Andrei GanczMargareta Gancz

limhamagniatil

IGNIIU TING

CEI

II

CE

GgIErFrrIEI-tH

lhanual de conuorsafie

Andrei GanczMargareta Gancz

lim[amaghiatil

ilentlu tineManual de conversa{ie

pentru tur$ti, studenti, muncitori agricoli,muncitori in constructii

Edilia a II-a revizuti

POLIROM20r6

Cuprins

Cuvdnt inainte............ ............... I 1

Introducere in limba maghiard ......................... 13Despre limba maghiard........ ...................... 13Fonetici ....... 13Lexic ............ ..................... 17Gramatici ........................... 20

l. Expresii generale / Altal6nos kifejez6sek..... .......................451.1 . Acte de vorbire / Bes2ddaktusok..................... ........... 451.2. Despre limbi / Nye1vekr61................ ..........................721.3. VArsta, starea civild qi familia/ Kor, csal6di rlllapot 6s csa16d.......... 731.4. Cetdlenie, nalionalitate qi etnie / Alampolgrlrs6g, nemzetisdg6s etnikum...... .....................751.5. Ocupalii, profesii, meserii / Foglalkozrisok, szakm6k,mestersdgek ........................ 761.6. Numerale / Sziimnevek.. .....................781.7. Timpul I A2ido.......... .........................811.8. Culori / S2inek.......... ..........................851.9.CorpulomenesclAzemberitest................. ..............86

2. La fiontieri / A hatriron..... ........................... 90

2.1. Controlul actului de identitate I AszemllyazonossAgi okmrinyvizsgillata....... .....................902.2. Lavamd I Vrlmvizsgdlat. ..................... 912.3.in cazde cbl5torie cu maEina / Ha aut6val uta2unk........................... 93

3. Cdldtoria I Uta26s............ ............................. 943. 1. La aeroport gi in avion / Repiil6tdren 6s repii16n....... ........................943.2.La gwd, gi in tren / Pillyaudvaron 6s vonaton ............. 983.3. La autogard gi in autobuz / Aut6busz-prilyaudvaron6strivolsrigibuszon........... ...................... l0l3.4. In port 9i pe vapor / Kikdt6ben €s hai6n......... ......... 1023.5. C6lItoria cu maqina lUtazirs aut6val sau kocsival......................,... 103

4. Cazarea I Elszrill6sokis.. ...... I I I4.1. La hotel / Szrillod6ban.. ..................... I 1 I4.2.Lacamping/Kempingben..................... ..................1154.3.La ciminul studenlesc i Di6kszrill6ban .................... l l64.4. inchirierea unei locuinle I Lakiskibdrel6se....... ...... l l8

5. Schimb valutar qi operafiuni bancare / Valutav6lt6s 6s banktigyletek ...... 124

5.l.Schimbvalutar/Valutav6lt6s........... .......................1245.2. Opera{iuni bancare / Bankiigyletek....... ...................125

6. La poqtd qi la telefon / Posta 6s telefon ........... ..................127

6.1. Lapogtd/Postr1n............ ................... 127

6.2.Latelefon / Telefon6ti.s ....................129

7. Alimenta{ia publicd / Kdz6tkeztet6s. .......... 132

7.1. Larestaurant/Etteremben................... ....................1327 .2. La cantind" / Etkez6ben/Men2fun.............. ................. 1347.3. La bufetul expres, la fast-food / Gyorsblifeben ........ 1347 .4. La cafenea, la caf6-bar, la bar, la cofetdrie / K|vdhiuban,pressz6ban, brirban, cukr6szd6ban. .......... 135

7.5. Mdncdruri qi bduturi / Etelek 6s italok ..................... 136

8. Transporful urban / V6rosi kci2lekedds.................. ............ 143

8.1. Autobuzul, troleibuzul qi tramvaiul / Aut6busz, trolibusz6s vil1amos..... ................... 143

8.2. Metroul / Metr6........... ...................... 144

8.3. Taxi / Taxi ............. ........................... 145

9. Cumpdrdturi / Bevrisarl6s. .......................... 147

9.1. La centrul comercial / U2letkci2pontban.........................................1479.2. La magazinul alimentar, la supermarket, la piafd IElelmiszerboltban, bev6srirl6kdzpontban, piacon ............ ...................... 147

9.3. imbrdcdminte, accesorii, lenjerie, mercerie / Ruhanemri,ruhatartozekok, fehdmemii, r6vid6ru......... ..................... 157

9.4. incalldminte / Lribbeli.... ................... 163

9.5. Articole cosmetice / Koznetikai cikkek............ ...... 165

9.6. Jucirii / Jritdkok......., ........................ 166

9.7.Latutungerie/Doh6nyboltban.............. ..................1679.8. Ziare gi reviste /Lapok 6s foly6iratok. ..................... 168

9.9. La floririe / Vinigii2letben..................... .................. 169

9.10. La librdrie Ei la papetdrie / Krinyvesboltban 6s ir6szerboltban...... 170

9.1 L La bijutier / Ekszerboltban................... .................. 172

9.12.Lamagazinul de articole foto gi la fotograf / Fot6cikk-boltban6s f6nykdp6s2n61 ................... ................... 17 49.13. Articole electrice, aparate electrocasnice gi electronice,tehnicd de calcul / Elektromos cikkek, h6Latart1si k6sztil6kek,eleklronika, s26mit6stechnika................... ......................1749.14. Mobil[ / Britor.............. ................... 178

10. Alte servicii / Egydb szolg6ltat6sok ......... 180

10.1. La coafor, la frizer I Fodris2n61.................. ........... 180

l0.2.La spildtorie qi la curdldtorie / Mosod6ban 6s vegl'tisztit6ban..... 182

10.3. Reparalii / Javitrisok...... .................. 183

lD.4.Lacizr.nar I Ctpdsn(:l ..................... 184

11. Asistenta medicall lOrvosi ell6t6s .......... 185

I 1.1. Cum cerem ajutor medical / Hogyan kdriink orvosi segitsdget..... 185

ll.2.Lamedicul generalist / Altalinos orvosn61................................... 187

11.3. La stomatolog / Fogorvosniil .......... 192ll .4. La ortoped / Ortopdd orvosn6l ........ 193

ll.5.Laginecolog/N6gy6gyisznfil............. ..................194ll.6.La dermatolog / B6rgy6gyflsm6l ................... ........ 195

ll.T.Laoftalmolog/Szemorvosn6l.............. ................. 196

I 1.8. La laborator, la radiologie / Laborban, radiol6gi6'n....................... 196

I1.9.LafarmacieIGyogyszert6rban................. .............19711.10. La spital / K6rhri2ban................... ........................ 199

12. Relaliile cu autorititile / A hat6s6gokkal va16 vis2ony..........................202

12.1. Cererea adeverinlei de inregistrare / Regisztr6ci6sigazol6s k6rdse............ ......202l2.2.Lapolilie / Rend6rsdgen .................204

13. DistracJii I Sz&akozfis. .....209

13.1. CSldtorie turisticd / Turistariton..... .........................20913.2. La Balaton / A Balatonndl ...............21013.3. La muzeu / Mrizeumban. .................21113.4. Spectacole / El6ad6sok ....................21213.5. La discotecd / Diszk6ban..... ...........21313.6. Sport / Sport............ ........................214

14. Religie / Va116s........... .......217

15. La angajare / Murkavrlllalls ......-.............219

16. Agriculturd lMezilgazdasflg ....................221

16.l.Prezentwe / Bemutatko26s................... ..................22116.2. Unelte qi magini agricole lMez1gazdasigi szerszilmok6s gdpek......... ...................22216.3. Munci agricole lMez6gazdas4gi munkrik........ ......222

17. Construc{ii lfpit6ipar...... ........................225

17.1. Prezentare / Bemutatko26s................... ..................225lT.2.TermenidespecialitatelSzakszavak.. ...................22617.3. Dialoguri / Prirbeszddek ..................234

lntroducere in limba maghiard

Despre limba maghiari

Limba maghiard face parte din familia limbilor fino-ugrice, impreundcu finlandeza, estoniana qi limbile cAtorva popoare mici de pe terito-riul Rusiei.

Aceastd limbd este foarte diferitl de limba romAnd, ceea ce se poatevedea din cele ce urmeazd in introducere. Totugi, vecindtatea dintrecele doul limbi face sd existe qi unele elemente comune in vocabular.in limba romind existi multe cuvinte maghiare, qi nu numai in graiu-rile din Ardeal, ci gi in limba literar6: ,,licdtuq", ,,meqter", ,,toc" de uqdetc. $i limba maghiard a imprumutat cAteva cuvinte din romdnd

Qtalacsinta: ,,cl6tit5" sau furulya: ,,fluier"). Alte cuvinte suntcomune pentru cd au fost preluate din aceeaqi limbd, odinioard dinslavd (lapdt: ,,lopatd", bardzda: ,,brazd*' etc.), mai recent dinfrancezd, englezd, sau altd limbl, (rilzs : ,,Ni" , lift : ,,Lift" etc.). in celece utmeaz6,, se pot vedea mai multe exemple de acest fel.

Cunoqtinfele despre limbd nu le vom prezer:fia aici aqa cum se

obiqnuieqte in lingvistica maghiari, ci vom adopta punctul de vedereal utilizatorului rom6n, operdnd pe cdt posibil cu termeni lingvisticicunosculi de acesta gi proced6nd contrastiv, pentru ca sd se poatdvedea ce mijloace de exprimare maghiare corespund celor romdneqti.

Fonetici

Scrierea ti pronuntarea

Spre deosebire de francezl sau englez6, scrierea lirnbii maghiare estedestul de apropiatd de pronuntarea ei, cam in acelaqi grad ca in cazullimbii romdne.

TNTRoDUcERE N rnraee NIacHIARA 14

Semnel Pronuntare Exemple

I 4 aqa cum se pronunli o,oa" din.-foarte". in Ardeal

aut6 :,.automobil"

) a ca ,,a" din limba romdnd, darluns

dbecd:,,alfabet"

J. b Ibl barakk: ,,baracd"

4. c cdr: ..tat''

5. cs ca si ..c" in,,ce", ,,ci" csekk:..cec"6. d tdt ddtum -- ,.datit"

7. dz ldzl edzri :..antrenor"

8. dzs ca..g" in ,,ge", ,,gi" d.aem:,,gem"9. e deschis, aproximativ aqa cum se

pronun{d primul ,,e'o din,,mere"in Maramures. dar scurt

ebonit: ,,ebonit["

10 e aproximativ ca,,e" din romand,dar lung

Eden:,,Eden"

11 f Ifl filmt2 o le.l gardzs: ,,garai"13 cv ,,d" muiat, aEa cum se pronunld

in Maramures. in cuvdntul ,deal"magycrr:..mashiar"

l4 h thl hist6ria: ,,istorie,noveste"

l5 il scurt India

l6 --i" luns fz: --slJst"

t7 ca ,ri" in ,riar" Jakab :,.Iacob"

t8 k lcl kaka6: ,,cacao"

t9 I I likrir :,,lichior"

20 lv" ca ,,i" in,,iar" 1rr7t:,,gaurd"

f. in dic{ionare, toate semnele ce reprezintd consoane, in afatd de dz qi dzs,

constituie pirli separate, insd vocalele scurte 9i perechile lor lungi sunt

impreunl.2. Singura dificultate a ortografiei maghiare asem5natoare cu dificultatile din

francezd sau englezd este faptul cd semneleT ;i ly teprezintd acelaEi sunet,

ultimul semn reddnd o pronunlare veche a sa. Alte dificultifi provin din

asimildri intre consoane, care vor fi semnalate in corpul manualului. Mai

existl gi unele nume proprii de familie sau de localitAfi care pdstreazd grafii

vechi.

l5 INTRoDUCERE iN rn'4se MAcHTARA

2l m Iml mama:,,malDi"22 n lnl Norvdsia23 ny ,,n" muiat, aqa cum se pronunli

in Maramureg, in cuvdntul,,bine"

nyak:,,gdt"

24 o lol scurl ovdlis :,,oval"25 o o" lung dra: ..ord"26 o ca aceeagi literd in limba

sermand sau ca --eu" inftancezd6kol6gia:--ecolosie"

27 o ,,6" lung so/6r :..sofer"28 p Ipl narliim: ..Darfum"29 q lcl (numai in cuvinte strdine)30 r lrl romdn: -.romAn"31 S lsl sof6r: --sofer32 sz Isl szdsz: ,,soso'JJ t t telefon34 ty ,,f'muiat, aqa cum se pronun!6

in Maramures, in,,te-am YdzuI"tyilk:,,gdkrt"

35 u lul Uganda36 u ..u" lung bltiz.tt u ca aceeasi literd in limba

sermand sau ca --u'o infrancezdkosztfrm: ,,costu[I"

38 u ,,ii" lutg iir: ,,spaliucosmic"

39 v lvl vecsernye:..vecernie'o

40 w lvl (numai in cuvinte strline)41 x lcsl (numai in cuvinte striine) taxi42 v [i] (in afard de semnele pentru

consoanele muiate, se glseqtenumai in cuvinte strdine)

43 z [21 zqkd :..sacou"44 ZS zseld : ".ieleu '

in afara existenlei unor sunete care ii lipsesc limbii romdne,sistemul sunetelor limbii maghiare prezintd urm[toarele particularit[1ifafe de cel romdnesc.

INTRODUCERE IN TNTAS,{ N{EGHIARA

. Existi gase consoane care fotmeazd' perechi consoand duri -consoand muiat6: d - gy, n - ny qi t - tY.

. Toate consoanele pot fi scurte sau lungi. Cele lungi se scriu

dublat (bank - barakk, telefon - kollektlv). Consoanele lungi

corespunzdtoare celor notate cu un semn din doul litere se scriu

dubldndu-se numai prima literd (desszert), dar la despdrfirea in silabe

se dubleazi intregul semn (desz-szert).. Fiecare vocald poate fi scurtd sau lungd. Cele lungi se scriu cu un

accent (a - d, e - A, i - i, o - 6, d - 6, u - u, ii - A. inlre a - d qi e - e

existd qi altd diferenJd de pronunfare (vezi in tabelul de mai sus). Se va

vedea in cele ce urmeazd cd vocalele scurte qi perechile lor lungi

altemeazd de multe ori intre ele, in funclie de diferitele forme pe care

le iau cuvintele.

Accentuarea

in limba maghiarl cuvintele se accentueazd totdeauna pe prima silabd,

dar sunt qi cuvinte care nu poartd accent: articolele hotdrdte (a qi az),

articolul nehotdr0t (eg1), conjtxrc{iile ;i unele adverbe. in cazul

acestora accentul cade pe prima silabl a cuv6ntului urmdtor.

Armonia vocalicd

in limba maghiarS, sufixele joaci un rol foarte important atit informarea cuvintelor ce aparfin diverselor parJi de vorbire, cdt 9i in

exprimarea categoriilor gramaticale qi in realizarea raporturilor

sintactice. De reguld, in cazul riddcinilor sau temelorr care se termind

cu o consoani, intervine qi o vocali de legdtur[. Sufixele qi vocalele

de leglturl se adaugd respectAndu-se regula armoniei vocalice.

Vocalele se impart, dupd timbru, in acute (i, i, e, d,6, 6, U, A qi

grave (a, d, o, 6, u, il). Majoritatea cuvintelor au vocale sau numai

acute, sau numai grave. Cele mai multe sufixe au doud variante, iar

unele chiar trei, pentru a se putea atmoniza cu vocalele din restul

cuv6ntului. $i vocalele de legdturd se armonizeazl cu vocalele din

restul cuvdntului. Prin urmare, unui cuvAnt cu vocale acute i se adaugd

1. Diferenla dintre acestea este cd tema este formatl din rdddcind plus cel

pu{in un sufix.

INTRODUCERE iN LIMBA MAGHIARA

viu iiurtc de sufix cu vocale acute qi, dacd este cazul, o vocali deIt'gillrrlir acutd, iar unui cuvdnt cu vocale grave - variante de sufix cuvot'ulc grave si, dacd este cazul, o vocald de legdturd gravd. Desigur,cxislir ;i exceplii.

5chimbarifonetice

Athlrrgarea sufixelor provoaci de multe ori schimb[ri in restult'rrvirrrtului: schimbarea lungimii unor vocale sau cdderea ultimeiv()cirlc, asimilare intre ultima consoand a rdddcinii sau temei qi primat orrsoand a sufixului etc.

Lexic

Formarea cuvintelor

Compunereo

Arrcsta este un procedeu mult mai frecvent in limba maghiard dec6t innrrnAnd. In general, sintagmei substantiv + atribut substantival dinlirrrba romini ii corespunde in maghiard un cuvdnt compus prinrrlipirea celor doud. De exemplu, ,,instala{ie de apd" se spunevizvezetdk, format din viz: ,,apd" + vezetdk: ,,conductd". Dart'rrvAntului format astfel putem s6-i mai addugdm unul, szereki:,,instalator" qi oblinem Vizvezetek-szerel6: ,,instalator de ap[". Lalcesta se mai alipesc qi diverse sufixe. De aceea uneori intdlnimcrrvinte foarle lungi.

Unor sintagme romdnegti formate din substantiv + atribut adjectivallc corespund in maghiard tot cuvinte compuse, dac[ cele dou[clcmente sunt sim{ite ca destul de sudate intre ele prin frecvenla de

lirlosire penhu a forma un cuvdnt compus. Astfel, cuvintele zdldbab:,,lasole verde" qi sdrgadinnye: ,,pepene galben" sunt cuvinte com-

1'ruse, dar tdlt(itt tojds: ,,ou umplut" nu este.

Uneori cuvintele compuse se pot descompune. De pild5, ,,controlullraqapoartelor qi control vamal" se spune qi se scrie iltlevel- es

vtimvizsgdlat, in loc de iltlevelvizsgdlat is vdmvizsgdlot, pentru a nurepeta al doilea component, identic, al celor doul cuvinte.

Un alt tip de descompunere se va vedea mai jos, la partea dini ntroducere consacratd aqa-numitului,,preverb".

INTRODUCERE iN LIMBA MAGHIARA

Derivarea

Acest mijloc este foarte curent in limba maghiarl, ca qi in romdni.Existd multe sufixe care se adaugd unor cuvinte aparlin6nd unei pirlide vorbire, pentru a forma cuvinte noi, aparlindnd altor p[rfi de

vorbire.

Verhe din substantive sau adjeetive

Sufix Cuvint de bazi Cuv6nt derivat

-it szdo -- frumos sz6oit' : a infrumuseta

-tsvalu: rindea walul: a eelui

talo: pinsea talnal: a oinselihelves: corcct helvesel: a aoroba

ll rossz: rau rosszall: a considera ca rdu

-kodik/-kedik/-k6dik

boh6c -- clovn boh6ckodik: a face pe clovnul

iisves : descurcdret tisveskedik: a se descurca

or:9azm0 6rkddik: aodzi-odik/-edik

fiatal: tdndr fiatalodik: a intineririres: bdtrAn ciresedik: a imbdtrdni

-ull-iil

szabad: liber szabadul: a se eliberaszdp: frumos sztioiil: a deveni frumos

-ztdrcsa: disc tdrcsdz: a discuifolt: oetic foltoz: a oetici

L Forma de bazd a verbelor, cea care se geseste in diclionare, este persoana

a Ill-a singular a indicativului prezent.

18

Sabstantive sau adjective din verhe

-ilnW-dnk

fal: a mAnca flacom) faldnk: mdncdcios

fel: a-i fi fricd fdldnk: fticos-6sl

-6s

tanul: a invdta tanultis = invdtare

ds: a arde dods: ardere

-atl-et

gondol: a gdndifelel: a rdspunde

gondolat: gAnd

felelet : risouns

INTRODUCERE IN LIMBA MAGHIARA

-6kony/

-dkeny

tanul: ainvdta tanulikony: carcinva[6reoede

felt: a se teme sd piardd(pe cineva)

feltdkeny: gelos

-mdny/-m6nv

ad: ada adomdnv: donatie

vet: a semdna veteminv: semdndtur[-6/-6

kutat: a cerceta kutatd : cercetltorkijzd: a lupta kiizdf: luptdtor

-tlan/

-tlentanul: ainvbta tanulatlan: neinvdtatnevel: a educa neveletlen: needucat

-vhny/-v6nv

idr: a urnbla iawdnv = enidemie

illtet: aolanta illtetvinv: olantatie

Substantive din substantive sau adjective

-hszl-Esz

iuh: oaie iuhtisz: oierkert: grddind kertisz: sridinar

-cska/-cske

fiu --bdiat fiilcsku: biietaskdnw: carte kdnyvecske: cdrticicd

-kal-ke

lednv: fatd le,dnvka: fetitdeser: soafece esdrke: soricel

-ne kirdlv -- res.e kiralvni: resinl (sotia reselui)-s lakat: laciLt lakatos: licdtus

-s69l-sdg

katona: soldat katonas ds : sold[time. militdriemester: maistru mester me stersds : meserie- mestesus

bdtor: curaios bdtorsds: curaibetes: bolnav betessds: boal6

Adjective din substuntive

-l Hisvdt: Paste hilsvdti: de Paste" pascal

-s so : sare sds: sirat-talan/-telen

szag: mffos szastalsn: fErd miros. inodorszln: culoare szintelen: incolor

-Ilan/

-tlen.ro : sare s6tlan: nesirater6: putere erritlen: neputincios

-t/-ti

cisz hai: pdr cirunt 6sz hairh: cu pdr cdrunth1k szem: ochi albastru kdk szemii: cu ochi albastri