Plai

of 77

Judeţul Gorj - 2011

REGIUNEA SUD – VEST OLTENIA

JUDEŢUL GORJ

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU INVĂŢĂMÂNT

2011 – 2013

of 77


Lista abrevierilor...................................................................................................................pag 5

Cuvânt înainte .................................................................................................................. pag 7-8

1. Rezumat .......................................................................................................... …........pag 9

2. Demografie ..................................................................................................................pag 10 - 12 2.1 Situaţia prezentă 2.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală 2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 2.1.3 Distribuţia pe sexe 2.1.4 Structura pe grupe de vârstă 2.1.5. Structura pe grupe de vîrstă şi medii rezidenţiale 2.1.6 Structura etnică 2.1.7 Mişcarea migratorie 2.2.Proiecţii demografice 2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT 3.Profilul economic .....................................................................................................pag 13 - 19 3.1. Principalii indicatori economici 3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 3.1.2 Productivitatea muncii 3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime. 3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii. 3.2. Informaţii parţiale 3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 3.2.1. Cercetarea – dezvoltarea 3.2.3. Industria 3.2.4. Infrastrucutura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 3.2.5. Agricultura 3.2.6. Silvicultura 3.2.7. Turismul 3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan 3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

4. Piaţa muncii .......................................................................................................pag 20 - 28 4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 4.1.1. Participare la forţa de muncă 4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional 4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale 4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale 4.2. Informaţii parţiale 4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM 4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnic 4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

of 77


4.2.1.3. principalele consatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior 4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM ( aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) 4.3 Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru I.P.T. 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional 4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa forţei de Muncă (BFM) 4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile 4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM 4.4. Implicaţii pentru ÎPT

5. Învăţământul profesional şi tehnic ....................................................pag 29 - 56 5.1.Indicatori de context 5.1.1.Contextul european 5.1.2.Contextul naţional 5.2.Indicatori de context specifici. 5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară 5.3.Indicatori de intrare 5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic 5.3.2 Resursele umane din ÎPT. 5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare. 5.4. Indicatori de proces 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere. 5.5 Indicatori de ieşire 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.6. Rata de succes 5.5.7. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 5.5.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie 5.5.9. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) 5.5.10. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior 5.5.11. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) 5.6. Indicatori de impact 5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului 5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie 5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă 5.7. Oferta şcolilor din ÎPT 5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare 5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare) 5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire

of 77


5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor 5.7.5. Reţele şcolare 5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile 5.8. Principalele concluzii din analiza IPT judeţean 6. Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAI...........................pag 57 - 60

7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea .................pag 61- 63

8. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013 ...........................................................................................................................................pag 64 -66

9. Acţiuni propuse pentru realizarea obiectivelor dezvoltării IPT la orizontul anului 2013.................................................................................................pag 67 -75

10. Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Gorj...................................................................................................................................pag 76

11. Anexe

of 77


Lista abrevierilor ADR- Agenţia de Dezvoltare Regională AJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă AMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodării ANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă BFM- Balanţa Forţei de Muncă BIM- Biroul Internaţional al Muncii BNR- Banca Naţională a României CAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională CCD- Casa Corpului Didactic CDL- Curriculum în dezvoltare locală CDR- Consiliul de Dezvoltare Regională CEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale CJ- Consiliul Judeţean CJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică CL- Consiliul Local CLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională CNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic CNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor CNP- Comisia Naţională de Prognoză DGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi Familie ECTS(eng)-Sistemul European de Credite Transferabile ECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea Profesională ENQAVET(eng)-Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională EQF(eng)-Cadrul European al Calificărilor ETF(eng)- Fundaţia Europeană pentru Formare ONG – Organizaţii nonguvernamentale CBS- pragram Phare transfrontalier CR- Consorţiul Regional IMM- întreprinderi mici şi mijlocii INS- Institutul Naţional de Statistică IPT- învăţământul profesional şi tehnic ISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei ISJ- Inspectoratul Şcolar Judeţean MECI- Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării OECD(eng)- Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică PAS- Planul de Acţiune al Şcolii PDR- Planul de Dezvoltare Regională PIB- Produsul intern brut PLAI- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ PND- Planul Naţional de Dezvoltare POR- Planul Operaţional Regional POS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane PRAI- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ PRAO- Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare SAM- Şcoala de Arte şi Meserii

of 77


TVET(în engleză în text)- Învăţământul Profesional şi Tehnic UE- Uniunea Europeană ̧ VAB- valoarea adăugată brut

of 77


Cuvânt înainte Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2011 (Benchmarks) - necesită: măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi raportarea unitară a indicatorilor statistici; adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi. Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România. Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia. Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente: - Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean. - Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul comunităţii.

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este un document de planificare strategică participativă pe termen mediu ce urmăreşte stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi formare profesională în contextul dezvoltării regionale, în funcţie de nevoile de dezvoltare economică şi asigurare a coeziunii sociale, în perspectiva anului 2013. Acest document se elaborează având la bază Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) pentru regiunea Sud Vest Oltenia.

Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean, în perspectiva anului 2013. PLAI cuprinde: analiza contextului judeţean; analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin diagnoza contextului judeţean; priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel judeţean.

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

of 77


Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea PAS şi de a informa deciziile la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolare a învăţământului profesional şi tehnic.

PLAI este realizat de Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), care sunt sunt structuri manageriale consultative care activează pentru creşterea relevanţei şi calităţii IPT în sprijinul Inspectoratelor Şcolare. CLDPS au în componenţă reprezentanţi ai: autorităţilor locale, AJOFM, organizaţiilor patronale, sindicatelor, Inspectoratului Şcolar, ONG-uri. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele: actualizarea şi implementarea PLAI pe baza recomandărilor din PRAI; monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS); asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS; analiza şi avizarea planului anual de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic, la nivel judeţean; avizarea componentei locale a curriculum-ului pentru IPT.

of 77


Capitolul 1. Rezumat Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată cu sprijinul Proiectului POSDRU/55/1.1/S/37932, beneficiar CNDIPT, „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarele statistice ale Romaniei 2008- 2010, date furnizate de INS), din studii previzionale la orizontul anului 2013 (Comisia Naţională de Prognoză) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Gorj, ANOFM, AJOFM Gorj). Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI ACTUALIZAT ÎN ANUL 2011 au un grad ridicat de relativitate. În acest context, CLDPS apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare profesională iniţială începând cu anul şcolar 2010-2011, ca răspuns la cererea pieţei muncii. În aceste condiţii, CLDPS al judeţului Gorj consideră necesară o actualizare a PLAI ÎN anul 2011, pe baza unei monitorizări lunare în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel, oferta IPT pentru anul 2011-2012 va putea fi fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare (decembrie, conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare).

Adaptarea ofertei ÎPT la cererea pieţei muncii se reralizează pe baza informaţiilor şi analizei lor referitoare la demografie, economie, piaţa muncii şi cele referitoare la sistemul ÎPT. Analiza SWOT stă la baza identificării priorităţilor, obiectivelor, precum şi a măsurilor planul de aţiune. În acest plan de acţiune s-a propus ca obiectiv general Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere. Pentru atingerea acestui obiectiv general au fost stabilite de către CLDPS Gorj următoarele obiective specifice: Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor; Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere; Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar; Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional Măsurile din planul de acţiune sunt asumate, în vederea implementării, de către membrii CR, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de corelare a ofertei ÎPT cu cerea pieţei muncii.

of 77


Capitolul 2. Demografie Judeţul Gorj este unul dintre cele 41 de judeţe ale României. Reşedinţa lui este municipiul Târgu Jiu. Are o populaţie de 387.308 de locuitori şi suprafaţă de 5.602 km². Se împarte în nouă oraşe (incluzând două municipii) şi 61 de comune. Face parte din regiunea istorică Oltenia. Variat, în trei trepte distincte: în N şi NV sunt M-ţii Parang, Valcan şi Godeanu, cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000m (altitudine maxima: 2.519, vârful Parangul Mare) şi cu urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.), iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic. Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1 din prezentul document. 2.1 Situaţia prezentă Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2010, judeţul Gorj are o populaţie de 381.643 locuitori, reprezentând 16,73% din populaţia regiunii Sud Vest Olteniadinamica în raport cu anul 2002 evidenţiind o scădere cu 2,62% faţă de 1,18% cât este la nivel naţional al 1 iulie 2007. La nivelul judeţului, evoluţia populaţiei totale nu are diferenţe mari faţă de anul 1990 când poplaţia era de 387.400, o diferenţă de 5757 (1,49%) 2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală (anexa 2a) Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2010 a pus în evidenţă preponderenţa populaţiei rurale cu un număr de 202.128 persoane (53%), faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează 179.515 persoane (43 %). 2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale Dintr-un total de 381.643 la nivelul anului 2009, femeile din Gorj reprezintă 193.105 (50,6%). Dintre acestea, aproximativ 51,76 % trăiesc în mediul rural. 2.1.3 Distribuţia pe sexe Dintr-un total de 376179 persoane la 1 iulie 2010, femeile reprezintă 50,82% (191136 persoane). Dintre acestea 49,49% (94555persoane) trăiesc în mediul urban, iar 50,51% (96581 persoane) traiesc in mediul rural. Persoanele de sex masculin în număr de 189004, (49,18% din populaţia judeţului) se regăsesc în proporţie de 48,98% în mediul urban (89705 persoane) şi 51,02% (95229 persoane) în mediul rural. Structura populaţiei pe sexe este apropiată, populaţia de sex feminin fiind mai mare cu 1,33 puncte procentuale. La nivelul ţării diferenţa este de 2,62 puncte procentuale. 2.1.4 Structura populaţiei grupe de vârstă

Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, este de 16,1% în anul 2010, peste cea de la nivelul regiunii cu 1,2 puncte procentuale, iar, populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste atingând în 2010 un nivel de 13,6 faţă de 16,3 % cât este la nivel regional. Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic

of 77


tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere. 2.1.5 Structura pe grupe de vîrsta si medii de rezidenţa

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale - Regiunea Sud Vest Oltenia, la 1 iulie 2010 - %-

Grupa de vârstă

TOTAL 0-14 ani 15-19

ani 20-24

ani 25-29

ani 30-64

ani pete 65

ani TOTAL 100,1 14,4 6,3 7,6 7,1 48,1 16,5 MASCULIN 100,0 15,2 6,6 8,0 7,4 49,1 13,7 FEMININ 99,8 13,8 6,1 7,3 6,8 47,2 18,8 URBAN 100,0 13,8 6,6 8,7 8,5 52,3 10,1 Masculin 100,0 14,7 6,9 9,1 8,8 52,0 8,5 Feminin 100,0 13,0 6,3 8,4 8,3 52,5 11,5 RURAL 100,0 15,0 6,1 6,6 5,8 44,3 22,2 Masculin 100,0 15,6 6,4 7,0 6,2 46,5 18,3 Feminin 99,9 14,5 5,9 6,2 5,4 42,1 25,9

2.1.6 Structura etnică

Regiunea Oltenia este relativ omogena din punct de vedere etnic. Exista un procent de cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi roma. Statisticile oficiale dau un procent de peste 97% populatie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT 98,1%, VL 98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensământului Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie roma un număr de aproximativ 59 mii persoane (2,5%). Populaţia roma trăieşte în condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii Mondiale reflectă faptul că în 2000 aproximativ 68,8% din populaţia roma trăia cu mai puţin de 4,3 USD/zi.. 2.1.7 Mişcarea migratorie

Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16).

În judeţul Gorj se observă că mişcarea migratorie a fost negativă ( 8583 plecaţi şi 4240 sosiţi), la fel ca în regiunea Sud Vest Oltenia, numărul celor sosiţi în regiune (43400) fiind cu 2923 mai mic decât al celor plecaţi (46323) 2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 (anexa 2b) şi (anexa 2c) Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judeţului să continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025. Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform prognozelor

of 77


INS, populaţia judeţului va fi în 2013 de 379,9 mii de persoane faţă de anul 2010 când a fost de 380 mii de persoane. Previziunile INS prevăd că populaţia regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% faţă de 15,4% cât se preconizează pentru nivelul regiunii Sud Vest Oltenia De asemenea, la nivelul judeţului populaţia de vârsta şcolară, menţine tendinţa de scădere, pe toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (3-24 ani) va fi 91 mii persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%. 2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT `

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni

Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, în scopul dezvoltării serviciilor, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Ponderea populaţiei de etnie rromă comparată cu cea la nivelul regiunii

Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora..

Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară

Restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei muncii; Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „educaţia de a doua şansă”, Promovarea unei culturi a învăţării permanente Asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie profesională. Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială.

Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural - dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone

defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei)

of 77


Capitolul 3. Profilul economic judeţean 3.1. Principalii indicatori economici 3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)(anexa 3a) Judeţul Gorj are o pondere în produsul intern brut pe total economie a fost în anul 2010 de 9110,5 şi este prognozat la 12684,8 în anul 2014 (anexa 3a – PIB-2014). In cadrul judetului agricultura are un rol important, cu o pondere de circa 12,44%, , industria are o pondere însemnată în economia regiunii, furnizând 31,41% din produsul intern brut regional. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt: mineritul, materialele de construcţii (prefabricate, ţigle, ciment), industria alimentară, prelucrarea lemnului, etc.

Construcţiile au o pondere peste media naţională (20,95%), iar serviciile (învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare) au o contribuţie de circa 20,24% din economia judeţului

Ca urmare a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate populaţia ocupată a înregistrat scăderi continue până în anul 2005, când în majoritatea judeţelor regiunii s-au înregistrat creşteri cu excepţia judeţului Gorj care se menţine pe trend descrescător datorită restructurărilor din industria extractivă. Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare. Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivel naţional în anul 2006 reprezenta 38,4% din media europeană (UE-27=100). Comparativ, celelalte judeţe din regiune, judeţul Gorj se plasează sub media regională la agricultură dar, înaintea judeţelor Mehedinţi, Olt şi Vîlcea la industrie, construcţii şi servicii.

Analizând ritmurile susţinute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană.

În privinţa prognozelor pentru următorii ani, datele puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză sunt actualizate numai la nivel naţional (28 aprilie 2009 CNP). Singurele date disponibile şi acceptate oficial sunt prognozele Fondului Monetar Internaţional, pe baza cărora s-a fundamentat şi rectificarea bugetară din aprilie 2009. După cum se poate observa din anexa 3f pentru acest an este preconizată o “creştere economică “ negativă de 4,1%, iar anul următor, o stagnare economică, deci creştere zero. Cele mai afectate sectoare industriale de către criza globală pe care o traversăm, sunt industria auto şi de piese de schimb, industria siderurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea mobilei, precum şi alte ramuri industriale. Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin efectele crizei. Este prognozată şi o scădere a PIB-lui generat de către sectorului serviciilor cu 2,2% pentru anul 2009; pentru agricultură scăderea PIB va fi de 2,6%. Singurul sector economic care este prognozat să înregistreze creştere în anul 2009, este cel al construcţiilor, ca urmare a investiţiilor publice în lucrările de infrastructură.

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional şi judeţean. Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivel regional pe ramuri de activitate evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB în servicii în ultimii 3 ani şi în construcţii, în perioada 2001-2006. În ultimii 5 ani analizaţi, valoarea adăugată brută (VAB) realizată în industrie a avut o evoluţie în dinţi de ferestrău, palierul anual fiind de +/- 1%.

of 77


Pe sectoare mari de activitate, în 2006, la nivelul judeţului Gorj se detaşează sectorul industriei, cu o pondere de 40,1% din VAB, faţă de 32,6% cât este la nivel regional, urmat de servicii 42,1% (cu 5,2 puncte procentuale mai puţin decât nivelul regional), agricultură 8,5% (cu 2,7 puncte procentuale mai puţin decât nivelul regional) şi construcţii 8,9% (cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât nivelul regional). Atât PIB-ul cât şi VAB -ul în regiunea Sud -Vest Oltenia se află pe penultimul loc, comparativ cu celelalte regiuni ale României, pentru perioada 2001-2006.

Comparativ cu structura VAB la nivel naţional în 2006, regiunea Sud -Vest Oltenia se remarcă prin ponderea mare a industriei 9,5% (cu 2,5 puncte procentuale peste media naţională). În cadrul serviciilor, faţă de ponderea la nivel naţional sunt mai bine reprezentate activităţile de administraţie publică şi apărare, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială. Interesant este faptul că în toate aceste 3 tipuri de activitate, majoritară este proprietatea publică. Se păstrează ordinea primelor trei domenii din cadrul serviciilor, din punct de vedere al creării VAB, respectiv „tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi”, „transport, depozitare, comunicaţii” şi „comerţ”, la fel ca la nivel naţional. Ponderea agriculturii în structura VAB la nivel regional este semnificativ mai mare decât la nivel naţional, respectiv 11,2% faţă de 8,56%. 3.1.2. Productivitatea muncii (anexa 3e)

Datele referitoare la productivitatea muncii sunt la nivel naţional, în context european. Până în acest moment, nu am identificat date privind acest indicator la nivel regional. Analizând tabelele prezentate mai jos, observăm că România se situează pe penultimul loc în EU 27, în privinţa productivităţii. În anul 2004 am depăşit ultima poziţie în clasament, care de atunci este ocupată de Bulgaria. De remarcat este trend-ul pronunţat crescător al productivităţii muncii în România, la fel ca în toate celelalte state din centrul şi estul Europei, care au aderat la UE, spre deosebire de nucleul celor 15 state vechi şi cel al zonei Euro, care prezintă descreşteri ale acestui indicator în ultimii 6 ani analizaţi. Decalajele rămân totuşi deosebit de mari faţă de ţările vechi membre; la nivelul anului 2008, productivitatea muncii în România reprezenta 46,1%, faţă de 100% – UE 27 şi 109, 2% – UE 15. 3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime (anexa 3b)

La sfârşitul anului 2009 erau înregistrate un număr de 36.616 de firme ca unităţi locale active în industrie, comerţ şi alte servicii , cu un număr total de 348.301 angajaţi (în scădere cu 31,9% faţă de 2000 şi o creştere cu 4,7% faţă de anul 2006). Datele statistice pentru perioada 2000-2009 evidenţiază dinamica întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care pe total au crescut atât ca număr de firme (cu 77,5%). În schimb a scăzut cu 13,7% numărul de firme şi cu 48% numărul de angajaţi în clasa întreprinderilor mari (peste 250salariaţi). Din categoria IMM, cele mai dinamice s-au dovedit microîntreprinderile (sub 9 salariaţi), în creştere cu 38% a numărului de angajaţi. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii (anexa 3c)

În perioada 2007-2009 valoarea investiţiilor brute a cunoscut creşteri importante în domenii ca: tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi, hoteluri şi restaurante, comerţ, transport, depozitare şi comunicaţii (cu 33,5%) şi construcţii. Faţă de situaţia din 2003, se poate observa o tendinţă de creştere a numărului de IMM şi mai ales de creştere a ponderii acestora în sectorul productiv. A scăzut însă semnificativ ponderea IMM mijlocii, în favoarea celor mici şi micro. Conform surselor ONRC, în 2005, mai funcţionau în judeţ 21 de întreprinderi mari cu peste 30.000 de angajaţi (cca. 12,5% din populaţia ocupată), dintre care

of 77


cele mai importante sunt Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (cca. 10.000 salariaţi) şi cele 2 mari complexe energetice: Turceni şi Rovinari (cu peste 8000 salariaţi în total). Distribuţia IMM în teritoriu indică o repartiţie neuniformă şi semnificative disparităţi urban – rural şi nord – sud. Astfel urbanul are de cca. 4,0 ori mai multe IMM /1000 locuitori, municipiile Tg. Jiu şi Motru grupând peste 60% din totalul IMM-urilor din judeţ. Un număr scăzut de IMM-uri prezintă oraşele Tismana, Turceni şi Ţicleni, în timp ce comune precum Arcani sau Baia de Fier au un număr ridicat. Zona cea mai slab dezvoltată din punct de vedere al numărului de IMM este zona rurală din sudul judeţului, unde numărul acestora este sub 7 /1000 locuitori şi uneori sub 4 (Bustuchin, Negomir, Ţănţăreni). 3.1.4 Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi mediu

Evoluţiile prognozate prevăd în perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a PIB în regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional. Creşterile susţinute înregistrate în perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de criza economică. Remarcăm faptul că în anul 2005 Oltenia a înregistrat o creştere negativă, fiind singura regiune din România cu o astfel de ”performanţă”. Doar în anul 2003, creşterea PIB a fost superioară celei naţionale. Pentru restul anilor, creşterile regionale sunt mai mici decât cele naţionale, deci recuperarea decalajelor pe care le înregistrăm în momentul de faţă nu este posibilă dacă ne încadrăm în aceste valori.

În privinţa prognozelor pentru următorii ani, datele puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză sunt actualizate numai la nivel naţional (28 aprilie 2009 CNP). Singurele date disponibile şi acceptate oficial sunt prognozele Fondului Monetar Internaţional, pe baza cărora s-a fundamentat şi rectificarea bugetară din aprilie 2009. După cum se poate observa din anexa 3f pentru acest an este preconizată o “creştere economică “ negativă de 4,1%, iar anul următor, o stagnare economică, deci creştere zero. Cele mai afectate sectoare industriale de către criza globală pe care o traversăm, sunt industria auto şi de piese de schimb, industria siderurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea mobilei, precum şi alte ramuri industriale. Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin efectele crizei. Este prognozată şi o scădere a PIB-lui generat de către sectorului serviciilor cu 2,2% pentru anul 2009; pentru agricultură scăderea PIB va fi de 2,6%. Singurul sector economic care este prognozat să înregistreze creştere în anul 2009, este cel al construcţiilor, ca urmare a investiţiilor publice în lucrările de infrastructură. 3.2 Informaţii parţiale 3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

of 77


3.2.2 Cercetarea – dezvoltarea (anexa 3g)

În ultimii 2 ani analizaţi (2006-2007), Regiunea Sud Vest Oltenia a cunoscut o scădere a numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 29,2 în 2006 la 28,6 în 2007. De asemenea, totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare au crescut cu 25% în 2007 faţă de 2006. Cercetarea din România este extrem de centralizată, 47,9% din numărul cercetătorilor şi 57,6% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este concentrată în judeţul Dolj. Infrastructura de cercetare înregiunea Oltenia este reprezentată de 26 institute şi centre de cercetare, din care 13 în agricultură şi silvicultură. Craiova este singurul centru universitar de medicină din România care nu are instituţii/centre de cercetare. 3.2.3. Industria În anul 2006 în regiunea Sud Vest Oltenia erau două parcuri industriale operaţionale, situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu) şi un parc industrial greenfield, la Corabia, precum şi 5 incubatoare de afaceri. Judeţul Gorj deţine o serie de avantaje competitive, determinate de bogăţia unor resurse naturale şi de costul relativ redus de exploatare a acestora. Această situaţie, oferă în prezent o anumită tabilitate a dezvoltării economice, dar care pe termen lung poate fi pusă sub semnul îndoielii. Principalele domenii industriale în judeţul Gorj sunt: energie electrică (termocentrale de la Turceni, 2.640 MW, Rogojel, 1.720 MW, Rovinari, 1.390 MW, Tg-Jiu şi hidrocentrale de la Novaci şi cele din omplexul Cerna-Motru-Tismana), utilaj minier (Motru, Târgu-Jiu, Rovinari, Bâlteni), maşini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat (Târgu-Jiu), maşini-unelte şi frigidere cu compresor (Bumbeşti-Jiu), materiale de construcţii (ciment, tuburi de azbociment, cărămidă etc., la Bârseşti , Târgu-Jiu, Târgu Cărbuneşti), cherestea, mobilă, parchete, plăci aglomerate din lemn (Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş), confecţii (Târgu-Jiu, Tismana, Padeş, Motru, Târgu Carbuneşti), tricotaje (Motru), sticlărie pentru menaj (Târgu-Jiu), produse alimentare (preparate din carne şi lapte, dulciuri, băuturi, ţigarete etc.) 3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu Lungimea reţelei feroviare însumează 236 km (221 km electrificaţi), iar cea a drumurilor publice 1.886 km (610 km modernizate). Un loc aparte în transportul feroviar îl ocupă sectorul de căi-ferate Bumbeşti - Livezeni (30 km, 38 tunele, 25 viaducte, 10 poduri), dat în folosinţă în 1948, care scurtează drumul dintre Oltenia şi bazinul carbonifer Petroşani. Agricultura Agricultura dispunea în 2007 de 84543ha terenuri agricole, din care 75501ha pentru cereale boabe, 16418 ha pentru cereale, 13.266 ha livezi şi pepiniere pomicole ş.a. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb (17252 ha, grâu, orz şi secară, plante de nutreţ (9.069 ha), etc. Pomicultura (meri, pruni, peri, cireşi, nuci), cu extindere mari în părţile deluroase ale judeţului, formează areale compacte în zona localităţilor Bârseşti, Turcineşti, Dobriţa, Săcelu ş.a. În 2009, sectorul zootehnic cuprindea 157,4 mii capete ovine, 129,4 mii capete porcine, 79,7 mii capete bovine, 22,2 mii capete caprine; avicultura (2.424,3 mii capete; apicultura (13,6 mii familii de albine).

3.2.5. Silvicultura Pornind de la exploatarea excesivă a pădurilor şi situaţiile de deşertificare semnalate în regiunea Sud Vest Oltenia s-a hotărât elaborarea, cu concursul comunităţii academice de specialitate, şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor

of 77


care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea suprafeţei pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere de protecţie, cu precădere în ţinuturile secetoase şi predispuse la deşertificare; promovarea cu prioritate a tratamentelor intensive, bazate pe regenerarea naturală, capabile să contribuie în cea mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se astfel exercitarea continuă a funcţiilor multiple, ecologice, economice şi sociale pe care trebuie să le îndeplinească pădurea în ansamblul ei. 3.2.6. Turismul Turism intens, legat de varietatea condiţiilor naturale (defileul Jiului, cheile Olteţului, Corcoaiei, Sohodolului ş.a., peşterile Polovragi, a Muierilor, Cloşani, lacurile glaciare montane ş.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, aşezările daco-romane de la Suşeni, Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia), de numeroasele obiective arheologice (mănăstirile Tismana şi Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtişoara), de operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului), precum şi de datinile, obiceiurile tradiţionale şi portul gorjenesc. 3.2.7. Zona montană şi dezvoltarea durabil - aspecte specifice ruralului montan Dependenţa de un puternic sector extractiv şi afectarea semnificativă a mediului reprezintă principalii factori restrictivi ai unei dezvoltări durabile. Aplicarea principiului "poluatorul plăteşte" şi internalizarea costurilor de reconstrucţie ecologică ar ridica enorm costurile de exploatare a lignitului, de exemplu şi implicit ar putea genera probleme de natură economică şi socială. Dezvoltarea sectorului IMM şi a noilor ramuri industriale, ecologice precum şi introducerea noilor tehnologii inovative, se produce lent şi nu constituie încă o alternativă viabilă la o restructurare profundă şi masivă a structurii economice a judeţului, în viitorul imediat. Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane, aprobată de Guvernul României încă din 2004, se va realiza protejarea şi valorificarea responsabilă a resurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-se depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a acestora, iar asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrată, la paritate cu alte zone în privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, va trebui să beneficieze de sprijinul statului. 3.3 Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT Industria deţine o pondere scăzută în economia judeţului. Se caracterizează prin:

- număr mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante

- lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare

Menţinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere investiţiile străine, alimentara, mecanică) Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din protecţia mediului, electronică, automatizari, informatica, industrie alimentară în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie, mecanică, electrotehnică

of 77


- introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.

Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante. Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul construcţiilor, lucrări publice şi instalaţii şi a materialelor de construcţii, în scopul creşterii productivităţii muncii şi folosirii unor tehnologii şi materiale noi.

Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii, transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ, turism.

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:

- diversificarea calificărilor - şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în domeniul

bancar, comercial, tranzactii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructură.

- creşterea cifrei de şcolarizare - creşterea nivelului competenţelor profesionale - extinderea reţelei şcolare în mediul rural

of 77


Suprafaţa agricolă, reprezentând 78% din suprafaţa totala a judeţului, determina caracterul agrar al judetului şi potenţialul agricol ridicat al acestuia. Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de munca în acest domeniu. Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării ruralului din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenţie deosebită pentru IPT. Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:

- creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenţe pentru personalul calificat, în special în zootehnie.

- creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecţiei mediului

Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante. Iniţierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agrotehnic cu facilităţi de tip campus

of 77


4. Piaţa muncii 4.1 Indicatori statistici ai pieţei muncii Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată. Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia este în tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei. Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT). 4.1.1 Participarea la forţa de muncă Populaţia activă civilă din judeţul Gorj este în 2009 de 137,5 mii persoane comparativ cu cea din regiunea Sud-Vest Oltenia carev numără 1107,2 mii persoane.

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2009, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a manifestat atât la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cât şi la nivel naţional, cu menţiunea că la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat, iar in anul 2009 este o usoara crestere fata de anul 2008 (GJ. 150,4 fata de 147,8 ).

Pe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia din mediul rural a avut o tendinţă constantă de scădere.În ceea ce priveşte structura pe vârste a populaţiei active se remarcă o scădere a ponderii grupei de vârstă 15-24 ani şi o creştere pentru grupele 45 -54 ani şi 55 – 64 ani (anexa 3a). Populaţia activă civilă din judeţul Gorj număra, în 2009, 150,4 mii persoane, respectiv 1,64% din populaţia activă a ţării şi 13,58% faţă de regiune. 4.1.2 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional (anexa 4a) Reprezentând 11,91% din populaţia ocupată a României, populaţia ocupată din regiunea Sud-Vest Oltenia număra 1001,8 mii persoane în 2009, înregistrându-se o descreştere constantă a ocupării în perioada 2002 – 2008 si o usoara crestere in anul 2009.. În regiunea Sud-Vest Oltenia, populaţia ocupată de sex masculin era preponderentă în 2008 (469,5 mii pers.), iar pe medii rezidenţiale populaţia din mediul rural este semnificativ mai mare comparativ decât cea din mediul urban, reducerile de populaţie ocupată sunt continue, pentru populaţia ocupată din mediul rural se remarcă o scădere constantă, spre deosebire de urban unde se relevă creştere. Reprezentând 1,59% din populaţia ocupată a României şi 13,36% faţă de regiune populaţia ocupată din judeţul Gorj număra 133,9 mii persoane în 2009, înregistrându-se o descreştere constantă a ocupării. 4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale (anexa 4d)

of 77


Distribuţia populaţiei civile, la nivel regional, pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia în activităţi agricole într-o proporţie semnificativă. Se observă o scădere a populaţiei ocupate în agricultură şi o creştere constantă în domeniile construcţii şi servicii şi o menţinere a procentului în domeniul industriei. În domeniul servicii se observă o creştere . O economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o pondere mai mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică pondere a populaţiei ocupate în agricultură, în regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrându-se o inversare a procentelor, cele mai multe persoane fiind ocupate în agricultura de subzistenţă, persoanele de sex feminin fiind majoritare.

La nivelul judetului Gorj, în anul 2009, distribuţia populaţiei civile pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia într-o proporţie de 22,6% în activităţi agricole . 4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale Rata de activitate a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în trimestrul IV 2008 a fost de 62,0%.(anexa 4a) La nivel regional,din datele statistice rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut în anul 2009 faţă de anul 2002 (67% faţă de 71,8%), rata de activitate în mediul urban a rămas aproximativ constantă, iar rata de activitate în mediul rural a scăzut. La nivelul judeţului Gorj rata de activitate a resurselor de muncă, în perioada 2008-2009, a crescut cu 1,3 puncte procentuale ( de la 59,5% la 60,8%), cu 6,2 puncte procentuale sub rata de la nivel regional (67%) Rata de ocupare a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în trimestrul IV 2008 a fost de 58,3%. (anexa 4a) Rata de ocupare a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în 2009 a fost de 60,7%.

La nivel regional, în anul 2009 descresterea ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (60,7% în anul 2009 faţă de 63,9% în 2008) este rezultatul unui echilibru economic temporar.

În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de populaţia de sex masculin . Această diferenţă se menţine relativ constantă pe toată perioada analizată.

Pe medii rezidenţiale, rata de ocupare are o evoluţie relativ constantă în mediul urban, iar în mediul rural se relevă tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare.

La nivelul judeţului Gorj rata de ocupare a crescut în perioada 2005-2008 (de la 55,1% la 56,2%) si a scazut in anul 2009 la 54,1%.

. 4.2 Informaţii parţiale 4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii şi locuri de muncă vacante înregistrate în perioada 2003 – 2008 (anexa 4e)

Din analiza balanţei şomaj-locuri de muncă la nivelul judeţului în perioada 2003-2008 , pentru care avem date disponibile, se desprind câteva aspecte relevante: în domeniile: comerţ, construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, tehnici poligrafice, turism şi alimentaţie publică, numărul de locuri de muncă vacante a depăşit numărul de şomeri înregistraţi. Astfel, în domeniul comerţ, în perioada 2003-2008, procentul de şomeri înregistraţi a fost fluctuant, în timp ce numărul locurilor de muncă vacante a crescut de 3 ori. (de la 658 la 2103)Domeniul construcţii şi lucrări publice a cunoscut o scădere cu 17,7% a numărului de şomeri, iar numărul locurilor vacante a crescut 2,5 ori. Turismul şi alimentaţia publică are valori fluctuante ale

of 77


numărului de şomeri în perioada analizată, însă numărul locurilor de muncă s-a dublat în perioada de analiză 2003 - 2008.

Raportul număr de şomeri-locuri de muncă vacante este negativ în domeniile: agricultură, mecanică, electric, electromecanică depăşind numărul de locuri oferite de piaţa muncii, domenii în care şi numărul de şomeri din rândul absolvenţilor, în perioada de analiză, este ridicat. Domeniul mecanică înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante de 2130 în 2008 la nivel judeţului dar şi cel mai mare număr de şomeri 4699 ). Din evoluţia 2003-2008 se desprinde tendinţa de creştere a locurilor de muncă vacante şi „păstrarea” numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeţean şi regional. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar, fără tendinţă de ameliorare. Număr scăzut de locuri de muncă faţă de numărul de şomeri se înregistrează şi în domeniile electric şi electromecanic, numai în 2008 locurile de muncă fiind la jumătate din numărul şomerilor pentru domeniul electric şi la o treime pentru domeniul electromecanic. În agricultură situaţia este similară, numărul de şomeri depăşind de 5 ori numărul de locuri de muncă în anul 2008. Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008. Una din cauzele acestor procente mari de absolvenţi şomeri ar putea fi neconcordanţa între cerinţele angajatorilor şi nivelul competenţelor dobândite de elevi pe parcursul şcolarităţii.

4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic Din perioada analizată (2003-2008) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare, în majoritatea judeţelor. Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii la nivel regional, prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului - pe ansamblul regiunii şi în mecanic; inginer construcţii civile şi industriale; inginer automatist; inginer autovehicule rutiere; inginer electrotehnist majoritatea judeţelor. Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

. 4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică – domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.

of 77


4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): inginer. 4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) La 31 dec. 2009 şomajul înregistrat în regiunea SV Oltenia era de 9,5%, din aceştia ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 22,1%. La 31 decembrie 2009 şomerii înregistraţi în judeţul Gorj erau 16464 corespunzând unei rate a şomajului a 10,9%, din aceştia ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 17,2%. 4.3 Concluzii din analiza pieţei muncii . Implicaţii pentru I.P.T. 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional Acheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004) Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţe mai consistente în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională. Se analizează concluziile din ultima anchetă în întreprinderi (martie 2007, Phare TVET 2004). În viitor, se vor analiza evoluţiile din seriile de date care vor rezulta din repetarea periodică a anchetelor în întreprinderi. Tipul de concluzii rezultate din anchetă este exemplificat mai jos pentru Regiunea Sud Vest Oltenia. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Vest Oltenia a cuprins un număr de 230 de întreprinderi totalizând un număr de 31689 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 8,1% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe: Circa un sfert (24%) din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 8% din numărul total de salariaţi. Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din întreprinderi, 14,8% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (29% din întreprinderi, 13,1% din numărul de salariaţi), agricultură (25% din întreprinderi, 16,2% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (28% din întreprinderi, 8,3% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (25% din întreprinderi, 6,6% din numărul de salariaţi). În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele Mehedinţi, Olt, Vâlcea – acestea fiind şi judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni). În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul

of 77


domeniilor:construcţii (20,1%),transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%) hoteluri şi restaurante (13,9%).

Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INSCMPS Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - singurele sectoare în care aceştia anticipau o creştere în următoarele 6 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul transport, poştă şitelecomunicaţii (15,4%) şi construcţii (4,2%), la care pe orizontul de 12 luni s-ar adăuga comerţul (0,4%). 4.3.2 Concluzii din analiza principallori indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) (anexa 4c) În perioada 2002-2009 resursele de muncă au o evoluţie pozitivă, populaţia ocupată civilă o evoluţie constantă, numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 50%, iar rata şomajului înregistrat a scăzut de la 9,4% în 2002 la 5,1% în 2007 si a crescut la 7,8 % in 2009 . 4.3.3. Concluzii privind analiza structurii populaţiei ocupate civile Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2009, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a manifestat atât la nivelul judeţului Gorj, cât şi la nivelul regiunii, cu menţiunea că la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat , cu mentiunea ca in anul 2009 este o usoara crestere fata de anul 2008 (GJ. 150,4 fata de 147,8 ). 4.3.4. Concluzii din analiza comparativa pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Şomajul (BIM) de lungă durată (anexa 4a)

La nivel regional, ca urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de muncă este superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este inferioară cererii) apare fenomenul şomajului. Conform AMIGO, la nivel naţional în anul 2009, rata şomajului a fost de 7,8% cu 0,6% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii 9,5% în 2009 şi 9% în 2002. Rata şomajului la nivelul judetului Gorj a fost in anul 2009 de 10,9 cu 1 procent mai mica fata de anul 2002. Şomajul tinerilor (BIM) (anexa 4a) Din analiza datelor furnizate de către AJOFM Gj , la nivel judetean, rezultă o scădere de un 1,9 puncte procentuale în anul 2009 faţă de 2008 privind evolutia tinerilor sub 25 de ani in numarul total de someri. Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie (anexa 4a)

Riscul şomajului şi şansa ocupării unui loc de muncă, la nivel regional, scad cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut. Rata şomajului pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este mai mare în mediul urban , iar pentru persoanele cu studii superioare rata se situează sub rata totală a şomajului regional.

Ratele de ocupare pentru cei cu nivel superior sau mediu de educaţie sunt mai mici decât în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie. Şomajul înregistrat (anexa 4c)

of 77


În perioada 2002-2008, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj, a avut o evoluţie descendentă, de la 17,5 mii şomeri înregistraţi în 2002 la 10994 şomeri înregistraţi în 2008 si crescatoare in 2009 la 16,4 mii somerii corespunzatoare unei rate de de 10.9%. După cum se observă, rata şomajului în 2009 este mai mică cu 1 punct procentual faţă de anul 2002 (scădere de la 11,9% la 10,9%).

La 31 decembrie 2009 din totalul şomerilor inregistraţi (16464 şomeri), 10426 sunt şomeri în plată ,diferenta de 6038 reprentând şomerii neindemnizaţi.

Pe grupe de vârste , categoriile cele mai afectate de şomaj sunt cele cuprinse între 40-49 ani(28%), urmata de categoria de varsta 30-39 ani(26%). Având în vedere repartiţia şomerilor după studii la 31 decembrie 2009 categoriile cele mai afectate de somaj sunt cele ale personelor cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional (60), urmata de categoria personelor cu nivel de instruire liceal si post-liceal (30%), iar categoria persoanelor cu studii superiore reprezintă numai 10% din totalul şomerilor înregistraţi. În perioada 2009-2010-2011, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj, a avut o evoluţie descendentă, de la 16,4 mii somerii corespunzatoare unei rate de de 10.9% la 14,8 mii şomeri înregistraţi la 31 dec.2010, rata de 9,62% si 9,9 mii şomeri înregistraţi la 31 mai2011, corespunzatoare unei rate de 6.49%. 4.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncăpe termen mediu, la orizontul anului 2013 Din analiza studiului regional de piaţa muncii efectuat de către asistenţa tehnică a Proiectului PHARE 2004-2006 se verifică faptul că trendurile identificate în anii anteriori nu au suferit modificări majore. Pentru a prognoza evoluţiile ulterioare luăm ca variantă de lucru modelul scenariului 2 din studiul « Proiecţia ofertei şi cererii de forţă de muncă la nivel local şi regional la orizontul anilor 2007-2012 » al Institutului Naţional de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale. Astfel datele de lucru sunt următoarele :

Scenariul 2 si 3

Dolj 4,4 -1,498 -0,53 -0,582 -0,21Gorj 4,5 -0,328 -0,26 0,170 0,13

Mehedinţi 4,4 -0,334 -0,34 -0,125 -0,13Olt 4,4 -1,414 -0,78 -0,717 -0,40

Valcea 4,3 -0,788 -0,60 0,031 0,02Total regiune 4,4 -4,361 -0,53 -1,223 -0,15

Judetul

scenariul 2 scenariul 3

crestere medie anuala VAB 2002-2012

crestere/scadere anuala nominala a ocuparii (mii pers)

crestere /scadere procentuala anuala a

ocuparii (%)

crestere/scadere anuala nominala a ocuparii (mii pers)

crestere /scadere procentuala anuala a

ocuparii (%)

of 77


Regiunea SV

rata medie anuala proiectata de crestere PIB

rata medie de crestere W propusa

rata medie de crestere Ocup propusa

agricultura, vânătoare şi silvicultură 3,0 2,1 -1,9pescuit şi piscicultură 0,4 0,0 0,0industrie extractiva 1,4 1,3 -0,1industrie prelucratoare 4,6 2,6 1,0energie electrica, termica, gaze, apa 4,7 1,7 -1,2construcţii 6,1 1,8 1,5comerţ 5,6 1,1 1,3hoteluri şi restuarante 5,5 1,2 0,5transport, depozitare, comunicaţii 5,5 1,6 1,8intermedieri financiare 5,5 2,2 0,7tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor 5,3 2,4 0,3administraţie publică şi apărare 3,7 1,1 -1,9învăţământ 3,7 0,9 -1,3sănătate şi asistenţă socială 3,7 0,8 0,1alte 4,6 2,8 -0,7

4.4 Implicaţii pentru ÎPT Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Fluctuatia ratei de ocupare, decalajul pana la atingerea obiectivului stabilit prin Strategia Lisabona, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi şomajul de lungă durată

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple : programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)2

2 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune

of 77


Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora, nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizând modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Parteneriate între şcolile de profil şi factorii interesaţi, în special agenţii economici , Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare) Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor Implicarea în programe de formare continuă pe două componente: - formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive - reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii

Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi dezvoltarea de abilitaţi precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate

profesionala; capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele

angajatorilor ; capacitate de comunicare ; disponibilitate la mobilitate geografica ; capacitate de adaptare la transformările micro şi

macroeconomice; abilităţi antreprenoriale; abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-şi

PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

of 77


valorifica iniţiativa proprie În urma aspectelor prezentate în acest capitol vom prezenta în continuare ponderile locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Gorj (anexa 4f) pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cererii pieţei muncii, cu rezerva că această se recomandă a fi revizuită în urma evoluţiilor lunare până în luna noiembrie când se doreşte o reactualizare a ţintelor propuse. Profil Domeniu Locuri de

muncă vacante în anul 2008 (%)

Ţinte pentru 2013 (%)

Agricultură 0,3 2 Silvicultură 0,1 2 Industrie alimentară 1,6 6

Resurse naturale şi protecţia mediului

Protecţia mediului 0,0 5 Total 2,0 15

Chimie industrială 0,2 1,5 Electric 3,9 7,5 Electromecanică 0,5 2,5 Electronică automatizări 0,2 4,5 Fabricarea produselor din lemn 1,6 3,5 Industrie textilă 2,5 2,5 Materiale de construcţii 7,7 1 Mecanică 25,8 25 Construcţii şi lucrări publice 35,1 8

Tehnic

Tehnici poligrafice 0,1 1 Total 70,6 57

Comerţ 14,9 9 Turism şi alimentaţie 3,3 10 Economic 1 7,5

Servicii

Estetica şi igiena corpului omenesc

1,2 1,5

Total 20,4 28

of 77


Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ 5. 1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională. 5.1.1. Contextul european

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei

în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie Strategia ”Europa 2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală pentru Europa; Tineret în mişcare;

2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie): Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF

of 77


Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mişcare” Linii de acţiune principale: Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-cheie

şi excelenţă: Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui mai

bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază

pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare.

Promovarea învăţării şi predării de calitate Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe cunoaştere,

de ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii (inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competenţele în sprijinul învăţării de a lungul vieţii, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educaţional şi sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competenţe şi profesii - ESCO).

Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională.

Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de învăţare

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere:

of 77


Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

Îmbunătăţiea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului superior;

Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie profesională

Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale pentru tineri Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020 toţi

tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt

încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente

Context şi Priorităţi ale formării profesionale 1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale 2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale 3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii 4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET 1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionale Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor Premise: Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării; Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; Implementarea mecanismelor se realizează coerent Măsuri: 1. Realizarea Instrumentelor Necesare Implementării Mecanismelor care privesc EQF şi EQVET; metodologii comune tuturor statelor membre pentru calificări descrise prin rezultate ale învăţării; instrumente şi metodologii pentru competenţe comune la nivel de sectoare; reţele europene în sprijinul dezvoltării EQF şi EQVET cu reprezentativitate sectorială; scheme pentru validarea învăţării în contexte nonformale şi informale combinate cu utilizarea EQVET, valorificate în contextul cadrului naţional al calificărilor; instrumente de asigurare a calităţii; 2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare) ;Europas, EQF, ECVET; ECTS, ECVET în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii 2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

of 77


1.Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic); 2.Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale Măsuri: 1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate: 1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut; 1.1.1. Dobândirea competenţelor cheie ca o prerechizită pentru VET; 1.1.2. Consolidarea parteneriatelor între şcoli, actorii locali (inclusiv autorităţile publice locale) şi mediul de afaceri; 1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET; 1.2.1. Asigurarea accesului atât a femeilor cât şi a bărbaţilor; 1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor; 1.3.1 Promovarea excelenţei în VET prin competiţii europene (ex: Euroskils) ; 1.3.2. Promovarea exemplelor de bună practică privind succesul în carieră prin dobândirea unor calificări profesionale; 1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi care presupune: promovarea consilierii pe perioada pregătii profesionale (orientare şcolară) şi în perioada tranziţiei de la şcoală la locul de munca; promovarea sistemelor de consiliere adresate adulţilor 2. Măsuri la nivelul sistemului VET 2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior prin: dezvoltarea calificărilor pe baza rezultatelor învăţării atât în VET cât şi în învăţământul superior; corelarea celor 2 sisteme şi a curriculei specifice a acestora 2.3. Promovarea participării active în ENQAVET 2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri) prin: pregătirea profesională a profesorilor/ formatorilor având în vedere prioritar dezvoltarea tehnologică, cererea pieţei muncii şi a societăţii; promovarea mobilităţii profesorilor şi a formatorilor 2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor prin: cercetări, anchete, care să măsoare eficienţa sistemelor VET ; date statistice relevate pentru evaluarea şi monitorizarea progresului care să permită şi comparabilitatea între ţări 3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii Măsuri: 1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor Se are în vedere rezoluţia din noiembrie 2007 privind „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar, nevoile IMM Acestea se vor realiza prin: dezvoltarea instrumentelor de planificare participativă la nivel european; crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări, ocupaţii şi locuri de muncă la nivel regional, naţional şi european

of 77


2. Corelarea VET cu piaţa muncii include: implicarea partenerilor sociali în elaborarea şi implementarea politicilor VET; consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre sistemele de educaţie şi partenerii sociali ; eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (planul de acţiune privind educaţia şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european mai 2008) ; Dezvoltarea şi implementare validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal 3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează: implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate; transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada mobilităţilor în contextul utilizării EQF şi ECVET; realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare profesională şi organizatorii de practică 3. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională prin: încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ superior; implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în învăţământul superior; implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educaţiei 4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VET Scop: Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior Măsuri: 1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET prin: Creşterea coordonării activităţii grupurilor de lucru şi a reţelelor active la nivel european precum şi a diseminării recomandărilor formulate de acestea în vederea informării politicilor VET la nivel european şi naţional; Stabilirea unor noi metode de lucru şi modalităţi pentru schimburi de experienţă la nivel local şi informarea politicilor naţionale cu privire la rezultatele obţinute în aceste activităţi; Implicarea actorilor multipli în realizarea şi implementarea instrumentelor specifice TVET precum şi eficientizarea consultărilor naţionale; Creşterea eficienţei colaborării dintre Comisia europeană şi statele membre 2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga prin:finanţarea din Fondul Social European a reformelor în domeniul VET;utilizarea facilităţilor programului integrat LLL;continuarea lucrului în domeniul statisticilor, indicatorilor, criteriilor de referinţă (benchmark) în colaborare cu Eurostat, OECD, CEDEFOP, ETF. 3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga prin: prezentarea contribuţiei Procesului la realizarea obiectivelor Lisabona; explicarea legăturilor dintre procesul Copenhaga si Procesul Bologna; asigurarea vizibilităţii formării profesionale din perspectiva rolului esenţial al acesteia în cadrul Procesului european privind educaţia şi formarea profesională; creşterea legăturii procesului Copenhaga cu politicile privind învăţământul preuniversitar, multilingvismul şi educaţia adulţilor 4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale prin continuarea: schimburilor de experienţă şi a cooperărilor cu ţările terţe, în special cu cele angajate în procesul de integrare europeană şi participante în politicile de vecinătate, cu sprijinul ETF; promovarea mecanismelor şi instrumentelor procesului Copenhaga în ţări terţe; colaborarea cu organizaţii internaţionale ca de exemplu: UNESCO, Consiliul Europei, OECD. 5.1.2. Contextul naţional

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru

of 77


definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educaţie, Programul Naţional de Reformă se pliază pe priorităţile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.” - Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare: - Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România. - Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente. - Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea permanentă. - Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare

economică şi socială a comunităţilor sociale.

of 77


- Realizarea echităţii în educaţie. - Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor. Indicatorii pentru educaţie Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1 5.2 Indicatori de context specifici 5.2.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară (anexa 6a)

Începând cu anul şcolar 2001/2002 populaţia şcolară totală a judeţului a cunoscut o dinamică negativă fenomen manifestat în paralel cu scăderea populaţiei totale a judeţului.

Raportat pe nivele de educaţie numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal şi gimnazial au cunoscut cele mai mari scăderi, cu 40,83% respectiv 24%, urmate de populaţia şcolară de nivel primar cu 16,5%, în timp ce populaţiile şcolare de nivel preşcolar şi liceal au înregistrat creşteri de 1%, respectiv 51.14%.

Numărul de elevi cuprinşi în învăţământul profesional (şcoală de arte şi meserii), a înregistrat o scădere semnificativă pe parcursul perioadei de analiză, valoarea înregistrată în anul şcolar 2008/2009 scăzând cu 12,4% faţă de valoarea corespunzătoare a anului de bază.

Acest aspect trebuie avut în vedere de factorii implicaţi în planificare /finanţare: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Comunităţile Locale pentru redimensionarea reţelei şcolare şi alocarea fondurilor necesare derulării actului educaţional.

Începând cu anul şcolar 2007/2008 numărul de elevii cuprinşi în învăţământul postliceal a crescut datorită finanţării de la bugetul de stat.

Începând cu anul şcolar 2009-2010 unităţile de învăţământ profesional şi tehnic nu au mai primit cifră de şcolarizare pentru şcoala de arte şi meserii.

Anul şcolar 2010-2011 a fost ultimul an şcolar în care elevii absolvenţi de clasa a X-a SAM s-au putut înscrie la anul de completare obţinând nivelul II de calificare.

Populaţia şcolară urbană Pe nivele de educaţie, populaţiile şcolare urbane de nivel preşcolar, primar, gimnazial şi învăţământul profesional au cunoscut mici creşteri, cea mai mare înregistrându-se la învăţământul profesional cu 4,8%.

Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul liceal, a înregistrat pe parcursul perioadei de analiză o scădere de 2,5 %.

Populaţia şcolară rurală a cunoscut o reducere, cea mai semnificativă fiind de 4,8% la învăţământul profesional.

Numărul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal a înregistrat creştere de 2,5% 5.3 Indicatori de ieşire 5.3.1. Numărul elevilor care revin unui cadru didactic (anexa 6c)

Indicatorul furnizat de INS pe niveluri educaţionale (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi ucenici, postliceal şi maistri), la nivel judeţean.

of 77


Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic poate furniza informaţii importante cu privire

la eficienţa utilizării resurselor alocate IPT. Exista diferenţă între numarul de elevi /cadru didactic la invatamantul prescolar si cel liceal si SAM. Este necesar să fie identificate cauzele acestor diferenţe, şi să se identifice intervenţiile adecvate pentru ambele situaţii:

- în cazul valorilor foarte mici, măsuri pentru a creşte eficienţa utilizării resurselor; - în cazul valorilor relativ mari, să fie analizate implicaţiile asupra calităţii IPT

5.3.2. Resurse umane din IPT(Anexa 6d) Analiza asupra profesorilor de discipline tehnice şi a maiştrilor instructori, realizată din datele furnizate de ISJ a vizat următoarele aspecte: concordanţa dintre specializările cadrelor didactice şi tendinţele pe termen lung a calificărilor relevante în regiune; cadre didactice cu a doua specializare analiza specializarilor pe grupe de vârstă, specializări excedente şi deficitare Constatări: încă există un excedent de cadre didactice titulare de mecanică ; procentul cadrelor didactice pentru specializări cerute pe piaţa muncii ( construcţii, comerţ, industrie alimentară, turism şi alimentaţie publică, şi estetica şi igiena corpului omenesc) este în creştere ; se observă însă şi domenii –tehnici poligrafice şi materiale de construcţii- în care se manifestă acut lipsa de cadre specializate.

of 77


5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare(Anexa 15, 16) Din analiza datelor transmise de ISJ din judeţul Gorj se evidenţiază faptul că la nivelul judeţului în anul şcolar 2008-2009, au funcţionat un număr de 26 unităţi IPT din care 10 în mediul rural. Din anul şcolar 2010-2011 numărul de unităţi IPT este de 24, prin fuzionarea a două grupuri şcolare şi neşcolarizarea elevilor pe clasele de SAM la Şcoala de Arte şi Meserii Turburea. În mediul urban clasele funcţionează, cu foarte mici excepţii, cu efective de elevi conform normativelor. În mediul rural există unităţi şcolare cu număr foarte mic de elevi (5). Astfel în judeţ funcţionează unităţi şcolare cu una, două sau trei clase, cu efective reduse de elevi, fără dotări minime necesare şi parteneriate cu agenţi economici. Situaţiile concrete au fost analizate în cadrul inspectoratului şcolar judeţean şi în întâlnirile CLDPS pentru actualizarea PLAI în luna noiembrie 2010, ţinându-se cont de modul de restructurare a reţelei şcolare. O atenţie deosebită se va acorda alocării cifrei de şcolarizare la unităţile de învăţământ cuprinse în programe şi proiecte, pentru a valorifica investiţiile realizate în resursele umane, în infrastructură şi dotările cu echipamente didactice. Analizele realizate vor determina reorganizarea reţelei şcolare în mediul rural şi urban, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces. Totodată se vor avea în vedere şi proiecţiile demografice până în 2025. Analiza datelor furnizate de inspectoratele şcolare relevă următoarele aspecte: - majoritatea unităţilor şcolare IPT din mediul urban asigură elevilor baza materială necesară desfăşurării în condiţii satisfăcătoare a procesului instructiv-educativ (dispun de laboratoare, ateliere şcoală, internat, cantină, rampe de acces pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale);

of 77


- în mediul rural şi urban mic, încă nu sunt create toate condiţiile de învăţare pentru elevi; situaţiile primite evidenţiază faptul că unităţile de învăţământ cuprinse în programele Phare TVET dispun şi de ateliere şi laboratoare dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire, dar restul unităţilor şcolare se situează încă la nivelul de dotare minimal. Este necesară susţinerea materială din partea administraţiilor locale în îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare pentru asigurarea accesului la educaţie pentru toţi absolvenţii de gimnaziu, atât din mediul urban cât şi din mediul rural.

5.4. Indicatori de proces 5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală. Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional. Aceste structuri sunt: - La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - structură consultativ a Consiliului de Dezvoltare Regională - La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) – ca structură consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene - La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare - La nivel naţional: Comitetele sectoriale. Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele: - Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standardelor de Pregătire Profesională. - Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pentru Învăţământ(PRAI) - CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare - Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS) În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS) Şcolile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2008-2009 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de formare şi asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a inspectoratelor şcolare. Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT. Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

of 77


- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale) - finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung - antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT - neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor sociali din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL – componentă importantă a planului de învăţământ) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL. Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100% ) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor economici în cadrul acestora. 5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat începând cu anul şcolar 2008-2009 pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea” şi a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se aplică pentru toate cele 7 principii. Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii. Centrele de resurse şi şcolile de aplicaţie din Programul Phare TVET care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din regiune. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire. 5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere / elev, numărul de elevi consiliaţi / consilier, etc. În lipsa unor indicatori standard şi a unui sistem unitare de raportare a rezultatelor din activitatea serviciilor de orientare şi consiliere, datele furnizate ca indicatori de către Centrele Judeţene de

of 77


Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP) nu sunt pe deplin comparabile între judeţele din regiune şi sunt dificil de armonizat. Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire. Orientarea şi consilierea elevilor (Anexa 14), identificată ca problemă la nivelul regiunii, poate fi abordată sub două aspecte: tendinţe şi evoluţii în sondajele de opinie ale elevilor ; creşterea numărului de profesori consilieri în regiune.

Opţiunile elevilor - Gorj

020406080

100120

2002

/200

3

2003

/200

4

2004

/200

5

2005

/200

6

2006

/200

7

2007

/200

8

2008

+200

9

2009

+201

0

2010

-201

1

GORJ

Înv.profesional

Filiera tehnologică

Filiera teoreticăFiliera vocaţională

Nehotărâţi

AlteleTOTAL

În mediul rural, opţiunile elevilor şi al părinţilor se îndreaptă către Şcoala de Arte şi Meserii

datorită conceptului de meserie, cât şi dificultăţii accesului la învăţământul liceal (filiera teoretică, tehnologică, vocaţională, care sunt situate în principal în mediul urban) datorate în primul rând problemelor financiare.

În ceea ce priveşte profesorii consilieri, se observa ca numarul acestora a crescut in anul şcolar 2007-2008 faţă de anul şcolar 2006-2007; în anul şcolar 2007-2008 şi numărul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică a crescut faţă de anul şcolar 2006-2007. Această creştere se constată în special în judeţul Gorj.

În ceea ce priveşte profesorii consilieri, se remarcă o creştere cu 49,5% a numărului acestora în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul şcolar 2007-2008; în anul şcolar 2006-2007 şi numărul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică a crescut cu 60% faţă de anul şcolar 2005-2006 . Această creştere se constată în special în judeţele Olt, Gorj şi Mehedinţi. 5.5 Indicatori de ieşire 5.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională (anexa 6f-1)

Rata netă de cuprindere în învăţământ a avut în perioada 2002-2008 o tendinţă de scădere pe toate nivelurile educaţionale cu excepţia învăţământului preşcolar care a avut o evoluţie pozitivă (de la 64,4% la 63,4%). Procentul este mult sub benchmark-ul european care prevede ca până anul 2010

of 77


85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului. Această discrepanţă constituie o prioritate şi se va avea în vedere la proiectarea planurilor de şcolarizare.

Pe total populaţie şcolară (3-23 ani) rata netă de cuprindere se situează, în perioada de referinţă, în jurul valorii de 64 %.

Sursa INS

Este de remarcat, de asemenea, rata scăzută de cuprindere în învăţământ din mediul rural acest lucru datorându-se şi faptului că în mediul rural reţeaua şcolară pentru liceu şi SAM este mai puţin dezvoltată. Prin acţiunile propuse se va avea în vedere dezvoltarea reţelei şcolare liceale şi a campusurilor educaţionale în mediul rural.

Rata neta de cuprindere in invatamant -jud. Gorj

0102030405060708090

100

Rat

a ne

tagl

obal

ă - t

otal

3-23

ani

In

v. p

rimar

7-

10 a

ni

În

v.ob

ligat

oriu

7

- 16

ani

Sec

unda

rsu

p. c

lase

leX

I-XII

17-1

8

2002/20032003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082008/2009

Sursa INS

of 77


Rata netă de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-1, anexa 6f-2) Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară, în perioada anilor şcolari 2000-2001/ 2008-2009 a avut o evoluţie aproape constantă, în jurul valorii de 77.1%.

Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ - Jud. GORJ-

71.8

70.7

70.9 72.1 74

.9 76.7

77.1

86.1 87.5 89.7

88.2

88.2 89.5 91.296

.3

96.9

95.7

96.2 98.3

96.2

95.5

92.3 93.4

93.1 94 96

.4 97.2

93.6

74.5

74.6 75.7

73.8 77

.7

78.1 81

.9

31.727.3 27.8

33

39.3

46.3 47.3

0

20

40

60

80

100

120

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

%

Total 3-23 ani

3 - 6 ani

7-10 ani

11-14 ani

15-18 ani

19-23 ani

Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 14 ani (peste 94%). Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste 70% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european de 85%. Se impun măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un număr cât mai mare de tineri. Sursa INS

Populaţia pe grupe mari de vârstă proiectată pe medii şi pe regiuni, în anii 2004 şi 2025

Judete/Grupe de varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Gorj 386,9 385,3 380,1 372,4 361,9 348,8 0-14 70,9 66,1 58,5 54,6 50,7 45,4 15-64 264,9 267,7 271,6 268,3 259,2 249,1

65 si peste 51,1 51,4 49,9 49,5 52,0 54,3

Populaţia preşcolară şi şcolară proiectată pe medii şi pe regiuni, în anii 2004 şi 2025

of 77


Judete/Grupe de varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Gorj 122,5 118,4 105,1 91,0 81,5 74,6 3-6 16,7 16,1 14,7 14,4 13,0 11,2 7-14 42,5 38,9 32,8 30,0 28,8 26,5 15-24 63,3 63,4 57,6 46,6 39,7 36,8

5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-2) Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani), în perioada anilor şcolari 2002/2003- 2007/2008 a avut o evoluţie ascendentă de la 71,8% în 2002-2003 pană la 77,1% în anul 2008-2009. Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 10 ani (peste 96%). Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste 78% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european, de 85%. Se impun în continuare măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un număr cât mai mare de tineri. Gradul cel mai scăzut de cuprindere se regăseşte la segmentul de populaţie cu vârsta între 19 şi 23 de ani (între 31,7% şi 47,3%). In anul şcolar 2008-2009 se observă o creştere cu aproape 16%, acest lucru datorându-se şi finanţării de la bugetul de stat a unui număr mare de locuri la şcoala postliceală. Procentul destul de scăzut, încă, se datorează situaţiei financiare precare, migraţiei forţei de muncă tinere în afara ţării, slabei motivaţii profesionale, sau angajării pe piaţa muncii fără a mai continua o formă de învăţământ postliceală sau universitară.

De asemenea, gradul de cuprindere arată o diferenţă nesemnificativă pe sexe, 1%, încadrându-se în procentul populaţiei pe ţară (49% bărbaţi, 51% femei). 5.5.3. Rata abandonului şcolar (anexa 6h) În perioada anilor şcolari 2000/2001-2008/2009 abandonul şcolar ,pe toate nivelele, are un trend general ascendent cu cea mai mare rată a abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional, cu un maxim de 5,6% în 2007-2008 pornind de la 3,1% în anul şcolar 2000/2001. Din analiza datelor se observă că cea mai scăzută rată de abandon pe toată perioada analizată se află în învăţământul primar (1,2% în 2007-2008), deşi trendul este ascendent începând din 2001-2002.

of 77


5.5.4 Rata de absolvire pe niveluri de educaţie (anexa 6i) În perioada anilor şcolari 2000/2001- 2007/2008, se observă o creştere a ratei de absolvire, în special în mediul urban, deoarece îşi completează studiile şi o parte din elevii care au abandonat în seriile anterioare. În mediul rural procentul este mai mic mai ales datorită situaţiei financiare precare. De remarcat este faptul că, faţă de anul 2000-2001, rata de absolvire totală a crescut atât la învăţământul liceal, dar mai ales la învăţământul profesional (de la 34,6% în 2000-2001 la 36,2% în 2007-2008). Deşi se menţine la valori relativ scăzute, interesul tinerilor pentru absolvirea unei forme de învăţământ profesional şi tehnic este în creştere.

Se menţine la nivel relativ scăzut, însă, rata de absolvire în învăţământul postliceal şi de maiştri, scăzând pe perioada de referinţă de la 10,6% în 2000-2001, la 4,4% în 2007-2008.

Pentru a îmbunătăţi situaţia pe acest segment educaţional, din anul şcolar 2007-2008 învăţământul postliceal şi de maiştri a primit finanţare şi de la bugetul naţional.

5.5.5 Rata de succes (anexa 6j) În perioada anilor şcolari 2002/2003 – 2007/2008 rata de succes a absolvenţilor din învăţământul liceal a crescut (76%-94,4%), iar în învăţământul profesional s-a constatat o uşoară scădere (99,4%- 98,2%). De remarcat procentul mai ridicat în mediul urban şi la persoanele de sex feminin.

of 77


5.5.6 Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie (anexa 6g)

De la INS s-au primit numai date referitoare la rata totală de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior.

Procentual, rata totală de tranziţie, peste 93% pe întreaga perioadă de analiză, are o evoluţie fluctuantă, fiind de remarcat procentul de 95,8% din anul şcolar 2008/2009.

Se constată, însă, diferenţe semnificative între mediul urban (158%) şi cel rural (28,1%) în anul şcolar 2008-2009. Absolvenţii de învăţământ secundar inferior din mediul rural îşi continuă studiile în procent destul de scăzut, acest lucru datorându-se mai ales condiţiilor socio-economice precare, dar şi numărului mic de unităţi şcolare existente, care nu pot asigura cuprinderea în procent de 100% a absolvenţilor de învăţământ secundar inferior.

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - GORJ

93.6

92.2 95

143.

2

38.2

95.5

95.5

95.4

144

45.3

95.1

93.9 96.2

150.

6

39.9

94.4

93 95.7

154.

3

38.3

95

148

43.9

140.

1

44.8

96.9

96.8

97

147.

6

37

96 95.6

96.4

157.

2

28.5

98 96.8 99.1

163.9

26.5

95.8 95.9 95.7

157.5

28.1

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1 2 3 4 5

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

Din sursele administrative furnizate de către ISJ se poate analiza rata de tranziţie SAM –

liceu ruta progresivă; în anul şcolar 2007-2008, când a fost prima promoţie de absolvenţi de liceu ruta progresivă, rata de tranziţie a fost numai de 48,13% faţă de 98% care este rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar, iar în anul şcolar 2008-2009 rata de

of 77


tranziţie de la IX SAM la clasa a XIII liceu ruta progresivă a scăzut cu 10 puncte procentuale. Rezultă o pierdere mare de cohorta . 5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (Anexa 17) In acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel naţional, comparativ cu celelalte ţări europene. Analiza cifrelor relevă faptul că, deşi în scădere în perioada 2000-2006 (de la 22,6% la 19%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de învăţământ s-a situat peste media europeană pentru anii analizaţi (17,6% în 2000 şi 15,3% în 2006). De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 3,6% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 2,3%). Sunt necesare în continuare măsuri de susţinere pentru atingerea nivelului de referinţă UE de 10% în 2010. Contribuţii semnificative în reducerea ratei de abandon timpuriu pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

Abandonul școlar timpuriu

0.010.020.030.040.050.060.070.0

EU 2

7

Belg

ia

Bulg

aria

Cehi

a

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Esto

nia

Irla

nda

Gre

cia

Span

ia

Fran

ța

Ital

ia

Cipr

u

Leto

nia

Litu

ania

Luxe

mbo

urg

Ung

aria

Mal

ta

Ola

nda

Aust

ria

Polo

nia

Port

ugal

ia

Rom

ânia

Slov

enia

Slov

acia

Finl

anda

Sued

ia

Mar

ea

Isla

nda

Liec

hten

stei

n

Nor

vegi

a

Elve

ția

Mun

tene

gru

Croa

ția

Mac

edon

ia

Turc

ia

2000 2009

Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru „Educaţie si formare profesională 2010” „Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31 ianuarie 2008 5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (Anexa 18) La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citire reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17% . Procentul a crescut în perioada 2000-2006 (de la 41,3% la 53,5%), după cum rezultă din raportul Consiliului Uniunii Europene, România înregistrând pe întreaga perioadă cele mai slabe rezultate la studiile PISA din toate ţările europene. Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi judeţean.

of 77


of 77


Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru „Educaţie si formare profesională 2010” „Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31 ianuarie 2008 5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior (Anexa 19) La nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit o instituţie de învăţământ secundar superior a cunoscut doar o creştere uşoară după anul 2000, neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referinţă care prevede ca acest procent să atingă cel puţin 85% până în 2010. România a înregistrat o creştere de 1,1% între anii 2000 şi 2006 (de la 76,1% la 77,2%), acesta rămânând în continuare unul din domeniile în care progresele rămân insuficiente. Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional şi judeţean.

of 77


Ponderea populației de 20-24 ani care a absolvit cel puțin învățământul secundar superior

0102030405060708090

100

EU 2

7Be

lgia

Bulg

aria

Cehi

aD

anem

arca

Ger

man

iaEs

toni

aIr

land

aG

reci

aSp

ania

Fran

țaIta

liaCi

pru

Leto

nia

Litu

ania

Luxe

mbo

urg

Ung

aria

Mal

taO

land

aA

ustr

iaPo

loni

aPo

rtug

alia

Rom

ânia

Slov

enia

Slov

acia

Finl

anda

Sued

iaM

area

Isla

nda

Liec

hten

stei

Nor

vegi

aElveția

Mun

tene

gru

Croa

țiaM

aced

onia

Turc

ia

2000 2009

Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru „Educaţie si formare profesională 2010” „Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31 ianuarie 2008 5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) (Anexa 20) Participarea la programe LLL a populaţiei adulte din România este în perioada anilor 2000-2006 cea mai scăzută din toate ţările UE, crescând cu numai 0,4% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,3%).În timp ce media europeană a crescut în 2006 la 9,6% faţă de 7,1% în 2000, iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, ţara noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă.

of 77


Rata de participare a populației de 25-64 ani la formarea profesională continuă

05

10152025303540

EU 2

7Be

lgia

Bulg

aria

Cehi

a

Dan

emar

caG

erm

ania

Esto

nia

Irla

nda

Gre

cia

Span

iaFran

ța

Ital

iaCi

pru

Leto

nia

Litu

ania

Luxe

mbo

urg

Ung

aria

Mal

taO

land

a

Aust

ria

Polo

nia

Port

ugal

iaRo

mân

ia

Slov

enia

Slov

acia

Finl

anda

Sued

iaM

area

Isla

nda

Liec

hten

ste

Nor

vegi

aElve

ția

Mun

tene

gru

Croa

ția

Mac

edon

iaTu

rcia

2000 2009

5.6 Indicatori de impact 5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. La nivel naţional au fost aprobate prin ordine de ministru metodologia de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic (ordinul MECT 6011/21.11.2008) şi metodologia şi instrumentele de lucru privind studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ superior (ordinul MECT 6012/ 21.11.2008). Rolul principal în monitorizarea inserţiei absolvenţilor IPT le revine Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi Centrelor Judeţene de Asistenţă Educaţională (CJRAE), care pot implementa această metodologie prin proiecte depuse pe POS DRU. Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. Se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării (unitare la nivel naţional) a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire - vezi anexa 4e şi concluziile rezumate în cap.4. 5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie (anexa 4e)

of 77


Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008.Scăderera cea mai accentuată a şomerilor din rândul absolvenţilor este la domeniul mecanică, de la 551 în anul 2003 la 210 în anul 2008, urmată de domeniul comerţ. La niciun domeniu de formare profesională, pe perioada analizată, nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de şomeri din rândul absolvenţilor. 5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor. 5.7 Oferta şcolilor din ÎPT regional 5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare (anexa 7) Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza recomandărilor din PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţele regiunii, sunt prezentate în Anexa 7 Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel regional s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT (cu 31,85% pe perioada anilor şcolari 2004/2005-2008/2009), atât pe ruta directă cât şi pe ruta progresivă.

of 77


5.7.2 Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare) 5.7.3 Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire. (Anexa 11) Realizarea de cursuri de calificare şi reconversie profesională a adulţilor, de către unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, prin autorizarea acestora pentru formarea profesională a adulţilor este, încă, în procent mic, chiar dacă unităţile de învăţământ au cadre didactice specializate şi calificate pentru fiecare domeniu în parte.

Pe lângă unităţile de învăţământ care erau acreditate din anii trecuţi, (Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” Târgu Jiu, Grup Şcolar Tehnologic „Ion Mincu” Târgu Jiu, şi Grup Şcolar Industrial Materiale de Construcţii Târgu Jiu) în acest an a obţinut acreditarea şi Colegiul Tehnic Motru, pentru două meserii( Instalator şi confectii textile, Colegiul „Mihai Viteazul” Bumbeşti Jiu, Grup Şcolar Industrial Petrol Ţicleni.

EDUCAŢIA ADULŢILOR GORJ

Nr. şcoli din ÎPT; 26; 57%

Nr. şcoli autoriz. CNFPA; 6; 13%

% şcoli autoriz.CNFPA; 23%;

0%

Nr. programe autorizate; 14; 30%

Nr. şcoli din ÎPTNr. şcoli autoriz. CNFPA% şcoli autoriz.CNFPANr. programe autorizate

Numărul de şcoli autorizate a crescut începând cu anul 2006, numărul de programe

crescând de asemenea, dar rămâne încă o problemă care va fi abordată în planul de acţiune al acestui document. Se recomandă o abordare mai amplă din partea unităţilor şcolare, deoarece formarea adulţilor poate fi o sursă permanentă de venituri extrabugetare, atât pentru şcoală cât şi pentru cadrele didactice. În afara cursurilor realizate de şcolile autorizate C.N.F.P.A. la nivelul judetului Gorj, Casa Corpului Didactic Gorj organizează şi derulează cursuri de formare continuă cu personalul didactic din învăţământul gorjean, cursuri acreditate de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. 5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor 5.7.5. Reţele şcolare (Anexa 12) În anexa 12 sunt prezentate reţelele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între uniăţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici din proiect privind:

of 77


asigurarea calităţii formării profesionale; asigurarea unui proces de predare învăţare personalizat şi inclusiv, în particular pentru

elevii cu cerinţe educaţionale speciale; management şi dezvoltare instituţională; planificarea ofertei educaţionale a TVET; dezvoltarea parteneriatullui cu întreprinderile, în special pentru organizarea învăţării la

locul de muncă; dezvoltarea de curriculum în dezvoltare locală; dezvoltarea activităţii de orientare şi consiliere în carieră; dezvoltarea unor activităţi de formare profesională continuă.

Detalii privind modul de funcţionare a acestor reţele şi a altor reţele, precum şi rezultatele acestora vor fi realizate în PLAI şi PAS 5.7.6 Parteneriatul cu întreprinderile (Anexa 13)

Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţul Gorj (parteneriatul dintre şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor,profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene. Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini:

elaborarea curriculumului de dezvoltare locală; membrii în consiliile de administraţie; organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică; colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; cursuri de calificare şi reconversie profesională; contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări; participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune pentru

dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic; membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.

Detalii privind modul de funcţionare a parteneriatelor cu agenţii economici, cu mediul de afaceri, ale unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic şi rezultatele acestora vor fi prezentate în PLAI şi PAS Măsurile întreprinse de inspectoratele şcolare in scopul funcţionarii Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Formarea Profesionala, organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ profesional şi tehnic, în parteneriat cu mediul economic.

Au avut loc şedinţe în cadrul CLDPS în care s-au dezbatut propunerile de îmbunătăţire a relaţiilor şcoală – agent economic. Au incercat sa se realizeze corelari intre oferta educationala a scolilor si cererea de pa piata muncii, prin validarea propunerilor planurilor de scolarizare solicitate de directorii unitatilor de invatamant.

Fiecare unitate de invatamant a realizat parteneriate cu agentii economici. 1. Respectarea cadrului legislativ în vigoare la nivelul unităţii de învăţământ

In unitatile scolare exista documente in baza carora s-au incheiat parteneriatele scoala – întreprindere. Aceste documente care sa ateste parteneriatul cu agenţii economici se referă la: - Metodologia privind fundamentarea cifrei de scolarizare

of 77


- PRAI, PLAI - Convenţii de desfăşurare a instruirii practice la agentul economic; - Graficul de desfăşurare a practicii; - Vizite de documentare; - Adrese din partea agenţilor economici ce solicită şcolarizarea în anumite calificări necesare; - Adrese de monitorizare a absolvenţilor (angajări), - Adrese aprobate de I.S.J. cu componenţa comisiilor de absolvire.

Au fost semnate protocoale de colaborare cu diferite firme avand ca obiective : contributii la imbunatatirea bazei materiale a scolii, colaborare in scopul relizarii planului de scolarizare, sprijin pentru participarea elevilor la concursurile scolare.

Elevii înscrişi la SAM – An de completare îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul atelierelor şcoală, cat şi la agentul economic. Ei sunt însoţiţi de maiştri instructori cu care îşi desfăşoară activitatea de practică. Securitatea în muncă şi protecţia elevilor sunt asigurate atât de maistru instructor, cât şi de persoanele autorizate de la agenţii economici. 2. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală – agent economic.

În vederea relaţiilor de parteneriat şcoală-agent economic, se propun următoarele direcţii de acţiune:educaţia pentru muncă a elevilor; dezvoltarea deprinderilor tehnice şi profesionale în domeniile şi meseriile alese; combaterea indisciplinei şi dezordinii la locul de muncă; asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a instruirii elevilor în cadrul practicii comasate în atelierele agentilor economici;asigurarea unei instruiri practice la standarde optime în meseriile fiecărei grupe; colaborarea între specialişti care, împreună cu cadrele didactice de specialitate vor instrui elevii în viitoarele meserii; respectarea ordinii şi regulilor de protecţia muncii la locul de muncă, de către fiecare elev Dificultăţi

În general sunt probleme de colaborare cu agenţii economici pe raza comunelor (Grupul Şcolar Industrial Balta, Grup Şcolar Baia de Fier, realizează mai greu parteneriate cu agenţii economici, deoarece pe raza comunei lor nu există astfel de agenţi economici).

În general puterea economica a agentilor economici este destul de mica si nu se poate face absortia absolventilor pe piata muncii.

Tinand seama de complexitatea fluxului tehnologic in anumite domenii s-a întâmpinat greutati la respectarea graficului de rotatie al elevilor pe locurile de munca.

Deoarece sunt agenti economici care au puncte de lucru la distante destul de mari fata de scoli, sunt dificultati legate de deplasarea elevilor la punctele de lucru.

De foarte multe ori activitaţile care se desfasoara la agentii economici nu sunt in concordanta cu programa de practica.

Supravegherea elevilor organizati in grupe mari se face dificil. Organizarea activitatii agentilor economici intr-un singur schimb.

Propuneri de imbunătăţire a relaţiilor de parteneriat: Achiziţionarea de lucrări practice de complexitate redusă de la agenţii economici, care sa fie

executate cu dotarea atelierelor scoală. Rearanjarea atelierelor scoala cu dotarea corespunzatoare pentru a realiza un flux tehnologic

in specialitate. Implicarea agenţilor în finanţarea pregătirii forţei de muncă pe diverse specializări şi

domenii; Atragerea agenţilor economici prin oferta făcută de unitatea şcolară;

of 77


Cooptarea în comisiile de atestare şi certificare profesională a reprezentanţilor agenţilor economici ce pot face o selecţie orientativă în privinţa viitoarelor angajări necesare;

Activitatile desfasurate la agentii economici sa aiba obiective clare de invatare din curriculum si trebuie sa fie monitorizate si evaluate.

5.7.6 Distrubuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială Numărul dev elevi pe unităţi şcolare (anexa 10.1) Din analiza datelor furnizate de către ISJ Gorj rezultă o slabă participare a elevilor din mediul rural la cursurile de formare profesională iniţială prin SAM, an de completare şi liceu ruta progresivă, astfel la jumătate din şcolile din mediul rural efectivele la clasă sunt între 11-26 elevi. În mediul urban efectivele la clasă sunt mai mari, însă şi aici sunt câteva unităţi de învăţământ tehnic şi profesional unde avem clase cu 11 sau 13 elevi.

Situaţia elevilor din îmvăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) după mediul de rezidenţă-clasa a IX-a învăţământ de zi (anexa 10.2) Din analiza datelor a reieşit faptul că ponderea elevilor cu mediul de rezidenţă în rural este mai mare la SAM , chiar dacă şcoala se sitiează în mediul urbanâ

Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2009-2012 (anexa 10.3) Numărul absolvenţilor de gimnaziu se menţine aproximativ constant pe toată perioada de analiză, rezultă nevoia restructurării reţelei şcolare care să ţină cont în primul rând de efectivul la clasă şi distribuţia teriotorială a şcolilor ÎPT (anexa 10.4)

of 77


DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ŞCOLILOR IPT Gorj

Grup Şcolar

of 77


Şcoli cuprinse în sistemul Phare Şcoala cuprinsa in sistemul TVET

ŞCOLI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL MULTIANUAL PHARE TVET

Nr. crt.

Unitatea şcolară Localitatea Mediul de rezidenţă

Niveluri de calificare

Domeniile de formare profesională iniţială/ Profiluri

1. Colegiul Tehnic ,,Henri Coanda” Targu Jiu Targu Jiu Urban 1,2,3,3+ Turism si alimentaţie publica/ Servicii, economic 2. Grupul Scolar Industrial Materiale de

Constructii nr. 2 Targu Jiu Targu Jiu Urban 1,2,3 Industrie alimentară, Electromecanică, Resurse

naturale şi protecţia mediului, Tehnic 3. Colegiul Comercial “Virgil Madgearu”

Targu Jiu Targu Jiu Urban 1,2,3, 3+ Mecanic, Electric/Tehnic, Resurse naturale şi

protecţia mediului,

ŞCOLI CUPRINSE ÎN ALTE PROGRAME CU FINANŢARE DE LA BUGETUL NAŢIONAL ŞI ALTE FINANŢĂRI Nr. crt.

Unitatea şcolară Programul Localitatea Mediul de rezidenţă

Niveluri de

calificare

Domenii de formare profesională iniţială/

Profiluri 1 Grupul Scolar Industrial “C-tin

Brâncusi” Pestisani Dezvoltarea şcolilor de arte şi meserii prin finanţare din bugetul naţional 2007

Pestişani Rural 1,2,3, Mecanic, Electric / Tehnic, Textile

2 Grupul Scolar Industrial Minier Rovinari

Dezvoltarea şcolilor de arte şi meserii prin finanţare din bugetul naţional 2007

Rovinari Urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse naturale şi protecţia mediului Comerţ

3 Grup Scolar Barsesti

Dezvolatrea campusurilor şcolare

Targu Jiu Urban 1,2,3 Industrie alimentară, Agricultură, Resurse naturale şi protecţia mediului

Liceul Teoretic Novaci Dezvolatrea campusurilor şcolare

Novaci Urban 1,2,3 Servicii/ Teoretic

ALTE UNITĂŢI ŞCOLARE- INVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Nr. crt.

Unitatea şcolară Localitatea Mediul de rezidenţă

Niveluri de calificare

Domenii de formare profesională iniţială/ Profiluri

of 77


Colegiul ,,Mihai Viteazul” Bumbesti Jiu

Bumbeşti Jiu urban 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic,

Colegiul Tehnic Matasari Mătăsari rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse naturale şi protecţia mediului

Colegiul Tehnic Motru Motru urban 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse naturale şi protecţia mediului

Grup Şcolar Industrial Minier Bilteni Bîlteni rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric, Grup Scolar Tehnologic "Ion Mincu" Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Constructii

Grupul Scolar Energetic nr. 1,Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,

Grupul Scolar Forestier Targu Jiu urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse naturale şi protecţia mediului, Textile

Colegiu Tehnic " Gen. Ghe. Magheru" Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse

naturale şi protecţia mediului Grupul Scolar Industrial Baia de Fier Baia de Fier rural 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric, Grupul Scolar Industrial Bâlta Balta rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Grupul Scolar Industrial Bustuchin Bustuchin rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Constructii Grupul Scolar Industrial Petrol Ticleni Ţicleni rural 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric, Grupul Scolar Industrial Rosia de Amaradia

Roşia de Amaradia rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic,

Electromecanic Grupul Scolar Industrial Stoina Stoina rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electromecanic Grupul Scolar Industrial Tismana Tismana urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Textile

Grupul Scolar Industrial Turceni Turceni urban 1,2,3,3+ Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric, Construcţii

Liceul Rosia-Jiu Roşia Jiu rural 3 Servicii, Economic Şcoala de Arte si Meserii Turburea Turburea rural 1 Mecanic, Grup Şcolar Teansporturi Auto „Traian Vuia” Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic,

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ


5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar judeţean a înregistrat o uşoară scădere, în perioada 2000 – 2008. Pentru orizontul de planificare 2013, prognozele INS prevăd un declin demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei . Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani (care includ elevii de liceu / şcoala de arte şi meserii) – scădere prognozată de 36,7% la nivel regional pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior) – scădere cu 29,9% la nivel regional pentru perioada 2005-2015. Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.

Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de pregătire în ÎPT sa fie subordonate finalităţilor (calificări) şi nu invers Creşterea atractivităţii rutei progresive (prin calitatea pregătirii, acţiuni de promovare) Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP Oferirea unor trasee individualizate de pregătire

Restructurarea reţelei şcolare IPT, în funcţie de evoluţia locală, prin:

- introducerea de specializări/ calificări noi pentru domeniile: agricultură/zootehnie, gaze, apă; colectarea, depozitarea , reciclarea deşeurilor;

- introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 2 şi 3 în domeniile intermedieri financiare şi servicii, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, informatică, materiale de construcţii, mecanică.

- reducerea numărului de clase în domeniile: electric, industrie textilă

Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de educaţie şi formare profesională.

Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale;

Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu

eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor

Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

Baza didactico-materială a şcolilor IPT este precară.

Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT. Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT Nevoia diversificării surselor de finanţare prin



identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, extrabugetare

necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor

Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din învăţământul IPT;

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc.

Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările.

Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT

Realizarea condiţiilor de transport şi cazare

Accesul la educaţie pentru elevii cu handicap este limitat de infrastructura necorespunzătoare a şcolilor IPT şi dezinteresul societăţii civile faţă de acestia

Învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual Adaptarea infrastructurii şcolare şi a programei educaţionale la cerinţele educaţiei pentru persoanele din categoriile defavorizate. Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate) Participarea la cursuri de formare a profesorilor pentru educaţie incluzivă.

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;

Şcolile să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani)

Dezvoltarea slabă a parteneriatelor de tip public – privat.

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

Număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere

Înfiinţarea de cabinete de orientare şi consiliere profesională la nivel fiecărei unităţi şcolare Monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.



Capitolul 6. Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAI În cadrul proiectului „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesionl şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, s-a realizat monitorizarea PAS şi monitorizarea activităţilor propuse şi actualizarea PLAI. Procesul de monitorizare a încerct să constate progresul realizat în implementarea PLAI, în vederea atingerii ţintelor stabilite. Raportul de evaluare a PLAI al judeţului GORJ a fost actualizat pe baza datelor din surse statistice oficiale şi administrative. Evaluarea relevanţei analizei şi recomandărilor din cuprinsul PLAI în raport cu datele din anexele PLAI se revede in următorul rezumat:

REZUMAT:

Capitolul 2. Demografie Principalele concluzii din analiza demografică - Implicaţii pentru ÎPT sunt: Îmbătrânirea populaţiei la nivelul judeţului Gorj Recomandări: Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, în scopul dezvoltării serviciilor, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Capitolul 3. Profilul economic judeţean Principalele concluzii din analiza mediului economic - Implicaţii pentru ÎPT sunt: Dezvoltarea montanului rural Recomandări: introducerea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământ, formarea şi perfecţionarea continuă a resursei umane, consilierea pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională şi dezvoltarea personalităţii, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, dezvoltarea activităţilor de parteneriate între unităţile şcolare din judeţ şi din afara acestuia.

Capitolul 4. Piaţa muncii Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional.Angajări în ocupaţiile din cadrul domeniilor: construcţii (20,1%), transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%) hoteluri şi restaurante (13,9%). Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM).Cresterea numărului de angajaţi ar fi în sectoarelel transport, poştă şi telecomunicaţii (15,4%) şi construcţii (4,2%), comerţul (0,4%). Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile. La nivelul judetului Gorj, distribuţia populaţiei civile pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia într-o proporţie de 22,6% în activităţi agricole. RECOMANDARI: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Categoriile cele mai afectate de somaj sunt cele ale personelor cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional (60%), urmata de categoria personelor cu nivel de instruire liceal si post-liceal (30%), iar categoria persoanelor cu studii superiore reprezintă numai 10% din totalul şomerilor înregistraţi.



RECOMANDARI: implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă. Implicaţiile pentru ÎPT Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă. Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă. RECOMANDĂRI: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS), Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare. Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora, nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean: Baza didactico-materială a şcolilor IPT este precară. Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din învăţământul IPT. Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT. Dezvoltarea slabă a parteneriatelor de tip public – privat. RECOMANDARI: Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT. Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, extrabugetare. Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc. Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările. Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale. Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii. Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

CONCLUZII:

OBSERVAŢII RECOMANDĂRI Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora. Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic. Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare.

Creşterea nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă Dezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea spiritului antreprenorial şi activităţilor economice din zonele rurale Diversificarea învăţământului super, de bună calitate



Capitolul 7. Analiza S.W.O.T. a corelării ofertei de formare profesională cu cererea, la nivelul Judeţul Gorj

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Resurse naturale cu potenţial de

valorificare economică şi energetică

Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora:

- poziţie geografică favorabilă a judeţului (zonă de contact între munte, deal şi câmpie)

- terenuri agricole - păduri, păşuni şi fâneţe, livezi - resurse minerale de suprafaţă şi de

adâncime (lignit, petrol, gaze naturale, antracit, grafit, dolomit, granit, calcar)

- resurse de apă cu potenţial energetic şi ape minerale resurse de interes cultural şi

turistic Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic:

- viaţă salbatică şi cadrul natural valoros – rezervaţii naturale protejate

- 513 monumente istorice, din care 47 de importanţă naţională (369 monumente şi ansambluri de arhitectură, 92 situri arheologice, 24 monumente de artă, 28 funerare)

- sărbători populare şi obiceiuri tradiţionale încă vii potenţial uman tânăr, cu nivel de

educaţie ridicat şi învăţământ superior în dezvoltare

Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare:

- judeţul are cea mai bună situaţie sub aspectul dinamicii populaţiei – cea

Nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă

Din punctul de vedere al competitivităţii economice şi al utilizării intensive a forţei de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată, deşi Gorjul ocupă primul loc în ceea ce priveşte PIB / locuitor (2003) , se confruntă cu problemele generale prezente la nivel regional şi naţional:

- productivitate scăzută şi tehnologii învechite - dinamism antreprenorial scăzut - cheltuieli scăzute în domeniul cercetării –

dezvoltării - penetraţie scăzută a TIC şi a E-serviciilor - ineficienţă energetică probleme legate de sectorul economic şi

industrie a judeţului : - caracterul mono-industrial al oraşelor, dependente

de sectorul extractiv şi producţia de ciment, care va implica în viitor costuri semnificative legate de reconstrucţia ecologică

- dependenţa ridicată la nivel judeţean şi al oraşelor şi comunelor de sectorul extractiv (lipsa unor activităţi alternative)

- specializarea forţei de muncă doar pe un anumit sector de activitate constituie un risc pe termen lung. Lipsă spirit antreprenorial şi activităţi

economice reduse în zonele rurale: - agricultură ineficientă, lipsă de utilaje şi

tehnologii moderne - dispariţia unor activităţi tradiţionale – creşterea

animalelor - nivel redus de dezvoltare antreprenorială, în

general şi în special în rural - număr de IMM - uri sub media naţională, cu o

distribuţie majoritară în urban şi în sectorul servicii

- rata şomajului în creştere, în special în rândul tinerilor şi al populaţiei feminine

- nivel redus de atragere al investiţiilor străine



mai mică scădere din regiune(3.42), deşi este într-o regiune cu pronunţat declin demografic

- este cel mai vital şi mai puţin îmbătrânit judeţ comparativ cu judeţele învecinate şi mediile naţionale, cu diferenţe semnificative însă între mediul urban şi rural accesibilitate – căi de comunicaţie

Judeţul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicaţie şi accesibilitate spre porturile dunărene şi în zona turistică submontană:

- poziţie favorabilă, relativ centrală, a municipiului Târgu Jiu la intersecţia unor axe majore de circulaţie (Craiova – Deva şi Râmnicul Vâlcea – Dobreta Turnul Severin)

- majoritatea oraşelor adiacente unui DN (excepţie Ţicleni) şi un grad bun de acoperire al teritoriului (39,3 Km- 100 Kmp), dar nu însă şi calitativ

- deşi regiunea are o densitate redusă, accesibilitatea şi densitatea feroviară relativ bună (34.4 Km/1000Kmp), în apropiere de magistrala Bucureşti – Craiova. Învăţământ:

- profesori foarte bine pregătiţi - profesori formatori în domeniul

reformei în învăţământ - profesori colaboratori ai Serviciului

Naţional de Evaluare - cabinete informatică, cabinete AEL - centru de documentare privind

educaţia economică antreprenorială - ofertă educaţională atractivă prin

materialele opţionale propuse - profesori autori de manuale şi

programe - oferta- oportunităţi de formare

interdisciplinară - oferta – bogată şi variată – domenii

multiple

probleme de mediu şi riscuri naturale: - degradare peisaj şi afectarea unor ecosisteme

naturale în zonele exploatărilor carbonifere şi petroliere

- aproape tot teritoriul judeţului prezintă riscuri de alunecări de teren şi parţial este afectat de inundaţii (zona montană, extremităţile estice şi vestice) grad de urbanizare şi echipare redus:

- oraşe cu caracteristici predominant rurale şi acces redus la servicii urbane

- concentrarea populaţiei în rural unde oferta de locuri de muncă este foarte redusă

- zone rurale cu nivel redus de echipare, sub valorile medii naţionale (în special acces la apă potabilă curentă, canalizare, alimentare cu gaze naturale) şi grad scăzut de asociativitate Învăţământ:

Resursa umană: - slaba motivaţie a cadrelor didactice şi a

personalului auxiliar în formarea continuă individuală

- rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice – preocupare scăzută pentru realizarea activităţilor cu caracter interdisciplinar, efectuarea insuficientă a activităţilor în echipă

- lipsa de continuitate a personalului didactic repartizat în şcoli

- lipsa de motivare a profesorilor tineri şi migrarea lor către alte domenii de activitate mai bine motivate pecuniar

- utilizarea insuficientă a tehnicii de calcul, a aparaturii şi tehnicii moderne

Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense materiale atractive cadrelor didactice de valoare, promotori ai reformei, ai învăţării centrate pe elevi Fracturi frecvente de comunicare între organizatori (CCD) şi beneficiari Slaba preocupare a unor instituţii de învăţământ superior pentru organizarea de stagii de formare şi perfecţionare cu credite transferabile Nu sunt recunoscute decât programele de formare finalizate cu credite transferabile patronate de MEdCT prin ISMB/CCD Din totalul programelor din oferta CCD , doar puţine asigură credite transferabile



- oferta formulează explicit scopul şi grupul ţintă , fără, însă a îngrădi participarea cadrelor didactice doritoare

- număr important de metodişti pe discipline de cultură generală, de specialitate, muncă educativă

- accesul imediat după absolvire pe piaţa muncii

- posibilitatea de retragere a resurselor financiare prin cursuri de formare şi reconversie profesională

- implicarea în programe de parteneriat

- implicarea profesorilor în eleborarea de manuale, programe, sisteme de evealuare

- implicarea comunităţii, administraţiei locale în relaţia cu şcoala

Schimbarea sistemului de evaluare de la un an la altul, neexistând o formă de evaluare verificată la timp Scăderea demografică a populaţiei şcolare(în viitor) Resurse financiare insuficiente Resurse materiale incomplete sau necompetitive Lipsa de organizare a sistemului de obţinere a informaţiei referitoare la nevoia de formare Lipsa strategiilor de dezvoltare socială şi economică pe termen mediu şi lung

OBSERVAŢII RECOMANDĂRI

Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora. Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic. Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare.

Creşterea nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă Dezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea spiritului antreprenorial şi activităţilor economice din zonele rurale Diversificarea învăţământului super, de bună calitate



Capitolul 8. Concluzii şi recomandări din analiza demografiei regiunii Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni Ponderea populaţiei de etnie rromă comparată cu cea la nivelul regiunii Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere

înregistrând populaţia de vârstă şcolară Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale

La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice, evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice. Concluzii şi recomandări din analiza economică a regiunii Industria deţine o pondere scăzută în economia judeţului. Se caracterizează prin:

1. număr mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante

2. lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare 3. introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.

Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii, transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ, turism.

Suprafaţa agricolă, reprezentând 78% din suprafaţa totala a judeţului, determina caracterul agrar al judetului şi potenţialul agricol ridicat al acestuia.

Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de munca în acest domeniu.

Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării ruralului din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenţie deosebită pentru IPT.

Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat.

Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

Recomandări cu privire la învăţământul profesional şi tehnic:

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă. Concluzii şi recomandări privind învăţământul profesional şi tehnic din regiunea Analiza populaţiei şcolare

În perspectivele anului 2015 şi 2025 apare o reducere semnificativă a populaţiei de vârstă şcolară, reduceri sunt prognozate pentru toate efectivele din grupele de vârstă şcolară: 3-6 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 15,66% şi până în 2025 cu 34,6% la nivel regional (faţă de



2003); 7-14 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 28,39% şi până în 2025 cu 38,96% la nivel regional (faţă de 2003) şi 15-24 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 27,64% şi până în 2025 cu 42,54%l a nivel regional (faţă de 2003).

Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul profesional, a înregistrat pe parcursul perioadei de analiză o creştere de 20,20 %. Populaţia şcolară rurală a cunoscut, de asemenea, o reducere semnificativă, cu 9,78%, în perioada 2000 - 2005, superioară nivelului de descreştere din mediul urban, fenomenul acutizându-se începând cu anul şcolar 2003/2004. Aceste scăderi determină reorganizarea reţelei şcolare şi scăderea gradului de ocupare în învăţământ Analiza resurselor pentru formarea profesională

cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-VET 9405 şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale, unităţile şcolare din regiune nu au realizat paşi importanţi în dotarea atelierelor şcoală şi în cabinetele de specialitate. Situaţia în mediul rural este critică, majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural nu dispun de ateliere şi laboratoare pentru calificările din planul de şcolarizare, instruirea practică efectuându-se la agenţii economici locali.

sunt necesare parteneriate cu comunităţile locale, cu agenţii economici în obţinerea de suport, pentru realizarea unei baze materiale corespunzatoare în unităţile de învăţământ TVET prin accesarea fodurilor de dezvoltare;

este necesar sprijinul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social şcolilor TVET din mediul rural în găsirea de agenţi economici care să asigure pe lângă instruirea practică a elevilor şi dotarea atelierelor şcoală şi a laboratoarelor;

este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor Phare,Leonardo şi fondurile structurale, care să le permită perfecţionarea corpului de cadre didactice şi completarea bazei materiale.

deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul educaţional. Unităţile de învăţământ cuprinse în program (18+12) vor beneficia de o reţea de calculatoare şi încă 9 calculatoare pentru fiecare şcoală, care vor asigura o derulare mai bună a procesul de predare învăţare;

accesul la informaţie este încă slab reprezentat în mediul rural şi se impune implicarea comunităţilor locale în asigurarea conectării la internet a unităţilor de învăţământ din mediul rural.

Educaţia adulţilor Procentul de şcoli autorizate este încă mic la nivelul regiunii, problemă care se impune a fi

rezolvată prin autorizarea cât mai multor unităţi şcolare TVET. Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii

învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă (anexa 7.1)

OBSERVAŢII RECOMANDĂRI

La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice, evoluţia demografică a populaţiei

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a



şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.

acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă..



Capitolul 9. Propuneri de acţiuni pentru dezvoltarea învăţământului Obiectivul general Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Obiective specifice: 1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor 2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere 3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar 4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET 5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii 6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

OBSERVAŢII RECOMANDĂRI Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor.

Creşterea numărului parteneriatelor cu întreprinderile. Creşterea numărului de cabinete de consiliere la nivelul judeţului. Adoptarea diferitelor măsuri pentru reducerea abandonului şcolar. Creşterea numărului parteneriatelor public – privat. Corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii. Realizarea de CDL-uri prin care elevii să înveţe despre noţiunile de antreprenoriat.

1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin PO DRU, POR

Măsura 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor Măsurat prin:

Număr de elevi cuprinşi în sistemul TVET pe nivele de calificare şi calificări prioritare Număr de absolvenţi cu nivelul 1,2 şi 3 de calificare din sistemul TVET (ruta directă şi cea

progresivă) care s-au angajat Acţiuni

Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Creşterea numărului de absolvenţi TVET cu nivelul 3 de calificare pentru domeniile prioritare, astfel încât acesta să reprezinte 85% din totalul absolvenţilor

2013

ISJ, CLDPS

Redimensionarea numărului de clase/nr elevi cuprinşi în învăţământul TVET pe nivele de calificare în raport cu tendinţele de dezvoltare regională

anual

ISJ, CLDPS



Măsura 1.2 Restructurarea reţelei şcolare Măsurată prin:

Număr de clase TVET adaptate la cerinţele pieţei muncii Număr de şcoli care să asigure accesul la educaţie

Acţiuni

Orizont de timp


Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară şi de domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local

anual AJOFM, ISJ, CLDPS/ asociaţii patronale

Măsura 1.3 Elaborarea de programe de perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii Măsurată prin:

Număr de programe, noi, de perfecţionare şi formare profesională elaborate în parteneriat cu universităţile din regiune şi asociaţiile patronale/agenţii economici

Număr de cadre didactice care participă la programele de perfecţionare şi formare profesională

Acţiuni

Orizont de timp


Analiza specializărilor cadrelor didactice şi identificarea deficitului de cadre didactice cu specializări cerute de piaţa muncii

anual ISJ

Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare şi formare profesională

anual ISJ,CCD, unit.inv

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere – finanţat prin POS DRU

Măsura 2.1 Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi Măsurat prin:

Număr de elevi şi părinţi consiliaţi Număr de profesori consilieri angajaţi Număr de profesori consilieri formaţi Număr de cabinete dotate corespunzător metodologiilor de organizare şi funcţionare Număr de seturi de indicatori

Acţiuni

Orizont de timp


Organizarea de campanii de informare, orientare şi consiliere Anual ISJ, CJAPP

Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin din familii sărace şi de etnie roma, către serviciile de de orientare şi consiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învîţîmânt

anual ISJ, CJAPP, colaboratori- Biroul regional ptr. romi



Creşterea numărului de profesori consilieri astfel încât raportul profesor consilier/elev să devină 1/500

2013

ISJ, CJAPP

Organizarea de cursuri de formare pentru profesorii consilieri şi diriginţi

anual ISJ, CJAPP, CCD

Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu materiale informative privind reţeaua şcolară, profilele ocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste, echipamente si soft etc.

2011 ISJ, CJAPP, CCD

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a evoluţiei elevului 2011 ISJ, CJAPP, Unit.inv

Indicatori: * Creşterea cu 50% a numărului de elevi şi părinţi consiliaţi * 100% din corpul profesorilor consilieri şi a diriginţilor au participat la cursuri de formare

3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale administraţiei locale

Măsura 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi IT Măsurat prin:

Număr de unităţi de învăţământ reabilitate, consolidate sau extinse Număr de unităţi de învăţământ dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT

Acţiuni

Orizont de timp


Identificare unităţilor de învăţământ eligibile în accesarea fondurilor necesare reabilitării şi dotării

anual Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Reabilitaterea, consolidarea sau extinderea unităţilor de învăţământ

2013

Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente didactice/şcolare şi IT

2013

Consiliul Judeţean, Consiliul



Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Indicatori: - 50% din unităţile de învăţământ TVET au fost reabilitate, consolidate sau extinse - 80% din unităţile de învăţământ TVET au dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT

Măsura 3.3 Extinderea accesului la formarea continuă Măsurată prin:

Număr de cursanţi Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii

Acţiuni

Orizont de timp


Autorizarea unităţilor de învăţământ pentru formare adulţi anual AJOFM, ISJ, Unităţi de învăţământ

Organizarea de campanii de informare pentru atragerea adulţilor la cursurile oferite de către şcolile TVET

anual

Formarea continua pentru adulţi în unităţile de învăţământ TVET anual AJOFM, ISJ, Unităţi de învăţământ

Indicatori: Până în 2009, 50% din şcolile TVET s-au autorizat pentru formare adulţi. Creşterea cu 300%, până în 2013, a adulţilor formaţi în şcolile TVET

Măsura 3.4 Dezvoltarea învăţământului la distanţă Măsurată prin:

Număr de cursanţi Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii Număr de unităţi de învăţământ care aplică învăţământul la distanţă

Acţiuni

Orizont de timp


Formarea adulţilor în unităţile de învăţământ TVET prin învăţământul la distanţă

2013 ISJ, Unităţi de învăţământ

Indicatori: Acreditarea a 14 unităţi de învăţământ, astfel încât să existe câte o unitate de învăţământ pentru fiecare domeniu de formare. Formarea tuturor cadrelor didactice din şcolile acreditate Achiziţionarea de softuri educaţionale specifice învăţământului la distanţă Măsura 3.5 Introducerea şi extinderea şcolilor cu internat săptămânal, ca formă de asistenţă a familiilor defavorizate sau aflate în dificultate



Măsurată prin: Număr de internate Număr de elevi care locuiesc în internat şi care obţin un certificat de competenţe nivel 1 şi 2

de calificare Număr de elevi beneficiari de burse

Acţiuni

Orizont de timp


Identificarea locaţiilor pentru acest internate 2011 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Realizarea infrastructurii şcolare în internate 2011 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile defavorizate /sau aflate în dificultate

Anual începând cu 2008

ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Atragerea elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate, printr-o ofertă educaţionla atractivă şi adaptată nevoilor şi aspiratiilorlor, în vederea reducerii abandonului şcolar si obţinerii unui certificat de competenţe profesionale nivel 2 sau 3

2011 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL, agenti economici/asociatii patronale

Indicatori: Reducerea cu 50% a abandonului în rândul elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate

Creşterea cu 50% a absolvenţilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate

Măsura 3.6 Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor de etnie roma Măsurată prin:

Număr de elevi de etnie roma care obţin un certicat de competenţe nivel 2 sau 3 de calificare Număr de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 2

sau 3 de calificare Acţiuni

Orizont de timp


Atragerea elevilor de etnie roma, printr-o oferta educationlă atractivă nevoilor şi aspiraţiilor lor, în vederea reducerii abandonului scolar şi obţinerii unui certificat de competenţe profesionale nivel 1,2 sau 3

2013 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile de etnie roma

Anual începând cu 2008

ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL colaboratori- Biroul regional 4



Sud Vest- Agentia Nationala ptr. romi

Indicatori: Reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar în rîndul elevilor de etnie roma şi creşterea cu 50% a numărului de elevi de etnie roma care contună studiile după finalizarea învăţământului gimnazial

Creşterea cu 50% numărului de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 1, 2 sau 3 de calificare

4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRU, fonduri guvernamentale

Măsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii Măsurată prin:

Număr de parteneriate realizate la nivel regional Număr crricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ

Acţiuni

Orizont de timp


Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare individuală şi pentru nevoile agentilor economici

anual CLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici

Fiecare unitate de învăţământ TVET, din mediul urban şi rural va avea cel puţin un partener – agent economic - la elaborarea Curriculumului în Dezvoltare Locală şi pentru efectuarea instruirii practice

anual

CLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici

Facilitarea angajarii absolvenţilor la partenerii unităţilor de învăţământ

anual

Unităţile de învăţământ, CLDPS/agenţi economici

Indicatori: Creşterea cu 80% a numărului de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ, până în 2013

5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii – finanţat prin POS DRU,

Măsura 5.1 Scăderea ratei şomajului în rândul absolvenţilor din sistemul TVET Măsurată prin:

Număr absolvenţi care se angajează în primele 6 luni de la obţinerea certificatului de



competenţe Acţiuni

Orizont de timp


Realizarea unei anchete de către ANOFM/AJOFM în parteneriat CNDÎPT,care să ofere informaţii referitoare la rata şomajului absolvenţi seria curentă

2008-2013

AJOFM,

Măsura 5.2 Creşterea numărului de elevi care obţin nivelul 3 de calificare, în calificări deficitare pe piaţa muncii Măsurată prin:

Număr absolvenţi care obţin nivelul 3 de calificare în calificări deficitare pe piaţa muncii Acţiuni

Orizont de timp


Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în concordanţă cu domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local

anual

ISJ, CLDPS

Completarea cu cadre didactice specializate în domeniile deficitare

anual

ISJ, CLDPS, unităţi de învăţământ, universitati

Indicatori: Creşterea cu 50% numărului de absolvenţi care obţin nivelul 3 de calificare în calificări deficitare pe piaţa muncii

Măsura 5.3 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune

Măsurată prin:

Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVET Acţiuni

Orizont de timp


Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în CDL a noi conţinuturi

2008 - 2013

ISJ, CLDPS, CCD, unităţi de învăţământ

Acordarea de facilităţi tinerilor absolvenţi în deschiderea propriei afaceri

2008-2013

Administratia pulica, CLDPS

6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional – finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnationala si Resurse Umane

Măsura 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european Măsurată prin:

Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu



Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu Număr broşuri editate şi materiale

Acţiuni

Orizont de timp


Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru unităţile de învăţămât TVET

2008-2013 Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate

anual

Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu partenerii şcolilor TVET din UE

semestrial Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Măsura 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivă Măsurată prin:

Număr de elevi care participă la programele comune Număr de elevi care se integrează Număr de programe derulate Număr de cadre didactice care au participat la stagii de formare pentru programele comune

Acţiuni

Orizont de timp


Atragerea elevilor in programele de educaţie inclusivă anual

ISJ,Unităţile de învăţământ, CLDPS

Formarea cadrelor didactice care participă la programe de instruire în domeniul educaţiei inclusive

anual CCD,Unităţile de învăţământ, universităţi, ISJ



Capitolul 10. Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Gorj Nr.crt. Numele şi

prenumele Instituţia Funcţia Funcţia în

CLDPS 1. Romanescu

Marcel-Laurenţiu Prefectura jud. Gorj Subprefect Preşedinte

2. Ciochină Ion Spitalul de pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” Dobriţa

Director economic

Vicepreşedinte

3. Bibere Camelia Codruţa

I.S.J.Gorj Insp. Şc. de Specilit

Secretar

4. Ciortan Marinela I.S.J.Gorj Insp. Şc. de Specilit

Membru

5. Frunzaru Ermina I.S.J.Gorj referent Membru 6. Dan Ion Primăria municipiului

Tg-Jiu Serv. patrimoniu Membru

7. Bălan Vasile S.C. ARTEGO S.A inginer Membru 8. Bădiţa Janina

Loredana Agenţia Judeţeană pentru

Prestaţii Sociale Gorj Inspector asistent Membru

9. Vîrtosu Constantin

Complexul Energetic rovinari inginer Membru

10. Ciortan Gabriel S.C. INTERCOMPUTER General Tg. Jiu

Director ad junct Membru

11. Moţa Mihaela AJOFM Director executiv Membru 12. Mija Vasile USLI Gorj Preşedinte Membru 13. Stegărescu Dănuţ Complexul Energetic Turceni Sef serviciu

personal învăţământ

Membru

Plai

Documents

Transcript of Plai