itre49:3

eniq

**

Pi OA

pp4pyri

tx 0 OM

GHEORGHE BRANCOVICI

CRONNllRelyMEMO

NN

EDITURA ACADEMIEIREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9,

I

06.

* * * * * f *irg

GHEORGHE BRANCOVICI

CRONICA ROMANEASCA.

AC.ADEMIA DE STIINTE SOCIALE 1 POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTOEIE N. IOEGA"

CHONICILE MEIHEVALE ALE IICIALANIEI

NI

GHEORGHE BRANCOVICI

CRONICA ROMANEASCA

Editie eriticilde

DAMASCHIN MIOC ,i MARIETA ADAM-CHIPER

Studiu introduetivde

DAMASCIIIN MIOC

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMALTIA;

Bueureti, 1987

3

The Romanian Chronicle

PyivnmertaH xpomma

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIAR 79717 Bucure§ti, Ca lea Victoriei 125

STUDIU INTRODUCTIV

Cel mai insemnat cronicar transilvanean de limba romana este,Fara nici o Indoial, Gheorghe Brancovici. Sirb ca origine i aspiratii,roman prin multe din infaptuirile sale, Gheorghe Brancovici a lamasoarecum izolat de ceilalti cronicari romani contemporani, nu indeajunsde cunoscut si foarte putin folosit de istoriografia româneasca. Cu o viatàchinuita din cei 66 de ani pe care i-a trait, 21 i-a petrecut in deteMieel nu s-a bucurat nici dupa moarte de recunoasterea unor incontestabilemerite pe tarim politic si cultural, a unei indelungi activitati in slujbaneamului sau si a romanilor. In ceea ce ne priveste, ii consideram unmare patriot si un cronicar de seama.

I. VIATA

a) Etapa traiisilvneani. Copiraria i eariera diplomatie6(MI5 1680)

Gheorghe Brancovici se ti age din sirbii co1onizati in regiunea Ara-dului, veniti aici in secolele XVXVI, in urma cuceririi si a desfiintariistatului sirbesc de catre turci. inaintasi ai sM au facut parte din grupulde ostasi sirbi care, condusi de Giurgi Rat, au luptat alaturi de MihaiViteazul si, mai apoi, de Radu Serban. Se presupune c erau si rude cuaceasta capetenie a luptatorior antiotomani.

S-a nascut la Ineu, judetul Arad, in anul 1645. Cetatea Ineuluia indeplinit un rol important in apararea comitatului Aradului impotrivaturcilor, ea fiind incredintata, in general, sirbilor. In contact permanenten romanii localnici si cu turcii din vecinatate, Gheorghe a invatat limbileromân i turca.

Tatal salt se numea Iovan, iar mama Maria. A mai avut trei fro tidouil surori. Cel mai mare, Simeon, mai vi,rstnic decit Gheorghe cu

20 de ani, s-a calugarit in Tara Romaneasca, la manästirea Comana,unde era egumen Longhin, un unchi al lor, numele de Sava.in 1656, dupa moartea mitropolitului Simion Stefan, a fost hirotonisitla Tirgoviste ca mitropolit al Ardealului. Mutindu-se de la Ineu la AlbaIu lia (Billgrad), 1-a luat cu sine si pe fratele mai mic, Gheorghe, de acarui educatie incepe sa se ocupe indeaproape. Bine inzestrat intelectual,harnic si interesat, tinarul Brancovici a invatat si limbile maghiara,germana, latina si slava bisericeasca. Istetimea naturala de care da dovadafratele salt i cunoasterea atitor limbi ii determina pe mitropolitul Sava

5

ai

s5 se gindeasca, dedice pe tinrtrul Gheorghe carierei diplomatiee,pentru care il pregIteste vreme de aproape sapte ani.

Principe le Transilvaniei, Mihail Apafi, avind mare nevoie de tillinacide limba turc5, pentru corespondeMa cu Poarta, eu hanul trartresc si cuvizirul de Buda, il cheanirt pe Gheorghe Braneovici la curte la inceputulanului 1663. In aprilie, acelasi an, este trimis, impreunrt cu noua capuche-hale a Ardealului si cu o numeroasrt solie, srt ducil haraciul la Poartrt ;cn el mai era si cronicarul ardelean de limbit maghiar i prieten al San,David Rozsnyai, care descrie in jurnalul situ aceasVit solie i intimplrtrileprin e ire a trecut, ca dealtminteri si Gheorghe Brancovici in Cronicasirbeased. Au trecut prin Sibiu, Sinta Poarta de Fier a Transil-vaniei, Uaransebe i Lugoj, ajungind la Timisoara. Ali pasa a fost plitcutimpresionat de cunoasterea limbii turcesti de dare tinrtrul Brancovici,clan cu toate acestea pentru a nu au adus haraciul complet numai50 000 in boa de 80 000 de taleri era gata sra-i arunce in inehisoare.Ti salveazrt interventia altui ardelean, Gabriel Haller, care se afla lacurtea pasei ca, reprezentant al principelui Transilvaniei. Sint trimisila Belgrad, de unde, sosind si restul banilor haraciului, plead', la Osijeksrt se prezinte marelui vizir Ahmed Chiupruli, care se afla cu oasteaaeolo. Sint bine primiti si d'aruiti cat caftaue. De la Osijek marea solie sedesparte unii se intorc in Transilvania (Rozsnyai Amine pe 1Ing marelevizir, ea talmaci de limbsa maghiar) iar ceilalti, intro care si Brancovici,prin Belgrad, merp- la Adrianopol. La putin timp duprt predarea haraciului,in deeembrie 1661, capuchehaia moare, iar locul sun, ping, La sosireaaltuia, nou, in octombrie 1664, il tine Gheorghe Brancovici tinar invirstu d.e numai 18-19 ani. Strt la Adrianopol pinri, in 1666, filcindmai multe crdritorii là Constantinopol, in clutare d.e bani cu imprumutde la negustorii greci si evrei, sume necesare pentru diferite peschesuridate unor demnitari ai Portii.

In februarie 1666 revine in Transilvania aducindu-i principeluiinformatii de la oamenii srti aflati la Poartu. Anul urnagtor, in iunie,se aflri din non la Adrianopol, tralm5,eind in fata sultanului Mehmed.al IV-lea un memoriu trimis de Mihail Apafi. Imediat dupu aceea s-amtors in patrie, ca trilmaci al unui ceau imperial, trimis de sultan laprineipele Transilvaniei. Cu aee*ti patru ani de ecl.ere la Poartil1667) se ineheie prima parte a carierei diplomatice a lui Gheorghe.Brancovici.

La inceputul anului 1668, tinrtrul Brancovici 11 insoteste pe mitropolitul Sava in Ru.sia, unde cIutan sprijin i ajutoare materiale pentrubiseriet ortodoxii, ardeleatirt, persecutatrt crincen de calvini. In aprilie,Sava insotitorii sti erau bine primiti là Varsovia de regele Joan Cazimir,al Poionie; ; hi mai, an ajuns la Moscova. Au prezentat tarului AleseiMiliailuvici (1 )leantele lor privitoare la bisericit, dar i un proiect secret.de r:ocial:t a sirbilor, bulgarilor si roinmilor impotriva turcilor, solici-tinda-i ajutorul. Tarul, in dorinta lui de a avea o largl i.esire la MareaNeagrii, so aratri interesat de acest plan, dar n-a promis nimic. Duplpropriile afirmatii, lui Gheorghe i se propune s ruminu la curtea tarului,dar el refuzil, s5, se desparU do fratele i mentorul suu. Dilruiti de tarcu bl:inuri i haul pentru ei personal, eu odujdii i cri pentruin toainna aceluiasi an, 1668, s-au intors la Alba Iulia.

Alti opt ani de zile (1669-1677) il gsitn pe Gheorghe Brancovicid'n nou in hlujba principelui Mihail Apafi, care, pare-se, nu se poate

sit-1

Mitrie-Orlea,

(1663

biserici,.

(.

i

dispensa de iscusinta si experienta de diplomat a acestuia. In anii 16751677, el detine importanta functie de eapucbehaie la Poart5,.

Transilvania in acel timp a cunoscut pe plan intern o sensibil5,slitibire a puterii centrale ; in tall, iau nastere mai multe factiuni, avindin frunte pe Mihail Teleky, Dionisie Bánffy, Paul Beldi si altii, mereuin lupt5, pentru putere. Pe plan extern se duce o politic de echilibruintre Imperiul habsburgic si cel otoman.

In toti aeesti ani, viata lui Gheorghe se desfasoarA mai mult pe drumu-rile dintre .Ardeal si Poart5,; numai in 1670 i 1671 a facut sase asemeneadrurnuri, cu misiuni fie din partea alor sill, fie din a turcilor. Pentrurealele servicii aduse principelui, acesta ii dkuieste o mica rnosie Vintude Jos. In 1672 stit mai mult in Transilvania, cautind ca, prin influent%de care se bucura, sit atenueze peiseculiile Ia cate era supus din parte%calvinilor fratele situ, mitropolitul Sava si, in general, lomanii ortodocsi.

Impreunit, cei doi fiati iegindesc i refac planul de ridicare a popoa-relor balcanice impotriva turcilor. Pentiu moment lemmta la ajutorultatului, oprindu-se la alti aliai, pe cate-i socotese mai de nildejde decitsuveranul rus. Pe plan intern, se opresc asupt a lui Paul Beldi, comitelesecuilor, iar in afara asupra domnului Pill Romilnesti, Giigoie Ghica

dac% avea s5, fie posibil, a insusi impatatului Leopold.Srtrbatorile de iain5 din 1672-1673 ii gasesc pe Gheorghe Brancovici

la curtea lui Gligoie Ghica, pe care il ioaga s intervina pe lingii Apafiin favoalea tomânilor ortodoesi, autind in acelasi timp eistigepentu opozitia condusa. de Beldi. La 20 aprilie 1673 dup5 spuselecronicatuhii el a primit de la Grigore Ghica un act prin care acestase obligA aihrt pe el si intteaga sa familie in mate cinste,credintil, sad ajute si apele de dusmani, sa, aib guijii de bisericaortodox5 din Aideal, Cgreia ii va ap5ra interesele. Chiar dacil acestact-diplona nu ale toate elementele autenticitatii, tidicind unele indoieli,ràmin ea fapt cert tratativele dintie Brancoviei si domnul T51ii Roma,-nesti, cistigat cauzei românilor din Transilvania, poate mai mull de presti-giul mitropolitului Sava, decit de diplomatia lui Gheorghe. Din pilcatepentm ei, la sfirsitul anului 1673 Grigore Ghiea, mazilit, a lost inlocuitcu Gheorghe Duca, om cu vederi politiee difelite fat5 de pi edecesorul situ.

In mai 1673, prin inteimediul unui inalt prelat glee de la Adria-nopol, Brancovici, urmind in continuare planul initiat de fratelea intrat in legatuti cu rezidentul impatatului Leopold la Foal t5, Kiridsberg.Dupit unele discutii si tratative, Brancovici ii dii acestuia mi iusciis princare il asigura cit atit el, cit i fratele situ sint gata sil. treaeN de parteaimperialilor i ell, in cel mult doi ani vor teusi sh ridice in Transilvaniao oaste puterniat cu care sA, apere granita impottiva tuicilor pinii lasosirea trupelor imperiale. C5peteniile tiansilvanene indata' cc Torafla c el si mitropolitul Sava sint de paitca impetialilor, li se voraliitura f5x5, sii oviie. Dupa altmgarea tuteilor, ruma sit se cieeze unstat sirbese pe ambele maluri ale Dunitii, eale ailià iii frunte peGheorghe, ea despot, recunoscut mmas al vechii i glotioasei dinastiisirbesti a Brancovicestilor. Spita de neam se pare cii o crease ambitia

fantezia mitropolitului Sava illea in anul 1662, cind se hot5r5stesà-si adauge numelui i pe eel de Brancovici, nume pe care pinit atuncifamilia nu-1 purtase.,

Aspiratiile sale ,si promisiunile pe eate le face dovedese o nejusti-ficat5, incredere in* sine si prea putin simt politic si diplomatic, dat fiind

'7

la

i,

sa-1

sa-1 milasa-1

sau,

de

sA-1

si

si

sirbii din dreapta Dungrii nici mg,car nu auziserg ping atunci de el,iar Transilvania nu dorea apropierea de impgrat. Rgmin totusi de subliniatgindurile i dorinta celor doi frati de eliberare de sub turei si de subteroarea calvinistiti precurn si de creare a untti stat sirbesc. In octombrieacelasi an, Kindsberg trirnite irnpitratului un memoriu al lui Brancovici,cgruia insg la Viena nu i s-a acordat nici nu interws. Anul 1674, cu.exceptia unei cgla'torii in Tara Rormlneaseg, Gheorghe Brancovici 1-apetrecut in Ardeal, algturi de fratele sgu, cgutind noi ci pe care sgmeargit pentru implinirea planurilor

In anii 1675-1677, bucurindu-se de multg incredere din partealui Apafi, in calitate de capuchehaie, Brancovici joacit un rol insemnatin politica Transilvaniei ; obligaiiIe asumate fatg de Kindsberg il deter-ming insg s duc o politicg de duplicitate, intre Mihail Apafi

In primgvara anului 1677, il reggsim pe Gheorghe in Transilvania,fie revenit pentru a-1 ajuta pe fratele sgu, supus unor noi persecut,iidin partea calvinilor, fie rechemat de principe. Anii 1678-1680petrece algturi de mitropolitul Sava, in permanentele sicane si persecutiiale regimului procalvinist. Dupg mai multe sinoade convocate de gayer-namint si judecgti pgrtinitoare, en toatil interventia lui Serban Canta-cuzino, donmul Tgrii Romanesti, fratii Brancovici an fost intemnitatiin inchisoarea de la Iernut (in iulie 1680). Sava a fost supus torturiipentru pgrAsi credinta, Gheorghe tug reuseste sl dobindeascg elibe-rarea cu ajutorul a o mie de taleri. Inainte de despartire, cel care 1-acrescut i indrumat, fratele sgu mai mare, 1-a sfiltuit sh pgtilseascgTransilvania si sa treacg la cei care li s-au dovedit cei mai apropiati,rom'Anii dill Tara Romgneasch.

b) Etapa din Tara Ilonnineaseil (1680 1689)

Impreung cu o rudg apropiatà, Iovan, si cu fiul acestuia, Sava,Gheorghe Brancovici, in toamna anului 1680, se refugiazg in Tara Roma -neaseg, la Craiova, uncle a fost bine primit de banul Radul Ngsturel.De aici i se dg o sutra', care-1 conduce ping in capitala tiirii, Bucuresti.De o primire caldg si pling de deferentg se bucurg si la curte. DomnulSerban Cantacuzino si marii dregUori, intre care Constantin Cantacuzino,fratele domnului, si Constantin Brincoveanu, nepotul sgu, Ii acordg marecinste si consideratia pe care socoteau ci o meritg, ca urmas al uneidhrastii glorioase, dar mai cu seamg ca Irate al mitropolitului Transilvaniei.

Primele sale actiuni din Tara Rornamasog sint indreptate spreeliberarea fratelui sgn din temnita de la Iernut. La interventiile luiSerban Cantacuzino, mitropolitului Sava i se dl drumul, dar dupg putingvreme, imbatrinit i bolnav in urma schingiuirior suferite, moare.

In refugiu, activitatea lui Gheorghe Brancovici se desfisoarg peplan politic, dar si cultural. In programul sau politic imediat se inscriudoug objective, pe care le considera la fel de importante : a) ci§tigarealui Serban Cantacuzino de partea imperialior, impotriva turcilor F,4 i

b) continuarea actiunilor de realizare a unui stat sirbesc, in fruntea cgruiasa, fie recunoscut de imperiali ca despot, in virtutea faptului cl se

trilgea din -vechii dinasti sirbi.In 1681 duce tratative cu conducgtorii emigratiei maghiare pro -

imperiale, Csaky i Paszko, cu care a incheiat un fel de tratat de aliantl,

,8

a

&mite.

si imperiali.

si-i

el

a-si

de genul aceluia incheiat cu Grigore Ghica, informindu-i de planurilesale. Cei doi se oblig In scris (5 septembrie 1681) sa-1 ajutesustina interesele fatil de imperiali.

In primavara anului 1683, groful Csaky ajunge la Viena pe ciUocolite, prin Moldova si Ionia, drumul prin Transilvania fiind socotitnesigur pentru el. Este primit in audienta de imparatul Leopold, caruiaIi expune, pe linga actiunile emigratiei impotriva lui Apafi, i incercarilepe care le fac de a-I cistiga pe domnul Tarii Romanesti de partea impe-rialilor, ca i mare-tele planuri ale lui Brancovici, de ridicare antiotomanaa popoarelor balcanice. Impa'ratul se arata multumit de activitatea lorsi incintat de proiectele hi Brancovici, motiv pentru care, la 7 iunieacelasi an, ii acorda acestuia o diploma de innobilare prin care, recunos-cindu-i ascendenta dinastica i declarind ca' asteapta din partea sa marlservicii pentru imperiu, Ii ridic la rangul de baron al regatului maghiar.

Se presupune ca la asediul Vienei de catre turcii condusi de marelevizir Cara Mustafa (iulieseptembrie 1683), in tabara lui Serban Canta-cuzino, aflat in permanent contact cu crestinii, s-ar fi aflat i GhcoigheBrancovici, dar acest fapt nu este sigur.

De*i. Du era un mare diplomat si nu avea o intuitie po1itic deosebita,Gheorghe Brancovici dat seama ca era prea putin cunoscut de sirbiide la nordul Dunarii i complet necunoscut de cei din sudul fluviului,adica tocmai de cei pe care voia tovarasi i [supusi, iar MIA aceastanu li s-ar fi putut impune drept capetenie. De aceea el cauta, pentrusirbi in primul rind, dar si pentru cei carora le solicitase sprijinromanii, emigratia maghiar i imperialii , prin lecturi asidue si variatein diferite cronici, sa-si legitimeze descendenta din vechea familie a luiGheorghe Brancovici, ultimul despot al Serbiei (1427-1456). Culegenumeroase informatii referitoare la Brancovicestii din secolele XIVXV,ca si date de istorie sirbeasca, romaneasca sau privitoare la alte popoarevecine, pe care le va folosi in cele doua cronici ale sale, selectate i rezumatein cea româneasca, mai multe si ample in cea sirbeasca. Tot in acesttimp de linis,te pentru el, alcatuieste i cronica in limba româri i foarteprobabil cele trei carti de caracter religios, tot in limba roma* necesareromanilor din Transilvania, cit i celorlalti din Tara Romaneasca siMoldova.

Serban Cantacuzino in urma victoriilor imperiale impotriva turcilorla Buda (1686) si la Mohacs (1687) adera in sfirsit la liga antiotomana,ZIA insa a trece pe fata de partea ei. Curind, domnul, abil diplomat,

seama e interesele Imperiului habsburgic si ale polonior nu convergatit spre eliberarea Peninsulei Balcanice, cit mai ales spre cotropireacelor trei tari romane. In aceasta situatie, cauta o apropiere de Eusia,unde trimite pe ascuns o solie, de care, pare-se, nu era strain niciGheorghe Brancovici. Emigratia maghiara, imputernicita de imparat,insista, pe linga Serban Cantacuzino st tieaca neintirziat i pe fata departea imperialilor, dar domnul nu se lasa convins ca aetiunea aceastaan fi spre, binele tarii sale. Banuit de turd ca face un joc dubln, esteebemat la Poarta, dar Serban refuza ; i se ordona sd-si trimita familia,dar refuza si aceasta. Ba mai mult, isi faureste in scurt timp i o oastede 15 000 de oameni.

In septembrie 1687, imp'aratul Leopold adreseaza manifeste popoa-relor.balcanice, cerindu-le s i se alature si sa se puna sub comanda luierban Cantacuzino, ca astfel uniti sa lupte impotriva turcilor, pentru

9

F.4i sa-i

Po

si-a

si-i

isi dra,

eliberarea Peninsulei Baleanice. Le fao''ilduieste deplina libertate a credin-tei i respectarea vecbilor privilegii i drepturi avute inainte de cotropireaotomana. La sfirsitul. lunii octombrie acelasi an, in toate orasele dinTransilvania int-a trupele imperiale ; practic, aceasta devine o provinciea imperiului.

Ceva mai inainte, in toarnna anului 1686, se rasculasera impotrivaturcior sirbii din Banat, pare-se indemnati si sustinuti Serban Canta-cuzino, la indemnul lui Gheorghe Brancovici. In fruntea lor se afla unom viteaz i intreprinzator, pe nume Novae Petrovici. In drumul sauspre Viena, in solia din primavara anului 1688, trecind prin Banat, croni--caa-ul a luat leo-a-tura sirbii ritisculati si cu capetenia lor, pe care, in 1689,ii gashn in 'Ara Romaneasca, in slujba lui Brancovici.

In politica externa a lui Serban Cantacuzino nu exista indoialaGlieorghe Braneovici era unul dintre iniiati. In mai 1688 este chiar trimisde domnul roman la Viena pentru stabilirea conditiilor i perfectareatrecerii Tarii Romanesti do partea imperialilor. Dupa audienta solieiromanesti la impa'rat, acesta se adreseaza din nou lui Serban Cantacuzino(29 Mlle 1688), solicitindu-i inter ventia armata imediata imp otrivaturcilor.

La Viena Gheorghe Brancovici a inceput sa, lucreze i pe cont propriu,nu numai in calitatea do sol al lui Serban. Adreseaza, imparatului Leopoldnfl ainplu memoriu, in care ii expune planurile nu mult diferite decele din 1683. Semneaza ca grof al regatului maghiar. In rezumat, ideilecare se desprind din acest memoriu slut urmatoarele 1. sirbilor s li seingaduie aleaga un despot sau crai, cu titlul de tar ; 2. sa raminain credinta ortodoxl si sä li se respecte vechile libertati i privilegii fiaeadrul noului stat ce se va crea si care sa alba granitele vechiuluiIlliricum ; 3. trupele imperiale, care vor lupta pentru eliberarea PeninsuleiBalcanice, sa fie intretinute de imparat, iar cele rasculate, de popnlatialocala ; 4. despotul Gheorghe Brancovici E35, fie ridicat la rangul de principeal Imperiului i sit fie recunoscut conducator al trupelor imperiale deajutor si al rasculatilor sub numele de G-heorghe II Brancovici 5. sa i serecunoasca imediat stapinirea asupra teritoriilor deja eliberate din nordulDunarii, iar pina la eliberarea celor din sud (Bosnia Serbia, Bulgaria s.a.)sit i se plateasel o indemnizatie anuala de 4 800 he florini ; 6. sit i seinapoieze domeniile de la Ineu si Vintu de Jos, confiscate de principeleTrans ilvaniei.

Memoriul mai cuprinde si multe date istorice, lnate dupa uniicronicari, indeosebi dupa Bonfini, in care se arata meritele poporuluisirb in lupta antiotomana, ca si strinsa colaborare cu regatul maghiar.Fara indoiala un memoriu atit de amplu nu a putut fi soils in rastimpulcit cronicarul a stat la Viena, ci fusese alcatuit la Bucuresti, de -Lindevenise cn el.

Analiza facuta de istorici acestui memoriu indeosebi de principalulbiograf ab cronicarului, Iovan Radonici duce la concluzia cit autorul eiera lipsit de realism politic. Ideea cit Imperiul habsburgic sa admita sichiar sit ajute la formarea unui stat sirbesc. independent, in momentulin care acesta ocupase Transilvania i inea sit ocupe i celelalte douaitri romane, tinea de domeniul naivitatii si al fanteziei. Totusi, sfetnicii

imparatului, in speranta unei armate de ajutor din partea sirbilor rasculatila chernarea lui Gheorghe Brancovici, nu au respins memoriul, ci auadmis uncle puncte, care nu lezau cu nimic interesele imperiului. Astfel,

10

de

on

c5,

sa-si

se recuno*tea descendenta lui Gheorghe Brancovici din vechea dinastiesirba, i se acorda titlul de conte al Impel iului habsburgic *i a fost aeeeptalcapetenie a popoarelor balcanice care se vor rascula impotriva turcilor.

Sfir*itul anului 1688 *i intreg anul mmator sint pline de el eni-mente politice *i militare string legate de viata i activitatea lui GheorgheBrancovici. erban Cantacuzino s-a hothrit, in cele din ui ma, sa tread,definitiv *i pe fatA de partea ligii cre*tine i trimite la Viena o noua sone,condusa de fratele sau, Iordaehe, *i de ginerele ,a'rr, Constantin Maceanu,pentru a stabili ultimele conditii de colaborare. Moartea nea*teptata adomnului roman, de care se par e c nu erau straine nici cele mai apropiaterude *i sfetniei, ostili politicii antiotomane, pe care o socoteau prea hazar-data, pune cal-At aliantei proieetate. Noul domn, Constantin Brincovearm,de*i filoaustriac, ascultinduli unchii, mai ales pe Constantin stolnieul,de*i Ii asigura pe impilrat cà a impiedica o treeere a tmcilor i tatarilorprin tara sa, recheama, solia.

Brancovici a fosi trimis in acel limp de imparat la generalul Vetelani,in Ardeal, cu care uima siI coopereze. Acesta, la rindul sari, il trimite inTara Romaneasea pentru informatii i pentru a-I convinge pe Brincovearm,cu care era prieten, s continuie politica inainta*ului sau. Tama anului 1668

primavara anului 1689 Glieorghe Brancovici *i le petrece la Brion e*ii,unde prime*te *thi atit din tabara imperialii, cit *i din cea turceasca dela informatorii pe care-i avea acolo. Toemai atunci insa se intimplit unfapt, in aparenta lipsit de insemnatate, dar care, prin mmarile sale,rastoarna tot cursul actiunilor incepute de Brancovici, anulind i ineredereade care se bucura la imperiali. Trimisul lui Serban Cantacuzino la ru*i,arhimandritul Isaia, la intoarcere este arestat la Brasov, avind la elgramote ruse*ti compromitatoar e pentru multi din conducatorii ortodoc-*ilor din Imperiul habsburgic, intre care *i domnul Tarii Romane*tiBrancovici. In inchisoarea din Sibiu, Isaia a deelarat anchetatorilor totceea ce *tia in legatura cu rosturile soliei sale la Moscova. Din acestmoment, generalul Veterani incepe suspecteze pe Brancovici de rea-credinta, informindu-i i pe alti generali imperiali Heissler, Principelede Baden de miirturisifile lui Isaia i de indoielile proprii cu privire ladespotul sirb. Toemai acum, la sfir*if ul hinii aprilie *i inceputul lui mai 1689,ajutat de Novae Petrovici, Gheorghe Brancovici porne*te la actrunea derecrutare de voluntari in numele imparatului Leopold. Iieu*ese sa stringain jur de 800 de oameni, cu care se indreapta spre Or*ova, de undesperau sà poatil trece Duna'rea in Serbia. La 12 iunie 1689 adreseaza oproclamatie sirbilor, ehemindu-i la rascoalti impotriva turcilor. Proelamatiaera insotita *i de o recunoastere a sa de dtre patriarhul Arsenie al III-leaea urma* al vechilor despoti. proclamatia sint trimii doi oameni ai saide ineredere, episcopul Sava de Ineu (lenopole) *i un ealugar. Ace*tia,in drumul sine Belgrad, cItigit pentru raseoala o seama de dpetenii alesirbilor, intre care pe eel mai insemnat dintre ei, Pavel NestoroviciDeae, care avea sub comanda sa aproape 3 000 de oameni. PrincipeleLudovic de Baden ins6,, incitat de Veterani *i Heissler impotriva luiBraneovici, contracareaza actiunile acestuia, care ineepusera atit de bine.Generalul imperial insareineaza, pe episcopul Antonio Stefani sii chemeel la riscoala populatiile balcanice in numele impriratului in locul luiBrancovici, ceea ce acesta *i face. Capeteniile sirbilor prefer a sa se indreptespre Belgrad in loc de Or*ova, fiind *i mai aproape *i acolo aflindu -se

11

sA-1

Cu

si

iii

1i

si Principe le de Baden cu oastea irnperiala si eu hrana. Intre cei care aumers la Belgrad se afla si Nestorovici cu oastea sa de voluntari. In acelasitimp parvine la Orsova i tirea ea' Emeric That) ly, omul turcilor, seapropie de Cladova cu oaste, ceea ce II determina pe Brancovici sa seretraga la manastirea Tismana. Desi pe drum o parte din oamenii sai11 parasese, nu-si pierde nadejdea in actiunea sa, pe care incearca siio continue. De la Tismana i-a scris generalului Heissler si lui Nestorovici,dar nu a primit nici un raspuns. La 26 octombrie 1689, Brancovicieste instiintat sa se prezinte la Cladova, in tabara Principelui de Baden.Sosit àC cu numai citiva oameni de incredere, pe ceilalti lasindu-i laTismana, este de indata despartit de ai sai si arestat, Fara a i se aritamotivul. Dus la Sibiu si intemnitat, a fost anchetat de faimosul diplomatimperial, iezuitul Antide Dunod si acuzat de relatiile sale cu Brincoveanu

eu rusii. Brancovici nu se recunoaste vinovat de nici una din acuzatiilece i se aduc, dar aceasta nu-1 ajuti. Sta intemnitat la Sibiu pina ininnie 1690. Trimis sub escorti la Buda, iar de aci la Viena, unde sositin iulie, ii este dat petreaca intr-un soi de domiciliu fortat urmatorii13 ani de viata (1690-1703).

c) Etapa siibeasdt (1690 1711)

Cele ce caracterizeaza viata si activitatea cronicarului in aceastaetapa sint urmatoarele :

1. Un trai plin de lipsuri, privaliuni si sicane de tot felul, vremede 21 de ani el avind un statut de detinut politic, nu prea bine precizat.Dei avea o locuinta intr-o institutie, là un han sau la particulari, cuun personal redus in slujba sa, era sub continua paza inilitari, neputindparasi orasul si fiindu-i supraveghiate contactele cu alte persoane.

2. Nurneroase plingeri adresate imparatului, altor capi de statesau potentati ai vremii, in care cel mai adesea cerea sa fie eliberat saumicar judecat, pentru a sti ce invinuiri i se aduc si de ce este inchis.De asemenea solicita plata regulata a indemnizatiei ce i se fixase si careintirzia cu anii, ca si adncerea din Tara Romaneasca i din Transilvaniaa manuseriselor i eartilor sale.

3. Un contact permanent cu reprezentantii poporului sirb dinimperiul habsburgic, care apeleazi la el si pe care-i ajuti eu sfatul *ieu condeiul, atit cit conditiile in care se gisea i-o ingadnian, in toaterevendicarile lor politice, economice i confesionale.

In cele doua decenii ale acestei etape din viata cronicarului, inpolitica habsburgica de inaintare spre snd-est si de izgonire a turcilordin Ungaria, din Wile romane si din Peninsula Balcanica, sint de semna-lat atit actiunile armate, incununate de succes, care au dus la eliberareaUngariei de turci si la instipinirea austriaca in Transilvania, cit si celede ordin politico-diplomatic, en consecinte insemnate pentru teritoriileeliberate". Din acestea din urma semnalam Privilegiul acordat sirbiloremigrati din sudul Dunarii in Imperiu (21 august 1690) kd Diplomaleopoklinii, data Transilvaniei (4 decembrie 1691) si care, direct sau in-direct, au legatura cu viata i actiunile de mai "inainte sau de acum alecronicarului.

Cel dintii a fost precedat de citeva proclamatii imperiale adresatesirbilor, macedonenilor i bulgarilor din Peninsula Balcanici, eu indemnnri

12

sa-si

la rascoala, promisiuni de ajutor si ocrotire (aprilie mai 1690) si dediscutii si tratative cu reprezentantii populatiei sirbesti emigrate in nordulDunarii sau aflate acolo din secolele XV XVI. Cea de-a doua, care va,servi de constitutie Transilvaniei pentru un veac si jumatate, este urmareatratativelor dintre nobilimea din Ardeal, reprezentantii dietei i Curteade la Viena, cu insemnate consecinte i pentru romani.

Revenind la viata i faptele lui Gheorghe Brancovici din vremeadetentiei sale, documentele contemporane i autobiografia sa din cronicain limba sirbit, relateaza urmatoarele

1. Viata. Ajuns la Viena in Ora vara, a anului 1690, Brancovici.a fost gazduit hi spitalul pentru saraci al orasului (Hospitalis Domus),tmde, insa, neplatindu-se pentru el nici un ban de catre autoritati esteran primit si prost tratat. Aei sta aproape doi ani. Abia in mai 1692,imparatul Leopold, in urma plingerilor personale ale cronicarului, precunadsi a interventiilor unor delegati ai sirbilor, dispune sa. fie mutat la un han(Ursul de Aur") i sil i se plateasca o indemnizatie trimestriala de250 de florini. Scapat de mizeria din azilul pentru saraci, duce de acuminainte o viata, in limitele deceirtei, fiind insa permanent supravegheatde o straja militara, atenta la orice miscare a sa. In urma unor protesteale sale ea si ale reprezentathilor poporului sirb, i se ingaduie tacit contac-tul cu acestia.

Intre jalbe personale si cele pentru poporul sau i se scurg zeceani din viatit. In anul 1700 intervin certuri intre cronicar si stapinulhanului, care nemultumit de dezordinele provocate de ostasii ce formaupaza chiriastAui sau, cere Curtii sa-I mute. Cain nu primeste raspuns,darlma, aripa cladirii in care locuia cronicarul, dar acesta ocupa cu forta,.aIta locuinta in han, motivind c aici i s-a fixat domiciiul de careImparat. Alte neitheleueri cu hangiul au loc in 1702, urmate de noiplingeri ale acestuia cidre Carte de a-I muta pe cronicar. Cum tot atunci

comisie a Consiliului de razboi informa Curtea ca, Brancovici raminexi continuare un element primejdios pentru imperiu, se ia hotarirea sa fieIndepartat din Viena i dus intr-un loc izolat, de made sa nu mai poataavea legaturi directe cu sirbii. Se opteaza pentru cetatea Cheb (Eger)

in Boemia, dindu-se i dispozitie de a i se gasi pe data o locuinpa(18 octombrie 1702). Plecarea, insa, mai intirzie ; abia in toamna anului1703, odata cu izbucnirea ritscoalei lui Francisc Rákóczi, cu care cronicarulsimpatiza, insotit de o de sase ostasi, e dus, prin Praga, la Cheb.La Viena, pentru multele datorii contractate, i se retin o serie de bunuripersonale.

Ajuns la Cheb la jumatatea lunii decembrie 1703, este bine primit.de notabilitittile cetatii si adilpostit in casa unui consul, unde nu platestenici un fel de chirie, magistratii localitatii platind pentru el. La plecarea.din Viena i s-a ingaduit sa-si ia cu sine pe secretarul personal si un servi-tor, intretinuti i platiti de cronicar. I se alitturit si nepotul sau lovanBrancovici, cu care fugise din Transilvania in Tara Roinaneasca, si carei-a servit adesea de legatura intre el si sirbi, mai indeplinind i altojnisiumii in slujba cronicarului.

In vara anului urmator se mutit In casa unui senator, George3finetti, de care este primit cu mare cinste. I se pun la dispozitie altipatru servitori i, in contul indemnizatiei care nu mai sosea i a averiidespre care spunea eil o are in Transilvania, i se imprumuta bani. PeBeama senatorului, Gheorghe Brancovici cheltuieste multi bath pe haine

13

:

io

luxoase, pe podoabe si Inana, caci se pare c Ii placea fastul. Ajungela situatia de a avca niali datorii ; in iunie 1706 ii datora lui Minettipeste 600 de florini, iar croitorului, macelarului, secretarului, servitorului

altora alte sute de florini. Camara din Praga, de unde trebuia sa,se trimita' indemnizatia, intirzia cu plata ei, autoritatile flind in dezor-ganizare din cauza rascoalei raeotiene.

La sfirsitul anului 1706i se fac perehezilii in locuinla, din dispozitiaCurtii de la Viena, eonfiscindu-i-se o serie tie materiale, mai eu seam/.scrisori.

Siciit de autoritati si de creditori, cade bolnav; in iulie 1707,sinatindn-se mai bine, se mutii, de la Min( tti In alta locuinta, unde raminevreme de doi ani, dueind o viata plina de privatilmi ; este declaratiresponsabil si nu i se mai acorda, nici indemnizalia, nici credite,

doar un florin pe zi pentru hrana, i chirie. Sc impacil apoi enMinetti si se intoarce In casa acestuia.

Autoritatile austriece, care-i urmarcau fiecare pas, hotkite sa-1distruga moral si fizie, Ii dan o ultirnil lovitura interzicind nepotului SUJovan sederea la Cheb.

Bolnav din lion, din cauza mizeriei ;si a siciielilor de tot felul,Gheorghe Brancovici moare la 19 decembrie 1711.

La Cheb s-au pastrat citeva portn te ale cronicarului din vremeasederii aci. Toate il prczinta ea pe un barbat imbatrinit de necazuri, cuo barba alba', mare, pina mai jos tie genunchi, cat imbracaminte destulde luxoasa. 0 cronica locala scrie despre el ea nu prea iera din casa,uncle citea foarte mult si scria.

Este inmormintat la Chelo, dar in 1734 poporul sirb, care nu-1uitase, Ii aduce osemintele la manastirea Crusedol, depunindu-le in mor-mintul fostului patriarh Arsenic III Cearnoievici.

2. Plingerile i reclamatiile. 0 pute din activitatea sa, pentru carecroniearul a constmiat multa ener gie fost consacrata plingerilor perso-nale, jalbelor, i memoriilor poporului sub adresate Curtii din Viena ;alta, lecturilor i scrierii voluminoasii cronici in limba slavo-sirba (peste2600 de pagini). Daca, memoriile mini popor au gasit oarecare audientala Curte, jalbile personale n-au avut aproz pe nici un fel de urmare. Acesteadin urma, scrise la Viena sau la Clic b, s-au pastrat fie in original in diferitearhive austriece sau sirbesti, fie in eopie in cronica sirbeasca.

Imediat dupa, aduecrea sa la Vic na, i internarea la azil, GheorgheBrancovici cere o audienta, la imparat cii scopul de a i se aduce lacunostinta cele de care s-a faeut vinovat i pentru care este tinut inchis,dar nu este primit. In septembrie 1691 face o lama plingere catre imparat,in care îi expune situatia, clan ,si ea ramine far/ raspuns. In 1692 seadrescaza maor personalitati politico si militate din Imperiu, intre caresi princip(lui Ludovic de Baden, care-I arestase, dar nici acestea nu-1navrcdnicesc de vreo atent ie.

Gheorghe Brancovici solicita, in 1693, ingilduinta de a i se aduceuncle lucriui personale din Transilvania si din Tara Romaneaseä. 0 ruda.apropiata, Sava, fiul lui Iovan Brancovici, ii aduce vesminte, alto lucruripersonale, earti, scrieri, note, irate ole, fi'ua indoiala, i cronica in limbaronrana.

In 1695, Brancovici face o cerere de eliberare care imparat i unacatre eardinalul Cobonici, dar nici una nu-i aduee vreo schimbare In

14

zi i

i

situatia sa. In 1697 si 1698, cronicarul adreseaza Curtii noi cereri, darnici la acestea nu primeste vreun raspuns. Una din ele cuprinde un adevaratistoric a familiei Brancovici si a poporului sirb. In 1702 face o petitietarului Rusiei, Petru I, rugindu-1 s intervina pe linga imparatul Leopoldpentru eliberarea sa ; nici ea n-a avut urmari. In 1705 se adreseaza siregelui Poloniei, August II, aflat la bai la Karlovy Vary, in apropicrede Cheb, cerindu-i ajutorul. Se pare ca acesta ar fi intervenit in favoarealui Brancovici, dar fara succes. In 1706 cere Consiliului de ritzboi Ca,daca e cliberat, mitcar sa fie mutat la Praga, uncle Wit i se dea olocuinta gratuita si s i se mareasca indemnizatia. In acelasi timp adre-seaza cereri noului imparat, Iosif I. Acesta d dispozitii sit i se plateascitregulat indemnizatia, iar cererea de mutare sit fie serios examinata de.Consiliu; acesta Insit hotaraste respingerea ei si raminerea cronicaruluiin continuare la Cheb. 0 nouit, jalbil este adresata in 1707 imparatuluircu un continut cu adevarat miscator; in ca isi exprimiti sperantaimparatul se va indura si de soarta lui, intrebind daca cei 18 ani deintemnitare nu sint deajuns pentru o vinit pe care inca nu o stie. Niciun raspuns. La inceputul anului 1710 se plinge Consiliului de razboipentru plata indemnizatiei, iarasi intirziata. In 1711 pleaei de la Chebdoua, noi cereri, una adresata tarului Petru, alta irnparlitesei vaduve,Eleonora Magdalena. La tar, prins de rilzboinl en tura, nu gasevtesprijin ; imparateasa insa da dispozitie Carnarii ca imediat sa i se trimititlui Brancovici plata din urma a indemnizatiei, iar de acum inainte siti se inmineze regulat. Camara din Viena se adrescaza cu aceasta hotarire

imparatesei Camara din Praga, dar fitirit indoiala ca Brancovici nu a maiajuns sa se bucure de aceasta favoare imperialii, in luna urmatoare dispo-ziiei stingMdu-se din via4A.

3. Raporturile en sirbii. 0 bogatit aetivitate en adevitrat patriotica,demnit de relevat, a desfkurat Gheorghe Brancovici pentru poporul sirbprin serviciile pe care i le-a adus, cu indemnuri si sfaturi date capeteniilorsale politice i biserice0i.

Odata cu retragerea imperialilor din Peninsula Baleanio in fatanoii ofensive turcesti, o mare parte a populatiei sirbesti, in frunte cupatriarhul Arsenie III Cearnoievici, ia drumul pribegici ; in primavaraanului 1690 tree Dunarea, asezindu-se in jurul Belgradului. In iunieacelasi an are loc la Belgrad un sinod, la care ian parte episcopi, repre-zentanti ai clerului de jos si capetend civile ale poporului sirb din nordulsi din sudul Dunarii. Hotarasc, intre altele, sa ceara imparatului un locde refugiu itt imperiu, libertate confesionala, iar pentru patriarh dreptde judecata si in trebmile civile, nu numai religioase, asa cum avum.emai inainte si in Imperiul otoman. Cu aceste cereri ale sirbilor es,e titinisla Viena tpiscopul de Ineu, Isaia Geacovici, Inarmat cu oscrisa, semnata de eapii sinodului, episeopul Isaia se prezinta la Ciute,uncle expune verbal imparatului doleantele sirbilor. Se intilne,te si cuGheorghe Brancovici, caruia Ii cere compuna in scris un memorincatre imparat ca din partea patriarhului Arsenic, memoriu in care sit fie-expuse situatia sirbilor expatriati si cererilc ion si ale silbilor din Ung.aiaeliberata de sub turci. Cronicarul, bucuros de a relua contactul en aisai, ea si de intilnirea cu un om de pe meleagurile undo copilarise, nunumai ca alcittuieste memoriul cerut in limba slavona, dar ii si traduceIn latineste, asa cum trebuia prezentat Ia Cuite. Imparatul, care aveanevoie de o populatie tampon intre el si turci in sudul Ungariei, este

15

nu

cli

a

Curtii

bump( niieire

sAi

de acord cu toate eererile shbilor, carora le si d5 privilegiul din21 august 1690, de care a fost vorba si mai sus.

/n septembrie. 1690, patriarhul Arsenic pleaca din Belgrad, careera amenintat din nou de turci, i trece mai spre nord ,si nord vest, insudul Ungariei, impreuna cu populatia care 1-a urmat. Lua astfel nastereun teritoriu semiindependent, in frunte cu un cap al bisericii, caruia i selargeste dreptul de jurisdictie asupi a tuturor ortodocsilor din Imperiufaustriac si din cel otoman.

Trimisul sirb la Viena, Isaia Geacovici, afla de la Brancovici detoate necazurile ce au dat peste el promite ajutorul patriarhuluial conationalilor sal. Reintors la patriarh, ii povesteste despre acest urmatfal vechilor despoti shbi, fost in slujba principelui Transilvaniei, a domnuluiTgrii Romanesti si a imparatului, dar cazut in dizgratie.

In aprilie 1691, episcopul Isaia revine hi Viena In fruntea alteidelegatii i ia din nou legatura cu Brancovici ; la indemnul sau, cerimparatului elibei area despotului, dar fara succes. In februarie arm/urmator, acelasi Geacovici ridica in fala presedintelui Curtii de razboiproblema elibera'rii lui Brancovici, oclata' cu un memoriu vast, aleatuitchiar de cronicar, in care sint expuse indeosebi meritele sale in relatiile-eu imperialii. Bezultatul este rnarunt schimbarea locuintei de la azitla han i fixarea unei indemnizatii anuale de 1 000 de florini, platita.trimestrial. Deputkia insista pentru eliberarea lui Brancovici pe eautiune

cere o audienta pentiu el la imparat. I se raspunde Ca de fapt Branco-vici este liber, iar dolcantele si le poate exprima in scris.

Fruntasii diplematiei imperiale vad in continuare un pericol Inpersoana lui Gheorghe Brancovici si in legaturile sale cu poporul sirb,Pentru a bloca aspiratiile personale si ale conationalilor de a-I avea infrunte drept capetenie civila i militara, imperialii se grabesc sa-i recu-noasca patriarhului Arsenic dreptul de a fi el eonducatorul politic similitar al sirbilor din Imperil" (iulie 1693) ; totodata i se incredinteaza,sarcina de a forma doua noi reghnente sirbesti, unul de infant eriealtul de cavalerie, precum si dreptul de a numi capetenii ale armateiImparatul era multumit de comportamentul militiei sirbesti, care sedistinsese in lupta de la Slankamen, dorind inrolarea de noi ostasi sirbiin regimentele cu a caror formare 11 insarcinase pe patriarh.

Gheorghe Brancovici, socotindu-se singurul conducator politic indrep-tatit al poporului shb, recunoscut ca atare si de multi fruntasi ai poporului

acorda si el grade militare si face numiri in functii judecatoresti.Diplomele pe care le elibereaza cu aceste ocazii nu se deosebesc eu nimiede cele ale altor conducatori de state, ele respectind intocmai formularuldiplomatic, cu toate partile sale componente. Iata cum se inn'ttiseazaintitulatia dintr-o diploma de numire a unui capitan Noi, Glieorghe.Brancovici, din mila lui Dumnezeu, despot singur stelpinitor al prii Slaveno-sirbe fi, a tot Iliriciil, mare voievod al Misiei de Sus i de Jos, al Rasedirlinut al Sfintului Sava, si al Muntenegralui, cnez al Dediciulai domn.mostenitor al Sremului, loanopolului, de Branicevo, Severin, Ou,cevo

Multi dintre shbii refugiati In Imperiu, nemultumiti de conditiilein care titian, doresc sa se intoarca in Serbia. Acestia fac In vara anului1693 o cerere imparatului, compusa tot de Gheorghe Brancovici, prin caresolicita, intre altele, ca acesta sa fie numit in fruntea militiei sirbesti;numai astfel poporul sirb va colabora cu adevarat cu imperialii. Dar nici,deputatia acestor emigranti nu obtine eliberarea despotului. Cum popu-

16

si-i

:

si

sAu,

:

0i.a."

si

latiei sirbesti venite in nordul Dunarii nu i se fixase inca' un teritoriual ei, au loc dispute intre sirbi si unguri intre anii 1691 si 1694. Curteavieneza vrea sari separe pe sirbi In grupuri mai mici aseze in ter--torii diferite. Acestia, la sfatul i indemnurile lui Brancovici, de a nu selasa nicieum despartiti si de a cere un teritoriu propriu, refuza sa sesupuna, hotaririi Gurtii i cer s, li se dea Vlahia Mica", adica partedintre riurile Sava si Drava (Sremul si Slavonia) pent U ei toti, teritoriucare pina la urma, II obtin si uncle se si stabilese in toamna anului 1694.

Nu exista nici o indoiala ea in toate aceste tratative dintre sirbiimperiali o participare activa, a avut i Gheorghe Brancovici. Impresio-

nat de actiunile sale patriotice, poate indemnat de cei din jurul sari,insusi patriarhul Arsenie cere Curtii eliberarea lui, nici el insa flu o obtine.Atunci se adreseaza 0 el tarului ca s intervina In favoarea lui Branco-vici, dar fara rezultat. In 1696, strbii din noile teritorii fac si ei o cerere.de eliberare a lui Brancovici, care si ea ramine fara raspuns. In iulie 1698,patriarhul Arsenie i Gheorghe Brancovici se intilnesc la Viena cu osolie rusa, careia Ii prezinta o eerere de protectie a tarului asupra orto-docsilor din Imperiul habsburgic, supusi unor presiuni de catolicizare.Cererea a fost aleatuita tot de Brancovici. Tot el intocmeste pentruaceasta solie a rusilor scrisori catre turci in limba

In ianuarie 1699 se incheie pacea de la Carlovit (Sremski Karlovci)intre lig i turci. In martie acela0 an, imputernicitul rus, Voznitin,pleaca de aeolo la Viena, unde se adreseaza Curtii in cele doua problemeale sirbilor proteetia tarului asupra ortodocsilor din Imperiu i eliberarealui Brancovici. Raspunsul II primeste imediat sirbii se vor bucura dedeplina libertate religioasa, dar i tarul ingaduie pe iezuiti in Rusia ;cit priveste pe Braneovici, imparatul se va informs va lua masuripotrivit eu dorinta tarului. Dar nici aceasta interventie nu rezolvasituatia. In 1701 sirbii fac un nou protest la imparat pentru uneledrepturi ale lor, i acesta sigur inspirat i alcatuit de cronicar.

La dispozitia imparatului, Consiliul de razboi 1nsarcineaza o eornisiecare sa se ocupe de problema tarilor române. Aceasta stringe i un bogatmaterial referitor la Gheorghe Braneovici, conchizind ea este primejdiospentru treburile Irnperiului i ca daca ar ajunge in fruntea poporuluisirb, ar putea deveni un perieol mai mare. In concluziile comisiei isiare originea hotärirea de a-1 desparti pe Brancovici de ai sal i de a-1izola la Cheb, ceea ce in anul urmator, 1703, se k4i. infaptuieste. Ca, eraconsiderat in stare de a tulbura linistea in Imperiu 0 de a-i leza inte-resele in aceste regiuni din sud-estul Europei i din Peninsula Balcanicao dovedeste faptul ea, cu toate interventiile ee se fac in favoarea luide &are capetenii de vaza ale sirbilor, ca si de unele capete incoronate,aliai ai imparatului, el famine mai departe prizonierul austriecilor.

Intreaga sa activitate de la -Viena, pusa in slujba poporului sari simai putin a sa personal, poate fi considerata ea profund patriotica. LaCheb, solii sirbilor nu mai ajung i contactul dintre cronicar i ai sal estesporadic i numai prin corespondenta. Pentru starea lui de spirit e desemnalat o scrisoare a sa adresata clerului i poporului sirb, datata26 decembrie 1707, prin care 10 ia ramas bun de la ei. Se gindeste lao moarte apropiata i cere un preot si un diacon. Din scrisoare strabatmulta resernnare i apatie.

Despre raporturile cronicarului cu romanii in aceasta etapa a vietiisale se stiu foarte putine. In 1698, la Viena flind, a primit o scrisoare

17

0 sa-i

i

latini.

:

:

0

si

61-i

din partea stolnicului Constantin Cantacuzino prin fiul acestuia, caruiai-a i raspuns. Continutul eorespondentei ne este necunoscut.

Biografii lui Gheorghe Brancovici nu se indoiese de faptul ca celeafirmate de el despre obirsia sa dinastica sink o plasmuire a fratelui s5uSava, care, incepind din 1662 Ii adauga numelui de botez i pe cel deBrancovici-Corenici de Podgorita. Inca de atunci se gindea ci ridicareasirbilor la ritscoala impotriva turcilor trebuia stimulata si prin referiri Iao veche i glorioasa dinastie, ai carei urmasi traiesc Inca in Transilvaniasi tot de atunci socotea Ca in fruntea viitolului stat liber s stea fratelesau Gheorghe. Ancheta comisiei imperiale amintite mai sus a scos la

marturiile mai multor contemporani despre despot, anume ca nuar fi de origine nobiI, ci un oarecare sirb sau roman din Ardeal"sau c e roman de neam de jos". Cumpanind dovezile despre origineasa, cei care s-au ocupat de viata cronicarului nu se indoiesc ca a fostsirb ; dar tot ei afirma ca, din toate limbile pe care le vorbea, cel maibine cunostea limba romana. Dovada, cronica romaneasca si cartile decontinut religios.

Dupa moarte, toate lucrurile cronicarului, cu exceptia inanuscriselor,au fost vindute la licitatie pentru achitarea datoriilor pe care le contraetase,in valoare de peste 1 500 de florini. AutografeIe, intre ele manuscrisulcartilor rornanesti religioase i marea cronica in limba sirba, scrisoriprimite i ciorne de scrisori trimise i-au revenit, abia in 1717, nepotuluisau, Tovan Brancovici.

H. OPERA

Opera lui Gheorghe Brancovici a lost scrisa atit In limba roinan,cit si in limba slavo-sirba a secolelor Din punctul devedere aI continutului scrierile sale se impart in doua : religioase si istorice.

Luergrile religioase, in numar de trei, au fost scrise in limba romana,foarte probabil la indemnul fratelui sau, mitropolitul Sava, pentru uzulrothanilor din Transilvania, dar si din celelalte tari remane. Ele sintcuprinse intr-un manuscris de 392 de pagini si contin :

a) 0 carte de rugileiuni (Cartea aceasta a sfintelor rugaciuni").b) un Catehism".c) Comentarii ale unor versete biblice (Catril adevaratil calatori").Socotim cii cele trei lucrari au fost scrise in Tara Romaneasca,

la curtea lui *erban Cantacuzino sau in casa stolnicului Constantin Canta-cuzino, intre anii 1684 si 1688, ani de ragaz si de viata mai tihnita.

insemnarea de la sfir,dtul cartii de rugaciuni, in care se spune ciia lost incheiata la Viena, in 30 octombrie 1690, arata, dupa cum insusiautorul marturises,te, doar ca a ci a terminat-o (luvatu-s-au savirsitul"),tur ca ad ar fi scris-o in intregime, cum s-a afirmat. De altminteri, e greude erezut ca in numai patru luni (iulie octmbrie), intr-o perioada incare era preoeupat de soarta sa, de memorii de eliberare adresate impa-ratului, ar fi avut posibilitatea de a se consacra unor scrieri relativintinse. in cuvintul sail inainte, Gheorghe Brancovici explica' rosturileprimei lucrari : de a da romanilor, care nu cunosc limba slava sau grea ea,posibilitatea de a se raga in limba Mr. Cit despre cea de-a &um, eaconstituie un rispuns la editiile catehismului calvinesc i cel catolic.

10

XVII XVIII.

ivealh

a

Cea din urmrt, ramasa neterminatrt, cuprinde sfaturi de buna purtarepentru om, calator" in aceastrt Fume.

Opera istorieil se compune din dourt :

) 0 cronica In limba romana (circa 30 file de marmscris).b) 0 croniea in limba sirb peste 2 600 pagini de manuseris).

Prima a fost scrisa in Tara Romaneasca intre anii 1684 si 1687, iarcut de-a dorm, la Viena i Cheb, probabil intre anii 1693 si 1705.

CRONICA ROMA_NEASCA

Este cunoscuta sub acest nume si acest titlu 1-am adoptat ineditia de fata pentru c5, a fost scrisa in limba romanä ; ea nu este,consacrata numai istoriei românilor, ci se refera si la istoria altor popoareindeosebi a sirbilor.

Titlul. Nu se cunoaste originalul cronieii ; ea s-a pastrat in maimulte manuserise, titlul fiind cam a celasi in toate. In eel mai bine pastrateel pe care 1-a publicat Nicolae Iorga i pe care 1-am hat i noi ca manu-seris de baza, titlul este : Cronica slovénilor Illiricului, Mysii cei din Sugsi cei din Jos Mysii. In alt manuseris, din 1727, titlul este : Cronicarulslovénilor Illiriculni, Misii cei de Sus ;9 i a Misii cei de Jos. Urn altubdin 1770, dar caruia Ii lipseste partea de ineeput, la care copistul arenuntat, fiind mai mult istorie biblica, are un titlu mai complicat :Istorii pentru multi impeirati, carii saipinea multe teiri i ostroave si pentru

cei unguresti si peutru gneajii sirbilor eei slovenesti sipentra domni ai Rumlivesti, precum scrie i leatopisetii, sipentru inpeiratii Romii cei vechi, precum sä afld in istorii.

Data i imprejurarile serierii erouieii. In dorinta de a-si dovedi legi-timitatea dinastica brancoviceasca, Gheorghe incepe sa stringrt date dindiferite lucrrtri, tiparite sau manuserise, referitoare la trecutul poporuluisirb. Pentru informare avea la dispozitie, pe linga eartile proprii, douabogate biblioteci, cea a -,tolnicului Constantin Cantacuzino i cea a luiConstantin Brineoveanu. Ca a avut earti ale sale, care dupa plecarea sadin Tara Rom'aneasca an ramas in biblioteca stoinicului, o dovedesemarcile de proprietate, sense pe uncle din ele : Ot k<nigi> G< corgi >B<rankovic) (din cartile lui Gheorghe Brancovici). Sase exemplare pur-tindu-i marca au rilmas in biblioteca de la Margineni a prietenului sau,invatatul stolnie. Odata cu stringerea stirilor necesare lui personal, a scosdin luerarile consultate si stirile privitoare la romani. Pe ele se bazeazaaceasta croniea pentru partea ei de ineeput, i pe cele traite personalpentru partea de la urma. Linistea necesaiii, informarii i scrierii eroniciide fata, ca si a lucrarilor de carater religios, a avut-o intre anii 1684 si 1688,cind s-a desprins o vreme de activitatea politico- diplomaticrt.

Struetura. In cronica se pot distinge trei Iraqi : a) istorieineepind en potopul i terminmd cu turrall Babilonului i schimbarealimbilor ; b) istorie a celor patru monarhii (Asiria, Persia, G-recia, Romacu Bizantul) i c) istorie a sud-estului european, mai en seama a sirbilor

19

broad

vitiji,Tdrii

tablicA.

pciccpipii

romanilor, de la originile lor i pina", la anul 1686. In economiapartea intii ocup6 15%, partea a doua, 10%, iar partea a treia 75%.

in organizarea materiei, autorul cronicii a dat i titluri de capitoleunor piri, pentru a scoate In evidentO anumite evenimente mai importante .Ele sint numai in partea a treia si se refera, indeosebi la marileCu turcii : cea de pe Marita (1371), cea de pe Cimpia Mierlei (1389),cea de la Nicopole (1396), cea de la Varna (1444), cea de la Cimpul Piinll(1479), precum si la alte IntumnpInri socotite memorabile.

Analiza continutului cronicii relevA, urnakoarea distributie a spatiului consacrat istoriei diferitelor popoare : cite 25% romanilor i sirbilor,restul istoriei altor popoare slave (bulgari, poloni, rusi), turcilor i ungu-rilor, ca si istoriei antice si biblice. Nu este, prin urrnare, o istorie a roma-nilor, ci mai Inuit un cornpendiu de istorie universahl, de istmie a poporuluidin care se trAgea si a popoarelor in mijlocul ckora dus viata.

Conceptia i metoda. Intreaga cronic5 este dominata de o conceptieteologica, asupra lumii i vietii. Originea cronicarului familie de inaltiprelati i educatia primita, de permanenta veghe intru apkarea orto-doxiei romanilor din Transilvania, pe atunci puternic amenintati i perse-cutati de calvinismul maghiar si de catolicismul austriac, si-an pus am-prenta pe intreaga sa gindire. Tot ceea ce se intimplO pe lume, bun saurOu credea Brancovici se datoreste divinitkii. Calamitkile naturale,rOzboaiele nimicitoare nu sint pentru el decit sanctiuni divine pentrupedepsirea pOcatelor omenesti ; si victoriile crestinilor asupra pOginilorse datoreazil tot lui Duinnezeu, scrie el. Sentimentele nobile (cinstea,modestia, mila, ajutorarea aproapelui) aduc binele i fericirea, asa cumpOcatul aduce rani asupra ifiptasilor. Astfel, pe ,5tefan Deceanschi, regeal sirbilor (1321 1331), orbit de tatal san, Dumnezeu . . . ddruiten vederea ochilor". In 1330, Carol Robert, atacindu-1 pe Basarab, voievodulTara Romanesti, fOra motiv, pentru cd niei o treabd nu avea en dinsulsd-i calce tam, Dumnezeu au fost intru ajutor lui Basarab voevod si aubdtut pre craiul Carol". In 1370 despotll sirbi Yucasin i Ugliesa au fostinfrinli de turci, cad miniei lui Dumnezeu, neputird nimenea a-i staimpotrivi . . . ei, au fost batuti i acolo le-au picat oasele". i Iancude Hunedoara, in 1448, a fost invins de turd, eaci atotputernicul . . .

atita de mare trufie a I ancului vazind, a,sa l-au bdtut, prin mijlocul turcilor".Iar Paul Chinezul, invingkor, striga pe cimpul de lupta eá izbinda dela Dumnezeu iaste data". Asemenea exemple de atestare a conceptieiteologice a cronicarnlui se pot da multe, divinitatea fiind adeseori invocatlin cuprinsul cronicii.

Patriot in actiunile sale politice i diplomatice, cronicarul, dupafelul cum glorificO faptele de anne ale romanilor i sirbior, ale conduca-torilor lor mai de searna, isi manifesta patriotismul si in cronica. Uneorimerge pinO acolo incit atribuie victorii alor si chiar i atunci cindlucrurile nu stau astfel (cazul sirbilor la Kossovopolje). Vorbeste intermeni elogiosi despre cei mai multi din craii sirbilor sau domnii tOrilorromane. De rnarea sa admiratie se bucura ierarhul Sava, fiul lui tefanNemanea, Stefan Deceanschi, Marele Mircea voievod, Vlad Tepes, tefaneel Mare, Paul Chinezul i Mihai Viteazul. Fac exceptie doi mari condu-atoll de osti si de state, recunoscuti ca atare de contemporani 0 decronicarii care au scris despre ei mai tirziu ; acestia nu numai ea' nuse bucura de cinstire i atentie din partea sa, ci sint chiar reprobati.Unul este sirb, i anume eel mai glorios conduckor al poporului sAu.

20

MAW

-

si-a

l-au

luerani,

In evul mediu, tarul tefan Dusan, infatisat in culori negre, privit nurnaica paricid, celelalte actiuni ale sale fiind complet nesocotite ; al doileaeste un roman, Iancu de Hunedoara (e de observat ca peste tot incronica Ii zice Iancu", cum il numeau romanii din Ardeal, si nu Joan",cum ii spuneau ungurii, sau Iovan", cum ii spuneau sirbii ; cei dinurma, sub influenta romanilor, ii mai zic i Janko SibinjanM") care,hind in conflict eu ipoteticul stramos al cronicarului, despotul GheorgheBrancovici, e considerat trnfa i nedrept, privit fiind eu ostilitate, iarinfaptuirile sale minimalizate.

Cronica slovenilor Iliricului ..." este scrisa intr-o maniera pe careo putem socoti deja invechita la data aleatuirii ei, depasita de alti cronicariromani contemporani mi Gheorghe Brancovici (Miron Costin, ConstantinCantacuzino, Radu Greceanu, Radu Popescu) ; el foloseste metoda ana-litica, a insiruirii cronologice a evenimentelor. Valeatul (and de la askzisa facere a lumii) premerge faptelor narate, fiecare din acestea consti-tuind un fel de paragrafe, cel mai adesea fara vreo legatura intre ele,find uneori si foarte distantate in timp. Cronica se aseamana cu analelesirbesti sau românesti din secoleIe XIIIXV sau cu sinopsis-urile atitde raspindite in literatura istoi ica apuscana a secolelor XVII si XVIII.

Izvoarele. in literatura cronicareasea, la noi ca si aiurea, existaudiferite moduri de folosire a surselor de informare. Se preluau aidomasau se prelucrau prin amplificare sau rezumare, se citau sau se ignora unmnele autorilor san al lucrarilor folosite. Aceasta pentru ca, se stie, inevul mediu nu exista un drept de proprietate asupra operei literare sau§tiintifice. in cazul mi Gheorghe Braneovici, el aminteste izvoarelepentru uncle evenimente, dar pentru altele nu. Peste tot insa, informatiilenu sint preluate exact, ci prelucrate de cronicar, in general rezumate,rar eori dezvoltate.

Partea de istorie biblica se bazeaza in intregime pe Vechiul Testa-ment, cronicarul facind trimiteri in text sau marginale, intro paranteze,la partea din care si-a luat informatia. Pentru istoria sirbilor folosestevechile anale sirbesti,- Viata lui Stefan Deceanschi de Grigore TamblacBiografia lui Stefan Lazarevici de Constantin Costenetchi. Pentru istoriaromanilor se sprijina pe aceleasi anale sirbesti, pe letopisete rusesti, peasa numitul letopiset brancovicesc", pe Cromer, pe Bonfini i pe ocronica interna din Tara Romaneasea, careia un manuscris Ii zice Cronicarazboaielor Tarii Romanesti", si care, probabil, pentru istoria secolelorXIVXVI, a stat si la baza Letopisetului cantacuzinesc 8i a Croniciilui Radu Popescu. Pentru istoria polouilor it foloseste pe Cromer, iarpentru cea a rusilor unele letopisete rusesti. Pentru istoria Transilvaniei§i Ungariei I-a utilizat in special pe Bonfini, pe care il i citeaza de maimulte oH ; poate i pe Isthvanffy. Pentru alte fapte de istorie universalasint citati Sebastian Minster, Vilhelm Blau, Nauclerus i EnEas SilviusPiccolomini, adica exact scriitorii citati i de stolnicul Cantacuzino incronica sa. Pentru unele evenimente de istorie romaneasca, Braneovicieste mai putin informat decit stolnicul. Este cazul luptelor daco-romaned3spra care nici nu pomeneste, ba mai mult, cade intr-un anacronismsuparator rorn anii s-ar fi asezat intre slavi ; lucrurile, se stie, stau exacthavers, cai din urma venind in aceste locuri la cincilase secole dupaTraian. La fel scriind despre inceputurile Moldovei, afirma ca la venireamararnuresenilor Vara ar fi fost pustie ; se stie, asertiunea sa este falsa.

21

gi

:

Valoareaistorieil si Iiterarä. Cronica slovenilor Ilirieului. .." a fost,fara Indoial, destinai'a romanilor, asa cum au fost si cele trei lacrarireligioase, amintite mai sus. Dupa, original s-au facut copii relativ nume-roase, care au circulat aproape pe intreg teritoriul locuit de romani,in Muntenia, Oltenia, Moldova, Ardeal si Banat. Socotitn ca, a fost hara-zita lecturii si nu scrisa cum s-a afirmat doar pentru a-i servi auto-rului ei drept schita sau concept pentru o eventuala eionica, mai maresi care a lost cea sirbeascrt. Stau dovada pentru aceasta cele citeva nara-tiuni neistorice i ehiar anecdote, care nu ar fi avut ce sa caute intr-olucrare de genul celei presupuse, ci isi gaseau locul doar intr-una careviza leetura, sthnulind placerea cititorilor. Este adevarat ca marea cronica,sirbeasea, in structura ei, urmeaza pe cea romaneasca, care probabilca i-a fost adusa, la Viena de nepotul cronicarului, Iovan, odata cu altebunuri ale sale ; are aceleasi evenimente, In aceeasi ordine, insa multamplificate, lor adaugindu-li-se i mune altele noi.

Meritul croniearului consta in faptul ea, pe de o parte, pune incirculatie pentru prima oara in istoriografia iomaneasca date de istoriapoporului roman, culese din izvoare straine, iar, pe de alta, ca aduce lacuno§tinta eititorilor romani stiri despre trecutul popoarelor vecine, cucare românii au fost in permanent contact. Acestora li se adaoga i preti-oase informatii de istorie contemporana.

Este ciudat cit de putin eunoscut si folosit de istorici a lost acest,,sinopsis" românese. Exista in croniea hnportante momente de istoriea poporului roman, din vremea celor mai gloriosi domni ai sai, care nuau fost niciodata puse in valoare in studii sau monografii si nici in luerarilede sinteza. Vom cita citeva din ele, uncle dupa, un manuscris lamas ne-cunoscut istoricilor. Iata de pilda cum este redata formarea statuluiindependent Tara Romaneasca, in urma victoriei din 1330 a lui Basarabasupra lui Carol Robert, intr-un pasaj relativ intins, cum nu-1 gasim inniei o alta croniea romaneasea (de altfel, evenimentul este amintit doarintr-o varianta a Letopisetului cantaeuzinese, in putine cuvinte, iarvictoria este atribuita unui clomp, Mihai) : Anii 6838. Carol, craiulunguresc, s-au sculat en oaste i cu crud prin steaguri ai papii de la Romafi au mers in Tara Munteneasca inprotiva domnului Basarab voevod 6ian fost <Nat> Severinul fara de nici o pricina. i pentru cà nici o treaban-au avut sa-i prade lara i sci o calce, Dvmnezen an fost intruajvtoriu lui Basarab vo(vod i an batut pre Carol, eraiul ungurilor"(Ms. 133'8, f. 32 v. Bibl. _Acad.)

Daea cele mai multe manuscrise ale cronicii euprind o relatareseurta despre lupta lui Mircca en -Lurch la )lovine, fapt pe caresi in Letopisetul cantacuzinese, in crohica lui Radu Popeseu i in Crono-graful lui Moxa, unul din ele are cea mai ampla. mai eompleta si maiirumoasa descriere a ei in toat literatura cronicareascrt. Iata cum esteca prezentata Leat 6903. Domnul Mircea, voevodul rarii Muntenoti,inpreund cu rumanii, an batut pre inparatul turcesc la Bovine i, atitai-au znopit de tare pre turci, cit n-au fost mai pomenit niei ei reizboingroaznic ea acela; cci sa varsasa singele ostasilor pre cimpi pina deasuprade eli4atile cailor. Atuncea au perit Marco dralovici. lard un, ostaf, anumeCostantin, viteaz, an intrat prin oastea turceascd ci s-an dus pina lacortul inparatului, tot taind prim turei ca prim brusturi. A5`i deaca au sositla cortul inparatului, sultanul i-au pulseat calvl de supt dinsul; atuncea

22

cu causal,

11 iutilnirn

au ceizut, dard ar fi ucis si pre inpdratul Boiazid. Si deacd au cdzut,i-au edlcat cu caii pind ce I-au omorit, pentru cd s-au fost prins cu picioarelepre supt cal si fiindaki ochii inpcinjdniti i moliti de sivgele turcilor,asa 1-au inpresurat paginii de au perit, lard un Drcigan au scos pre impd-ratul din cort si cu fuga.«u scdpat, cd-1 lua ca pre un rob. Si acel Draganau luat toate ale inpdratului si, intorcindu-sd de la rdzboi, au perit precale" (Ms. 1358, f. 39). Ca si a1i cronicari, i Gheorghe Brancovici facedintr-un personaj istoric, Constantin Deianovici (Dragasevici), doua, :Constantin si Dragas sau Drrtgan. Lupta deserisrt mai sus soeotirneste cea din 17 mai 1395; data la Rovinele de linga Craiova, nu cmdin 10 octombrie 1394, de la 'Rovinele din Arges.

si pentru alte cazuri de istorie a Tarii Romanesti, i pentru domnialui Vlad Tepq Gheorghe Brancovici aduce elemente noi fatrt de toatecelelalte cronici ; nici aceAea n-au fost utilizate de istorici nici chiar incele mai recente monografii. Iatil cc spune el : 6970. Inpeiratul turcilorau mers in,.Tara Munteneased sa batd pre Vlad yodel, i nimica v-au pututisprdvi, ci de-abea au scdpat si el cu Incd de nu s-ar fi tras pre

sd se ascunzd in lunca Duneirii, an fi perit. Cd sd aflci scris in« Istoriile reizboaelor Tdrii Rumeinesti » precum an fost fugivd sultanulpedestru, clod 1-au fost incungiurat rumilnii de toate pdrtile i i-au preidattoate corturile si fost puscat ntr-o mind i, precum spun unii, cddintru aegia sd fie murit" (Ms. 1358, f. 45 v).

in trei rinduri, sub ani diferiti, cronicarul 11 pomencste pe Stefan celMare eu obiectivitate, lima in toate eazurile destul de I.( zumativ fata deceea ce se tistia despre el la sfirsitul seeolului al XVII-lea. Ream unuldin pasaje : zilile acestui cneazu, Vasilie Ivanoviciu, s-au petrecutdin ceastei lame Stefan, voevodul de la Volosca, earele intru reizboaele luiau stinsa 150 000 de turci, iard teitari multime fdrd numdr an istovitpe Mateiasu, craiul ungurescu, ined I-au scos dintru marginile tdrii rusilor"(Ms. 156, f. 56).

.6emnificativil pentru sentimentele romanesti ale lui Brancovieleste si relatarea despre Mihai Viteazul : 7110. Domnul voevodulTeirii Muntenesti, dupre ce au bdtut multe reizboae turcesti si de alte limbipdgine, au bdtut si pre Batori Andras, printipul Ardealului, la Sibiiu,i i-au luat fara si stipinirea. Atuncea au fdcut i sfinta Mitropolie cea

pravoslavnicd, en vrednicie oeirmuind lOgea veamului crestinesc i cufericii'estelpivind mariia sa cite tréle tdrile, adeed Ardealul, Moldova si TaraMunteneascd. lard dupd citiva ani, au cdzu,t in reizboiu la Turda, si acoloan murit vitejaste" (Ms. 1358, f. 53).

In problerna valorii literare a cronicii rornanesti a lui GheorgheBrancovici, a limbii i stilului, fr a fi specialist, ne Ingrtduim afirmatiaca' acestea n-au fost studiate mai indeaproape, VAcindu-se aprecieri celRutin pripite. Pasajele citate mai sus, descrierile, naratiunile i anecdoteledin cuprinsul cronicii indica un bun minuitor al condeiului, cu nimicmai prejos decit cronicari rornâni, contemporani ai sU. Pentru ilus-trarea limbii i stilului sAu, ne mai ingaduim s reproducem un pasaj,referitor la starea Serbiei i Macedoniei dupg, infringerea de pe Marita,din 1371. $i dupre aceia, s-au rdsfirat ismailténii, ca si cum paseirilesi risfird prin vdzduh. 1Si pre toti, crestinii ca sabiia ii junglaia, pre uniiii ducea la robie, iar pre abfii, cu moarte groaznicd, in foc Ii ardea. Iarcarii au fost mai rimas de foamete au perit, pentru cei intru acea vrémeau fost foamete mare prim toatei tam gi prin toate laturile foamete ea aceia

23

brined.,

Insi

Mihai,

alti

t

Ca

riiapi

I-au

au fost, care doar di-nceputul lurnii nu va fi fost, nici pre urmit vamai putea fi, numai singur Hristos sd fie milostiv. Cáci c ?i care defoame nu perise, pre aceia dintru urgiia lui Dumnezeu, noaptea z,ioaIi minca lupii. Oh, vai, cit de jalnicd an fost acea privire! Pentru aceia,

dintru rodire ?i din dobitoe rdmdsese toatd lora pustie, nu mai eravoevod, nici povdtuitoriu, nici nastavnic intru oameni, nici mintuitoriu,nici rdscumparcitoriu. )51, era tog plini de frica agarenilor si inimile célebdrbate a vrednicilor oameni 8à fame mai slabe decit a muerilor. Pentracá intru acea vréme i neamurile despotilor sirbessti mi sd pare cd pind in7 neamuri 4i vor fi luat stivir?itul. Cu adevär zic cd atunci fericila cei

pre cei mor,ti, ce murise mai dennainte" (Ms. 1528 de la Arh. St.Bue.,f. 62).

Descrierea manuseriselor. Cercetgrile intreprinse au seos la iveala.ping in prezent zece manuscrise ale Cronicii slovenilor Iliricului ..." :sapte se aflg in Biblioteca Academiei, unul la Arhivele Statului dinBucuresti, unul la Biblioteca UniversitAtii din Cluj, iar unul in fostabiblioteca Astra" din Brasov, pe care insg nu 1-am putut gasi. Nieiunul nu mentioneazg numele autorului cronicii. In ordinea vechimii,descrierea lor este urmatoarea :

1. Ms. 1 528 de la Arhivele Statului din Bucuresti, 29,5 x 21 cm,80 de foi, din care 75 sense si 5 albe, numerotate en creionul. Cunoseut

ca manuscrisul Bobulescu, dupg numele unuia din posesorii lui. Dateazgdin primele decenii ale veacului al XVIII-lea. A fost copiat in TaraRomaneascl, cu exceptia filelor 73 75 v, scrise in Moldova ; nu se eunoastenumele copistului. Miscelaneu, cuprinde : Cronica Chievului (f. 1 48),Cronica slovenilor Ilirieului ..." (f. 49-74 v) i zodiacul unorcu tilcuirea" pecetilor lor (f. 75). Contine cele doug naratiuni (Ucidereamarelui vizir Cara Mustafa si Pocaania" turcilor din 1686), despre cares-a presupus ea n-au facut parte din textul lui Brancovici, ci au fostintroduse de un copist, desi despre cea dintii se poate afirma ca se aflaorganic integrata in corpul crouieli. Este singurul manuscris canna iilipseste aneedota, putin vulgara, despre Nateias Corvinul i un -Wanvenit la tirg, eliminata, fara indoiala, de un copist mai rigid si mai putininclinat spre naratiuni amuzante. Din punct de vedere al continutuluilimbii, al datelor i scrierii numelor proprii poate fi considerat eel maibun manuscris si eel mai apropiat de arhetip, fapt pentru care a si fostales ea manuscris de baza.

Titlurile, initialele, majoritatea eifrelor i notele, marginale sauin text, sint scrise cu chinovar.

Legatura este din secolul al XVIII-lea, in piele. Copertile au orna-mentatii marginale, scoase in relief pin apasare. Prima are la mijloco rozeta, ultima, o floare.

Cuprinde i citeva insemnari. Pe f. 1 eitim Cumparata de lad-1 Singereanu, ginerele par. Balan, care a murit in luna lui august1915. Pr. Cons. Bobulescu". Pe f. 48 v : Aicea sa s tie c multe sintiipsa, Inc i pentru Cehirin, pentru cL aceasta sinopsie iaste tiparita,mai dennainte vrerne, iar altele sint mai noao si mai deplin". Pe verso-ulultimei file : Cu multsa pleeaciune ma inchin, 1800 martie 23, ceasuri 6,zio vineri, a cincea sapt<amina> din post".

A circulat in Tara :Româneasc i Moldova. Este cunoscut istori-eilor. Nu figureaza in Repertoriul manuseriselor de cronici interne".

I s-a atribuit sigla CB, dupa iniia1ele numelui ultimului proprietar.

24

nu

vii

taxi,

;

7i

si

2. Ms. 156 de la Biblioteca Academiei, 20,5 x 15,5 cu 68 foi,numerotare mecanica, din care f. 3 v 64 cuprind cronica, iar 64 v 68sint albe. Dateaza din anul 1727, fiind. ca vechirne primul sau al doileadin manuscrisele care se cunosc. A fost scris la curtea domneasca, dinBucuresti de catre Radn Lupescu, logofetel de divan.

Face parte din aceeasi familie cu manuscrisul Bobulescu, avindsi el cele doua naratiuni de care s-a vorbit mai sus, insa asezate lainceput, inaintea cronicii propriu zise, dupa cuvintul inainte al copistului,mai intii pocaania", iar apoi uciderea vizirului. Are unele omisiuni dedate sau cifre reproduse gresit in comparatie ca alte manuscrise ; ii lipsestechiar un intrea pasaj, eel care incepe cu. valeatul 6832 §i se refera lavenirea i cre:tinarea bulgarilor.

Manuscrisul incepe cu o introducere a copistului ; Leatopisetul.slovenilor Iliricului, Misiei cei de Sus si a Misiei cei de Jos, care coprindein sine inceputul stapinirea crailoru si a despoliloru sirbesti si si sdvirsitulMr, coprinzind pre scurt si alte lu,cruri ce s-au intimplat, care s-au scosdupil izvod acum zilile prealuminatului, prealnalfatului, buncredinciosului

multmilostivului nostru doninu Io Nicolae Alexandru voevod, milalui Dumnezeu, domnu si obldduitor a toatä Tara Runitineascd. Si s-au serisintru al . . . <loc alb> an dintru a doao domnie a meirii sale, in anulde la zidirea lumii 7235, lard de la nasterea domnului si mintvitoriu nostruIs. Hs. 1727, de Radul Lupescul, logofeielul de divan, sin Mihail iero-monah".

Titlurile, unele initiak, cifrele i notele sint scrise cu ehinovar.Pe f. 4 are desenat un frontispiciu in tus negru si verde, en stemele celordona t'Ari romane dunarene, capul de bour i. vulturul cu crucea in cioc,asezate in ovale i inconjurate de motive florale.

Legatura e din secolul al XIX-lea in piele, copertile avind motivegemnetrice, iar in colturi si la mijloc, florale.

Cuprinde mai multe insemnari. Astfel pe verso-ul copertei din fatacitim : Aceasta filata ce scrie istorie vulgarilor i altor niamuri s-aucurnparat aici, in Tarigrad, di la dasealul lui Ramadan, impreuna cu altile,In mazalie lui Costandin Racovita voevod, la leat 1761 avgust 20. IoannCogalniceanu biv vatah za <a>prozi". Pe f. 1 1784 sapt<emvrie) 23,s-au timplat ploai I pe urma an i ninsu ca de doao degite, §-au tinutu. . . <loc alb> zile, cari iiimi n-au apucat inca, a culegi viile, pe multelocuri i popusoi, un luau care nu tinu minte sa fie mai fostu alta datala aciasta vremi. Ianache Cogal<niceanu> biv vel med<elnicer>". Totacolo : 1784 nov<embrie> 16, in zioa sfintului evanghelistu Mathei,m-au cinstit domnul nostru lo Alexandru Costandin Mavrocordat cuboerie, stolnie eel [eel] mare §i ispravnicu la inutul Cirligaturii, in altrine anu a domnii. Enache Cogaln<iceanu> vel stolnie". Pe 1. 3 : Aceastafilada este a mea, a lui Filip Beldiman". Pe f. 68 v. are inseinnarea1774 iulie, s-au Mout pace intre Poarta turceasca si intre muscali, fiincatine pi tura inchisi in utnla, di le taesa i mincare din toate zilile".Tot acolo : 1784 ghenar 11, al doilea Iind dupa aceasta s-au facut paciintre Poarta turceasca i intre muscali".

A circulat in Tara Romaneasea, la Constantinopol si in Moldova.A fost cunoscut istoricilor si figureaza in numitul Repertoriu" (p. 325).

I s-a atribuit sigla L, dupa numele de familie al copistului.3. Ms. 4608 din Biblioteca Universitatii din Cluj, marimea

22,5 x 18,5 cm, de 269 file. Este un miseelanen, scris la Mehadia in

25

cupi

intregime de Antonio Alesiovici, dasealul eronicarului Nieolae Stoica deHateg, in anul 1766. Croniea slovenilor ." se RBA', la f. 210 v-243 v. Manuscrisul mai euprinde : un Paterie (f. 2-110), Pilde pre scurt,din Miniat (f. 110 v-166), Suma apocalipsului lui Than (f. 166 v-210),De omul ce se supune stapinirii paeatului (f. 244-249 v) i Viata mareluiCostandin imparat (f. 250 265).

Manuscrisul face parte din alta familie deeit cele doua deserisemai sus ; II lipsese cele doua naratiuni poinenite. Copistul are tendintade a explica unele envinte, de a amplifiea unele propozitii, de a intercalain text prepozitii i adverbe pe care alte manuscrise nu le au. Folosestepe ti final ; de asemenea, unele provincialisme banatene (de pild'adeloc" pentru indata").

Titlurile, unele initiale si eifre sint serise en chinovar. Legaturamoderna.

Are urmatoarele insemnari pe f. 1 Ioanu Alexiovici, intiiul amter-amber la maiasea ungureasea ea.mara de arrnintie. Zimon, in 1 fevrua-rie 814". La f. 166 Acéste pilde le-am seos din Miniat, sense pre scurt,eind am fost dascal Ia Mehadiia, la anul 1766 martie 20. Antonie Alesio-viei". Tot aeolo loan Alexievici, fiind eu seriitori, eu la armintie, laanul 792 noemvrie 1 dni. Insemnat la sfintul arhanghel, amin".

A eirculat in Banat si in Ardeal. Nu a fost eunoseut de istoriciicare s-au oeupat de Gheorghe Braneovici i nn figureaza in Repertoriu".

I-am dat sigla LII, dupa local copierii, Mehadia.4. Ms. 1358 din Biblioteea, Aeademiei marimea 21.5 x 18 cm,

in 67 foi. Miscelaneu, seris in Brasov de Eustatie Popoviei in anal 1770.Cronica se afla la f. 19-57 v. Mai euprinde : Tilcuiala sfintei liturghii(f. 2-17), Iieoanele facatoare de minuni de la Sfetagora (f. 17 v-18 v),-Viata sfintului Alexie (f. 58-67 v). In afaia de Eustatie Popovici a maiseris si altcineva, eu o mina mai putin exersata.

Copistul lasil la o paite istoria biblica i a eelor patru monarhiiineepe eu Constantin eel Mare si valeatul 5851. Manuserisul face parte

din alta familie deeit CB 0 L. Ii lipsesc eele doua naratiuni. Copistul,fie ea a avut la indemina un manuseris apatte, fie ea el insusi a folositizvoare pe care alte manuscrise nu le-an avut la baza, a amplificat multcontinutul eronicii eu evenimente care nu se afla in alte manuserise ;a adaugat elemente noi, indeosebi de natura politica si militara din istoriaromilnilor (Vezi luptele lui Mircea si ale lui Tepe, en tureii). Uncle numeproprii sint redate stileit (De exemplu I3utufenie in loe de Bonfinie

Copistul a dat cronicii mmdtorul titlu : Istorii pentru multi inpei-rafi..." Vezi mai sus p. 19 ).

Titlurile, initialele i eifrele sint scrise eu chinovar. Legatura din.secolul al XVIII-lea, in piele, en catarame (Ie ineheiat, imsa stricate.Pe f. 2 este desenat un frontispieiu in tus radaeiniu, en motive florale,la mijloc o floarea soarelui. iar lateral, lalele. La f. 19 si f. 58 se afla,alte doua desene miei, tot eu flori.

Manuserisul are si uncle insemnari, eare-i alata originea i circulatia.Astfel, la sfirsitul eronicii, la f. 57 v. se afla insentharea : Sfirsit,lui Dumnezeu lauda, a leatopisetului inparatilor i erailor. k1 s-au scrisin anul 1770 august 27 de zile. Istafius Popovies". Apoi : -reAog MU. 'MuO'COU A0Z2, '70ll rcounlp (Sfirsit i slava lui Dumnezeu, tatalnostru sfint). Pe dosul eopertii prime : 1773 <ros de carii) zile Dl.Sofronie la Beei eu Dimitrie Evstatieviei sicriteriu". Pe f. 1 se afla douà

26

Iliriculni..

§.a.).

certa.)

si

paic"

peceti in fum, irna cu initiale in caracture latine : P.B.G., alta eulice : II, H. II. Tot aeolo, cu latine : Basilius Popovits" ; apoi : 1770apriie 15 zrle. Pentru un plImintu giupinului Dorca Frenti, in veciniitatecu . . . <text ilizibil> giupinu Covaci Frerrtii, inpreuna, cu giupinu FrentiIsfan". Pe f. 1 v. : La anii de la Ilristos leat 78, in luna lui oetoinvrie".Mai jos : Intru aceastll carte si en m-am invrednicit a cetii, GheorghePaulu, paroh g.r. in Vultoru, die ... octomvrie 1862". Pe f. 68 v. :Basilius Popovits, parochus disunitus ZalatImensis, august 30 die 795".Apoi : Basilius Crisan ; Eu popa Nicolae ; Popa Todor Subut ; PitanuGaga ; Popa Tor ... <rupt> ; Popa Simon Razni. Finis est gloria. Basilius

Petrus". Pe coperta ultirnà: Scris-am eu, popa Nicolae, cu minami popa Iosif. Zillacna". Apoi : Dritgan Nicolae a liii Mihai de la Cozo-elia, i-am dat 2 1ioz4i". De altil rnInà, CU caractere latine : Finis estgloria. Simon ... Petros, 1824".

A circulat in Trausilvania. Nu a fost cunoscut de istoricii care s-auocupat de Brancovici. Figureazil in Repertoriu" (p. 326).

I s-a dat in aparatul critic sigla B, dup5, loealitatea in care s-aEicut copia, Brasov.

5. Ms. 1267 din Biblioteca Academiei, ratrimea 33 x 23 ern,in 409 file, numerotate mecanic. Miscelaneu, scris in anii 1774-1778 deAnatolie ierodiacon la Episcopia Rimnicului. Cronica se afla la f. 368-387.Mai cuprinde : D. Cantemir, Divanul (f. 2-98) ; Cosmografie (102348 v) ; interealare a cronicii stolnicului Constantin Cantacuzino (f. 207248) ; un ftagment de Gheografie" (f. 366-367) ; urmeaei, numelesfintilor" i unele sfaturi (f. 390 si man.). Are si multe foi albe (69,99-101, 119-121, 203 v-206 v, 248 v-254 v, 282-281, 349-366,387 v-389 v).

Din punet de vedere al continutului, copistul a respectat modeluldupil care a copiat, dar ea forma' a crtutat imbmatateascA. A simpli-ficat propozitii si fraze, filrà a altera sensul, eliminind envintele socotiteinutile. A renuMat in special la prepozitii si adverbe. A tradus in roma-neste unele cuvinte slave (de ex. blagocestivul" eu binecinstitorul") ;pentru agareni foloseste cuvintul turei, pentru Tara MunteneascA, TaraRomAncascil s.a.

Titlurile, initialele i cifrele sint scrise cu chinovar. Pe f.lv seafl5, desenatà" o miniaturit a doi sfinti, lueratà in tus negru, rosuverde. Sub picioarele unnia din ei, a celui din dreapta, intr-un cerc, seafrà raiul, en Adam si Eva. Tot ad i pecetea in furn a copistului, pe carescrie in chiriice, Anatolie 1777. Pe f. 122 se aflà un frontispiciu, lueratin tu rädàciniu, iar la f. 203, alt frontispicin, in tus negru i rosu, avindla mijloc sterna Tarii Ronanesti, vulturul en crucea in cioc, dedesuptpecetea lui Anatolie, apoi, en chinovar scris : Tara RomâneascV. Legit-tur5, moderna.

Pe f. 102 are insemnarea : 1774 august 1. Scrisu-s-au dar deAnatolie ierodiacon in orasul Rimnicului, MDCCLXXIV. Anatolie iero-diacon". Pe f. 248 se afl5, semnAtura in greceste a lui Anatolie si anulMDCCLXXVIII. Pe coperta 1 interioara : Au naseut fiiulu nostruSpiridon la leat 99 nov. 9, miercuri sara ; au fost la 4 ceasuri ... Ioncup tu". Apoi niste socoteli de vinarieturi.

A circulat in Tara Rornaneaseil ; o vreme a fost in biblioteca episco-pului Dionisie de BuzAu (1865-1873). A fost cunoscut de istorici si figu-reazil in Bepertoriu" (p. 326).

27

chili--

si

si1-1

si

I s-a dat sigla I?, dupa orasul Rimnicul Vileea, in care a fost copiat.6. Ms. 5646 din Biblioteca, Academiei, mdrimea 30 x 19, are

13 file. A fost copiat inainte de anul 1781, probabil la Brasov. Cuprindenumai Cronica slovenilor Iliricului ...".

fl lipseste inceputtd ; incepe eu istorisirea terminarii turnului Babilo-nului. Este o copie in general corecta, avind Insà pe alocuri omisiuni deeuvinte. Nu are cele doud, naratiuni.

Titlurile, initialele i. cifrele sint redate eu chinovar. Legatura estemoderng.

Are si unele Insemnari ; astfel la f. 10 : La 1490 au murit Mateia,crai la Beci i la ingropaciunea lui s-au cheltuit galbeni 750 de mii". Pef. 13 v : Acest hronograf iaste al mien, daruit de dum<nealui> jup<in>Ion Boghici, fiindca dum<nealui> i-au ramas de la rap<osatul> frate-sgumai multe cri, iar aceasta au ramas la sora dumnelui. Cu voia jup<inului>Ion me-au daruit mie, ierod<iacon> Gheorghie Puma ot Brasov, mai pd,unna i ierei Gheorghie, 1781 octornvrie 20". Apoi : Aceasta cronicaeste a mia, mai jos iscalitul, ramasd, de la tatal men, Neculai Tireg.Ion Nicolai Tirca. 850 ghenarie 15".

A circulat in Transilvania. A fost cunoseut de istorici i figureazgin Repertoriu" (p. 327).

I s-a atribuit sigla D, dupd, numele unuia din posesori, Duma.7. Ms 3450 din Biblioteca Academiei, marimea 35 x 22 cm, cn

729 file. A fost copiat la sfirsitul secolului al XVIII-lea la Brasov, probabilde dascalul Nicolae Gridoviei. Cronica se afla la f. 2-23 v. Mai cuprindeun hronograf (f. 24-727 v).

Cronica este o eopie fidela dupa, ms. 5646 (D). Copistul Ii ingaduiedoar mici modificari de forma.

Titlurile, initialele, notele i cifrele sint sense in chinovar. Legaturarnoderna.

Pe f. 727 v. are insemnarea : Sfirsit si lui Dumnezeu lauda.1798, 20 dechenvrie" ; este scrisa, tot eu chinovar. Pe 728 v : 1797martie 12, la ceasul 10 1/2 den noapte s-au naseut Gheorghie, joi sprevineri sara". Apoi : 796 ghenarie 26, ed eram in Brasov. ...". Alta,tot acolo : 1799 fevr. 18, vineri sara spre simbata, la 3 ceasuri dinnoapte s-au ngseut feciorul nostru, Ionu (egica in cap)". Apoi : 1800oct. 14, la sfinta prepodobni Parasehiva s-au nascut feciorul nostril Luca.Au raposat intru domno, 1801 ghen. 24". Alta : 1800 oct. 1 in-ammutat la aceasta casil care ne-au dat-o domnul Hristos". Apoi : 1802oct. 14, la ceasuri 6 turcesti, iar nemtasti la ceasuri 12, s-au cutremoratpamintu foarte tare, in zio prepodobnii Paraschivei, care en eram labileinl Tirgu Jiiului". Apoi : Brasov, 1804, 22 dechenvrie. Das<cal>Nicolae Gridovici". Mai unneaza o semnatura : Nicolae Marinescu,1899 noembrie 26".

A circulat in Transilvania. A fost cunosent de istorici i figureazain Repertoriu" (p. 326).

I s-a dat sigla G, dupd, numele copistului, Gridoviei.8. Ms. 4468 din Biblioteca Academiei, marimea 21 x 15 cm,

in 84 de file. Scris de mai multe miini, intre care si Grigore logofatulde la Mitropolia Tr1i Romanesti, la sfirsitul secolului al XVIII-lea.Croniea se aflg la f. 54-79 v. Manuscrisul mai cuprinde : Viata i minu-nile sf. Grigore (f. 1 41), Istoria lui Iordache Stavarache (f. 43-48 v),Fericirile evanghelicesti (f. 51-53 v).

28

c

Cronicii ii lipse§te sfir§itul ; merge pina, ht valeatul 6973 (1465)inclusiv, oprindu-se la titlul capitohilui urmator Cnejiia Ioanopolului.Face parte din aceea§i farnilie cu ins. 1 267.

folose§te chinovarul. Legatura, rnoderna.Are peste 30 de insernnari scrise intro anii 1792 0 1809, cele mai

multe de Grigore logofatul, unele ins& de Teo dorache logofatul, de Ioanlogofatul 0 de Dionisie eclesiarhul. Redam doar eiteva, pe care le-amsocotit mai importante. Astfel la f. 2 citim insemnarea : La leat 1795dechemvrie 25 am seris eu pa' aceasta carticiert a mea, cind m aflameu la Cucueti, horopsit de preasfiintiia sa parintele mitropolit al Ungro-vlahiel kirio kir Dositheu, pentru pira ce am avut pentru parintelearhidiaeon i pentru ni§te tigani ai sfintii episcopii Buzaul .". La f. 82 v :La leat 1796 ghenarie 1, ma, aflam la Cucuieti, la parintele dichiiuRomano al sfintei Mitropolii §i cram foarte mihnit pentru oaresicarepricina dci, banuiala ce avea preasfintiia sa parintele mitropolit pa mine.Fara adeverire burial eu m-am rugat s m scoata la judecata cu piri§iimiei 0. nu au vrut si m scoata, . pentru pornenire am scris in zioa

sfetii Vasilie, 1796 ghenarie 1". La f. 49 v : Adica la leat 1797 am8enis en aid, pa' aceasta, coala de hirtie, adicàp aceasta ekticiea, fiindca'am scris-o eu dintru inceput, toate istoriile, cum 0. paraclisul sf. GrigorieDecapolitul, eind in aflarn la parintele Dositheu, iconom al sf. Mitropolii,In zilele preasfintiei sale parintelui mitropolit trii, kirio kir Dositheu,intru al clod( a an al pastoriei preasfintiei sale. i acest pkinte Dositheupina la 3 ani s-au facut egumen la m-rea Aninoasa, in sud. Mu§cel.

fiindea eu in aflarn slujind sfintii sale de mic copil, m-au luatla m-rea Aninoasa. i eu am a:Ids ea eine va citi s aiba a ma pomeni.1797 avgust 28". La f. 53 v : Insemnat-amn eu aici, pentru Ca s sa'pomeneasca, fiindea eu m aflam la sf. rn-re Aninoasa, in sud. Mu§celcind s afla egurnen la aceasta sf. rn-re sfintia sa parintele Dositheu,Buzaianul, ce au fost iconom la sf. Mitropolie ani §apte, la treila preasfintia sa parintele raposat Cozma, ce au fost ani §apte mitropolit0 la preasfintia sa parintele raposat Filaret, proin. mitropolit, cc au fostun an §i apoi 1-au scos din pizma ,§i. la preasfintia sa parintele mitropolitDositheu un an i apoi 1-au facut egumen aici la rn-re ce mai sus sa zice.

eu am scrisu ea eine va ccti sa, aiba a ma pomeni. In zioa de sf.Grigorie Decapolitul, 1797 nov. 20, robul lui Dumnezeu Grigorie". Laf. 79 v : La leat 1797 nov. 23, duminica spre luni, s-au intimplat ominune i un semnu in luna, ea au mincat-o vircolacii. i eu ma' aflamtot la m-re Aninoasa iconom, cu sfintia sa parintele Dositheu egumenla aceasta sf. m-re, intru al doilea an de cind se afla sfintia sa egumen.

domnul Tarn Romane§ti Jo Alexandru Ioan Ipsilant vv., intru a doaodomnie a mania sale in scaunul Bucure§tior i pastorind norodulturma lui Hristos prea sfintia sa par. mitropolit Dositheu, intru al cincileaan al pastoriei preasfintiei sale. i acest mitropolit au fost i episeop laEp. Buzaului ani §apte 0 era grec ianiotul. i am seris eu spre pomenire,ea eine va citi sà aiba a ma' pomeni. 1797 nov. 23". La f. 49 : Laleat 1798 martie 15, dumineca la 2 ceasuri din- zi s-au cutremmat pamin-tul in zilele prealuminanului domnului Joan Gheorghe Caragea" (In acesttimp domnea Constantin Hangerli !). La f. 73 : La leat 1799 sept. 3,viind i eu aicia la sfinta manastire Aninoasa dooa oard) cu presf.parintele episcop Arge§ului, cuvios Iosif, *Mind cI aceasta carte esteuna din cartile dumnealui logofat Grigorie al sfintii manastiri Aninoasei

29

Nu

vladici.

(ai

da

*1 si

*1

si al mien prea dorit si bun prietin i pentru ca apururea s'a nu raceaca,dragostea ,si prietesugul nostru pentr-aceia am indraznit si am seris aicea,intr-accasta carte, ea sa nu fiu uitat. Ecleziaith Dionisie, ierodiaconArgesului" .La f. 12 v : La leat 1802 oct. 14, intr-o marti, in zioade vinerea mare, pa la 4 ceasuri din zi s-au cutremurat pamintul infrieosat,cit n-au mai pomenit acest rind de oameni. Atuncea allindu-ma si eu ladeal en sfintia sa parintele aninosan kir Dositheu, am seris, in zilele prealuminatului nostru domnu Io Alixandru Ipsilant voevod".

A circulat in Tara Romaneasca, si in Transilvania. Nu a lost eunoscutde istoricii care s-au ocupat de Gheorghe Brancovici. Figureaza inRepertoriu" (p. 326-327).

I s-a atribuit sigla GL, dupa numele copistului si oeupai,ia lui.9. Ms. 959 din Biblioteca Academiei, marimea 19,5 x 14 cm,

in 53 file. Copiat la sfirsitul veacului al XVIII-lea sau inceputul celuiurmator ; nu se cunoaste locul copierii i numele copistului. Cronicaintegrala se afla cuprinsii, in f. 1-51.

Face parte din aceeasi familie en ms. 5 646 si 3 450.Nu foloseste chinovarul. Legatura din secolul al XIX-lea, rupta.Are uncle insemnari, pe care le reproducem. La f. 51 v : La let 1846

am fostu bolnav de trohna, zilcindu 12 saptamini. i am insamnat ea sastie de amara boali, ci au fostu pentru mine de mare suparare". La

f. 53 v : La anul 1831 maiu 20 am inplinit un minzu di doi ani, la parsuru, pentru datorie di 70 lei, cari bani am facut bine la let 1823.s-au crediMat en dare banilor pira acnm nepuindu-sa la cale numituldascalo Ionit Arapul. Lei 70, parale . Bani dati innainte 54 lei,face dobinda in S ani". Pe coperta ultima : Thir-aceasta carte estescris pe limba rumaneasea si de eine este se.tha nu adevereaza,, nu sa stie.Pe f. 1 v : Caitea aceasta este a Inca, C. Buta, spre stiinVa se insamna.Ianuarie 26, 868".

A circulat in Tara Romaneasca si in Moldova. A fost cunoscut deistorici i figureaza in Repertoriu" (p. 325-326).

I s-a dat sigla CB2, dupa numele unuia din proprietarii manuscrisului,Costache Buta.

10. Ms. fost in Biblioteca Astra" din Brasov. Nu 1-am pututconsulta, caci nu i-am dat de urma. Descrierea o facem dupa cei care1-au cunoscut. Marimea 17 x 11 cm, in 99 file. A lost scris la sfirsitulsecolului al XVIII-lea la Brasov. Cronica se afla la f. 31 v-99. Mann-scrisul mai cuprinde : 0 istorie a Tarii Romanesti in versuri (f. 1 7),un pasaj din Varlaarn i Ioasaf, tot in versuri (f. 8-9), Intrebari bisericesti(f. 10-18), Despre sfinti (f. 18-31).

Face parte din aceeasi farnilie cu ms. 1 267 F,d. 4 468. Titlurile, initia-cifrele siut scHse en chinovar.

Are la f. 99 urmatoarea insemnare : Aciasta, carte este a lui Petru,sin Ion Cojocarin din Brasov. 10 martie 797".

A fost cunoscut de istorici. Nu figureaza in Repertoriu". A circulatin Transilvania.

I s-a dat sigla P, dupa numele posesorulni ci, Petru.Gheorghe Braneoviei in izvoare i istoriografie. Figuia interesanta

prin rosturile diplomatice pe care le-a avut in istoria Transilvaniei siTarii Romanesti, prin rolul politic de fruntas al sirbilor din Imperiulhabsburgic chiar din cel otoman, ca i pnin operele culturale realizate,

30

t3i.

lele si

a

i

sA,

Gheorghe Brancovici gasit un loc atit in unele izvoare eontemporanesan ulterioare, eit si in istoriografia romaneasea ,si sirbeasea. In cele ceurmeaza vom aminti doar eitiva cronicari sau istorici mai insemnaticare s-au ocupat de el.

LTII eronicar transilvanean, Joan Beth len (1613-1673) in istoria saprivitoare la Transilvania (1662-1673) da, date hnpoitante despre domnialui Mihail Apafi I si se refera si là sarcinile diplomatiee pe care le aveade implinit in acea vreme Gluorghe Branco-06 la Poaita, in slujbatarii sale

Constantin stolnicul Cantacuzino, referindu-se in cronica sa la origi-nea ungurilor i inrudirea lor cu niste schiti" din Tugra, ii pomenesteea auto] itate in materie pe Gheorghe Braneovici. Auzit-am si eu eu urechileIndic serie el de dumnealui Gheorghie Brancovici din Ardeal, oni do.cinste si en eunostin(a si iubitoriu de a si;ti multe", care, merobind laimparatul mosehicesen", impreima eu fratele sau Sava, mitropolitulArdealului, "om i acela invatat, intelept", au dat peste o populatieen care s-au putut oarecum intelege in limba maghiara, de unde coneluziaea de acolo ar fi vcnit si ei 2.

C( le mai multe date aspics viata i activitatEa cronicalului se Ail,faia indoiala, in eronica sa in limba slavo-sirba. De aei si-au luat biografiisai cele mai multe din stirile refeiitoare la el. Ne gindim In piimul rindla istmieul Iovan Raji6, care in sinteza sa de istoria slavilor, bazata inmale paite toemai pe aecasta eionica, d i multe sthi despre viatafaptele eronicarului

Dup 1ajió, pe care-I foloscste drcpt izvor, monicamul banateanNieolae Stoica de Hateg se refera in citeva iinduri la Gluoighe Biancovici,

anume la originea sa, educatia primita, istetimea de came thi dovadain fata marelui vinr, erula, cii TeX aaucevA AyavacuA-\11-la citeva intrebari incuktoare", la care àXX u-au 1-yututvorbeste despre solia la Moseova, despre persecutide calvinior ( In Balgradealvimi nu-i iabda"), despre fuga in Tara Romaneasea (cu doi nepoti

Ioan i Savva sezut in Ha-tecr, de-aei preste muntele VulcanuIn Tara, Craiova, fa bann Radu Nestomel, apoi in Bucuresti, la Serbanvoda Cantaeuzino"). Mai pomeneste i despre stringerea coipului devoluntari (si adunind un corp de volonteari din Aideal, Moldova, Volahia,sirbi, bugaii", s-a stabilit la Tismana), despre arestarea i trimiterea sala Vkna si in cele din mma despre moaitca sa (Despotu Ght:orghieBrancoviei in Eger muri, batiin 66 de ani, earele 22 de ani in arestau fost, a earuia barba lunga pana supt genunehi i-au erescut") 4.

in istorioob Tafia romaneasea msirbeasca o de istorici de renumes-au preocupat mai indeaproape de viata, activitatca ,si opera eulturala

lui Gheorghe Brancovici.Aron Densusianu publica cionica rornamasca inea in anul 1893.

Prineipalul merit al istorieului roman este ea, argumentind tenwinic,

1 Ilisloria ratan Transilvarucarurn ab a. MDCLXII ad a. MDCLXXIII produclael cancinnala auclore loanne BeIldemo viena, 1781-1782, vol. II, p. 460 si urm.

2 Stolnicul Constantin Cantacuzino, Isloria Tarii Rurnemegi ... ed. N. CartojanD, Simionescu, Craiova, 1944, p. 99-100.

3 Iovan Rajié, Istorija raznih slavianskih narodov Viena, 1794-1795, 4 vol.4 Nicolae Stoma de'Hateg, Cronica Banalului, ed. a II-a, de Darnaschin Mioc, Timi-

soara, 1981, p. 147-149, 151, 154, 160, 161.

31.

fA-a

1.

si.

rlay.und.e. idol

tineri, aula

i

a

si

a reu§it sg, identifice in autorul cronicii pe Gheorghe Brancovici. Cronicase bucurA si de o analizg a continutului i formei. Din p6cate, manuscrisulpublicat este 0 mai nou i ii lipseste inceputul5.

Cea mai importanta lucrare despre Gheorghe Brancoviei, incAnedepilsita, este cea a istoricului iugoslav Jovan Radonió, publicatil in1911. Este o valoroas i voluminoasa, monografie (776 p.), in care cronicaruleste prezentat in mediul sud-est european in care a trklit. Intreaga saactivitate politico-diplomatiell a fost incadrata, organic in evenimenteleinternationale la care cronicarul a participat. Se insistil, pe relatiile salecu românii i influenta pe care a avut-o asupra sa mediul cultural elevatde la curtea lui erban Cantacuzino i, personal, stolnicul ConstantinCantacuzino. Este relevat rolui patriotic al cronicarului, ajutorul dat deel poporului sirb din Imperiul austriac. Sint apreciate la valoarea Mrcele douil cronici. (Biografia pe care o prezentäm in fruntea acestei intro-duceri se bazeaeci, in cea mai mare parte pe aceastil lucrare monograficsa) 6.

In 1917 Nicolae Iorga publicà cronica duptI un manuscris mai vechi,complet, care dealtminteri este 0 cel mai bun. DupA ce in 1901 nu erasigur de identificarea lui Aron Densusianu, acum el este eel care aduceargumente noi in favoarea paternitatii lui Brancovici asupra croniciiromânesti 7.

T.Jn studiu profund analitic, cu probe noi despre paternitatea asupracronicii in limba romaniti, care se adaugit la cele deja formulate de A. Den-susianu si N. Iorga este cel al lui Niko la Radoj6ió despre cele douiticronici, publicat in 1926 9.

Meritul descoperirii lucrArilor religioase ale cronicarului si al identi-ficrii lor in persoana lui Brancovici revine istoricului literarEmil Turdeanu 9. Acesta, descoperind la Belgrad cele trei lucrari de care

fost vorba mai sus, le supune unei serioase a nalize de continut i formA,relevind importanta pe care ar fi putut s-o aib pentru romanii ortodocsidin Transilvania dacA s-ar fi tipa'rit. De asemenea impgrtirea activitAtiilui Gli. Brancovici in trei etape, dup5, interesele in slujba dirora s-a pus

pentru care a militat, Ii apartine.13n studiu sintetic asupra cronicii romanesti a scris P. P. Panaitescu

in 1940. Bazat pe tot ceea ce s-a consemnat inaintea sa despre cronicaropera acestuia, discuta, uncle afirmatii ale antecesorilor si, cu observatii

asupra articolului lui N. Iorga, din care unele neintemeiate, i prezintacele sapte manuscrise pe care le cunoaste direct sau prin altii, cu aprecieriasupra valorii Mr. Aratil cii asa zisul Sinopsis de la Kiev nu este operalui Brancovici 16.

5 Aron Denususianu, 0 noudi cronicdi româneascdi, in Revista critica literarr, I (1893),p. 97-103 si 366-396.

Jovan Radonie, Grof Djordje Brankovid i njegovo vreme, (Groful George Brancovicivremea sa), Beograd, 1911,

7 Nicolae Iorga, Despre cronica lui Gheroghe Brancovici, In Revista istorica", III(1917), p. 9-15 si 26-118.

8 Niko la Radojeié, 0 hronikama grofa Djordja Brardcovida (Despre cronicile grofuluiGeorge Brancovici), in Prilozi za knitevnost, jezik, istoriju i folklor", VI (1926), P. 1-45.

Emil Turdeanu. L'oeuvre inconnue de George Brankovid, In Revue des etudes slaves",t. XIX ( 1939), f. 1,-2p. 5-16. Recent Radu Flora, profesor la Universitatea din Belgrad,intr-o cuminicare, le-a atribuit mitropolitului Sava Brancovici.

10 P. P. Panaitescu, Istoria slavilor In rorrulneste in secolul al XVII I-lea. Cronica luiGh. Brancovici si sinopsisul de la Kiev, In Revista Istorica Romana", X (1940) p. 80-129.

32

autorului

a

0

0

st

Si uncle sinteze de istoria literaturii romAne se ocupiti de asemeneade eronicar 0 opera sa in limba romitruti, dar nu dezvluie aspeete inedite.

Ediii anterioare. Cronica iii limba romaniti a lui Gheorghe Brancovici,dupit cum s-a spus 0 mai sus, a fost editatiti de doug ori : in 1893, de AronDenku0anu i in 1917, de Nieolae Iorga.

Prima editie respectil aproape intocmai textul manuscrisului, c'clruiains5, din piticate ii lipseste o parte de la inceput. Nu am constatat decitinici greseli de leeturà.

Cea de-a doua editie a beneficiat de cel mai bun manuscris. Daracesta are omisiuni, iar editorul a mai omis 0 el unele pasaje sau cuvinte.

Ba elliar, pe aloeuri, ii ia libertatea de a-1 corecta pe autor. i aei amgitisit uncle erori de lecturiti.

Date fiind cele de mai sus, se impunea o editie critie, bazariti petoate manuscrisele care se cunosc astltizi.

Sig Ie. Color zece manuscrise le-am atribuit sigle fie dupii initialeleloeaIitii in care s-au copiat, fie dupa" cele ale copistilor sau ale unorproprietari ai lor. Astfel :

Ms. 1528 de la Arh. St. Buc., fost al lui C. Bobulescu = CB.Ms. 156 de la Bibl. Academiei, copiat de R. Lupescu = L.Ms. 4608 de la Bibl. Univ. din Cluj, copiat la MehadiaMs. 1358 de la Bibl. Acaderniei, copiat la Bra*ov = B.Ms. 1267 de la Bibl. Academiei, copiat la Rimnicu Yucca = R.Ms. 5646 de la Bibl. Academiei, in posesia lui Gh. Puma = D.Ms. 3450 de la Bibl. Academiei, in posesia lui N. Gridovici = G.Ms. 4468 de la Bibl. Academiei, copiat de Grigore logofilt = GL.Ms. 959 de la Bibl. Acadeiniei, in posesia lui C. Butt = CB2.Ms. fost in Biblioteca Astra" din Brasov, in posesia lui Petra

CojocariuP.Filiatia manuseriselor. Din comparatia celor zece manuscrise in

care s-a pstrat cronica romAneasc6, a lui G-heorghe Brancovici am stabiliturnuitoarea filiatie :

X

CO.'

GL. P 0. CB2

Manuscrisele notate X1X4 reprezinU, manuscrise intermediarepierdute.

33

= M.

xl X2/\xxL. ti. B. 3 4

si

Notii asupra ediiei. S-a folosit sistemul transcrierii interpretativeastfel :

t a fost redat prin e, é sau ea, dupa pronuntia actuala.s-a transcris ca a sau dupa valoarea pe care o au azi in euvinte_

as, folosit rar, s-a transciis 1.ii corespund in transcriere tie sau ia.s-a transcris ca tia.

01b6 = U.

h = ii final s-au omis.S-au intregit tacit cuvintele care in textele medievale sint scrise

de obicei prescurtat (telmeni biserice§ti, dregatorii, lunile anului).Parantezele ascutite < > arata eompletarile cditorilor.Prescmtarile folcmite in aparatul critic sint cele obinuite :om. = omitead. -,-- adaugaCifrele de la inceputul fiecarui evenimort mai impoitant reprezinta.

anii de la Facerea lumii (valeatul).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Autobiografta di L. F. Marsigli, ed. F. Lovarini, Bologna, 1930Beigl Stjepan, Spisi grofa Marsilia (Scrierile contelui Marsigli), in Glasnik Muzeja u Bosnii

i IlercegoNini", 1901, p. 537-559.Beth len Ioan, Iltstorto rerurn Tronsilvanicaruni ab a. MDCLXII ad a. MDCLXXII, Viena,

1781-1782, 2 vol.Bo grea Legende istonce in cronica tut Gheorghe Brancovici, in Anuarul Institutului

de Istorie Nationa15", Cluj, III (1926), p. 505-507.Bunea Augustin, Mitropolitul Sava Brancovici, Blaj, 1906.Craciun I. A. Dies, Repertortul ntanuscriselor de cronici interne, Bucuresti, 1963.Densusianu Aron, 0 noua cJOniCd romaneasca, in Revista celled litarard", I (1839), p. 97

103 si 366-396.Dragoniir Silviu, Fragmente din croruca sirbeascd a lui Gheorghe B,ancovici, in Anuarul

Institutului de Istorie Natrona Cluj, II (1925), p. 1-70.Iturinuzaki, Doeu mettle, IX1 Bucuresti, 1897.lorga Nicolae, Despre cronica mut Gheorghe Brancovici, in Revista Istorica", III (1917),.

p. 9-15 si 26-118.Ident, Genealogia Canlacuztnilor, Bucuresti, 1902.Idern, I egaturrle prinerpcdelor rorndne cu Ardealul de la 1601 la 1699, Bucuresti, 1902.Kociubinskij A., Mi i ant. Juinie slaviane, rumini I Petri Velichti, vd zaimnihd sno:serticthei,

Odesa, 1878.Lascaris Mihail, Deux publications serbes concernant l'histoire roumaine, in Revue Historique

du Sud-Est Europeene", 1927, extras.Lupas Marina, Milropolttul Sava Brancovici, Cluj, 1939.Marco Al., Dale ce ne privesc in autobiografta contelut Marstlt, in Inchinate lui N. Iorga,

Cluj, 1931, extras.Metes Stefan, 5Serban Vodd Canlacuzino i biserica rolnand din Ardeal, Valenti de Munte

1915.Mirkovid Lazar, Stare srpske biografije XV i XVI veka (Biografii vechi sirbesti din sec

XV si XVI), Beograd, 1936.N ovakovic Stojan, lz hronike despota Djordja Brankovida, (Din cronica despotului Gheorghe

Brancovici), in Glasiuk Srpskog UL'enog Drubtva", XXXIII (1872, p. 135-162.Panaitescu P. P., Islorta slavilor in romane?le in sec. al XVII-lea. Cronica lui Gheorghe Bran-

covici i sinopsisul de la Kiev, in Revista Istorica Rombna",X (1940), p. 80-129.Eadojiic Nikola, 0 hronikama grofa Djordja Brancoviea (Despre cronicele contelui Gheorghe

Brancovici), in Prilozi za kniievnost, jezik, istoriju i folklor", Beograd, VI (1926)p. 1-43.

34

;

y.=

Vastle,

ilia

i,

is

to

Radoni6 Jovan, Grof Djordije Brankovid i njegovo vreme (Conte le Gheorghe Brancovici si vre-Inca sa), Beograd, 1911.-Mem, Situafia internalionalei a principatului Tar li Ronuinoti in vremea lui Serban Cantacu-

zeno, in Analele Acadenuei Romfine", Memoriile Sectiei istorice, s. II, t. XXXVI(1914), p. 949-972.

Ruvarac Ilarion, 0 pe6kim patriarsima od ellaLarefa do Arsenija III (1557-1690 )(Desprepatriarhii de la Pee, de la Macarie la Arsenie III), Zadar, 1888

Tomic N., Desel godina iz estoreje srpskog naroda e crkve pod Turcima (1683-1693) (Zeceani din istoria poporului sirb si a bisericii sub turci (1683-1693), Beograd, 1902.

Idem, Patriaris Arsentle III Crnopmu: prema Mlecema ieesarn 1685-1695 (Patriarhul ArsenicIII Tlrnoievici fatri de venelieni si imparat, 1685-1695), Beograd, 1906.

Turdeanu Emil, L'oeunre Inconnue de Geolges Brankonid, in Revue des Etudes Slaves", Paris,XIX (1939), 1-2, p. 5-16.

CRONICASLOVENILOR ILLThICIJLIII, MYSII CEI DIN SITS

SI CE1 DIN JOS MYSII

f, 49

Carii s-au lire( put din facerea lumii intru 2772 de ani, dupre ce sazuseNoe intr-un anu, la vierma potopului in corabie si au esit dintr-insa, 5atuncea au dat Dumnezeu voe lui Noe ea sa" nu-mince came, pentrumai nainte era contenita, minearea earnii <marginal, cu chinovar : Facerea,cap. 9, still 3>, iar de mincarea singelui 1-au oprit.

Aceiasi slov6ni era o limba dintru céle 72 da limbi, carii luera lastolpotvoreniia, adeca la facerea stilpului dintru al treilea fiiu al lui Noe, 10anume Iafeth.

Latitu-se-au dar, dupa blagosloveniia tatine-sau, asa :sa lateasea domnul Dumwzeu pre Iafeth si pre easa fiilor lui". Soartapartii acestuia i s-au venit Evropa.

Numele flimeii lui au fost Fimda si au avut 8 fii, dintru carii s-au 15pogorit 8 wammi. Acéle mamuri aveau 15 nascute noroade.

Fiii lui Iafeth aeestea au fost <marginal, cu ehinovar : Faeerea,cap. 10, still 2)// : 1. Gomer ; 2. Magog ; 3. Madai; 4. Iavan ; 5. Elisa ; f. 49v.6. Thovel; 7. Mosoh ; S. Thiras.

Aeestia asezindu-se linga lacul marii intru carele cura apa Dormlui, 20care letinéste sà zice Meotis, iar slovenéstc s nmnéste Ilmer, carii auumplut toate cimpurile Evropii i multe cimpuri ale Asii i inpreuna

toata inpar ut iia Ilirienlui slovenese.Thiras pre ai sai i-au numit thiriani, den earii iaste taro. Thraelriei

i proci. 25Fiii sau nepotii lui Iafeth, avind acéste neamuri, earii de la muntele

anume Taur din TiIiiia, adeca din Assia cea Mica, spre Acvilon, presteOehianul de miazanoapte, jumatate parte de Assia cea Mica si toata

1 Cronica] Cronicariul L, lIronica R; 2 din]de LM; 3 si a Misii cei de Jos L, Myisiei celldin Jos R din]de M Mysii om. M 4 din]de la LM intru 2772 de anijvAlealul 2772 L intru]InM si'au M S In corabie dupii vremea potopului M 6 apoi atuncea M domnul DurnnezeuR 7 denainte LM contenitidoprit5 LR, contenit de a minca came M 7 nola marginalddin paranieze om. LMR 9 Ci aceiasi M ei era M acéle LR 72]saptezeci si doao5 M 10 stol-protvoreniia L, la stolpotvoreniia, adedi ow. MR adedi la facerea stilpului om. L stilpuluiltur-nului R 11 Afet LM 12 LOW-se-au darlDeci s-au I5it M ow. M 13 pre om. R Afet f1t1lui]s5i R 14 acestuialacestea L, lui M 15 Si numele M auli-au M 817 L, sapte MR fiijfe-ciori M 16 817 L, sapte MR Si acéle M 15]cincisprezece M noroade naseute MR 17Met LM 18 lied dintli M 2}al doilca M Magot I. 3]al treilea M Madan MR 41a1 4-lea MMai 5-lea M Elisa om. LMR 19 61a1 6-lea M Thovel]Tubal MR 'flat 7-lea M Mosoc LR, -MocanM 8 orn. LM Tira L, Tyra MR 20 curillcurge 11 21 latinéste LMR sS numeste ow. RIlmer]Imerea M 22 i1 om. LM 24 Tira LH, Tyra M denyle LR 25 i prod ow. R 26 FiiiJFiindL Met LM carii stnt M 27 Taurj Tartu L din]dintru L Avilon L 23 deldespre M de Asiiacea Mica, adecA parte M

37

zicindu-i

-i

Evropa, pina la Ochianul Vritauiei, adeca a partilor Anglii, multimeanoianului stapinirilor mra de ostroave an cuprins, 200 de stapiniri eulimbile i cu neamurile sau en cele 15 nascute noroade.Numele loeurilorsi a neamurilor aiei lasam a le numi toate, pentru ei a multora nutnele

5 lor iaste mutat au de eraii locurilor au de acéleasi locuri au de obiceimilelacuitorilor.

Si a sa, lasindu-se slovénii spre apus si spry miazanoapte, intruamindoao *tilde, in cursul Dunarii, Vislii, Niprului, Dvinii, Varavei,

f. 50 Varaghiei, Rusului, dupre care ap s numira slovénii i rusii, // si prealte ape multe in partea cea de-a dreapta a lumii s-au intins ; asapre Volga, care mergea la rasarit, in soarta partii care s-au venit lui Sim.

Dupre acCia, in zilele inparatului Tmian, an venit de la Italiiarumânii, carii dupre orasul Roma s-au numit rmnani, pentru ca cei ceMtiiu s-au asazat in Roma le era numele rumani. i s-au asazat rumanii

15 intre slovénii cei dupre linga Dunare, luind pre sine f-,d botezul pravoslav-nicese ; asa si vulturul, dupre sfintul botez, cu sfinta cruce in gura luara,ea sa le fie semnul tarn lor, inehipuind vulturul cel mare al Romii, pentruea sa s tie ea de la Roma au venit rumanii cu semnul inparatiei.

Iar slovenii, care pre unde cum s-au asazat, asa s-au si numit, unii20 dupre obraze maH, a1iii dupre ape, altii dupre grosimea padurilor si

muntilor, a1ii dupre cimpuri, precum si in zioa de astazi unora le zicpoleani, altora zic lési, adica padurenii, chnpenii, altora intr-alt chip.Precum si sirbilor le zic sirbi dupre craiul Serbie Tulie, carele au lostal saselea craiul romanilor. Intru acelas chip si panoniianilor le zic dupre

25 Batton, intiiu stapinitoriul slovenilor dupre linga Dunrtre, din Panoniia,pre carii grecii i-au fost numit peoniiani, iar dupa ce dintru voInicihtraiului ion i-au cuprins Avgust chesar supt ascultarea inptiratiei Romii,pre vremea cMd de la nasterea domnului nostru Efristos an fost 9 ani,dupre aceia letinéste i-au numit Pannoniienii. Asijderea si léibor, *dor

30 le zic dupa, doi frati, anume Leh si Céh, carii au cuprins intiiu Taraf. Soy. Lesaseti // i Ceasc' i s trag din Iavan, fiul lui Iafeth. A1ii intr-alt chip,

du pren toata Sloveniia s-au numit, precum ii s-au parut, dupre a saza-minturile ion i pina acuma asa au ramas.

Iafeth sil, intelege : ltitit i cu dastoiniciie ; si dupre slava luiIafeth, slovenii cei dintiiu latindu-se in lume, dupre intelesul limbii lordintiiu s-au lost nutnit slaveanii, carii i pina in zioa de astazi pre unelelocuri cu acel nume s raspund. Iar dupre ce s-au astizat intru Iliricul

1 Britaniei Ii p5rii M 1-2 cuprins-au multimea noianului a stAptnirilor M 2 filealafará Mdel om. LR 200]doaMi de sute 51 3 sauladeca L acéle L noroade nAscute M locurilortliieuitordor L lor om. MR iaste numele mutat L au deladecti LM aceleasilacéle It7 I5sindu-se114indu-s'a LMR 9 ape L numir5.1nurnar5 LM 10 direapta (dreapta Ii)parte LH intinslinmns L 11 merge LR r5sAritlanatolii H s- om. L 12 lui Tramn inprtrat11 13 romanh R 14 români H ronlani LR romami L, romAnii R. 15 duprelce era pre M.cel pravoslavnicesc L 16 11 1uar5 cu sfinta cruce In gurii M 18 românit R senmullacestsemnu al L 20 padurilorlpodurilor L 21 le om. R 22 poleani, adec clrnpeni R ziedle zic M, ora .

pAdurenilor, clmpenilor M 23 le om. LR craiu al L 24 panoniianilorlspanianilor Mle cm. L25 Banon]Panon LH, Banion M 26 peonhanilpanoneiani L celaceea M dintruldin L27 1 tomn]lui, adedi a M 28 Iisus firistos R au fost]era M 9]noao LM 29 duprelpentru M aceia

latineste L i-au numit]sti numeste M, i-au numit latineste ft 30 lc am. R dupadupa ad. doao nume a M 31 dupa §i ad. aceste neamuri M fiiul]feciorul M Afet LM 34Afet LM littitptipme L dastoiniciielvredniciie MR slava]marirea M 35 Afet L, Mat M slo-veann M 36 adecti pre AI unelelune LMR 37 acel]acest R faspundea M

38

10

silvit

3

a

O

slovenesc, eicstinindu-se si eu sfintul botcz spalimlu-se dintru idololatrfflelor cele mai dcnainte vierne, au mutat si slova WH <on> in loeul lui A3<az> si asa s-au nurnit din slaveani, slovcani, inchipuind intrupareacuvintului, pentru ea prin niijlocul sfintului botez s sii invredniceaseaa fi fiii lui Dumnezeu, cu a doao nastere de la Sfintiia sa, cad ci eu- 5vintul" slovcneste sa zice CtWE0 <slovo> si intru numele acelui euvintintrupat s-au botezat sloveanii, duple care euvint" sau cnogo <slovo>s-au luat i nume sloveanii, ca sill le zica slovcani (Joan, cap. 1, stih 1, 2,3, 4 si 12, 13, zacealo 1).

Deci, dupre ce s-au schimbat slovcanii slava lumii pre envintulintruparii, adcea, a slavei cei d yea si dasealii sfintei besériei a rAsa-ritului vazind cii intru aceasta bmba slovencasca matte neammi si tarisii euprind i tiind dintru tileuirea sfintului Joan Ziataust i acea prorocie

lui Noe (Bitiia, cap. 9, stih 26), cu care an blagoslovit pie fiiu sauIafeth, zicind : sa latcasca Durmiczell pre Tafeth si sa-i fie lacuinta intru 15eorturile lui Sim", pentru cii // elniosellse Noe ea din féliul lui Sim va f. 51sii sii nasca Dumnezeu Hristos i pentru aceia au zis : binecuvintat iastedoinnul Dumnezeul lui Sim" (Facefia, cap. 9, stih 25). Tar lui Tafethi-au zis sii. sii lateasca, pentru cit cunoscuse Noe eiti partea eca mai buna,a neammilor vor sa iasa din Tafah, iar lacuinta eorturilor intru carele 20an zis sa sii asaze Iafeth, intelesul lui Noe iaste legea credintii, care asaau si fost, ea neamul lui Tafeth, adeca sloveanii, au intrat in lege si maitare s-au intarit intr-insa (1( eit fiii lui Sim. Ca intiiu de la Dumnezeufiii lui Sim au fost luat lege, dupa zisa dutnnezeescului David : n aufost credineioase sufietele lw catre Dunmezeu i in legea lui n-au viut sa, 25umble" (Psalom 77, stih 8, 10). Deei asa i sfinl,ii parinti, eu rasuflareaduhului dint intru alalte trebi ale sfintelor siiboaii rivnind si cu nevointisilindu-se, dumnczeiaste au socotit i aceasta, ea pravoslavnicestile earthsi mai virtos céle ee slut in dogmata sfintei beéiici, sii sà taimaccaseadupre limba elincasea, pre limba sloveneasca; a deca dintin rincluiala lui 30Dumnezeu, pre graiul vorbelor a multor neammi toenail carte. Care siacca orinduiala tocmita de n-ar fi lost cu rasuflarca prcafintuluide atitea vcacuri pina acum n-ar fi putut sta asa pre daparte latita Mlurne, precum si in zioa de astazi vedern, ea, en larga ferieire cza slavéstein limba slovencasca, numele marelui Dumn(au. 35

3324 de ani pina la Avraarn, dupre ce Noe au avut pre al patrulcafriu, anmne Ionic, carele s-au nascut la al treilca anu duple potop, decarele Moysi prorocul tace, iar all,i istorici /1 toti marturisese cum ca, au . 51v.

1 slovenese]slovenilor M en sfintul botez MR dintrulde 11 2 celelacea M Loa

(on)lo LR az]a LR adecil au pus Mi az, on M 3 sloveni M 5 cS orn. LR 7 sauladecd M 8sir on?. R si la stih M 10 slavalm5rirea M 11 dd Necilvécinice LAIR 5i apoi M a[ai M,orn. L 11-12 ras'arituludamatolii H 13 Zlatoust LM, Gurd de Aur B a.:ealcea L, oar. LI 14 Bitiia]Facere MR, orn. L 26126 27 LMH 15 Afet LM, Dumnezeu]domnul M, Eristos Dunmezu

au]i-au LM binecuvintat]blagcslovit LM iaste orn. R 18 pasajul din paranleze am.LMR Afet LM19 LMR 20 vor]va M Afet LM care I.MR 21 Afet LMludasa au inteles M, intelegerea R lastelea N a sa fie M 22 Afet LM mtrat oar.L 23-24 an fast legea luat fiii jul S3m M, liii MI Sim an luat lége de la DumnezeuR dup51pre M dumnezcescului] prorocului H n-au fost]nu fur5 LMR 25 inlintru LM 26 dupc1amble ad. precum zice la M Psalm R 8, 10118 LR Deci asa]Asa des L, A5adar H, asasi sfinii pilrinti des au filcut M r5suflarea]insuflarea B 7 sfintului dub MR 5i cualte trebi thriind M 28 ca intocma M 29 sdiarit LAIR in dogmata sfintei bisenci shit Ldogmata]dogmele M, dogme 1k sk]le L 31 mune R 31-32 carte ... tocmitaldecá M 32 rinduial B sfintului M 33 atitea veacurdatita M 34 lume i L 36 de ani. orn.LMB au avut Noe M prelpfnd L 37 fthi]fecior B Ioniepoanis Id s- orn. LMH 38 care LMca' on?. B.

39

10

a

duh,

spAlindu-se

iii-om. Irdelesul

sf1111.1 parinti,Nnme

f.

fost barbat foarte a scutit intru inaltI Intel epeiunea lui i foarte mareastronom, carele mai nainte deeit toti cursul s6mne1or ceriului si toemealastélelor precum shit an prieeput, cu care mestersug timpuriu au vilzutsi au eunoscut inceputul dintiiu. Asijderea si istovul ale patru inparatillor

5 si cum crt fiii lui Ham intiiu ar inparati la Asiriia si, dupre acela, fiiilui Sim la Persiia si la Tara Greceasca, iar, pre urea, fiii lui Iafeth laEvropa. Caruia, de vreme ce tata-sau, (precum serie Methodic), nu pitrtiintre frald, ci daruri i-au fost dat, el, dar, numaideeit, in grabil s-au dusin pamintul anume Ethan si acolo, inparatind, nu putin norod an asazat

locul acela apoi s-au numit Iliopolis, adecri orasul soarelui, la carelenull dintre fill lui Weth, barbati alesi si slaviti au mers i i-au facutoiasul Ioniea i dupre numele lui 1-au numit Ionic.

Acesta, intro altii, au avut ucenie pre Nevrod (Paralipomenon,eartea hitiiu, cap. I, stih 10) Ghigantul, stranepotul lui, pre carele 1-au

15 i inviltat cum ar putea inparg,ti asupra fiilor i neamului lui Hampentru aceia intro tarile lui Nevrod, adeca a asiriianilor si a lui Ionicpururea mare pace era. Iar Sim, fiul lui Noe, eel dintiiu naseut, prinspita lui Hristos acestui neam iaste cap, pogoriud de la Adam al 11.Acesta, dupa potop, la al doilea anu, au ain't pre at treilea fin, anume

20 Arfaxad (Paralipomenon, cap. I, stih 17). Si de la ovréi asa sg. adeve-reazg, cum cg, Sim au fost Melhisedec, carele intiiu dupre potop au facutorasul Salim ; acela iaste Ierusalimul. Si de la Sim au pogolit neammi 27.Trait-au Sim, fiul lui Noe 602 ani si au murit. Dintre care sii invinge cum

52 ert n-au fost Sim Melhisedec, // numai vom sg, urmam pre ovrei intru25 numilrul anilor acestii vremi.

Avgustin zice intru a cincisprezecea carte despre orasullui Dumnezeu :blagosloveniia fillor lui Noe pin'a la Avraam nici o pomenire nu iaste

de vreunii drepti, nici crez sg, fie lipsit a nu fi dreptii, ei de s-ar pomenitoti, prea lunga vorba ar fi si mai virtos ar fi sirguirea istoriceascg,

30 decit grijirea proroceascg,".Arfaxad, fiiul lui Sim, au avut pre fiiu-sau. Sali, carele sg, zice

a fi si Cainan (Luca, 3, stih 37), intru carele pogorMd dupre spita luiHristos sii nurnaril sau sa afla a fi al 13 ueam, Zic sit fie zidit acestaoraul Salim, numindu-1 dupre numele sin, care oras, dupre acéia, in

35 urma, s-au numit Ierusalim. i dupre acéia, an trait 130 de ani si au

1 ascutit]iscusit M 2 decitide duper' tocmeala ad. ceriului adecA a M 3 au priceputprecurn sint H merstesug M 4 ale]a cite R inpArAtiilorlinpiiriftlit ale lor M, inparAtiiR 5 AsiriiajAsfia M 6 Afcl LM 7 pArtillnpArti L 7-8 InpArti darurile intre frail ce i-aufost dat 10, ce darul i I-au fost claim lui L 8 in grabA,numaidecit LR in graba]deloc s-ausculat i M 9 anurne om. H nulcu M 10 apoi om. R numit i M Ihupoleos R orasuljcetateaR care LH, carii MI1 dmtru LM Afet LM au mers barbati M 12 orasulloras anume Msi]adecA M , numele acestui oras i-au pus si lui numele Ionic M 1-auls-au R 13 *i acesta,dintre alti oarneni M pre om. L pre un ucenic anume M (Paralipome-non ... 10) om. LMR lui Ionic M 15 arls-ar L inpArAltijsil 1nptheascã M preste liii

neamul lui Ham 11 fiilorjfeciorilor M i neamului om. L lui Ham i neamului lui M16-17 fost-au intre tarile acelea pururea mare pace M a om. L siriianilor R 17era mare pace R Iar Sirn]DarA cum L ce era miscut dintliu M 18 acesta era capneamului acestuia, cA la unsprezécelea pogorise de la Adam M 11]al unsprAzécilea LR 19

accsta M 20 Arthaxand L, Artaxad M texiul din paranleze om. LMR ovréijo vremeM 22 acelaladeca acum M, carele R 23 fiull fcciorul M ani 602 M de ani R si apoi Minvingejinfimge R 24 vomjvor R sl ImblAm dupa urmarea cum urmeadi evreii M 26pentru cã zice Avgustin M a cineisprezecea]15 LR, cincisprezécelea M despre]dupii R 27 Mei]pentru crt nici M 28 de la M direpti L 31 Arthaxad LM 32 lexlul din paranleze om. R3jcap. 7 M dupreldepre M, despre R 33 nurnfirAjnumirA L aflari L 131treisprezecelea MRnumindu-sé L 31 dupre aceia, inimai pe M

40

10 kd

dupit

ei

10 aOhJliSltr

18

avut pre fliu-sau Ever. i dupre acest Ever s-au numit ovrii, intrucaruia neam s-au inparlit limba ovreiasea, cu caré mai dintiiu tot neamulomenese graia, pentru ca in toata lumea numai acea slavita limba au fost.Acest Ever (Paralipoint non 1, cap. I, stih 19), dupre ce au trait 134 deani, au avut pre fiiu-sau Falec, intru spita lui Hristos, earele sà inte16ge 5inpartit, pentru ca in vrémea lui s-au facut inpartirea limbilor.

Asa apoi, eu mestersugul ce invalase de la Tonic, s-au facut intliupre pamint monarhul Vavilonului fiiul lui Tins, ncpotul lui Ham, NevrodGhigantul cel putérnic i foarte tare vinatoriu (Bitia, Cap. 10, still 8).

s-au numit viniitoriu pentru ca era insAliatoriu de suflete si mare tiran 10asupritoriu ncamului omenese asa vina pie oamcni si-i silea

roage focului, (preeum scrie istoricul Naucler). Dupa acéia, temindu-secit Dumnezeu va sta inprotiva lui eu potop, au zis norodu//lui venitisit facem din caramizi arse in foe oia i stilp mare, caluia virful sit ajungapia, la ceriu" ; pre care stilpu 1-au fault pina in 40 de ani i 1-au innaltat 15mai pina la ciugul lunii i inc:1 desavirs,it nu 1-au fost facut.

Acest Nevrod dupre a cel stilp au inc(put intiiu astiologhiasea cetiu ain stee, pentru care luciare a tanfiei laudelor lor, dintru miniia lui Dunine-zeu, de pripecul soarelui i viforul vinturilor au fost aii i rasipiti duprestilp. Limba le-au fost tuturcr una si en o intelégere graia (Bitia 11, 20stih 1). i au avut 72 de ispravnici dintru atitEasi ircamuri, caiii dintoata lumea la acca luerare sa a dunase. Vazind Dumnezeu nebunaosteneala lor, celor ce mai famasése cu viiata, le-au sch.mbat limbilepie acéle 72 de neamuri, numai limba cea dintiiu, a lui Ever, o aulasat neschimbata, carele vorbiia in limba lui Adam, pentru ea Ever 25cu ceata lui n-au viut sit sit insotcasca intru nebuna par4rea porunciilui Nevrod, i pentru acéia an lamas in casa lui Ever latria, adeca laudasi slava slujbei lui Dumnezen.

Monarhia lui Neviod au statut pina intru 1234 de ani, supt caremonarhie sit intelege i stapinirea fiiului lui Nevrod, anume Assur, dupre 30care s-au numit Asiriia, iar dupie Eseruh, carele au fost fault in-Wu idoli,s-au inceput a doao monarhie, a inpalatilor Midii i Persii, intru caresit intelége a fi i Haldeia.

4456 pina la David, dupie cc Aviaam au naseut pre Isaac, iar Isaacpre Iacov ; Tacov, pre dud cia de 87 de ani, au nascut pre Levi si 35pre fratii lui, carii air fost 12 patriaisi. i asa s-au tras din neam in neampina la Avram, care au nascut pie Moysi // proroc. i cind an fast Moysi f. 53de 85 de ani, au scos pre neamul ovreilor din Eghipet dintru robiialui Faraon. Tar dupre moartea lui Moysi (Cisla, cap. 26, stih 29), cu

I evreii LMR 2 evreiasc5 MR 4 textul din paranteze om. LMR 1341130 de ani Inca *i 4M 5 Thalec L 6 inp5r1ita M 7 A§ap 1141 mestersugurile L, mqtewgul R 8 pre pamintom. L monarh R 9 tare foarte L Bitia]Facerca M cap. om. L textul din paranteze om. R 11asupritoriu]asupra tot L sildca L 12 scrie om. L istornicul M 13 Inpotriva L 14 ora. decárãmizi M mare stilp L 15 plualla M injla LR pre om. LM 17 Deci acest M dupre ce Racel]acest L acel stilp]facerea stilpului M astrologhiascAlastrologhila, adeca M 181onlde LlorlluiR dintru]din R 19 pripeculjprepitul L sillde 11, i de L 20 Bitia]Facerea MR 21 atitea MR22 sA adunase din toata lumea la lucrul acela M i apoi vAzInd M 24 prelde M pre acéleom, L 26 LM 28 slujbelor L 29 Darri monarhia M de ani om. LR 30 Aisur L 31EseruhjEisur L, Esereh R idol L 32 intrulin M carele M 33 haldei M 34 445614427 L, 4856M 33 lacov2] 1ar Iacov M pre orn. M era om. L 87)77 L 36 12]doisprezéce M patriarhi R 37dupd proroc ad. La Numere, cap. 26, stih 29 M 38 85)75 L, optzeci I cinci M neamul]ruda LM evreilor R dintruhi din R 39 dupd Faraon ad. La Inparii, cap. 2, stih 13, 14,16 M testul din paranteze om. LMR

41

a

i 1,1

f. 52v

Ifisat-o

Sjsit

f.

Israil au intrat Isus Naviin in pamintul carele au fost fagaduit Dumnezeului Avraam.

Dupre acéia, s-au Meut a treia monarhie, a grecilor, supt stapinirealiii Alixandru Maehidon, intru care sa intelége i Eghipetul.

5 5500 pia, la spasitoriul nostru Hristos. Dupre ce Rovoam (3, trt 12,still 13, 14, 16), fiiul lui Solomon, au asuprit norodul otnenescu eumulte i gréle pasuri, riorodul s-au rugat cu toii ca sti le usureze greo-tatea lor, iar Rovoam n-au vrut s aseulte sfatul batrinilor, ci dupa adu-narea tinerilor nebuni mai tire i-au ingreuiat cu pasuri gr1e. Deci

10 norodul i-au raspuns nici tu, dar, de acum inainte nu vei mai stapinipre noi". Si in locul lui au ales pre o sluga, a lui Solomon, anumeIerovoam, ca sa le fie inparat.

Iar dupre Navohonosor, Chir, Alixandru Machedon, PtolomeiuPtolomeiu Filopator, unii dupre alalti numarindu-se inparati,

15 i Priam de la Troada, dintru carele 8-au inceput a patra monarhie,a Romei, pina la inpamtul Serbiie Tuliie, Roma au silpinit inparatii.Iar pentru cit inpratii sa Meuse nun tiraiui, iomanii au facut slat sanu mai fie inparati, ci sli stapineasca Roma ipatii, adeca capete alese.Si ipatii cei (Until au fost Vrut i Colatin, carii unii dupre ala1i orinduin-

20 du-se, au stapinit inparatiia Romei pia la 465 de ani, trimetind dintrudinn ispravnici pre eine au vrut la trebile razboaelor. Dintre

53v. Pombie, ispravnicul ipat, au facut multe razboae pre mare si pre // uscatmulte tali au cuprins. Iar odata, intru o ostire a lui, au hint cu batae

1000 de cetati, dintre circle 540 de ()rase mari, alése au fost ; inca si opt25 sute de corabii mari au fost luat. Acest Pombie au taiat la Vizantiia

boazul, de au intrat Marea Neagra in Marea Alba i zie sa fie ramas in-meat tarn Moldovei, Tara Munteneasca si tara Ardealului.

Dupre acéia, Julie Chesar. fiind mare ipat al romanilor ;;;i euprinzindstapinirea mmii i fiind a doaora intiiu inparatul romanilor, s-au numit

30 chesar, pentru cii mma-sa fiind moarta, i-au spintecat pintecele si predinsul asa viu 1-au scos. Si dupre acest vestit si norocit Iulie sii numeseinparatii Romei chesari letinéste, iar rumanéste sa intelége spintecat.

In urma mi Julie Chesar au fost inparat Avgust Chesar, in zilelecaruia s-au nascut domnul nostru Hristos Isus.

1 Naviin]al lui Navi R 3 DuprelCi dupil M 4 Eghiptu1 LR 5 dupl 5500 ad. deani M, a 3 inpdrAlie, cap. 12, stih 13 R spAsitoriul]mintuitoriul MR 5-6 textal din paranlezeom. LMR asuprit Rovoam M 7 gréle i multe H norodu1dapoi norodul M 8 lor am. Lca s L 8-9 adunarealIndemnarea LR ci sá da cu firia dupa' indemnarea tinerilor calornebuni si apoi M 9 grele]mari R 10 nu ne L faspuns a5a: deaca iaste lucru intru acestchip, Inca tu de acu Innainte mai mult nu ne vei mai sldpini". 11 Si indatä M anume om.L 13 far]Apoi M Navodonosor M, Navohodonosor LR PtolomeiullPotolorneiu MR dupci Po-tolomem ad. si unii dupa' MR 14 Filandelfu L Filopatru H a1a1ti]a1tii LMR si Inca M care L16 stApinit-o L pre Roma au stapimt-o R apoi Roma st5pInindu-o Inparatii pinaaci, i ei fiindcA sé fAcusä M 17 au fäcut slat romanii L s-au sfätuit romanil ca M 18capetile céle alése L 19 Vrut i Colatinisi cu latinit au fost vrut ci M carii om. M alalti]a1tii LM, dupá aljii R 20 4651865 M 22 Pomplie, M Pompie R i Ispat ispravnicul M23 cu hAtaie au luat R 21 540[cincisute i patruzeci M alése]mai alése L, au fost alése M25 Pomplie si M Vizandia H 27 Tara RomâneascA, Tara Moldovei i Ardealul R 28 Chesa-riul M romandorlal Romei 1VI 29 a doaora Int:Hula doao fluid Iran L, adeca Intii M30 di thud mumg-sa R si Inca M 31 (asa M) 1-au scos vm MR acestlacel L (adeca

M) 32 latineste LMR 33 Apoi in M 34 s-au]au LM Iisus Hristos MR

42

Filadelf,

si

earii,

si

5851. Marde Constantin, intiiu inparat cre§tin, dupre ec au istovit4 tirani, pre Dioclitiian, Maximiian, Maxentie 0 pre Maxim, au euprinsinparatiia apusului, eu care stapiniia Italiia, Ispaniia, Africa, Gal liia,Tara Nemteasea, Britaniia. Dupre aceia, insotindu-se intru o unire, auMcut legatura de pace en Lichiniie, inparatul Illiriculni slovenese, carele 5stapiniia Misfile amindoao, Trachiia i rasaritul; caruia au fost datpre soru-sau, anume Costantiia, ca sa-i fie famée de casittorie. Dupreacela, strieind pacea Costandin ;;i cu Lichinie, pentru tiraniia lui ce Mceaasupra cre§tinilor, 1-au ucis in Tara Greet asca.15i a§a, au tient a1i inparati,pre fiiu-sau Costandin 0 pre nepotu // san Liehinie cel mai tinilr, pre 10 f. 54fiiul surorii lui, caruia sirbii sau mysiianii i-au fost zicind numindu-1Belo Uro§,, dintru earele s trag sloydnii i sirbii Illiricului, c au pretensiiaavtoritasului §i volniciia inparateasca. Pentru care lucru, in vrémeastapIniiii lor, srt numiia mali thspoti §i mnpaiai, carora letiné§te i intr-altelimbi le zic crai, iar eliné§te si slovene§te nefiind acel cuvint i nume, 45inparatii pravoslavnici, stapinitorilor Iliricului slovenese, dalmatilor,bosnénilor, horvatilor, sirbilor i bulgarilor i plod, in loc de-a le sazice crai, i-au numit eliné§te ca a ii S ziea thspoti, iar slovené§te le-aufost zicind tarii samoderjavnii, adeca inparati insusi biruitori. De unde0_ moscalii, luind acta pi1d i acel obiceiu, eu viérea inparatilor pravo- 20slavniei 0 in zioa de astazi sit numese stapinitorii moscalilor samoder-javnii inparati.

Intru acéle vremi, marele Constantin §-au mutat scaunul inparkieide la Roma la Vizantiia i facind mare oras 1-an numit dupre numele luiConstantinopolis greed§te, iar rumané§te, dupre slovenie, s intelege 25Tarigrad, adecit cetate inparateasca. i intiiu au inceput a face ca safie semnul inparatiei vultmul en 2 eapete, inchipuind besérica i stapi-nirea rasaritului cu apusului dinpreunii, intr-un loc, supt un schiptru,precum 2 capete sa vàd intr-un trup de vultur. Apoi, pentru doao pricini,

1 Constantin L, Intiiul inp5rat Costantin eel crestin M, Mare le inpdrat crestinescpravoslavnic Costantin B, Costandin H dupd ce ad. au Mint i B 2 tirani]patru inpArati

anume M, tirani mari si cumpliti si pre B pre orn. R 3-4 inpArAtiia Hornet si totapusul B carele L cu care st5piniialde unde 1np5rAtlia i obldduia i B 4 si Britaniia LMR,Vritania B Dupre] larA dupA B 5-6 Inparatul sloN enese al lliricului, cu care prozvole-nie strminea arnIndoi Misia i B care M i Trachia M 6 earuialcd B auli-au LM i om. B 7Costancliia BR Dupre] Apoi dupã M 8 Costantin L, Constantin B i om. LBR lui om.B 8-9 crestinilor Lichinie i apoi M asupra om. B 10 (anume pre M) Costantin LMB maiom. R 11 sau om. R 11-12 nurnindu-1 Belo UrosladecS 11 nurniia Bela Urus M, adec5Belorusii B, Belo Uros R 12 care MR ca aulca o B pretunslia L, protensie B 13 dupdinp5rAteasca ad. i-au zis B 14 st4inirii lorlst5pinitori1or B marl om. L c5roralcare L latinesteLMBR si2] si Inca i M 14-15 alte binbi]alt chip B 15 lelii M. zichlumesc M crai]chirai B acel]acest 511311 nume le zie B 16 inparatii]adeca InpAratilor M stapinitori B 17 i proci]si altoraM, orn. R 18 ea am R Ii sti zice L, s'a le zied elinéste M le-au fost zicind]le zic B, om. R 19tarii]taritii B 1nsusi]singuri H biruirori]st5pinitori MBR 20 acealaccastà L vrérealvrerneL21-22 samoderjavniilinsusi st5pInitori 51 inpArati]tarevicii i i inpAratritii, adeca inparati si ,n-p5rAtese Insusi biruitori i stilpirntori, precum le-au esit vestea in tot pArnintul si de totisa sé stie B, tari R 23 aceia vréme B Costantin I., Constandin R 23-24 Costantin MI:Cara-tul, scaunul inpArAtii de la Roma la Vizantiia mutindu-1 B de laldin L 24 mare oras]cetate

oras mare B lui] s5u B 25 Constantinopolis LB adecA grecéste SI greceste Constantino-poleos B rumAnestellatineste L, romaneste B sé Intelege] adecA R 26 adectilsA zicerumAneste inprirateascAlsloveneste i-au zis Tarigrad, sar rumanéste s5 chiiama cetateInpArAteascii B Si intiiu aulSi Intii cind M, i mai Mtn marele Costantin au B ca]aup us M 27 2]doao R 28 dinprennalinpreunindu-le B Intr-un loc dinpreural MR c5pre cum sA vrid capete doao SI, sA v5d 2 capete B vultur]gripsor B Apoi adeca M adecalfrith SI, om. 11 si pentru B

43

t$1.

-

twani,

Rsi

adeca pentru asazarea sarbatorilor PaF,delui si pentru timpirea ieresurilort. 54v. Ariei, au Mcut i soborul cel dintiiu // la Nicheia, pre cind au fost de

la inaltarea lui Hristos, preavécinicul Dumnezeul nostru, 318 ani. Sipentru pricina anilor de la inaltarea spasitoriului nostru Hristos, la treaba

5 acelui dint sobor au fost adunati la un loc, in Nicheia, 318 de pariatisfinti, marl dascali a preasfintitei sfintei theologhiei.

6076. Mare le Iustinian, inparat pravoslavnic, pe vrémea cind aufost Mcut al cincilea sfintul sobor, asupra iereticului Orighen, i asazindmulte tocinéle bune ale pravoslaviei noastre, au facut i Sfinta Sofiia,bes6rica cea ma1e in Tarigrad.

Intru acea vréme s-au sculat i slovénii dupre linga lacul Ilmers-au dus despre rasarit spre apus si s-an asazat intru tánile Iliriculuiprin alte locuri.

6197. In zilele inparatului Costandin, fiiul lui Iraclie, au fost unom foarte bogat in Tarigrad si bolnavindu-se au inpartit la saraci 30 delitre de aur i pentru acéia i-au dat Dumnezeu sanatate. Dupa acéia,dintru zavistiia diavolului an fost 'quit si i-au parut niu pentru aurulcarele 11 inpartise pre la saraci. Iar un priiaten al lui, bogat, mult, pentruaceasta 1-au dojenit, iar el s-au miniiat pre dinsul. Acel priiaten al lui

20 au zis : nu te intrista, priiatene, pentru aceasta ; eu ii voiu intoarceaurul tau, numai s mérgeln in beserica si sà zici inaintea icoanii luiHristos asa « eu al mien iau, iar mila care o am fost inpartit sa fiea acestuia, iar nu a mea »". El aceasta auzind s-au bucurat i s-au dusamindoi in beserica si au luat aurul de la priiatenul lui innaintea icoanii

25 lui Hristos si au zis precum 11 lasase priiatenul lui s zica. Iar pre cindf. 55 vrea sa // iasa cu aurul din beserica, au cazut si au murit i toti s-au

1 sdrbatorii R Pastilor LMBR dupd Pastilor ad, a doao M 2 Arieillui Arie LMBR dupdArie ad. c pentru aceste pricini M Intim acdia vréme B cel dintliu laIden L, Intli la Bto stjera leatul B, dupd lost ad. vrémea M 3 luildomnului L Isus Hristos B preavéciniculDumnezeul nostru om. B de ani L ani 318 M i marelapoi Inca si M 4 Indltarea spAsitoriu-lui nostru om. B spdsitoriului nostrullui M, mintuitoriului R 5 sobor stint LR au Post adu-nail la un loc la treaba acelui stint sobor M In Nicheia om. M de om. R sfinti pdrinti MBR6 ;nazi theologhieildascali mari i theologhi marl din toatd luinea B ai preasfintei theolo-ghii LM 7 6076]Fost-au anii 6076 M, La anii de la Facerea lumii 6076 B, 5076 R 8 fost om.LBR sfintul om. BR dupd sobor ad. de multi parinti sfinti B 11 Deci Intru M Intru acea vre-melAtuncea B laculjiazerul B 12 Intrulin LMBR printr-alte LMBR 13 dupd locuri ad. 0 ostroaveB 14 619716177 M, Anii de la Adam 6197 B Inparatulmpui B Costantin LM i om LR 15 5ibolnavindu-se aulDeei au venit vrémea de s-au bolndvit. Apoi el, väzind acéea, au Mlalpre la B sdraci i misei B 3Oltreizeci L 16 dupd aceia ad. deloc M Dupd aceialIaradupA acéia B, Dard mai pre urmd fost-au venit M 17 dintruldin BR 18 carelelcare L,ce-I R rfinit la mini& B 11 orm, L au fost la sdracijsi i-au adus glnduri cu pdrérede rat', cad au lnpartit aurul la sdraci M pre om. R Iad Daril avind el M bogat om.B dupd bogat ad. 0 vAzIndu-i gindul lui cd are pardre de rdu pentru binele acela ce 1-auMut M 18-19 pentru aceasta mult 1-au dojenitu L pentru aceasta om. M 19 dupd do-jenit ad. pentru aceasta, sd nu supere pre Dumnezeu de vréme ce i-au ddruit sAndtate Beljacela M dojenit pentru aceasta R pre dlnsul om. R Iar acel L Acel . au zisjDar priiatenul lard au zis M, Apoi acel om bun, vAzindu-1 Intim atita supdrare i mihnirean zis Wird dinsul B 20 au zisp-au zis lui R pentru aceasta, o, prietene, nu te In-trista cd B cd eu M 21 sa zicijzi LR 22 tau al mieu LR iar om. R o om. MR fostom. R sd fiejiaste LMR iata iau mila care am fost inpartit pre la saraci, ci acumiaste acestuia B 23 a mealal mieu M El ... s-aullard el auzind aceasta BR, Deci auzindel acéste cuvinte foarte s-au M 24 luilsdu L denaintea L 25 11 lAsasern InvAtase LMB,vorbise cu R sd zicd om. BR pre om. M 26 vrealera M, au vrut R din beséreca cuaurul M aurul afari L au cAzut]de nApraznA au cAzut cu aurul jos B

44

siSi

:

15

...

...

,

infricosat foarte tare. Si ruga ceialalti pre stapinul aurului ca S i-1 iainapoi, iar el au zis : al lui Dumnezeu iaste, iar nu al mien, i iastescris in ceriu". Iar unul dintre cei ce era acolea au zis : soeotiti, fratilor,c6ia ce eu fric5, si f5,ra, de cainta s-au fagaduit lui Duinnezeu sa dain,ca i noi acéiasi pedeapsa sa nu patimim". Si asa dliricii au poruncitca si inparteasca aurul la saraci.

6201. Mehmet, mincinosul proroc, au inceput a prelesti lumea,cle care turcii, fiind un neam mai slab si mai prost deeit alte neamuri,insalindu-se, au crezut cuvintele lui i i-au povatuit in munca iadului.

6311. Marele Carol, inparatul romanilor, dupa moartea lui Atila,multe razboae batind, au trimis oaste mare si in Pannonia s1ov6nilor,-pentru ca dupre ce o ar cuprinde, s o si intareasea, sa nu o mai calceungurii, pre carii i-au i infundat in Muntii Ciucului (care si in zioacle astazi s véde. C unii de frica niei in Muntii Ciucului n-au cutezat

ci au trecut preste munti si in Moldova si s-au asazat in Trotus,in Roman, in Bacau i prin alte locuri, au umplut Moldova). Si pentru-c5, de batae nu sta, ci fugea, i-au munit néintii ea sa le ziea sacui,care cuvint ungur6ste sa zice Sekelek, iar rumâneste sà intelége fugasii.

Pre acea vreme Inca mai era ramasita slovénilor in Pannoniia.-Neamurile acelui loc acestea au fost : slovénii, iassii, rumânii, ghettii,cstrogottii, green, sirbii, bulgarii, carii supuindu-se supt aseultarea mareluiCarol inparat, i pina in zioa de astazi an ramas lacuitori in Ta // raUngureasca i intru stapinirea Ardealului. Atuncea au trimis mareleCarol si coloniia nemteasca de la Saxoniia in Ardeal. Aceia an facut7 orasa, dupre care orasa s numéste Ardealul si Tara a Saptéorasalor,-jar slovenéste Ii zic Sedmogradska Zemlia. Orasale slut acéstea : Clujul,Bistrita, Saghisoara, Mediiasul, Sibiiul, Brasovul si Sas Sebesul. Altimemti au trimis in Tara Ungureasca, earii au Elea orasale :

lnfricosat top M dupá tnfricopti ad. toti cei ce era acolo de priviia B tare om. B ceialalti om.13 ca om. R 2 iar om. R au zislau rAspuns B (grAind: acest aur al M) iaste al lui1:Mmuczeu R 3 dintreldintru L, din II ceilacei L eraista L sa socotiti L zisA B 4-ceia celcéle L 4 5 céia ce patimim]fralt, ca acesta farA de credinVA au fagaduit luiDumnczcu i fara de inima, numai noi sit ne pazim, ca céia ce fagaduim lui Dumnezeu sAdam cu credinta bunA i cu inima curata, tiara de vom ffigAdui cu Mra de credinta, aceasta-pedeapsA i groaprt vom !Mimi M, ca de vréme ce s-au hAritzit lui Dumnezeu, iara lui Dum-nezeu sa-i darn, ca sa nu patimim i noi asa B, céia ce fagAduim lui Dumnezeu fara caire

cu Frica sfi dam, ca sa nu pAtimim si noi asemenea R 5 asalapoi M, iará B 6 ca saInparteasealsa sa 1npartA LMBR pre la LMB 7 Leat ot Adam 6201 B, 6095 R MahmetB mincinosul proroc om. B 8 carele LMR, la carele B prost]mojic B alto neamuril

-celélalte B 9 au crezut cuvintele lui i om. MR au crezut iaduluip-au povatuttMehmet In munca (cea cumplitil a B) iadului LB povAttut Mehrnet M 10 6311]Leat43311 B AtilajAntipa B 12 o ar]ce vor L, o va B dupa cuprinde ad. sa o ia Bsi om. B 13 si om. B Cicului BR care]precum B 14 dupd véde ad. §i toti stiu B defrica om. B Cicului BR n-aulmai R 15 ramie de frica R preste. Moldovalprin muntiiMoldovii B 16 In Bacau om. B printr-alte MBR au]si au M, de au B 16-17 pentru cäjfiindea M nu putea M Si ... stalca la rAzboiu nu IndrAznea sa. stea B fugealtot fugiia,drept acéia B, nu sta la bataie R i-au numit seicuti sA le zica L ca om. BR 18 careeuvintharil B Sekiel M, Sekel B fugasit]fugacii M, fugarii B 19-20 mai era ... auIfostIln Panonnia ratuasita neamului acelui loc i anume au fost acestea B 21 pentru càneamurile M acestea LMR adeca. slovenh M iasii]sasii L, 1éii B ghettii om. B23 Atunceal Deci apoi M 21 Carol lnparat B 25 Thapte M dupre care orasa sA numésteArdealul M 28 iarIcare M Ii om. R iar slovenéste h zic Sedmogradsca Zemlea om.BOrasalclanume B 27-28 IarA pre alti 13 Alti UngureascalApoi In Tara Ungureasca au tri-Anis alp nemti M

45

5

10

15

20

I. 55v.

25

1

...

ad rdmiie,

Baia Mare, Kaoa, Eperiiaul, Bartva, Sebiiul i Levcea.Acéstea toate le-au facut pentru ca dintr-insele sa poata stapini

Ardealul i Tara Ungureasca, adeca Pannoniia slovénilor.5 intru acea vréme marele Carol inparat au trirnis §i in Tara Illirieului

batrinului eneaz Vilcului Brancovici de la Podgorita priveleghie, adeca.carte cu triia inparateasea inpodobita, ea s s nunieasc i cneazulImperii Printeps.

6348. Lesco, stapinitotiul slovénilor din Tara Le§asca, batindu-seto cu marele Carol, inparatul roinanilor, Leseo au fost Mut i ueis de

Carol. in urma lui Leseo au ramas stapinitoriu fiiu-sau Pope la, careleau fost naseut din famela lui c( a dintiiu, iar din posadnicele lui au fostavut 20 cla fii.

iNumgrul celor 20 d fli ai lui Lesco :

1. Boleslav ; 2. Cazimir ; 3. Vladislav ; 4. Rotislav ; 5. Monr. 56v. 15 6. Borvin ; 7. Prebislav ; 8. Pi( mislay ; // 9. Iaxa ; 10. Sir-Ilan ; 11. Se-

movit ; 12. Semislav ; 13. Bogdan ; 14. Spichigut ; 15. Zvignet ; 16. Sabe-slay ; 17. Vismer ; 18. Spititner ; 19. Cretomir ; 20. Vislav.

Acestor 20 de fii, Lesco, tatil lor, le-au dat fie§tecaruia partea lor,inpartindu-le multe cetati cu tari dupre linga mare, adeca Rughiia,

20 Cassubiia, Pomeraniia, Dituvuniia, care acum de o parte iaste Holzatiia,.Star Zelitiia, a cum sa zice Bra ndeburgu, Mieziboje, care acum iasteMeidenburg, Lima, acuma ii zic Limburg, Bucoviet, canna ii zic némtiiLubek, Lucov, acurna Ii zic Mechelburg i proei.

1 orasi-ile]aceste orase, anume M, intr-insa aceste orase si au pus intr-InsAle boiarisi au Meat B Baia Mare om. B Baia cea Mare R KassalKasca L, om. B CaperiiasulB Sebiiul om. B 2 Acestea orase B pentru om. H dintru dinsele B slove-neascii M 5 batrinului priveleghielpre cneaz Vilcul Brancovici de la Podgoritacu priveleghium B 6 inpodobiLA cu táriia inparâteasca M si el, cneazul M, i pre-cneazul B, cneaz R 7 Imperil Printeps]Inperiei Print3p L, Imperil adecii PrintepsuM, din Panonia slovénilor Printip B, Imperiei Printepsu P. 8 6348]Leat ot Adam 6350 B-Lese M, Latco B Apos Lesc Latco B 9 Carol]Marele Carol (inparat M) MB 10in M, Iarà in B Lateo B slãptiiitoriu om. B 11 fost om. L din om. M posadnicelejposlusnicele M, tlitorile B fost orn LM 12 201cloaozeci L 13 Num'arul celor]Numele acelorL Numiirul Lescolanume sint acesta 13 20]doaozeci M 14 lice] Muth M BoleslavjBriaslav M, Boebar B 2]al doilea M Cazimir]Caemir B 31a1 treilea M Vklislav B-4]al patrulea M HotislaN B, Hostislav R cmcilea M Andon 13 15 6]alselea M Borvin]Borvici L, Borvicu M, Boris B 7]al saptelea M 81a1 optillea M 9]al.noaolea M IaxalIsaac L 10] al zecelea M Simard Simas M, Sirna B 15-16 11]al unsprezéceleaM Semovit]Simoviz 1., Salo B 16 121a1 doisprezecelea M Simeslav L , Samislav B 13-Jal treisprezécelea M 141a1 patrusprezécelea M Spiclugut]Spiehiguz L, Spichileiru M,Sichimir B, Spinigut R 15)21 cincisprezécelea M Zthvgnet B 16-17 16]al saisprezécelea M 1717]al saptesprezecelea M Viznier L, Vister H 18]al optusprezecelea M Spitimir19]al nooasprezécelea M Cretomir B 20]al doaortzecilea M 18 dupd 20 ad. de nume, adecilde fii a lui M fil]feciori 13 Latco B lor]lui rnulte locuri i B 19 13rijorase RughilajRusna B, Higlnia 11 20 CassuthiajCaisubm L, Casoviia B, Cabusla N Dintuvuniia L,Lituvoniia M, Detuvinha B, Ditivunia H acumjanume M de o parte am. B, este de o parteR taste] Ii zic B Holtalha L 21 Star]Zgor L, Sgoru M, Sligor 13, Scor B Ze1ifilaLetiia L zicelnuniescu M Bradiburcu, apoi M, Brandebur B Miszaboje B care acurn.laste]ce-i zic acum B 22 Meideburcu i M, Mendibur B acumalcare acum R, om. 13

Limburg]Lichnburgu L, Limburc M caruialacurn L Bocoviet M, Bocovita B 23 caruianerntii]ce sé chiamé B neintii Lubek, Lucov, acuma om. LB Mechenburgu L,Mechelburcu M, Michiclburg B i prom] si altele MR, om. B

46

M, §i

Mal sa-1.

11

H

llt.mir

Iar lui Pope la, au dat toata stapinirea Tarii Leàti. AcestPope la dintru vorbele lui deprinzindu-se i ad6seori eu acest juraminttraia, care au fost obicinuit a zice : macar de m-ar minca soarecii !".Iar in urma lui au fost stapinit carele an fost numit iarasi prenumele tatine-sau, Pope la cel mai tinar. Aeesta, dintru indemnarea fameii 5min, au otravit pre acei 20 de unchi ai lui i aruncindu-le trupurile lorintr-un lac mare, dintru acde trupuri s-au facut atitea de multi soared,

nicairea n-au putut scapa Pope la pina nu 1-au mincat soarecii, inpre-una cu faméia si cu doi fii ai lui, precum cobiia tata-sau, Pope la cel maibittrin, s-au plinit in fiiu-sau, Pope la cel mai titian

6370. In vrémea inparatilor Mihail si Vasilie, machedonénii, si in-vr6inea patri iarhului Fotii, Riuric au inceput intii a stapini inparatiia

toata, Rusiia slovénilor, earn atuncea sa numiia Cumanii.Iar in urma lui, ispravnicul otilor, anume Oleg, s-au radicat eu fiiul luiRiuric, anume Igor, si s-au dus de au luat cetatea Smolensca de la 15

lasind intr-insa voevod cu osti. Dupil aceia, 8-au dus Oleg cu eneazulIgor pre Nipru in jos, pina la Chiev si acolo au lids pre ()scold si preDir, earii era din fdiul lui Cliie, cela ce Meuse ectatea Chievul. i acestChic dupre numele lui au numit Chievul. i intru acea cetate, Oleg au.asazat pre marele cneaz Igor, iar Oleg, marele sardariu, s-au dus asupra 20neamurilor despre miazanoapte si, cuprinzindu-i, i-au facut birnici, easa-si dea dajdea birului. i asa an ispravit Oleg slujba la caié ii lasaseRiuric dupre moartea lui, sa poarte grija lui Igor. Asa fiind,tlupre aeda, au inceput inparatiia Mosculuii a sit largi.

1 lar fuulDaril fitului M lui om BR null-au M13.13 dupä dat ad. tala-sau Later' B-stapinirea toata a L toat.ä om. B 2 dIntrulintru LA11313 si om. L 2-3 acestcarelacest cuvint inmrindu-sa B 3 traialtratind LMR care au fost]s-au care

L 4-5 lui Popela 13 au lost stapinitlau ramas stapinitortu ftiulu-sau B careleau lost minut om. B lara B iar Pope1aI5i tot a5a zicea pina au fost elviu, apoi, dupd moartea lut, s-au pus in locul lui sa stapineasca ftiul sau, care tot intru.acelasi nume era, adeca numele ii era Popcla M lost om. LI1 iar H 5 dultru]dinlamehlmuierii M 6 lameh si a Brit lui eel réle, au ucis B 6 acei orn.L 20)doaozeci AI aruncindu-letaruncindu-i L, le-au aruncat B trupurde lor om Llor am. L 7 lac rnareliaztlr de apti 13 dintruldeci B si s-au facut din trupurile acéleasoareci multi, fara scama M atitea de multilatita multirne de L1311 8 dap(' cit ad. §i s-aupornit asupra lui Popela p B Popela om B pina nulct soarecil de viu B 9 cudsipre B cu21pre 13 filifeciori MR luilsai B 10 plinitlinplmit L, p s-au inplimt toata cobireaM mai oni B plinit tinsrlplintt juramintul in feciorit lui 13 mai om B 11Anti ot Adam 6370 B vrérnelzdele 13 12 Fohe B, Fotei 11 Bane L intit om.L111 inceput inparatia Moscului intii a o stapini B Moscoviei R 13 sä numilaatuncea Comaniia 13 numilalcliema B 14 luipor s-au rinduit ispravnic p povatuitoriuostilor, anume Oleg, full lui Riuric 13 14-15 s-au radicat ispravnicul ostilor lui dinpreuna cuIgor, fiiul lot Riuric M Raric 1, 15 anume Igor am. B SmolenscalMolesca 13 16 dapdle7t ad. 5e deaca au luat-o M au lasat MI3 dapd o5ti ad. acolca in scaun M cu ow. B17 acolo facind razboi M auhl-au L Oscond L, Oscald B 18 carii féltul]carele au lost dinfàmêia 1118 19 *i acest Chile ont 11 acel M 19 dupre nurnele lui om B mimit i I,au numit Chievul am. R Cluevull Si cetatea Chietului M, Cbiovul B 19-2 0 au asazatOleg B 20 cneaz]bmariu B Olegllgor B sardariu)printip, s-au rinduit cu o5ti 13 21 nea-murilorllimbilor B 21-22 i-au facut birului]i-au taut ca sa dea haraci pc art 13 22 birului]adeca birul M Oleg au ispravit slurba lut precum ii B la om It la carelcarele AI illo R 23 RiuriclIluric faului M fiiu-sau am. L, Mika BR 23-24 a5a aceialapoi, dupaac6ia, Bind asa M, i asa au facut iara dupa 11 24 dupre aceia om H dupa largi42d. si a sa Intinde pre multe locuri B

47

10

f. 563fORC111111 i

...H

40M.

otrAvitidiiavolului

..

Olin sill,

cit

/./

160,

fiiu-sau,

it...

...

..

Pre apa Niprului

Pragurile carii eazacii piog sau poroh le zie, cite sint i carii cuntsit, chiamit, s senineazii, scoasit din Atlas a lui Gulielinu Blau gheografal ;pre linga, ae6stea dar àd cazaeii, earora le zic Zaporoschi Cazaehi :

5 1. Codan prag au prog ; 2. Bulilo prag ; 3. Voleznii prag ; 4. Zvonierprag ; 5. Mienasititi prag ; 6. Susehii prag ; 7. Valconava Zavoia piag ;8. Volvii prag ; 9. Gavuzasni prag //.

f 57 6375. Chiril filosoful i eu frate-sau Methodic, dupre cc au facut,slovénilor 38 de slove, au scos i sfintele cri dupre limba elincasert pre

io limba sloveneasea,. Si asa propovaduind credinta lui Ilristos in Moiaviia*i in toata Sloveniia dupre lIugà Dunare, intru care s-au i inteineiatslovénii. Pre atuncea trilia cu limba slovénilor Iliricului i 1éii, vandahi,bulgarii, sirbii, dalmatii, horvatii, bosnenii, ru§ii, litfénii, mosealii

alte neamuri, carii era rdeuitori inprejurul lor. Aa scrie i eozmograful15 Munster intru Istoriile Wit Le0ti.

6381. Bulgarii, dupre ce cu totii dinpreuna au priimit sfintulpravoslavnicul botez, pre popii romanilor au scos dintre dInii i s-auaa,zat in légea greceaseit, eitrora mai mare patriarh 0 in zioa de astazile iaste in Tarigrad.

20 6507. Otto al treilea, inparatul romanilor, au mers in Tara Lqasei-irla ora011 Gnezna, pentru eerectan a moa§,telor sfintului episcop al Plush,anume Adalbeit. Atuncea Boleslav, stapinitoriul Tarn Le§a§ti, au ies.;it.intru intimpinarea inparatului cu multe i scumpe daruri. Iar inparatul,vazind atita cinste i mare omenie a lui Boleslav, en toti sfétnicii inparateFAi

1-4 Pre apa Cazachi]Pragurile carele slut filcute pre riul Niprului, anume cazacii progau poroh, acéstea sint scoase de un Atlas a lui Gulielm 13Iaul ghiongraful; pre IMO acestea

15cuiesc cazacii zaporojénii, Ca a,?a le zic B 2-3 carii scoasdlcarii slut cazacu, adecdprog le zic sau poruh, cd asa le zic cã sintu ei i carii cum sil chiamd cA sit insilmneaz5)

M sau]au B poroh]porea L 3 insemneazd B din]cle L din Atlasu lui Gullet Blaugheograful scoasd B Bla L 4 c5. pre M dar sdclki M Zaporoschi]Zaporojnii M, Zaporojanii RCazachi]Cozac LMR 21 Codan]Conda L, Codaci M, Codacii B 2]al doilea MBuldor]Bulimo L, Bulb NH, Bundoe B 3]al treilea M Voleznii]Volnii L, Volnénh M,Voletnia B 4]al patrulea M 6 prag, om. M 5]al cincilea M Mienasititi prag]Moemnasit B,Mienasietixat R Mal saselea M 6. Suschii prag om. B 7]al saptelea M Valconava (Zavoia JR}prag om. BR, Valconoe Vatravoe L 7 8Ja1 optulea M Volnii MB 9]al noolea M GuvazasniM, Gubozaenii B <Noti lipsesc cifrele dinaintea numelor pragurdor in L ; peste tot porog.in loc de prag in R > 8 Leat ot Adam 6370 B 38]treizeci si opt 111 fácut]scos B 9 sees}izvodit B dupre]din LR 10 in1, 2 om. L 11 Dundre i M intru care orn. 1, 12 Ca pre M Pre atuneea}Cdei pre acéle vremi B dupci trdia ad. si sa slujiia multe neamuri B cu om. L slovénilor}sloveneascil a B ai am. 13 vandalh]valdarii L, vuldalii N, valdanii it 13 bulgarii, slrbii,dalmatii om. N si honatil bosnénii si ash i ru4ii 41 moscalii M slrbh,dalmatii, horvatii, bosnénii, cesii, rush om. 11 lutvianii B 14 neamurillimbi multe B.era om. N làcuitori inprejurul]venetici prinprejurul B dupd lor ad. tot aceiasi limbd vorbiimM A4a]Precum M cozmograful]Cozma graful B 15 Munster om. B 16 Anii de la Adam6301 B dinpreund cu totii L dmpreund om. R au priimit cu totii M 17 aup-au MB,scoslosdbit B 18 astlzat]intemeiat B patriarh mai marele iastc 41 in zioa NI, alcdrora patriarh mai mare 13 18-19 patriiarhul den Tarigrad le iaste si astdzi I. le iaste om.B Tarigrad]Constantinopol B 20 Otto]Oton L, om. B inp5rat al B 21 GneznalGrizna L,Glezna B cercetarea]cercarea L momytelor lsfintelor moaste ale B sfintului episcop allepiscopului R Brusii B 22 Andalbert B Boloslav B 23 multe daruri scumpe B 24 si mareolnenie om. B Boloslav B

48

i i litfemi

o

cEsii,si

...

19051i M

sfatuindu-se i dupre sfatul ce au facut, inparatul s-au dus cu Boles lavin besérica si au poruncit arhiereilor ca sa-1 unga la ciairea Tarii Lqkti.Si ina1tindu-1 in scaunul ciàirii, ertiudu-i toate birurile i slujbele ce dupeobieéi era sa, p1ineasc i sa dea, 1-au coronat i i-au dI // ruit sulita du f. 57v.care au fost inpuns ovréii eoastele spasitoriului nostru Hristos, inpreuna 5

un phon dupre clucea sfintii sale si i-au dat 0 pre o nepoata de soraea fie famCe. Si de la aeest Boles lav s-au ineeput a fi intiiu coronaticfaii in Tara Le§asea.

6625. Nernanea, fiiul lui Homilat, nepotul inparatului Illiriculuislovenese, anume Belo I.Trok;, earele s-au tras din fClul lui Liehinie, fiiul 10Costantii, suiorii marelui Constantin, au fost pe vie.inca inpdiatuluigrecesc, anume Alexie Schimnic, pre eind au lost de la na0erea luiHristos 1117. Acest Nemanea au fost mare stapinitoriu tuturor slovénilorIlliricului §i sirbilor Mysiilor, pentru c s-au lost trägind din ruda luiAvgust Chesar, in vrémea caluia s-au intrupat domnul nostru Iisus Hristos. 15

s-au botezat in besérica Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, intru moste-nirea lui, anume Ra§ea, pre eind au fost de 30 de ani. Dupà aedia s-audus la Sfetagora i Au innaltat sfinta lavra Filindariul, manastirca inhramul preacuratei htscatoarei de Dumnezett, i alte multe manastiri

besCrici sfinte au Mcut. 20

6651. Nemanea Homilat, marele samodeijet, insiumdu-se, au luatfamee, anume Anna, fata craiului frantozesc, care ialasi s-au tras dinfCliul marelui Constantin inparat, 0 au avut fii 3, pre Volcan, careleau fost sarnoderjet Illiiicului i altor taxi dupe inprejur, 0 pre Ra*co,carele dupre numele calugaresc s-au chemat Sava, 0 pre Stefan, intiiu 25coronat craiul sirbilor.

6667. Ba§co, adeca sfintul Sava, fiind iubitoriu a vedea sfintele f. 58locuri, s-au dus la Sfetagora i acolo placindu-i pod // vigul i traiul calu-garese, s-au calugarit i i-au dat nume calugaresc Sava. Pre acesta auzindu-1

1 satuindu-se ]au fAcut sfat M, s-au sfátuit B sfatul lor B cc au filcut]ce au sfatuit B, a-cela M s-au dus inpiiratul MB Boloslav B 2 ungd pre Boleslav M crAila LH crilirii]crAieiLR 3 ertindu-ili-au ertat M 4 si11,21sil le L ce era dupa obiceiu sa" le plineasca' i sã ledea, ci M, sã dea i sA plineascd dup5 obiceiu R s'a dea, 1-au coronat]sa' lc dAruiascA Inpà-ratului, 1-au lncununat B incorunat M 5 Inpuns]palruns B ovrellflidovii MR spAsitoriului]mintuitoriului MR lisus Hristos M 6 piron]ca un tams B duprelde la R 6 de soraldinsoru-sa L 7 de la]dupii L acest]acel LR, om. B Boloslav B Intli a fi M lncorunati MRcraiu Incoronat mai Intii B 9 La anii 6625 B Nernan B Hochilat, nepot B 10 UrusuM, Rus B 10-11 Lichinie, fiul Costantii]Chmii, neamul Costandinei B Costandiei L, Gos-tandii R Costantin LM, Costandin R, lui Costantin cel Mare B 12 au fost]deci and aufost M Schininicul L pre ... fost]fost-au anii M, la anii B nasterea lui om. M 13Neman B mare stäpinitoriu]stApin L 14 Illiricului om. B sfrbilor i B si din M rudalneamul 11 15 dupd Chesar ad. §i Intru InpAratia acestui Augustu M In vrernea Intru-pat]Intru ale ctiruia s-au nãscut B dupd Hristos ad. Inpáratul cel preavécinic au fostdat i vestit Intru toate laturile stApinirii lui, In vrernile acestui stApInitoriu s-au asezat Bp. 49, r. 16-29 si p. 50 r. 1-6 om. 13 17 pre om. M 301treizeci M s-au dus acest Ne-manea In M lalln L 18 Sfetagora] Sfintul Munte MR Hilindarml B mAndstireaom. L LavrA, adecA mAndstirea Filindarul si au pus hramul NAscAtoarei M 21 6651]665711 samoderjet]singur st5pinitoriu B s-au Insurat H luind R 22 carele M 23 Cos-tantin M, Costandin B Inparat om. R Inpitratul L fii 31trei fii LMR Wean R 24samoderjet]Insusi stApInitoriu R a altor de prin prejur si pre M 02 om. LR 25 care Ldupre]pre R nume B 26 Incorunat M 28 Sfeta Gora]Sfintul Munte MR 28-29 s-au ...1-audatlau luat si el cinul alugarese i i-au pus M i-au dat]puindu-se R 29 numele R cA-lugArese om. R Pre]Deci pre M, De R

4 C. 53 49

sa-i

16u-

6

Si

si

sfintiia sa parintele Manuil, patriarhul Tarigiadului, ca intru sine multebunatati are, facutu-l-au sa fie prot al Sfetagorii i arhiereu mare slove-nilor Illiricului i Mysiilor, dindu-i i yob-della patriersasca ca sa asazeseaune besericoAi i intr-insele stapinitori, pastori sufletesti. Dupre acéla,

5 sfintul arhiereu Sava au facut mitropoliti, arhierei i episcopi Tin totIlliricul slovenese i prin Mysiile sirbilor si

12 seaune arhiere0d, carele le-an asazat sfintul Sava pentrulargirea pravoslavnicestii eredinte

1. in Etoliia i Zahlemiia dalmatcasea.10 2. intru mostenirea lui Dioclitiian.

3. in Debra.4. In Buda.5. In Itasava.6. In Studenita.

15 7. in Prizrin.8. in Graceanita.9. in Top lila.

10. in Braniceva.11. in Moravita.

20 12. in Belffradul shbesc.;3i asa sfintul Sava orinduialele besericesti tocmind, au poruneit

ca sa sa tie si sIt sa pazeaca sfinta credinta pravoslavniceasca tare sineclatit. Pre tata-sau, Nemanea, inea 1-an indemnat, prin mijloeul sciisoriisfintii sale, ca sa se lase de inparatiia paminteasea i grabind la inparatiia

25 cereasca, sa mearga la sfintiia sa in Sfintagora. Deci si Nemanea, lasin-f. 58v. du-si samoderjiia stapinirii lui, s-au // calugarit in manactirea

StudeniM, i i-au dat nume calugaresc Simeon, iar pre doanma lui, anume

1 sfmtiia sa p5rmtcle om. H Tarigradului cm. 1 1-2 are multii buiiiilãti, 1-au fikut proths Rprot al Meta Gorh] mai mare al Sfintul Munk, M mare arluereu R 3 si dindu-i M 4 scan-nele L dupd scaune ad. patriersesti, adecii M stilpimtori intr-insele H i piistori M Du-pre[Apoi dupil M 5-6 prin]pre M i prin Mysiile]pre mosule 13 6 i a L, i al B 712Iadeca au filcut doaosprezece M care MBR asitzatlintememt B Sava om. B 8 liir-gimea LBR pravoslavnicu B 9 llintim M Etohialltalia L 10 2Ia dooa N Deoclitiaru13 11 3Ia trcia IM 12 4Ia patra M 13 51a cincea M Rosava B 14 6Ia sasea M 15 7Iasaptea M Preizrin B 16 8Ia opta Al 17 YIn nooa Al 18 101a zecea, in Moravita Al 19111a unsprezécelea, in Bramceva M 20 121a doaoasprezécelea M Beligradul LM 21 i asa]Intru accsta chip B tocmind orinduiale (toate rindmalele B) hesericesti (si IM) MB tocmmdom. H an poruncit om. 13 22-23 tielstic (hestecare M) MR slinta pravoslavnica cre-dinta neehltitlneclatit temeiul shntei besérici i credintei 13 Pre ... Nemanea]Iar4 pre Neman B Apoi, prm nujlocul scrisordor sfintn sale inca au indemnat pre tatd-sauNemanea AI 24-25 cistige M dapd inpArialia, ad. piirilteasca st B si grahindSfintagoralsi slrguind si mearga la inpthiia cea cereascd, victuind inprcun'a cu sfiintiia saIn Sfintul Muni e al Athonului B sà meargé SfintagoraIsi i-au scris ca sri vie la shntiiasa in Sfintul Munte N Sfetagora LR i om. MB 26 samoderjiia]samoderprea L, singuraR lasindu-si scrisoarea sfintului Savvei, scristi intru acela chip, deloc auldsat samoderjila lui, adecA stApinirea, si s-au sculat si s-au dus Ia sfintul Savva. la fiiulsgu in Sfintul Munte si M in sfinta lui milna'stire B 27 Studenta M si i-au Simeon]sii-au zis din calugkie Simion Studit B anume om. LH

50

bulgatilor.

lui, anume

NI 51 sd sit ...

lalsd

luilvdzInd

...

..

Anna, o au ealugarit in manastina anuine Dévici. F;;i wa 8-au dus sfintulSimeon en multa avutiie la Sfaagora, la sfintul Sava, fiiu-sau, pentrucistigarea traiului ingeresc.

6689. Nemanea, adeca sfintul Simeon, dupa cc au fost samoderjet,pina in 42 de ani, dintru aecasta lume 8-au pctrecut in calugarie si 5sfintindu-se, sfintul mir inca i-an curs.

6690. Stefan, fiiul lui Nemanca, intiiu coronat ciaiul slibilor, cuprin-zind stapinirea in mina tatine-sau, Nemanea, i insurindu-se, au luatfata inparatului grecesc, anume Alexie Duca.

Sfintul Sava, intru acea vréme pohtind pre inparatul giecilor, an 10dat manästirca Filindariul din Sfetagon, cu tot prilejul i en toatesatele ei sa fie in véci a dcspotilor sirbesti. i atuncea a dat si nurnestapinitorilor àiii Sirbesti, ca sa sa chieme despoti, pentru ca s, trageadin feliul inparatilor. 15i pentru mai mare intarire, lui Stefan inca i-autrimis si coroana, care ducindu-o sfintul Sava, cu tot norodul sirbilor 15si slovénilor Illiricului au innältat pre frate-sau Stefan si 1-au coronat,ca sa fie craiu. i dintru aeest Stefan sit trage crairea Tara Sirbesti.

Asijdena i craiul Stefan, viind ca siS faca cinste fratilor lui, cucoroana lui au incoronat pre doi frati ai lui, pre Vilean si pre Rasco,adeca pre sfintul Sava, ca sa fie si ei despoti. 20

Dupre aceia, au dat inparapi grecesti i hrisoave despotilor pentrutreaba manastirii Filindariului, ea Ma de dinsii altii sh treabaeu acea manastire si en toata euprinderea ei. i asa // despotii acea 1. 59manastire toemindu-o en toate podoabele ei, cu rnulta avutie si en multedobitoace o an inbogatit si en mare cinste o an slavit. 25

1 iar pre doamna lui, anume Anna, o au cdlugdrit in mandstirea anume Dévici om. MB1-3 i asa s-au dus sfintul Simian om. NI Devneci R Si asa ingeresciSi luind cusine multa s-au dus In Sfetagora, la bird sau Sa \ a, pentru cistigarea traiuluicrestmesc si ingerese B, Si asa sfintul Simeon, cu rnultd avulie, s-au dus la Sfintul Munte,la fiiul sari sfintul Sava R lalin L la fiiul siu, sfintul Sava L la Sfefagora fiiu-sau]in Sfintul Munte, la fiiul sau, la sfintul parintele nostru Savva, ca sä aiba M 4 66891Laami 6680 B Neman B samoderjetlinsusi stapinitoriu R 5 421patruzeci i doi M, 45 1-1,om. L apoi s-au petrecut den lurnea aceasta in wall calugareasca si Inca M 6 i sfin-tindu-se eursli-au curs din sfintul trup sfintul unr M, i-au curs si sfint mir 11, i dupapristaNith adormirea i mutarea hii din lume, nur sfint Inca au curs din sfintele lui moasleB 7 Leat ot Adam 6690 B Neman B incorunat M, (intliul incoronat (cram MBR8 Neman B 9 pre fata B anume a lui L 10 Deci sfintul M poftind LM pre om. LMintru grecilorlprin pofta i vointa inparatului grecesc, Intru aceia vreme B grecilor]grecescu L auli-au R 11 dal. sfinta M mrume Filinclarml BR din]de la R Sfetagora]Sfintul Munte AIR prilemIlcuprinsul R 12-14 salele f inosirle B eiJca M, om 11 a]preswim B Si apoi M a dat]au pus M Tani on,. nume tragea din]si nurne des-potilor sirbesti sau slovenesti ca sti sa numeaseit crai, stapimtori preste toate tarile for, pen-tru ca sá tragea de B ca om. R 14 feliul si de ruda 13 a lui L 14-15 apoi Inca i lui Stefani-au trunis coroana M coroand ducindu-o]coroana cea hmarateascri, ca rádicind B 16dupd Illiricului ad. sa-1 dobindeasca cu aceasta cununa. Deci intru acest chip B dupaInnaltat ad. sfintul Sava 13 Irate] fiiul B coronit L, incorunat M, Incoronat BR ca om.

crilita 1. Sirbesti despoil L 18 ca orn. BR luilsth MB doi]2 B 19 prejanume pre BRascov B pre3 om. B 22 Filindariul B, llelindariul R Mill sa n-aiha treaba]mai aib L, sänu aiba treaba altii M, nimenca altul sa nu aiba &can' B 23 toatd cuprinderealtoate aleB, tot cuprinsul H 23--24 tocmind acea manastire MR, deci intru acesta chip tocrninddespotii acea rnanastire B cu M avutie]bogatie R multe om. MB 25 dupd dobitoacead. Inzestrindu-o M cinste o au slaviticuviinta o au inaltat i o au infrumusetat B

.51

It) B)

It l

i

n-aiba,

001Itie,

...

si

6772. Mihail Paleologul, inparat pravoslavnic, an scos TarigraduIde la frinci, pentru ca-1 luase frincii de la greci i tinuse ping, in 62 de ani.Si de frica frincilor pomeniia grecii pre papa de la Roma la sfintuljertvenic. Atuncea au dat grecii in loc de dajde venetiianilor moastele

5 sfintei Vineri, Parasehevii, si alte odoarit scumpe.6779. Milutin, craiul sirbilor, dupre ce an innoit manastirea Filin-

dariul, in Sfetagora, an facut i bolnitl; i alte manastiri multe facind,le-au inchinat sfintei lavre Filindariului. Acest Milutin s-au fost numital doilea Stefan Uros. 3i dupre sfinta-i rapoosare, moastele sfintii sale

10 le-au dus mitropolitul Siloam si le-au asazat in besérica mitropoliei de laSofiia, unde i pinrt in zioa de astazi sa odihnesc.

6800. Roma cu alalte parti ale apusului s-au osebit de blagocestiiapravoslavniceasca.

6808. Stefan Melat, voevodul Tarii Muntenesti, intru acea vréme15 au facut cetatea Fagarasului.

6825. Stefan, fiiul lui Milutin, craiul sirbior, carele s-au numitde la Deceani si al treilea Uros, al eineilea craiu dupre sfintul Simeon.Pre acest Stefan al treilea Uros zic sa-I fie orbit tata-sau, Milutin, pentruclevetirea masterii lui, carele 1-au fost napastuind Cu zavistiia, ca

20 stinga viiata ; pre carele Durnnezeu cu mare slava 1-au daruit eu vedéreat. 59v. ochior, prin mijlocul marelui, fachtoriului de minuni sfintul Nicolae. //

asa, duple moartea tatine-sau, s-au invrednicit la stapinirea crairii. Dupreacéia, au facut manastirea in hramul Vozneseniei, in Deceani, linga apaanume Bistrita, intru earé au facut cu feliuri de rnestersuguri mare si

25 foarte minunata bc:éricil de marmura, pina in 16 ani lucrind la dinsa

1 677216702 L, La anii ot Adam 6685 B, 6672 R Paleolog L, Paholog, inpiiratul grecesccel pravoslavnic B 2 de la frtncij din mina frincilor B frIncii om. B, italii R 3 4 auscos jertvenielfiindcs au fost luat frincli de la greci Tartgradul tinuse pind la sa-sezeci si doi de ani, 1-au scos de la d1nii, pentru cd au lost Mut frincii pre greci de friedde pomeniea la sfintul jertvenic pre papa de la Roma M Si de frica frIncilor]Atuncea.

acéia vreme, clad biruia venetiianil Tarigradul, pentru frica frIncilor B frtncilorlitali-lor Ft Romei R 4 Au dat atuncea L 4-5 grecii ...scumpelgrecii venetitanilor trupulprepodobne Paraschivii In loc de dajde, Inpreund si cu alte odoard B 5 Paraschevifladecd a.preacuvioasei Paraschevii M Vmeri om., R 6 Anii 6679 B Milotin HM, Milostin B 7 tnSfetagorafin SfIntagora L, ce iaste in Sfintul Munte M, din Sfintagora 13, la Sfintul Munteaulapoi au M multe om. B fAcind om. MB lavre1mAndstiri 13 toate mandstirPe acesteale-au Inchinat la sfinta lavra M 8 Filindarul M, a Helindariului H dupe, Filindariuluiad. cc sd 7ice Lavra lui Sfetii Sava B Acest Milutin]Atuncea craiul Milostin B MilotinLM al doilea]al 2-lea B Stefan L 9 -ipui MR dupd mutare sau rdpdosare B 9-10 le-audus moastele sfintii sale M 10 adus B Siluoam L, Silioam M, Siluam 13 11 sd om. LM12 68001Leat ot Adam 6800 B, om. H alaltelalte M, célelalte R de1den LB 12-13 bla-gocestiialbunacredintã R pravoslavniceascalpravoslavnicilor i prod B, a pravoslaviel It 9Stefan Mielat B Muntenestilliomfinesti R 15 dupCt Fdgdrasului ad. In Tara Oltului16 Leat 6825 B Milotin LM, Milostin B craiul] crai, stapinitoriul B 16-17 careleSimeonlal 15 craiu dui:a svintul Similon B 17 al treilea Uros om. 13 zic]spun une istoriiB Milotin LM, Milostin B 19 mastehii 13 care LR 1-aulau ft ndprtstuit LM, ndpdstuildin B 20 viata lui 13 care B slavd i cinste B ddruit adedi M 21 mljlocul]mijlocireaBR marelui i B fdcdtoriul L, fAcdtoriu MR sfintull a sfintu B 21-22 Si asalApoi B22 crdiei LR Dupre)Si apoi dupd M, lard dupd B 23 milna%tirealo sfInt mdndstire B inDeceani, hramul Vozneseniei (!ndltdrii R) L11, mándstirea In Decearu si au pus hramulbeséricii fnaltarea lut Ilristos M 23-24 apa Bistritti LB 24 anume om. R Intru]pre Ftmastesuguri I. care nulndstire au filcut-o cu tot feliul M, pre care multe Mind de meste-isuguri B, cu mestesuguri de multe feliurl R 24-25 man i minunate B heseredi

au fdcut besereca tot de piiatrd de marmure albä i porfir i In multe Mimi de chipuripin5 B, de marmurd beserica fAcutd si au lucrat la dinsa pind in sasesprezéce ani, unde M16117 L 25 clinsajzidirea ei B lui]sale R, ant. L

52

sa.-i

Si

tn-tru

al

11

...pl-naJli

unde si sfintele lui moaste intregi s odihnescu, dupre traiul vietii lui,care1e inparatéste si ingereste si 1-au petrecut.

zic i aceasta, cum ca Neagoe Basitrab voevod, dupre aceastabeserica de la Deceani sit fie luat izvod i asa au facut manastirea de laArges, in Tara Munteneasca. 5

6832. Un cap mare al schithilor au esit de la rasarit cu tatari, cubulgari i cu alte multe neamuri, vrind ca s cuprinza stapinirea slovenilor

Iar craiul Stefan Uros, ramasita marelui samoderjet Nemanea,dupre ce i-au batut gonindu-i tare, schithul acela cu. ai lui dinpreunas-au botezat i i-au pus numele Mihail, carele dupre aceia au fost 10

bulgarilor.

Aici aducem aminte i de un rAzboiu cu multe bunAtátisfintului Stefan de la Deceani

6836. Mihail, craiul bulgarilor, cuprinzind multe locnri dupe inprejur,s-au sculat s cuprinz i stapinirea sirbilor, adeca a sfintului craiu Stefan,numit de la Deceani. Sfintul Stefan au trimis pentru pace la craiul bulga-rilor, zicindu-i asa : ci te nevoesti spre perirea neamului bulgaresc

sirbesc? Indestuleaza-te cu al tau, nu fii inprotiva lui Dumnezeu,iiici pohti céia ce // sfintiia sa altora au daruit. Da esti putérnic, inar-meazarte inprotiva varvarilor, iar nu inprotiva oamenilor lui Dumnezeu,carora en le sint pastoriu ; cu bunatatea aeeluia socoteste cit singe cresti-nefe va s sa verse si multe miinastiri vor sa ramie fara de fiii ctitori0 de toate de acestea va cére seama de la tine. Drept aceia, dar, lasa-te

1 sint sfintele moaste ale lui intregi i acolo sa odihneste, dupa B intregi om. Rdupre]adeca dupa M luilsale L carele om. B 3 silasa B 3-4 zic sl aceastalsa spunepentru aceasta sfinta manastire 13 c i B voevod Basarab L voevod]voevodul Tara Mun-tenesti, ea B 4 besérica de la Deceani om. R si asa au]de au M, si intru acesta chip safie B asa om. R 5 sfInta manastire de la Curtea de Arges B Munteneasca] Romaneasca6-7 6832 ... bulgarilor om. L 68321 Leat 6836 B schifilor M de la] despre B cull Inpreunacu B tatarii si MR multe neamuri] limbi B 7 stapinireal biruinta stapinirii B 8 StefanUros, craiul sirbilor B 8 samoderjet] stapinitoriu Insusi It Neman B 9 si i-au gonit foartetare, schiful acela flindu batut M 9-10 gonindu-i Mihail] i i-au biruit pre schithul acelaInpreuna Cu toti ostasii sai, cu toi s-au botezat i i-au pus numele din botezu Mihail B,s-au botezat cu toti at lui dinpreuna M 10 i-au] i s-au M care M dupre aceia] la rftzboiulacela M, mai pre urma B H volgarilor R 12 Aicea LBR razboiu cu mare izbIncla Bbunatati oTt. L a] al LR 14 68361 6337 M, om. L Mihail] Mateta5 L volgarilor R dupe inprejur] deprin prejur LM, de prin tari B 15 adeca ocina si patria B 16 numit] ce taste numit M,om. B de la Deceant nutmt R Deci sfintul M 16-17 Stefan auzind aceasta M zicind Mvolgarilor R 18 Indestuleaza-te] Nu te poti indestula tu M 0 nu M fii] te pune B inpo-triva L, Inprotivitoriu M 19 pofti M céia] la L daruit] dat L o au daruit altora Mceia ce claruit] ale altora, ci tine ce te-au dat tie B 19 Da] Dara de M armeaza-te Mlnpotriva L inprotiva altora, adeca a M iar de esti viteaz bun, lntr-armeaza-te B 20 Inpo-triva L Dumnezeu] Hristos LMR oamenilor lui Dumnezeu] robilor lui Iisus Hristos B 21en] cad ca cu M, ca R cu bunatatea aceluia] nebuna fapta aceia L cu bunatatea] cu bunajntoriul B cit]ca elt L, ca mult B 22 fiii om. BR dupd lid ad. adeca fara de ctitori Mden ctitorii sal L 23 si de ... cére] i pentru aceia, pentru toate, va sa sa ale seama dela tine dreptul judecitoriu Iisus Hristos B are Dumnezeu seama i L va cére de latine Dumnezeu ca sa-i dai seami pentru toate M va sa ceara R Drept aceia, dar] Numaiasa iti zic M dar om. B dupd lasa-te ad. de un lucru WA de isprava B

53

15

f. 6020

Si

Illiricului.

i craiul

a

R

8i

eaci

...

4 te intoarce la ale tale, pentru ea eine polite,ste ale altuia, pe-neet alesale pierde". Auzind Mihail ac6stea, au racnit ea un salbatec, zicind c :de nu va veni dimineata si nebiruitei puterii noastre de nu sa vainchina, voit trimite de-1 vor aduce legat la picioarele noastre 4, mun-

5 eindu-1, mortii il von]. da". Stefan auzind aceasta, cu ferieita nad6jdesuspinind sfintiia sa, dintru adincul inimii au zis : Dumnezeu iaste ajuto-riul mien, nu ma tern de ram, ee sa-mi faca, ornul? " (Psalm 117, still- 6).Si indata s-au radicat ()stile si le-au dat pre searna fiiu-sau, iar sfintiiasa au intrat in cort i s-au rugat lui Dumnezeu eu laerami.Sidimineata,esind din colt, obrazul sfintiei sale de rugaciune s-au proslavit i i-au zipre nurne fiiu-sau : du-te, fiiule, i Dimmezeu va trimite ingerul sfintieisale inaintea voastra, ea scris iaste : Dunmezeu st a. inpotriva trufasilorfalosi, iar smeritior le va da bunatate, CU bunavointa »" (Pricct, eap. 3,stih 34). Si in vrerne ce ()stile la razboiu s-au lovit, au batut pre vrajnld.;4.1

15 in loeul anume Velbujd i prinzind pre craiul bulgarilor, 1-au ueis.ce altora au lost gatit, el au petreeut ! i asa, bulgaiii fiind curnpliti derusine si multi dintru dinsii perind, au facut pre Alixandin craiu, iar

r. sov. Stefan, // intorcindu-se innapoi, au mers la manastir(a lui i s-au bucuratde podoaba frumusetii ei. i in locul corturilor unde s-au fost rugat sfiMiia

20 sa la razboiu au faeut i alta manastire i case multe de trtaba traiuluisaracilor, rinduind i ispravniei pre la dinsele, ea sà atha neincitat grijnebolnavii ii tori 1ipsitii. Asijderea i sfintul Stefan, schinthindu-si portul,

1 pentru om. R cine] cel ce poftéste M 1-2 pe-ncet] pricep M pri-ncet pierde ale sale 11priarde ale sale si clue suge prea mult, mai pre urine scoate singe 13 2 Mihail] Mateias.cram L Deci auzind Mihail M, lard Mihail auzind B acéstea ern. L regnit B len selba-tec B célah ce B zicind asa céci M 3 nebiruitorii L de om. lvi i nebirultei inchnia]se se 1nchine puterii méle cei nebiruite B si de nu se va Inchina nebiruitei puterd noastre11 4 vor]voiu LMB 5 mortii 11 voiu da] II vom omori cu moarle neprazruca' si amare11 votu cia mortii R Stefan] lard Stefan M, fare Stefan, crawl slovenilor B aceslea B fe-ricité ern. L 6-7 sfintiia sa orn. M dintru adincul inimil sfintrei sale B 6 Dumnezeuldoninul B iaste ajutorml mieu] iaste nue ajutoriu i B, el mi-e ajutoriu 11 7 tern] voi term Bde réu om. B ce se-mi face] ce-ml va face nue BR lextul dui paranteze om. I,MBR aradicat] rinduitu L, orinduit H s-au redicat ... pre seama] au poruncit de s-au gatit totiostasii de rezboiu si au dat oastea pre seama B lliului M 9-10 i s-au rugat lui Dumnezeucu lacremi. Si dimineata, esind din cort orn. L i dimineata] Iare a doao zi de dirnineate10 obrazul] fata R au fost (era It) proslavit de rugaciune MR i sit proslevisa obrai.uIsfintlei sale din rugeciune ca oarecind a lui Moisi proroc i au zis B s-au proslevi,t ern. Lt-au] au LR 11 fiiului MB sau greind acestea B du-te] mergi R fiule Alexandre B preingerul stin M sfintier sale] sau 1311 12 voastra] noastre M c1 scris iaste] precum iastescris ca B ste]se stea L trufasilor] celor M 12-13 inpotriva falosi] 1nprotiva leuderosilor

simetilor B Dumnezeu bunavointe] Dunmezeu celor rninclri le stit inprotivti, iar ce-lor merit" le da dar de bunavointa R 13 smeritilor le va da bunetate cu bunevointelzmeritclor si blinzilor le deruiaste dar bun si sporiu In vrerne de ajutoriu B volute brineM 13-14 lextul din parardeze orn. LMBR 14 Si ] Deci M, larit B s-au lovit la rezboi Mil,sa lovira Wile la rezboiu B 14-1 5 au betut Velbujd] In locul Velbujdu SA infrInseravrajmasii Inderat i &dere dosul B batut] birult R 15 anumelce sit chiame H bolgarilorB, volgarilor 11 Céia] Ci L, Pentru cti céra M 16 Ceia ce petrecut ] Precum se landa efaltora, asa au petit B au lost Wait, el au ] au fagaduitu, el singur au M, au fost gittit altora

volgarii H curnpliti] plini H 16-18 i asa ... Stefan] Intru acesta chip, umplindu-sabolgarii de rusine si multi dintru dinsii perind intru acel rezbom, citi mai rernasese s-aututors Ismapoi. Atuncea sirbli, denpreuna cu tot sfatul, au radicat pre Alixandru craiu, iaratata-sau Stefan B 17 dintru dinsir] dintr-insii LM 19 fost om. B 19-20 sfintiia sa la lei-boiu] sfintiia sa lui Dumnezcu la acel rezboiu B 20 manestire] sfinta besérica B de trea-balpentru hrana B traiului om. B 21 seracilor si a streimlor B rinduind si epitropi Brinduind]rinduiti L si orn. L neincetata grije L grija de M si de M 21-22 se aibk

ea se poarte grija neincetat pentru bolnavi i neputinciosi si pentru totinu le lipseasca nimic de céle ce le vor trebui B grija neincetat de dinsele se caute Rporturile lvi

54

10

C0a,

B

lipsitii] sa22

i

m

......

'unfelt,

In chip de sluga adéséori mergea la saraci, inpartindu-le bani,trupurile lor céle cc cu multe boale era patimitoare ; hicramind, multe

euvinte mingaitoare le zicea si-i lauda en accst cuvint, zicind ca pentrupatina vremii din cc ati lume sa vor invrednici inp'dratiei cei faril desfir;it. Dupre ac6ia, siintul Stefan, dupa, slavosloviia de dimineatiti, putin 5au adormit in pat. Atnuci i s-au aratat sfintul, marele Necohie a treia()aril i i-au zis : gateste-te de acum, Stefane, la mergerea ditre domnul,

eurind 4i iaste a méige". i de,teptindu-se sfintul Stefan din 8oninuItti CU lacrami au laudat pre Dunmezeu, asijderea i pre vestitorinl sfintulNicolae, dind multa mila si inpartind pre la saraci, din ceasta lume s-au totlus dupre povatuitoriul stintul Nicolae la Dumnezeu.

6838. Carol, craiul ungurese, pre cind de la nasterea lui Hristosau fost 1330, cu oastea cea cu cruel a papei de la Roma au mers inTara Munteneasca, inprotiva domnului Bitisaxab voevod i au fost luatSeverinul faril de nici o prielml. Si pentru c nici o treaba, nu avea cu 15

calce Ora, Dumnezeu au fost intru ajutor lui Basarab voevodau batut pre craiul Carol.

Intim acea / vr6rne, au rizut tatarii in Ardeal doi ani, dupa,' aceia f. 61seos din taril afara.6848. Multimea lacustelor au lost in Tara Ungureasca, in trei ani, 20

care lacuste multa paguha an facut.6849. Dwn Stefan, al doilea fill' iii craiului Stefan de la Deceani,

s-au facut craiu in pute'rea lui si dupa criire s-au inaltat ea sa fie inparatsixbilor i grecilor ;;i altor laturi dupe inprejur. Acesta zie sa fie ueis

1 adéseorilde mune ori L mergea adeseori R pre la L mergea banilmergea la bolnitilesaracilor si le inpartea bani B inpartindu-1e1de (si MR) le inpartea LMR 2 patimitoare1cuprinse si B si (Inca M) lticramind MR dupd lacrilinind ad. pentru chinurile si durerilelor B 3 le zicea mind cillpentru chinurile i durerne lor multe cuvinte mingnetoareIi fericea zicind: asa sa tii, fratilor, ca 13 si-i lauda zicind acest cuvint M 4 patimile MBvremii de acum B dintru aceasta MRB dupd lume ad. avind rabdare i nédejde intruDumnezen B sa vorlvé yeti B 1-5inpdratiei sfirsit1bundtati1or celor vécinice, Intru Inpa-ratia ceriurilor cea fara de sfirsit B 5 Dupre aceialDeci M, Iarl dupa B, Apoi R dupdStefan ad. cind au fost Intr-o zi, dimineata, la sfirsitul utreniel B de om. L, cea de M5-6 putin In patImergind la palatu si culcindu-se pulin, au adormit M, au adormit pu-tintel intr-un pat B 6 atuncijsi indata B marelelnicatoriul de minuni B Atunceamarele arhiereu Necolae in vis si au fost atuncea a treia oarà arkare. Apoi au zis lui StefanM 6-7 a treia oarA]al treilea L de om. B Stefane om. M 7 la mergerea catre domnullspre callitoria cea eked Dunmezeu B 8 Si 1Si apoi M lath sfintul Stefan des-teptindu-sa B 9 au Inceput a laerAma laudind M i culcu multe B i om. R asijdereaorn. B bunul vestitoriul pre B 10 clind]inpartAnd B miliiltnilostenie B i inpartind mu.B pre om. H dintru aceasta R 10-11 din ceastii Dumnezeu1Si apoi, netrecind multévreine, au rdposatu i s-au this dintru aceastA luine dinpreunA cu povAtuitoriul sAu, sfIntul,marele arhiereu Nicolae intru inparatiia lui Dumnezeu M, si asa s-au dus dupA povatuito-riul sau, dupre sfintul Nicolae, catra Dumnezeu B 11 povatuitoriul sau R 12 Anii 6838M cindleindu era anii M ungurese s-au sculat B 12-13 pre and ... 1330 om. B aulost de la nasterea lui Hristos R 13 133011338 H s-au sculat cu oastea M cealcu care M,si B dupd cruel ad. prin steaguri ai B si au B 14 MunteneascalRomAneascA H inpotrivaLM 15 de om. H i pentru calCaci cà M 18 nu avealn-au avut B 16 calce]pradeB au fost1stind M ajutoriul M 17 si om. M Carol, cratul ungurilor B Deci intruM acéia B doi12 B, In doi M dupalsi dupil M, apoi dupA B 20 *i multimea Mde lacuste B dupd Ungureasca ad. i au zAbovit B in ont. R trei13 B ani de zile B21 pagubajmulte pagube B dupd facut ad. i mari lipse intru toate rodurile pAmintului B22 684916839 M al om. L 23 craiullui H dupaldin LMBR crane LR inaltatiridicat B caom. L 21 laturillimbi B, neamuri R de penprejur L, de prinprejur MB, duprmprejurRzic unii B.

55

i-au

sibutindu-le

e a

pre un inpa,rat greeese si pre tata,-sau puindu-1 là inchisoare in cetatea,anume Zveceani ; dupre acéia i-au sting si viiata cu otrava. i s-au nevoitla Prizrin si faca mAnastire i inai frumoasa, deeit tatit-sau, care faensela Deceani.

5 6850. Laiotil, eraiul unguresc, (dupre cum scrie si istorieul Bonfinie),au chemat pre craiul bosn6nilor intru ajutoriu, a ca,ruia i fata au lliatcraiul Laiot'a de i-au fost famée de casatorie, pentru ea Stefan, ciaiulbosnénilor, au fost mare, putérnic si au avut foatte multa, si mare taia,care ping, la Machedonia s intindea. i cu dinsul batind si seutind pretataii din tarile crestinesti, au scos si pre ovied, lasind bunit pi1d i altorerestini, carii, de pot fi en crestinii, sa, nu traiasca cu paginii cu oviéiide care mom i Durmlezeu prin rostul apostolesc ne conteneste (Joan,cap. 1, stih 10-11).

Intru acea viéme, rumanii din Maramores au descaleeat in Moldova,15 pentru ea o pustiise tatarii i nimenea nu cuteza s aza, intr-insa, pina,

ce au descalecat morosanii rumanii.f. 61v. 6855. Uros al patrulea, fan al lui Dusan Stefan ce // lui ce trimise,4e

pre tatarsau, sfintul Stefan, la inchisoare, In ectatea anume Zveceani,pre cind sfintul au fost cuprins Intru rugatiune care Durnnezeu, la manit-

20 stirea lui, dupre acéia, fiiu-sau Dusan an trimis là tat'A-s6u de 1-au sisugrumat. i asa, pre tatà-situ facindu-1 mueenic dint, iar pre sine s-aufitcut otecivitoriu de tatit. Pentru acéia si viiata lui de la Dumnezeu aufost scurtata, si pre fiiu-sau Uro al patrulea, dintru urgiia lui Dumnezeu,Inca, filfa de ramasita 1-au ucis eiaiul Yileasin i ligles despot.

25 i Intru zilele lor,agarénii au Inceput a le eitica taxa si tot locul demulte prazi au inceput a s'a pustii i intre norodul stapinirii lor au inceputa sa face varsare de singe, taindu-se dintre sine, pentru ea ,cid N1

1 pre Inparatul intr-o B cetate B 2 anume om. R dupre aceia}si dupa aceia M, pre urma Rcu otraval cu o buruiana alnara B 3 Prezricin M, Prezrin R sà facil o inanasttre laPrezrin B de cum Meuse tatil-sau M, decit céia ce au facut tata-sau B, declt care Meusetata-sau R 5 Leat 6850 B Laiotal Leaot B parantezele om. LB istornicul Butfenii B 6auji-au LMBR 7 Leaot craiul B de casatorie om. B 8 bosnénilor]Boznii B putCrnic i viteazbun B sijcare M au avutlau fost avindu L foarte orri. B mare2 om. B 9 care] si scos.M care sa Intindea pia la Machedonita H i culSi apoi M, Deci, inpreuna cu 13batindu-i si scotindu-i L, cu dinsul, dind razboiu asupra tatarilor, i-au batut i i-au scos M,batind pre tatari i scotindu-i dtn B 10 crestine M auJl Inca au M au scos om L evrei MRlasInd pilda de lama InvataturA B 11 de] nu B earn de pot fi cu crestinii om. L carii... nu traiascalca sa poata fi, adeca sa traiasca crestin cu crestin, iara nu sa. traiasca Mevrei M si cu ovréii orn. 13 12 ne]nu L i Dumnezeu. . . ne contenéstej i domnul nostrulisus prin sfmtii apostoli ne opreste B Al doilea Ioan M 12-13 testril clzaparanleze om. B Joan ... 111La Ioan (cap. 13, stih 10), sa nu ne asamanam paglnilor, tacalea paginilor si In celatca samarinenilor B 13 cap.]glas L 14 Deci Intru M romanii BMaramorosu L, Maramures MB, Mararnuro R 15 pentru ozn. R nime B 16 maramoro-sanii L, rnuroani, adecd rumani M, maramuroanii romani R, ei B 17 Dusan]Dusii B18 preladeca pre M sfintul am. B anume orn. BR Zveceani]Zvancii B 19 In vremeaclnd au fost sfintul cuprinsu M au fost cuprins sfintul B 20 dupre acéialapoi Rau trimis fiiul sau Dusa B i om. 13 21 s-au facut tata-sau mucenic M iar om. RIntru acest chip s-au facut sfintu mucenic, iar el s-au fdcut ucigas de tatA B 22-23 (i s-auscurtat MR, au fost de la Dumnezeu scurtata B 23 al patrulealal 4-lea B dintru]din R luiDumnezeuldumnezeiascA B de om. L 24 fara de ramasitalfara zabava M dispotul L25 Intrujin LBR, apoi In M agareniilturcii R 25-26 agarenii ... a sa pustii] au Incetat aga-rénii a le prada tam lor si a calca toate plaiurile muntilor, de Incepuse a sa pustii B lo-cul ... au Inceputllinutul acela au Inceput a sa präda M 28 multele R 9 stapinici R 27 facagilcevire mare B varsari LMBR dintre sine]ci dintru sine L, ei singuri dintrusin e M, ei dintre ei B, ei dintre pentru om. R ca i cu om. B sa] (ca. B) sase BR

56

i

Hristos,

to

0

ei-si

13)

ei-6isine-ai 0

aeeasta s plineasca acea judecata dumnezeiasca, care asa zice crt prea-vécinicul Dumnezeu va cerea prteatul pgrintilor in fii, ping' la a treiaa patra semintie (E0rea, cap. 20, stilt 5).

6860. loan Catacuzino, inparat pravoslavnic, fiind inparatu greellor,in vremile acestui inparat creFitin, Otman intiiu, inparatul tureilor, inALia Anadolul i alte multe tari clespre rasarit luind, pre urma au luat

Brusa i acolo Otman au murit. Dupre aceia turcii au trecut mareala Calipol in Evropa i a§a s-au latit prin multe locuri paginatatea turceasea

Aieea sg, semneaz5 de istovul erailor sirbe;iti

5

6879. Vileasin, craiul sirbilor fiind, i frate-sau, 1ig1ef3, despot, 10:west liglq despot fiind om vrédnie, au indemnat pre fra // te-sriu Vi1ca0n f. 62

pre inparatul grecior, pre Ioan Paleolog, ca s trimita otilewece4i cu dInii. i adunindu-se la un loc en grecii, s-au facut 811111ii marede osta0 i s-au dus la Machedoniia, ca sa seoata pre turcii cei fara deDuinnezeu. Ci, dar, miniei lui Dumnezeu neputind nimenea a-i sta inpo- 15ttivrt, i pentru aceasta nu-i scoasera, ci ei an fost batuti i acolo le-aupicat oasele. i dupre aceia, s-au rdsfirat ismailtenii prin toata tara cre§ti-nea-;cri, ea 0 cum pasarile sa rasfira prin vazduh. i pre toti ereOiniien sabiia II junghiia, pre unii ii ducea la robie, iar pre altii cu moartegroaznica in foc ii ardea. Ian carii au fost mai ramas de foamete au petit, 20pentru c intru acea vrerne au fost foamete mare pin toata tara i printoate laturile ; foamete ca aceia au fost, care doar di-nceputul lumii nu

1 Inplineasc..1 M acealcea L, om. H judecata cea M care asa ziselc5 ziceM 1-3 care asa stih 5)]precum e scris intru duinnezeiasca Scripturd (Ishod, cap. 20, stih 5):eu sint Dumnezeu rivnitorm, care cert pAcatele parintilor intru fii pinä la al 3 si al 4 neam13 2 palcatele MR la om. L 3 semintie]salmintli M, spiS H Esireallshod L, la EsireM textal din parardeze om. H capiglas L 4 Cantacuzino LB, Cantacuzino MR fiind om.M pravoslavnicul Inpdrat al grecilor B 5in vremilelln zilele JIB (lui sultan AmuratOsman B) Osman R Otoman frith, intliul lnparat al L, Osman, Intliul Inparat MRInpiiratul turcilor om. B 6 Anadolullsi In Anadol MB, Anadonul H i In M multe om. Bmulte cetdti i B iri si cet5ti LMB 6-7 luindllulnd multe i ai M, au ajunspinA la Bruza i acolo au murit sultan Osman al turcilor B mai pre R 7 au muritOsman M Otinanlacel Osman R au trecut turcii BR 8 pre la R Calapol B, CalipoliR prin]pre B 20 turceascal]turcilor B 9 Aicea sa semncaza om. B sa seinneaza delinsem-neazal Insemmlin pentru B 10 Vilcasa B fiindjstrind 13 despot]fiind M 11 despot om.B 11 VlIcasa B 12 Paleologul, inparatul grecesc B sal om.L 13 adunindu-sejaducindu-sal 13dupä loc ad. cu dinsii, adeca B 14 ostasiloaste 13 ca om. H turciijagarenilB 15 dupl. Dumnezeul ad. de acolo B Ci (om. R) dar miniei lui Dumnezeu om.L mlnieilmina B neputindu-le L a-ila le L, a B sta nimenea inprotiva M Inpro-tiva BR 15-16 dupd Inpotriva ad. eine va putea sufcri B i1 om. BR, ci mai vIrtos M 16

scoasertilnu-i putura (putu M) scoate MB ci ina au fost ei M acolea R 17 picatjriimas B oaseleltrupurile L oasele in pustie II i om. Bit rasfiratlraschirat B, rasipitR 17-18 crestineascaljgreceascri 13 18 si cum om BR pasdrile cum M sit rasfirrilsa rAschira L,om. BR 19 salnile Injunghua MR cu sabia pre umi hili grunghila cu ascutisul sabiipre unii Ii fereca hi obezi st le punca laditusi de liar prin mlini si-i lega cu lanturi de tierde grumazi Bla lin B iar om. R 19-20 si in foe li ardea i cu moarte groaznica Ii omoreaB 20 mai om. L au mai fost ritmas R de Marne au fost peril. L 21 pentru om. R 20-21mai ramas intru]scapat prin coclrii i prin munti au murit de foame, pentru cal pre Bmare foamete M prinijin R tam aceia B 22 doar om. R, doara nici L 22-23 careMutsu inceputul MIMI nu a fi lost ioamete ca acéea M

57

c1341111 i

M,

si-i

fl

si

Iisi

nmi

va fi fost, nici pre urma nu va mai putea fi, numai singur Fhistos stfie milostiv. Caei c i care de foarne nu perise, pre aceia dintiu urglialui Duinnezeu noaptea i zioa ii minca lupii. Oh, vai, cit de jalnica anfost acea privire ! Pentru acéia, i dintru rodhé ;;i din dobitoc iamase-,e

5 toata tara pustie, nu mai era voevod, riici povtuitoiiu, nici nastavnieintru oameni, nici mintuitoriu, niei raseumpiliatoriu. Si era toti plinifrica agarendor i inimile cele baibate a viednieilor oameni sit Meusemai slabe decit a mueillor, pentru ea intru acca vieme si neammiledespotilor sirbesti mi se pare eiti pina la 7 neamuri isi vor ft luat savir-

1. 62v. 10 situl. Cu // adevitir zic cit atunci ferielia cei vii pre cei moiti, cc mmi,,emai dennainte. Atuncea au cazut si Udriiul in mina turcior.

Dupre aceia, s-au milostivit Dumnezeu spre suspinurile silor si au inaltat intre sirbi pre marele i blagocestivul encaz Lazar. Act.,tas-au aratat barbatiia si Tara Sirbeasea, o au mingaiat.

.15 6880. Innaltat-au slovenii si sirbii lirieului pre eneaz Lazar sa Tiedespot si fu mare samoderjet.

6881. Cneaz Lazar s-au dus la Ierusalim si la Sfetagora.6885. Cneaz Lazar, marele samoderjet insurindu-se, au luat famée

din feliul marelui samoderjet Nemanea Homilat, anume Mi lita. Act st20 eneaz Lazar au avut 2 fii, pre St( fan si pre Vileul, si 5 fete. Fiiul eel

dintiiu, Stefan, au fost marele despot Albanii, Bosnii, Mysiilor i Ungmimii.Fiiul al doilea, Vilcul, s-au petrceut MA de ramasita,, pentru ert nu s-tuinsurat. Fata cea dinthu o au dat cneazului Vilcului Braneovici,

voevodul Inn ieului i Mysiilor. A doao o au dat cm azului

p. 57, r 22 p. 58-6 latuille niscumpiirtiloriu] laturile, precurn spun isloricii, ca dminceputul lumii n-au mai fost foainete ca acéia, sã se fereasc5 milostivul Dunmezeu sas numai fie. CPt atuncca i crai putin de n-au murit de foamete mare ce era. Intru a céla vremefu urgic mare de la DUmnezeu asupra norodului s5u si sh' pornisa' Iiariie nile salbatece, leii,ursii si lupii si-i minca de vn noapte i zioa. 0, cit5 jale i ce vedére groaznicá si vrednicilde plingere au fost intru acéle vremi, cS atuncea si de oameni si de toa[ä roada si dedobitoace r5mAsése tara pustie; di nu era voevod, mci povritultonu, nici indreptAtorin, mcir5scump5rätoriu B putea mai fi L putea] va mai R numai singur]ci numai insusi L singur]st5pinul R 2 Ciici]CS R de]din L pre aceia om. H nu perise de foame, s5 pornisc pre acelaurglia lui Dumnezeu, ea si mon i noaptea M 3 ii minca hipil 7ioa si noaptea R val orn. LIN1cltIce R 4 privire au fost H Pentru aceia]Asijdere i M dintru]din MR din]de H dobitoace Lratuase LR 5 toatã on. 1, tara pustie de tot 11 mai om. H nici]era mci L 6 plini om.L, pliniti M 7 agarenilorltureilor H barbiltesti B alale oamenilor (celor 10) vrédnici MRa vrednicilor oameni om. B sà flicurd 13 8 a]ale LR pentru om. 9 clespotilor celorB mi se pare cS om. B 7] sapte LR 9-10 au fost pent pina intru al 7 neam de sd-mint(' B LI1 10 cu adev5r]cu adev5rat MB, cä adevilrul 13 c5 orn. B10-11 cei vii fericlia pre cei morti de mai nainte R fenciia cei vii pre cei morti ce murisemai dennainte om. 13 morti om. M nainte L 11 si Udriiul au ciizut pre mina B OdrnulLI1 si Udriiul orn M 12 IMprc]5i dupS M, lard dupii B suspinile 11 13 intre]pre Bblagocestivul]sleiNitul B, binecredinciosul R 14 b5rbilpia si vitejia si au mintuit Tara Sir-beascd B 15 Leat ot Adam 6880 B L marele cneaz B ca sS LMBR 16fu]au fost BR mare om. M mare si viteaz B samoderjet]singur st5pinitoriu H 17 1.eat6881 B Cneazul LB Sfetagora]Sfintul Mupe MR 18 Cneazul LB samoderjetlinsusi stS-pinitoriu R 19 din neamul i B féliullnearnul R samoderjet]singur stapinitoriu 11 Neman13 B 20 21doi LBR fii]feciori BR 5]cinci R 20-21 (Deci filul 1\1), anumeStefan LM Stefan om. B mare LM marele om. B Bosnii om. L Bosnia si al Mysiilorsi al Ungurimei. lard fun! M bo7nenilor B ungurilor B Albanii]Banii R 22 al doileatal 213 Vilcul om. M petrecut]dus dintru accast5 lume B de r5m5siti"i]de 75bava M pentruon. 11 23 lar pre fata M fostu dat-o 1, au dat-o B cncazuluillui cneaz L, ha nului B Vil-cului om. B 23-24 gheneralicului, vocvodului M 24 a Misiilor R A dooa fata M au dat-o LBR

58

de

It

savirsitullsfirsitul

1n6ltatu-l-au

NiilitalLi(a

lariat-1as

13aos, voevodului Albanii. A treia o au dat lui Sisman, eraiulA patra o au dat donumlui Neagoe, voevodului Muntenesti. Aeinem o au robit inpitratul turcilor.

6888. Cillugitrul Sibarie au ailat intiiu mcstesugul puseilor si atunmior. 5

6895. Murat, inpitratul turcilor, aa luat eetatea Nisul, in TaraSithea s&a.

RAzboiul do la Cosova 1. 63

6897. Murat, inplratul tureilor, au mers eu mare pute.re asupra luiLazar, marelui despot, si in vréme ce au lost sit sa, loveascit cu ()stile toklintru oastea lui Lazar despot, aflindu-se un viteaz, anume Milos Cobilici,

filcut a fugi din oastea lui despot la turei, iar agarénii pIgini, tiindu-ivéstea vitejiei lui mai dinnainte vréme s,i v6zindu-1, le-au pitirut foartebine si indata i-au Mcut cale de s-au dus ping la Murat. Tar viteazulMilos, deaca au vilzut pre inpliratul Murat, s-au repezit la dinsul cu un 15cutit i Mcindu-se c va s i s'A inchine lui, cutitul i 1-au infipt in inimil.Acéia vitzind ceialalti pkini, 1-au inpresurat i asa viteazul, pentru neamulpatriei lui, viiata s-au pus la mijloc. Tar Lazar despot, abatind asupraviajmasilor lui, milostivul Dunmezeu i-au dat izbInd, pentru. ea' sit sp5A-mintase tureii si de moartea inparatului lot, v'azind precum i s-au intim- 20plat stingere.

6898. Cneaz Vilcul Brancoviei au avut 3 fii : unul, Gheorghie, carelean fost si despot Mysiilor sirbesti, al doilea, Gurgur, al treilea, Lazar.

1 Baus L voevodul MR Albanii] Banii B treia fata M, a 3 B dat-o LBR SasmanB volgarilor 11 2 A patraJA 4 B dat-o LB domnuluillui 13 Neagoe Basarab B voc-voduluilvocvod al M, domnului B, voevodul 11 al Tarli L Tarii Homânesti R 2-3 AcincealA 5 B 3 robit-o LMR turcilorlturcese MB 4 Leat 6888 B Un calugar B anumeSibarie LMBR mestersugul LM dupd puseilor ad. §i puscarea treascurilor B alalLR G inparat al M turcilorlturcesc L B Cu razbohil M 9 inparatullsullanul B turcilorlturcesc L 10 cncaz Lazar, marele It marelui om. B dispot L celclndMB ca sa L cu om. LMBR 11 dintruldin R dispotul L dintru Gobi-

aflat un vitcaz, anume Milos Cobilici, din oastea lui Lazar despot M s-au aflatB si s-au B 12 despot]Lazar despot B, dispot L la turci om. B agarénii paglni]paginiide agareni B, turcii H liindu-ilauzind de B 13 vestea om. 11 nainte 13 vréme om.13-14 ionic le-au parut bine M foarte am. II 14 Muratplurat Inpilrat M, sultanul Amurat13 Niteazul onl. B 15 deaca Inp5ratu1lv5zInd pre sultanul B un culitlo sulitaB 16 si urn. H facIndu-selplechidu-sa B cil va]ca sa B lui om.. LMBH cu cutitulL eulilul i 1-au infiptli-au Infipt hengeriul B 17 Acéla paginipara páglnii, vazlndceea ce facu, deloc M, Iar paginii, vazind aceasta poznii, hitimplare vicleana i loelatoare Bdupd Inpresural ad. de loate partite, ca chnii B viteazul Mz10 1-3 18 luilsale H s-aupus viiala (si capul B) BR dispot L 19 vrajmasilor ludturellor B i-au dat milos-tivul Dumnezeu MB dupd izblnda ad. asupra turcilor si izmailtenilor B pentru om. 1119-20 turcii sii spaimintase It 20 i om. R si vazind de moartea lnparatului lor M lnparatuluilsultanului 13 precumlcum 13, ea 11 i om. M t1mplat B 21 stingere i perirea B 22 68981Leat ot sotvorenie mira 6898 B Cneazul LMB 31trei M11 unullcel dintli L, anume M, 1B, pre 11 23 si om. 11 al doilea]al 2 B, pre 11 al treilealal 3 B, 1 pre R

59

bulgaillor.TArii

/1

.s-au

Nisul]Timisului

Moja-au

R

...

6901. Egzboiol de la Nicopoe

Jicmond craiu, vrind sa s bata cu Baiazit, inparatul tureescdescalecind supt Mare le Nicopoe, s-au ii*Alat in fala trufii (care lui Dumne-'zeu iaste urita). Pentru ca, in vréme ce .v-au rinduit otile ca s s lovea-,ca.

5 cu turcii, i uitindu-se la multirnea Wilor lui, au zis c cit de multaoaste are, nu numai pre turci ar putea bate, ci de s-ar rumpe cetiul,

caza, Inca 1-ar putea splijini, ea sa-1 tie in sulite. Iar turcii, facindu-0stolurile Wilor lor in trei colturi §i o parte numai aratindu-se intiiu

L 63v. rotità, craiul Jicmond au cbemat la sfat pre capetele // i uga40 ca s dea loc de razboiu ungurilor, s s loveasca intiiu. Iar frantozii,

fiind veniti intru ajutoriu, mai tare sa ruga ca s aiba intiiu ei loc derazboiu. i intru acea neuniciune, vazind frantozii numai coltul cel dintiiurotit al turcilor, mai F;i fara ofinduiala, abat frantozii in turci. i aF;a.dastoinicete au silit, cit i vrajma5ii dosul Inca §-au dat. Atuncea soind

15 §i alta parte a Wilor turcWi rotita, frantozii, dupre obiceiul lor, audescalecat dupre eai i an dat pedestri in turd. i pre cind s facea raz-boiul tare dintru amindoao partile, oti1e cre-tinWi Inca dintru orinduialalor nu-0 luase toate stolurile porunca de britae. Vazind ungurii c aiifrantozilor de spairna rAzboiuhri fug innapoi, eatre tabara eraiului, le

20 pkea C frantozii sint isto-viti du puterea viajrnailor, i ei, dind dosul,au inceput a fugi. Si s-au facut mare varsare de singe, unii fiind taiati

multi, robiti. 1nc i Jiemond eela, earele eu ee-vai mai nainterumperea eeriului Dimie in ream itu o brigase, in miinile viajmOlor

1 Rdzboinicul de la Nicopoia. Anii 6901 B, RAzboiul de la Nicopoli. 6901 R Nicopoia M 2Jicmontu L, Jicmon MBR cram! LM Baiazit inparatullBoeritmat sultanul B, PazazetInpArat H turcescjal turcilor R 3 Marcie om. L, marginea B, Marea R Nicopoia M In-sAlatlamAgit R In]cu H trufiei lui R 4 iaste uritA lui Dumnezeu L iaste om. B, epentru om. R celcind B orinduit MR ca om. BR 5 si om. H lui om. B cA om. B5-6 cltA oaste are de multA M oaste arelcitä multime am eu B 6 ar]t-ar B rupe B ci

ceriul de s-ar rupe M 7 ca orn. It 8 lor om. L trei pArli de R numai om. M 8-9 siarAtindu-sä o parte rotitA B rotitii intim R deci cram] M 9 Jicmontu L, Jicmon B ca-petelelcApetemile B 10 ca sä sA M intimymai intii M)ei cu lured MB frantozzilfrincii B 11tare] mull B ca om. H ci (mai M) intii MB della H 12 Si Intru acea neuniciuneN IntruaceastA neunire, avind glIceavA unii cu altii B neunire Intru ...frantozii]IarA frantozul,vAzind acea neunire intre dinsii i vAzind coltul cel dintli al turcilor rotit, numaidecit s-au sculatfrantozul, Hind si mai fArA de orinduialA, 5i au Inceput a bate frantozii M frantozii vAzindR coltul taberzi B rotit]si rAtund B, ow. R 13 rinduialA LR a5a de L 13-14 mai si

s-au dat]indatA abAturá In turci, tIri de nici o rinduialA i atita de vitejasle au snitfrantozii, cit au infrint polcurile vrAjmasilor Innapoi si dAdurA dosul B 14 dAstoiniceste]cuvrednicire M, vrédniceste R au dat i dosul L, Inca' s-au dat dosul MR 14-15 Atuncea

frantozii]Atuncea au snit si alt stol de tabArA a turcilor rotit, lard frantozii B 15 rotitA,frantoziiparAsi thud rotitA, iar frantozii vAzind iarasi acea oaste turceascA, deloc M 16 MIprin B datpuat R 16-17 si pre cInd ostilehi le déderA rArboi foarte tare si sA tinarAdintru amindoao pArtile. IarA ostile B 17 dmtru]atuncea dupre M, din B, despre Rrinduiala LMBR rinduiala adecA poruncA M 18 stolurile]polcurile R 18-21 nu-si luasea fugi]nu-si luasA rInduialA de razboiu, iar ungurii, cautind spre ostile ismailtenesti, vAzurticaii frantozilor alergind spre dinii, pentru cA sA spAriiazA de sunetcle si de trAznetul ostilor,de ungurilor le-au pArut cum cA frantozii au pent de puterea vrAjmasilor i IndatA au in-ceput a fugi B 18 Numai vAzInd M 20 sintls-au R istoviti]bAtuti M, prApAdit H21 i ei ... a fugi]apoi, vAzInd aceia, s-au speriiat i, dind dosul, au fugit M 21 marelmultiiB adecd win M 22 si.diarA B multi]fiind B robiti multi L Jicmontu L, Jiemon Rcelaldulcile L, acela R 22-24 Inca* DunAre]Si pentru cuvintul care-I grAisA Jictnoncraiu mai nainte, rumperea ceriului, cAci tot nu-1 bAgarA In samA cA ar fi ajunsu In minutevrAjrnasilor, de s-ar fi fAcut batjocurA si rAii de dinsul, cA a-Ma nenorocire i-au venit

eft de abe au scApat Intr-o luntritA micA pre DunAre B 22 cevasi]putin R 23nu o bAgase In seamA, ar fi ajuns In mlimle vrAjmasdor MR

60

ostilor si-i

altii,

R

si

H Si

si

sa

si

......

...

20

am-prii-i,

ar fi ajuns, de n-ar fi scapat intru o mica, luntre pre Dunare in jos,infricosat fiind si de groaza ostilor lui, ca Ka' nu abata intr-insul, cinds-au purtat treaba asa de ran. Craiul au fugit la Tarigrad si de acolola Rodos, dupre acéia la Tara Dalmateasca si la Tara Horvateasca ;pina a intra in tara lui, an facut zabava pina in 18 luni. 5

6903. Dornnul Mircea, voevod al T5,rii Muntenesti, au batut preinparatul Baiazit la Rovine. Atuncea au perit Marco Cralevici, Costandin

Dragas.6905. Stefan despot, fiiul lui cneaz Lazar, // insurindu-se, au luat f. 64

farnee de la Galatiia, pre doamna, fata mi Catacuzino inparat. intru 10acea vr6me au batut despotul pre Musiia, inparatul turcilor, la Pripol.Acest Stefan despot, dupre multe bunatati ce facea, avea i obiekin caacesta, de umbla noaptea pre ulitile orasului, inpaAind vesminte ii galbenide aur saracilor. i vazind pre un same ca, de multe on Ii esa innainte-isi lua inila de la despotul, i iar mergea de cerea, despotul iar i-au dat 15ii i-au zis aa : ia, tilhariule ;;i hrapitoriule !". Iar saracul calic i-auraspuns : nu sint eu, ci tu esti tilhariu i hrdpitoriu cu inparatiia tade aici, si inparatiia cea vécinica o furi cu jafuiri hrapitoare !". Aceastaauzind despotul, lacramind s-au intors en plins la curtea lui si aceluisarac an tiimis sa-i daruiasca atita, cit sa-si indestuleasca traiul vietii 20

1 luntre mica, apucind M 2 fiind infricosat M i orn. LM intr-insul om. B cindlcaci LBR, 2 3pentru cfi atita M de rati 5-au purtat treaba M 3 de on, B Crawl] si de fried B Craiul'farigrad] Ca fugind el, adeca craiul, au mers la Tarigrad M 4 dupre aceia] si de acolo B,apoi H Dalmaceasca M, Dalmatii B i am. L lalprin B 5 a intra inlau intrat L, ce flu sositla B pina in om. M131{ 18loptsprezece M, 12 B 6 Lcat 6903 B Mircea vodd, donmul L voc-vodul MB Muntenestilliomanesti R dupd Muntenesti ad. cu rurnãnhi B 7 Baiazit]turcesc B,Paiazet R dupe"' Bovine ad. i atita i-au znopit de tare pre turd, cit n-au lost mai pomenitnici ei razboiu groaznic ca acela; ea sa varsasa singele ostasilor pre cimpi /Ana deasupra dechisatile cailor. Atuncea au pent Marco Cralovici. Iara un ostas, anume Costantin, auIntrat prin oastea turceasca i s-au dus pina la cortul inparatului, tot taind prin turd ca prinbrusturi. i deaca au sosit la cortul inparatului, sultanul i-au puscat calul do supt dinsul;atuncea au cazut, dara ar fi ucis si pre inparatul Boiazid. i deaca au cazut, 1-au calcatcu caii, pina ce 1-au omorit, pentru ca s-au fost prins cu picioarele pre supt cal 5i fiindu-iochh inpanjaniti si zniolii de singele turcilor, asa I-au inpresurat paginti de au pent. Iaraun Dragan au scos pre inparatul din cort 1 cu fuga au scapat, ca-1 lua ca pre un rob. Sia cd Dragan an luat toate ale inparatului 5i Intorcindu-se de la razboi, au pent pre cak Bdupd Cralevici ad. 5i M 9 Valeat 6905 B dispotul L 10 Galata R CantacuLino L,Cantacozino MI3R dupd Cantacozino ad. inparatul grecesc B, inparatul I. 11-12 Deci intruM acele vremi LB 12 Inparatul turcilor) sultanul turcese B Tripol B, Tripoli R dispotulL 5i obiceiu a\ ea M acest obiceiu BR 13 14 vesminte saracilor] pine 5i inbraca-minte i bani do argint 5i galbini saracilor i vaduvilor 5i la toti lipsitii B Inbracaminte]haine It 5i mare] deci B 14 sarac]calic B -1 am. LBR cá eslia de mune ori M 15 lualeereaB dupd despotul ad. 0 li da B de la ... znergealde la el, adeca de la Stefan des-potul, si apol iari sa intorcea M iar oni. H 15 18 despotul asa] iara despotul iarasisa intorcea 5i ii da. i despotul vazind ca cére mila de mune ori la el, el au zis dare saraeM st iar mergea hrapitoare] iar el iarti5i sit Intorcea pre de alta parte si cerea casa-1 miluiasca i iara ii da. lara dud au fost odata, i-au zis asa faci tu, hrapitoriul? I Inacalicul i-au raspunsu zicind: nu sint eu hrapitor, domnule, nu, ei tu esti, cu inparatha ta deaicea i saracua inca o furi de aicea cu rapirea B ia] iata I. rapitormle MR calic om.M i-au raspuns zicincl: eu nu sint precurn tu zici 51 nispulls zicind H c5ti acela Mrapitoriu H ea cu H cea de R 5i]darii M rapiloare M 19 lacramtnd] au inceput aWilma M 19 p. 62, r 2 lacramind lipsa lor] s-au intors la curtile sale lacramind 5i au trimisde au adus pre saracul acela i i-au daruit bogatie clta i-au trabuit, sa-i file In iiata lui. Side acolo innainte Inca mai mult hip:I/Ilia la saraci si la rni5ei, ca sa-i mintuiasca din hp-sAle lor B cu plins] plingindu L 20 au thrills sa daruiasca acelui sarac H iacelui cer5ut] i apoi, mai pre unna, au trimes saracului acelnia i i-au dàrnit cit sa-ifie de indestulare trandui lui, cit sa nu mai ceara niilã in iiata lui M IndestulezeLR vietn lui

61

si

§i

siefil

fara de cersut. Si mai pre largu i cu mai multa, mil an ineeput maibine a griji pre skaci, ca mintuiasca dintru lipsa

6907. Diiul si Nicopoie au luat turcii, dupre ce au batut bosnéniipre Mahamut pa8a, earele au_ fost mers s cuprinza tara Bosnii ; si acel

5 Mahamut Inca, acolo au perit. Intru acea -vréme au ars si Ravanita, mamas-tirea lui eneaz Lazar.

6914. Doamna Milita a lni cneaz Lazar din ceasta" lume s-au petrecut.6919. Stefan, fiiul lui cneaz Lazar, film' despot Mysiilor si Illiricului

mare satnoderjet, din ceasta lume petrecindu-se fara de ramasita si fundinca cu stapinirea despotiei lui o an dat lui Gheorghie despod,nepotu-sau de soru-sa.

6928. Gheorghie despot, fiiul Vilcului Braneovici, socotind ett euf. 64v. turcii nu va putea lupta // singur, s-au unit cu crestinii. i pentru mai

mare intarire credincioasei dragostii, lui Jicmond, craiului ungurese15 inparatului romanilor, i-au daruit Beligradul cel sirbesc. Si pre cind amindoi

s-au inpreunat (dup l. cum scrie istorieul Bonfinie), la anul de la nasterealui Flristos 1420, Jiernond craiu, Inc socotindu-i bun,1 vrednicie, an daruitlui Gheorghie despod in Tara Ungureasca, ac6ste cetati : 1. Slancamenul ;2. Beceiul ; 3. Chelpe ; 4. Vilagosvarul ; 5. Tocaiul ; 6. Muncaciul ; 7. 'fa-

20 ha ; 8. Reghetul ; iara ora acestea : 1. Sacmariul ; 2. Beserminul ;3. Dabritinul ; 4. Tur ; 5. Varsan si alte multe olate, iar in Buda curtimari, ca acélea intru earele insusi eraiul inea ar fi putut sadea.

6936. Gheorghie despot, insurindu-se, au luat Mmée pre doatnnaIrina, sora inparatului Paleolog si au avut eu dinsa 3 fii Grigorie, Stefan,

25 Lazar 8i fete 2. Lazar in locul tatine-sau au fost despot sirbilor, iar preo fata-8i o au dat lui IJirie, grofului nemtese de la Tilia.

6938. Tuicii an luat Solonul in dumineca flotior si s-au Meat multrtvarsare de singe.

1 pre largu silpre urma M Si mai pre largu om. H 1-2 mai bine om. LR 2 prelde H caladecii caM dintru] din R 3 Necopoia BR cub() au M, le-au B 4 Mahmut L, Mahmet B, Mahamud H fostom. L cuprinza] ia B 5 Mahmut L, Mahmet B >i apoi Intru M 5-6 i Ravanita, manastirealui cneaz Lazar o au arsu L manastirea Havanita a M 7 din ceastal dintru aceasta MDoamna petrecut] Doamna MHO s-au pelrecut dintru aceasta lume, pre care o an ti-nut-o eneazul Lazar L s-au petrecut dintr-aceastá lume B petrecut] mutat H 8 despot]despot al L, domn B i om. B 9 marele LMB samoderjet1 singur stapinitoriu H din ceastaldm-tru aceasta LMBR ramásitalfeciori B i om. BR Inca fiind B 9-11 petrecindu-se

soru-sa]petrecindu-se si Inca fiind faril zabava viata roortii Mi, au dat stilpthirea despotieilui lui Gheorghie, feciorul surorii lui M 10 s-au dat stapiniia i despotii lui B dat-o Ldispotul L 11 din soru-sa nepot lui L -sau de om. B -sa om. BR 12-13 69281 6920 L dis-potul LB Vilculuillui B socotindu-sa ca nu sa va putea lupta singur cu turcii B lupta]sa sa lupte 11 14 a credincioasei] cei credincioasa B a dragostii cell credincioase aM Jicmontu L, Jiemon MBR craiul MB 15 Inpärat R Belgradul strbesc BR 16s-au Inpreunat amindoi B paranIezele om. BR istornicul Butufenii B 17 14201 1820 MJicniontu L, Jicmon B Mina om H vredniciia lui B 17-18 vrednicie despod) vredniciialui Gheorghie despot i-au daruit M dispolul L 11 cea dintli M 19 21 a dooa M BecmlMR 3] a treia M 41a patra M Vlaigosvarul L, Vilagosvaros B, Vislagosvarul H 5] acincea M 61 a sasca M 71 a saptea M Talia]Mallia B 20 8Ia opta M orasele sint B fleetdintli M, in-Mu B Sicmariul B 2) al doilea MR Bersecrnirul M, Berseminul B 21 3] altreilea MR Dubertmul L, Dobritinul B 41al patrulea MR Turul M, Turgul B, Tiru R5] al cincilea MR olate si sate 13 Buda 1-au daruit B 22 marl, minunate B Inca eini. LB23 693616937 B dispotul LB fomeie 13 24 31trei LMR fii]feciori H dupd fii ad. celdintli LM duper Grigorie ad. al doilea LM dupd Stefan ad. al treilea LM 25 fête 2]doao fêteLA, si i-au nascut si 2 fete B l)eci Lazar M au lost despot sirbilor In locul tatine-sauMR om. MR despot mare B 26 dat-o L lihric L, Iliric M, Ilin B Titilim B 27s-au]au L Marie mulla B

62

to viiat,,

a

:

tor.

si

-st

RAzboiul de la Varna

6948. Craiul Vadislav si cu Iancul voda, dupa porunea papei,stricind legatura peii, caié Meuse cu turcii, pentru ca papa trimisésela craiul Vadislav pre un cardinal, anume Iulian, carele zicea ca nu is-au cazut sa faca pace cu turcii fara de stirea papei. Asadar, fiind 5indemnat, craiul s-au dus cu ostile lui la Varna si, rinduindu-si ostilede batae, s-au lovit cu turcii. Oastea cresti//neasca intiiu au facut pre f. 65pagini de s-au dat dosul. i au inceput tared a- fugi si pre multi i-auasternut la pamint taiati. Iar Murat inparat, cu mare groaza fiind spereat,din razboiu au esit afara. i dupre multe suspinuri ce-au facut, dintruostasil lui einevasi i-au adus un steag intru carele au fost icoana luiHristos si deasupra steagului pusa, si cartea craiului cea de legaturapacii ce en dinsii avea. Zic sa-1 fie vazut strigind : rastignitule,rastignitule, vezi norodul Mu eel neeredincios, carele da, mine nu iastezadarit, niei pricina i s-au dat inpotliva juramintului, s-au calcat credintapacii care cu mine au facut". i cu ac6ste cuvinte, intorcindu-si paginuloastea innapoi si abatind in tabara craiului, asa i-au batut tuicii la Varna,cit si craiul dinpreuna cn cardinalul acolo au perit. i dupre ce thiateapul ciaiuiui, 1-au infipt intru o sulita si asa 1-au aratat noroadelor. IarIaneul voda, scapind de la razboiu, umbla ratacit prin Tara Munteneasea. 20Domnul Dragul, voevodul Tarii Muntenesti, apucindu-1, 1-au pus la inchi-soare, pentru cit inulta pacoste faces Iancul pravoslavnicilor. i iarnefacindu-i nici un ran, ci cu mare einste daruindu-1, 1-au slobozit.

2 VIAdislav M, Vladislav BR dup5Idin MH, prm B 4 la crawl VAdislav om. 13 VlAdislav M, Via-dislav 11 gardinal M carele ii 11 3 de om. LB AsadarlDeci, intr-acesta chip 13 6 Tinduindu-5grAdi-clndu-si H ostdeloastea 13 de hAlac on, B 7 turcii]pAginii MB Deci intii au fkut oastea cresti-neaseli pre turci M 7-9 Oastea Mialit*i mai intiiu an hiruit oastea crOineascA pre p5ginisi, dind turcii dosul, au plecat a fug 51 pre multi au asternut la piimint, omorindu-1 cugurA de sable B 8 pAginilturci 1.11 s-au]au I. *i aulApoi au si M turch]paginii LM,om. H 9 tatati la pAmint 11 Murat inpiirat]Amuratu inpäratul L, sultanul Murat B mareonl. 1. 10 din] de M an e5it din razhom 13 mune lacrAmi si B dintre M 11 uupa lui ad.dcci inpAratului Mural 51 eine. a5i]oarecine MR, oarecare B dupd steag ad. din oasteacea cre5tinease5 B care M dupd fost ad. zugrihità sfinta B domnului nostru Iisus B12-14 steagului norodullsteagului era pecetea cramlui i scrisoarea acem pmtru Icgà-tiiia pAcii care McusA en dm111. Deci unii istornici spun eh' ar ft auzit pre inpAratul turcesczicind asa. oh, rflstignitule Iisuse, rIstignilule, Nezi ce face norodul B 12 pusa om.

VlAdislav M 12-13 cea de ... avealcare au fost fAcut mai denainte legatura de pacecu inpliralul Murat, era deasupra M 13 zic asa]Ci cei ce era en inp5ratul Murat zicasa cum sii-1 fie (mit si fie auzit strigind intru acest chip (adecA inparatul Murat el-Araicoana ml Ilristos M 14-15 carelc mi iaste intAritat de mine 11 13 pricin5 nu AIinprotia B s-autce au L, i -au MI3 16 care au fost Meut en mine (u v5sii mneaB), au Mcut cu mine R Si culDeci M cuNinte mind 51 intorcind B 16-17 intorcindu-si

innapoitindatii 1-au intors oastea innapin priginul M 17 abfitind batindu B tab5ra]oastea 13 turcii pre crestini M 18 inpremni BR cardinalulIcardmalii lui L, gardinalul Mcardnialul periticardinarul au petit si acolo s-au prApiltht B au perit acolo MSi]lard 13 i-aujau LMI1 19 cramlui Vadislav 13 infiptipus B noroadelortla noroadde tor L20 rAlAcind H MunteneascA]liumAneascil 13, RomAneasc5 R 21 Apoi domnul M *1 apucin-

domnul Dragos, voeNod al 1Srii Muntene5ti 13 vocvod al LR TArii Muntenesti ow. Ma pucind pre Iancul vodA M Muntenestilliomane5ti Ft apucindu-1]prinzindu-1 R WinAI 22 pentru cA]cAci H Iancul vodà M pravos1avnici1or]cre5tmilor M 5i iarlCi apoi

Apoi H 22-23 tar nefkindu-i]nu i-au fAcut B 23 dupd ritu ad. Dragul vod5 lui tanculuivodil M ci orn. 1. ci cu slobozit] 1-au slobozit si cu mare cmste dAruit M,slobozit cu mare cinste d5ruindu-1, 1-au slobo/it cu pace B, dAruindu-I cu mare cinste 11

63

asa

15

i-au

halo

M era-Whit

sii-1

du-1

iarAi

1-a I-au

to

M,

6949. In Evropa au inceput a spinzura pre full, pentru ca maidenainte vréme cu alte cazne obicinuise a pedepsi pre full_

6953. Pre domnul Iancul, voevodul Tarii Ardealului (dupre ce auucis turcii pre craiul Vadislav la Varna) toatg Tara Ungureasca 1-au ales

5 in cirnpul anume Racos ca sa fie gubernator a toati crArii ungumsti,1. 65v. pink ar eréste // coconul Vadislav, fiiul lui Abert craiu.

Acest Iancul voevod de féliul lui era din Tara Munteneasea, naseutdin film& greaca ; numele tatine-sau au fost But. f..3i pentru c multbine si mare omenie Meuse tath-situ lui Jicmond crai, au adus pre tatalIancului voda in Ardeal i i-au daruit cetatea Hinedoara, ca sa o aibgeu vécinica stitipinire, dupre care cetate pre fiiul lui au numit ungruica sgi s5 ziea Huniadi Ianos, carele cu dastoinica vitejiia lui s-au invred-nicit a fi i voevod Ardealului.

Iancul voda, dupre ce i s-au dat gubernatoriia, ritizboiul dintiiu15 au flea in Tara Munteneascg, inpotriva domnului Dragul voevod, pre

care prinzindu-1 inpreuna cu fiiu-sau eel mai mare, le-au titiat capetele,iar fiiu-sau celui mai mic i-au scos ochii amindoi ; i asa au pus alt domnin tara.

Dupre acéia, intoreindu-se innapoi la Buda si de iznoava gatindu-se20 ea sa sa bata en Murat inparat, si rgscumpere razboiul care il pierduse

la Varna en craiul Vadislav i hind gata cu oastea lui, au pogorit si autrecut Dunarea la Severin, de unde s-au landat c dupre ce va bate preMurat inparat i siti va intoarce innapoi, capul lui Gheorghie despotInc 11 va taia, eaci ii sfatuia despotul s ingaduiasca ping la plinirea

25 vreinii de pace i pentru ca fiind i iarna aproape, 0, nu se inpresoare

1 dupd 6949 ad. Mal intim B pre furilfurii M. 1101 prin furci B pentru orn. H pentrudi] laras 13 2 innamte 13, namte H obicinuise] obicinuite L, avea obiceiul M pedepsila Lcu alte furi]ave obiceiul de-i pedepsea pa furi si pre tllhari cu altc cazne i cuchinuri B, avca obicéiu cu alte cazne a-i pedepsi R a pedepsi pre furi]de pedepsiia furii Mpre furi om. R 3 voevodul] voevod al L, om. B 3-4 parantezele orn. MB 4 craiul orn.B Vladislav R 5 anume om. L 1-au ales ... unguresti] s-au adunat In cimpulRacosului si 1-au ales ca sA fie gobernator a toata criiirea ungureasca B 4-6 1-au ales... mkt] fiind 1ntr-un cimp, anume Raco, au ales pre acest Iancul voevod ca sit fie guber-

nator a toata Tara lingureasca, 1-au ales pina va créste coconul Vadislav, fiiul lui Albertcraiul M craiia ungureasca LR 6 ar] va LB, a R coconut] cel mic H Veliiaslav B, Vla-dislav fl fliul] feciorul R Albert LR, Bertet B 7 Iancul voevod acesta L Dcci acest Mvoevod]voda B de féliul lui era] era duinnealui B Munteneasca]Rumaneasca M, Roméneasca

nAscut om. R 8 fomee B si numele M numele But]pre tata-so 1-o chemat ButaB calcaci R 9 Jiemontu L, Jicmon MBR crailcraiul Jicmontu L, craiul, apoi Jicmoncraiul M, craiul Jicmon BR 10 lui Iancul BR vodd]voevod R 11 stapinirelpomenire M sAB tie cu slapinire vecinica B dupre]despre B au numit pre fiiul lui ungurii M au numitungurii pre fiiul sat' sa-i H aull-au L 12 sfi om. LB Hunedi L, Honeadi M, Honedi B,Huleadi H Ianou L dAstoinicalvredniciia M, vrednicd BR vitejiei M 13 fi domnu i BArdealuluilTranzilvaniei R 11 vodalvoevod MR i s-au dat gubernatoriia]s-au Invredrucit afi gubernator B in razboiul dintli ce L, 14-15 au facut razboiul cel dintli M 15 Winter-least:A]RomAncascA H inprotiva MBR Dragul]Dragului M, Drago 13 voevod]voda M 16 carcle MBdinpreunii LMB -sau orn. M 17 faului M amindoi ochii H asa om. R 19 Duprellaril dupii13 Innapoi om. M iznov B 20 ca orn. H Amurad B Inparatul L carele AIR rAzboiul care 11pierduselinoartea voinicilor care perisd B, 20-21 rilzboiul carele Meuse si pierduse pre cralulVadislav la Varna. Dcci M 21 fiind gata cu oastea]gatindu-sa cu toate otile B Vladislav Rauds-au B 21-23 si au trecut orn B 22 la Severin]pri la Turnul Saverinului B laudatpuoatB 23 1nparatul L Murat inparat] sultanul Amurat B dispotul L, despotul B 24 va tAia si capullui Gheorghie despot R 11 a tdia]sa-1 taic B cacilpentru ca M 11 sfhtuia despotul sA]Gheor-ghie despot 11 sfAtuia ca sa M 11 sfatuisa B ca sil B sA ingaduiasca]sa astepte R InplinireaLBR 25 pinA aproape]pinA la vrémea cc sA va umplea, adecA pacea care au facutInca i iarna era (fiind L) aproape LMR sa nu se]ca nu cumva sil sA M

C4

ro

It

51

cu fara de prilej, ca sa nu umble ca si la Varna. Ci dar, zatienitoriul falo-silor laudarosi, Dumnezeu, nu 1-au lasat sa-si plineasca lauda inpotrivalui despot si asa au fost batut Iancul de turd pentru lauda trufiei

6954. Domnul Ianeul voevod TArii Ardealului i gubernatoriulcrirli unguresti, trecind printre sirbi si wind si s batà cu tureii in 5Tara Sirbeasca, pentru superbiia semetii lui, pre Gheorghie, despotulsirbilor, la caste cu dinsul a fi /I intru buna," toemeala nu 1-au pohtit f. 66ca intr-alte dI,i. Deci i atotputernicul Dumnezeu atita de mare trufie

Iancului vazind, asa I-au batut, prin mijloeul turcilor, cit rarniind siIancul voda pedestru si schimbindu-si portul, s-au inbracat intru un 10bobou ciobanesc si asa d-abiia au scapat cu viiatL Aceasta o adevereaza§i cozInograful Munster.

Intre Gheorghie despot si intre Iancal voda au mai fost i aceastavrajba, caci ea mai dennainte vréme, batind amindoi pre turci si luindTara Sirbeasca irmapoi de la turci (fiindu-le tocmeala uniciunii asa, 15ca pururea s stea intru ajutoriul unul altuia inprotiva vrajmasilor),Iancul voda cite locuri i cetati cuprinsése de la vrajmasi lui G-heorghiedespot innapoi nu le-au dat, ci multe le-au oprit pe searna lui si altelele-au inpartit priiatenilor lui, aruncindu-i i acea3ta pticina, zicinddespotul iaste necredincios, pentru ea nici de ascultarea besericii Romei 207:111 sa tine, nici de urmarea legii lui Mehmet nu sa tine ; precutn de aceastascrie si hronograful Naucler. Pentru aceia i despotul, pre cind Ianculfugea batut de turci, 1-au apucat si la inchisoare 1-au pus. Nici nu 1-auslobozit pina nu s-au cuprins toate loeurile i cetatile tarii lui innapoi§i pina nu i-au intors toata paguba cita Ii Meuse Iancul. Asa scrie Enea 25Silvie de fugirea Iancului voda.

1 cu om. LR, prin l,Sri strdine B de om. B pirlcj L, vránie B ca sd nulsi sd Mumble 5i el M ca i VAdislav M Ci darflard B 1-2 zdticnitorml]potignitorilor B fdlo-5i1or trufa5i i M 2 1auddro5i15i läudAroqilor L, om B, Iduduro5i dupd lAudAroi ad. iatdcA M InplineascA B inprotiva R 3 Gheorghie despot MB 5i a5alci acolo B Iancul vodd bAtutde turci L, Iancul voevod, adecA gubernatorul, bdtut de turci M, bAtut lancul vodd 51 ucis depAginii ismailténi B biltut]biruit R 4 6954] Leat 6954 B al Tdrii L 5 crAtei LR Bprintre sirbilprin Tara Ungureasca B deci trecind el M stil]ca sd L 6 in Tara SirbeascAom. B superbna semetii]indrazneala trufiei R semetii]simen [lei dar pre Mpe dispot, pre Gheorghie al sirbilor L 7-8 la oaste intr-alte datilnu 1-au poftit caintr-alte dAti sA meargA cu dinsul la oaste intru tocmeald bunA M, intru bunA tocinealalor ce avea, nu 1-au pohtit sA meargil la oaste inpreunA cu dinsul, ca de altd datA B, sin1-au priimit ca Intr-alte rinduri a fi cu dinsul intru bund tocineald R 8 Deci i atotputer-nicul]Apoi i atotpreaputernicul M, lard putérnicul vdzind atita trufie 51 atuncca a lui IanculvodA B trufielsemetie R 9 Iancului vodA LR a5ajatita Blt au rAmas B 10 Iancul om. B voddom. LMBR 10 11 s-au inbrAcat intr-un bobou om. L intr-un bubou ciobAnesc s-au inbrAcat R

om L a5a]intru acest chip B abia H 11-12 Aceasta MunsterjPrecum adevéreste Cozrna gra-ful B 13 dispotul L aceastd]allii R 14 ea om. BR innainte 13 pre om. M 13 tocmealajsoco-teala L uniciuniilunirii R 15-16 uniciunii altuia] cca de unire, adecd" sS alba pururea dsta ajutor unul la altul M paraidezele om. B 16 inprotivallnpotriva L, asupra B 17 lard lanculM, Dcci Iancul 13 eitelciteva L 18 nu le-au dat innapoi lui Gheorghic despotBR 5i Innapoi nu le didése L multe om. B altelcIpre uncle B dupd allele adle-au oprit de M 19 inpartitjcinstit B i zicind BR 20 dcspotuljGheorghie despotul M21 nici de urmarea legii lui Mehrnet nu sA tine om. L Mahomet B tine iarA B 22hronografullcozmograful R Neucicr M, Naolecler B despotul]Gheorghie despot M pre orn.MB Iancul vodd L 23 bdtut om. L fugea Iancul (voevod M), fiind bAtut MB apucat]prins B (5i M) I-au pus la inchisoare LM1313. NieiN nu MBR nu]ce B 24 girlsam. B 25 i-auli s-au L, s-au R Iancul vodh LM13 dapd Iancul vodS ad.Apoi 1-au scosdin pu5cdrie B Eneas L 26 Silvei B lui Iancul B

5. c.53 65

lui.

a

1-1

M

ca

4orii

...

6960. Om, anume Faustie, au aflat intiiu, cn mare intelepciunea lui,tipogratlia, in Moguntie, in Tara Nemteasca.

6961. Turcii au luat Tarigradul de la cre§tini in luna lui mai,In 29 de zile. Iar de §-ar fi scos lacuitorii ormului avutiia din pamint

5 la treaba binelui de ob§te, acea mare primejdie nu s-ar fi intimplat.66v.f. 6964. // Iancul voda, bolnavind-u-se in Beligradul sirbesc, dintru

aceasta lume s-au petrecut in Zemlin, pre cind au fost de la na§terea luiHristos 1456, §i 1-au dus del-au ingropat in Belgradul Ardealului.

6966. Efuniadi Laslo §i cu frate-san Mateia§, pentru cad au fostto ucis pre Ulric, groful de la Tilia i gubernatoriul tarii Austrii, adeca ace§ti

doi fii ai Iancului voda pentru fapta lor au fost inchki la Buda. Lui Laslo,dupa 3 zile, i-au taiat capul, pre cind era de 24 de ani, iar pre Mateia§1-au dus in Beciu. Dupre acéia 1-au rascumparat ungurii de la Poghibrag,gubernatoriul Tarii Ce§asti cu. 50 000 da galbeni ro§ii §i 1-au Mcut craiu

15 unguresc.6969. Lazar despot, fiiul lui Gheorghie despot, intru acea vieme

stapinind, alt hill in urm a. nu i-au ramas, Mra numai o fata, care o audat-o dupre craiul bosnénflor, de i-au fost famée. i dupre moartea socru-sau, lui Lazar despot, au cuprins craiul Stefan, cn prilejul faméei lui,

20 despotiia sirbflor. i an avut cu fata lui Lazar despot un fin, anumeIoan despot.

6970. Inparatul turcilor au mers in Tara Munteneasei s bata preViad voevod §i nimic n-au putut ispravi.

6972. Nepotilor lui Gheorghie despot, carii au fost din fiiu-sau25 Stefan, anume Gheorghie §i Joan, pre aceia Mateia§, craiul unguresc,

i-au lasat ca poata tine intru §tapinirea lor Sremul cu Tara Slove-neasca. i dupre putina vreme, Gheorghie s-au lasat de slava lumfl ace§tiia

1"Leat 6960 B, wn. R Un am. MB Fautie M, FatNitie B mai intli B lui am. R 2 tipogra-fiiaimestesugul tipografii B Mogotiia B 111We BR 3 Leat 6961 B crestinitgreci BR trilla Lmailmartie L 4 in om. LR dupd zile ad. marti dimineata B 5 primejdie mare B 6 inBeligradul sirbesc om. M Belgradul BR s-au petrecut dintru aceasta lume B 7 Zemlinjzilile L, pilmint MR, om. 13 pre and au fostya anii B 7-8 pre cind au fost de la nas-terea lui IIristos 1456 om. 8 dus]adus B i cind s-au bolnavit au fost in Bell-gradul sirbesc. Dara deaca au murit, I-au dus M dupd Ardealului ad. ca sil fie partasi,Inpreuna cu papa, vécinicii niunci a iadului H Beligradul L 9 Iluniadil Hunedi L, DeciHuniadi M, Henedi B Laslu B pentru om. H pentru caci am. M caci] ca LB 10 UlricLM, Liric B TiliialTiriia L, Sitiliia B i gubernatoriul]carele au fost gubernator BAustrit] Titilii, s-au instrainat de la locul tor B adeca] apoi M, deci B 11 fillfeciori B luilancul B pentru fapta tor] pentru uciderea aceasta ce au facut, adeca pentru fap-tele lor 11I au lost inchis B la]in LR Lui Lasko] Si lui Huniadi M, Decitui Laslu B 12 3Itrei MBR capultnasul R pre cind erayiind voinic B 13 in]la R DupreaceialApoi H Pobrag M, Pobracii B, Poghibran R 14 Cesasti]Lesasti L 50 000lcincizecide mii MB till om. L rosii]de aur LMR, om. B 15 ungurese]ungurilor R 16 dispotul L16-17 stapinind intru acem vréme B 17 nu i-au ramas in urma LM in urma ow. R funmostenitor B 18 au dat-o duprelau luat-o LMR, au lost luat-o B faméelsotie R Si)Deci B 19 lui am. MB dispotul L prilejul] mijlocul R 20 dispotul L fiiulfecior RMunteneascalRomaneasca R ca sit M 23 Vladul voevodul L, Vlad voda M, Vladul voevodR dupd ispravi ad. ci de-abea au scapat si el cu viiata. Inca de nu s-ar fi tras pre brIncisa se ascunza in lunca Dunarii, ar fi petit. Ca sa afla scris in Istoriile razboaelor Tarii Ru-manesti precum au lost fugind sultanul pedestru, cind 1-au incungiurat rurnanii de toatepartite i i-au pradat toate corturile l 1-au fost puscat intr-o mina Si pre cum spun unii,cii dintru acéia sa fie murit B 24 6972)6971 B dispotul L Mut MBR 25 acestea LMBHunguresclal ungurilor R 26 lasat in voe B 27 Si ... vreme]De vréme ce B s-au lasatGheorghie M slava]rnarirea B acestii lumi B

66

sa-§i

R

si

Inchisip-au

22

O Nig, de stirea rnaicii lui, Angheliia, si a fr5,tine-sau, Ioan despot, aupriimit srmtul, ingerescul chip al traiului singuratfitii in orasul Cupinic,numindu-se calugareste // Maxim, in besérica sfintului apostol i evan- f. 67ghelist Luca, unde s-au odihnit i trupul tfitine-sau, pre carele 1-au lostorbit Murat, inparatul turcesc. 5

6973. In tara Bosnii cetatea anume Iaita si alte cetati s-au usebitde la turci. i intru acelasi anu au mers inpfiratul turcese Fig bata eetateaIaita i nimic n-au putut ispravi.

enójiia roannopolilui

6975. loan despot, luind pildit de la mosu-sau, Gheorghie despot, 10carele au lost Merit cetatea Smederova, el Inca din Vilagosvar au facutcetatea Ineului i pre acea eetate o au numit dupre numele situ si duprenumele locului. Care loc au lost cit cuprinde Tara Sirbeasca si pre dencoacede Dunke i s hotkaste en muntii Tarli Muntenesti si cu muntii Ardea-lului i preste Tisa, pia, la apa Dravei, in preajma rnuntilor Tarii Lesasti. 15Acel sas si tins loc, pre uncle shit sirbii da pre linga Dunare, despreTimisoara, si mai din vremile batrine s-au chemat slovenéste Ioannopol,

pentru acele pricini au pus despotul i cetatii Ineului numeIoannopol ; iar dupre graiul ungm.esc, in vremile de acum, ii zic Ineu.

dupre ce au enprins ungurii acel loe, an intkit cetatea Tirnisoarfii 200, istovindu-se despotiia sirbilor, ungurii au facut acel loc &A fie banie.

k4ezind in Timisoara eneaz Pavel Brancovici, varul lui Joan despot,datu-i-s-au stapinirea acelui be, caruia pre acéle vremi Ii zicea cneazPavel, banul Timisoarai i tuturor sirbilor dupre linga Dunáre, despreTimisoara, pre apele anume Moros i Tisa. 25

I de om. L Anghilina B si au M 2 sfintul i B chip] obrazu L 2-3 al traiului Maxim] stviiata sihAstrii B 3 apostol orn. B evanghelistului MB 4 i s-au L sd odihneste B dupdtiltlne-sau ad. lui Stefan (despot B) MBR 5 Murat, Inp5ratu1 turcesc]sultan Amuratul tur-cilor B turcescIturcilor L 6 eetatealcetatea aceasta L, (iaste M) o cetate MB 7 Si apoiM 8 ai nimic]si nici o izhindA n-au avut, nici B n-au ispriivit L 9 Cnejiia loan-nopolilui]Cneziia Ioannopolilui LR, Chinejiia lui Ioan, nepotul lui loan despot M, om. B10 despotul B deci luind M despotul Gheorghie, mosul sAu B dispotul L careL 11 Post om. M Smeredova L, Zmenderava B, Smiderova R 11-12 care el Ina au facutcetate din Vilagojvar, a Inaului M, dupfi ce au dres cetatea Vilagosvar, cetatea ce sä chiiamãIneul B 11 Viligosvar R 12 pre om. MB dupredpre LB s'aulmosu-sAu B 12-13 dupre numele]a B 13 locului aceluia M Carele M care loc au fost]care sá trage pre acea cetate,precum 1-au lost stSpinind atuncea Than despot B fost atita de mare M om. LMBR14 Muntenesti1Rumanesti B, Românesti R %kit Ardealului MI3R 15 Draveilce sa chiiamàPm:ova B In prajmapnprejurul B 16 Si acel B sas si] adecd M säs si tins om. B loctinsu H loc om. M pre unde shit slrbii om. B dá om. L 17 dupd Timisoara ad.acel loc M dinpn B biartnel(cele B) de demult BR Ioannopolis, M, Ioanograd18 Ineul B ca M zicá om. L, de-i zicea B 19 Ioannopoliu L, IoannopoliM, loanopolis, adecS româneste cetatea lui Ioan 11. iar Ineu] iarS de pre vorbarumarleascfi de acum Ii zic Ineul unguresc B dupd zic ad. In vremile de acum 11 20 Sidupre Intarit]Deci ungurii au cupnns acel loc si au intSrit B Timisoara B 21 despo-Via] stfipiniia R deci ungurii M sa fielsa sa chiiame B bfinie-si M 22 si In Timi-soara sadea M 22-23 Si ... datu-i-s-aupar cneazul Pavel Brancovici, vgrul lui Ioan despotul,i s-au dat B cneazul L dispotul L 23 si i s-au dat M 21 §i al R i despre R 25 pre]

LMBR Moros]Mirosul L, Muresul MR, Murrisul B

67

sl-i zica

...

sil

si-i sA-i

si

si

It

...

6976. Mateias craiu, Iiiui Ian//cului voclà, au mers cu Ioan despotasuPra nemtilor, hiprotiva hipatut-ului Frederic, si au luat in Stiriia,in Austriia si in Carintiia mune cetati, uncle pina in pamint le-au farimat,iar pre altele le-au fkut de s-au inehinat, precum Unhelul nemtese si

5 Beeiul, care mai denainte vreme niciodata stricaciune de tun nu simtise.

Mateia craini, fiindu om glumitoriu, aicea aduc amintede o glumil a lui

Mateiasu craiul intr-o vrérne au esit cu domnii la cimpu In primblarevazindu pre un om ca merge la Buda, s-au dus numai singur la dinsuli-au zis :

Frate, uncle mergi? 'Oinul i-au raspunsuLa Buda. Si bra i-au mai zis :Uncle duci giscal La aceasta intrebare i-au raspunsu omul

1. 51v. Arhimandritul de la Sejxard s-au Institut // i au luat pre curviiaiata acolo due gisca. Mear c omul nu flucea gisca, fara,

numai cit c5rimtise. Aceasta auzindu craiul, iara i-au mai zis :CHIA batrini ca tine la noi cu holda Ii searniina. Omul i-au taspunsu

la aceasta :Si la noi simanase, ci mai multi n-au rasArit, fara nuinai tata-tau,

24) ciinile eel batrin. Craiul auzindu i aceasta, cu mare bucurie s-au dus la

1 fliullfeciorul B lui Iancul B dispotul L 2 inpotriva L Frideric LMBR 2-3 in1,0,8orn. B irk,lsi in I. Storiia 14 ztriia M, Astrna B 3 si alte cetati multe B unele]daràuncle cetati M, unule B sfilrimat MBR 4 iar pre om. BR de li LMB i s-au R UnheluljHeliul L, Cihelul H precum Unhelul nemtese om. B 5 si BeciullAtuncea au luat i Beciul Bcarele M innainte de B, nainte 11 niciodatà simtiselne-au dat o stricAciune de tun, ci nustmtise M de tun nu simtiselde tunuri nu pAtisA ea atuncea B Anecdola, Mud omisd demanuscriul de bazii, u lost redatei dupd rns. L 6 Mateias craiul]Mattias crai, iiiullui Iancul vothi, fiind om glumetu i fAcindu-si vorbil, in gluma cu un mosneag batrin,tru acestas chip eti B glumet 14 aducern M 7 si de MR 8 intru acea vréme M.auja M toti domnii lui B lalintr-un M, in R la cimpu om. B in]la MR 9 orn batrinB c mérgelmergind B numailMathas craiu B el singur M 10 si i-au zis]au zis Mateiascraiul cdtral dinsul Al, de I-au intrebat zicind B 11 Frate, unde mergi ?]Unde mergi,mosule ? B Omul I-au rAspunsuplosul au rAspuns zicind B 12 Merg la M dupd Buda ad.voiu sA merg. Darr' cii ce i pentru ce ? B i iara i-au mai zisparasi au zis Mateiascraiu M, Matiias crai au zis B, i-au mai zis iarAsi R 13 Dana unde M Uncle duci gtsca ?)Dari gisca unde o duci ? B Deci la M i-au]au M Lu ... omul]Mosul au rispuns zicind B14 Arhimandritul insurat]O due la arhimandritul de la Setarden, pentru ca s-au insuratM Sexard II 14-15 Arhimandritul giscajO due poclon de cinste la nunta arhimandri-tului de la Sicsar, pentru di am auzit ea sa tnsoari i vra sa ia pre curvira mine-ta B 15WA cii M omul acela M 15-16 ducea cAruntise]nu avea ginscA, ci ti era barba alba Bnici o gised M fara orn, M cAruntiseliera cArunt R) la barba M 16 Aceasta zis]Deelcraiul, auzind aceasta, iarA I-au mai Intrebat M, i larasi au mai intrebat Matiias crai preacel om zicind B 17 Clini bAtrIni]Mosule, dine bAtrIn B la noi seamAnal am maivAzut si pre la noi, samAnA cq holda B 17-18 Omul aceastaflarA mosneagul au rAspunSzicind B i-au](1ncA M) au MR 18 si la M 19 Dari i M siminase]au sAmAnat B el maiom. B dara n-au B lath* am. B simanase rasArit]inca am sernAnat mai multi, ci n-aurisArit M 20 Craiulpari Craiul M, Ina Matiias cral B i om. B s-au dus la domnii luicii mare bucurie 13

68

to i

15 Mini-1.a i

In-7

67,

si

_

:

.

domni si le-au spus precum au umblat cu.acel om saracu. i dupa primblares-au intors innapoi la Buda si craiul nu s-au putut odihni ping, nu auallat in tirg pre acel on sarac, cu caille vorbise pre cale. i puindu-simina pre sapa iapei pre care sedea omul, i-au zis ma :

Frate, cum dai cotul acestii coftirii pestrite ?' Omul // indata 5 f. 62ce au auzitu intrebarea, numaidecit s-au intorsu innapoi i cu o minatadicind coada iapei, au raspunsu craiului :

Frate, intra in pravalie si in voiu tocmi cu tine. Auzindu craiulacesta raspunsu au dus pre on]. in cetate i-au daruit volnicie ( = adeca

nemisug= ), Inca 1-au i.mài daruit. Glume ca acestea multe are Mateiasu, 10acUm mai multe nu scriu.

- 6977, loan despotl stapinind Sremul i Tara Sloveneasca, dupre ceen Mateias craiu in. eiteva razboae au fost izbinditoriu, din ceasta lumes-au petrecut. Iar frate-sau Maxim, adeca dupre nume mirenesc Gheorghie,fiind si mitropolit intru aeele parti de locuri- si neputind trai In Srem Lira 15de frate-sau, Joan despot) pentru eä craiul au fost dat Sremul rudeniei lui,ea sa-1,-(ie si sa-1 stapinemca, asadar mitropolitul Maxim au niers cu mumit-sa, Angheliia, in Tara alunteneasca, la stapinitoriul trIi, anume Radulvoevodul cel Bun, uncle: au dus cu sine si doao sicrie, cu trupurile tatine-sail, Stefan, si al fratine-sau, Joan despot. 20

1 3e-all spusJdeloc le spuse. N -spuslpovestit B precum]cum MBR auls-au H umblatsdraclintilnt cu un om Jt acel omItin N om saraculcalatoriu B 1-2 InnapotRii

deaca .s-au iintors de la premblare 13 primblarelacea calatorie R 1-3 i dupdpre caletApoi craiul, deaca s-au intors innapoi la Buda, nu s-au putut odihni acasa,ci deloc s-au sculat i s-au -dus tirg si au umblat pina au gasit pre accl cm same,ou carele vorbise mai denainle cm el pre cale M 2 putut odihni craiul BR 2-3 pinanu ... sarac]ci Indatd an mers th tirg si au umblat cu deadinsul, cerclnd prin tirg, pind ceau dat de acel oin Witt B 3 puindu-si craiul M 4 sapalsalele B carele B oinullinos-neagul B i-aulau zis asalasa-i zise B zis craiul NI 5 Frate unchia.sule B cof-turii M acestii cofterii pestritelde materie Nargatà B Iarii omul MB 5-11 indata cenu scriu]indata au raspuns la aceastd intrebaciune i intorcindu-sa cu fata Indariipt, au ra-dicat coada mph cu mlna si au zis: .Intra dunimeata In holta si ma .voi tocmi cu dumncata.lard craiul, auzind aced cuvintsi rdspuns ciudat, i-au parut foarte bine si 1-au dus In cetate

i-au fácut cinste mare si 1-au daruit cu cinste mare si nernisug de boerie si multi banidat Si I-au trimis la casa lui cu mare pompa i cu pace. Inca i alte mascarale si Wine

au.fost facind Matiias craiu, care nu le mai putem scrie B 6 aceasta intrebare M nutuai-decitt]deloc M 7 au radicat M. 8 Intra, frate MR 9 au dus cetaleldeloc au luat preomul acela i I-au dus In. cetaie N vécimca volnicie MR 10 nénie H apoi inca M I-aumai si MR daruit cu alte daruri M Multe glume N Mateias craiu AI 11 de care acum

mult R acum ....scriu]ci mai pre scurt numai aceasta o am scris, dar celefaltenu le-am scris, pentru multimea scrisoarii, ea iaste destul atita Al 12 69771Anii 6977. Pris-tavirea lui loan despot B dispotul L stapinind]dupd ce au luat B dupre ceplipreund 13 13in eitevalin cite .M, si la mune B fost om. B 13-14 izbinditoriu petreetill izbindit

cu despoliia sa multe cetati i orase si sate au stapinit i s-au petrecut dintruaceastd lume catra domnul B dintru aceasta M 14 fratelc LB adeca mu. R nume](numele Al) eel LM, numarul B sa zice Gheorghie B dupä Gheorgbie ad. si dupdedlugärie, mai pre urmu 1-au Invrednicit de au ajuns i arhiereu N 15 fiincliaufost N iJsi apoi N, -ona B aceleasi B a trai R 16 de om. H fratele B dispotul L,despotul B pentru ca craiul]pentru ca murise Joan si 'Mid el viu M pentru onl. B ea]caci B craiul orn. B luipor 1-1 17 sti-1 lie om. MB -11,2 on,. L asadarliara B asadar

MaximlMaxim mitropolitul. Apoi el, vazind aceia, ca nu poate trui, deice s-au seulatsi NI .17 18 muma-salmaicii-sa MR 17 19 au mers . .. au dus]inpreuna cu maica-sa Anghilinas-au dus la donmul RadnIvoevod cel Bun si cel Milostiv in Tara Munteneasca si de acolo au adusB 18 Munteneascaillomaneasca R 19 doacd2 L voevod R trupul M, trupuri al 11 20 lui StefanM i allaltul cu trupul lui loan M

69

.in

M iron;

i-au

9i

Si ...

t

...

IR

Blzboiul de la Jel

6978. Cneaz Pavel Brancovici, banul Ioannopoliului, de la Timisoaraan mers intru ajutoriul lui Batorie Istvan, printepsulai Ardealului, prechid cu turcii in bAtaia raboiului era la cimpul Jithiltului, din sus de

5 orasul Orostiie. i turcii pinri intru atita II inpresurase, trbindu-i oastea,cit i printemul Batorie zIcea ránit la pa%mint, pentre trupurile cele tgiate.(Acolo pinà in zioa de astIzi sg, véde un turn, Meat de zidituri de piiatrA,ea sit fie semn unde cazuse printepsul). Intru acea vr6me, sosind ri

7. 68 cneitzul // Pavel cu oastea lui de la Timisoara si pre dindarlt abrbtindre tarci f5ra de veste, pre cind turcii socotea cit -au ispritvit treaba

izbindii lor, asa i-au tgiat cneazul, cit 30 000 de turci au picat trtiatijos, iar crestini numai 8000 au pleat. i dupre ce s-au isprAvit bataiarUboiului, eneazul Brancovici pentre trupurile céle taiate crbutind preprintepsul Batorii, striga zicind innaltate printepse, eu sint Pavel,

15 sotul vitejiilor ma'riei tale ! Dit esti viu, raspunde-mi, sit te si mai ajuto-rese cu ee i pntea, cit izbinda de la Dumnezeu iaste datI noao". Iarprintkprud auzind ac6ste cuvinte, find inpresurat de singele ranelor siz5eind la pamint intro trupurile 661e titiate, d-abiia Ii putu adica capul,Aspunzind cit iaste viu. Atunceai v6zindu-1 cneazul si repezindu-se la

20 dinsul, 1-au seulat si 1-au sp6lat 0 1-au grijit, precurn au tribnit. *i demare bueuriia lui, cad aflase pre printepaul vitt, dupre Ce mult loc au

1 JebAtIJiboni L de la JebAtleare s-au fitcut in clinpul Jibtului 13 2 Cneazu1 LBloannopoli H dupli Tirnisoara ad. Inca 0 el s-au sculat de M 3 Bator LB Wan

printipului L, printilisului M, printipul BR de Ardeal L pre om. M 4 era cutureii R cind ... era la]pre cind avea bitae de rilzboiu eu turcii in M cu turdiera 1a)s-an fost bAtind cu turcii rSzbotul lui era in B JibAtului L 5 Ordatia L, OráatiiB B om. L Si turcii pira IntrulPentru cA turcii M Si turcii oastealatita 11 Mturtureii B oastea mai toatii M 6 printipul LBR cit Batoriejai el M ránit zticea LBator Iatvan B pentrelprin B trupurile voinicilor B 7 Acolo i pina]Si acolo ai M,Precurn i B, Uncle i R pinajsi L 7-8 paraniezele om. MBR dupd Véde ad. turnul

stimnul razboiului, unde au crtzut printipul Bator Istvan B Witt om. LR zidLR, ziduri M ea sd fieladecä au fácut M 8 printipul LR cazuse printepsullau dizutprintilisul de ?Ikea M Dec! intru M sosind ai]au sosit B ai om. M 9 prelprmM dinclAratidinnapoi MR 9-10 ai pre ... veste]si Indata au abitut razbolu foarte lutecu ostaaii lui cei vitéji in tabAra agarenilor B 10 de om. LM socotea turcii BR so-cote-atop gindila atuncea M a-aula-ar fi R treabaltoatä treaba M, trebuinta R 11 izbindiilorjrslzbolului lor cu izblndã L, izbindirii lor MB, om. B dupd lor ad. atuncea viind cnezul

abétind in ei M aaalatita MB Mat de vitejeate B cneazul om. M cneazul Pavel B11-13 cit cneazullcit au oborit mai mult decit 40 de mii de pAgIni. lat.& dupã ce auAlga, eai au lost mai famas de sable, atuncea cneazttl Pavel B 30 000 ... josIcit aucslzut din pégini treizeci de mu jos M turcilpaglni L picaticazut R 12 8000lopt mii Man pleat om. MR ispravit]istovit L, aagzat M 13 bull cneazul M Brancovici umb laB pentrelprin B taiate]rAnite B printipul LER 13-14 printre . . . BatorilleAutindpre printilisul prin trupurile céle talate M 14 Bator Istvan B striga zielndi 0-1striga cu plingere zielndu-i 13 printepseJprintipe LR, Inpérate B innaltate en Ilnal-til-ie In sus, printipe, ca 55 te Vaz, cS M Pavel om. B 15 vitejlei L, vitéjilor B rAspunde-mi]spune-mi mie en B sS te aiica sa M i om. B ajutorez M 16 cu ceva B aailvoiu Lnoao taste dat5 LMBR 17 printipul LB, printlpenu M aceste cttvinte om. M, aceasta Bfiind intrepiind la ptimInt prin M Inpresurat om. B i om. L18 eele om. LR d-abiia radicalabea s-au rldicat B a-au putut M capul de la pamintL 19 Atuncea, vAzindu-l]Acestea va'zind L Atuncea repezindu-se]Dect eneazul Pav elBrancoviei indatS au alergat B 20 dinsul]el B 1-au1]de 1-au B sculat de la pdmint B spfdatde singe B 21 cea mare M lui om. BR pre am. R cad aflaselca au aflat Bprintipul LBR, printipen M dupre ce talndu-ipardai s-au tutors dupa turci 0 go-nindu-i Inuit loc i tiiindu-i, i-au lasat, i apoi M

70

I.;i

in

...

tftiate

moviM,

gi...

...

...

gonit pre turd intorcindu-se innapoi i ajungind seara, n-auputut sosi unde au fost tabarit printepsul, ci au ramas de noapte intretrupurile céle talate. i facindu-se mare veselie, multe mése au Intim;peste trupurile céle moarte, neavind alt loc deusebi. i asa, dupa multaveseliia mi, Inpreun i cu toti vitejii lui, dupre ce s-au incalzit si de 5veseliia vinului, sarind toti, cu multe feliuri de hore juca, preste toatanoaptea veselindu-se. i intre jocurile lor au fost silit si eneazul sa-siarate joeul lui. El, dar, sarind la joc, au luat pre un trup de ture indinti fara de nici un ajutoriu al miinilor lui, pre altul supt o suptioarasi pre altul supt alta suptioara i asa, cu acéle trei trupuri // juca in hora, to f. 68v.inprejurul printepsului Batorii Istvan. Care lucru, vazind ceialalti ostasi,de parerea buna mai mult s mira de virtutea si de joeulcneazului, decitar ride ; si mai mare mirare au fost cum s-au facut cneazul al doilea Her-cules, precum de aceasta nu numai leatopisetele slovenesti, ci i Bonfiniemarturiséste. 15

6980. Domnul Badul, voevodul cel Bun al Tarii Muntenesti, s-auprestavit dintru aceasta lume.

Intru acelasi anu, inparatul turcesc au trimis puterea lui ca s batapre domnul tefan, voevodul cel Bun al tarii Moldovei, iar domnul S,',Rfanvoevod i-au taiat toata oastea, numai cIi raise, aceia au rdmas vii. 20

6982. Hadim pasa au mers s robeasca Tara Muntenease i acoloau pent cu toata oastea lui.

1 tAindu-i om. B innapoi la conac B neajungind L 1-2 ajungind prirrtepsul]ca sãmeargA unde au tabartt printipen, n-au putut ajunge seara la locul acela M, u-auputut sosi pina in searA la armadlia bar B 2 printipul LR de oat R de noapteintrelnoaptca printre M 3 taiatelninite si moarte, unde era si printipul Bator IstvanB veselie mare B 3-4 Si fAcindu-se moarte om. R tinsu L peste]printre Bmoartejtaiate L alt ow. 13 Si asallara cneazul Pavel Brancovici B si2 ow. B lui om. Mduprelsi dupà M 5-6 dupre cc totilau inceput a juca in alaute i cu multeMimi de bore, toatil noaptea veselindu-se si jucind B C i sarind M bore au inceput Ma juca R preste om. 11 7 veselindu-selfoarte s-au veselit M Si1Dar M Sutra toate Rjocurileldanturile B cneazul Pavel Brancovici B sa-stIca s L, Ca sa-si M 8 arate si elM jocul i veseliia B dupd lui ad. ca un previteaz ce era B El, darlDar el M, Deciintru acesta chip B la joclin hora la mijloc B pre om. LB nici un om. R 9 Rini ...mhnilor luilfard de nici un ajutoriu, Mei cu miinile lui au apucat, numai asa cu dintii st MluilsaleL altul I-au luat M susuoará B B 9-10 pre altul altii suptioaralsi unul la osubsioarA, altul la alta H altuljal treilea (turc M) LM altá subtioarAlceaialalta susioari B10 juca in horalau fost jucind 13 printipului LMBR Isfan R 11 care lucru]deci aceastii itcjieB 12 si de pArere bunAlfoarte s-au bucurat si le parea bine la toti, iar5 B Inca mai M12-13 virtutea ride]vitejia cneazului Pavel Brancovicisi de jocul vitejiei lui B arlaInca B 13 mirare]minune B, om. L cum]precum B s-aulau B al doilea anume B HerculeR 14 nu om. 13 leatopisete scrie, adecA la cei slovenesti M, leatopisetul slovenesc aratã maipre larg B ci om. B leatopisetelelscrisonle anilor H Bonfinie (Porfinie B) Inca (adeve-reaza B) LMB 16 voevodul cel]voda cel mai M cel Bun om. L Bun si Milostiv B Mun-tenesti]liumanesti B, Românesti R 17 prestavittraposat I.M, rapaosat i s-au dus ciará dom-nul B prestavit lumels-au mutat Mtru domnul R lume nevolnica B 18 Deci Intru Macelasilacest BR au trimis 1npiiratul B ostilor lui B ca om. B domnul om. B voevodullvoda M Bun si Milostiv 13 19-20 Stefan voevodul, domnul Tiirii Moldovei, inpreuna cu altipravoslavnici crestini B voevod om. M oastea inparatului M 20 numai viiMumai ce aurArnas vii aceia ce Ii robise R accia]atita M riimas]scapat 13 21 Hadlm CetateaAlbii]Turcii calcind mai pre urrnS o parte de tará a Moldovei au Mat doao cetati ale lui :itefanvoda, anume una Chiliia i alta Cetatea Alba (. dara au fost anti 6991 cind au luat turciiaceste doao cc-tali de la Stefan vocIA), darA la anii care sint scrisi mai sus, adeca la 6982,dupa ce au Mat Stefan voda- putérea Inp5ratului turcesc, care o trimisése, apoi an mers Hadlmpasa in Tara Munteneasa sit robeasca si acolo au pent cu toatá oastea lui M 69821689211 Hadlr E Munteneascajliomaneasca Ft ca sã L 22 lui om. B

71

...

siliara

taindu-i,

...

.ft 000

6991. Turcii, cglcind tara Moldovei, au luat ceditile lui Stefan vodg,Chi liia i Cetatea ABA.

7004. Domnul Vlachd, voevodul Tgrii Muntenesti, s-au petrecutdintru aceastg lume.

5 7011. Ioan despot, strgnepotul lui Glieorghie despot, fiiul lui Stefan,craiului bosnicesc, dupg ce au stApinit ping in 22 de ani, din ceastglume s-au petrecut. Si la al doilea anu, turcii cuprinzindu-i tara, prentot locul au adunat inicéri, adecg au fgcut devisgrmea.

7017. Dupre Ivan, marele cneaz slovenilor Tgrii Moschicesti, auto ineeput a stgpini Vasilie Ivanovici, carele au fost ngscut din

murtfa greacg, anume Sofia, fata Tomei Paleolog, a prea sininatului despotde la Morea, adecil a samoderjetului taxi" Peloponisului. i cu mare putére

f. 69 largindu-si biruinta // de la craiul litfénilor au luat partea despre miazg-noapte i cetatea Smolensca, care cetate au fost supt stilpinirea Litfii

15 ping intru 100 de ani. Si cu multe rilzboae au luat i Inpiriia tiltgrascg,anume Cazanul. i asa, marele cneaz Vasilie prin multe locuri au liutitst:Apinirea moschiceaseg.

Dupre acéia, Vasilie Ivanovici, vitzindu-se putérnic i norocit, auineeput a sg numi mare samoderje i inpgrat si au tocrnit titulusul

20 inpgratiei moschicesti, en carele incepind de atuncea ping acum cu acelnume si titulus fericit trgesc inpgratii moscalilor, cu care nume de laRiuric, carele au fast in 6370 intiiu samoderjet, altii nu s-au nurnit.

In zilele acestui cneaz, marele Vasilie Ivanovici, s-au petrecut dintruaceastg lume Stefan voevodul de la Volozsca, carele intru razboaele lui

25 au stins 150 000 de turci, iar t5tari multime multg, fArg de numgr anistovit si pre Mateias, craiul ungurilor, incit Lau seos dintru xnarginile

rii rusilor.7022. Amindoao tgrile rumanesti an inceput a da haraci lui Silim,

inpgratul turcesc.

1 voda voevodul B voevod R 3 7004]Dara la anii 7004 M VladullVlad voda 13 MuntenestijRomAnesti R 3-4 dintrn aceastA lume s-au petrecut R lume insalatoare B 5 Anil de laAdam 7011 B dispotul I. 6 bosnicesc]de tara Borth, cesariul B, vosnénilor B pina om. LMBR Inom. B om. LB, doaozeci i doi M din]dintru R la on. L 6-8 din ceasta devi-sarmea]s-au dus dintru aceastA lume. Atuncea iara s-au sculat agarenii a doaoara si au cu-prins Tara Rumaneasca preste tot locul si au adunat multirne de osti, numindu-i ianicéri

ceausi i pancluri si au facut diusirme B 7 -1 om. MR 8 deversimea L, davisirmea M,denish 9 Anii ot Adam 7017 B IvanjInan B cneaz al B 10 Ioanovici 13 fostom. M 11 greaca de féliu B fata Tomii]fata fiind lui Toma B Tomeillui Toma LPalcologul H preasininatuluilprecnianului B despotului B 12 Amoreca B adeca om.a samoderjctuluilsingur st5pinitoriul H tart-Mar L 13 biruintajstapinirea biruinii lui B11156nilor1iipovéni1or B partealpartile céle B 14 dupd miazAnoapte ad. ce sa chiiarna Smo-lensea, anume Smolescao B 1 intrulla H 100Io mita MR, 190 B i om. L si Crimul16 anurne Cazanulliara null Ii zic Caianul sau Bugeagul B Si aSa' marele cneaz] Intru acestachip, cneazul B prin]pre B latit]largit B 18 Dupre aceia]Apoi R, bora dupre acéia, marelecneaz B 19 au Inceput om. L marejvechi B samorderjettsingur stapInitorm R 20 careL atuncea Inca i B 21 fericit om. B cu carelcare L, cu carele B de la Riuricjsa tragede viteazul intru razboae Riuric B 22 In 637011a leatul 6370 'L, In sase nth trei sute sapte-zeci de ani M, 1 anii de la Adam 6370 B, la anii 6370 R MUM numit]si aceasta s-aunumit samoderjet al tarilor Moscovii B samoderjet Jsingur stapinitorm R nu s-au om. M23 mare cneaz M marele om. MBR Ivanovici om. B dintruldin L VolozscalMolosca B25 150 00010 mita si cincizeci de mil M, 52 de mii B multime istovitllara Mari failde numar de multi. Acesta B multà om. L de om. L 26- craiul ungurilorjerai B dintrujdin B Inarginea B 27 rusilorlrusesti B 28 Virile rumânestittarile, Tara RumAneascaTara Moldova B romanesti R Sihm]Silman B, Salim R Inparatului B

72

fiiu-sau,

H

SO

...

7029. Balgradul sirbescu, dupre ce 1-au luat turcii, si marele aldoilea Basarab voevod s-au rilpoosat dintru aceasta lume.

7037. Suliiman, inparatul turcilor, an mers s bath', Beciul i s-auintors rusinat, fara de nici o isprava.

7049. Sulliman, dupre moartea craiului Ianos, an luat Buda si 5Belgradul eel unguresc, in earele iaste obicinuit a fi scaunul crailorunguresti, iar fiiului craiului au dat Ardealul. Si de atuncea au ramasArdealul supt ascultarea paginilor. i pentru acel fiiu crtiesc, caci austapinit Ardealul, rumanii au obicinuit a zice // voevozior Ardealului erai. 69v-

intru acea vr6me cu pietre an ucis tureii pre un hoge imam al Mr, 10earele in Tarigrad propoveduia pre Hristos si dentru alcuranul lor adevaracum ea Mehemet iaste hiclean i insalator, caruia i-au arsu tureii trupulin foc i cenusa trupului au aruncat-o in vint.

7050. Sulirnan au luat Ostrogonul i alte multe cetali si orasa dupeinprejur au stricat. 15

7061. Turcii au luat Timisoara, Lipova, Solmosul, Beceaul, Beci-cherecul, Nadlacul, Solnocul i alte cetati si orasa.

7062. Turcii au luat eetatea Ghiula i alte cetati dupe inprejar.7075. Suliiman, inparatul turcilor, mergind supt cetatea Sighetului

multe zile batindu-o, dupa ce au stapinit inparatiia turceasca pina 20in 47 de ani, au murit supt cetate. Si mergind solii crestinesti la dinsul,vrind ca s dovedeasca si de moartea mi, (pentru c Suliiman era marevestit pre acéle vremi), iar tureii cu viclesugul lor si mort 1-au inbrdcatsi 1-au tocmit ea cum ar sadea inpodobit inparatéste in cortul lui. i asaau inpreunat solii cu dinsul, fiind i mort, iar preste noapte s-au sculat 25si au fugit turcii de supt cetate.

7110. Domnul yoevodul rarii Muntenesti, dupre ce aubatut multe rAzboae turcesti si de alte neamuri, au bAtut si pre BatorieAndras, printepsul Ardealului, la Sibiiu, si i-au luat tara, intru care aufkut i pravoslavnica sfinta mana,stire Mitropoliia. Cu vitejie vrednic'a 30oteirmuind, au latit putérea neamului rumAnesc si cu fericire stapinind

1 Beligradul LM i om. LM11 dupre ce au luat turcii Belgradul sirbesc, atunce al doilea mareleB 2 r5poosat lumejdin lru aceastà lume s-au mutat. R 3 turcilodismailtenesc 13

4 fara de nics o isprava om. B de om. LR 5 Suhman, sultanul turcesc B lui Ianoscraiul LB 6 Beligradul LM cel orn. BR In carelejunde B iastekra L obicinuit afiliaste B 6-7 scaunile L craiului unguresc B hiuhulfulor L, feciorului R 7 8 iar pd-glnilorpara un ficior al lui au dat Belgradul sf tot Ardealul supt biruinta paginilor B Ar-dealul2 ma. L p5ginilorlturcilor H fiiujfecior R 9 au}s-au R au obicmuit a zicelauzis B voevodului L 10 Deci intru M au ucis turcu pre un hoge cu pietri, anumeimam B imamjimat L 11 in Tarigrad orn. B alcuranul lorlsi din toate ale lor le B12 earn om. L Mehmet LMBR IncleanIficlean L, iclean M un =winos B caruialsi B13 cenusajpraful LMR cenusa i-au aruncat cenusa In vint B aull-au L14 Suseiman Inparatul turcesc L cetastigAri L oras5 cu sate 13 de pnnprejur (au stricat,B) LB duprinprejur 16 706117051 M Sonnusul B Beciul MBR 16-17 Belchencul L,Bechicheretul B SolnocullSolunul B 18 dupeinprejur]dupeinprejurul es L, prin prejurB, duprinprejur R 19 La anii de Ia Adam 7075 B turcdorjturcesc B mergind cu oastemare B 20 0. bfitind-o In multe zile B 21 47jpatruzeci i apte M 22-23 paranlezele orn.MB pentru om. 11 23 estitj Niteaz si B viclesuguljficlesugurile L, mestersugul BInca 1-au Inbracat cu podoahe scumpe B 24-26 ca cum ... turchlin scaun InpAratesc, Inscaunul lui. i asa au intrat solii la dInsul, lara preste noapte s-au sculat turcii si au fugitB lui om. L aujs-au LR i om. R 26 au fugit de suptu cetate turcii L turcii om.R 21 Muntenesti]Românesti R 28 au2Isi au M neaniuripmbi pagine B pre om. M 29 An-driiasu L printmul LMB H tam i stapinirea B mandstire sfinta R 29-31 Intrurumanesc]Atuncea au facut i afiiita Mitropolie cea pravoslavnied, cu vrednicie ocIrmuind1égea neamului crestinesc B 31 rumanesc]omenesc M

73

Mihaiu,

%Intjsi

It

si

...

mrila sa cite trei tki, adec6 Ardealul, Moldova si Tara MunteneascI,pre urna, dupg citiva ani au perit la Turda.

7129. Osman, inpka:tul turcilor, au mers s bath, pre lési i cu mu1t5,pagulal a lui s-au intors innapoi de la Hotin lagitut i mergind la Tarigrad,

C. 70 5 stingindu-i viiaa, 1-au sugrurnat. //7186. Domnului Skban Cantacuzino, marele logafAt, i s-au dat

voevoziia q1rIi Munteneti.Intru acea vrérne si sfintiia sa, fericitul pkintele arhiepiscopul

Theodosie, eu dreaptA, cale a doa ora au ajuns la stilpinirea scaunuluito Mitropoliei Trii Muntene,ti.

mriei sale cloamnii la sfintul Ieru.salim

7189. Mriia sa, doainna, Elena, dulce male:A a prealuminatuluimkiei sale domnului Io Skban Catacuzino, dupre ce au ajuns la invred.-nicite bkrinetele inkiei sale, luind cu sine pre al patrulea fiiu si pre a

15 treia WA, a mkiei sale, pre japan Mihaiu Catacuzino si pre jupineasaStanca Catacuzino, si asa, cu fericire s-au dus la cercetarea sfintelor locuri,inchinindu-se acolo sfintului si de viia0 priimitoriului mormint al mintui-toriului nostru Iisus Hristos i altor locuri sfinte in Ierusalim, dkuindpre sfintele locuri cu multe i scumpe daruri. Si. iarilsi cu fericire intor-

20 cindu-se innapoi, au mers intre iubiii patrii mkiei sale.Intru acea vréme pkintele arhiepiscopul Sava Brancovici, stilpinind

mitropoliia tkii Ardealului pin5, in 24 de ani, i mu1t5, vrérne luptindu-se

1 citelaceste R tréle tAi ile LB adecA orn. L 2 pre rirmajsi In urmA L, lard B au perit la TurdataucAzot in rAzboiu la Turda i acolo au murit vitejéste 13 3 La ann 7129 B InpAratullsultanul Bturcilor]turcescu L 4 a lui om. M Innapoi orn. L 4 de la Hotin bAtut]baut de lahotar M i cu bétut]si s-au pierdut toatà oastea acolo B bAtut]biruit R 5stingindu-i sugrumatll-au zugrumat turcii, cad s-au purtat treaba asa vitejéste BDomnul MB Cantacuzmo B, Cantacozino R logofallspAtariului i pe urna cantelariuluicu ilitia L, spiltar si pre urna cantelariu, cu electiia M, spAtariu, cu excelentie B, spathariusi pre urmä cantelar, cu eetelentia R 7 Muntenesti]Rumânesti L, Românesti R 8 DeciIntru M acéle vremi L sfintiia sa, fericitul pArintele om. R fericitul] cinstitul B, om. Lrarintele nostru 5i fericitul B arhiepiscopul mitropolitul chir R direaptA L caleljude-catA B a doa oralal doilea rind R 9 la om. B 10 Mitropoliei om. MB MuntenestilRomil-nesti R 11 CAlátoriia Ierusalim] Aicea am scris cAlAtoriia narii sale doamnei Elenei lasfintul mormint, adecA la Ierusalim M ofintul om. LR 11-12 doammi 7189JdomnuluiSerban la Ierusalim, la anii de la Adam 7189 B 12 Mania sa om. R dulce om. Rprealuminatului (mAriei sale R) orn BR domnul (domnului MB) nostru LMB Io om. MBRCantacuzino LB, Cantacozino MR 13 dupre celdeci deaca M InvrednicitelvreclniciiaB, um. R 14 latrinételor B dupá sale ad au pus Mud ca sä mearga la sfintulmorn-lint si. viindu-i vrémea acéia, ca sa calatoreasca la acel loc sfInt, s-au gatit Mlnind]si au luat M al patrulealal 4 R al treilea L alale R 14-16 patruleafericiretalti 4 fii, Mihai Cantacuzino si pre jupanita Stanca, cu fericitA petrécereB 15 mAriet om. B Cantacuzino L, Cantacozino MR jupineasa orn. R 16 CantacuzmoLM, Cantacuzini R dupa ap ad. cu ajutorul lui Dumnezeu si M fericirelpreafericire au plecat 5i M cercetarea sfintelor locuriperusalim H locuri dm lerusalim 5i17 B InchinIndu-se acololsi acolo ajungind, cu fericitA sAratate s-au Inchinat M acolo prea-fericitului L acolo ofintulut 5i om. B si de viiatA priimitoriuluilfericitului M, preafe-ricitului B, orn. LR 18 In Ierusalimiln Ieruslam M, om. B duprinprejur R déruind acoloM pre la R 18-19 dAruind daruri]au ddruit pre la toate sfintele besérici multe daruriscumpe B 19 si cu L cu om. R scumpelsfinte M, mare R iar R fericire i cu norocireL 20 Intro iubitii patrlijIntru fericité patriida B rrariei om. R 21 Intru]Si Intru L, DeciIntru M pkintele om. R stliptniia B 22 24]doaozeci i patru M

74

Calatoriia

si

8

...

...

cu ereticii pentru sfinta pravoslavie a bisericii rasaritului, pre urma, labatrinete ajungind, supuindu-se rabdarii, dupre urmarea altor straduitcalsi pentru ea n-au vrut sa sa piece dupa eresurile lor, s-au invrednicit

priimi nu numai sudalme i banuia1e, ci Inca inchisori FO. munci dela ereticii acei taxi. Care munci pentra adevarata credinta, Cu buna nadéjde 5spaseniei fiind, arhiepiscopul foarte // bucuros le astepta intru toata, f. 70v.viiata lui. i asa, cu boala muncilor, dindu-si sufletul in miinile lui Dumne-zeu, dintru aceasta lume s-au petrecut la stramosii, parintii sfintiei sale.

Iar ereticii, dupa naprasnica rivnirea lor, precum sta indemnatiasupra rasipirii biséricii räsaritului i beséricii apusului i praschiind cu iosugrumare stingea i viiata obrazelor celor vrédnici, cum pre célebesericesti,asa si pre ale de lume, adeca mirenesti, (de care lucru, de ar fi cu viiataintru aceasta lume, prepozitul unguresc de la Leles, Mihail Casonicu Lazar Istvan, mai pre largu ar sti marturisi), ci dar sfatul cel necuprinsat dumnezeirii, nici intru aceasta lume n-au lasat acea mare, indemnataracnire ereticeasca, inprotiva pravoslaviei citusi de cit neinfrinata, cidupre obicinuita-i miosirdie, precum in vremile mai dennainte ori preeind s-ar fi apucat ereticii de stricaciunea pravoslaviei noastre, da toateorile din ceriu II s-au dat grijä ca sa stea au de viiata capetelor lor, au dasurpaciunea stapinirii tarii lor, precum acea aratare dumneze i asca si in 20

1 pravoslaviet pravoslavnica credinta B nisarituluija anatolichi R prelsi (111) mai pre MB dupdurma ad. 1-au batut nemiii B 2 ajungind la batnnéte 1-au supus M la batrInete ajungindom. B dupre straduitorilmai pre urma altar straduiri B unnarea]urma M straduitorilpa-timitori R 3 eresuri B dupa eresurile lor]eresunlor celor ce aducea lui M lor om. B 4 sudalmesi banuiale]lnjuraturi i ocari B banuiri M Inca si BR munci au rabdat B 5 la orn. Lacei]aceiasi LR 3 acei tari]tarii B tan au luat R 5-8 munci sfintiei salelca i muce-n icit pentru pravoslavnica credinta, prin buna credinta a nadejdii si a dragostii, fdnd arhie-reu In virsta batrInetelor, cu man chinuri i cu dureri muncindu-sa, si-au dat sufletul inmina lui Dumnezeu B 6 spaseniefla mintuirii M, de mintuire R arhiepiscopuljarhiereulLM lela M Intrulin R 7 muncilor asteptindu-si M In miinilella R 8 petre-cut]mutat R la stramosii, parintii sfintiei sale om. L sfurtiei sale]sai R 9 napras-mcalnasIlnica B, naprasna R rivnirea]ranirea LER precum]cum R 10 asupra hisé-riciijdupa rasipirea sfintei besérici B rasipirii om. B beséricii2 orn. B InpraschiindLM, Inpréstiind R 10-12 praschiind... mirenestilsi urgisind cu sugrumare pedép-selor, In multe chipuri, prin multe obraze de cinste, pre céle bisericesti i mirenestiB 11 vredniciivrednice L, de cinste R 12 deAdin L de lume, adeca om. R 12-14 paranlezeleorn. MB cu viiataltraind B Mtn' aceastapn ceastil L Mtnu aceasta lume, prepozitulunguresc om. B LelestAleres R 13 Cosom R cu om. M 4tfan LM, Isfan R 14 stisfatuljar spune de stintul B sfatuljsfintul L 15-16 mci cijcarii n-au suferit acea inpro-tivire a dumnezeestii beserici de ciitra eretici asupra pravoslavnicior B Intru aceasta]In ceasta L indemnatallndraznire i R 16 a ereticilor H inpotriva L 17 obicinuita-ijobic-nirea M milosIrdiejmilostivire R i In B 17-18 mai dennainte]céle de demult Bon M on pre cind s-ar filde multe ori s-au B 18-20 dé toate tarn loride alitea oriau avut surpaciune din cenu asupra stapinirii tarilor M 19 datltrimis H lor om. L sur-paciunea]surparea R 20 r. 9 p. 76 de stricaciunea . . . Dumnezeulsa strice ase-zamintul crechntii cei drepte, iara preamilostivul Dumnezeu cel puternic Mtn' toate, prinmulte chipun, cu dicapta judecata o au surpat, pre multi tirani cumpliti dupre scaune carestapiniia multe tan i noroade. Asijderea i céle 7 saboara sfmte a toata lumea Inca au avutpre multi eretici Inprotiva luptatori, precum mai adevarat dumnezeestile scrisori, ca unorali s-au stins pomenirea cu sunet, altora Ii s-au zglrcit nilinile i picioarele, altii s-au stricatgirboviti si-i purta altii pre brate, unora ii s-au schimosit gura si au amutit, altii Intr-altchip s-au primejduit. Tara noi, pravoslavnicilor crestini, nu In virtutea bratalor, nici In mul-timea ostasilor sau In tarlia armelor ne laudam, ci Intru numele domnului Dumnezeuluinostru ne vom man, intru una sfinta, soborniceasca i apostoliceasca besérica a rasaritului,fie, doamne, mile ta spre noi, cum am nadajduit Intru tine B 20 stapinirii om. L Arli om.R tànIi lor]tarilor L

75

15

eá

...

...

...

I.

zioa de astazi o vedem, ea unora h s-au stins viiata, dupre zisa psalom-nicului (Psalm 101), mai nainte decit a ajunge la injumatatirea traiuluizilelor lor, altora, fiind Ine i vii, zgircindu-li-se miinile i picioarele,s-au ghimuit i aa ii poart a1ii pren bratele lor, attii intr-alt chip sa

5 primejduiesc cu nestimparata miscarea bor. Noi, dar, pravoslavnicii crestini,nici in puterea bratelor, nici in virtutea multimelor sau intru aseutireastiintelor filosofesti ea a1ii, nu ne nadajduim, far cit numai lasambisérica noastra, a fasaritului eu // noi eu toti dinpreuna, supt paza scuthii

71. marelui preavécinicului ihimnezeu.10 7190. Theodor Alexievici, inparatul moscalilor, fiind otravit de

doftorul lui, au rapoosat, iar ajungind la primavara, in postul eel mare,dreptatea atotput4rnicului Diunnezeu nevrind a rabda sorbitorilor singeluinevinoVat, ca aiba plata lor si intru aceasta lume, iscodinddovedind, s-au aflat dii eine si cii a caror indemnari s-au facut aeea

15 mare intimplare, i facindu-se mare rascoala, pre toti indemnatoriivinzatorii de stapin, en doftorul carele 11 rinduise la acea treaba hicleana

draceasca, zdrumicindu-i in sabii, tot bucati i-au facut.Acea mare inparatie foarte tare hind turburata, s mira

va apnea, vazind ca i Rirg, de cap au ramas si pentru eà doi cu doi20 nu 0, credea, nici sa mai stiia carele iaste vinovat i carele iaste drept.

Oh, ce mare miniia lui Dumnezeu pofforise pre acel norod de oamenipentru moartea crestinului inparat. Leasta vazind ceata besericeasea

cu pastoriul lor, sfintiia sa patriiarhul Moscului, au eazut la ruga catraatotputernicul si milostivul Dumnezeu, ca doar s-ar milostivi sa le dea

25 liniste, s s potoleasel cu pace acea mare rascoalit i aa, inparatulmai avind doi frati, unii pre unul, altii pre altul vrea i radice, eale fie inparat. Dupre acéia, cu mare nevoe d-abiia asezindu-se, cu totii

1-2 psalomniculuillui David R (Psalm 101) om. LMR 2 traiului om. H lor om R 3 altora,fncd-st fundu vii M incd fund vit R vii]fii L zgIrcindu-se M, Ii s-au zglrcit 11 sis-au H inghemuit M brateleltdrile L, brate R lor om R 6 multilor L saulnici R]7 nu om. H cit om. H 8 noi om L scutiriilscumpiril M 11 dohtorul B L aus-au L au rdpoosatls-au pristdvit B ajungind lalcind au fost B 12 nevrindlneputtnd Mrabda]ingAdui R de singe R n-au mai rAbdat sorbitorml de singe B 13 ca sr]. nu-si aibAplata lor i intru aceastd lume om B a nu-si avea H -si om. L cAci iscodind B

intru aceastA lume, iscodind si dovedind om. L 14 dA om. B cu om. M indemnareLBR s-au filcut om. M 1 mare intimplarelmoarte nApraznicd B rdscoald]zurba Btndemnatorii]inprotivitorii B 16 inpreund cu dohtorul B care R 16-20 carele drept]acela, i-au tdiat i i-au zdrumicat cu sAbtile, cd. sd fAcusd foarte mare turburare si zarvilla InpArAttie mare ca aceia, cit sA mira toti de ce sA vor mai prinde, vAzind cd rdmilséseMA de cap si doi cu doi nu sA. mai incredea carele e vinovat Si carele e drept Bduiscls-au fost orinduit M ficleanA L, vicleand MR 17 sable M 18 Pentru cA acea Mce]cine R de om. L 19 au ramas i Ord de cdpetenie R care R dirept Lmare om. B 21 minie i urgie pogorlse de la Dumnezeu B sd pogorise 1-1 Dumnezeuce sd M norod al lui Dumenezeu M 22 crestinului i pravoslavnicului B inpArat AlexeviciB 23 si cu Mosculuijadecd sfintal patriara moschice3c, inpreund cu toti arhiereii

chrich B lor om L sfimtna sa om R rugalrugAciune B atotputérnicul i milos-tivu Jatotmilosirdnieul L, om. B atotmilostivul M, atotinduratul R 24 ca milostivilcasA sd milostiveascd B dea]trimitd B 1inite i pace si B sA1 om. B cu pace orn. B25 mare rdscoald]gliceavd dmtru norod mare B avind ]Deci avind inparatul B mai om. M26 unii vrea R vrea sAlpoftlia sl-i B vrea sd rAchce ca sd le tie inpirat om. R27 Dupre acéiapard mai pre urmd B, Apoi R

76

ii

d ce sa

sii

lillian

ii rin-

si .

sa

si

si

Si

0i

innaltat la scaun pre amindoi tarevicii ea sit fie inparati, §i asa, amindoi,Ioan §i Petru Alexievici, au finut inparatiia. // f. 71v.

7191. Leopold, inparatul romanilor, avind cu turcii multa vr6rnepace, iar turcii, precum le iaste obiceiul, a laeomi la toate, rivnit-au ea

inghita dupre Tarigrad i Beciul, §i cu dinsul, §i toata inparatiia Borah. 5Purees-au, dar, cu mare gatire i en toata puterea inparatiei turcului,cu hanul tatarase inpreuna §i cu toata putérea lui, Cara Mustafa, vezirulcel mare. i ducindu-se supt Beciu, 1-au ocolit, Tara Nemteasca Inca oau pradat si o au robit, fiind aproape de a Ware i Becini. Numai dintrusingura voia lui Durnnezeu, cu ajutoriul craiului 1eiisc 1 eu ajutoriulaltor domni ai inparatiei, asa i-au batut de supt Beciu, cit liisInduiiturcii toata avutiia, toate corturile i toate gatirile carele acolo dusese,citi acolo n-au petit, d-abiia au scapat. i vezirul Cara Mustafa Inca auscapat d-abiia cu viiata pina la Beligradul sirbesc, i acolo, trimetindinparatul turcesc, i-au belit capul i umplindu-i pielea capului en bunbae, 15o au adus la inparatie.

Scurt5. scrisoare cum vezirul cel mare, Cara Mustafa, dintrurinduiala inpAratului turcese la anul de la Ilristos 1683 dechemvrie

in 5 dni, in Beligradul sirbesc s-an sugrumat

Savai c marele sultanul pre vezirul cel mare bucuros 1-ar fi crutat, 20ci pentru cii prea mute jalbe ;;i binneli mersese asupra lui nu numaiulhnalile de la Poarta, carii turbarea lui o urise, ci inca mai virtos de lainiceri, carii pre dinsul 1-au pricinuit, zicind ca pri vina lui in neamulturcesc peire mare ea acéia s-au intimplat. Si pre cind au auzit cii crestinii

2 au tinutilin L dupei inparattia ad. carora nulostivul Duatnezeu addugindu-le stdpintreaCu fericitã norocire sd-i pazeasca intru multi ant L 3-4 pace cu turcti in multi ant B 4turctilismailtémi B precutnIcum I. a laconn]adeca al laconuei (la toate a lacorni L) luindpilda iadului, a ft neindestulati niciodata LM dupd toate ad. luind pilda iadului (urmlndmor(ii Si nesatiosulut iad B) a fi neindestulati niciodata BR rivnit-aulracnit-au M 5dupre Tarigrad sa inglifta si Bectul B i Beciul ea si Tarigradul R si cu offt. LMBR dinsulom. MBR Romfdromandor R 6 Si au purees B purces-au daddeci au plecat Mdar om H I cu turculuilsi cu multe mit di osti dintru toate laturile inparatu turcestiB puterea out. Ft turculut]turcesti L, lui H 7 hanul tatarasclhanul cel viteaz al tuturorostilor tatdrasti B i om. B luilsi cu B Cara om. B Mustafa ccl Viteaz B vezirulcel viteaz i B marele vezir ft 8 5i asa I. Beciu]Viena Ft au ocolit Tara Nem-teased pradindu t robmdu L dupd ocolit ad. de toate partile i B mcii i Tara Nem-teased M 9 de a luarelde a lua M, sa ia B i om. M dupd Beciul ad. cu tot norodulce lacuta intr-insul i alti megitast, carii nazuisa acolo de frica agarénilor B dintruldupd L10 votajnula LMBR si eu ajutortul om. B 11 ai inparatiedinpardpia L, din tinutul InparatitHain B asa]dard atita B 11-12 s-au lasat B turciiIpaginii LMB toate corturile, toategatirile i toata avutha care L, toate corturile i toata avuttla care adusése acolo M, toatecorturde, toate gatirile si toata avu 1iia care dusese acolo ft 12-16 toata avutiia ... lainparatiejcorturile toate i toata avutiia cita pradasa din tari, ca i vizirul Mustafa abea auscapat batut i ranH si nu s-au putut opri pina la Belgradul sirbesc. Si acolo trimitind inpa-ratul putérea ostilor lui 1-au prins si 1-au belit viu i 1-au umplut de bumbac Si asa 1-au dusla lnparatul B 13 n-au pent acolo ei MR au scapat]scapind M d-abiia cm. M Incaau scapat d-abiia om. LR 14 vitata au niers M Belgradul R 13 i-au belit capuljtaindu-icapul i 1-au jupuit Ft si orn. L capului om. 1. dus-o L dupd Inparatie ad. care noro-cire (norocirt R) atutputérnicul Dunmezeu (Dumnezeu atotputérnecul R) pururea (si de acumaInainte MR) sa o dea crestinilor LMR pooestirea uciderii marelui viztr ont MBR; varian-t& slat dupei ms. L 18 1688 om. in om. dni]zile 20 cel mare orn. 21 bänuiale

77

all

to

so

1.. 72 au luat Ostrogonul, rinduri de stoluri // au mers la saraiul inparatesecersind capul marelui veziriu si in patin au fost de n-au facut atunceanorodul din Tarigrad gulgulea, atita cit i sultanul in mare perire ar fifost, de n-ar fi raspuns cum ca va ucide pre Cara Mustafa.

5 Deci, pentru acea treaba, au trimis pri inieer aga la Beligradulsirbesc, ea sa stinga vii4a acelui om tiran. Aga, stiind la ce sta intelep-ciunea marelui yeziru, 1-au facut ea sa creaza oum ea el iaste trimisea sa s sfatuiasca cu dinsul i cu alti pas1 de ostirea viitoare, care era

faca. Pre earele vezirul eel mare indata cu mare cinste 1-au priimit.10 Dupre aceia, adunindu-se la un loc dregatorii ostilor, au si'lzut vezirul

eel mare, mijderea i capetele ostilor, fiestecare la locul lui. Aceasta fiind,inicear-aga indata s-au dus la dinsul, vrind ea intiiu pecétea inparatuluidupre grumazii vezirului s o ia, c pina atuncea nimenea de dinsulnu sa poate atinge ; on atita mai virtos un s putea ucide ping intru

15 stapinirea lui au fost pecetea. El, dar, citva s-au aparat, ci fermanulinparatului pina intru atita 1-au spereat, cit peedtea inpäratului cuciune o au dat. Dupre acéia i-au aratat i alt ferman, intru earele inparatuli-au fost cerind capul. Linga acestea, gaitanul de matase Inca i-au tins

o punga de fringhie rosie, intru care au tribuit sa duca capul lui la sultanul.20 Aga au intrebat : de la dinsul va sa mai zica ceva ? Tar el nimic alt n-au

zis, Fara numai ce au zis o rugaeiune scurta. i aa gaitanul eel de mataseinsusi el si 1-au pus in grumazi i s-au lasat la cei doi hadimi, carii la acea

1. 72 v. treaba era rinduiti ; earii cu gaitanul eel de matase // pre dinsul 1-ausugrumat. Dupre acéia i-au taiat capul i i-au belit pielea i o au umplut

25 eu bunbac. i ma, trupul mi peste zidul Beligradului sirbese 1-au lepadat,iar capul mi 1-au dus la sultanul in cea punga de fringhie.

7194. Vestita cetatea Budai, dupa ce o stapinise turcii pina intru145 de ani, cu ajutoriul milostivului Dumnezeu, eel cu putere fara desfirsit, s-au luat de la mina lor la avgust in 23 de zile. i ma, cum cei

30 ce intr-insa au fost, ori carii de arma nu s-au apucat, toti au cazut in

3 gurgulea ar Mau 5 Dect om. 6 sirbesc om. 7 cum ca cum om. 13 dupresa o ia]sa o ia, dupre aceia i grumazii veziriului 14 putea 16 inparatuluilsultanului17 dat-o 21 rugaciune om. 22 la el 27-29 7194. Vestita zi1e17194. Milosirdnicul Dumnezeu,cal cu putere far de sfirsit, arma prea Inaltata miostivului domnului nostru si a unirli domnilorcrestini fericindu, in luna lui avgustu, 23 de rile, en navaltri de trei parti foarte tare s-aubatut vestita cetatea Budii (care cu lencita pomenire craii nostri de multe ori in zadar aubatut), dupil ce au stapinit turcii Intru 145 de ani, la mina inparatil sale o au dat-o L 7194.Milostivul Dumnezeu, cel ce iaste cu putere Fara sfirsit, anna cea prea inaltata a milostivuluidomnului nostru si a uniciunii domnilor nostri calor crestinesti fericind, in luna lui avgust,In 23 de zile, cu navahrile ale de trei parti foarte tare s-au facut vestita cetatea Budii, carecu fericita pomenire craii nostri de multe on o au batut, (WO ce o stapinisa turcii pinaIntim o sutd i patruzeci i cinci de ani, la mina Inaitarii sale o au dat M 27-2 p. 79 7194.Vestita in vecilAnii 7194. Milostivul nostru Dumnezeu cel puternic si farfi de sfirsit,au mai preathaltat pre milostivul domnul nostru si al tuturor domnilor crestinesti, cu feri-cita norocire, In luna lui avgust, in 23 de zile, cuprinzind i cetatea Budii cea vestita, intrucare cu buna norocire au stapinit-o pururea pomenitii crai nostri cei crestinesti, dupil ce ostapini 55 turcii Ora intru 145 de ani, asa au dat-o milostivul nostru Dumnezen la minamarii sale, precum au fost punS de toata avutiia si inpodobita, ca unit nict armele nu s-auluat, ci asa au cazut in robie, inpreuna cu -Wale prazile orasului, céle Rita de numar. Pentrucare biruinta si rascumpararc, sa fie laudat i proslavit numele lui Dumnezeu, pururea Invéci B 27-29 7194. Vestita ziler7194. Milostivul Dumnezeu, cel ce are putere far desfirsit, Intru acest an, in luna lui avgust, in 23 de zile, cu navalirile céle de trei parti ce aufacut loarte tan uniii domni crestinesti, cetatea Budei, care crai nostri de multe on Inzadar o au batut, dupa ce o stapinise turcii intru 145 de ani, la mlinile stapinitonlor cres-tinesti o au dat R si mare om. LMR cei om. M 30 dara oaricarii M apucat dearme R si toti M

78

sa sa

plect-

91

...

robie, inpreuna cu fka de numar avutiia orasului, pentru care innaltatnumele sfintiei sale sa' fie laudat in véci.

Tot intru acelasi anu crestinii din miinile agarénior au scos inTara Horvateasca aceste locuri i cetati, anurne Cechinar, Tigreert,Iolon, Clavita din Jos si din Sus, Oracov, Corrad, scaun piscupesc ; iar inTara Tingureasca : Colocea, scaun mitropolitese, Simontorna, Peci, scaunpiscupesc, Ceanad, scaun piscupesc, Seghedinul, linga carele, cu ajutoriulmarelui Dumnezeu, mica surna de crestini lovindu-se cu agarénii, multemii taind, pre ceialalti i-au facut de s-au dat dosul cu fuga,

cu marl dobinzi s-au intors innapoi. Dupa acestea IncL i Siclos, Darda,Capusvarul Inca' le-au dobindit.

Domnul Dumnezeu si de acum innainte pre crestini blagoslo-veasca noroceasca, dindu-le multe izbinzi una dupre alalta asuprapaginilor, intru. slava sfintiei sale, amin.

Aici iubitului cetitor s scrie cea, mare pocaanie ce au rinduit siau tinut turcii intr-o 1686 de ani

5

10

15

Dupre ce neamul turcesca au descalecat supt orasul Beciului, decrestinii foarte tare au fost zmacinati si Mrimati, si cum pre apil, asa si preuscat au fost biruiti. Mune orase mari si trii dintru dintii lor au fostscoase. 20Aceasta intelegind inpkatul turcescu, foarte tare s-au timpit. Vrind,dar ca s potoleasca miniia marelui Dumnezeu si a prooroculuiMehmet

lui cel tare de acuin innainte ocoleasca, rinduit-au intruinceputul anului 1686, in luna dintiiu, in vinerea cea dintiiu, ca tot omultoata zioa s postease i pina n-ar putea vedea stélele, pina atunce 25nimé sa nu cutéze nici a minca, nici a bea. Muftiul i slugie lui intruaeele zile, inbracati in saci, infasurati cn legaturi, cu obrazele lor asternutila pamint cu barbele cocolosite, pre ulite umblind, sus, in jos.

1 fara de numar]nenumaratil H innaltat laudatIlaudat si fie numele mintuitoriuluiDumnezeu R 3 miinile agarenilor]dintii pagInilor (turcilor R) LMR 3-4 mlinile 1Iorva-teasca]Tara Frinceasca si Tara Horvateasca din gura paginilor i B In]din R aceste locuri

cetati in Tara Horvateasca M cetati i orase B 4 Treglevici B, Tigre L, Tigrier R 5 Iolon]Ernolon L, Olonul B Clavita de Sus si cea de Jos B dindde L, cea de M dindacea de L,céle de M Oracov, Corrad]Brasov, judetul i B Corrad]Coralad H episcopese LB 6 Colocea]CoceaL, Colovtea B de Mitropolie B Shuontorna]Simontornapti L. Simondorna B Pecillpjj B7 episcopesc LMBR care M linga om. B 8 mareluiflui LBR mica sumaloaste mica Lagarenii]paginii LM, turcii R 9 dintr-insii]de turci M taindlau taiat B preliara Bpre ceialaltildara clti au fost mai ramas M i-au facut de s- am. B 10 mari dobtrizilmare izbindã B innapoilindarapt B acestealaceia B Inca om. M i Siclos1I Siclon L,a mai cuprins Sicheotul 13 11 Capusvarus B 12 dupd Dumnezeu ad. sfinta Inaltarea sa LMdapa innainte ad. pre milostivul, coronatul (incoronatul M) si prea inaltatul craiul nostru,Inpreuna cii alalti (ceialalti M) LM pre om LM 12-14 Domnul aminiDumnezeu celstint au blagoslovit pre milostivul, Incoronatul craiul nostru, inpreuna cu ai sai crestimde acum inainte Inca sa-i daruiasca milostivul Dunmezeu viata norocité cu multe izbindeasupra paglnilor, amin B om. R 13 -I]-1 M dindu-le]sa-i dea LM alaltalalta L 14 intruaminIca supt stapinirea sa (inaltimii sale M) sa putem trai intru (o M uniciune L), cupace, arnin LM povestirea pocaaruei turcilor om. MBR; variantele stnt numai dupd ms L15 Aicca scriu 16 intr-o 1686 de anilla valeatul 1686 6 mari orn. 25 sa povesteascitoata zioa putea om. 26 sa nu poala sa cutéze

7 9

dintr-insii

i

(st

si

514

...el

Dupre acéia, in meceturile Mr, cu amara' plinsuri ji cu glas marestrige allah, allah, illeha Muhamed rasul allah! Mira lachibeaoa coseiu-

gul proorocului celui mare puindu-1 afara, p un scaun de argint, 1-auafamat. Linga acesta au mai pus i alte 25 de cosciuge, intra carele 8int

5 oasele capetelor celor marl, vezirilor, vit6ji1or si la razboae ramasi spahiilor.Acéste dara tot pentru acéia le facea, ca proorocul cel mare aceasta peire

S. 73v. mare sa o priveasca cu durérea inimii si miniia // marelui Dumnezeuo potoleasea.

Aceasta au poruncit ca lu toale vinerile sa se faca. Si pre cindso aceleasi cosciugmi s-ar pune in cimp lat, atunci lacuitoril acei tari

striini de 7 oil sa le ocolescä, s p1Ing, s strige i siL zbiara, la zioa,cea de pre urma a postului. S-au rinduit pina la 20 de miluri de pamintesirea afara cu mare userdie, intru acesta chip Wind

1. Sa scoaca un sinsiiac sau tron mare, incarcat cu oase de morti,15 cu sabii frinte, cu pusci legate, cu arcmi färimate, cu sageti i cu tulbe

i proci. 600 de turci cu descultate picioare, inbracati in saci i infasuraticu legaturi, la cap farä de invalituri ;

2. 3000 stropiti cu singe de musulman i presarati cu cenush, cumare vaete, cu zbieraturi cu strigari s inearg i sa-si bata trupmile ;

20 3. 6000 de oameni goli, dezbracati deasupra, spatele i piepturilecu ascutiti maracini sa-si bata pina intr-atita, cit sa le curga singelepre pamint ;

4. 30 de spahii, Lira de cealmale, cu barbele sburlite sau terfelite,cosciugul marelui prooroc intre stolurile céle orinduite pre umerile Mr

25 sag duca. Linga aceia, 300 de pasi cu sabii goale. i de ar indraznicineva cu obraz innalt a sa uita la cosciug, pre acela numaidecit sa-ltaesi sag arunce ciinilor.

5. La toata mila de pamint un rob crestin i un ovrédu sil tae, atitacit in singele Mr sa moara ;

1. 74 30 6. 30 de pasi cu inbracaminte proaste, cealmaoa lor // sa fie numaiodata infamata, de pinza neagra (care intiiu sa le fie intinsa in singede catir si de ovreiu), i asa purtindu-le s mearga ; fiestecaruia cite omina sa fie legata si in locul sabiei, o coada de camila lunga pina Inpamint sii poarte.

35 7. Pre aceia sii urméze 7 mii de inicéri fara de arme, toegéletragind dupre sine si strigind : allah peri mufat aii!

8. Dupre acéia vezirul sii mearga pre un catir schiop, carelepoarte pre cap o cealma vinata i stropita cu singe si in mina sa dna,o trestie cu care sa-si bata capul lui, strigind osfat milei zuffai!

40 9. Dupre aceasta sa duca o lada lunga, plina de aspri, cariiarunce i intr-o parte si intr-alta, iar saracirnea sa nu indriizneasca a-ilua ping, nu s-ar ispravi acea trécere, cii eine ar indrizni a lua, pedeapsa-iva fi tapa. La savirsit WA, mearga stolurile norodului, prin mijlocul acela100 de turci dervisi sau adeca sihastri, carii obrazele Mr, miinile Mr si

45 piepturile lor cu cutite sit si le tae, ea singele lor sa poata uda pamintul.

4 care 6 tot pentru]toate pre aceia vréme 7 marcluilcea mare a lui 10 acéle in1in-tr-un 11 sA p1ing51p1ingind 19 sã mearg4 am. 21 dupd batã ad. trupurile sale 23 sburlite1pirlite 26 cinevai obrazul innAltat 30 3013000 32 -le]se 32-33 sa fie cite o miná le-gatä 33 lunga om. 42 luare a1a-i 43 acela] acelora

05, :

i venitii

i

s&

:

sa-i

sh

La thatl mila de p5mint s'a', blésteme pe crestini, strigind intru ngltime :allah buffaii, allah merrei vistrinaii !

Cu fantazii ca acéstea au gindit neamul turcescu Ai potoleascá miniialui Dumnezeu si sg, cear6 de acum innainte mai bun noroc armelor saleInprotiva crestinior. Ce acelora nici un folos nu le-au luat, ca', acel an 5dentru 1686 tocma asa au fost de perire lor, ca si cel mai dintliu 1/, t. 74v.pentru c5, bunul Dumnezeu cu adevAr au ajutat pe crestini si de acumInnainte inca,-i va ajuta.

Tarile si unele orasa, mari, care supt ce zodii stau,aici pre scurt sa" scriu lo

Supt arete, Tara Nemteascg, Tara Lesasa.Supt taur, Tara Turceasca,, Helvetia.Supt geameni, Eghipetul, Armeniia, Vitemberga.Supt me, Scotia, Prusiia, Holandiia, Venetiia.Supt leu, Tara Ceps* Tara Frinceas&a'.Supt virgufa, Tara Greceascsa, Tara Horvgteasc5,Supt cumpan6, Beciul, Francofortina, Spira i prod.Supt scorpie, Noverghiia, Bavariia de Sus, Apadva.Supt sIgefatoriu, Hispaniia, Tara Ungureasc6, Ardealul.Supt tapu, Bulgariia, Masoviia, Saxoniia.Supt varsgtor, Daniia, Moscul, Rumaneasca, TatIrasca.Supt pesti, Portugaliia, Normandiia i proci.//

Tilcuirea chipului peceldlor si sémnelor den prognostic

Cocosul cel mare : frantozul.Coada de pAun : Brandeburgul, Prusiia.Len : Svetiia, Holandiia.Grinzele : Saxoniia, Daniia, Tara Ungureas4 Lotaringhiia, Groninga

i prod.Leu albu : Tara Cesaseg, Austriia, Hachiia.Len incoronat : Daniia, vetiia, Hachiia, Prusiia.Cununa de dafin : inparatul romanior.Crinul : Frantozul, Angliia, Scotlandie, Lotringa.VArgura : Vitemberga.Cunua, de run"; : Saxoniia, Savoia.Irasun6toare cu strune : Angliia, Irlandiia.G'aing, neagrl : Saxonia, Veimar, Coburga.Buciumul pestelui : Svetiia.Cale alba, : Svetia, Tara Lesascg.Frunzil de urzicg : Dania, Holzatiia.Vilturul : de obste numai inpgrAtiia.Leu negru : Brandeburgul, Sasoniia, Flandriia.Cununä verde : Saxonia.Lebgda : Daniia, Holzatiia.

3 iandazii 4 mai om. 5 inpotriva acelora]clen acélea nu le-au]n-au acel]In acela 6 tocmaom. 7 cu adevAratu

81

15

20

f. 75v.

25

30

35

40

Fig. 1. Gheorghe Brancovici. Portret contemporan exe-outat de pictorul Schielhobell. Muzeul din Cheb (Dupi

Jovan Radonid).

82

Ireve-mr2c021, , "rtT, .:t'c'tFrr,-,:::Wri-,*:,, t -::

,

c

-Ir"411 0

Fig. 2. Gheorghe Brancovici. Alt portret, cu datamortii : 11 decembrie 1711 (Dupa Jovan Fladonid).

83

a .

,:^1

':t . .

.... , ,..4, 4... < ,..:-J I,.. ..0.

? 1

<s:

c"(

-4100- .

t:(' 1?; :'41;"# .

. fe 4 - 71Cr.j'i ; 7'e<, çs .. C <.?e

INDICE

A

Abort craiul <Albert de Habsburg>, rege alUngariei (1437-1439) 64.

Aevilon, cetate in Asia Mica 38.Adalbert, episcop al Prusici 48.Aden, fiu vitreg al lui Lesco, stdpinitor In

Po Ionia 46.Africa 43.Albania, in stapinirea lui Stefan Lazarevici 58.Alexia Duca <de fapt Alexie H Comnen>,

Imparat bizantin (1180-1183), li milritaflica cu Stefan Primincoronatul, regelcSerbiei 51.

Alezie Sehimnieul (Alexie I Comnen>, impAratbizantin (1081-1118) 49.

Alixandru Machidon, rege al Maccdoniei(336-323) 42.

Ana, him regelui Frantei, cdsiltorità cuNernanea Homilat, mare jupan al sir-bilor 49 ; se calugareste la m-rea Devici51.

Anadolul, (Anatolia>, cucerit de Otman I 57.Angheliia, mama lui Iovan Brancovici si a

mrtropolitului Maxim 67; vine in TaraRomâneasca 69.

Anglia 38, 81.Apadva 81.Arges, rn-re, ctitoric a lui Neagoe Basfiraba

dupa modelul rn-rii Deceani 53.Ardealuf (Sedmogradsca Zernlia) 42, 45-46,

64-67, 81 ; atacat de tatari 55 ; loanSigismund prmcipe in". 73 ; unit cu TaraRornaneascii si Moldova 74.

.Arie, ereticul 44.Armenia 81.Asia 1, 57 ; Mica 1.Asiria 40-41.Atila 45.Austria 66, 81 ; atacatá de Matei Corvinul

68.Avgust Chesar, imparat al Rornei (27 Leal. -

14 e.n.) 38, 42, 49.

Baia Mare 46.Baiazit (Fulgerul>, sultan al turcilor (1389-

1402) 60-61.Baefiu, se aseaza unguri la 45.Banon, conducator al slovenilor 38.

Baos, voievod al Albaniei, ia in cdsatorie peo flied a cneazului Lazar 59.

Bartva, localitate intemeiata de sasi 46.Baturie Andras, voievod al Ardealului (1599),

infrint de Mihai Viteazul 73.Batorie Istfan, voievod al Ardealului (1479-

1493), in lupta cu turcii la Jebdt70-- 71.

Bavaria 81.Bilsitraba, domnul Tarn Romanesti (1310-

1352), Infringe pe Carol Robert 55.Beeei, cetate <in Banatul iugoslav>, ddruita

de Sigismund de Luxemburg lui GheorgheBrancovici 62 ; cucerit de turci 73.

Beeiu <Viena> 66, 81 ; se inchind lui MateiCorvinul 68 ; atacat de turci 73-77.

Beeicheree <azi Zrenjanm - R S. F. Ingo-slavia>, cucerit de turci 73.

Belgradul Ardealului <Alba tuba>, loculinmormintarii lui lancu de IIunedoara 66.

Belgradul sirbesc 66, 77-78 ; scaun arhie-piscopal 50 ; cedat lui Sigismund deLuxemburg de catre Gheorghe Branco-vici 62 ; cucerit de turci 73.

Belgradul unguresc <Alba Regard>, cucerit deturci 73.

Belo Uros, inapdrat" al Iliricului, nepot"al lui Constantin cel Mare 43, 49.

Besermin, oras <Ungaria>, däruit de Sigis-mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-covici 62.

Bistrita, oras, se asaza sasi aci 45.Bistrita, riu In Serbia, pe malul caruia s-a

ft,rulicat rn-rea Deceani 52.Blau Gulielra, geograf 48.Bogdan, fiu vitreg al lut Lesco, conducator

polonez 46.Boleslav (I cel Viteaz>, rege al Poloniei

(992- 1025), vizitat de imparatul Otto III48-49.

Boleslav, fiu vitreg al Itti Lesco, conducnorpolonez 46.

Bonfinie <Antonio>, istoric al lui MatelGorvinul 56, 62.

Borvin, fin vitreg al lui Lesco, conducatorpolonez 46.

Bosnia 62, 67 ; in stapinirea lui Stefan Laza-revici 58.

Brandeburg (Star Zelitia) 81 ; regiune dataLesco, conducdtorul polonez, fiilor

sai 46.

85

II

de

Branieevo, scaun arhierese, Infiintat de Sf.Sava 50.

Brasov, se asazA sasi aci 45.BrItania 43.Brusa, cucerita de Otman I 57.Bueoviet (Lubeck), regiune data de Lesco,

conducator polonez, fiilor sal 46.Buda 64, 68-69 ; scaun arhieresc Infiintat de

Sf. Sava 50 ; curti aci, daruite de Sigis-mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-covici 62 ; cuceritii de turd '73 ; eliberatade imperiali 78.

Bulgaria 81.Bulilor prag, asezare a cazacilor zaporojeni

48.But, tatal lui Iancu de Hunedoara, daruit de

Sigismund de Luxemburg eu cetateaIlunedoarei 64.

Caloeea <Ungaria>, scaun mitropolitan, eli-berata de sub turci 79.

Capnsvar (In Ungaria>, eliberat de sub turci79.

Cara Mustafa, mare vizir (1676-1683), ati-cil Viena, dar este InfrInt 77 ; ucis la Bel-grad, din cauza insuccesului de la Viena78.

Carintia, provincie austrlaca, atacatil deMatei Corvinul 68.

Carol eel Mare, ImpArat (768-814), In luptacu migratorii 45 ; supune pe sloveni s.a.46.

Carol <Robert>, rege al Ungariei (1308-1342),Infrint de Basaraba, domnul Tarii Roma-nesti 55.

Catacuzino <loan VI>, Imparat bizan lin(1347-1354) 61.

Casubia, regiune data de Lesco fiilor sai 46.Cazan, cucerit de cneazul Vasilie III Ivano-

vici 72.Cazimir, fiu vitreg al lui Lesco al Poloniei 46.Ceanad (j. scaun arhiepiscopal, eh-

berat de sub turci 79.Cechinar, localitate In Croatia, eliberata de

sub turci 79.Cetatea Alba, cucerita de turd 72.Chelpe, cetate pe Sava, darnita de Sigis-

mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-covici 62.

Chie, intemeietor al Chievului 47.Chiev, cucerit de Oleg si Igor 47.Chitin, cucerita de turd 72.Chir <Cirus>, rege persan 42.Chiril, alcatuitorul alfabetului ce-i poartil

numele 48.Clavita de Sus, de Jos, In Croatia ebbe-

rata de sub turci 79.Cluj, se asaza sasi aci 45.Coburg 81.Cotlan prag, asezare a cazacilor zaporojeni 48.Colatin, consul roman 42.Constantin, sora lui Constantin cel Mare 43,

49.

86

Constantin eel Mare, lmparat roman (307-337)43, 49 ; muta capitala la Bizant. 43.

Constandnopolls, denumirea greceasca a capi-talei Imperiului bizantin 44.

Corrad, episcopie In Croatia eliberata de subturci 79.

Cosovo, lupta la 59.Costandln <II>, fiul lui Constantin eel Mare,

Imparat bizantin (337-340) 43.Costandin 011>, fiul lui I Tertian, Imparat

bizantin (641-668) 44.Costandin <Delanoviel>, despot slrb, ucis Ia

Rovine 61.Cretomir, fiu vitreg al lui Lesco, stapinitor

in Polonia 46.Cumania 47.Cupinic, oras pe Sava, In care s-a calugarit

Gheorghe Brancovici sub numele deMaxim 67.

1)

Dania 81.Darda <Ungaria>, eliberata de sub turci 79.Dfibritin (Ungaria>, daruit de Sigismund de

Luxemburg lui Gheorghe Brancovici 62.Debra, scaun arhieresc, infiintat de Sf. Sava

50.Deceani, rn-re In Serbia, ridicata de $tefan

Uros III 52, 56.DevIel, rn-re In Serbia, in care s-a calugarit

Ana, sotia lui Nemanea 50.Diiu <Vidal>, cucerit de turci 62.Dioelitian, Imparat roman (284-305) 43, 50.Dir, stapin al Chievului, ucis de Oleg 47.Dituvunia, regiune poloneza, data de Lesco

fillor sal 46.Don, riu 37.Dragul voievod (Vlad Dracut), raporturile sale

cu Iancu do Hunedoara 63-64.Drava, rlu 40.Dragas, ucis la Rovine <acelasi cu Constan-

tin Deianovici> 61.Dunfirea 38, 48, 61, 64, 67.Dvina, riu 38.

Eghipet 42.Elena, sotia postelnicului Constantin Canta-

cuzino, mama domnului Tarn Romanestlerban Cantacuzine, merge la Ierusahm

74.Enea Silvia (Piccolomini> 65.Eperias, localitate In care se asaza sast 46.Etolia, scaun arhieresc, Infiintat de Sf. Sava

50.Evropa 37, 38, 40, 64 ; invadata de turci 57.

Faustie, inventatorul tiparului 66.Fagaras, cetate 52.Filindariul <Hilandar>, in-re sirbeasca, ridi-

cata de Nemanea la Athos 49, 51, 52.Flandra 81.

TimlO,

F

Fotie, patriarh al Constantinopolului 47.Franefortina 81.Frederic <III>, itnpArat german (1440-1493),

In conflict en Matei Corvinul 68.

Galatia, carticr al Constantinopolului 61.Galin 43.Galipoli, bc de piltrundere a turcilor in Europa

57.Gavuzasnii prag, asezare a cazacilor zaporo-

jeni 48Gheorghe Brancovici, fiul lui Vile (Vuc),

ajunge despot al Serb lei (1427-1456) 59,62 ; se insoard 62 ; in conflict cu Iancu deHunedoara 64-65 , tidied cetatea Sme-derevo 67.

Gheorghe Brancovici, fiul lui Stefan, se ettlu-gilreste sub numele de Maxim 67 ; vineIn Tara RomAneascd 69.

Ghinla <Ungaria>, cetate cuceritd de turci 73.Gnezna, oras polonez, vizitat de impAratul

Otto III 48.Graeennita, scaun arbieresc, infiintat de Sf .

Sava 50.Grigore Brancovici, fiu al lui Gheorghe des-

potul 62.Groning a <Groningen - landa> 81.Gtirgur Brancovici, fiul lui Vile (Vile) 59.

II

Hachia <Aachen> 81.Hadim pasa, ucis In Tara Romdneased 71.Haldela 41.Helvetia 81.Hinedoara, diiruitd de Sigismund de Luxem-

burg lui But, tatAl lut Iancu de 64.Hispania 81.Holandia 81.Holzatia <Alsacia> 46, 81.Homilat, tatill lui Nemanea 49.Hotin, infringere a turcilor la. 74.Huniadi Ianos v. Ianeu de Hunedoara.Huniadi Laslo, fiul lui Iancu de Hunedoara,

ucis la Buda 66.

laite, cetate In Bosnia, eliberati de sub turi67.

lanen de Hunedoara 68 ; In lupte cu. turcii63-65 ; ales guvernator al Ungariei 64 ;moartea sa 66.

Ianos <loan Zapolya>, rege al Ungariei<1526-1540> 73.

laxa, fiu vitreg al lui Lesco, conduatorpolonez 46.

lerusalim, vizitat de cneazul Lazdr 40, 58 ;vizitat de Elena Cantacuzino 74.

Igor, cneaz rus, cucereste Smolenscul 47.Ilirleul 37, 43, 44, 46, 48, 49, 50, 51 ; atacat

de Mari t bulgari 53 ; stdpinit de cneazulLazar 58.

Ilmer (Marea de Azov> 37, 44.

Inert (Ioanopol), cetate a famihei Brancovici.67, 70.

loan, despot, hul lui Stefan Tomasevici, regeleBosnici 66, 72.

loan <VI> Cantacuzino, impdrat bizantin(1347-1354) 57.

loan <V> Paleologul, ImpArat bizantin(1341-1376), ahat cu sirbii contra tur-cilor 57.

Ioan Alexievici(1682-1696),

<Ivan V>Impreund

tar,cu

al Rusieisdufratele

Petru 77.loan Brancovici, fratele mitropolitului Maxim,

stiipin in Srem si Slavonia 67, 79.Iolon, localitate in Croatia, eliberatd de sub

turd 79.Iraclie <Heracliu>, impArat bizantin (610-641)

44.Irina, sotia despotului Gheorghe Brancovici

62.Irlandia 81.Ispania 43.Italia 38, 43.Iulian, cardinal, in scale la regele Vladislav

I al Ungariei 63.Julie Chesar 42.Iustinian, impdrat bizantin (527-565), tidied

biserica Sf. Sofia 44.Ivan <III Vasilievici>, cneaz al Moscovei

(1462-1505) 72.

debit, lingA Ordstie, Inc al luptei dintre PaveChinezu i turci 70.

Jicmond <Sigismund de Luxemburg>, regeal Ungariei (1387-1437) 60 ; primesteBelgradul de la Gheorghe Brancovici 62 ;dA Hunedoara lui But, tatAl lui Iancu deHunedoara 64.

K

Kassa, localitate In care se asazA sasi 46.

LaiotA (Ludovic eel Mare>, rage al Ungariei(1342-1382), alungil pe taut 56.

Lazar Brancovici, fiul lui Vile (Vue) 59.Lazar Brancovici, fiul lui Gheorghe 59, 62 ;

isi mdritA fata (Elena-Mara> dupd regaleBosniei, Stefan 66.

Lazar <11rebelianovlei>, cneaz al strbilor(1371-1389), ii consolideazd statul58-59 ; in lupte cu turcii 61 ; ctitor alrn-rii Ravanita 62.

Lazar Istvan, persecutor al romdnilor orto-doesi din Transilvania 75.

Leles, sediu al unui prepozit unguresc 75.Leopold I, impArat al Austriei si rege al

Ungariet (1658-1705), in rAzboi cu turcii77.

Lesco, conducAtor al Polonici 46.Levcea, localitate in care s-au asezat sasi 46.Lichinie, imparat roman (308-324) 43, 49.

87

0

Limburg <Lima>, dat de Lesco fiilor sal 46Lipova, cucerita de turd 73.Litiva <Lituania> 72.Lotaringhia (Lotringa) 81.Lubek v. BucovietLueov (Mechelburg), regiune data de Lesco

fiilor sai 46.

Machedonia 56 ; alacata de turci 57.Malunet pasa, infrint de bosnieci 62.Manuil, patriarh al Constantinopolului 50.Marannure5, mu-Caul din descaleca in Mol-

dova 56.Marco Craleviel, conducator al Macedoniei

(1371-1395), mort la Rovine 61.Maren Alba 42Marea Neagra 42.Masovia 81.Mate las <Corvinul>, ajunge rege al Ungariei

(1458-1490) 66 ; Ingaduie fratilor Gheor-ghe i Ioan Brancovici sa stapineascil inSrem si Slavonia 66 ; In razboi cu impa-ratul Frederic 68 ; glume de-ale lui 68-69.

Maxentin, cezar roman 43.Maxim, cezar roman 43.Maxim v. Gheorghe BrancoviciMaximin, linparat roman (235-238) 43.Media 41.Media5, se asaza sasi la 45.Mechelburg v. Lucov.Mehmet profetul 45, 65, 73.Meidenburg v. Miezihoje.Meotis <Marea de Azov> 49.Methotlie, invatat slay, creator al alfabetului

chirilic 40, 48.Mienasititi prag, a5ezare a cazacilor zaporojeni

48.Mieziboje, regiune data de Lesco fiilor sai 46.Mimi <Cantaeuzino>, boier roman, merge en

mama sa Elena la Ierusalim 74.Mihal <Viteazul>, &run al Tarn Rornane5ti

(1593-1601), uneste cele trei Vari rorn.1-nesti 73-74.

Mihail, conducator al bulgarilor (852-889),se crestineaza <confundat cu Mihail ksis-man> 53-54.

Mihail <III>, imparat bizantin (842-867)47.

Mihail Casoni, prepozit la Le les, persecuta peromanh ortodoc5i din Ardent 75.

Mihail Paleologul, imparat bizantin (1261-1282) 52.

Mihail 5iFnan, rege al Bulgariei (1322-1330),ataca Serbia 53.

Milita, sotia cneazului Lazar 58, 62.Mi lo5 Cobiliei, erou sirb, ucide pe sultanul

Murad la Cossovo (1389) 59.Milutin v. Stefan Uro5 Milutin.Mireea. dornn al TAM Romane5ti (1386-1418),

infringe pe turci la Bovine 61.Moguntla, localitate in care s-a inventat

tiparul 66.

88

Moldova 42, 45, 56 ; pradala de turci 71 ;unita cu Tara Romaneasca. i Transilva-nia 74.

Moravia, crestinata de Chiril si Metodiu 48.Moravita, scaun arlueresc, infiintat de Sf.

Sava 50.Moreea 72.Moro5 <Mures> 67.Moseul <Moscova>, 59 ; in staphurea lui Riuric

47 ; patriarhia de 76.Muneaci, cetate daruita de Sigismund de

Luxemburg despotului Gheorghe Branco-vici 62.

Munster <Sebastian>, cosmograf i istoric 48,65.

Muntii Ciuculul, locuiti de unguri 45.Murat <I>, sultan al turcilor (1360-1389),

cucereste Nisul ; ucis la Cosovo 59.Murat <II>, sultan al turcilor (1421-1444

si 1446-1451) 63 ; in razboi cu Iancu deIlunedoara 64 ; orbeste pe Stefan Bran-covici 67.

Mussia <Muza>, fiul Raiazid, emir al tur-cilor (1411-1413) 61.

Mysia de Sus ; de Jos (Mysiile) 43, 49,50, 58, 62.

Nadlacul <j. Arad>, cucerit de turci 73.lVaucler <loan Nauclerus>, isloric german

(1425-1510) 41, 65.Neagoe Basfiraha, domn al Tarii Romane5li

(1512-1521) ridica rn-rea Arges 53 ; secasatoreste 59 ; moartea sa 73.

Nemanea Homilat, stapinitor sirb al Rasca,(1170-1196) 49, 58 ; ridica rn-rea Hilanidar la Athos 49 ; se casatoreste cu Ana-Inca regelui Frantei 49 ; se c5lugare5teluind numele de Simeon 50, 51, 58.

Nicheia, smod la 44.Nicopoe Nicopole>, lupta din 1396 60 ; cade

sub turci 62.Nipru 38, 47, 48.Nis, cucerit de turci 59.Normandia 81.Norveghia 81.

0

Ochlanul Vritaniei <Oceanul Atlantic> 37, 38.Oleg, mare cneaz rus, cucereste Smolenscul

47.Oraeov, localitate in Croatia, ehberatil de

sub turci 79.Oratlie 70.Orighen, ereticul 44.Oscold, stapin in Chiev, ucis de Oleg 5i Igor47.Osman <n>, sultan (1618-1622), infrint la

IIotin i sugrumat de ai sai 74.Ostrogon, cucerit de turci 73 ; ehherat de

sub i 78 .Otman I, emir turc (1281-1326), ii consoli-

deaza puterea 57.

ml

Otto III. imparat romano-german (983-1002),viziteaza Po Ionia 48.

1'

Paleo log <probabil loan VIII>, imparat bi-zantin (1425-1448) 62.

Panonia 38, 45-46Pavel Brancoviel <Pavel Chinezu>, ban al

Timisoarei 67 ; in luptri cu turcii la Jebia.70-71.

Peel, scaun episcopal, eliberat de sub turci79.

Peloponez 72.Persia 40, 41.Petra Alexieviei <cel Mare>, tar al Rusiei

(1682-1725) 77.Podgorita, in Iugoslavia, localitate de bas-

Una' a lui Vuc Brancovici 46.Poghibrag <Gheorghe Podiebrad>, guverna-

tor al Boemiei (1458-1471) 66.Pombie <Ponmei>, in razboaie de cucerire 42.Pomerania, regiune data de Lesco fiiIor sai

46.Popeta, fiul lui Lesco, d5ruit de tang sSu cu

Tara Leseascri 46 ; 1i otraveste unchii 47.Portugalia 81.Prebislav, fiul lui Lesco, daruit cu regiuni

in Po Ionia de fatal sau 46.Premislav, fiul lui Lesco, d5ruit cu tinuturi in

Polonia 46.Pripol, loc de lupta intre Stefan Lazarevici si

Muza 61.Prizren, scaun arhieresc, inflintat de Sf. Sava

50 , inAnastire ridicata de Stefan Dusanla 56.

Prusia 48, 81.Ploleineu Filadelful, rege al Egiptului (283-

246) 42.Ptolemeu Filopator, rege al Egiptului (221 -

204) 42.

nacos, load de alegere ca guvernator alUngariel a lui Iancu de Hunedoara 64.

nodal voievod eel Bun <cel Frumos>, domn alTSrii Romanesti (1462--1473) 71.

Itadul voievod cel Bun (eel Mare>, domn alT5rii Romanesti 69.

)tasca, tinut sirbesc, stapinit de Nemanea 49.Basco <Sf. Sava>, fiu anti! Nemanea 49-51.Itavanita, mAnastire, arsil de turci 62.Itasava, scaun arhieresc, infiintat de Sf.

Sava 50.Ileghet, cetate dAruita de Sigismund de

Luxemburg lin Gheorglie Braucovici 62.stapin al Rusiei 47 ; isi ia titlul de

samoderjet 72.Itodos 61.Roma. loc de bastina a romanilor 38, 42 ;

capitala a impermlui 43 ; se separa debiserica rasdriteana 52 ; papa de la52, 55 ; biserica din 65.

Boman, ores in care se aazd i unguri 45.Botislav, fijil lui Lesco, stapinitor in Polonia

46Bovine, lupta de la -- 61.Bughia, regiune data de Lesco fulor sai 46Busia, stapinita de Rioric 47

Sabestav, fiul lui Lesco, st5pin In Polonia 46.Saemariu (Satu Mare), daruit de Sigismund

de Luxemburg lui Gheorghe Brancovici69.

Sas-Sebes, s-au asezat sasi aci 45.Sava Sfintul <in mirenie Basco>, fiul lui

Nemanea 49 ; indeamnii pe tatal sSu s5.se calugareascil 50 ; aduce coroana de regefratelui sail Stefan 51.

Sava Brancovici, mitropolit al Transilvaniei(1656-1683), sufera persecutii si moare74-75.

Savoia 81.Saxonia 45, 81.Seghedin, ehberat de sub turd 79.Sfetagora <Muntele Athos> 49-52, 58.Sfinla Sofia, ctitorie a lui Iustinian 44.Sejxard, arhimandrit de 68.Semislav, hul lui Lesco, stapin In Polonia 46.Semovit, fiul lui Lesco, stapin in Polonia 46.Serbie Tulie (Servius Taus>, rege al Rome!

(578-535) 38, 42.Severin, luat de unguri 55 ; trecerea Dunarii

pe la de care Iancu de Hunedoara 64.Scotlandia 81.Sibarie, &Mugu, a inventat tunul si pusca

59.Sibiu, se asaza sasi act 45-46 ; lIngS loc

al luptei lui Mihai Viteazul cu AndreiBathory 73.

SicIos, localitate eliberatA de sub turci 79.Sighet, cetate, lupta de la unde moare

Soliman Magnificul 73.Silim (Selim I>, sultan al turcilor (1512-1520),

primeste primul haraci din tarile romane72.

Siloam, mitropolit al Serbiei, Inmorminteazipe regele Milutin 52.

Siman, fiul lui Lesco, stApinitor in Polonia46.

Simeon, numele de calugar al lui Nemanea50, 52.

Simontorna, localitate eliberatA de sub turci79.

Slancamen, cetate <In Srem>, ddruit5 de Sigis-mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-covici 62.

Slovenia, crestinata de Chiril si Metodiu 48.Smederova (in lugoslavia), cetate ridicatd

de Gheorghe Brancovici 67.Smolensc, cucerit de rusi 47, 72.Sofia, biserica mitropolitan5, loc de tumor-

mintare a regelui Milutin 52.Sofia, fiica lui Toma Paleologul, despot de

Moreea, mania cneazului Moscovei, VasilieIvanovici 72.

89

Marie,

-.

,-

It

e.4

es.)

e.4,

Solnoe, cucerit de turci 73.Solon <Salonic>, cucerit de turci 62.Spiehlgut, fiul lui Lesco, stiipinitor in Polo-

nia 46.Spira 81.Spitimer, fiul lui Lesco, stApinitor in Po Ionia

46Srem, provmcie istoricA iugoslavA 66, 69.Stanea Cantaeuzino, merge Ia lerusalim cu

mania sa, Elena 74.Star Zell-pa v. Brandeburg.Stefan Brancoviei <cel Orb), fiul lui Gheor-

ghe Brancovici, despotul Serbiei, preten-dent la tron 62, 66, 69.

Stefan cel Bun v. Stefan eel Mare.Stefan Du5an, tar al slrbilor (1331-1355),

ridicS o milmistire la Prizren 55-56Inchide pe tatal sAu, Stefan Deceanschi,la Zveceani 56.

Stefan <Lazarevici), despot al Serbiei (13891427) 58, 61, 62.

Stefan Primineoronatul, rege al Serbiei (11961228) fin al lui Nemanea 49 ; se casko-reste cu fiica Impdratului Alexios Duca 51 ;este Incoronat crai al slrbilor 51.

Stefan <Toma5eviei>, rage al Bosniei (14611463), stapin In Serbia, c5sAtorit cu fiicalui Lazar Brancovici 66.

Stefan <Tvrteo I), rege al Bosniei (1353-1391),ajutd pe Ludovic cel Mare sl alunge petAtari 56.

Stefan Uro5 (111> Deceansehi, rege al Serbiei(1321-1331) ridicA m-rea Deceani 52;bate pe bulgari 53 55 ; inchis la Zveceanide fiul sAu Du5an 56.

Stefan Uro5 <II) Milutln, rege al Serbiei(1282-1321), face danii m-rii Hilandar52.

Stiria, provincie austriack atacatA de MateirtsCorvinul 68.

Studenita, scaun arhieresc, infiintat de Sf.Sava 50 ; ctitorie a lui Nemanea 50.

Sulliman <Magnifica!), sultan (1520-1566),atacil Viena 73 : cucere5te Buda 73 ;moare la Sighet 73.

Suschli prag, a5ezare a cazacilor zaporojeni48.

S5ghl5oara, se a5azA sa5i aci 45.5eofia 81.Serban Cantaenzino, &Inn al TArii Rornfine5ti

(1678-1688) 74.Si5man, tar al Bulgarici (1371-1393), ia In

c5s5torie pc o flied a cneazului Lazar 59.5oimu5, cucerit de turci 73.Stefan eel Bun <eel Mare), domn al Moldovei

(1457-1504), bate pe turci 71 ; moare72.

Stefan Maelat, ridic5 cetatea FilgAraplui 52.Seia (Svetia) 81.

90

Talia, cetate In Ungaria, dartutil de Sigis-mund de Luxemburg lui Ghcorghe Bran-covici 62.

Taurus, munti 37.Theodor Alexieviei, tar al Rusici (1676-1682),

moare otr5vit 76.Theodosie, rnitropolit al TAril Romilnesti

(1668-1672 ; 1679-1708, reinscAunat)74.

Tigreert, localitate In Croatia, eliberatA de subturci 79.

Timi5oara 67, 70 ; cuceritil de turci 73.Tisa, riu 67.Toeni, cetate In Ungaria, dAruit5 de Sigis-

mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-covici 62.

Toma Paleologul, despot de Moreea 72.Toplita, scaun arhieresc, Infiintat de Sf. Sava

50.Trachia 37, 43.Traian, ImpArat al romanilor (98-117),

aduce romani in linuturile noastre 38.Trotu5, se a5az5 unguri la 45.Tur, localitate In Ungaria, d5ruitA de Sigis-

mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-covici 62.

Turda, loc al uciderli lui Mihai Viteazul 74.

Tara Ardealului v. ArdealulTara Cepseil <BoemiaMoravia> 66, 81.Tara DaImilleaseA <Dalmatia> 61.Tara FrIneeaseil <Franta> 81.Tara Greeeasa <Imperiul Bizantin> 40, 43,,

81.Tara Horvillease4 <Croatia> 61, 79, 81.Tara LeeaseA (Polonia> 46, 47, 48, 49, 81.Tara Munteneaseii <Tara RomAneascil, Mun-

tenia) 42, 52, 53, 55, 59, 61, 63, 64, 81 ;atacatA de Carol Robert 55 ; venirea mi-tropolitului Maxim In 69 ; atacatit deturci 71 ; unit5 cu Transilvania 5i Moldova74.

Tarn NemteaseA <Iniperiul romano-german ;Austria> 43, 66, 77, 81.

Tara Strbeaseil <Serbia> 51, 58, 59, 65.Tara Sloveneaseã <Slovenia> 66.Tara TatiireaseA 81.Tara Tureeased <Imperiul Otoman> 81.Tara Ungureasefi <lingaria> 45, 46, 62, 64,

79, 81 ; invazie de lAcuste In 55.Tarigrad <Constantinopol> 48, 50, 52, 61, 66,

73, 74, 78.Pia 62, 66.Tililia 37, 62.

Udrilul <Adrianopol), cade In mina turcilor58.

aespot Orb de Seres,In

ucidecu

pe Uros,V, regele Serbiei 56 ; luptá turcii 57.

.

oo

!-..!

Ulrie, grof de Tiha, ginere al lui GheorgheBrancovici 62 ; ucis de fill lul lancu delunedoara 66.

Unhel, cetate in Austria, se inchiná lui MateiasCorvinul 68.

Uros <V>, rege al Serbiei (1355-1371), ucisde VIIcasin i Ugliesa 56.

V

Varaghla, rlu 38.Varava, rlu 38.Varna, lupta de la 63, 64, 65.Varsan, loealitate in Ungaria, ddruitil de

Sigismund de Luxemburg lur GheorgheBrancovici 62.

Vsrsilie <III> Ivanoviel, mare cneaz al Mos-covet (1505-1533), In luptii err lituanienii72 ; ti ia titlul de lmparat 72.

VtudIle <I> Maeedoneannl, imprirat bizantin(867-886) 47.

Viidislav I, rege al Ungariei (1440-1444),cAmt la Varna 63, 64.

Vfidislav <Ladislau Postumul>, rege al Unga-riei (1444-1457) 64.

Velma; 81.Velbuld, lupta de la dintre sirbi Si bulgari

(1330) 54.Venetia 81.Vilagosvar <*iria>, cetate ddruitii de Sigis-

mund de Luxemburg lui Gheorghe Bran-covici 62 ; Ioan Brancovici ridia aci ceta-tea Ineului 67.

Vida <Vistula> 38.Vislav, fiul lur Lesco, stapinitor In Polonia

46.[ismer, fiul lui Lesco, stApinitor in Polonia

46.Vilentherg 81.VIzantia (Bizant) 42, 43.

Vfican, /WI lui Nemanea 40 ; filcut despot51.

rege al Macedoniei <1365-1371),ucide pe Uros V 56 ; In lupta cu turcii,este ueis 57.

Vileul, flul cneazului Lazilr 58.VIlerd Brancoviel (Vuc B), cneaz in Birk 46 ;

se casátoreste cu fiica eneazului Lazar 58 ;ia parte la lupta de la Cossovo 59 ; traillui Gheorghe despotul 62.

Vlad <Calugarai>, domn al Tarii liomãnesti(1482-1495) 72.

Vied <Tepes>, domn al Tarli Romanesti(1456-1462), In rilzboi eu turcii 66.

VladIslay, fiul lui Leseo, stAploitor in Polonia46.

Volosea <Moldova> 72 ; v. si Moldova.Vritania 38.Vrut <L. Iunius Brutus>, consul roman 42.Voleonava Zavola prag, asezare a cazacilor

zaporojeni 48.Voleznil prag, asezare a cazaeilor zaporojeni

48.Volga 38, 48.Volvii prag, asezare a eazacilor zaporojeni

48.

Zahlemia <Zahumlje>, regiune istorica ingos-lavd, in care Sf. Sava a Infiinlat un scaunarhieresc 50.

Zemlin <Zemun>, Iugoslavia 66.Zveceani, localitate in care a fost incus

Stefan Uros III Deceanschi 56.Zvignet, fiat lui Lesco, stApinitor In Polorna

46.Zvonier prag, asezare a cazaellor zaporojea

48.

Vfleasin,l

ee

CUPRINS

STUDIU INTRODUCTIV 5

BI BLIOG RA FIE SELECTI VA 34

CRONICA SLOVENILOR ILLIRICULUI, MYSII CEI DIN

SUS SI CEI DIN JOS MYSII 37

INDICE 85

Redactor : GEORGETA POPTehnoredactor : DOINA NORD

Bun de tipar 30.VII.1987. Format 16/70 X 100.Coli de tipar : 6.

C.Z. pentru biblioteci mari : 9(497.12)44...17)+(O031)C.Z. pentru biblioteci mizi : 9(497.12)

c. 53. I. P. InformatiaStr. Brezoianu 23-25

Bucureti

:

Lei 10