaita.

.¡Parine (Trans.), Panicum miliaceumvezi Mei.

Parpinn (Trans.), Talpa-matei. [fr.Pied-de-chat; g.Himmelf a hrts-b lum e, Katzenpfötchen].

Antennaria dioica Gaertn., syn.Gnaphalium dioicum L. 21-. micaplanta erbacee, albtomentoasa dinfam. Compositae, Cu stoloni fntinsipe pamant, tulpina simplä, frun-zele inferioare oboval-spatulate,cele superioare linear-lanceolate ;florile dioice, dispuse In capitulealbe san rozee ; bracteile dela ca-pitulele plantelor mascule suntalbe, iar cele dela capitulele plan-telor femele sunt rozee. Crest()prin locuri sterile si pasuni uscatedin munti pang In regiunea alpina.IunieAugust.

Plira-poreului, Brädisor, Coada-ca-

dacoromanica.ro

206 ZACH. C. PANTU

lului. [fr. Prêle-élevée, Prele-des-marécages, Queue-de-cheval ; g.Grosscheidiger-Scha chtel-h a I m]. Eguisetum 7 elmateiaEhrh., syn. Equisetum maximum Lam.4. planta erbacee din fam. Equise-taceae, cu tulpini de 2 feluri, fertilesi sterile, cele fertile albe-rosietice,spar inaintea tulpinelor sterile,sunt simple si terminate la varfprinteun spic sporangial, oblong-cilindric, obtus si la varf negricios,cu numeroase vagine laxe, cam-panulat-infundibuliforme, la varfscarios-brunii si profund divizateIn 20-40 de dinti lung-acuminati,tulpinele sterile apar mai tarziu,ele sunt netede, albe ca ivoriul sauverzui, erecte, verticilat-ramfficate,err cate 30-40 ramuri simple 8unghiulare, la urmä arcuat-plecatein jos, vaginele acestora cu 4-5clinti. Creste prin locuri umederalastinoase, foarte raspândita maieu mama prin paduri umede sipe langa pantie. AprilieMai.

Pitrul-clutoi, Rhamnus cathartica L.,vezi Verigariu.

Phrul-fetei (Trans.), Asplenium Adi-anthum nigrum L., vezi Parul-Maicei-Domnului.

Phrul-Maicei-Domnului, Parul-fetei(Trans.), Parul-Maicei-precistei. [fr.Capillaire - noir ; g. S w ar z e r-Milzfarn, Swarzer-Strei-fenfarn]. Asplenium Adian-turn. nigrunz L. 4. planta erbacee,cespitoasa din fam. Polypodiaceae,frunzele dup a circumferintä oblong-triangulare ( oblong - deltoidee ),lungacuminate, verzi, lucitoare, bi-penate sau tripenate, segmenteledela bazii spre varful frunzei des-crescand, lobii segmentelor ovali,acut-serat-dentati, spre baza cu-rie* cei superiori confluenti, pe-tiolul si parte' inferioara a rachi-sului mai adesea lucitor si de ocoloare brun-inchisa ; grupele desporangi (sorii) linear-oblonge, cuinvalisul (induziul) intreg, sunt dis-pusi pe partea inferioara a frunzei.Creste prin crapaturile stancilor

din padurile umede si umbroase.IunieAugust.

PArul-Malcel-Domnuldi, Asplenium7'richonzanes L., vezi Strasnic.

Pitrul - Maicei - precistei, AspleniumAdianthunt nigrum L., vezi ParulMaicei-Domnului.

Prtrul-porcului, Eguisetum arvenseL., vezi Barba-ursului.

Proul-Sft.-Marii, Cuscuta EpithymuniL. si Cuscuta europaea L., veziTortiel.

Prtrul-ztinelor (Banat), Sttpa pennataL., vezi Colle.

Pasachinii, Rhamnus Frangula L.,vezi Organ.

Plisat (Trans.), Panicum miliaceumL., vezi Mei.

Phsat, semintele decorticate de Pa-22iCUM m iliaceum L., vezi Mei.

Pa0 (j. Braila si j. Ialomita), Scir-pus maritimus L., vezi Rogoz.

PitstAnac, Pastinaca sativa L., veziPastarnac.

PaOele-cailor, Capsella Bursa pas-toris Moench., vezi Traista-cio-banului.

Patele-calului, Capsella Bursa pas-toris Moench., vezi Traista-cioba-nului si Cardamine pratensis L.,vezi Stupitul-cucului.

Piisarnac, Pastanac, Pastranac, Pas-tränog (Trans.), Postarnac (Mold.),Postarnap (Trans.). [fr. Panais ;g. Pastinak]. Pastinaca sativaL. 8. plantd erbacee din fam. Um-belliferae, radacina fusiformii, car-noasti ; tulpina angulat - striatii ;frunzele penatisecate, Cu folioleovale sau oblonge, crenat-serate,foliola terminala trilobatä ; florilegalbine, sunt dispuse in umbelecompuse, lipsite de involucru siinvolucel; fructele comprimate, cumarginele aripate. Creste prin fa-flete, cranguri, paduri, locuri um-broase, inculte, Bride, pe langadrumuri si colme; cultivad adesea,impreuna cu var. edulis DC., caplanta culinara. lulie August.Melif.

PA4tita, Anemone nemorosa L., veziFloarea-Pastilor.

dacoromanica.ro


Deditei - galbeni, Floarea-pastilor, Floarea-pastilGr-galbena,Giiinuse - galbena, Muscerici- gal-beni, Pitinea-pestelui (Munt.). [fr.Sylvie-jaune; g. Gelbe-Oster-blume]. Anemone ranunculoidesL. 21- mica planta erbacee din fam.Ranunculaceae, rizomul orizontal,lung si subtire; tulpina scapiformä,Cu una sau mai cu samä 2 flori gal-bine, acoperite pe din afara Cuperi moi, florile sunt insotitede un involucru compus din fo-liole petiolate, asemenea cu frun-zele radicale, ternate, rar quinque-partite si incis-serat-dentate, pe-tiolul foliolelor involucrului cumult mai scurt decat limbul ; flo-rile cu 5-8 sepale ovale, acope-rite pe din afard cu peri moi (pu-bescente) ; fructele aproape glo-buloase, sunt acoperite si ele ca perimoi (pubescente). Creste prin pa-duri si tufisuri umbroase. Martie-Aprilie.

PastrAg, Pleurotus ostreatus Jacq.,vezi Pastrav.

Pasta!' ae, Pastinaca sativa L., veziPastärnac.

Pastrattog (Trans.), Pastinaca sativaL., vezi Piistarnac.

Pastrav, Burete-negru (Mold.), Pas-träg. [fr. Poule des bois ; g. A us-tern pilz, Buchenpilz, Dreh-1 i n g.]. Pleztrotus ostreatus Jaeq.,syn. Agarirus ostreatus Jacq. Clu-percti comestibila din fam. Aga-ricaceae, palaria netedä, brun-ne-gricioasa, apoi cenusiu-roscatä sau

carnoasa, moale,injumatatitä. (dimidiata) i ir formade scoica, cu marginile räsucite ;lamele albe, putin indesuite, anas-tomosate in partea inferioari sicontinuandu-se pe picior in jos,(decurente), sporii albi ; piciorul(stipitele) alburiu, excentric sauchiar lateral, uneori aproape cen-tral, scurt, ingrosat in partea su-perioarä, subtire la bad), si adeseaacoperit cu peri taposi. Carneaalbä, fragedà are un miros slab siun gust phicut. Creste in grupe

ingramadite pe trunchiul arborilor,Cu deosebire pe trunchiuri de fag;toamnaiarna.

Pgstrav (Mold. j. Iasi si Vaslui).Pleurotus serotinus Schrad., syn.Agarieus serotinus Schrad. Ciuperciidin fam. Agaricaceae, paltiria dimi-diata, cärnoasa, compacta,viscoasa,cenusiu-verzuie sau rosietica ; la-mele galbui, dense si ramificate,sporii albi; piciorul (stipitele) gal-bin ca puncte negrii, squamulos,este lateral. Creste in grupe petrunchiul arborilor, mai cu samape trunchiuri de Carpin ; toamnaiarna.

Plistrilv (Mold.), Polyporus squamo-sus Fr., vezi Burete-de-nuc.

Pastritv-de-nue (Mold.), Polyporussquamosus Fr., vezi Burete-de-nuc.

Plistritv-ros-de-stejar (Mold.). .Fis-tulina hepatica Fr., vezi Bureti-de-stejar.

Pasul-droehiel, Centaurea CalcitrapaL., vezi Ghimpe.

Phaseolus multiflorus Willd.,vezi Fasole-mare, si Phaseolus vul-garis L., vezi Fasole.

Pasuliett (Banat), Ari,gtolochia Cle-matitis L., vezi Remf.

Patachinii, Rhamnus cathartica L.,vezi Verigariu, Rhamnus FrangulaL., vezi Crusan si Rubia tincto-rum L., vezi

Patlagele, Solanum Melongena L.,vezi Patlagele-vinete si SolanumLycopersicum L., vezi Pätlagele-rosii.

Patlagele-de-paradis, Solanum 4-copersicum L., vezi Patlagele-rosii.

PAM agele-rosii Domate (Maced.),Dumate(Maced.),Paradaise(Trans.)Patlagele, Patlagele- de - paradts,Patlagele-rosii, Platagele,gele-rosii (Oltenia). [fr. Tomate; g.Liebesapfel, Paradiesapfel,Tomate]. Solanum Lycoper-sicum L., syn. Lycoperaicum eaculen-tum Mill. O. planta erbacee, scurt-glandulos-paroasa din fam. Sola-na ceae, frunzele intrerupt-impari-penaticompuse, ca foliolele incis-dentate ; florile galbine, caliciul

dacoromanica.ro

cu 5-6 diviziuni, corola rotacee,cu tubul foarte scurt si cu 5-6segmen,te, stamine 5-6 ca antereleunite printeo membrana; fructelesunt mari bace comprimate-sfe-rice, sulcate, de o coloare rosie.Aceasta planth, originará din Peru,este mult cultivatá pentru fruc-tele sale comestibile, intrebuintatela buchtärie. Iulie Septembrie.

Pittlagele-vinete, Prttligele, PlEttil-gele (Oltenia). [fr. Aubergine ; g.Eierfrucht, Eierpflanze].Solanuni Melongena L., syn. Sola-num esculentant Dun. C). plantá er-bacee din fam. Solanaceae, tulpinadreaptrt, adesea spinoasa ; frunzeleovale, repande sau sinuate, suntstelat-pubescente ; florile violete,au o pata stelatil galbinii, caliciulspinos ; fructele sunt mari baceovale, de mirimea outilor de giinAsau de &ea sau i mai mari, ingeneral de coloare violetil, pot fiinsa i galbine, albe sau rosii.Aceastri plantä, originara din Os-tindia, se cultivi adesea si prinpiirtile noastre ca planta culinarA,din cauza fructelor sale arnoase,cari constituesc o legumrt exce-

IulieAugust.Patlagica-de-dalne (j. Prahova), So-

lanum Dulcamara L., vezi Lis-nicior.

PAtInginii, Plantago lanceolata L.,vezi Patlaging-ingustä. si Planta go»tedia L., vezi Patlaginti-moale.

Limba - oaiei, Mama-ploaie (Trans., Brasov), Pindanica(Maced.), PlAtaginit, Plátangina.[fr. Plantain, Grand-plantain ; g.Grosser-Wegerich, Wege-breit]. Plantago major L. 21-.micá plantä erbacee din fam. Plan-taginaceae, frunzele petiolate, lat-ovale, glabre sau putin piiroase,sunt toste bazilare, formfind o ro-zeta din mijlocul crtreia iese unulsau mai multe lugere (scapuri) ci-lindrice, terminate printr'un spiclinear de flori rozee, scapul numaiputin mai lung cleat frunzele.Creste pe drumuri, pe marginea

cámpurilor, prin fan* umedelocuri cultivate paná in regiuneasubalpinä. IunieOctombrie.

Aceasta plantä are proprietAti a-mare si adstringente.

Alisma Plantago L.,vezi LimbaritA.

Plantayo media L.,vezi Pittlagina-moale.

Alisma PlantagoL., vezi Limbarita.

Patlaginii-ingusta, PatlaginA, Pla-taginti. [fr. Herbe-a-cing-côtes, g.Spitz-Wegefich.]. Plantagolanceolata L. 21.. plantit erbacee dinfam. Plantaginareae, frunzele bazi-lare, dispuse in rozetrt, din mijloculcAreia iese o lungit tulpina scapi-forma (luger), anguloasti, terminatitprintr'un spic de flori oval sauoval-cilindric, scurt si compact;frunzele lanceolate, slab dintate,sunt glabre sau scurt i miltasos-paroase. Creste prin finete, pitsuni,locuri aride, pe lángii drumuri.AprilieSeptembrie.

A ceastti plant& posedi proprietatiamare si adstringente.

PatlaginA,PlAtaginti. [fr. Plan-

taine-bátard, Langue d'agneau; g.Mittlerer-Wegerich]. Plan-tags media L. 21-. plantä, erbaceedin fam. Plantayinaceae, frunzelebazilare, dispuse in rozetrt, din mij-locul careia iese o lungit tulpinti sca-piformä, cilindrich, terminata prin-tr'un spic scurt, cilindric ; frunzeleeliptice, slab dintate, pe ambelepärti scurt-pároase, au un petiolscurt, aripat; florile plicut miro-sitoare, au stamineleCreste prin fanete, pásuni, livezi,pe lángli drumuri. MaiIulie.

Pittrunjel , Petroselinutn sativumHoffm., vezi Plitrunjel.

Plitrunjel, Macheadon (Maced.),Magdanos (Maced.), Piitrunjei, Pe-tránjei, Petránjel, Petrinjei, Pe-trinjel. [fr. Persil; g. Peters i-

208 ZACH. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN 209

1 i e].Petroselkum sativum Hoffm.,syn. Apium Petroselinum L. sau Ca-rUM Petroselinum Benth. et Hook.O. plantá erbacee din fam. Umbe-lliferae, tulpina foarte ramificatti,glabrá i striatii; frunzele strálu-citoare, aromatice, sunt de 2 orisau de 3 ori penatisecate, cu fo-liole oval-cuneate, trifide, cu lobidintati sau incisati; florile verzi-galbui, dispuse in mici umbele,reunite in umbele compuse, pe-dunculate, corola cu 5 petale in-tregi, ingustate la dal inteun miclob ascutit, indoit in läuntru, in-volucrul cu 1-2 bractee, involu-celul Cu 6-8 bracteole; fructeleovale, cu 5 coaste filiforme. Ori-ginará din regiunea mediteranianil§i mult cultivatá ca plantà culi-nará. IunieIulie.

Plitrunjelu etmelui, Cucuta -Petránjicii, Petrinjeii-eánelui, Pe-trinjelu-cânelui. [fr. Petite-ciguë,Faux-persil; g. Hun dsgleiss e,Hundspetersilie]. AethusaCynapium L. C). planed erbacee,veninoasti din fam. Umbelliferae,tulpina fin striatd, ramificatd, deordinar glauceseentä; frunzele stril-lucitoare, de 2 ori sau de 3 oripenatisecate, cu segmentele pena-tifide; florile albe, dispuse in um-belule reunite in umbele, involu-celul unilateral; fructele oval-glo-buloase, costate. Cre§te prin locuriineulte §i cultivate, daránafituri, pelane+, garduri. IunieOctombrie.

Pay rait, Stachys germanica L., veziJale.

Pehpine (Maced.), Cucumis Melo L.,vezi Pepene-galben.

Pecetia-lui-Solomon, Polygonatumofficinale All., Tezi Coada-coco§ului.

Podia (Bucovina), Lycopodium cla-vatum L., vezi Pedicutfi.

PedieutA, Brit- disor, Branca-ursului(Traes.), Chedieuta (Mold.), Cor-nisor, Pedicii (Bucovina). [fr. Ly-copode-en-massue ; g. Keule n-f örm ig er-Blirlapp]. Lycopo-dium clavatum L. 21-. miciierbae ee din fam. Lycopodiaceae,

tulpina tárátoare (repentli), Cu ra-muri seurte, erecte; frunzele foarteindesuite, lineare, intregi, suntterminate printeun lung par fin ;sporangii dispu§i in spice a§ezatecate-doua la vifirful unui lung pe-duncul. Cre§te prin paduriquni umede §.1 pietroase din regiu-nea montani §i subapinä. Julie-August.

Cu praful galbeu, numit Prafulstrigoilor (sporii), de la aceasta plantivrajesc babele, ea sa ja laptele dela vaci ; iar cu fiertura de acestpraf, spald romdmil nostru caii plinide raie. Sporii acestei plante se maiintrebuinteazd si in medicina subnumirea de : «semen Lyeopodii» maieu seamil spre a vindeea opdriturileeopiilor.

Centaurea moschata Willd.,vezi Spoitori.

Pele§e1 (j. Muscel), Leucojum aestivumL. si Leucojum vernum L., veziGhiocei-bogiqi.

Pelin-bun, Piloniu(Maced.). [fr. Absinthe, Herbe-salute; g. Wermut, Absinth].

Artemisia Absinthium L. 4.planta erbacee, foarte odorantli, al-burie, din fam. Compositae, tulpinadreaptii, in partea superioarii pa-niculat ramificata; frunzele mata-sos - dens -paroase, cenu§iu-verziipe partea superioar'á, alb-cenu§iipe partea inferioara, de 2 ori saude 3 ori penatisecate, cu segmentelanceolate, obtuse; florile galbine,foarte aromatice qi foarte amare,sunt dispuse in mici capitule glo-buloase, grupate in mari racemeterminale. Cre§te prin locuri ne-cultivate qi aride, livezi, cámpuri,dealuri, pe lángti locuinte, garduri,drumuri, pe malul rálurilor. Iulie-Septembrie.

Frunzele de Pelin clierba Absin-thii» sunt intrebuintate in medicind,pentru proprietfitile lor tonice, ape-ritive, emenagoge i verrnifuge, etc.Cu frun7 ele si vdrfurile florifere dePelin se prepara un liqueur numitabsint. Pelinul plamadit in rachiu

14dacoromanica.ro

210 ZACH. C. PANTU

al bea dimineata pentru pofta demancare si indreptarea stomachului.Cu frunzele si varfurile florifereale acestei plante se transforma vi-nul in Pelin, care devine astfel unaperitiv excelent ; cu zeama de Pe-lin fiert sa spala ranile. in vreme,de epidemii, poporul nostru crede,ca daca poarta un buchet de PelinIn san sau la brau, este ferit de ori-ce boala.

Pelin.Arteinisia austriaca Jacq. 21-.mica planta erbacee, subfrutes-centä, al btomentoasi din fam. Com-positae, frunzele ingramädite, de 2ori sau de 3 ori penatipartite, cusegmente lineare, pe ambele pärtialburiu-tomentoase; florile galbui,sunt dispuse in mici capitule albtomentoase, cari formeazit racemeerecte. Cre§te pe campuri, dealuri

locuri aride. IulieSeptembrie.Pelln, Artemisia pontica L., vezi Pe-

linita.Pelin-alb, Artemisia .Absinthium L.,

vezi Pelin.Pelin-bun, Artemisia Absinthium L.,

vezi Pelin.Pelin-de-mituri,Pelin-de-pureci.[fr.

Armoise; g. Bes e n-B ei fu ss].Artemisia scoparia W. et Kit.

e. rar C). planta erbacee din fam.Compositae, tulpini solitare drepte;frunzele dupa circumferinta ovale,de 2 ori sau de 3 ori penatipar-tite, la baza auriculate, cu seg-mento lanceolate sau linearlanceo-late ; florile de o coloare verzui-brunie, sunt dispuse in mici capi-tule rotund-ovale, glabre i ple-cate in jos, grupate §i ele la rän-dul lor in raceme erecte. Cregteprin locuri nasipoase, pe campuri

prin locuri ruderale. August-Septembrie.

Pelin-de-pureel, Artemisia scopariaW. et Kit., vezi Pelin-de-maturi.

Pelin-mie (Trans.), Artemisia ponticaL., vezi Pelinita.

Pelin-negru (Trans.), Artemisia vul-garla L., vezi Pelinarita.

Pelin- nemirositor. [fr. Armoise-champêtre ; g. Feld-Beifuss].

Artemisia campestris L. 21- plantasubfrutescenta din fam. Compositae,tulpinele aproape lemnoase, cul-cate, ascendente, adesea mai delabaza ramificate, sunt glabre; frun-zele de 2 ori sau de 3 ori penatise-cate, Cu segmente lineare ; florilerogietic-galbine, sunt dispuse incapitule ovale, glabre. Cre0e pedealuri, campuri näsipoase, locuripietroase i sterile. Tulle Sep-tembrie.

Pelin-negru (Trans.). [fr.Armoise, Herbe-A-cent-gofits ; g.Gemeiner-Beifuss].Ar-temisia vulgaris L. 21-; planta er-bacee, subfrutescenta din fam.Compositae, tulpina dreaptä, rami-ficata ; frunzele pe partea infe-rioara alb-tomentoase, sunt pena-tipartite, cu segmente lanceolate,ascutite, de ordinar incise sau din-tate ; florile galbine, dispuse inmici capitule ovale sau lungareteqi tomentoase, grupate §i ele in-tr'un racem terminal. Cre0e prinlocuri inculte, därtimaturi, pe mar-ginea drumurilor qi a campurilor.IulieSeptembrie.

Amista planta posede proprietatiamare si tonice.

Pelinita, Artemisia annua L., veziNafurica.

Pelin, Pelin-mic (Trans.).[fr. Armoise; g. Rö mi s e h e r -Wermut, Pontischer-Bei-f u s s.]. Artemisia pontica L. 21-.planta erbacee, subfrutescenta, ce-nu§ie din fam. Compositae, tulpinadreapta, in partea superioara pa-niculata ; frunzele indesuite, pepartea inferioarä alburiu- tomen-toase, de 2 ori penatipartite, cusegmente lineare; florile galbine,dispuse in mici capitule aproapeglobuloase, cenugiu paroase. Cregteprin fanete i paguni uscate, pedealuri aride §i campii sterile. Iu-lieAugust.

Peliniti-greeeasei, Chenopodium Bo-trys L., vezi Tämaita.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RomiN 211

Pelungoasif, Glechoma hederacea L.,vezi Silnic.

Bradis, Bradis-galben (j.Ilfov, Snagov), Mo-lura-baltei, Prisnel (Mold.), Pras-nel.Myriophyllum spicatum L. 21-.[fr. Myriophylle-en-épi ; g. Ahre n-bliitiges-Tausendblatt],frunzele cate 4 In verticil; flo-rile alburii, dispuse In verticile,cari formeaza spice, bracteele su-perioare nedivizate, mai scurtedecat florile, cele inferioare incise;riumai spicele tinere erecte.Myriophyllum vcrticillatum L. 21-. [fr.Myriophylle-verticillé; g. Q uir 1-bliitiges-Tausendblatt],frunzele cate 5-6 In verticil ;florile alburii, dispuse in verticile,cari formeazii spice totdeauna e-recte, toate bracteele sunt pecti-nat-penatipartite, egal de lungi saumai lungi cleat florile. Ambelespecii sunt plante erbacee, aqua-tice din fam. Halorrhagidaceae, cufrunzele adanc penatipartite, cusegmentele setacee. Creqte prinape adanci, stagnante si lin cur-gatoare. IulaieAugust.

Penith, Stipa pennata L., vezi Colle.Pepene, Cucumis Melo L., vezi Pe-

pene-galben.Pepene (Mold. de sus i Bucovina),

Cummis sativus L., vezi Castra-yeti.

Pepene-galben, Peäpine (Maced.),Pepene, Pipelniu (Maced.), Zamos(Mold.). [fr. Melon ; g. MelonCucumis Melo L. C). planta erbaceeam fam. Cucurbitaceae, tulpinalunga

subtire, acoperitä cu peri asprii,jilting pe primant si acattitoareprin carcei; frunzele putin lobate,Cu 5 lobi obtusi, rotunziti; florilegalbine, monoice; fructul mare, glo-bulos sau oval, cu 8-12 coaste,este neted, reticulat sau sgrabun-tos, Cu miezul suculent, dulce'deo coloare alba sau galbena.Aceastaplanta, originara din Asia tropi-can't, se cultiva adesea pentru fruc-tele sale comestibile. Se cunosc-numeroase varietati dupa aspec-

tul exterior al fructelor, dupil ma-rime si dupii coloarea si gustulcarnei. Dintre varietätile acesteamentionam : Cantalup sau Cantalof,considerat de unii botanisti caspecie sub numirea de CucumisCantalupo Ser., vezi Cantalup. MaiAugust.

Pepene-verde,Boqar,Harbuz(Mold.),Himanic(Maced.),Lebenitä (Trans),Lubenita (Trans. si Oltenia),chin (Mced.). [fr. Pastèque, Melon-d'eau; g. Wassermelone].Citrullus vulgaris Schard., syn.Cucumis Citrullus Ser sau. CucurbitaCamillus L. C). planta erbacee dinfam. Cucurbitaceae, tulpina intinsape parnant si aditatoare prin cared;frunzele profund divizate, medi-ocru lobate, glabre sau putinroase ; florile galbine, monoicefructul globulos sau lungiiret, decoleare verde inchis, sau verdedeschis, cu carnea ro§ie sau gal-binä, dulce si foarte suculenta, se-mintele, negre, brune sau galbine.Aceastä planta, originara din sudulAfricei, se cultiva foarte mult pen-tru fructele sale comestibile. Mai-August.

Pepeneaua (Bucovina, Parteqtii-de-sus), Spiraea Ulmaria L., vezi ere-

Pepenei (Bucovina), Trifolium ar-vense L., vezi Papanasi.

PeptanarItti. [fr. Crételle, Crételle-commune ; g. a mmgr a s].Cynosurus cristatus L. 21.. plantaierboasa, cespitoasa din fam. Gra-mineae, tulpina subtire, rigid-e-recta, ajunge pang la 60 cm. in-naltime; frunzele scurte, 1ngust-li-neare, plane, sunt adesea glabre,cu ligula scurtä si trunchiata ;spiculele cu 2-5 flori, fiecare spi-cul este insotit la bazä de o bracteepeuatipartita, spiculele reunite ha-te° panicula spiciformii, Indesuitä,linearä, erecta', verde, devenind maitarzia galbin - brut* glumele ca-renate, glumeleleinferioare ale spi-culelor fructifere cu o arista sew*sunt oblong-lanceolate; spiculele

dacoromanica.ro

212 ZACH. C. PANTU

sterile, formate din 5-10 glumenearistate. Creste prin livezifamete, uneori cultivata ca plantade nutret. IunieIulie.

Pere, Pere - padurete, Goarte, [fr.Poire ; g. Birn e], fructele co-mestibile de Pirus communis L.,vezi Par.

Pere-piidurete, fructele comestibilede Pints communis L., vezi Par.

Perisor, Iarba-parului, Lima, Seca-ritii. Elymus crinitus Schreb.,syn. Ellimus Caput-Medusae L. O.plant& ierboasa din fam. Grami-neae, frunzele plane, pe fata su-perioara vilos-paroase, vagineleglabre, spicule plan-convexe, uni-flore, ea un rudiment de o a douafloare, reunite cate 2 spicule inexcavatiunile rachisului si dispuseinteun spic dens erect, glumeledrepte, linear-subulate si aristate,glumela inferioard scabra, aristata,arista mult mai lunga, decat glu-mela. Creste prin pasuni uscate,prin fanetele sterile din campiileintinse. MaiIunie.

Perilor, Merisor, Verdeata-iernei.[fr. Pirole-unilatérale ; g. B i r n-biumchen, Wintergriin].Pyrola secunda L., syn. Ramischiasecundi Garcke. 2J. mid, plantasubfrutescentii din fam. Pirolaceae,frunzele ovale, petiolate, ascutite,fin-dintate; florile albe-verzui, lamceput orizontale, pe lama pie-cate in jos, sunt dispuse inteunacem terminal, unilateral, cali-

ciul mic, persistent eu 5 diviziuni,corola ovalti Cu 5 petale, mai scurtedecat stilul putin curbat in sus,stamine .10; fructul capsula cu 5loje. Creste prin padurile umbroase

umede din regiunea montana.IunieIulie.

Perj (Mold.), Prunus domestica L.,vezi Prun.

Perje (Mold.), fructele comestibilede Prunus domestica L., vezi Prun.

Persie, Chersac (Mold.), Herhic (Ma-ced.), Hiarhir (Maced.), Piersic.[fr. Pêcher; g. P firsich, Pf ir-sichbaum]. Prunus Persica

Stockes., syn. Aniygdalua PersicaL.,sau Persica vulgaris Mili. V. MiCarbore din fam. Bosaceae-Prunoi-deae, frunzele lanceolate, cu dintiascutiti (serat-dentate), eu petiolutscurt, care nu ajunge pana la ju-mtitatea diametrului transversalal frunzei; florile rozee, apar Ina-intea frunzelor ; fructul o drupa,aproape globuloasa, &hue saurosietica, acoperita Cu peri scurti,catifelati, uneori glabra, sambu-rele (nucleul) neregulat-sulcatcu mici gaurele. Aceasta planta,originarii din Asia (nordul Chinei),se cultiva adesea pentru fructelesale eomestibile numite : ChersiceHerhicif, Hiarhira Persice sau Pier-sice. Prin cultura s'au obtinut maimulte varietati, dintre care men-tionam : var leucocarpa DC. Per-sia comuna; var haematocarpa DO.Persica rosie ; si in fine var laevisDC. Persica-golase. AprilieMai.Melif.

Frunzele posed propriettiti cal-maute, planta intreaga i cu deo-sebire semintele contin a acid cyan-hydricz.

Persich-comunii , Prunus PersicaStockes var. leucocarpa DC., veziPersic.

Persla-golase, [fr. Brugnon], PTU-11218 Persica Stoekes var. laevis DC.,vezi Persic.

Prunus Persica Stoc-kes. var. haematocarpa DC., veziPersic.

Persice, Chersice (A/old.). Herhicii,(Maced.), Hiarhira (Maced.), Pier-sice, [fr. Pêche ; g. Pfi r sic h],fructele comestibile de PrunusPersica Stockes., vezi Persic.

Pervina, Finca herbacea W. et Kit.si Finca minor L., vezi Saschiu.

Posmil (Trans., Nasaud), Centaureamoschata Willd., vezi Spoitori.

Pesnali, (Trans., Nasaud). [fr. Am-brette-jaune, Barbeau-jaune, Fleurdu grand Seigneur ; g. Bis a m-blume]. Centaurea suaveolensWilld.,syn.Centaurea Amberbor Lam.,

dacoromanica.ro

PLANTELE CTJNOSCUTE DE POPORTIL ROMIN 213

Amberboa odorata DC. O. plantaerbacee, glabra din fam. Compositae,tulpina rigida, ramificata; frunzelepenatifide, cu lobii dintati ; florilemarisoare, galbine ca làmâia, camiros placut, sunt reunite in capi-tule lungpedunculate, florile delaperiferie numeroase i mai maridealt cele dela centru, sunt neu-tre , involucrul ovoid, format dinsquame netede, stranse, neciliate

cu varful bruniu ; fructul o a-chena putin mai lung-a decat ca-liciul format din mici squame.Aceasta planta, originarä, din Ori-ent, stt cultiva adesea petru flo-rile sale odorante, dispuse in mari§i frumoase capitule. IulieSep-tembrie. Melif.

Pe§tipurii. [fr. Salvinia-nageante ;g. Gem eines-Schwimmblatt].

,Salvinia natans. All. (Hoffm.),syn. Marsdia natans L. a micaplanta erbacee, aquatica din fam..8alviniaceae,rizom subtire,cufrunzeverticilate, cate 3 la fiecare nod, cele2 superioare verzi, la aparentaopuse, sunt eliptice, obtuse, labaza wr cordiforme, acoperin-du-se cu marginele lor, pe fatasuperioara Bunt frumos verzi sistelat-paroase, frunza inferioara,cufundatii, in RA', se divide inteofasciculä de segmente ingusteprevazute cu peri lungi, absorbanti,luand astfel aspectul fluor radacini,indeplinind in ace* timp func-tiunea unei adeva'rate radacini ;sporii sunt de 2 feluri, unii marifemeli numiti: macrospori, altii micimasculi: microspori, atilt macrosporiicat si microsporii sunt inchisi incapsule membranoase, globuloase,separate, numite sporocarpi. Sporo-carpal femel contine un singur»iacrospor, iar cel mascul continenumero0 microspori; Sporocarpii in-gramaditi cate 4-8 spre bazafiecarei frunze submerse, pe o ra-mura scurta, indreptatä in jos.Ace%sta frumoasa planta aquaticapluteste libera la suprafata apelorstatatoare sau lin-curgatoare, ade-

sea in societate cu specii de Lemna.IunieAugust.

Petranjet, Petroselinum sativumHoffm., vezi Pätrunjel.

Petrtinjeli-einelui, Aethusa Cyna-pium L., vezi Patrunjelu-canelui.

Petrttnjel, Petroselinum sativumHoffm., vezi Plitrunjel.

Petranjicii, Aethusa Cynapiunt L.,vezi Patrunjelu-canelui.

Petrinjei, Petroselinum sativumHoff m., vezi Patrunjel.

Petrinjei-de-etunp, Petrinjei-salba-tici. [fr. Boucage ; g. Gemein e-Bibernelle, Steinpetersilie].

Pimpinella Saxifraga L. 4.planta erbacee din fam. Umbelli-ferae, tulpina cilindrica, fin-striatti,lipsita de frunze in partea supe-

glabra sau la baza slab-fin-piroasa ; frunzele penatisecate,segmentele sesile, ovale, dintate,lobate sau incise ; florile albe saurozee, dispuse in urabele de um-belule, pedunculul florilor glabru,involucrul i involucelul lipsesc,stilele in timpul inflorirei maiscurtedealt ovarele; fructele ovale, com-primate, sunt glabre i prevazuteca 5 coaste egale, filiforme. Oresteprin fanete qi pa§uni sterile, colinearide, pe locuri uscate i pietroasedela camp i dela munte. Iunie-August.

Raclacina acestei plante (RadixPimpinellae» este intrebuintata inmedicina.

Petrinjei-sttlbatici, Pimpinella Sa-xifraga L., vezi Petrinjei-de-camp.

Petrinj el, Petroselinum; sativumHoffru., vezi Patrunjel.

Petrinjelu-ctinelui, Aethusa Cyna-pium L., vezi Patrunjelu-canelui.

Petimbroasit, Senecio erucifolius L.,vezi Batatarnica, Senecio vernalisW. et Kit., vezi SpiilacioasäSenecio vulgaris L., vezi Cruciulita.

Petrunjelul - broatlelor, OenanthePhellandrtum Lam., vezi Mararas.

Petunie. [fr. Pétunia ; g. Pet unie].Petunia nyctaginiflora Juss. a

§i 4. planta erbacee glandulos-

dacoromanica.ro

paroasa din fam. Solanaceae, tul-pina ramificata dela baza; frun-z ele alterne, ovale sau oval-oblonge,scurt-petiolate sau sesile, cele flo-rale oval-cordiforme, sesile, cate2 sau 3, aproape opuse ; florile so-litare, mari, sunt albe si placut mi-rositoare, cu pedunculele axilaremai lungi cleat frunzele florale,corola mare, in forma de palnie,este viscoasti, pe din afara lanos-paroasa, cu tubul de 3 sau de 4ori mai lung cleat calciul cu 6diviziuni, corola cu limbul intins,presentand 6 linii si avand 5 lobiscurti, stamine 6, neegal de lungi

neiesind din tubul corolei, cupolenul alburiu; fructele capsuleconice cu valve intregi. Plantaoriginara din America sudicrt (LaPlata). Petunia violacea Lindl.O. sau 4. difera de specia prece-denta prin tulpinele mai miciramificate numai in parte a supe-rioarit ; frunzele oval-lanceolate sauoval-ascutite si petiolate, florilepurpuriu-violete i catifelate suntnumai seara putin odorante, corolamult mai mica cleat la speciaprecedentti, In forma de palnie (in-fundibuliforma) sau campanulatti,cu tubul umflat si cam de aceiasilungime cu limbul, caliciul cu di-viziunile lineare, limbul corolei culobii scurti i obtusi, staminele cupolenul albastru. Originará dinAmerica sudica (Buenos-Ayres).Ambele aceste specii sunt multcultivate ca plante decorative pen-tru florile lor frumoase, formandprin culturrt numeroase si diversehybride. MaiSeptembrie.

Piatra-linte. Astragalus australisLam., syn. Phaca australis L. 4.mica planta erbacee din fain. Legu-minosae-Papilionaceae, tulpina gla-bra, difusa ; frunzele mai adesea cu5 perechi de foliole oval-oblongesau lanceolate, emarginate, ceaterminala sesila, alipit-pgroase pefata inferioara ; stipule ovale ; flo-rile albe sau albe-galbui, cu carenainchis-violeta, dispuse inteun ra-

cem axilar mai lung cleat frunza,aripile emarginate sau bifide, ca-rena evident mai scurtti cleat stin-dardul ; fructele legume ovoide,stipitate, sunt glabre. Creste prinpitsunile stancoase din regiunea

IulieAugust..Helianthus tuberosus L.,

vezi Napi-porcesti.Mimic' (Trans.), Solanum tuberosum

L., vezi Cartofi.PiciorcO, Solanum tuberosum L., vezi

Cartofi.Piciorul-caprei. [fr. Herb e-aux-gout-

teux, Podagraire ; g. Gersc h,Giers ch, Geissfuss].AegopodiumPodagraria L. 21- plant&erbacee din fam. Umbelliferae, tul-pina robusta, fistuloasrt; frunzelepalmatisecate cu 3 diviziuni tri-foliolate, foliolele oval-lungarete,neegal acut-dentate, frunzele su-perioare simplu trifoliolate ; florilealbe sau rosietice, dispuse in mariumbele , formate din umbelule,fat% involucru si involucel, corolacu petalele regulate ; fructele o-blonge, comprimate, cu 5 coaste fi-liforme, valeculele fárà canale olei-fere. Creste prin prtduri, locuri um-broase i umede. MaiIulie.

Plant& cu proprietati stimulantesi vulnerare.

Plciorul-caprei, Chenopodium albumL., vezi Spanac-salbatic.

Piclorul-cocosului, Ranunculus acrisL., vezi Floare-brosteasca, Ranun-culus carpaticus Herbich., vezibenele-de-munte si Ranunculus pe-datus W. et Kit., vezi Galbenele.

Piclorul-vitelului, Arum maculatumL., vezi Rodu-pamantului.

Pldosnic, Ceritica, Somnoroasa. [fr.Melinet-a-petites-fleurs;g.W a c h s-blume]. Cerinthe minor L. 4.mica' planta erbacee, glabri dinfam. Borraginaceae, frunzele verzi-albastrii, cele inferloare obovale,cele superioare alungit-cordiforme,frunzele mai batrane uneori cupete albe ; florile galbine, caliciulcu 5 diviziuni, neegal-ciliate, co-

214 ZACJI. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORDL ROMIN 216

rola tubuloaski, cu 5 dinti lanceo-lati erect-coniventi, staminele cufilamentele de 4 ori mai scurtecleat antherele sagitiforme ; fruc-tele 2 nucule, fiecare cu cate 2seminte. Creste prin fan*, tufi-suri, pe marginea campurilor,durilor si a drumurilor. MaiIulie.

Piersle, Prunus Persica Stockes.,vezi Persic.

Plersiee, fructele comestibile de Pru-nus Persica Stockes., vezi Persic.

Piersieei (Munt. j. Prahova), Im-patiens Balsamina L., vezi Canale.

Piloniu (Maced.), Artemisia Absin-thium L., vezi Pelin.

Pin, Chifär, Chin (Mold.), Luciu(Mol. j. Neanitu, comuna Hangu).[fr. Pinasse, Pin-rouge ; g. F öhr e,Kiefer]. BIM silvestris L. b.frumos arbore totdeauna verde dinfam. Coniferae-Pivaceae, tulpinapoate ajunge panil la 30 in. inäl-time, cu ramuri verticilate, intinseorizontal; frunzele glaucescente,sunt dispuse ate 2 pe ramurilescurte, ele sunt aciculare, rigide,lungi de 4-6 cm. canaliculated pefata superioark convexe pe ceainferioarä ; florile monoice, celemascule dispuse in amente labaza ramurilor tinere, cele femeledispuse in amente solitare, saucate 3 sau 4 la varful ramurilor,conurile nelucitoare, sunt oval-co-nice, la inceput asezate pe un pe-duncul incovoiat si recurbat; solziilungäreti, ca ingrosare terminaliiin forma de scut romboidal, pre-sentand in centru un mamelonobtus, aripile de 3 ori sau de 4ori mai lungi decal semintele.ereste prin piidurile din regiuneamontanä i subalpina. Mai.

Acest arbore ne oferä lemn dears si de constructiune.

Pindanicii (Maced.), Plantago majorL., vezi Patlaginä.

Pinten, Delphinium Consolida L.,vezi Nemtisori-de-camp.

Pintenoagit. [fr. Chardon-bénit des-Parisiens ; g. Sp ornblat t].

Kentrophyllum lanatum DC., syn.Carthamus lanatus L. O. plantàerbacee din fam. Compositae, tul-pina lânoaA, frunzele inferioarepenatifide, dentate i spinoase,cele superioare amplexicaule, pe-natifid-dentate; florile galbine, calämaia (citrine), dispuse in capi-tule ovoide insotite de un invo-lucru lanos ; foliolele imbricate,cele exterioare penatilobate, spi-noase, cele interne lanceolate, ter-minate printeun apendice scarios;fructele achene, cele centrale cupapus, iar cele marginalepapus. Creste pe campuri, locuriMisipoase, colina aride, tufisuri sipe laugh' drumuri. IulieAugust.

Pipareli, Capsicum annuum L., veziArdei.

Pipfirua, .Asarum europaeum L., veziPochivnic si Capsicum annuum L.,vezi Ardei.

PipitruO, Capsicum annuum L., veziArdei.

Piper. [fr. Poivre ; g. Pf effe r].Fructele de Piper nigrum L. 4. [fr.Poivrier-noir;g.Pfefferstrauch].plantä erbacee din fam. Pipera-ceae, tulpina taratoare sau actitä-toare este lungi i subtire, flexu-oasti cu noduri umflate i arti-culate; frunzele alterne, distice,largi-ovale, acuminate si cu pe-tiolul rotund ; florile mici dispusein spice amentiforme de 8-15 cm.lungime; fructele verzi la inceput,devin apoi rosii si la urmil negrii.Aceastä plantA, originará din Indiaorientalä, este uneori cultivatäprin

Fructele acestei specii constitu-ese productul vegetal, aromatic, cu-noscut in comer, sub numele de :Piper, condiment cunoscut i multintrebuintat la bucatarie. Fructeledecorticate de invalisul lor externconstituiesc Piperul alb.

Piper-alb, fructele decorticate dePiper nigrum L., vezi Piper.

Piper-ro§u, Capsicum annuum L.,vezi Ardei.

dacoromanica.ro

216 ZACH. C. PANTU

Plper-tureesc, Capsicum annuum L.,vezi Ardei.

Piperche (Maced.), Capsicum onnuumL. vezi Ardei.

Piperiul-lupului, Asarum europaeumL., vezi Pochivnic.

Plpernita-de-gradinti, (Trans., Nä-saud.), Satureia hortensis L., veziCimbru.

Piperu-baltel, Polygonum HydropiperL., vezi Dintele-dracului.

Plperu-hroastel, Polygonum Hydro-piper L., vezi Dintele-dracului.

Piperu-lu pului, Daphne MezereumL., vezi Tulichina.

Piperupd ( Bucovina ), Capsicumannuum L., vezi Ardei.

PiperutA, Nigella arvensis L., veziNegrusca.

Pipigiol, Orobus vernus L., vezi Pu-pezele.

Piplrig (Bucovina, Capu-campului),[fr. Pr6le-d'hiver, Prale-des-tour-neurs; g. Winter-S ch a cht e 1-h a 1 m]. Eguisetum hiemale L.4. plantä erbacee, cenusiu-verzuiesau albästrie, asprä, si rigida dinfam. E isciace tulpina persis--t%îTfdìnth adesea de tot simplä, cu7-20 coaste evidente, vaginile cilin-drice, strans-alipite de tulpini, al-burii i cu un cerc negra la bazii, canumerosi dinti, pre vazuti cu un varf-negru, lanceolat-subulat, membra--nos, care se increteste i cade detimpuriu; spicul sporangial delavarful tulpinei este previlzut cuun varf ascutit, (acuminat-mucro-nat). Creste prin locuri umede,mlastini, prin locurile nasipoasedin padurile umede si umbroasede la munte. IunieAugust.

Tulpinele acestei plante, avute Inacid silicie, se intrebuinteaza spre alustrui obiectele de lemn si de metal.

Pipirig, Heleocharis palustris R. Br.,vezi Pipirigut, Juncus effusus L.,vezi Rugina i Scirpus silvaticusL., vezi Tipirig.

Pipirig, Rogoz, Tiperig. [fr. Jonc-des-tonnelier ; g. Seesims e].Scitpus lacustris L. 4. mare planta

ierboasä din fam. Cyperaceae, tul-pina cilindrica, verde, vaginele pre-lungite de ordinar in limb canalicu-lat, destul de scurt, vagina cea maisuperioari este fart'," limb; florilebrun-roscate, dispuse in spicule fas-ciculat-ingramadite la va,rful tul-pinei ; fructele nucule glabre, ca 3muchi. Creste prin apele stagnante

lin curgatoare. IunieAugust.Pipirigut, Cipirig, Pipirig. [fr. Hé-

léocharis-des-marais; g. Sump f-r i e d, Sumpfriet]. Heleo-charis palustris R. Br. micaplanta ierboasa din fam. Cypera-ceae, cu rizomul tarittor (repent),tulpina cilindrica, pi4in compri-mata, glaucescenta ; frunzele re-duse la vagina; florile brune-ver-zii, dispuse inteun spic terminal,solitar oblong-linear; fructele suntnucule obovale, comprimate i ne-tede. Creste prin mlastini,pe malurile lacurilor si raurilor.Iunie--August.

Pipirigutli, Aira caespitosa L., veziPhius.

Pipòniu (Maced.), Cucumis Melo L.,vezi Pepene-galben.

Pie, Chir. [fr. Chiendent; g. Q u e c-k e]. Triticum repens L., syn.Agropyrum repens P. Beauv. 4.planta' ierboasa din fam. Grami-neae, rizom tarator (repent); frun-zele lineare, plane, verzi, uneoriglaucescente, pe partea superioaräaspre; florile verzi, dispuse adeseaate 5 in spicule, grupate si elela randul lor In spice distice (pedoul randuri), glumela inferioaràacuminatä sau obtusä, fàrd aristä,sau aristatä. Creste prin locuricultivate si näsipoase, livezi, grit-dini, fanete. lunieIulie.

Rizomul acestei plante, strica-cioase agriculturei, este Intrebuin-tat pentru a face o bautura raco-ritoare si diuretica.

Pir-gros, Curcubeu (Craiova), Iarba-canelui. [fr. Chiendent, Pied - de-poule; g. Hundszahn, Ber-mudagras]. Cynodon Ducey-

dacoromanica.ro


ion Pers. 21. mica planta ierboasidin fam. Gramineae, rizomul custoloni repenti, tulpina ramificatain partea inferioara ; frunzeleroase, pe fata inferioard sunt ri-gide si putin glauce; spiculele uni-flore, sunt dispuse pe 2 ränduri inspice lineare, filiforme, de ordinarviolacee, grupate la värful tulpi-nei panicula 3-6 digitatii.Creste prin locuri nasipoase, in-culte, pe MHO locuinte, ziduri,strade i drumuri. IulieAngust.

Pir-rop, Rogoji, Rogoz. [fr. Carexherissé; g. Kurzhaarige-Segge].

Curex hirta L. 4. planta ier-boasä din fam. Cyperaceae, tulpinaneteda; frunz ele lat-lineare, putincanaliculate si impreuna Cu vagi-nele paroase; florile monoice, celemascule dispuse in 2-3 spicemai scurte sau egal de lungicu cele 2-3 spice femele, carisunt erecte, lung-cilindrice si cuforte rari ; inveliul fructului( utricula ) oval si aspru-pit'ros.Creste prin fânete nasipoase, umedesi uscate. MaiIunie.

Pita-lui-Dumnezeu (Trans.), Lacta-rius delicios us Fr., vezi Rascov.

Pfta-vacei (Trans.), Manatarca-ur-seasca, Vacute (Bucovina). [fr.Bolet des bouviers ; g. Kuhpil z,Kuhröhrling.]. Boletus bo-vinus L. Ciupercli comestibila dinfam. Polyporaceae palaria convex-planiuscula, undulata, glabra si lu-citoare cand este timpul uscat, vis-coasa, când este timpul umed, decoloare rocat-cenusie sau ferugi-nos-rosietica, tuburile sub decu-rente, ca poni compusi, cenusiiapoi galbin-feruginosi, sporii fusi-formi, verzui-ochracei; piciorul ci-lindric, ochraceu deschis sau ro-sietic, neted i egal ; carnea alba,devenind albastrie in contact cuaerul. Creste in grupe prinrile de brad, toamna.

Pitare (Trans.), Boletus edulis Bull.,vezi Mänatarci.

Pitarei (Mold.). Boletus granulatusL., vezi Pitoascii.

Pitarea (Mold.), Chitarca (Mold.),Mitarcli-grasii (Trans.-Brasov.). [fr.Bolet-rude, Gyrole ; g. Birke n-pilz, Birkenröhrling, Ka-pu zinerpilz.]. Boletus scaberFr. Ciuperca din fam. Pol ypora-ceae, paläria de coloare variabila,de ordinar insti cenusie, bruniesau portocalie, rar alba, emisfe-

glabra sau putin viscoasä, petimp umed ; tuburile lungi, albe,poni alburii, mici i rotunzi ; picio-rul alburiu, acoperit de squamebrune sau rosietice, este :ingustatsprepartea superioara;sporii galbui,sunt fusiform-oblongi; carnea alba,fiind rupta devine albästrie, gustuldulce sau putin sarat, fara miros.Aceasta ciuperca, comestibila andeste tfinarli, creste pe pamant,prin päduri; vara si toamna.Bole-tus luridus Schaef. [fr. Bolet-blême;g. Saupilz, Hexenschwamm].Ciupercti comestibila prin partilenoastre, consideratä insa de unifca suspecta sau chiar veninoasa ;palaria brun-maslinie sau rosie-fiat', tomentoasä, devenind putinviscoasa ; tuburile galbine sau gal-bine-verzui, libere; poni rosii, apoiportocalii, rotunzi ; piciorul gros,reticulat sau punctat cu rosu. Car-nea acestei ciuperci este galbina,moale, inalbastrindu-se imediatand sa rupe si cu un gust placut.Creste prin paduri vara si toamna.

Pitlingean, Punka granatum L.,vezi Rodiu.

Pitoane& ( Trans.), Boletus edulisBull., vezi Manatarci.

Pitowill. (Mold.), Pitarca (Mold.).[fr. Bolet-granulé, Pinade, Salero ;g. Schmerling, Körnchen-Schmierling].Boletus gra-nulatus L., syn. Boletus cireinatusPers. Ciuperca comestibila din fam.Polyporaceae, palaria la inceput e-misferica, convexa, apoi planà, usorundulata, brun-feruginoasa si glu-tinoasä, devenind apoi galbina prindisparitiunea materiei viscoasepiciorul (stipitele) gilbui, farà inel

presarat cu puncte granuloase,

dacoromanica.ro

218 ZACH. C. PANTIJ

in partea sa superioara este cilin-dric si scurt, granulatiile la ince-put albe, devin apoi brune ; tubu-rile galbine, scurte i concrescute,poni simplii, granulati i adeseaacoperiti de mici picaturi laptoase;sporii fusiformi, galbini ca lamaia.Carnea galbuie, moale i suculenta,are un gust placut, acrisor i mirosde poame. Aceasti ciuperca comes-tibila creste prin locuri cu iarbii inpadurile de brad, adesea grupatemai multe la un loc; vara toamna.

Pizda-tigantei, Lamium purpureumL., vezi Sugel.

Plrimilliaricit (Banat), Pulmonariaofficinalis L., vezi Cuscrisor.

Plitmunit-alba, Nymphaea alba L.,vezi Nufar-alb.

Plasefi, Alchemilla vulgaris L., veziCretisoare.

Pliitilgele (Oltenia), Solanum Lyco-persicum L., vezi Patlägele-rosii siSolanunt Itlelongena L., vezi Plitla-gele-vinete.

Pliitligele-ro01 (Oltenia), SolanumLycopersicum L., vezirasa.

Plantago lanceolata L.,vezi Patlaginii- ingusta, Plantagotnajor L., vezi Patlagina i Plantagomedia L., vezi

Alisma PlantagoL., vezi Limbarita.

PlantagoL., vezi

Platan, Ciar (Maced.). Platanusoccidentalis L. D. [fr. Platane d'Oc-cident ; g. P1 atane, A bendlan-dische - Plata n e], frumos ar-bore, ce poate ajunge pana la vre-o20 m. inaltime, uneori si mai inalt,Cu ramurile mai mult erecte; scoarta(ritidomul) se exfoliaza in mid solzide pe tulpinii ; frunzele ca 3, rar cu5 lobi, putin profunzi, sunt sinuatdintate, adesea mai late decatlungi, la baza cordiforme sau cu-neiforme sau trunchiate, rar ro-tunzite, florile galbui sau verzui,mascule si femele dispuse in a-mente globuloase; capitul fructifer

de obicei solitar la varful unui lungpeduncul. Originar din Americade Nord, pe la noi numai cultivat.

Platanus orientalis L. D. [fr. Pla-tane d'Orient; g. Plata ne, Mor-g enlan dis ch e - Plat an e], fru-mos arbore, ce poate ajunge panala vre-o 25 m. inaltime, cu ramu-rile intinse, atingänd adesea pa-mantul ; scoarta (ritidomul) seexfoliaza de pe tulpina in placimari ; frunzele, adanc palmatilo-bate ca 5 lobi, sinuat-dintati, suntla bazii mai adesea cuneiforme,mai rar trunchiate sau cordiforme.Originar din Italia Omit* in Hima-laia, adesea cultivat ca planta or-namentalti prin parcuri si alee. Am-bele specii considerate de uniibotanisti numai ca varietati alespeciei Platanus vulgaris Spach.constituesc impreunil fam. Plata-naceae. IunieIulie.

Plunta go major L., veziPatlagina.

Gledicie, &learn. [fr. Févierd'Amérique,Févier à trois pointes;g. Christusdorn, Gledits-c h i e]. Gleditschia triacanthosL. b. mare §i frumos arbore spinosdin fam. Leguntinosae-Caesalpinioi-deae, tulpina de 10-15 m. sau chiarpanti la 20 m. ; frunzeleimparipenaticompuse, cu foliolelemici, linear-oblonge i lucitoare;spinii robusti, comprimati la baza,rotund-conici la varf, simplii sautrifizi, impodobesc trunchiul i ra-murile, acesti spini sunt ramurimodificate ; florile mici, verzui,uneori odorante, sunt dispuse inspice, caliciul cupuliform, corolaCu 5 petale neegale, inserate pecaliciu, stamine 5; fructele suntlungi legume (teci) comprimate,putin räsucite, brun-rosietice, co-riacee, la interior pulpoase i cunumeroase seminte. Acest arbore,originar din America de Nord(Canada si Statele-Unite), estefoarte mult cultivat astazi ca plantä.ornamentala si mai cu seamfi pen-tru a face garduri vii. MaiIunie.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCDTE DE POPORUL RomiN 219

Plavaie, varietate de V itis viniferaL, vezi Vita-de-vie.

Pleas* Alchemilla vulgaris L., veziCretisoare.

Pleoschnita (Bucovina), Chelidoniummajus L., vezi Rostopascä.

Plescaittt (Bucovina, Cacica si Par-testii-de-sus). Cucubalus baccifer L.,vezi Gua-porumbului.

PlescaitX (Bucovina). [fr. Malaquie-aquatique; g. Weichmiere].

Malachium aquaticum Fries. 21_.planta erbacee din fam. Caryo-phyllaceae-Alsinoideae, tulpina in-

decumbenta sau culrat-as-cendentä, la baza adesea cu fad a-cini (radicanta) ; frunzele cordi-form-ovale, acuminate, sesile, celemal inferioare si ale tulpinelor ne-florifere sunt petiolate; florile albe,dispuse in panicule dichotomic-ra-mificate, glandulos-paroase, brae-teele erbacee, caliciul cu 5 sepaleobtuse, erbacee, corola cu 5 petalebipartite, albe, mai lungi decal ca-liciul, stamine 10 Cu anterele vio-lacee, ovarul cu 5 stile alternise-pale, fructele capsule ovoid-pen-tagonale, dehiscente prin 5 valvebifide. Creste prin locuri umedesi umbroase, pe langa pantie siisvoare. IunieSeptembrie.

Pleqcaltil-rosa (Bucovina), Cynoglos-sum officinale L., vezi Arariel.

Plesnitoare. [fr. Concombre d'at-trape, Concombre-sauvage, Giclet ;g. Eselsgurke, Springgurke].

Ecballium Elaterium Rich., syn.Momordica Elaterium L. 0. plantaerbacee, carnoasä, acoperitacuperiasprii ( hispid scabra) din fam.Cucurbitaceae, tulpina culcatti, ne-scandentli i fárá carcei ; frunzelecordiforme, putin lobate si neegal-crenat-dentate, sgrabuntoase (ru-goase), lungpetiolate, de coloarealbästriu-verzuie ; florile galbine,monoice, cele mascule dispuse incime au corola scurt - campanu-

cu 5 diviziuni ascutite, sta-mine 5, lipite 2 cate 2, a 5-amane liberä, florile femele solitare,

corola cu tubul ovoid, gatuit de-asupra ovarului, Cu limbul cam-panulat cu 5 lobi, stilul trifid,stigmatele bifide, ovarul Cu 5 lojemultiovulate, devine un fruct bac-ciform, oval-oblong, verde-galbui,

acoperit cu peri asprii (hispid),la maturitate se desprinde de pe-duncul i aruncli cu putere, printr'odeschizatura bazilara, semintele silichidul mucilaginos cuprins inele. Creste prin locuri inculte, pemalul marei la Constanta, Man-galia si Sulina foarte abundent.IunieSeptembrie.

Plevaita, Cununite, Imortele, Ma-turici, Plevaite, Plevitä, Plevite,Tavnica, Tavnitä. [fr. Immortelle;g. Papierblume, Spreu-blume]. Xeranthemum annuumL. 0. planta erbacee, alb-lânoasà, Cutulpina ramificatä de la baza ; frun-zele putin numeroase, sesile, linearesau oblonge; florile mici, rozee,dispuse in capitule solitare la var-ful pedunculelor lungi, subtiri sirigide, florile marginale femele ne-fructifere, au corola neregulat-bi-labiata, cele centrale regulate, er-mafrodite si fertile ; involucrulsemiglobulos, glabru, format de unmare numar de bractee scarioase,ovale, ascutite, cele interne mailungi, intinse si radiante sunt deordinar rosii- purpurii ; fructelemici achene alungite, comprimatesi acoperite cu mici peri seti-formi. Xeranthemum cylindra-ceum Sibth et Sm. 0. planta er-bacee alb-lanoasti, tulpina ramifi-cata dela bazii, frunzele lineare,sesile ; involucrul cilindric, formatde un mare numar de bracteelanos-tomentoase pe partea dor-salA obtuse, cele interne abiaradiante, sunt de ordinar rosii-pur-purii. Aceste plante creso prin lo-curi sterile, prin fanetele de pecolinele nasipoase si pietroase,adesea impreuna. Ambele speciidin fum. Compositae sunt uneoricultivate, pentru inflorescentelelor frumoase, intrebuintate pentru

dacoromanica.ro

220 ZACH. C. PANTU

confectionarea buchetelor imortele.IulieAugust.

Plevaite, Xeranthemum annuum L., siXeranthemum cylindraceum Sibth.et Sm., vezi Plevaitit.

PlevItii, Xeranthemunt annuum L. qiXeranthemum cylindraceum Sibth.et Sm., vezi Plevaita.

Plevite, Xeranthemum annuum L. siXeranthemunt cylindraceum Sibth.et Sm., vezi Plevaità.

Plise-pasarese , Ornithogalum um-bellatum L., si Ornithogalum tenui-folium Guss., vezi Baluscii.

Plisearitik, Geranium phaeum L.,vezi Palaria-cucului.

PlIseul-cocorului, Erodium cicuta-rium L'Herit., vezi Pliscul-cu-coarei.

Pliscul-cucoarel, Ciocul-berzei, Gre-ghetin, Pliscul-cocorului, Priboi[fr. Cicutaire; g. R ei c hers c h-n abel, Hirtennadel]. Ero-dium cicutariunt 'Merit. 0. midiplanta erbacee din fam. Gerania-ceae, tulpina intinsti pe pamtint,este acoperitti cu peri asprii ; frun-zele penatisecate, cu foliolele se-sile, lungarete, adrinc-penatifide,cu lobii dintati; florile rosii, rozeesau albe, dispuse in umbele mul-tiflore, corola cu 5 petale neegale,cele 5 stamine glabre,fructifere suntdilatate la haza; fructele capsuledehiscente prin 5 valve. Cresteprin locuri ntisipoase, cultivate siinculte, grildini, ampuri, pe lAngiidrumuri. AprilieSeptembrie.

Pliscul-cucoarei (Mold.), Geraniumpratense L., vezi Greghetin.

Plop, Populus alba L., vezi Plop-alb, Populus nigra L., vezi Plop-negru, Populus pyramidalis Ro-zier., vezi Plutii si Populus tre-mula L.. vezi Plop-de-munte.

Plop-alb, Plop, Plutrt. [fr. Bouillard,Peuplier-blanc; g. Silberpappel].

Populus alba L. D. mare arborecu scoarta crapata, din fam. Bali-caceae, ramurile intinse, muguriipiislosi ; frunzele, alterne, rotund-ovale, angulat-dintate sau cu 5lobi, sunt pe partea inferioarrt albe

ca ziipada (niveu -tomentoase),scurt-petiolate ; florile dioice, dis-puse In amente, ce apar inainteafrunzelor, florae mascule Cu 8 sta-mine, cu solzii dintat-ciliati si vi-los-prtrosi, solzii amentelor femelesunt crenati. Creste prin lunci sizavoiuri, pe marginea poienilor,uneori cultivat. MartieAprilie.Meld.

Plop-de-munte, Plop, Plop-tremu-rator. [fr. Tremble ; g. Zitt er-Pappel, Aspe, Espe].Populustrentuks L. D. arbore de marimemijlocie, cu scoarta netedii, alb-ver-zuie, din fam. Salicaceae, frunzeleaproape orbiculare (circulare), din-tate, la inceput miltdsos-pAroase, lauring pe ambele prtrti glabre, lung-petiolate, cu petiolul lateral-com-primat, din care cauzii frunza aces-tui arbore se mica la cea mai micaadiere a vantului ; florile dioice,cenusii, dispuse in lungi amentecilindrice apar inaintea frunzelor,solzii amentelor incisi sau penati-fizi sunt dens- si lung-ciliati pemargine, florile mascule Cu 8 sta-mina. Creste prin päduri si tufise.MartieAprilie.

Plop-negru, Plop, Plopul-adeviirat.[fr. Peuplier-Suisse, Peuplier-franc ;g. S chwarzpappel]. Populitsnigra L.-0. frumos arbore cuscoartacrlipatd, din fam. Salicaceae, frun-zele triangular-ovale, Acuminate,serate, de ordinar mai lungi decatlargi, glabre chiar din tinerete, lainceput glutinoase (lipiciose); ra-murile intinse; florile rosietice, di-oice, dispuse in lungi amente ci-lindrice, cu solzii fimbriat-ciliati siglabrii, florile mascule cu 12 sta-mine. Creste prin lunci si zdvoaie.MartieAprilie. Melif.

Lemnul alb si moale al acestuiarbore este intrebuintat In industrie,scoarta sa intrebuintata uneori lat dbacitul pieilor.

Plop-piramIdal, Populus pyramidalisRozier., vezi Plutti.

dacoromanica.ro


Plop-tremurittor, Populus tremulaL., vezi Plop-de-munte.

Plopul-adevArat, Populus nigra L.,vezi Plop-negru.

PlopLear, Aricor, Cornisor. [g.Hornktipfchen]. Ceratoce-phalus orthocerus DC. C). foartemica planta erbacee din fam. Ra-nunculaceae, lanos tomentoasa Cu

frunzele toate radicale, divizatein lobi lineari; florile mici, suntgalbine solitare si termínale, cali-ciul cu 5 sepale, corola simpla cu5 petale, prevazute pe unghicula cuCate o foveola nectarifera ; fructelecu 3 loje dintre care numai unafructifera, cu o singura stimanta,celelalte 2 goale, rostrul fructeloreste drept. Creste prin campiilenecultivate i prin locuri uscate.MartieAprilie.

Nymphaea alba L.,vezi Nuffir-alb.

Plumuni-galbend (Trans.), IV upharluteum Smith., vezi Nufar-galben.

PlunninArea, Pulmonaria ufficinalisL., vezi Cuscrisor.

Plumanariell (Trans.), Pulmonariaofficinalis L., vezi Cuscrisor.

Plumtinfirith, Pulmonaria officinalisL., vezi Cuscrisor.

Plumiera-albli, (Trans.), Nymphaeaalba L., vezi Nufar-alb.

Pluth, (Munt.), Nuphar luteum Smith.,vezi Nufar-galben si Nymphaeaalba L., vezi Nufar-alb.

Pluta, Populus alba L., vezi Plop-alb.Plut6, Plop, Plop-piramidal. [fr. Peu-

plier d'Italie ; g. Italieni s che-Papp Ponulus pyramicialisRozier. D. mare si frumos arboredin fam. Salicaceae, ramuri drepte,ce ies aproape de la baza trun-chiului, dand astfel coroanei oforma de piramida lunga si In-gusta; frunzele romboidale sautriangular-ovale, mai late de catlungi i glabre; florile cu antherepurpurii. Aceasta planta, originaradin nordul Italiei, din Crimea siHimalaya, se cultiva' adesea pen-tru impodobirea aleelor. Aprilie.Unii botanisti, considera aceasta

planta numai ca varietate de laPopulus nigra L.

Plutti-galbenl (Munt.), Nuphar lu-teum Smith., vezi Near - galben.

Plutiei (Munt. j. Ilfov). [fr. Petitnénuphar, Petit volet à franges ;g. Seekanne, Teichblume].Liinnanthemum nymphoides Link.,syn. Villarsia nymphoides Vent. 21-frumoasit planta erbacee, aquaticadin fam. Gentianaceae, frunzeleinferioare alterne, cele superioareopuse, petiolate, cordiform-orbi-culare, coriacee, verzi lucitoare,plutesc la suprafata apei ;gal bin e, marisoare i frumoase,sunt reunite in umbele axilare,caliciul cu 5 divizinni, corola ro-tata, caduca, cu 5 diviziuni ciliate,stamine 5, ovarul cu un stil scurt.conic, terminat printr'un stigmatbilobat ; fructul capsula carnoasa,cu seminte comprimate, marginat-ciliate. Creste prin apele stag-nante si lin-curgatoare. IulieAugust.

Plutitoare, Glyceria fiuitans R. Br.,vezi Rourica.

Plutnita (j. Braila), Nymphaea albaL. vezi Nufar-alb.

Scrophularia nodosa L. veziBuberic.

Poala-Maieei-Domnului, Convolvu-lus arvensis L., vezi Volburfi siSantolina Chamaecyparissus L., veziLemnul-Maicei-Doranului.

Poala-rilndunicei, Convolvulus ar-vensis L., vezi Volbura.

Poala-StIntei-Marii, Pyrethrum Par-thenium Smith. vezi Granat.

Poala Sfintei ¡Ara (Bucovina),Cha iturus .Marrubiastrum L., veziCoada-mâtei.

Poala-Sfintel-Marli. [fr. Népéta-dé-nude; g. Nacktes-Katzen-kraut]. Nepeta nuda L. 21-.

plantä erbacee, cu miros urat dinfam. Labiatae, tulpina dreaptii, ra-

aproape fara peri; frun-zele cordat-oblonge, crenat-serate,ascutite, pe ambele parti glabresi verzi sunt sesile cele inferioarescurt petiolate ; &rile albe, dis-

dacoromanica.ro

222 ZACH. C. PANTU

puse in verticile de 10-20 flori,formand impreuna un racem ter-minal; caliciul cu dintii linearicutiti egal de lungi ; fructele nu-cule tuberculat-scabre, la 'Ad pa-roase si var. violacea Koch., syn.N. pan/tonic& Jacq. cu florile des-chis-violacee, l g.t i pe buzainferioara cu puncte intens-vio -

lacee. Creste pe marginea Oda-rilor, in crtinguri si prin fanetelede prin paduri. Iunie August.Melif.

Ponmh (Mold. si Bucovina), fructelecomestibile de Vitis vinifera L.,vezi

Ponma-momitei, Empetrum nigrumL., vezi Vuietoare.

Poama-vulpel, Paris quadrifolia L.,vezi

Poame-de-plimint, Solanum tubero-sum L., vezi Cartofi.

Poehivnie, Chiperul - lupului, Lin-gura-popii, Piparus, Piperiul-lupu-lui, Popilnic (Banat si Trans.),Popivnic (Moldova). [fr. Cabaret,Oreille - d'homme, Rondelle ; g.Haselwurz]. .Asarum euro-paeum L. 4. mica planta erbaceedin fam. Aristolochiaceae, rizomultarator (repent) miroasa a piper ;tulpina foarte scurta, are la varf2 frunze opuse, lungpetiolate; frun-zele reniforme mari, coriacee, suntde un verde lucitor pe partea su-perioara si de un verde deschispe partea inferioara; intre cele 2frunze se aflii o floare maricicade o coloare brun-rosieticii, scurtpedunculata, asezatil la varful tul-pinei foarte scurte, periantul re-gulat, urceolat-campanulat, cu 3lobi egali i persistenti, stamina12 libere inserate pe un disc epigin,stilul scurt, terminat printr'un stig-mat cu 6 lobi ; fructul capsuli cu6 loje. Creste prin piduri pmedesi umbroase. AprilieMai.

Radacinile se ferb si se beau con-tra tusei si a secarei puterilor tru-pesti i pentru duren de stomac.Aceasta planta titiatá marunt se daIn ovas cailor pentru suspin, In u-

nele localitati se intrebuinteaza sicontra scrofulelor.

Podbal, Podbeal (Trai s.), Podval(Munt.). [fr. Pas-d'ane ; g. H u f -lattich]. Tussilago FarfaraL. 4. mica planta erbacee dinfam. Compositae, rizomul ciirnos,emite tulpini florifere lanos tomen-mentoase, acoperite de numeroasefrunze squamiforme, rosieticeterminate printr'un capitul de florigalbine ; involucrul format dinbractee dispuse pe unul sau 2 ran-duri, florile numeroase, cele mar-ginale ligulate, sunt femele dis-puse in mai multe randuri, celecentrale tubuloase sunt barbatestisi mai putine ; florile apar ina-intea frunzelor, cari sunt radicale,rotund- cordi forme, angulat-dintatesi alb-tomentoase pe parten infe-rioarii ; fructele achene cilindrice,costate si prevazute cu o egreta(papus) de peri pluriseriati. Cresteprin locuri argiloase calcaroase siumede, pe langa paraje, pe coastesi maluri rupte. MartieAprilie.Melif.

Rizomul i radacinele posed pro-prietalti amare si sudoforice. Frun-zele («Folia Farfaraea s. t Tussila-ginis») si capitulele acestei plantesub forma de infusiune sunt Intre-buintate contra tusei; Cu frunzeleproaspete de Podbal, sa pot facecataplasme.

Podbal-de-mante, Arnica montanaL., vezi Arnica.

Podboal (Trans.), Tussilago FarfaraL., vezi Podbal.

Podboal-de-apil (Trans.), AlismaPlantago L., vezi Limbarita.

Podbeal-do-munte (Trans.), Arniramontana, L., vezi Arnica.

Podval (Munt.), Tussilago FarfaraL., vezi Podbal.

PojarnitA (Mold.), Iarba-lui-Sf. loan,Sanitoare, Siinitoare, Sunatoare(Munt.). [fr. Millepertuis, Herbe-de-la-Saint-Jean ; g. I o ha nni s-kraut]. Hyperieum perforatumL. 2. plantd erbacee din fam.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMAS 223

Hypericaceae, tulpina dreapta, ri-gida, glabra, Cu 2 muchi mai multsau mai putin evidente, neteda siramificata; frunzele opuse, oval-ob-longe, cu punctuatiuni transparente( pelucide) ; florile galbine auriisunt numeroase si dispuse in co-rimbe la varful tulpinei si ramu-rilor, caliciul cu 5 sepale lanceo-late, ascutite si intregi, de 2 orimai lungi de cftt ovarul, corolaca 5 petale galbine, de 2 ori mailungi de ciit caliciul si prevazuteca glandule negre, stanaine nu-meroase dispuse in fascicule, stile3; fructul capsula ovalä cu 3 loje.Creste prin fan* uscate, pe co-line aride si prinIunieAugust.

Floarea acestei plante, plarnaditain rachiu este huna pentru rani sipentru diaree, iar pus& in unt-de-lemn este huna pentru arsuri i altarani.

,Polei (Trans.) Mentha Pulegium L.,vezi Busuiocu-cerbilor.

Polomida (Trans.), Cirsium arvenseScop., vezi

Pomnitl, Fragaria yesca L., veziFragi.

Pomuvel, Muschi. [fr. Bryum ar-genté; g. Silberweisses-Kno-tenmoos].Bryum argenteum L.

Muschi acrocarp din fam. Bry-aceae, mica planta erbacee,verde-alburie ; tulpina ramificatä,de 11/2-2' 2 cm. Malta ; frunzelelat-ovale, acuminate, intregi, al-burii pe partea superioarti, avandastfel aspectul de un alb-argintiu,ele sunt imbricate i alipite de tul-pina; capsulele regulate, aproapecilindrice atara: in jos (pendente),peristomul intern gälbui, cilii pe-ristomului intern prevazuti ca a-pendice, operculul conic. Crestepe ziduri, pe coperise, pe margi-nea drumurilor in locuri umbroasesi umede, formänd adesea mici tufealbicioase.

Pomu§ioari (Mold.), Ribes petraeum

Wulf., vezi Pfiltior si Ribes rubrumL., vezi Coactiza.

Popaz. [fr. Cévadille ; g. Kapuznersamen, Lausesamen].Semintele de Sabadilla officinaltsBrand., syn. Ireratrum officinaleSchlecht.sau Schoenocaulon offician aleA Gray. 21 mare planta erbaceebulboasä din fam. Liliaceae, foileinguste, lineare, ascutite, intregi,rigide, si verzi, amintind foile deGramineae; florile albe-verzui, suntpolygame (adeca flori mascule,femele i ermafrodite pe aceiasiplanta) si dispuse inteun racemspiciform, cele ermafrodite in par-tea inferioarä, cele mascule inpartea superioaaii; fructul com-pus din 3 mici capsule uscate decoloare cenusiu-rosieticii, cari con-in semintele negricioase in forma

de secerä.

&oeste semiute cunoscute In far-macie sub numirea de «Semen Sa-badillaez sunt intrebuintate in me-dicina contra vermilor intestinali, areurnatismelor, a nevralgiilor si con-tra priduchilor. Din semintele aces-tea sa extrage Veratrina, alcaloid.intrebuintat in medicina. Pop azuleste folosit de popor ca medicament,femeile il intrebuinteaza pentruconservares i cresterea parului. Po-pazul, fiind toxic, trebue utilizat cumare bagare de sama.

Popdele (j. Prahova, Bucegi), Rho-dodendron Kotschyi Simk., veziSmirdar.

Popeachi (Mold. j. Iai i Vaslui).Coprinus atramentarius Fr. .

(Bull.). [fr. Coprin à encre ; g.Echter-Tintenpilz, Echter-Tintling.]. Ciuperca comestibiläIn tinerete din fam. Agaricaceae,palaria putin carnoasa, aproapemembranoasä, la inceput oval-glo-buloasä apoi alungit campanulatä,ca marginea sinuatä si striata, decoloare alba-cenusie, apoi cenusiu-galbuie sau roscat-negricioasä, lavärf ca mici pete rosietice saubrune; lamele neegale, albe, deve-nind brun-purpurii i apoi negri-

dacoromanica.ro

221 ZACET. C. PANTU

cioase sunt libere si ventricoase,bporii elipsoizi sau sferici-eliptici;piciorul neted, alb, rigid, fistulos,striat-angulos, ingustat in parteasuperioara, inelul infernecomplect,dispare de timpuriu. Creste ingrupe pe pamdnt prin gradini, livezi,drumuri ; varatoamna. Aceastäciuperca a fost intrebuintata odini-oara pentru a fabrica cerneala nea-gra.Coprinus comatus Fr. [fr. Co-prin-chevelu, Quinal d'azé; g. S cho-pftintlin g, Schop f-T in t e np i 1 z,Walziger-Schopfpilz.]. Ciu-perca comestibila in tinerete; pä-laria putin chnoasrt, alburie apoirozee i la urmd, neagra, la ince-put cilindrica, intinsa mai tfirziusi acoperita de solzi filamentosi,alipiti; lamele succesiv albe, ro-zee si negrii, sunt libere si lineare,dizolvändu-se la urnirt bite° masaneagra cu sporii elipsoizi sau sfe-rici-eliptici, brun-inchisi; piciorulfistulos, cilindric, alb bätänd inroz, sau liliachiu, este fibrilosumflat la bug, inelul alb, subtiresi mobil. Creste in grupe sau sin-guratic, pe pamant gras i umed;varatoamna.

Popilnic (Brtnat si Trans.), Asarumeuropaeum L., vezi Pochivnic.

Poplinic-icpuresc, Foaie - de- vioarrt(Trans.), Popivnic-iepuresc, Trei-rai (Mold.). [fr. Herbe-de-la-Tri-nitè;g.Leberbliimehen;Mdrz-blitmchen]. Anemone HepaticaL., syn Hepatica triloba Chaix. sauHepatica nobilis Rchb. 4. micrt plan-ta erbacee din fam. Ranunculaceae ;frunzele radicale trilobate, la bugprofund cordate, lung-petiolate, culobii intregi, obtusi, lucitoare, co-riacee, adesea rosietice pe parteainferioard, ele persista' de ordinarsi in timpul iernei ; flori violacee,mai rar rozee sau albe, apar ina-intea frunzelor si sunt insotite deun involucru foliaceu foarte apro-piat de floare i caliciform, formatdin 3 foliole, foarte apropiate decaliciul cu 6-9 sepale petaloide,corola lipseste; fructele oblonge,

tomentoase, mici, farà codite i custilul scurt. Creste prin paduri um-broase in regiunea montand. Mar-tieAprilie.

Popivnic (Mold.), Asarum europaeumL., vezi Pochivnic.

Popivnic-iepuresc, Anemone .11epa-tica L., vezi Popilnic-iepuresc.

Popusot (Mold.), Zea Mays L., veziPapusoi.

Poranici (Trans.), Orchis fusca Jacq.,vezi Poroinic i Orchis Mork L.,vezi Untu-vacei.

Poranici (Trans.),Poroinic.[fr.Orchismale; g. Mä,nnlich es-Knab en-kr a ut].OrchisspeciosaHost., syn.Orchis mascula L. var. speciosa Koch.4. planta erbacee dinfam. Orchida-ceae, tuberculi intregi, ovali sausubglobulosi; tulpina dreaptd, dela20-50 cm. inalta; frunzeleoblongesau oblong-lanceolate , lucitoaresi uneori cu pete brune; florile deun frumos purpuriu, reunite intfunmare si frumos spic alungit, putinlax, labelul mare cu puncte rosiiinchise, crenelat, cu 3 lobi, folioleleperigonuluilung-ascutite i intinse,pintenul cilindric este orizontalegal de lung cu ovarul. Creste prinlivezi i Mnete umede in regiuneamontang si subalpinä. Mailunie.

Din tuberculele acestei plante seprepara Salep.

Porcinit, Portulaca oleracea L., veziIarba-grasa.

Porlu (Trans.), A Ilium Porrum L.,vezi Praz.

Poroambe, fructele de Prunus spi-nosa L., vezi Porumbar.

Poroinic, Bujori, Gemanariti, Po-ranici (Trans.), Poroinicti. [fr. Or-chis pourpre ; g. Purpurrotes-Knab enkraut]. Orchis fuscaJacq., syn. Orchis purpurea Huds.4. planta erbacee, tuberculoasadin fam. Orchidaceae, tuberculi in-tregi, ovali ; tulpina dreapta' sirobustd ; fruzele mari, oblonge,lucitoare si de un frumos verde ;florile mari, reunite intfun spicconic-oblong, casca rosu-brund, cu

dacoromanica.ro

PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL ROMAN 225

puncte rosii-purpurii ; labelul albsau rozeu, cu puncte catifelatepurpurii, este trilobat si atarnain jos. Creste prin pfiduri umede

umbroase. MaiIunie.Din tuberculele acestei plante se

prepara Salep.

Poroinic, Orchis Mono L., vezi Untu-vacei, Orchis papilionacea L., veziGemanarinsi Orchis speciosa Host.,vezi Poranici.

Orchis fusca Jacq., veziPoroinic.

Porombar, Prunus spinosa L., veziPorumbar.

Portocal. [fr. °ranger ; g. 0 r a n-genbaum, Pomeranzen-b a u m]. Citrus Aurantium L.t. arbore totdeauna verde din fam.Rutareap-Aurantioideae, tulpina den rime variabila, dela 1-12 m.inältime, neteda, cilindricii, uneoriramiticata dela baza, scoatta brun-verzie, lemnul compact, alb si pu-tin odorant; frunzele oval-oblonge,acuminate, cu petiolul putin aripatsi articulat, sunt intregi, coriacee

lucitoare ; florile albe, placutmirositoare, sunt dispuse in bu-chete pauciflore, la varful ramu-rilor, caliciul urceolat cu 5 lobi,corola cu 5-8 petale, 20-25 sta-mine; fructele comestibile numite :Naramze, Portocale sunt globuloase,de coloare galbina-roscan, (co-loare particulara numita : por-tocaliu, naramziu), coaja subtire,miezul dulce si suculent. Plantainteresanta i utilä, originaril dinAsia, astazi Inuit cultivata prinnrile din regiunea mediteranianii,lar pe la noi se cultiva uneorinumai prin casele oamenilor siprin florarii. MaiIulie.

Fiorile, fructele, frunzele i esentaextras& din ele, sunt intrebuintateIn medicina si in industrie.

Portocale, Naramze. [fr. Orange ;g. Orange, Pomeranze].Fructele comestibile de Citrus Au-rantium L., vezi Portocal.

Portulace, Portulaca grandiflora

Lindl.'vezi Agurijoarii.

Porumb (Munt.), Zea Mays L., vezi

Porumbar, Cotobrel (Trans.), Ma-ricine, Porombar, Porumbel, Po-rurnbrel, Scorombar, Spin (Trans.),Tarn. [fr. Epine-noire, Ebaupin-noir, Prunellier ; g. Schl eh e,Schwarzdorn]. Prunus spi-nosa L. D. arbust foarte spinosInuit ramificat din fam. Rosaceae-Prunoideae, ramurile paroase intiterete, devin mai tarziu glabresi se termini printeun spin ; mu-gurii florali uniflori sau biflori,sunt solitari, cate doi sau catetrei ; florile albe, apar odati cufrunzele ; fructele drupe globu-loase, erecte, negrii albastrii, auun gust acru si sunt cunoscutesub numirile de : Poroambe, Po-rumbe, Porumbe-negre, Pm-umbel', Sco-roambe. Creste pe margini de pa-duri, tufisuri i locuri inculte.Aprilie Mai. Melif.

Porumbe, fructele de Prunus spinosaL., vezi Porumbar.

Porumbe-negre, Prunus spinosa L.,vezi Porumbar.

Porumbei, Ceapa - cioarei, Cocosei,Porumbu-cucului (j. Mehedinti ),Zambila-rnotati. [fr. Muscari-faux-botryde ; g. Traube 1-B i s a m-hy a cint h e].Muscari botryoidesMill. 4. mica. planta erbacee, bul-boasa din fam. Liliaceae, frunzelelinear-lanceolate, canaliculate, e-recte, egal de lungi sau mai scurtedecat tulpina; florile albastre, cudintii alburii, dispuse inteun racemoblong, la inceput compact, peurmii lax, sunt aproape globulos-ovale, atarnand in jos, cele supe-rioare sterile sunt erecte. Mus-cari racemosum Mill. 4. [fr. Ail-des-chiens , Poireau-femelle ; g.Traubenhyacinthe]. sedeosebeste de specia precedentiprin : frunzele sale lineare, cana-liculate, arcuat-recurbate i moi(flaccide) si prin florile odorante,de un al bastru-inchis, cu dintii albi.

15

dacoromanica.ro

226 ZACH. C. PANTII

Ambele specii cresc pe cOmpuri,prin vii, livezi, prin criinguri si rari-suri. AprilieMai.

Porumbel, Prunus spinosa L., veziPorumbar.

Porumbele, fructele de Prunus spi-nosa L., vezi Porumbar.

Porumbrel, Prunus spinosa L., veziPorumbar.

Porumbu-eueului (j. Mehedinti.), A-run; maculatum L., vezimantului si Muscari botryoides Mill.,vezi Porumbei.

Postarnae (Mold.), Pastinaca sativaL., vezi Pastfirnac.

Postarnap (Trans.), Pastinaca sativaL., vezi Pastftrnac.

Poteapu-efiluglirului. [fr. Liondent;g. Löwenzahn].Leontodon his-pidus L. 91. planta erbacee dinfam. Compositae, radacina °Mica,trunchiata ; tulpina scapiforma,terminata printr'un singur capitul;frunzele toate radicale, oblong-lanceolate, dintate sau penatifide

impreuna Cu tulpina i cu in-volucrul acoperite cu peri scurti,desi i bi-trifurcati ; &rile gal-bine, dispuse inteun capitul, in-sotit de un involucru, format denumeroase foliole imbricate, dis-puse pe mai multe riinduri ; fruc-tele achene striate, cu un papusalb-murdar, format de 2 rtinduride peri, cei interni plumosi, ceiexterni mai scurti i numai den-ticulati. Creste prin pàuni, fan ete silocuri aride din regiunea sesurilorpang sus in regiunea alpina. IulieAugust.

Potiras, Soldanella montana Willd.si Soldanella alpina L., vezi Dege-tarut.

Potroacit (Mold.), Erythraea Ceuta-urium Pers., vezi Fierea-pamtin-tului.

Potroach (j. Gratiola offici-nalis L., vezi Veninariti.

Potroeutii (Bucovina), ErythraeaCentaurium Pers., vezi Fierea-pa-mAntului.

Praful - strigoilor, praful galben

(sporii) de Lycopodium clavatumL., vezi Pedicuta.

.Prahaltii, (Mold.), Parhai0. (Mold.),[fr. Boviste couleur de plomb ; g.Bleifarbiger-B ovist, Kugel-bo vist]. Bovista plumbea Pers.Mica duper* comestibild in fi-ner*, din fam. Lycoperdaceae, re-ceptaculul globulos, sesil avand2-3 cm. in diametru, invalisulperidiul) dublu, cel extern este

alb, dens si se distruge cu totul saunumai in parte, ramanând peridiulintern, care este papiraceu (subtiresi uscat), de cebare alba, devenindla maturitate de coloare cenusieca plumbul ; carnea alba, devinemai farziu olivacee si brun-roscata;la maturitate, sA deschide la vfixf

peridiul intern, läsand sti hogun praf brun-roscat, format dinsporii lungpedicelati ai ciupercei.Creste prin gradini, livezi si pa-suni panä sus in regiunea alpinä ;vara si toamna.

Praji, (Mold.), Allium Porrum L.,vezi Praz.

Pritsnel, Myriophyllum spicatum L. siMyriophylluin verticillatum L., veziPenita.

Praz, Ceapii-blfinda (Trans. Näseud.),Poriu (Trans.), Praji (Mold.), Pur.[fr. Poireau, Porreau ; g. PorrePore el Alium Porrum L. 4.planta erbacee, bulboasa din fam.Liliaceae, bulbii alungiti; tulpina ci-

cu frunze Onti in parteamijlocie; frunzele plane, lat-lineare,au vaginile carnoase; florile rozee,numeroase, dispuse 'jute° umbelaglobuloasa , foliolele periantuluisunt pe partea dorsala carinate

aspre(scabre), staminele sunt cevamai lungi dealt periantul. Originaradin regiunea mediteranianä, la noicultivata ca planta culinara. lunieIulie. Melif.

Prazul - iepurelui, Allium Scorodo-prasum L., vezi

Prelungoasit, Glechotna hederacea L.,vezi Silnic.

Pribol, Erodium cicutarium

dacoromanica.ro

PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORIIL ROMAN 227

vezi Pliscul-cucoarei si Geraniumphaeum L., vezi Palftria-cucului.

Prlboi. [fr. Geranium, - rhi-zome, g. Grosswurzeliger-Krani chschnabel, Storch-schnabel].Geraniummacrorrhi-zum L. 4. planta erbacee,de un verde frumos din fam. Ge-raniaceae, rizom gros ; frunzele al-terne sau opuse, palmatisecate, Cu5-7 lobi, sunt adesea patate curosu; florile cate 2, sunt de un rosuea sangele si au caliciul inchis intimpul inflorirei, aproape sferic, pe-talele ovale, intregi, lungunghicu-late, staminele mai lungi decat co-rola, sunt plecate in jos ; fructeleglabre. Creste prin stanci in regiu-nea montanä, uneori cultivata caplanta decorativa. lunie.

Priboi-caprese (Banat), GeraniumRobertianum L., vezi

Pribolnie,. Veronica Beccabunga L.,vezi Bobornic.

Primitvaritit, Galanthus nivalis L.,vezi Ghioeei.

Primulitil, Androsace Chamav'asmeHost., vezi Laptisor.

Prisnel (Mold.), Myriophyllum spi-catum L. si Myriophyllum verticil-latum L., vezi Penitä.

Pristolnic, Crucea-panei, Floarea-crucei. [fr. Abutilon d'Avicenne ;g. B allonmalve]. Abutilon A-vicennae Gaertn., syn. Sida AbutilonL. C). planta erbacee din fam.Malvaceae, tulpina papa la 11/2 m.inaltime; frunzele subrotund-cor-diforme, acuminate, crenat-dentate

tomentos-paroase ; florile gal-bine, fara calicul, caliciul cu 6 divi-ziuni, corola campanulatti, carpelelecu stigmate capitate, pedunculii flo-rilor mai scurti decat peiolii frun-zelor ; fructele capsule cam cu 15loje, sunt trunchiate, birostratehirsute, Cu numeroase semi*,sunt dehiscente la valid margineiinterne. Creste prin locuri culti-vate si inculte, prin paduri i vii.Iulie-August.

Cu fructele acestei plante se in-semneaza prescurile.

Prun, Perj (Mold.). [fr. Prunier, Pru-nier-de-Damas ; g. Zwets che].

Prunus domestica L. b. mic ar-bore din fam. Rosaceae-Prunoideae,cu tulpina pana la 7 m. malta;ramurile glabre, mai adesea faraspini ; mugurii floriferi de ordinarcu 2 flori ; florile albe-verzii, aupeduncule acoperite Cu peri moi ;fructele drupe lungarete, Wallain jos, ele sunt comestibile i cu-noscute sub numele de : Perje,Prune. Acest util arbore, originardin Asia, este mult cultivat prinpartile noastre. Aprilie. Melif.

Prin cultura s'au obtinut nume-roase varietati deosebite prin forma,

coloareasi gustul fructelor,dintre care mentionftm : Prune-albe,Prune-brumarii, Prune-popefti, Prune-rumene sau rofii, Prune-varatice, Pru-ne-vinete (Trans., Brasov). etc.

Prun-gogonet, Prunus insititia L.,vezi Golden.

Prun-shlbatic (Trans.), Prunus Pa.dus L., vezi Malin.

Prune, [fr. Prune ; g. Pflaum e,Zwetsche, Zwetschke.],fruc-tele comestibile de Prunus domes-tica L., vezi Prun.

Pucioagnit, Bifora radians M. Bieb.,vezi Iarba-puturoasa.

Puf, Lycoperdon Bovista L., veziGogoase.

Pufai (Trans.), Lycoperdon BovistaL., vezi Gogoase.

Pufulete, Lycoperdon Bovista L., veziGogoase.

Pufullte, Limbricas (Bucovina, Voi-tinel.) Sburatoare, Sburätoare-de-spa Aucovina, Partestii-de-sus.).[fr. Epilobe-hérissé; Epilobe-rose ;g. Rauhhaariger-Scho ten-weiderich]. Epitobium hir-sultan L. 4. mare si frumoasäplanta erbacee din fam. Oenothe-raceae, rizomul emite stoloni sub-terani, grosi si carnosi ; tulpinacilindricä, ramificatii, este hirsuta,acoperiti cu peri simpli, lungica peri mai scuiti glanduliferi ;frunzele oblong-lanceolate, ample-

dacoromanica.ro

xicaule qi putin decurente, cu mar-ginea mucronulat-denticulata, suntpubescente 0 ciliate; florile mari,frumoase, sunt ro0i-purpurii, custaminele erecte. Cre0e prin locu-rile m1A0inoase din piiduri 0 tu-flguri, scursuri de apil, pe MOräuri, ptiraie 0 lacuri. IunieAu-gust. Meld.

Paiwr (Mold., Slanic), Trifoliumarvense L., vezi Papana0.

Pula-ealului, Ithyphallus impudicusFr., vezi Burete-pucios.

Punga-babei (Trans.), Carlina acaulisL., vezi Turtti'.

Punga-babei, Pulicaria dysentericaL., vezi Tatiiiq.

Punga-popei (Trans.), Capsella Bursapastoris L., vezi Traista-ciobanului.

Pungulltil,Buruiana-vermelui,Iarba-ro0e, Mazarea-matii(Bucovina,Sa-dova). TaFulda, Ta§cuta-ciobanu-lui. [fr. Monnoyère, Herbe- aux -écus; g.Feld-Pf ennigkraut,Pfennigkraut]. 7'hlaspi ar-vense L. O. planta erbacee, de unverde deschis, cu un miros neplä-cut, din fam. Cruciferae, tulpinaanguloasä, dreapta §i glabra; frun-zele superioare sesile, sunt oblongegi sagitate la bazii, dintate sau cumarginea intreaga ; florile mici,albe, dispuse in racem ; fructele sili-cule comprimate lateral, aproapecirculare, emarginate, glabre, ari-pate 0 Cu stilul scurt; semintelebrun-inchise, arcuat-sgrabuntoase.Cre0e prin locuri cultivate, in-culte qi ruderale, pe lfinga drumuri.MaiSeptembrie.

Pangulita-pistorului,CapsellaBursapastoris Moench., vezi Traista-cio-banului.

PupAzii, (Munt.), Orobus vernus L.,vezi Pupezele.

Pu piigioarii, (Oltenia), Orobus vernusL., vezi Pupezele.

Pupegioure, Orobus vernus L., veziPupezele.

Pupezele, Orästica, Pipigioi, Pupa-gioara (Oltenia), Puptiza (Munt.),Pupegioare, Robia. [fr. Gess e-d u-printemps; g. Fr ii hl in gs-Plat-

terbse, Walderbse]. Orobusvernus L. 21.. planta erbacee din fain.Leguminosae-Papilionaceae, tulpinaanguloasä; frunzele paripenaticom-puse, terminate printr'un värf as-cutit, Cu 2-4 perechi de folioleovale, lungacuminate, lucitoare qiverzi ca iarba ; florile roqii pur-purii, mai apoi albastre, la urma.verzui, rar albe, sunt dispuse Inraceme de 4-6 flori. Cre0e prinpaduri umbroase mai cu samrt lamunte. AprilieMai.

Pupi (Bucovina), iforchella esculentaPers., vezi Ciuciuleti gi Morchellaconica Pers., vezi Sbarciogi.

Pur, Allium ascalonicum L., veziHasme, Allium ochroleucum W. etKit., vezi Aiu-salbatic qi AlliumPorrum L., vezi Praz.

Pur (Mold.), Aiu. [fr. Ail-arrondi ;g. Runder-Lauch]. Alliumrotundum L. 21.. planta erbacee,bulboasa din fam. Liliaceae, bulbulformat din numeroase bulbile, In-chise Inteo tunica ; tulpina ro-tunda, foliata Oda' la mijloc; frunzaplane, ingust-lineare ; florile pur-purii, dispuse in umbela' globu-loasti, capsulifera, pedunculii la-terali mult mai scurti, folioleleperiantului pe dos aspre (scabre),sunt mai lungi cleat staminele.Creste prin fan ete uscate, dealuriaride 0 pietroase, In cranguri 0pe campuri. IunieAugust.

Pur, Allium Scorodoprasum L., veziAiul §erpelui gi Verbascum phlo-moides L., vezi Lumanare.

Pureelu (Mold. j. Neamt Hangu),.Xanthium strum arium L., vezi Scti-etele-popei.

Puri (Trans., Nasäud), Allium Schoe-noprasum L., vezi Arbagic.

Puriearitg, Iarba - purecelui, Puri-cieti, Puricioask Rozovi (Buco-vina). [fr. Pulicaire ; g. Chr i s-tin chenkr aut,Flohkraut].

Pulicaria vulgaris Gaertn., syn.Inula Pulicaria L. O. mica. plantaerbacee din fam. Compositae, tulpinacenqiu-paroasa (pubescentil), co-rimbos-paniculat-ramificata ; frun-.

228 ZACH. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROPAN 229

zele oblong-lanceolate, undulate,rotunzite la baza, sunt sesile, celesuperioare aproape amplexicaule;florile galbine, dispuse in mici ca-pitule la varful ramurilor ; florilernarginale ligulate, sunt numai pu-in mai lungi cleat cele centrale.

Aceasta planta cu miros neplacutcreste prin locuri umede, inun-date, prin btilti, pe marginea ram-rilor 0 a paraielor. IulieSep-tembrie.

Purieich, PulicaHa vulgaris G-aertn.,vezi Puricarita.

Parieloash, Pulicaria vulgarisGaertn., vezi Puricarita.

Puta-cocosului (Trans., Braqov). [fr.Listera-ovale ; g. Eiblattriges-Zweiblatt, Lang-Vöglein,Rattenschwanz]. Listeraovata R. Br. 4. plant& erbace dinfam. Orchidaceae, rizom cu nume-roase fibre lungi ; tulpina dreapta,glabra in partea inferioarti, glan-dulos pubescenta in cea superioara,are 2 (rar 3) mari frunze ovale,opuse ; florile verzi-galbui, dispuse

Rabarberh (Trans.), radlicina deRheum officinale H. Baill 0 1?heumpalmatum L. var. tanguticum Hort.vezi Revent.

Rtichiparh, (Bucovina), Lycium vul-gare Dun., vezi Ctitinti-de-garduri.

Wichita, Salce, Salcie, Salcie-fra-geda (Trans.). [fr. Saule-fragile;g. Bruch-Weide, Knack-Weide]. Salix fragilis L. b.arbore din fam. Salicaceae cu ra-murile erecte, fragile in punctullor de insertiune; frunzele lance-olate, lung-acuminate, glabre, fin-dintate ; stipule semicordiforme;florile dioice, galbui-verzui, dis-puse in amente, apar odati cufrunzele; florile mascule Cu 2 sta-mine ; fructul capsula oval-lanceo-lata, glabra, pedunculata, pedun-culul de 3-5 ori mai lung decatglanda; semintele Cu cate-un smoc

R.

inteun spic terminal, lung 0 lax,labelul linear, divizat in 2 lobiaproape paraleli, obtu0 sau trun-chiati. Cregte prin pilduri um-broase qi p4uni umede. Mai-Iulie.

Putoi (j. Prahova in Bucegi). [fr.Nigritella - A- feuilles - étroites ; g.Blutbliimlein BlutröslBrandlein]. Nigritella an-gustifolia Rich., syn. Nigritella nigraRchb., Satyrium nigrwn L. 4. midiplanta erbacee, tuberculoasti dinfam. Orchidaceae, tuberculii com-primati, palmati ; tulpina dreaptii,dela 8-20 cm. In alta; frunzele nu-meroase, linear-lanceolate, erecte;florile mici, purpuriu-negricoase,rar mai deschise, cu placut mirosde vanilie, sunt dispuse intr'un fru-mos 0 scurt racem dens, la 'him-put conic, devenind apoi oval, la-belul oval-acuminat 0 trilobat,pintenul scurt, obtus qi sacciform.Cre§te prin poieni §i p4uni in re-giunea sublalpinti 0 alpina. Mai-Iulie.

de peri. Cre0e pe malurile ran-rilor qi prin locurile umede. Apri-lieMai. Melif.

Wichita, Salix purpurea L., veziRachitti-ro0e qi Salix viminalis L.,vezi Mlaje.

Ithehitit-alba (Trans.), balix alba L.,vezi Sala.

Rhehith-alba, Mlaje, Rtichitti-mlaje.[fr. Saule-drapé; g. Grau-Weide,Lavendel-Weide]. Salix in-cana Schrank. b. mic arbore dinfam. balicaceae, frunzele linear-lan-ceolate, lung-acuminate, fin-din-tate, pe partea inferioara alb-cenu-0u-pasloase ; florile dioice, galbines au verzi, dispuse in amente curb ate,aproape sesile, staminele pe juma-tate concrescute; capsule oval-lan-ceolate, glabre, au pedicele de 2ori mai lungi decal glanda, stilulalungit, cu stigmatul bifid. Creqte

dacoromanica.ro

230 ZACH. C. PANTII

prin vaile umede din munti, prinzavoiuri. AprilieMai. Melif.

Salix viminalis L.,vezi Mlaje.

RachiVi-de-ogoare, Raphanus Ra-phanistrum L., vezi Ridiche-salba-tied.

Ritellitli-mare, Salix alba L., veziSala.

Rächltii-mlaje, Salix incana Schrank.,vezi

Riichita-moale, Salix Capraea L.,vezi Iov.

Rächltii-puturoasä, Salix CapraeaL., vezi Iov.

Itächitii-roOe (Trans.), Lozie, Mlaje,Rachitil, Richita, Richitä -rosie.[fr. Osier-rouge, Verdiau ; g. Pur-p ur-Weid e]. Salix purpureaL. D. arbust din fam. Salicaceae,cu ramurile cenusii, maslinii saude un purpuriu inchis ; frunzelelanceolate, acuminate, spre värfputin mai late (acut-serate), den-ticulate, glabre si plane, verzi lu-citoare pe partea superioara, glaucepe cea inferioara ; florile dioice,purpurii sau verzui, dispuse inamente sesile, cele mascule Cu cateo singurii stamina, cu antera rosie,In amente lungi si subtiri, celefemele apar in acelas timp cufrunzele ; capsulele ovale, obtuse,sesile, sunt paslos piroase (tomen-toase). Crests pe malurile apelor,pria locuri mlastinoase si prinlunci. MartieAprilie. Melif.

Rarnurile intrebuintate pentru im-pletitul cosurilor.

RAchitan, Florile-zänelor (Banat),Lemnusci (Bucovina), Sburatoare-bärbateascii (Bucovina). [fr. Sali-caire; g. Weiderich]. Ly-thrum Salicaria L. 4. mare plantaerbacee-subfrutescentä din fam.Lythraceae, tulpina dreapta, rigidäsi ramificata ; frunzele lanceolate,la baza cordate, Bunt opuse sauverticilate ; florile rosii-purpurii,dispuse cate 6-12 in glomerulenumeroase, foil:nand impreuna unspic mare si dens la värful tul-

pinei si al ramurilor, caliciul tu-bulos, pubescent, fail bractee labaza, Cu 8-12 dinti alternativmai lungi, corola cu 4-6 petalelanceolate, stamine 12; fructul cap-surd oblonga cu 2 loje. Cresteprin locuri umede, ftinete mlasti-noase, pe MITI bälti, tufisuriumede. IulieSeptembrie. Meld.

Rae,hitan. [fr. Salicaire-effilée ; g.Rutenf örmiger-Weiderich].Lythruin virqatum L. 21- plantaerbacee- subirutescenta din fam.Lythraceae, tulpina curamuri lungi,subtiri si drepte ; frunzele lan-ceolate, ascutite, sunt rotunzitela baza ; &rile rosii-purpurii, suntdispuse in verticile, cari formeaziiimpreuna spice lungi si subtiri lavärful tulpinei si al ramurilor ;dintii caliciului egal de lungi.Cresteprin locuri umede, pe liingä so-sele si prin fänetele umede. Iunie-August. Melif.

Itlichitele (Bucovina, Dorna), Riici-tele (Mold. Dorna.). [fr. Canne-berge, Myrtille des marais ; g.Moos beere, Sumpfb eer e].

Vaccinium Oxycoccos L., syn.Oxycoccos palustris Pers. D. mic ar-bust totdeauna verde, din fam.Ericaceae-Vaccinioideae, tulpina re-pentä (taratoare), cu ramuri fili-forme, culcate si cu riclacini ad-ventive (radicante); frunzele per-sistente, ovale, ascutite si cu mar-ginea rasucitti, verzi pe partea su-perioarii i albe cenusii pe fatainferioara ; fiorile rozee, lungpe-dunculate i plecate in jos, cali-ciul cu 4 diviziuni, corola cu 4segmente oblong-lanceolate, ras-frante, stamine 8 conivente; fruc-tele comestibile, sunt boabe (bacce)rosii cu un gust acrisor. Cresteprin mlastini, impreuna cu speciide Muschi, mai cu &milt din genulSphagnum, in vaile umede si um-broase dela munte. MaiAugust.

Rächiti (Comana, j. Vlasca), Dentariabulbifera L., vezi Coltisor.

Maslin - sälbatic, Salcie-mirositoare, Salcioarii. [fr. Olivier-

dacoromanica.ro


de-Bohame ; g. O elw eid e.].Elaeagnus angustifolia L. '5. micarbore din fam. Elaeagnaceae ;ramurile brune si netede cu ramu-rele spinescente la varf; frunzelelanceolate, ascutite, intregi, aco-perite pe ambele parti cu micisolzi stelati, cari le dau un aspectargintiu ; florile mici, odorante, er-mafrodite sau poligame, galbine inliluntru, pe din afarä alburii, suntpedunculate, erecte, solitare saucate 3 la subtioara frunzelor; pe-riantul tubulos la baza, cu limbulcampanulat, cu 4-6 diviziuni, sta-mine 4-6; fructul achena acope-rifa' de limbul periantului umflat,danos, intärit in launtru si la varfumbilicat. Acest frumos arbore,originar din Europa sudica, cresteprin partile noastre numai culti-vat. MaiIunie.

Rilehitiell (Bucovina), Epilobium an-gustifolium L., vezi Rascoage.



Ittitele (Mold., Dorna), F acciniumOxycoccos L., vezi Rachitele.

Itäeorele (j. Mehedinti, Closani),Convolvulus tricolor L., vezi Zo-rele-pitice i Ipomcea purpureaLam., vezi Zorele.

Rilculet (Munt.), Carligat, Carligati(Trans.), Iarba-roie, Nodurariu,Radacina-serpilor (Trans.). [fr. Bis-torte, Serpentaire ; g. O t t er w u r-zel, Wiesen- Kniiterich,N atterwurz el]. PolygonumBistorta L. 4. planta erbacee dinfam. Polygonaceae, rizomul gros,repent si rasucit ; tulpina simpla,dreapta ; frunzele ovale, pe mar-gine undulate, sunt glauce pe par-tea inferioara; pe tiolul aripat;florile albe-rosietice, dispuse in-terna spic terminal; fructul o nu-culä. Creste prin páunile umededin munti. MaiIulie.

Rizomul acestei plante posedeproprietati astringente si vulnerare.

Petasites offlcinaliaMoench., vezi Captalan.

RildAeina-de-ghimbir, rizomul aro-matic de Zingiber officinale Rosc.,vezi Ghimbir.

Lysimachiapuctata L., vezi Iarba-de-lungoare.

RäditeinA-de-lungoare, Lysimachiapunct ata L., vezi Iarbii-de-lungoaresi Lysimarhia vulgaris L., veziGralbasoara.

Raditeintt-de-miequnea. [fr. Rhizomed'Iris de Florence ; g. Vei 1 ch en-wur z el]. Rizomul de Iris floren-tina L. 4. planta erbacee din fam.Iridaceae, rizom repent, dimos,orizontal sau putin oblic, ramifi-cat si noduros ; frunzele ensiforme,drepte, de un verde glauc, in mi-mar de 4-5, din mijlocul frun-zelor iese o tulpinä scapiforma,mai lunga decat frunzele si ter-minatii la varf cu 2-3 flori mari,albe, ea vinisoare albastrii si pl.-cut mirositoare, periantul regulat,la baza. tubulos, limbul cu 6 di-viziuni, 3 interne oboval-oblonge,erecte, 3 externe oboval-cunei-forme, rasfrante si avand pe unjamediana pana la mijlocul lor oregiune acoperitä cu peri galbini(barbulate), tubul mai lung decatovarul, stamine 3 libere, ovarul cu3 unghiuri obtuse, stilul simplu,divizat in partea superioarii in 3lame petaloide, recurbate si acope-rind staminele; fructul capsula co-riacee, trigonalti, cu numeroase

Aceasta planta, originara.din regiunea mediteranianä (Eu-ropa sudica), se cultiva uneori caplanta ornamentala, cunoscutaprin partile noastre sub numirea,de Stanjin. MaiIunie.

Rddacina-de-micfunea aRhizoma Iri-dio) intrebuintata in medicina dincauza proprietatilor sale emeticesi catartice. Din cauza mirosuluiplacut e intrebuintata si la fabri-catiunea pudrelor si a sapunurilorparfumate.

rizomul aro-

dacoromanica.ro

232 ZACIi. C. PANTU

matic de Zingiber officinale Rosc.,vezi Ghimbir.

Glycyrrhiza echi-nata L. i Glycyrrhiza glabra L.,vezi Lemn-dulce.

Cochlearia Ar-moracia L., vezi Hrean.

RAdAeina-lerpilor (Trans.), Polygo-num Bistorta L., vezi Raculet

Ritdiche, Raphanus sativus L., veziRidiche.

RAdiche-de-gradinit Raphanus sa-tivus L., vezi Ridiche.

Ridiche-sAlbatich, Rophanus Ra-phanistrum L., vezi Ridiche-sal-batica.

Raphanus sativus L., veziRidichie.

Rlidichioarl, Geum urbanum L., veziCerentel.

Ritgoz, Carex-riparia Curtis. qi Ca-rex vulpina L., vezi Rogoz.

Rtihnii (Bucovina, Cacica), Stellariagraminea L., vezi Rocotea.

Raigras, Lolium perenne L., vezi Zi-zanie.

Rajnieii. [fr. Cardamine-impatiente ;g. Spring-Schaumkraut].

Cardamine impatiens L. O.plantä erbacee din fam. Cruciferae,tulpina dreaptä',ramificata in parteasuperioaril ; frunzele alterne, pe-natisecate ca mai multe perechide foliole ; petiolul frunzelor cau-linare auriculat ; florile mici, albe,corola foarte mica, ba uneori lip-seqte chiar ca totul ; fructul o si-licua cu vdrful lung i suptire,care la maturitate atins, sit desfacecu putere. Cre0e prin paduri u-mede umbroase, pe Wig& is-voare §i torente. MaiIulie.

Rilmurele (Bucovina), Barba-caprei(Mold.), Burete-cret (Mold.), Bu-reti-de-veverita, Creasta-cocosului,MelNel (Mold.), Opintici (Mo' ld.),Togmagel (Mold.). [fr. Barbe dechèvre, Pied de coq, Ganteline,Tripette; g.B 5. rent aze, Fin ger-ling, Hahnenkamm, Hirsch-pilz, Strauchpilz.] Clavariabotrytis Pers. Ciuperca comestibiladin fa m. Clavariaceae,tulpin gro ask

carnoasii, de forma neregulata, decoloare alburie, este foarte

cu ramuri I e neegale, umflate,dense, putin sgrabuntoase (subru-goase), cu vftrfurile ro0i, denti-culate qi upr comprimate ; sporiielipsoizi, hialini. Aceasta ciupercafragila diforma qi aspectul uneiconopide, are carnea albri, sucu-lenta i ca un gust placut. Cre0epe pftmânt prin padurile de fag§i de brad ; varatoamna.

Riindunittt, Vincetoxicum officinaleMoench., vezi Iarba-fiarelor.

Ritnunchioara, Glechoma hederaceaL., vezi Silnic.

Rfinunchiu, Ranunculus sceleratus L.,vezi Boglari.

Ranzisoara (Banat), Ranunculus sce-leratus L., vezi Boglari.

Rapita. Brassica Napus L. var. old-fera DC. O. sau C). [fr. Colza; g.

lr a p s.]. Planta erbacee din fam.Cruciferae, radacina lunga qi sub-tire, tulpina glabra, mai muV saumai putin glauca ; frunzele verzi-glauce qi glabre, cele inferioarelirat-penatifide, cele superioare o-blonge, la baza cordiforme, dila-tate §i semiamplexicaule ; florilegalbine, dispuse In raceme alun-gite, florile nedeschise mai lung-peduneulate dealt cele deschise,caliciul ca sepalele intinse ; fruc-tele silique lineare. Acea sta planta,mult cultivata pentru semintelesale oleaginoase, are cloud rase1) annua Koch. [fr. Colza-de-prin-temps; g. S o mm err a p s] carese samrtna primivara, are radacinasubtire anuala i inflorWe prinIulieA.ugust. qi 2) hiemalis Doell.[fr. Colza d'hiver; g. Win t e r-r a p s.], plantil mai inalta qi mairobusta, care se samana la ince-putul verei, are radacina subtire,ierneadt 4i inflore0e In Aprilie-Mai. Melif. Aceasta rasa este multmai productiva decRt cea prece-denta. Brassica Rapa L. var.oleifera DC. O. sau O. [fr. Na-vette; g. R br ep s.]. Plantrt er-bacee din fam. Cruciferae,

dacoromanica.ro

PLANTELE ODNOSCUTE DE POPORDL RONIN 233

cina lunga si subtire, tulpina ro-busta glauca; frunzele radicaleverzi, lirat-penatifide, cele urmrt-toare verzi-glauce, lirate, cele su-perioare ovale, la baza adanc-cor-diforme i amplexicaule ; floriledeschis-galbine, dispuse in racemescurte, florile deschise mai lung-pedunculate dealt cele nedeschise,caliciul Cu sepalele la urma ori-zontal-patente ; fructele silique li-neare. Aceastii plantfi, mult cul-tivata pentru semintele sale olea-ginoase, are si ea doua rase : 1)anima Koch. [fr. Navette-d'éte; g.Sommerritbsen.], caresesa-mana primiivara, are radacina a-nualii, tulpina, fructele si semin-tele mai mici decal la celelalterase, infloreste in IulieAugust.si 2) hiemalis Martens. [fr. Navetted'hiver; g. Winterriibsen],planta cu radacina subtire, bisa-nualli; fruetele si semintele maimari, infloreste in al doilea an inAprilie.01ai. Meuf.

Oleul extras din semintele aces-tor plante se intrebuinteaa. In in-dustrie si pentru luininat.

Sinapis alba L., veziMutar.

Rapi tit-de-camp, Brassicca Rapa L.,vezi Rapita- salbatich si Sinapisarvensis L., vezi Mutar-de-camp.

Rapi- de - muOar, Brassica nigraKoch., vezi Mustar-negru si Sina-

alba L., vezi Mutar.Rapith-sAlbaticii, Napi, Napi-sälba-

tici, Rapita-de-camp. [fr. Chou-Rave; g. Rüben, Riibe, Rii-ben-Kohl, Riibs en]. BrassicaRapa L., syn. Brassica campestrisL. a planta erbacee din fam.Cruciferae, t ul pin a robustrt, glauci,ramificatä, glabrà sau mai rar pa-roasa in partea inferioara ; frun-zele radicale verzi, lirat-penatifide,cele urmatoare verzi-glauce,lirate,cele superioare ovale, adanc-cor-diforme la bazi í amplexicaule ;florile deschis-galbine, dispuse inraceme scurte, florile deschise mai

lung-pedunculate cleat cele ne-deschise, caliciul ca sepalele laurma orizontal patente ; fructelesilique lineare; radacina subtireneingrosata. Creste prin locuri cul-tivate si inculte, pe campuridrumuri. AprilieMai. Melif.

Brancuta. [fr. Cre-sson-des-marais ; g. Sump f-B r u n-n enkress e]. Nasturtium pa-lustre DO., syn. Sisymbrium palustreLeyss. Ei. i 21-. planta' erbacee,glabra din fam. Cruciferae, tul-pina erecta, ramificata in parteasuperioara ; frunzele inferioarerate, cu lobul terminal mai mare,cele superioare profund-penatipar-tite, cu lobii oblongi incis-dentati;florile mici, galbine, dispuse in ra-ceme terminale, caliciul Cu 4 se-pale verzi, corola cu 4 petale des-chis-galbine si de lungimea sepa-lelor, stamine 6, dintre care 4 mailungi si 2 mai scurte, toate glan-dulifere la baza ; fructele mici si-lique oblonge, umflate si cam delungimea pedunculelor, terminateprintr'un cioc cilindric. Creste prinlocuri umede. IunieSeptembrie.

Sinapis arvensis L.,vezi Mustar-de-camp.

littrunchlu, Ranunculus acre L., veziFloare-brosteasca si Ranunculussceleratus L., vezi Boglari.

Rilscoage, Iarba-Sftului loan, Ra-chitica (Bucovina), Sburatoare,Sburatoare-de-padure (Bucovina).[fr. Laurier-de-Saint-Antoine, 0-sier-fleuri; g. Schmalblattri-ger- Schotenweiderich,Weidenrbschen.]. Epilo-bium angustifolium L. 21-. plantäerbacee din fam. Oenotheraceae,tulpina dreapta, glabra, adesea ro-sietica, simpla sau ramificatet ;frunzele lanceolate, intregi sau u-sor-glandulos-denticulate, pe par-tea inferioara putin cenusiu-verziisi reticulat-nerviate ; florile mar,frumoase, rosii-purpurii, rar albe,dispuse în racem terminal, alungit,caliciul cu 4 diviziuni, corola cu 4petale unghiculate. obovale, stilul

dacoromanica.ro

234 ZACH. C. PANTII

si cele 8 stamine sun t plecate in jos;fructul capsula lineará, patrunghiu-lara, Cu numeroase seminte pre-vAzute Cu un smoc de peri mäta-sosi. Creste prin paduri, mai cusamä prin luminisuri in regiuneamontana. IulieA.ugust. Melif.

liaticov, (Bucovina si Mold.), Bu-reti-dulci, Opintici, Panea-padurei(j. Prahova), Pita-lui-Dumnezeu(Trans.), Rascov-de-brad (Mold.),Rascov - de-fag (Mold.), Riscov(Trans.), Riqcovi (Trans.), Roscov(Trans., Brasov), Roscovan(Trans.).[fr. Vache-rouge, Rougillon, g.Blutr,eizker, Ech ter-Reiz-k er, Fichtenreizker, Röt-ling, Wachholders ch-w a m m]. Lactarius deliciosusFr., syn. Agaricus delieiosta L. Ciu-percii, comestibila din fam. Aga-ricaceae, palaria carnoasti, la in-ceput convexti, umbilicata, deve-nind apoi plana sau chiar depri-mata la centru ca o palnie, cumarginile resfrante, viscoasii, decoloare portocalie, rosu-caramiziesau gälbue, glabri si cu zonecoucentrice, lamele himeniului, pu-tin prelungite pe stipite (subde-curente), neegale, galbine ca so-franul, devenind verzui and suntstrivite, laptele de coloare porto-caliii-rosietica sau galbin ea so-franul, este aromatic, dulce sau pu-tin acru, sporii sferoidali, echinulatisi aproape hialini ; piciorul (stipi-tele), galbin-portocaliu, adeseapatat, este plin (solid) si la urmäfistulos. Aceastä ciuperca are car-nea fragedä, galbin-rosietica, cumiros placut i cu un gust putinamar ; ea este mult cautata caplanta alimentara, mancandu-segàtità sau chiar i cruda. Crestepe pamant, in piidurile de fag side brad ; varatoamna.

Itavov-de-brad (Ma) d,), Lactariusdeliciosus Fr., vezi Rascov.

Itivov-de-fag (Mold.), Lactariusdeliciosus Fr., vezi Rascov.

Rkcovel (Mold.), Lactarius volemusFr., vezi Vineticii-cu-lapte.

Itilloovt (Mold.), Lactarius volemusFr., vezi Vineticti-cu-lapte.

Rasfug. [fr. Chondrille-effilée ; g.Kriimling, Binsenartiger-Krtimling]. Chondrilla junceaL. 21.. si 8. planta erbacee din fam.Compositae, tulpina ramificata, ra-murile lungi si aproape Para frunze;frunzele inferioare runcinate, dis-puse in rozetti, cele superioarelinear-lanceolate ; florile galbine,dispuse in mici capitule lungarete,solitare sau ate 2 sau 3 la sub-tioara frunzelor ; fructele achenecu 5 dinti. Creste prin locuri in-culte, pe langä drumuri, pe co-line petroase, locuri aride si pecamp. IulieAugust.

Ithsfug, Paris quadrifolia L., veziDalac.

Rilsufltitoarea-plimaintului, Lycoper-don Bovista L., vezi Gogoase.

florile de Rosa canina L.,vezi Macies.

Räsurd, Rasuri, Trandafir-de-camp,Trandafir- pitic, Trandafiras. [fr,Rose-de-provins ; g. Es sig-Ro s e,Zucker-Rose]. Rosa pumilaJacq., syn. R. pumila L. fil. sauR. gallica L. var. pionilla Braun.

mic arbust din fam Rosaceae,cu tulpina de 0.15-0.60 m. in-naltA, ghimpi numerosi, foarte ne-egali si caduci ; frunzele penati-compuse, cu 5-7 foliole coriacee,ovale sau rotunzii verzi, pe par-tea inferioara pubescente si de unverde deschis ; florile mari, pur-put ii, cu receptaculul i pedunculiisolitari, glandulosi-hispizi, sepalelepenatifide, la varf dilatate, acumi-minate i reflexe la maturitate ;fructul erect, piriform sau aproapeglobulos, este rosu i glaudulos-hispid. Creste pe marginea ptidu-rilor si a campurilor si prin poie-nile de prin paduri. MaiIunie.

Rasurl, Rosa pumila Jacq., vezi RA-surd*.

Ricinus communis L., vezi Ca-pup.

StInjinel. [fr. Iris-nain,Petite-Flambe ; g. Niedrige r-

dacoromanica.ro


Schwertel, Niedriger-Sch-wertlil ie.]. Iris pumila L. 21_.mica i frumoasa planta erbaceedin fam. lridacoae, rizom gros, car-nos articulat; tulpinauniflorti, foartescurtä ; frunzele ensiforme, multmai lungi cleat tulpina, sunt verziputin glauce ; florile violacee, des-chis-al bastre, rar albe sau galbinela var. lutea M. Bieb., tubul pe-riantului mai lung cleat spata(exert),laciniile periantului oblong-obovale, cele externe rasfrante, in-desuit-paroase (barbulate) la bazainterna, laciniile interne erecte side aceiasi marime cu cele externe,sunt de o coloare mai deschisa.Creste prin fanete uscate, pe co-line aride si prin locuri pietroasesi ierboase, uneori cultivatà caplanta decorativa. AprilieMai.

RAtungioara, Glechoma hederacea L.,vezi Silnic.

Rhuruseh, Vitis vinifera L., veziVita-de-vie.

Razaehie, varietate de V itis viniferaL., vezi

Reehle, Rezeda-stilbatica, Rozetti-salbatica. [fr. Réséda-sauvage; g.Gelber-Wau]. Reseda lutea L.8. si 21. planta erbacee, glabrit dinfam. Resedaceae, tulpina ramificata,anguloasit; frunzele alterne, celeiuferioare lirate, atenuate sprebazti, cele rhijlocii de 2 ori saude 3 ori penatifide, cele superi-oare tripartite ; florile mici gal-bine-verzui, neregulate, ermafro-dite, dispuse in raceme terminale,caliciul cu 6 segmente lineare, co-rola ea 6 petale neegale ; fructulcapsula ovoida, anguloasa. Crestepe coline arid e i pietroase, prin lo-curi cultivate si ruderale, pe MOdrumuri si ziduri. IunieAugust.Melif.

Rend (Trans.), Boasele-popii, Coa-iele-popii (j. Gorj. si j. Mehed.),Cucurbetea, Cucurbetica, Curcu-beticii, Fasola-cioarei (Mold.), Ghe-mele-popii, Lapadatoare, Lingu-ra-popii (Banat.), Marul-lupului(Trans.), Pasulica (Banat). [fr. Sar-

rasine; g. Osterlutz ei, Gemei-ne-Osterluzei]. AristolochiaClematitis L. 4. planta erbacee, gla-bra din fam. Aristolochiaceae, tul-pina simpla dreaptii ; frunzele o-vale sau oval-triangulare, la bOzaprofund cordiforme ; florile gal-bine, dispuse in fascicule la sub-tioara frunzelor, au o forma

periantul petaloid, tubulos,umflat la baza, iar la varf dilatatinteo prelungire; fructul o marecapsula piriforma, care atarnit injos. Creste prin tufisuri, pe margi-nea padurilor, prin vii si pe cam-puri. MaiIunie.

Aceasta planta, fearta cu apa ne-inceputit, este bunts spre a se oblojipentru branca. Banatenii vindecacu aceasta planta ranile rele, vata-mriturile si taieturile, atat la oa-meni cat si la vite.

Renoloare, Anthyllis Vulneraria L.,vezi Vatimatoare.

Revent, Rabarbura (Trans.). [fr. Rhu-barbe; g.Rhabar b er].Rizomulde : Rheum officinale H. Baill. 4.mare si frumoasil planta erbacee dinfam. Polygonaceae, rizomul gros,ramificat i aproape carnos; tul.pina pang la 3 m. inaltime, estedreaptit si groasa ; frunzele mari,la baza cordiforme, putand ajungepang la 1 m. diametru, sunt lung-petiolate si lobate, cu 5 lobi ne-egal incisi, glabre pe partea su-perioara i acoperite ca un pufalbicios pe cea inferioara ; florilemici, verzui, dispuse inteo marepanicula de spice, perigonul calici-form cu 6 diviziuni, stamine 9,stigmate 3 capitat-scuteliforme ;fructul achenit cu 3 aripi mem-branoase. Aceasta planta este o-riginara din Tibet, unde sicultiva. Rheum palmatum L.var. tanguticum Hort. 4. mareplanta erbacee, cu tulpina pang la3 m. inaltime; frunzele foarte mari,oblong-cordiforme, cu 3-5 nervureprincipale, cu 5-7 lobi putin pro-funzi, oval-oblongi sau lanceolati,

dacoromanica.ro

236 ZACH. C. PANTII

ascutiti, nedivizati sau incis-den-tati sau pen'atiflzi, usor scabre sauglabre pe fata superioara, petioluleste aproape cilindric; florile mici,verzui, stint dispuse in mari pani-cule foliate. Plantii originara dinChina vestica.

Reveniul cRadix Rhei» este un pre-tios medicament, intrebuintat ade-sea pentru a combate indigestiunile

constipatiunile, intrebuintat cusucces mai ales pentru a opri dia-reele biloase.

Reztlehie, .Ribes Grossularia L., veziAgris.

Reztlehie - sá1baticl, Ribes Grossu-laria L., vezi Agris.

Itezedit (Trans.), Reseda odorata L.,vezi Rozeta.

Rezedii-sillbatlett, Reseda lutea L.,vezi Rechie.

Salix purpurea L., vezi RA-chita-rosie.

Richitft-rosie, Salix purpuroa L.,vezi Rachita-rosie.

Ricinus communis L., veziCapuse.

Ridiche, Arape (Maced.), Aripane(Maced.), Radiche, Radiche-de-grii-dina, Radichie, i Ridichi. [fr. Ra-dis, g. G-arten-Rettich.].Ra-phanus sativus L. C). i 3. plantaerbacee din fam. Cruciferae, ra-dacina carnoasti, foarte umflatil ;tulpina dreaptii, ramificata, angu-loasa, acoperita cu peri rigizi; frun-zele inferioare lirate, aproape gla-bre, cele superioare oblong-lance-olate, aproape intregi ; florile albesau liliachii si Cu vinisoare vio-lete ; fructele silique ovale, la varfrostrate; semintele reticulat-sgra-buntoase, sunt rosietice. Originarádin Asia, multcultivata prin partilenoastre ca planta alimentara. Mai

Iunie. Prin cultura s'au obtinutvarietati dintre care mentionamvar. niyer DC. Ridiehe-neagre

mari, dirnoase, lungaretesau rotunde, ca coaja neagri,var. Radiola DC., Ridielle-de-luna,radacinile mici, carnoase, rotunde

sau lungarete, Cu coaja alba, rosie,violet& sau negricioasa.

Wit:he-de-Junk Raphanus salivaL., var. Radiola DC., vezi Ridiche.

Ridlohe-neagrif, Raphanus sativus L.,var. niger DC., vezi Ridiche.idiche-sillbatleit, Rachità- de - o-goare, Radiche-siilbatica. [fr. Ra-venelle, Pied-de-glène, Jotte; g.Hederich]. Raphanus Rapha-nistrum L., syn. Raphanistrum Lam-psalm Gaertn.O.plantä erbacee dinfam. Cruel ferae, radacina pivotanta,

subtire; tulpina acoperitaca peri rigizi ; frunzele inferioarepetiolate, lirate, cu lobul terminalmai mare si rotunzit, cele supe-rioare aproape sesile, sunt lanceo-late ; florile dispuse in racem suntgalbine sau albe si Cu vinisoareviolete, caliciul cu sepale erecte ;fructul silicua moniliformá, Cu stri-atiuni longitudinale, separandu-sela maturitate in articole monos-perm e. Aceastit buruiani suptiri-racioasa creste prin locuri culti-vate, prin semanaturi.IunieIulie.

Ridichi, Raphanus sativus L., veziRidiche.

RidichioarA, Geum urbanom L., veziCerentel.

Ri§o4, P agopyrum eseulentumMoench.,vezi

Ri§cov (Trans.), Laotarius deliciosusFr., vezi Rhscov.

Robia, Orobus vernus L., vezi Pu-pezele.

Roc& (Trans.), Drosera rotundifoliaL., vezi Roua-cerului.

Rochita-rrinduneloi, Convolvulus-ar-vensis L., vezi Volbura.

Rocolnit, Alsine verna Bartl., veziMierluta i Anagallis arvensis L.,vezi Santeutti.

Rocotel,Rocotel, Rocovina. [fr. Mouron-des-oiseaux, Morgeline; g. Mäus e-d a r m, 'Vogelmiere].Stel-lana media Vill., syn. Alsine mediaL. O. mica planta erbacee din fam.Cargophyllaceae-.Alsinoideae, tulpi-nele cilindrice, intinse pe piimant siascendente, articulate, flecare arti-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCLITE DE POPORUL R01115iN 237

col are cite un rand de peri numaipe o parte, ce alterneaza Cu ran-dul de peri al articolelor urma-toare ; frunzele opuse, ovale, in-tregi, ascutite, cele inferioare pe-tiolate ; florile mici, albe, asilaresau terminale ; corola cu 5 petalebipartite, mai scurte dealt sepa-lele, ovarul cu 3 stile ; fructul ocapsula oblonga. Creste prin lo-curi cultivate si ruderale, prin tu-flsuri, pe laugh' drumuri, gardurisi paraie. MartieOctombrie.

Semintele acestei plante sunt multautate de pastiri si mai ca seamdde gdini.

Rocotea, Rana (Bucovina, Cacica),Rocovinä, Stelutä. [fr. Stellaire-graminée ; g. G r a s- Mier e].Stella ria graminea L. 21-. micaplanta erbacee din fam. Cargophyl-lareae-.Alsinoideae, tulpina angu-Mfg, glabrO, culcatä dela bazaascendenta ; frunzele glabre,gust-lanceolate, la bazä. ciliate ;florile albe, dispuse in cime multi-flore, terminale, insotite de bracteemembranoase (scarioase), ciliatepe margine, petalele bipartite, egalde lungi sau mai lungi cleat se-palele trinerviate. Creste prin fa-nete, tufisuri i gradini. MaiIulie.

Rocotel, Holosteum umbellatum L.,vezi Cuisorita i Stellaria media

vezi Rocoinä.Rocote!, Stellaria media Vill., vezi

Rocoina.Rocovinii, Alsine yema Bartl., vezi

btellaria graminea L.,vezi Rocotea i Stellaria media

vezi Rocoinä.Rodea, Rubia tinctorum L., vezi

Roiba.Rodie, Rodii, Roida (Maced.). [fr.

Grenade; g. Granatapfel],fructele comestibile de Punica Gra-natunt L., vezi Rodiu.

Rodii, fructele comestibile de Pu-nica Granatum L., vezi Rodiu.

Rodiu, Pitlingean. [fr. Grenadier ; g.Granate, Granatbaum.]. Pu-

nica G-ranatum L. D. mic si fru-mos arbore din fam. Pun icaceae,ramurile tinere putin spinoase ;frunzelelanceolate sau oblonge,suntsimple, intregi i imprastiate; flo-rile rosii, rar albe sunt mari, se-sile si dispuse cate 2-5 in fas-cicule la varful ramurilor, caliciulcoriaceu, carnos, rosu, Cu 5-8 di-viziuni, corola Cu 5-8 petale li-bere, mototolite si caduce, staminenumeroase, ovarul infer ; fructul deforma si märimea unui mar, are lavarf resturile caliciului, pericar-piul coriaceu, semintele numeroasesunt inconjurate de un Invalis car-nos, rosietic si semitransparent,care formeaza tocmai partea co-mestibila din aceste fructe numite:Rodie, Rodii i Roidd. Acest frumosarbore, originar din regiunea me-diteraniana (sudul Europei), se cul-tiva adesea si prin partile noastreca planta ornamentala, uneori siCu flori/e invoalte. IulieSeptem-brie.

Scoarta radii cin el «Cortex Granati»este intrebuintatit in medicinA caantihelmintig.

Rodu-phmiintului, Aron (Trans.),Barba-lui-Aron, Calindar (Banat),Cocosoaicii, Marcet (Trans), Pi-ciorul-vitelului, Porumbu-cucului(Mehed.), Timp (Banat), Ungu-reancii. [fr. Gouet, Pied-de-veau ;g. Aren, Aronsstab, Arons-wurz, Zehrwurz]. Arum ma-culation L. 4. plant& erbacee, ve-ninoasti din fam. Araceae, rizomtub erculos, alb, foarte avut in fecula;frunzele radicale, lung-petiolate,

hastate'sagitate, cu lobii bazilari

apropiati, sunt lucitoare, verzi siuneori cu pete brune; din mijloculfrunzelor iese o tulpiné scapiforma,terminata printr'un spadice drept,inconjurat de o spata de coloareverde-galbue; florile monoice, celefeme/e grupate la baza spadicelui,deasupra lor se allá florile masculesi cele rudimentare; spadiceleforma de maciucti, este mai scurt

dacoromanica.ro

238 ZACH. C. PANTII

cleat spata, si de o coloare pur-puriu-violacee. Creste prin päduriumbroase i umede dela campiesi din munti. AprileMai. Arumorientale M. Bieb. 4., care se asea-mani foarte mult cu preoedentul,se ileosebeste cu toate acestea, prinfrunzele brunii,ovale, mor-sogitate,partea femelä cilindrica a spadi-celui, cam de 2 cyri mai lunglidecat partea mascula. Creste prinpaduri si dumbrave. AprilieMai.

Rogoj, Carex riparia Curtis. si Carexvulpina L., vezi Rogoz.

Rogoji, Carex hirta L., vezi Pir-rosu.Rogoz, Carex hirta L., vezi Pir-rosu,

Scirpus Holoschoenus L., vezi Ci-pirig i Scirpus lacustris L., veziPipirig.

Rogoz, Rägoz, Rogoj. Carex ri-paria Curtis. 4. [fr. Carex-des-rives ; g. U f ex - S egg e]. Mareplanta ierboasä din fam. Cypera-ceae, tulpina dreapta, in troj muchiascutite ; frunzele glaucescente,lineare-late si plane ; florile mo-noice ; spicele mascule 2-5 o-blongi ; spicele femele 2-5 suntgros-cilindrice, distantate, pedun-culate, drepte sau cele inferioareplecate in jos ; bracteele toateacuminate, sunt brun-inchise; utri-culele (invelisul fructelor) oval-conice, glabre i umflate. Cresteprin mlastini si balti, pe malullacurilor si al raurilor. Aprilie-Iunie. Carex vulpina L. 21.. [fr.Carex-des-renards; g. Fu ch s-S egg e], planti ierboasa, cu tul-pina in 3 muchi ascutite si cufetele concave ; frunzele lat-line-are ; florile mascule i femele inacelas spic, la varf spicule mas-cule si ka baza spicule ca florilefemele; spicele simple sau la baziide 2 ori compuse, sunt lungarete

verzui sau mai tarziu de coloaregalbin-roscata ca vulpea, utriculelecu evidente striatiuni longitudi-nale. Creste prin fanetele mlasti-noase, prin locuri umede, pe langaape si prin paduri. MaiIulie.

Rogoz, Paqa (j. Braila §i j. Ialo-

mita). [fr. Scirpe-maritime, Trian-glé; g. Meerstrands-Simse,Str a n d-S im s e]. Scirpus mari-timus L. 4. planta ierboasti dinfam. Cyperaceae, rizomul lung, ta-rator (repent), cu numeroase tu-bercule globuloase de marimea,alunelor, nucilor sau chiar si maimari :tulpina rigida, erecta, intrei muchi (triquetra), pana la1.20 m. inalta este khaki* foileingust-lineare marginile as-pre ; florile dispuse in spicule ovalesau oblonge, grupate si ele in glo-merule, formand un fascicul ter-minal (anthela), insotit de bracteefoliacee, neegale, intrecand ca mult,spiculele, glumele ovale, brunti,la varf mucronate bifide, cudiviziunile ascatite, dentiforme,setele perigonului 1-6, rar lipsescca totul, sunt aspre, cu asperi-tatile dirigiate in jos. (retrors-hispide), florile ermafrodite, cu 3'stamine, ovarul cu 3 stigmate,uneori numai cu 2 stigmate (var.digynus Godr.). Fructul obovaleste aproape de 3 mm. lung, plan-convex, lucitor i brun. Creste prinmlastini si fanete umede, prinsanturi Cu apa si pe malul apelorfoarte comuna, constituind ade-varate stufarii. IunieAugust.

Tuberculele rizomului acesteiplante sunt un excelent nutrimentpentru porci.

Brociu, Patachina, Rodea,Rumenele. [fr. Garance ; g. F Ur-ber-Röte, Krapp]. Rubiatinctorum L. 21-. planta erbaceedin fam. Rubiaceae, tulpina foarteaspra(scabrii)si a clitato are; frunzeledispuse cate 4 sau cate 6 in verti-cile, sunt oblong-lanceolate, pemargine cu peri aspri recurbati ;florile albe-galbui, dispuse in ra-ceme pauciflore, axilare tricho-tome ; fructele boabe (bacce) ro-sietice, cari devin mai tarziu ne-grii. Creste pe dealuri si prin vii,uneori cultivata ca planta tincto-riala. IulieAugust.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORIIL ROMA 239

Din radacinile acestei plante seextragea odinioara o materie colo-rant& ro0e.

Roida (Maced.), fructul de PunicaGranatum L., vezi Rodiu..

Roinitti (Mold.), Dracocephdlum Mol-damca L., vezi Mataciune.

RoInita, Iarba-stupului, Iarba-roilor(Bucovina), Floarea-sttipilor (Bu-covina), Malkin& (Trans.), mdta-ciat (Trans.), Mlitticiune,Minta-turceasca (Trans. Nastiud.),Moloacha Mttced.), Roiste. [fr. Me-lisse;

; g. Citronenmelisse,Melisse.]. Melissa officinalisL. 21.. planta erbacee, pubescenta,Cu miros placut, din fam. Labintae,tulpina clreaptii, ramificata ; frun-zele ovale, crenat-serrate, petio-late, cele inferioare aproape cor-diforme la baza; florile albe, dis-puse in.verticile, unilaterale, pau-ciflore la varful tulpinei si al ra-muilor. Aceasta planta, foartearomatica, creste prinflindca este mult cantata' de al-bine, se cultivi ad esea prin stuptirii.IunieAugust. Melif.

Frunzele acestei plante Folia Me-li8sae» posed proprietati stimulante,carminative, digestive, antispasmo-dice, din carp cans& sa, i intrebu-inteaza in medicina.

Roi0e, Melissa officinalis L., veziRoinita.

Roman, Anthemis Cotula L., veziRomonitti-puturoasa.

Roman (Trans.), Leucanthemum pul-ga/re Lam., vezi Aurata.

Roman (Bucovina), Matricaria ino-dora L., vezi Mositel-prost.

Romanitg, Matricaria Chamomilla L.,vezi Musetel.

Romanitti-bunh, Matricaria Chamo-mina L., vezi Musetel.

Romanitii-neadevarata, Matricariainodora L., vezi Mositel-prost.

Romanitit-nomirositoare, Matrica-rta inodora L., vezi Mositel-prost.

Romonitg, Matricaria ChamomillaL.,vezi Musetel.

Romonitl-de-camp, Romonitti-proa-std. [fr. Fausse-Camomille, Oeil-de-vache ; g. Acker u n d s-ka mi lle]. Anthemis arvensisL. (:). planta erbacee, pubescent adin fam. Compositae, tulpina soli-

ramificata si dreapta ; frun-zele Yfinos-pubescente, bipenatise-cate, Cu segmente linear-lanceo-late, intregi sau cu 2-3 dinti ;florile dispuse in capitule mari-scare, receptaculul conic, cu palee(bractee) ingust - lanceolate, sca-rioase, ascutite; florile marginalealbe sunt ligulate si fertile, celecentrale tubuloase, sunt galbine.ereste prin locuri nasipoase, cam-puri si prin fan* sterile. Mai-Augusts

Romoniti-mare, Leucanthemumgare Lam., vezi Aurata.

Romonita-proasta, Anthemis arcen-sis4A,..vezi Romonita-de-camp.

Romonitil-puturoasd, Fulica, Mara-riul-canelui, Momoritii, Mosetel-prost, Roman. [fr. Maroute, Camo-mille-puante,Camomille-des-chiens;g. Stinkende-Hundskamille].

.Anthemis Cota la L. syn. ManuaCotida DC. C). planta erbacee, cumiros nepliicut din fam. Composi-tae, tulpina dreapta, ramificata ;frunzele bipenatisecate,cu segmen-tele lineare, intregi sau cu 2-3dinti ; florile dispuse in capitul,cele marginale albe, ligulate, suntsterile, cele centrale tubuloase, fer-tile, sunt galbine. Creste prin lo-curi cultivate, campuri, darama-turi, pe lane). loeuinte, garduri sidrumuri. IunieOctombrie.

Roshei eft, Rhodiola roseaL., vezi Ruja.RoOtea, Crin-de-balta, Fanul-cami-

lei, Micsuneaua-apei, Micsunea-de-balta, Papurica. [fr.1-onc-fleuri ;g. Schwanenblume, Was-serliesch.]. Butomus umbel-latus L. 21.. planta ierboasti dinfam.Butomaceae,rizomul carnos;tkul-pins scapiforma, dreapta,iese din subtioara (axila) frunze-lor; frun ele bazilare, lung-lineare,canaliculate, in trei muchi, sunt

dacoromanica.ro

240 ZACII. C. PANTII

ascuOte si mai scurte decat tul-pina ; florile frumoase, rozee, ne-egal pedunculate, dispuse jute°umbel& terminalá la v&rful tulpi-nei, ele se desvolti succesiv, umbelaeste Insotitä de un involucru ; pe-rigonul cu 6 foliole, stamine 9, cap-sule 6 con crescute la butt. Cresteprin haiti, locuri mliistinoase, pemalul lacurilor si al rfturilor lincurgiitoare. IunieAugust.

Roscov. [fr. Caroubier ; g. Io ha n-nisbrodbaum]. CeratoniaSiliqua L. D. mic arbore flied spinidin fam. Leguminosae-Caesalpinioi-deae, frunzele persistente sunt im-paripenati-compuse, Cu 2-3 pe-rechi de foliole ovale, obtuse ; flo-rile brun-rosietice, dioice sau po-lygame, sunt dispuse in racemescurte, corola lipseste, stamine 5,toate fertile si libere ; fructelesunt legume indehiscente, coriacee,cu numeroase semi*. Acest micarbore este originar din Arabia,cultivat si subspontaneu in regiu-nea mediteraniand. Februarie--Aprilie.

Froctele dulci, comestibile ale a-cestui arbore, sunt cunoscute popo-rului nostru sub numirea de Roseore.

Roscov (Trans. Brasov.), Lactariusdeliciosus Fr., vezi Räscov.

Roscovait (Trans.), Lactarius delicio-sus Fr., vezi Räscov.

Roscove. [fr. Caroube ; g. Ioha n-nisbrot]. Fructele comesti -bile de Ceratonia Siliqua L., veziRoscov.

Anchusa officinalis L., veziMirutà.

Rolioarii, Calendula officinalis L.,vezi Filimicä.

Rosmarin , Rosmarin , Rusmalin(Trans.,Ntisäud), Rusmarin. [fr. Ro-marin;g.Rosmarin].RosinarinusofficinalisL. mic arbust odorant,totdeauna verde, din fam. Labiatae;tulpina Cu ramuri drepte ; frunzelesesile, lineare, coriacee, cu mar-ginea rasucitil, (revolutA) pe par-tea inferioarä albtomentoasit (ca-

nescente); florile albastre, rar albe,dispuse in verticile la subtioarafrunzelor, formänd fmpreunä ra-ceme fofiate la vArful ramurilor.Aceastä plant& plAcut mirositoare,originará din regiunea meditera-nianä, la noi numai cultivatii pringradini i locuinte. Martie Mai.Melif.

Ramurile florifere de RosmarincHerba Rosmariniz stint Intrebuin-tate in medicinà pentru proprietà-tile lor stomachice, stimulante siemenagoge. Rosrnarinul plamOdit inrachiu de drojdii Il beau femeilepentru vritilinriturO.

Ro§marin, Rosmarinus officinalis L.,vezi Rosmarin.

Rostogol, Echinops commutatus Ju-ratzka., vezi Tatarnicii.

Rostogol, Ariciu (131inat), Ciiplita-noasä, lIficiuca-ciobanului , Scai,Scai-rotunjor, Saiete. [fr. Echi-nops-à-têtes-rondes ; g. Kugel-distel]. Echinops sphaerocepha-lug L. 4. plant& erbacee din fam.Compositae, tulpina dreaptil, rami-ficata in partea superioarä, striatási glandulos-pubescentä; frunzelesinuat-penatifide, cu lobii triangu-lar, spinos-dinV4i, verzi si pubes-cente pe partea superioarti, cenu-siu-pftsloase pe cea inferioar&.; flo-rile alburii, cu anthere albastre,dispuse intr'un capitul globulos.Creste prin poeni, fAnete, tufisuri,pe marginea pAdurilor. IulieAugust. Melif.

Rostopascii, Calce - mare , Crucea-voinicului (Banat), Iarb&-de-negi,Iarba randunelei (Trans.), Negela-ritä, Pleosclinita (Bucovina), Ros-topaste (Trans.). [fr. Grande-éclaire,Herbe-aux-verrues, Herbe-de-rhi-rondelle; g. Se hellkraut, Schel-lwurz]. Chelidonium majus L.4. planta erbacee, din fan]. Papa-veraceae, care contine un lapte(latex) galben-portocaliu, acrufoarte veninos; tulpina dreaptii,ramificatii, cu peri lungi i rari ;frunzele moi, glauce pe partea in-

dacoromanica.ro

PLANTELE CTJNOSCUTE DE POPORIIL }MAN 241

ferioarti, sunt alterne, glabredivizate in lobi cu dintii rotun-ziti ; florile galbine, dispuse inumbele terminale ; fructul o cap-sulä linearä. Creste prin locuriumbroase, pe langa garduri, lo-cuinte, ruini, stanci iziduri vechi.AprilieSeptembrie.

Dupa crediata romfinului din Ba-nat, frunza acestei plante este bunasá se lege cut ea la taieturi i va-tamaturi. Radacina, dar nu multa,se fierbe In rachiu curat impreunaCu alte radacini de plante (Sum-phytum officinale, Plantago lanceol ata,Achillea Millefolium, cucuruz de brad,roscove, zahar etc.) si asa fierte sase bea pentru tuse grea dimineata,la amiazi si seara cate un pahar.Cu aceasta buruiana poporul vin-deal qi negeii.

Rostopa§te ( Trans.), Chelidoniummajus L., vezi Rostopasca.

Ro§ulitii, (Trans.), Calendula offici-nalis L., vezi Filimica.

Rosuris, florile de Rosa canina L.,vezi Macieg.

Rototele-alb e, Iarba-de-stränutat. [fr.Herbe-à-éternuer ; g. B e r tr a m-Garb e, Weisser-Dorant].Achillea Ptarmica L., syn. Ptarmicavulgaris DC. 4. plantti erbacee dinfam. Compositae, tulpina dreapta,

pubescenta in partea su-perioara ; frunzele rigide, glabre,linear-lanceolate, ascutite, de labaza pana la mijloc fin qi densserat-dintate, dela mijloc in susmai ada,nc i mai indepartat ser-rqt-dintate ; florile dispuse in ca-pitule, cele centrale tubuloase, albe-galbui, cele marginale ligulate, albe,in numär de 8-12 sunt de ma-rimea involucrului; fructele achenenearipate. Cre§te prin fânete gitufiquri umede, pe coaste. Iulie-Septembrie.

Rotandioarit, Glechoma hederacea L.,vezi Silnic.

Rotunglo are. [ fr. Homogyne-des-Alpes; g. Brandl attich, Alp-lattich]. Homogyne alpinaCass. 21. mica planta erbacee din

fam. Compositae, tulpina simpla,lanos-paroasa in partea superioarasub capitul; frunzele bazilare, lung-petiolate, sunt lucitoare, cordat-reniforme, crenat-dentate glabre

numai pe partea inferioarä, penervure, acoperite cu peri moi;florile roqii-purpurii, dispuse incapitule terminale, solitare la vär-ful tulpinei, florile marginale fe-mele, cele centrale ermafrodite,tubuloase. Cre0e prin padurileptiqunele umede din regiunea al-pink i subalpina. MaiIulie.

Roua-cerului (Trans.), Iarba-fiarelor,Roca (Trans.). [fr. Rosée-du-soleil,Rossolis; g. S o n ne n tau].Drosera rotundifolia L. 21- micaplanta erbacee din fam. Drosera-ceae, rizomul vertical, tulpina sca-piforma, erecta iese din mijloculfrunzelor dispuse in rozeta bazi-lara ; frunzele orbiculare, lungpe-tiolate, acoperite cu peri glandu-lo0, digestivi, ro0etici, cari se-creta o substantä viscoasa, careramane ca o picaturä lucitoare derouä värful glandulei; florile mici,albe sunt dispuse inteun racemla varful tulpinei scapiforme, ca-liciul cu 5 sepale putin concres-cute la bazä, corola ca 5 petale,cari se usuca de timpuriu (marces-cente), stamine 5, stile 3 profundbifide ; fructele capsule unilocu-lare, dehiscente la maturitate prinvalve ; semintele numeroase, fusi-forme, foarte alungite, cu tegu-mentul reticulat. Cre0e la munteprin livezi ml4tinoase i prin tur-broil. lulie August. Aceastacurioasit i interesantä planta estecarnivorä sau mai bine zis insec-tivora. Perii glandulo0 digestivi,numiti j tentacule secreta o sub-stanta viscoasä, care rimane pevärful glandulei; insectele, veninddin intämplare in contact cu ace0iperi glandulo0, rämän lipite devärful lor qi astfel prinse se micaautand sa scape ; prin aceste miq-cdri se ating insa gi de perii glan-dulo0 din vecinatate qi sunt ast-

16

dacoromanica.ro

242 zACH. C. PANTU

fel si mai bine captivate. Periiglanduliferi (tentaculele ) escitatiprin acest contact, se apleaca totipreste insecta captivata, laminafrunzei devine astfel ca o cavitate,care cuprinde insecta cu totul. Se-cretiunea glandelor devine maiabundentii, cantitatea de acid for-mic, continuta in substanta secre-tata se mareste, adaugandu-se inacelas timp un ferment peptonis ant;astfel insecta prinsa, in scurtavreme, este de tot acoperità desubstanta secretata, moare i in-cetul cu incetul este digerata,apoi parti/e din carne dizolvatesunt resorbite de celulele frunzei,impreuna Cu substanta secretatä.Dupil ce digestiunea s'a efectuat,perii glandulosi (tentaculele)revin la pozitiunea lor normala.

Roua-cerului, Glyceria aquaticaWahlbg., vezi Mana-de-ape.

Rolnick Firuti, Iarba-dulce, Pluti-toare. [fr. Herbe-de-la-manne ; g.Mannagras, Schwadend.

Glyceria Iluitans R. Br. 21..planta ierboasa, aquatica din fain.Gramineae, rizomul repent, cu sto-loni; tulpina culcata, adscendentasi radican tit (cu radacini ad ventive),putin comprimatil si adesea ino-and in partea sa inferioara ; frun-zele plane, lineare, late, flotante,In tinerete simplu-indoite, cu va-ginele comprimate i despicatenumai in partea lor superioara,ligula membranoasii, adesea nela-cerata ; spiculele de un verde des-chis, sunt linear-cilindrice, cu 7-11flori lanceolat-oblonge, formând omare panicula unilateralä, cu ra-murile orizontal intinse pe timpulimflorirei, ramurile inferioare maiadesea cate 2, spiculele alipite deramurile paniculei ; glumele si glu-melele rotunzite pe partea dorsala,glumela inferioara cu 7 nervureevidente ; fructul o cariopsa o-blonga. Creste prin mlastini, apestagnante, balti, lacuri si pe mar-ginea apelor lin-curgatoare Mai-Iulie.

Fructele dulci ale acestei planteaquatice sunt comestibile si intro-duse in comert, cunoscute in Ger-mania sub numirea de S ch w a-den sau Mannagrtitze.

Roza, Rosa centifolia L., vezi Tran-dafir-de-dulceata.

Roztt-albit, Rosa alba L., vezi Tran-dafir-alb.

Rozil-galbenii (Trans.), Rosa luteavezi Trandafir-galben.

Rozeti, Rezeda (Trans.),Roz eta-miro-sitoare, Smeuricä (Bucovina),Sme-urita (Bucovina si Trans., Rodna)[fr. Herbe-d'amour, Mignonnette,Réséda ; g. Gartenreseda].

Reseda odorata L. C). micaplanta erbacee din fam. Resedaceae,tulpina ramificata , angtfloasa ;frunzele alterne, lanceolate, intregisau tripartite ; florile galbine-ver-zii sunt mici si foarte odorante,ele sunt neregulate, ermafroditesi dispuse in raceme terminale,stamine foarte numeroase, cu an-terele rosii-caramizii; fructele cap-sule anguloase. Aceasta piantá, ori-ginara din regiunea mediteranzana(nordul Africei), se cultiva foartemult si prin partile noastre, pen-tru florile sale placut mirositoaresi mult cercetate de albine. IunieOctombrie. Melif.

Rozetit-mirositoare, Reseda aorataL., vezi Rozetii.

Rozetii-sAlbatica, Reseda lutea L.,vezi Rechie.

Rozincin, Rozincine (Trans.), Ri-bes rubrum L., vezi Coactiza.

Rozovii. (Bucovina), Pulicaria vul-garis

Gaertn.'vezi Puricariti.

Ruen (Banat Trans.), Succisa pra-tensis Moench., vezi Ruin.

Rug, Mur. [fr. Ronce-bleue , g.Kratz-Brombeere,Rahm-beere]. Rubus caesius L. D.planta sarmentoasii din fam. Ro-saceae, tulpina culcata, glauca,

ca spini slabi, neegali,cei mai multi drepti ; frunzele deordinar cu 3 foliole, rar cu 5,subtiri, grosier i incis - serate,foliola terminaba lat - cordiform-

dacoromanica.ro


ovala qi ascutita, cele laterale a-proape sesile, sunt adesea bifide ;florile albe sau rozee, dispuse inscurte umbele racernoase, pauci-flora, caliciul persistent, cu 5 di-viziuni, aproape plan ; fructul co-mestibil numit Mura, este compusdin putine i mici drupe mariqoare,albastre-brumilrii i lucitoare, di-viziunile caliciului sunt lipite defruct. Creqte prin tufipri, mara-cin4uri, drumuri, garduri rustice,pe dealuri, campuri i coaste. MaiSept embrie.

Rug, Rosa canina L., vezi Macieq.Rug-de-munte, Bubus ldaeus L.,

vezi Smeur.Rug-de-mure, .Rubus fruticosus L.,

vezi Mur.Rug-de-smeurit, Rubus Idaeus L.,

vezi Smeur,Ruginit, Cipirig, Iarba - mla0inei,

Pipirig, Speteaza, Simsa, Tipirig.[fr. Jonc-a-meche ; g. Flat te-rig e-B ins e.]. Juncus effususL. 4. plant& ierboasà din fam.Juncaceae, tulpina netedii, de unverde inchis, adesea lucitoare, cumaduva neintrerupta, in parteasuperioara uqor stria* frunzelebazilare, reduse la vagine, fara limb;florile galbine-brunii, dispuse incime, formand un corymb sau pa-niculà care pare late-Tali din causa bracteei foliacee,care insote0e inflorescenta 0 carepare ca, continua tulpina, perigo-nul Cu 6 foliole lanceolate, foarteascutite, stamine 3, stilul foartescurt, cu 3 stigmate; fructele capsuleCu 3 muchi, obovale, deprimatetrunchiate la varf. Creste prinmlatiniqi locuri umede, pe ma-lul apelor qi pe langa balti. Iunie

Ruginit, boala a cerealelor cauzatade ciuperca parasita Puccinia gra-minis Pers., vezi Rugina-graului.

Rugina-gritului, Ruginii. [fr. Rou-ille; g. Getreiderost, Gras-r o s t.]. Boalä a cerealelor, cau-zeta de ciuperca parasita Pucciniagraminis Pers. din fam. Puccinia-

ceae, care '0 formeaza sporii devarti ( Uredosporii ) i sporii deiarni ( Teleutosporii) pe toate partileverzi ale Gramineelor i cu deose-bire pe Grdu, &card, Orz 0 peovas. Aecidiosporii acestei specii deciuperci se desvolta insa pe frun-zele de Dracia (Berberis vulgarisL.). Teleutosporii, reuniti cate 2 dupice au iernat, germineaza prima-vara i formeaza basidiile, trans-versal divizate, din care ies suc-cesiv 4 basipiospori, cari purtati devant ajung pe frunzele de Dracild(Berberis vulgaris), ace0i basidiosporinu pot germina cleat pe aceastaplanta, sporul germinand di naq-tere la un filament, care strabateprin cuticula, in frunza de Dracildnade formeaza un miceliu. Din a-cest miceuu al ciupercei, se for-meaza pe fata superioara a frun-zei pienide cu pienblospori sau pie-noconidii (numiti altadata spermatii),iar pe fats inferioara a frunzei deDracild se formeaza Aecidii Cu Ae-eidiospori, (acest stadiu evolutiv alciupercei este cunoscut sub nu-mirea de Aecidium Berberidis Pers.).Aecidiosporii de coloare galben-ro-0etica, ajung pe cereale, unde a-poi germinand, formeaza un nticeliu,care produce in timpul verei ure-dospori, aded spori de vari, carise desvolta mai cu samil pe va-gina frunzelor. Uredosporii suntunicelulari, acoperiti cu mici ve-rucositati si previzuti cu 4 porigerminativi equatoriali, ei continpiditurì de grasime de coloaregalbin-ro0etica, din care cauzi a-par pe epiderma cerealelor ca ni0emici gramezi (pete) lineare Qi roqii[acest stadiu evolutiv a fost cu-noscut altadata sub numirea deUredo linearts Pers.]. Sporii de vari(uredosporii) pot germina pe cerealeqi contribue astfel i ei sa se la-teasca mai repede Bugina-grdului,aceasta detestabilii boala, care faceuneori enorme pagubi agriculturei.Cat% sfar0tul verei se formeazilsporii de iarna (teleutosporii), cari

dacoromanica.ro

244 ZACH. C. PANTII

sunt negrii i totdeauna uniti catedoi, ei sunt prevazuti cu cate unpor germinativ si au peretii foartegrosi, ca sa fie destul de aparatide rigorile iernei. Acesti teleutosporiin primavara anului viitor germi-neaza i ciclul evolutiv reincepe.Puccinia graminis prin miceliul sau,ascuns in esatura frunzelor si atulpinei diferitelor cereale, face canutritiunea plantei sä nu fie re-gulata si din cauza aceasta se pe-ricliteazä, chiar viata plantei, ni-micind in chipul acesta culturiintregi de grane; vedem deci, catde pägubitoare este Rugina-grdu-lui pentru agricultura. Pentru apreveni aceasti board se recomandasa se am& miristea unde au fostgrane atacate de Rugin i sä sestarpiasca Dracila de prin prejur.

Ruginare (Trans. Nasaud.). [fr. An-dromédie ; g. Gr änk e, W i 1 -der-Rosmarin.]. AndromedaPolifolia L. D. mic arbust din fam.Ericaceae-Arbutoideae, tulpina pangla 30 cm. inaltime ; frunzele in-gust-lanceolate, Cu marginile rasu-cite (revolute), verzi, lucitoare pefata superioari, verzi - albistrii(glauce) pe cea inferioarä, nervuramediana proeminenta, cele late-rale reticulate ; florile albe saurosietice, lungpedunculate, dispusecate 2-8 in fascicule umbeliformela varful ramurilor, caliciul cu 5diviziuni este rosietic, corola cam-panulatk ovalit sau aproape glo-buloasä are 5 dinti recurbati, sta-mina 10 Cu anterele scurte i Cufilamentele paroase; fructul o cap-sulä cu 6 loje, dehiscenta la ma-turitate prin 6 valve. Creste prinmlastini i turbarii. MaiIunie.

Rugiulitit, Calendula officinalis L.,vezi Filimica.

Rugul-jidovului, .Rubus Idaeus L.,vezi Smeur.

Ruin, Scabiosa Columbaria L. si Sca-biasa lucida Vill., vezi Muscatu-dracului.

Ruin, Floarea vaduvilor, Ruen (Ba-nat si Trans.). [fr. Baton-du-dia-

ble, Herbe - de-Saint - Joseph ; g.Teufels-Abbis]. Su ccisapratensis Moench., aya. ScabiosaSuccisa L. 4. planta erbacee dinfam. Dipsa ca ceae, rizomul vertical,foarte scurt ; tulpina acoperita cuperi rigizi, in partea superioaraCu ramuri de ordinar fárà frunze;frunzele inferioare oval-oblonge,ingustate in petiol, cele medianeoblong lanceolate; florile albastre,rar albe, dispuse in capitule glo-buloase, solitare la varful ramu-rilor, caliciul extern acoperitperi aspri, are gulerasul erbaceupatrulobat, cu lobii ovali, ascutiti,cu varful spinos, caliciul internsa termina cu 5 sete rigide. Cresteprin fanetele umede, prin padurile

tufisurile din regiunea montanä.IulieSeptembrie.

Ruji, Helianthemum alpestre Jacq.Belianthemum rupifragum A.

Kern., vezi Malaoaie.Raja, Rosicica, Rusa. [fr. Orpin-

odorant, Orpin-rose ; g. Rose n-w u r z]. Rhodiola rosea L. 4.mica planta erbacee, grasa,din fam. Crassulaceae, rizomulgros, carnos are un pläcut mirosde roze ; tulpinele aeriane, simple

drepte ies mai multe din ace-la ; frunzele dense, grase,sesile, oblong-cuneate, plane, lavarf usor dentate (serrate) ; flo-rile galbine-purpurii, sunt grupateintfun buchet terminal, compact,florile mascule au caliciul cu 4diviziuni, corola cu 4 petale si 8staminte, florile femele au cali-ciul Cu 4 diviziuni, corola cu 4petale foarte mici, ba uneori potlipsi cu totul si 4 carpele. Crestepe staneile din regiunea alpina.IunieIulie.

Rujit-de-Rusalii, Paeonia officinaidsL., vezi Bujor.

Ruja-muntilor, Rhododendron Kot-schyi Simk., vezi Smirdar.

Ruja-soarelui, Helianthemum alpes-treJacq., Belianthemum rupifraguntA. Kern., vezi Mältioaie si Helian-.

dacoromanica.ro


themum vulgare Gaertn., vezi Iarba-osului.

Rujalinh (Biinat), Althaea roseaCav., vezi Nalba-de-gradina.

Rujo, Helianthemum vulgare Gaertn.,vezi Iarba-osului qi Rosa caninaL., vezi Miicieo.

Buje, florile de Rosa canina L., vezi

Ruje-de-Rusalli, Paeonia romanicaBrandza., vezi Bujor-romitnesc.

Rujioarh, Paeonia officinalis L.,vezi Bujor qi Paeonia romanicaBrändza., vezi Bujor-românesc.

Rujulith, Calendula officinalis L.,ven

Rumeioarh, Phytolacca decandra L.,vezi Carmaz.

Rumeneall [g. Gestreckter-Gän-serich]. Potentilla procumbensSibth., syn. Tormentilla reptans L.4. mica planta erbacee din fam.Rosaceae, tulpina intima pe pli-imant, stoloniforma, &Cid la noduriadesea radacini, ramificata in par-tea superioara; frunzele petiolate,trifoliolate sau cele inferioare cinci-foliolate ; stipulele nedivizate sautu 2-3 dinti; florile galbine, maiadesea tetramere, caliciul cu 4 se-pale, corola cu 4 petale, staminenumeroase, carpele numeroase.CreSe prin piduri i locuri umede,cranguri, tufipri qi pe dealuri.IunieAugust.

Rumenele, Rubia tinctorum L., vezi

Rumenioarh, Phytolacca decandra L.,vezi Carmlz.

Ru0, Rhodiola rosea L., vezi Ruja.Ru0-de-toamnA-TAnAth, Aster A-

mellus L., vezi Stelitä.Rusit-vániitit, Aster Amellus L., vezi

Steliti.Ruseea-de-polanh (Trans., Brapv),

Colchicum autumnale L., vezidu0-de-toamnii.

Ruseuth, Adonis aestivalis L., veziCocosei-de-eiimp §i Adonis yema.lis L., vezi Ruscuta-primavaratica.

Ruseutit, Cocopl. [fr. Adonis flam-me; g. Brennedrotes-Teufel-s a ug e].Adonis flammea Jacq.

planta erbacee din fam. Ranuncu-laceae, tulpina dreaptä, ramificatä,In partea inferioarä paroasa ; frun-zele de 2-3 ori penatipartite ;florile solitare la värful ramurilorlungi, caliciul cu sepalele galbine-verzii i paroase, sunt lipite decorola formata de 3-6 petaleplane, patente, ascutite i de unro/1 deschis (coloarea focului)fructele mici, rotunzite in parteasuperioara, cu un rostru aproapedrept qi la varf negru. Cregte prinsamanaturi. IunieAugust.

Ruseutii - primilvitratled, Rus cutta,Spänt. [fr. Adonis-de-printemps ;g. Friihlings-Teufelsa u-g e]. Adonis vernalis L. 24. micaplanta erbacee din fam. Ranuncu-laceae, radlicinele fibroase, negri-ciu ase ; tulpina dreaptií, ramificata,cu ramuri uniflore ; frunzele al-terne, cele inferioare reduse lasolzi invaginanti, cele superioarede 2-3 ori penatipartite, cu lobiiintregi; florilefrumoase, sunt mari,de un galben deschis, avänd 4-5cm. in diametru ; caliciul cu se-pale pubescente, corola cu nume-roase petale oblong-lanceolate,denticulate la varf, de un galbinviu i lucitor; fructele aproapeglobulos-obovale, sgrabuntoase, a-coperite cu peri moi (pubescente),Cu un rostru in forma de carlig.Cre0e pe colinele, mai ales calca-roase, pe locuri deschise gi prinpoeni in regiunea campiilor. Apri-lieMai. Melif. Adonis Wal-ziana Simk Mera de speciaprecedenti prin florile sale maimici, petalele mai in guste, cari intrecnumai Cu putin sepalele. Cre§te inDobrogea pe câmpuri aride, ade-sea impreuna cu specia precedenti.AprilieMai.

Ruseuti-tomnatich, Coco§el-tomna-tic. [fr, Goutte-de-sang ; g. Blut s-tr öpf c h en .]. Adonis autum-nalis L. C). planta erbacee dinfam. Ranunculaceae, tulpina dreap-

sulcata, simplä sau la värframificatä ; frunzele de un verde

dacoromanica.ro

246 ZACH. C. PANTU

intens, sunt alterne si de 2-3 oripenatipartite, Cu segmentele li-neare; florile solitare la varfulramurilor, caliciul cu 5 sepalerosii-galbui, patente, glabre si ca-duce, corola cu 6 petale obovale,concav-conivente, rosii ca sangelesi patato cu negru la baza; fruc-tele nedentate se ingusteaza in-tr'un rostru drept. Creste prin sa-manaturi, pe cámpuri si locuriinculte. MaiAugust.

Rulcuta-vAratica, Adonis aestivalisL., vezi Cocosei-de-camp.

Ru5i-de-toamnI (Trans.). [fr. Reine-Marguerite ; g. Gartenaste r,Sciinkranz.]. Callistephuschi n en sis Nees., syn. Aster chinensisL. 0. planta erbacee din fam. Com-positae, tulpina hispida, cu ramurimonocefale; frunzele alterne, oval-spatulate, profund-dintate si pe-tiolate, cele caulinare sesile ; flo-rile divers colorate, sunt dispusein mari si frumoase capitule soli-tare la va,rful ramurilor ; florilemarginale pupurii, albastre saualbe, sunt ligulate si femele, celecentrale tubuloase sunt galbine.Originara din China si Japonia,mult cultivata ea planta decora-tiva, impreuna cu numeroasele salevarietati, obtinute prin cultura.MaiNovembrie.

Ru'inea-fetei, Morcov-salbatic. [fr.Carotte,g. Gem eine-M6 hre].

Daucus Carota L. E. planta er-bacee din fam. Umbelliferae, ra-dticina fusiforma, tulpina acope-ritä cu peri rigizi; frunzele 2-3ori penatipartite, cu foliole pena-tifide, cu lobi lonceolati, ascutiti;florile albe sau rozee, dispuse inumbele, floarea din mijlocul um-belei este mai totdeauna sterilasi de un rosu inchis, involucrulcu numeroase bractee penatipar-tite ; fructul lenticular este spinospe coaste. Umbela dupa infloriresi strange, presentand astfel as-pectul unui cuib de pasare. Cresteprin fi:flete, poieni, pe campuri si

pe marginea drumurilor. IunieSeptembrie.

Ru§ioarii, Paeonia officinalis L., veziBujor.

Rupnalin (Trans., Nasa,ud), Rosma-rinus officinalis L., vezi Rosmarin.

Rukimarin, Rosmarinus officinalis L.,vezi Rosmarin.

Rupia, Ruplci, Calendula offici-nalis L., vezi Filimica.

Rululia, Hieracium aurantiacum L.,vezi Rusulitä.

~dita, Rusulicii, Sangeroasii. [fr.Epervière-orangée ; g. Orange-rotes-Habi cht skr a u t]. Iii-eracium aurantiacum L. 21.. plantaerbacee din fam. Contpositae, tul-pina in partes inferioara cu pu-tine frunze, acoperitä cu peri lungisi orizontali, iar in partes supe-rioarti cu peri negri glandulosi ;frunzele de un frumos verde, suntoblong-obovale si acoperite cu perilungi; florile de un rosu-portocaliu,sunt dispuse in capitule, grupateinteo umbela racemoasii la varfultulpinei, stilele brune. Creste prinpilsunile din regiunea subalpina sialpina. Iunie Iulie.

Ruta, Ruta graveolens L., vezi Vir-nant.

RutIvor. [fr. Pigamon; g. Wi es e n-r aut 4 Thalictrunt angustifoliumJacq. 21. planta erbacee din fam.Ranunculaceae, radacina fibroasa,tulpina foarte frunzoasa, pana la 1m. de incita; frunzele ternati-com-puse, cu foliolele oblong-cuneatesau lineare, ramificatiunile petio-lului rara stipuli ; florile galbine,erecte, numeroase, dispuse in pa-nicule laxe la varful ramurilor ;fructele achene sesile. Creste prinpasuni si livezi umede. MaiIulie.

I halictrum foetidum L. 24.. plantaerbacee, cu miros urá,t, acoperitacu peri moi, alburii, simplii si cuperi glanduliferi, foliolele rotunzii,dentate, auriculele vaginelor frun-zei scurte, intregi; florile plecate,verzui, glilbui, adeseori violet-nu-antate, staminele plecate in jos.Creste prin stanci si vai muntoase.

dacoromanica.ro


IulieAugust. Thalictrum mi-nus L. 21-. planta erbacee, cu ri-zomul lung, subtire si stolonifer;tulpina erecti, stria* mai multsau mai putin glauci, ramificati,glabri sau glandulos-piroasi; frun-zele triangulare, de 3 ori sau de 4ori penate, cu foliolele orbicularesau cuneat-obovale, cu 3 dinti sautrifide, cu lobii unidentati sau tri-dentati ; florile giilbui, mid siplecate in jos, reunite in paniculepiramidale, pauciflore la virfulramurilor ; fructele mici achenesesile, longitudin al-striate, cu 8-12coaste. Creste prin livezi, pe coli-nele expuse soarelui, pe margineasiminititurilor, prin poienile dinpiduri. IunieIulie.

Ruti§or, Clocotei, Clocottii, Mitirgea.[fr. Colombine-plumeuse ; g. Wi e-s enraut e]. Thalictrum aquile-gifolium L. 21- planti erbacee dinfam. Ranunculaceae, tulpina glabri,cilindricti, putin striati ; frunzelede 2-3 ori penate, foliolele obovale,cuneiforme,ob tus-dentat-lo b ate, ra-mificatiunile petiolului insutite demid. stipuli ; florile rozee, purpuriisau albe, sunt dispuse in cimemultiflore, reunite in panicule com-pacte, caliciul cu 4 sau 5 mici

Sabink Juniperus Sabina L., veziCetenti-de-negi.

Sabiutri, Crin-vitinit, Sticerele, Si-getea, Stighioarti, Seceruie (Bitinatl,Spateazi (Banat), Spatareazi (Ba-nat). [fr. GlaYeul ; g. S i e gw u r z].Gladiolus imbricatus L. 4. plantierbacee, bulboasi din fam.lridaceae,bulbii cu (tunicile) membranele fi-broase, fibrele fine, dense sunt pa-ralele, numai in partea superi-oarti fin-reticulate; tulpina dreapti,adesea putin sucititi ; frunzele en-siforme ; florile purpurii sunt dis-puse intr'un spic terminal, unila-teral, perigonul cu 6 diviziuni, esteneregulat si aproape bilabiat ; fruc-

s.

sepale de un verde deschis sauliliachii, foarte caduce, corola lip-seste, staminele numeroase,liliachiisau purpurii, mai rar albe; fructelemici achene cu 3 muchi aripate,sunt netede, nestriate si pedicelate.Creste prin pisuni si prin piduriping in regiunea alpini. Mai-Iunie.

Rut4or-galben. [fr. Rhubarbe-des-pauvres, Rue-des-prés ; g. Gel b e-Wiesenraute]. Thalictrumflavum L. 4. planta erbacee din fam.Ranunculaceae, rizomul galbin, re-pent ; tulpina erecti, striatiti sifistuloasi ; frunzele de 2 ori saude 3 ori ternatipenate, folioleleoboval-cuneate, mai adesea trifide,ale frunzelor superioare lineare,ramificatiunile inferioare ale pe-tiolului frunzei, sunt insotite destipule ; florile galbine, erecte,dispuse in mici umbela, formindpanicule corimbiforme, compactela virful ramurilor, caliciul cumici sepale galbin-deschise, stami-nele Cu anterele frumos-galbinesunt erecte; fructele striate, sesile,aproape globuloase, rotunzite laambele extremititi. Creste prinlivezile umede. IunieAugust.

tul capsuli obovali cu trei muchirotunzite. Creste prin plicluri sifinete umede, lunci, tufisuri si pecoline nisipoase. MaiIunie.

Sabur. [fr. Aloès ; g. Al o ë, A 1 o 6 -harz . ]. Sucul solid extras dinfrunzele diferitelor specii de Aloe,considerate de unii numai ca sy-nonime sau varietäti ale urmititoa-relor 3 specii : Aloe feroz Mill.,Aloe succotrina Lam. si Aloe veraL., cari par a fi isvoarele princi-pale din care si extrage acest pro-dus farmaceutic. Aloe feroz Mill.b. arbust din fam. Lilioceae, cu tul-pina de 3-4 m. inalti si 10-15cm. in diametru ; frunzele nume-

dacoromanica.ro

248 ZACH. C. PANTII

roase, mari, oval-lanceolate, ascu-tite si concave la bazti, verzi-glauce,Cu spini pe partea dorsalti si pemargine; florile Cu periantul vio-laceu, dispuse inteun spic lung sidens la varful tulpinei scapiformesimple sau ramificate. Originar dinAfrica sudicti (Cap.). Aloe suc-cotrina Lam. D. arbust de 1-11/em. inalt, dichotomic ramificat ; frun-zele dispuse in rozeta sunt en-siforme, acuminate, sau in formade secare, cu pete albe, sinuat-dintate, Cu dintii alb-spinosi sicartilaginosi ; florile cu periantulrosietic, dispuse in racem dens.Originar din insula Socotra.Aloe vera L. 4. tulpina de 30-60cm. inaltime ; frunzele ensiforme,dense, de un verde palid I cuspini cornosi pe margine ; florile cuperiantul galbin, dispuse in racemdens la varful tulpinei scapiformesimple sau ramificate. Originar dinAfrica sudica (Cap.). Toate acestespecii cultivate in regiunea medi-teraniana si in tarile tropicalepentru extragerea Saburului, o sub-stanta solidá, uneori moale, tran-sparenta' si de coloare rosietica,alte ori opaca de o coloare rosieca ficatul, cu miros plticut si ungust foarte amar.

Saburul este intrebuintat In me-dicing, iar poporul nostru fl intre-buinteaza pentru venin.

Sacara (Mold.), Secale cereale L.,vezi Secarti.

Sacerele, Gladiolus imbricatus L.,vezi Sabiuta.

Saeflu (Trans.), Dianthus Caryophyl-lus L., vezi Garoafii.

Sadinii. [fr. Andropogon-Grillon; g.Goldbart.l. AndropogonGryllus L., syn. Chrysopogon GryllusTrin., Pollinia Gryllus Spreng. 4.frumoasa plantà ierboasti din fam.Gramineae, frunzele lineare, aco-perite cu peri lungi i albi, ligularedusti la o coroanti de peri scurti;spiculele uniflore, prevazute labazti cu un dens fascicul de peri

lucitori, panii la brun-rosietici si cam de 3 mm. lun-gime ; spicul ele violete sau gillbui,sunt dispuse lute° mare paniculacu ramurile verticilate, subtiri sifiliforme, spiculele ermafrodite, auglumela inferioara redusti aproapenumai la seta de 3 cm. lungii,ingenunchiata i rasucitti, la spi-culele mascule glumela inferioardmembranoasa, la Will lacerata ;fructul cariopsa foarte ingusta.Cre0e pe dealuri aride, fanete us-cate, prin poieni i margini depaduri, planta caracteristicafoarte abundentii prin campiilenoastre seculare (baragane, stepe),unde formeaza masa preponderantaa vegetatiunei. funiefulie.

Sadina, Andropogon lschaemum L.,vezi Barboasa.

Sinerea, lumaria officinalis L.,vezi Fumarita.

SitgeatO (Banat), Sagittaria sagittae-folia L., vezi Sageata-apei.

Sitgesta-spel, Sägeatti (Banat), SA"-geata-apelor. [fr. Fléchière, Flèche-d'eau; g. Pf eilkraut]. Sa-yittaria sagittaefolia L. 21.. plantaerbacee, aquatic& din fam. Alisma-taceae, tulpina erecta, de ordinarsimplá; frunzele bazilare, lungpe-tiolate, adanc - sagitate, cu lobiilanceolati, plutesc la suprafata a-pei, iar cele cari lit-man sub apisunt lanceolate, lineare sau spa-tulate, fail limb sagitat ; florilemonoice sunt mari, albe, la cen-tru purpurii, dispuse ate 3 inverticile, grupate inteun racemterminal, intrerupt, caliciul ea 3diviziuni, corola cu 3 foliole, sta-mine numeroase ; fructele nume-roase, dispuse pe un receptaculglobulos. Creste prin ape stag-nante sau lin curgatoare si pemarginea raurilor. IunieAugust.

Sttgesta-spelor, Sagittaria sagittae-folia L., vezi Sägeata-apei.

Sagesta lui Dumnezeu (Trans.),Orobanche caryophyllacea Smith. siOrobanche cruenta Bertol., vezi Ve-rigel.

dacoromanica.ro

PLANTELE CT:MOM:ME DE POPORIIL ROMAN 249

SAgetea, Gladiolus imbricatus L., veziSabi*.

Sageitch (Bucovina), Geranium pra-tense L., vezi Greghetin.

SAgItioari, Gladiolus imbricatus L.,vezi Sabiuta.

Sago. [fr. Sagou; g. S a g o]. Pro-duct vegetal comestibil, preparatCu fecula extras ti din maduva maimultor specii de yalmieri i Cudeosebire din Metroxylon RumphiiMart., syn. Sagus Rumphii Willd.D. [fr. Sagoutier; g. S a go p a lme],frumos arbore din fam. Pal mae,tulpina robusta, pana la 10 m. in-naltime ; frunzele mari, penate, cusegmentele linear-lanceolate, pe-tiolul §i rachisul frunzelor preva-zute Cu spini mari ; &rile poli-game, monoice, dispuse in spadiceerecte, cu ramuri fastigiate, spataspinoasa, stamine 6; fructul esteglobulos qi solzos. Metroxylonlaeve Mart , syn. Sagus laevis Rumph.D. se deosebe§te de specia prece-dent:a prin frunzele §i spatele lip-site de spini i prin segmentelefrunzelor terminate printr'un lungvarf ascutit. Ambele specii suntplante originare din insulele Sunda

Moluce, unde constituiesc pa-duri intinse.

Sago substanta alimentara care sàpune in supa.

Saladtt, Lactuca sativa L., vezi Lap-tuci.

Siilfigea, Ficaria ranunculoides Roth.,vezi Unti§or.

SII1141toare (Trans.), Ononis hircinaJacq. i Ononis spinosa L., veziOsu-iepurelui.

Salatit, Lactuca sativa L., vezi Lip-tuci §i Lactuca saliva L., var. capi--tata DC., vezi Laptuci.

Salata-etluelui, Lapsana communisL., vezi Sgrabuntici.

Salatit-erea, Lactuca sativa L. var.crispa DC., vezi Laptuci.

Salatà - de- camp, Ficaria ranuncu-loides Roth., vezi Unti§or.

Salatit-de-iarnit (Trans.), Tragopogonmajor Jacq., vezi Barba-caprei.

Salata-lepurelui, Crestatea, Whit-rea (Trans.). [fr. Prénanthès-pour-pre; g. Hasenlattichl. Pre-nanthes purpurea L. 21-. plantä er-bacee din fam. Compositae, tulpinalunga i subtire; frunzele cu bazacordiforma, amplexicaule, glabre,pe parten inferioara glauce, celeinferioare oblong-lanceolate, an-gulat-sinuate, cele superioare lan-ceolate, mai adesea intregi; florilero§ii-purpurii, dispuse in mici ca-pitule cu 3-5 flori, lung-pedun-culate, formand o panicula laxa lavarful tulpinei; fructele achene a-proape cilindrice, nerostrate, la ma-turitate cenu§ii. Cre§te prin paduriumbroase in regiunea montana qiqi subalpina. IulieAugust.

Salata-mielului, Valerianella olitoriaMoench., vezi Fetich'.

Salba-moale, Evonymus europaeus L.,vezi Voniceriu i Rhamnus cathar-tica L., vezi Verigariu.

Salbii-moale. [fr. Fusain ; g. Breit-blättriges-Pfaffenkäppchen,Sp indelbaum]. Avonymus la-ti folius Scop. 15. arbust din fam.Celastraceae, tulpina de 2-5 m.inaltii, Cu ramuri cilindrice, putincomprimate i netede ; frunzeleopuse, oblong-eliptice, marunt din-tate (serate) ; florile au caliciul Cu5 diviziuni, corola cu 5 petale ovale,verzui qi cu marginile ro§ii ; fruc-tele capsule cu 4-5 lobi, cu mu-chile aripate, de coloare ro§ie-pur-purie ; semintele de un ro§u des-chis sunt cu totul invalite de arilulportocaliu. Cre§te prin paduri inregiunea montana. MaiIunie.

Lolium perenne L., vezi Zi-zanie.

&Matte, Lolium perenne L., vezi Zi-zanie.

Salbatie, Obsigä, Zizanie. [fr. Ivraie;g. Taumellolch.]. Lolium te-n-mien/um L. a planta erbaceedin fam. Gramineae, tulpina rigida,erecti ; frunzele plane, aspre ; spi-culele cu 6-8 flori, sunt oblongesau eliptice qi reunite intriun spiclung, ingust §i lax, cu axa asprä,

dacoromanica.ro

250 ZACH. C. PANTII

mai totdeauna rigida i erectri,spiculele lateral-comprimate, dis-puse solitar in excavatiunile ra-chisului, cu partea ingustii privindspre rachis, glumele mai lungi

spiculele, glumela inferioaramai scurt sau mai lung ariatata ;fructul eliptic, adânc-costat, brun-verzui. Ore§te prin samtinaturi, pecdmpiile umede §i pe margineadrumurilor. IunieIulie.

Fructele acestei plante sunt nar-cotice veninoase, proprietate dato-rith unei ciuperci cu care sit parecl tritieste Laiium tenntkiiimit trite°simbiosit: constanta. [cnf. Aschersonund Graebner Synopsis der mitteleuropiiischen Flora. p. 7611.

Salbie, Salvia officinalis L., vezi Jale.Sala (Trans.), Rachita-albri (Trans.),

Rachita-mare, Salce, Salcie, Salcie-alburie. [fr. Saule ; g. Silb erW eid e.]. Salix alba L. 1). micarbore din fam. Salicaceae, cu ra-murile erecte, flexibile ; frunzelelanceolate, acuminate, denticulate,pe ambelepiirti §i majales pe parteainferioara mattisos §i alb-pilroase ;florile galbine-verzui sunt dispusein amente pedunculate, cu pedun-culii frunzosi, ele apar °data* cu frun-zele ; florile mascule cu 2 stamine ;fructele capsule glabre, obtuse, se-sile sau scurt pedicelate, cu pe-dicelul abia de lungimea glandei.Cre§te pe malurile raurilor, 0 inlocuri umede. AprilieMai. Melif.

Saleal-moale (Trans ), Salix GapraeaL., vezi by.

Saleam, Gleditschia triacanthos L.,vezi

Sakai'', A caciu (Trans.),Acat(Trans.),Bagrin (Banat), Dafin (Oltenia),Salchm-alb, Salcfin. [fr. Robinier-commun, Acacia ; g. Akazi e,Falsche-Akazie]. Robi-nia Pseudaeacia L. D. frumos ar-bore din fam. Leguminosae-Pa,pi-lionaceae, tulpina phnii la 25 in.inaltime, cu ramurile prevazute cuspini puternici ; frunzele impari-penaticompuse, cu 9-17 foliole

oblong-ovale, intregi i glabre ;florile albe, foarte odorante, dis-puse in raceme lung-pedunculate,care atarna in jos; fructele suntlegume glabre, comprimate §i cunumeroase seminte. Originar dinAmerica de nord, la noi mult cul-tivat §i vulgarizat. MaiIunie.Melif.

Lemnul foarte tare este resistentla umezeala.

Salain-alb, Robinia Pseudacacia L.,vezi Salchm.

Saleftm-galben, Colutea arborescensL., vezi Be0coasii.

Salciim-galben. [fr. Faux-Ebénier,Cytise-commun; g.B ohn e n b au m,Goldregen]. Laburnum vul-gare Gris., syn. Cytisus Laburnum-L. t. frumos arbust din fam. Le-guminosae-Papilionaceae, tulpina de3-6 m. inaltil ; frunzele alterne,petiolate, trifoliolate, foliolele elip-tice, pubescente pe partea infe-rioara ; florile galbine-aurii, dis-puse in lungi (raceme adpres-pii-roase, simple i multiflore, athrnaIn jos ; legumele acoperite cu perimatriso0, contin numeroase se-minte toxice. Originar din regiu-nea mediteraniana, cultivat adeseaprin parcuri ca planta decorativii.MaiIunie. Melif.

Lemnul acestui arbust este in-trebuintat In strungttrie.

Salciim-mie. [fr. In digo-b fitard, Faux-Indigo; g. Unform]. Amorphafruticosa L. D. arbust glabru sauputin Oros din fam. Leguminosae-Papilionaceae ; frunzele imparipe-naticompuse, cu 5-12 perechi defoliole eliptic-oblonge; florile in-chis-purpuriu-violacee, dispuse inlungi raceme spiciforme, cari for-meazii fascicule la vhrful ramurilor,caliciul cu 5 dinti, corola f àrà ca-renit §i fiirtt aripi, neavând cleatun stindart oval-concav, stamineleaproape libere ; fructele legumelungtirete, curbate, plane, cu 1-2

dacoromanica.ro


serainte. Originar din America denord, cultivat adesea ca plantadecorativa. IunieIulie.

Salciim-rogu. (fr. Acacia-rose ; g.Akazie.]. Robinia hispida L.D. mic arbore din fam. Legumi-nosae-Papilionaceae, tulpina 'Antila 3.25 m. inaltä, ramurile acope-rite Cu peri rigizi, de coloare ro-sietica; frunzele imparipenaticom-puse cu 11-17 foliole ovale sauoblong-ovale, rotunzite sau cordi-forme la baza ; florile rosii saurozee, mari, inodore si dispuse inraceme, cari [darn& in jos, acope-rite cu peri rigizi ; fructele le-gume glabre. Originar din Ame-rica boreala, cultivat ca planta or-namentala. MaiIunie.

Salciim-ro*u. [fr. Acacia-rose ; g.Pech-Akazie]. Robinia vis-cosa Vent., syn. Robinia glutinosaCurt. D. mic arbore din fam. Le-guminosae-Papilionaceae, cu tulpinade 5-12 m. inaltà, ramurile, pe-tiolurile si legumele acoperite cuspini scurti i cu peri rosietici,glandulos-viscosi; frunzele impa-ripenaticompuse cu 11-15 folioleeliptice; florile rozee, mari, dispuseIn raceme compacte si erecte. O-riginar din America de nord, cul-tivat ca planta ornamentald pentruflorile sale frumoase, dar putinodorante. MaiIunie. Melif.

Robinia Pseudacacia L.,vezi Salcam.

Salce, Salix alba L., vezi Salcà, Salixfragilis L., vezi Rachitti i Salixpentandra L., vezi Salcie.

Salce, Salde. [fr. Osier - brun ; g.Mandel-Weide, Mandel-blattrige-Weide.] Salixtriandra L., syn. Salix amygdalina

arbust din fam. Salicaceae,Cu ramurile lungi, subtiri si flexi-bile ; frunzele lanceolate sau o-blonge, ascutite, dintate (serrate)glabre sau la inceput matasos-pa-roase, de un verde inchis, lucitorpe partea superioara, adesea glaucape cea inferioará; florile galbine-verzui, dispuse in amente pedun-

culate, florile mascule cu 3 sta-mine; fructele capsule glabre, pe-dicelate, pedicelul de 2 ori sau de3 ori mai lung deal glanda. Crestepe malurile apelor si pe locurilemliistinoase. AprilieMai. Melif.

Sake, Sarce. [fr. Racine-de.Salsepa-reille ; g. Sassaparille, Sar-saparill ed. Radacina mai mul-tor specii de Smilax, dar mai cusama a speciilor : Smilax medicaSchlecht. et Cham. si Smilax of-ficinalis Kunth. Smilax medicaSchlecht. et Cham. D. planta sar-mentoasa din fam. Liliaceae-Smi-lacoideae, tulpina agatatoare princiircei, este glabrii, putin anguloasa

striatá, avánd la articulatii tepilate la baza i putin recurbate lavárf ; frunzele petiolate, alterne,acuminate, netede, cu nervuretranslucide, cele inferioare cor-dat - h estate, aproape trilobate,cele superioare ovale, oblonge,cordiforme la bug, petiolul gla-bru, insotit de ambele parti Cucate un camel filiform, invartit inspirala ; florile dioice, dispuse inumbele simple, axilare, la varfulunui peduncul comun ; fructul obaci rosie, neteda de marimea uneimici cirese. Originará din bIexico.

Smilax officinalis Kunth. t. curamurile aproape cilindrice, deve-nind putin patrunghiulare, cu spinirecurbati ; frunzele oblonge, u§orascutite la baza §i brusc acumi-nate la varf, membranoase, petio-late. Originara din America de sud(Orinoko).

Radacina acestor plante exotice«Radix Sarsaparillae», cunoscuta depoporul nostru sub numirea de Salce,esta inodora, cu un gust fad, la urmaputin amara si acra, intrebuintataIn medicina ca sudorífica i depu-rativa. Salcea este intrebuintata depoporpentru a vindeca diferite boalelumesti, sangele stricat, reumatis-mul etc.

Salce-moale, Salix caprea L., veziby.

dacoromanica.ro

252 ZACH. C. PANTII

Salce-moartli, (Trans.), Salix babylo-nica L., vezi Salcie-pletoasa.

Salee-pletoasil, Salix babylonica L.,vezi Salcie-pletoasa.

Salde, Salix alba L., vezi Said,Salix fragilis L., vezi Wichita siSalix triandra L., vezi Salce.

Salde, Salce. [fr. Saule-Laurier ; g.Lorbeer-Weide, Fiinfman-n ig e -W e i d 4 Salix pentandraL. D. mic arbore din fam. Salica-ceae, tulpina cu scoarta brun-in-chisa, poste ajunge panA la 12m.fnaltime ; frunzele oval - eliptice,acuminate, fin si dens serate, detot glabre, sunt odorante, viscoasesi lucitoare; petiolul frunzelor cunumeroase glandule pe partea su-perioara; florile galbine-verzui suntdispuse in amente scurt-peduncu-late, florile mascule cu 5-10 sta-mine ; fructul capsula oval - lan-ceolatil, glabri, scurt-pedunculatä,pedunculul de 2 ori mai lung de-cat glanda. Creqte pe malurile rau-rilor, qi prin locuri umede. Mai-Iunie.

Saleie-alburie, Salix alba L., veziSala.

Saleietrageda (Trans.), Salix fra-gills L., vezi Rachita.

Salcie-j alnleli, Salix babylonica L.,vezi Salcie-pletoasa.

Salcie-mirositoare, Elaeagnus an-yustifolia L., vezi Rächitici.

Saleie-planglitoare, Salix babylonicaL., vezi Salcie-pletoasi.

Saleie-pletoasA,Salee-moartii(Trans),Salce-pletoasa, Salcie-jalnica, Sal-cie-plangatoare. [fr. Saule-pleureur.g.Napoleons-Weide, Trauer-W ei d e]. Salix babylonica L. h.arbore din fam. Salicaceae, ca ra-murile foarte lungi, flexibile si pie-cate in jos ; frunzele linear-lan-ceolate,lung-acuminate,fin-dintate,glabre si pe partea inferioara deun verde cenusiu, stipulele falci-form-lanceolate, acuminate si re-curbate ; florile galbine sau verzi,dispuse in amente, cari apar odataCu frunzele, sunt pedunculate, cupedunculii frunzo0; florile mas-

cule cu 2 stamine; fructele capsuleglabre, oval-conice si sesile. Origi-nara din Orient, mult cultivata prinparcuri 0 cimitire. Aprilie. Melif.

Slileloarli, Elaeagnus angustifolia L.,vezi Rachitica.

Salep. [fr. Salep; g. S al e p]. Tu-berculele uscate ale diferitelor spe-cii de Orchis precum : O. fuscaJacq., O. maculata L., O. Mono L.,O. speciosa Host., O. ustulata L.,etc. Salepui este o substanta nu-tritiva, avuti in feculti, foarte usorde digerat, care preparat Cu laptesau cu bulion de carne, constitueo mancare foarte bunã si potri-vita pentru convalescenti.

Sillies, Apium graveolens L., veziTelini.

Salnicii (Trans.), Glechoma hederaceaL., vezi Silnic.

*alotii, .Allium ascalonicum L., veziHasme.

Shirk, Salvia officinalis L., vezi Jale.Sillvie, Salvia officinalis L., vezi Jale

qi Salvia verticillata L., vezi Ure-chea-porcului.

$alvie-albli, Nalbli. Lavat era thu-ringiaca L. 21- planta erbacee dinfam. Malvaceae, tulpina dreapta,impreuna cu frunzele, caliciul, pe-tiolii si pedunculii stelat-tomen-toasa ; frunzele inferioare angu-lat-lobate, cele superioare trilo-bate, cu lobul median mai lung ;florile rozee, corola cu petale bi-lobate, caliciul cu 5 diviziuni, ca-licul monofil trifid; pedunculii so-litari, erecti, uniflori, rar cu 2-3flori mai lungi decatpetiolul frunzei;fructele reniforme, numeroase, dis-puse inteun cerc au ate o singurasamanta, separandu-se isolat fie-care. Creste prin fanete, poieni,tufiluri, pe marginea pa.durilor,campurilor si prin saminaturi. Iu-nieAugust. Melif.

Salvie-de-cimpur1, Jale (Trans.,Bra-soy), Jale-de - camp. [fr. Sauge-des -prés; g. Wiesen-Sal-b e i . ] . Salvia pratensis L. 21-planta erbacee, cu miros tare, dinfam. Labiatae, tulpina cu putine

dacoromanica.ro

PLANTELE CONOSCUTE DE POPORUL ROMIN 253

frunze, este impreuna Cu bracteelecu florile viscos-pdroasi ; frun-

zele ovale, dublu crenate, intregisau trilobate, reticulat-sgrabun-toase §i acoperite cu peri moi pepartea inferioarä, cele inferioarecordiforme §i petiolate ; florilealbastre, ro0i sau albe, sunt dis-pus& ate 6 in verticile, formandspice intrerupte la varful tulpi-nei ; bracteele, cari insotesc flo-rile, sunt erbacee 0 mai scurtecleat caliciul cu dintii ascutiti.Corola de 3 ori mai lungä decalcaliciul. Cre0e pe coline aride,Mete §i p4uni uscate, prinpoi eni qi tufiqe. Mai August.Melif.

Shlvie-de-gradinii, Salvia officinalisL., vezi Jale.

Siimichl0i. (Trans.), Coronilla variaL., vezi Coronigte.

Silm1tchi0e, Coronilla varia L., veziCoroni0e.

Stanbovin, Celtis australis L., veziSambovinä.

Sambovinit (j. Mehed.), Sambovin(j. Mehed.). [fr. Micocoulier ; g.Dirgelbaum]. Celtis australisL. D. mic arbore din fam. Ulma-ceae, tulpina dela 5-10 m. inaltà,frunzele alterne, oblong-lanceolate,acuminate, acut-serate, pe fata su-perioaril, (scabre) aspre, pe cea in-ferioarä moale i scurt paroase, labaza neegale (asimetrice), cu ner-vurele proeminente pe partea in-ferioari; florile verzui sunt er-mafrodite sau polygame, solitarela subtioara frunzelor, periantulcu 5 foliole egale, concave, sta-mine 5; ovar unilocular, cu 2 stig-mate pubescent-glanduloase ; fruc-tul drupá neagrä, lung-pedunculatä,putin cdrnoasä, cuprinzand un sam-bure cu o samanti. Cre0e pe stanciabrupte pe la Varciorova §i inDobrogea , uneori cultivat prinparcuri ca plantä ornamentalä. A-prilieMai.

SamcI (Bucovina, Parte0ii-de-sus),Eryngium planum L., vezi Scai-vanat.

Smcuf (Bucovina,Pfirte0ii-de-sus),Galium Schultesii Vest., vezi Cu-

Stuneutil. (Bucovina, Putna), Sisym-brium officinale Scop., vezi Brfin-eutii.

Sttmziene, Gallium Afollugo L., veziSAnziene-albe 0 Gallium verum L.,vezi DrligaicA.

Stimziene-galblne (Brtnat), Galiumverum L., vezi

Stinge-de-noult-frati. [fr. Sangdra-gon, g. D r a chenblut]. Productvegetal resinos, recoltat de pe frue-tele de Calamus Draco Willd. D.

plantä agättitoare (urcatoare) dinfam. Palmae, tulpina lungä qi su b-tire, galbinii mai mult sau mai putininchisä, cu tepi drepte ; frunzele,petiolate, aripate, cu foliole alterne,lineare, ascutite, pedunculii cu tepiascutite; florileunisexuale, dispuse,in spadice axi/are, lungi, subtiriramificate, inf4urate de o spatäcoriacee, bivalvä ; periantul cu 6diviziuni alterne, pe 2 randuri ;forte mascule cu 6 stamine, celefemele au ovarul cu 3 loje unio-vulate, care devine lamaturitate unfruct de märimea alunei ; fructeleovoide cu varfurile obtuse, aco-perite de un pericarp solzos. Ori-ginar din insula Borneo gi Suma-tra 0 din insulele Sonde.

Sfingele-de-noud-frafi este o subs-tanta resinoasa, solida, uscata, fria-bila, opaca sau putin transparenta,de o coloare rosie, far& miros, far&gust, solubila in alcool i in oleurilegrase si volatile, este inflamabila siarde, ritspandind un miros balsamicplacut. Acest product resinos se aft&In partea externa carnoasa a fruc-tului si se obtine in chipul urma-tor : iructele sa scuturii tare in-tr'un sac de panza groat* resinase desface de pe suprafata fructuluisi trece prin panza, apoi sa topetela o temperatura putin ridicata sisa formeaza mici mase ovoide, ro-tunde sau cilindrice. Aceasta resin&a fost odinioara intrebuintata inmedicina' ca adstringent. Sdngele-

dacoromanica.ro

251 ZACH. C. PANTU

de-noild-frafi plamàdit in rachiu dedrojdii, il beau femeile pentru Ta-tamatura.

Sfiligele-voinicului,Indrisaia(Mold.),Indrisaim, Indrisain , Indrusaim.[fr. Pois-de-senteur, Pois-a-fleurs ;g. Wohlriechende-Platterbse,Spanische-Wicke]. Lathyrusodoratus L. C). planta erbacee, a-gtitatoare din fam. Leguminosae-Papilionaceae. tulpina aripatii; frun-zele penaticompuse, cu 1 perechede foliole plane si oval-oblonge,terminate printr'un carcel rami-ficat; stipule oval-lanceolate, semi-sagitate ; florile mari, rosii, violetesau albe, sunt foarte odorante sidispuse cate 2 san 3 la varfulpedunculelor mai lungi deal frun-zele ; fructele legume paroase. 0-riginara din Ostindia, cultivatiiprin parcuri si gradini pentru flo-rile sale frumoase si pläcut mirosi-toare. IunieSeptembrie.

Slinger, Sangerel, (Trans.). [fr. Bois-punais, Bois-sanguin, Cornouiller-femelle; g. Hartriegel.].Cornus san guinea L. D. arbust dinfam. Cornaceae, ramurile drepte,sunt toamna i iarna rosii ca san-gele ; frunzele opuse, sunt ovale,acuminate, pe ambele ptirti verzisi scurt-paroase; florile albe, dis-puse in corymbe ramificate,involucru; fructele globuloase, bac-ciforme, sunt negre Cu puncte albe.Creste prin paduri, cranguri, tu-fisuri. MaiIunie. Melif.

Stingerel (Trans.), Cornus san guineaL., vezi Sanger.

Stmgerie, Sanguisorba off icinalis L.,vezi Sorbestrea.

Sangeroash, Ilieracium aurantiacumL., vezi Rusulita.

Sanicioar5,Sanicula europaea L., veziSanisoara.

Sanleior (Trans.), San icula europaeaL., vezi Stinisoari.

Saniourit, Cinci-foi, Cinci-foi-mari,Sanicior (Trans.), Sanicioarti. [fr.Sanicle ; g. Sanike Sani-cula europaea L. 21.. planta erba-

cee din fam. Unzbelliferae, tulpinadreapta, MI% frunze sau cu 1-2mici frunze; frunzele bazilare, lung-petiolate, sunt palmatipartite, culacinii trifide, neegal-incis-serate ;florile mici, albe-rosietice sunt po-ligame, reunite in mici capituleglobuloase, formand o umbela ne-regulata ; florile ermafrodite suntsesile, cele masculine foarte scurt-pedunculate ; fructele subglobu-loase, sunt mid achene lipsite decoaste si acoperite cu lungi spinisubulati, incarligati. Creste prinpaduri umbroase si umede. Apri-lieMai.

S anitoare, Hypericum perforatum L.,vezi Pojarnita.

Sanitoare, Hypericum perforatunt L.,vezi Pojarnita.

Simjuane-de-piidure (Trans.), Aspe-rula odorata L., vezi Vinariti.

Sanjuoaue, Galium verum L., veziDragaicii.

Stinzilnie, Gallium Mollugo L., veziSanziene-albe.

Stmzene, Galium verum L., vezi Drii-gaicii.

Sanzenie, Galium verum L., veziDragaica.

Satinzlani - de - gridini (Bucovina,Partestii de sus.). [fr. Gerbe d'or ;g. Goldrute.]. Solidago ca-nadensis L. 21.. planta erbacee dinfam. Compositae, tulpina erecta,acoperita cu peri asprii; frunzelealterne, oblong-lanceolate, acumi-nate, trinerviate, fin-serat-dintate,uneori intregi, mai mult sau maiputin pubescente pe fata inferi-oara, aspre pe cea superioara ; flo-rile galbine, dispuse in mici sinumeroase capitule de un galbin-auriu, reunite in mari raceme com-pacte, unilaterale i plecate in jos,capitulele Cu 8-10 flori margi-nale, ligulate, femele, sunt scurte sicam de lungimea celor centraleermafrodite ; fructele mici acheneaproape rotunzite. Planta originarridin America (Ca nada),cultivata une-ori ca ornamentala. IulieAugust.

dacoromanica.ro

PLANTELE CLINOSCIITE DE POPORIIL ROMIN 255

Sänziene (Mold.), Galium verum L.,vezi Dragaica.

Sänziene- al be (Banat.), Dragaica,Samziene, Sanzanie. [fr. Caille-lait-blanc; g. Gemeines-Lab-kraut]. Galium Mollugo L.4. planta erbacee din fam. Ru-biaceae,tulpina robusta, culcatil sauascendentd, rar erecta, patrun-ghiulara, glabrk sau paroasa; frun-zele dispuse mai adesea cate 8 inverticile, sunt lineare, lanceolatesau oboval-lanceolate, cu un varfascutit (mucronate), pe margineca asperitati dirigiate inainte; flo-rile albe, dispuse in panicule ter-minale, cu ramurile intinse, multi-flore, cele inferioare orizontal-pa-tente, caliciul ca 4 diviziuni scurte,corola plan-rotacee, ca 4 diviziuniascutite, filiforme (cuspidate); fruc-tul uscat, format din 2 carpeleaderente, este glabru sau putinsgrabuntos. Distingem 2 varietati(dupti unii botanisti, specii) : 1.elatum Thuill. cu tulpinaadesea ridicandu-se pe alte plante,frunzele oblong-lanceolate, obtuse

nelucitoare, pedicelul fructiferscurt si orizontal-patent. 2. erec-tum Huds. cu tulpina rigida, erecta,frunzele oblong-lineare sau lineare,ascutite, a desea lucitoare pe fatasuperioara; pedicelul fructifer lungsi erect. Creste prin tufisuri, livezi,prin pasuni i margini de paduri.MaiAugust.

Sanzulanä, Sanzuiene (Trans.), Ga-lium verum L., vezi Dragaica.

Sliponel, Saponaria officinalis L., veziOdogaci.

Saponele (Trans.-Naseud). Asterlaevis L. 0. planta erbacee dinfam. Compositae, tulpina netedli ;frunzele lanceolate, amplexicaule,netede, aspre pe margine, cele in-ferioare usor serat-dintate ; floriledispuse in mari i frumoase capi-tule, cele marginale ligulate, al-bastre ; involucrul imbricat, cu fo-liole cuneiforme, pe margine ci-liate. Originara din America denord, cultivata ca planta orna-

mentalk. SeptembrieOctombrie.Stiponele (Banat), Saponaria offici-

nalis L., vezi Odogaci.Siipunaritit, Saponaria officinalis L.,

vezi Odogaci.Sitpunel, Saponaria officinalis L.,

vezi Odogaci.Stipunul -popel (Valenii-de-munte),

Saponaria officinalis L., vezi 0-dogaci.

Salve, Smilax medica Schlecht.Smilax officinalis Kunth.,vezi Salce.

Särieica, Iarbil-sarata.. [fr. Soude-épineuse; g. Salzkraut]. Sal-sola Kali L. 0. planta erbacee,carnoasii, suculenta din fam. Che-nopodiaceae, tulpina foarte rami-ficata, paroasti sau glabra ; frun-zele subulate, la varf spinoase, pa-tente ; florile ermafrodite, verzui,alburii sau rosietice, sunt solitarela subtioara frunzelor ; periantulin stadiul de fructificare cartila-ginos, MIA nervure, laciniile acumi-nate, la OA membranoase, peri-antul cu 5 foliole, stamine 5, stile2 terminate prin stigmate ; fructuldeprimat, invälit de periantul cap-suliform, ca 5 aripi.intinse ca o stea.Creste pe locuri ntisipoase si g-rate. IulieAugust.

Sirpantd, Sedum acre, L., vezi Iarba-de-soaldind.

5,rparitit. Sedum-acre L., vezi Iarba-de-soaldina.

SArpun, Thymus Serpyllum L. siThymus Chamaedrys Fries., veziCimbrisor.

Sirpunel, 7hymus Serpyllum L. sihymus Chamaedrys Fries., vezi

Cimbrisor.Sfirpunele, Thymus Serpyllum L. §i

7 hymus Chamaeclrys Fries., veziCimbrisor.

Saschiu (Trans.), Borbänoc, Brabi-noc, Cununita, Foaie-in-fir, Foiofoi,Fonchiu,Merisor, Pervinca, Saseau.[fr. Pervenche,Violette-de-serpent;g. S ingriin, Sinngriin].Fincaherbacea W. et Kit. 4. planta er-bacee din fam. Apocynaceae, tul-pina intinsa pe parnant, nu repenta;frunzele opuse, cele inferioare o-

dacoromanica.ro

256 ZACH. C. PANTIJ

vale, cele superioare lanceolate, ,In tinerete aspre (scabre) pe mar-gine; florile albastre, cu laciniilecaliciului ciliate, pedunculele flo-rilor mai lungi decal frunzele;corola hypocraterimorfd, cu tubul

limbul intins ca o roatti, cu5 diviziuni trunchiate la vitrf ; fruc-tele folicule libere, aproape cilin-drice, cu seminte peltate. Cresteprin livezi, locuri cu iarbii, pe litngrtpitcluri si cranguri. Vinca minorL. 21.. tulpina repentit (titratoare),frunzele opuse, lanceolat-eliptice,sunt coriacee; florile albastre,rar albe, sunt petiolate si solitarela subtioara frunzelor, cu laciniilecaliciului glabre, neciliate. Cresteprin päduri i tufisuri. Ambele spe-cii cultivate adesea prinparcuri i cimitire. AprilieMai.

Saseau, Vinca herbacea W. et Kit.si Y inca minor L., vezi Saschiu.

Sharclog, Gyromitra esculenta Fr.,vezi Sbarciogi-grasi, Morchella es-culenta Pers., vezi Ciuciuleti si Mor-chella conica Pers., vezi

Sbfirelogi (Mold. j. Iasi si Vaslui),Pupi (Bucovina), SbArciog.Mor-chella conica Pers. [fr. Morille-co-nique ; g.Spitzm orch ell. Ciu-perch' comestibilti din fam. Helvetia-ceae, pfilitria brun-deschisti sau ne-griciosii, oblong-conicit, cu margi-nile concrescute de picior, coasteleprimare longitudinale, sunt groase,aproape paralele si obtuse, reu-nite prin coaste secundare, trans-versale, sbArcite, formilnd o reteaca alveole profunde, inguste si a-lungi te ; piciorul (sti pitele) alburiu,gol inlduntru, scurt, fragil i Mi-nos-Oros; ascele cilindrice, cu cAte8 spori elipsoizi se aft& in peretiialveolelor. Aceastii delicioasit ciu-percii comestibilii creste pe plimantIn paduri i prin livezi siprimilvara. Morchella bohemi-ca Krombh., syn. Verpa bohemicaKrombh. [fr. Morille-de-Bohemeg. Böhmische-Morchel]. Ciu-perch' comestibilti, cu pilltiria cam-panulati, cenusiu-roscath, rosie-

galbue sau ca funinginea, alba pemargini si liberA, neconcrescutit cupi ciorul, coastele longitudinale, un-dulate, dichotomice, rar anasto-mosante, formand astfel o reteacu alveole inguste, alungite i ne-regulate; ascele cilindrice, cu 4-8spori alungit-elipsoizi, putin cur-bati ; piciorul alb-matilsos, estelung si aproape cilindric. Crestepe ptimant In prlduri, printre frun-zele clizute ; primtivaratoamna.

Sbiirciogi (Mold.), Morchella escu-lenta Pers., vezi Ciuciuleti.

Sbareiogi-grasi (Mold.), Ciuciuleti(Trans.), Sbarclog (Trans.). [fr.Gyromitre - comestibile, Dlorille,Mouricaude; g. Speiselorchel,Steinm orchel, Faltenmor-chel, Lorchel, Stockmor-c h e 1.]. Gyromitra esculenta Fr.,syn. Helvella esculetita Pers. Ciu-perch' comestibilii din fam. Helve-llaceae, pilitria brun- roscatti saubrun - negricioasti, diform - globu-

umflatii, ciirnoasä, cu aspectde cearii, coastele pronuntate, fle-xuoase si conturnate, formand in-doituri dense, cari samäng cu cir-cumvolutiunile crierului, marginileconcrescute cu piciorul numai inunele locuri, interiorul format dinnumeroase si neregulate cavititicaptusite cu peri albi i fini ; as-cele cilindrice, ea 8 spori ovali ;piciorul (stipitele), gol inliiuntru,este alburiu sau rosietic, prtros,scurt, gros i neted. Aceastrt ciu-perch' comestibilit, cu miros si gustpliicut, creste in grupe primtivarape pitmant in pliduri de conifere.Ciuperca aceasta contine Acid hel-velic, substantà toxicti, care se di-solv5, in apii ferbinte; de aceeaeste prudent, ca srt nu se giteascrtciupercile proaspete, ci sit se opti-reasca mai intAi si apoi sii seusuce, indepärtgndu-se in chipulacesta principiul toxic, aceasticiupercii devine o nib:mare deli-cioasit. Gyromitra gigas Cooke(Krombh.). Mare ciupercti comes-

; paária Cu indoituri undu-

dacoromanica.ro


lat-incretite este alb-galbuie sauochracee, neregulatit ; piciorul (sti-pitele) alburiu, gros, celulos, pe dindeal lacunos i aproape glabru ;ascele cilindrice, Cu sporii fusi-formi, hialini. Creste pe pamânt inpaduri, primavara.

Sburitoare, Epilobium angustifoliumL., vezi Rascoage i Epilobiumhirsutum L., vezi Pufulite.

Sb uriito are-barb iteasci (Bucovina),Lythrum Salicaria L., vezi RA-chitan.

Sburittoare-de-apit (Bucovina, Par-teatii-de-sus) Epilobium hirsutumL., vezi

Sburitoare- de - pad ure (Bucovina,Pfirtestii-de-sus), Epilobium angus-tifolium L., vezi Rascoage.

Scaete-muscalesc, Xanthium spino-sum L., vezi Holera.

Scaetele-popei, Cornuti (j.Ilfov), Par-cela (Mold. j. Neamtu, Hangu),Schiete. [fr. Glouteron,Lampourde;g. Gem e in e-Spitzkletted.Xanthium strumarium L. 0. plantaerbacee din fam. Compositae, tul-pina dreapta, anguloasa, robusta,fárá spini ; frunzele petiolate, as-pre (scabre), de un verde cenuliu,mai deschis pe partea inferioara,sunt cordiforme, trilobate; florileverzi, dispuse in capitule sesile,terminale i axilare, florile femelede desupt, cele mascule deasuprp,involucrul femel fructifer, erect,oval, pubescent pi cu spini aproapedrepti, recurbati la varf, cu cio-curile (rostrurile) conice, aproapedrepte, divergente sau conver-gente, acest involucru intiírindu-seconstituieste in aparenfea fructul.Cre§te prin locuri inculte i ru-derale, pe lane,: garduri, pe mar-ginea campurilor i drumurilor.lulieOctombrie.

Scai, Carduus acanthoides L., vezi

Spin'Carduus nutans L., vezi Ciu-

lin, Echinops sphaerocephalus L.,vezi Rostogol i Onopordon Acan-thium L., vezi Scai-magaresc.

Scat, Crilpu§nic, Ghimpe, Scaiete.[fr. Cirse-lancéolé; g. L an z et-

tliche-Kratzdistel]. Cir-sium lanceolutum Scop. 8. plantäerbacee din fam. Compositae, tul-pina robusta, anguloasa, spinos-aripata, pubescent -arachnoidee ;frunzele decurente, lung-lanceolat-acuminate, pe fata superioara aco-perite de foarte mici spini culcati,pe cea inferioara arachnoideu-11-noase, profund-penatifide, segmen-tele laterale, bifide, cu lobii lan-ceolati, terminati printeun spinputernic; florile roii, rar albe,dispuse in capitule solitare, ovalesau lungarete si arachnoideu-la-nate ; foliolele involucrului lanceo-late, patente, la vfirf subulateterminate cu un spin lung, galben;fructele achene castanii, cu papusformat de peri lungi, plumosi, unitiIninel la baza. Creste prin locuriinculte, darfimaturi, pe liinga dru-muri. IunieSeptembrie. Melif.

Scai-galben, Paltimida. [fr. Centau-rée-du-solstice ; g. S onn enw e n-de-Flockenblume]. Cen-taurea solstitialis L. C).rar C). plantaerbacee din fam. Compositae, tul-pina foarte ramificata dela baza,albtomentoasa; frunzele surii, li-near-lanceolate, aripat-decurente,cele inferioare lirate ; florile gal-bine ca lamlia, dispuse in capi-tule oval-subglobuloase, solitare lavfirful ramurilor, insotite de uninvolucru lfinos-paros, cu foliolelepalmat-spinoase, spinul intermediumai lung cleat capitulul ; fructeleachene albe, comprimate, cu papusdublu. Creste prin locuri sterileruderale i inculte, pe margineasamanaturilor i drumurilor. Iu-lieSeptembrie.

Scal-ghimpos, Centaurea CalcitrapaL., vezi Ghimpe.

Scai-migarese, Ciulin, Ghimpe-mare,Paltimida, Scai, Scaiete, Scaiete-muced (j. Efov.), Sita-zfinelor (Ba-nat.). [fr. Chardon-aux-fines, Pé-dane ; g. Eselsdist el, Krebs-Distel]. Onopordon AcanthiumL. 8. planta erbacee din fam. Com-positae, tulpina robusta, putin a-

17

dacoromanica.ro

258 ZACH. C. PANTU

rachnciideu-Iiinoash i lat-aripat-spinoasa prin frunzele decurente;frunzele eliptic-oblonge, sinuate,arachnoideu-linoase, albe pe par-tea inferioari, cu lobii triangular,spin* ; florile purpurii, dispuseIn mari capitule solitare sau cite2-3 la virtu' tulpinei i ramuri-lor ; involucrul cu foliolele imbri-cate, lanceolat-subulate, terminateprinteun spin robust, foliolele ex-terne foarte patente; fructele a-chene obovale, aproape tetrago-nale, comprimate, sulcate, trans-versal-rugoase, ca papus de peripluriseriati, scabrii, reuniti in inella bazil. Cre0e prin locuri inculteqi aride, darimaturi, pe line" lo-cuinte qi drumuri. IulieAugust.Melif.

Scai-mitrunt, Galium Aparine L.,vezi

Scal-rotunjor, Echinops sphaeroce-phalus L., vezi Rostogol.

Scai-rusesc, Xanthium spinosum L.,vezi HolerA..

Seatl-vanht, Spin-vintit. [g. FI ac h-b 1 itt rig e-M an nstreu].Eryn-giuni planum L. 4. plantä erba-cee din fam. Umbelliferae, tulpinadreapta, in parten superioarii ra-mificata, cu ramurile de coloareaametistului; frunzele bazilare ne-divizate, oval-cordiforme, obtuse,petiolate, cele mijlocii sesile, ne-divizate, cele superioare 5 partite;florile violacee ca ametistul, dis-puse in capitule ovale, Insotitede un involucru format din fo-liole linear-lanceolate, spinos-din-tate, cu dintii IndepOrtati, fructelefArá coaste, acoperite cu solzi acu-minati. Cre0e prin finete i p-uni 0 cam umede, pe

lângä drumuri, pe cimpuri, prinmarficini&uri i crfingulete. Iunie-August.

Scal-voinicesc, Dipsacus silvestrisvezi Varga-ciobanului.

Satiete, Carduus acanthoides L., veziSpin, Carduus nutans L., vezi Ciu-lin, Centaurea Calcitrapa L., veziGhimpe, Cirsium arvense Scop.,

vezi PálAmidá, Cirsium lanceolatumScop., vezi Scai, Dipsacus silvestrisMill., vezi Varga-ciobanului, Echi-nops commutatus Juratzka., veziTatarnicii, Echinops sphaerocepha-lus L., vezi Rostogol., OnopordonAcanthium L., vezi Scai-migaresc§i Xanthium strumarium L., veziScitetele-popei.

Scilete-muced (j. Ilfov), OnopordonAcanthium L., vezi Scai-mtigiresc.

Scaiu-voliticului, Dipsacus silvestrisvezi Varga-ciobanului.

Scalul - dracului, Scaiul - vantului,Spinul-dracului , Spinul-vintului.[fr. Chardon-Roland, Querdonnet,Barbe-de-chèvre ; g. F e 1 d-M a n-n s tre Eryngium campestreL. 4. plantä erbacee, cenu0u-verdedin fam. Ombelliferae, tulpina ro-bustil, plink sulcatO, foarte rami-ficata, cu ramurile intinse, dindplantei un aspect globulos ; frun-zele ternat-bipenatifide, reticulat-venate, spinos- dentate, cele radi-cale petiolate, cele caulinare au-riculat- amplexicaule, cu auriculelaciniat - dentate, florile deschis-albastriu-verzi, sesile, soltare lasubtioara unor bractee spinoase,formind un capitul compact, a-proape globulos i Insotit de un in-volucru format de mai multe fo-liole spinoase, mai lungi cleat ca-pitulul, caliciul Cu dinti foliacei,aristati, mai lung deck corola ;fructele achene lipsite de coaste,acoperite de solzi acuminati. Creqteprin finete, pkuni uscate §i pecimpuri. IulieAugust.

Eryngium campestreL., vezi Scaiul-dracului.

Scftlus (Bucovina), Varga-ciobanu-lui. [fr, Verge-à-pasteur ; g. B e-ha ar t e- a r d Dipsacuspilosus L. C). plantä. erbacee dinfam., Dipsacaceae, tulpinarobustri, acoperitO cu peri §i cutepi inegale; frunzele petiolate 0la virtu' petiolilor auriculate; flo-rile alburii sau dis-puse in capitule globuloase, Inso-tite de un involucru cu foliolele

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONIN 259

reflecte, cari snnt de aproape lun-gimea florilor, bracteele (paleele)obovale , aristat-cuspidate, setos-ciliate, drepte i flexibile. Crestepe malurile umbroase ale raurilor,prin paduri si tufisuri umede. Iu-lieAugust.

'Scalce (Trans.), Caltha pal ustris L.,vezi Calcea-calului.

Scald (Trans.), Caltha palustris L.,vezi Calcea-calului.

Seâiiteioarñ Anagallis arvensis L.,vezi Scanteuta.

Scantelu* Gagea pratensis Schult.,vezi Ceapa-cioarei.

Scan teulA, Intita, Ochisor, Rocoina,Scanteioara, Sclipeti. [fr. Mouron-des-champs ; g. A ck e r-G a u c h-h e i R o t e-M i e r ed. Ana-gallis arvensis L. O. mica plantaerbacee din fam. Primulaceae, tul-pina de la baza rarnificatti, intinsain "toate partile sau erecta; frun-zele opuse sau cate 3 in verticil,sesile, ovale, obtusiuscule; florilerosii, rar albastre sau albe, lungpedunculate, solitare la subtioarafrunzelor, pedunculii mai lungidealt frunzele, corola rotacee, putinmai lunga decat calciul cu 5 di-viziuni, are 6 lobi marunt-glandu-los-ciliati ; fructul capsula Cu nu-meroase seminte. Creste pe locuricultivate si aride, prin poienile dinpaduri si pe langa drumuri. Iu-nieSeptembrie.

Sciluteuta (Bucovina), Bellis peren-nis L., vezi Banuti.

Scilnteuti. [fr. Gagée-des-champs ;g. Feld-Golds tern]. Gageaarvensis Schult. 21- mica planta er-bacee,bulboasà din fam. Lilia ceae,cudoi bulbi invaliti lute° membranacomunä ; frunzele bazilare in nu-m ar de 2, sunt lineare, canaliculate,obtuse ; florile galbine, dispuse inumbele, pedunculele acoperite cuperi scurti si moi ; foliolele peri-gonului lanceolate, ascutite; fruc-tele capsule trigonale. Creste pelocuri cultivate, vii si prin gradini.MartieAprilie.

Santeuta-de-friguri (j. Prahova),

Erythraea Centaurium Pers veziFierea-pamantului.

Scanteuttl-galbeni, Picana ranun-culoides Roth., vezi Untisor.

Scara-Domnului, Scaricea. [fr. Va-lériane -grecque ; g. Ja co b s lei-ter, Himmelsleiter]. Pole-monium coeruleum L. 21_. plantaerbacee din fam. Polemonia ceae,tulpina anguloasa, fistuloasa, gla-bra cu frunzenumeroase; frunzelepenatisecate, cu segmentele oval-lanceolate, acuminate si glabre ;florile albastre sau albe, erecte,dispuse in buchete multiflore, co-rimbiforme, inflorescenta glandu-los-paroasa ; fructul capsula cunumeroase seminte. Creste prinfânete umede, pit i locuriumbroase in regiunea montand.IunieIulie. Melif.

Scüricea, Polemonium coeruleum L.,vezi Scara-Domnului.

SeArtkitoare, Troscotel (Trans.). [fr.Polycnème-des-champs ; g. F el d -knorpel kr a ut].--Pokcnemum ar-vense L. O. mica planta erbaceedin fam. Chenopodiareae, tulpinaramificati, difusa', intinsa pe pa-mant, ramurile lungi si subtiri ;frunzele sesile, triangular - subu-late si mucronate, aproape intapa-toare, la baza dilatate, membra-noase ; florile axilare, solitare,sesile, sunt ermafrodite si verzui,periantul cu 5 foliole libere, in-sotite de 2 bractee scarioase, al-burii si cam de lungimea perian-tului, stamine de ordinar 3 (saumai rar 1-5) concrescute la baza;fructul mic, este monospermindehiscent. Creste in regiuneacampiilor, pe locuri pietroasenasipoase, prin locuri de culturasi pe drumuri. IulieSeptembrie.

Schimbritioase, Ipomoea purpureaLam., vezi Zorele.

Schin, Carduus acanthoides L., veziSpin si Carduus nutan,s L., veziCiulin.

Schindue (Mold. j. Neamt, SchitulDurau), Bucinisel (Trans.). [g. M a-lu denwu rz]. Conioselinum Fi-

dacoromanica.ro

260 ZACH. C. PANTU

scheri Wimm. et Grab., syn. Co-nioselinum tataricum Fisch. 4.planta erbacee, glabrit, brumarie(glaucescentA), din fam Umbelli-ferae, tulpina, erecta, fistuloasa, ci-

ramificata, striata, cu ra-murile canaliculate ; frunzele cuvaginile umflate, sunt de 3 oripenatipartite, segmentele (laciniile)oblonge, cu marginile rasucitecu varfuri ascutite, albe ; florilealbe, dispuse in umbele mari,formate din numeroase umbelemici, insotite de un involucel cunumeroase foliole subulate, fin-ci-liate, involucrul lipse0e sau numaicu putine foliole ; fructele oval-oblonge, putin comprimate, cucoastele membranos-aripate, ari-pile marginale de 2 ori mai late.Aceasta planta. rara, cre§te prinregiunea alpina si montanii, pestanci, prin vAi adanci i umbroaseIulieAugust.

Fructele aromatice ale acesteiplante, sunt intrebuintate de calu-garii din Schitul Durau, pentru aprepara cu ele un rachiu.

Schinduf, Thymus Chamaedris Fries.,vezi Cimbr4or.

Schinel (Trans., Ntisiiud.). [fr. Char-don-bénit; g. Benedictenkraut,Gemeine-Benedicte, Spinnen-Dist el.]. Cnicus benedictus L.,syn. Centaurea benedicta L. Ø. micaplant& erbacee, lanoasa i spinoasadin fam. Compositae, tulpina an-guloasa, erecta, ramificatti ; frun-zele sinuat-spinos-dentate ; florilegalbine, toate tubuloase, dispuse inmari capitule galbine, solitare lavarful ramurilor, involucrul formatdin bractee spinoase, cele internela varf cu un spin penatifid i la-nos, bracteele externe mai late sicu un spin simplu, florile margi-nale trifide i neutre; fructele a-chene cilindrice, striate, roseate sica un papus (egreta) format din 2randuri de peri denticulati. Aceastaplanta, originará din regiunea oat-mediteraniang, se cultiva' adesea

ca planta oficinala. IunieIulie.Planta florifera cHerba Cardui be-

nedicti» este /ntrebuintata In medi-cina ca tonica i febrifuga.

Schinutit, Phyteuma orbiculare L.,vezi Banica i Phyteuma VagneriA. Kern., vezi Carbuni.

Sclipeti, Anagalis arvensis L., veziScanteuta.

Sclipetl (Trans.), Scrantitoare. [fr.Tormentille ; g. Blutwurz, T or-m entillwurz e 1.]. Potentillasilvestris Neck., syn. Potentilla Tor-mentilla Schrank., sau Tormentilla e-recta L. 4. mica. plantit erbaceedin fam. .Rosaceae, rizomul scurt,solid si aproape lemnos ; tulpinaintinsa pe pamant sau ascendenta;frunzele trifoliolate, sesile sau scurtpeplate, cele inferioare 3 sau 5foliolate; stipulele 3 fide pang lamultifide; florile mici, galbine, maiadesea tetramere, caliciul cu 4 di-viziuni, corola cu 4 petale, florilesolitare, purtate de lungi pedun-culi axilari. Cregte prin pasunileumede i uscate de prin 'Mufflemuntilor, prin cranguri, rar4uri,tufipri. IunieSeptembrie.

Scoabe'n cur, fructele de Rosa ca-nina L., vezi Macies.

Scorbutarita, Ficaria ranunculoidesRoth., vezi Untisor.

Scoroambe, Prunus spinosa L., veziPorumbar.

Scorogoi, Bunduta-vantului, Solo-varviti. [g. Fil zblume]. Phlo-mis pungens Willd. 4. planta er-bacee din fain. Labiatae, tulpinadivaricat-ramificata, pa,slos-sur-pa-roasi ( pubescent - tomentoasi ) ;frunzele oval-lanceolate, lucitoarepe partea superioara, sur-paslos-paroase pe cea inferioara, intregisau dintate pe margine ; florileviolet-purpurii, dispuse in verti-cile ate 6-10 si insotite de brae-tee subulate i dimpreuna cu ca-liciul pubescent-parease i cu perimai lungi, dintii caliciului subu-lati, rigizi, patenti. Creste prin fa-

dacoromanica.ro


nete uscate, campuri si dealuri.MaiIulie.

Scorombar, Prunus spinosa L., veziPorumbar.

Scortiso ail. [fr. Cannelle; g. Zimm t,Zimmtrin de, Zimt]. Scoartaaromaticti de Cinnamomum zeyla-nicum Nees. -D. frumos arbore, tot-deauna verde, din fam. Lauraceae,ramurile opuse, cilindrice, putintetragonale in partea superioara,sunt glabre ; frunzele opuse, pe-tiolate, ovale sau oval-oblonge, in-tregi, coriacee, glabre i lucitoare,putin glauce pe partea inferioarasi Cu 3-5 nervure longitudinale,evidente ; florile mici, albe-galbui,ermafrodite, sunt alb-cenusiu-pa-roase si dispuse in raceme termina-le, periantul persistent, cu 6 divizi-uni oblonge, alterne, stamine 12dintre care numai 9 fertile, ovarulunilocular, devine la maturitate unfruct bacciform, de coloare brun-albastrie. Acest arbore aromatic,originar din Ceylon si din India,se cultiva adesea prin tarile caldepentru scoarta sa aromatica.Cinnamomum Cassia Blume., syn.Cinnamomum uromaticum Nees.mic arbore Cu ramurile paslos-pa-roase ; frunzele oblonge, ascutite,en 3 nervure ; florile albe-galbui,dispuse iu raceme matasos-pa-roase. Acest arbore, originar din,China, produce o scortisoara multmai inferioara in calitate dealtspecia precedenta.

Seorlifoara este intrebuintatil labucktirie ca condiment si in medi-cinii sub numirea de «Cortex Cinna-momi acutiv din cauza proprietiitilorsale stomachice si carminative.

Scortitit(Bucovina),lemnul de Haema-toxylon campechianumL.,vezi Bacan.

Scorumnic, varietate de ZeaL., vezi Piipusoi.

Scorn Pirus aucuparia Gaertn.,vezi Scorus-de-munte.

Seoruq. [fr. Sorbier, Cormier ; g.Speierling, Spierling,Spierapfeld. Pirus Sorbus

Gaertn., Syn. Sorbus domestica L.arbore din fam. Rosaceae-Po-

moideae, mugurii glabri, glutinosi;frunzele imparipenatisecate cu 13-17 foliole opuse, sesile, oblonge,serat-dentate, ma.tasos-paroase pepartea inferioara in tinerete, de-venind glabre la batranete ; flo-rile albe, dispuse in corimbe ra-mificate, multiflore, florile cu 5stile ; fructele globuloase sau pi-riforme, sunt rosii sau galbine, demarimea ciresilor. Creste prin pii-durile din regiunile dealurilormuntilor, adesea cultivat. Mai-Iunie. Melif.

Fructele numite Scorufe stint co-mestibile. Lemnul intrebuintat lafabricatiunea sculelor de tiimplarie.

Seoruq-de-munte, Lemn-pucios, Me-risor (Bucovina), Scorus, Scorus-pasaresc, Scorus - salbatic, Sorb.[fr. Sorbier-des-oiseaux; g. E b e r-esche, Quitschbeere,Vogel-beer e].Pirus aucuparia Gaertn.,syn. Sorbus aucuparia L. D. micarbore din fam. Rosaceae- Pomoi-deae, tulpina cu ramuri plecate, cumuguri tomentosi, albiciosi si us-cati, frunzele imparipenatisecate,cu 13-17 foliole opuse, sesile,oblonge, ascutite, serat- dentate,deasupra verzi-inchise i paroase,dedesupt mai palide i tomentoasemai, cu sama in tinerete ; florilealbe, dispuse in raceme multiflore,florile cu 3 stile paroase la bazii;fructele globuloase, rosii, de ma-rimea unui bob de mazire, stintadstringente. Creste in paduri situfisuri montane, mai cu sama inregiunea subalpina si alpina. MaiIunie. Melif.

Seortwnemtese, Mespilus germanicaL., vezi Mosmon.

Scorul-phstirese, Pirus aucupariaGaertn., vezi Scorus-de-munte.

Scoru- sitlbatie, Pirus aucupariaGaertn., vezi Scorus-de-munte.

Seorup, frnetele de Pirus SorbusGaertn., vezi Seoru i fructele de

dacoromanica.ro

262 ZACH. C. PANTU

Pirus aucaparia Gaertn., vezi Seo-rq-de-munte.

Serab (Mold.), Melampyrum nemoro-sum L., vezi Sor-cu-frate.

Scrabit, Melampyrum areense L., veziCondroniu.

Scrantitoare, Galega officinalis L.,vezi CiumArea, Potentilla recta L.,vezi Buruiana-de-cinci- degete §iPotentilla silvestris Neck., vezi Scli-peti.

Serintitoare, Galbenup. [fr. Poten-tille-couchée ; g. Li eg en der-Fingerkraut, Liegender-Ganserich]. Potentilla su-pina L. O. sau 2j.. micA plantderbacee din fam. Rosaceae, tulpinadichotomic-ramificatii, este culcat'dsau ascendentA i impr4tiat-pa-roasa ; frunzele imparipenaticom-puse, ca 5-9 foliole oblonge, in-cis-serat - dentate, stipulele oval-lanceolate, intregi ; florile mici,galbine, solitare, corola en 5 petalemai scurte dealt caliciul, pedun-culele dupli inflorire recurbate;fructele mici, glabre. Cre0e prinloeuri umede, nasipoase, pe langagarduri, pietriquri qi pe rnargineaapelor. MaiSeptembrie.

Scrinte (Trans.), Syringa vulgaris L.,vezi Liliac.

Scrintitoare ( Banat ), Lysimachia1Vummularia L., vezi Drete.

Scrintitoare, Potentilla Anserina L.,vezi Coada-racului.

Serintitoare. [fr. Potentille-argentée ;g. Silberweisser-Gänserich].

Potentilla argentea L. 21.. plantaerbacee din fam. Rosaceae, tulpinaintinsa pe ptimant, ascendenta sauaproape erectil, albicios-paslos-pa-roasti (tomentoasA); frunzele infe-rioare petiolate, cele superioare se-sile, cu 5 foliole, verzi inchise §iglabrescente pe partea superioarii,alb-paslos-paroase pe cea inferioara,foliolele obovale, adanc-incis-se-rate, ca marginile (revolute) riisu-cite ; florile mici, galbine, dispusein raceme umbeliforme la vArfultulpinei. Cre0e prin locuri necul-tivate, coaste aride i pietroase, in

poienile de prin pAduri, pe campuri§i locuri viran e. IunieAugust.

Scuipatul-cucului, Cardamine pra-tensis L., vezi Stupitul-cucului.

Scultitoo re, Orchis Mono L., veziUntu-vacei i Orchis papilionaceaL., vezi Gerdinarita.

Scumpie, Scumpina (j. Mehed., Var.-ciorova). [fr. Fustet ; g. P erii c k e n-baum, Perruckenstrauchl.Rhus Cotinus L., syn. Cotinus Cog-gygria Scop. 1. arbust din fam.Anarardiaceae, cufrunzele obovale,simple, glabre §i glauce ; florile

sunt ermafrodite qidispuse in panicule terminale, laxe,pedunculele florilor alungite maitarziu, cele mai multe nefructifere,sunt la arma acoperite eu periplumoqi ; fructul drupa aproapeuscatii, glabra, neagrA §i cu vini-rare reticulate. Cre0e pe coli-nele aride qi pietroase. Mai.

Scoarta acestui arbust este intre-buintata la tabaeitul pieilor.

Scumptna, (j. Mehed., Vfirciorova)Rhus Cotinus L., vezi Scumpie.

Sdreatit, Lemna gibba L., Lemnaminor L., Lemna polyrrhiza L. qiLemna trisulca L., vezi Lintita.

Sdrete, Lemna gibba L., Lemna minorL., Lemna pohyrrhiza L. qi Lemnatrisulca L., vezi Lintita.

eapte-degete. [fr. Quintefeuille-des-marais ; g. B lut ange]. Coma-rum palustre L., syn. Potentilla pa-lustris Scup. 2I. planta erbacee dinfam. Rosaceae, tulpina repentA (ta-ratoare) qi cu riiclacini adventive(radicantil) in partea inferioarA,ascendentA in cea superioara ;frunzele cu 5-7 foliole lanceolate,ascutit-serat-dentate, de un verdeinchis pe fata superioarii, verzi-albastrui pe cea inferioara ; florilevurpuriu-inchise, dispuse in cimepauciflore, calca! Cu 5 diviziuni,caliciul cu 5 sepale oval-acuminate,brun-roOetice pe fata interna, cres-c"And mult dupa inflorire, corolaCu 5 petale lanceolate, mult maimici decat sepalele ; fructele mici

dacoromanica.ro


achene uscate, asezate pe un re-ceptacul emisferic, cArnos-spon-gios i paros. Creste prin locurimliistinoase, prin gropi i prin tur-Huh. IunieIulie.

Secara, Sacará (Mold.), Sicara (Ma-ced.). [fr. Seigle ; g. Ro g gel].8ecale cereale L. O. planta ier-boasa, albästriu-verzie (glances-centa) din fam. Gramineae,dreapta, poate ajunge panii la 2m. ; frunzele lineare, plane si asprela pipait (scabre); florile verzii,dispuse cate 2 in spicule mici,cari sunt asezate solitar in exca-vatiunile rachisului, formand ast-fel un spic mare, putin curbat lavarf, glumele uninerviate, scabrepe carena, mai scurte decat spi-culul ; glumelele inferioare suntlung-ciliate pe carenä, rachisultenace si persistent. Mult cultivataca planta' alimentará deja dinepoca de bronz ; originara din sudulEuropei si din Asia. MaiIunie.

Din Mina de Secara se face pane.

Secara-alba, Triticum Spelta L., veziAlec.

Secarea, Bromus secalinus L. si BrO-mus sterilis L., vezi Obsiga, CartonCarvi L., vezi Chimen si Foeni-culum vulgare Mill., vezi Molura.

Secitrea-de-gradina, Foeniculum vul-gare Mill., vezi

&aria, Carum Carvi L., veziChimen.

Secirita, Carum Carvi L., vezi Chi-men si Elynius crinilus Schreb.,vezi Perisor.

Seceruie (Banat), Gladiolus imbri-catus L., vezi

Sefterea, Fumaria officinalis L., veziFumarita.

Seler, Apium graveolens L., vezi

Apium graveolens L., vezi

Semelehlta (Banat), Trigonella coe-ru lea Seringe., vezi Sulcina-al-bastra.

Semenic (Banat), Helichrysum are-narium DC., vezi Siminoc.

Senamichie, frunzele uscate de Cas-sia acutifolia Del. si Cassia an-guatifolia Vahl., vezi Siminichie.

Sensitiva, Simtitoare. [fr. Sensitive;g. Sinnpflanz Mimosa pu-dica L. 4. curioasa planta erba-cee din, fem. Leguminosae-Mimo-soideae, tulpina erbacee sau sub-frutescenta, spinoasi, acoperitii casi petiolii si pedunculii florilor cuperi asprii; frnnzele de 2 ori pe-nate, ca 4 segmente (pinule) a-proape digitate la varful petiolu-lui comun, fiecare segment cu 1520 foliole linear-lanceolate ; florilemici, rozee, dispuse in capituleglobuloase la varful unor pedun-cule mult mai scurte cleat frun-zele, caliciul cu 4-5 diviziuni, co-rola cu 4-5 diviziuni, stamine4-5, Cu anterele mici, aproapeglobuloase; fructul o midi pás-tará articulata. A ceastaplanta, originará din Brasilia, esteadesea cultivatä prin florArii sicasele oamenilor, ca planta cu-rioasa, din cauza marei sensibi-litati a frunzelor sale, caci la ceamai mica atingere, foliolele seapleaca unele peste allele, iar pe-tiolul comun cade in jos. IulieOctombrie.

Serial (Trans.), Iarba-lui-Sft.-Ioan.[fr. Sauge-d'Ethiopie ; g. Un ga-r is ch e-S alb e i]. Salvia-Aethio-pis L. 8. planta erbacee, alb- silung-lános-paroasii din fam. La-biatae, tulpina in partea supe-rioara ramificata; frunzele cordat-ovale, grosier-crenate, sinuate saulobate, foarte sgra'buntoase (ru-goase) aunt dimpreunä cu caliciulalb-lanoase ; florile albe, dispusein verticile distantate, de cate 6-10 flori, bracteele mari, albe-ce-nusii, uneori pe deasuprarozee, suntsubrotund-ovale, cuspidate si con-cave; dintii caliciului sunt ovali,ascutiti i spinos-aristati, corolade 2 ori mai lungi decat caliciul,cu buza superioaria comprimata siin formä de secerii. Creste prinfanete si pAsuni näsipoase, locuri

dacoromanica.ro

264 ZACH. C. PAN TU

aride si pietroase, pe margineadrumurilor. Iunie August.

Serial (Trans.), Salvia Sclarea L.,vezi Iarba-Santului-Ioan.

Serpttnth Bucovina), Gentiana cru-data L., vezi G-hintura.

Serparilit, Lathraea Sguemaria L.,vezi Mama-padurei si Polygalavulgaris L., vezi Amareala.

Mail. [fr. Betterave ; g. B eisskohlMangold, Runkebrübe].Beta vulgaris L. 0. sau 8. plantaerbacee din fam. Chenopodiaceae,radacina c6.rnoasti, Cu o singuriltulpina dreapta (erecta), robustä,anguloasa, Cu ramuri erecte ; frun-zele lucitoare, cele inferioare o-vale, obtuse, putin cordiforme, celesuperioare romboidale ; florile ver-zui, aunt ermafrodite, dispuse inglomerule, formtind o paniculalunga, terminala, periantul urceo-lat, Cu 5 diviziuni, stamine 5, stig-mate 2 ovale sau lanceolate. A-ceastit plantli, originara' din re-giunea mediteraniana , adeseoricultivata ca planta economica siindustriala ; la noi se cultiva ur-maloarele douti varietati : Betavulgaris L. var. Cicla L. [fr. Poirée;g. G a rt en man g old], numitiiSfecla-aMd ; cu radacina groasa, ci-lindricii sau fusiforma, Cu carneaalbii, albicioasa sau verzuie si camtare si Beta vulgaris L. var. rubraL., syn. B. vulg aria L. var. RapaDumort. [fr. Betterave-rouge ; g.Zuckerriibe, Ro te-Beete],numita : Sfecld - rofie, Sfecla.pangele,Pangele ; cu radacina carnoasti, su-culenta, dulce (zaharoasä), rosie-inchisa, groasä, fusiforma sau cii-TatAnoasii, mult cultivata ca plant&culinara. IulieAugust.

Din radacina de Sfecill se fabricazaharul.

Sfecli-albit, Beta vulgaris L. var.Cicla L., vezi Sfecla.

Sfecli-pangele, Beta vulgaris L. var.rubra L., vezi Sfecli.

Sfeolli-ro0e, Beta vulgaris L. var.rubra L., vezi Sfecla.

Sfineac (j. Mehed., Vfirciorova), C re-penita, Grabar (j. Mehed., Vfircio-rova). Carpinus duinensis Scop.,syn. Carpinus orientalis Lam. b. micarbore sau arbust din fam. Betu-laceae, frunzele alterne, ovale, as-cutite, incretite si dublu-serate,sunt mai mici ca la Carpen ; flo-rile verzui-rosietice, monoice, dis-puse in amente ; fructul compri-mat, este insotit de un involucrufoliaceu, simplu, oval si neegal-din-tat (neegal-serat). Creste prinpadurile si tufisurile de pe dea-1 uri, uneori cultivat ca planta de-corativii. AprilieMai.

Sfoiag (Oltenia), se numeste o masapAsloasa, filamentoask alba, ce-nusie sau verzuie, formata de co-loniile ciupercilor : Mucor MucedoL., Mucor racemosus Fres., Asper-g ilus glaucus Link., Penicillium can-didum Link. si Penicillium glaucumLink., vezi Mucegai.

Sglitvoc, Centaurea Cyanus L., veziVinetele, Centaurea phrygia L.,Centaurea pseudophrygia C. A. Me-yer., vezi Dioc si Centaurea spi-nulosa Rochel., vezi Ciolobot.

Sglitvoc, Dioc, Smoc. Centaureaplumosa Lam., syn. Centaurea nervosaWilld. 21-. planta erbacee din far&Compositae, tulpina simpla, Cu unsingur capitul ; frunzele lanceolate,intregi, denticulate, cele superi-oare mai adanc-dentate si aproapetrunchiate ; florile purpurii, dis-puse inteun capitul subrotund,apendicele involucrului lanceolatela baza, lung-subulate, recurbate,penat-fimbriate, cu fiimbriile celemai inferioare apropiate, cele su-perioare mai indepartate, toate a-lungite si setacee ; apendicele brae-teelor interioare aproape rotunde,lacerat-dentate, acoperite de fim-brliile bracteelor urmatoare ; fruc-tele achene Cu papusul aproapeegal cu ele. Creste prin pasuniledin regiunea alpina. IunieIulie.

Sgribuntilci, Lapsana communis L.,vezi Sgrabuntica.

SgribuntiokIarbil-de-sgaibrt, Iarb 6.-

dacoromanica.ro

PLANTELE GUNOSCUTE DE POPORUL RODIN 265

de-sgaibi, Iarba -sgaibei, Salata-canelui, SgrabuntAci. [fr. Lamp-sane, Poule-grasse ; g. Mil che,Rainkohl.]. Lapsanct commu-nis L, sau Lampsana communis L.O. plantà erbacee din fam. Com-positae, tulpina ramificata, dreapta;frunzele angulos-dintate, cele in-ferioare lirate, lobul terminal foartemare, cei laterali ovali, frunzelesuperioare lanceolate, intregi saudenticulate ; florile galbine, dis-puse in mici capitule pauciflore,iar capitulele reunite bite° pani-culä laxa la varful tulpinei ; fruc-tele achenenerostrate i färà papus.Creste prin tufisuri, paduri i lo-curi umbroase. IunieAugust.

irehLn (Maced.), Citrullus vulgarisSchrad., vezi Pepene-verde.

*Ming (Trans.), Hesperis matronalisL., vezi Nopticoasä.

5ibol (Maced.), Cheiranthus ChewiL., vezi Micsunele-ruginite.

Garofita-de-mare, Garofita-ma-rei, Limba-boului, Limba-pestelui..[fr. Statice-de-Gmelin; g. S t r an d-nelk e, Wiederstoss.] StaticeGmelini Willd. 2t. planta erbaceedin fam. Plumbaginaceae, frunzelede un verde intens, sunt oblong-obovale sau obovale, mucronate,ingustate in petiol scurt,sau aproapesesile, glabre, uninerviate, grupatein rozetti bazilara,din mijlocul careiaiese o tulpinä scapiforma, rigida,erecta, cilindrick putin anguloasa,glabra sau pub escenta si dela mijlocramificat paniculata, cu ramurilepatente, recurbate, cele infime ste-rile ; florile albastrui, dispuse inspicule, insotite de 3 bractee, for-mand spice scurte, unilaterale, gru-pate hart° vastä panicula. Cresteprin fanetele i locurile mlasti-noase i sarate. IulieSeptembrie.

Siearh (Maced.), Secale cereale L.,vezi Secara.

Snit, Abies alba Mill., vezi Brad-alb.

Silnic, Coarda-ielelor (j. Prahova),Nejelmnica (Bucovina, Sadova),Olbalt (Banat), Pelun go as a, Prelun-

goasa, Riinunchioara, Rätungioard,itotundioarti , &din ica ( Trans. ).[fr. Lierre-terrestre, Courroie-de-Saint-Jean ; g. Gun d elreb e,Gundermann.]. Glechomahederacea L., syn Nepeta GlechomaBenth. 4. planta erbacee din fam.Laoiatae, tulpina taratoare (re-pen*, stolonifera; frunzele lung-petiolate, reniforme, cele superi-oare aproape cordiforme, suut cre-nate pe margine ; florile albastresau violete, dispuse la subtioarafrunzelor in verticile de cate 2-6flori, caliciul cu 5 dinti ovali, acu-minati, aristati si de 3 ori maiscurti deck tubul, buza superi-oarà a corolei putin con cavil', emar-ginatä, cea inferioara trilobata, culobul mijlociu obcordat, mai maredecal cei laterali, stamine 4 cuanterele dispuse cate 2 in cruce.Glechoma hirsuta W. et Kit., syn.Glechoma hederacea L. var. hirsutaBoiss., se deosebeste de specia pre-cedenta prin perositatea mult maibogatá i prin dintii caliciului lan-ceolati, acuminati, aristati si mailungi decat jumiitatea tubului ca-licinal; prin florile deschis-violacee

cu pete violacee mai inchise.Ambele cresc prin locuri umede,livezi de pomi, prin paduri si tu-fisuri umbroase. Martie Mai.Melif.

Cu aceste plante cred Banateniica se Indic& boala Olbaful sau Or-bantul.

Silur, Burenitil, Burenita-albA, Bu-rienitii, Buruenuta, Burunita, Din-Ora, Dragostea-fetei (Bucovina),Floare-de-ochi, Mangaierea-apelor.[fr.Casse-lunettes;g.A ugentros t].

Euphrasia stricta Flost. Ø. micaplanta erbacee din fam. Scrophula-riaceae, tulpina rigid-erecta, ramifi-cata in partea inferioara si neglan-duloasti;frunzeleverzi,de tot gla bre,pe ambele parti cu cate 3-5 dinti,dintii frunzelor si bracteelor cu cateun varf-setiform ; florile de un al-bastru deschis cu linii violete

dacoromanica.ro

266 ZACH. C. PANTU

Cu o patti galbing inliluntru, cali-ciul glabru sau cu mici peri ri-gizi ; fructul o capsulá cam de lun-gimea dintilor calicinali. Cre§teprin locuri cu iarbà, prin livezi §ipe lfingii. râuri. IunieAugust.Euphrasia Rostleoviana Rayne 0.plantii erbacee, glandulos-pároasti;tulpina ascendentd, mai adesearamificatii, ; frunzele ovale, de am-bele laturi cu cate 3-5 dinti ob-tusiusculi, la frunzele superioare(bractee) acuminati, mai scurt saumai lung mucronati ; florile albe,cu 9 linii violate i cu o path gal-binii, la baza buzei inferioare, flo-rile dispuse ca §i la specia pre-cedenti in raceme spiciforme, frun-zoase ; bracteele §i caliciul dens-glandulos - ptiroase. Cre§te prinlocuri ca iarbá, prin pá§uni qi pelanga pfiduri. IulieAugust.

Slininic, Heliclarysum arenariumDC.,vezi Siminoc.

Siminiehie, Senamichie. [fr. Séné ;g. Senna, S ennes blatter].Frunzele uscate de Cassia acutt-folia Del. l. mic arbust din fam.Leg uminosae-C aesalpinioideae, tul-pina erecta', cilindrici, alburie, pu-tin tomentoasä in parteasuperioarkcu ramurile drepte §i subtirifrunzele alterne, paripenaticom-puse, cu 4-8 perechi de folioleopuse, aproape sesile, ovale saulanceolate, ascutite, intregi, sub-tiri, fragile, putin glauce qi fin-pároase pe fata inferioarti, petio-lul comun are la bag doug micistipule subulate ; florile galbine,sunt dispuse in raceme asilare,erecte, caliciul cu 5 sepale nee-gale, obtuse qi caduce, corola cu5 petale neegale, stamine 10, din-tre cari 3 sterile §i numai 7 fer-tile §i libere, cu anterele dehis-cente prin 2 pori, ovarul scurt-pedicelat, devine la maturitate opiistarti ( legumen ) comprimatii,subtire, oval-obtusil §i putin ar-cuati. Aceastii plantti, originarádin Africa tropicalä , produce

Folia Se nnae Alexantirinae». Cas-

sia angustifolia Vahl seamantifoarte mult cu specia precedenta,de care diferd mai cu seeing prinfrunzele cu 5-9 perechi de foliolemai mguste, oval-lanceolate, in-gustându-se inceptind dela mijlocrang la vfirf §i mult mai mari.Aceasti plantä, originará din Africaosticá§i Arabia, mutt cultivatil inOstindia ea planta medicalä, pro-duce : «Folio Sennae Tinnevelly .»

Foliolele frunzelor, uscate la scare,constituiesc un product vegetal miltintrebuintat in medicina ca purgativsub numirea de Folia Sennae.»

Siminoe, Semenic (Bánat), Siminic.[fr.. Immortelle - des - sables ; g.Str oh blum e.]. Helichrysumarenarium DO., syn. anaphaliumarenariwn L. 21.. mica: plantA er-bacee, alb-ptiroasi din fam. Coln-positae, frunzele tomentoase, celeinferioare oboval-lanceolate, celemijlocii,caulinare,linear-lanceolate,toate sesile, intregi §i obtuse ; flo-rile mici, dispuse in capitule, celemarginate tubuloase, sunt femele,uneori lipsesc, cele centrale alediscului sunt ermafro dite, capi-tulele mici, insotite de un invo-lucru frumos, galben-deschis saagalben - portocaliu , cu foliolelemembranoase, oblonge, obtuse §istralucitoare, sunt dispuse inteuncorimb compus la vfirful tulpinei.Cre§te pe dealuri §i coaste nisi-poase. IulieAugust.

Phleum pratense L., veziTimofticii.

JUMU3 effusus L., vezi Rugind.Sint§ir (Maced.), Buxus sempervirens

L., vezi Cimi§ir.Simtitoare, Mimosa pudica L., vezi

Sensitiva.Sineerich, Scleranthus annuus L., vezi

Buruiana-surpiturei.[Scléranthe - vivace ; g.

Ausdauernd er-Knauel].Scleranthus perennis L. 21- miciiplantä erbacee, cenu§iu-verde, dinfam. Caryophyllaceae-Sclerantheae,frunzele lineare, subulate, ciliate

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPURUL Rom:ix 267

la baza ; florile albe-verzii, corolalipseste, caliciul cu 5 lobi linear-oblongi,rotunziti-obtusi,verzi i cuo margine late, alba, mai tärziu intimpulfructificiirei coniventi,apro a-pe inchisi; fructul mic, cu o sin-gura samante, se Ai pe fundulcaliciului intiirit (indurat). Cresteprin locuri stancoase, pietroasesi nasipoase, pe coaste abruptesi pe coline expuse soarelui. Mai-August.

Sipica. [fr. Céphalaire; g. Schu p-penkopf]. Cephalariu iranssil-vanica Schrad. C). planta erbaceedin fam. Dips(' caceae, tulpina dreap-ta, ramificatii in partea inferioara sidimpreuna cu frunzele imprestiat-piiroase; frunzele penate, folioleleaproape decurente, la frunzele in-ferioare oblonge, serate, cea ter-minala foarte mare, la cele mai supe-rioare linear-lanceolate; florile dis-puse in capitule, cele, centrale al-binete, cele marginale lilacine sau

capitulul insotit de uninvolucru cu foliolele dimpreune.cu squamele receptaculului oval-lanceolate, aristat- cuspidate, cuvarful negricios. Crest's pe mar-ginea samanaturilor si a viilor; peampuri i coline aride.Septembrie.

Sipicri. [fr. Scabieuse; g. Skab ios e].Scabiosa ochroleuca L. 21. planta

erbacee din fam. Dipsacaceae, tul-pina glabre, numai in partea su-perioara fin-paroasa; frunzele fas-ciculelor sterile oblonge, obtuse,la baza ingustate, petiolate, cre-nate, intregi, ori lirate, cele cau-linare inferioare lirate, celelaltepfina la coasts medie penatifide,foliolele lineare, cele ale frun-zelor mai inferioare penatifid-se-rate, cele supreme de tot in-tregi ; florile galbinii, rar rosie-tice, dispuse in capituli ; capituliifructelor ovali, fructele cu 8 sul-curi, profunde si acute. Cresteprin livezi, poieni, prin ffineteleuscate si locurile nasipoase de pe

dealuri, muuti si câmpii. Iunie-August.

Sirindericii, Tasomie, Iasmin-de-gre-ding. (Trans.), Liimaita. [fr. Serin-gat, g. Falscher-Jasmin, Wil-der-Jasmin, Pfeifenstrauch].

Philadelphus coronarius L. D.arbust din fam. Suxif ragaceae, tul-pina dreapta, rigida, cu ramurianguloase; frun7ele eliptice, acu-minate, serat-denticulate, glabresau numai pe partea inferioara,pe nervure paroase; florile albe,foarte odorante, axilare, cele maide sus dispuse in corimbe, for-mand impreuna raceme terminale,caliciul cu 4 diviziuni acuminate,corola cu 4 petale, concave, sta-mine numeroase, stilul mai scurtcleat staminele, este 4 fld; fructulcapsule... Acest arbust, originar dinEuropa sudicii, mult cultivat caplanta ornamentald pentru fortesale frumoase. MaiIunie.

Sisinei (j. Mehedinti), Deditei-de-li-vede. [fr. Anémone-des-près ; g.Wiesenkuhschelle, Kleine-Ktichenschelle]. Anemone pra-tensis L., syn. Pulsatilla pratensisMill. 21.. planta erbacee, paroasädin fam. Ranunculaceae, tulpinascapiformil, unifloril; frunzele de2 ori penatisecate, cu lobi lineari,foarte ingusti ; floarea violeta', la'interior purpuriu-inchisa, in formade clopot (campanulate), pinataIn jos, sepalele in numär de 6,sunt conivente, paroase la exte-rior i cu varful curbat in dare,putin mai lungi deaf, staminele;carpelele oblonge, viloase, prelun-gite la varf inteo coada lunge,paroasii. Creste prin poienile dinpeduri, prin livezi, cranguri si ma-recinisuri. MartieAprilie.

Sisinei, Anemone Pulsaiilla L., veziDeditei.

Sisinei-de-munte, Oite. [fr.Anémone-des-Alpes;g. Teuf els-

b a r t.] Anemone alpina L. 21_.

mica planta erbacee din fam. .Ra-nuncula ceae, acoperita la inceputCu peii albi, pe mina glabres

dacoromanica.ro

268 ZACII. C. PANTO

centä, tulpina scapiforma, uniflora;frunzele acoperite cu peri lungi,matasosi, biternatisecate, cu folio-lele petiolulate, penatifide, pro-fund-dintate, cele ale involucruluiscurt-petiolate, unite la baza.foarte deptirtate de floare ; floa-rea solitara, erecta, albd sau une-ori rozee pe din afarti, caliciulfoarte patent, cu 6 sepale eliptice,paroase pe din dará, carpele o-blonge, paroase. Creste prin pa-sunile alpine si pe stanci si coaniede munti in regiunea alpina. Iu-nieAugust.

Stta-zanolor (Mold.), Carlina acau-lis L., vezi Turta.

Sita zfinelor ( Banat ), Onopordon.Acanthium L., vezi Scai-magaresc.

Matthiola incana R. Br., veziMicsandra.

Slabanoagii, Impatiens Noli tangereL., vezi Slibanog.

Slibanog, Brie, Slabänoaga, Slobo-nov. [fr. Ne- me- touchez- pas ; g.Gemeines-Springkraut,Riihr-mich-nicht-an.].Impatiens Nolitangere L. O. plantäerbacee, glabra, cu aspect crista-lin, din fam. Balsaminaceae, tul-pina dreaptä, ramificatä, suculenta

umflata la noduri ; frunzele o-vale, grosier-dintate, scurt petio-late ; florile galbine ca làmâia, inlauntru Cu puncte rosii, reuniteate 3-5 flori la värful unui pe-duncul axilar, mai scurt cleatfrunza ; florile cu un pinten recur-bat la varf, Wilma in jos ; fruc-tele capsule deschizändu-se elasticprin valvele cari se räsucesc in

aruncfind semintele la dis-tanta. Creste prin padurile umede

umbroase dela munte. Iulie-August.

AceasO plantà posede propri etatidiuretice,

*111dun, Quercus pedunculata Ehrh.,vezi Gorun.

Slobonov, Impatiens .Noli tan gere L.,vezi Slabanog, Mercurialis annua

L., vezi Trepticliitoare i Mercu-rialis perennis L., vezi Brei.

Slobonov.de-eitinp, Mercurialis-an-nua L., vezi Trepadatoare.

Sin antanicii (Trans.-Brasov.). [fr.Croisette, g. Kreuz-L a bkraut].

Galium Cruciata Scop., syn. Ga-liiun Smith. 4. plantaerbacee din fam. Rubiaceae, tulpinaacoperitä cu peri lungi, intinsisi aspri (hirsuta) ; frunzele dispuseCale 4 in verticile, sunt oblong-eliptice, trinerviate; florile placut-mirositoare sunt galbine, poligame(mascule i ermafrodite), dispuseIn cime axilare, prevazute cu brae-tee erbacee; pedunculii laterali,ramificati, bracteati, hispii sauglabri, in stadiu de fructificareplecati in jos ; fructele netede.Creste prin fânetele de prin pa-duri, tufisuri i livezi, pe MOdrumuri. Aprilie Iunie.

Smananic4, Spiraea Ulmaria L.vezi Cretusca..

Smaoaich, Laserpitium latifolium L.,vezi Smeoaica.

Smaoaici (Bucovina), Solida go Vir-ga-aurea L., vezi Splinuta.

Smardar, Vaccinium Vitis idaea L.,vrzi Merisor.

Smooaica, Smaoaicii, Smeoaie (Buco-vina, Sadova), Somnoroasd. [fr.Laser-a-feuilles-larges; g. B r eit-blättriges-Las erkraut].Laserpitium latifolium L. 4. plantaerbacee din fam. Umbelliferae, tul-pina robusta,glabrä, glaucescenta, ramificata inpartea superioara sau simplä ;frunzele inferioare ternate, de 2ori penatipartite, foliolele ovale,serat-dentate, cordate la bazatoate nedivizate, vagina frunzelorumflata ; florile albe, dispuse inmici umbele, grupate in mari um-bale cu 15-40 de radii, aspru-pardase (scabre) in partea interna',involucrul cu numeroase foliole,involucelul setiform, scurt ; fruc-tele comprimate au coastele pri-mare filiforme, iar coastele se-cundare cu aripi nedivizate. Crests

dacoromanica.ro

PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL RODIN 269

prin fanetele umede, tufisurilepoienile din regiunea montanti.lulieAugust.

Smeoaie (Bucovina, Sadova), La-serpitium latifolium L., vezi

Smeoaie, Tämaioarii. [fr. Libanotis-des-montagnes ; g. B e rg -H e i 1-wurz]. Libanotis montana All.,syn. Seseli Libanotis Koch. E. siplantä erbacee din fam. Umbelli-ferae, tulpina adanc-sulcatä, in par-tea superioari ramificatä, glabräsau acoperitä cu peri asprii ; frun-zele de 2 ori pang la 3 ori pena-tifide, Cu foliole incis-penatifide,ea lobii lanceolati, scurt-mucronati,cea mai inferioaril pereche de fo-liole stä crucis pe rachis ; florilealbe sau rosietice, sunt dispuse inmici umbele grupate inteo um-belli mai mare, involucrul si in-volucelul format din numeroasefoliole, sau lipseste cu totul; fruc-tele sunt achene scurt - piroase.Creste prin fanetele si colinelearide din munti si prin locurilestancoase, umede i umbroase. Iu-lieAugust.

Smeur, Mana -jidovului, Rug- de-munte, Rug-de-smeurä, Rugul-ji-dovului, Smeurar. [fr. Pramboisier ;g. Himbeere].Rubus IdaeusL. 15. arbust din fam. Rosaceae,tulpini aproape erecte, ca ramuriarcuate, spre varf flexuoase, cilin-drice, glabre, foarte glauca, cughimpi drepti, frunzele albe-to-mentoase pe partea inferioarti, celede pe ramurile sterile penate, ca5 foliole ovale, cele ale ramuri-lor fertile de ordinar cu 3 folioledentate, mucronate, rar frunzelepenate, cu 7 foliole, stipule line-are; florile albe, dispuse in paniculefrunzoase, pauciflore, sepale acu-minate, la maturitate reflexe, pe-tale erecte

'fructul compus din

numeroase drupe mici, este sub-globulos, odorant, rosu la maturi-tate sau prin culturi alb sau galbui,cu numeroase carpele stelat-pubes-cente. Creste prin pädurile umede

dela munte, adeseori cultivat pringradini pentru fructele sale co-mestibile numite : Smeurd, _4vniurd.MaiIulie. Melif.

SmeurX, Azmiurä (Maced.). [fr.Framboise ; g. Him b e ere], fruc-tele comestibile de Rubus ldaeusL., vezi Smeur.

Smeurar, , R ubus ldaeus L., veziSmeur.

Smeurieit (Bucovina), Reseda odo-rata L., vezi Rozetä.

Smeurltii (Bucovins, si Trans., Rod-na), Reseda odorata L. vezi Ro-zeta.

Smirdar, Bojor, Bujor, Bujor-de-munte, Coctizar, Iederä, (Trans.Brasov.), Merisor (Trans.), Pop-dele (j. Prahova, Bucegi), Ruja-muntilor, Tradafir-de-munte, Tran-dafirasi-de-munte. [fr. Rose-des-Alpes ; g. Alp en r o s e]. Rhodo-dendron Kotschyi Simk. D. mic ar-bust din fam. Ericaceae, tulpinacu ramuri lungi, putin ramificate ;frunzele coriacee, ovale sau oval-eliptice, mici, pe partea inferioaräglandulos -leproase, pe marginiglabre ; florile rosii-rozee, Wandputin In albästriu, sunt dispusein raceme subumbelate, florile pe-dunculate, cu pedunculii

si leprosi, caliciul foarte scurt,verde, cu 5 dinti scurt-ovali, tu-bul corolei infundibuliform, pepartea externä si pe ceala gat i filamentele la bazi hirt-päroase, stilul putin mai scurt de-cal ovarul; fructul capsuli cu 5locule, deschizandu-se la maturi-tate prin 5 valve. Creste pe coa-mele muntilor, pe locurile stan-coase i pietroase din regiunea al-ping. IunieAugust.

Smirdar, Vaccinium Vitis idaea L.,vezi Merisor.

SmirnA. [fr. Benjoin ; g. B enz o 6,Benz° ëliarz]. Resina extrasiprin incisiuni din scoarta arbo-relui Styrax Benzoin Dry. D. ar-bore din fam. Styracaceae, cu tul-pina groasä, ramurile cilindrice,acoperite cu o scoartä alburie ;

dacoromanica.ro

270 ZACH. C. PANTU

frunzele alterne, petiolate, intregi,oblonge-acurninate, netede pe par-tea superioara, pubescente pe ceainferioara ; florile albe, formandraceme compuse, axilare ; fructulindehiscent, mare, globulos, cu uninvali coriaceu.Acest arbore cresteprin sesurile si pe malurilerilor din insul ele Borneo, Sumatrasi lava. Smirna este un suc alburiu,foarte compact, care di solidifiedin contact cu aerul, ea are ungust dulce si balsamic, arde rils-pändind un miros pläcut si multivapori albi de acid benzoic ;disolvti In alcool si in ether. Secunosc mai multe calitäti de Smirntldupd modul de extractiune si depreparatiune, precum si dupti vdr-sta si origina arborelui din caresti extrag.

Smirna este intrebuintatii in me- .

dicing contra inflarnatiunilor chro-nic° ale cailor respiratorii etc. Eaeste intrebuintata si in ceremoniilereligioase ale bisericei noastre.

Smic, Centaurea phrygia L., Gen-taurea pseudophrygiu C. A. Meyer.,vezi Dioc i Centaarea plumosaLam., vezi Sgliivoc.

Smochin, Hic (Maced.). [fr. Figuier;g. Feigenbaum]. Pieus CaricaL. I). arbore sau arbust din fam.Moraceae-Artocarpoideae, cu ramuricenusii sau putin verzii; frunzelealterne, cordate, intregi ori pal-mate, pe fata superioard scabre,pe cea inferioarä pubescente, cu3-5 lobi, obtusi sinuati ; florilemonoice, foarte numeroase, inchiseinteun receptacul globulos sau pi-riform, desert, cirnos, perforat la

cele superioare mascule, celeinferioare feniele, floarea masculdCu 3 sepale si 3 stamine ; floareafemelii cu 5 sepale lipite in parteainferioara inteun tub, ovarul custilul lateral, filiform, bifid la viirf ;fructele mici i numeroase achene.Receptaculul devine la maturitatecarnos,. dulce, suculent i comesti-bil si este cunoscut sub numirea

de IlieaS'inochina. Smochinele suntverzii, glbui, rosietice sau viola-cee, piriforme si netede. Crestesillbatic prin locurile pietroase inDobrogea si pe stdncile de la \Ter-ciorova. uneori cultivat chiar subcerul liber pe la Bucuresti si prinalte localitdti din tara, producdndsmochine bine coapte.

Poporul nostru pune Smelting caldape bubouie si pe buba-neagra.

Smochinfi, Hica (Maced.). [fr. Figue;g. Feige, Essfeige], fructulcompus din receptaculul devenitarms, dulce, suculent si comes-tibil de Ficus Carica L., veziSmochin.

Smorodin (Bucovina), Ribes nigrumL., vezi Struguri-negri.

Snexpan-mare (Trans., Ndstiud), Pi-nus Pumilo Haenke., vezi Jepi.

Soaldinit, Sedum acre L., vezi Iarbi-de-soaldind.

Soorbestre, Sanguisorba officinalisL., vezi Sorbestrea.

Soarea-sourelni, Helianthus annuusL., vezi Floarea-soarelui.

Soe, Iboz (Maced.). [fr. Sureau ; g.Schwarzer-Holunder, Flie-d e Sambucus nigra L. D. ar-bust sau Laic arbore din fam. Ca-prifoliaceae, ramurile cu mäcluvaalbd, foarte abundentd, cu scoartacenusie ; frunze/e glabre, penate,Cu 3-7 foliole ovale sau lanceo-late, acuminate si serat-dentate,stipulele verucoase ; florile albe,dispuse in corimbe ramificate, maiadesea cu 5 ramuri principale,caliciul cu 5 dinti scurti, corolarotacee, at 5 diviziuni intinse, laurmii reflexe, stamine 5, stigma-tele sesile; fructele sunt boabe(bacce)negrii, lucitoare. Creste prinpliduri, märàciniuri, zavoiuri sipe längi gardurile de prin sate.MaiIulie.

Florile de soc «Flores Sambucipintrebuintate in medicinA pentrupropriettitile lor sudorifice; iar fruc-tele, scoarta i rildacina au proprie-

dacoromanica.ro

PLANTELE CIINOSCUTE DE POPORIIL ROMIN 271

tdti purgative. Poporul nostru beaceai de floare de soc pentru rdceald,ca sd transpire. Zeama stoarsddin coaja i rdddcina socului o beaoinul bolnav de rast, pentru a sevindeca.

Soe- de -inunte, Sambucus racemosaL., vezi Soc-roqu.

Soc-rw, Soc-de-munte. [fr. Sureau-it-grappes, Sureau-rouge ; g. T r a u-ben-Holunder, Berg-Ho-lunder]. Sombucus racemosaL. 1). arbust sau mic arbore dinfam. Caprifoliaceae, ramurile cumElduva galbind sau galbin-bruni,cu scoarta cenu§ie ; frunzele pe-nate, cu 3-7, mai adesea find 5foliole glabre, de ordinar eliptice,fin-dintate, cu stipule reduse la2 verucositliti; florile albe-gälbui,dispuse in panicule ovale, com-pacte, caliciul cu 5 dinti scurti,corola rotacee cu 5 diviziuni, sta-mine 5, stigmatele sesile ; fruc-telesunt boabe (bacce) rosii. Cre0eprin pildurile din regiunea mon-tand i subalpini. MaiIunie.

Carthamus tinctorius L., veziSofriina§.

ofran (Trans.), Crocus HeuffelianusHerbert., vezi Brdndup-de-primii-yard.

*emit. [fr. Safran ; g. Sa fr a 12].

Stigmatele florilor de Crocus sa-tivus L. 21. mica plantä erbacee,bulboasii din fam. Iridaceae, bulbulde märimea nucilor. globulos, albla interior §i acoperit la exteriorde resturile tunicei (membranei)uscate, fibroase, brun-ro§cate ; frun-zele erecte, lineare, foarte inguste;florile palid-violete, Cu linii pur-purii, apar toamna cfite 1-3 lavdrful tulpinei scapiforme, inso-tite de un spat, format din 2 brae-tee ; perigonul petaloid, monosepal,regulat, lung-tubulos, cu 6 seg-mente ovale,lanceolate, gdtulfloareipiros, stamine 3 pdroase ; ovarulcu 3 loje, stilul simplu, divizat lavdrf In 3 stigmate fungi, de unrou viu, in forma de cornet, lär-gite la partea lor superioard, trun-

chiate i inegal denticulate; fruc-tul capsuld ovalà, trigonalá. Ori-ginará din Asia, cultivatä dejade mult in Spania qi In Franta.SeptembrieOctombrie.

&franul, acest pretios product ve-getal, este intrebuintat in medicinamai cu seama ca stomachic i eme-nagog. IntrebuinVat uneori qi ca con-diment, iar in industrie utilizat lacolorat.

$ofran-galben, Crocus aureus Sibth.et Sm., vezi Brirdup-galbenii.

*ofran-neadevfirat, Carthamus tine-torius L., vezi $ofilnaq.

Sofran-viirgat, BrAndu§d, Brdnduqd-Brandu§ii-micd.Crocus reti-

culatus M. Bieb., syn. Crocus varie-gatus Hoppe et Hornsch. 21.planta erbacee din fam. lridaceae,bulbul globulos, fibrele tunicilorradicale groase, reticulate, anas-tomosante cu (areolele) reteleleovale sau subrotunde; florile albesaa deschis-albastre (palid-cerulii),Cu gdtul glabru, gMbeniu, peri-gonul cu 6 foliole erecte, cele ex-terne sunt pe dinafarif Cu värgipurpurii, florile fnsotite de unspat cu 2 foi ; fructul o capsuld.Creqte prin locuri cu iarbà, rari-§uri, crdngulete i prin pdpnileuscate de pe coline. AprileMai.

Bulbii acestei plante sunt comes-tibili.

S ofràna, of ran, Sofran-neadevdrat,ofriinel. [fr. Safran-bdtard ; g.

Saflor, Fdrber-Saflor].Carthamus tinctorius L. C). plantderbacee din fam. Compositae, tul-pina glabri; frunzele, alterne, lan-ceolate, sesile, intregi §i pe mar-gine indepärtat- spinos - dintateflorile galbine-portocalii, dispusein capitule terminale, ovale, inso-tite de un involucru, format dinbractee polimorfe, cele exterioarefoliacee intinse, cele interioareerecte qi imbricate, receptacululcu bractee setiforme ; fructele a-chene fará egretä (papus), sunt pa-

dacoromanica.ro

272 ZACH. C. PANTU

trunghiulare. Originará din Egipt,la noi se cultivii adesea ca plante'tinctoriala. IulieAugust. Melif.

Florile constituescun producttinc-torial, intrebuintat pentru a vopsiIn galben i pentru a falsifica o-franul.

Sofrfinel, Corthamus tinctorius L.,vezi Sofranas §i Crocus heuffelia-nus Herbert., vezi Brendusa-de-prinativarti.

Sofrfinel. [g. Herbstsafran,Falsche-Herbstzeitlos

Crocus iriditiorus Heuff., syn.Crociris iridiflora Schur. 21 micaplanta erbacee, bulboasti, din fam.Iridaceae, bulbul globulos, putinturtit, de marimea alunelor, cu fi-brele tunicilor paralele ; frunzelelanceolat-lineare, ori lat-lineare,lipsesc In timpul inflorirei i sparnumai in primayara anulni urma-tor ; florile albastre-liliachii, apartoamna, foliolele perigonului innumar de 6 sunt 3 externe, mari,obovale sau oblong-obovale, ori-zontal-patente i deschis-violete,cele interne erecte, oblongi ori lan-ceolate, sunt ceva mai lungi decatjumtitatea celor externe si de uninchis-albastru-violet, gatul floareineparos ; fructele capsule oblonge,acuminate, apar abia primavaraimpreuna cu frunzele. Creste printufisuri, poieni si pe marginea pi-durilor din munti. Septembrie-Octombrie.

Soie, Soja hispida Moench., vezi Fa-sole-japoneza.

Solovire (Trans.), Origanum vulgareL., vezi Sovárv.

Solovirf, Origanum vulgare L., veziSovtirv.

Soloviirfitit. Phlomis tuberosa L.4. planta erbacee din fam. Labiatae,redecina lung -fibroasii, tubercu-loasa ; tulpina purpurie, aproapeglaba; frunzele radicale mari, ovaleprofund-cordate la baza si crenate,cele superioare oblong-lanceolate ;florile purpurii, grupate in verticilemultiflore (30-40 flori), insotite

de bractee subulate, hispide, tubulcaliciului glabru, dintii caliciuluiputin ciliati, buza superioara acorolei foarte panes& pe din-launtru, cea inferioara glabracu lobul median numai ceva maimare cleat lobii laterali; fructeleachene trigonale, rotunzite la yid.Creste prin locuri päduroasearide, pe hinge drumuricinisuri in regiunea campiilor.MaiIulie.

Solovirv (Trans.), Origanum vulgareL., vezi Sovarv.

Phlomis pungens Willd.,vezi Scorogoi.

Somn4or (Bucovina, Cacica), Clino-podium vulgare L., vezi Apiíratoare.

Soinnior (Bucovina), Leonurus Car-diaca L., vezi Talpa-gastei.

Somnitior, Papaver somniferum L.,vezi Mac-de-grading.

Somnoroasi, Cerinthe minor L., veziPidosnic si Laserpitium latifoliumL., vezi Smeoaica.

Somnoroasii. [fr. Laser-de-Prusse ;g. Preussisches-L as er-kraut]. Laserpitium prutenicumL. 8. planta erbacee din fam.Umbeliferae, tulpina angulat-sul-cate, acoperitä in partea inferi-oara cu peri rever*.; frunzele de2 ori penatipartite, foliolele pemargine, ca i petiolii, acoperitecu peri asprii, foliolele penatifide,cu laciniile lanceolate; florile albe,dispuse in mici umbele, grupateIn umbele mari, involucrul si in-volucelul compus din numeroasefoliole lanceolate ; fructele ovale,paroase intre aripi. Creste prinfen*, poieni i margini de paduriIn regiunea montana. IulieAu-gust.

Somnoroasit (Bucovina), erbascumnigrum L., vezi Captalan-negru.

Soptirlaith, Brunella vulgaris L., veziBusuioc-sillbatic qi Parnassia pa-lustris L., vezi oparlaita-alba.

Veronica orchideaCrantz. 4. planta erbacee din fam.Scrophulariaceae, tulpina dreapta,frunzele opuse, ovale sau lanceo-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSUUTE DE POPORUL ROMAN 273

late, crenat-serate, spre varf de totintregi, cele inferioare obtuse; flo-rile albastre, dispuse inteun racemterminal, aproape solitar, elongat,spiciform, foarte indesuit, corola bi-labiata, cei 3 lobi inferiori oblong-lineari, obtusiusculi, riisuciti (tor-tuos-coniventi) putin mai lungi de-cal tubul; fructele capsule, aproaperotunde, emarginate, umflate siin desuit-glan dulos-p droase. Cresteprin livezi, fanete i pasuni uscate,pe marginea pädurilor si pe colinenäsipoase. MaiIulie. Melif.

$0parlaita-albiT, Soparlaitti. [fr. Foindu-Parnasse ; g. S um pf-Herz-b 1 at t]. Parnass i a palustris L.4. mica plantä erbacee din fam.Saxifragaceae, tulpina erecta, sim-pia ; frunzele glabre, cele inferioarelung - petiolate, oval - cordiforme,unica frunza caulinara estecordiformi si amplexicaulä; florilealbe, mari, solitare i terminale, ca-liciul cu 5 diviziuni, corola cu 5 pe-tale aproape sesile, putin emargi-nate, albe si sträblitute de nervureverzii, pelucide, inläuntrul coroleise afla 5 solzi nectariferi, galbeni-verzii, opusi petalelor, profund-di-vizati in numeroase filamente, ter-minate printr'o glandula; stamine5; stile 4 scurte, terminate prin4 stigmate ; fructul o capsulä uni-loculara, dehiscenta la varf prin4 valve. Creste prin pasunile mlils-tinoase si pe marginea torentelordin regiunea montana si subalpina.IulieAugust.

$opitrlita, Polygala vulgar is L., veziAmärealti si Veronica urticifoliaJacq., vezi Iarba-serpelui.

oparlita. Veronica Bachofeni Heuff.4. planta alb-pubescenta din fam.Scrophular iaceae,frunzele opuse,pe-tiolate, cordiforme sau trunchiate la

oval-oblonge sau lanceolate,ascutite, duplicat-incis-serate; flo-rile cerulii, rar rozee sau albe, dis-puse in raceme laxiflore,terminale,adesea i Cu raceme laterale, ca-liciul cu 4 lobi aproape egali, camde marimea capsulelor, obcordate,

glabre, lobii corolei oval-oblongi'obtusiusculi, aproape de lungimeatubului campanulat. Creste pe coa-stele muntilor pietrosi, prin cram-gulete, miei tufisuri si in locurideschise. IunieAugust.

$oparlIti. [fr. Herbe-Thérèse; g. G a-mander-Ehrenpreis]. Vero-nica Chamaedrys L. 4. plantä er-bacee din fam. Scrophulariaceae,tulpina ascendentä, biserial - p a-roasii ; frunzele aproape sesile, o-vale, crenat-serate, mai rar incise;florile mari, albastre ca cerul i cuvinisoare mai inchise, dispuse inraceme axilare, caliciul cu 4 di-viziuni ( lobi ) ; fructele capsuletriangulare, obcordate si ciliate.Creste prin livezi, fanete, tufisuri,poieni, pe langà päduri i drumuri.AprilieIunie.

Aceasta planta are proprietati to-nice.

oparlitii. [fr. Vèronique-femelle; gBreitblattriger-Ehrenpreis]

Pronica Teucrium L. 4. plant&erbacee din fam. Scrophulariaceae,tulpinele erecte, numai de la bazaarcuat ascendente; frunzele sesile,ovale sau oblonge, la baza putincordiforme, pe margine incis-serate;fiorile mari, albastre cu vinisoaremai intunecate, dispuse in racemeaxilare, caliciul cu 5 lobi, lobulposterior mai mic; fructele cap-sule obovale, ascutit-emarginate,Cu pedicele de aproape lungimeacapsulelor. Creste prin faneteleuscate, prin tufisurile de pe colinesi din munti. MaiIulie.

Planta cu proprietati tonice.

S opone!, Saponaria officinalis L., veziOdogaci.

Soponul-calului, Saponaria officina-lis L., vezi Odogaci.

Sor-cu-frate, Carpenä (Trans), Cior-moiag (Trans.), Miazii-noapte (Ba-nat), Scrab (Mold.). [fr. Mélampyre-des-bois; g. Hain-Wachtelwei-z en]. Melampyrum nemorosumL. 0. planta erbacee din fam.

dacoromanica.ro

274 ZACII. C. PANTU

Scrophulariaceae, tulpina erectä,simplä sau ramificatil ; frunzeleopuse, oval-oblongi, cele superi-oare oblongi sau elongat-lanceo-late vi lung-acuminate ; florile gal-bine - aurii, sunt dispuse la sub-tioara bracteelor cordiform-lan-ceolate, dintate vi de o coloareviolet-albastrii, formänd un spicunilateral (secund), caliciul tubu-los, cu 4 dinti. este länos-pgroscam de lungimea corolei, stamine4; fructele capsule ovoide, acumi-nate, dehiscente prin 2 valve, se-mintele netede. Milampyrumbiháriense A. Kern. se deosebevtede specia precedentil mai cu samáprin caliciul cu total glabru, saupe ici colea pe nervure cu cativaperi scurti, asprii, articulati vi albi.Ambele specii creso prinIunieSeptembrie.

Poporul crede ea : hotii poartriaceste buruieni in sán, child se ducsik fare ori sà jefuiascil, spre a'iferi de rau; desciintate le poarto inbräu ibovnica si daca se intälnestecu iubitul ei pe la miezul noptei 11farmeca asa de mult, in at acestatrebue sa o ja de sotie. Toti cfttipoartil aceste buruieni descantatela brilu, ca printr'o putere magi*sunt inbarbittati la lucrArile lor.[confere S. Mangiuca. «Detatea botanicei romfinesti», Familiaanul X (1874) p. 511].

Sora-soarelui, Helianthus animusL., vezi Floarea-soarelui.

Sorb, Pirus aucuparia G-aertn., veziScorus-de-munte.

Sorb. [fr. Alisier, g. Els eb e er e,Elzbeerbaum, Ruhrbirne].Pirus torminalis Ehrh., syn. Sor-hua torminalis Cranz. h. mic arboredin fam. Rosaceae-Pomoideae, frun-zele ea petiolul pubescent, sunt lat-ovale, lobate, la bittränete glabrevi lucitoare, lobii acuminati, ne-egal- i acut-serat-dintati, cei in-feriori mai mari vi foarte diver-genti (divaricati); florile albe nu-meroase, dispuse in corimbe mari,ramificate i tomentoase, ovarul cu

2 stile glabre, devine un fructarnos, oval sau aproape globulos,care este brun-gälbui vi cu punctealbe. Creste prin pädurile din re-giunea dealurilor submontane. MaiIunie. Melif.

Lemnul acestui mic arbore estepretios pentru strungarie.

Sorbestrea, Sangeric, Soarbestre. [fr.Pimprenelle- des -prés ; g. W i e -sen kn opf]. Sanguisorba offici-nalis L. 21.. plantä erbacee, glabridin fam. Rosaceae, rizomul gros,lemnos ; tulpina rigida, erectä, ra-mificatä in partea superioarti; frun-zele imparipenaticompuse cu 5-13foliole coriacee, lucitoare pe par-tea superioarä, glauce pe cea in-ferioarä, oblonge vi cordiforme la

dintate i petiolulate ; florileermafrodite, sunt dispuse in ca-pitule oval-oblonge, terminale vide coloare brun- inchisä, caliciulcu 4 sepale eliptice, de coloarepurpuriu -inchisä, 4 stamine delungimea sepalelor, carpele cu 1stil terminat printr'un stigmat pe-niciliat; fructele achene. Cresteprin fânete si livezi umede in re-giunea montanti. IunieAugust.

Planta cu proprietati adstrin-gente.

Serleel, Erigeron canadensis L., veziBrartinis.

$orieel, Myosurus minimus L., veziCoditucti.

Sorocinif (Brmat, Alma), Achillea.Millefolium L., vezi Coada-sorece-lului.

Sovar, Sparganium ramosum Huds.,vezi Buzdugan, Typha angustifoliaL. si Typha latifolia L., vezi Pa-pura.

Soviro (Trans., Brasov)., Oriyanumvulgare L., vezi Sovärv.

Sovirf, Geranium phaeum L., veziPilaria-cucului vi Origanum vul-gare L., vezi Sovarv.

5ovitrf, Origanum vulgare L., veziSovarv.

dacoromanica.ro


So vat. v, Arigan (Maced.), Dost,Solovärc (Trans.), Solovarf, Solo-vary (Trans.) , Sovarc (Trans.,Brasov), Sovärf, Sovarf, Sovovarv(Trans.). [fr. Marjolaine-sauvage,Origan; g. Dost, Gemeiner-Dost]. Origanum vulgare L. 21-.planta erbacee, aromatica din fam.Labiatae, tulpina erecta, rigidä., pa-roasa, ramificata in partea supe-rioard, uneori rosietica ; frunzeleovale, ascutite, aproape glabre,usor dintate; florile rosii-purpurii,rar albe, reunite in mici spiceoblonge sau cilindrice, formandcorimbe paniculate, terminale, ca-liciul cu 5 dinti, corola bilabiatä,cu buza superioarti emarginata,cea inferioara cu 3 lobi; florilela subtioara unor mici bractee,adesea colorate si ascutite si var.Barcense Simk. care difera despecia tipica numai prin bracteelemai mici si dimpreuna cu caliciulevident pubescente si tot deodatrt

glanduloase. Creste prin flute,tufisuri, livezi, vii, pe margineapadurilor pana in regiunea subal-ping. IunieAugust. Melif.

Aceasta planta este foarte multIntrebuintata de poporul nostru lacolorat.

Sovarvarith (Bucovina), Betonicaofficinalis L., vezi Vindecea.

Sovarvaritit (Bucovina, Sadova). [fr.Millepertuis quatre - angles ; g.Vierkantiges-Hartheu].Hy-pericum guadrangulum L. 4. plantaerbacee din fam. Hypericaceae, tul-pina erecta, glabra si cu 4 muchinearipate; frunzele ovale, cu punc-tuatiuni translucide, mari si foarterari ; florile galbine, dispuse inpanicule terminale, caliciul cu 5sepale eliptice, obtuse, intregi,neglanduloase si cam de lungimeaovarului, corola cu 5 patale, sta-mine numeroase, grupate in fas-cicule, ovarul cu 3 stile, devinela maturitate o capsula cu 3 loje,semintele numeroase. Creste prin

päduri si pasuni umede, pe mar-ginea apelor. IunieAugust.

SovarvarItä (Bucovina). [fr. Inuled'Angleterre ; g. En gli s che r-A 1 a n t]. mula britannica L.

planta erbacee din fam. Com-positae, tulpina lanos-paroasti,recta, frunzele lanceolate, pe par-tea inferioara. viloase sau scud-paroase, intregi sau denticulate,cele:superioare cu baza cordiformä,amplexicaule, cele inferioare in-gustate in petiol; florile galbine-aurii, dispuse in capitule solitaresau numeroase la varful tulpinei;involucru cu foliolele linear-lanceo-late, prtroase, cele extern° de lun-gimea celor interne, intrecandputin florile centrale, dar multmai scurte cleat florile marginale;fructele achene (hirte) piiroase.Creste prin locuri i fanete umede,pe langa pantie si mlastini, pemarginea padurilor. Iunie-August.

Cu florile acestei burueni se faceceai, care este bun pentru durerede pantece.

Sovovarv (Trans.), Origanum vulgareL., vezi Soviirv.

Spilaeioasit, Cel-perit (Mold.), Cru-celitä, Cruciulita, Petimbroasa. [fr.Séneçon ; g. Baldgreis, Wu-therblume]. Senecio vernalisW. et Kit. Q. mica plantä erbaceedin fam. Compositae, tulpina lanos-paroasa, adeseori devenind glabra;frunzele pe ambele fete cu peripatenti, viloase, oblonge, penatifid-sinuate, cele inferioare petiolate,celelalte cu baza auriculata si den-tatit, amplexicaula, lobii ovali-ob-tusi, pe margine incretiti si den-tati ; florile galbine, dispuse in micicapitule, florile dela mijloc erma-frodite, tubuloase, cele marginaleligulate, femele, caliciul extern cu6-12 foliole, de 4 ori mai scurtdecal involucrul si impreunä cubracteele la värf negra si lung-as-cutite ; fructele achene cilindrice,sur-pubescente, cu o egreta (papus)de peri pluriseriati. Crest() prin

dacoromanica.ro

276 ZACH. C. PANTU

locuri ntisipoase i argiloase. Apri-

Spalacioasa, Senecio vulgaris L., veziCruciulita.

Spanae, Spanqc-comun, Spinat (Tran-silv). [fr. Epinard ; g. Spin at].

Spinacia oleracea L. 8. i aplanta erbacee, glabra din fam.Chenopodiaceae, tulpina erectil, fis-tuloasa si ramificatti ; frunzelealterne,lungpetiolate, oval-oblongesau triangular-hastate, de tot In-tregi sau sinuat-dentate, ele suntmari, carnoase si de un verde In-chis; florile dioice, foarte rar er-mafrodite, sunt verzi si dispuse inglomerule, cele tnascule formandspice terminale, iar cele femelesesile la subtioara frunzelor ; pe-rigonul florilor femele cu 2-3lobi, iar al florilor maseule cu 4lobi. Aceasta planta alimentard,originara din Orient (Asia), estemult cultivata pentru trebuinteculinare. in cultura sa cunosc ur-matoarele douti varietati : var.inermis Moench. cu perigonul fruc-tifer fara spini si var. spinosaMoench. are perigonul fructifercu spini. MaiIunie.

Spanac-comun, Spinacia oleracea L.,vezi Spanac.

Spanac-porcese, Buruianti-de-buba-rea, Talpa-gastei. [fr. Ansérine-hybride; g. Unechter-Ganse-fuss]. Chenopodium hybridumL. C). planta erbacee din fam.Chenopodiaceae, tulpina anguloasti,erecta; frunzele cordiforme, den tat-angulate, cu unghiurile acuminate,cel mijlociu mai mare, alungit ;florile verzi, dispuse in cime pa-niculate, periantul cu 5 diviziuni,stamine 5; fructele deprimate, li-bere, invalite de periant, cu se-mintele foveolat-punctate. Cresteprin därtimaturi, gradini, pe langaziduri, garduri, locuinte, drumurisi prin locuri cultivate. IulieAugust.

Spanac-salbatte, Piciorul-caprei. [fr.Poule-grasse; g. Gem eine r-Gansefuss]. Chenopodium al-

bum L. O. planta erbacee din fam.Chenopodiaceae, tulpina erecta, an-guloasä, alburie ; frunzele rom-boidal-ovale, mic-dintate si ne-lucitoare, cele superioare oblonge,de tot intregi ; florile alburii, suntdispuse In glomerule, grupateraceme aproape nefoliate ; semin-tele netede, lucitoare ; ramurile,frunzele pe fata inferioara si ca-liciul mai mult sau mai putin alb-fainoase. Creste prin locuri cul-tivate si inculte, dararnaturi, pelfinga locuinte, garduri si drumuri.IulieSeptembrie.

Spinacul - cioban flor, Iarba- fnfai-nata (Trans.), Spanacul-stanilor.[fr. Epinard-sauvage, Toute-bonne;g. Guter-Heinrich]. Che-nepodium BOI1U8 Henricus L. 21-planta erbacee din fam. Chenopo-diaceae, tulpina erect& sau ascen-dentä, anguloasa, aproape simplä.;frunzele triangulat-hastate, putinpulverulente, intregi; florile verzi,dispuse In glomerule grupate inspice terminale si axilare ; se-mintele mari, erecte si fin punc-tate. Creste prin daramaturi, gu-noaie, pe langti stäne, pe rang&ptiduri, prin satele i tarlele dinmunti. MaiAugust.

Aceastit planta este Intrebuintatala bueittiírie ea si Spanacul.

Spanacul - stanilor, ChenopodiumBonus Henricus L., vezi Spanacul-ciobanilor.

Spitns, Helleborus odorus W. etKit., Helleborus dumetorum W. etKit., vezi Cutcurig si Helleboruspurpurascens W. et Kit., veziSpanz.

Sprint, Adonis vernalis L., vezi Rus-cutti-primtivaratica, Helleborus odo-rus W. et Kit., Helleborus dume-torum W. et Kit., vezi Cutcurig

Helleborus purpurascens W. etKit., vezi Spanz.

Spanz, Helleborus odorus W. et Kit.si Helleborus dumetorum W. etKit., vezi Cutcurig.

Spanz, Barba-lupului, Bojotei (j. Me-

dacoromanica.ro


hedinti), Coaiele-popii (Trans.),Iarba-nebunilor (Trans.), Ouille-popii, Spans, Spant. [fr. Hellebore ;g. Purpurrötliche-Nieswurz,[Jngarische-Nieswurz].Helleborus purpurascens W. et Kit.21.. planta erbacee din fam. Ra-nunculaceae,rizomul gros, ramificat,negricios, cu numeroase fibre ra-dicale, lungi i puternice ; tulpinierecte, putin purpurii, ramificate,rar simple si uniflore, de ordi-nar 2 ramuri, una mai scurtii,cu o floare, cealaltd mai lung* cu1-2 flori ; frunzele palmatisecte,pubescente, serat-dentate, cele ra-dicale lung-petiolate ; florile rosii-purpurii, plecate in jos, caliciul cu5-7 sepale ovale, subrotunde, acu-minate, concave, verzi-purpurii inlauntru, rosii-purpurii pe din a-

devenind la biltranete verzipe ambele pärti, corola cu 5-10petale in forma de cornet (re-duse la staminode), stamine nu-meroase, carpelele libere, devin lamaturitate 4-7 folicule oblonge,lung-rostrate. Creste prin paduri,locuri pietroase si in poienele delamunte. AprilieMai.

Speinzul este intrebuintat de po-porul nostru spre a viudeca caiibolnavi de Dalac ; cu o sula se fac8 intepaturi, in pieptul calului bol-nav si apoi se vara sub piele, in fie-care intepatura, cate un fir de ra-dacina de Spdn.v. Calul se umflaapoi la piept,umflatura sparge, curgematerie din ea si in cateva zile ca-lul este vindecat.

Sparanghel, Sparga (Trans.), Spa-rangii (Mold.), Sparanghel - bun,Sparangin, Sperghea (Trans.), Um-bra-cucului (j.Mehedinti) si Umbra-iepurelui. [fr. Asperge ; g. S p a r-g e 1]. Asparagus officinalis L.21.. plana erbacee din fam. Lili-aceae, tulpina cilindrica, erecta,foarte ramificata ; frunzele alterne,sunt mici, reduse la solzi mem-branosi, la subtioara carom senasc fascicule de mici ramuri fili-forme, cari au aparenta de frunze,

numite cladode i sunt flexibile, aci-culare, glabre i netede; florile maiadesea dioice, albe-verzii, dispusein cime paucifloresau chiar uniflore,atarnand in jos, ele au periantul cu6 diviziuni, putin concrescute labaza, formand un tub, stamine 6,stigmate 3; fructul o boabil (bacca)rosie. Creste prin paduri, fanete,livezi, tufisuri si pe coline aride.Se cultivii adesea prin gradini,pentru trebuinte culinare. Iunie-Iulie. Melif.

Ramurile aeriene, tinere, sunt par-tea comestibila, cari constituesc unaliment usor si sanatos. Sparanghe-lul contine in tesaturile sale o sub-stanta cristalina, numita Asparagina,care comunica plantei proprietatimedicinale. Partea subterana a Spa-rOlighelului se intrebuinteaza inmedicina ca diuretica, in contra hy-dropisiei si a icterului, apoi pentrua combate diversele afectiuni aleinimei etc.

Sparanghel - sitlbatie, SparanginUmbra-iepurului. [fr. Asperge-a-feuilles-étroites ; g. S pa rg e 1]..Asparagus tenuifolius Lam. 21.. plan-

erbacee din fam. Liliaceae, tul-pina rotunda', erecta, ramuscule( cladode) fasciculate, capilareimpreuna cu ramurelele de tot gla-bre ; florile alburii cu vargi verzi,au tubul periantului foarte smut,mult mai scurt decal limbul, pe-dunculii solitari, alungiti, aproapede varf articulati, anterele oval-cordiforme sau aproape rotunde,sunt mult mai scurte cleat fila-mentele ; fructele boabe (bacce)negre. Creste prin pidduri, locuriumbroase si pe colinele aride. MaiIunie.

Sparangin, Asparagus tenuifoliusLam., vezi Sparanghel-salbatic.

Sparceth, Sparseta. [fr. Sain-foin,Esparcette ; g. EsparsettOnobrychis sativa Lam., syn. Ono-brychis viciaefolia Scop. 21-. plantäerbacee din fam. Leguminosae-Pa-pilionaceae, tulpina ascendenta,

dacoromanica.ro

278 ZA.CH. C. PANTII

simpla sau ramificata ; frunzele im-paripenaticompuse,cu 19-25 foliolelinear-oblonge ; florile rqii-rozeeCu striatiuni purpurii, dispuse inraceme axilare, de 2 ori mai lungidealt frunza, caliciul campanulat,Cu 5 diviziuni subulate, corola cucarena obtusa qi oblic-trunchiatil,stamine 10, dintre care 9 concres-cute qi una liberd (diadelfe) ; fruc-tele pastari (legume), osoase, tari,reticulate, Cu o singura samanta..Creqte prin pàuni, livezi §i locuripietroase. MaiIulie. Melif.

Adeseori cultivatä ca planta denutre.

Sparsetii, Onobrychis sativa Lam.,vezi Sparceta.

Spasul-dracului, Polystichum Filixmas Roth., vezi

Spata-dracului, Polystichum Filixmas Roth., vezi Feriga §i Struthiop-teris germanica Willd., vezi Feregá.

Spatareazit (Banat), Gladiolus im-bricatus L., vezi Sabiuta.

Spateaza (Banat), Gladiolus imbri-catus L., vezi Sabi*.

Speribanit (Trans.), Acorus CalamusL., vezi Obligeanä.

Speribanii-tiircata (Trans.), AcorusCalamus L., vezi Obligeanä.

Speteazit (Trans.), Acories CalamusL., vezi Obligeanä.

Speteasit, Juncus effusus L., veziRuginä, Typha angustifoliaiTyphalatifolia L., vezi Papura.

Speteazit-pestritit (Trans.), AcorusCalamus L., vezi Obligeani.

Speteazit-tiircatit (Trans.), AcorusCalamtta L., vezi Obligeanä.

Spicidnat (Trans.), Lavandula veraDC., vezi Leventica.

Spileute (j. Mehedinti, Closani),Bumbisor (Mold.). Chrysanthe-nium Balsamita L., syn., PyethrumBalsamita Willd. 4. planta erba-cee, sur-paroasä din fam. Compo-sitae, frunzele ovale, dintate, a-proape sesile, cele inferioare suntingustate in petiol, cele superioareuneori auriculate ; florile dispusein capitule lung-pedunculate, flo-

rile centrale tubuloase, ermafrodite,galbine, cele marginale femele, li-gulate, albe ; fructele achene an-guloase, caliciul format dinteomica margine scurta, uniform-din-tata. Aceastá planta, originara dinOrient, se cultiva adeseori ca plan-ta ornamented. IulieAugust.

Spin, Scai, Scaiete, Schin. [fr. Char-don; g. Stachel-Distel]. Car-duus acanthoides L. 9. plantá er-bacee, spinoasä din fam. Composi-tae, tulpina dreapta, pan& la värffoliata; frunzele decurente, mai a-desea glabre, sau numai pe fata in-ferioarti, pe nervure länos-paroase,adânc-penatifide ca foliolele bilo-bate, dentate i spinulos-ciliate,lobulii i dintii terminati ca spiniputernici ; florile ro0i-putpurii,galbine sau albe, dispuse in capi-tule erecte, mai adesea solitarerotunde, pedunculii capitulelorsunt scurti, crispati qi spino0 ; fo-liolele involucrului sunt linear-su-bulate, cele inferioare putin re-curbate; fructele achene oblonge,comprimate, uqor ruguloase i pre-väzute ca o egreta (papus) for-mattt din peri setiformi. Cre0e pelänga drumuri,pe marginea campu-rilor, prin locuri inculte i culti-vate, prin daramaturi. Mai Au-gust.

Spin, Carduus nutans L., vezi Ciulin.Spin (Trans.), Prunus spinosa L.,

vezi Porumbar.Spin-musefilese, Xanthium spinosuin

L., vezi Holerä.Eryngium planum L.,

vezi Scai-vanat.Spinareaelupului, Feregi, Fericä.

[fr. Fougère-femelle; g. Weibli-cher-Waldfarn, Weiblicher-Milzfarn, Weiblicher-Strei-fenfarn].Athyriam lilix femi-na Roth., syn. Asplenium Filix fe-mina Bernh. 4. frumoasä plant&erbacee din fam. Polypodiaceae,rizom scurt i gros, erect sau as-cendent, brun-negricios, cu paleebrune-negricioase ; frunzele dupiicircumferintä eliptic-oblonge, acu-

dacoromanica.ro


minate dela mijloc, inguständu-sespre baza si spre värf ; segmenteleprimare oblong-lineare sau linear-lanceolate, scurt stipitate, de ordi-nar alterne, rar opuse; segmentelesecundare oblonge , incis-serate,Cu lobii oblongi, cu 2-3 dinti, pe-iolul brun-galbui, spre baza

negricios, acoperit cu palee moi,deschis-brune, are 2 fascicule li-berolemnoase ; rachisul acoperitcu putine palee galbine; sorii, (gru-pele de sporangi) oblongi, cu (in-dusiu) invalis persistent. Cresteprin paduri umbroase si umede,prin vai si pe längft stäncile dinregiunea montana si subalpina.IulieAugust.

Spinat (Trans.), Spinacia oleraceaL., vezi Spanac.

Spinul-cerbului, Rhamnus catharticaL., vezi Verigariu.

Spinul-dracului, Eryngium campestreL., vezi Scaiul-dracului.

Spinul-Tûntului, Eryngium campestreL., vezi Scaiul-dracului.

Spinuta, Phyteuma orbiculare L., veziBanica si Phyteuma Vagneri A.Kern., vezi Carbuni.

Spirince, Erigeron can adensis L., veziBatranis.

Spirincea, Erigeron canadensis L.,vezi Batränis.

Splint', Splinutti (Trans.). [fr. Do-rifle, Saxifrage-dorée ; g. Mil z -k r au t]. Chrysospleniuns alter-nifolium L. 21. mica planta er-bacee din fam. Saxifragaceae, tul-pina erecta sau ascendenta, pubes-centa in partea inferioark glabraIn partea superioard, dichotomic-ramificata la värf; frunzele alterne,sunt orbicular-reniforme si adanc-cren ate, cele radicale mai marilungpetiolate; florile galbine-aurii,dispuse in raceme plane, caliciulcu 4 diviziuni inlauntru colorate,corola lipseste, stamine 8, floareacentrala are adesea caliciul cu 6diviziuni si 10 stamine ; ovarul cu2 stile, devine la maturitate ocapsula uniloculara, en numeroaseseminte ; florile insotite de mari

bractee galbine-aurii. Crete prinlocurile umede si umbroase si petang& isvoarele si pfiraiele din pa-durfle montane si subalpine. Apri-lieMai.

Splinuti (Trans.), Chrysosplenium al-ternifolium L., vezi Splina.

Splinuta (Banat si Trans.), Smiioaica(Bueovina), Splinuta-de-aur, Varga-de-aur. [fr. Verge-d'or ; g. G o I d-r u t e]. Solidago Virga aureaL. 4. planta erbacee din fam.Compositae, tulpina erecta, paroasa,la Will paniculat-racemoasa sausimplu-racemoasa, racemii erecti;frunzele ovale sau lanceolate, acu-minate, decurente in petiol aripat,putin paroase, cele inferioare se-rat-dentate ; florile galbine, dis-puse in mici capitule, reunite inraceme, florile dela circumferintaligulate, femele, cele dela centraermafrodite, tubuloase ; fructeleachene cilindrice. Creste prin pa-duri, tufisuri, coline si fänete.IulieAugust. Melif.

Splinutri-de-aur, SolidagoVirga aureaL., vezi Splinuta.

Spoitori (Trans.), Pejma, Pesmä.[fr. Centaurée-Ambrette, Barbeau-musqué ; g. Bisamblume].Centaurea moschata Willd., syn.Amberboa moschata DC. C). plantaerbacee, glabra, din fam. Compo-sitae, tulpina rigidä, ramificatafrunzele alterne, lirate, dintate ;florile violete-purpurii sau albe,Cu miros placut (de mosc), dispuseIn capitule ovoide, lungpeduncu-late ; involucrul format din folioleobtuse, ca un prolongiment mem-branos ; florile mari, fara caliciu,numeroase si cam de aceeasi ma-rime cele marginale (neutre) cacele centrale; fructele achene. Ori-ginara din Orient (Persia), cultivatäadesea ca planta ornamentala, pen-tru florile sale frumoase, cu mirosplAcut. Iulie Octombrie. Melif.

Sporic, Verbena officinalis L., veziSporici.

Sporici, Miiturita (Bucovina), Sporic,Sporisi (Trans.), Verbing, Verbina-

dacoromanica.ro

280 ZACH. C. PAWN

de-camp. [fr. Verveine, Herbe-sa-crée ; g. Eisenhart]. Ver-bena officinalis L. 21- planta er-bacee din fam. Verbenaceae, tul-pina patrunghiulara, erecta, rigida,ramificatii in partea superioara ;frunzele opuse, oval-oblonge,

laciniate ori crenate, ingus-tate in petiol lat ; florile mici, lilaleschise, dispuse in lungi spicefiliforme, grupate ,in panicule lavarful tulpinei, caliciul tubulos, cu4-5 dinti neegali, corola cu tubcilindric, divizat in 5 lobi aproapeegali ; fructul uscat, divizat la ma-turitate in 4 nucule monosperme.Creste prin locuri inculte, prindaramaturi, pe langii drumuri, zi-duri, etc. IunieAugust. Melif.

Aceasta planta posede proprie-iati amare, aromatice si adstrin-gente.

Sporis (Trans.), Polygonum aviculareL., vezi Troscot i Ferbena offici-ualis L., vezi Sporici.

Spulburlitura (Bucovina, Partestii-de-sus), Teucrium Chamaedrys L.,vezi Dumbet.

Spumealk Cardamine pratensis L.,vezi Stupitul-cucului.

Stlingeni, Iris germanica L., veziStanjini.

StAnjen, iris variegata L., vezi Stan-jeni-pestriti.

Slilnjeni, Iris germanica L., veziStanjini.

Stilnjeni-de-balta, iris Pseud-AcorusL., vezi Stanjini-galbeni.

StAnjeni-de-plidure, Iris variegataL., vezi Stanjeni-pestriti.

Sitinjeni-galbeni, iris Pseud-AcorusL., vezi Stanjini-galbeni.

Stalnjeni-pestritati, iris variegata L.,vezi Stanjeni-pestriti.

Stitujeni-pestriti, Stanjen, Stanjeni-de - padure, Stanjeni - pestritati,Stanjin, Sanjinel. [fr. Iris-panaché;g. Bunter-Schwertel]. Irisvariegata L. 21_. planta erbacee dinfam. lridaceae, tulpina glauca, mul-tiflorii, cam de lungimea frunzelorensiforme, la varf curbate in la-

untru (falcate); florile putin odo-rante, sunt galbine, cu laciniile ex-terioare ale perigonului impestri-tate cu vine brun-purpurii sauviolete si la baza interna indesuit-päroase (barbulate); laciniile pe-rigonului sunt oblong-obovale, celeinterioare spre baza ingustate penesimtite, stigmatele petaloide, gal-bine, spate erbacee, uniflore saubiflore; fructul capsula trilocularii,dehiscenta prin 3 valve. Crest'sprin tufisuri si paduri. MaiIunie.

Stilujeniti (Banat), Iris germanicaL., vezi Stanjini.

S titnj in, Iris variegata L., vezi Stan-j eni-pestri ti

Sliinjinei, Iris germanica L., veziStanjini.

Stanjinel, Iris pumila L., vezi RA-tisoare si iris variegata L., veziStanjeni-pestriti.

Stanjini, Hemerocallis; fiava L.Hemerocallis fulva L., vezi Crin-galben.

Steudini, Crini, Crin-vaniit, Floare-vanatii (Trans.), Lilie, Lilie-vanatii(Trans.), Stangeni, Stanjeni, Stan-jenitti (Banat), Stanjinei, Stan-jini vineti. [fr. Flambe, Flamme,Iris; g. Deutscher-Schwer-t el, Schwertlilie]. Irisgermanica L. 21.. planta erbacee,glauca, cu rizom gros, cantos qiarticulat, din fam. lridaceae, tul-pina scapiformä, ramificatii, aremai multe flori si este mai lungacleat frunzele radicale, ensiforme,numeroase si putin arcuate ; florilemari, vi olet-inchise, putin odorante,sunt solitare in spatul erbaceudela baza pang la mijloc, i gru-pate cate 4 sau 5 in racem ; la-ciniile interne ale perigonului lilainchise, sunt lat-obovale, subit in-gustate in unghicula de coloarealba-galbue, cu vinisoare brune, siegal de lungi cu cele externeoboval-cuneiforme, rasfrante delamijloc i acoperite pe partea in-terna cu un grup de peri galbeni,stralucitori; anterele de lungimeafilamentelor ; stigmatele petaloide,

dacoromanica.ro


foarte mari, oblonge, mai late lavarf, cu lobii ovali divergenti ;fructele capsule coriacee. Originardin sudul Germaniei, foarte multcultivat prin gradini, pentru florilesale frumoase. MaiIunie.

Stanjini galbent , Lilie - galbena(Trans.), Sta,njeni-de-baltii, Stan-jeni-galbeni.[fr. Flambe-d'eau, Iris-jaune, Iris-des-marais ; g. W a s -ser-Schwertel]. Iris Pseud-Acorus L. 4. planta erbacee,aquatica din fam. Iridaceae, tul-pina solida, cilindrica, multiflora,cam de aceias lungime ca frun-zele ensiforme, lanceolat-lineare ;florile mari, frumoase, putin odo-rante, de o coloare galbin - des-chisrt, reunite mai multe 'jute°spata erbacee ; laciniile exterioareale perigonului sunt ovale, lat-unghiculate si la baza interna ne-barbulate, ci ca o pata roz-galbina,strabatuta de vine negre sau negre-purpurii, laciniile interne lineare,sunt inguste si mai scurte decatlaciniile stigmatului petaloid; fruc-tul capsula in 3 muchi. Creste prinrulastini, balti, pe malul apelorstagnante si lin curgatore. Mai-Iunie.

Rizomul acestei plante are pro-prietati adstringente.

Stinjini-vinetl, Iris germanica L.,vezi Stanjini.

Stea, Trapa natans L., vezi Cornaci.Steagul-zainelor (Banat), Cuscuta

Epithymuni L. si Cuscuta europaeaL., vezi Tortiel.

Stenuatetei, Stellaria nemorum L.,vezi Steluta.

Steghie, Stegie, Stevie. [fr. Rumex-des-Alpes, Rhubarbe-des-moines ;g. Alpen-Ampfer, Mönchs-rhabarber]. Rumex alpinusL. 4. planta erbacee din fam.Polygonaceae, tulpina robusta, stri-ata i ramificata; frunzele infe-rioare cordiform-ovale si rotunzit-obtuse, sau scurt acuminate, celesuperioare mici i oval-lanceolate,

Cu petiolii pe partea superioarAscobiti in forma de sghiab (canali-culati); florile verzui, dispuse infalse verticile lungpedicelate, reu-nite in spice, formand o panicula lavarful tulpinei, laciniile interioareale perigonului fructifer sunt oval-cordiforme, membranoase, intregisau putin-denticulate si necaloase(fail granule). Creste prin pasu-nile de pe laugh* stanele de oi inregiunea montana si subalpina.IulieAugust.

Steghie, Rumex con glomeratus Murr.,vezi Macrisul-calului si Rumexcrispus L., vezi Dragavei.

Stegie, Rumex alpinus L., vezi Ste-ghie, Rumex conglomeratus Murr.,vezi Macrisul-calului si Rumex cris-pus L., vezi Dragavei.

Stejar. [fr. Chane, Rouvre ; g.Steineiche, Traubeneiche,Wintereiche]. Quercus ses-siliflora Smith. D. mare si frumosarbore din fam. Fagaceae, ramuriletortuoase, mugurii ovali; frunzelelungpetiolate, oblong-obovale, usoremarginate la baza sau ingustatein petiol, adanc-sinuate sau penati-lobate, Cu lobii inegali, rotundat-obtusi, frunzele glabre sau pubes-cente, cateodata tomentoase intinerete; florile monoice, cele mas-&tile dispuse in amente laxe, fili-forme, lung-pedunculate, cele fe-mele solitare inteun involucruformat de bractee concrescute in-teo cupusoara (cupula); fructelesesile sau scurt-pedunculate, squa-mele cupusoarei alipite, cupu-soara (cupula) glabra, inconjoarabaza fructului numit: Ghinda. Acestarbore constituie impreuna cu alteesente paduri sau dumbrave in re-giunea sesurilor si a dealurilor.AprilieMai.

Ochiul- boului, Rust): - de -toamna-vanati, Rusa-vanatil, Ste-lita-vanata. [fr. Oeil-du-Christ ; g.Berg-Aster, Virgils-Aster]..Aster Amellus L. 21_. planta erbaceedin fam. Co2npositae, tulpina scurt-raroasa, erecta, in partea supe-

dacoromanica.ro

282 ZACH. C. PANTIT

rioara corimbos-sau paniculat-ra-mificata ; frunzele scurt si aspruparoase, cele inferioare elipticesau oboval-spatulate, cele supe-rioare oblong-lanceolate ; floriledispuse in capitule, cele margi-nale ligulate, femele sunt albastre-deschis, rar albe, cele centraleermafrodite, galbine, capituleleinsotite de un involucru ca folio-lele rotunzite, obtuse, rigide si pa-tule, cele externe erbacee, celeinterne membranoase colorate lavfirf. Creste pe coline aride, pecoaste, tufisurirmarticinisuri i prinlocuri pietroase. Iulie Septem-brie. Melif.

Stelita-vilnitta, Aster Amellus L.,vezi Stelita.

Stelutl, Erigeron can adensis L., veziBatranis si Stellaria graminea L.,vezi Rocotea.

Steluta, Steaua-fetei. [fr. Stellaire-des-bois; g. Hain-Miere, Stern-miere]. Stellaria nemorum L. 4.planta erbacee din fam. Caryo-phyllaceae-Alsinoideae,tulpina cilin-dricii, de jur imprejur paroasa inpartea superioara ; frunzele petio-late, cordiforme sau oval-oblongesi acuminate, cele superioare scurt-petiolate sau sesile si de ordinarnecordate la baza; florile albe,dispuse in panicule dichotomice,caliciul cu 5 sepale lanceolate,corola cu 5 petale profund-bifidesi de 2 ori mai lungi deck sepa-lele,stamine 10, ovarul multiovulat,ca 3 stile, devine la maturitate ocapsulii oblonga. Creste prinduri umbroase si umede.Julie.

Stelute, Erigeron acris L., veziBunghisor.

$teregoaie, Veratrum album L. siVeratrum nigrum L., vezi Stiri-goaie.

Stevie (Trans., Nasaud), Faptul-mare(Bucovina, Partestii-de-sus). [fr.Radiaire, Sanicle - femelle ; g.Sterndolde, Strenze, Thals-ter n]. Astraniia major L. 21.planta erbacee, neparoasa (glabrä)

din fam Umbelliferae, frunzele ba-zilare, lucitoare, palmatipartite, cu5 lobi oval-lanceolati, ascutiti,aproape tripartiti i serat-dentati ;florile albe sau rozee, pedunculate,sunt dispuse in umbele simple, in-sotite de un involucru format dinfoliole mari, colorate, albe saurozee, linear-lanceolate, de lungi-mea umbelelor sau mai lungi, ca-liciul cu 5 dinti oval-lanceolati,aRcutiti, corola ca 5 petale albesau rozee, cu varful incovoiatlauntru; fructele aproape cilindrice,cu 5 coaste evidente, incretit-denti-culate.Aceasta planta variazil : var.vulgaris Stur. mnaltà, robusta, cafoliolele involucrului intregi, al-burii, rar rosietice, var. montanaStur. statura mica, foliolele in-volucrului intregi, rosietice, raralburii ; var. tridentata Stur. sta-tura mica sau mai e, insa cu fo-liolele involucrului la varf cu 2-3dinti. Creste prin livezile sisunile umede, pe marginea padu-rilor i tufisurilor, prin vane um-broase din regiunea montanitsubalpina. IunieAugust.

*tevie, Rumex alpinus L., vezi Ste-ghie, Rumex conglomeratus Murr.,vezi Macrisul-calului, Rumex cris-pas L., vezi Dragavei, 1?umex pa-lustris Smith., vezi Stevie-de-balta

Rttmex Patientia L., vezi

$tevie-de-baltii,Dragavei,$tevie. [fr.Rumex-des-marais ; g. Amp f er.].

Rztmex palustris Smith. 0.0 0.plant& erbacee din fam. Polygona-ccae, tulpina anguloasa, ramificatil;frunzele lanceolat-lineare, sau a-lungit-lanceolate, ingustate in pe-tiol, florile verzui sau galbui, dis-puse in verticile multiflore, pre-viizute cu frunze bracteale ; la-ciniile interioare ale periantuluifructifer oval-oblonga, de ambelelaturi cu cate 2 dinti subulati, sprevarf lanceolat-alungite, de tot in-tregi, toate (califere) prevazute cugranule oblonge, dintii mai scurticleat lungimea periantului. Creste

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROM:1N 283

prin locuri mliístinoase, pe mar-ginea lacurilor si a rfturilor. IulieAugust.

$tevie-de-grildinii, Stevie. [fr. Oseil-le-épinard, Patience, Dogue ; g.Garten-Ampfer, Englischer-Spinat]. Rumex Patientia L. 21-mare planta erbacee din fam Po-lygonaceae, tulpina robustii, erectä',sulcatil, cu ramuri ascendentefrunzele inferioare oval-lanceolate,plane, acuminate, cele mai de suslanceolate, Cu peiolii canaliculati;florile verzui, dispuse in verticileapropiate, formand raceme nefo-liate ; laciniile interioare ale peri-gonului fructifer subrotund - cor-diforme, obtuse, de tot intregi oriabia denticulate, numai una cali-fera (Cu un granul). Originara dinAustria inferioara, cultivata caplanta culinarii. IulieAugust.

Planta en proprietati adstringentesi depurative ; frunzele comestibile.

Stir, Amarantus Blitum L., vezi Stir-mic si Amarantus silvestris Desf.,vezi Stir-prost.

$tir, Stir - salbatic, Stir- verde. [fr.Amarante-réfléchie ; g. R a u hh a-ariger-Amaran td. Amaran-tus retro flexus L. 0. planta erba-cee din fam. Amarantaceae, tulpinaerecta, robustii, angulos - sulcata,acoperita cu peri scurti ; frunzeleovale, acuminate, insit cu vdrfulobtus ; florile verzi, polygame-mo-moice, dispuse in glomerule gru-pate in spice, reunite inteun spiccompus terminal, bracteele aproapespinos-mucronate, sunt de 2 orimai lungi dealt periantul cu 5 divi-ziuni (lacinii) libere, linear-oblonge,obtuse sau retus-mucronulate, sta-mine 5; fructul capsula monosper-ma, deschizOndu-se printr'un oper-cul. Creste prin locuri ruderale,cul-tivate si inculte, pe marginea dru-murilor etc. IunieSeptembrie.

$tir-mic, Stir. [fr. Amarante-Blite ;g. Gemein e -A lb e rs i e].Anza-rantus Blitum L. 0. mica plantaerbacee din fam. Amarantaceae,

tulpina glabra, ramificata, intinsiisau ascendentii, frunzele lung-pe-tiolate, oval-romboidale, obtuse,emarginate la Wirt patate sau ne-palate ; florile verzi, dispuse in glo-merule axilare, rotunde, distantatesau cele terminale reunite inteunspic nefoliat; florile polygame-mo-noice, cu 3 stamine, bracteele maiscurte cleat periantul; fructul cap-suit). monosperma. Creste prin lo-curi cultivate si inculte, darama-turi, gradini, vii, ampuri. Iulie

August.$tir-prost, Stir. [fr. Amarante ; g.

Wilder-Amarant.]. Amaran-tus silvestris Desf. G. mica plantaerbacee din fam. Amarantaceae,tul-pina principala erecta, cele lateraleascendente; frunzele mici, romboi-dal-ovale, undulate pe margine, lavOrf intregi si numai cele mai in-ferioare usor emarginate; florileverzi, dispuse toate in glomeruleaxilare, sunt polygame-monoice, cu3 stamine, bracteele cam de aceiasilungime cu periantul. Creste pelocuri necutivate, pe lAngii dru-muri. IulieAugust..

$tir-rosu, Bojor (Trans., Nasaud).[fr. Amarante-it feuilles-rouges; g.Rispen-Amarant].Amarantussanguineus L., syn. Amarantus pa-. .ntettlatus

L.,var. sanguineus Moq.

0. plantä erbacee din fam, Ama-rantaceae, tulpina scurt-paroasii,cu striatiuni rosii; frunzele petio-late, oval-lanceolate, rosii cagele; florile purpurii, cu 5 stamine,sunt parte dispuse In glomerulela subtioara frunzelor superioare,parte in spice lungi, subtiri siflexuoase, putin laxe, formand opaniculd ramificatil ; bracteele mailungi de cOt perigonul; fructele cu2-3 dinti. Originar din India ori-ent:a', mult cultivat ca plantaornamentalii. IulieSeptembrie.

$tir-sfilbatic, Antarantus retrofiexusL., vezi Stir.

$tir-verde, Amarantus retroflexus L.,vezi Stir.

$ttrigoaie, $teregoaie, Strigoaie (Bu-

dacoromanica.ro

284 ZACH. C. PANTU

covina). [fr. Ellébore-blanc, Va-raire-blanc ; g. W eiss e -Ni es-wurz, Weisser-Germer].

eratrum album L. 21- planta er-bacee, veninoasti, din fam. Lilia-ceae, tulpina robusti, erecta, f run-zoasä, putin pubescenta; frunzelemari, eliptice, acoperite cu perimoi pe partea inferioara, incretitesi Cu nervure evidente ; florile albe,pe din dark' verzui, dispuse inraceme paniculate, pubescente lavarful tulpinei, periantul cu 6 di-viziuni libere, persistente si multmai lungi dealt pedunculele, sta-mine 6, stile 3 divergente ; fruc-tele capsule ; semintele aripate.Creste prin fanete, pasuni in re-giunea montana si alpina. Iunie-August. V eratrum nigrum L.21-. [fr. Varaire-noir- g. S ch w a r-z er -Germ er]. planta erbacee,veninoasa, cu frunzele inferioarelat-eliptice, glabre: florile purpurii-inchise, dispuse in raceme panicu-late tomentoase, diviziunile peri-gonului egal de lungi cu pedun-culele. Creste prin fanete i prin

IulieAugust.

Rizomul de Veratrunt album L. cu-noscut in farmacie sub numirea de :cRhizoma Veratriz este intrebuintatIn medicina pentru proprietatile saleemetice, purgative, antispasmodice,sternutatorii etc. Poporul nostruintrebuinteaza Oirigoata ca insec-ticid si pentru a vindeca

Straita-popei(Trans.), Capsella Bursapastoris Moench., vezi Traista-cio-banului.

Straiul-brott§tel (Trans.), vezi Ma-tasa-broastei.

Strasnle, Acu-ptimAntului, Parul-Maicei-Domnului. [fr. Capillaire ;g. Braunstieliger-Streifen-farn, Braunstieliger-Milz-farn]. Asplenium TrichomanesL. 21.. mica planta erbacee, ces-pitoasa din fam. Polypodiaceae,foile linear-lanceolate, spre ambelecapete ingustate, sunt simplu pe-nate, cu foliole (pinule) subrotund-

ovale, obtuse, cuneate la baza, pemargine fin-crenulate ; petiolul sirachisul sunt lucitoare, brun-in-chise si comoase, rachisul canali-culat si aripat, Cu o margine in-gusta, scarioasa si denticulata ;petiolul cu un singur fascicul li-berolemnos ; palee rigide, reticu-late si negricioase ; sorii (grupelede sporangi) linear-oblongi, ase-zati pe partea inferioara a folio-lelor, de ambele parti ale nervureimediane, sunt invaliti de un in-dusiu liber. Creste prin crapatu-rile stancilor calcare si umbroase,prin paduri i vai montane. Iunie-August.

Strittoried (Bucovina, Cacica), Ve-ronica officinalis L., vezi Ventrilica.

Strigouie (Bucovina), Veratrum al-bum L. si V eratrum laymen?, L.,vezi Stirigoaie.

Strugurei, Ribes rubrunt L., veziCoached.

Strugurei-mii, .Ribes rubrum L.,vezi Coaciiza.

Struguri, Poamil (Mold.), [fr. Rai-sin ; g. Traube, Wein-Tra-u b e]. Fructele comestibile de Vi-tis vinifera L., vezi

Struguri negri, Coacaz-negru, Smo-ro din (Bucovina). [fr. Cassis, Gro-seillier-noir ; g. Ahlb e ere, G i-chtbeere]. Ribes nigrum L.1. arbust färà spini, din fam. Sa-xifragaceae - Ribesioideae; frunzeleascutite, cu 3-5 lobi, pe partea in-ferioara cu punctuatiuni glandu-loase i putin pubescente ; florileverzii, pe din launtru rosietice,dispuse in raceme asilare, pubes-cente, attirna in jos, bracteele su-Iulate, mai scurte deck peduncu-lele ; caliciul campanulat, cu 5 di-viziuni, este acoperit cu peri moisi glandulos-punctat, corola cu 5mici petale unghiculate, stamine5; fructele sunt boabe (bacce) ne-gre, comestibile si au ca i frun-zele un miros caracteristic. Cresteprin padurile montane si subal-pine, uneori cultivat prin gradini.AprilieMai. Melif.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROTtlIN 285

Cu fructele acestei plante se pre-para un liqueur.

Strugurt-spinoi, Ribes GrossulariaL., vezi Agr4.

Strugurll-ursului. [fr. Busserole ;g. Barentraub e]. Arcto-staphylos Uva ursi Spreng., syn.Arbutus Uva ursi L, Arbutus OW-cinalis Wim. et Grab. 15 mic ar-bust, tot-deauna verde, din fam.Ericaceae-Arbutoideae, tulpina cul-catti ; frunzele coriacee, oblong-obovale, intregi, persistente,glabre,lucitoare si reticulat-nerviate; flo-rile rozee, plecate in jos, dispuseate 3-10 inteun racem scurt lavarful ramurilor, caliciul gamose-p al, cu 5 lobi mici, rotunziti, obtusi,corola gamopetala, globuloasa, cu5 lobi rasfranti in afara, stamine10; fructul cianos, este o druptiglobuloasa, rosie, cu 5 samburi,fiecare sambure cu cate o stimantä.Creste prin paduri de brad, printufisuri si pe stancarii in regiuneaalpina. AprilieMai.

Fructele comestibile ; frunzele«Folia (Trae ursiz stint intrebuintatein medicina ca adstringente.

Strugurul-lupului, Paris quadrifoliaL., vezi Dalac.

Struna-cocmilui. [fr. Céraiste-com-mun; g. Gemeines-Horn-kra ut]. Cerastium triviale Link.0. C). sau 21W. micá planta erbaceedin fain. Caryophyllaceae-Alsinoi-deae, tulpina intinsa pe pamant siascendenta; frunzele oblonge sauovale, cele inferioare ingustate inpetiol, cele superioare sesile ; florilealbe, dispuse in panicule cu ramu-rile superioareingramiidite, cele in-ferioare lungi ; caliciul ca 5 sepaleen margimle intregi, membra-noase ea si bracteele si de 2 saude 3 ori mai scurte cleat pedun-culele fructifere, corola cu 5 pe-tale bifide, aproape egale cu se-palele, stamine 10, ovarul multi-ovulat, cu 5 stile, devine la ma-turitate o capsuld dehiscenta prin

10 dirrti egali. Creste pe camp,prin locuri cultivate, piisuni si fa-nete umede. MaiSeptembrie.Cerastium glonteratuns Thuill. O.mieä plant& erbacee, de un verdedeschis sau aproape galbin-ver-zuie ; frunzele aproape rotund-ovale, rar oblonge, cele inferioareingustate in petiol ; florile albe,ingrämädite in glomerule ; brae-teele i sepalele paroase, pedun-eulele fructelor si petalele camde lungime% caliciului, sau putinmai lungi, uneori lipsesc petalele.Creste prin locuri umede si nasi-poase, pe langa paraie i prin pa-duri, pe campuri si pe lfinga dru-muri. AprilieAugust.

Studenita (Bucovina, Partestii-de-sus), Nasiparita (Trans.). [fr. Sa-bline - - feuilles - de -Serpolet ; g.Quendelblattrig es-S a n d-kraut]. Arena ria serpyllifo-lia L. O. sau 0. mica planta er-bacee din fain. Caryophyllaceae-Alsinoideae, tulpina ioarte rami-ficata, aseendentä; frunzele ovale,acuminate, sesile ; florile albesolitare la subtioara frunzelor(axilare) si la dichotomia ramuri-lor, ealiciul cu 5 sepale lanceolate,acuminate, cu 3 nervure, mai lungicleat corola cu 5 petale albe, ovale,'spre bud ingustate, stamine 10;ovarul cu 3 stile, devine la ma-turitate o capsula dehiscenta prin6 valve. Creste prin locuri aride,nrisipoase i pietroase, pe campuri,prin livezi, prin graciini si pe langa.drumuri. MaiAugust.

Stilt Phragnates communis Trin., veziStuh.

Calantagrostis Epigeios Roth.,vezi Trestie-de-campuri.

Stuh, Stuf, Stuh-de-balta, Trestie,Trestie-de-balta. [fr. Roseau, Rine-à-balais ; g. Sehil f, R o h r].Phragnates commttnis Trin., syn.Arundo Phragmites L. 2I-. mareplanta ierboasa din fam. Grami-neae, tulpina rigida, erect& qi ro-busta"; frunzeleverzi-albastrii (glau-cescente), lanceolate i lung-acu-

dacoromanica.ro

286 ZACH. C. PANTU

minate, pe margini aspre (scabre);florile violacee sau galbui, dis-puse cate 4-5 in spicule, floareainferioara mascula, celelalte erma-frodite, inconjurate la bazA deperi lungi, cam de lungimea flori-lor ; glumele inegale, carenate, maiscurte decat florile ; glumela in-ferioarii subulatii, intreaga; spi-culele grupate inteo mare pani-curd intinsa si terminala. Cresteprin mlastini, prin ape stagnantesau lin curgatoare; pe malurilelacurilor si raurilor, formand ade-sea stuhArii intinse. AugustSeptembrie.

Aceasta planta este intrebuintataspre a face maturi i pentru aco-peritul caselor, taiata de tanarapoate servi ca nutre t pentru vite.

Stuk-de-ballit, Phragmites communisTrin., vezi Stuh.

Stull-de-amp, Calamagrostis Epi-geios Roth., vezi Trestie-de-cam-puri.

Stu p Injt. [fr. Platanthère- a- d eux-f euilles ; g. Kuckucksblume,Stendelwurz]. Platantherabifolia Rich. 4. planta erbaceedin fam. Orchidaceae, tuberculi in-tregi, ovoid-oblongi; tulpina an-guloasä, cu 2 frunze opuse, obo-vale ; florile albe, odorante; pe-riantul cu diviziuni laterale, ex-terne, intinse, cea mediana erecta,labelul linear- alungit, nedivizat,pintenul filiform, aproape de 2ori mai lung cleat ovarul, ante-rele cu loculele apropiate si pa-ralele. Platanthera chloranthaCust. 4. syn. Platanthera montanaRchb., difera de specia precedentanumai prin florile mai mari, prinpintenal filiform, spre varf umflat'§i prin anterele cu loculele apro-piate in partea superioarä, diver-gente in partea inferioara. Ambelespecii cresc prin paduri si poieni.MaiIunie.

Stupltul cucului, Pastele- calului,Scuipatul-cucului, Spumealli. [fr.Cresson- des -prés ; g. Wiesen-

Schaumkraut].-- Cardaminepratensis L. 2I-. planté erbacee dinfain. Cruciferae, cu tulpina fistu-lossa, cilindrickputin striata, frun-zele bazilare petiolate, dispuse inrozeta, penatisecate, Cu foliolele a-proape orbiculare sau obovale, ob-scursinuat-anguloase, cu foliola ter-mined mai mare, foliolele frunzelorcaulinare sunt lineare sau oblongesi intregi ; florile dispuse in ra-ceme terminale, sunt rozee sau li-liachii, uneori "¡ma si albe ; corolacu 4 petale obovale, de 2 ori mailungi decat staminele cu anterelegalbine si de 3 ori mai lungi decatcaliciul cu 4 sepale ; fructul

linearé, cu valvele plane.Creste prin fanete si poieni umede.AprilieMai. Melif.

Sudoare (Banat), Pulmonaria offi-cinalis L., vezi Cuscrisor.

Sudoarea-calului (Mold. si Trans.),Ononis hircina Jacq. i Ononis spi-nosa L., vezi Osu-iepurelui.

Sudoarea-capulul, Ononis hircinaJacq. si Ononis spinosa L., veziOsu-iepurelui.

Sudoarea-laptelui, Petasites offici-nalis Moench., vezi Captalan.

Sutletele (BAnat), Anemone Pulsa-tilla L., vezi Deditei.

Sufletele (Trans.), Convallaria ma-jalis L., vezi Lacramioare.

Sufulf (Trans.), Melilotus officinalisDesr., vezi

Sufulf-vanitt (Trans., Nasaud), Tri-gonella coerulea Seringe., vezi Sul-cina-albastra.

*ugarel. [fr. Germandrée-des-mon-tagnes; g. Berggamander.].Teucriam montanum L. 21-. plantasubfrutescenta din fam.Labiatae,tulpina culcatä la pamant, ramifi-cata si cenusiu-pubescentä ; frun-zele linear-lanceolate, intregi, rardintate la varf, pe fata inferioaracenusiu-pasloase (tomentoase) siuneori Cu marginile rasucite ; flo-rile albe-galbui, dispuse in verti-cile ingramadite la varful tulpineisi al ramurilor, caliciul tubulos-campanulat, cu 5 dinti lanceolati,

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RoittIx 287

acuminati §i aproape egali, corolaCu tubul scurt, fárá inel de periinlauntru, buza superioara bipar-titä, Cu lobii aruncati lateral sprebuza inferioara, stamine 4; fruc-tele nucule reticulate. Cre&te prinlocurile stancoase i pietroase dinmuntii ca1caro0. Iunie August.Melif.

Sughtoare. [fr. Sucepin; g. 0 hn -b la tt, Fichtenspa rge 1].Mo-notropa Hypopdys L. 21.. micaplanta carneask al ba-galbuie, putinmirositoare, din fam. Pirolaceae-Monotropoideae, tulpina erecta, sim-pia, are in loe de frunze verzi nu-mero§i solzi (squame) galbui; flo-rile albe-galbui, dispuse la varfultulpinei inteun racem multiflor, lainceput plecat in jos, mai pe urmaerect ; florile ermafrodite, cali-ciul cu 4-5 sepale, corola cu 4-5petale carnoase, la baza Cu un pin-ten scurt, stamine 8-10, cu an-terele uniloculare ; fructul capsulacu semintele aripate. Se cunosc 2varietati: var. glabra Roth. plantaintreagh glabra §i var. hirsuta Roth.planta intreagii acoperita cu perimoi qi scurti. Aceasti planta eu-rioasà printre frunzele pu-trede, in padurile umbroase dinregiunea montana i subalpina.Iulie August.

Sugel (Trans.), Pizda-tigancei, Ti-ganca (Banat), Urzica-moarta. [fr.Ortie-rouge ; g. Pur purr o t e-Taubnessel]. Lamium pur-pureum L. C). mica planta erbacee,cu miros neplacut, din fam. La-biatae, tulpina patrunghiulara, peo mare intindere farà frunze, esteaproape glabra ; frunzele opuse,petiolate, oval-cordiforme, neegalcrenat-serate ; florile purpurii,rozee, rar albe, dispuse in verti-cile multiflore, axilare tubul co-rolei putin curbat, sub curbaturimai ingust qi inlauntru cu un inelde peri, gatul de ambele marginicu cate 2 denticuli neegali, celsuperior subulat, stamine 4 cu an-terele paroase (barboase). Creqte

prin locuri cultivate §i inculte,gradini, pe langa garduri i dru-muri. MartieSeptembrie.

Sugel-ulb (Trans., Braqov), Urzica-Urzica-creata (Bucovina),

Urzica-moarta. [fr. Ortie-blanche ;g. Weisse-Taubnessel].Lamium album L. 21_. planta er-bacee din fam. Labiatae, tulpinapatrunghiulara, culcata la baza §iapoi ridicata, mai mult sau maiputin pubescen tit ; frunzele petio-late, oval-cordiforme, acuminate,neegal-crenat-serate ; florile albe,tubul corolei ventricos, curbat,sub curbatura mai ingust qi pedinlauntru cu un inel de perioblic, marginea gatului cu 3 micidinti§ori i pe fiecare parte cu undinte mai it-Are subulat, 4 staminecu anterele parease (barboase).Cre0e prin paduri, tufipri, livezi,pe langa garduri i drumuri. Apri-lieAugust. Melif.

Sugel-galben (Trans., Bra§ov), Gal-binita. [fr. Ortie-jaune ; g. Gold-nessel]. Galeobdolon luteumHuds., syn. Galeopsis Galeohdolon L.21.. planta erbacee din fam. La-biatae, tulpina culcatii la baza, apoiridicata, cu stoloni repenti ; frun-zele cordiform-ovale, petiolateflorile galbine-aurii, dispuse cate6 ,in verticile axilare ; caliciul cu5 dinti, corola bilabiata, buzasuperioara in forma de casca,cea inferioara 3 lobata, cu stria-tiuni brunii, lobii lanceolati, camegali ; anterele neparoase (gla-bre). Cre§te prin paduri umbroase

tufipri umede. AprilieIunie.Sulcinh, Melitotus albus Desr., vezi

Sulfina-alba si Melilotus officinalisDesr., vezi Sulfina.

Melitottes albus Desr.,vezi Sulfina-alba.

Suleinh-albastrh, Molotru-albastru,Semelchita (Banat), Sufulf-vanat(Trans., /sTasilud). [fr. Baume-du-Pérou, Mélilot-bleu; g. Blauer-Honigklee]. Trigonella coe-rulea Seringe., syn. Mentotus cos-ruletes Desr. planta erbacee, cu

dacoromanica.ro

28S ZACH. C. PANTU

Afros penetrant, din fam. Leguna-nosae-Papilionaceae, tul pina erecta;frunzele alterne, trifoliolate, Inso-tite de stipuli oval-subulati si din-tati, foliolele oblong-lanceolate,denticulate (acut - serate); florilealbastre, erecte, dispuse In racemefndesuite, aripile mai lungi decalcarena, insa mai scurte decat stin-dardul ; fructele legume oblong-ovale, cu striatiuni longitudinale,terminate printeun cioc (rostru)drept. Creste prin locuri arenaceecultivate si inculte. MaiIunie.Melif.

Suleina albastrti este o excelentaplanta melifera, din care canza estemuit frequentata de albiue.

Sulfind, Melilotus albus Desr., veziSulflna-albasi 7rigonella BesserianaSeringe., vezi Molotru.

- de - peatra (Trans.),Molotru, Molotru-galben, Sufulf( Trans.), Sulcina, Trifoi - mare(Trans.). [fr. Mélilot-jaune ; g.Gebrauchlicher-Stein-klee, Honigklee].Ilehlotusofficinalis Desr. 8. planta erbaceedin fam. Leguiminosae-Papiliona-ceae, tulpina glabril, ascendenta ;frunzele trifoliolate, cu folioleleserate, obtuse, la trunzele inferi-oare obovale, la cele superioarelanceolate ; stipulii subulat-seta-cei, de tot fntregi ; florile galbine,odorante, dispuse in raceme laxe,alungite, aripile egal de lungi custindardul, mai fungi decitt carena;fructele legume glabre, ovale, ob-tuse, mucronate, transversal rugos-plicate, putin reticulate. Cre0eprin livezi, locuri cu iarba, pecampuri, pe margines. drumurilor,printre samanaturi, fanete si lo-curile cultivate. Iunie Iulie.

Ramurile florifere snnt intrebu-intate in medicina ca emolientecarm;native, cunoscute sub numireade tHerba Melilotiz. Florile de Sul-find se pun printre rufe pentru ale parfait's.

Molotru, Molótru-al b,Sulcina, Sulciat-albä, Sulflna. [fr.Mélilot - blanc ; g. NV eis ser-Steinklee]. a elilotus albusDesr. 9. plantà erbacee die fam.Leguminosae-Papilionareae, tulpina

erecta; frunzeletrifoliolate,Insotite de stipuli subulat-setacei,de tot intregi, foliolele serate,obtuse, la frunzele inferioare obo-vale, la cele superioare oblong-lanceolate ; florile albe, odorante,sunt dispuse in raceme laxe, laurma alungite, aripile egal de lungicu carena, mai scurte însä dealtstindardul; fructele legume glabre,ovale, obtuse, mucronate si red-culat-rugoase. Creste pe margineadrumurilor, pe locuri necultivate,prin livezi, pe campuri. Iunie-Iulie. Melif.

Ramurile florifere se pun printrerufe spre a le parfuma.

Sunman, Vinetica. [fr. Bugle- de-Genève; g, Genf er-Giinsel].

Ajuga genevensis L. 2t. plantäerbacee, lanos-pilroasii,fard stoloni,din fam. Labiatas, tulpina

frunzele inferioareoblong-eliptice, lung-petiolate, a-desea distruse fnainte de inflorire,bracteele inferioare trilobate, den-tate, sau de tot intregi, cele su-perioare mai scurte sau abia Tielungimea verticilelor ; florile al-bastre, rar rozee sau albe, suntdispuse in verticile multiflore, a-propiate intr'un spic terminal; ca-liciulcampanulat,cu 5 dinti aproapeegali, corola cu buza superioarafoarte scurta, emarginatil, cea in-ferioara trilobata, cu lobul medianmai mare, emarginat sau bifld; sta-mine 4. Creste prin livezi, gradini,parcuri, cranguri, fanete si pasuninäsipoase. MaiIunie.

Fälcata, Sulitioarii, Sung-toare, Trifoiul-caprel or. [g. B ar t -k 1 e e, B a c ken k le e].Dorycniumherbaceunt Vill. 21-. planta erbacee-subfrutescenta din fam. Legumi-

nosae-Popilionaceae,tulpinele erecte,

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMÂN 289

numeroase çi impreuna cufrunzelepe fate inferioar i cu pedunculiiflorilor, acoperite cu peri scurti ;frunzele sesile, trifoliolate, inso-tite de stipuli asemenea cu folio-lele, din care cauzit frunzele separ digitate, cu 5 foliole, folioleleoblong- cuneate; florile albe, dis-puse in capitule lung-peduncu-late, pana la 20 flori ; stindarduloblong-cuneat, obtus la bazii, rozeu,carena la varf neagrd-violacee ;fructul legumà mica, aproape glo-buloasa sau elipsoida, de ordinarcu o singura samanta. Creste prinlivezi, poieni, tufipri, rupturi decoaste, locurile aride i arenaceeale rapelor. Iunie Iulie.

SulitioarA,DorycniumherbaceumVill.,vezi Sulitica.

SultAnele, Tropa eolum majus L., veziCondunil-Doamnei.

SunAtoare. [g. Stinkende-Grund-feste, Schnab elpipau]. Cre-pis foetida L., syn. Barkhausia foe-tida DC. G. plant& erbacee, cunairos neplacut, din fam. Compo-sitae, tulpina acoperita ca perimoi, este ramificata i frunzoasa;frunzele acoperite ca peri moi,suntruncinat-penatifide, cele superi-oare lanceolate, la butt' adanc-in-cise, cele inferioare dispuse in ro-zeta, sunt ingustate in petiol; flo-rile galbine, dispuse in capitulemultiflore, pendente (nutante) ina-into de inflorire i grupate in pa-nicule neregulate; fructele acheneevident-rostrate; involucrul alb-pubescent, ca peri simpli §i glan-duliferi. Cre0e prin locuri aride,coline pietroase, pe langa dru-muri, pe marginea campurilor

/unieAugust.Sun5toare, Dorycnium herbaceum

vezi Sulitica.SunAtoare (Trans.), Hyoscyamus niger

L., veziSunAtoare (Munt.), Hypericum per-

1---f-cra-tiair L., vezi Pojarnita.SunAtoare (Bucovina), 1?hinanthus

alpinus Bmgt., Rhinanthus major

Ehrh. qi. Rhinanthus minor Ehrh.,vezi Clocotici.

uparitA, Sedum acre L., vezi Iarba-deloaldina.

Surguei, Flori-domne0i,Topora0 (Trans.). [fr.

Pied-d'alouette-des-jardins, Dau-phinelle-des-jardins; g. Gar t e n-Rittersporn]. Delphinium A-jacis L. G. planta erbacee din fam.Ranunculaceae, tulpina erecta, fis-tuloasa, mai adesea simpla sau pa-tin ramificata la varf; frunzele al-terne, cele inferioare petiolate, celesuperioare sesile, toate profund-divizate in numeroase segmentelineare; florile de un frumos al-bastru, uneori rozee, albe sau pes-trite, sunt numeruase i dispusein raceme, pedunculele mai scurtedecal bracteele; florile neregulate,ca un pinten egal de lung sauputin mai scurt decal floarea,caliciul cu sepalele petaloide, co-lorate, corola trilobati, cu lobulmedian de aceifq lungime cu lobiilaterali, avand la bazä un desemnmai mult sau mai putin evident ;fructele capsule solitare, acoperitecu peri moi. Originara din Orient,la noi se cultiva adesea ca plantaornamentala, pentru florile salefrumoase, uneori salbatacita pelangalocuinte. Iunie August.Melif.

Susai, Lactuca sagittata W. et Kit.,vezi Talharea.

Susai, Susan. [fr. Laiteron ; g. G n-sedistel, Saudistel]. Son-chus arvensis L. 21.. planta erbac,eedin fam. Compositae, rizomul re-pent ; tulpina simplà, la varf co-rimbos-ramificata ; frunzele lan-ceolate, runcinate, cele caulinare labaza cordiforme, amplexicaule, celesupreme intregi ; florile galbine,dispuse in capitule la varful tul-pinei qi ramurilor, involucrul im-preuna cu pedunculul glandulos-paros, glandulele galbine ; fruc-tele achene striate transversal.Creqte prin silmänaturi, pe mar-ginea campurilor, prin vii i tufi-

19

dacoromanica.ro

290 ZACH. C. PANTII

suri. Iunie August. Sonchusasper Vill. C). tulpina ramificatd,erectä, ramurile umbelat-corim-b oase; frunzele oval-oblonge,intregisau runcinat-penatifide, cele cau-linare auriculat-cordate, auriculelerotunzite; florile galbine, dispuse Incapitule, involucrul glabru; fructeleachene netede. Creste prin locuricultivate, dardmäturi, vii, ptiduri.IunieAugust.Sonchus oleraceusL. a tulpina ramificatii, ramurileumbelat-corimboase, frunzele gla-bre i netede, sunt oblonge, run-cinat-penatifid e ori intregi,cele can-limare la bazi auriculat-cordiforme,auriculele acuminate, florile gal-bine, dispuse in capitule, insotitede un involucru glabru sau cu cdti-va peri glandulosi; fructele achenetransversal-ruguloase. Creste prinlocuri cultivate, vii, grddini,ramaturi. IunieAugust. Son-chus palustr is L. 21.. tulpina sim-pia, la varf corimboasii ; frunzeleruncinat-penatifide, laciniile toatelanceolate, acuminate, cele cauli-nare la blab: sagitate, cele supe-rioare intregi ; florile galbine, dis-puse in capitule, involucrul si pe-dunculii glandulos-piírosi, cu periinegrii ; fructele achene transversalrugulos-striate. Creste prin fdnetenfidstinoase, pe malurile rdurilor

paraielor. IulieAugust.Susal-de-pidure (Trans.), Lactuca

mural& Fresen., vezi Susai-pi-duret.

Susai-pilduret, Crestdtea, Susai-de-ptidure (Trans.), Susai-sillbatic,Talharea (Trans). [fr. Laitue-des-murs; g. Mauer-Lattich].Lactuca muralis Fresen., aya. Pre-nanthes muralis L. C). sau plantaerbacee, &bra- din fam. Compo-sitae, tulpina fistuloasil ; frunzelepetiolate, lirat-penatifide, cu lobiiovali, angulati, dentati, lobul ter-minal foarte mare ; florile galbine,dispuse cate 5 In mici capitulenumeroase, formand o paniculdla* terminalä ; fructele achene

brune, cu un cioc (rostru) alb, pre-vazut la varf eu o egretil, de periuniseriati. Creste prin pilduri um-broase. IulieAugust.

Susai-salbatic, Lactuca muralis Fre-sen., vezi Susai-pilduret.

Susan, semintele oleaginoase, comes-tibile de Sesamum indicum L., syn.Sesamum orientale L. G. [fr. Sésame ;g. Sesa m], planta erbacee dinfam. Pedaliaceae, tulpina dela 30-60cm. inaltime ; frunzele acoperiteCu peri moi, sunt oblonge sau o-vale, cele superioare adesea in-gust-oblonge i aproape intregi,cele mediane ovale si dintate (se-rat-dintate), cele inferioare adeseatrilobate ; florile solitare, axilare,intoarse numai inteo directiune,sunt plecate in jos, deschis-pur-purii, piíroase pe din afard ; cali-ciul Cu 5 diviziuni, corola campa-nulatä, aproape bilabiatá, buzasuperioard emarginatä, cea infe-rioarà trilobata, pe dinld.untru

Cu puncte negre-purpurii;fructele capsule oblonge sau o-voide, cu numeroase seminte olea-ginoase. Aceastä planta, originarddin India esticd, se cultivä inEgipt, in Turcia asiaticd si in Per-sia, pentru semintele sale comesti-bile. IulieSeptembrie.

Din seminte se extrage oleul deSesam, comestibil ca i unt-de-lem-nul. Cu semintele de Sesamum in-dicum se prepara Taheinul, care seintrebuinteaza la fabricatiunea hal-valei. Susanul se pune pe covrigi.

Susan, Sonchus arvensis L., Sonchusasper Vili., Sonchus oleraceus L. 0.Sonchus palustris L., vezi Susai.

Suvar-de-mante, Fan, Ffin-de-livezi,Firutä. [fr. Paturin, Paturin-com-mun ; g. Geme in e s-R sp en-g r a s]. Poa trivialis L. 21-. plantiierboasti, cespitoasii, din fam. Gra-mineae, tulpina erectä sau aseen-dentä i impreund cu vagina, pu-tin comprimatä, aspri ; frunzeleplane, verzi, linear-inguste, frunzacea mai superioarti adesea maj

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROKIN 291

scurta decat vagina sa, ligula o-blonga, ascutita ; spiculele mici,lat-ovale, cu 3-4 flori, verzi, a-desea bruniu-sau violet-nuantate,spiculele reunite in panicule pira-midale, difuse, cu ramurile aspre ;glumela inferioara oblong-lanceo-

Tabac, Nicotiana Tabacum L., veziTutun.

Tabac-Vgiinesc, Nicotiana rustica L.,vezi Tutun-turcesc.

Tabac-turcesc, Nicotiana rustica L.,vezi Tutun-turcesc.

Tacinul (Banat), Symphytum offici-nale L., vezi Tataneasa.

Taciune-gol (Trans.). [fr.Charbon; g. Flugbrand, Russ-brand, Staubrand]. Boala acerealelor cauzatti de mai multespecii de ciuperci parasite dingenul Ustilago, fam. Ustilaginaceae.Myceliul acestor specii de ciu-perci, format dintr'o masa de fila-mente incalcite, este localizat in-tesutul frunzelor si mai cu samape flori. Pe anumite ramuri alemyceliulni se produc spori dura-bili, cari germinand dau un pro-mycel (basida) divizat transversal,iar pe acesta se formeaza sporidii(basidiosporii) laterale. Sporii glo-bulosi sunt de o coloare brun-in-chisa, iar in masa au aspectulunui praf negru, care seamana cupraful de carbune. Speciile deciuperci parasite, care produc boalanumita Taciune sunt: Ustilago Ave-nae Jens. pe Ovas; Ustilago Hor-dei Kell. et Sw. si Ustilago nudaKell. et Sw. pe Orz i Ustilago7ritici Jens. pe Grau. Toate acestespecii de ciuperci parasite, eraualtadata reunite inteo singuraspecie numita Ustitago segetum Ditm.Taciunele este o &mil foarte pe-riculoasä pentru grane, caci ata-ca spicul, care devenind negri-cios, este cu totul distrus; iaralud sporii au ajuns la maturitate,

T.

lata, ascutita, la baza dens-paroasa,Cu 5 nervure proeminente, celemarginale i dorsale acoperite cuperi scurti, argintiu-lucitori. Acea-sta planta de nutre t creste prinfanete ii locuri umede. MaiIulie.

din cauza presiunei lor, epidermaparlar atacate se rupe i pusi inlibertate sunt imprastiati de vant,asezandu-se pe granele din vecina-tate, unde avand conditiuni fa-vorabile (caldura i umezeala) ger-mineaza si se desvoltri, infectandin chipul acesta i cerealele dinlanurile vecina. Aceasta boali agranelor se poate preveni arzan-du-se plantele atacate si punandgrauntele, inainte de a se s'Aplana,frute° solutiune de Sulfat de cu-pru i carbonat de calce, ca sipentru celelalte parasite cripto-gamice.

Titclune,Taciune-de-cucuruz(Trans.).[fr. Charbon, g. B eul en bran d,M aisbrand]. O boala a porum-bului cauzata de ciuperca parasitaUstilago Maydis Corda. din fam.Ustilaginaceae, myceliul formatdintr'o masa de filamente, este lo-calizat pe tulpini i in spicul (stu-letii) de Porumb, unde produceumflaturi mari, diforme, uneori demarimea pumnului. Cand sporiiau ajuns la maturitate, epidermapartei atacate, se rupe din cauzapresiunei sporilor, cari ies si seraspandesc sub forma unui prafnegru. Sporii rotunzii, Cu un in-valis granulos, de coloare brun-inchisa, germinand dau nastereunui promyceliu (basida), care divizattransversal da nastere sporidiilorlaterale (basidiospori), cari la ran-dul lor, germinand si ei, dau nas-tere unui filament, care patrundein plantula Porumbului, in mo-mentul germinatiunei sale sau simai tarziu, pe timpul cand

dacoromanica.ro

292 ZACH. C. PANTII

praseste. Sporii de Uetilag° Magdieîi ptistreazti facultatea germina-tiva mai multi ani, ei sunt ucisiinsii de solutiunea de Sulfat decupru. De aceea sa recomanda camijloc preventiv, sa se lase grit.-untele de Porumb, inainte de a sestimana, mai multe ore lute° so-lutiune de Sulfat de cupru.

Tliclune-de-cucuruz (Trans.), boalaa Porumbului cauzatá de ciupercaparasitä Ustilago Maydis Corda.,vezi Taciune.

Taciune-gol (Trans.), boala a ce-realelor cauzata de ciupercile pa-rasite : Ustilago Avenae Jens., Us-tilago Hordei Kell. et Sw., Usti-lago nuda Kell. et Sw. si UstilagoTritici Jens., vezi Taciune.

TAciune-invilit (Trans.), boalli a ce-realelor cauzatti de ciuperca Til-letia Tritici Wint., vezi

Tticiune-plin (Trans.), boalti a cerea-lelor cauzata de ciuperca 7illetiaTritici Wint., vezi Malurrt.

productul vegetal comestibil,preparat din semintele de Sesa-mum indicum L., vezi Susan.

Thieturit (Bucovina), Gentiana ascle-piadea L., vezi Lumanarica-ptiman-tului.

Talhirea (Trans.), Lactuca muralisFresen., vezi Susai-pliduret si Pre-nanthes purpurea L., vezi Salata-iepurelui.

Talharea (Trans.), Crestatea, Susai.[fr. Laitue ; g. L attic h]. Lae-tuca sagittata W. et Kit., syn. Lac-tuca Chaixii Vill. 8. plantti er-bacee din fam. Contpositae, tulpinafistuloasa; frunzele pe partea in-ferioara netede, cele bazilare in-tustate in petiol, sinuat-dentate ;cele caulinare sagitate, intregi saudenticulate, cele inferioare oblongi,spre baza ingustate, cele superioareoval-lanceolate si acuminate; florilegalbine, adesea rosietice pe din a-

sunt dispuse in capitule, re-unite intr'o panicuiti corimboasiila varful tulpinei; fructele achene,pe ambele par cu cate 5 stria-

tiuni si cu un cioc (rostru) negra,pe jumatate mai scurt decat a-chena. Creste prin paduri si tufi-suri. IulieAugust.

Talpa-g4tei, Chenopodium hybridum.L., vezi Spanac-porcesc.

Talpa-g4tei, Cione, Coada-leului,Creasta-cocosului (Trans.), Iarba-flocoasii, Somnisor (Bucovina). [fr.Agripaume, Cardiaque ; g. Herz-g e spann]. Leonurus Cardiaca.L. 4. planta erbacee din fam,.Labiatae, tulpina robusta, erecta,ramificata, pubescentá sau aproapeglabra ; frunzele inferioare palma-tilobate, cu 5 lobi, incis-dentate,cele superioare trilobate i cuneatela baza ; florile mici rozee, dispuseIn verticile multiflore, axilare, in-depärtate unele de altele, caliciultubulos, cu 5 dinti spinosi, corolaca buza superioarti putin concava,erectà', cea inferioara trilobati,lobul mijlociu mai mare si intreg.Creste pe marginea drumurilor,pe locuri necultivate, daranatiturisi gunoaiele de pe langli locuinte.IunieAugust. Melif.

Talpa-lupului, Chaiturus Marrubias-trum L., vezi Coada-matei.

Talpa , Antennaria dioicaGaertn., vezi Parpian.

Talpa-stancei (Trans.). [fr. Corne-de-cerf ; g. Feldkresse]. Co-ronopus Ruellii All., syn. SenebieraCoronopus Poir. C). micA plantd er-bacee, neptiroasa (glabra), din fam.Cruciferae, tulpina culcata, ramifi-cata; frunzele profund-penatifide,ca laciniile intregi sau incise; flo-rile mici, albe, dispuse in racemescurte, opuse frunzelor, peduncu-lele mai scurte decât florile; frac-tele mici silicule, aproape renifor-me, comprimate, stirbate (emar-ginate) la Will si la bazi, reticu-lat-sgrabuntoase, ca striatiuni ra-diante pe margine, prevazute la varfcu un stil in forma de piramida,silicula are 2 loje, fiecare ca ateo siimanta. Creste prin locuri ru-derale i umede, pe drumuri siprin curti. MaiAugust.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL immix 293

A ceasta planta, cu proprietati diu-retice i antiscorbutice, sa manancaca salata.

Talpa-ursului, Matruna (Banat). [fr.Acanthe, g. B ärenkla u A-canthus longifolius Host 4. fru-moasi planta erbacee din fam. A-canthaceae, tulpina erecta, cilin-drici, neteda, glabrä, simpla i Cu

putine, mici frunze caulinare; frun-zele radicale mari, penatipartite,Cu laciniile nu tocmai exact opuse,oblonge, sinuat-penatifide si den-tate, lacinia terminala lan ceolatäsau oblonga, toti lobii i dintiiterminati printr'un spin scurt; flo-rile mari, rozee, sesile, însotite debractee oblong-ovale, spinos-pena-tifid-lobate, sunt grupate Inteunmare qi lung spic la varful tulpi-nei, caliciul Cu sepale libere, ne-regulate, diforme, sepalul anteriorfoarte mare, oblong-spatulat qi ro-tunzit, sepalele laterale mult maimici, ovale, asemenea bracteelor0 slab päroase pe margine, corolatubuloasä, unilabiata, trifida, sta-mine 4; fructul o capsulä bilocu-lard. Creste prin cranguri si tufi-suri, rärisuri de picluri si prinpoieni; cultivata uneori ca plantaornamentala, pentru frunzele si flo-rile mari si frumoase. IunieAu-gust.

Simeon Mangiuca in scrierea sa :«De insemnatatea botanicei roma-nestiz spune ca radacina acesteiplante o poarta In bran sau in bu-zunare barbatii i femeile, dar maicu sama catanele (soldatii) and seduc la batae, caci dupa credinta po-porului Matruna purtata Cu sine fe-reste si apara pe om de toate re-lele. Frunzele mari i spinoase alespeciilor de Acanthus au servit camodel la ornamentele antice.

TAW, Lagenaria vulgaris Ser., veziTidva.

[fr. Encens, Oliban ; g.Weihrauch, Olibanum]. Gom-resina de Boswellia Carteri Birdw.b. mic arbore de 3-6 m. inaltimedin fam. Burseraceae, frunzele al-

terne, imparipenate ; fiorile alburii,ermafrodite, dispuse in racemesimple, axilare i fasciculate, cali-ciul gamosepal cu 5 dinti, corolacu 5 petale libere, stamine 10, o-varul trilocular, devine la matu-ritate o drupa trigona. Acest ar-bore creste in tare Somalilor (A-frica) si in Arabia prin crepatu-rile stancilor din munti si prinpietrisurile dela baza colinelor dinvecinatatea marei. Prin incisiunilongitudinale facute in scoarta a-cestui mic arbore sa scurge unlichid laptos, care in contact cuaerul sa solidifica, formand bucatimai mult sau mai putin globu-loase de coloare &bide, care con-stitue productul vegetal, cunoscutsub numele de Tanikie. Aceastäre0nà mai este produsä §i de ur-mätoarele specii: Boswellia serratnStackh. originara din India i Ben-gal, Boswellia papyrifera Hochst.din Abissinia.

Tanutia este o substanta resinoasaCu miros placut si aromatic, care sadesvolta bine abia la temperaturade 1000, and se inmoaie fara a setopi, la temperatura mai ridicata sadiscompune i da nastere la vaporiaromatici, proprietate, care face casa fie intrebuintata in ceremoniilereligioase ale bisericei noastre. 0-libanul (Tdmaia) din causa proprieta-tilor stimulante, tonice si stoma-cMce a fost intrebuintat in medi-cina.

Libanotis montana All.,vezi Smeoaie, Viola hirta L., veziViorea-nemirositoare §i Viola odo-rata L., vezi Topora0.

Tantaioarä, Micqunea, Topora0, Vio-rea. [fr. Violette; g. V ei 1 che n].

Viola dooi Janka 4. mica plantierbacee, de tot glabri, glaucti-pruinoask fàrà tulpina §i färä sto-loni, din fam. Violaceae, frunzele cor-diforme, sau triangular-cordiforme,obtuse, crenat-serate, foarte lung-petiolate; florile mari, plAcut mi-rositoare Cu petale rozee, pätateCu purpuriu, cele superioare egale

dacoromanica.ro

284 zACH. C. PANTII

si reverse, subrotund-ovale, scurtunghiculate, la varf crenelate, cele2 laterale, la baza glandulos-pii-roase, cea inferioara trunchiat-crenelatä, pintenii obtusi, dreptisau curbati in sus, mai lungi

apendiculii sepalelor obtusius-cule. Ovarul glabru, devine lamaturitate o capsula mare globu-loasa de tot glabrii, de 3 ori mailunga &cat caliciul persistent.Creste prin locurile pietroase sicalcare din munti. AprilieMai.

Titinttioare, Viola odorata L., veziToporasi.

Tmâioasa (Munt.), varietate deVitis vinifera L., vezi Vita-de-vie.

Tämâitä, .Ajuga reptans L., vezi Vi-neritri.

Malaita, Pelinitä-greceasci. [fr. Bo-trys; g. Weichhaariger-Gän-s e f us s]. Chenopodium BotrysL. G. plant& glandulos-pubescenta,viscoasa din fam. Chenopodiaceae,frunzele oblonge, aproape pena-tifid - sinuate, obtus-dentate, celesuperioare bracteiforme lanceolote,de tot intregi; florile verqi-galbui,ermafrodite, dispuse in glomerule,formand raceme alungite, numaila bazii foliate, periantul erbaceuCu 5 diviziuni, stamine 5, ovarulunilocular, devine la maturitate unfruct deprimat, liber, invalit de pe-riantul persistent, semintele cumarginea obtusa sunt netede silucitoare. Aceasta planta cu un

puternic miros aromaticcrests prin locuri umedeposse, prin pietrisul de pe matcaraurilor. IunieSeptembrie.

Tamaitit - de - camp ( Trans.). [ fr .Yvette; g. Gelbbluminger-Giinsel]. iljuga ChamaepithysSchreb. 0. mica planta erbacee,dens paroasa, din fam. Labiatae,tulpina culcatil si dela baza rami-fica* frunzele profund trifide, cudiviziuni lineare, cele inferioareintregi, dintate sau usor. 5 lobate ;florile galbine, solitare la subtioarafrunzelor, cu miros de Rosmarin,tubul corolei de 2 ori mai lung

cleat caliciul, corola galbina saualburie, buza inferioara la baza cu4 serii de puncte rosii-brunii. Cresteprin locuri aride si calcare, cam-pii nasipoase, pe lane,: drumurilocuri necultivate. IunieAugust.

Tamariscii (Trans.), Myricaria ger-manica Desv., vezi Catina-mica,2'atnarix gallica L. si 7 amarixPallasii Desv., vezi Catina-rosie.

Taponi0, Delphinium Consolida L.,vezi Nemtisori-de-camp.

Tlipo*Ich, Iarba-aspra, Paisita. [fr.Nard-roide : g. B o r st engr a s,Steif es-Borstengras.].Nardus stricta L. 21. planta

dens-cespitoasa, glabra side un verde-cenusiu, din fam. Ora-mineae, rizonul scurt, repent ; tul-pina rigidii, erecta, fárà noduri,neteda in partea inferioarà, aspraIn partea superioara i cu multmai lunga cleat frunzele saleglaucescente, toate bazilare rigidesi subulat-rasucite ; spicule unila-terale de 3-6 cm. lungi cu spi-cule uniflore, lanceolate, sesile al-bastrii, dispuse ate unu in ex-cavatiunile de pe rachisul spicului,la inceput alipite de rachis, maipe urma intinse, spicule uniflorefárá glume, floarea ermafroditi cu3 stamine, ovarul cu 1 stil, stig-matul filiform, acoperit cu perimoi, iese dará numai la varful floa-rei. Creste prin pasunile umede(uliginoase) din regiunea alipina

subalpinä. MaiIulie.Tiipo§ich. [fr. Tordyle-éle0; g. Z i r-

m et]. 1ordylium maximum L.O. planta erbacee, aspru paroasadin fam. Umbelliferae, tulpliaa sul-cata, acoperita cu peri aspri In-dreptati in jos (reversi), erecta sicilindrica; frunzele penate, folio-lele obtus-crenate, la frunzele in-ferioare ovale, la cele superioarelanceolate, cele terminale alungite

mai inguste ; florile albe saurozee, dispuse in umbele compacteCu 5-10 radii, insotite de un in-volucru si involucel, format dinnumeroase foliole, caliciul cu dintii

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROBLÂN 295

scurti, corola cu petale emarginateobcordate, cele exterioare radiante

profund-bifide; fructul oval sauorbicular, comprimat este acope-rit de peri rigizi, (setos-hispid)prevfizut cu o margine groasa, tu-berculoasii. Creste pe coline in-culte, prin tufisuri, locuri culti-vate si pe marginea drumurilor.IunieAugust.

Tapolnie, Chipu-matei, Fata-ma-tei, Zeabre. [fr. Gueule-de-chat ;g. Acker-Daun, Acker-Hanf-nessel, Acker-Hohlzahn].Galeopsis Ladanum L. O. plantaerbacee din fam. Labiatae, tulpinaerecta, rigida, foarte ramificatadela baza, neumflatä la articulatii,acoperita cu peri moi, adpresi siindreptati in jos ; frunzele lanceo-late sau oblong-lanceolate; florile,rosii-purpurii, dispuse in verticilecompacte la subtioara frunzelor,caliciul pubescent sau aspru-paroscu 5 dinti lanceolati, spinosi la varf,corola bilabiata cu buza superioaraIn forma de casca uor-denticulatti,buza inferioara trilobata', lobulmijlociu mai mare, stamine 4 a-propiate, paralele, cele 2 inferioaremai lungi. Creste printre samana-turi, pe locuri nisipoase, pe langiitufise si paduri. IulieAugust.

Tarahon, Artemisia Dracunculus L.,vezi Tarhon.

Tarcon (Trans.), Artemisia Dracun-culus L., vezi Tarhon.

Tarhon, Tarahon, Tarcon (Trans.).[fr. Estragon ; g. D r a gu n, E s-tragon]. Artemisia Dracuncu-lus L. 21_. planta erbacee, cu mi-ros si gust aromatic, din fam.Compositae, tulpina erecta si rami-ficta ; frunzele intregi, glabre, lan-ceolat-lineare, cele inferioare ade-sea trilobate ; florile alburii, dis-puse in mici capitule, aproape glo-buloase verzui i plecate in jos,cari formeaza impreuna racemepaniculate, florile marginale fe-mele, celelalte ermafrodite; fruc-tele mici achene obovale, compri-mate. Aceasta planta, originará

din Siberia si Mongolia, este foartemult cultivata i prin partile noa-stre pentru usul culinar. Iunie-August.

Tarhon,PyrethrumPartheniumSmith.,vezi Granat.

Tarn, Prunus spinosa L., vezi Po-rumbar.

Tarsoach, Aira caespitosa L., veziPaius si Polygonum aviculare L.,vezi Troscot.

Thrticuti, Cucurbetea, Tatar* Ta-tare*. [fr. Coccinie-de-l'Inde ; g.Herz b I ättri g e-Sch a rlach-r an k Coccinia indica Wigt.et Am., syn. Cephalandra indicaNaud. 0. planta erbacee, aciita-toare din fam. Cucurbitaceae, ri-dacini tuberculoase, tulpina lunga,subtire, acatiitoare prin carcei sim-pli; frunzele cordiforme verucos-punctate , angulos - lobate, lobulterminal obtus; florile dioice, albe,solitare, corola campanuluta cu 5lobi scurti, stamine 3, stilul alun-git; fructul o bad, lungareata decoloare rosie. Planta originara dinAsia tropicala, uneori cultivata sipe la noi. IulieAugust.

Tartan, Crambe tatarica, Jacq., veziHodolean.

Tartan-alb, Crambe tatarica Jacq.,vezi Hodolean.

Capsella Bursa pastorisMoench., vezi Traista-ciobanuluisi Thlaspi arvense L., vezi Pun-

Ta4cata-c1obanu1ul, Thlaspi arvenseL., vezi Pungulita.

Tata-caprei, Tragopogon major Jacq.,vezi Barba-caprei.

TAta-caprei, Barba-caprei. [fr. Sal-sifis - Ward, Barbe- de- bouc ; g.Wiesen-Haferwurz].Tra-gopogon pratensis L. 0. planta er-bacee din fam. Compositae, tulpinaerecta, simpla sau ramificata; frun-zele canaliculate, linear-lanceolate,foarte alungite, la varf reflectesau contorte; florile galbine, dis-puse in capitul, sunt toate erma-frodite, ligulate, cele externe ra-diante, sunt egal de lungi sau pu-

dacoromanica.ro

296 ZACH. C. PANTIT

in mai scurte cleat involucrul,format din 8 foliole lanceolate,care deasupra bazei sunt transver-sal-ingustate, pedunculele foarteputin umflate sub capital; fruc-tele achene tuberculat-aspre, cuciocul aproape de lungimea fruc-tului. Tragopogon orientalis L. 8.diferil de specia precedentà numaiprin &rile de un galbin-auriu in-chis, cele marginale adesea mailungi cleat involucrul, achenelefiorilor marginale solzos-aspre, cuciocul filiform, aproape de 2 orimai scurt cleat achenele. Ambelespecii cresc prin livezi, pe langatufi§e, in poieni, pe drumuri i inampuri. MaiIulie.

Ti(a-oaiei (Mold.), Digitalis ambiguaMur., vezi Degetar.

Tata-oei, varietate de Vitis viniferaL., vezi

Ti10.01 (Munt.), Primula officinalisJacq., vezi Ciubotica-cucului.

Tita-vaeei (Munt.), Primula offici-nalis Jacq., vezi Ciubotica-cucului.

Tata-vacel, varietate de Vitis vini-fera L., vezi

Tátái, Punga-babei, Utilise (Banat).[fr. Herbe-Saint-Roch ; g. Rh u r-kraut, Rhur-Flohkraut].Pulicaria dysenterica Gaertn., syn.mula dysenterica L. 4. planta er-bacee din fam. Compositae, tulpinapubescent-tomentoasá, in parteasuperioarä corimbos -ramificata ;frunzele oblonge, cu baza mai latä,adano - cordiformil, amplexicaule,denticulate i pe fata inferioardsur-tomentoase ; florile galbine-aurii, dispuse in capitule emisfe-rice la varful ramurilor, florilemarginale ligulate, sunt femelemult mai lungi decat cele cen-trale, tubuloase i ermafrodite ;f ructele achene cilindrice, costate§i Cu un papus dublu. Cre§te prinlocuri umede §i inundate, pe langabalti i mla$ini. IulieAugust.

Tiitiliqe (Trans.), Carlina acaulis L.,vezi

TAU* (Bucovina), Leucanthemumvulgare Lam., vezi Aura*

Tittilgte (Banat), Pulicaria dysente-rica Gaertn., vezi

Leucanthemum vulgare Lam.,vezi Aura*

Iarba-b6loasa (Trans.,Brapv.), Iarba-lui-Tatin, Tacinul(Banat), Tatina (Trans.), TAtineasa.[fr.Grande-Consoude; g. S ch w a r z-wurz, Gebräuchliche-Wall-wurz, Gebräuchliche-Bein-well, Beinhei1.1. Symphytumofficinale L. 21.. planta erbacee,acoperita Cu peri asprii, din fam.Borraginaceae, raclacina fusiforna,ramificatii, neagra pe din dará;tulpina ramificatii, erectii, angulosaripata; frunzele decurente, celeinferioare i cele radicale oval-lanceolate, ingustate in petiol, celesuperioare qi cele florale lanceolate ;florile roqii, purpurii, mai rar albe,dispuse in raceme scurte, plecate injos, caliciul Cu 6 divisiuni profunde,corola cilindria-campanulatil, cu 5din# recurbati, stamine 5 cu ante-rele de 2 ori mai lungi decat fila-mentele; fructele nucule lucitoare,aproape netede. Create prin fâne-tele pe Magi drumurigarduri, pe malurile aurilor qi pii-raielor. MaiAugust.

Aceastii planta, dar mai cu samaradacina ei, este mult intrebuiqatade poporul nostru ca medicamentpentru a vindeca ranile.

Tatareit, Coccinia indica Wigt. etAm., ezi

TAtarel, Fagopyrum esculentumMoench., vezi

Tiktircuti, Coccinia indica Wigt. etAm., vezi Tartacuta.

Maciuca-ciobanului, Ros-togol, Saiete. [fr. tchinope ; g.Kugeldistel]. Echinops com-mutatus Juratzka. 4. planta er-bacee, spin oasa din fam. Compositae,tulpina erecta, robustä, ramificata,putin arachnoideu - tomentoasi ;frunzele penatifide, acoperite pefata superioarit cu peri aspriirigizi, pe cea inferioara, cenuOu-tomentoase, laciniile oblongi, acu-

dacoromanica.ro

PLA.NTELE CUNOSOUTR DE POPORUL ROMIN 297

minate, dentate sau sinuat dentate,pe margine spinos-ciliate, Cu spiniimici ; florile alburii, dispuse in ca-pitule globuloase; fructele acheneprevizute cu un papus concrescutpänii mai sus de mijlocul shu.Creste prin poieni si margini deptiduri, prin crifingusoare i mira-cinisuri. IulieAugust. Melif.

TatinA (Trans.), Symphytum officinaleL., vezi

TAtlneasil, Symphytum officinale L.,vezi Tätäneasii.

Tatnisi, Delphinium Consolida L.,vezi Nemtisori-de-cämp.

Trua. [fr. Spirée; g. S pi erstaud e].Spirae4 callosa Thumb. b. micfrumos arbust din fam. Rosaceae,

tulpina cilindricà, frunzele oblong-lanceolate, dublu-serat-dentate, labaza cu marginea intreagg, pe fatainferioarki de un verde albästriu ;florile rosii sau albe, dispuse incorimbe terminale, staminele lungi,sunt iesite afarä din libare (e-xerte). Originar din China siJaponia. Spiraea opulifolia L. b.arbust cu frunzele oval-rotunde,mai adesea trilobate, dublu-serat-dintate pe margine; florile rozeesau albe, cu pedunculii pubescenti,dispuse in corimbe umbeliforme.Originar din America de nord..Spirbea salicifolia L. b. arbust cufrunzele oblong-lauceolate, neegal-serat-dintate si glabre; florilerosii-rozee sau alburii, dispuse in densepanicule terminale, in forma de pi-ramida. Originar din Europa su-dicä. Toste aceste specii sunt cul-tivate prin grädini si parcuri caplante decorative. MaiIunie.

TaulA, Spiraea crenata L., vezi Ta-valga qi Spiraea M'Italia L., veziCretuscä.

Taulit (Munt.), Spiraea ulntifoliaScop., vezi Cununitä.

Tavalga, Taulä. [fr. Spirée; g. Spi e r-s t aud e]. Spiraea crenata L.

frumos arbust din fam. Rosa-ceae, ramurile rotunde, puberule,la urmil glabre ; frunzele färä sti-pule, oboval-cuneate, obtuse, de

tot intregi sau spre värf crenat-serate, cu 3-5 dinti, ingustate labazii in petiol scurt, evident-tri-nerviate, pe margine glabre ori ci-liate, pe fata inferioari de un verdealbästriu ; florile albe, dispuse ineorimbe la värful ramurilor scurte,laterale, caliciul cu 5 diviziuni, laurmil conivente, corola Cu 5 pe-tale albe, stamine numeroase, rnailungi deat petalele. Orestz prinpädurile, colinele i dealurile cal-care. MaiIunie.

ceravasele de Tavalga, facute dinmai multe viirgute rasucite

sunt foarte autate de Turci,cari viid in acestea un fel de talio-man, inzestrat cu puterea magiade a putea lecui, prin simplul con-tact toate boalele proprii cailor».[cnf. Dr. D. Brandztl. Vegeta-tiunea Dobrogei, Bucuresti 1884P. 6].

Tavnia, Xeranthemum annuum L. siXeranthemum cylindraceum Sibth.et Sm., vezi Plevaità.

Xeranthemum annuum L. siXeranthemum cylindraceum Sibth.et Sin., vezi

Teittire (Maced.), Cicer arietinunt L.,vezi Ntiut.

.Tei, 7 ilia argentea Desf., vezi Tei-alb, 7ilia parvifolia Ehrh., vezi Tei-päduret si Tilia valga,* Hayne.,vezi Tei-rosu.

Tel. [fr. Tilleul-commun, Tilleul-de-Hollande; g. Sommerlinde].Tilia platyphyllos Scop., syn. Tiliagrandifolia Ehrh. t. mare si frumosarbore din fam. Tiliaceae, frunzelemari, inegal-rotund-cordiforme, a-cuminate, acoperite cu peri scurtipe fata inferioarä i cu evidentefascicule de peri albi in unghiu-rile de ramificatiune ale nervure-lor, sunt verzi-deschise pe ambelefete ; florile de un galbin-deschissau albe, plticut mirositoare, suntdispuse in corimbe, mai adesea decate 2 sau 3 flori, lobii stigmatu-lui erecti ; fructul lemnos, inde-hiscent (nuca), cu 5 muchi puter-

dacoromanica.ro

298 ZACH. C. PANTIJ

nice. Creste prin pdurisi adeseacultivat. IunieIulie. Melif.

Infusiunea fticuta din flori deTei are proprietati calmante sisudorifice.

Tei-alb, Tei. [fr. Tilleul-argenté ; g.Morgenliindische-Linde].12lia argentea Desf., syn. 7'iliatomentosa Moench., Tilia alba W.et Kit. D. arbore din fam. Tilia-reae, frunzele oblic-subrotund-cor-diforme, serat-dentate, acuminate,verzi pe fata superioara, alb- sidens-tomentoase pe cea inferioara;florilegalbui, foarte odorante, suntdispuse in corimbe multiflore, pe-talele prevazute pe fata internacu cite o squama spatulat-retusa ;fructul oval, ascutit, cu 5 muchiputin evidente si cu 1-2 seminte.Creste prin paduri si uneori cul-tivat. Iunie. Melif.

Florile intrebuintate in medicinasub numirea de «Flores Tiliam

Tei-Oduret, Tei, Tei-rosu. [fr. Til-leul-des-bois, Tilleul-à-petites-feu-Hies; g. Winterlinde]. 7 i-lia parvifolia Ehrh., syn. Tilia

Scop. b. mare si frumosarbore din fam. I iliaceae, frunzeleoblic-subrotund - cordate, acumi-nate, pe ambele fete glabre, pefata inferioara glaucescente si cufascicule de peri bruni in unghiu-rile de ramificatiune ale nervu-relor; florile albe-galbui, dispuseIn corimbe de 5-11 flori, lobuliistigmatului la urma orizontal-di-varieati ; fructul o mica nucti Cucoaja subtire si cu 4-5 muchiputin evidente. Creste prin piduri

adesea cultivat prin parcuri sialee. IunieIulie. Melif.

Tel-rop, Tilia parvifolia Ehrh., veziTei-piiduret.

Tei-ro4u, Tei. [fr. Tilleul-commun ;g. Lind e]. Tilia vulgaris Hayne.,syn. Tilia intermedia DC. arboredin fam. 7iliaceae, frunzele alterne,cordiforme, scurt-petiolate, glabrepe fata superioara i pubescente

pe cea inferioarä in unghiurilede ramificatie ale nervurelor; flo-rile albe-gtilbui, Cu petalele MIAsolzi la baza, sunt placut-mirosi-toare si dispuse in cime la varfulunui lung peduncul axilar, con-crescut jute° parte a lungimeisale de o bracted membranoasä,foarte desvoltata; fructul lemnos,pubescent, elipsoid, Cu muchi evi-dente i Cu peretii resistenti. Cresteprin páduri in regiunea montanä,adesea cultivat prin parcuri si pro-menade. IunieIulie. Melif.

Teivor, Trandafir-galbin. [fr. Corète-du-Japon, Corchorus; g. G o 1 d-röschen, Ranunkelstrauch].

Kerria japonica DC. D. frumosarbust, cu scoarta verde, din fam.Rosaceae, ramurile lungi si subtiri;frunzele alterne, oval-lanceolate,cu un lung varf ascutit si dubluserat-dentate; florile mari, de unfrumos galbin-auriu, sunt solitarela varful ramurelelor, uneoriCu florile Invoalte. Acest arbust,originar din China, se cultiva foartemult i prin partile noastre, eaplantä. ornamented. AprilieAu-gust.

Teigror, Spiraea liilipendula L., veziAglica.

Telegraf. [fr. Baselle-tubéreuse ; g.Blumen - Gansefuss].Boussingaultia baselloides Humb.Bornpl. et Kunth. 4. plantä erbaceedin fam. Basellaceae, cu radacinifibroase i numeroase tuberculeaglomerate, tulpina volubilä, ro-sietica, ramificatii, care creste foar-te repede, ajungand pang la o lun-gime de 5-6 m., frunzele alterne ;florile mici, albe, au un mirosplacut i sunt dispuse in lungiraceme flexuoase. Aceastä fru-moasa planta, originara din Ecua-dor (America sudicil), se cultiva maicu seama pentru decorarea bal-coanelor, a chioscurilor a grilajelor,a zidurilor si a ferestrelor.

Toler (Trans.), Apium graveolens L.,vezi

TOM* Celer (Trans.), Salina, Seler,

dacoromanica.ro


Sella, 'Nei. (Trans.). [fr. Céleri,Ache;g.Sellerie].Apium gra-veolens L. C). plantä erbacee, gla-brà i foarte aromaticii, din fam.bmbelliferae, rizomul gros, &Amos

fusiform, tulpina fistuloasii, an-gulos-canelatä i foarte ramificatit ;frunzele lucitoare, de un verde in-chis, cele inferioare penatipartite,cele superioareternate, cu foliolelecuneate, la vilrf incise si dentate ;fiorile mici, albe, dispuse in miciumbele, grupate in umbele maimari; fructele globuloase, compri-mate lateral. Creste prin locurilesitrate de pe malul mArei, in Do-brogea comun; adesea cultivati caplanth culinarä impreunit Cu var.rapaceum DC. IulieSeptembrie.

Radacina vi fructele au proprie-tati aperitive, frunzele sa manancaca salatit.

Teliscii (Trans.), Circaea lutetiana L.,vezi Tflisa.

Termer, Solanum tuberosum L., veziCartofi.

Tervane, Lycopus europaeus L., veziCervanii.

Cucurbetä, Curcubetä, Täly,Tigvii, Tiugä, Troaci". [fr. Gourde,Calebasse; g. Flaschenktir-b i s.j. Lagenaria vulgaris Ser.,syn. Cueurbita Lagenaria L. 0.

erbacee, pubescentii, acatittoaresau tartitoare din fam. Cucurbita-ceae, frunzele alterne, cordiforme,sinuat-dentate sau aproape intregi,sunt pubescente, frecate exhalti, unmiros de mosc, petiolul frunzeloreste insotit de 2 glandule, ciirceiiopusi frunzelor, sunt ramificati ;&rile monoice sunt albe, mari,lungpedunculate i solitare la sub-tioara frunzelor, corola cu 5 pe-tale ascutite, stamine 3 cu ante-rele conate, stilul foarte scurt, cu3 stigmate groase i bilobate ;fructul pubescent in tinerete, verde

citrnos, devine la maturitateglabru i lemnos; forma fruc-

tului variazit constituind diferitevarietitli horticole precum : var.

Gurda Ser. fructul Cu 2 umfläturineegale, Cu o sugrumilturil intreele, var. Cugurda Ser. fructul cuo singurti umflitturit ovoidä i cuun gitt foarte lung, cilindric, etc.Plantit originari din Asia si Afri-ca tropicalä, cultivatà adeseaprin pfirtile noastre. IulieSep-tembrie.

( Trans. ), Nymphaeaalba L., vezi NufAr-alb.

Tidvi-de-piimant (Trans.), Bryoniaalba L., vezi Imparitteasa.

Tiganeit (13finat), LamiumpurpureumL., vezi Sugel.

Tigvii, Lagen aria vulgaris Ser., vezi

Tiliehln, Daphne Mezereum L.,qyeziTulichini.

Tilisch (Trans.), Iarba - vräjitoarei,Teliscä (Trans.), Vräjitoare,

Vrotilicit. [fr. Herbe-aux-sorcières, lierbe-aux-magiciennes;g. Hexenkrautd. Circaealutetiana L. 4. plandt erbacee dinfam. Oenotheraceae, rizomul (re-pent) tarfator, tulpina erectti, aco-perita cu peri moi, mai cu samilin pgrtea superioara; frunzele gla-bre, ovale, la bazit ateodatii, usorcordiforme si denticulate ; florilerozee, mai tärziu albe, dispuse inraceme erecte, terminale, caliciulcaduc, cu 2 diviziuni, corola cu 2petale bilobate, de lungimea cali-ciului; fructul uscat, este oboval,acoperit de lungi periCreste prin pitcluri umede i um-bruase. IunieAugust.

TImian, 7hymus Chamaedris Fries.,vezi Cimbrivor.

Iarba-lui-Timofti, Simof-ticit. [fr. Fléole-des-prés, Marsette;g.Timothee-Gras, Timoteus-Gr a s, Ti m othygr as, Wie-sen-Lischgras.]. Phleumpratense L. 21_. planta jerboa*adesea dens - cespitoasa, de unverde-deschis, din fam. Gramineae,rizomul repept, scurt, uneori custoloni, tulpina erectit sau geni-culat-adscendentä, este netedit sicam Ong. la 1 m. Mal* frunzele

dacoromanica.ro

300 Zi CH. C. PANTIJ

plane, lineare, acuminate, cu va-ginele cilindrice, alipite de tulpinti,spiculul uniflor, neinsotit de ru-dimentul unei a doua flori, glumeleseparate, oblonge,transversal-trun-chiate, subit acuminat-aristate, ri-gid-ciliate pe carenii, arista de 3ori mai scurta decal gluma, glu-mela inferioarii trinerviata, obtusaai. alburia-membranoasti, fail arista,floarea ermafrodita, are 3 stamineCu anterele albe, ovarul cu 2 stig-mate lungi, plumoase, devine lamaturitate un fruct (cariopsa) glo-bulos sau oval, spiculele reuniteinteo paniculá spiciforma, lunga

cilindrica, la varful tulpinei,care incovoiata nu are aspect lo-bat. Create a desea prin livezi, fa-nete ai. pilauni, pe marginea dru-murilor. MaiAugust.

Tinsoftica este o excelenta plantade nutret.

Timp (Banat), Arum maculatum L.,vezi Rodu-ptimantului.

Tintaulit,ErythraeaCentaurium Pers.,vezi Fierea - ptimantului ai Ery-thraea pulchella Fries., vezi Fri-gurica.

Tintauri (Trans.), Erythraea Cen-taurium Pers., vezi Fierea-paman-tului.

Tiparoase, Polianthes tuberosa L.,vezi Chiparoase.

Tiperlg, S'cirpus lacustris L., veziPipirig.

TIpirig, Juncus effusus L., vezi Ru-ginä.

Tipirlg, Ciper, Cipirig, Pipirig. [fr.Scirpe-des-bois; g. Wald-Simse].

Scirpus silvaticus L. 21- plantaierboasa din fam. Cyperaceae, tul-pina (paiul) in 3 muchi obtuse(triquetra), este foliata, foile plane,late ai de ordinar mai scurte cle-at tulpina ; florile de un verdeinchis, ermafrodite, dispuse in micispicule ovale, numeroase, grupatein glomerule, care formeaza corimbeterminale, compuse, bracteele ob-tuse ai mucronulate, stilul cu 3stigmate; fructul achenti aproape

globuloasa, triquetra. Create prinfanetele umede ai pe langa pa-raiele din pliduri, locurinoase. IunieIulie.

Tirifol (Trans., Braaov), Trifoliumpratense L., vezi Trifoi-roau.

Tisi. [fr. If; g. E i b e.]. lamabaccata L. D. mic arbore, totdea-una verde din fam. Coniferae-Taxa-ceae, tulpina ramificata de ordi-nar dela baza, ramurile intinse ;frunzele lineare, ascutite, rigide(aciculare), persistente ai distice,lucitoare ai de un verde inchispe fata superioarti, mate ai de unverde deschis pe cea inferioarti ;florile dioice, sunt sesile i axilare,cele mascule dispuse in amenteglobuloase, fasciculate, cele fe-mele solitare, cu un ovul deschisla varf, inconjurat pant( la mijlocde un invalia cupuliform, care lamaturitate devine &Limos, suculentai roan, inconjurtind samanta brun-negricioasti. Acest arbore, carecreate prin padurile noastre dinregiunea montanii i subalpina, adevenit astazi foarte rar.

adesea ca planta decorativa,mai ales pentru garduri vii, Mar-tieAprilie.

Lemnul roaietic al acestui arboreeste mult intrebuintat in industriacasnica i in sculpturA. Tisa, fiindo planta veninoasti , este adeseastRrpitÀ, de popord nostru, pentruca astfel sa fereasca vitele de aroftnca frunza ei, care le-ar putea

Tiugli, Lagenaria vulgaris Ser., veziTidvii.

Tiutiun (Mold.), .Nicotiana labacumL., vezi Tutun.

Toae (Mold.), Aconitum Anthora L.,vezi Omeag-galbin.

Toale (Moldova de sus ai Bucovina),A conitum cernuum Wulf., AconitumMoldavicum Hacq., .Aconitum Ha-pellus L. ai Aconitum variegatumL., vezi Omag.

TogmAgel (Mold.), Clavaria botrytisPers., vezi REtmurele, Clavaria for-

dacoromanica.ro


mosa Pers., vezi Melosel, Clavariafiamt Schaeff., vezi Creasta-coco-sului.

Togmhgel (Mold.), Barba- caprei,Burete-cret (Mold.), Melosel (Mol-dova), Opintici (Mold.). [fr. Cla-vaire-coquette ; g. Gekr Aus e 1-ter-Keulenschwamm].Clavaria crispula Fr. Ciupercti dinfam. Clavariaceae de 2.5-8 cm.inaltä, de coloare gälbuie, deve-nind apoi galbin-rosietica (ochra-cee), trunchiul subtire, pfislos-piiros, foarte ramificat, Cu ramu-rile flexuoase, multifide, Cu rtimu-relele concolore, divaricate. Cresteprin muschiu si la baza trunchiu-rilor de arbori blitrani ; toamna.

Topora*i (Trans.), Aguilegia nigricansBmgt., Aguilegia vulguris L., veziCaldarusa, Delphinium .Ajacis L.,vezi Surguci si Delphinium Con-solida L., vezi Nemtisori-de-camp.

Topora§i, Viola hirta L., vezi Viorea-nemirositoare, Viola Jooi Janka.,vezi Tamaioara si Viola tricolorL., vezi Trei-frati-patati.

Toporai, Flori-maruntele, Garoafe,HioarA,Ligoace (Maced.),Micsunea,Micsunele, Ttimaioarti, Tamaioare,Viorea, Viorele, Viorele-mirosi-toare, Vioricii-mirositoare. [fr. Vio-lette; g. Wohlriechendes-Veilchen, März-Veilchen].Nola odorata L. 21.. mica plantaerbacee, fail tulpinti (acaulti) dinfam. Violaceae, cu lungi stoloni ;frunzele lat-ovale, adanc - cordi-forme, la stolonii de varti reni-form-cordate, toate crenate, lung-petiolate sifin-paroase, stipulii oval-lanceolati, ca marginea dintata ;florile odorante, violete, rosieticesau albe, sunt solitare, lung-pedunculate si plecate in josfructul capsula globuloasti, pubes-centa. Creste pe marginea pfidu-rilor, prin tufisuri, livezi si poieni.MartieAprilie.

Infuziunea facuta cuflorile acesteiplante, are proprietati sudorifice.

ToporiF), Delphinium Consolida L.,vezi Nemtisori-de-camp.

Tortel, Cuscuta Epithymum L. siCuscuta europaea L., vezi Tortiel.

Tonle!, Borangic, Inita, Iritti, in-tortiel (Trans.), Lipici, Pärul-Sft.Mari, St eagul -zan el or (Banat),Tortel, Turtel. Cuscuta Epithy-mum L. C). [fr. Petite-Cuscute,Teigne, Cheveux- du- diable ; g.Quendelseide].Planta pa-razita, fall frunze, din fam. Con-colvulaceae, tulpina filiformä, vo-lubilii, ramificata si de coloare ro-sietica, se fixeazä prin sugatori injurul plantelor pe care träieste ;&rile rosietice, ermafrodite, suntdispuse in glomerule globuloase,tubul corolei cilindric, este egal delung cu limbul stiu si inchis de squa-mele convergente, stile 2 filiforme.Creste prin livezi, fanete si poieni,parazita pe specii de : Thymus,Trifulium, Genista etc. IulieAu-gust. Cuscuta europaea L. 0.[fr. Grande-Cuscute ; g. Eur o -p Cs ches-Filz k r a ut, S eid e],tulpina de un galbin-verzui, mairar roscata, ramificatä ; florile albesau putin rosietice, mult mai maricleat la planta precedenta, suntsesile si dispuse in glomerule glo-buloase, tubul corolei cilindric,mai lung deck limbul, de ordinarCu 4 lobi, squamele interne erecte,lipite de tubul corolei. Creste printufisuri, dudae si balarii, parazitäpe : Urzicti, Canepa, Hemei, Bozsi alte plante. IulieAugust.

Totnici, Delphinium Consolida L.,vezi Nemtisori-de-camp.

Traista-ciobanului, Buruiana - de -friguri (Trans.), Iarbti-de-friguri,Pastele-calului, Pastele-cailor, Pun-ga-popei (Trans.), Pungulita-ptis-torului, Straita-popei (Trans.), Ttis-culita.[fr.Bourse-à-pasteur,Bourse-de-capucin; g. Taschelkraut,Hirten-Taschel].CapsellaBursa pastoris Moench. Ø. si O.planta erbacee din fam. Cruciferae,tul pin a erecta, cilindrica ; frunzeleradicale dispuse in rozetti, Bunt

dacoromanica.ro

802 ZACH. C. PANTU

lirat-pinatifide sau pinatipartite,ca lobii triangular, ascutiti, putindintati, cele superioare intregi, sa-gitate, amplexicaule ; florile mici,¡Libe, dispuse in raceme terminale,caliciul cu 4 sepale, corola cu 4petale egale, albe, mai mari decatsepalele, stamine 6, dintre care 4mai mari si 2 mai mici (tetrady-name); fructele sunt silicule trian-gulare, obcordate. Creste pe langadrumuri, prin gradini, locuri culti-vate si inculte. Martie-Septembrie.

Trandafir, Rosa centifolia L., veziTrandafir-de-dulceata.

Trandalir-alb, Roza-albä. [fr. Rose-blanche; g. W e is s e-R o sRosa alba L. D. arbust din fam.Rosaceae, tulpina i ramurile gla-bre si cu ghimpi drepti sau cur-bati (falciformi), lungi si subtirisau puternici; frunzele imparipe-naticompuse, ca foliolele oblonge,glauce si aproape glabre pe fatasuperioari, sunt dintate pe mar-gine; florila albe sau putin rozee,sunt odorante, sepalele foliacee,lungacuminate, penatipartitereflexe ; fructul oval, rosu casangele, este flira ghimpi. Origi-nar din Caucas, cultivat, adesea

ca flori invoalte. MaiIunie.Trandafir - de - etunp, Rosa pumila

Jacq., vezi Rasura'.Trandaflr-de-duleea, Roza; Tran-

dafir, Trandafir-rosu (Trans.). [fr.Rose-a-cent-feuilles; g. Centi-folie, Zentifolie]. Rosacentifolia L. b. arbust spinos dinfam. Rosaceae, cu ghimpi neegali,curbati i abia dilatati la baza;frunzele imparipenaticompuse, cu5 foliole ovale, simplu-serat-din-tate si paroase pe fata inferi-oarii; florile rosii-rozee, mari, pla-cut mirositoare, adesea invoalte,petalele curbate inlauntru, sepa-lele erecte, adesea penate, la urmäcaduce, pedunculul si caliciul vis-cos-glandulos; fructul oval, putin&irnos, mirositor, este rosu saunegra. Originar din Asia mica,-adesea cultivat ca planta deco-

rativa si pentru trebuinte casnice.Prin cultura s'au obtinut numeroasevarietati precum: muscosa Mill.,parviflora Ehrh. etc. IunieIulie.

Din florile (petalelel acestei plan-te sa face dulceata.

Trandafir-de-luni. [fr. Rose-de-tous-les-mois ; g. Monatsr os e].Rosa damascena Mili. t. frumosarbust din fam. Rosaceae, ghimpiinumerosi, inegali, curbati, latitila baza, adeseori rosii ; frunzeleimpuipenaticompuse, cu 5-7 fo-liole ovale, simplu-serat-dintate,aproape rigide ; florile albe saurosii, odorante, mari, dispuse maimult sau mai putin In corimbe ;caliciul si pedunculii viscos-glan-dulosi, sepalele penatifide, reflecte;fructul oblong, este rosu. Originardin Siria, mult cultivat i prinpartile noastre pentru florile salefrumoase. MaiIunie.

Din florile acestei plante sa ex-trago in Orient, la Cazanlac (Bul-garia) si in timpul de fati si in Ger-mania (Saxonia), pretiosui olei deroze, intrebuintat in parfumerie siIn medicina cOleum rosarunal.

Trandafir-de-m u n te, RhododendronKotschyi Simk., vezi Smirdar.

Trandafi r-de-m unte. Rosa adeno-phora Kit. b. mic arbust din fam.Rosaceae, tulpina numai in parteainferioarä cu ghimpi subtiri, drepti

patenti, ramurile fara ghimpi,sunt netede i glabre ; frunzele im-paripenaticompuse, cu 5-7 folioleoblong-ovale sau aproape eliptice,obtuse, dublu-serat-dentate, foartescurt-petiolate, cea nepereche lung-petiolata, pe fata superioarg cacativa peri imprästiati, pe ceainferioara, Cu deosebire pe ner-vure,acoperite Cu peri moi (viloase),petiolii scurt-glandulos-parosicu cativa ghimpi imprastiati; sti-pulii glandulos-ciliati ; florile ro-zee, solitare, petalele aproape ro-tunde,. putin emarginate, pedun-culii impreuna cu caliciul, acope-riti ca numerosi peri glanduliferi,

dacoromanica.ro


indesuiti ; sepalele de tot intregi,lanceolate, acuminate,la varf pt4inlAite, pe margine glandulos-ciliate ;fructul plecat in jos, este globulos,glandulos si de coloare rosietieä.Creste prin tufisuri i rdrisuri inregiunea montan& pana in cea al-ping. Iunie.

Trandafir-galben, Roza-galbend(Trans.). [fr. Rosier-jaune ; g.Gelbe-Rose]. Rosa lutea Mill.

arbust de 1-2 m. inältime dinfam. Rosaceae, tulpina i ramurileCu ghimpi neegali, drep# ; frua-zele imparipenaticompuse, Cu 5-9foliole orbiculare sau eliptice, maiadesea dublu-serat-dintate, pe am-bele pärti de coloare verde-vie ;florile mari, galbine, frumoase,uneori pe din afard rosietice, auun miros urdt de pfiduchi-de-lemn, petalele obcordate, sepalele]anceolate, lung - acuminate, maiscurte decal corola, la tiring. re-flecte ; fructul globulos, puOnturtit, de coloare galbin-rosieticd.Creste prin maracinisuri, garduri,prin vii, probabil numai sälbatd-cit, cultivat uneori ca planta de-corativd. MaiIunie.

Trandafir-galbin, Kerria japonicaDO., vezi Teisor.

Trandafir-pitie, Rosa pumila Jacq.,vezi Rdsurd.

Trandafir-rop (Trans.), Rosa cen-tifolia L., vezi Trandafir-de-dul-ceatd.

Trandafir-silbatie, Rosa canina L.,vezi

Trandafira, Rosa pumila Jacq., veziRäsurg.

Trandafira0-de-munte, Rhododen-dron Kotschyi Simk., vezi Smirdar.

Thing (Mold.), Cuibu-prunfintului,Cuibul-randunelii, Cuibusor. [fr.Nid-d'oiseau ; g. V o geln es t,Nestwurz, Wurmwurz].Neottia Nidus avis Rich. 21-. plantd.galbini, mai tarziu brunie, foarterar de tot albh, din fam. Orchida-ceae, rizomul cu numeroase fibre ra-dicale, groase i cdrnoase, implete-cite, dand aspectul unui cuib de

pasire ; tulpina erectii, fistuloasi,are in loe de frunze verzi numaicate-va squame alterne, de coloarebrunie ; florile de aceiasi coloarecu intreaga plantA, cu placut mi-ros de miere, sunt dispuse inteunracem multiflor, dens ; lab elul atarn ain jos, la baza mai lat i depri-mat in forma de sac, la varf bifidsi cu lobii diverget4i, periantulcampanulat cu diviziunile externereunite in forma de cased, anteralibera, ovarul nerasucit. Cresteprin pädurile umbroase si umede.AprilieIunie.

Triinjin, Sedum acre L., vezide-soaldind.

Treinjoaieti, Buruiand-de- tranji. [g.Illyrischer-Hahnenfuss].Ranunculus illyricus L. plant& er-bacee, albsi matfisos-pftroasti dinfam. Ranunculaceae, raddeina cunumeroase fibre tuberculoase; tul-pina dreaptd; frunzele cele dintainedivizate, linear-lanceolate, celeinferioare trifoliolate, cu foliolelelinear-lanceolate, nedivizate sau2-3 partite ; florile mari, gal-bine- aurii, caliciul ea 5 sepalereflexe, corola cu 5 petale mari,galbine- aurii, prevdzute la but(cu cate o foveaá neetariferi,acoperitd de un solz carnos, in-dreptat in sus; fructele raid, nucu-liforme, uniloculare, monosperme,grupate in capitule oblonge, spi-ciforme. Creste pe loeuri deschise,prin livezi, poieni, rfirisuri de cram-guri si pe coline cu iarbft. Apri-lielunie.

Aceasta planta este intrebuintatade poporul nostru, pentru a vindecatranjii cu ea.

Triplinag, Linaria vulgaris L., veziLinaritä.

Trei-frati, Menyanthes trifoliata L.,vezi Trifoiste si Viola declinataW.et Kit., vezi Unghia-pasdrei.

Trei-frati, Micsunele - galbioare.Viola saxatilis Schmidt. 4. plantaerbacee din fam. Violaceae, consi-deratä de unii botanisti numai ca

dacoromanica.ro

o varietate de Viola tricolor deo-sebindu-se prin : florile placut-mirositoare, cu 5 petale aproapede 2 ori mai lungi decfit caliciul,toate galbine si strilbtaute decdteva vinisoare purpurii, petalainferioarä mai inchisti, rar cele 2superioare deschis-albastre. Cresteprin locuri cu iarbà, prin poienisau riírisuri in regiunea montanii.MaiIunie.

Trei-frati-pAtati, l ¡ola declinata W.et Kit., vezi Unghia-pasärei.

Trei-frati-pritati, Barba-imptiratului,Micsunele, Panselute - de - camp ,Tämilioarti-sOlbatica (Oltenia), To-porasi. [fr. Herbs- de-la -Trinité,Pensée; g. Freisamkraut,Stiefmiitterchen].tricolor L. O. E. sau mai rar 4.plantO erbacee din fam. Violaceae,tulpina ascendentä sau erectO, an-

ramificatd ; frunzele cre-nate, cele inferioare oval-cordi-forme, cele superioare oblonge saulanceolate, stipulii foliacei, lirat-pinatifizi, cu lacinia mijlocie maimare si crenatä; florile axilare,solitare, lung - pedunculate, pen-dente, caliciul cu sepalele lanceo-late, acuminate, corola mai maredecdt caliciul, violacee sau albas-

variind cu colori albe si gal-bine; fructul capsuläglabrti. Viola arvensis Mum O.consideratil de unii botanisti nu-mai ca o varietate caracterisatdastfel : planta totdeaunacorola ca petale mici, mai scurte cle-at caliciul i albe-galbui, rar pe-talele superioare albästrii sauviolete. Creste pe câmpuri sterile,prin livezi i locuri cu iarbà, im-preunti cu specia tipicA, care estefoarte mult cultivatd ca planed or-namented, obtindndu-se prin cul-turA numeroase varietAti. Mai-Septembrie.

Din cauza proprietatilor purga-tive si emetice, tntrebuintata in me-dicina sub numirea de : Herba Vio-las tricolorasa.

Trei-rili (Mold.), Anemone .11epaticaL., vezi Popilnie-iepurese.

Tremurliteare, Falfdetoare, Iarba-iepurelui, Parasin (Trans.). [fr. Lan-gue-de-femme, Amourette ; g. Z it-t e r gr as]. Briza media L. 4.frumoasä plantä ierboasd, cespi-toasd din fam. Gratnineae, tulpina

erectii'frunzele lineare, plane, cu

ligula foarte scurtä si trunchiatä;florile ermafrodite dispuse inmici spicule oval-cordiforme, com-primate, foarte mobile, cu 5-9flori, de coloare verzuie sau vio-lacee, grupate si ele in paniculeerecte si patente, glumela inferi-°ark boltitd, ventricoasa, la bazäcordiform-auriculatti. Creste prinfdnete, prisuni, tufise, ràriuri ipoieni.

Tremuriel (Mold. j. Neamt). Tre-mellodon gelatinosum Pers., syn.Hydnum gelatinosum Scop. Ciuperanecomestibila din fam. Tremella-ceae, pàläria moale, gelatinoasä,trernuratoare, dimidiatd

alb-glauca sau brunie, de3-5 cm. lätime, filrä picior sauCu un picior scurt, avand pe fatasa inferioara spini moi, glauci siputin transparenti, basidiile Cu2-4 diviziuni si cu tot atdtea ste-rigrnate filiforme, sporii globulosi,aproape neregulati sunt al b i.Crest eIn phdurile de brad, pe piimfintpe trunchiurile putrede de brazi ;varatoamna.

Trepadatoare'Brei, Brei-de-

cdmp, Brie (Trans.), Buruianä-cd-neascd, Slobonov, Slobonov-de-camp. [fr. Foirolle, Aremberge ; g.Einjähriges-Bingelkraut].ilfercurialis annua L. 0. plantaerbacee din fam. Euphorbiaceae,radticina fibroasä ; tulpina patru-

ramificatä, cu ramurileopuse, erecte ; frunzele oval-lan-ceolate sau ovale, sunt opuse sipetiolate ; florile verzui, dioice,periantul cu 3 diviziuni, dispusepe un singur rfind si conate la bazä,cele mascule cu 12 stamine dis-puse in glomerule distantate, cele

304 Z A CH. C. PANTU

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL immix 3J5

femele aproape sesile, sunt solitaresau fasciculate, stilul scurt, cu 2stigmate ; fructele capsule hispide.Creste prin locuri cultivate si ru-derale, pe Panel' ziduri vechi. lit-

nieSeptembrie.Aceasta plant& cu proprietati la-

xative, este stricacioasa vitelor.

Treptidatoare, Mercurialis perennisL., vezi Brei.

Trestie. [fr. Roseau - a - quenouilles,Canne-de-Provence ; g. Pf a h 1-rohr, Spanische-Itehrd..Arundo Donax L. 21- mare plantäierboasa, sublemnoasa din fam.Gramineae, tulpina rigida, Cu nu-meroase noduri, de grosimea unuideget, ajungand la inaltimea de4-5 m.; frunzele alterne, linear-lanceolate (Oa. la 5 cm. late), nu-meroase, sunt rigide, tari si de unverde-albastriu ; florile ermafro-dite, dispuse de ordinar cite 3 inspicule, verzi-galbui, patate cu vio-let, grupate inteo mare paniculacompactii. Planta originara din re-giunea mediteraniana, uneori

Octombrie.

Tulpina aceslei plante este intre-buintata in industrie, pentru diferiteImpletituri i Ingriidituri, etc.

Trestle, Phragmites communis Trin.,vezi Stuh.

Trestie-de-baltii, Phragmites commit-nis Trin., vezi Stuh.

Trestie-de-eampuri,Iarba-rosie,Stuh,Stuh- de- camp, Trestie - mica. [fr.Calamagrostide-des-lieux-secs, Ro-seau - traeante ; g. S an dr oh r,S chilf gras, Lan d-Schilf.].

Calamagrostis epigeios Roth., syn.Arundo epigeios L. 21-. planta ier-boasti, cenusiu-verzue (glauca),cespitoasa, din fam. Gramineae, ri-zomul gros, Cu stoloni lungi; tul-pina robustä, erecta; frunzele lat-lineare, rigide i aspre ; spiculeuniflore, fArà rudimentul unei adoua flori, glumele linear-subulate,cu un lung varf comprimat, glumainferioara mai mare, glumelele in-

conjurate la baza de peri albi, mailungi cleat diametrul transversalal glumelelor, glumela inferioaramult mai lungii cleat cea supe-rioarti, este la varf bífida si are

arista dorsalii aproape dreapta,inserata cam pe la mijlocul do-sului stiu, florile ermafrodite, cu 3stamine, ovarul glabru, cu 2 stig-mate plumoase, de vine la maturitate

cariopsti oblonga, putin compri-mata ; spiculele comprimate

seurt-stipitate, verzi-deschise,violacee sau purpurii, sunt reuniteIn panicule rigid-erecte, ingrama-dit-lobate chiar in timpul inflorirei.Creste prin fanete nasipoase prinrarisuri si margini de paduri si pemalurile raurilor. IulieAugust.

Trestie-de-zahar. [fr. Canne-tt-sucre;g. Zuckerrohr]. Saccharumofficinarum L. 21-. mare si frumoasaplanta ierboasti din fam. Grami-neae, tulpina rigidà, solida', de 3-4m. malta, este suculenta, netedi,lucitoare, verde-galbuie, violet&sau purpurie; frunzele alterne,distice, invaginante, plane, lineare,longitudinal-striate, cu nervura me-diana alburie, Bunt arcuate indark verzi-glauce gi putin aspre;florile ermafrodite, dispuse cate 2in spicule, una sesild i cealaltapedunculatä, spiculele reunite inspice arcuat-plecate in jos si gru-pate inteo mare paniculii pirami-dala la varful tulpinei, spiculeledorsal-comprimate, la baza mii-ttisos-paroase, 2 glume uninerviate,cu lungi peri pe partea dorsala,dona glumele ascutite, nu insiiaristate, stamine 3 en anterelegalbine, ovarul comprimat, are 2stile cu stigmate plumoase, pur-purii, fructul mic, oval, ascutit laambele extremitati. Aceastli maresi importanta Gransinee, originaradin Asia tropioalti, se cultiva as-titzi foarte mult, ca planta indus-friar& prin mai toate tarile calde.OctombrieNovembrie.

Din sucul extras din aceasta plantase fabrica zahared, destul de mines-

20dacoromanica.ro

806 ZACH. C. PAWN

cut ca product economic, alimentarsi chiar medicinal.

Trestie-micii, Calaniagrostis EpigeiosRoth., vezi Trestie-de-cfimpuri.

Trestie-mirositoare, Acorus Cala-gnus L., vezi Obligeanti.

Trifol, Medicago falcata L., veziCulbeceasii, Trifolium arvense L.,vezi Papanasi, Trifolium pratenseL., vezi Trifoi-rosu, Trifolium pro-cumbens L., vezi Trifoias 0 Tri-folium repens L., vezi Trifoi-alb.

Trlfoi. [fr. Trèfle-alpestre ; g. W a 1 d-k I e e]. Trifolium alpestre L. 4.planta erbacee din fam. Legumi-nosae-Papilionaceae, tulpina erectil,simplii, glabra sau pubescent-pa-roasa ; frunzele trifoliolate, cu fo-liole oblong-lanceolate, coriacee,marunt-denticulate ; stipuli lan-ceolati, subulati ; florile purpurii,foarte rar albe, dispuse in capituleglobuloase. mai adesea cate 2la vfirful tulpinei, insotite de uninvolucru de frunze ; caliciul cu20 de nervure, are 5 dinti si estevilos-paros, corola vestejitil estepersistentii, luntrita obtusii; fruc-tul mic legumen (pasta* oval,acoperit de caliciu si de corola.Creste prin livezi, fanete, in po-ieni si pe marginea pidurilor.ItmieAugust.

Trifoi-alb, Trifoi, Trifoias-alb (Bu-covina). [fr. Trèfle-blanc, Triolet;g. Weissklee, Steinklee].

Trifolium repens L. 4. micaplanta erbacee din fam. Legumi-nosae-Papilionaceae, tulpina culcatape plimfint, (repenta), emitand fa-clacini ; frunzele trifoliolate, cu fo-liole obovale, obtuse sau emargi-nate ; stipuli membranosi (scariosi),lat-lanceolati, brusc ingustati in-tr'un varf ascutit (abrupt-cuspi-dati); florile albe sau rozee, scurtpedunculate, dispuse in capituleaproape globuloase, solitare, lavarful pedunculelor asilare, mailungi decal frunzele, caliciul maiscurt cleat corola, are 5 dinti,dintre cari cei 2 superiori mailungi; fructele mici legume aco-

perite de caliciu si de corola.Creste prin livezi, pisuni, fanete,In locuri de cultura, pe drumlin,etc., uneori cultivat ca planta denutret. MaiSeptembrie. Melif.

Trifoi-amar (Trans.), Menyanthes tri-foliata L., vezi Trifoiste.

Trifol-de-bald, Menyanthes trifoliataL., vezi Trifoiste.

Trifoi-de-lao ( Trans.), Menyanthestrifoliata L., vezi Trifoiste.

Trifoi-galben, Trifolium procumbensL., vezi Trifoiffs.

Trifoi-nAnunt, Ghisdei. [fr. Mignon-nette, Minette, Petit-Triolet; g.Hopfenklee].MedicagolupulinaL. C). si Z.- plant& erbacee din fam.Leguminosae-Papilionaceae, tulpinamai adesea intinsii pe prunant ;frunzele trifoliolate, cu folioleleoboval-cuneiforme, mai rar usoremarginate sau denticulate, celemai superioare mai inguste; florilemici, galbine, dispuse in racemespiciforme, indesuite si multiflorela varful pedunculelor axilare, cevamai lungi decfit frunza, floareaare caliciul campanulat, cu 5 di-viziuni aproape egale, corola cupetalele caduce, stindardul mailung cleat aripile si carena obtusa;fructele mici legume reniforme,putin umflate, curbate la varf sila centru inchise. Creste prin pa-sunile uscate din locurile aride siniisipoase, pe câmpii si pe mar-ginea drumurilor. MaiSeptem-brie. Melif.

Aceasta planta este foarte bunaea nutres pentru vite.

Trifoi-mare (Trans.), Melilotus offi-cinalis Desr., vezi Sulflnii.

Trifol - rosu , Ciucuru - voinicului(Trans.), Tirifoi (Trans., Brasov),Trifoi. [fr. Trèfie-violet, Gros -Tréfle, Grand- Trèfle- rouge ; g.Wiesen-Klee, Rotklee].

Trifolium pratense L. 4. plantaerbacee din fam. Leguminosae-Pa-pilionaceae, tulpina adscendenta ;frunzele trifoliolate, cu foliole o-vale sau eliptice, intregi sau abia

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMA.N 307

denticulate, acoperite cu peri moi(pubescente) cel putin pe fatainferioara ; stipuli ovali, abrupt-aristati ; florile rosii-purpurii, raralbe, dispuse in capitule globu-loase, solitare sau cate cloud, in-sotite de un involucru format din2 frunze ; caliciul cu 10 nervure,este acoperit de peri moi. Cresteprin livezi, locuri cu iarba, prinfinete i pasuni, adesea cultivatpe mari intinderi ca planta denutret. IunieSeptembrie. Melif.

Excelenta planta de nutret (fu-ragera).

Trifoi-silbatic (Bucovina), Medicagofalcata L., vezi Culbeceasa.

Trifoias (Bucovina), Faptul (Buco-vina), Trifoi, Trifoi- galben. [fr.Trèfle-jaune ; g. Liegender-K 1 e e]. Trifolium procumbens L.C). planta erbacee din fam. Legu-minosae-Papilionaceae, tulpina e-recta sau intinsii pe pimant (pro-cumbenta), frunzele trifoliolate,cu foliolele obovale, cea mijlociemai lung-petiolulatii; stipule ovale;florile galbine, dispuse in capituledense, globuloase sau ovale, mul-tiflore (pana la 40 flori), suntlaterale si lung pedunculate, florilefructifere brunii, cu stindardul lavarf dilatat si striat, aripile diver-gente; variaza cu flori mai mari sicuflori mai mici. Creste prin paduri,tufise, livezi, locuri cu iarbi,drumuri si coaste. IunieA.ugust.

Trifolas-alb (Bucovina), Trifoliumrepens L., vezi Trifoi-alb.

Trifoiste, Lotus corniculatus L., veziGhisdeisi Lotus uliginosusSchkuhr.,vezi Ghisdei-mare.

Trifoiste, Trei - frati, Trifoi - amar(Trans.), Trifoi-de-balta, Trifoi-de-lac (Trans.). [fr. Trèfle-d'eau ; g.Bitterklee, Fieberklee.].Menyanthestrifoliata L. 21- plantaerbacee, aquatici din fam. Gentia-naceae, rizom gros ; frunzele ba-zilare, lung-petiolate, trifoliolate,cu foliolele obovale ; florile albe-rozee, dispuse intr'un racem dens

la varful unui lung peduncul, careiese dela subtioara

squamelor'de

pe rizom sau dela subtioara frbn-zelor, caliciul cu 5 diviziuni lan-ceolat-obtuse, corola infundibuli-forma, cu 5 diviziuni lanceolate,acoperite pe fata interna cu nu-merosi peri alburii, stamine 5,ovarul cu un singur stil, terminatla vfirf printr'un stigmat bilobat ;fructul cap s ula uniloculara, aproapeglobuloasa. Creste prin lacurimlastini. AprilieMai.

Frunzele proaspete sau uscatecFolia Trifolii febrini» intrebuintateIn medicina ca tonice, febrifuge siantiscorbutice.

Trifoiste-colturata, Lotus cornicula-tus L., vezi Ghisdei.

Trlfoiul-caprelor, Dorycnium herba-ceum Vili., vezi Sulitica.

Troach, Lagenaria vulgaris Ser., veziTidva.

Troseot, Sporis, Tarsoaca, Trosco-tel (Trans.), Troscova (Trans.).[fr. Trainasse, Herbe-i-cochon; g.Schweinegruse, Vogelknii-terich]. Polygonum aviculareL. C). planta erbacee din fam. Po-tygonaceae, tulpina intinsa pe pa-'ant si ramificata, ramurile cufrunze pang la várf ; frunzele elip-tic-lanceolate sau linear-lanceolate,aspre pe margine ; ochrea bifida',cu laciniile lanceolate, acuminate,la urma multifide; florile erma-frodite, verzi, pe margine rosii saualbe, sunt asezate la subtioarafrunzelor, solitare sau cate 2-4,periantul cu 5 diviziuni aproapeegale, stamine 8, ovarul are 3 stilescurte, terminate prin 3 stigmatecapitate; fructele nucule trigonale,nelucitoare si fin-striate. Crestepe drumuri, pe locuri cultivate siinculte. IunieSeptembrie. Melif.

Troscotel (Trans.), Polycnemum ar-vense L., vezi Scartaitoare si Po-.lygonum aviculare L. vezi Troscot.

Troscovit (Trans.), iolygonum avi-culare L., vezi Troscot.

Trufe, [fr. Truffe ; g. T r 11 ff el], se nu-mesc in general mai multe specii de

dacoromanica.ro

308 ZACH. C. PANTU

ciuperci din genul Tuber Mich. fam.Eutuberaceae. Tuber melanospo-rum Vitt., syn. Tuber cibarium Corda.[fr. Truffe-du-Périgord, Truffe-vio-lette; g. Perigor dtrtiffeld. Ciu-pared comestibilä, având aspectulunui tubercul rotunzit, care se aflaascuns In piinAnt ; fructul, adecaperidiul, este carnos, neregulat-ro-tunzit, de coloare neagra-roscati,poligonal-sgrabuntos la suprafatä(Cu verucositäti poligonale) i cupete ruginii, iar la interior (gleba)este de un rosu inchis sau negru-violaceu si strAbAtut de o reteade numeroase canale alburii saupurpuriisi cu marginea translucida,pe paretii carora se aflä hymeniulCu sporii, avfind astfel un aspectmarmorat; ascele la fnceput sfe-rice, apoi diformate, sunt sesilesau abia stipitate cu 3-4 rarpanii la 6 spori eliptici, oblongi,taposi (echinati), opaci i bruni.Carnea acestei delicioase ciupercieste violet-negricioasa si are unmiros si un gust placut de fragi.Aceastä ciuperca de marimea uneinuci, putänd ajunge uneori Oatla marimea pumnului, creste maiCu sama prin padurile de stejaridin sudul Frantei si din nordulItaliei; toamnaiarna. Tuber bru-male Vitt. [fr. Truffe-noire], se de-osebeste de specia precedenta maicu sama prin carnea sa la fnceputalburie, devenind apoi cenusiu-fn-chisa i strabiituta de vine roseate,formänd o retea, ea are miros sigust aromatic placut. Creste printerenuri calcaroase i nasipoaseIn padurile de stejari, castanica-rpeni din Italia nordica, dinFranta si din Englitera. TuberaestivumVitt. [fr.Truffe d'été,Truffe-de-la-Saint-Jean s g. S om mer trff el, Sp ei setriiffeld. Ciupercacomestibila, ca fructul (peridiul) ne-regulat-globulos, de marimea nuci-lor, negru-bruniu i acoperit cu ve-rucositäti mari, poliedrice, pirami-4111e, este transversal-striat, iar lainterior, adecil globa, este la fnceput

alburie, devenind apoi galbin-bru-nie si strabiltuta de numeroasevine alburii, foarte ramificate. Car-nea cu miros aromatic si gust pia-cut. Creste prin pildurile din Italia,Franta, Elvetia, Germania si Bo-hemia; vara toamna. Tubertnagnatum Pico. [fr. Truffe-blanche-des-Piemontais, Truffe-grise ; g.Piemonts-Trtiffeld. Fructul(peridiul) neregulat-tuberculos,pre-lungit In forma de con la baza,este de coloare galbin-cenusie, in-teriorul, adeeä gleba, este moale side un alb-galbui, devenind la urmaroscat-ruginie i cu vine albe, foartefine si anastomosate, avänd astfelaspect marmorat. Aceasta delicataciuperca comestibila, cu miros deusturoi, creste In pamant argilos,pe sub Weil, pe sub plopi si pesub stejari, in nordul Italiei, InFranta si Germania.

Trufele, fiind ciuperci foarte multcrtutate pentru trebuinte culinare,constituind un aliment pretios si deoarece ele cresc numai pe sub pa-mant, s'au dresat pentru cautarealar cainii i porcii, cari prin mirosullos fin, le grisesc Cu uqurinta.

Tuberose (Trans.), Polianthes tubero-sa L., vezi Chiparoase.

Tudelita (Mold. j. Neamtu, Ceah-16,u) Gnaphalium LeontopodiumScop., vezi

Tun, Corylus Avellana L., vezi AlunQuercus pubescens Willd., vezi

Tufan.Quercus pubescens Willd.,

vezi Tufan.Tufal-lemnousit. [fr. Aspalathe, Aca-

cia-de-Sibérie ; g. Er bsenb aum,Erbsenstrauchd. Caraganafrutescens DC., syn Robinia frutes-cens L. D. arbust fArà spini din fam.Leguminosae-Papilionaceae, frunzelepetiolate, paripenate, ca 2 perechide foliole obovale, cuneiforme,rachisul terminat printr'un smutspin ; stipule membranoase; florilegalbine, pedunculate, sunt solitare

axilare, caliciul cu 5 dinti, co-

dacoromanica.ro


rola cu petalele egal de lungi; fruc-tele legume glabre, cu numeroaseseminte. Creste fn judetulunde formeaza. tufise, (cnf. Bran-dza. Prodromul p. 647); uneoricultivatä ca planta decorativa.MaiIunie.

TOIL - ràioas, Quercus pubescensWilld., vezi Tufan.

Quercus pedunculata Ehrh.,vezi Gorun.

Tufau, Tuf a, Tufa-alba, Tufa-raioasa.[fr. Chêne ; g. Weichhaarige-Eich e, Wolleiche.]. Quercuspubescens Willd. syn. Quercua lanu-ginosa Thuill. arbore din fam.Fagaceae, frunzele lungpetiolate,obovale, adanc-sinuate, pe fate infe-rioara acoperite cu peri moi (pube-scente) ; raniurile i frunzele ti-nere, mugurii ovali i cupusoarele(cupulele) tomentoase (pasloase) ;frunzele cu lobii obtusi, intregisau unilobulati bilobulati ; flo-rile monoice, cele rnascule dispusein amente laxe, filiforme, intre-rupte, lung-pedunculate, care a-MIA in jos, cele femele solitare,inteun involucru format din brae-tee lipite in cupusoaril (cupulii) ;fructul numit Ghincilt este o glandaovoida, asezata inteo cupusoara(cupulä) Cu squamele alipite. Crestein priduri, tufise adesea. Mai.

T itflinickMunt.),Crisanteme(Trans),Dimitrite (Mold.), Gura-paharului(Bucovina ) . [fr. Chrysanthème,Chrysantème-d'automne ; g. W u-cherblume]. Chrysanthemumindicum L., syn. Pyrethrum indicumCass. 21-. planta erbacee, la bazaaproape lemnoasii, din fam. Com.positae, tulpina erectil, ramificata;frunzele ovale, incise pana la pe-natifide, cele mai superioare ade-sea intregi ; frunzele ca si ramu-rile alburiu-paslos-paroase; floriledispuse in marl capitule, cele margi-nale ligulate, putin mai lungi decatinvolucrul, aunt galbine, rosii, albeetc ; cele centrale galbine. Chry-santhemum sinense Sab., syn. 'Py-rethrum ainense Sab. 21- frunzele

verzi-albästrii, sinuat -penatifide,cu lobii dintati, fiorile dispuse incapitule mult mai mari decat laplanta precedentä, florile margi-nale ligulate, mult mai lungi de-cat involucrul, de coloare galbinii,rosie, albä, brunii. etc. Ambele spe-cii originare din China si Japonia,mult cultivate ca plante decora-tive, dand nastere nenumaratelorvarietati de Chrisanteme, cari for-meazii toamna si iarna podoabaapartamentelor si serelor tempe-rate. OctombrieIanuarie.

Tuie, Thuja occidentalis L., vezi Ar-borele-vietei.

Tulchin, Daphne Mezereum L., vezi

Tulcinfi, Daphne Mezereum L., veziTulichinä.

Tulichina. C1eià, Chiperu-lupului,Lemn-canesc, Piperu-lupului, Ti-lichin, Tulchin,Tulpina. [fr. Bois-gentil, Bois-joli,Garou, Merllion ; g. K el 1 er ha ls,Seidelbast, Pf efferbäum-chen.]. Daphne Mezereum L. b.mic arbust veninos din fam. Thy-melaeaceae, frunzele alterne, lanceo-late, spre baza cuneat-ingustatein petiol scurt ; florile sesile, la-terale, dispuse mai adesea cate 3dealungul ramurilor, apar cu mult

' inaintea frunzelor, florile rozee,cate-odatil albe, acoperite cu penmoi, sunt odorante, perigonul cu4 diviziuni, stamine 8; fructeleboabe (bacce) rosii, de marimeaboabelor de mazare. Creste prinpad urile din_ regiunea montana sisubalpintr. MartieAprilie. Melif.

Scoarta acestui veamos arbustare proprietati vesicante.

Tull panA, Tulipanl, gulipa silves-/Hs L., vezi Lalea.

Tulip/nil (Trans.), Lalele-de-griding,Lalele-mari, Tulipani-de- grildini(Trans.). [fr. Tulipe ; g. T ulpTulipa Oculus-solis St. Am. 21-.planta erbacee, bulboasit din fam.Liliaceae, bulb pirifonn, cu tunicalanos-piroasa pe dinlauntru; tul-

dacoromanica.ro

810 ZACII. C. PANTIJ

pina scapiforma, pina la 60 cm.inalta ; frunzele 3-4 distantate,intins-erecte, maid, undulate pemargini ; florile mari, solitare §ierecte la virful tulpinei, sunt roqiisau rozee, cu striatiuni mai inchise,periantul cu 6 foliole lanceolate,care au la baza o pata oblonga,neagrii-albastrie, anterele erecte.

Tulipa praecox Ten. 4. cu fiun-zele mai late 0 mai undulate; fio-rile mai mari 0 mai rotunzite, cufoliolele perigonului oval-rotunde,de coloare ro0e, la baza Cu o patainchis-purpurie i scurt-triangula-ra. Ambele specii, originare dinsudul Europei, sunt cultivate qi pela noi ca plante decorative. Apri-lieMai.

Tulipani-de-gridinft (Trans.), Tu-lipa Oculus-so lis St. Am., vezi Tu-lipani.

Tulpenl, Tulipa silvestris L., veziLalea.

Tulpin, Daphn- Mezereum L., vezi

Tulpinii, Daphne Mezereum L., veziTulichina.

Turbare, Datura Stramonium L.,vezi

Turbure (Trans.), Anthriscus Cere-folium Hoffm., vezi Asmatui.

Turburea , Anthriscus CerefoliumHoffm., vezi Asmiitui.

Turcarete, Erythronium Dens canisL., vezi Mitseaua-ciutei.

Turculet (Munt.), Anemone nemorosaL., vezi F1oarea-pa0ilor.

Turlcea, Turritis glabra L., vezi Tu-ricel.

Turicel, Turicea, Turnica, Turnia,Turnurita, Turnu§el. [fr. Tourette;g. Turmkraut]. Tarritis gla-bra L., syn. Arabis glabra Bernh.8. plantä erbacee, glaucit din fam.Cruciferae, tulpina simpla, rigida§i erecta ; frunzele bazilare dis-puse in rozeti, acoperite Cu peritrifurcati, sunt dintate sau aproaperuncinate, cele superioare glabre§i brumärii (glaucescente), la baza-cordiforme i amplexicaule; florile

albe-galbui ; fructele silique

lineare, rigid-erecte, de 6 ori mailungi cleat pedunculul, valveleCu o puternica nervura mediana.Creqte prin livezi, finete sterile,coline uscate, locuri pietroase qinäsipoase. MaiIunie.

.Agrimonia Eupatoria L.,vezi Turitä-mare.

Turitit, .Agrimonia Eupatoria L., veziTurita-m are qi Echinospermum Lap-pula Lehm., vezi Lipici.

TuritA, Aspriaoarii, Cornatel, Lipici,Scai-marunt. [fr. Gra-

teron, Rièble ; g. Kleber, Kleb-kraut]. Galium Aparine L. 0.planta. erbacee din fam. Rubiaceae,tulpina patrunghiularit, agatatoare,este acoperita cu peri rigiziaspri, indreptati in jos ; frunzelelinear-lanceolate, mucronate, uni-nerviate, pe margini ai pe nervuramedianä., pe fata inferioarit' retrors-aculeat-scabre, sunt dispuse cite6 sau cite 8 in verticile ; florilealbe sau verzii, dispuse in cimeaxilare, pauciflore; fructele acope-rite cu peri rigizi, la yid curbatisau mai rar glabre. Cre0e prinlocuri cultivate, tufl0tri, piiduripe langa garduri. lunie Sep-tembrie.

Isopyrum thalictroidesL., vezi Gainu0.

Turitit-mare, Galblinare- de- germe(Bucovina), Turicioara, Turittl. [fr.Aigremoine; g. Odermennig].Aqrimonia Eupatoria L. 4. plantaer.bacee, foarte paroasä din fam.Rosaceae, tulpina erectä, anguloasii,simplä sau spre yid putin rami-flcatit ; frunzele intrerupt-penati-secate, cu foliole oblong-lanceo-late, serat-dentate, pe fata infe-

Tioara cenu0u-scurt-paroase, fo-liola terminalä petiolata ; florilegalbine-aurii, numeroase, dispuse

in lungi raceme spiciforme, pets-lele ovale, caliciul fructifer ob-conic, cu suprafata sulcata, acope-rita la bazi cu ghimpi incirligati,aproape erecti. Creqte prin crin-guri, tufluri, páduri, cimpuri,

dacoromanica.ro

PLANTELE OUNOSCUTE DE POPORUL R031.IN 311

vezi si pe marginea drumurilor.IunieAugust.

Aceastit planta posede proprie-tati adstringente i resolutive.

Turnica, Turritis glabra L., veziTuricel.

Turnitit, Turritis glabra L., veziTuricel.

Turnuritli, Turritis glabra L., veziTuricel.

Turniqel, Turritis glabra L.,. veziTuricel.

Turtit, Ceapii-ciorasci, Cioropor (Bu-covina), Ciortopoloaga (Bucovina),Ciortopolog(Bucovina),Ciumuhaiul(Bucovina), Ciurul-zánelor (Banat),Punga-babei (Trans.), Sita-zanelor(Mold.), Ttittiise (Trans.), Turtea(Trans.), Turturea (Bucovina), Tur-tia. [fr. Chardonnerette, Carline-blanche; g. Stengellose-Eber-wurz, Rosskopfstaude, Wet-terdistel]. Carlina acaulis L.21. mica planta erbacee,spinoasa dinfam. Compositae, fallí tulpini sau cuo tulpina scurta ; frunzele glabre,adanc-penatifide, cu segmente an-gulos-lobate si spinescente ; florileermafrodite, toate tubuloase, al-burii, dispuse inteun mare capitul,insotit de un involucru formatdin mai multe randuri de bractee,cele exterioare täpos-dentate, celeinterioare alungite, uscat-membra-noase, radiante si de o coloarealba stralucitoare, lineare delabaza pana preste mijloc, iar lavarf lanceolate, numai la soaredestinse, deschizanduse astfel ca-pitulul cel mere i frumos, avandaspectul unei stele cu raze argin-tii. Creste prin livezi, pe coastelearide i prin pfqunile uscatepietroase dela munte. IulieAu-gust.

fi Banat se spala cu tipa stre-eurata. prin Ciurul-sseinetor cei ceau durere de ochi si cei la cari lescad vederile. Aceasta spalare seface i spre a copias ochi incan-tatori.

Turta-lupulul. [fr. Noix-vomique;g. Brechnuss, Kr enauge].

Semintele de Strychnos fluxvomica L. D. mare arbore din fam.Loganiaceae, tulpina ramificata ;frunzele opuse, scurt-petiolate,oval-rotunde, glabre, stralucitoaresi de un verde inchis ; florile mici,albe, dispuse in mici corimbe lavarf al ramurilor, caliciul cu 5 dintiascutiti; corola cu 5 lobi ascutiti,mult mai lungi decat caliciul,stamine 5, ovarul cu 2 loje, devinela maturitate un fruct &Irnos,bacciform, globulos, de marimeaunei portocale, Cu un invalis crus-taceu, roqietic ; semintele cate 15se gasesc cuibarite in masa ciir-noasa a fructului, ele sunt orbi-culare, turtite, de forma unui nas-ture. Acest arbore creste prin lo-curile aride qi nasipoase din Os-tindia.

Semintele foarte toxice (Nuce9vomicaes intrebuintate in medicinaspre a combate diferitele paralisiietc. Turta-lupului, este intrebuintatA

spre a stArpi diferitele animalestricAcioase. Din aceste seminte sAextrage alcaloidul eStryehnina», careeste una dintre cele mai vehe-mente otrAvuri.

Turta-vacii (Trans., Braqov.). [fr.Bolet-jaune, Pinado; g. B u t -terpilz, Ringpilz.] Bo-letus luteus L., syn. Boletas anstu-latus Pers., Boleto psis luteus P. Henn.Ciuperci comestibila din fam. Po-lyporaceae, palaria convexa, galbin-roscatil sau brunie i acoperitä deo substanta viscoasti, bruna, maiCu sama in Cuente si pe timpulumed, care apoi dispare, remanandsuprafata palariei de un galbinstralucitor, tuburile galbine, con-crescute, poni mici, simpliigalbini, sporii eliptici sau fusi-formi i galben-brunii ; piciorul(stipa) cilindric, plin, alb - gil-bui, este previizut cu un inelmembranos, mare, brun sau vio-laceu, iar de-asupra inelului Cu

dacoromanica.ro

B12 ZACH. C. PANTU

punctuatiuni granuloase, brunii.Carnea alburie sau galbue, estemoale, are un miros placut depoame si un gust acrisor, putinamar. Creste pe piimant in pliduride conifere, cu deosebire in pli-duri de Pini ; toamna.

Turtea (Trans.), Carlina acaulis L.,vezi Turtii.

Turtel, Cuscula Epithymum L. si Gus-cuta europaea L., vezi Tortiel.

Turd* Carlina acaulis L., veziTura

Turturea (Bucovina), Carlina acaulisL., vezi Turn'.

Tutun, Duhan (Banat si Trails.), Ta-bac, Tiutiun (Mold.). [fr. Herbe-i-la-reine, Tabac ; g. Tab a k,Virginischer-Taba k.].Nirotiana Tabacuas L. Q. plantäerbacee, viscos - pubescenta dinfam. Solanaceae, tulpina robusta,simplii, dreaptii, mai mult sau maipuf in aripatii; frunzele alterne, se-sile, oblong-lanceolate, lungacumi-nate, decurente, cele inferioare in-gustate la bazii ; florile rosii-rozee,odorante, sunt dispuse inteun ra-cem la varful tulpinei ; caliciulcu 5 diviziuni acuminate, corolain forma de palnie, umflata putinla gat, cu 5 lobi ascutiti, stamine5 ascunse in corola fructul oeapsula insotitä de Caliciul per-sistent. Aceasta planta, originarádin America sudica, se cultiväadesea si pe la noi. IulieAugust.

Iii Europa s'a introdus aceastaplanta in auul 1560 prin Jean deNicot, ambasador francez la curteadin Lisabona. Prin anul 1565 se in-

Ulm. [fr. Orme, Orme-commun, Or-meau ; g. U 1 m e, F el d- U 1 m e,Ruster]. Claw campestris L.

frumos arbore din fam. Maus-eeae, ramurile cu scoarta neteda ;frunzele ovale, scurt-acuminate,dublu-serat-dentate, la bazi nee-

U.

troduce Tutunul in Germania, limanumai ca planta medicinala. Pentruintaias data s'a vazut in Europaobiceiul fumatului la soldafii, caridebarcara in Spania i Portugaliaprin anul 1583. Curand dupa aceeaIn anul 1620, se introduce fumatulIn Germania prin trupele auxiliareengleze, cari treceau in Bohemia.In scurt timp se intinse acest obi-cei in toata Europa, cu toate rigu-roasele masuri prohibitive. Astazi secultiva foarte mult, aceasta planta inmai toate farile i constitue pentrumulte state un venit destul de mare.Tutunul confine o materie foarteveninoasa numita Nicotina (alcaloid).Frunzele «Folia Nicotianae» sunt in-trebuinfate In medicina. Cu zeamade tutun fiert vindeca poporul nos-tril diferite boale de piele. Pentrudurere de masele romanul pune tu-tun pe maselele stricate.

Tutun-tigänese, Nicotiana rustica L.,vezi Tutun-turcesc.

Tutan-turcese, Bacon, Baconita, Du-hanitä (Banat, Trans.), Tabac-tiga-riesc, Tabac-turcesc, Tutun-tigii-nesc. [fr. Tabac-rustique; g. B a-uerntabak.]. Aicotiana rusticaL. Q. planta erbacee din fam. So-lanaceae, tulpina ramificatil, pubes-centa i glanduloasa mai cu samala yid; frunzele petiolate, ovale;forte galbine-verzui, dispuse inraceme, forinand o panicula la var-ful tulpinei, tubu,1 corolei cilindric,divizat in partea superioara in 5lobi rotunziti, obtusi, staminelepfiroase la bazii. Planta otiginariidin America sudici, adesea culti-vati si, pe la noi. Iulie-7August.Melif.

gale (nesimetrice), aspre pe fatasuperioara si acoperite cu perimoi sau glabre pe cea inferioara ;florile ermafrodite, aproape sesile,dispuse in fascicule laterale, ro-tunde, de coloare purpurie, aparinaintea frunzelor, perigonul cam_

dacoromanica.ro


panulat, cu 5 diviziuni, stamine4-5; ovarul cu 2 stile, devine lamaturitate un fruct oboval sauaproape orbicular (samara), la varfdivizat, glabru, cafeniu deschis, cumarginile prelungite bite° aripaperifericli, membranoasa, canalulstilului abia de lungimea semintei.Creste prin paduri i tufisuri,uneori cultivat prin parcurialee. MartieAprilie. Melif.

Scoarta acestui arbore are pro-prietati adstringente ; lemnul estehitrebuintat in industrie pentru con-structiunea carutelor.

"Ulm, Ulmus effusa Willd., vezi Velnis.Ulm-raios. [fr. Orme-liège, Orme-

subéreux]. U lulus rampestris L.var. suberosa Ehrh. D. arbore dinfam. Ulinaceae, care se deosebestede speeia tipica prin : scoarta ra-murilor suberos-aripatil si prinfrunzele mai mici. Creste prin pa-duri si tufisuri. MartieAprilie.

Umbralepurelui. Asparagus col-linus Schur. 21-. plantfi erbacee dinfam. Liliaceae, tulpina malta, diva-ricat-ramificata, ramuscule (frunze)setacee, drepte, ascutite si dim-preunil cu famurelele de tot gla-bre ; florile dioice prin abortare,sunt galbine-verzui, tubul perian-tului la florile femele de 2 orimai lung cleat limbul, pedunculiierecti, patuli, verticilati, egal delungi cu tubul periantului, ante-rele de 2 ori mai scurte cleat fi-lamentele. Creste printufisurile din stepe. MaiIunie.Asparagus polyphyllus Stev., syn._48paragua scaber Brign. 21-. tulpinaerbacee, rotunda", erecti, ramurilerotunda, scabre, ramurelele, im-preuni cu ramusculele (frunzele)setiforme, mucronate, fasciculate

angulate, pe unghiuri denticulat-scabre ; pedunculii cite 2, maisus de mijloc articulati, tubul pe-riantului numai de jumatate catlimbul, verzui, anterele oblonge sauaproape cordat-oblonge, mucro-nate, subegal de lungi cu fi lamen-

tele, fructele ca si la precedentulbacce rosii. Creste pe tarmurulmarei si in padurile din Delta Du-

Mailunie.Umbra-iepurului, Asparagus tenui-

folius Lam., vezi Sparanghel-sal-batic.

Umbra-noptei, Soloman nigrutn L.,vezi Zama%

Umbrrivioari, Mojanthemum bifo-lium Schmidt., vezi Lacramita.

Umbreluti-de-apa, Hydrocotyle vul-gar& L., vezi Buricul-apei.

Umbrelutli-de-baltft, Hydrocotyle vul-garis L., vezi Buricul-apei.

lIngeeiki (Bucovina), Lathyrus pla-typhyllos Retz., vezi Bob-de-tarina.

Unghla-euprei (Mold.), Cantharelluscibarius Fr., vezi Bureti-galbeni.

Unghia-gillei, Unghia-gAinei. [fr. Rh-glisse- sauvage, Réglisse- Ward ;g. Siisse-Barenschotel.Al/raga/us glycyphyllos L. 21.. planta

ba cee din fam. Leguminosae-Pa-pilionaceae, tulpina intinsa pe pa-mant, flexuoasa, anguloasil, aproa-pe glabri ; frunzele imparipenati-compuse, cu 4-7 perechi de foliolemari, ovale; florile galbine-verzui,dispuse in raceme oval-oblonge,cari impreunti cu pedunculul lorsunt mai scurte deck frunzele ;fructele stint legume (plistäri) li-neare, putin arcuat-curbate i gla-bre, la urma erect-conivente.Cresteprin pfiduri, tufisuri, päuni, poieni

campuri. MaiIulie.Plamadita In vin sal bea pentru

vatamatura.

(Prahova), Coronillavaria L., vezi Coroniste.

Unghia-gainei, Astragalus glycyphy-llos L., vezi Unghia-gaiei.

Unghia-pasiirei, Micklunele-de-mun-te, Panselute-de-munte, Trei-frati,Trei-frati-pitati. Viola declinataW. et. Kit. 21.. mica planta erbacee,glabri din fam. Violaceae, din rift-daeina subtire si alburie ies deregulé dotal tulpini neramificate,intinse pe pamant, ridicandu-senumai prin varfurile lor florifere;

dacoromanica.ro

814 ZACH. C. PANTU

frunzele crenate, cele inferioarecordiforme la bazii, sunt ovale sauoblongi, inguständu-se in petiol,cele superioare lanceolate, stipuliilirat-penatifizi, cu lacinia terminalämai lata si crenata; florile de unalbastru-inchis, petala inferioaraprelungitä in pinten, are la bazao pata galbini cu mai multe stria-tiuni ; fructul capsula oblonga.Creste prin pasunile din regiuneaalpina si subalpina. IunieAugust.

Un gura, Marrubiuni peregrinum L.,vezi Voronica.

Ungur (Trans.), Baltatura.nicii-salbatica (Trans. ), Voronic.[fr. Marrube-blanc ; g. G em e in e r-An d or n]. Marrubium vulgareL. 4. planta erbacee din fam. La-biaiae, tulpina alb-tomentoasa, labazi ramificata ; frunzele ovale,aproape orbiculare, neegal-crenate,tomentoase, rugoase, pe fata infe-rioara reticulat-foveolate si alburii;florile albe, dispuse in verticilemultiflore, aproape globuloase, ca-liciul cu 10 dinti subulati, delamijloc in sus glabrii si la varf re-curbati in forma de carlig. Cresteprin locuri inculte si aride, dru-muri, garduri, daramaturi i locurivirane. lunieSeptembrie. Melif.

Aceasta planta posede proprietatiamare, vermifuge i stomachice.

Ungureancii, Arum tnaculaium L.,vezi Rodu-pämäntului.

Unt4or (Munt.), Calce-mica, Grausor(Mold.), Iarba-randunelei-mici, SA-lagea, Salatii-de-camp, Scanteutii-galbenä, Scorbutäritii,, [fr. Herbe-au-fic, Eclairette; g. F ei gwurz ell.

Ficaria ranunculoides Roth.,syn. Picana terna Huds., Ranun-culus Ficaria L. 21.. mica plantäerbacee, glabrii din fam. Ranun-culaceae, radacina cu numeroase fi-bre fasciculate, carnoase, tubercu-loase; tulpina scurtä, putin rami-ficata s't previzutli cu bulbile lasubtioara frunzelor; frunzele petio-late, orbicular-cordiforme, groase,lucitoare si de un verde-inchis,

fntregi sau sinuat-crenate, cele su-perioare anguloase; florile galbine-aurii, sunt solitare, caliciul maiadesea cu 3 sepale concave, rar cu4-5 sepale, corola cu 6-12 petalelanceolate, galbine strälucitoare,preväzute la baza cu cate o fo-veolli nectariferti, insotita de cateo squama; fructele mici, compri-mate, obtuse, netede, uniloculare

monosperme. Creste prin piidurilocuri umbroase si umede. Mar-

tieMai.Frunzele tinere sunt intrebuintate

la bucatarie ca salata.Unt4or (Mold.), Orchis Mori() L., vezi

Untu-vacei.Ulan-vat:el, (Mold.), Bujorei, Coa-

iele -popii, Gemanarita, Poranici(Trans.), Poroinic, Sculatoare, Un-tisor (Mold.). [fr. Orchis-bouffon;g.Gemeines-Knabenkraut].Orchis Mono L. 4. planta erbacee,tubereuloasà din fam. Orchidaceae,tuberculii globulosi, nedivizatitulpina simplä, erecta ; frunzeleoblong-lanceolate ; florile purpurii,lila, rozee, rar albe, labelul tri-lobat, lobii lati, scurti, cel mij-lociu trunchiat-emarginat, folioleleperigonului obtuse, reunite dauaspectul unui coif, Cu dungi verzi;pintenul cilindric, la varf putinumflat, orizontal sau adscendent,aproape egal cu ovarul, florile dis-puse intr'un racem la varful tul-pinei. Creste prin fanete, livezi,poieni i margini de pAcluri. A-prilie

Tgberculele uscate ale acesteiplante sunt cunoscute sub numelede Salep.

Urit, (Bucovina). [fr. Gymnadénie-moucheron , g. M Uek e n - 1-10 s -wur z, FliegenartigerH 5 s-wurz]. Gymnodenia conopseaR. Br.? sau Gyinnadenia conopea R.Br. 4. frumoasii planti erbacee,tuberculoasa din fam. Orchidaceaetuberculii palmati, tulpina simpla,erectä ; frunzele lung-lanceolate;florile placut mirositoare,

dacoromanica.ro


purpurii, foarte rar albe, dispuseintr'un spic cilindric, alungit, ter-minal, labelul trilobtit, lobii ovali-obtu§i, pintenul filiform, curbat,aproape de 2 ori mai lung decitovarul, laciniile exterioare ale pe-riantului foarte patente. Cre0eprin ffinete, Auni i poieni, cudeosebire la munte. IunieIulie.

Urda-vacei, Lepidium campestre R.Br., vezi Chrenitii.

Urda-Tacei, Caprilema, Chrenita,Hranitti. [fr. Passerage-Drave ; g.Stengelumf assende-Kres se].

Lepidium Draba L. 2t. plantä er-bacee din fam. Cruriferae, tulpinaerectd, acoperita cu peri cenu0i,ramificata la värf inteo multimede ramuri florifere, care la un loeconstituiesc un corimb; frunzeleoblonge, sinuat-dentate, cele . in-ferioare ingustate in petiol, celesuperioare sagitate la bazi §i am-plexicaule ; florile albe cu petaleleegale; fructele silicule triangular-cordate, nearipate i cu valveleumflate,loculele monosperme, stilullung. Cre§te prin locuri cultivateqi inculte, pe länga locuinte, da-ramaturi §i pe marginea drama-rilor. Mai Iunie.

Urechea-babei, Urechiusa (Mold.),Urechiu0. [fr. Pezize; g B echer -pilz]. Peziza aurantia Pers.,syn. Aleuria aurantia Dan. Ciu-perca carnos-ceroask fragilii, dinfam. Pezizaceae, ea are forma uneicupe foarte neregulate, mai multsu mai putin räsucitä, avand ast-fel oare-care asiimanare cu o ure-che, de unde qi nurnirea popularti,este scurt-stipitatil sau aproapesesilä, 'Ana la 4 cm. malta §i de2=8 .cm. de largii, galbinii saude un alb-rozeu gi pulverulentala exterior, glabrit qi de un fru-mos rqu-portocaliu la interior.Pe fata inferioara a cupei se afläaseele cilindrice, fie-care cu cate8 spori oblongi. Aceastä ciupercrtcomestibilä, putin gustoasä, creSein grupe pe piimantul umed dinpaduri; toamna,. Celebrul botanist

Persoon, vitzand Peziza aurantiafijad Inca copil, s'a impresionattip de mult de frumusetRa acesteiciuperci, incat prinzänd gust pen-tru studiul ciupercilor, deveni u-nul dintre cei mai vestiti myco-logi. Peziza coccinea Jacq., ciu-perca mai mica cleat specia pre-cedentii, de care (Merit prin : cu-puqoara globuloaskapoi emisferica,de 1-3 cm. de larga, pasloasa,alba salí rozee la exterior, §i deun frumos roqu aprins la interior,scurt-stipitatii, stipitele alb, lamsde 1-2 cm. Malt. Cre§te pe ra-murile cazute t}i putrezite, in pa-durile umede, isolate sau grupatemai multe la un loe, prinAvara.

Urechea-iepurelul,Lautoare (Mold.),Urechea-tatarasca, Urechelnitä. [fr.Percefeuille ; g. Run db 1 attri-g es -Ha sen 5 hr chen , Gold-schirm]. Bapleurum rotundi-foliam L. O. planta erbacee dinfam. Umbelliferae, tulpina glabrii,spre varf ramificatä; frunzele o-vale, cele inferivare putin ingus-tate la bazil, cele mijlocii i su-perioare perfoliate qi amplexi-caule ; florile galbine, dispuse inumbele terminale, cu 5-7 radii,fara involucru ; involucelul cu 25 foliole ovale, acutninate, cu multmai lungi cleat umbelulele; frac-tele achene ea coostele egajeproeminente. Creqte prin tufiquri,simanaturi, mAracini§uri §i pemarginea drumurilor. IunieIulie.

Urechea-lieporului (Maced.). [fr.Cyclamen-de-Naples,Pain-de-pour-ceau; g. Erds oh b e,S chwein s-bro t]. Cyclamen neapolitanum.Ten. 21-. planta erbacee din fam.Primulaceae, rizomul tuberculohro-tund-deprimat, oarte mare si gros,emitand racliicini de pe toga su-prafata sa ; frunzele corrliform-o-vale, neegal-crenate pe margine,cu zone albe, lung-pedunculate,apar. la sfarsitul inflorirei ; &rilesolitaro, lungpedunculate, palid-rozee, la gat, cu o rata. purpuriu-violacee, gatul pentagonal, ca 10

dacoromanica.ro

316 ZACH. C. PANTU

dinti, segmentele coroIei oblong-spatulate i evident-auriculate labaza, caliciul campanulat, cu 5 di-viziuni acuminate si fln-glandulos-denticulate, stamine 5; fructul ocapsula globuloasa. Creste pe coas-tele muntilor. A.ugust--Septembrie.

Urechea-porcului (Bucovina, Sado-va), Jales, Salvie. [fr. Sauge-ver-ticillée; g. Quirlbliitige-Sal-b e i.]. Salvia verticillata L. 21..planta erbacee din fam. Labiatae,tulpina adscendenta sau erettä, ra-miflcata in partea superioarti, rar

pubescent-paroasa; frun-zele aproape triangular-cordiforme,neegal crenat-serat-dentate, peio-lii inferioare aunt auri-culati; florile mici, albastriu-vio-lacee, sunt dispuse in verticile den-se, multiflore. aproape globuloase

indepartate unele de altele, ca-liciul cam de lungimea peduncu-lelor, este päros, buza superioaraCu 3 dinti triangular, buza infe-rioara cu 2 dinti lanceolati, corolamica, pe din afar& paroasii, estebilabiati, buza ouperioara in formade cascii, buza inferioara trilobata,tubul corolei pe din läuntru cu uninel de peri ; fructele mici nucule.Creste prin tufisuri, locuri incultesi cultivate, pe marginea drumu-rilor. IunieAugust. Melif.

Urechealoarecelui, Hieracium Pi-losella L., vezi Vulturica, Myosotispalustris Roth., vezi Ochii-pasa-ruicii, Myosotis silcatica Hoffm.,vezi Nu-mö-uita i Sideritis montanaL., vezi incheietoare.

Ureehea-loarecului, Hieritcium Pi-losella L., vezi Vulturica si Side-riffs montana L., vezi incheietoare.

Urechea-tlitaraseli, Bu pleurum ro-tundifolium L., vezi Urechea-iepu-relui.

Urechea-ursului. [fr. Oreille-d'ours,Auricule; g. Aurikelj. Pri-mula Auricula L. 21- mica plantäerbacee din fam. Pritnulaceae, frun-zele carnoase, obovale, upr-serat-dentate, glabre, glauce si fari-noase, sunt dispuse jute° rozeta

bazilaril, din mijlocul careia ieseo tulpina scapiformil, cilindrica,glabra sau impreuna cu peduncu-lele si caliciul florilor, farinoasa ;florile galbine, numeroase, dispuseinteuu buchet la varful tulpineiscapiforme, caliciul campanulat,mult mai scurt decat tubul corolei,are 5 dinti, corola in forma depalnie, Cu tubul dilatat pe nesim-tite, are 5 lobi oval-cuneati, scurtemarginati, gatul corolei fara a-pendice, este farinos, stamine 5libere, ascunse in tubul corolei ;fructul capsula dehiscent& prin 5valve. Creste pe stanci calcare inregiunea montana si alpinA, adeseacultivata ca planta decorativii, ob-tinándu-se prin culturi numeroasevarietati si hybride. MaiIunie.

ITrechelniti, Bupleu rum rotundifo-lium L., vezi Urechea-iepurelui.

Urechelnitik, Iarba-ciutei,ureche, Iarba-grasa (Trans., Bra-sov ), Iarba-tunului, Iarba-urechei,Jintura (Banat), Urecherita, Ure-chiuse, Varza-de-stanca, Verzisoa-Ili. [fr. Joubarbe, Artichaut-ba-tard; g. Dach-Hauswurz,Hauslauch]. Sempervivumtectorum L. 21.. planta erbacee. grasadin fam. Crassulaceae, tulpina erecta',simpla, nunaai in partea superioaracu ramuri florifere, glandulos-pa-roast'', cu deosebire spre varf, labaza di numerosi vlastari curini, care au la suprafata rozeteglobuloase de frunze imbricate;frunzele oblong-obovale, terminateprinteun varf ascutit, spinescent,ele sunt verzi sau adese ori ro-sietice, ciliate pe margine, celeinferioare ale rozetelor glabre peambele fete, cele superioare pu-bescente; florile rozee sou rosii,dispuse in cime scorpioide, for-mand un corimb la varful tulpinei;corola de 2 ori mai lungii decatealiciul cu 6-12 diviziuni, corolaare 6 sau 12 petale rozee, cu stria-tiuni purpurii, lanceolate si con-crescute la baza impreunä cu sta-minele ; fruetele capsule. Creste

dacoromanica.ro


pe stancile calcare dela munte,uneori cultivatä. pe acoperisele ca-selor. IulieAugust. Melif.

Planta cu proprietati acre, ad-stringente si vulnerare, intrebuin-tata contra arsurilor. Cu sucul aces-tei plante vindeca poporul nostrudurerea de urechi.

Ureeheriti, Sempervivum tectorumL., vezi Urechelnitil.

Urechlu§ii (Mold. j. Neamt.).Gue-pinia helvelloides Fr., syn. Tremellahelvelloides DO., Gyrocephalus rufueBref. Ciuperca comestibilá, carti-laginos-gelatinoasä, din fam. Da-cryomycetaceae, aparatul fructifererect, de coloare roz-portocaliu,apoi roscat, are forma uneiaproape stipitate, hymeniul unila-teral, este pe partea inferioarif ne-ted, basidiile globuloase, bipartite,Cu 2 sterigmate filiforme, diver-gente, sporii unicelulari, ovali-pi-riformi. Creste pe pamant si pelemne putrede in pfiduri de brad,adesea in grupe; vara toamna.

Urechiulti (Mold.), Peziza aurantiaPers. si Peziza coccinea Jacq., veziUrechea-babei.

Urechlup (Trans., Brasov), Can-tharellus cibarius Fr. vezi Bureti-galbeni.

Urechlu§e, Sempervivum tectorum L.,vezi TJrechelnità.

Urechiu§i (Trans.), Cantharellus ci-barius Fr., vezi Bureti-galbeni.

Urechiu§1, Peziza aurantia Pers. siPeziza coccinea Jacq., vezi TJre-chea-babei.

Urez, Oryza sativa L., vezi Orez.Uriz (Maced.), Oryza sativa L., vezi

Orez.Urlupl (Mant.), Chirlauce (Mold.),

Cocosei, Corlate (Bucovina), Cor-lati, Cucosi (Bucovina), Ghirtoci(Trans., &acele, Brasov.), Hurlupi(Trans.). [fr. Poche, Pochette; g.Hungerzwetschen, Nar-ren, Narrentaschen, Pflau-ment as che n, Taschen,Zwetschtaschen.]. Pruneletinere, necoapte, diformate si trans-

formate de ciuperca parazitä Exoas-cus Pruni Fuck., syn. TaphrinaPruni Tul, din fam. Exoascaceae.Aceasta parazita traieste in fiorilede Pruni (Prunus domestica, PrunusPadua, Prunus spinosa), fticandu-lesterile, cad ovarul atacat sä umfläluand o forma lungâreaà, com-primatä, fusiformä, dreapta sauincovoiatä, sbarcit la suprafatä,adeci neregulat-sgräbuntos, de co-loare galbin-deschisä, uneori ro-Oeticii, la urma alburie si acope-rit cu un fel de pulbere. Acesteprune tinere, diformate, adecii Ur-lupii, au in loc de samburi cateo cavitate mare si plinii Cu aer.Myceliul filamentos de ExoaseusPruni, se desvolta in ovarul florilorde Pruni, care rilmAn sterile, deoarece ovarul este oprit in desvol-tarea sa, transformaudu-se in Urlupi.Din myceliul ciupercei strabat lasuprafata prunelor atacate name-roasele asee, un fel de filamentetubuloase, cari fac ca aceste parti,sii fie acoperite cu un puf fin.Fiecare asca are cate 8 spori glo-bulosi, cari ajungand la maturitateies din asce si set imprästie pe ra-muri, unde asteaptil pana in pri-mivara anului viitor, and avandconditiuni favorabile, germineazd

striibat in ovarul florilor dePruni, unde ciuperca parazita 'sireincepe evolutiunea.

Urlupii au gust a crisor, putin dulce,din care cauza unii oameni si maicu sama copii mananca cu placere.

Urm, Fraxinus Ornus L., vezi Moj-drean.

Urmuz, Syrup/tort:carpus racemosusMichaux., vezi Hurmuz.

Urzicit, Urtica dioica L., vezi Ur-zicii-mare qi Urtica urens L., vezi

Lamium album L., veziSugel-alb.

Urzia- crliascä, Urtica uren4 L.,vezi

Urzieit-ereatii, (Bucovina), Lamiumalbum L., vezi Sugel-alb.

dacoromanica.ro

818 ZACH. C. PANTIT

Urzicit-de-pidure, Urtica dioica L.,vezi Urzica-mare.

Urzieg-iute, Urtica urens L., veziUrzica-mica.

Urzleii-nutre, Urzicrt, Urzicii-de-pa-dure. [fr. Ortie, Grande-Ortie ; g.Brennessel, Zweihausige-Nessel]. Urtica dioica L. 4.planta erbacee, acoperitä Cu periurticanti, din fam. Urticaceae ; rit-dacina täratoare (repenta); tulpinarigida, erecta qi ramificati ; frun-zele opuse, oblong-cordiforme, a-cuminate, ad fin c-s erat-d entate ; flo -rile verzii, sunt dioice gi dispusein panicule axilare, mai lungi de-cat petiolii frunzelor, florile mas-cule au periantul cu 4 diviziuniaproape egale, stamine 4 elastic-dehiscente, cele femele au penan-tul cu 2 diviziuni mici qi caduce,ovarul coronat de un stigmat se-sil, capitat-peniciliat; fructul a-chenä comprimata. CreSe prin lo-curi cultivate gi inculte, prin pa-duri, pe langa garduri, diirrtmlituri,qi prin gradini. IulieSeptembrie.

Urzicile tinere fierte sunt comes-tibile primAvara.

Urzieli-mich, Oiepa, Urzica, Urzica-criiiascri, Urzica-iute, Urzicea. [fr.Petite-Ortie, Ortie - grièche ; g.Brennessel,Nesseld.Urticaurens L. (:). planta erbacee, aco-peritil cu peri rigizi, urticanti, dinfam. Urticaceae, care se deosebeqtede specia precedentrt prin: radricinafusiformil ; tulpina erecta, adscen-dentä sau intinsa pe primant ; frun-zele opuse, ovale, ascutite 0 incis-dentate ; floril e verzii, sunt monoice0 dispuse In panicule asilare, gemi-nate, mai scurte decat petioliifrunzelor, florile mascule gi femeleIn aceiaq paniculrt. Cre0e prin lo-curi cultivate gi inculte, gradini,daramituri, pe langa qanturi qigarduri. IunieSeptembrie.

Urzicii-moartli, Lamium album L.,vezi Sugel-alb §i Lanzhou purpu-reum L., vezi Sugel.

Urzia-moarta. [fr. Ortie-rouge ; g.

Gefleckte-Taubnessel].Lamium tnaculutum L. 4. plantaerbacee din fam. Labiatae, tulpinaascendent- difusa sau flesuoasi;frunzele petiolate, sunt oval-cor-diforme, acuminate qi neegal serat-dentate, uneori cu o pata alba pefata superioara; flor ile mari, ro0i-purpurii, bilabiate, buza inferioaritliliachie, cu pete purpurii, rare-oriflorile rozee, tubul corolei curbat,deasupra bazei dilatat, sub dilata-tie ingustat, prevrtzut pe parteainterna cu un inel de peri trans-versal, pe marginea gatului, deambele pärti cu cate un dints su-bulat, anterele paroase, cu polenportocaliu. Crwe prin locurile u-mede din paduri, tufi§uri qi grit-dini. MartieAugust.

ITrzla-neagra (Trans.), Scrophula-ria nodosa L., vezi Buberic.

1Trzicea, Urtica urens L., vezi Urzici-mica.

ITrzicute (j. Dolj.), Verbine. [fr. Ver-veine; g. Verbene.]. Verbenachamaedryfolia L. O. sau 4. plantäerbacee din fam. Verbenaceae,tul-pina filiformii, ramificati, culcatai adscendenta ; frunzele scurt-pe-

tiolate, oblong-lanceolate, grosier-serat-dentate qi impreuna cu cali-ciul, acoperite cu peri asprii ; flo-rile de un frumos rop, sunt ma-riloare qi reunite in spice umbe-liforme, terminale, caliciul tubulos,cu 5 dinti neegali, corola tubu-loasii, aproape bilabiatä, are 5 lobiadanc-emarginati, stamine 4, dintrecari 2 mal lungi i 2 mai scurte(didyname); fructul uscat, se dividela maturitate in 4 nucule monos-perme. Verbena incisa Hook. 0.qi 21. planta erbacee, acoperita cuperi asprii ; tulpina adscendentä,ea ramurile erecte; frunzele infe-rioarepetiolate,oblong-triangulare,lobat-penatifide, grosier-incis-den-tate, cele superioare sesile, aproapelanceolate, incis -penatifide; flo-rile rozee, cu gatul galbui, suntdispuse in spice pedunculate lavarful ramurilor i formeaza prin

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RO3L-AN 319

reuniunea lor panicule corimbi-forme, bracteele mai scurte deatcaliciul lung de 12 mm., corola cu5 lobi adanc-emarginati. Ver-bena teucriokles Gill. et Hook. O.sau 21.. [fr. Verveine-odorante],tulpina foarte ramificatä, ramurilela bazii cu radacini adventive, ad-scendente oi acoperite cu peri ste-lati ; frunzele scurt-petiolate , a-proape sesile, cele inferioare ovalesou oblonge, cele superioare a-proape triangular-lanceolate, pemargine rasucite (revolute), toateadânc oi neegal incis-dentate, pa-roase deasupra oi tomentoase pefats inferioara; florile albe saurozee, cu gatul galbin oi paros, suntplacut mirositoare, mai Cu samaseara, ele sunt dispuse in racemesimple sau ternate, aproape capi-tuliforme, devenind mai apoi alun-gite, fiecare floare este insotitide o bractee subulatil, ciliata, de2 ori mai scurta cleat caliciul,care oi el este mult mai s curt decat tubul corolei, limbul aproaperegulat, are 5 diviziuni uoor emar-ginate. Toate aceste specii, origi-nare din America de sud, suntmult cultivate pentru florile lorfrumoase ; din aceste 3 specii s'auobtinut prin incrucioari repetatenumeroase i frumoase varietatioi rase de Urzieute (Verbine), con-stituin d specia horticoli Verbena hg-brida Hort. IulieSeptembrie. Totsub numirile de Urzieule i Verbine semai cultiva oi Verbena AubletiaL. O. [fr. Verveine-de-Miquelon],planta erbacee, tulpina ramificatadela baza, cu ramurile patrun-ghiulare, frunzele opuse, petiolate,evident-nerviate, oval-oblonge, a-proape trilobate, incis-penatifi de,lobii grosier-dentati ; florile pur-purii sau deschis-liliachii, suntmeroase oi dispuse in spice dense,umbeliforme, caliciul tubulos, pa-ros, cu 5 dinti mici, insotit de obractee lineal* corola cu tubulmai lung cleat caliciul, limbulare la gät un inel de peri albi

oi 5 lobi inegali, adanc-emargi-nati. Aceastii planta, originara dinAmerica de nord, sa cultiva ade-sea pentru florile sale frumoase.IulieSeptembrie.

Bromus seealinus L., Bromussterilis L., vezi ObsigEt oi Loliumperenne L., vezi Zizanie.

Ustunoi, .Allium sativum L., veziUSturoi.

Ust uroaie, Alliaria officinalis Andrz.,vezi Usturoità.

Usturol, Aiu, Aiu-de-veari (Trans.),Aliu (Maced.), Ustunoi, Usturoi-de-veara (Trans). [fr. Ail ; g. K n o-b lauc h.]. Allium sativum L.21.planta' erbacee, bulboasä, cu miroscaracteristic, din fam. Liliaceae,bulbul compus din bulbili (catei)ovali-oblongi, invaliti bite° mem-brana comuna; frunzele plane, lat-lineare ; florile de un alb-murdar,dispuse in umbele pauciflore, bul-bilifere, insotite de o spata ca-duca, Cu o singura valva alburie,foarte mult alungita inteun varfascutit, periantul cu 6 diviziuni,stamine 6 concrescute la baza Cuperiantul, ovarul Cu stilul persis-tent, devine la maturitate o cap-sula trigonala, cu semintele angu-loase. Originar din Asia centred,mult cultivata ca plantd culinara.IulieAugust.

Usturoial este intrebuintat de popo-rul nostril contra diverselor boale,adesea in legiitura cu descantecele.

Usturoi, Cochlearia Armoracia L.,vezi Hrean.

Usturoi-de-lue, Teucrium ScordiumL., vezi Iarbii-usturoasi.

Usturoi- de - toamnit (Trans.), Aiu-de-toamnil (Trans). [g. P erlz wi e-bel, Rockenbolle].Alliumsativum L. var Ophioscordon Don. 21-planta erbacee din fam. Liliaceae,care difera de specia tipica prin :bulbii compuoi din bulbili (cätei)rotund-ovali; adesea cultivat pentrutrebuinte culinare. IulieAugust.

Usturoi - de - vearli (Trans.), ..411iumsativum L., vezi Usturoi.

dacoromanica.ro

320 ZACH. C. PANTU

Usturoiasii,Alliaria officinalis Andrz.vezi Usturoitä.

Usturoitl, Airara, Airr, Aiurara,Aiurr, Frunza-voinicului, Iarba-de-boale, Iarbti-de-langoare, Iarbli-de-lingoare (Trans.), Iarba-de-lun-goare, Iarbii. de-toate-boalele,Ustu-roaie, Usturoi asa, Usturoita, Vinde-atoare, Vindecuta, Voinicia. [fr.Alliaire; g. Lauchhederich,Knoblauchhederich, Ram-selwurz.]. Alliaria officinalisAndrz., syn. Sisymbrium AlliariaScop. O. planta erbacee, cu mirostare de Usturoi, din fam. Cruciferae,tulpina erecta', simpla sau ramifi-cata numai in partea superioaril;frunzele petiolate, nedivizate, celeinferioare reniforme, grosier-re-pand-crenate, cele superioare cor-diform-ovale, ascutit-dintate ; flo-rile mici, sunt albe si dispuse inraceme terminale, caliciul cu 4 se-

VeûIie (Bucovina si Mold.), se nu-mesc in general diferitele speciide consistenta lemnoasa sau su-beroasä, ce apartin diverselor ge-nuri de ciuperci din fam. Polypo-raceae, cari cresc pe trunchiul ar-borilor i anume : Daedalea uni-color Fr., Daedalea con fragosaPers., Fomes applanatus Fr., a-mes fomentarius Fr., Fomes ignia-rius Fr., Fomes marginatus Fr.,Lenzites abietina Fr., Lenzites va-regata Fr., Trametes gibbosa Fr.,2'ram eles odorata Fr., Trametes ru-bescens Fr. etc.

TAcilie-de-brad (Mold. j. Neamt.).[fr. Polypore-du-pin ; g. F i c h-t e n-Liicherpilzi. Fomespinicola Fr. syn. Polyporus pinicolaFr. Ciuperca suberos-lemnoasi dinfam. Polyporaceae, palaria acope-rita Cu o crusta, este bomba*glabra, neegala, pana la 16 cm.de lata, de coloare roscat-galbinä,devenind negricioasa, la batranete

V.

pale erbacee, corola ca 4 petalealbe, unghiculate, mult mai lungidecat sepalele verzi, stamine 6,dota mai scurte §i 4 mai lungi(tetradyname) ; fructele silice pa-tente, aproape patrunghiulare, cuvalvele trinerviate, mai lungi de-cat pedicelele, semintele unise-riate. Cre0e prin locurile um-broase i umede din paduri, tu-figuri, cranguri i gradini. Apri-lieMai.

Aceasta planta calad sa usuca*pierde mirosul i gustul de Usturoi,pierzand prin un:1re sulfura de allyl,care-i da acest wat i miros. Frun-zele de Usturoita au proprietäti ad-stringente, vulnerare, depurativediuretice. Sucul cel foarte acru alacestei plante se intrebuinteazaspre a pausa 'Infle §i ulcerile rele,lucrand ca escitant. Semintele pul.verizate se pot intrebuinta, spre aface sinapisme, ca qi cele de Muftar.

este roOe pe margini, inlauntru.mai deschisa qi tare ; poni mici,obtqi,sunt galbini deschi,i.Aceastaciuperca traeqte mai multi ani,adaugandu-se in fiecare an cateun nou strat de pori, aa ca sepot calcula numärul anilor ei dupanumarul stratelor de pori din hy-meniu. Cre0e pe trunchiuri depini, molizi i brazi.

Din aceasta ciuperca sa poate facelasca.

(Mold. j. Neamt.),Fomes fomentarius Fr., vezi Ba-bia.

YAMBO - de - mesteaciin (Mold. j.Neamt.). [fr. Polypore-du-bouleau;g. Birken-Lticherpilz.].Polyporusbetulinus Fr., syn. Bole-tus betulinus Bull. Ciupercii din fam.Polyporaceae, palaria carnos-sube-roasa, de forma unei copite, esteglabra, acoperitä de o peliculasubtire, netedil, care se poate se-

dacoromanica.ro


para cu usurinta, palaria de co-loare cenusiu-roscatil, este sesiliisau scurt-stipitata; poni albi, scurti,mici, neegali si la urmä separabili,sporii albi; carnea alba, teioasa,devine suberoasa, fard zone, Cumiros si gust acid. Creste pe mes-teaciini in paduri ; toamna.

Carnea acestei ciuperci este in-trebuintata spre a face fits* iarin Englitera servi spre a se faceexcelente curele pentru ascutit bri-ciul.

Vacalie-de-salcie (Mold. j. Neamt.).[fr. . Polypore-ii-odeur-suave ; g.Löcherpilz.]. Trametes sua-veolens Fr., syn. Boletus suaveolensL. Ciuperca suberos - lemnoasa,lignicola i odoranta din fam.Polyporaceae, palaria bombatä, se-

atasatii lateral de tulpina ar-borilor, este la inceput alba caApada, devenind putin brunie,nezonata, moale, vilos-paroasa side forma unei perini, tásutul pa-lariei strabate printre pori si for-meaza impreuna o substanta ho-mogenti ; poni rotunzi, obtusi, ma-

sunt albi, apoi brunii, sporiiovali. Aceasta ciuperca are unplacut si persistent miros de Ana-son, ea creste pe trunchiulciilor batrane, adesea in grupe ;toamna.

V dcalia-de-salcie a fost Intrebuin-tata odinioara In medicina contraofticei, azi se Intrebuinteaza de fe-meile Lapone ca parfum.

Vicarica,Tilearita, Saponaria Vac-caria L., vezi Floarea-calugarului.

Vanilie. [fr. Fleur-des-dames, Hélio-trope-du-Pérou ; g. V anill en-s trauch Heliotropium peru-vianum L. 15.plantafrutescenta dinfam. Borraginaceae, tulpina rami-ficatii, cu ramurile scurt-paroase ;frunzele oval - lanceolate, petio-late, sbarcit-sgrabuntoase, pe fatainferioara cenusiu-paroase ; florilemici, albastre, deschis-albastre sauliliachii, au un placut miros de

Vanitie, ele sunt dispuse in spicesimple, scorpioide, reunite cate 34 la varful tulpinei, caliciul cu 5diviziuni, corola in forma de pal-nie, cu 5 lobi obtusi, stamine 5ascunse In floare (incluse) ; fruc-tele 4 nucule la inceput lipite intreele qi cu stilul, constituind inaparenta o capsula 4-locularii. A-ceasta planta originara din Chilisi Peru, este mult cultivata pentruflorile sale placut mirositoare. Au-gust Septembrie.

Vanilie. [fr. Vanille ; g. V anill Es]Fructele aromatice de Vanilla pla-nifolia Andr. 21.. planta erbaceeagatatoare din fam. Orchidaceae,tulpina cu radacini aeriene,apt& de arbori ; frunzele groase,carnoase, oval-oblonge, ascutite,frigustate spre baza, sunt verzi,plane si foarte netede ; florile deun verde deschis, albe pe dinlaun-tru, dispuse in raceme scurte siaxilare ; foliolele perigonului lan-ceolat-oblonge, labelul emarginatin partea anterioarii, crenat, lamijloc pectinat ; fructul o capsulasiliqueforma, carnoasa, aromatica

foarte lunga. Aceasta planta,originara din Mexico, este multcultivati in tarile tropicale.

Fructele de Vanilla planifolia stintintrebuintate in medicina si la cofe-tarie, constituind astfel un pretiosarticol de comert. Spre acest scop,sa culeg fructele tnainte de a ajungela maturitate, sa usuca cu ingrijirela umbra qi incetul cu incetul, apoise ung cu un strat subtire de oleide Cocos, de Acaju sau de RiCin,pentru a remane flexibile si a hide-parta insectele. Prin uscare sa sbar-cese, devin brune si desvolta un mi-ros placut si caracteristic. Mai suntsi alte procedee, care impreuna cuacesta constituiesc o adevarata in-dustrie a preparatiunei acestui im-portant product vegetal.

Tanilie-de-camp, Heliotropium eu-ropaeum L., vezi Vanilie-salbatica.

Vanilie- salbatiea, Ochiu-soarelui,Vanilie-de- camp. [fr. Tournesol,

21

dacoromanica.ro

322 ZACH. C. PANTII

Herbe-de-Saint-Fiacre ; g. E u r o-p Nis che-Sonn enwen d e .].Heliotropium europaeum L. O.planta erbacee din fam. Borragi-naceae, tulpina erecta, difusrt ; frun-zele ovale, de tot intregi, plane,lineare, tomentos-aspre (scabre);florile albe sau deschis- violacee,sesile, dispuse in spice, spicelelaterale adesea solitare, cele ter-minale cate 2, caliciul cu 5 diviziuni,corola in forma, de palnie, cu 5lobi obtuqi, stamine 5 ascunseIn floare; fractele nucule triquetre,rugoase, pubescente. Crqte pecampuri, pe langa garduri,prin locuri cultivate qi näsipoase,pe marginea drumurilor. IunieAugust.

Ulmus effusa Willd., veziVein*

lanturile (Minot), Anemone Pulsa-tilla L., vezi Deditei.

Targa-ciobanului, Dipsacus pilosusL., vezi Scaiq.

Varga-ciobanulul, Carda (Banat),Iarba-voiniceascii, Lugaciu (Ba-nat), Sciiete, Scai-voinicesc, Scaiu-voinicului, Varga-piistoralui. [fr.Bain- de- Vénus, Cabaret - des - oi-seaux; g. Wilde-Karde].Dipsacus silvestris Mill., syn. Dip-sacus silvester Huds. O. mare plantaerbacee, spinoasa, din fam. Dip-sacaceae, tulpina rigida, tepoasa ;frunzele sesile, oblong-lanceolate,crenat-serate, pe margine glabresau imprtiqtiat ( dispars ) ghim-poase, cele mijlocii lat-concres-cute, mai adesea nedivizate, rarpenatifide; florile ermafro dite, li-liachii, rar albe, dispuse in capituletotdeauna erecte, mari qi ovoid-oblonge; foliolele involucrului, li-near-subulate, arcuat-adscendente;bra cteel e (squamele receptaculului)flexibile, oblong-obovale, cuf ari ascutite, drepte, mai lungi

florile, care au un calicul sesil,tetragonal, cu 8 coaste, terminatprintr'un limb membranos, caliciulgamosepal, ca limbul concav, a-proape tetragonal, ciliat, corola

gamopetala, cu 4 lobi, stamine 4inserate pe tubul corolei, ovarulinfer, unilocular, uniovulat, cu unstil filiform, cu stigmatul bilobat ;fructul uscat, unilocular, monos-perm, indehiscent (achenii), inco-ronat de caliciul persistent. Crestepe langii drumuri, anturi, prin fa-netele din Wad §i tufipri, pelocuri inculte, nasipoase, i umede.IulieAugust.

Targiirde-aur, Solidago Virga aureaL., vezi Splinuta.

Targa-piistoralui, Dipsacus saves-tris Mill., vezi Varga-ciobanului.

Tar tegiul-plimAntul ui. Medicagoorbicularis All. 0. planta erbacee,glabra din fam. Leguminosae-Pa-pilionaceae, tulpina intinsa pe pa-mant sau adscendenta ; frunzele tri-\foliolate, ca foliolele oboval-cunei-forme, acut-serulat-dentate qi mu-cronulate, stipule profund pens-tifide, ca diviziunile setacee ; flo-rile galbine, dispuse in racemepauciflore (cate 1-5 flori) la var-ful pedunculelor axilare, mai scurtedecat frunzele ; fructele legumeglabre, ca numeroase seminte, fagspini, cochleate, orbiculare, lenti-form-deprese pe ambele fete, putinconvexe, cam cu vre-o 6 invarti-turi de spirala, sant aproape mem-branoase, de tot intregi, ca mar-ginea transversal-venoasa, ca vi-nele mai ingrqate spre periferie.Crqte prin tufipri, pe coaste pie-troase, pe coline aride, pe cam-puri i pe marginea drumurilorpietroase. MaiIulie.

Viirtejul - pámântului, Paducheriu.[fr.Pédiculaire-verticillée;g.Q u ir l-b t triges -L us e kr au t].Pedicularis verticillata L. 21.. micaplantä, erbacee din fam. Scrophu-lariaceae, tulpina erecta, aproape

frunzele penate sau pena-tifide, ca segmentele oblonge sauovale i obtuse, mucronulat-den-ticulate, frunzele caulinare dispusecate 3-4 in verticile; florile fru-moase, roqii, dispuse in verticile,formand un spic dens la varful

dacoromanica.ro

tulpinei, caliciul umflat, acoperitCu peri asprii, este crepat la varfsi Cu 5 dinti foarte seurti, buzasuperioari a corolei este in formade casca, rotunzitä, obtusa, failrostru si nedentatil, stamine 4 (di-dyname); fructul capsula compri-mata, cunumeroase seminte. Cresteprin locuri pietroase si stancoasein regiunea alpina. IunieAugust.

:met, Curechiu (Mold. si Trans.).Lfr. Chou ; g. Gartenko h1.1Brassica oleracea L. C). rar C). plantaerbacee, glabra din fam. Cruciferae,tulpina cilindricä, carnoasii, neum-flata ; frunzele glabre, glauce,groase §i undulate, cele inferioarepetiolate, lirate, cele superioaresesile, oblonge; florile de un gal-ben deschis, rar albe, sunt dispusein raceme alungite, caliciul erect§i apropiat de petale, stamineletoate erecte ; fructul este o silicualineará Cu seminte globuloase,brun-inchise. Originará de pe li-toralul märei Mediterane si almärei de Nord ; la noi se cultivämai multe varietati din aceastäspecie, ca plante culinare: unelepentru frunzele lor, altele pentruinflorescente, pentru mugurii lorsi in fine altele pentru tulpina lor,care devine o masa globuloasadeasupra pämäntului. MaiIunie.Melif.

Turzii, Brassica oleracea L. var. ca-pitata L., vezi Varza-de-iarna.

Varzi-creati, Chel (Oltenia), Chil(Trans.), Varz I-nemteascil. [fr. Choude Milan, Chou-frisé ; g. Savoy er-Kohl, Welschkohl, Wir-singkohl.].Brassica oleraceaL. var. sabauda L., syn. Braesica ole-racea L. var. bullata DC. tulpinacilindrica, putin alungita; frunzelenedivizate sau putin crepate, in-cretite, formeaza o capatana ea-nata, globuloasa sau lungareati.Cultivatti ca plantä alimentará.

Tarzi-de-Bruxel, Verzisoare. [fr.Chou-de-Bruxelles, Chou-rosette;g. Rosenkohl.]. Brassicaoleracea L. var. gemmifera DC.

tulpina panä la 1 m. de balta,frunzele lung-petiolate, incretitesi in fortnii de lingurii, mugurii,ce se formeaza la subtioara frun-zelor, dealungul tulpinei, devinniste mici mase globuloase, cariconstituesc partea comestibila dela aceasta planta. Cultivata adeseapentru usul culinar.

Tarzii-de-iarnk, Curechi (Mold. siTrans.), Curechiu-de-iarnä (Mold.si Trans.), Varza. [fr. Chou-Cabus,Chou-pommé ; g. Kopfkohl,Kraut]. Brassica oleracea L.var. capitata L. tulpina scurta, ci-lindricii ; frunzele concave, pe de-plin netede, formeaza inainte deinflorire o cipatani solida, ea poatefi alba sau rosie. Mult cultivatä caplanti alimentara.

Tama-de-stanch, Semperm.vum tec-torum L., vezi Urechelniti.

Varzi-nemteascii, Brassica oleraceaL. var. sabauda L., vezi Varza-creata.

Vase, Loranthus europaeus Jacq., veziVasc-de-§tejar.

%Am [fr. Gui, Morvé ; g. Mist el].Y iscum album L. b. arbust tot-deauna verde, din fam. Lorantha-ceae, tulpina dichotomica, foarteramificata, ramurile rotun de, no du-roase, formand o tufä orizontalasau atarnand in jos ; frunzele o-puse, lanceolat-spatulate, obtuse,fa'ra nervure si coriacee ; florilegalbine-verzui, terminale, sesile,dioice sau monoice, dispuse in glo-merule, mai adesea cate 4, perigo-nul cu 4 foliole, stigmatul sesil, ob-tus ; fructele bobite albe, cu o sin-gull sämänta. Plantil parazitä peramurile multor arbori, mai Cu samape ramurile merilor, perilor, mairar pe ramurile stejarilor, rachi-tilor si ale bradului-alb. MartieAprilie. Melif.

Din fructele acestei plante se pre-par& cleiul de prins pasen; frun-zele si fructele de V dsc ad fost in-trebuintate in medicina, sub formade decoct, contra diferitelor afec-tiuni nervoase. Druizii (preotii po-

'

PLANTELE CUNDSCUTE DE POPORUD ROBIN 323

dacoromanica.ro

3 24 ZACH. C. PANTII

poarelor celtice) atribuiau Vdsculuivirtuti misterioase, din care capa11 culegeau in fiecare an cu maresolemnitate. Intr'o zi anumita, odruida imbracatit In alb, se urca instejarul pe care crest.) Vdseul si cuo secera de aur WEI Vdscul celverde, care dupa credinta lor pro-duce fecunditate la toate vietuitoa-rele sterile. Aceasta credinta a drui-zilor se explica prin faptul, c Vets-cul este totdeauna verde si inflorestedeja prin luna lui Martie, para'ndastfel a ti el singur imagina vietei,in mijlocul naturei sterile si vestede.

Viise-deltejar, Margarit, Märgari-tar, Väsc. [fr. Loranthe ; g. R i e-menblum e]. Loranthus eu-ropaeus Jacq. 1. mic arbust Curamuri cenu0u-inchise, din fain.Loranthaceae, planta glabra, foarteramificata, ramurile rotunde ; frua-zele verzi,opuse, petiolate, oval-lan-ceolate, spre bazil putin ingustate,Cu putine nervure, sunt caduce; flo-rile ermafrodite, galbine-verzui, de-vin dioice prin abortare, caliciul culimbul scurt, trunchiat sau denti-culat, corola cu 6 petale libere saulipite In baza, stamine 6, ovarulCu 1 stil, florile dispuse in spiceterminale , laxe, simple ; fruc-tele bobite (bace) galbine, ovale,uniloculare, monosperme. Plantaparazita pe ramurile stejarilor.AprilieMai.

Tilsdoagii (Trans.), Dianthus Caro-phyllus L., vezi Garoafii.

Tistioagi, Tagetes erecta L. i Ta-getes patula L., vezi Väsdoage.

Ttlsdoage, Bofte (Trans., Rodna),Budiana (Banat, Munt., j. Mehe-dinti), Budiene (Banat, Munt., j. Me-hedinti), Buruiene-domnesti, Bu-ruieni - domnqti , CrAiA, Criite,Fearfon, Ferfen-mare (Trans.), Fan-fen, 0 che§ele (Trans.), Vasdoaga.7agetes erecta L. C). [fr. Rose-d'Inde;g. Sam metbl ume, Studen-tenblume, Totenblume],plant& erbacee din fam. Compositae,tulpina erectii, robusta §i ramifi-cata, ramurile erecte ; frunzele o-puse, penatisecate, cu segmentele

lanceolate, serulat-dentate ; florilegalbine, dispuse in capitule mari

frumoase, lung-pedunculate, reu-nite in corimbe, involucru angu-los-sulcat, cu unghiurile rotunzite,florile marginale mai mult de 10,sunt ligulate, femele, cele cen-trale tubuloase, ermafrodite, pe-dunculii cu cate un singur capitul,sunt ingropti la värf. Tagetespatula L. C). [fr. Oeillet-d'Inde,Passe - velours ; g. Samm et-blume, Stu dentenblume,Totenblum e], tulpina erectä,ramificata, stufoasa, cu ramurileintinse ; florile galbin-brune saurovate, catifelate, dispuse in ca-pitule mai mici ca la precedenta,involucrul aproape angulos, for-mat din bractee concrescute 0 as-cutite, florile marginale ligulate,mai mult de 10,sunt femele,pe andcele centrale ermafrodite, sunt mici

tubuloase. Ambele plante odo-rante, originare din America (Me-xico), sunt mult cultivate ca or-namentale. IulieSeptembrie.

Tfisileite (Maced.), Ocimum BasilicuntL., vezi Busuioc.

Tiisu§or. [fr. Splanc ; g. Kuge-liges-Schirminoos].Splach-num sphaericum (L. fll.) Swartz. 21-.Muqchi acrocarp din fam. Splach-naceae, mica planta erbacee, mo-noica sau ; tulpina de 11 2

la 21 2 cm., malta ; frunzeleovale, cu marginea intreaga sauupr denticulat-seratä ; capsula Q-valti sau aproape globuloasa, cuapofisa inchis-ro0e i aproape sfe-

scufla (calyptra) foarte mica,este caduca; sporii netezi, suntgalbini-deschi0. Cre§te pe balega.de vite in regiunea alpina a mun-tilor ; fructifica in Iulie i August.

TitAmiitoare, Iarbil-de-viitam, Iar-ba-de-vatamaturti, Iarba-ranei, Re-noloare. [fr. Vulnéraire, Trèfle-_jaune ; g. Tannenklee, Wundk 1 e e. ]. Anthyllis VulnerariaL. 21_. frumoasti planta erbaceedin fam. Leguminosae-Papiliona-ceae, tulpinele culcate sau adscen-

dacoromanica.ro


dente ; frunzele inferioare bazilare,lung petiolate, oblong-ovale, sim-ple sau inca cu cate 2 foliole la-terale, mai mici, frunzele supe-perioare (caulinare) evident- pe-nate, cu 5 sau mai multe folioleaproape egale ; florile galbine-aurii, grupate inteun capitul glo-bulos la varful tulpinei si inso-tite de un involucru, format dinfoliole palmatipartite, caliciul pu-in umflat, foarte lanos-piros, mem-

branos, are 5 dinti, corola cu stin-dardul cam egal cu aripile si ca-rena, a carei parte superioara esterosie ca sttngele ; fructul o legu-ma monospermä, terminata printe-un cioc curbat. Creste prin pa-sunile i fanetele din regiuneamonta* cu deosebire pe calcar.var. calciola Schur. care creste prinstanci calcare in regiunea alpina,diferä de specia tipica prin: taliamult mai mica, planta aproapeglabra i lucitoare, tulpina numaiIn partea inferioara foliata, florilealbe, gàlbenii, frunzele radicalesimple, ovale, frunzele caulinaretrifoliolate, cu foliolaterminalá multmai mare. MaiIulie. Melif.

Planta de nutret, cultivata une-orit ca atare ; ea are proprietativulnerare resolutive.

Ulm, Vänji. [fr. Orme-itfleurs-éparses; g. Langgestielte.ITlme, Rtister]. Ulmus effusaWilld., syn. Ulmus pedunculata Fou-ger. sau Monis ciliata Ehrh. t). ar-bore din fam. Ulmaceae, frunzeleovale sau obovale, acurainate, a-(hine si dublu serat-dentate, ne-siinetrice la baza, pe fata infe-rioara pubescente ; florile verzuisau rosietice, lung- pedunculate,°tarda in jos si sunt dispuse in miciumbele, stamine 7-8 sau 6-9co anterele alburii; fructele vilos-ciliate, sunt ovale-oblongi sau a-proape orbiculare, aripat-membra-noase i adeseori rosietice. Cresteprin paduri si dumbrave, uneori

cultivat ca planta decorativa. Mar-tieAprilie.

Teninarita, Avrameasa [ramurileflorifere] i Crestaneasa (ramurilesterile) (Banat.), Mila-Domnului,Milostivä, Potroaca (Munt. j. Ilfov).[f r. Herbe-au-pauvre-homme, Gra-tiole ; g. Gnadenkraut, Got-tesgnadenkraut]. Gratiolaofficinalis L. 21.. planta erbacee,veninoasa din fam. Scrophularia-ceae, tulpina glabrà, in partea su-perioarä tetragonala ; frunzele o-puse, sesile, lanceolate, trinerviate,serulate, la baza de tot intregi ;florile albe sau rozee, peduncu-late, solitare la subtioara frunze-lor ; caliciul cu 5 diviziuni, inso-tite de 2 bractee la baza sa, co-rola tubuloasä, subbilabiata, tubulcorolei cu 4 muchi, prevazut labaza in launtru cu peribuza superioara emarginatii, ceainferioafti trilobatä; stamine 4 din-tre cari 2 sterile, rar 5 stamine ;fructul capsula cu numeroase se-minte. Creste prin mlastini, balti,santuri cu aria, fânee umede, pemalurile apelor. IunieAugust.

Aceasta planta, cu proprietati iri-tante si purgative, este intrebuin-tata de popor ca medicament contrafrigurilor, pentru durere de stomacsi pentru tuse. Cu aceasta buruianii,se descanta de dragoste.

Tentricea, Ventrilicii. [fr. Veroniquede-Perse ; g. E hrenpr eisl.Veronica Tournefortii Gmel., sYn.Veronica persica Poir. C). mica plan-ta erbacee din fam. Scrophularia-ceae, tulpina culcati sau adscen-dent-difusa, simplà sau ramiflcata,pubescenta ; frunzele ovale-subor-biculare, adanc-crenat-serate ; flo-rile mari, de un albastru frumos,sunt solitare la subtioara frun-zelor, pendunculii superiori mailungi decat frunzele, cei fructi-feri sunt reflecti, caliciul cu 4 di-viziuni oval-lanceolate, ascutite,corola cu 4 lobi, lobul superiormai mare, stamine 2; fructul cap-

dacoromanica.ro

826 ZACH. C. PANTU

surd pubescenta, reticulata trans-versal, mai latil, obtus-ernarginatl,cu lobii divergenti. Creste prinlocuri cultivate, gradini, parcuri,ogoare. MartieAugust.

Tentrilica, Buruiene- de- cel-perit(Mold.), Stratorica (Bucovina). [fr.Thé-d'Europe, Véronique ; g. Ge-brauchlicher-Ehrenpreis].V eronica officinalis L. 21.. plantaerbacee, paroasa din fam. Scro-phillariaceae, tulpina taratoare (re-pentä) la bazii, spre varf ridicata,este de jur-imprejur acoperita cuperi aspri ; frunzele obovale, cu-neate, ingustate inteun petiolscurt, sunt pe margine serat-den-tate ; florile albastre-deschis saualbe-rozee si cu vargi inchise, saude tot albe, sunt dispuse in ra-ceme multiflore, caliciul cu 4 di-viziuni; corola cu 4 lobi, lobulsuperior mai mare, stamine 2; friic-tul capsuli triangular-obcordatil,obtus-emarginatii si glandulos,pa-roasii. Creste prin paduri uscate,prin livezi si pasuni. MaiIulie.

Aceasta planta posede proprie-tati vulnerare si adstringente.

Tentrilicii, Veronica TournefortiiGmel., vezi Ventricea si Veronicaurticifolia Jacq., vezi Iarba -ser-pelui.

Verbinii, Verbena officinalis L., veziSporici.

Verbini-de-cdanp, Verbena officina-lis L., vezi Sporici.

Verbine, Verbena chamaedryfolia L.,Verbena incisa Hook., Verbenateucrioides Gill. et Hook. 0 VerbenaAubletia L., vezi TJrzicute.

Verdeata-iernei, Pirola secunda L.,vezi Perisor.

Verigariu (Trans.), Acer tataricumL., vezi Gladis.

Terigariu (Trans.), Parul-ciutei, Pa-tachina, Salbii-moale, Spinul-cer-bului. [fr. Nerprun, Bourguépine;g. lireuzdorn]. Rhamnuscathartica L. b. arbust din fam.Rhamnaceae, Cu ramurile opuse, spi-noase, spinii terminali si la bifur-

catii; frunzele rotund-ovale, seru-late (fin-dintate), la baza uneoriusor cordiforme; florile mai adese-ori polygame dioice, dispuse infascicule pe ramurile laterale, suntgalbine-verzui, caliciul cu 4 divi-ziuni, corola cu 4 mici petale, sta-mine 4; fructele drupe globuloase,negre. Creste prin 'Mari si tufi-suri. AprilieIunie.

Fructele acestei plante sunt in-trebuintate In medicina ca purgativ.gFructus Rhanini catharticaepsauc Bac-cae spinae cervinaez.

Yerigel, Crielici (Trans.), Cralici,Floarea-untului, Iarba-untultd, SA-geata-lui-Dumnezeu (Trans.), Veri-tel. [fr. Orobanche; g. Somme r-w u r 4 Orobanche caryophyllaceaSmith., syn. Or4anche Galii Duby.21.. planta alba-brunie, lipsita dechlorofil, din fam. Orobanchaceae,tulpina glandulos-paroasä ; frun-zele reduse la mici solzi ; florilemari, galbin-rosietice, dispuse inraceme terminale; caliciul cu 2sepalebifide, sepalele cu mai multenervure, ajung pang la jumatateatubului corolei bilabiate, buza su-perioari in forma de cased, buzainferioara cu 3 lobi ovali, aproapeegali, stamine 4 inserate pe tubulcorolei, dens-paroase, in partea su-perioari ca si floarea glandulos-paroase, florile insotite la bazil deo bractee scurta ; fructul capsulauniloculara, polisperrnii, deschizfin-du-se la Will prin 2 valve, care sasepara numai in partea lor mijlo-cie, remanand unite prin baza sivarful lor. Creste pe langii paduri,ririsuri de paduri si livezi, parazitii,pe radacinile diferitelor speci deGalittni. IunieIulie. Orobanchecruenta Bertol., syn. 0 robanehe gra-cilis Smith. 21.. cu sepalele mul-tinerviate, de lungimea tubuluicorolei, egale, bifide; corola pe dinlauntru rosie, galbinti pe din dark',este campanulata, pe partea dor-sala usor curbata, buza superioarineemarginata, 4 stamine dens-pa.

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RO3IIN 827

roase, inserate nemijlocit deasuprabazei tubului corolei, in partensuperioarä impreunä Cu stilul auntpreväzute cu peri capitati. CresteIn marginea pädurilor, prin tufi-suri, rärisuri i livezi, paraziti peràdàcinile diferitelor specii de Pa-pilionaeee din genurile : Genista,Lotus 0 Trifolium. Iunielulie.

Terltel , Oro banche caryophyllaceaSmith. si Orobanche cruenta Bertol.,vezi Verigel.

VergurA-Invitliti, .3ligella damascenaL., vezi Chica-voinicului.

VerziEjoarit, Sedum maximum Suter.,vezi Iarbil-de-urechi i Sempervivumtectorum L., vezi Urechelnitä.

Verzi§oare, Bralsica oleracea L. var.gemmifera DC., vezi Varzii-de-Bruxel.

Vetrice, Burniantl-de-ceas-räu, Fe-recea, Iarba-raiului, Märunch-nea-grii (Bucovina, Pârtestii- de- sus),Vetricea, Vitritä. [fr. Barbotine,Sentbon; g. Gemeine r-R a i n-f a r n]. 7'anacetum vulgare L.21-. plantä erbacee, aromaticil dinfam. Compositae, tulpina erectä,corimbos=ramificatti n partea su-perioarä ; frunzele alterne, bipe-natifide, cu segmentele oblong-lanceolate, pe margine serat-den-tate ; florile galbine-auiii, dispusein capitule la värful ramurilor,florile toate tubuloase, cele mar-ginale femele, cele centrale erma-froditi; fructele mici achene obco-nice. Creste pe längä drumurigarduri, pe câmpuri si prin locuriinculte, pe marginea räurilor, prinlivezi i locuri umede. IulieAugust.

Aceasta planta posede proprietatiamare si aromatice.

TetrIcea. Chrysanthemum macro-phyllum W. et Bit., syn. Pyrethrumtnacrophyllum Willd., Tan acetum ma-erophyllum Schultz. bip. 21.. plantfterbacee, piroasi din fam. Compo-sitae, tulpina robusti, erectäcorimbos-ramificatä in partea su-perioarl ; frunzele mari, aproape

sesile, penatipartite, Cu lobii lan-ceolati, dintati, putindecurente pe rachisul lat-arirat ;florile dispuse in mici capitulealbe-gälbut, insotite de un invo-lucru aproape globulos, reunitein corimbe la várful tulpinei, flo-rile marginale, ligulate, albe, in nu-mär de 5 sau 6, sunt scurte, femele,obovale si tridentate la varf, celecentrale albe-gälbui, stint tubuloa-se si ermafrodite ; fructele acheneanguloase. Creste prin locurilecalcare din plidurile montane si su-balpine. IunieAugust.

Vetricea, Tanacetum vulgare L., veziVetrice.

Tie, V itis vinifera L., vezi Vitä-de-vie.

Vitis vinifera L., vezi

Vinarith (Comana, j. Vlasca), Mama-Muma-plidurei, Sanjuane-

de-piidure (Trans.), [fr. Petit-Mu-guet, Reine-des-bois; g. Wald-meie r, Waldmeister.].Asperula odorata L. 21.. frumoasäplantä erbacee din fam. Rubiaceae,rizomul repent si ramificat ; tulpi-nile tetragonale, simple, erectenetede ; frunzele lanceolate, gla-bre, lucitoare, pe margini si penervura mediani cu peri asprii(scabre), sunt dispuse in verticile,cele superioare ate 8, cele infe-rioare cate 6; florile albe, pedi-celat e, dispuse in corimbe termi-nale, pedunculate, caliciul cu 4diviziuni foarte scurte, corola in-fundibuliform - campanulati, cu 4lobi, stamine 4, ovarul infer, custilul bifid ; fructul uscat, formatdin douti carpele concrescute, esteacoperit Cu numerosi peri rigizirecurbati la viirf in formä de car-lig. Creste prin päduri umbroase.MaiIunie.

Planta uscata are un placut mi-ros de Cumarind, din care cauza sepune printre rufe spre a le parfu-ma. Poporul german prepara cuaceasta planta uscata i cu vin obRutura plAcutit (M aitrank ). Vi-

dacoromanica.ro

828 ZACH. C. PANTIT

nariia are proprietilti tonice i vul-nerare.

VI it deolitoare, Alliaria officinalisAndrz., vezi Usturoitil.

Tindecea, Cretipr, Frunza-taieturei,larba-de - rane, Iarba - taieturei(Trans.), Sovarvaritä (Bucovina).[fr. Bétoine, Beltete ; g. B etoni e,Zehrkraut.].BetonicaofficinalisL., syn. Stachys Betonica Benth.planté. erbacee din fam. Labiatae,tulpina erectä, simplä ; funzelepetiolate, oval-lanceolate, la bazticordiforme, pe margine profund-crenate ; florile purpurii, dispuseIn glomerule, care formeaza unspic oblong la varful tulpinei qiintrerupt la baza, caliciul nere-ticulat-nerviat, ea 5 dinti egali,corola pe din 'tiara acoperita caperi moi qi dei, buzele divergente,buza superioarii oblong-ovala,treagli, crenata sau emarginata,mai tärziu reflecta, buza inferioaratrilobati, cu lobul median mai mareqi stirbat (emarginat), stamine 4,anterele cu lojele paralele ; frac-tele mici nucule la varf co inprimatesi rotunzite. Cre§te prin fäneteleuscate i prin poienile din padurigi tufiquri. IunieAugust.

Planta cu proprietfiti aromaticetonice, rizonal ttre proprietati

am are.

Vindecutii,Atliaria officinalis Andrz.,vezi Usturoita.

Tineritä, Cearta-casei (Trans., Bra-sov.), Lavrentina, Umtata, Vine-tia. [fr. Bugle ; g. Kr iech e n-d e r-G II n s el.). Ajuga reptansL. 21- planta erbacee, ca stolonirepenti, din fam. Labiatae, tulpina

erecta, patrunghiulartipubescentii pe douti fete opuse,cari alterneazii de la un intrenodla altul ; frunzele oblongi, obovalesau spatulate, sinuate sau obscurcrenate, cele inferioare mari, per-sisten te si lungpetiolate, dispusein rozetä, cele caulinare aproapesesile, cele florale verzi sau colo-

rate, intregi sau crenelate ; florileal bastre, rar ro0i sau albe, dis-puse cate 6-12 In verticile axi-lare, formand un spic la varfultulpinei, caliciul campanulat, cu 5dinti aproape egali, corola cu tu-bul previizut ca un inel de peri,Cu buza superioarä plana, foartescurta, emarginata (bilolatä), ceainferioarii elongatii, trilobatamult mai mare, stamine 4 apro-piate, paralele, proeminente, celeinferioare mai lungi, anterele Culoje opuse ; fructele nucule reti-culat sgrabuntoase. Creqte prinfanete, paduri umede i papni.AprilieIunie.

Vinetele (Trans.), Albastrti,trea, Albästriä, Corobatica, Dioc,Floarea-graului, Floarea - paiului,Ghioc, Sglavoc. [fr. Bluet, Bar-beau, Casse-lunettes ; g. K o r n-blu m e.]. Centaurea Cyanus L.C). sau C). planta erbacee din fam.Compositae, tulpina ramificata, pu-tin floconos-alburie ; frunzele li-near - lanceolate, cele inferioaredentate la bazti, toate alburiu-matasos-paroase ; florile albastreca cerul, rar ro§ii sau albe, stnitdispuse in mari qi frumoase ca-pitule solitare la varful ramurilor,foliolele involucrului cu margininegre, serat-flmbriate, florile mar-ginale mai mari, adesea sterile ;fructele achene oblonge, brune,cu egreta (papas) cam de lungimealor. Crete prin stimanaturi, locuriaride qi pietroase, pe margineadrumurilor. MaiIulie. Melif.

Tinetele (Mold.), Russula aurntá Fr.,vezi Hulubitä, Rusdula delica Fr.,vezi Vineticti, Russula integra Fr.,vezi Panipare, Russula olivacea Fr.,vezi Vinetica i Russula xeram-pelina Fr., vezi

Yinetich, Ajuga genevensis L., veziSuliman i A juga reptans L., veziVinerita.

Yineticit (Mold.), Russula aurata Fr.,vezi Hulubita, Russia,: integra Fr.,vezi Panisoare.

Tinetici (Mold.), Vinetele. [fr. Rus-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCITTE DE POPORIIL RODIN 329

sule; g. Täubling]. Russuladelica Fr. Ciupercii din fain. Aga-ricaceae, pältiria albi,dirnoasii, tare,umbilicatä, apoi deprimatä in formade pélnie, netedii, glabril i bru-märie (pruinoasii), cu marginea re-curbatri, nestriatii; lamele albe, cuun reflex verzui, neegale, subtiridistantate, decurente i In tineretepicand ITO din ele ; stipitele plin,neted, glabru 0 alb, verzui sprelamele; carnea albit, Cu un gustplOcut, putin amar. Unii botani0iconsideré aceasti ciuperci ca pe-riculaasti, altii insil spun ci estecomestibilä §i foarte bung,. Cre§teP e pilmfint la pticluri de brad; vara

toamna. Russula olivacea Fr.Ciupercti inofensivii, cu

mätfisoasä, cirnoa-cu marginea patenté; lamele

galbine-sulfurii ; stipitele galbin-deschis, adesea rozeu, este rigid,ventricos. Creqte pe ptimént In pii-durile de conifere, toamna. Rus-sula xerampelina Fr. Ciuperci co-mestibild, cu pältiria arnoasii, com-pacté, convex-plani sau deprimatti,Cu marginea dreaptii §i netedä, decoloare portocaliu-purpurie, deve-nind gälbuie sau rozee; lamelealbe-giilbui, sunt dense; stipitele(piciorul) alb sau ro0etic, plin,neted, umflat spre bazti ; carneaalbA, apoi gfilbuie, este compacté§i are un gust dulce. Aceastii ciu-perch' comestibilii cre0e pe piméntIn pildurile de fag ai de brad ; vara.

Vineticit-eu-lapte (Mold.), Burete-&ilea (Trans., Brapv.), Burete-ropi (Trans., Brapv), Réqcovel(Mold.), RfiFovi (Mold.). [fr. Va-che, Vachotte, Vélo, Viau; g. B rat-ling, B,irnmilchling, Gold-brätling, Milchbrötchen.].Lactarius volemus Fr., syn. Agari-ens volenna Fr. Ciupercii comesti-WI& din fam. Agaricaceae, paliriadirnoasii, compacté, convex-planii,apoi putin deprimati la centru,uscatil, glabrä, de coloare ro§cat-aurie sau brun-portocalie, uneoriCu crepiituri la suprafatii; lamele

albe-gälbui, sunt dense, decurente;stipitele (piciorul) de coloarea pi-läriei, dar ceva mai deschis, esteplin (solid), tare, gros de 5-8 cm.inalt §i brumAriu (pruinos), sporiialburii, sunt globulo0. Carneaalbil, putin gälbue, fragilli, con-tine un suc liiptos, dulce, alb §iabondent, care uscandu-se devinebruniu. Aceasta delicioasä ciuperciicomestibili are un miros particular,foarte phicut, sé ménâncá uneorichiar §i crudii. Creqte pe pifimantin 'Muffle umede de fag gi debrad; varatoamna.

Vioartt-de-noapte, Hesperis matrona-lis L., vezi Nopticoasä.

Tioara-galbin& (Trans.), CheiranthusCheiri L., vezi Micqunele-ruginite.

Vioarii-rosie (Trans.), Maithiola in-cana R. Br. 0 Matthiola amniaSweet., vezi Micsandre.

Three, Viola Jooi Janka., vezi TA-mâioaré Viola odorata L., veziToporagi.

Tiorea- galbinit (Trans., Nfisiud.),Cheiranthus Cheiri L., vezi Miqu-nele-ruginite.

Vlore& - nemirositoare, Micqunea,Tamaioarii (Oltenia), Topora0. [fr.Violette-hérissée ; g. R a uh h a-r iges-Veilchen.]. Viola hirtaL. 21_ micä planté erbacee,

fait stoloni din fam.Violaceae, frun z el e o v al -cord i forme,pe margine crenat-serate qi fm-preunii, cu petiolii §i pedunculiiscurt-0 aspru-pfiroase, stipulii in-feriori ovali, cei superiori lanceo-lati, toti ascutiti sau chiar la vérfobtu0 qi dimpreunti cu fimbriilepe margini glabre, fimbriile maiscurte cleat diametrul transversalal stipulului; florile de un albas-tru violet, rar alburii, sunt fit%miros, caliciul cu 5 sepale obtuse,persistente, corola cu 5 petale, celinferior prelungit in pintene. sta-mine 5; fructele capsule globu-loase, acoperite cu peri moi. Cre0eprin paduri, tufiauri §i pfiluni us-

- cate. AprilieMai.Viorea-rosie (Trans., Ndsäud.), Mat-

dacoromanica.ro

330 ZACH. C. PANTU

thiola in cana R. Br. 0 iliatthiolaannua Sweet., vezi Micsandre.

V iorele, Gäurele, Ghiorele (Mold.),Giorele (Trans., Rodnal, Viorica(Mold.), Zambilä (Oltenia), Zam-bin-de-camp. [fr. Seine- deux-feuilles ; g. Zweiblättrige-Me-erzwiebel, Sternhyacinthe.l.

Scilla bifolia L. 21.. mica plantaerbacee, bulboasa, din fam. Lilia-ceae, bulbul produce 2 rar 3 frunze0 o tulpina scapiforma,care iese dintre frunze; frunzelelinear-lanceolate, patente sau re-curbate, canaliculate; florile de unfrumos albastru, rar roz sau albe,dispuse inteun scurt racem pau-ciflor la varful tulpinei, peduncu-lele florilor erecte, periantul cu 6diviziuni libere pana la bazil, sta-mine 6 inserate la baza diviziuni-lor periantului ; fructul nipsulaobovala, cu seminte aproape glo-bulo ase. Cre0e prin paduri i poienipana sus in regiunea alpina. Mar-tieAprilie.

Tiorele, Viola odorata L., vezi To-pora0 0 Viola silvestris Lam.,vezi Coltunii-popii. .

Viorele-galbine. [fr.Violette-à-deux-fleurs; g. Zweibliitiges-Veil-c h en]. Viola bifiora L. micaplanta erbacee din fam. Violaceae,tulpina delicata, adeseori nu 2frunze Cu 1-2 flori; frunzele reni-forme , foarte obtus-crenate, cele 2radicale lung-petiolate iar cele cau-linare sunt scurt-petiolate custipule ovale, intregi; florile mici,galbine, sunt pendente, caliciul Cu5 sepale ascutite, lineare 0 ciliate,

_corola cm_ 5_ petale neegale, gal-bine, petalul inferior cu striatiunibrune, stigmatul aproape bilobat,este in forma de maciucti. Creqteprin locuri umede i umbroase depe langa stancile din regiunea al-ping qi subalpina. IunieAugust.

Viorele-mirositoare, Viola odorataL., vezi Toporali.

Viorele - silbatice , Coltunii - popii( j. Murel. ). (fr. Violette - de-chien; g. Hunds-Veilchen].

Viola canina L. 21_. mica plantaerbacee din fam. iolaceae, tulpiniadscendente sau culcate ; frunzeleoblong-ovale, la baza cordiformesau aproape trunchiate, glabre ;_florile albä.strii inchise, cu pinteniialbi, batand in galben, sunt ne-mirositoare ; caliciul Cu 5 sepalepersistente, oval-lanceolate, acumi-nate, corola ea 5 petale, petalulinferior prelungit in pinten, sta-mine 5; fructul capsulä trunchiat-obtusa, cu un varf ascutit, scurt.Cregte prin locuri näsipoase, poeni,piduri i tufluri. AprilieMai.

Viorici, (Mold.), Scilla bifolia L.,vezi Viorele.

Tioricii-mirositoare, Viola odoralaL., vezi Toporaqi.

Viperinit, Echium vulgare L., veziIarbalearpelui.

Viruant (Trans.), Ruta. [fr. Rue,Rue-des-jardins; g. R a ut e, W e in-raute]. Ruta grareolens L.

si D. planta erbacee-sublem-noasi, glaucescenti, aromatica, cumiros penetrant, din fain. Ruta-ceae ; frunzele de 2 ori sau aproapede 3 ori penatisecate, dupa cir-cumferinta triangulare, folioleleobovale, cu punctuatiuni transpa-rente, glanduloase; florile galbine,dispuse in corimbe terminale, pe-talele concave, intregi sau putindenticulate, subit ingustate in un-

caliciul cu 4-5 diviziunipersistente, corola cu 4 petale, laflorile terminale cu 5 petale, sta-mine 8, la &area terminala 10;fructul capsula globuloasA, cu 4-5locule distincte, seminte nume-roase. Planta originara din regiu-nea mediteraniani (sudul Europei),mult cultivata qi vulgarisati i prinpartile noastre. Iunie August.Melif.

Planta in stadiul de inflorire, esteintrebuintata in medicina din causaproprietatilor sale emenagoge. Rutaeste intrebuintata si de poporul nos-tru ca medicament.

Tisdei, Lotus corniculatus L., vezi

dacoromanica.ro


Ghisdei qiLotusuliginosusSchkuhr.,vezi Ghisdei-mare.

Vi*in. [fr. Cerise-aigre, Griottier ;g. Sauerkirsche, Weichsel.].

Prunus Ceram& L., syn. Cerasusvulgaris Mill. T. mic arbore dinfam. Rosaceae-Prunoideae, frunzeleoval-lanceolate, plane, glabre, lu-citoare, acuminate si dintate pemargine, petiolii fara glandule ;florile albe, dispuse in umbelescurte, caliciul cu 5 sepale verzi, er-bacee, corola cu 5 petale albe, ro-tunde ; fructele drupe globuloase,rosii la maturitate, cu sucul acrisor,numite Visine sunt comestibile. Ori-ginar din Asia midi, astizi cultivatfoarte mult i chiar sälbätácit. Princultura s'au obtinut mai multe varie-

Visine-romelnesti, Visine-tureesti,etc. AprilieMai. Melif.

Vi lbatic, Prunus ChamaecerasusJacq., vezi Visinel.

Visin-turcesc, Malin. [fr. Bois-de-Sainte-Lucie, Canon; g. W e -chsel-Kirsche, Stein-w eichsel, St. Luzienholz.].Prunus Mahaleb L., syn. Cerasus3fahaleb Mill. b. arbust sau micarbore din fam. Rosaceae-Prunoi-deae, frunzele rotund-ovale, putincordate la bazil, obtus-serat-den-tate, lucitoare, coriacee i glabre,petiolul adesea cu 2 glandule ;florile albe, odorante, dispuse incorimbe pedunculate, convexesimple, corola cu 5 petale oblonge,intregi; fructele drupe negre, glo-buloase i cu un gust amar. Cresteprin paduri si tuflsuri in locuripietroase. AprilieMai. Melif.

Lemnul rosu, tare qi placut-mi-rositor, este intrebuintat in indus-trie pentru confectionarea bastoa-uelor si a tigaretelor. Frunzele ser-yen la aromatizarea vinatului.

Visine, [fr. Griotte; g. S au erki r-sche, Weichselkirsche],fructele comestibile de PrunusCeram, L., vezi Visin.

Vlsinel, Cires-de-Baragan,Visin-salbatic. [fr. Cerisier-

nain; g. Zwerg-Kirsche, Ost-h eimer-Kirsche].Prunu8Chamaecerasus Jacq., syn. Ceram;Chamaecerasus Lois. §i Prunua fru-ticosa Pallas. D. mic arbust din fam.Rosaceae-Prunoideae, frunzele obo-vale, rotunde, obtusiuscule, plane,glabre, lucitoare i crenelate,

Meg glandule ; florile albe,dispuse in umbele, iesind din-tr'un mugure, petalele obovale;fructele globuloase, mici, rosii-purpurii i foarte acre; samburiiovali, ascutiti. Creste prin tufl-suri 6 maracinisuri. AprilieMai.Melif.

Vita, Vitis vinifera L., vezi Vita-de-vie.

Archit, Curpen (Trans.),Curpen-alb (Banat.), Curpen-de-padure, Luminoasil. [fr. Herbe-aux-gueux, Berceau-de-la-Vierge ;g. Waldrebel.Cleinatid F

talba L. -1-) . planta' agatatoare dinfam. Ranunculaceae, tulpina sar-mentoasa, de lungime variabila ;frunzele penate, cu foliole cordi-forme, mai rar ovale, acuminate,adeseaincis-dentate, petiolul i pe-tiolulele scandente ; florile albe,odorante, dispuse in panicule axi-lare i terminale, cu ramificatiuniopuse, sepalele petaloide, oblonge,de ordinar 4, sunt groase $i to-mentoase pe ambele fete, galbine-verzui pe din afarii, albe pe dinlauntru si pe margine, corola lip-seste, stamine numeroase, carpeleleoval- ascutite, viloase, terminateprinteo coada lungi ì piiroas'a.Creste prin pàduri, tufisuri, gar-duri. IunieAugust. Melif.

Vita-corcilor, Solanum DulcamaraL., vezi Lisnicior.

1'10i-de-Canada, Iederii-cu-cinci-foi.[fr. Vigne-vierge ; g. Wilder-Wein, Jungfernrebe].Ampelopsis quinquefolia Michaux.,syn. Vitis hederavea Willd., Parthe-nocissus quinquefolio Planch. D. ar-bust agatator din fam. Vitaceae,tulpina sarmentoasa, poate ajunge01)5, la 12 m. inaltime, urcandu-se

dacoromanica.ro

332 ZACIi. C. PANTU

prin ajutorul unor carcei ramifi-cati, cu varfurile dilatate intr'unfel de umflaturi, straps lipite deziduri sau alte suporturi ; frun-zele verzi, devenind toamna fru-mos-rosii, sunt digitate, cu 3-5foliole glabre, scurt-petiolulate,ovale sau oblonge i acuminate,serat-dentate, cu dintii mucronati;florile verzii, dispuse in racemecorimbiforme, putin aparente, co-rola cu 5 petale nelipite la varf;stamine 5 libere; fructele bobite(hace) de un albastru inchis. Ar-bust originar din America de nord,mult cultivat ca planta decora-tiva pe ziduri si pe garduri, uneorisalbatacit. Iunie August. Melif.

Tith-de-vle, Acrid, Aguridar, Aiita(Blued.), Lauruscii, Levruscii, Mu-mma, Vie, Vie-salbaticit', Vita,Vitä-salbatica. [fr.Vigne-commune ;g. We inrebe, Rebe, Edle-Weinreb e.]. V itis viniferaL. 1).. arbust sarmentos, agatatorprin carcei ramificati, din fam.I' itaceae, tulpina noduroasa, cuscoarta desfacandu-se in lungi fi-lamente ; frunzele opuse, cordifor-me, mai adesea cu 5 lobi profund-dintati, glabre sau tomentoase ;florile galbine-verzui, mici i o-dorante sunt dispuse in racemecompacte, caliciul cu 5 dinti rudi-mentari, corola cn 5 petale lipite laWitt care sit deslipesc dela bazacad, lute() singura bum* deformaunei caciuli, stamine 5 ; fructeleboabe (bacce) de un verde-galbui, ro-sietice, albistrii sau negre, cu ungust dulce si placut. Aceesta im-portantä planta creste spontaneuin partile noastre ; sa cultiva insiifoarte mult constituind viile. Fruc-tele comestibi/e se numesc :(Maced.), Straguri (in MunteniaTransilvania), Pocand (in Moldovasi Bucovina) ; fructele necoaptese numesc: Aguridet. Prin culturas'au obtinut numeroase varietati,subvarietiiti si rase, dintre carementioniim cateva din cele culti-vate si cunoscute in partile noastre :

Albifoard, Beficatlf, Braghind,Busuioacd (Mold.) sau TffnaioasIt(Munt.), Coarna, Gordan4, Joeand,Merleascd, Pkivaie, Razachie, rifce-oeisau rita-vacei. etc. IunieMelif.

Tita-evreilor, Solanum DulcamaraL., vezi Lasnicior.

Titit-neagrg, Tamus communis L.,vezi Flueratoare.

Viti-sitlbaticii, Pais vinifera L.,vezi

Titelar, Iarba-mirositoare, Palciana(Mold.), Parangina (Trans.). [fr.Flouve, Flouve-odorante ; g. L a -wen delgras, Ruchgras, Ge-meines- Ruchgr as, To nk a-gr as .]. Anthoa anthum odora-tam L. 24.. planta ierboasa, dens-cespitoasa, pRicut-mirositoare dinfam. Gramineae, tulpini numeroaseerecte sau geniculat-adscendente,netede, striate si cu 3-4 noduribrune, ajungand pana la 50 cm.,inaltime ; frunzele scurte, lineare,plane, ciliate spre baza si Pe am-bele fete mai mult sau mai putinpdroase, spiculele cu o singurdfloare ermafrodita, insotitii de 2flori inferioare, sterile, paroase, re-duse fie-care la o glumelli aristata,mai lungii de cat floarea fertilii,compusit din 2 glumele lucitoare,glabre, 2 stamine Cu anterele mari,galbine, polenul alburiu, ovarul gla-bru, cu 2 stigmate filiforme, plu-moase, devine la maturitate unfruct mic, putin comprimat la-teral, spiculele de un verde des-chis, sunt reunite inteo paniculaspiciformii, oblonga, densa la \Tar-f ul tulpinelor. Creste prin poieni,fanete si pasuni, margini de pd-duri pa sus in regiunea alpina.MaiIunie.

Planta uscata raspandeqte un pia-cut miros de cumarind, mirosul ca-racteristic al fanului proaspat, da-torit in mare parte acestei plante.

TitritI, Tanacetuin vulgare L., vezi- Vetrice.

dacoromanica.ro

PLANTF.LE CUNOSCUTE DE POPORUL ROMIN 383

Vo(Itiniti (Trans.), Menthe silvestrisL., vezi

ToeOnitrs (Trans.), Mentha silvestrisL., vezi Isma.

Alliariaofficinalis Andrz.,vezi Usturoita.

Voiniciefi. [fr. Sisymbre, g. R a u -kensenf]. Sisymbrium Loe,seliiL. 0. 0 0. planta erbacee dinfam. Cruciferae, tulpina i frun-zele inferioare rigid-päroase (his-pide); frunzele runcinat-penatifide,laciniile dentate, la baza neauri-culate, la frunzele inferioare ob-longe, cele terminale confluente,la frunzele superioare lanceolate,cele terminale foarte mari gi has-tiforme ; florile galbine, dispusein raceme termínale, caliciul Cu

sepalele patente ; fructele siliquelineare, adscendente, de doutt orimai lungi dead pedicelele pa-tente, cele mai tinere mai scurtecleat racemul convex. Cre0e prindaramaturi, locuri inculte,pe langadrumuri, ziduri, pe coline aride.IunieIulie.

Volburfi, Calystegia septum R. Br.,vezi Cupa-vacei.

Volburii, Gamma - lui - Dumnezeu(Trans., Brapv), Forfecari, Hol-

Holbura, Poala-Maicei-Dom-nului, Poala-rindunicei, Rochita-randunelei, Volvura. [fr. Petit-li-seron, Clochettes-des-champs ; g.Acker -Windej. Convolvulusarvensis L. 4. planta erbacee dinfam. Convolvulaceae, tulpina volu-bird i impreuni cu frunzele glabrasau rar dens qi scurt-paroasa ;frunzele petiolate, oblong - ovalesau lanceolate, sagitate sau hastatela baza, cu auricule ascutite; flo-rile odorante, albe sau rozee,caliciulCu 5 diviziuni, corola in forma depalnie Cu 5 unghiuri i cu 5 in-doituri, pe partea externa cu 5bande ro0etice, pedunculele axi-lare, uniflore, rar cu 2 .sau 3 flori ;bracteele mici, indepartate de floa-re ; fructul capsula ovoida, aproape

Cre0e prin locuri cul-

tivate, araturi, gradini, pe langadrumuri. Iunie August.

Tolburit-de-gardurI, Calystegia se-plum R. Br., vezi Cupa-vacei.

Tolburii-mare, Calystegia sepium R.Br., vezi Cupa-vacei.

Tolcamelie, Clerodendron fragransL., vezi Volga%

Tolcamerie, Clerodendron fragransL., vezi Volga.

Volgii, Volcamelie, Volcamerie.Clerodendron fragrans L., syn. Vol-kameria fragrant? Vent. D. mic ar-bore din fam. Verbenaceae, tulpinaerectri, ajunge pang la 2 m. furl-time ; ramurile paslos -paroase ;frunzele ovale, aproape cordiforme,sgrabuntoase qi pubescente; flo-rile placut mirositoare, albe-ro0e-tice, dispuse in corimbe terminale,compacte, emisferice, caliciul per-sistent cu 5 diviziuni, corola hy-pocraterimorfii, cu 6 diviziuni, cutubul cam de lungimea caliciuluisau putin mai lung, stamine 4 putinmai lungi decat corola, doua mailungi qi 2 mai scurte (didyname),ovarul cu 4 loje, are un stil fili-form, jautin mai scurt cleat sta-minele ; fructul o drupii cu 4 sam-buri, inconjurat la baza de caliciulpersistent, devenit carnos. Aceastaplanta, originara din Asia (ChinaqiJaponia), este mult cultivatil princasele oameuilor i prin florarii,pentru florile sale frumoase qiplicut mirositoare.

Volvura, Calystegia sepium R. Br.,vezi Cupa-vacei, Calystegiatica Gris., vezi Cupa-vacei gi Con-volvulus arvensis L., vezi Volbura.

Voniceriu, Coaiele- popii (Mold.),Lemn - canesc, Salbil - moale. [fr.Bonnet - de -prêtre, Bonnet- earl*Caprenotier; g. Pf a ff enh t -lein, Spindelbaum, Pfa-ffenkappchen]. Evonymuseuropaeus L., syn. Evonymus valga-118 Scop. t. arbust din fam. Ce-lastraceae, tulpina cu ramuri pa-trunghiulare, netede ; frunzele o-puse, eliptic-lanceolate, serulate,glabre ; florile alb-verzui, dispuse

dacoromanica.ro

334 ZACH. C. PANTU

in cime pauciflore la varful pedun-culelor axilare, caliciul cu 4 divi-ziuni, corola cu 4 petale oblonge,stamine 4; fructele capsule de co-loare rozee, mai adesea cu 4 lobi,obtus-angulate, netede 0 neari-pate ; arilul portocaliu, acopereintreaga siiminti albä. Cregte prinpaduri cranguri li tufisuri. Mai-Iunie.

Toronio, Marrubium vulgare L., veziUngurtq.

VoronteA , Catuquicii - salbatica(Trans.), GutuitA,Ungurav. [fr.Mar-rube ; g. And orn.]. Marru-bium peregrinum L. 2t. plantä er-bacee din fam. Labiatae, tulpinafoarte ramificatä si dimpreuni cufrunzele alb-tomentoasii, ramurilepatente; frunzeleeliptic-lanceolate,ingustate in petiol i dens-alb-to-mentoase ; florile albe, dispuse inverticile pauciflore, caliciul tubu-los, cu 5 dinti drepti, pang la varftomento0, corola bilabiata, ca buzasuperioara plank erectä si bifidä,cea inferioara intinsa, trilobatri,stamine 4, dintre care 2 mai lungi(didyname); fructele mici nuente.Cre&te prin locuri inculte si ru-derale, pe marginea drumurilor.IulieAugust.rtijitoare, Circaea lutetiana L., veziTilipi.ratilicA, Circaea lutetiana L., veziTiligeä.

Trotillett, Circaea lutetiana L., veziTilipa.

Vuietoare, Bobitä, Poama-moraitei.[fr. Camarine-noire ; g. Rause h-beere, Krähenbeere].Empetrum nigrum L. t. mic ar-bust, totdeauna verde, din fam.

Zad, Crin (Mold. j. Neamtu, Ceahlau),Zada, Zadri. [fr. Mélèze ; g. L ar-c h e]. Larix sibirica Led., syn.Larix Ledebourii Endl. D. frumosarbore din fam. Coniferae-PinaceaeCu frunzele aciculare, lungi, dens-

Z.

Empetraceae, tulpina intinsa pe pi-mant, foarte ramificatä ; frunzelealterne, ingramadite, coriacee,foarte scurt petiolate, lineare, rä-sucite, de un verde-inchis, pe fatainferioarii cu o dunga alba ; flo-rile dioice, mici, rozee, sesile 0solitare la subtioara frunzelor, ca-liciul Cu 3 sepale rotunzite, con-cave, corola cu 3 petale rozee,stamine 3; fructele comestibile,sunt bobite (bacce) lucitoare, ne-gre, cu sucul purpuriu, de mä-rimea unui bob de mazare. Cresteprin turbarii si prin paqunile pie-troase si stancoase din regiunea al-pina. AprilieIunie.

Vulturicit, Culcupl-vacei, Galbe-ioare, Hultenioalii, Hultenioarii,Iarba-eretei,Iarba-ieretei, Urechea-pareeelui,Urechealoarecului,Vul-turoancii. [fr. Oreille-de-rat, Pilo-selle:; g. Habichtskraut, Ge-meines-H abichtskr aut].Hieracium Pilosella L. 21-. planederbacee, stoloniferi din fam. Com-positae, tulpina scapiforma, failfrunze, frunzele bazilare, oboval-lanceolate, verzi-glaucescente, aco-perite cu perilungi gi rigizi, pe fatainferioaril sur-tomentoase ; florilegalbine-sulfurii, cele marginate pepartea inferioarä cu o dungä ro-0etica, dispuse in capitule soli-tare la varf al tulpinei, involucrulscurt-cilindric ; fructele mici a-chene de coloare rosie - inchisä.Aceastä planta variazil foarte mutt.Creste prin plisuni aseste, riiriguri,cranguri, pe coline i prin munti.MaiSeptembrie.

Vulturoanch, Hieracium Pilosella L.,vezi Vulturica.

fasciculate §i caduce; florile monoi-ce, cele mascule dispuse in amentescurte, mid, sesile 0 ovoide, celefemele in amente soltare, erecte,ovale si mutt mai lungi decatcele mascule, conurile mici, oval-

dacoromanica.ro

PLANTELE CUNOSCUTE DE POPORUL RONIN 335

oblonge, fin-catifelat-paroase, decoloare verde. Creste prin locu-rile pietroase din regiunea alpinainferioarri. Mai. Larix decanaMill., syn. Larix europaea D C., carese deosebeste de specia precedentaprin frunzele aciculare mai scurte,prin conurile mai mari, glabro si deun rosu viu. A cest frumos arborecreste numai cultivat ca planta de-corativa. Mai.

Zadii, Larix sibirica Led., vezi Zad.Zadrii, Larix sibirica Led., vezi Zad.Zaharich (Bucovina), Lycium vul-

gare Dun., vezi Catina-de-garduri.Zambia, Floarea - viorelei, Iacint

(Trans., Nasaud), Zambila-de-gra-dina, Zambul. [fr. Jacinthe ; g.Hyazinthe]. Hyacinthus orien-talis L. 21-. planta erbacee, bul-boasi din fam. Liliaceae, bulbulovoid, da nastere maimultor frunzelanceolatesau lanceolat-lineare, ca-naliculate, lucitoare si de un ver-de-inchis ; florile odorante, albe,rosii, albastre sau galbine, suntdispuse tutean racem multiflor lavtirful tulpinei scapiforme, penan-tul in forma de palnie, cu 6 divi-ziuni recurbate, mai scurte decattubul, stamine 6 foarte scurte, as-cunse in tubul corolei. Aceastaplanta, originara din regiunea me-diteraniana, din Africa, mult cul-tivata din cauza mirosului si a fru-musetei florilor sale, uneori si in-voalte. MartieAprilie. Melif.

Zambila (Oltenia), Scilla bifolia L.,vezi Viorele.

Zambibil-de-elimp, Scilla bifolia L.,vezi Viorele.

Zambila - de - grildinfi, , Hyacinthusorientalis L., vezi Zambila.

ZambilA-motatii, Muscari botryoidesMill. si Muscari racemosum Mill.vezi Porumbei.

Zambilea, Muscari comosum Mill. qiMuscari tenuifiorum Tausch., veziCeapa-cioarei.

Ziimbru. [fr. Arole, Alviès ; g. Arv e,Z i rb e 1 k ie f e r]. Pinus CembraL. D. frumos arbore totdeaunaverde din fam. Coniferae-Pinaceae,

tulpina pana la 20 m. inaltimeCu ramurile tinere galbin-ruginiu-pubescente ; frunzele aciculare, de5-8 cm. lungime, sunt rigide, tri-quetre, aspre pe margine, cu 2fete alburii si cu a 3 fati de unverde-stralucitor, grupate cate 35 pe ramurile scurte ; florile mas-cule si femele pe aceiasi planta(monoice), cele mascule dispuse inamente la baza rimurelelor celefemele in amente la virf al ramu-relor ; conurile erecte, ovale, in ti-nerete violaceu-brumate, squamele(solzii) late, lax-imbricate, termi-nate printr'o protuberanta largasi obtusa'; semintele nearipate siaproape de marimea alunelor, suntcomestibile. Creste in regiuneaalpina si montana, uneori si cul-tiva ca planta decorativa. Mai.

Lemnul intrebuintat In seulpturil.Semintele de Ztimbru sunt comes-tibile.

Zambul, Hyacinthus orientalis L., veziZambilii. .

Vimos (Mold.), Cucumis Melo L., veziPepene-galben.

Zitmo*iti (Trans.), Macu-cioarei. [fr.Fleur-d'une-heure, Ketmie-vésicu-leuse; g. Studentenblume].! Hibiscus ternatus Cav., syn.Hibiscus Trionum L. var. ternatusDC. O. planta erbacee, acoperitacu peri aspri din fam. Malvaceae,tulpina ramificata dela baza; frun-zele alterne, petiolate, neregulat-dintate, cele inferioare aproapeintregi, cele superioare tripartite,ca segmentele lanceolate, cel mij-lociu foarte lung; florile mari, des-chis-galbine , purpuriu-inchise sicatifelate la centra, sunt solitare,axilare si scurt-pedunculate, calicu-lul Cu numeroase foliole lineare, ca-liciul cu 5 diviziuni, este (vesiclos)umflat, membranos si Cu nervureevidente, corola ea 5 petale oval-ro-tunde,galbin-deschise siCu baza pur-purie, stamine numeroase, reuniteinteun fascicul, stigmate capitate,

dacoromanica.ro

336 ZACH. C. PANTO

fructele capsule loculicid - dehis-cente, cu 5 loje, Cu numeroase se-minte. Creste prin sáminàturi, prinlocuri fertile, pe cámp si pe margi-nea drumurilor. Iunie-Septembrie.

Zárnit, Solanum Dulcamara L., vezi

Zama, Umbra-noptei. [fr. Tue-chien;g. Nachtschatten, S chwarzer-Nachtschattend. Solanuninigrum L. 0. plantä erbacee, ve-ninoasä din fam. Solanaceae, tul-pina anguloasti; frunzele oval-rom-boidale, sinuat-dintate, glabres-cente sau piiroase ; florile albe,pedicelate, dispuse in mici um-bele, caliciul cu 5 diviziuni, estepersistent, corola rotatä Omit lamijloc, divizatä in 5 lobi oblong-ovali, stamine 5 Cu anterele co-nivente i dehiscente prin 2 pori;fructele boabe (bacce) globu-loase, negre sau verzi. Crestepe langli garduri, pe drumuri,prin locuri cultivate si inculte.IulieAugust.

Zarnacadea (Mold.), Narcissus pa-ticus L., vezi Zarnacadele.

Zarnacadea (Mold.), Burti (Maced.),Caprine, Coprine, Gheocqi, Gheo-eei-de-grädinä,Zarnacadele(Mold.).[fr. Bonhomme, Coucou, Narcisse-des-près ; g. Märzenbecher,G e meine-Narciss e].-1Varcis-sus Pseudo-Narcissus L. 21. plantäerbacee, bulboasii din fam.Amaryl-lidaceae, bulbul ovoid ; tulpinascapiformä, comprimatii, biangu-loasti ; frunzele lineare, necare-nate, glaucescente si obtuse ; flo-rile mari, galbine, solitare la var-f ul tulpinei, periantul cu 6 diviziuniovale, galbin - deschise, coromilagalbin-aurie, campanula* pe mar-gine undulatä si neegal-crenatti, delungirnea diviziunilor periantului,stamine 6 inserate de tot jos petubul corolei ; fructul o capsuldCu sumeroase seminte. Plantdeuropeanti, care la noi crestenumai cultivatii pentru florile salefrumoase. MartieAprilie. In piír-tile noastre se mai cultivä ca

plante ornamentale Inca urmiitoa-rele specii: Narcissus biflorus Curt.Cu ate 2-4 flori albe coronulagalbinii, cu marginea albA. Origi-nara din Europa centralti si su-dica. MaiIunie. Narcissus incom-parabilis Mill., frunzele lin eare, deun verde alblistriu, flori solitare,galbine, coronula cutat-incretitä,galbinä.-aurie ; originará din sudulEuropei. MartieAprilie.si Nar-cissus Tazetta L. frunzele

(glauce), cu 10-20 flori,odorante, dispuse in umbelii, gal-bine sau albe, coronula galbintisau portocalie, plant& originará dinnordul Africei si sudul Europei.Aprilie.

Zarnacadea, Narcissus radiiflorusSalisb., vezi Coprine.

Zarnacadele (Mold.), Caprine, Co-prine, Fulie (Munt.), Fulii (Munt.),Gheocei, Gheocei-de-grädind, Zar-nacadea (Mold.). [fr. Herbe-A-la-Vierge, Narcisse ; g. N arziss e,Dichter-Narzissed. Nar-cissus poëlicus L. 2t. plantä erbacee,bulboasii din fam. Amaryllidaceae,bulbii tunicati, ovoizi; tulpina sca-piformii, este comprimatä, bian-guloasä ; frunzele lineare, glau-cescente, putin carenate, obtuse

aproape de lungimea tulpinei;florile mari, odorante, albe, soli-tare, rar cate 2 la varful jtulpinei,periantul ca 6 diviziuni oval-oblon-ge, albe si imbricate, coronulagalbing, Cu marginea rosie. Origi-nará din sudul Europei, cultivatiica plantA decorativä, din cauzaflorilor sale finmoase i pläcutmirositoare. MaiIunie.

Zarnacadele (Mold.), Narcissus Pse-udo-Narcissus L., vezi Zarnacadeasi Narcissus rwliifiorus Salisb., veziCoprine.

Zarzitr, Prunus .Armeniaca L., vezCais.

Zarziir (Trans., Brasov), Prunus ce-rasifera Ehrh., vezi Corcodus.

Zarzilre (Trans., Brasov), fructelecomestibile de Prunus cerasiferaEhrh., vezi Corcodus.

dacoromanica.ro


&manic, Agrostemma Githago L., veziNeghina si Lolium temulentum L.,vezi

Zeabre, Galeopsis Ladanum L., veziTaposnic.

Zinie, Zinnia elegans Jacq., veziCarciumarese.

Zizanie, Agrostemma Githago L., veziNeghina.

Zizanie, Iarba-englezeasca, Iarba-inglizeasca, Obsiga, Odos, Rai-gras, Salbata,[fr. Ivraie, Ray-grass ; g. Lolch,Raigras, Englis ches-Rai-gras]. Lolium perenne L. 21.planta ierboasii, cespi toast,: din fam.Gramineae, tulpinele insotite labaza de numerosi vlastari sterili;frunzele plane, In tinerete cutatesaurasucite, sunt verzi-inchise ; floriledispuse cate 5-14 in mici spi-cule oblonge sau linear- lanceo-late, asezate solitar in excava-tiunile rachisului, cu partea lormai ingusta spre rachis, spiculelemai lungi decal glumele cu 7-9nervure, glumela inferioara obtusasau ascutita, florile ermafrodite, cu3 stamine, ovarul aproape globulos,cu 2 stigmate plumoase ; fructulcariopsa oblonga, invalita de glu-mele. Creste prin livezi, fanete sipe marginea drumurilor, uneoricultivatti prin parcuri sipentru verdeata i ca nutre i pentruanimale. IunieSeptembne.

Malt intrebuintata spre a facegazonuri i fanete artificiale.

Zlac, Anemone nemorosa L., veziFloarea-pascilor.

Zorele (Munt.), Convolvulus tricolorL., vezi Zorele-pitice.

Zorele, Holboni (Mold.), Racorele(j. Mehedinti), Schimbacioase. [fr.Volubilis, Liseron - pourpre ; g.Trichterwinde]. lpomoeapurpurea Lam., syn. CO 1nVO.Vi1-118 pur-pureas L. Q. planta erbacee dinfam. Convolvulaceae, tulpina

ramificata de la baza, aco-perita cu peri reversi ; frunzelealterne, petiolate, intregi, cordi-

forme, acuminate si pubescente ;florile mari, purpuriu-inchise, dis-puse cate 3-5 in raceme umbeli-forme, pe un peduncul comun, ca-liciul cu 5 diviziuni aspru-paroase(hispide), corola in forma de pal-nie, de ordinar cutata (plisata),de 4-5 cm. lunga, de coloarepurpuriu-inchisa, stamine 5 ea fi-lamentele dilatate si pubescente labaza, ovarul cu stilul simplu, termi-nat printr'un stigmat capitat; fruc-tul o capsula. Originara din Ame-rica meridionala, malt cultivata caplanta ornamentala, prin culturas'au obtinut numeroase varietätide colori. IunieOctombrie. Me-lif. Ipomoea variabilis Chois.originara din Mexico, planta pu-bescenta, cu 2-7 flori rozee, dis-puse in raceme umbeliforme.Pharbitis hederacea Chois., syn.Ipomoea hederacea Jacq. [fr.

; g. Pr u nk-wind e .]. Q. planta volubila, cufrunzele cordiforme, cu 3-5 lobi,cei laterali ascutiti, eel medianmai mare; florile albastre, cate 1sau 2 flori pe un peduncul, cali-ciul Cu 5 diviziuni linear-lanceo-late, resfrante i foarte aspru-pii-roase (hispide), originara din Bra-silia. AugustSeptembrie.Phar-bitis Ail Chois., syn., Convolvulus Nil.L. [fr. Liseron - de- Michaux ; g.P run kw i n d e]. Q. frunzele cu 3lobi, cel median dilatat la bazaflorile azurii, originarg, din Peru.Iulie Septembrie. Quamoclitvulgaris Chois., syn. Ipomoea Qua-moclit L. [fr. Jasmin-de l'Inde ; g.Qu am oklit]. Q. planta volu-

cu frunzele alterne, pecti-nat-multifide, cu segmente lineare,ascutite ; florile rosii, solitare lavarful pedunculelor axilare, cali-ciul Cu 5 diviziuni oval-lanceolate,corola tubuloasa, Cu limbul intins,de 8-10 mm. de larg i Cu 5 lobiaproape ascutiti ; stamine 5 proe-minente ; originara din Americacentrala. Iunie August. Toateaceste plante volubile, cu florile

22

dacoromanica.ro

338 ZACH. C. PANTU

mari 0 frumoase, sunt cultivatemai cu samii pentru decorarea zi-durilor i a chiopurilor.

Zorele-pi tice(Munt.),Holbora(Mold.),Rilcorele (j. Mehedinti, Clopni),Zorele (Munt.). [fr. Belle-de-jour;g. Gartenwinde]. Convolvulustricolor L. 0. plantä erbacee, ph-roasii, nevolubilä, din fam. Con-volvulaceae, frunzele oval-lanceo-late, ciliate la bazti; florile mari,frumoase, solitare qi axilare, sunt

tricolore: al bastre, albe 0 inläuntrugalbine, pedunculele axilare, uni-flore, mult mai lungi decät frun-zele qi insotite de 2 bractee, ca-liciul cu 5 sepale ovale, lanceolate,ascutite, corola tubuloasä, in formade palnie (infundibuliformA). sta-mine 5; fructele capsule piiroase.Aceastil plantii, originarii din re-giunea mediteranianä, este adeseacultivatii pentru florile sale fru-moase. IunieSeptembrie. Melif.

dacoromanica.ro

INDICE ALFABET1C

(Abelmoseus esculentus L.), Bame.Abies alba Mill., Brad-alb.

(excelsa Poir.), Molid.(pectinata DC.), Brad-alb.

Abutilion Avicennae Gaertn., Pristolnic.Acanthus longifolius Host., Talpa-ur-

sului.Acer campestre L., Jugastru.

platanoides L., Aliar.Pseudoplatanus L., Paltin.tataricum L., Gladis.

Achillea Millefolium L., rJoada-sore-celului.

Ptarmica L., Rototele-albe..Aconitum Anthora L., 'Omeag-galbin.

cernuum Omag.lasianthum Rchb., Omag-galben.Moldavicum Hacq., Omag.Napellus L., Omag.variegatum L., Omag.Vulparia Rchb., Omiac,

Acorus Calamus L, Obligeanii.Actaea spicata L , Orbalt.Adenostyles albifrons Rchb. var Kerneri

Simk., Ciucura si.Adonis aestivalis L., docosei-de-camp.

autumnalis L., Ruscuta-tomnatica.flammea Jacq., Ruscuta.vernalis L., Ruscuta-primavaratica.Walziana Simi., Ruscuta-primava-

ratica.Adoxa Moschatellina L., Fragulita.(Aecidium Berberidis Pers ),Rugin a-gra' -

ului.Aegopodium Podagraria L., Piciorul-

cap rei.Aesculus Hippocastanum L., Castan-sal-

batic.

DE

NUMIRILE qTIINTIFICE ALE PLANTELOR CUPRINSE IN ACEASTA LUCRARE

(NITMIRILE iNCHISE ¡N PARANTEZA. SUNT SINONIME)

Aethusa Cynapium L., Patrunjelu-ca-nelui.

Agaricus (alutaceus Krombh.), Burete-de-spin.

arvensis Schaeff., Ciuperca.(aurantiacus Fr.), Bureti-galbisori.(betulinus Scop.), Bureti-de-mes-

teacan.campestris L., Ciuperca-de-gunoi.(clypeolarius Fr.), Gheaba-de-brad.(coccineus Sow.), Burete-rosu.(cochleatus Fr.), Nicoreata.(deliciosus L.), Rascov.(eburneus Bull.), Burete-balos.(finzetarius L.), Buretele-calului.(foetens Pers.), Billosel.(Georgii L.), Nicorete.(imperialis Fr.), Giugan.(longipes Bull.), Gheaba-de-padure.(melleus FI. Dan.), Ghebe.(micaceus Bull.), Burete-de-rouri.(ostreatus Jacq.), Piístrav.(piperatus Scop.), Iutari.nratensis Schaeff., Ciupercii.(procerus Scop.), Burete-serpesc.(Prunulus Scop.), Nicoreti.(serotinus Schrad.), Pastrav.silvaticus Schaeff., Ciuperca.(volemus Fr.), Vinetica-cu-lapte.

Agrimonia Eupatoria L., Turita-mare.(Agropyrum repens P. Beauv.), Pir.Agrostema (Coronaria L.), Curcubeu.

Githago L., Neghina.Agrostis alba L., larba-campului.

canina L., Bucatel.Spica-venti L., Iarba-vantului.

Ailanthus glandulosa Desf., Cenuser.Aira casspitosa L., Paiuq.

dacoromanica.ro

340 INDICE ALFABETIC

Ajuga Chantaepithys Schreb., Tilmftita-de-camp.

genevensis L., Suliman.Laxmanni Benth., Baba-boierului.reptans L., Vinerita.

(Alcea pallida Bohm.), Nalba-rumena(rosea L.), Nalba-de-gradina.

Alchemilla vulgaris L., Cretisoare.(Alectorolophus alpinus Walpers.), Clu-

cotici.(major Rchb.), Clocotici.(minor Wimm. et Grab.), Clocotici.

(Aleuria aurantia Fi. Dan.), Urechea-babei.

Alisma Plantago L., Limbarita.Alliaria officinalis Andrz., Usturoita.Allium ascalonicum L , Hasme.

Cepa L., Ceapa.fistulosunt L., Ceapa-ciorascii.ochroleucum W. et Kit., Aiu-salbatic.oleraceunt L., Aiu-salbatic.Porrum L., Praz.rotundunt L., Pur.sativum L, Usturoi.

var. Ophioscordon Don., Usturoi-de-toamna.

Schoenoprasum L., Arbagic.Scorodoprasum L., Aiul serpelui.ursinum L., Leurcla.

Alnus glutinosa Gaertn., Arin-negru.incana DC., Arin-alb.vidiris DO., Liliac-de-munte.

Aloe ferox Mill., Sabur.succotrina Lam., Sabur.vera L., Sabur.

Alopecurus pratensis L., Coada-vulpei.(Aloysia citriodora Ortega.), Lamaita.Alsine (caespitosa Ehrh.), Mierluth.

(media L.), Rocoina.verna Bartl., Mierluta.

.Althaea officinalis L., Nalba-mare.pallida W. et Kit., Nalba-rumena.rosea Cav., Nalba-de-gradina.

.Alyssunt calycinum L., Albita.(incanum L.), Ciucusoara.minimum Willd., Barbisoara.

Amanita niuscaria L., Bureti pestriti.Amarantus Blitum L., tir-mic.

caudatus L., Busuioc-rosu.(paniculatus L., var sanguineus, Moq.),

tir-rosn.retroflexus L., *tinsanguineus L., *tir-rosu.silvestris Desf, Stir-prost.

(Amaryllis lutea L.), Ghiocel-de-toamna.(Amberboa moschata DO.), Spoitori.

(odorata DO.), Pesma.( Amonsum Zingiber L.), Ghimbir.Amorpha fruticosa L,

Ampelopsis quinquefolia Michaux., Vitade-Canada.

(Amygdalus comniunis L.), Migdal.(nana L.), Migdal-pitic.(Persica L.), Persic.

Anagallis arvensis L., Scanteuta.Anarnirta CocculusWigt. et Arn.,Maslad.Ananas sativus Lindl., Ananas.Anastatica hierochunticaL.,Mana-Maicei-

Domnului.Anchusa italica Retz., Limba-boului.

officinalis L., Miruta.Aniromeda polifolia L., Ruginare.Andropogon Gryllus L., Sadina.

(halepensis Brot.), Costrei.Ischaelnum L., Biirboasa.

Androsace arachnoidea Schott., Laptele-stancei.

('hamaejasme Host., Laptisor.Anemone alpina L, Sisinei-de-munte.-- angulosa Lam., Crucea-voinicului.

Hepatica L. Popilnic-iepuresc.nemorosa L., Floarea-pastilor.pratensis L., Sisinei.Pulsatilla L., Deditei.ranunculoides L., Pastita.bilvestris L., Oita.'

Anethum graveolens L., Marar.Angelica (Archangelica L.), Anghelica.

silvestris L., Angelina-salbaticii.Antennaria dioica Gaertn., Parpian.Anthemis arvensis L., Romonita-de-

camp.Cotul:z L., Romonita-puturoasa.tinctoria L., Floare-de-perina.

Anthericum ramosun; L., Liliuta.Anthoxanthum odoratunt L.. Vitelar.Anthriscus Cerefolium Hoffm., Asmatui.

silvestris Hoffm., Hasmaciuch.trichosperma Schult., Asmatui-sal-

batic.Anthyllis Vulneraria L., Vatamatoare.

var. calcicola Schur.,Vatamiltoare.Antirrhinum majus L., Gura-Leului.(Apera Spica-venti P. Beauv.), larba-

vantului.Apium graveolens L., Telina.

var. rapaceum 1C. Telina.(Petroselinum L.), Patrunjel.

Aquilegia nigricans Bmgt., Caldarusa.vulgaris L., Cilldarusa.

Arabis alpina L., Gascarita.(glabra Bernh.), Turicel.hirsuta Scop., Gascarita.

Arachis hypogaea L., Alune-americane.(Arbutus officinalis Wimm., et Grab.),

Strugurii-ursului.( Uva ursi L.), Strugurii-ursului.

Archangelica of ficinalisHoffm.Aughelici.(Arctium Bardana Willd.), Brustur.

dacoromanica.ro

(Arctium Lappa L.), Brustur.Arctostaphylos Uva ursi Spreng., Stru-

gurii-ursului..Arenaria serpyllifolia L., Studenita.

(alma L.), Mierluta.Aristolochia Clematitis L., Reraf.(Armeniaca vulgaris Lam.), Cais.Armillaria imperialis Fr., Giugan.

mellea Vahl., Ghebe.(Armoracia rusticana Fi. Wett.), Hrean.Arnica montana L, Arnica..Arrhenatherum elatius Mert et Koch.,

Ovascior.Artemisia Abrotanum L., Lemnu-Dom-

nului.Absinthium L., Pelin.annua L., Nafuria.austriaca Jacq., Pelin.campestris L., Pelin-nemirositor.Dracunculus L., Tarhon.pontica L. Pelinitti.scoparia W., et Kit., Pelin-de-ma-

turi.vulgaris L., Pelinarita.

Arun; maculatum L., Rodu-pamantului.orientale M. Bieb., Rodu-pamtintului.

(Aruncus silvester Kosteletzky.), Barba-popei.

Arundo Donax L., Trestie.(epigeios L.), Trestie-de-campuri.(Phrogmites L.), Stuh.

Asarum europaeum L., Pochivnic.(Aselepias carnosa L.), Ceara.

(Vincetoxicun; L)., Iarba-fiarelor.Asparagus collinus Schur., Umbra-ie-

purelui.officinalis L, Sparanghel.polyphyllus Stev., Umbra-iepurelui.(scaber Brign.), Umbra-iepurelui.tenuifolius Lam. Sparanghel-salbatic.

Aspergillus glaucus Link., Mucegai.Asperugo procumbens L., Lipicioasii.Asperula arvensis L., Lipitoare.

odorata L., Vinarita.tinctoria L., Lipitoare-de-vopsit.

Aspidium aculeatum Swartz., Ferica.Braunii Spen., Creasta-cucosului.(Filix-mas Swartz.), Feriga.lobalum Sw., Creasta-cucosului.Lonchitis Swartz , Ferega.(spinulosum Doel.), Feriga.Thelypterts Swartz.), Ferega.

Asplenium Adianthum 111gram L., Parul-Maicei-Domnului.

(Filix-femina Bernh.), Spinarea-lu-pului.

Trichomanes L., Strasnic.Aster alpinus L, Ochiu-boului.

Aniellus L., Stelita.(chinensis L.), Rusi-de-toamnti.

NUMIRILE STIINTIFICE 841

Aster laevis L., Saponele.Astragalus australis Lam , Piatra-linte.

glycyphyllos L., Unghia-gitiei.Onobrychis L., Cosaci.

Astrantia major L., gtevie.var. montana tur., Stevievar. tridentata Stur. Stevie.var. vulgaris Stur. Stevie.

(Athamanta Meum L.), Brie.Athyrium Filix-femina Roth., Spinarea-

lupului.Atragene alpina L Curpen-de-munte.Atriplex (hastata L.), Loboda.

hortensis L, Loboda-de-gradina.latifolia Wahl., Loboda.litoralis L., Caprita.nitens Schkuhr., Lob o da-de-drumuri.oblongifolia W. et Kit, Loboda.patula L., Loboda.rosea L., Loboda.tatarica L., Loboda-salbatica.

Atropa Belladonna L., Matraguna.Auricularia mesenterica Fr., Drehle.

(tremelloides Bull.), Drehle.Avena (elatior L.), Ovascior.

fatua L., Odos.arientalis Schreb., Ovas.sativa L., Ova's.strigosa Schreb., Ovas-prost.

( Baldingera arundinacea Dumort.), Ter-baluta.

Ballota nigra L., Catuse.(Balsamina hortensis Desp.), Canale.(Balsamita vulgaris Willd.), Calomfir.Barbarea vulgaris R. Br., Crusatea.(BarkJtausia foetida DC.), Sunatoare.

(setosa DC.), Galbenusi.Bartsia alpina L., Bursuca.Be/lis perennis L , Banuti.Berberis vulgaris L., Dracila.Berteroa incana DC., Ciucusoartt.Bertholletia excelsa Humb. et Bonpl.,

Nuci-americaneBeta vulgaris L., Sfecla.

var. Cicla L, Sfecla.var. rubra L., Sfecla.

Betanica officinatis L., Vindecea.Betula carpatica W. et Kit., Mestea-

can-negru.pubescens Ehrh., Mestecanas.verrucosa Ehrh., Mesteacan.

Bklens cernua L., Iarba-rosie.tripartita L., Dentita.

Bifora radians M. Bieb., Iarba-putu-roasa.

Biscutella laevigata L., Ochelaritii.Blitum virgatun; L., Fraga-tatarasca.Bolbitius fragilis Fr. (L.), Burete-dom-

nesc.

dacoromanica.ro


(Boletopsis latteus P. Henn.), Turta-vacii.Boletus (annulatus Pers.), Turta-vacii.

(betulinus Bull.), Vacalie-de-mestea-can.

bovinus L., Pita-vacei.(circinatus Pers.), Pitoasa.duriusculus Schulz,, Chitara.edttlis Bull., Manatarci.granulatus L., Pitoasa.(Juglandis Schaeff.), Burete-de-nuc.lupinus Fr., Hrib-tiganesc.luridus Schaeff, , Pitarca.luteus L.. Turta-vacii.purpureus Fr, , Burete-de-stejar.(sanguineus Krombh.), Burete - de -

stejar.Satanas Lenz., Hrib tiganesc.scaber Fr., Pitara.(squatnosus !lads.), Burete-de-nuc.(suaveolens L.), Vacalie-de-salcie.versipellis Fr., Chitarcuta.

Borrago officinalis L., Limba-mielului.Bostoellia Carteri Birdw., Tamale.

papyrifera Hochst., Tamaie.serrata Stackh., Tamttie.

Botrychium Lunaria L., Limba-cucului.Boussingaultia baselloides Humb. Bompl.

et Kunth., Telegraf.Bovista (gigantea Nees.), Gogoase.

plumbea Pers., Prahaita.Brachypodiutn pinnatum P. Beauv., Ob-

saga.silvatictun Roem. et Schult., Obsaga.

Brassica (alba Boiss ), Mutar.(campestris L), Rapita-salbatica.elongata Ehrh., Mustar-alb-salbatic.Napus L. var. esculenta DC., Napi.

var. oleifera DC., 1) annuaKoch. si 2)hiemalisDoell

var. (rapifera Metzger.), Napi.nigra Koch., Mutar-negru.oleracea L., Varza.

var. Botrytis DC., Conopida.var. (bullata DC.), Varza-creata.var. capitata L., Varza-de-iarna.var. gemntifera DC., Varza-de-Bruxel.var. gongylodes L., Caralambe.var. sabauda L, Varza-creata.

Rapa L, Rapita-salbatica.var. esculent° Koch.. Napi-cure-

cesti.L. var. oleifet a DC., 1) annua

Koch.,2)hiema/isMartens.,Rapita.var. (rapifera Metzger.), Napicure-

cesti.(Sinapis Vis.), Mutar-de-amp.

Briza media L., Tremuratoare.(Bromelia Ananas L.), Ananas.Bomus secalinus L., Obsiga.

Bromus sterilis L., Obsiga.Bruckenthalia spiculifoliaRchb..Coactizii.Brunelle; vulgaris L., Busuioc-salbatic.Bryonia alba L., Imparateasa.

dioica Jacq., Mutatoare.Bryum argenteum L., Pomusel.Bunias Erucago L, Hreanita.

orientalis L., Brabin.(Bunium Bulbocastanton L.), Alunele.(Buphalmum cordifoliton W. et. Kit.),

Liiptucu-oaiei.Bupleurum rotundifolium L., Urechea-

iepurelui.Butomus umbellatus L., Rosatea.Buxus sentpervirens L, Cimisir.

Calamagrostis epigeios Roth., Trestie-de-campuri.

Calamintha Nepeta Clairv., Ismusioara.officinalis Moench., Isma-padurilor.

Calamus Draw Willd., Sange-de-nouafrati.

Calendula arvensis L., Hilimica.officinalis L., Filimictt.

Calla palustris L., Coada-smeului.(Calliopsis bicolor Rchb.), Lipsanoaice.

(tinctoria DC.), Lipscanoaice.Callistephus chinensis Nees., Rusi-de-

toamna.Callitriche (yema L.), Drente.

vernalis Katz., Drente.Calluna vulgaris Salish., Iarba-neagra.Calocera viscosa Fr., Barba-caprei.Caltha palustris L Calcea-calului.Calystegia sepium R. Br., ()upa-vacei.

silvatica Gris., Cupa-vacei.Camelina sativa Crantz., Lubit.Campanilla glonterata L., Ciuciure.

Medium L., Clopotei.persicifolia L., Basina-porcului.Rapunculus L., Clopotei.

(Camphora officinarum Bauh.), Camfor.Canna indica L., Belsita.Cannabis sativa L., Canepa.Cantharellits cibarittsFr.,Bureti-galbeni.Capparis spinosa L., Capere.Capsella Bursa pastoris Moench., Trai-

sta-ciobanului.Capsicunt annuunt L., Ardeiu.CaraganafrutescensDC.,Tuat-lemnoasii.Cardamine (bulbifera R. Br.), Coltisor.

impatiens L., Rajnica.pratensis L., Stupitul-cucului.

Carduus acanthoides L., Spin.(Marianus L.), Armurariu.nutans L., Ciulin.

Carex hirta L., Pir-rosu.riparia Curtis., Rogoz.vulpina L. Rogoz.

Carlina acattlis L., Turta.

dacoromanica.ro

Carpesium cernuttm L., D osnica-galb en a.Carpinus Betulus L., Carpen.

duinensis Scop., Sfineac..(orientalis Lam.), Sfineac.

Carthamus (lanatus L.), Pintenoaga.tinctorius L., ofriinas.

Carunt Bulbocastanum Koch., Alunele.Carvi L., Chimen.(Petroselin um Benth. et Hook.), Pa-

trunjel.(Caryophyllus aromaticus L.), Cuisoare.Cassia acutifolia Del., Siminichie.

angustifolia Valh., Siminichie.Castanea (sativa Mill.), Castan.

vesca Gaertn., Castan.(Caulinia fragilis Inarita.Cedrus Libani Barrel., Cedru.Celosia cristata L., Creasta-cocosului.Celtis australis L., Sknbovina.(Cenchrus racemosus L.), larbii-scaioasa.Centaurea (Amberboi: Lam.), Pesma.

(benedicta L.), Schinel.Calcitrapa L., Ghimpe.C !Janus L., Vinetele.jurineifolia Boiss., Maturele.moschata Willd., Spoitori.(nervosa Wi11d.), Sglavoc.phrygia L., Dioc.plumosa Lam., Shívoc.pseudophrygia C. A. Mey. Dioc.solstitialis L., Scai-galben.spitutlosa Rochel., Ciolobot.suaveolens Willd., Pesma.

(Cephalandra indica Nand.), Tartactitit.Cephalaria transsilvanica Schrad.,Sipica.Cerastium arvense L., Cornut.

glomeratum Thuil., Struna-cocosului.triviale Link., Struna-cocosului.

(Car aus Chantaecerasus Lois.), Visinel.(Duracina Da), Cires.(Juliana DC.), Cires.(Mahaleb Mill.), Visin-turcesc.(Padus DC.), Malin..(vulgaris Mill.), Visin.

Cer9tocarpus arenarius L., Ciulei.Ceratocephalus orthoceras DC., PlosnicarCeratonia S'iliqua L., Roscov.Ceratophyllum demersum L., Cosor.

submersum L., Cosor.Cerinthe minor L., Pidosnic.Cetraria islandica Ach., Muschi-de-

munte.Chaerophyllum aromaticum L., Antonica.

bulbosum L., Baraboi.(silvestre L.), EIasmaciucfi.

Chaiturus Marrubieistrunt L., Coada-m&tei.

Cheiranthus Cheiri L., Micsunele-rugi-nite.

Chelidonium manta L., Rostopasca.


Chenopodium album L., Spanac-salbatic.Bonus Henrietta L., Spanacul-cioba-

nilor.Botrys L., TamEta.hybridum L., Spanac-porcesc.murale L, Frunza-de-potca.(Scoparia L.), Maturi.Vulvaria L, Loboda-puturoasa.

Chondrilla juncea L., Rasfug.Chrysanthemum Balsamita L., Spilcute.Chrysanthemum indicum L., Tufanica.

(Leucanthemum L), Aurata.macrophyllum W. et Kit., Vetricea.(Parthenium Pers ), Granat.sinense Sab , Tufanica.

(Chrysopogon Gryllua Trin.), Sadinit.Cicendia filiformis Delarbre.,Amaraluta.Cicer arietin um L., Naut.Cichorium Endivia L., Cicoare-de-gra-

ding.Intybus L., Cicoare.

Cicuta virosa L., Cucuta-de-apa.Cinnantonaton (arontaticunt Nees.), Scor-

tisoara,Camphora Nees., Camfor.Cassia Blume., Scortisoara.zeylanictent Nees , Scortisoara.

Circaea lutetiana L., Tilisca.Cirsium arvense Scop , Palamida.

canunt M. Bieb., Limba-oaiei.lanceolatunt Scop , Scai.oleraceum Scop., Crastaval.

(Cistus Heltanthemunt L.), Iarba-osului.Citrullus vulgaris Schrad..Pepene-verde.Citrus Aurantium L, Portocal.

Limonium Risso , Lamai.medica L, Chitrit.

= nobilis Lour, , Mandarina.Cladophora Ktz., Matasa-broastei.Clava ria botrytis Pers., Ramurele.

coralloicles L., Bureti-de-conopide.crispula Fr., Togmagelflava Sc. aeff, , Creasta-cocosului.formosa Pers , Melosel.(viscosa Pers.), Barba-caprei.

Clavicepa purpurea (Fr.) Tul., Corn-de-secara.

Clematis (alpina Mill.),Curpen-de-munte.(erecta All.), Luminoasa.integrifolia L, Clocotei.recta L, Luminoasa.Vitalba L., Vita-alba.

Clerodendron fragrans L., Volga.Clinopodiuns vttlg are L, Aparatoare.Clitopilus Prunulus Scop., NicoretiCnicus benedictus L., Schinel.Coccinia indica Wigt. et. Arn.,Tartacuta.(Cocculus suberosus DC.), Maslad.Cochlearia Armoracia L., Hrean.

officinalis L., Lingurea.

dacoromanica.ro

3-14 INDICE ALFABETIC

Coffea arabica L., Cafea.Cokhicum autumnale L, Brandusii-de-

toamna.CollybiaesculentaWulf.,Bureti-de-prund.

longipes Bull., Gheaba-de-padure.Colutea arborescens L., Besicoasa.Comarum palustre L., §eapte-degete.Conferva L., Matasa-broastei.Conioselinum Fischeri Wim. et Grab.,

Schinduc.(tataricum Fisch.), Schinduc.

Conium maculatum L., Cucuta.Convallaria (bifolia Lacramita.

maialis L. Lacramioare.Convolvulus arvensis L., Volbura.

(Nil L.), Zorele.(purpureus L.), Zorele.(sepium Cupa-vacei.

- - (silvaticus W. et Kit.), Cupa-vacei.tricolor L., Zorele-pitice.

(Conyza squarosa L.), Moartea-puricelui.Coprinus atramentarias Fr. (Bull.), Po-

penchi.comatus Fr.. Popenchi.fimetarius Fr., Buretele-calului.micaceus Fr., Burete-de-roua.nothemertes Fr. (Vaill.), Burete-de-

roua.picaceus Fr., Palaria-serpelui.plicatilis Fr. (Curt.), Burete-de-rouii.radiatus Fr. (Bolt.), Burete-de-roua.stercorarius Fr., Burete-de-rouit.

Corchorus capsidaris L., LIU..olitorius L., Iuta.

Coreopsis tinctoria Nutt., Lipscanoaice.Coriandrum sativuni L., Coriandru.Cornees mas L., Corn.

sangetinea L., Sanger.(Coronaria Flos-cuculi A. Br) , Floarea-

cucului.(tomentosa A. Br.), Curcubeu.

Coronilla varia L., Coroniste.Coronopus Radii All. Talpa-stancei.Cortinarius balteatus Fr. Buza-vacei.

cinnamoeneus Fr. (L.), Bureti-de-mesteacan.

iliopodius Fr. (Bull.), Bureti-rosco-vani.

violaceus Fr. (L.), Bureti-vineti.Corthusa Matthioli L., Ciubotica-ursului.Corydalis Marchalliana Pers., Breb en ei.

solida Smith, Brebenei.Coulees Avellana L., Alun.

Co/firma L., Alun-turcesc.tubulosa Willd. Alun-turcesc.

(Cotinus Coggygria Scop.), Scumpie.Coloneaster integerrima Medik., Bare° ace

(vulgaris Lindl.), Barcoace.Crambe tatarica Jacq., Hodolean.Crataegus monogyna Jacq., Paducel.

Crataegus Oxyacantha L., Paducel.Crepis foetida L., Sunatoare.

setosa Haller. fil. Galbenusi.(Crociris iridifiora Schur.), §o.franel.Crocus aureus Sib., et. Sm., Brandusa-

galbena.(banaticus Heuff.), Brtindusa-de-pri-

mavara.Heuffelianus Herbert., Brandusa-de-

primavara.iridiflorus Heuff., §ofranel.reticulatus M. Bieb., §ofran-vargat.sativus L., §ofran.(variegate's Hoppe et Hornsch.), §o-

fran-vargat.Ceoton Cascarilla L., Odogaci.

Eluteria Benn., Odogaci.Crypsis aculeata Ait., Ghimparita.(Cryptococcus fermentumKuetz.), Drojdii.Chrysosplenium alternifolium L., Splina.Cucubalus baccifer L., Gua-porumbului.Cucumis Cantalupo Ser. Oantalup.

(Citrullas Ser.), Pepene-verde.Melo L., Pepene-galben.satin's L., Castraveti.

Cucurbita (Citrullus L.), Pepene-verde.(Lagenaria L.), Tidva.Melo pepo L., Bostau-alb.Pepo L., Bostan.

Cuminum Cyminum L., Chimion.Cupressus sempervirens L., Chip aros.Cuscuta Epithymunt L. Tortiel.

europaea L., Tortiél.Cyclamen europaeum L., Panea-porcului.

neapolitanum Ten., Urechia-liepo-rului.

Cydonia vulgaris Pers., Gutuiu.Cynara Cardunculus L., Cardon.

Scolymus L., Anghinar.Cynodon Dactylon Pers., Pir-gros.Cynoglossum officinale L_, Arariel.Cynosure's cristatus L., Peptanarita.Cy perus fiavescens L., Caprisor.

fuscus L., Caprisor-oaches.Cypripedium Calceolus L., Papucul-

Doamnei.Cytisus (albus Hacq.), Drob.

(falcatus W. et Kit.), Drob-de munte.Heuffelii Wi erzb., D rob.hirsutus L., Drob-de-munte.(Laburnum L.), Salcam-galben.leucanthus W. et Kit., Drob.nigricans L. Lemnu-bobului.(polytrichusg.Bieb.),Drob-de-munte.(sagittalis. Koch.), Grozama.

Dactylis glomerata L., Golomilt.Daedalea con fragosa Pers., VficAlie.

unicolor Fr., Vacalie.Dahlia variabilis Desf., Gherghina..

dacoromanica.ro

Daphne Mezereum L., Tulichinii.Datura Stramonium L., Ciumlifae.Daunts Carota L., Rusinea-fetei.

var sativa DC, Morcov.Delphinium Ajacis L., Surguci.

Consolida L., Nemtisori-de-cAmp.elatum L., Nemtisor.

Dentaria bulbifera L., Coltisor.(Deschampsia caespitosa P. Beauv.),

13 taus.Dianthus barbatus L., Garofite-de-grii.

dinii.Carthusianorum L., Garofite.Car yophyllus L., Garoafa.chinensis L., Garoafa.compactus Kit., Garoafe.spiculifolius Schur., Barba-Ungu-

rului.superbus L., Garoafe-de-munte.

Diciamnus albus L, Frasinel.(Fraxinella Pers.), Frasinel.

Digitalis ambigua Mur.. Degetar.(grandiflora Lam ), Degetar.purpurea L., Degetel-rosu.

(Digitaria sanguinalis Scop.), MeisorDiospyros discolor Willd., Abanos.

Ebenum Retz., Abanos.melanida Poir, Abanos.

Dipsacus pilosus L., Scaius.(silvester Huds.), Varba-ciobanului.silvestris Mill , Varga-ciobanului.

(Dolichos Soja L.), Fasole-japoneza.Doronicum austriacion Jacq., Iarba-

ciutei.(Columnae Ten.), Oujda.cordifolium Sternberg., Oujda.

Dorycnium herbaceurnDraba (nemoralis Ehrh.), Flamanzica.

nemorosa L, Flamtinzica.Dracocephalum Afoldavica L., Mataciune.Drosera rotundifolia L, Roua-cerului.Dryas octopetala L., Argintica.

( Ebulum humile Garcke.), Boz.Ecballium Elaterium Rich., Plesnitoare.(Echinochloa Crus-galli P. Beauv.), Iar-

ba-barboasa.Echinops commutatus Juratzka., Tatar-

n ica.sphaerocephalus L., Rostogol.

Echinospermum Lappula Lehm., Lipici.Echium altissimum Jacq., Coada-vacei.

rubrun; Jacq., Capul-searpelui.vulgare L., larba-searpelui.

Elaeagnus angustifolia L, Rachitica.Elynsus (Caput Medusae L.), Perisor.

crinitus Schreb., Perisor.(europaeus L.), Orz-pliduret.

Empetrum nigrum L., Vuietoare.Epilobium angustifolium L., Rascoage.

Epilobium hirsutu»; L., Pufulite.Epipavtis palustris Crantz., Bilastinita.Equisetum arvense L., Barba-ursului.

hiemale L., Pipirig.(maximum Lam.), PAru-porcului.silvaticum L., Barba-ursului.Telmateia L., rul-poreului.

(Enea vulgaris L.), IarbA-neagrA.Erigeron acre L., Bunghisor.

canadensis L., BatranisEriophorunx angustifolium Roth, Bum-

bacaritti.latifolium Hoppe., BumbAcarita.(polystachyum L.), Bumbacarita.

Eritrichium terglouense Hacq, Ochiu-searpelui.

Erodium cicutarium L'Hérit., Pliscul-cucoarei.

(Erucastrum elongatum Rchb.), Mustar-alb-salbatic.

(Ervum hirsutum L.), Cosita.(Lens L.), Linte.

Eryngium campestre L., Scaiul-dracului.planum L., Scai-vanat.

Erysimum (Wahlenbergii Simk.), Mic-sandre-salbatice.

Wittmannii Zaw., Micsandre-salba-tice.

Erythraea Centaurium Pers., Fierea-pa-mantului.

pulchella Fries., FriguricA.(ramosissima Pers.), Friguricii.

Erythronium Dene-canis L., Maseaua-ciutei.

Eugenia caryophyllata Thunb., Cuisoare.Eupatorium cannabinum L., CAnepa-co-

drului.Euphorbia agraria M., Bieb., Laptele-

clinelui si Laptele-cucului.Cyparissias L., Alior.Esula L., Aior.Gerardiana Jacq., Laptele-canelui

Laptele-cucului.glareosa M. Bieb., Laptele-cAne-

lui i Laptele-cucului.helioscopia L., Laptele-cucului.lucida W. et Kit., Laptele-ctinelui

Laptele-cucului.palustris L., A rior-de-balta.platyphyllos L., Laptele-canelui.salicifolia Host., Laptele-canelui si

Laptele-cucului.virgata W. et Kit., Laptele-ciine-

lui si Laptele-cucului.Euphrasia Rostkoviana Hayne., Silur.

stricta Host., Silur.(voiza Bellar.), Duntura.

Evonymus europaeus L., Voniceriu.latifolius Scop., SalbA-moale.verrucosus Scop., Lemn-raios.

NUMIR1LE STIINTIFICE 343

dacoromanica.ro


Evonymus (vulgaris Scop.). Voniceriu.Exoascus Pruni Fuck, Urlupi.( Faba vulgaris Moench.), Bob.Fagopyrunt esculentum Moench., Hrisca.Fagus silvatica L., Fag.Falcaria Rivini Host,, Dornic.

(vulgaris Bernh.), Dornic.(Parsetia incana R. Br.), Ciucusoara.(Fedia olitoria Vahl.), Fetica.li'erula Asa foetida L., Aerel.Festuca ovina L,

psendovina Hackel,Pican:a ranuncidoides Roth., Untisor.

(mema Huds.), Untisor.Ficus Carica L., Smociiin.Filago arvensis L Flocosele.

gernianica L , Firicica.Filipendula hexapetala Gilib ), Aglica.

(Ulniaria Maxinovicz), Cretaisca.Pistulina hepatica Fr., Bureti-de-stejar.Foeniculunt (capillaceum Gilib.), Molura.

(officinale All), Molura.mitigare Mill., Molara.

Ponies applanatus Fr., Vacalie.fomentarius Fr., Babita si lasca.igniarius Fr., Babit i lasca.lucidas Fr., Lingurita-zanei.marginatus Fr, Vacalie.pinicola Fr., Vacalie-de-brad.

Fragaria collina Ehrli., Capsuni.elatior Ehrh., Capsuni.yesca L., Fragi.

(Frangula Altitts min.), Crusan.Fraxinus excelsior L., Frasin.

Ornus L, Mojdrean.Fritillaria imperialis L., Lalea-pestrita.

Meleagris L., Bibilica.tenella M. Bieb., Lalea-pestrita.

Fuchsia coccinea Ait., Cercelusi.fulgens Ldl., Cercelusi.splendens Zucc., Cercelusi,

Fumaria officinalis L., Fumarita.Vaillantii Lois., Fumarita.

Funaria hygroin,trica Hedw.,ghiuta.

(Funkia ovat a Spreng.),Crin-de-toamna.(Funkia subcordata Spreng.), Crin-de-

toamna.Gagea arvensis Schult., Scanteuta.

latea Schult, Laptele-pasarei.pratensis Schult, Ceapa-cioarei.(stenopetala Fries.), Ceapa-cioarei.

Galanthtts nivalis L., Ghiocei.Galega officinalis L., Ciumarea.Galeobdolon luteum Huds , Sugel-galbenGaleopsis (Galeobdolon L.),Sugel-galben.

Ladattion L, Taposnic.Tetrahit L., Lungurica.

Galitent A parine L., Turita.

Galium Cruciata Scop , Smântanica.(Cruciatum Smith.), Smantanica.Mollugo L., Sanziene-albe.Schultesii Vest., Cucuta-de-padure.verunt L., Dragaica.

Genista albida Willd., Drog.oligosperma Andrae., Ginistru.sagiitalis L. Grozama.(Sigeriatta Fuss.), Ginistru.tinctoria L, Drobita.

Gentiana (acaulis a. L.), Cupe.astlepiadea L, Lumfinarica-paman-

tului.cruciata L, Ghintura.excisa Presl., Cupe.(filiformis L.), Amaraluta.littea L., Eutura.punctata L., Entura.

(Georgina variabilis Willd), Gherghina.Geranium alpestre Schur., Briboi.

macrorrhizion L., Priboi.phaeunt L., Palaria-cuctilui.pratense L., Greghetin.pusilhon L., Buchet.Robertiantint L., Naprasnica.

Geum rivale L., Caltunu-Doamnei.urbanum L., Cerentel.

(Githago segetum Desf Neghina.Gladiolus imbricatus L., Sabiuta.Glaucium corniculatum Curt, Mac-

cornut.(phoeniceunt Gaertn.), Mac-cornut.

Glechoma hederacea L., Silnic.(var. hirsuta Boiss.), Silnic.

hirsuta W. et Kit., Silnic.Gleditschict triacanthos L , Platica.Glyceria aquaticaWahlbg.,Mana-de-ape.

fiuitans R. Br., Rourica.(spectabilis Mert. et Koch.), Mana-

de-ape.(Glycine Soja Sieb et Zucc..), Fasole-

japoneza.Glycyrrhixa echin ata L., Lemn-dulce.

glabra L., Lemn-dulce.Gnaphalium (arenarium L.), Siminoc.

(dioicum L.), Parpian.Leontopodium Scop., Albumeala.

Gossypiunt arboreunt L., Bumbac.barbadense L., Bumbac.herbaceunt L., Bumbac.

hirsittunt L., Bumbac.religiasant L., Bumbac.

Gratiola officinalis L., Veninarita.Guepinia helvelloides Fr., Urechiusa.Gymnadenta (conopea R. Br.), lira.

conopsea R. 'ir., Ura.Gypsophila paniculata L., Ipcarige.(Gyrocephalus ruftes Bref.), Urechiusa.Gyrointyra escidenta Fr., Sbarciogi

dacoromanica.ro

Gyromtyra gigas Cooke. (Krambh.),SbArciogi-grasi.

Haematoxylon campeclaianum Bacan.Hedera Helix L., Iedertl.Hedysarum obscurum L., Dulcisor.Heleocharis palustris R. Br., Pipirigut.Helianthemum alpestre Jacq, Malitonie.

(Chamaecistus Mill.) Iarba-osului.rupifragum A. Kern., Millitoaie.vulgare Gaertn. Iarba-osului.

Helianthus ant11121.9 L., Floarea-soarelui.tuberosus L., Napi-porcesti.

Ilelichrysum arenarium DC., Siminoc.bracteatum Willd , Flori-de-paie.orientale Tourn., Imortelft-galbenti

Heliotrorium europaeunt L,, Vanilie-sttl-batica.

peruviamun L, Vanilie.Helleborus duntetorunt W. et Kit., Cut-

curig.odorns W. et Kit., Cutcurig.purpurascens W. et Kit., Sptinz.

(HelvellaesculentaPers.),Sbiirciogi-grasi.Hemerocallis (coernlea Andr.) Crin-de-

toamna.flava L., Crin-galben.fu/va L. Crin-galben.(japonica Thumb.), Crin-de-toamnit.

(Hepatica angulosa DC.), Crucea-voini-cului

(nobilis Rchb.), Popilnic-iepuresc.(trangsilvanica Fuss.), Crucea-voini-

cului(triloba Chaix.), Popilnic-iepuresc.

Heracleum sibiricum L., Crucea-pitintin-tului.

Sphondylium L., Crucea-pilmitntultd.Herniaria glabra L., Fecioricil.Hesperis matronalis L., Nopticoasa..

tristis L., Mirodenie.Ilibiscus esculeatus L., /lame.

ternatus Cav., nmositi.(Trionum L. var. ternatus DC.), Za-

mositk.Hieracium mwantiacunt L , Rusulip.

Pilosella L., Vulturicitumbellatum L., Iarba-vulturelui.

HimantOglossum hircinunt Spreng.,Ouile-popii.

Hippophaë rhamnoides L., Critinii-albitHippuris vulgaris L., Coada-calului.Hirneola Auricula Judae`Berk., Burete-

de-soc.Holeus (avenaceus Scop.), Ovitscior.

(halepensis L.), Costrei.lanatus L., Flocosicii.(Sorghum L), Mgture.

Holosteum umbellatum L , Cu4orittl.Homogyne alpina Cass., Rotungioare.

NUMIRILE STLIN TIFIC E 347

Hordeum europaeum All., Orz-piidurethexastichum L., Orz-iernatic.murinton L., Orzu-soarecilor.vulgare L, Orz.

Hormiscia Fries, Mutasa-broastei.Hosta coerulea Trtk., Crin-de-toamna.

plantaginea Aschers., Crin - de -toamnal.

Hoya carnosa R. Br., Cearu.Huntulus Lupulus L., Hemei.Hutchinsia alpina R. Br., Nocila.Hyacinthus orientalis L., Zambila.Hydnum coralloides Scop., Burete-cret.

(gelatinosum Scop), Tremurici.repandunt L., Flocosel.suaveolens Scop., Flocosel-albastru.

Hydrocharis Morsus-ranae L., Turba-broastelor.

Hydrocotyle vulgaris L., Buricul-apei.Hydrodictyon reticulatunt (L.) Lagerh.,

Cumasa-broastei.Hygrophorus eburneus Fr., Burete-bulos.Hyoscyamus niger L., Musitlarittl.Hypericum perforatum L., hijarnita.

quadrangulum L., Sovitrvaritti.Hypochoeris radicata L., Buruianii-por-

ceasck.Hyssopus officivalis L., lsop.

I beris umbellata L, Limba-marei.Illicium anisatum L., Anason-stelatImpatiens Balsamina L., Canale.

Noli tangere L., Slálattnog.mula britannica L., Sovfirvarita.

Conyza DC., Moartea-puriceluicordata Boiss., Cioroi.(dysenterica L.), Tatais.germanica L., Cioroi.Helenium L., Iarba-rna re.hybrida Bmgt, Cioroi.(Pulicaria L.), Puricarita.

Ipontoea (hederacea Jacq), Zorele.purpurea Lam., Zorele.(Quamoclit Zorele.variabais Ohms., Zorele.

Iris florentina L., Radacinit-de-mic-sunea.

germanica L., Stilnjini.Pseud-Acorus L,, StÉtnjini-galbeni.pumila L., RAtisoare.pumila L. var., lutea M. Bieb., Ruti-

soare.varicguta L.. Sttinjeni-pestriti.

Isatis tinctoria L., Drobusor.Isopyrum thalictroides L., Giiinusi.Ithyphallus impudicus Fr., Burete-pu-

cios.

Jacaranda obtusifolia Humb. Bnpl. etKunth, Palisandru.

dacoromanica.ro

348 INDICE ALFABETI C

Jasminium fruticans L., Iasomie-sal-batica.

officinale L., Iasomie.Juglans regia L., Nuc.Juncus effusus L., Rugina.Juniperus communis L., Ienupar.

intermedia Schur., Bradu-ciumei.nana Willd., Ienupar-pitic.Sabina L., Cetena-de-negi.

Kentrophyllum lanatum DO., Pinta-noaga.

Kerria japonica DO., Teisor.Anautia arvensis Coult., Muscatu-dra-

cului.longifolia Koch., Muscatu-dracului.silvatica Duby., Muscatu-dracului.

Kochia Scoparia Schrad., Maturi.

Laburnum vulgare Gris.,Salcfim-galben.Lactarius aurantiacus Fr., Bureti-gal-

bisori.delidosus Fr., Rascov.piperatus Fr., Iutari.subdulcis Fr., (Bull.),Buretele-vacei.torminosus Fr., (Schaff)., Bureti-

flocosi.volemus Fr., Vinetica-cu-lapte.

Lactuca (Chaixii Vill.) Talharea.muralis Fresen., Susai-paduret.sagittata W. et Kit., Talharea.sativa L., Laptuci.

var., capitata DC. Laptuci.var., crispa DC. Laptuci.

Lagenaria vulgaris Ser., Tidva.Lamium album L., Sugel-alb.

maculatum L., Urzica-moarta.purpureuns L., Sugel.

(Lampsana communis L.), Sgrabuntica.Lantana (aculeata L.), Aurica.

Camara L, Aurica.(scabrida Ait.), Aurica.

Lappa major Gaertn., Brustur.MinOr DC., Brustur.(officinalis All), Brustur.tomentosa Lam., Brustur.

(Lappula Myosotis Moench.), Lipici.Lapsana communis L., Sgrabuntica.Larix decidua Mill,, Zad.

(europaea DC.), Zad.(Ledebourii Endl.), Zad.sibirica Led, Zad.

Laserpitium latifolium L., Smeoaica.prutenicum L., Somnoroasa.

Lathraea Squamaria L., Mama-padurei.Lath grus (Myer Bernh), Orastica.

odoratus L., Sangele-voinicului.pla:thyphyllos Retz., Bob-de-tarinti,.pratensis L. Lintea-pratului.tuberosus L., Oresnita.

L aurus (C amphor a L.), Camfor.nobilis

L.'Dafln.

Lavandula (officinalis Chaix.), Leven-tica.

vera DC., Leventica.Lavatera thuringiaca L., §alvie-alba.Lemna (arrhiza L), Lintita-marunta.

gibba L., Lintita.minor L., Lintita.polyrrhiza L. Lintita.trisulca L., LIntita.

Lens esculenta Moench., Linte.Lentinus cochleatus Fr., Nicoreata.Lenzites abietina

variegata Fr., Vacalie.Leontodon autumn alis L., Capul-calu-

garului.hispidus L., Potcapu-calugarului.

- (Taraxacunt L.), Pilpidie.(Leontopodiunt alpinurn Cass.), Albu-

meala.Leonurus Cardiaca L., Talpa-gastei.

(Marrubiastru L.), Coada-matei.Lepidium (alpinum L.), Nocila.

campestre R. Br., Chrenita.Draba L., Urda-vacei.ruderale L, Paduchernita.sativum L. Creson.

Lepiota clypekaria Bull., Gheaba-de-brad.

procera Scop., Burete-serpesc.Leucanthentum vulgare Lam., Auratti.Leucojum aestivunt L, Ghiocei-bogati.

vernum L., Ghiocei-bogati.Levisticum officinale Koch., Leustean.Libanotis montana All. Smeoaie,(Lichen islandicus L.), duschi-de-munte.(Ligusticum austriaeumL.),Morcoveancii.

(Levisticunt L.), Leustean.(Mutellina All.), Brioalii.

Ligustrum vulgare L., Lemn-cfinesc.Lilium bulbiferum L, Lilie-rosie.

candidum L., Crin.Martagon L.. Crin-de-padure.

Limnanthemum nymphoides Link., Plu-tica.

Limodorum abortivum Swartz., Garbita.Limosella aquatica L., Canarul-baltei.Linaria vadgaris Mill., Linarita.Linum áustriacum L., Ineata.

(humus. L., In-galben.hirsutum L., In-mare.perenne L., Ineata.usitatissimum L., In

var. crepitans Boeungh., In.var. vulgare Boenngh., In.

Liparis Loeselii Rich., liolisoare.Lippia citriodora Elumb.B on pl.et Kunth.,

Lamaita.Listera ovata'R. Br., Puta-cocosului.

dacoromanica.ro

Lithospermunt arvellse L., MArgeluse.officinale L., M.ei-pAsAresc.

Lolium perenne L., Zizanie.temulentum L., Siilbatie.

Lonicera Caprifoliunt L, Caprafoi.nigra L., Caprifoi.Xylosteum L , Caprifoi.

Loranthus europaeus Jacq., VAsc-de-stejar.

(Loroglossum hircintan Rich.), ouale-popii.

Lotus corniculatus L., Ghisdei.(major Smith.), Ghisdei-mare.(siliquosus L.), Ghisdei-cu-patru-

muchi.(Tetragonolobus L.), DungAtea.uliginosus Schkuhr., Ghisdei-mare.

Lunaria annua L., Pana-sburdtorului.(bi.nnis Moench.),Pana-sburAtorului.rediviva L., Lopatea.

Lupinns albus L., Cafelute.luteus L., NipralA.varius L., Cafelute.

Luzula campestris DC., MAlaiul-culului.maxima DC., Horsti.pilosa Willd., Horsti.(savatica Gaud.), Horsti.

Lychnis chalcedonica L., Arsinic.Coronaria Lam., Curcubeu.Flos-cuculi L., Floarea-cucului.(vespertina Sibth.),Yiscaria L, Lipicioask.

Lycium vulgare Dun., CAtinit-de-gar-duri.

Lycoperdon Bovista L., Gogoase.(cervinum Bolt.), Buretele-cerbilor.genintatunt Batsch., Besina-porcului.(giganteunt Batsch, Gogoase.

(Lycopersicum esculentum Mill.), PAt1A-gele-rosii.

Lycopoditan annotinum L, Cornisor.clavatum L Pedicutii.Selago L., BrAdisor.

Lycopus europaeus L., CervanA.exaltatus L., Cervanii.

Lysimachia Nummularia L, Drete.punctata L., IarbA-de-lungoare.vulgaris L., GiilbAsoaril.

Lythrum Salicaria L., RAchitan.virgatum L., RAchitan.

M ajanthemum bifoliunt Schmidt., La crA-

Malachium aguaticum Fries., PlescaitA.(Malaxis Loeselii Swartz.), Molisoare.(Mcdus communis Lam.), Mar.

(silvestris Mill.), Mar-pAduret.Malva rotundifolia L., Casul-popei.

savestris L., NalbA.Marasmius scorodonius Fr., CocArle.


Marchantia polymo7pha L., CalbazA.Marrubium peregrinum L., Voronic a.

vulgare L., Unguras.(Marsilict natans L.), PestisoarA.(Maruta Catula DC.), Ronrionita-putu-

Matricaria Chamomilla L., Musetel.inodora L., Mositel-prost.

Matthiola annua Sw. eet , Micsandre.incana R. Br., Micsandie.

Medicago falcata L., Culbeceasil.lupulina L., Trifoi-mAnunt.orbicularis All., VArtegiul-pam An-

tului.sativa L., LuternA.

Melampyrum arvense L, Condroniu.bihariense A. Kern., Sor-cu-frate.cristatum L., Ciorrnoiag.nemorosum L., Sor-cu-frate.

Melandryum pratense Roehl., Opaita.Melica uniflora Retz MargicA.Melilotus albus Desr. Sulfina-albfi.

(coerulea Lam ,var. laxiflora Ledeb.).Molotru.

(coeruleus Desr.), Sulcintl-albastrA.officinalis Desr., SulfinA.(procumbens Bess.), Molotru.

Melissa (CalaminthaL.),Isma-pAdurilor.(Nepeta L.), IsmusoarA.officinalis L., Roinitti.

Melittis Melissophylum L., Dumbravnic.(Menispermuni Coccultts L.), Miislad.Mentha aguatica L., Isma-broastei.

crispa L., Ismä, creatil.piperita L., Ismit-bunii.Pulegium L., Busuiocu-cerbilor.silvestris L,

Menyanthes trifoliata L., Trifoiste.Mercurialis annua L., TrepAdAtoare.

perennis L., Brei.Merulius lacrymans Fr., CiupercA-de-

pivnitA.Mesembryanthentum crystallinum L.,

GheatA.Mespilus germanica L., Mosmon.Metroxylon leve Mart., Sago.

Rumpha Mart , Sago.Melon athamanticum Jacq., Brie.

Mutellina Gaertn Brioala.(Microcala filiformis Link.), Ama.rAluta.Milium effussum L., Meisor.Mimosa pudica L., Sensitiva.Mirabilis Jalapa L , Barba-impAratului.Mnium (fontanum L.), Ata-apei.

undulatum Hedw., Muschiu-stelat.Molinia coerulea Moench, Iarba-al-

bastra.(Momordica Blaterium L.), Plesnitoare.Monotropa Hypopitys L., SugAtoare.Morchella bohentica Krombh., ShArciogi.

dacoromanica.ro


Morchella maca Pers , Sbarciogi.~lenta Pers., Ciuciuleti.

Morus alba L., Dud-alb.nigra L., Dud-negru.

Maugeotia Ag., Mutasa-broastei.ucor Mucedo L., Mucegai.retcentosus Fres , Mucegai.

Musa paradisiaca L, Banane.sapientiutn L., Banane.

Muscari botryoides Mill , Porurnbei.comosuni Mill., Ceapa-cioarei.racemosum Mill., Porumbei.temtifloruns Tausch., Ceapa-cioarei.

Mycena strobilina Fr., Burete-rosu.Myosotis intermedia Link., Ochiu-sear-

pelui.(Lappula L.), Lipici.palustris Roth., Ochii-pasaruicii.szlvatica Hoffm., Nu-m6-uita.

Myosurus mittimus L., Codituca.Myricariagermanica Desv.,Catina-mica.Myriophyllum spicatum L., Penita.

verticillatum L., Penita.Myristica fragrans Houtt., Frunzisoara

si Nucsoara.(moschata Thunb.), Nucsoara.

Myrtus communis L., Mirt.

N ajas minor All., Inaritil.arcissus biflorus Curt., Zarnacadea.

itzcomparabilis Mill., Zarnacadea.poeticus L., Zarnacadele.Pseudo-Narcissus L., Zarnacadea.radiifiorus Salisb., Coprine.Tazetta L., Zarnacadea.

Nardus stricta L., Taposica.A'astztrtium amplaibium R. Br., Galb enea.

officinale R. Br., Nasturel.- palustre DC., Rapita-salbatica.

Neottia Nata avis Rich., TrAnji.Nepeta Catana L., Catusnica.

(Glechoma Benth),nuda L., Poala-Sf-tei-Marii.

var. violacea Koch., Poala-Sftei-Marii.

(pannonica Jacq.), Poala-Sftei-Marii.erium Oteando. L., Leandru.

.Neslea paniculata Desv., Drob.Nicotiana rustica L., Tutun-turcesc.

Tabacims L., Tutun.Nigella arvensis L., Negrura.

damascena L., Chica-voinicului.sativa L., Negrilica.

Xigritella angustifolia Rich., Putoi.(nigra Rchb.), Putoi.

(Noccaea alpina Rchb.), Nocila.uphar luteum Smith., Nufar-galben.

Nymphaea alba L., Nufar-alb.

Ocimum Basilicum L., Busuioc.

Odontites (rubra Pers.), Duntura.yema Rchb., Duntura.

Oedogonium Link., Matasa-broastei.Oenanthe crocata L , Joian.

Phellandriuns Lam., MarAras.Oenothera biennis L., Luminita.Otea europaea L., Maslin.(Onagra biennis Scop.), Luminita.Onobrychis sativa Lam., Sparceta.

(viciaefolia Scop.), Sparceta.(Onoclea Struthiopteris Hoffm.), Ferega.Ononis hircina Jacq., Osu-iepurelui.

Tar. pseudohircina Schur., Osu-iepurelui.var. spinescensrelui.

spinosa L., Osu-iepOnopordon Acanthium LOnosma arenarium W.Ophioglossum vulgatum

pelui.Ophrys cornuta Stev, , forma banatica

Rchb., Albina.Opuntia Ficus-indica Mill., Broasca.Orchis fusca Jacq., Poroinic.

(hircina Crantz.), Ouale-popii.(mascula L. var. speciosa Koch.), Po-

ranici.Momio L., Untu-vacei.papilionacea L., Gemanarita.(purpurea Huds.), Poroinic.sambucina L., Coaiele-tapului.speciosa Host., Poranici.

Origanum Majorana L., Magheran.vulgare L., Sovarv.

Ornithogalum Boucheanum Aschers.,Lusa.

(chloranthum Saut.), Lulsca.pyrenaicum L., LuscA.tenitifolium Guss., Balusca.umbellatunt L., Musca.

(Ornus europaea Pers.), Mojdrean.Orobanchecaryophyllacea Smith.,Verigel.

cruenta Bertol., Verigel.(Galii Duby.), Vergel.(gracilis Smith.), Verigel.ramoso L., Lupoaie.

Orobus niger L., Orastica.variegatus Ten., Malurici.yerma L., Pupezele.

Oryzer sativa L, Orez.Oxalis Acetosella L., Macrisul-iepurelui.(Oxycoccos palustris Pers.), Rachitele.Oxytropis campestris DC., Luntricica.

(Patios racemosa Gilib.), Malin.Paeonia officinalis L., Bujor.

romanica Brandza, Bujor-romfrnescPaliztrus aculeatus Lam., Paliur.

(australis Gaertn.),

Led., Osu-iepu-

urelui..,Scai-magaresc.et Kit., Otratel.L., Limba-sear-

dacoromanica.ro

Panicton capillare L., Mei-manunt.Crus-galli L., Iarba-barboasa.(glaucunt L), Mohor.(italicunt L ), Dughie.miliacetun L., Mei.sanguinale L., Meisor.

Papaya. bracteation I ind1., Mac-rosu-de-gradina.

dubium L., Mac-de-amp.Rhoeas L., Mac-rosu.somniferum L., Mac-de-gradina.

Parietaria (erecta Mert. et Koch.), Pa-rachernita.

officinalis L., Parachernita.Paris quadrifolia L., Dalac.Parnassia palustris L., *oparlaitd-alba.(Parthenocissus quinquefolia Planch.),

Vita-de-Canada.Passifiora coerulea L., Ceasornic.Pastinaca sativa L., Pastarnac.

var. edulis DO., Pastarnac.Pedicularis campestris Gris., Darle.

exaltata Bess.. Darie.verticillata L., Vartejul-pamantului.

Pelargonium bellulum Sweet., Muscat.odoratissintum Ait., Muscat.roseum Ait., Muscat.

Penicillium candidum Link., Mucegai.glaucum Link, Mucegai.

Peplis Portula L., Matreata.(Peronospora viticola De Bary.), Mang.(Persica vulgaris Mill.), Persic.Petasites albus Gaertn., Cacuruz.

officinalis Moench., Captalan.Petroselinum sativum Hoffm., Patrunjel.Petunia nyctagini flora Juss., Petunie.

violacea Lindl., PetuniePeucedanunt (campestre Janka.), Chimi-

nul-porcului.(graveolens Benth.), Marar.Roche/ianuns lieuff., Chiminul-por-

cului.Peziza aurantiat Pers., Urechea-babei.

coccinea Jacq., Urechea-babei.(Phaca australis L.), Piatra-linte.Phalaris arundinacea L., Ierbaluta.

var. pida Koch., Iarba-alba.var. (variegata Hort.), Iarba.-alba.

canariensis L.. Iarba-canarasului.(pida L.), Iarba-alba.

(Phallus impudicus L.), Burete-pucios.Pharbitis hederacea Chois., Zorele.

Nil Chois., Zorele.Phaseolus (cocrineus L.), Fasole-mare.

multiflorus Willd., Fasole-mare.nanus L., Fasole-oloaga.vulgaris L., Fasole.

Phegopteris Dryopteris Fée, Ferega.Robertiana A. Br., Ferega.

(Phelipaea ramosa C. A. Mey.), Lupoaie.

NUMIRILE TIiNTIFICE 361

(Phellandrium aquaticton L.), Mararas.Philadelphus coronarius L, Sirinderica.Philonotis fontana Brid., Ata-apei.(Phleboanthe Laxmanni Tausch.), Barba-

boierului.Phleunt pratense L., Timoftica.Phlontis pungens Willd , Scorogoi.

tuberosa L., Solovarfita.Phlox paniculata L., Brumarele.Phoenix dactylifera L., Curmal.Phragmites communis Triu., Stuh.Physalis Alkekengi L., Papalau.Phyteunta orbiculare L., Banica.

Vagneri A. Kern., Carbuni.Phytolacca decandra L., Carmaz.Picea excelsa Link., Molid.Picris hieracioides L,Pimpinella Anisuni L., Anason.

Saxifraga L., Petrinjei-de-camp.Pinguicula alpina L., Foaie-grasa.

vulgaris L., Foaie-grasa.Pinus Cembra L., Zambru.

Pinea L., Coconari.Puntilio Haenke., Jepi.silvestris L , Pin.

Piper nigrum L., Piper.Pirola secunda L., Perisor.Pirus (acerba DC.), Mar-paduret.

aucuparia Gaertn.,Scorus-de-munte.baccata L., Merisor.communis L., Par.(Cydonia L.), Gutuiu.Malus L., Mar.

var. austera Wallr., Mar-pa-duret.

Sot bus Gaertn., Scorus.torminalis Ehrh., Sorb.

Pistada vera L., Fistic.Pisum arvense L., Mazare-de-cimp.

elatius Stev., Mazare-salbatica.sativum L., Mazare.

Plantago arenaria W. et Kit., Ochiu-lupului.

lanceolata L., Patlagina-ingusta.major L., Patlagina.media L., Patlagina-moale.

Plasmopara viticola Berl., et De Toni.,Mana.

Platanthera bifolia Rich., Stupinita.chlorantha Cust., Stupinita.(montana Rchb.), Stupinita.

Platanus occidentalis L., Platan.orientalis L., Platan.vulgaris Spach., Platan.

Pleurospermum austriacum Hoffm.,Mor-coveanca.

Pleurotus ostreatus Jacq., Pastrav.serotinus Schrad., Pastrav.

Plumbago capensis Thunbg., Floarea-amorului.

dacoromanica.ro


Poa annua L., Hirusor.nemoralis L., InrEla.deasa.pratensis L., Firuta.trivialis L., Suvar-de-munte.

Pogonatn m urnigerion P. Beauv.. Mus-chiu-de-peatra.

Polemonium coerulum L., Scara-Dom-nului.

Polianthes tuberosa L., Chiparoase.(Pollinia Gryllus Spreng.), Sadina.Polyenemum arvense L., Scartaitoare.Polygala comosa Schkuhr., Amareala

vulgaris L., Amareala.Polygonatum latifolium Desf.), Coada-

cocosului.multillorum All., Coada-cocosului.officinale All., Coada cocosului.(vulgare Desf), Coada-cocosului.

Polygonum acicalare L., Troscot.Bistorta L., Raculet.Convolvulus L., Hirisca-deasa.dumetorum L., Hirisca-deasa.(Fagopyrum L.), Hrisca.Hydropiper L., Dintele-dracului.orientale L., Motu-curcanului.Persicaria L., Iarba-rosie.

Polypodium (Dryopteris L.), Ferega.(Lonchitis L.), Ferega.vulgare L., Fereguta.

Polyporus betulinus Fr., Vacalie-de-mes-teacan.

confluens Fr., Buretele-oilor.(fomentarius L.), Babia.frondosus Fr., Bureti-calugaresti.(igniarius L.), vezi Babita.(lucidus Leys ), Lingurita-zanei.(pinicola Fr.), Vacalie-de-brad.squamosus Fr., Burete-de-nuc.

Polystichum Filix-mas Roth., Feriga.spinulosum DO., Feriga.Thelypteris Roth., Ferega.

Polgtrichum commune L., Muschiu-de-pa-mant.(var. perigoniale Rich.), Jabghie.

perigoniale Micha., Jabghie.(unigerum L.), Muschiu-de-peatra.

Populus alba L., Plop-alb.nigra L., Plop-negru.pyramidalis Rozier., Pluta.tremula L., Plop-de-munte.

Portulaca grandi flora Lindl., Aguri-jioara.

oleracea L., Iarba-grasa.Potamogeton lucens L., Broasca-apei.

natans L., Broscarita.Potentilla Anserina L., Coada-racului.

argentea L., Scrintitoare.micrantha Ram., Fragurel-neroditor.(palustris Scop.), Seapte-degete.procumbens Sibth., Rumeneala.

Potentilla recta L., Buruiana-de-cinci-degete.

reptans L., Cinci-degete.silvestris Neck., Sclipeti.supina L., Scrantitoare.(Tormentilla Schrank.), Sclipeti.

Poterium polyganium W. et Kit., Ce-barea.

Sanguisorba L., Cebarea.Prenanthes (muralis L.), Susai-paduret

purpurea L., Salata-iepurelui.Primula Auricula L., Urechea-ursului.

officinalis Jacq., Ciubotica-cucului.Prunus Amygdalus Stokes., Migdal.

Armeniaca L., Cais.avium L., Cires.cerasifera Ehrli., Corcodus.Cerasus L., Visin.Chamaecerasus Jacq., Visinel.(divaricata Led.), Corcodus.domestica L., Prun.Duracina Rchb., Cires.(fructicosa Pallas.). Visinel.insititia L., Goldan.Juliana Rchb., Cires.Mahaleb L., Visin-turcesc.nana Stokes., Migdal-pitic.Padus L., Malin.Persica Stokes., Persic.

var. haematocarpa DO., Persicvar. laevis DO., Persic.var. leucocarpa DO., Persic.

vinosa L, Porumbar.(Psalliota arvensis Schaeff.), Ciuperca.

(campestris L.), Ciuperca-de-gunoi.(pratensis Schaeff.), Ciuperca.(silvatica Schaeff.), Ciuperca.

(Ptarmica vulgaris DO.), Rototele-albe.Pteridum aquiiinum Kuhn., Ferica-de-

carnp.(Pteris aquilina L.), Ferica-de-camp.Puccznia graminisPers., Rugina-graului.(Pulegium vulgare Mill.), Busuiocu-cer-

bilor.Pulicaria dysenterica Gaertn., Tatais.

vulgaris Gaertn., Puricarita.Pulmonaria mollissima Kern., Mierea-

ursului.officinalis L., Cuscrisor.

(rulsatilla pratensis Mili.), Sisinei.(vulgaris Mill.), Deditei.

Pilltiett Granatum L., Rodiu.Pyrethrum (Balsamita Willd.), Spilcute.

(indicum Cass.), Tufanica.(macrophyllum Willd.), Vetricea.Parthenium Srnith., Granat.(sinense Sab.), Tufanica.

Quamoclit vulgare Chois., Zorele.Quema- Cerris L., Cer.

dacoromanica.ro

Quercus con ferta Kit, admit&infectoria Willd., Gogosi-de-ristic.(lanuginosa Thuill.), Tufan.pedunculata Ehrh., Gortm,pubescens Willd., Tufan.sessiliflora Smith., Stejar.

( Ramischia secunda Garcke.), Perisor.Ranunculus acris L., Floare-brosteasch.

auretts Schleich., Galbenele-de-pa-dure.

carpatictts Herbich., Galbenele-de-munte.

dentatusBmgt.,Galbenele-de-munte.(Picana L.), Untisor.illyricus L., Tranjoaica.(nemorosus DC.), Gitlbenele-de-pa-

dure.pedatus W. et Kit., Galbenele.polyanthemos L., Galbenele.repens L., Floare-de-leac.sceleratus L., Boglari.

(Raphanistrunt Latnpsana Gaertn.), Ri-diche-salbatica.

Raphanus Raphanistrum L., Ridiche-salbatica.

satirus L., Ridichevar. niger DC , Ridiche.var. Radiola DC., Ridiche.

Reseda lutea. L. Rechie.odorata L., Rozeta.

Rhamnus cathartica L., Verigariu.Frangula L., Crusfin.

Rheum officinale H. Baill., Revent.palmatttm L., var. tanguticum Hort.,

Revent.Rhinanthus alpinus Bmgt., Clocotici.

major Ehrh., Clocotici.minor Ehrh., Clocotici.

Rhizoclonium Ktz., Matasa-broastei.Rhodiola rosea L., Rujii..Rhododendron Kotschyi Simk., Smirdar.Rhus Cotinus L., Scumpie.

typhina L., Otetar.Ribes Grossularia L., Agris.

nigrum L., Struguri-negri.petraeum Wulf., Paltior.rubrum L., Coacaza.

Ricinus communis L., Capuse.Robinia (frutescens L.), Tufa-lemnoasa.

(glutinosa Curt.), Salcam-rosu.hispida L., Salcam-rosu.Pseudacacia L., Salcam.viscosa Vent., Salcam-rosu.

Rosa adenophora Kit., Trandafir-de-munte.

alba L., Trandafir-alb.canina L., Macies.centifolia L., Trandafir-de-dulceata.

NUMIRILE STIINT/FICE 333

Rosa damascena Mill , Trandafir- de-luna.

(gallica L, var. puntilla Braun.),Rasura.

lutea Mill., Trandafir-galben.pumila Jacq., Rasura.(pumila L. fil.), Rasura.

Rosmarinus officinalis L, Rosmarin.Rubia tinctorunt L., Roiba.Rubus caesius L., Rug.

fruticosus L., Mur.Idaeus L., Smeur.

Rumex Acetosa L., Macris.Acetosella L., Macris-manunt.alpinus L., Steghie.conglomeratusMurr.,Macrisubcalului.crispus L., Dragavei.palustris Smith., *tevie-de-balta.Patientia L., Stevie-de-gradina.

Ruscus aculeatus L., Ghimpe.Russula aurata Fr., Hulubita.

delica Fr., Vinetica.foetens Fr., Balosel.grisea Fr., Burete-de-spin.integra Fr. (L.), Pftnisoare.lepida Fr.. Pttinisoare.olivacea Fr., Vinetica.xerampelina Fr. Vinetica.

Ruta graveolens L., Virnant.

Sabadilla officinalis Brand., Popaz.(Sabina officinalis Garcke.), Cetina-de-

negi.Saccharomyces Cerevi.siae Meyen.,Drojdii.Saccharum officinarum L., Trestie-de-

zachar.Sagiva depressa Schultz., Grasatoare.

procumbens L., Grilsatoare.Sagittaria sagittaefolia L., Sageata-apei.(Sagus laevis Rumph.), Sago.

(Rumphii Willd.), Sago.Salicornia herbacea L., Branca.Salix alba L, Saki.

(amygdalina L.), Salce.babylonica L., Salcie-pletoasa.Capraea L., by.fragilis L., Rachita.incana Schrank., Rachita-alba.pentandra L., Salcie.purpurea L., Rachita-rosie.triandra L., Salce.viminalis L., Mlaje.

Salsola Kali L., Saricica.Salvia Aethiopis L., Serlai.

glutinosa L., Cinstet.officinalis L., Jale.pratensis L., Salvie-de-campuri.Sclarea L., Iarba-Sfantului-Ioan.silvestris L., Coada-vacei.verticillata L., Urechea-porcului.

23dacoromanica.ro


Salvinia natans All. (Hoffm.), Pesti-para.

Sambucus Ebulus L., Boz.nigra L., Soc.racemosa L., Soc-rosu.

(Sanguisorba minor Scop.), Cebarea.officinalis L., Sorbestrea.

Sanicula europaea L., Sanisoara.Santolina Chamaecyparissus L., Lemnul-

Maicei-Domnului.Saponaria officinalis L., Odogaci.

Vaccaria L.. Floarea-calugarului.Satureja hortensis L., Cimbru.(Satyriton hircinunt Spreng.), Outile-

popii.(nigrunt L.), Putoi.

Saxifraga adscendens L., Ochii-sorece-

Airoon Jacq., Iarba-surzilor.(controversa Sternb.), Ochii-sorece-

lului.Scabiosa Columbaria L., Muscatu-dra-

cului.lucida Vili., Muscatu-dracului.ochroleuca L., Sipica.(Succisa L.), Ruin.

Scandix Pecten Veneris L., Acu-Doamnei.(Schoenocaulon officinale A. Gray.),Popaz.Schoenus nigricans L., Bumburez.Scilla bifolia L., Viorele.

(maritima L.), Ceapa-de-mare.Scirpus Holoschoenus L., Cipirig.

(lacustris L.), Pipirig.ntantimus L., Rogoz.silvaticus L., Tipirig.

Scleranthus annutts L., Buruiana-sur-paturei.

perennis L., Sincerica.Sclerodertna (aurantium Bull.), Buretele-

cerbilorvulgare Horn ein. (Fr.), Buretele-cer-

bilor.(Sclerotium Clavus DC.), Corn-de -secara.Scolopendriunt (officinarttnt Swartz.), Nit-

valnic.vulgare Smith., Navalnic.

Scrophularia alata Gilib., Iarba-neagra.nodosa L., Buberic.(umbrosa Dumortier.), Iarba-neagra.

Scutellaria altissima L., Gura-lupului.Secale cereale L., Secara.Sedum acre L., Iarba-de-soaldina.

carpaticum Reuss., Dragoste.(Hillebrandii Fenzl.), Iarba-de-soal-

dina.maximum Suter., Iarba-de-urechi.neglectum Ten., Iarba-de-soaldina.(Sartorianum Boiss.), Iarba-de-soal-

dina.Selinutn Carvifolia L., Ingerea.

Sempervivunt assitnile Schott., Borsisor.tectorunt L., Urechelnita.

(Senebiera Coronopus Poir.), Talpa-stancei.

Senecillis carpatica Schott, Kotschy etNym., Curechiu-de-munte.

Senecio erucifolius L., Batatarnica.vernalis W. et Kit., Spalacioasavulgaris L., Cruciulita.

Serratula tinctoria L., Galbinare.Sesamum indicum L., Susan.

(orientate L.), Susan.(Seseli Libanotis Koch.), Smeoaie.Setaria glauca P. Beauv., Mohor.

italica P. Beauv., Dughie.verticillata P. Beauv., Mohor.viridis P. Beauv., Mohor.

(Sida Abutilon L.), Pristolnic.Sideritis montana L., Incheietore.Silene dubia Herb., Militea.

infiata Smith., Gua-porumbului.nemoralis W. et Kit., Lipicioasa.nutans L., Militea.(transsilvanica Schur.), Militea.(venosa Gilib.), Gua-porumbului.(vulgaris Garcke.),Gusa-porumbului.

Silybunt Marianum Gaertn., Armurariu.Sipanis alba L., Mutar.

arvensis L, Mustar-de-camp.(nigra L.), Mutar-negru.

(Sisgmbriunt Alliaria Scop.), Ustoroita.(amphibium L.), Galbenea.Loeselii L., Voinicica.officinalc Scop., Brancuta.(palustre Leyss.), Rapita-salbatica.

Sium latifolium L., Cositel.Smilax medica Schlecht. et Cham.,

Salce.officinalis Kunth., Salce.

Soja hispida Moench , Fasole-japoneza.Solanum Dulcamara L., Liisnicior.

(esculentum Dun.), Patlagele-vinete.Lycopersicutn L., Patlagele-rosii.Melongena L., Patlagele-vinete.nigrum L., Zarna.tuberosum L., Cartofi.

Soldanella alpina L., Degetarut.montana Willd., Degetarut.

Solidago canadensis L., Sanziana-de-, gradinti.Virga.. aurea L., Splinuta.

Sonchus arvensis L., Susai.asper vimi., Susai.oleraceus L., Susai.palustris L., Susai.

(Sorbus aucuparia L.), Scorus-de-munte.(domestica L.), Scorns.(torntinalis Cranz.), Sorb.

Sorghum halepense Pers., Costrei.vulgare Pers., Mature.

dacoromanica.ro

Sparganium ramosum Huds., Buzdugan.Spartitan junco.= L., Bucsau.Spergula arvensis L., Hrana-vacei.(Sphacelia segetum Lev.),Corn-de-secara.Sphagnum Ehrh., Coada-matei-de-balta.

cymbifolium Warnst., Coada-matei-de-balta

fimbriatum Wils., Coada-matei-de-balta.

cuspidatum Russ. et Warnst., Coada-matei-de-balta.

squarrosum Pers., Coada-mtitei-de-balta.

Girgen sohnii Russ., Coada-matei-de-balta.

Spinacia oleracea L., Spanac.var. inermis Moench., Spanac.var. spinosa Moench , Spanac.

Spiraea Arunrus L., Barba-popei.callosa Thumb., Taula.crenata L., Tavalga.Filipendula L., Aglica.opulifolia L., Taula.salicifolia L., 'Paula.Ulmaria L, Cretusca.ulmifolia Scop., Cununita.

Spirogyra Link., Matasa-broastei.Splachnum sphaericum (L. fil.) Swartz.,

Vasusor.Stachys (Betonica Benth.), Vindecea.

germanica L., Jales.recta L., Jales-de-camp.silvatica L., fialbisa.

Staplzylea pinnata L., Clocotis.Statice Gmelini Willd.,

Limonium L, Limba-pestelui. .

Stellaria graminea L., Rocotea.Holostea L., Tarba-moale.media Vill.,nemorum L., Steluta.

(Stellera Passerina L.), Limba-vrabiei.Sternbergia lutea Roem. et Schult., Ghio-

cel-de-toamna.Stipa capillata L., Nagara.

pennata L., Colilie.Stratiotes aloides L, Foarfeca-baltii.Streptopus amplexifolius DO., Ousor.Struthiopteris germanica Willd., Ferega.Strychnos nux vomica L., Turta-lupului.(Sturmia Loeselii Rchb ), Molisoare.Styrax Benzoin Dry., Smirna.Succisa pratensis Moench., Ruin.Sivietenia Afahagoni L., Acaju.(Symphoria r acimos a Pursch.), Hurmuz.Symphoricarpus rucemosus Michaux. ,

Hurmilz.Symphytum cordatum W. et Kit., Brus-

tur-negru.officinale L., Tataneasa.

NUMIRILE §TIINTIFICE 355

Syringa chinensis Willd., Liliac-fran-tozesc.

(dubia Pers.), Liliac-frantozesc.persica L., Liliac-frantozesc.vtdgaris L., Liliac.

Tagetes erecta L., Vitsdoage.patula L., Vasdoage.

Tamarix gallica L., Catina-rosie.(germanica L.), Catina-mica.Pallasii Desv., Catina-rosie.

Tamus communis L., Flueraioare.Tanacetum Balsamita L., Calomfir.

(macrophyllum Schutz. bip.), Ve -tricea.

(Parthenium Schultz. bip.), Granat.vulgare L., Vetrice.

(Taphrina Pruni Tul ), Urlupi.Taraxacun; officinal(' Wigg., Papadie.Taxus baccata L., Tisa.Telekia speciosa Brngt., Laptucu-oaiei.Tetragonolobus purpuretts Moen ch.,

Dungatea.siliquosus Roth., Ghisdei-cu-patru-

muchi.Teucrium Chamaedrys L., Dumbet.

montanum L., ugarel.Scordium L., Iarba-usturoas rt.

Thalictrum angustifolium Jacq.,Rutisor.aquilegifolium L., Rutisor.flavum L., Rutisor-galben.foetidum L., Rutisor.minus L., Rutisor.

Thea Bohea L., Ceai.cantoniensis Loar., Ceai.chinensis Sims., Ceai.cahinchinensis Lour., Ceai.viridis L., Ceai.

Theobroma Cacao L., Cacao.Thlaspi arvense L., Pungulita.Thuja occidentalis L., Arborele-vietii.

orientalis L., Arborele-vietii.Thymelaea (arvensis Lam.), Limba-vra-

biei.Passerina Cos. et Germ., Limba-

vrabiei.Thymus Chamaedrys Fries., Cimbrisor.

Serpyllun; L., Cimbrisor.vulgaris L., Lfimilioara.

Tilia (alba W. et Kit.), Tei-alb.argentea Desf., Tei-alb.(grandifolia Ehrh.), Tei.(intermedia DC.), Tei-rosu.parvifolia Ehrh., Tei-paauret.platyphyllos Scop., Tei.(tomentosa Moench.), Tei-alb(ulmifolia Scop.), Tei-paduret.vulgaris Hayne.. Tei-rosu.

Tilletia laevis Kiihn., Malura.Secalis Kiihn., Malura.

dacoromanica.ro


Tilletia Tritici Wint.,lurA.Tordylium maximum L., Taposica.Tonus Anthriscus Gmel.,fiatmatuchiul-

magarului.(Tormentilla erecta L.), Sclipeti.

(reptans L.), Rumeneala.(Torula cervisiae Turp.), Drojdii.Tragopogon major Jacq., Barba-caprei.

orientalis L., Tata-caprei.pratensis L., Tfita-caprei.

Tragus racemosus Deaf., Iarbiti-scaioasa.Trametes gibbosa Fr., Wertlie.

odorata Fr., Vac&lie.rttbescens Fr., Vacalie.suaveolens Fr., Viticalie-de-salcie.

Trapa natans L., Cornaci.(Tremella Auricula Judas L.), Burete-

de-soc.(hellveloides DC.), Urechiusa.

Tremellodon gelatinosum Pers., Tre-murici.

Tribulus terrestris L., Colta-babei.Tricholoma Georgii Fr., Nicorete.Trifolium alpestre L., Trifoi.

arvense L, Papanasi.pratense L., Trifoi-rosu.procumbens L., Trifoias.repens L., Trifoi-alb.

Trigonella Besseriana Seringe.,Molotru.coerulea Seringe., Sulcina-albastra.

Triticum (amyleum Ser.), Grau-moale.aestivum L., Gran-carnal'.diccocum Schrank., Grau-moale.durum Desf., Ghirca.hybernum L., Grau-carnau.polonicum L., Grau-alb.repens L., Pir.Spelta L., Alac.turgidutn L., GrAu-mare.vulgare Vili., Grau-carnau.

Trollius europaeus L., Bulbuci.Tropaeolum majus L., Condurul-

Doamnei.Tuber aestivum Vitt., Trufe.

brumale Vitt., Trufe.(cibarium Cortla.), Trufe.magnatum Pico., Trufe.melanosporum Vitt., Trufe.

Tulipa (Biebersteiniana Roem. etSchult.), Lalea.

Oculus solis St. Am., Tulipani.praecox Ten., Tulipani.silvestris L., Lalea.

var. minor Led., Lalea.Turritis glabra L., Turicel.Tussilago Farfara L., Podbeal.Typha angustifolia L., Papura.

latifolia L., Papura.

Ulmus campestris L., Ulm.

Ulmus campestris L. var. suberosa Ehrh.,Ulm-rttios.

(ciliata Ehrh.), Velnis.effusa Willd., Velnis:(pedunculata Fouger.), Velnis.

(Uredo linearis Pers.), Rugina-graului.Urginea maritima Baker., Ceapa-de-

mare.Urtica dioica L., Urzica-mare.

urens L, Urzica-mica.Usnea barbata Achar., Matreata-de-ar-

bori.Ustilago Avenae Jens., Taciune.

Hordei Kell. et Sw., Taciune.Maydis Cords., TAciune.nuda Kell. et Sw., Taciune.(segetton Ditm.), TAciune.7ritici Jens., TAciune.

Utricularia vulgaris L., Otratel-de-apa.(Uvularia amplexifolia L.), Ousor.

Vaccaria pyramidata Medik., Floarea-calugitirului.

Vaccinium Myrtillus L., Afin.Oxycoccos L., RAchitele.uliginosum L., Afin.Vitis idaea L., Merisor.

Valeriana dioica L., Odolean.officinalis L., Odolean.

Valerianella olitoria Moench., FeticA.Vanilla panifolia Andr., Vanilie.Veratrum album L., Stirigoaie.

nigrum L., Stirigoaie.(officinale Schlecht.), Popaz.

Verbascum nigrum L. Captalan-negru.phlomoides L., Lumanare.phoeniceum L., Coada-mielului.Thapsus L., Lumanaricii.

Verbena Aubletia L., Urzicute.chamaedryfolia L., Urzicute.(hybrida Hort.), Urzicute.incisa Hook., Urzicute.officinalis L., Sporici.teucrioides Gill. et Hook., Urzicute.

Veronica Bachofeni Heuff., Soparlittl.Beccabunga L., Bobornic.Chamaedrys L., Soparlita.(latifolia L.), Iarba-serpelui.officinalis L., Ventrilica.orchidea Crantz., Soparlaita.(persica Poir.), Ventricea.prostrata L., Coada-mielului.Teucrium L., Sopitirlittl.Tournefortii Gmel., Ventricea.urticifolia Jacq., Iarba-serpelui.

(Verpa bohemica Krombh.), SbArciogi.Viburnum Lantana L., Daxmoz.

Opulus L., °Alin.Vicia dumetorum L., Mazariche.

Fe,a L., Bob.

dacoromanica.ro

Vicia hirsuta Koch., Cosita.lathyroides L., Mazariche.pannonica Jacq., Borceag.

var. purpurascens Koch., Borceag.sativa L, Mazariche.

(Villarsia nymphoides Vent.), Plutica.Vinca herbacea W. et. Kit., Saschiu.

tninor L., Saschiu.Vincetoxicum officinale Moench., Iarba-

fiarelor.Viola arvensis Murr., Trei-frati-patati.

biflora L., Viorele-galbene.canina L., Viorele-salbatice.declinata W. et Kit., Unghia-pasarei.hirta L., Viorea-nemirositoare.Jooi Janka., Tamlioara.odorata L., Toporasi.saxatilis Schmidt., Trei-frati.(silvatica Fries.), Coltunii-popii.silvestris Lam., Coltunii-popii.tricolor L., Trei-frati-patati.


(Viscaria vulgaris Roehl.), Lipicioasa.Viscum album L., Vase.Vitex Agnus castus L., Mielarea.Vitis(hederaceaWilld.),Vità-de-Canada.

vinifera L., Vita-de-vie.(Yolkameria fragrant; Vent.), Volga.

Wolffia arrhiza Wimm.), Lintita-ma-runta.

X anthiutn spinosum L., Holera.strumarium L., Scaetele-popei.

Xeranthemum annuum L., Plevaita.cylindraceum Sibth., et Sm., Plevaita.

Zannichellia palustris L., Matrita.Zea Mays L., Papusoi.Zingiber officinale Rose., Ghimbir.Zinnia elegans Jacq., Carciumarese.Zostera marina L., Iarba-de-mare.Zygnema Ag., Matasa-broastei.

dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC

A brêt-rouge, Merisor.A bretier, Afin.Abricot, Caise..Abricotier, Cais.Absinthe, Pelin.Aburon, Iutari..Abutilon d'Avicenne, Pristolnic.Acacia, Salam.Acacia-de-Sibérie, TufA-lemnoasii.Acacia-rose, Salcitm-rosu.Acajou, Acaju.Acanthe, Talpa-ursului.Ache, Telintl.Aconit-Anthora, Omeag-galbin.Acore-vrai, Obligeana.Actie-en-épi, Orbalt.Adenostyle, Ciucurasi.Adonis-de-printemps, Ruscuttl-primANI-

ratica.Adonis-fiamme, Ruscutil.Agneau-chaste, Mielarea..Agripaume, Talpa-gtistei..Agripaume-faux-Marrube, Coada-mittei.Agrostide des chiens, Buchtel.Agrostis-blanche, Iarba-ctimpului.Aigremoine, Tanta-mare.Aiguille-de-berger, Acu-Doamnei.Aiguillette, A cu-Doamnei.Ail, Usturoi.Ail-4-toupet, Ceapa-cioarei.

Pur.Leurda.

Ail-des-chiens, Porumbei.Ail-jaundtre,Ail-potager,Aillout-d'eau, Nufar-galben.Airelle-des-marais, Afin.

Afin.

DE

NUMIRILE FRANCEZE ALE PLANTELOR CUPRINSE IN ACEASTA LUCRARE

Alisier, Sorb.Macrisul-iepurelui.UsturoitA.

Alas, Sabur.Alas-d'eau, Foarfeca-baltii.Alpiste, Iarba-canarasului.

Zfimbru.Alysson à calice persistant, Albita.Amadou, Babitit si lasca.Amadouvier, Babftrt.Aniandes d'Antérique, Nuci-americane...4mandes du Para, Nuci-americane.Amandier, Migdal.Amarante, Busuioc-rosu.Atnarante, tir-prost.Amarante-a-feuilles-rouges, Stir-rosu._AM arante-Blite, Stir-mic.Amarante-crête-de-cog, Creasta-coco-

sului..Amarante-réfléchie, Stir.Amaryllis-jaune, Ghiocel- de-toamniLAmbrette-jaune,Amidonnier, Grftu-moale.Amour-en-cage,A»lourette, Tremurittoare.Ancolie, Caldfiruse.Andromédie, Ruginare.A ndropogon-Grdlon, Sadin rt.Anémone-des-Alpes, Sisinei-de-munte.Anémone-des-près, Sisinei.Anémone-sauvage, Oita.Anémone-silvestre, Oità.Aneth,Angélique-cultivée, Anghelia.Angélique-des-jardins, Anghelica..Angaique-sauvage, Angeling-_4nis, An ason.Anis-étozlé, Anason-stelat.

dacoromanica.ro

Anis-vert, Anason.Ansérine, Coada-racului.Ansérine-a-balais, Maturi.Ansérine-hybride, Spanac-porcesc.Anthrisque silvestre, Hasmaciuca.Arabette-hérissée, Gascarita.Arachide, Alune-americane.Araignée, Negrusca.Arbre-au-poivre, Mielarea.Arbre aux perles, Hurmuz.Arbre-de-la-vie, Arborele-vietii.Aremberge, Trepadatoare.Argalou, MinnArgentine, Coada-racului.Argousier, Catina-alba.Aricélous, Manatfirci.Armoise, Pelinarita.Armoise, Pelin-de-rnaturi..Armoise, Pelinita.Armoise-champètre, Pelin-nemirositor.Arnica, ArnicCi.Arole, Zambru.Arroche, Cap rit a.Arroche, Loboda.Arroche, Loboda-de-drumuri.Artichaut, Anghinar..Artichaut-bdtard, TJrechelniti.Ase-fétide, Aerel.Aspalathe, Tufa-lemnoasti.Asperge, Spa' anghel.Asperge-et-feuilles -étroites, Sparanghel-

stilbatic.Aspéritle-des-champs, Lipitoare.Asppgrule-des-teinturiers, Lipitoare - de-

vopsit.Aspic, Leventica.Aster-des-Alpes, Ochiu-boului.Astragale-Sainfoin, Cosaci.Atragéne-des-Alpes, Curpen-de-munte.Attrape-mouche, Lipicioasa..Aubépine, Paducel.Aubergine, Patlagele-vinete.Aune, Arin-alb.Aune, Arin-negra..4une-commune, Arin-negru.Attne-de-montagne, Arin-alb.Aune-vert, Liliac-de-munte.Aunde, Iarba-mare.Auricule, Urechea-ursului.Aurone, Lemnu Doninului.Aurone-fentelle, Leinnul- Maicei - Dom-

nului.Avant-Pagues, Lalea.Avoine, Ovas.Aroine-de-Hongrie, ()vas.A voine-rude, Ovas-prost.

Badian, Anason stelat.Baguenaudier, Besicoasti.Bain-de- Venus, Varga-ciobanului.

NIIMIRILE FRANCEZE 359

Baldingère-F aux-Roseau, Ierbaluta.Balisier, Belsita.Ballote, catue.Balsamine-de-jardins, Canale.Banane, Banane.Barbe-de-bouc, Baba-popei.Barbe-de-bouc, Tita-caprei.Barbe-de-capucin, Cicoare-de-gradina.Barbe-de-chèvre, Creasta-cocosului.Barbe-de-chèvre, Rtimurele.Barbe de-chèvre, Scaiul-dracului.Barbe-de-vache, Flocosel.Barbeau, Vinetele.Barbeau-jaune, Pesma.Barbeau-nausqué, Spoitori.Barbotine, Vetrice.Bardan, Brustur.Bardanette, Lipici.Bardanette, Lipicioasa.Bardanette-rameuse, Iarbii-scaioasa.Barigoule, Lamaioara.Bartsie des Alpes, Minima.Baselle-tubéreuse, Telegraf.Basilic, Busuioc.Bassin-d'or, Floare-brosteasca.Bassinet, Floare-brosteasca.Bdton-d'or, Micsunele-ruginite.Belton-de-Saint-Jaques, Nalba- de- gra-

dina.Bdton-de-Saint-Jean, Motu-curcanulni.Belton-du-diable, Ruin.Baume-du-Pérou, Sulcina-albastra.Bec-d' oiseau, Nemtisor-de-ctimp.Bec-de-grue-commune, Naprasnica.Behen-blanc, Gusa-porumbului.Belladone, Maträguná.Bell'e-d'onze-heures, Balusca.Belle-de-jour, Zorele-pitice.Belle-de-nuit, Barba-imparatului.Bellesamine, Canale.Beltete, Vindecea.Benjoin, SmirnA.Benoite, Cerentel.Benoite-aguatique, Caltunu-Doamnei.Benoite-des-ruisseaux, Caltunu-DoamneiBerce, Crucea-ptimantului.Bet. ceau-de-la- Vierge, Vita-alba.Bétoine, Vindecea.Betterave, Sfecl a.Betterave-rouge, Sfecla.Bident-penché, la rba-rosie.Bise-grise, Burete-de-spin.Bistorte, Raculet.Bid, Grau-carnau.Blé-barbu, Grau-carnau.Ble-d' automne, Grau-carnau.Blé-de-Pologne, Grau-alb.Blé-de- Turguie, PapusoiBlé-de-vache, Condroniu.Blé-dur, Ghirca.

dacoromanica.ro


Blé-noir, HrisCa.Blé-ordinairP, Grau-carnau.Blé-Poulard, Grau-m are.Blé-tendre, Grau-carnau.Bluet, Vinetele.Bois-de-Camptche, Bftcan.Bois-de-poule, Jugastru.Bois-de-Sainte-Lucie, Visin:turcesc.Bois-gentil, Tulichina.

Malin.Bois-joli, Tulichinft.Bois-noir, Crusan.Bois-noir, Lemn-canesc.Bois-punais, Sanger.Bois-sanguin, Sanger.Bolbite, Burete-domnesc.Bolet-a- peau-change ante, Chitarcuta.Bolet-blerne, Pitarca.Bolet des bouviers, Pita-vacei.Bolet-granulé, Pitoasca.Bolet-jaune, Turta-vacii.Bolet-pourpré, Burete-de-stejar.Bolet-rude, Pitarca.Bonhomme, Zarnacadea.Bonne-Dame, Loboda-de-gradina.Bonnet-carré, V oniceriu.Bonnét-d'électeur, Bostan-alb.Bonnet-de-prétre, Voniceriu.Botryche-Lunaire, Limba-cucului.Botrys, Tamaita.Boucage, Petrinjei-de-ctimp.Bouillard, Plop-alb.Bouillon-blanc, Lumfinare.Bouillon-blanc, Lumanarica.Bouillon-noir, Captalan-negru.Boule d'or, Bulbuci.Boule-de-neige, Galin.Boule-de-neige, Ciuperca.Bouleau, Mesteacan.Bouleau, Mestecanas.Boulettes-de-neiges, Hurmuz.Bourbonnaise,Bourdaine, Crusan.Bourguépine, Verigariu.Bourrache, Limba-mielului.Bourrache-beitarde, Limba-boului.Boursade, byBourse-d-pasteur, Traista-ciobanului.Bourse-de-capucin, Traista-ciobanului.Bourse-de-Judas, Chrenita.Bouton-d'or, Floare-brosteasca.Boviste couleur de plomb, Prahaita.Brachypode-penné, Obsaga..Branc-ursine, Crucea-pamantului.Braude, Iarba-neagra.Breslinge, Capsuni.Brome-seigle, Obsigft.Brome-stérile, Obsiga.Brossiére, Barboasa.Brouillard, Ipcarige.

Brunelle, Busuioc-stilbatic.Bruyére, Iarbit-n ea grit.Bryone-blanche, imparateasa.Brow argenté, Pomusel.Bugle, Vinerita.Bugle-de-Genéve, Suliman.Buglosse-officinale, Mirutft.Bugrane, Osu-iepurelui.Bugrane-épineuse, Osu-iepurelui.Buis, Cimisir.Bunias-d' Orient, Brabin.Bunias-fausse-Roquette, Hreanita.Busserole, Strugurii-ursului.

Cabaret, Pochivnic.Cabaret-des-oiseaux, Varga-ciobanului.Cacao, Cacao.Cacaoyer, Cacao.Café, Cafes.Caille-lait-blanc, Sanziene-albe.Caille-lait-jaune, Dragaica.Calamagrostide-des-lieux-secs, Trestie-

de-campuri.Calament-de-montagne, Isma-padurilor.Calament-des-champs, Ismusoarft.Calebasse, Tidva.Calla-des-marais, Coada-smeului.Camara-commune, Aurica.Camarine-noire, Vuietoare.Caméline-cultivée, Lubit.Camérisier, Caprifoi.Camomille-commune, Musetel.Camomille-des-ehiens, Romonita - puta-

roasa.Camomille-puante, Romonita-p uturoasa.Campanule-agglomérée, Ciuciure.Camphre, Camfor.Canche, Paius.Can chr-bleue, Iarba-albastra.Canillée, Lintita.Canne-a-sucre, Trestie-de-zahar.Canne-d'Inde, Belsita.Canne-de-jonc, Papura.Canne.de Provence, Trestie.Canneberge, Rachitele.Cannelle, Scortisoara.Cannetille,Canon, Visin-turcesc.Cantaloup, Cantalup.Capillaire, Strasnic.Capillaire-noir, Parul-Maicei-Domnului.Cdpre, Capere.Caprenotier, Voniceriu.Capronnier, Capsuni.Capucine, Condurul-Doamnei.Cardamine-impatiente, Rajnica.Cardiaque, Talpa-gastei.Cardon, Cardon.Carex-des-renards, Rogoz.Carex-des-rives, Rogoz.

dacoromanica.ro

Carex-lairissd, Pir-rosu.Carie, Malura.Carie-des-cérdales, Malura.Carillon, Clopotei.Carline-blanche, Turta.Carnillet, Gua-porumbului.Carotte, Morcov.Carotte, Rusinea-fetei.Caroube, Roscove.Caroubier, Roscov.Carpdsium-penchd, Dosnica-galbena.Carvi, Chimen.Casque-de-Jupiter, Omag.Casse-lunettes, Silur i Vinetele.Casse-pierre, Parachernita.Cassis, Struguri-negri.Caulinie-mineure, Inarita.Cddratier, Chitra.Cddre-du-Liban, Cedru.

Telina.Centaure, Dioc.Centaurde-Ambrette, Spoitori.Centaurie-du-solstice, Scai-galben.Cape, Mfinatarci.Céphalaire,Cdraiste-comnrun, Struna-cocosului.Céraiste-des-champs, Cornut.Cerfeuil, Asmatui.Cer feuil-bulbeux, Baraboi.Cerfettil-tubéreux, Baraboi.Cerise-aigre, Visin.Cerise-en-chemise, Papiilau.Cerisier-nain, Visinel.Cdvadille, Popaz.Chantérisier, Cap rifoi.Champignon-à-la-bagne, Burete-serpesc.Champignon - de - couche, Ciupercii- de -

gunoi.Champignon-du-funtier, Ciupercii - de -

gunoi.Chanvre, COnepti.Chanvre-d'eau, Dentita.Chan vre-saavage, Lunguricii.Chaperonniare, Captalan.Char-de- Vénus, Omag.Charbon, Taciune.Charbonniare, Busuioc-salbatic.Chardon, Spin.Chardon-aux-dnes, Scai-magaresc.Chardon-Unit, Schinel.Chardon-bait-des-Parisiens,Pintenoaga.Chardon-de-Notre-Dame, Armurariu.Chardon-dtoilé, Ghimpe.Chardon-hémorrhoïdal, Palämida.Chardon-Marie, Armurariu.Chardon-penché, Ciulin.Chardon-Roland, Scaiul-dracului.Chardonnerette, Turtii.Charme, Carpen.Charmille, Carpen.


chasse-bosse, Galbasoara.Cluttaigne, Castane.Chdtuigne-d'eau, Cornaci.Chlitaignes du Brésil, Nuci-americane.Chdtaignier, Castan.Chausse-trape, Ghimpe.Chemise-de-Notre- Dante, Cupa-vacei.Chem, Stejar i Tufan.Chéne-et-grappes, Gorun.Chane-chevelu, Cer.Chénette, DumbetChérophylle aromatigue, Antonicii.Chevalier-d'onze-heures, A gurijoara.Cheveux-de- Venus, Chica-voinicului.Cheveux-du-diable, Tortiel.Chavrefeuille-des-jardins, Caprafoi.Chevrelle, Flocosel.Chevrotte, Bureti-galbeni.Chicorée frisde, Cicoare-de-gradina.Chicorde sauvage, Cicoare.Chiendent, Pir si Pir-grosChiendent à balai, Barboasa.Chiendent-panaché, Iarba-alba.Chiendent-ruban,Choin noircissant, Bumburez.Chondrille-effilde, Rasfug.Chou, Varza.Chou-Cabus, Varza-de-iarna.Chou-d'amour, Lobodii-de-griidina.Chou-de-Bruxelles, Varza-de-Bruxel.Chou-de-chien, Brei.Chau-de-Milan, Varza-creatil.Chou-fieur, Conopida.Chou-frisé, Varza-creata.Chou.pontind, Varza-de-iarnii.Chou-rave, Caralambe.Chou-Rave, Rapita-salbatica.Chou. -rosette, Varza-de.Bruxel.Chrystanthame, Tufanica.Chrysanthame-d'automne, Tufanica.Ciboule, Ceapa-ciorasca.Ciboulette, Arbagic.Cicendie-filifornte, Amaraluta.Cicutaire, Cucuta-de-apa si Pliscul-cu-

coarei.Cierge-de-Notre-Dante, Lumtinaria.Cigué, Cucuta,Cigué-aguatigue, Cucuta-de-apa.Cigué-d'eau, Mararas.Cirse des endrois cultivds, Crastaval.Cirse-landolé, Scai.Citron, Alamfiie.Citronnelle, Lamftita, Lemnu-Domnului

Roinita.Citronnier,Citrounier-Linionier, Larnfii.Citrouille, Bostan.Civette, Arbagic.C/air - bassin, Floare - brosteasca si

Floare-de-leac.

dacoromanica.ro


Clavaire-coquette, Togmagel.corallade, Bureti-de-conopide.élégante, Melosel.

Clef-de-ntontre, Pana-sburatorului.Clématite 4 feuilles entières, Clocotei.Clématite-dressée, Luminoasii.Cloches, Basina-porcului.Clochettes-des-champs, Volbura.Clotts-de-girofie, Cuisoare.Coccigrole,Coccinie-de ¿'Ini/e, TOrtacuta.Cochléaria, Lingurea.Cocriste, Clocotici.Cogn assier, Gutuiu.Collybie-alimentaire, Bureti-de-prund.Colombaire, Muscatu-dracului.Colombine-plunteuse, Rutisor.Colza, Rapitit.Colza-d'hiver, Rapita.Colza-de-printemps, Rapita.Compagnon-blanc, Opaitä.Concombre, Castraveti.Concombre d'attrape, Plesnitoare.Concombre sauvage, Plesnitoare.Coprin, Burete-de-rodt.Coprin à encre, Popenchi.Coprin-chevelu, Popenchi.Coprin-flmetaire, Buretele-calului.Coguelicot, Ma c-rosu.Coguelourde, Curcubeu si Deditei.Coguerelle, Deditei.Coguerette, Papalttu.Coques-du- Levant, Milslad.Corbeille-d' argent, Gascaritil.Corchorus, Teisor.Cordelière, Busuioc-rosu.Cordon-de-Cardinal, Motu-curcanului.Coreopsis-elegant, Lipscanoaice.Cor4te-du-Japon, Teisor.Coriandre, Coriandru.Cormier, Scorus.Corne-de-cerf. Talpa-stancei.C:orneille, Gttlbasoara.Cornette, Ghisdei.Cornichon, Castraveti.Cornifie, Cosor.Cornouiller, Corn.Cornouiller-femelle, S fin ger.Cornuelle, Corns ci.Cortinaire - cannelle, Bureti - de - mes -

teacan.Cortinaire-violet, Bureti-vineti.Corydale, Brebenei.Coton, Bumbac.Cotonéaster, BttrcoaceCotonnière-des-champs. Flocosele.Coucou, Ciubotica - cucului si Zarna-

codes.Coudrier, Alun.Coudrier-en-arbre, Alun-turcesc.

Coulemelle-d'eatt, Gheabi-de-brad.Couleuvrée, Mutatoare.Couleuvrée-blanche, Imparateasa.Courge, Bostan-alb.Courgellier, Corn.C'ouronne-des-blés, Neghina.Couronne impériale, Lalea-pestritil.Courroie-de-Saint-Jean, Silnic.Crambé, Hodolean.Cramois, Lungurica.Cranson, Hrean.Crapaudine, Jales-de-camp.Crapaudine-des-montagnes,Incheietoare.Craguelin, Capsuni.Cresson-alénois, Creson.Cresson-d'eatt, Misturel.Cresson-de-cheval, Bobornic.Cresson-de-fontaine, Nit sturel.Cresson-des-jardins, Creson.Cresson-des-marais, Rapitit.salbatidt.Cresson-des-prés, Stupitul-cucului.Créte-de-cog, Clocotici.Crételle,Crételle-commune, Peptanaritti.Croisette, Ghintura i SmOntitnicil.Croix-de-Jérusalem, Arsinic.Croix-de-Malte, ArsinicCrypsis piquant, Ghimparitd.Cucubale-a-baies, Gua-porumbului.Cul-rouge, Pftinisoare.Cumin-cultivé, Chimion.Cumin-des-prés, Chim en.Cyclamen d'Europe, Pitnea-porcului.Cyclamen-de-Naples, Urechea-lieporului.Cyprès, Chiparos.Cgtise, Drob.Cytise-commun, Saldim-galben.Cytise-hérissé, Drob-da-munte.Cytise-noircissant, Lemnu-bobului.

Dactyle-aggloméré, Golomat.Dahlia, Gherghina.Dahlia des jardins, Gherghina.Dame-d' onze-heures, Balusca.Damier, Bibilica.Dottier, Curmal.Dauphinelle-des-jardins, Surguci.Dent-de-chien, Maseaua-ciutei.Dentaire-4-bulbilles, Coltisor.Dentelaire, Floarea-amoruhti.Digitate, Degetar.Discipline-de-réltgiettse, Busuioc-rosuDogue, Stevie-de-grtidinaDompte-venin, Iarba-fiarelor.Dorine, Splina.Doronic-d'Autriche, Iarba- ciutei.Douce-amgre, Lasnicior.Doucette, Fetid".Douve, Boglari.Drave-des-bois, Flamanzica.

dacoromanica.ro

Dryade-a-huit-pétales, Argintica.

Ebaupin-noir, Porumbar.Ebgne, Abanos.Echa,lote Hasme.Echinope, Tatarnica.Echinops-a-tétes-rondes, Rostogol.Eclairette, Untisor.Erorce de Cascarille, Odogaci.Ecuelle-d'eau, Buricul apei.Eglantier, Macies.Eglantine, Macies.Egrasseau, Mar.Ellébore-blanc, Stirigoaie.Encens, Tamale.Enfant-du-diable, Burete-pucios.Epeautre, Alac.Eperon-de-chevalier,Nemtisori-de-camp.Epervière, Iarba-vulturelui.Épervière-orangée, Rusulitit.

pi-d'eau, Broasca-apei i Broscarita.Epi-du-vent, Iarba-vtintului.Epiaire d'Allemagne, Jales.tpiaire-des-bois, Balbisa.Epilobe-hdrised, Pufulite.Epilobe-rose, Pufulite.Epinard, Spanac.Epinard-fraise, Fraga-tatarascrt.Epinard-sauvage, Spanacul-ciobanilor.Epine-blanche, Priducel.

pine-de-rat, Ghimpe.Epine du Christ, Priliur.

pine-Marante, Catina alba.pine-noire, Porumbar.

E pine- V inette, Dracila.Épipactis-des-marais,Erable, Gladis.Erable-champétre, Jugastru.Ergot-de-seigle, Corn-de-secara.Erigeron-dcre, Bunghisor.Eritrichiunt, Ochiu-searpelui.Escarole, Cicoare-de-grridina.Escourgeon, Orz.Esparcette, Sparcetit.Estragon, Tarhon.Esule, Aior.E'ternue-genouillée, Bucatel.

toile-d'eau, DrenteEapatoire-Chanvrine, Canepa-codrului.Euphorbe-A-larges - feuilles, Laptele-cri-

nelui.Imphorbe des marais, Arior-de-balta.

F aine, Jir.Falcaire, Dornic.Farigoule, Lamaioara.


Faucille, Coroniste.Fausse-Camomille, Romonita-de-camp.Fausse-golnielle, Gheaba-de-brad.l'ausse-Golmette, Gheaba-de-brad.l'ausse-Oronge, Bureti-pestriti.Faux-Abrétier, Merisor.Faux-anis, Chimion.Faux-Ebénier, Salcam-galbenFaux-Indigo, Salcam-mic.Faux-jaseran, Bureti-pestriti.Faux-persil, Patrunjelu-canelui.Faux-Pistachier, Clocotis.Faux-Safran, Ghiocel-de-toamna.Faux-Sapin, Molid.Faux-Séné, Besicoasa.Faux-sucrier, Belsita.Faux.Sycomore, Arta r.Fayard, Fag.Fenase, Ovascior.Fenouil-bdtard, Marar.Fenouil-cultivé, Molura.F enouil-des-Alpes, Brie.Féve, Bob.Féve-de-marais, Bob.Férerole, Bob.Févier à trois pointes, Platica.Févier d'Amérique, Platica.Fique, Smochin .Figuier, Smochin.Figuier Broasca.Figuier de Barbarie, Broasca.Filipendule, Aglica.Flageolet, Fasole i Fasole-oloaga.Flambe, Stanjini.Flambe-d'eau, Stanjini-galbeni.Flamme, Stanjini.Fléche-d'eau, Sageata-apei.FUchière, Sageata-apei.Fléole, Timoftica.Fleur-d'uns-heure, Zamosita.Fleur-de-coucou, Floarea-cucului.Fleur-de-la-Passion, Ceasornic.Reur-de-Ste-Anne, Musetel.Fleur-des-dames, Vanilie.Fléole-des-près, Timoftica.Fleur-du-grand-Seigneur, Pesma.Fleur-du- Vendredi-saint, Floarea - pas-

tilor.Mouse, Vitelar.Flouve-cdorante, Vitelar.

Limbarita.Foie-de-boeuf, Bureti-de-stejar.Foin-capillaire, Iarba-crimpului.Foin-de-mer, Iarba-de-mare.Foin-du-Parnasse, *optirlaita-alba.Foirolle, Trepadatoare.Folle-Avoine, Odos.Follette, Loboda-de-gradina.Fougère, Ferega.Fouggre, Feriga

dacoromanica.ro

864 INDICE ALFABET1C

Fougere-a-l' aigle, Feria-de-camp.Fougere-fenselle, Spinarea-lupului.Fougere-incile, Ferigrt.Fougeres, Creasta-cucosului.Fougerolle, Feregutii.

ourrage-de-disette, Hrana-vacei.Fouteau, Fag.Foyard, Fag.Fragon-piguant, Ghimpe.Fraisier, Crtpsuni.Fraisier-Capron, Cripsuni.Fraisier-des-bois, Fragi.

raisier-fressant, Fragi.Framboisier, Smeur.Fraxinelle commune, FrAsinelF'raxinelle d'Europe, FrAsinelFrene, Frasin.Fréne-a-la-manne, Mojdrean.Frene-fleuri, Mojdrean.Fromageon, Casul-popei.Froment, Grau-ca.ritAu.Fromen tal, OvAscior.Fumeterre, Fumarità.Funaire-hygrométrigue, FrAnghiutA.I'usain, SalbA-moale.Fustet, Scumpie

Gagée-des-champs, SciinteutA.Gagée-jaune, Laptele-pasttrei.Gaillet, Cucutrt-de-prtdure.Gant-de-Notre-Dame, Degetar si Dege-

tel-rosu.Gantelée, Degetel-rosu.Ganteline, RAmurele.Gants-de-Notre- Dame, CaldAruse.Garance,Garou, Tulichinrt.Gattilier-commun, Mieliirea.Genestrolle, Drobitit.Genet-a-tige-ailee, Grozamil.Genet d'Espagne, BucsA.u.Genet-des-teinturiers, DrobitA.Genevrier, IenupAr.Gentiane-a-grandes-fleurs, Cupe.Gentiane-a-port-d' Asciepiade, LumAnA-

rica-pitmAntului.Gentiane-A-tige-courte, Cupe.Gentiane-decoupee, Cupe.Gentiane-ponctuée, En turA.Géranium-ei-leing-rhizome, Priboi.Géranium-brun, Priirtria-cucului.Géranium-des-prés, Greghetin.Geranium, Muscat.Gerb-d'or, SAnziani-de-grAdinA.Germandrée, Dumbet.Germandree-aguatigue, Iarbit-usturoasA.Germandree-des-montagnes, Sugrtrel.Gesse, Bob-de-tarinA.Gesse-des-pres, Lintea-pratului.Gesse-du-printemps, Pupezele.

Gesse-noire, OrrtsticA.Gesse-tubereuse, Oresnitrt.Giclet, Plesnitoare.'Gingembre, Gherghing.Girarde, Nopticoasi.Girarde-jaune, CrusAtea.Giraumon, Bostan.

Micsandre.Giro/lee-d'hiver, Micsandre.Giroflée-jaune, Micsunele-ruginite.Girofiée-guarantaine, Micsandre.Glaciate, Gheatl.Glaretd, Sibiutrt.Gland, GhindaGland-de-terre, Oresnitrt.Glouteron, Brustur si Scrtetele-popei.Glu-dii-chene, Bureti-de-stejar.Glycerie-aguatigue, Mana-de-ape.Glycine, Fasole-japonezA.Gobelet-d'eatt, Buricul-apei.Gonibo, Bame.Gombo-comestible, Bame.Gouet, Rodu-pAmAntuluiGourde, TidvA.Goutte-de-sang, Coco s ei-de-cAmp.Goutte-de-sang, Ruscuti-tomnaticA.Grains-de-grenouille, LintitA.Gramen-fleuri, Iarbit-rnoale.Grand- Basilic-sauvage, ApArAtoare.Grand-Orpin Iarba-de-urechi.Grand-plantain, Piitlagini.Grand-Soleil. Floarea-soarelui.Grand-TrAfle-rouge, Trifoi-rosu.Grande-Berle, Cositel.Grande-Cantomille, Granat.Grande-Cigue, CucutA.Grande-Consoude, TatAneasil.Grande-Cuscute, Tortiel.Grande-eclaire, Rostopascrt.Grande-Épiaire,Grande-fougere, k'ericA-de-ctimp.Grande-Gentiane, EnturA.Grande-Marguerite, Auratit.Grande-Ortie, UrzicA-mare.Grande-Scrofulaire, Buberic.Grande-Frillee-bdtarde, Hirisca-deasa.Grassette-des-Alpes, Foaie-grasi.Grateron, Tanta.Gratiole, VeninaritA.Grelot-blanc, Ghiocei-bogati.Grémil, Mei-prisrtresc.Grémil-des-champs, MArgeluse.Grenade, Rodie.Grenadier, Rodiu.Griotte,Griottier, Cires si Visin.Griset, Catin A-alb rt.Grisette, Burete-serpesc.Gros-Blé, GrAu-mare.GrOS- Trgfle, Trifoi-rosu

dacoromanica.ro

Groseiller-d-maquereau, Agris.Groseillier-des-rochers, Paltior.Groseiller-noir, Struguri-negri.Groseillier-rouge, Coacaza.Guède, Drobusor.Gueule-de-chat, Taposnic.Gueule-de-lion, Gura-leului.Gui, VimGui-mauve, Nalba-mare.Gymnadénie-moucheron, Urrt.Gyrole, Bureti-galbeni, Manatarci si

Pitarca.Gyromitre-comestible, Sbarciogi-grasi.

H aricot, Fasole.Haricot-d'Espagne, Fasole-mare.Haricot-de-Soissons, Fasole-oloaga.Haricot-rouge, Fasole-mare i Fasole-

oloaga.Haut-liseron, Flueratoare.Hedysarum-obscur, Dulcisor.Héléocharis-des-marais, Pipirigut.Héliotrope-du-Pérou, Vanilie.Hellebore, Cutcurig si Spanz.Hemérocalle-bleue, Crin-de-toamna.Hemérocalle-du-Japon, Crin-de-toamnaHerpatique des fontaines, Calbaza.Herbe-à-cent-goûts, Pelinarita.Herbe-h-cinq-c6tes, P atlagina-Ingusta.Herbe-d-cochon, Troscot.Llerbe-d-coton, Firicica.Herbe-d-crapaud, Dintele-dracului.Herbe-d-éternuer, Rototele-albe.Herbe-d-jaunir, Drobita.Herbe-d-la-coupure, larba-de-urechi.Herbe-d-la-fièvre, Fierea-ptimtintuluiHerbe-d-la-glace, Gheata.Herbe-a-la-reine, Tutun.Herbe- d-l' esquinancie,

Vierge, Zarnacadele.Herbe-d-Pdris, Dalac.Herbe-au-charpentier, Coada-sorecelului.Herbe-au-coq, Calomfir.Herbe-au-fic, Untisor.Herbe-au-pauvre-homme, Degetar i Ve-

ninarita.Herbe-aux-dnes, Luminita.Harbe-aux-chantres, Brancuta.Herbe-aux-chapeaux, Captalan.Herbe-aux-chats, Catusnica si Odolean.Herbe-aux-écrouelles, 13uberic.Herbe-aux-ecus, Drete, Pana-sburatoru-

lui i Pungulita.Herbe-aux-femmes-battues, Flueratoare.Herbe-aux-gouteux, Piciorul-caprei.Herbe-aux-gueux, Vita-alba.Herbe-aux-hemorrades, Buberic.Herbe-aux-hernies, Feciorica.Herbe-aux-magiciennes, Tilisca.Herbe-aux-perles, Mei-pasaresc.

NUMIRILE FRANCEZE 363

Herbe-aux-puces, Ochiu-lupului.Herbe-aux-sonnettes, Lalea-pestrita.Herbe-aux. sorci ares, Tilisca.Herbe-aux-teigneux, Captalan.Herbe-aux-vaches, Floarea-calugarului.Herbe-aux-verrues, Rostopasca.Herbe-aux-vipéres, Iarba-searpelui.Herbe-carrée, Iarba-n ea gia.Herbe-d'amour, Rozeta.Herbe-d' Antal, A çà riel.Herbe-de-Guinée, Costrei.Herbe-de-la-manne, Rourica.Herbe-de-la-Saint-Jean, PojarnitaHerbe-de-1 Trinité, Popilnic-iepuresc.Herbe-de-1 a- Trinité, Trei-frati-patati.Herbe-de-Phirondelle, Rostopasca.Herbe-de-Sainte- Barb., Crusatea.Herbe-de-Saint-Benolt, Cerentel.Herbe-de-Saint-riacre, Vanilie-salbaticaHerbe-de-Saint-Joseph, Ruin.Herbe-de St. Innocent, Dintele-dracului.Herbe-de-St. Laurent, Busuiocu-cerbilor.Herbe d'or, Iarba-osului.Herbe-du-Saint-Esprit, Anghelica.Herbe-du-vent, Deditei.Herbe-empoisonnée, Matraguna.Herbe-musquée, Fragulita.Herbe-royale, Busuioc.Herbe-sacrée, Sporici.Herbe-saine, Dumbravnic.Herbe-Saint-Roch, 'NAM s.Herbe-sainte, Pelin.Herbe-sans-couture, Limba-searpelui.Herbe- Thérése,Herbe-triste, Barba-impttratului.Herrisson corallorde, Burete-cret.Berniole, Feciorica.Hetr, Fag.

Boz.Hirnéole-oreille-de-Judas, Burete-de-soc.Holostée en ombelle, Cuisorita.Homogyne-des-Alpes, Rotungioare.Houblon, Hemei.Houque, Flocosica.Hutchinsie des-Alpes, Nocila.Hygrophore-blanc-d'ivoir, Bur ete-balos.Hysope, Isop.

/f,Immortelle, Flori-de-paie i Plevaita.Immortelle-d-bouquets, Imortela-galbenaImmortelle-des-sables, Siminoc.Immortelle-jaune, Imortela-galben a.Impudique, Burete-pucios.Indigo-bdtard, Salcara-mic.Inule, Cioroi.Inule-d' Angleterre, ovitrvaritit.Ipomere-d-feuille-de-lierre, Zorele.Iris, Stanjini.Iris-des-marais, Stanjini-galbeni.

dacoromanica.ro


Iris-jaune, Stanjini-galbeniIris-nain, Ratisoare.Iris-panaché, Stanjeni-pestriti.Isopyre-Faux-Pigamon, Gainusi.Ivraie, Salbatie si Zizanie.

Jacinthe, Zambiht.Jacinthe-des-Indes Chip aroase.Jalousie, Canale, Garofite-de-gradina.Jasmin, Iasomie.Jasmin de l'Inde, Zorele.Jasmin-jaune, Iasomie-salbatica.Jaunet, Bureti-galbeni.Jonc-à-balais, Stuh.Jonc-O-méche, Rugina.Jonc des-tonnelier Pipirig.Jonc-fieuri, Rosatea,Jotte, Ridiche-salbatica.Joubarbe, Borsisor i Urechelnita.Jouet-du-vent, I arba-viintului.Julienne, Mirodenie si Nopticoasa.Jusquiame, Masalarita.Jute, Juta.Ketmie-vésiculeuse, Ztímositit.

L a iteron , Susai.Ladier commun, Amareala.Laitue, Talharea.Laitue-cultivée, Laptuci.Laitue-de-cochon, Buruiana,-porceasca.Laitue-des-nturs, Susai-paduret.Lampourde, Scaetele-popei.Lampourde-épineuse,Lamprette, Floarea-cucului.Lanysane, Sgrabuntica.Langue-d'agneate, Patla*gina moale.Lang ue - de - beuf, Bureti- de - stejar

Limba-boului.Langue-de-cerf, Navalnic.Langue-de-chien, Arariel.Langue-de-femme, Tremuratoare.Langue-de-moineau, Limba-vrabiei.Langue-de-serpent, Limba-searpelui.Lantana-a-fetalles-de-Melisse, Aurica.Laser-O-feuilles-larges, Smeoaica.Laser-de-Prusse. Somnoroasa.Latheron, Iutari.Lathrée-écailleuse. Mama-padurei.Laurier, Dafin.Laurier-de-Saint-Antoine, Rascoage.Laurier-rose, Leandru.Laurier-sauce, Dafin.Lavande, Leventica.Lavan&e, Ciumarea.Laythiron, Buretele-vacei.Lenticule-sans-racines, Lintita-marunta.Lentille, Linte.Lentilles-d'eau, Lintita.Levain, Drojdii.Levure, Drojdii.

Liane-O-fleurs-de-cire, Ceara.Libanotis-des-montagnes. Smeoaie.Lichen-d' Islande, Mu s chi-de-munte.Lierre, Iedera.Lierre-terrestre Silnic.Lilas, Liliac.Lilas-de-Perse, Liliac-frantozesc.Lilas-de-Rouen, Liliac-frantozesc.Lilas- Varin, Liliac-frantozesc,Limodore-a-feuilles-avortées, Garbita.Limoselle-aquatique, Canarul-baltii.Lin, Ineata.Lin-commun, In.Lln-jaune, In-galben.Lin-usuel, In.Linaigrette, Bumbacarita.Linaire, Linarita.Liondent, Potcapu-calugarului.Liondent d'automne, Capul-calugarului.Liparis-de-Loesel, Molisoare.Lis-blanc, Crin.Lis-bulbifére, Lilie-rosie.Lis des-étangs, Nufar-alb.Lis-des-vallées, Lacramioare.Lis-jaune, Crin-galben.Lis-Martagon, Crin-de-padure.Liseron-bdtard, Hirisca-deasa.Liseron-de-Michaux, Zorele.Liseron-des-haies, Cupa-vacei.Liseron-pourpre, Zorele.Listéra-ovale, Puta-cocosului.Livéche, Leustean.Lonicéra-noir, Caprifoi.Loranthe, Vitsc-de-stejar.Lotier-des-marais, Ghisdei-mare.Lotier-majeur, Ghisdei-mare.Lotier-pourpre, Dungatea.Loufa-de-loup, Besina-porcului.Loup, Buretele-vacei.Lunaire-vivace, Lopatea.Lunetiére-lisse, Ochelarita.Lunifa, Nufar-alb.Lupin-bigarré, Cafelute.Lupin-blanc, Cafelute.Lupin-jaune-odorant, Niprala.Lupin-petit-bleu, Cafelute.Lucerne, Luterna.Luzerne-jaune, Culbeceasa.Luzerne-sauvage, Culbeceasa.Luzule-chanyétre, MaIaiul-cucului.Luzule-élevée, Horsti.Luzule-printanière, Horsti.Lyciet, Catina-de-garduri.Lycopode a rameaux d'un an, Cornisor.Lycopode-en-massue, Pedicuta.Lycopode Sélagine, Bradisor.

Mtiche, Fetica.Macis, Frunzisoara.Maianthéme, Lacramita.

dacoromanica.ro

Maïs, Papusoi.Malaquie-aquatique, Plescaita.Manchettes, Cupa-vacei.Mancienne, Darmoz.Mandarine, Mandarina.Manne-terrestre, Meisor.Mansgvre, Darmoz.Manteau-de-Notre-Da»le, Cretisoare.Marasme-a-odeur-d'échalote, Cocarle.Marchantie, Calbaza.Marjolaine, Magheran.Marjolaine-sauvage, Sovarv.Marsette, Timoftica.Marron, Castane.Marronnier d'Inde, Castan-salbatic.Maroute, Romonita-puturoasa.Marrube, VoronicaMarrube-aquatique, Cervana.Marrube-blanc, Unguras.Marrube-noir, Catuse.Marsault, Iov.Marseau, Iov.Masse-d'eau, Papura.Massette, Papura.Matricaire, Granat.Matricaire-inodore, Mositel-prost.Mauve, Nalba.Mélampyre-a-crétes, Ciormoiag.Mélampyre-des-bois, Sor-cu-f rate.Mahe, Z dMegilot-blanc, SulfingMélilot-bleu, Sulcina-albastra.Melilot-jaune, Sulfina.Melinet-cl-petites-fleurs, Pidosnic.Melique-uniflore, Margica.Melisse, Roinita.Mélisse-des-bois, Dumbravnic.Mélisse-turque, Mataciune.Melon, Pepene-galben,Melon-d'eau, Pepene-verde.Menthe-coq, Calomfir.Menthe-crépue, Isma-creata.Menthe-de-chat, catusnica.Menthe-de-montagne, Ism a-padurilor.Menthe-frisée, IsmA-creata.Menthe-poivrée, Isma-buna.Menthe-rouge, Ism a-broastei.Menthe silvestre, Isma.Merisier-d-grappes, Malin.Merlier, Mosmon.Merllion, Tulichina.Mérule-pleureur, Ciuperca-de-pivnita.Merveille-da-Pérou, Barba-imparatuluiMeule, N al b a.Méum Mutelline, Brioala.Micocoulier, Sambovina.Miellin, Burete-de-nuc.Mignardise-des-prés, Garoafe-de-munte.Mignonnette, Rozeta i Trifoi-manunt.Mildiou, Mana.


Mille[euille, Coada-sorecelului.Millepertuis, Poi arnita.Millepertuis-d-quatre-angl SovarvaiitaMillet, Mei.

Mature.Millet-a-grappe, Dughie.Millet-des-oiseaux, Mei.Millet-etalé, Meisor.Minette, Trifoi-manunt.Miquemot, Mina tarci.Mnie ondulée, Muschi-stelat.Moisissure, Mucegai.Moldavie, Mataciune.Molène-bleu, Coada-n.ielului.Molène-noire, Captalan-negru.Molène-pourpre, Coada-mielului.Molinia-bleue, Iarba-albastra.Monnaie-du-pape Pana-sburatorului.Monnoyère, Drete si Pungulita.Morgeline, Rocoina.Morgeline-d'eau, Drente.Morale, Ciuciuleti i Sbarciogi-grasi.Morille-de-Boheme, Sbarciogi.Morille-comestible, Ciuciuleti.Morille-conique, Sbarciogi.Morton, Bureti-flocosi.Mort-aux-vaches, Boglari.Morve, Vase.Mouceron, Nicoreti.Mouricaude, Sbarciogi-grasi.Mourillon, Ciuciuleti.Mouron-des-champs, Scauteuta.Mouron-des-oiseaux, Ro coma.Mousse d' Islande, Muschi-de-munte.Mousseron, Nicorete sí Nicoreti.Moutarde-blanche, Mutar.Moutarde-noire, Mutar-negru.Mouta).de-sauvage, Mustar-de-camp.Mouton-zone, Bureti-fiocosi.Mu/le-de-veau, Gura-leului.Muguet, Lacramioare.Marier, Dud-alb.Marie). Dud-negru.Mdrier-blanc Dud -alb.Mdrier-des-haies, Mur.Mdrier-noir, Dud-negru.Muscari-faux-botryde, Porumbei.Muscatelline, Fragulita.Myosotis-de-bois, Nu-mé-uita.Myricaire d'Allemagne, Catinti-mica.Myriophylle-en-épi, Penita.Myriophylle-verticillé, Penita.Myrte-commun, Mirt.Myrtille,Myrtille-de-marais, Rachitele.

Narcisse, Coprine i Zarnacadele.Narcisse-d'automne, Ghiocel-de-toamna.Narcisse-des-prés, Zarnacadea.Nard-roide, Taposica.

dacoromanica.ro

368 INDICE A LFABETI C

Nasitort, Creson.Nava, Napi.Navette, Rapita.Navette-d'été, Rapita.Navette-d'hiver, Rapita.Navet-du-diable Mutatoare.Ne-tn'oubliez-pas, Ochii-pasaruici.Ne-me-touchez-pas, SI abanog.Néflier, Mosmon.Néfiier-cotonneux, Barcoace.Néle, Mosmon.Nénuphar., Nufur-alb.Nénziphar-jaune, Nufar-galben.Népéta-dénudé, Poala-Sfintei-Marii.Nerprun, Verigariu.Neslie-paniculée, Drob.Nez-coupé, Clocotis.Nid-d'oiseau, Tranji.Nielle, Neghina.Nigelle, Negrilicrt.Nigritella-a-feuilles-etroiles, Putoi.Nissoulous, Manatarci.Nivéole, Ghiocei.Nivéole-d'été, Ghiocei-bogati.Nivéole-printanigre, Ghiocei-bogati.Noisetier, Alun.Noisetier-de-Byzance, Alun-turcesc.Noisetier-franc, Alun-tureesc.Noix, Nuci.Noix-de-Galle, Gogosi-de-ristic.Noix-muscade, Nucsoara.Noix-vomique, Turta-lupului.Nonette, Grau-mare.Noyer, Nuc.

Obier, Cali.Odontités-rouge, Duntura.Oeil-de-cheval, Moartea-puricelui.Oeil-de-faisan, Cocosei-de-amp.Oeil-de-vache, Romonita-de-camp.Oeil-du-Christ, Stelita.Oeillet-a-bouquets, Garoafa.Oeillet-d'amour, Iparige.Oeillet-d'Inde, Vitsdoage.Oeillet-de-Chine, Garofite.Oeillet-de-pate, Garofite-de-gradina.Oeillet-des-Chartreux, Garofite.Oeillet-des-jardins, Garoafa.Oenanthe-safranée, Joian.Oeuf-de-vanrzeau, Bibilica.Ognon, Ceapa.Oignon, Ceapa.Oliban, TM:121'de.Olivier d'Europe, Maslin,Olivier-de-Bohéme, Rachitica.Onagre, Luminita.Ophrys, Albina.Orange, Portocale.°ranger, Portocal.Orchis-a-odeur-de-boue, Ouale-popii.

0,-chis bouc, Ouale-popii.Orchis-bouffon, Untu-vacei.Orchis mdle, Poranici.Orchis-papillon, Gemanarita.Orchis pourpre, Poroinic.Oreille-d'dne, Muscatu-dracului.Oreille-d'homme, Pochivnic.O,eille-d'Orme, Burete-de-nuc.Oreille-d'ours, Urechea-ursului.

Muscatu-dracului.Oreille-de-noyer, Burete-de-nuc.Oreille-de-rat, Vulturica.Oreille-de-souris, Ochiu-searpelui.Orge, Orz.Orge-carrée, Orz-iernatic.Orge-d'Europe, Orz-paduret.Orge-d'hiver, Orz-iernatic.Orge-des-rats, Orzu-soarecilor.Origan, Sovarv.Orme, Ulm.0,me-a-fieurs-éparses, Velnis.Orme-commun, Ulm.Orne-liège, Ulm-raios.Orme-subireux, Ulm-ralos.Ormeau, Ulm.Ornithogale, Lusca.Orobanche, Verigel.Orobanche-du-chanvre, Lupoaie.O;obe-noir, Orastica.Orpin, Dragoste i Iarba-de-soaldina.Orpin-odorant, Ruja.O;pin-rose, Rujri.Ortie, Urzica-mare.Ortie-blanche, Sugel-alb.Ortie-grièche, Urzicri-mica.Ortie-jaune, Sugel-galben.Ortie-puante, Balbisa.Ortie-rouge, Sugel si Urzica-moarta.Ortie-royale, Longurica.Orvale, Iarba-sfantului-loan.Oseille, Macris.Oseille-de-brebis, Macris-manunt.Oseille-de-serpent, Macris-manunt.Oseille-épinard, Stevie-de-gradiml.Osier-blanc, Mlaje.Osier-brun, Salce.Osier-fieuri, Rascoage.Osier-rouge, Rachita-rosie.Osier-vert, Mlaje.Ozytropis-des-champs, Luntricia.

Pain-de-coucou, Macrisul-iepurelui.Pain-de-pourceau, Urechea-lieporului.Palissandre, Palisandru.Palixandre, Palisandru.Panais, Pastrirnac.Panic-capillaire, Mei-manunt.Panse-de-vache, Bureti-calugaresti.Paquerette, Banuti.Paquette, Floarea-pastilor.

dacoromanica.ro

Parche, Dragavei i Macris.Parietaire, Parachernita.Parisette, Dalac.Pas-d'Cine, Podbal.Passe-velours, V asdoage.Passerage-Drave, Urda-vacei.Pastel, Drobusor.Pastel-des-teinturiers, Drobusor.Passe-fieur, Curcubeu.Pasquier, Mazariche.Passerage-des-décombres, P duchernitri.Pastéque. Pepene-verde.Paten6tier, Clocotis.Pcdience, §tevie-de-gradinA.Patience-crépue, Dragavei.Patisson, Bostan-alb.Patte-d' araignee, Chica-voinicului.Patte-de-lion, Albumealti.Patte-d'oie, Frunza-de-potca.Patte-de-poule, Iarba-barboasa.Paturin-annuel, Hirusor.Paturin-commun, uvar-de-munte.Paf aria-des-forNs, Iarba-deasa.Paturin-des-prés, Firuta.Paturon-blanc, Ciuperca.Pavot-à-bractées, Mac-rosu-de-gradina.Pavot-coq, Mac-rosu.Pavot-cornu, Mac-cornut.Pavot-des-jardins, Ma c-de-gradina.Pavot-douteux, Mac-de-amp.Pavot-involucré, Mac -rosn- de- gradina.Peche, Persica.Pecher, Persia.Péclane, Scai-mfigaresc.Pediculaire, Darie.Pécliculaire-verticillde, Viirtejul-pamàn-

tului.Pensee,Péplis-Pourpier, Matreata.Pepon, Bastan.Percefeuille, Urechea-iepurelui.Perce-muraille, Parachernita.Perce-neige, Ghiocei.Persicaire, Iarba-rosie.Persil, Patrunjel.Pervenche, Saschiu.Pesse, Molid.Pesse-cl'eau, Coada-calului.Pétasités, Cucuruz.Petit-Chéne, Dumbet.Petit-Cypr6s, Lemnul-Maicei-DomnuIui.Petit-Houx, Ghlinpe.Petit-liseron, Volbura.Petit-Muguet, Vinarita.Petit - Nenuphar, Iarba - broastelor

Plutica.Petit-pois, Mazare.Petit- Triolet, Trifoi-manunt.Petit-vesceron, Cosita.Petit-volet-6-franges, Plutica.

NUMIR1LE FRAN CEZ E 369

Petite-Centaurie, Fierea-parnintului siFrigurica.

Petite-ciguë, Patrunjelu-auelui.Petite-Cuscute, Tortiel.Petite-Flambe, Ratisoare.Petite-Marguerite, 14anuti.Petite-mauve, Casul-popei.Petite-Ortie, Urzfca-mica.Petite-Oseille, Ma cris-mitnunt.Petunia, Petunie.Peucédan, Chiminul-porcului.Peuplier-blanc, Plop-alb.Peuplier-d'Italie, Plata.Peuplier-franc, Plop-negru.Petcplier-Suisse Plop-negru.Pezize, Urechea-babei.Phalangare-rameuse, Liliuta.Phalaris-des-Canaries,larba-canarasului.Phélipée-rameus., Lupoaie.Phellandre, Mararas.Philonotis-des-fontaines, A ta-apei.Phlox panicule, Brumarele.Piboulado, Ghebe.Picride- f ausse- Éperviére, Iarba-gaiei.Pied-d' alouette, Nemtisori-de-ctimp.Pied-d'alouette-des-jardins, Surgucl.Pied-d' alottette-élevé, Nemtisor.Pied-de-chat, Parpian.Pied-de-coq, Ramurele.Pied-de-glane, Ridiche-salbatica.Pied-de-lièvre, Papanasi.Pied-de-lion, Albumeafa i Cretisoare.Pied-de-lit, Aparatoare.Pied-de-Loup, Cervana.Pied-de-mouton.blanc, Flocosel.Pied-de-poule, Floare-de-leac, Ghisdei

si Pir-gros.Pied-delveau, Rodu-pamtultului.Pied-rouge, Iarba-rosie.Piépott, Floare-de-/eac.Pigamon, Rutisor.Piloselle, Vulturica.Piment, Ardei.Piment-des-abeilles, Roinita.Pimprenelle, Cebarea.Pimprenelle-des-prés, Sorbestrea.Pinade, Pitoasca.Pinado, Turta-vacii.Pinasse, Pin.Pin-d'eatt, Coada-calului.Pin. doux, Coconari.Pin-parasol, Coconari.Pin-rouge, Pin.Pirole-unilatérale, Perisor.Pisaille, Mazare-de-ctimp.Pissenlit, Papadie.Pistache, Fistic.Pistache-de-terre, Alune-americane.Pisse-loup, Gogoase.Pivoine, Bujor.

24

dacoromanica.ro


Pivoine des jardins, Bujor.Pivoine femelle, Bujor.Plane, Arar.Plantain, Patlagina.Plantain-d'eau, Limbaritit.Plantain-des-Alpes, A rnica.Plantaine-bdtard, Patlagina-moale.Platane-d' Occident , Platan.Platane-d' Orient, Platan.Platanthère-d-deux-feuilles, Stupinita.Plateau, Nufar-galben.Pleurosperme-d'Autriche, Morcoveanca.Plumet, Colle.Poche, Urlupi.Pochette, Urlupi.Podagraire, Piciorul-caprei.Pogonate-a-urne, Muschiu-de-peatra.Poil-de-chien, Paius.Poireau, Praz.Poireau-femelle, Porumbei.Poire, Para.Poirée, Sfecla.Poirier, Par.Pois, Mazare.Pois-d-fieurs, Sangele-vitinicului.Pois-café, Dungatea.Pois-chiche, Naut.Pois-de-senteur,Pois-gris, Mazare-de-camp.Poivré, Iutari.Poivre, Piper.Poivre-d'eau, Dintele-dracului.Poivre-de-muraille, Iarba-de-soaldin a.Poivre-long, Ardei.Polonais, Manatarci.Polycnéme-des-champs, Scartaitoare.Polypode, Fereguta.Polypore-d-odeur-suave, Vacalie-de-

salcie.Polypore-confittent, Buretele-oilor.Polypore-du-bouleatt, Vacalie-de-mes-

teacan.Polypore-du-pin, Vacalie-de-brad.Polytric-commun, Muschiu-de-pamant.Pomme, Mar (fruct).Pomme-de-terre, Cartofi.Pomme-épineuse, Ciumafaie.Pommier, Mar.Pommier-d-cidre, Mar-paduret.Populage-des-marains, Calcea-calului.Porcelle, Buruiana-porceasca.Porreau, Praz.Porte-chapeau, Paliur.Potantot-luisant, Broasca-apei.Potelli, Masalarita.Potentille-nrgentée, Scrintitoare.Potentille-couchée, Scrantitoare.Potentille-droite, Buruiana-de-cinci- de-

gete.Potiron, Ciuperca si Manatarci.

Ponceau, Mac-rosu.Poule, Creasta-cocosului.Pottle - des - bois, Bureti - calugaresti si

Pastrav.Poule-grasse, Sgrabuntica.Poule-grasse, Spanac-salbatic.Pouliot, Busuiocul-cerbilor.Pouliot-beitard, Cimbrisor.Pourpier, Iarba-grasa.Pourpieritleuri, Agurijioara.Préle-des-bois, Barba-ursului.Préle-des-champs, Barba-ursului.PrOe-des-marécages, Parul-porcului.Préle-des-tourneurs, Pipirig.Préle-d'hiver, Pipirig.Prgle-devée, Paru-porcului.Prinanthas-pourpre, Salata-iepurelui.Primeare, Ciubotica-cucului.Pruneautier, Goldan.Prunier-Cerise, Corcodus.Prunier-Reine-Claude, Goldan.Pruène, Lemn-cfinesc.Prune, Pruna.Prunellier, Porumbar.Prunier, Prun.Prunier-de-Damas, Prun.Pulicaire, Puricarita.Pulmonaire, Mierea-ursului.Pulmonaire-officinale, Cuscrisor.

Deditei.

Quarantaine, Micsandre.Querdonnet, Scaiul-dracului.Queue-de-cheval, Barba-ursului i Paru-

porcului.Queue-de-loup, Condroniu.Queue-de-rat, Barba-ursului.Queue-de-renard, Busuioc-rosu.Queue-de-souris, Codituca.Q ttinal-d' azé, Popenchi.Quintefeuille, Cinci-degete.Quintefeuille-des-marais, *apte-degete.

Rabidouille, Napi-curecesti.Rasitte-de-Salsepareille, Salce.R sr.diaire,Radis, Ridiche.Raffoult, Bureti-flocosi.Raifort-aquatique-jaune, Galbenei.Raifort-sauvage, Hrean..Raiponce, Carbuni i Clopotei.Raiponce-orbiculaire, Banica.Raisin, Struguri.Raisin-d'Amérique, Carmaz.R aisin-de-renard, Dalac.Raisin-des-teinturiers, Carmilz.Rapette, Lipicioasa.Rave, Napi-curecesti.Ravenelle, Ridiche-salbatica.Ray-grass, Zizanie.

dacoromanica.ro

Réglisse-batard,Réglisse-glabre, Lema-dulce.Réglisse-hispide, Lema-dulce.Réglisse-sauvage, Unghia-gAiei.Reine-des-bois, VinaritA.Reine-des-prés, CretuscA,Reine-Marguerite, Rusi-de-toamnii.Renoncule-des-bois, Galbenele-de-pAdureRenoncule-des-marais, Boglari.Benouée-du-Levant, Motu-curcanului.Réséela, RozetA.Réséda-sauvage, Rechie.Réveil-matin, Laptele-cucului.Rhizome d' Iris de Florence, RAdAcini-

de-micsunea.Rhubarbe, Re'vent.Rhubarbe-des-moines, Steghie.Rhubarbe-des-pauvres, Rutisor-galben.Rhubarbe-des-paysans, Alior.Bicin, CApuse.Rièble, TuritA.Riz, Orez.Robinet, Op aitA.Robinier-commun, SaloAm.Rocambole,Romarin, Rosmarin.Ronce-bleue, Rug._Rondelle, Pochivnic.Rose-d-cent-feuilles, Trandafir - de- dul-

ceatA..Rose-blanche, Trandafir-alb.Rose-de-Jéricho,littna-Maicei-Domnului.Rose-de-Provins, Rasurft.Bose-de-tous-les-mois, Trandafir-de-lunii.Rose-des-Alpes, Smirdar.Bose-d'Inde, VAsdoage,Rose-trémiere,.Roseau, Stub.Roseau-d-quenouilles, Trestie.Roseau-odorant, ObligeanA..Roseau-panaché,Roseau-traçant, Trestie-de-cAmpuri.Rosée-du-soleil, Roua-cerului.Rosier-jaune, Trandafir-galben.Rossolis, Roua-cerului.Bowe, Mur..Rouge, Painisoare.Rougette, Condroniu.Rougillon, RAscov.Rouille, Rugina-grAului.Boure, Gorun.Roussette, Bureti-galbeni.Rouvre, Stejar.Ruban-d'eau, Buzdugan.Ruban-de-bergère, Iarbkl-albA.Rubanier, Buzdugan,Rue, Virnant.Rue-de-Cherore, Ciumiírea._Rue-des-jardins, Virnant.Rue-des-prés, Rutisor-galben.

NUM1R1LE FRANCEZE 371

Rumex-aggloméré, Macrisul-calului.Rumex-des-Alpes, Steghie.Rumex-des-marais, §tevie-de-baltft.Russule, Vinetica.Russule-fertide, BAlosel.Russule-intègre, PAnisoare.

Sabine, Cetenti-de-negi.Sabline-d-feuilles-de-Serpolet, StudenitA.Sabline-du-printemps, Mierluta.Sabot-de-la-Vierge, Papucul -Doamnei.Sabot-des-Vénus, Papucul-Doamnei.Safran, *often.Safran-btitard, *ofrinas.Safran-des-fleuristes, BrAdusi-de-primA-

varA.Safran-printanier, BrAndusii-de-primii-

vari.Sagine, GrAsAtoare.Sagou, Sago.Sagoutier, Sago.Saigne-nez, Coada-sorecelului.Sainfoin. Dulcisor.Sainfoin, Sparceti.Saint-Michel, Burete-serpesc.Salade-de-chouette, Bo'bornic.Salep, Salep.Salero, PitoascA.Salicaire, RAchitan.Salicaire-effilée, RAchitan.Salicorne herbacée, &Anat.Salsifis-bdtard, Tftta-caprei.Salsifis majeur, Barba-caprei.Salvinia-nageante, PestisoarA.Sangdragon, SAnge-de-nouit-frati.Sanicle, SAnisoarA.Sanicle-ges-ours, Ciubotica-ursului.Sanicle-femelle, Stevie.Santoline, Lemnul-Maicei-Domnului.Sapin, Brad-albSapin-argenté, Brad-alb.Sapin-blanc, Brad-alb.Sarrasin, HriscA.Sarrasine, Rem f.Sarrette, Galbinare.Sarriette, Cimbru.Scrtyre, Burete-pucios.Sauge, Jale.Sauge-d'Ethiopie,Save-des-pre; Sillvie-de-ampuri.Sauge-glutineuse, Cinstet.Sauge-officinale, Jale.Sauge-sauvage, Coada-vacei.Sauge-verticillée, Urechea-porcului.Saule, Sala.Saule-drapé, RAchitA-albA.Saule-fragile,Saule-Laurier, Sal cje.Saule-pleureur, Salcie-pletoasu.Savoniere, Odogaci.

dacoromanica.ro


axifrage-Aizoon, Iarba-surzilor.Saxifrage-dorde, Splina.Saxifrage-redressée, Ochii-sorecelului.Scabieuse, Sipica.Sceau-de-Notre-Dame, Flueratoare.Sceau-de-Salomon, Coada-cocosului.Scille-k-deux-feuilles, Viorele.Scille-maritime, Ceapa-de-mare.Scirpe-des-bois, Tipirig.Scirpe-en-jonc, Cipirig.Scirpe-marttime, Rogoz.Scléranthe-annuel, Buruiana-surpaturei.Scletranthe-vivace, Sincerica.Scléroderme-commun, Buretele-cerbilor.Scléroderme-orange, Buretele-cerbilor.Scolopendre, Navalnic.Scrofulaire, Iarba-neagra.Seigle, Secara.Sélin-k-feuilles-de-Carvi, ingerea.Sea, Siminichie.Sené-bktard, Besicoasa.Seneçon, Batatarnica si Cruciulita.Senave, Mutar-de-camp.Senevé-noire, Mutar-negru.Sensitive, Sensitiva.Sentbon, Vetrice.Serittgat, Sirinderica.Serpentaire, Raculet.Serpolet, Cimbrisor.Sétaire-glauque, Mohor.Setaire-verticillee, Mohor.Silène-des-bois, Lipicioasa.Silane-penché,Sesame, Susan.Sisymbre, Voinicica.Soju, Fasole-japoneza.Soldanelle, Degetarut.Soleil, Floarea-soarelui.Sorbier, Scorus.Sorbier-des-oisseaux, Scorns- de-munte.Sorgho-d'Alep, Costrei.Souchet-brun, Caprisor-oaches.Souchet-jaunktre, Caprisor.Sottci, Filimica.Souci-d'eau, Calcea-calului.Souci-de-vigne, Hilimica.Soude-épineuse, Saricia.Sphaigne, Coada-matei-de-balta.Spargoute, Hrana-vacei.Spirée, Taula i Tavalga.Splane, Vasusor.Squille, Ceapa-de-mare.Statice-de-Gmelin, Sica.Statice-Limonium, Limba-pestelui.Stellaire-des-bois, Steluta.Stellaire-graminde, Rocotea.

Nagara.Stramoine, Ciumafaie.Stratiotes-aloés, Foarfeca-baitii.Streptope-k-featilles-embrassantes, Ousor.

Sucepin, Sugatoare.Sumac-amarante, Otetar.Suniac-de-Virginie, Otetar.Sureau, Soc.Sureatt-k-grappes, Soc-rosu.Sureau-rouge, Soc-rosu.Surelle, Macrisul-iepurelui.Sycontore, Paltin.Sylvie, Floarea-pastilor.Sylvie-jaune, Patita.Symphorine-d-grappes, Hurmuz.

T abac, Tutun.Tabac-des-Savoyards, Arnica.Tabac-des- Vosges, Arnica.Tabac-rustique, Tutun-turcesc.Tamarin-de-France, Catina-rosie.Tantaris-de-Narbonne, Catina-rosie.Teigne, Tortiel.Téraspic, Limba-marei.Téraspic-d'été, Limba-marei.Terre-noix, Alun ele.Tete-de-Méduse, Ghebe.Tete-de-mort, Gura-leului.Tétragonolobe-siliqueux, Ghisdei-cupa-

tru-muchi.The, Ceai.Thé-d'Europe, Ventrilica.Thym-vulgaire, Lamt;tioara.Tilleul-k-petites-feuilles, Tei-paduret.Tilleul-argenté Tei-alb.Tilleul-commun,. Tei si Tei-rosu.Tilleul-de-Hollande, Tei.

Tei-paduret.Tontaie, Patlagele-rosii.Topinambour, Napi-porcesti.Tordyle-élevé, Taposica.Torilide- Anthris que, Hatmatuchiul-ma-

garului.Tormentille, Sclipeti.Tortelle, Brancuta.Tourette, Gascarita si Turicel.Tournesol, Vanilie-salbatica.Toute-bonne, Iarba - sfantului-Ioan

Spanacul-ciobanilor.Trainasse, Iarba-ctimpului i Troscot.Traine, Iarba-campului.TrOle-alpestre, Trifoi.Trafle-blanc, Trifoi-alb.Trglle-d'eau, Trifoiste.Trèfie-jaune, Vatamatoare si Trifoias.Trafie-violet, Trifoi-rosu.Tremble, Plop-de-munte.Triangle, Rogoz.Tribule-terrestre, Coltu-babei.Triolet, Trifoi-alb.Tripette, Ramurele.Trane, Lemn-canesc.Truffe, Trufe.Truffe-blanche-des-Pientontais, Trufe.

dacoromanica.ro

Truffe-d'été, Trufe.Truffe-de-la-Saint-Jean, Trufe.Truffe-du-Périgord, Trufe.Truffe-grise, Trufe.Truffe-noire, Trufe.Truffe-violette, Trufe.Tubéreuse-des-jardins, Chiparoase.Tue - chien, Brandusa - de - toamna

Zfirna.Tulipe Tulipani.Tulipe-sauvage, Lalea.Turquette, Feciorica.Tusain-verruqueux, Lemn-rftios.

U ande, Matreata-de-arbori.Utriculaire, Otratel-de-apa.

V ache, Buretele-vacei i Vinetica-cu-lapte.

Vache-blanche, Iutari.V ache-rouge, Rftscov.Vachotte, Vinetica-cu-lapte.Vaciet, Ceapa-cioarei.Valériane-des-marais, Odolean.Valériane-grecque, Scara-Domnului.Vanille, Vanili e.V araire-blanc,Varaire-noir, Captalan-negru si $tiri-

goai e.Varech, Iarba-de-mare.Veilleuse, Brandusti-de-toamna.Mar, Brancuta si Micsandre-salbatice.

Vinetica-cu-lapte.Verdiau, Rachita-rosie.Verge-d-pasteur, Scaius.Verge-d'or, Splinuta.Vergerette, Bunghisor.Vergerette-du-Canada, Batrftni s.Vermiculaire-dcre, Iarba-de-soaldina.Verne, Arin-negru.Vernis-du-Japon, Cenuser.

NUMIRME FRANCEZE 373

Véronique, Iarba-serpelui si Ventrilica.Véronique-couchée, Coada-mielului.Véronique-femelle,Véronique-de-Perse, Ventricea.Vervéine, Sporici si Urzicute.Verveine-Citronnelle, Lamaita.Vesce-commune, Mazariche.Vesce-de-Hongrie, Borceag.Vesce-des-buissons, Mazariche.Vesce-fausse-gesse, Mazariche.Vesse-de-loup-géante, Gogoase.Vesse-de-loup-perlée, Besma-porcului.Vesse-loup-de-Bouviers, Gogoase.Vesseloup-hérissée, Besitta-porcului.Yiau, Vinetica-cu-lapte.Vigne-commune, Vitii-de-vie.Vigne-de-Judée, Lasnici or.Vigne-viarge, Vita-de-Canada.Violette, Tamttioara si Toporasi.Violette-a-deux-fieurs, Viorele-galbine.Vinlette-de-chien, Viorele-salbatice.T'iolette-de-serpent, SaschiU.Violette-des-bois, Coltunii-popii.Violette-hérissée, Viorea-nemirositoare.Violette-marine, Clopotei.Violier, Micsandre.Viorne, Calin si Dftrmoz.Vipérine, Capul- searpelui qi Iarba -

searpelui.Volubilis, Zorele.Yo-trade, Drobusor.

Hiricà-deasâ.Vulnéraire, Vatamitoare.Vulpine-des-pras, Coada-vulpei.Vulvaire, Loboda-puturoasa.

Boz.Yvette, Tamftita-de-camp.

Zannichellie-des-marais, Mitrità.CArciumarese.

dacoromanica.ro

INDICE ALFABETIC

A berraute, Lemnu-Domnului.Absinth, Pelin.Ackerchampignon, Ciuperca.Acker-Daun, Taposnic.Acker-Gauchheil, Scanteuta.Acker-Hanfnessel, Taposnic.Acker-Hohlzahn, Taposnic..Acker-Hornkraut, Cornut..Acker-Hundskamille, Romonita-de-campAckerklee, Papanasi.Acker-Knautie, Muscatu-dracului..Acker-Meier, Lipitoare.Aekernuss, Alunele..Acker-Schaehtelhahn, Barba-ursului.Acker-AS'ehimmelkraut, Flocosele.Acker-Sent, Mutar-de-camp.Ackersteinsame, Margeluse.Ackerwinde, Volbura.Adlerfarn, Feria-de-camp.Adonisr5schen, Cocosei-de-ctimp.Ahlbeere, Struguri-negri.Ahlkirsche, Malin.Ahorn (Russischer-), Gladis.Akazie, Said= si Salcam-rosu.Akazie (Falsche-),Akelei, Caldarusa.

Cioroi.Alant (Echter-), Iarba-mare..Alant (Englischer-), Sovarvarita.Alant (Sparriger-), Moartea-puricelui.Albersie (Gemeine-),Allermannsharnisch, Limba-cucului.AloF, Sabur.Aloeharz, Sabur.Alpen-Ampfer, Steghie..Alpen-Aster, Ochiu-boului.Alpendost, Ciucurasi.Alpen-Fettkraut, Foaie-grasa.

DE

NUM1RILE GERMANE ALE PLANTELOR CUPR1NSE IN ACEASTA LUCRARE

.Alpengansekresse, Gascarita.Alpen-Geniskresse, No cila.AlpengUickchen, Degetarut.Alpenhelm, Bursuca.Alpenrebe, Curpen-de-munte.Alpenlattich, Rotungioare.Alpenrose, Smirdar.Alpen-Troddelblume, Degetarut.Alpenveilchen, PAnea-porcului.Alpenwaldrebe, Curpen-de-munte.Amarant, Busuioc-rosu.Amarant (Rauhhaariger-),Amarant (1Vilder-), tir-prost.Ammelkorn, Grfiu-moale.Ansfhier, Grau-moale.Ampfer, tevie-de-balta.Ampfer (Gelenauelter-),Ampfer (Kleiner-), Macris-manunt.Ampfer (Krau.ser-), Dragavei.Andorn, Voronica.Andorn (Gemeiner-), Unguras.Anis, Anason.Apfel, Mar (fruct).Apfelbaum, Mar.Aprikose, Cais, Caise.Aprikosenbaum, Cais.Armesanderblume, Cico are.Arnika, Arnica.Aran, Rodu-pamfintului.Aronsstab, Rodu-pamantului.Aronswurz, Rodu-pamfintului.Artischocke, Anghinar.Arre, Zambru.Aspe, Plop-de-munte.Augentrost, Silur.Aurikel, Urechea-ursului.Austernpilz, Pastrav.

dacoromanica.ro

Bachbunge, Bobornic.Bachburgel, MatreataBach-Nelkentourz, Caltunu-Doamnei.Backenklee, Sulitica.Baldgreis, Batatarnica, Bunghisor, Cru-

ciulita si Spalacioasa.BaIdrian, Odoiean.Baldrian (Genteiner-), Odolean.Baldrian (Zweihausiger-), Odolean.Ballonntalve, Pristolnic.Balsamine, Canale.Banane, Banane.Bandgras, Ierbaluta si Iarba-alba.Bandstrauch, Darmoz.Barenklau, Crucea-pamantului.Barenklaue, Talpa-ursului.Baren-Lauch, Leurdä.Barenschotte (Langfahnige-), Cosaci.Barenschotte (Sasse-), Unghia-gaiei.Barentatze, Creasta-cocosului.Barentaze, Ramurele.Barentraube, Strugurii-ursului.Barlapp (Keulenförmiger-), Pedicuta.Barlapp (Sprossender-), Cornisor.Bartflechte, Matreata de arbori.Bartgras, Barboasa.Bartklee,Bart-Nelke, Garofite-de-gradina.Bartschie, BursucaBartweizen, Grau-carnau-mustacios.Betreourz (Haarblattrige-), Brie.Basilienkraut, Busuioc.Batternsemf, Limba-marei.Batterntabak, Tutun-turcesc.Bauntwolle, Bumbac.Becherblttme, Cebarea.Becherpilz, Urechea-babei.Beete (Rote-),Beifuss (Gemeiner-), Pelinarita.Beifuss (Pontischer-),Beinheil, Tataneasa.Beintvell-(Gebrauchliche-), Tataneasa.Beinwell (Herzblatteriger-), Brustur-

negru.Beisskohl, SfeclA.Benedicte (Genteine-), Schinel.Benedictenkraut, Schinel.Benzo6, Smirna.Bettzoëharz, Smirna.Berberitze, Dracila.Berg-Ahorn, Paltin.Berg-Aster, Stelita.Berggamander, Sugiírel.Berg-Heilwurz, Smeoaie.Berg-Holunder, Soc-rosu.Bergmispel, Barcoace.Bergthyntian (Gebrauchliche-), Isma-pa-

durilor.Berg- Troddelblume, Degetarut.Berntudagras, Pir-gros.

NUMIRILE GERMANE 375

Bertram-Garbe, Rototele-albe.Besen-Beifuss, Pelin-de-maturi.Betonie, Vindecea.Bettlenbrand, Taciune.Bibernelle (Gemeine-), Petrinjei-de-camp.Bichbeere, Afin.Bienenlauch, Leurda.Bienensaug, Balbisa si Dumbravnic.Bierhefe, Drojdii.Base, Masalarita.Bilsenkraut, Masalarita.Bivgelkraut, (Ausdauertules-), Brei.Bingelleraut ( Einjahriges-), Trepada-

toare.Binse (Flatterige-), Rugina.Binsenpftiemen, Bucsau.Birke, Mesteacan i Mestecana§.Birke-(Warzige-), Mesteacan.Birke-(Weichhaarige-), Mestecanas.Birkett-Lacherpilz, Vacalie-de-mes-

teacan.Birkenpaz, Pitarca.Birkenreizker (Zottiger-) Bureti-flocosi.Birkenrietsche, Bureti-flocosi.Birkenrahrling, Pitarca.Birnbaum, Par.Birnbatanchen, Perisor.Birne, Para.Birnmilchling, Vinetica-cu-lapte.Bisamblunte, Pesma si Spoitori.Bisatnhyacinthe, Ceapa-cioarei.Bisamkraut, Fragulita.Bitterblatt, Amaraluta.Bitterich, Iarba-gaiei.Bitterklee, Trifoiste.Bittersass, Lasnicior.Blasenstrauch, Besicoasti.Blauholz, Bacan.Bleitourz, Flo a rea-amorului.Blumen-Ganseftess, Telegraf.Bhattenkohl, Con opida.Bluntenrohr (Indisches-), Belsita.Blutauge, Seapte-degete.Blutblantlein, Putoi.Bluthirse, Meisor.Blutpilz, Bureii-de-stejar.Blutreiz1cer, Rascov.Blutr6s1, Putoi.Blutschwamm, Bureti-de-stejar.Blutstrapfchen, Ruscuta-tomnatica.Blutwurz, Sclipeti.Bh7thestesche, Mojdrean.Bocksbart, Barba-caprei.Bocksdorn (Gemeiner-), Catina-de-gar-

duri.Bocksgeil, Ouale-popii.Bocks-Rientenzunge, Ouale-popii.Bohne (Tarkische-), Fasole-mare.Bohnenbaum, Salcam-galben.Bohnenkraut, Cimbru.

dacoromanica.ro


Boretsch, Limba-mielului.Borstendolde, Hatmatuchiul-magarului.Borstengras, Taposica.Borstengras Steifes-), Taposica.Borstenhirse, 31ohor.Bovist (Bleifarbiger-), Prahaita.Brachschwamm, Ciuperca-de-gunoi.Brandlattich, Rotungioare.Braunelle, Busuioc-sobatic.Braunwurz, Buberic.Braut-in-Haaren, Chica-voinicului.Brandlein, Putoi.Bratling, Vinetica-cu-lapte.Brechnuss, Turta-lupului.Brennende-Liebe, Arsinic.Brennessel, Urzica-mare i Urzica-mica.Brillenschlatchen, Ochelarita.Brillenschotte, Ochelarita.Brombeere, Mur.Brombeere (Kratz-), Rug.Bruchkraut, Feciorica.Bruch- Weide, Rachita.Brunelle, Busuioc-salbatic.Brunnenkresse (Echte-), Nasturel.Brunnenkresse(Gebrauchliche-),Nasturel.Brunnenkresse(Ortwechselnde-),GAlb ene a.Buche, Fag.Buchecker, Bucheichel, si Buchnuss, Jir.Buchenpilz, Pastrav.Buche, Cimisir.Buchsbaum, bimisir.Buchweizen, Hrisca.Buffbohne, Bob.Burzeldorn, Coltu-babei.Buschbohne, Fasole-oloaga.Butterblume, Calcea-calului.Butterpilz, Turta-vacii.

Cardy, Cardon.Cascarillrinde, Odogaci.Cayenne-Pfeffer, Ardei.Ceder, Cedru.Centifolie, Trandafir-de-dulceata.Champignon, Ciuperca-de-gunoi.Chinesische-Nellce, Garofite.Christinchenkraut, Puricarita.Christophskraut, Orbalt.Christusdorn, Platica.Chrisluspalme, Capuse.Citronenbaum, ChitraCitronenmelisse, Roinita.Cornellcirsche, Corn.Cypergras (Gelbliches-), Caprisor.Cypergras (Schwarzbraunes-), Ca.prisor-

°aches.Cypresse, ChIparos.Cypressen-Wolfsmilch, Alior.

Dahlie, Gherghina.Dach-Hauswurz, Urechelnita.

Dichter-Narzisse, Zarnacadele.Dattel, Curmale.Dattelpalme, Curmal.Daun (Gemeiner-), Lungurica.Dill, Marar.Dingel (Unechter-), Garbita.Dinkel, Alac.Diptam, Frasinel.Distel (Nickende-), Ciulin.Dorant (Weisser-), Rototele-albe.Dorngras, Ghimparita.Dost, Sovirv.Dost (Gemeiner-), Sovttrv.Dotter, Lubit.Dotterblume, Calcea-calului.Dotterpilz, Bureti-galbeni.Drachenblut, Sange-de-noua-frati.Drachenkopf (Tilrkischer-), Mataci une.Dragun, Tarhon.Drehling, Pastrav.Drehmoos, Franghiuta.Danzel, Garbita.Darlitze, Corn.Darrwurr, Moartea-puricelui.Darrwurz (Sanadische-), Batrânis.Darrwurz (Scharfe-), Bunghisor.Duwok, Barba-ursului.

Ebenholx, Abanos.Eberesche, Scorus-de-munte.Eberraute, ]Jemnu-Domnului.Eherwurz (.S'tengellose-), Turta.Ecker, Ghinda.Edelpilz, Manatarci.Edeltanne, Brad-albEdelweiss, Albumeala.Egerling (Echter-), Ciuperca-de-gunoi.Ehrenpreis, Ventricea.Ehrenpreis (Breablattriger-),Ehrenpreis (Gebrauchlicher-),Ithrenpreis(Gestreckter-),Coada-mielului.Ehrenpreis ( Nesselblattriger- ), Iarb a-

serpelui.Eibe, Tisa.Eibisch, Nalba-mare.Eibisch (Essbare-), Bame.Eibisch (Gebrauchlicher-), Nalba-mare.Eiche (Weichhaarige-), Tufan.Eichel, Ghinda.Eiehelpilz, Burete-pucios.Eichenfarn, Ferega.Eierfrucht, Patlagele-vinete.Eierpflanze, Patlagele-vinete.Eierpilz, Bureti-galbeni.Eierschwamm, Bureti-galbeni.Einbeere, Dalac.Eisenhart, Sporici.Eisenbut, Omag i Orneag-galbin.Eispflanze, Gheata.Elfenbeinpilz, Bur ete-billos.

dacoromanica.ro

Elfevbeinschneckenpilz, Burete-b os.Elfenbeinschwamm, Burete-balos.Eller, Arin-alb i Arin-negru.Eller (Grane-), Liliac-de-munte.Elsebeere, Sorb.Elsenbeere, Malin.Elzbeerbaum, Sorb.Emptier, Grau-moale.Endivie, Cicoare-de-gradina.Engelsteinlein, Brandusa-de-primavara.Engelsasstourzel, Fereguta.Engehourz, Anghelica.Enzian (Ausgeschnittener-), Cupe.Enzian (Gelber-), Entura.Enzian (Punktierter-), Entura.Enzian (Stengelloser-), Cupe.Epheu, Iedera.Erbse, Mazare.Erbsenbaunt, Tufa-lemnoasa.Erbsenstrauch, Tufa-lemnoasa.Erdapfel, Napi-porcesti.Erdbeere (Gemeine-), Fragi.Erdbeere (Hohe-), Capsuni.Erdbeerspinat, Fraga-tatarasca.Erdbirne, Napi-porcesti.Erdkastanie, Alunele.Erdkohlrabi, Napi.Erdnuss, Oresnita i Alune-americane.Erdpistazie, Alune-americane.Erdraunch, Fumarita.Erdrabe, Napi.Erdscheibe, Panea-porcului qi Urechea-

lieporului.Erle, Arin-alb si Arin-negru.Erle (Grane-), tiliac-de-munte.Esche, Frasin.Eselsdistel, Scai-magaresc.Eselsgurke, Plesnitoare.Esparsette, Spa rceta.Espe, Plop-de-munte.Essfeige, Smochina.Essigbaum, Otetar.Essig-Rose, Rasura.Estragon, Tarhon.

Fahnen-Hafer, Ovas.Fahnwicke, Luntricica.Faltenmorchel, Sbirciogi-grasi.Farnkraut, Feriga.F asersaumpilz, Bureti-de-mesteacan.Faulbaum, Crusan si Malin.Faulbrand, Malura.Faulweizen, Malura.Farber-Ginster, Drobita.Farber-Meier, Lipitoare-de vopsit.Farber- fate RoibFarber-Sailor, ofrrtnEts.Farberwaid, Drobnsor.Federgras, Colilie.Federnelke, Barba-ungurului.

NIIMIRILE GERMANE 377

Federnelke (Nadelblatterige-), Barba-un-gurului.

Feige, Smochina.F eigenbaum, Smochin.F'eigendistel, Broasca.Feigenkaktus, Broa scii.Feigtourzel, Untisor.Feld-Ahorn, Jugastru.Feld-Beifuss, Pelin-nemirositor.Feld-Goldstern, Scanteuta.Feld-Hauhechel, Osu-iepurelui.Feldknorpelkraut, Scartaitoare.Feld-Kratzdistel, Palamida.Feldkresse, Chrenita si Talpa-stancei.Feldkarbis, Bostan.Feld-Mannstreu, Scaiul-dracului.Feld-Pfennigkraut, Pungulita.Feldguendel, Cimbrisor.Feld-Rittersporn, Nemtisori-de-camp.Feldsalat, Fetica.Feldschwamm, Ciuperca-de-gunoi.Feld-Schwarzkammel, Negrusca.Feld- Ulme, Ulm.Feld- We chtelweizen, Con droniu.Felsen-lohannisbeere, Paltior.Fenchel, Molura.Fenchel (Genteiner-), Molura.Fennich (Gelbhaariger-), Mohor.Fennich (Gritner-), Mohor.F'ettnich (Quirlblattriger-), Mohor.Ferkelkraut, Buruiana-porceasca.Fetthenne, Iarba-de-soaldina si Iarba-

de-urechi.Fettstern, Foaie-grasti.Feuer-Bohne, Fasole-mare.Feuer-Laic, Lilie-rosie.Feuer-Nelke, Arsinic.F euerschw anon, Babita.Fichte, Molid.Fichten-Lacherpilz, Vacalie-de-brad.Fichtenreizker, Rh'scov.Fichtenspargel, Sugatoare.Fieberklee, Trifoiste.Filzblume, Scorogoi.Filzkraut, Firicica si Flocosele.Filzkraut, (Europaisches-), Tortiel.Filzmiitze, Muschiu-de-pamant si Mu-

schiu-de-peatra.Fingerhirse, Meisor.Fingerhut (Blassgelber-), Degetar.Fingerhut (Purpumoter-), Degetel-rosu.Fingerkraut, Buruiana-de-cinci-degete

si Cinci-degete.Fingerkraut (Liegender-), Scräntitoare.Fingerling, Ramurele.Fioringras, Iarba-campului.Flachs, In.Flammenblume, Bruma rele.Flaschenkarbis, Tidva.Flaschen-Staubling, Besina-porcului.

dacoromanica.ro

878 IN DICE ALFABETIC

Flattergras, Meisor.Bureti-de-stejar.

Flieder, Liliac, Liliac-frantozesc, Soc.Flieder (TitrkiRcher-), Liliac.Fliegenpilz, Bureti-pestriti.Fliegensrhwatnni, Bureti-pestriti.Flockenblume, Dine.Flockenblume, (Distelartige-), Ghim pe.Flockenblume (Sonnenwende.), Scai-gal-

ben.Flohkraut, Busuiocu- cerbilor, Iarba-

rosie si Puricarita.Flugbrand, Taciune.Flug-Hafer, Odos.Flusskraut, Broscarita.

Pin.Frauendistel, Armurariu.Frauenfiaehs, Linarita.Frauenmantel, Cretisoare.Frauenminze, Cal omfir.Frauenschuh, Câ1dru i Papucul-

Doarnnei.Frauenthrdne. Albin a.Frauentreue, Bursuca.l'reisainkraut, Trei frati-patati.Friedlos, Drete.Friedlos (Gemeiner-), Gralba§oara.Friedlos(Punktierter-),Iarbii-de-lungoareFroschbiss, Iarba-broastelor.Froschltiffel, Limbarita.l'rilhlings-Augentrost, Duntura.Frithlings-Meirich, Mierluta.Frithlings-Miere, Mierluta.Frithlings-Platterbse, Pupezele.Frdhlings- Teufelsauge, Ruscuta-prima-

varatica.Frilhlings.Wasserstern, Drente.Fuch,s-Segge, Rogoz.Fuchsschwanz, Busuioc-rosu.Futter-Wicke, Mazariche.

Gaissraute, Citimarea.Gall d piel el (Aleppische-), Gogosi-de-ristic.

(Tiirkische-), Gogosi- e-ristic.G aniander- Ehrenpreis, Sop firlita.Gamander (Gemeiner-), Dumbet.Garten-Ampfer, tevie-de-griídina.Gartenaster, Rusi-de-toamna.Gartenbibernelle, Cebarea.Gartenkerbel, Asmatui.Gartenkohl, Varza.Gartenkresse, Creson.Gaiten-Lattich, Laptuci.Gartenmangold, Sfeclii.Garten-Melde, Loboda-de-gradina.Gartenniohn, Mac-de-gradina.Gartenreseda, Rozeta.Garten-Rettich, Ridiche.Garten-Rittersporn, Surguci.Gartenwinde, Zorele-pitice.

Bureti-galbeni.GlInseblibnchen, Banuti.Gansedistel, SusaiGansefuss (Gemeiner-), Spanac-salbatic.Gansefuss (Stinkender-), Loboda-putu-

roasa.Gansefuss (Unechter-), Spanac-porcesc.Winsefuss (Weichhaariger-), Tametita.Gansekresse (Ratihhaarige-), Gascarita.G'dnserich, Cinci-degete.Ganserich (Aufrechter-), Buruiana-de-

cinci-degete.Geinserich (Gestreckter-), Rumeneala.Gdnserich (Gemeiner-), Coada-racului.Gtinserich (Liegender-), Scrantitoare.Ganscrich (Silberweisser-), Scrintito are..Gebirgs-Fetthenne, Dragoste.Gebirgs-Siissklee, Dulci s or.Geissbart, Barba-popei.Geissblatt (Gemeines-), Caprifoi.Geissblatt (Schwarzes-), Caprifoi.Geissfuss, Piciorul-caprei.Geissktee, Drob i Drob-de-munteGeissklee (Gefidgelter-), Grozama.Geissklee (Schwarzwerdender-). Lemnu-

boului.Gemilse-Lauch, Aiu-salbatic.Geniewurz, Iarba-ciutei.Georgina Gherghina.Germer (Schwarzer-), Stirigoaie.Gernier (Weisser-), Stirigoare.Gersch, Piciorul-caprei.Gerste, Orz.Gerste (Gemeine-), Orz.Gerste (S'echszeilige-), Orz-iernatic.Gerste ( Vierzedige-), Orz.Gerstenweizen, Ghirca.Getreiderost, Rugina-grirului.Gewdrznelke, Cuiso a re.Gichtbeere, Struguri-negrii.Gichtmorchel, Burete-pucios.Gichtrose, Bujor.Gichtschwamm (Schamloser-), Burete-

pucios.Giersch, Piciorul-caprei.Gifthahnenfuss, Boglari.Gifttreizker, Bureti-flocosi.Giftwurz, Captalan.Ginst, Drobita.Ginster, Drobita.Ginster (Gefidgelter-), Grozama.Gipskraut (Rispiges-), Ipcarige.Glanzgras (Rohrartiges-), Ierbaluta.Glanzkraut, Molisoare.Glanzorche, Molisoare.Glaskraut (Gebrduchliches-), Paracher-

nita.Glasschmalz, Briinca.Glasweizen, Ghirca.Gleditschie, Platica.

dacoromanica.ro

Gliedkratet, incheietoare.Glockenblume, Basina-porcului i Clo-

potei.Glockenblume (Geknauelte-), Ciuciure.Gnadenkraut, Veninarita.Goldbart, Sadina.Goldblume,Goldbrlitling, Vinetica-cu-lapte.Gold-Dungpilz, Burete-domnesc.Goldknöpfchen, Bulbuci si Floare-de-

leac.Goldlack, Micsunele-ruginite.Goldnessel, Sugel-galben.Goldregen, Salcam-galben.Goldröschen, Teisor.Goldrute, Sanziaila-de-gradina si Spli-

nuta.Goldschirm, Urechea-iepurelui.Goldstern (Gelber-), Laptele-pasarei.Gombo, Bame.Gottesgnadenkraut, V eninarita.Gottesvergess (Schwarzer-), Catuse.Götterbaum, Cenuser.Granatapfel, Rodie.Granatbaum, Rodiu.Granate, Rodiu.Granneniveizen,Grtai-di rnilu-mustii cios.Graslilie (ifstige-), Liliuta.Gras-Miere, Rocotea.Gra-snelke, Garoa fa.Gras (Spanische-), Iarba-alba.Grasrost, Rugina-graului.Graue-Erbse, 1[am-ire-de-camp.Grauerle Arin-alb.Grau-Weide, Rachita.alba.Grelnke, Ruginare.Grundfeste (Borstige-), Galbenusi.Grundfeste (Stinkende-), Sunatoare.Gugemucke, Ciuperca.Gundelrebe, Silnic.Gundermann,Glinsel (Gelblumiger .), Tamaita-de-ctimp.Giinsel (Genfer-), Suliman.Giinsel (Kriechender-), Vinerita.Gurke, Castraveti.

Haargras (Europaisches-), Orz-paduret.Haarmoos, Muchiu-de-pameint.Haarstrang, Chiminul-porcului.Habichtskraut, Iarba-vulturelui si Vul-

turica.Habichtskraut (Gemeines-), Vulturica.Habichtskraut (Orangerotes-), Rusulita.Hafer (Gemeiner-), Ovas.Hafer (Tarkischer-), Ovas.Haferschlehe, Goldan.Haferwurz (Grosse-), Barba-caprei.Hagedorn,Hahnenfuss (Blyrischer-), Tranjoaica.Hahnenfuss(Kiechender-)Floare-de-leac

NUMIR1LE GERMANE 379

Hahne n f ass (Sch arfer-), Floare - bros-teasca.

Hahnenkamm, Creasta-cocosului,Hahnenkamm, Ramurele.Hahnenklimmchen, Bureti-de-conopide.Hahnenkopf, Dulcisor.Hahnensporn, Corn-de-secark'.Hainbuche, Carpen.Hain-Hahnenfuss, Galbenele-de-padureEfain-Hungerblume, Flamanzica.Hain-Miere, Steluta.Hain-Bispengras, Iarba-deasa.Hain- Wachteliveizen, Sor-cu-frate.Hallimasch, Ghebe.Hanf, Canep a.Hanfblume, Lupoaie.Hanfnessel, Lungurica.Hanfwilrgel, Lupoaie.Hartheu (Vierkantiges-), Sovarvarita.Hartriegel, Lemn-canese si Sanger.Hartweizen, Ghirca.Haselnuss, Alun.Haselstrauch, Alun.Hasehvurz, Pochivnic.Hasenbrot, Malaiul-cucului.Hasenklee, Papanasi.Hasenlattich, Salata-iepurelui.Hasendhrchen(Rundblilttriges-),Urechea-

iepurelui.Hauhechel (Dornige-), Osu-iepurelui.Haustauch, Borsisor si Urechelnita.Hausschivamm, biuperch-de-pivnita.Haumvurz, Borsisor.Heckekirsche, Capri foi.Hecken- TricrIce, Mazariche.Heclanwinde, Cupa-vacei.Hederieh, Mustar-de-carnp i Ridiche-

salbatica.Heide, Iarba-neagra.Heidekraut, Iarba-neagra.Heidelbeere, Afin.Heidling, Ciuperca-de-gunoi.Heiligenkr«ut, Lemnul Maicei - D om-

nului.Heinrich (Guter-), Spanacul-ciobanilor.Herbstsafran, ofrfinel.Herb6t Zeittose, Brandusa-de-toamna.Herbstzeitlose (Falsche-), Sofrilnel.Herlitze, Corn.Herrenpitz, lanitarci.Herzgespann, Talpa-gastei.Hexenkraut,Hexenschwanim, Pitarca.Himbeere, Smeur si Smeura.Himatelfahrtsblume, Parpian.Himmelsherold, Ochiularpelui.Himmelschlitssel, Ciubotica-cuculni.Himmelsteiter, Scara-Domnului.Hirschkolben-Sumach, Otetar.Hirschpilz, Ramurele

dacoromanica.ro

380 IN DICE A LFABET1 C

Hirschzunge, Navalnic.Hirse, Mei si Mei-manunt.Hirse (Gemeine-), Mei.Hirtennadel, Pliscul-cucoarei.Hirten-Taschel, Traista-ciobanului.Hohlsante, Iarba-puturoasii.Hohlsourz, Brebenei.Holunder (Turkischer-), Liliac.Hollander (Schwarzer-), Soc.Holzapfel, Mar-paduret.Honigblume, Muscatu-dracului.Honiggras, Flocosica.Honigklee, Sulfinit.Honigklee (Blauer-), Sulcina-albastra.Hopfen, Hem ei.Hopfenklee, Tefoi-marunt.Hornblatt, Cosor.Hornklee, Ghisdei.Hornköpfchen, Plosnicar.Hornkraut (Genteines-),Struna-cocosului.Hornmolan (Roter-1, Mac-cornut.Ilöswurz (Fliegenartige-), ura.Hu flattich, Podbal.Hundebeere, Caprifoi.Hundsgleisse, Patrunjelu-canelui.Hundskamille (Felber-), Floare-de-perinaHu ndskantille (Stinkende-), Romonita-

puturoasaHundspetersilie, Patrunjelu-canelui.Hunde-Rose, Macies.Hunds-Straussgras, Bucatel.Hunde-Veilchen, Viorele-salbatice.Hundszahn, Maseaua-ciutei i Pir-gros.Hundszunge, Arariel.Hungerzwetschen, Urlupi.Hithnerbiss, Gua-porumbului.Hahner-Hirse, Earba-barboasa.Hgazinthe, Zambila.

bisch, Bame.Igelkolben, Buzdugan.Igellock, Cosor.Igelsame, Lipici.Igelsknoten Buzdugan.Inamenblati, Dumbravnic.higwer. Ghimbir.Iohannisbeere (Rothe-), Coacaza.Iohannisbrot, Roscove.Iohannisbrodbaum, Roscov.lohanniskraut, Pojarnita.Isleindische-Flechte, Muschi-de.munte.Islandisches-Moos, Muschi-de-munte.

J acobsleder, Scara-Domnului.Tasmin, Iasomie si Iasomie-salbatica.Jasmin (Falscher-), Sirinderica.Jasmin (1Vilder-), Sirinderica.Je-langer-je-lieber, Caprafoi.Jerichorose, Mana-Maicei-Domnului.Judasohr, Burete-de-soc.

Judenkirsche, Papalau.Jungfer-im-Granen, Chica-voinicului.Jungfernrebe, Vita-de-Canada.Jute, Iuta.

K affee, Ca fe a.Kaiserkrone, Lalea-pestrita.Kakao, Cacao.Kalaminthe (Poleiartige-), Ismusoara.Keilberkropf, Baraboi si Hasmaciuca.Ka lberkropf (Gewarzhalter-), Antonica.Kalmus, Obligeana.Kalmus (Gemeiner-), Obligeana.Karnak, Musetel.Kanundle (Oeruchlose-), Mositel-prost.Kantmgras, Peptanarita.Kampfer, Cainfor.Kanariengras, Iarba-canarasului.Kanarienhirse, Iarba-canarasului.Kannenkraut, Barba-ursului.Kappern, Capere.Kapuzinerkresse, Condurul-Doamnei.Kapuzinerpilz, Pitarca.Kapuzinersamen, Popaz.K a puziner-Rothaut, Chitarcuta.Farde (Behaarte-), ScCtius.Karde Varga-ciobanului.Karpathen-Hahnenfuss, Galbenele-de-

munte.Farthauser-Nelke, Garofite.Kartoffel, Cartofi.Ketselblume, Auratil.Kasekohl, Conopida.Keisepappel(Rundbleittrige-),Casul-popei.Keisepappel Nalba.Kastatde, Castan,Kastanie (Essbare-), Castan.Kastanie (Zahme-), Castan.Katzenklee, Papanasi.Katzenkrate, Catusnica.Katzenkraut (Nacktes-), Poala-Sfintei-

Marii.Katzenlappe, Creasta-cocosului.Katzenntelisse, Catusnica.Katzenminze, Catusnica.Katzenpfatchen, Parpian.Katzenschwanz, Coada-matei.Kegelweizen Gran-mare.Kelch-Schiillkraut, Albita.Kellerhals, Tulichina.Kerbelrabe, Baraboi.Kermesbeere, Carmtiz.Kettenblume, Papadie.Keulchen-Zackenschotte Hreanita.Keulenschwantm (Gedrauselter- ), Tog-

Feidenschwanint (Schöner-), Melosel.Keuschhaum, Mielarea.Kichererbse, NKiebitzei, Bibili Ca .

dacoromanica.ro

Kiefer, Pin.Kirschapfel, Merisor.Kirsche, Cires.Kirsche (astheimer-), Visinel.Kirschpflaunie, Corcodus.Klapper, Clocotici.Klapperschwamm, Bureti-calugttresti.Klappertopf, Clocotici.Klatschmohn, Mac-rosu.Klatschrose, Mac-de-camp si Mac-rosu.Kleber, Turitit._Klebkraut,Klee (Liegender-), Trifoias.Klette, Brustur.Klettengrces, Iarbtl-saioasti.Klettenkerbel (Gemeiner-),Hatmatuchiul-

inttgarului.Knabenkraut (Getneines-), Untu-vacei.K.naben kraut (Meineeliches-), Poranici.Knabenkraut (Purpurrotes-), Poroinic.Knackbeere, COpsuni.Knackelbeere, Ctipsuni.Knack-Weide,Knauel (Ausdauernder-), Sincerictt.Knauel (Einjöhriger-), Buruiana-surpi-

turei.Kneiulgras, Golomat.Knickfuss, Ous or.Knieholz, Jepi.Knoblauch, Usturoi.Anoblauchhederich, Usturoittl.Knoblauch-Schwindpilz, Coddle.Knotenblume-, Ghiocei-bogati.Knotenfuss, Ousor.Knotenmoos (Silberweisses-), Pomusel.Knotenwurz, Buberic.Kntiterich (Gemeiner-),Kntiterich (Hecken-), Hirisca-deasti.Kntiterich (Morgentandische-), Motu-cur-

canului.Kntiterich (Windenartiger-), Hiriscti-

deasti.Kochie, Manri.Kohlrabi, Caralambe.Kohlrilbe, Caralambe.Koktieskörner, Milslad.Kolbenhirse, Dughie.KoThenrohr, Papurà.Kolbenweizen, Gritu-carnttu-tuns.Kopkfohl. Varzà-de-iarnA.Kopfriet, Bumburez.Kopfsalat, Sal ata.Korallen,schwamm, Bureti-de-conopide.Korallenschwamm, Burete-cret.Korb-Weide, Mlaje.Koriander, Coriandru.Kornblu me, Vinetele.Kornnelhe, Neghina.Kornrade, Neghinit.Kortuse, Ciubotica-ursului.

NUMIRME GERMANE 3b1

Kölle, Cimbru.Ktinigslcerze, Luminarea si LumO

Ktinigskerze (Schwarze-), Captalan-ne-gru.

Ktinigskerze (Violette-), Coada-mielului.Ktipernikel,Ktirnchen-Schntierling, Pitoascrt.Kragenblume, Dosnia-galbentl.Kranichschnabel (Grosswurzeliger-), Pri-

boi.Kranichschnabel (Rotbrauner-), POlAria-

cucului.Krapp,Kratzdistel (Graue-), Limba-oaiei.Kratzdistel (Kohlartige-), Crfistaval.Kratzdistel (Lanzetliche-), Scai.Krauseminze; Ismtt-creata.Kraut, Varzti-de-iarnit.Kröhenauge, Turta-lupului.Krethenbeere, Vuietoare.Krebs-Distel, Scai-magiiresc.Krebsschere, Foarfeca-baltii.Kresse (Stengelumfassende-), Urda-vacei.Kreuzblume, AmOreal a.Kreuzdorn, Verigariu.Kreuz-Enzian, Ghintura.Kreuzkraut, Biitatarnia i Cruciulita.Kreuz-Labkraut, Smiintitnica.Kriechen-Pflaume, Goldan.Kronsbeere, Merisor.Kronwicke (Bunte-), Coroniste.Krtisling, Bureti-de-prund.Krötenkraut,Krtitenschwamm, Buretele-calului.Krumniholz, Jepi.Krilmniteing.(Binsenartiger), Ritsfug.Krupbohne, Fasole-oloagft.Kitchenschelle, Deditei.Kitchenschelle (Grosse), Deditei.Kitchenschelle (Kleine-), Sisinei.Kuckucksblume, Floarea-cucului i Stu-

Kugelbovist, Prahaiti.Kugeleastel, Rostogol si Tatarnicit.Kuhblume (Gebretuchlic)ie-), PApidie.Kuhkraut, Floarea-alugarului.Kuhpilz, Pita-vacei.Kuhrtihrling, Pita-vacei.Kuhschelle, Deditei.Kiimmel, Chimen.K27mmel (Gebaueter-), Chimion.Kunigundenkraut, COnepa-codrului.Aiirbis (Gerneeiner-), Bostan.

Labkraut, Cucutit-de-pficlure.Labkraut (Echtes-), Drtigaica.Labkraut (Gemeines-), Sinziene-albe.Lachenknoblauch, Iarb A-usturoasit.Lack, Micsunele-ruginite.

dacoromanica.ro

382 INDICE ALFABETI C

Laichlcraut, Broasca-apei si Broscariti.Lambertenves, Alun-turcesc.Land-Schilf, Trestie-de-cimpuri.Lang-V6glein, Puta-cocosului.Laserkraut (Breitblattriges-), Smeoaica.Laserlcraut (Prettesischee-), SomnoroasitLatsche, Jepi.Lattich, Ltiptuci i Talhilrea.Lauch, Aiu-sttlbatic.Lattch (Runder-), Pur.Lattchhederich, Usturoitti.Latichpilz, Coarle.Lavendel, Leventici.Lavendel-Weide,Lawendelgras, Vitelar.Larche, Zad.Lausekrattt, Darie.Lausekraut (Quirlblattriges-), Vartejul-

pamftntului.Lausesamen, Popaz.Lebensbaum, Arborele-vietii.Leberblamchen, Popilnic-iepuresc.Leberkraut,Leberpilz, Bureti-de-stejar.Leberreischling, Bureti-de-stejar.Legf6hre, Jepi.Leintkraut,Leimkraut (Nickendes-), Militea.Lein, In.Lein, IneatA.Lein (Gelbbiltiger-), In-galben.Leindotter, Lubit.Leinkraut,Lerchensporn, Brebenei.Libanon-Ceder, Cedru.Lichel, Horsti.Lichtnelke,Lichtnelke (Weisse-), Opaita.Liebesapfel,Liebstackel, Leustean.Lieschkolben. Papurit.Liguster, Lemn-cdnesc.Lilie, Crin.Lilie (Gelbe-), Ghiocel-de-toamnil.Litnone,Linde, Tei-rosu.Linde- (Morgenlandische-), Tei-alb.Litase, Linte.L6cherpilz, VA calie-de-salcie.L6cherpilz (Schuppiger-), Burete-de-nuc.L6ffelkraut (Gebrauchliches-), Lingurea.Lolch, Zizanie.Lorbeer, Dafin.Lorbeerbaum, Dafin.Lorbeer-Weide, Salcie.Lorchel, SbArciogi-grasi.Lottvurz, Otratel.L6wenmaul, Gura-leului.L6wenzahn, Potcapu-ctilugiirului.Latvenzahn (Herbst-), Capul-caugiirului.

Luttgenkrast, Cuscrisor.Lungenkraut (Weichstes-), Mierea-ursu-

lui.Lupine (Gelbe-), Nipraltt.Lupine (Weisse.), Cafelute.Luzerne, Luternâ.Luzerne (Schwedische-), Culbeceasii.

Maasliebclaen, Bitnuti.Macis, FrunzisoarEt.Madesiiss,Madesase (Echtes-), Cretusca.Mahagonibaum, A caju.Mahrrettich, Hrean.Maiblume, Liertimioare.Maiglöckchen, Litcritmioare.Mairan, Magheran.Mais, Pitpusoi.Maisbrand, Taciune.Maludenwurz, Schinduc.Malve, Casul-popei si Nalba.Mandarine, Mandarinii.Mandel, Migdal.Mandelbaunt, Migdal.Mandel- IVeide, Salce.Mangold ,Mannaesche, Mojdrean.Mannagras,Mannstreu (Flacbleittrige-),Marbel (Behaarte-), Horsti.Marbel (Genteine-) Malaiul-cucului.Marienbettstroh, DritgaicilMarienblatt, Calomfir.Marienblilmchen,Mariendistel, Armurariu.Markrispelstaude. Ctitinit-rosi e.Marzblittnchen, Popilnic-iepuresc.Marzenbecher, Zarnacadea.M arz- Veilchen, Toporasi.Massholder, Jugastru.Massliebe, Btinuti.Massliebe (Grosse-) AuratiLMastkraut, GrAsktoare.Matter-Gansefuss, Frunzii-de-pota.Mauer-Lattich, Susai-paduret.Maiterpfeffer,Maulbeerbaum, Dud-alb si Dud-negru.Mattlbeere (Schwarze-), Dud-negru.Maulbeere (Weisse-), Dud-alb.Mausedartn, Rocointl.Mauseclorn, Ghimpe.Mause-Gerste, Orzu-soarecilor.Mauseschwanz, Coditucii.Mauseschwanzchen, Codituert.Meerkohl, Hodolean.Meerrettig, Hrean.Meerstratuis-Simse, Rogoz.Meerztviebel, Ceapi-de-mare.Meerzwiebel (Zweiblattrige-), Viorele.Mehlbeere, Pitducel.

dacoromanica.ro

Mehlschwamm, Nicoreti.Meister, Li pitoare.Ifrlelde, Caprita si Loboda.Melde (Glanzende-), Loboda-de-drumuri.Melde (Tatarische-), Loboda-salbatica.Melisse, RoiniMelisse (Tarkische-), Mataciune.Melone, Pepene-galben.Merk, Cositel.Michelsblume, Brandusa-de-toamna.Miere (Grossblumige-), Iarba-moale.hiere (Rote-), Scanteuta.Milchblatterschwamm (Stisslicher-), Bure-

tele-vacei.Milchbrötchen, Vinetica-cu-lapte.Milche, Sgrabuntica.Milchkraut, A mareala.Michling (Siisslicher-), Buretele-vacei.Milchstcrn, Balusca i Luscit.Mildew, Mana.Milzfarn (Braunstieliger-), Strasnic.

ilzfarn (Schw arzer-), P a rul-Maicei-Domnului.

Milzfarn( If Spinarea-lupului.Milzkraut, Splina.Mis pel, Mosmon.Mistblatterpilz, Burete-de-roua.Mistel, Vase.Mistschwamm, Buretele-calului.Mohn, Mac-rosu-de-gradina.Mahre, Morcov.Möhre (Gemeine-), Rusinea-fetei.Mohrenhirse, Costrei si Mature.Molinie (Blaue-), Iarbri-albastra.Monats-Rose, Trandafir-de-luna.Mtinchsrhabarber, Steghie.Mondraute (Gemeine-), Limba-cucului.Mondviole, Lopatea si Pana-sburato-

rului.Moosbeere, Rachitele.Moosling, Nicoreti.Morchel, Ciuciuleti.Morchel (Böhmische-), Sbirciogi.Morgenblatt, Calomfir.Moschusbliimchen, Fragulita.Milcken-Höswurz, Urft.

Mielarea.Mummel (Gelbe-), Nufar-galben.Mummel (Weisse-), Nufar-alb.Muschelblitmchen, Gainusi.Muskatblilte, Frunzisoara.Maskateller-Salbei,Iarba-sfantului-Ioan.Muskatgeranium, Muscat.Muslcatnuss, Nucsoara.Matterhorn, Corn-de-secara.Mutterkraut, Granat.Myrikarie (Deutsche-), Catina-mica.Myrte, Mirt.

Nachtkerze, Luminita.

NUMIRILE GERMANE 383

Nachtschatten, Zama.Nachtschatten (Schwarzer-), Zirna.Nachtviole, Nopticoasa.Nacktviole (Braune-), Mirodenie.Nadelkerbel, Acu-Doamnei.Nagelschwamm, Bureti-de-prund.Nagenkraut Captalan.Nnpoleons- Weide, Salcie-pletoasa.Narcisse, Coprine.Narcisse (Gemeine-), Zarnacadea.Narren, Urlupi.Narren taschen, Urlupi.Narzisse, Coprine si Zarnacadele.Natterkopf, Capul-searpelui i larba-

searpelui.Natterwurzel, Raculet.Natterzunge, Limba-searpelui.Nelke, Garoafa.Nelkenwurz, Caltunu-Doamnei.Nelkenwurz, (Gemeine-), Cerentel.Neslee (Rispige-), Drob.Nessel, Urzica-mica.Nesset (Zweihausige-), Urzica-mare.Nestwurz, Tranji.Nieswurz, Cutcurig.

ieswurz (Purpurrötliche-), Spanz.Niesiourz (Un garische-) Spanz.Nieswurz (Weisse-), Stirigoaie.Nixblume, Nufar-galben.Nixhraut (Kleines-), Inarita.Nuss, Nuca.Nuss (Kretische-), A lun-turcesc.

ussbaum, Nuc.

Ochsenzunge, Limba-boului.Ochsenzunge (Gebrduchliche-), Miruta.Odermennig, Turita-mare.Oelbaum,Oelweide, Rachitici.Ohnblatt, Sugatoare.Oleander, Leandru.Olibanum, Tamale.Olive, Maslin.Olivenbaum, Maslin.Orange, Portocala.Oran genbaum, Portocal.Osterblume, Floarea-pastilor.Osterblume (Gelbe-), Pastitit.Osterblunie (Weisse-), Floarea-pastilor.Osterlutzei, Remf.Osterluzei (Gemeine-), Remf.Otterwurzel, Raculet.(Straps, Rapita.

Palisanderholz, Palisandru.Palixanderholz, Palisandru.Pantöffetchen, Caldarusa.Papierblume, Plevaita.Pappel (lialienische-), Pluta.Pappefrose, Nalba-de-gradina.

dacoromanica.ro

34 INDICE ALFABETIO

Paprica, Ardei.P aradiesapfel, PA tinge] e-rosii.Paranasse, Nuci-americaue.Parasolschwantm, Burete-serpesc.P«ssionsbiume, Ceasornic.Pastinak, Pastranac.Pech-Akazie, Salcarn-rosu.Peehnelke, Li picioasa.Peltschen, Coroniste.Perigord- Traff el, Trufe.Perlgras (Einblatiges-), Margica.Perlztviebel, Usturoi-de-toamna.Perruckenstrauch, Scumpie.Perackenbaum, Scumpie.Pestwurz (Gebraucldiche-), Captalan.Pestwurz (Weisse-), Cucuruz.Petersilie, Patrunjel.Petunie, Petunie.Pfaffenhatlein, Voiniceriu.Pfaffenkappchen, Voiniceriu.Pfaffenkappchen (Breitblattriges), Salba-

moale.P fa ffenkappchen(Warziges-),Lemn-rftios.Pfahlrohr, Trestie.Pfatten-Nelke, Garoafe-de-munte.Pfeffer, Piper.Pfeffer (Spanischer-), Ardei.Pfefferbaumehen.Pfefferkraut, Cimbru.P fefferminze, Isma-buna.Pfefferschtvamm,Pfefferstr aueh, Piper.Pfeifengras, Iarbi-albastra.Pfeifenstrauch, Sirindericit.Pfeakraut, Sageata-apei.Pfennigkraut, Drete si Pungulita.Pferdebohne, Bob.Pferdekammel, Mararas.Pfifferling, Bureti-galbeni.Pfingstrose, Bujor.Pfirsich, Persia.Pfirsichbaum, Persia.Pfiattnie, Prun rt.Pfiaumenpilz, Nicor eti.Pfaumentaschen, Urlupi.Pfiacksalat (Srausser-), Salati-creata.Pfrientengras (Federartiges-), Colle.Pfriemengraa (Haarförmiges-), Nagarit.Pfriemenstrauch, Bucsiu.Pietnonts- Traffel, Trufe.Pimperlimping, Baraboi.Pimpernuss, Clocotis.Pitnpinelle, Cebaren:P in ie, Coconari.Pippau (Borstige-), Galbenusi.Pistazie, Fistic.Platane, Platan.Platane (Abendlandische-), Platan.Platane (3forgenlandische-), Platan.Platterbse, Bob-de-tarina

Platterbse (Schwarze-), orasticPlatterbse (Wohlriechende-), Stingele-

voinicului.Polei, Busuiocu-cerbilor.Pomeranze, Portocale.Ponteranzenbawn, Portocal.Poree, Praz.Porrei, Praz.Portulak, AgurijoaraPracht-Nelke, Garoafe-de-munte.Preisselbeere, Merisor.Presilgenkraut, Busuioc.Priesterlaus, Dentita.Primel, Ciubotica-cucului.Prunkwinde, Zorele.Pulverholz, Crus&n.Punktfarn (Dorniger-), Feriga.Purpur-Weide, Rachita-rosie.

Quansoklit, Zorele.Queeke, Pir.Quendel, Cimbrisor.Quendelseide, Torti el.Quitschbeere, Scorus-de-munte.Quitte, Gutuiu.

R agiourz, Albina.R ahmbeere, Rug.R aigr as, Zizanie.Raigras (Englisches-), Zizanie.Raigras (Französisches-), Oviscior.Rainfarn (Gemeiner-),. Vetrice.Rainkohl, SgrabunticA.Raiwveide, Lemn-canesc.Ramselwurz, Usturoith.Ranunkelstrauch,.Rapunzel (Rundköpfige-),Rapunzelchen, Fetica.Rapunzel-Glockenblume, Clopotei.Rattenschwanz, Puta-cocosului.Rauh-Hafer, Ovits.prost.Raukensenf,Raukensenf (Gebrauchlicher-), Briincuta.Rauschbeere, Afin si Vuietoare.Raute, Virnant.Rebe,Belding, Bureti-galbeni.Reicherschnabel, Pliscul-cucoarei.Reis, Orez.Reizker (Echter-), Ritscov.Rhabarber, Revent.Rhur-Flohkraut,Rhurk.raut, Tatitis.Rientenblume, Vetsc-de-stejar.Rientenzunge,Riesen bovist. Gogoase.Rindszunge, Bureti-de-stejar.Ringelblume (Acker-), Hilimici.Ring pilz, Turta-vacii.Rippensame, Morcoveanciti.

dacoromanica.ro

Rispen-Amarant, *tir-rosu.Rispengras (Einjahriges-), Hirusor.Rispengras (Gemeines-), Susai-piduret.Ritterpilz, Nicorete.Rittersporn (Hoher-), Nemtisor.Rockenbolle, Ustnroi-de-toamnit.Roggen, Secara.Rog gen- Trespe, Obsiga.R ohr, Stuh.Rohr (Spanisches-), Trestie.Rlihrenpaz (Purpurfarbiger-), Burete-

de-stejar.Rohrkolben, Papurri.Rose (Gelbe-), Trandafir-galben.Rose (Weisse-), Trandafir-alb.Rose-von-Jericho, Diana - Maicei-Dom-

nului.Rosenfiitte, Bame.Rosenkohl, Varzà-de-Bruxel.Rosentuterz, Ruji.Rosmarin, Rosmarin.Rosmarin (Wilder-), Rugin are.Rosskastanie, Castan-salbatic.Rosskopfstaude, Turtá.Rosskammel, Máraras.Rosspappel, Nalb a.Rotbuche, Fag.Rothaubchen, Chitárcuta.Rotklee, Trifoi-rosu.Rottanne, Molid.R6tling, Rascov.Ruchgras, Vitelar.Ruchgras (Gemeines-), Vitelar.Ruhrbirne, Sorb.Runkelrabe, Sfecla.Ruprechtslcraut, Naprasnicii.Ruprecht (Stinkender-), Náprasnica.Russbrand, Taciune.Rabe, Rapita-salbaticti.Rabe (Weisse-), Napi-curecesti.Raben,Raben-Kohl, Rapitá salbatica.Rilbreps, Rapitá.Rabsen, Rapita-sAlbaticii.Rahr-mich-nicht-an, Slabanog.Raster, Ulm si Velnis.

S aat-Hafer, Ovás.Sadebauns, Cetenii-de-negi.Saflor, ofránas.Safran, Sofran i Brandusii-de-prima-

varii.Sago, Sago.Sagopalme, Sago.Salbei (Gebraudaliche.), Jale.Salbei (Klebrige-), Cinstet.Salbei (Quirlblatige-), Urechea-porcului.Salbei (Ungarische-),Salep, Salep.Salomonssiegel, Coada-cocosului.

Salweide, by.Salzkraut, Sáricici.Sanikraut (Spiegelndes.), Broasca-apei

si Broscaritit.Sammetblume, Vasdoage.Sand-Hafer, Ovás-prost.Sandkraut(Quendelbleittriges-),Studeniti.Sandlauch, Aiul-serpelui.Sand-Lotwurz, Otrittel.Sandrohr, Trestie-de-campuri.Sand-Wegerich. Ochiu-lupului.Sanikel Sanisoara.Sarsaparille, Salce.Sassaparille, Salce.Saubohne, Bob.Saubrod, Panea-porcului.Saudistel, Susai.Sauer-Ampfer, Macris.Sauerdorn,Sauerlcirsche, Visin.Sauerklee, Macrisul-iepurelui.Saupilz, Pitarca.Savoyer-Kohl, Varzá-creata.Schnabelpippau, Sunátoare.Schacarillrinde, Odogaci.Schachblume (Gemeine-), Bibilicá.Schachtelhalm (Grosscheidiger-), Paru-

porcului.Schaf-Egerling, Ciupercit.Schafgarbe, Coada-sorecelului.Schaf-Schwingel, Paius.Schalotte, Hasme.Schalottenlauch, Hasme.Scharfkraut,Scharlachbeere (Amerikanische-),Carm Az.Scharlachkraut, Iarba-sfantului-loan.Scharlachranke (Herzblattrige-), Tarta-

cuta.Scharte, Gálbinare.Schatten-Braunwurz, Iarba-neagra.Schattenblume, Lacramittl.Schaumkraut (Spring-), Rajnictl.SchellIcraut, Rostopasca.Schelhourz, Rostopascii.Schierlig, Cucuta.Schildfarn, Creasta-cucosului.Schildfarn (Scharfer-), Ferega.Schidfarn (Stacheliger-),Schilf, Stuh.Schilfgras, Trestie-de-campuri.Schimmel, Mucegai.Schimmellcraut (Deutsches-), Firicica.Schimmelpilze, Mucegai.Schindermann, Iarbii-albastra.Schirmmoos (Kugeliges-), Vásusor.Schirmpilz, Burete-serpesc.Schlaf-Mohn, Ma c-de-gradisali.Schlammling, Canarul-baltii.Schlangenauglein,Schlangenkraut, Coada-smeului.

25

NIIMIRILE GERMA.NE 386

dacoromanica.ro

886 INDICE ALPADETIC

Schlangenlauch, Aiul-serpelui.Schlehe, Porumbar.Schleifenblume, Limba-marei.Schlinge, Darmoz.Schtinge (Gemeine-),Schlinge (W ollige-), Darmoz.Schntalzblunte Calcea-calului.Schmerling, ittoasca.Schmerwurz, Flueratoare.Schmetterlings-Snabenkraut, GemanaritaSchmiele, Pains.Schminkbohne, Fasole.Schnabelpippau, Galbenusi.Schneeball, Cahn.Schneebeere, Hurmuz.Schneegl6ckehen, Ghiocei.Schnegl6ckchen (Grosses-), Ghiocei-bo-

gati.Schnittlauch, Arbagic.Schopf-7'intenpilz, Popenchi.Schopfpilz (W alziger-), Popenchi.Schopftintling, Popenchi.Schotenklee, Uhisdei-cu-patru-muchi.Schotemoeiderich (Rauhhaariger-), Pufu-

lite.Schotenweiderich(Schmalbleittriger-), Ras-

coage.Schotendotter, Micsandre-salbatice.Sch6tigesicht, Lipscanoaice.Schlinkranz, Rusi-de-toamna.Schuppenkopf, Sipica.Schuppenwurz, Mama-padurei.Schutt-Kresse Paduchernita.Schwaden, Rourica.Schwalbenwurz, Iarba-ciutei i Iarba-

fiarelor.Schwanenbiume, Rosatea.Schwarzdorn, Porumbar.Schwarzerle, Arin-negru,Schwarziammel (Gebauter-), Negrilica.Schwarzkammel (Tilrkischer-), Chica-

voinicului.S'chwarzpappel, Plop-negru.Schwarztanne, Molid.Schwarzwurz, Tatineasa.Schweinegruse, Troscot.Schweinkraut Coada-smeului.Schweinsbrot, Panea-porcului i Ure-

chea-leporului.Schwertel (Bunter-), Sta.njeni-pestriti.Schwertel (Deutscher-), Stanjini.Schwertel (Niedriger-), Ratisoare.Schwertlilie, Stenjini.Schwertlilie (Niedrige.), Ratisoare.Schwimmblatt (Gemeines-), Péstisoara.Seedorn (Weidenblattriger-), Catina-alba.Seegras, Iarba-de-mare.Seekanne, Plutica.Seelilie, Nufar-alb.Seerose (Gelbe-), Nufar-galben.

Seerose (W eisse-), Nufer-alb.Seesimse, Pipirig.Segge (Kurzhaarige-), Pir-rosu.Seide, Tortiel.Seidelbast, Tulichina.Seifenkraut, Odogaci.Seifenkraut (Gebrauchliches-), Odogaci.Sellerie,Semmelpilz, Buretele-oilor.Semust Bradisor.Senf (Schwarzer-), Mutar-negru.Senf (Weisser-), Mustir.Senna, Siminichie.Sennesbleitter, Siminichie.Smartt, Susan.Sevenbaum, Cetena-de-negi.Sevenstrauch, Cetena de-negi.Sichelklee, Culbeceasa.Sichelmlihre, Dornic.Siegelblume, Coada-cocosului.Siegwurz Sabiutit.Silberblatt (Ausdauerndes-), Lapatea.Silberblatt (Einjahriges-), Pana-sburato-

rului.Silberling, Pan a-sburatorului.Silberpappel, Plop-alb.Silber-W eide, Sala.Silbertourz, Argintica.Sage, Ingerea

Ingerea.Simse (Knopfgrasartige-), Cipirig.Sinau (Getneiner-), Cretisoare.Singr4n, Saschiu.Sintsgran, Saschiu.Sinnpfianze, Sensitiva.Skabiose, Sipica.Sohiweide, by.Soja, Fasole-japoneza.Sommereiche, Gorun.Sommerknotenblunte, Ghiocei-bogati.Sommer-Levko ye, Micsandre.Sommerlinde, Tei.Sommerraps, Rapita.Sommerrabsen, Rapita.Sommertharchen, Ghiocei-bogati.Sommertourz, Lupoaie.Sommer- Traffel, Trufe.Sommerwurz, V erigel.Sonnenblume, Floarea-soarelui.Sonnengansel, Iarba-osului.Sonnenrose, Floarea-soarelui.Sonnenrbsehen, Iarba-osului.Sonnenstern, Laptucu-oaiei.Sonnentau, Roua-cerului.Sonnenwende (Ettropetische-), Vanilie-sal-

batica.Spargel, Sparanghel i Sparanghel-sal-

batic.Spargelbohne, Dunglitea.

dacoromanica.ro

Spargelbohne ( Schotentragende-), Ghis-dei-cu-patru-muchi.

Spargelerbse, Dungatea.Spark, Hrana-vacei.Spatzenzunge, Limba-vrabiei.Speierling, Scorns.Speiselorchel, Sbarciogi-grasi.Speisemorchel, Ciuciuleti.Speise- Trdff el, Trufe.Spelz, Alac.Spergel, Hrana-vacei.Spierapfel, Scorus.Spierling, Scorns.Spierstaude, Taula si Tavalga.Spike, Leventica.Spilling, Goldan.Spinat, Spanac.Spinat(Englischer-), Stevie-de-grii dingSpindelbaum, Lem-ritios, Salba-moale

Voniceriu.Spinnen-Distel, Schinel.Spitzahorn, Arar.Spitzkiel, Luntricica.Spitzlclette (Dornige-), Holera.Spitzklette (Gemeine-), Scaetele-popei.Spitzmorchel, Sbarciogi.Spitzsame, Iarba-canarasului.Spitz-Wegerich, Patlagina-ingusta.Spornblatt, Pintenoaga.Spreublume, Plevaita.Springgurke, PI esnito are.Springkraut (Gemeines-), Slabanog.Spurre, Cuisorita.Stachelbeere, Agría.Stachel-Distel, Spin.Stachelgras, Iarba-barboasa. si Iarba-

scaioasa..Stachelpilz, Flocosel.Stangenrose, Nalbit-de-gradina.Staubrand, Taciune.Staubling (Gemeiner-), Besina-porcului.Stdubling(Stachelwarziger-), Besina-por-

Stechapfel, Ciumafaie.Stechdorn, Paliur.Steckrdbe, Napi.Steinbrech (Aufsteigender-), Ochii-sore-

celului.Steinbrech (Traubenblatiger-), Iarba-sur-

zilor.Steineiche, Stejar.Steinklee, Trifoi-alb.Steinklee (Gebrduchlkher-), Sulfina.Steinklee (Weisser-), Sulfina-alba.Steinlebermoos, Calbaza.Steinmorchel, Sbarciogi-grasi.Steinpetersilie, Petrinjei-de-camp.Steinpilz, Manatarci.Steinsame (Gebrauchlicher-), Mei-pitsa-

resc.


Steinweichsel, Visin-turcesc.Stendelwurz, Stupinita.Sternanis, Anason-stelat.Sternblume, Ochiu-boului.Sterndolde, Stevie.Sternhyacinthe, Viorele.Sternmiere, Iarba-moale i Steluta.Sternmoos, Aita-apei.Sternmoos ( Wellenblatteriges-), Muschiu-

stelat.Stiefmfitterchen, Trei-frati-patati.Stinkbrand, Madura.Stinkschwamm, Burete-pucios.St. Luzienholz, Visin-turcesc.Stockmorchel, Sbarciogi-grasi.Stockrose, Nalba-de-grOdina.Stoppelpilz, Flocosel.Stoppelrilbe, Napi-curocesti.Stoppelschwamm, Flocosel.Storchschnabel, Greghetin, Palaria-cu-

cului si Priboi.Storchschnabelfarn, Ferega.Strandnelke,Strand-Simse, Rogoz.Strauchpilz, Ramurele.Straussfarn, Ferega.Straussgras (Weisses-), Iarba-campului.Streifenfarn (Braunstieliger-), Strasnic.Streifenfarn (Schtearzer-), Parul-Maicei-

Domnului.Streifenfarn (Weiblicher-), Spinarea-lu-

pului.Streifkopf, Ata-apeiStrenze, Stevie.Strohblume,Flori-de-paie,Imortela-gal-

bena Siminoc.Studentenblume, Vasdoage si Zamosita.Sturmhut, Omeag-galbin.Sturmhut (Bunter-), Omag.Sturmhut (Wahrer-), Omag.Sumpfbeere, Rachitele.Sump( -Brunnenkresse, Rapita-salbatica.Sumpffarnkraut, Ferega.Sumpfhahnenfuss, Boglari.Sumpf-Herzblatt, Soparlaita-albii.Sumpf-Hornklee, Ghisdei-mare.Sumpfpunktfarn, Ferega.Sumpfried, Pipirigut.Surnpfriet, Pipirigut.Sumpf-W olfsmilch, Arior-de-balta.Sumpfwurz, Mliftstinita.Sumpfwurz (Gemeine-), Mlastinita.Sumpf-Zannichelie, Matrita.Suppenpilr, Bureti-de-prund.Sdssholz, Lemn-dulce.Sasskirsche, Cires.Sassling, Buretele-vacei i Flocosel.

Tabak, Tutun.Tabak (Virginischer-), Tutun.

dacoromanica.ro


Taglaie, Crin-galben.Tamariscke, Catina-rosie.Tannenklee, Vatamatoare.Tannen-Barlapp, Bradisor.Tannwedel, Coada-calului.

aschen,Taubenkropf, Gusa-porumbului.Tauben-Skabiose, `Muscatu-dracului.Taubnessel (Gefieckte-), Urzica-moarta.Taubnessel (Purpurrote-), Sugel.Taubnessel (Weisse-), Sugel-alb.Taumellolch, SAlbfitie.Tausendhlatt (ihrenblatiges-), Penita.Tausendblatt (Quirlblatiges-), Penita.Tausendgaldenkraut,Fierea-pAmAntului.Tausendgaldenkraut (Niedlisches-), Fri-

gurica.Tausendkorn, Feciorica.Tausend8ch6n, Banuti.

Coada-calului.Telschelkraut, Traista-ciobanului.Tduhling, Vinetica.Taubling (Angenehmer-), Painisoare.Taublig (Ganxer-), Panisoare.Taublig (Lederfarbiger-), Burete - de -

spin.77lublig (Stinkender-), Mosel.Teichblume, Plutica.Teichrose, Nufar-galben.Telekie, Laptucu-oaiei.Teufels-Abbis, Ruin.Teufelsauge (Brennendrotes-), Ruscuta.Teufelsbart, Sisinei-de-munte.Teufelsdreck, Aerel.Teufelskrallen, Carbuni.Teufelskrallen (Rundlelipfiger-), Banica.Teufelszwirn, Catina-de-garduri.Thalstern,Thee, Ceai.Theestrauch, Ceai.ThrOnenschwamm, Ciuperca-de-pivnita.Thymian, Cimbrisor i Lamaioara.Timoteus-Gras, Timoftica.Timothee-Gras, Timoftica.Timothygras, Timoftica.Tintenblatterpilz, Burete-de-roua.Tintenpilz (Echter-), Popenchi.Tintling (Echter-), Popenchi.Tolldocke, Gainusi.Tollkirsche, Matraguna.Tomate, Patlagele-rosii.Tonkagras, Vitelar.Topinambur, Napi-porcesti.Torfmoos, Coada-matei-ae-balta.Tormentillsourzel, Sclipeti.Totenblume, Vasdoage.Traganth, Cosaci.Traube, Strnguri.Traubeneiche, Stejar.7'raubenhyacinthe, Porumbei.

Trauben-Holunder, Soc-rosu.Traubenkirsche,Trauer-Weide, Salcie-pletoasa.Traubel-Bisamhyacinthe, Porumbei.Trespe (Taube-), Obsiga.Trichterwinde, Zorele.Trollblume, Bulbuci.Trotxklipfchen, Dosnica-galbena.Trunkelbeere, A-fin.Traffel, Trufe.Traffel (Falsche-), Burtele-cerbilor.Tuberose, Chiparoase.Tulpe, Lalea si Tulipani.Turbanlefirbis, Bostan-alb.Turmkraut, Turicel.Tapfelfarn, Fereguta.Tarkenbund, Bostan-alb si Crin-de-

padure.Tarkenbund-Laie, Crin-de-padure.

Ufer-Melde,Ufer-Segge, Rogoz.Ulme, Ulme.Ulme (Langgestielte-),Unform, Salcam-mic.

V anille, Vanilie.Vanalenstrauch, Vanilie.Yeichen, Tamilioara.Veilchen (Rauhhariges-), Viorea-nemi-

rositoare.Veilchen (Wohlriechendes-), Toporasi.Veachen (Zweiblatiges-), Viorel-galbineVeachenwurxel, Radacina-de-micsunea.Vietsbohne, Fasole.Verbene, Urzicute.Yergissmeinnicht, Ochii-pasaruicii.Vergissmeinnicht (Mittleres-), Ochiu-sear-

pelui.Vexiernelke, Curcubeu.Virgas-Aster, Stelita.Vogelbeere, Scorus-de-munte.Vogelkirsche, Cires.Vogelkn6terich, Troscot.Vogelkopf, Limba-vrabiei.Vogelmiere, Rocoina.Vogelmach, Bá1ucá i Lusca.Vogelnest, Tranji.

W acholder, Ienupar.Wachholder Bradu-ciumei.Wachholderschwamm, Rascov.Wachsbaum, Catina-mica.TVachsblume, Ceara si Pidosnic.Wachtelweizen (Kammdhriger-), Cior-

moiag.Waid, Drobusor.Wald-Brustwurx, Angelina-salbatica.Walderbse, Orastica si Pupezele. 4TV ald-Erdbeere, Fragi.

dacoromanica.ro

Waldfarn (Weiblicher), Spinarealupului.W aldklee, Trifoi.Wald-Marbel, Horsti.Waldmeier, Vinarita.Waldmeister, Vinarita.Wald-Minze, Isma.Waldrebe, Vita-alba.Waldrebe (Steife), Luminoasa.Waldsalbei, Coada-vacei.Waldschachtelhalm, Barba-ursului.Wald-Simse, Tipirig.Wald- Tulpe, Lalea.Waldveikhen, Coltunii-popii.Wald- Y ergissmeinnicht, Nu-m6-uita.Wald- Windr6echen, Oita.Waldziest, Balbisa.Wald-Zwenke, Obsaga.Walwurz (Gebrauchliche-), Tataneasa.Wandelblfithe (Gemeine-), Aurica.Wandelrtischen, Aurica.Walnuss, Nuc.Warzenmelone, Cantalup.WasseraloW, Foarfeca-baltii.Wasserdost, Canepa-codrului.Wasserdost (Dreiteiliger-), Dentita.Wasserdost (Nieckender-), Iarba-rosie.Wasserfenchel, Mararas.Wessserhelm (Gemeiner-), Otratel-de-apa.Wasserliesch, Rosatea.Wasserlilie, Nufar-alb.Wasserlinse, Lintita.Wasserlinze, (Wurzellose-), Lintita-ma-

runta.Wassermekne, Pepene-verde.Wasser-Minze, Isma-broastei.Wassernabel, Buricul-apei.Wassernelkentourz, Caltunu-Doamnei.Wassernetz, Camasa-broastei.Wassernuss, Cornaci.Wasserpfeffer, Dintele-dracului.Wasser-Rilbe, Napi-curecesti.Wasserstige, Foarfeca-bWasserschierling, Cucuta-de-apa.Wasserschlauch, Otratel-de-apa.Wasser-Schwaden, Mana-de-ape.Wasser-Schwertel, Staujini-galbeni.Wasserstern, Drente.Wau (Gelber-), Rechie.Wegebreit, Patlagina.Wegerich (Grosser-), Patlagina.Wegerich (Mittlerer-), Patiagina-moale.Wegwarte, Cicoare.Weiberkrieg, Osu iepurelui.Weichmiere, Pleseaita.Weichsel, Visin.Weichsel-Kirsche, Visin-turcesr3.Weide (Fiinfmeinnige-), Salcie.Weide (Mandelbleittrige-), Salcie.Weident6schen, Rascoage.Veiderich, Rachitan.


Weiderich (RutenfUrnsiger-), Rachitan.Weihrauch, Tamale.Wein (Wider-), Vita-de-Canada.Weinblutne, Aglica.Weinrebe (Edle-), Vita-de-vie.Wein- Tr aube Struguri.

Weinraute'Virnant.

TVeinrebe,Vitit-de-vie.Weissbuche, Carpen.Weissdorn, Paducel.Weesserle, Arin-alb.Weissklee, Trifoi-alb.Weisst anne, Brad-alb.Weisswurz, Coada-cocosului.

eizen, Grau-carnau.Weizen (Englischer-), Grau-mare.Weizen (Gemeiner-), Gran- carnau.Weizen (Polnischer-), Grau-alb.Weizen (Tarkischer-), Papusoi.Weizen (Welscher), Graa-mare.Welschkohl, V a rz a-cre ata..Wermut, Pelin.TT/ ermut (Rlimischer-), Pelinita.Wetterdistel, Turta.Wicke (Platterbsenartige-), Mazariche.Wicke (Spanische-), Sangele-voinicului.

icke (Ungarische-), Borceag.Widerthon (Gemeine-), Muschiu-de-pa-

mant.iderthon (Urnenffirmiger-), Muschiu-

de-peatra.TViederstoss,TViederstoss (Echter-), Limba-pestelui.Wiesen-Goldstern, Ceapa-cioarei.Wiesenhafer, Ovascior.Wiesen- Haferwurz, TAta-caprei.Wiesenfuchpschwanz, Coada-vulpei.Wiesen-Klee, Trifoi-rosu.Wiesenknopt, Cebarea si Sorbestrea.Wiesen-Knliterich, Raculet.Wieseekohl, Crastaval.

iesen-Kranichschnabel, Greghetin.Wiesenkulachelle, Sisinei.Wiesen-Lischgras, Timoftica.TViesen-Platterbse, Lintea pratului.TViesenraute, Rutisor.Wiesenraute (Gelbe-), Rutisor-galbin.Wiesen-Rispengras Firuta.TViesen-Salbei, Salvie-de-campuri.TViesen-Schaumkraut, Stupitul-cucului.TVimpel, Luntricica.Wind-Hafer, Odos.Windham (Gemetner-), Iarba-vantului,

Windr5sehen'Floarea pastilor.

Wintereiche,Stejar.Wintergran, Perisor.Winterkresse, Crusate a.Winter-Levkoye, Micsandre.Winterlinde, Tel-paduret.Winterraps, Rapti's.

dacoromanica.ro


Winterrabsen, Rapita.Winter-Schachtelhalm, Pipirig.Winter-Zwiebel, Ceapa-ciorasca.Wirbeldost, Aparatoare.Wirsingkohl, Varza-crea.Wirtelborste, A paratoare.

Wolferlei'Arnica.

Wolfsbohne, Cafelute si Niprala.Wo*mach (Breitbleittrige-),Laptele-cet-

nelui.Wolfsmilch (Scharfe-), Aior.Wolfsmilch (Sonnenwendige-), Laptele-

cucului.Wolfstrapp, Cervana.Wolfverleih, Arnica.Wolleiche, Tufan.

Wollgras'Bumbacarita.

Wollkrattt (Kleinblumiges-), LumAnarica.Wollkr ant (Schwarzes-), Captalan-negru.Wolikraut (Violettes-), Coada-mielului.Wollkraut (Windblumeneihnliches-), Lu-

nianare.Wruke, Napi.Wucherblume, SpalOcioasa si Tufanica.Wunderbaum, Ciipuse.Wunderblume, Barba-imparatului.Wundklee, Vatamatoare.Witrger-Enzian, Lumanarica -

Wurmfarn, Feriga.Wurnuourz, Trinji.Waterich, Cucuta-de-apa.

Y sop, Isop.

z ackenschote (Orientalische-), Brabin.Zahntrost, Duntura.Zahnwurz (Zwiebeltragende-), Coltisor.Zaunritbe (Rotbeerige-), Mutatoare.Zaunrilbe ( Schtoarzbeerige-), Impara-

teasa.Zaunwinde, Cupa-vacei.Zehrkraut, Vindecea.

Zehrwurz, Rodu-pamAntului.Zentifolie, Trandafir-de-dulceata.Zerreiche, Cer.Zichorie, Cicoare.Ziegenbart, Creasta-cocosului.Ziest (Deutscher-), Jales.Ziest (Gerader-), Jales-de-cOmp.Zimmt, Scortisoara.Zimmtrinde, Scortisoara.Zimt, Scortisoara.Zimt-Erdbeere, Capsuni.Zinnie, CArciumarese.Zirbelkiefer, ZOmbru.Zirmet,Zitronenbautn,Zitronenbeiumchen, Lamiita.Zitronenmellisse, Catusnica.Zittergras, Tremuratoare.Zitterlinse, Cosita.Zitter-Pappel, Plop-de-munte.Zuckerrohr, Trestie-de-zahar.Zucker-Rose, Rasura.Zuckerrilbe, Sfecla.Zunder,Zunderschwamm, Babita.Zargelbaum, Sam bovina.Ztoeiblatt (Eibletttriges-), Puta-cocosului.Zwenke (Gefiederte-), Obsfiga.Zwergbohne, Fasole-oloaga.Zwergholunder, Boz.Zwergkiefer, Jepi.Zwerg-Kirsche,Zwerg- Mandel, Migdal-pitic.Zwerg-Mannsschild, Laptisor.Zwergmispel, Barcoace.Zwerg-Wacholder, Ienupar-pitic.Zwetsche, Prun si Pruna.Zwetschke, PrunZwetschtaschen, Urlupi.Zwiebel, Ceap a.Zypressenkraut, Lemnul-Maicei - Dom-

nului.

dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

BARCIANU CONST. P. - Nomenclatura plantelor mai principale in lim-bile latin i românit. Bucure0i, 1893.

BA.RiT GEORGIU. Vocabulariu de numele plantelor transilvane, ro-manescu, latinescu (dupti sistema lui Linné, L.), nemtiescu qi un-gurescu in Calindariu pentru poporulu romanu-, pe anul 1858 qipe anul 1859. Brapvu.

BAUMGARTEN J. C. G. - Enumeratio stirpium magno Transsilvaniaeprincipatui. t. I-IV. Vindobonae, 1816; Cibinii, 1846.

BONNIER GASTON ET G. DE LAYENS. - Flore complete de la France.(Tableaux synoptiques) 5289 Figures. Paris.

BONNIER GASTON ET G. DE LAYENS. - Nouvelles Flore des environsde Paris.

BOYER LtoN. - Les champignons comestibles et vénéneux de la France,avec 50 planches en couleurs. Paris, 1891.

BRANDZÄ D-R D. - Flora Dobrogei. BucureSi, 1898.BRINDZÄ D-R D. - Limba botanicii a teranului romän, in Columna

lui Traian, anul IX, noua serie t. III. BucureSi, 1882.BRINnzA. D-R D. - Prodromul Florei romäne. Bucure0i, 1879-1883.CHETT.Awu D-R AMBROSIU. - Buretii comuni, studiu. Blaj, 1905.CORDIER F. S. - Les champignons, histoire, description, culture, usages,

des espèces comestibiles, vénéneuses, suspectes. Paris, 1876.COSSON. E. ET GERMAIN DE SAINT-PIERRE. -a- Flore des environs de

Paris, ou description des plantes qui croissent spontanément danscette region et de celles qui y sont généralernent cultivées, ac-compagnée des tableaux synoptiques etc. Deuxième edition. Paris,1861.

CRÄINICEANU D-R G. - Nomenclatura romäno-latinii din Istoria natu-raid, II. Nomenclatura botanich in Convorbiri Literare, an. XXIII(1889-1890).

CZIHAIC D-R JACOB RITTER VON I D-R I. SZABO. - Heil- und Nahr-ungsmittel, Farbstoffe, Nutz- und Hausgeräthe, welche die Ost-Romanen, Moldauer und Walachen aus dem Pflanzenreiche ge-winnen, in Flora. t. XLVI (1863), Regensburg.

DUFOUR L. - Atlas des Champignons comestibles et vénéneux. 80planches coloriées. Paris, 1891.

ENGLER D-R ADOLF. - Syllabus der Pflanzenfamilien. Berlin, 1904.FARMACOPEA nomINA.; editiunea a treia. Bucure0i, 1893.Fuss MICHAEL. - Alphabetarische Zusammenstellung der sächsischen,

ungatischen, walachischen und deutschen Trivialnamen in Sie-benbiirgen wildwachsender oder allgemein cultivirter Pflanzen, inArchly des V ereines fOr siebenbargische Landeskunde, II. Band. 2,Heft. Hermannstadt, 1847.

dacoromanica.ro

392 BIBLIOGRAPIE

GARCKE D-R AUGUST. - Blustrierte Flora von Deutschland. Berlin, 1898.GLASER D-R L. - Taschenwiirterbuch für Botaniker und alle Freunde

der Botanik. Leipzig, 1890.GRECESCU D-R D. - Conspectui Florei Romaniei. Bucure§ti, 1898.HARAuu D-R A. - Nouveau Dictionnaire des plantes médicinales.

Paris, 1896.HLIBOWICKI IOHANN. - Denennungen der in der Bukowina vorkom-

menden Pflanzen in lateinischer, deutscher, romdnischer und ru-thenischer Sprache. Czernowitz, 1890.

KARSCH D-R A. - Vademecum botanicum, Handbuch zum Bestimmender in Deutschland wildwachsenden, sowie im Feld und Garten,im Park, Zimmer und Gewachshaus kultivirten Pflanzen. Leipzig,1894.

LAYENS, GEORGE DE ET GASTON BONNIER. - COUTS complet d'Api-culture (Culture des Abeilles). Paris.

LEON D-R N. - Botanica medicaid a täranului romin, in gArhiva, Or-ganul societatei fiiintifice f i ¿iterare din lap, An. X, No. 1 qi 2.14, 1899.

LEON D-R N. - Istoria naturaid medicaid a poporului roman. Bucu-reqti, 1903. Extras din Analele Academiei romane. Seria II. -Tom. XXV. Memoriiie sectiunei §tiintifice.

LESICON RomANEsculatinescu-ungurescu-nemtescu, quare de mai multiautori, in cursul'a trideci i mai multor ani s'au lucratu. Budae, 1825.

LUPAK`U DINITRIE P. - Medicina babelor, Bccure0i, 1890. Extras, din.Analele Academiei romdne, Seria II. - Tom. XII. Memoriiie sec-tiunei literare.

MANGIUCA SIMON. - De insemnatatea botanicei romanesci ; in Fa-milia X (1874), p, 511 et sq. 4Buda-Pesta, 1874.

31.* MARIAN S. FL. - Chromatica poporului romanii. Discurs de recep-tiune, Bucuresci, 1882. Eifrasu din Analele Academiei romdne,Seria H, Tom. IV, Sect. IP. Memorii i Notitii.

MARIAN S. FL. - Insectele: Studiu* folkloristic. Editiunea Academieiromane. Bucurqti 1903.

MOYEN J. - Les Champignons. Traité élémentaire et pratique de My-cologie. Paris.

NICHOLSON G. - Dictionnaire pratique d'horticulture et de jardinage,illustré de près de 5000 figures dans le texte et de 80 plancheschromolithographiées hors texte. Traduit, et mis a jour et adaptéa notre climat, a nos usages, etc. etc. par S. Mottet. Tome I-V.(Paris, 1892-1899).

25. OBERKEYER W. - Pilz-Biichlein. Unsere wichtigsten essbaren Pilzein Wort und Bild. Mit 25 Tafein in Farbendruck. Stuttgart, 1898.

PANTU, ZACH. C. - Vocabular botanic, cupringand numirile qtiintificepopulare ale plantelor. Bucuresci, 1902.

PAPA.HAGI, PER. - Basme Aromfine i Glosar. Bucure0i, 1905.Porovicr AL. P. - Contribution a l'étude de la Flore mycologique

du Mont Ciahlau. Jassy, 1903.POPOVICI AL. P. - Contribution à la flore mycologique de la Rou-

*) Parintele MARIAN, cunoscutul nostru folklorist, a avut amabilitatea stemipresinte un erbarin de plante nedeterminate din Bucovina, lima fiecare cunumirea sa populara Stabilind numirea stiintifica, cu permisiunea pkrinteluiMARIAN m'am fulusit de aceste numiri pupulare si in lucrarea de fatii.

dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 393

manie. Jassy, 1903; in Annales scientifi que de L' Université de Jassy.Porowci AL. P. Contribution i" la flore cryptogamique de la Rou-

manie. Jassy, 1902; in Annales scientifiques de L' Université de Jassy.PORCIIIS FLORIAN. - Flora din fostult" districtfi romilnescii alti nrisfiu-

dului in Transilvania. Bucuresci, 1885. Extrasti din Analele Aca-demiei romdne, Seria 11, 7 om. VII, Sect. ¡1. Memoril # Notife.

PORCIIIS FLORIANÜ. - Diagnosele plantelorti fanerogame 0 criptogamevasculare, cari crescti spontanefi In Transilvania §i nu sunt des-crise in opulfi ltif Koch : «Synopsis Florae germanicae et helve-ticae». Bucuresci, 1893. Extras din Analele Academiei romdne,Seria II. Tom. XIV. Memoriile sectiunei sciintifice.

PROCOPIANII-PROCOPOVICI AIIREL. - Beitrag zur Kenntniss der Gefäss-kryptogamen der Bukovina ; In Verhandlungen der zoologisch-bo-tanischen Gesellschaft. Wien 1887.

RUBIER JuLrus. Unsere wichtigsten essbaren und giftigen Pilze. Miteiner farbigen Doppeltafel. Kronstadt, 1905.

SACCARDO P. A. Sylloge Fungorum omnium hucusque cognitorum.Vol. II, V, VI, VIII qi XI. Patavii.

SAN GIORGIO, CONTESSA Dr. Catalogo poliglotto delle piante. Fi-renze, 1870.

VumoRrN-ANDRIEux & C-rE. Les fleurs de pleine terre, comprenantla description et la culture des fleurs annuelles, bisannuelles,vivaces et bulbeuses de pleine terre. Quatrième edition, illustréede plus de 1600 gravures. Paris, 1894.

dacoromanica.ro

PlanteleCunoscuteDePoporulRoman

Documents

Transcript of PlanteleCunoscuteDePoporulRoman