www.huro-cbc.eu www.hungary-romania-cbc.eu

„Continutul acestui document nu reprezinta in mod necesar punctul de vedere oficial al Uniunii Europene”

Plan de acț iune ș i colaborare

„Strategia de exploatare şi dezvoltare”

în cadrul proiectului intitulat

„Expoziţie comună, Piaţă comună- întărirea relaţiilor

economice şi comerciale dintre judeţele Arad şi Békés”

Centrul de Administrare a Instituţiilor din Judeţul Békés

2

CUPRINS

1. Introducere ................................................................................................... 3

2. „Strategia de exploatare şi de dezvoltare” ...................................................... 8

2. 1. Principii de bază ...................................................................................... 8

2. 2. Misiunea proiectului „Expoziţie comună, Piaţă comună” ........................ 9

2. 3. Organizaţia care gestionează centrul ...................................................... 10

2. 3. 1. Caracteristici locale ........................................................................ 11

2. 3. 2. Activitatea organizaţiei care gestionează imobilul .......................... 17

2. 3. 3. Prezentarea posibilelor servicii asigurate de organizaţia care

gestionează imobilul .................................................................................. 19

3. Evenimente .................................................................................................. 20

3. 1. Evenimente organizate în comun în cele două locaţii ............................ 20

3. 2. Evenimente organizate din iniţiativă proprie ......................................... 21

4. Indicatori ...................................................................................................... 22

5. Activitatea de marketing şi de reclamă ......................................................... 24

5. 1. Automarketing, autoreclamă.................................................................. 24

5. 2. Integrarea AB-EXPO în organizaţiile naţionale şi internaţionale ........... 27

6. Concluzii ...................................................................................................... 28

3

1. Introducere

Proiectul AB-EXPO îşi asumă o misiune de pionerat, cel puţin în zona Arad

Békés. Chiar dacă în primul an încă nu are o valoare adăugată prea mare,

interesul pentru acest tip de colaborare, pentru instituţionalizarea relaţiilor

transfrontaliere este clar vizibil. Fără să intrăm în amănunte referitoare la

clarificarea deosebirilor dintre un târg şi o expoziţie, care oricum sunt destul de

neclare, în ceea ce priveşte impactul regional pe care proiectul AB-EXPO îl

poate avea se poate contura din două perspective. Conform terminologiei

profesionale, evenimentele comune pot deveni de o amploare şi de o importanţă

euro-regională, internaţională (ca de exemplu târgul de la Brno), aria de

influenţă şi de atracţie pot excede limita de 1000 de 1000. Evenimentele

organizate separat pot avea un impact intern regional, ca târguri&expoziţii

naţionale regionale, iar aria de influenţă a acestora se extinde la aprox. 100 de

km.

Cele două centre care colaborează nu au aceeaşi amploare din start. În Arad,

aceste activităţi au deja o tradiţie, pe câtă vreme în Békéscsaba încă nu există

aşa ceva. Békéscsaba se află într-o poziţie dezavantajată cu cei 65 de mii de

locuitori pe care îi are, faţă de cei 165 de mii de locuitori ai Aradului. Echilibrul

celor două zone poate fi asigurat de colaborarea dintre locuitorii acestei

configuraţii specifice de localităţi a zonei centrale dint Békés, precum şi de

colaborarea mai strânsă dntre aceste localităţi, fapt care poate fi dovedit cel mai

bine de următoarea informaţie: dacă calculăm centrul geometric al celor „trei

oraşe” (Békéscsaba, Gyula, Békés) şi desenăm un cerc cu raza de 15km, în jurul

acestei axe vom avea a populaţie de aprox.150 de mii de locuitori.

Din acest punct de vedere această locaţie este foarte bine aleasă, pentru că

imobilul care asigură locul acestei expoziţii este aproape exact în centrul

geometric al acestei zone centrale a judeţului Békés, la o distanţă egală de

aproape 5-6 km de cele trei oraşe, exact lângă aeroportul din Békéscsaba, ceea

ce poate fi un avantaj pe lungă durată pentru vizitatori.

4

Imaginea nr. 1: Locaţia centrului expoziţional AB-EXPO în zona centrală a

judeţului Békés

1. Graniț a grupului central de localităț i, 2. Graniț a grupului de localitaț i, 3. Garniț a suprafeț elor aparț inând grupului de localităț i, 4.

Graniț a ț ării, 5. Centrul grupului de localităț i, 6. Centrul aparț ibător al grupului de localităț i, 7. Centre de tip orase-planeta, 8. Comune

de tip ”localităț i adormite”, 9. Alte comune aparț inătoare intensiv, grupului de localităț i, 10. Legaturi intensive intre localităț i, 11. Legaturi medii între localităț i, 12. Legături slabe între localităț i, 13. Legături echilibrate între localităț i, 14. Legături dominante între

localităț i.

5

Imaginea nr. 2: Locaţia centrului expoziţional AB-EXPO în zona a

judeţului Arad

Dezavantajul acestei locaţii este că, în afara unor posibilităţi de catering, nu

există alt fel de servicii sau puncte de interes turistic pentru vizitatori, ceea ce

înseamnă că atât vizitatorii şi expozanţii, cât şi personalul de deservire trebuie

transportaţi la şi de la locul expoziţiei, fapt care îngreunează situaţia, pentru că

se poate realiza doar parţial cu ajutorul transportului în comun, sau va fi nevoie

de contracte speciale cu aceste firme şi de schimbarea orarului şi traseului

acestora. Pe durata expoziţiilor comune probabil că şi transportul dintre Arad-

Békéscsaba va necesita soluţii speciale.

6

Fotografia nr. 1: Hala de expoziţie şi împrejurimile ei, Békéscsaba

Sursă: proprie

Fotografia nr. 2: Hala de expoziţie, Békéscsaba

Sursă: proprie

7

Fotografia nr. 3: Hala de expoziţie şi împrejurimile ei, Arad

Sursă: proprie

Fotografia nr. 4: Hala de expoziţie, Arad

Sursă: proprie

8

2. „Strategia de exploatare şi de dezvoltare”

2. 1. Principii de bază

1. Responsabilitatea comună a partenerilor AB-EXPO este elaborarea şi

acceptarea „Strategiei de exploatare şi de dezvoltare”, precum şi să asigurarea

condiţiilore de funcţionare controlate ale acestei expoziţii.

Lider de proiect: Centrul de Administrare a Instituţiilor din Judeţul

Békés, 5600 Békéscsaba, Derkovits sor 2.

Camera de Comert, Industrie si Agricultura a Judetului Arad. str. Closca

nr. 5 310017 Arad.

Fundaţia de Interes Public pentru Dezvoltarea Regională şi a Localităţilor

din Judeţul Békés, 5600 Békéscsaba, Derkovits sor 2.

Camera de Comerţ din judeţul Békés, 5600 Békéscsaba, Penza ltp.5.

Deoarece din cele patru organizaţii care colaborează pentru implementarea

proiectului trei sunt maghiare şi una este din România, acest fapt denotă că

funcţionarea centrului este mai important pentru partenerul maghiar. La Arad

există demult o infrastructură proprie pentru organizarea expoziţiilor, şi au o

experienţă şi o tradiţie îndelungată pentru exploatarea unui asemenea centru, pe

câtă vreme în judeţul Békés un asemenea centru este considerat ca un fenomen

nou. Acest lucru înseamnă în acelaşi timp şi că în judeţul Békés strategia de

exploatare implică elaborarea unei strategii care are în vedere elaborarea,

întărirea, promovarea, stabilizarea şi autogestionarea acestui centru, în acelaș i

timp la Arad este de ajuns să fie acordat atenț ie condiţiilor de implementare a

unor programe comune.

2. Deoarece ambele judeţe au anumite scopuri bine determinate şi un anumit

sistem de relaţii, nu toate evenimentele pot fi organizate în comun şi nici nu ne

putem aştepta ca toate evenimentele să fie organizate în comun şi acestea să

asigure bazele dezvoltării de durată. Ambele părţi au o responsabilitatea de a

utiliza infrastructura realizată într-un mod ca aceasta să se autosusţină. Fiecare

partener trebuie să asigure contribuț ia pentru evenimentele organizate în

comun cât ș i pentru realizarea valorii de promovare. Parametrii cuantificabili al

evenimentelor realizate în comun va trebui să fie evidenț iaț i prin indicatorii

proiectului.

3. În elaborarea unei strategii de dezvoltare regională trebuie avute în vedere

contextul regional, tradiţiile şi resursele regionale. Dezvoltarea celor două judeţe

a mers în paralel de-a lungul secolelor şi merge în paralel şi acum, având mai

9

multe caracteristici care le apropie decât care le despart. Una dintre cele mai

importante este tradiţia multiculturală. Unul dintre cele mai importante obiective

al proiectului AB-EXPO este ca să asigure loc de întâlnire naţionalităţilor din

această regiune. Această perspectivă este absolut în corelare cu eforturile UE şi

cu interesele celor care locuiesc în această regiune. Populaţia care trăieşte în

această zonă nu trebuie clasificată după naţiunea din care face parte, ci mai

degrabă după limba şi cultura la care aparţine

Astfel aceste limbi sunt:

1. Latina (româna)

2. Maghiara

3. Slava

4. Germana

5. Ebraica

6. Ţigăneasca

7. Chineza

8. Turca

Luând în consideraţie tradiţiile istorice putem enumera şi limba turcă ca a opta

limbă, ca o naţie care şi-a lăsat amprenta în această zonă şi care poate avea o

influenţă importantă ca ţară care doreşte să facă parte din Uniunea Europeană. În

România această populaţie este deja mult mai activă decât în Ungaria.

4. Zonele centrale ale ambelor judeţe au câte un concurent important. Aradul are

ca şi concurent Timişoara, dar şi Oradea, dintr-un anumit punct de vedere. Zona

centrală békés (Békéscsaba, Gyula, Békés) are ca şi concurenţi oraşele Szeged

şi Debrecen într-o mai mică măsură. Trebuie să acceptăm faptul că într-o

economie de piaţă până şi oraşele concurează unele cu altele şi în această

competiţie prin AB-EXPO atât zona Békés, cât şi cea din Arad pot beneficia

deavantaje care le pot asigura menţinerea în competiţie şi pot preveni pierderile

într-o asemenea competiţie.

2. 2. Misiunea proiectului „Expoziţie comună, Piaţă comună”

Din punct de vedere economic ambele judeţe sunt defavorizate atât în

comparaţie cu judeţele propriei ţări cât şi cu Uniunea Europeană. Conform

acestor consideraţii, precum şi celor formulate în capitolul 2.1 se pot trage

concluzii directe referitoare la ce fel de scopuri şi valori intenţionează instituţia

să urmeze în viitor.

10

Cei care au pus bazele şi care gestionează proiectul „Expoziţie comună, Piaţă

comună” doresc să contribuie la dezvoltarea economică a zonei, la extinderea

relaţiilor antreprizelor din zonă, la îmbunătăţirea capacităţii de atragere a

capitalului, precum şi la asigurarea informaţiilor pentru investitori şi pentru

antreprizele care sunt interesate de această zonă. Se doreşte activarea unei date

de baze care promovează unele activităţi de management, care este în stare să

asigure informaţii curente despre proiectele de achiziţii şi de alştă natură la nivel

naţional şi UE. Rolul de început, în primii 4-5 ani, de coordonare şi ornganizare

de expoziţii va fi treptat preluat de managementul de proiecte, de coordonare de

surse de finanţare, de generare şi planificare de proiecte şi de consultanţă a

coordonării resurselor (anii 5, 6, 7).

În ceea ce priveşte rolul social conform valorilor europene, acest centru se va

concentra pe promovarea cooperării fără conflicte a diferitelor naţionalităţi

conlocuitoare, precum şi pe explatarea avantajelor economice reciproce ce

survin din relaţiile cu ţara mamă a acestor naţionalităţi.

În toate activităţile sale, centrul intenţionează să se concentreze asupra

dezvoltării integrate a zonelor transfrontaliere ale celor două judeţe prin

implementarea unor proiecte şi activităţi de marketing independente.

2. 3. Organizaţia care gestionează centrul

În analiza de faţă termenul de organizaţie care gestionează centrul se referă la

organismele din Arad sau Békéscsaba în mod separat. Pentru implementarea

evenimentelor comune se poate organiza de către Comisia de Control a

proiectului un grup EXPO (chiar cu membri diferiţi de la ocazie la ocazie), al

cărei conducător va fi numit de partenerul de proiect român dacă locul

desfăşurării activităţilor este Aradul, iar dacă locul desfâşurării activităţilor este

Békéscsaba, atunci liderul va fi desemnat de partenerul maghiar.

11

Imaginea nr. 3: Schema simplificată a organizaţiei care gestionează centrul

Sursă: proprie

2. 3. 1. Caracteristici locale

Arad

Deoarece la Arad există tradiţii îndelungate ale activităţilor de expoziţii şi

târguri, înfiinţarea unei organizaţii gestionare a acestui centru nu poate constitui

nici o problemă, trebuie doar desemnaţi sau angajaţi colegii care fac parte şi din

grupul EXPO, care, împreună cu directorul centrului şi cu adjunctul economic

răspund de programele comune cu Békéscsaba, precum şi de colaborarea cu

coordonatorul grupului EXPO din Békéscsaba şi cu colegii acestuia. Grupul

EXPO răspunde de organizarea şi administrarea, precum şi de documentarea

activităţilor implementate, ca şi de respectarea bugetului.

Békéscsaba

Deoarece în Békéscsaba încă nu există nici o organizaţie operativă, scopul

primordial este de a pune bazele unei organizaţii de lucru şi de a iniţia

activităţile acesteia- ceeace nici nu este atât de uşor.

12

În acest sens trebuie găsite răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Bugetul cui sau cărei organizaţii va suporta perioada de început plină de

greutăţi a activităţii centrului, salariile şi cheltuielile gestionării imobilului?

2. Ce compoziţie să aibă grupul care gestionează centrul, adică ce fel de

conpetenţe să aibă colegii care vor lucra acolo? Câte persoane să fie?

Răspunsul la prima întrebare poate fi următorul: este clar că iniţiativa şi

propunerile trebuie să vină de la partenerul lider de proiect, adică de la Centrul

de Administrarea Instituţiilor din Judeţul Békés. Ar fi bine ca acest rol să fie

îndeplinit împreună cu partenerul lider de dinainte, adică cu Consiliul Judeţean

Békés, organizaţie care este şi acum cea mai importantă din punctul de vedere al

dezvoltării teritoriale la nivel judeţean. Ceea ce este iarăşi evident este că şi

ceilalţi parteneri de proiect pot avea o viziune şi interese proprii în ceea ce

priveşte succesele de viitor ale proiectului, mai bine zis în ce măsură îşi pot

împărtăşi aceste succese. toate acestea sunt nevoi absolut umane pentru a

accentua rolul şi importanţa organizaţiei pe care o reprezintă. Asemenea

iniţiative nu trebuie estompate, ci trebuie direcţionate în aşa fel, încât fiecare

partener să poată contribui la implementarea ţelurilor comune conform

capacităţilor şi posibilităţilor proprii, iar această contribuţie va trebui să aibă o

publicitate şi o apreciere adecvată.

Pot exista numeroase planuri pentru înfiinţarea acestui organism de lucru, ideea

de mai sus este doar o posibilitate care poate fi schimbată de Comisia de Control

a Proiectului fie din considerente politice, fie din considerente financiare. Toate

aceste schimbări pot duce la angrenarea într-un sens pozitiv a a cestui proces, la

accelerarea sa, adică la atingerea unor rezultate concrete mai rapid. Într-o

strategie de lungă durată se pare că nu este recomandabil ca sarcinile

organizaţiei care gestionează centrul să fie preluate de oricare organizaţie

parteneră în proiect, singura excepţie poate fi Centrul de Administrare a

Instituţiilor din Judeţul Békés pe o durată de maximum doi ani, dacă este în stare

să înfiinţeze o echipă independentă în cadrul pripriei structuri şi dacă poate găsi

finanţare pentru aceste activităţi. În acest caz organizaţia funcţionează complet

diferit şi într-o structură diferită decât dacă este deja stabilă, ca o organizaţie de

sine stătătoare, fie ca o fundaţie fie ca un SRL.

Această consideraţie poate fi valabilă chiar dacă în Arad „Camera de Comert,

Industrie si Agricultura a Judetului Arad” este responsabilă pentru organizarea

expoziţiilor şi târgurilor. Oportunităţile oferite de diferenţele de legislaţie

referitoare la camerele de comerţ dintre cele două ţări, compoziţia specialiştilor

generată de acest fapt, precum şi multiple alte cauze ne fac să concludem că

Camera de Comerţ din Judeţul Békés ar trebui să lase sarcinile şi

responsabilităţile destul de mari ale implementării proiectului pe seama liderului

de proiect, adică pe seama Centrului de Administrare a Instituţiilor din Judeţul

13

Békés până ce acest centru expoziţional nu va fi în stare să funcţioneze singur.

Literatura de specialitate numeşte această soluţie drept tehnică „spin-off”. În

momentul în care organizaţia şi-a pus bazzele propriei reţele de relaţii, propriei

pieţe de desfacere, parteneri şi poate funcţiona de sine stătător, ea poate fi lăsată

să iasă pe piaţă.

Dacă se ajunge la acest moment, în cel puţin doi ani, nici atunci nu e sigur că

colegii care au deja experienţă trebuie integraţi în sistemul camerei de comerţ.

Aceasta ar trebui să impementeze numai supravegherea, să exercite drepturile

de proprietar, colaborând bineînţeles cu partenerii de proiect care au generat

acest rezultat.

Răspunsul la cea de-a doua întrebare „Ce compoziţie să aibă grupul care

gestionează centrul, adică ce fel de conpetenţe să aibă colegii care vor lucra

acolo? Câţi să fie?”

La început, deoarece sunt tipuri diferite de sarcini, este nevoie de colaboratori

cu competenţe diferite faţă de perioada care urmează mai apoi. Prima perioadă

se poate considera perioada în care centrul „se pune pe picioare”. În această

fază este nevoie de un conducător şi de minimum doi angajaţi, din care unul

administrează şi celălalt are sarcini concrete de organizare.

În perioada în care centrul „se pune pe picioare” sau în perioada de incubaţie sarcinile de bază ale conducătorului sunt coordonarea activităţii Comisiei de

Control a proiectului, elaborarea planului anual de activitate, elaborarea

calendarului de evenimente şi sincronizarea acestuia cu cel al partenerului din

Arad şi aprobarea lui, precum şi implementarea lui cu ajutorul celor dou

angajaţi. în această perioadă activitatea economică şi drepturile de angajator sunt

exercitate de Prefectură. De asemenea mai are sarcina de a organiza

comunicarea externă legată de activitatea centrului AB-EXPO .

Sarcina colegului care se ocupă de organizare este de a gestiona evenimentele

comune cu judeţul Arad încă din primul an de după încheierea proiectului,

precum şi de a organiza evenimentele proprii. Logic ar fi ca organizarea

evenimentelor tematice şi a celor comune cu Aradul să se facă pe bază de

concurs de dosare şi să se comisioneze firme cu experienţă în organizarea

expoziţiilor.

Ambii angajaţi trebuie să ştie foarte bine cel puţin două limbi străine (una să fie

limba engleză şi cealaltă să fie una din limbile vorbite de grupurile etnice din

zonă (de exemplu română. slovacă, germană.etc.), dar şi administratorul va

trebui să ştie cel puţin limba engleză la nivel conversaţional. Este

responsabilitatea conducătorilor Centrului de Administrare a Instituţiilor din

Judeţul Békés ca această perioadă să nu fie prea lungă şi să se treacă cât mai

repede la perioada de autogestiune.

14

În perioada următoar, de autogestiune, organizaţia de gestionare sau cu alte

cuvinte managementul EXPO – care va avea deja o formă juridică independentă

– va avea o compoziţie diferită de cele de dinainte. Pe baza experienţelor

internaţionale care sunt respectate şi de elaboratorii proiectului, va fi nevoie de o

formă economică de sine stătătoare pentru a putea rezista pe lungă durată, pentru

a minimaliza finanţarea bugetară şi pentru a respecta interesele personale. Într-o

perspectivă posibilă se pare că va fi nevoie de cel puţin şapte angajaţi. un

director, cinci colegi care fac treaba şi un administrator. Managementul EXPO

nu va exercita activităţile de organizare de expoziţii clasice, expoziţiile tematice

comune cu Aradul vor fi organizate de firme specializate şi cu experienţă în

domeniu, care vor fi alese pe bază de concurs şi care vor fi contractate pentru

aşa ceva pe lungă durată. Pregătirea şi concluderea acestor contracte este

responsabilitatea directorului. Ca dovadă a celor spuse listăm în continuare cele

55 de articole binecunoscute formulate de firma engleză de organizare de

evenimente Montgomery despre paşii care trebuie făcuţi în organizarea

expoziţiilor, fapt care denotă complexitatea acestei sarcini, precum şi riscurile cu

care ne putem confrunta dacă ne apucăm de aşa ceva fără să avem experienţă.

Paşii necesari pentru a organiza o expoziţie:

1. Scrisoarea organizatorilor târgului sau expoziţiei despre culegerea

informaţiilor referitoare la aceste evenimente şi despre colectarea formularelor

de participare.

2. După primirea răspunsurilor, studierea materialelor şi citirea regulamentului

detailat al târgului.

3. Decizie bine gândită referitoare la participare.

4. Decizie referitoare la câţi bani să fie alocaţi pentru expoziţia respectivă.

5. Trimiterea formularului de participare la timp şi după confirmarea participării

virarea parţială a sumei necesare pentru plata închirierii locului.

6. Scrisoare către filiala comercială pentru a anunţa intenţia de participare,

cererea ajutorului şi sfaturilor în legătură cu cele de mai sus.

7. Informarea partenerilor comerciali existenţi din zonă despre planurile pe care

le avem.

8. Decizie referitoare la comisionarea unei firme organizatoare de expoziţii sau

implementatoare.

9. Discuţii cu colegii angrenaţi în activităţile de organizare şi planificare despre

sarcinile concrete.

10. Cerere de oferte din partea implementatorilor şi constructorilor.

15

11. Selectarea produselor pentru a fi expuse.

12. Discutarea metodelor şi formelor de prezentare a exponatelor cu experţii de

produse şi de propagandă.

13. Elaborarea unui plan de acţiune detailat referitor la organizare.

14. Elaborarea unui buget detailat.

15. Numirea şi pregătirea unui designer.

16. Informaţii despre posibilităţile de transport, documentele de drum necesare,

prevederi.

17. Comandarea instalaţiilor, mobilierului, etc. dacă este nevoie, instalarea

curentului şi a apei, telefon, curăţenie, comandarea florilor.

18. Selectarea firmei de transport (acolo şi la locul expoziţiei), sincronizarea

termenelor şi a documentelor necesare.

19. Aprobarea proiectului de construcţie al expoziţiei.

20. Achiziţionarea fotografiilor şi desenelor.

21. Trimiterea proiectului de construcţie către managementul târgului.

22. Elaborarea materialelor pentru catalogul expoziţiei.

23. Traducerea acestuia şi trimiterea lui la timp către organizatori.

24. Elaborarea planului PR (reclame).

25. Elaborarea textului materialelor exponate şi a materialelor pentru reclame.

26. Selectarea agenţiilor publicitare autohtone şi internaţionale propice.

27. Decizie despre necesitatea instrumentelor audiovizuale şi îngrijirea lor.

28. Acum este momentul să se decidă dacă vor fi anumite atracţii în timpul

expoziţiei (prezentare de modă, demonstraţii de produse, comercializare

directă).

29. Achiziţionarea lucrurilor necesare pentru reprezentanţă, comandarea sau

achiziţionarea cadourilor comerciale.

30. Decizie despre organizarea sau nu a unei recepţii, conferinţă de presă,

simpozion, prelegeri, etc., închirierea locaţiei, definirea datei şi comandarea

cateringului necesar.

31. Angajarea unui fotograf.

16

32. Implementarea traducerilor şi a corecturii lor.

33. Rezervarea camerelor de hotel necesare.

34. Elaborarea itinerariului şi numirea personalului ştandului.

35. Alegerea modului cel mai eficient pentru transport, rezervarea biletelor de

avion sau alte bilete, închirierea maşinilor.

36. Achiziţionarea vizelor.

37. Rezolvarea asigurărilor de drum.

38. Comandarea biletelor de intrare, parcare şi ecusoane de la directorul de

expoziţie.

39. Elaborarea la timp a documentelor de transport şi de vamă.

40. Negocieri detailate şi concrete cu reprezentanţii şi agenţii locali pentru a

clarifica condiţiile comerciale.

41. Predarea materialelor de tipărit.

42. Implementarea completă a materialelor publicitare.

43. Elaborarea listei direct mail.

44. Confirmarea ofertelor de preţ, a numărului copiilor şi a cantităţilor.

45. Implementarea instalaţiilor, tablurilor şi altor decoraţii.

46. Trimiterea produselor şi instalaţiilor, echipamentelor de expus şi anunţarea

firmelor locale de spediţie.

47. Contactarea agenţiilor vamale.

48. Anunţarea autorităţilor, camerelor de comerţ despre expoziţie.

49. Contractarea personalului hostess şi a interpreţilor pentru activităţile la faţa

locului.

50. Trimiterea materialelor de direct mail şi a invitaţiilor.

51. Negocieri cu managementul târgului, cu agenţiile publicitare, cu speditorii la

faţa locului.

52. Discuţii detailate cu colaboratorii locali.

53. Achiziţionarea la faţa locului a materialelor necesare pentru gestionarea

expoziţei şi cateringului pentru vizitatori.

17

54. Gestionarea finalului expoziţiei, inclusiv activităţile de PR .

55. Aranjamente referitoare la închiderea expoziţiei şi a aducerii acasă a tuturor

materialelor şi produselor.

Dintre cele 55 de puncte enumerate mai sus nu toate au relevanţă locală, ceea ce

este însă important este că cei care vor să organizeze un târg trebuie să înveţe

cum trebuie făcut acest lucru, şi dacă există vreo organizaţie care se pricepe la

aşa ceva e mai bine să fie comisionată pentru această sarcină, ca organizaţia să

se poată concentra asupra următoarelor responsabilităţi, care de fapt ilustrează

obiectivele proiectului AB-expo.

În afară de participarea la activitatea echipei EXPO dacă este nevoie, cei cinci

colaboratori trebuie să se ocupe de următoarele domenii:

1. Relaţii internaţionale, supravegherea proiectelor comune Arad-Békéscsaba,

2.Dezvoltare antreprenorială, gestionarea bazei de date antreprenoriale

3. Marketing, marketingul proiectului, dezvoltare de pagină web, supravegherea

şi analiza indicatorilor

4. Dezvoltare durabilă, monitorizarea oportunităţilor de proiecte finanţatoare

5. Interpret, translator

Cunoaşterea foarte bună a limbilor străine, mai ales a limbii engleze şi a unei

limbi a naţionalităţilor locale este absolut indispensabilă.

2. 3. 2. Activitatea organizaţiei care gestionează imobilul

1. Supravegherea organizaţiilor care au ca sarcină implementarea activităţilor de

gestionare zilnică (cel puţin în ceea ce priveşte programele comune şi

sincronizarea calendarului de evenimente, precum şi al programelor de

dezvoltare integrată din zona transfrontalieră, cu referire la sistemul lor de

obiective şi mijloace) ar putea reveni Comisiei de Control al Proiectului care a

funcţionat şi în perioada de implementare a proiectului, împreună cu directorii

celor două locaţii.

2. Dacă nu luăm în considerare prezentarea activităţilor organizaţiei din Arad

care exploatează şi întreţine imobilul (deoarece scopul prezentului studiu nu este

de a descrie activităţile care nu se referă la organizarea programelor comune),

putem aborda domeniul de activiatate al organizaţiei din Békéscsaba. Cele ce

urmează pot fi considerate drept obiective de atins în viitor, iar definirea

modalităţii de a le atinge, elaborarea planului de acţiune (dacă scopurile sunt

acceptate) sunt sarcina managementului.

18

3. Domeniul de activitate al organizaţiei din Békéscsaba care exploatează şi

întreţine imobilul sunt în mare măsură determinate de misiunea proiectului

„EXPO comun, Piaţă comună” (vezi subcapitolul 2. 2.) ,la care se adaugă lista

colaboratorilor enumeraţi la punctul 2. 3. 1. care trebuie să îndplinească funcţiile

general acceptate ale expoziţiilor şi târgurilor. Bineînţeles că activităţile

organizate trebuie să se sincronizeze şi să se conformeze acelor evenimente care

sunt deja incluse în agenda activităţilor şi care se organizează în mod regulat,

anual, dar şi evenimentelor organizate din proprie iniţiativă.

4. Domeniile principale de activitate ale organizaţiei din Békéscsaba pot fi

următoarele:

Dezvoltarea relaţiilor dintre antreprizele care activează în zonă,

promovarea organizării clusterelor transfrontaliere, organizare de cursuri

de perfecţionare, conferinţe de specialitate, precum şi asigurarea speţiilor

necesare pentru acestea.

Managementul proiectelor, planificarea proiectelor, consultanţă pentru

coordonarea fondurilor în vederea creşterii puterii de atracţie a capitalului.

Aprovizionarea investitorilor şi a antreprenorilor interesaţi de zona

respectivă cu informaţiile necesare.

Informare la zi despre proiectele de achiziţie publică şi proiectele UE care

survin.

În spiritul rolului social îndeplinit, al fundalului multicultural şi conform

valorilor europene, promovarea relaţiilor bazate pe avantajul economic

reciproc dintre naţionalităţile conlocuitoare aparţinând diferitelor blocuri

culturale cu ţara lor mamă, precum şi între ele pentru a avea o cooperare

lipsită de conflicte.

Proiectare şi activitate de marketing independente în vederea dezvoltării

integrate a zonei transfrontaliere.

5. Funcţiile legate în general de expoziţii şi târguri:

furnizareaa informaţiilor

provocarea interesului

sprijinirea creşterii vânzărilor

menţinerea relaţiilor cu clienț ii vechi

contactarea potenţialilor clienț i

19

promovarea imaginii firmei

cercetare de piaţă (concurenţă, furnizori, cumpărători)

găsirea de idei noi

2. 3. 3. Prezentarea posibilelor servicii asigurate de organizaţia care

gestionează imobilul

Servicii de specialitate:

Găsirea partenerului pentru gestionarea unei date de baze regionale

Strângerea şi diseminarea informaţiilor despre proiecte

Elaborarea paginii web,

Consultanţă în domeniul marketingului elektronic

Programe de specialitate organizate pe lângă expoziţii:

turism, wellness, turism sanitar, conferinţă de specialitate recreativă, în

colaborare cu Aradul.

Inovaţie, prelucrarea alimentelor, domeniul agrar, conferinţe de

specialitate, în colaborare cu Aradul.

Prezentarea firmelor care elaborează proiecte, informare referitoare la

proiecte, investitori, conferinţă de specialitate pentru implementatori, în

colaborare cu Aradul.

organizarea conferinţelor auxiliare expoziţiilor şi târgurilor care au loc din

proprie iniţiativă.

Organizarea întâlnirilor menite să întărească încrederea şi relaţiile dintre

firme cu includerea naţionalităţilor conlocuitoare din zonă, precum şi cu

organismele lor din ţara de origine şi din ţara unde are loc expoziţia

Programe turistice şi sociale organizate pe lângă expoziţii:

programe turistice: Gyula, Vésztő-Mágor, Arad etc.

programe culinare, bucătărie locală

vânătoare

Închirieri pentru organizarea evenimentelor

nunţi, baluri, discotecă

20

evenimente teatrale, concerte

evenimente sportive

3. Evenimente

3. 1. Evenimente organizate în comun în cele două locaţii

Există două posibilităţi pentru a implementa evenimentele în cele două locaţii.

Una dinte posibilităţi este ca evenimentele recomandate mai jos să fie

organizate pe rând în cele două locaţii. Cele de primăvară şi de toamnă să fie

organizate la Békéscsaba, şi cele de vară şi iarnă la Arad. Această soluţie pare a

fi avantajoasă din punctul de vedere al rentabilităţii, deoarece cele două instituţii

ar avea de organizat doar câte două evenimente şi nu patru pe an, însă instituţia

căreia „nu i-ar veni rândul” n-ar putea organiza nici un eveniment propriu,

„rival”, şi oricum ar fi ocupată cu sarcinile partenerului de a organiza

evenimente în paralel. Această soluţie nu ar împărţi nici vizitatorii, nici

ezpozanţii.

Se pot formula următoarele recomandări referitoare la această soluţie:

1. AB-EXPO „Primăvară”: turism, wellness, turism de sănătate, expoziţie/ târg

recreativ şi conferinţă de specialitate

Locaţie: Békéscsaba

2. AB-EXPO „Vară”: Inovaţie, prelucrarea alimentelor, agricultură, expoziţie/

târg recreativ şi conferinţă de specialitate

Locaţie: Arad

3.AB-EXPO „Toamnă”: antichităţi, amintirile culturale ale naţionalităţilor din

regiune, licitaţie şi târg

Locaţie: Békéscsaba

4. AB-EXPO „Iarnă”: prezentarea firmelor care elaborează proiecte, prezentarea

proiectelor, investitori, implementatori, expoziţie şi conferinţă de specialitate

21

Locaţie: Arad

Esenţa celei de-a două soluţii este ca AB-EXPO „Primăvară”: turism, wellness,

turism de sănătate, expoziţie/ târg recreativ şi conferinţă de specialitate şi AB-

EXPO „Vară”: Inovaţie, prelucrarea alimentelor, agricultură, expoziţie/ târg

recreativ şi conferinţă de specialitate să se organizeze concomitent, deoarece

tematica este destul de bogată profilul ar putea fi comun, dar conţinutul ar fi

diferit.

Organizarea AB-EXPO „Primăvară”: turism, wellness, turism de sănătate,

expoziţie/ târg recreativ şi conferinţă de specialitate” s-ar putea face şi în aşa fel

ca numai judeţul Békés să fie oaspete în Arad, şi invers, Aradul la Békéscsaba.

În acest fel expozantul ar participa doar la o expoziţie într-o singură locaţie şi

vizitatorul interesat de ambele teme ar fi nevoit să călătorească, ceea ce ar putea

deveni mai plăcut dacă s-ar cumula cu câte un program turistic sau social

atractiv.

Tematica evenimentului AB-EXPO „Vară”: Inovaţie, prelucrarea alimentelor,

agricultură, expoziţie/ târg recreativ şi conferinţă de specialitate s-ar putea

împărţi, de exemplu, în aşa fel ca la Arad să se organizeze inovaţia în

prelucrarea alimentelor, iar la Békéscsaba să se organizeze secţiunea despre

inovaţie în agricultură. Cei interesaţi de ambele teme tot trebuie să călătorească

dintr-un loc într-altul.

AB-EXPO „Toamnă”: antichităţi, amintirile culturale ale naţionalităţilor

conlocuitoare, licitaţie şi târg ar fi organizat la Békéscsaba, iar AB-EXPO

„Iarnă”: prezentarea firmelor care elaborează proiecte, prezentarea proiectelor,

investitori, implementatori, expoziţie şi conferinţă de specialitate la Arad,

deoarece aceste sunt destul de omogene din punct de vedere tematic pentru a

putea fi împărţite între două locaţii.

A treia opţiune poate fi o soluţie în care evenimentele se organizează sub forma

unei expoziţii mobile, dar atât din punct de vedere al cheltuielilor, cât şi al

veniturilor este cea mai dezavantajoasă. Nu este deloc sigur că un expozant îşi

poate permite să piardă atâta timp sau să mute produsele expuse dintr-un loc

într-altul. Această opţiune poate fi posibilă numai în cazul AB-EXPO

„Toamnă”: antichităţi, amintirile culturale ale naţionalităţilor din regiune,

licitaţie şi târg, dar şi în acest caz este destul de greu să prezicem reuşita.

3. 2. Evenimente organizate din iniţiativă proprie

În perioada de „punere pe picioare” sau de incubaţie, popularizarea instituţiei,

prezentarea obiectivelor proiectului şi medierea informaţiilor către grupurile

ţintă sunt foarte importante. O formă prin care se poate realiza acest lucru este

22

organizarea întâlnirilor, consultanţelor cu reprezentanţii grupului ţintă, stabilirea

relaţiilor personale cu ei.

Echipa din Békéscsaba ar trebui să facă o analiză a oportunităţilor oferite de

marile evenimente tradiţionale din zonă -Békéscsaba (festivalul Cârnatului, etc.)

Gyula (Festivalul Castelului, Festivalul Renascentist etc.), Békés (Zilele de la

Madzagfalva etc), numărul, compoziţia vizitatorilor la aceste evenimente, şi ar

trebui să organizeze nişte programe auxiliare care se pot sincroniza cu acestea şi

astfel turiştii care sosesc să le viziteze ar putea fi cooptaţi şi în programele

proiectului nostru.

4. Indicatori

O analiză a indicatorilor referitori la proiectul AB-EXPO este importantă nu

numai pentru că aceştia sunt baza decontării cu Fondul de Dezvoltare Regională

Europeană şi a documentării dezvoltării durabile, dar şi pentru că monitorizarea

şi analiza permanentă a indicatorilor asigura flexibilitatea, corecţiile,

schimbările de direcţie şi informaţiile care sunt absolut necesare pentru

acceptarea şi pentru funcţionarea pe lungă durată, pe decenii, a acestui centru.

În literatura de specialitate în Europa Centrală sunt două exemple foarte bune,

târgul de la Brno şi cel de la Poznan. Studierea şi cunoaşterea acestora trebuie

să fie o sarcină obligatorie a colaboratorilor din echipa EXPO.

Indicatorii, cifrele care arată performanţa care apar în documentaţia proiectului

sunt următoarele:

1. Organizarea unor expoziţii şi conferinţă cu participare internaţională anual, 12

bucăţi. Concepţia prezentată în capitolele de dinainte pot asigura acest lucru.

2. Creşterea anuală a schimburilor internaţionale comerciale dintre cele două

judeţe cu 12%. Probabil că în proiect acest indicator a fost conceput pentru

perioada obligatorie de funcţionare a proiectului, deorece este foarte greu să ne

închipuim o creştere anuală de 12% în cifrele de afaceri comerciale pe o durată

mai lungă. Pentru perioada în cauză această dorinţă pare să fie fezabilă iar

indicatorii referitori la acest lucru se pot concluziona din datele referotiare la

judeţul Békés a Anuarului Statistic Naţional.

3. Relaţiie economice transfrontaliere realizate să fie în număr de 40. Şi această

cifră pare să fie reală, dar în legătură cu aceasta, echipele de lucru au ca sarcină

să facă un bilanţ la sfârşitul câte unei expozii sau târg să vadă care sunt noile

relaţii realizate de acestea, iar cunoaşterea detaliilor contractelor de cooperare

(în afara secretelor de afaceri) este şi interesul managementului instituţiei.

23

În ceea ce priveşte indicatori care sunt importanţi din punctul de vedere al

echipelor de implementare, adică indicatorii output sunt următorii (pe baza

documentului proiectului).

1. Numărul de pornire al agenț ilor economici implicate în cooperarea

transfrontalieră este de 80, indicatorul de atins este de 300. În perioada

obligatorie de mentenanț ă a rezultatelor proiectului (în general până la

încheierea proiectului plus încă cinci ani) se poate realiza acest indicator, dar

managementul are datoria de a elabora un program de monitorizare a acestui

indicator, deoarece acesta este în continuă schimbare, ori descrescândă, ori

crescândă.

2. Numărul agenț ilor economici care utilizează infrastructura comună trebuie

să evolueye la cifra de 200, de la cifra iniţială de 47. Managementul are sarcini

şi în legătură cu realizarea acestui indicator, deoarece nu avem statistici, deci

putem afla informaţii doar cu prilejul expoziţiilor şi târgurilor organizate.

3.Creşterea funcţiilor expoziţionale în România de la 3 la 7.

Funcţiile expoziţionale amintite mai înainte:

1. asigurarea informaţiilor

2. instigarea interesului

3. promovarea creşterii vânzărilor

4. menţinerea relaţiilor cu cumpărătorii vechi

5. contactarea cumpărătorilor potenţiali

6. creşterea popularităţii firmei (image)

7. cercetare de piaţă (concurenţă, furnizori, cumpărători)

8. găsirea de idei noi

Cunoscând treadiţiile tţrgurilor din Aradlşi această cifră este fezabilă.

4. Creşterea funcţiilor expoziţionale în Ungaria de la 0 la 4.

Echipa din Békéscsaba trebuie să aibă o activitate şi un randament mult mai

mare. Acest lucru înseamnă că practic managementul trebuie să exercite toate

funcţiunile expoziţiei chiar de la început, şi nu numai patru dintre ele.

Documentarea acestor funcţiuni expoziţionale este o cerinţă fundamentală şi

vitală. Prin exercitarea acestora, prin strângerea cu fiecare ocazie a informaţiilor

referitoare atât la expozanţi şi la vizitatori (nume, numele firmei, domeniul de

activitate, domeniul de interes, adrese de contact electronice şi de alt fel etc.) –

24

putem realiza o bază de date, o reţea de contacte care sunt indispensabile atât

pentru furnizarea informaţiilor cât şi pentru găsirea de parteneri noi, marketingul

noilor evenimente, etc.

5. Crearea de noi locuri de muncă de la 24 la 37. Această creştere de 13 locuri

de muncă se poate realiza în cele două locaţii, mai ales considerând că la

Békéscsaba nu există nici un angajat, documentul prezent recomandă un

minimum de 7 persoane, dar într-o conjunctură financiară pozitivă acest număr

poate fi mai mare.

5. Activitatea de marketing şi de reclamă

5. 1. Automarketing, autoreclamă

Organizaţiile care exploatează AB-EXPO au sarcina prioritară să introducă

această instituţie pe piaţă, să găsească şi să menţină parteneri atât din categoria

vizitatorilor, cât şi din categoria expozanţilor, adică va trebui să fie în stare să-şi

facă autoreclamă şi automarketing. Ei nu trebuie să se ocupe de activităţile de

reclamă ale expozanţilor mai ales în prima perioadă, căci această sarcină este în

mod primordial a expozanţilor în sine (de aceea participă la expoziţie), ci trebuie

să fie în stare să vândă serviciile centrului expoziţional.

Dacă ne gândim la definiţia pe care literatura de specialitate o acordă

expoziţiilor şi târgurilor, acestea nu sunt altceva decât mijloacea de comunicare

marketing, adică o serie de activităţi planificate care au ca scop prezentarea

unui produs (sau serviciu), a unui brand sau a unei antreprize (instituţii),

popularizarea acestora, atragerea atenţiei consumatorului, stimularea dorinţei lui

de cumpărare precum şi menţinerea interesului acestuia cu ajutorul comunicării.

În cazul acestei instituţii cererea şi oferta sunt în acelaşi loc. În domeniul

comunicării marketing există o competiţie cu presa electronică, cu presa scrisă,

cu marketingul direct, cu elementele de „sales promotion” (stimularea vânzării),

adică cu celelalte mijloace ale vânzării. Dar cea mai intensă competiţie există cu

reţelele de agenţi de vânzare, deoarece ambele se bazează pe relaţiile personale

dintre parteneri. O concluzionare putem face referitoare la expoziț iile ș i

târgurile actuale care nu concurează la nivelul de profesionalism sau nivel de

calitate, concurează la metodele de promovare moderne utilizate.

În prezent târgurile se află într-o situaţie dezavantajată în această competiţie

deoarece aceasta nu este forma cea mai populară a comunicării marketing. În

rândul antreprenorilor azi marketingul direct şi online sunt cele care oferă cele

mai multe oportunităţi. Sondajul de opinie făcut în rândul vizitatorilor

demonstrează doar parţial această opinie, pentru că o majoritate significantă a

vizitatorilor preferă expoziţiile şi târgurile (aceasta este cauza pentru care a venit

25

să le viziteze şi a răspuns la întrebări). În concluzie, probabil că combinarea a

două sau trei mijlocare va fi soluţia cea mai de succes.

În principiu, seria activităţilor unei expoziţii sau ale unui târg are trei faze:

pregătire, implemetare şi follow-up.

Toate cele trei faze pune organizatorii în faț a unor probleme de rezolvat din

punct de vedere al marketingului.

Faza de follow-up nu se referă doar la evaluarea rezultatelor, succeselor şi

eşecurilor evenimentului, dar şi la cunoaşterea opiniei participanţilor, ceea ce îi

va ajuta la organizarea şi mai bună a următorului eveniment.

Dacă ceea ce am afirmat mai înainte este adevărat, adică cercul

intreprinzătorilor, consideră marketingul direct şi marketingul online ca cele mai

multe oportunităţi, atunci acestea trebuies utilizate de către management în

combinaţie în toate cele trei faze ale organizării expoziţiei şi târgurilor. Acest

lucru înseamnă că cheia succesului sunt contactarea personală a

întreprinzătorilor, forţa relaţiilor personale. În acelaşi timp este important ca

condiţiile infrastructurale, personale şi organizaț ionale ale expoziţiei să

contribuie la activitatea de marketing direct a expozanţilor, adică fiecare

eveniment în parte să le ofere posibilitatea concentrată de a-şi exercita

activitatea de marketing direct. Este foarte important şi ca toate informaţiile

referitoare la expoziţie să fi epe pagina web a evenimentului, să aibă un conţinut

adecvat şi actualizat în aşa fel încât expozanţii să poată fi contactaţi online (dacă

ei înşişi au o pagină WEB) printr-un simplu clic de pe pagina WEB a

evenimentelor AB-EXPO.

Un produs important al unei reclame bune este sloganul bun. în continuare că

oferim câteva exemple din documentaţia proiectului:

Două ţări, un scop, succes comun! Acesta este sloganul oficial, aprobat de

UE, dar mai pot folosi şi sloganul

AB-EXPO: EXPO comun, PIAŢĂ comună.

Găsirea sau inventarea unui slogan bun este de obicei o metodă curentă a

fiecărui proiect, chiar şi proiectul în sine este un mijloc de reclamă în asemenea

cazuri. Managementul ar putea să iniţieze un proiect în acest sens. Ideea

autorilor prezentului document este următoarea, şi aceasta ar putea fi folosită şi

în materialele de reclame:

26

Imaginea nr. 4: Propunere de slogan (varianta în două culori)

Sursă: proprie

CARE ESTE SOLUŢIA BUNĂ

A-EXPO+B-EXPO=A+B-2EXPO

NU!

SOLUŢIA BUNĂ: AB EXPO

ARAD-BÉKÉSCSABA EXPO

Ezpoziţie comună, Piaţă comună

Acelaşi slogan, dar în mai multe culori:

27

Imaginea nr. 5: Un slogan utilizabil (varianta colorată)

Sursă: proprie

5. 2. Integrarea AB-EXPO în organizaţiile naţionale şi internaţionale

1. Baza de date cea mai complexă la nivel mondial este gestionată de firma

germană M+A Messeplaner.

Adresa de internet: http://www.expodatabase.com/aussteller/

În această dată de baze, în perioada dintre începutul lui septembrie 2012 până la

mijlocul anului 2013 Budapesta figurează cu 67 de evenimente, Debrecen cu 7,

iar Aradul cu 9. În afară de Budapesta şi Debrecen alte oraşe maghiare nu trimit

nici un fel de date referitoare la expoziţii, pe câtă vreme România este prezentă

cu 132 de evenimente.din care Bucureştiul are 57 de expoziţii.

28

2. Centrul de Uniune Statistică a Expoziţiilor Internaţionale International

Exhibition Statistics Union) are o relevanţă mare în centrul Europei, fiind

organizaţia lider în domeniul industriei expoziţiilor şi având sediul la Budapesta,

şi are ca membrii toate locaţiile importante, inclusiv Aradul. Pe lângă

promovarea şi auditarea transparentă, credibilă a adevăratelor valori de piaţă,

sarcina primordială a acestui centru este şi de a ajuta organizarea expoziţiilor,pe

care le consideră cel mai bun mijloc de marketing direct (face-to-face).

Adresa de internet: http://www.centrexstat.org/

3. Agenţia Naţională de Economie Externă (care a înlocuit agenţia ITDH)

trebuie să devină un partenre deosebit de important al AB-EXPO, atât în

dezvoltarea relaţiilor economice, comerciale, precum şi a celor expoziţionale

iniţiate dinspre Ungaria spre România, dar şi invers

Adresa de internet: http://www.hita.hu/hu/Default.aspx

Au şi oficii regionale:

Békés megyei Külgazdasági Információs Pont (Punct de Informare al Economiei

Externe judeţul Békés)

Antovszki Anikó manager regional

Nr. de telefon: 06-30-493-3165

5600 Békéscsaba, Teleki utca 6.

e-mail: bekescsaba@hita.hu

Dél-Alföldi Regionális Iroda(Oficiul Regional din Sudul Câmpiei Ungare)

Judeţul Csongrád

Zátonyi Ágnes consultant

Nr. de telefon: 06-30-493-3184

e-mail: szeged@hita.hu

6. Concluzii

1. Imaginea proiectului s-ar putea baza pe fundalul multicultural şi multinaţional

cu rădăcini istorice adânci în această zonă , precum şi pe cel al relaţiilor de

cooperare a acestor naţionalităţi cu ţara mamă. o asemenea abordare este unică

până şi în Europa.

29

2. Cadrul implementării obiectivelor de dezvoltare economică este asigurat de

condiţiile locale (naturale, sol fertil, tradiţii de producţie, mărimea şi pregătirea

pieţei forţei de muncă etc.), bineînţeles în concordanţă cu scopurile investitorilor

care pot fi atraşi, adaptându-ne la toate acetea. Morala acestor sondaje de opinie

este că toate aceste oportunităţi şi condiţii sunt asigurate de agricultură, de

industria de construcţii şi de turism în primul rând. Sarcina managementului este

ca aceste domenii tradiţionale să se dezvolte şi să se completeze cu domenii

inovative caracteristice secolului XXI.

3. Exploatarea şi funcţionarea proiectului în condiţiile de piaţă poate avea loc în

mai multe faze. De la funcţionarea sa în faza incipientă de incubaţie (pe o

perioadă de câţiva ani) se va transforma într-o instituţie de sine stătătoare, cu

funcţionare continuă, o instituţie care se reînnoieşte permanent cu ajutorul altor

proiecte, o instituţie de management de proiecte care va trebui să fie ajutată să

devină un proiect de importanţă euroregională. Supravegherea acestei societăţi

cu statut juridic independent va fi asigurată de parteneriatul înfiinţat pentru

implementarea proiectului şi de succesorii lor juridici.

4. Sarcinile cele mai importante ale acestei perioade de început, de incubaţie

sunt organizarea de expoziţii comune cu ajutorul firmelor de organizare de

evenimente profesionale, asigurarea funcţionării pe piaţă (realizarea unei reţele

de contacte) şi pregătirea documentelor necesare, ca de exemplu regulamentul

de funcţionare, manualul de imagine, asigurarea calităţii, descrierea joburilor

concrete, etc.

Bineînţeles acestea sunt necesare dacă organul de control al echipei ia decizia ca

instituţia să aibă un statut juridic nou, altminteri va trebui să se foloseaască

documentele Centrului de Administrare a instituţiilor din Judeţul Békés.

5. AB-EXPO n-ar trebui să fie o expoziţie de specialitate în sens general. Dacă

s-ar realiza concepţia elaborată aici, evenimentele diferite ar avea câte un profil

separat, de exemplu „AB-EXPO Primăvară”, „AB-EXPO Vară”, „AB-EXPO

Toamnă”, „AB-EXPO Iarnă” s-ar diferenţia din punct de vedere al profilului de

specialitate.

6. Conform propunerii,”Primăvara” s-ar concentra pe turism, wellness şi turism

de sănătate, recreere.”Vara” ar fi a„inovaţiei, a prelucrării alimentelor şi a

agriculturii. „Toamna” ar fi a prezentării antichităţilor, precum şi a amintirilor

culturale ale naţionalităţilor conlocuitoare, acompaniate de licitaţii. „Iarna” s-ar

concentra pe prezentarea firmelor de generare şi elaborare de proiecte, informaţii

referitoare la proiecte, investitori, implementatori şi cunoaşterea lor reciprocă.

(vezi punctul 3. 1.).

30

7. Componenţa profesională a echipei va trebui realizată pe baza celor de la

punctul 2. 3. 1., accentuând faptul că cunoştinţele profunde de limbi străine (mai

ales a naţionalităţilor din zonă) sunt deosebit de importante.