PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT (PLAI)...

PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE

PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT (PLAI)

2017 - 2025

JUDEŢUL

IAŞI

Plan Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) 2017-2025 __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________

2

Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), noiembrie 2017 Iaşi

Nr. crt.

Instituţia reprezentată în CLDPS

Numele şi prenumele membrului titular/supleant în CLDPS

Funcţia în cadrul instituţiei

Funcţia în CLDPS (membru titular/ membru supleant)

1 CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI

LĂCRĂMIOARA VERNICĂ

SECRETAR AL JUDEŢULUI IAŞI

membru titular

2 INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL IAŞI

CECILIA OARZĂ CONSILIER SUPERIOR

membru titular

3 INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL IAŞI

ECATERINA NICULĂEŞ

ŞEF SERVICIU AFACERI EUROPENE

membru supleant

4 PRIMĂRIA IAŞI MIHAI CHIRICA PRIMAR membru titular

5 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IAŞI

GENOVEVA AURELIA FARCAS

INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL

membru titular

5 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IAŞI

CLAUDIA TĂNASE INSPECTOR SCOLAR

membru supleant

7 CONSILIUL LOCAL IAŞI SORIN MARIUS DANGĂ

CONSILIER

membru titular

8 AGENŢIA JUDEŢEANĂ DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ IAȘI

SÎRGHIE ADRIANA CONSILIER SUPERIOR

membru titular

9 DELPHI DIESEL SYSTEMS ROAMANIA IASI

ZAHARIA ANDREIA SEF DEPARTAMENT RESURSE UMANE

membru titular

10 DELPHI DIESEL SYSTEMS ROAMANIA IASI

GRAMA DAN-VINTILA

TECHNICAL COMPETENCIES MANAGER

membru supleant

11 INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ IAŞI

GABRIELA CĂLDĂRESCU

ŞEF SERVICIU CONTROL SSM

membru titular

12 INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ IAŞI

RALUCA GOSPODARU

INSPECTOR DE MUNCĂ

membru supleant


________________________

3

13 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ A JUDEȚULUI IAȘI

MANUELA MIHAELA ANTONIU

DIRECTOR EXECUTIV

membru titular

14 S.C. ANTIBIOTICE IAŞI IOAN NANI

DIRECTOR GENERAL

membru titular

15 S.C. ANTIBIOTICE IAŞI GICA RUSU DIRECTOR RESURSE UMANE

membru supleant

16 CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE IAȘI

PAUL BUTNARIU PREȘEDINTE

membru titular

17 CAMERA DE COMERŢ ȘI INDUSTRIE IAȘI

SORIN GHEORGHIU

ŞEF DEPARTAMENT SPRIJINIREA AFACERILOR

membru supleant

18 SC PANIFCOM SRL DAMIAN CARMEN GABRIELA

CONSILIER JURIDIC

membru titular

19 SC PANIFCOM SRL TUDORAN ALEXANDRU

MANAGER PROIECTE FINANTARE

membru supleant

20 SC KATTY FASHION SRL CATERINA AILIESEI

MANAGER GENERAL

membru titular

21 SC KATTY FASHION SRL MIHAELA LILIANA BUTUCĂ

DIRECTOR GENERAL

membru supleant

22 SC QUART MATRIX SRL MIHAI SUCHAR DIRECTOR

membru titular

23 SC.ROMTRADING SRL CATALIN MIHALACHE

DIRECTOR membru titular

24 SC CONEST SA IRINEL GEORGE TOFAN

DIRECTOR GENERAL

membru titular

25 SC CONEST SA LUCIAN IRIMIA DIRECTOR FINANCIAR

membru supleant

26 OAMGMAMR – filiala Iaşi PINTILIE LILIANA PREŞEDINTE

membru titular

27 OAMGMAMR – filiala Iaşi AGAPIE SPERANŢA

VICEPREŞEDINTE

membru supleant

28 UNIUNEA JUDEȚEANĂ A CONFEDERAŢIEI SINDICATELOR DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA IAŞI

VIOLETA AMARIEI PREŞEDINTE

membru titular

29 UNIUNEA JUDEȚEANĂ A CONFEDERAŢIEI SINDICATELOR DEMOCRATICE DIN ROMÂNIA IAŞ

PANAITE ELENA VALERICA

VICEPREŞEDINTE

membru supleant


________________________

4

Experţii care au elaborat PLAI – Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ, 2017-2025: Prof.Florentina Vasilescu – expert CNDIPT, coordonator regional Prof. dr. Genoveva Aurelia Farcaș – Inspector Şcolar General,ISJ Iași Prof. dr. Tănase Claudia – inspector de specialitate , Oarza Cecilia-Institutia prefectului Iasi -consilier-Capitolul III şi IV Adriana Sîrghie - AJOFM IAŞI, Consilier superior - Capitolul V Prof. dr. Cârstea Laura Maria Capitolul VI (prelucrare date)

30 CNSLR FRĂȚIA LAVINIU LĂCUSTĂ VICEPREŞEDINTE

membru titular

31 CNSLR FRĂȚIA IOAN PASCAL PREŞEDINTE

membru supleant

32 SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SPIRU HARET IAȘI

MIREL PRISTAVU PREŞEDINTE

membru titular

33 SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SPIRU HARET IAȘI

DAN BÎRGĂOANU VICEPREŞEDINTE

membru supleant

34 CNS CARTEL ALFA COSTICĂ TRIFAN PREŞEDINTE

membru titular


________________________

5

Cuprins

Cuvânt înainte ................................................................................................................ 8

1. Rezumat ................................................................................................................... 11 2. Contextul european, naţional, regional şi judeţean .............................................. 11

2.1. Contextul european ............................................................................................. 11

2.2. Contextul naţional ................................................................................................ 14

2.3. Contextul regional ............................................................................................... 18

3. Aspecte demografice .............................................................................................. 19

3.1.Scurt istoric........................................................................................................... 20

3.2. Situaţia prezentă ................................................................................................. 21

3.2.1. Populatia totală. Dinamica generală .............................................................. 21

3.2.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) ................................................ 23

3.2.3 Distribuţia pe sexe .......................................................................................... 23

3.2.4 Distribuţia pe grupe de vârstă ........................................................................ 23

3.2.5 Distribuţia pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale ........................................ 23

3.2.6 Structura etnicǎ .............................................................................................. 23

3.2.7. Mişcarea migratorie ....................................................................................... 24

3.3 Proiecţii demografice ........................................................................................... 25

3.4. Principalele concluzii din analiza demograficǎ. Implicaţii pentru IPT .............. 26

4. Profil economic judeţean ....................................................................................... 27

4.1. Principalii indicatori economici............................................................................. 27

4.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) ........................ 27

4.1.2. Productivitatea muncii ...................................................................................... 30

4.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime ....... 30

4.1.4 Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi

alte servicii .............................................................................................................. 34

4.2 Informaţii parţiale .................................................................................................. 37

4.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate .................... 37

4.2.2 Cercetarea – dezvoltarea ............................................................................... 38

4.2.3. Industria ........................................................................................................ 40

4.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu ..... 43

4.2.5. Agricultura judeţului Iaşi ................................................................................ 44

4.2.6. Silvicultura ..................................................................................................... 46

4.2.7. Turismul ........................................................................................................ 47

4.3 Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru IPT ......................... 49


________________________

6

5.Piaţa muncii ............................................................................................................... 53

6. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ ......................................................... 62 6.1. Indicatori de intrare în IPT .................................................................................. 62

6.1.1. Populaţia şcolară pe nivele de educaţie, sexe, medii de rezidenţă .............. 62

6.1.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe

vârste) .................................................................................................................... 70

6.1.3. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională .... 74

6.1.4. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul

liceal tehnologic şi învăţământul profesional .......................................................... 84

6.1.5. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul

postliceal ................................................................................................................ 86

6.1.6. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în învăţământul liceal

tehnologic şi învăţământul profesional în anul şcolar 2016-2017 ........................... 88

6.1.7. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în învăţământul

postliceal în anul şcolar 2016-2017 ........................................................................ 90

6.1.8. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Gradul de satisfacere a solicitărilor

operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul profesional ................. 92

6.1.9. Parteneriatul cu operatorii economici ........................................................... 92

6.1.10.Reţeaua unităţilor şcolare IPT ..................................................................... 93

6.1.12. Resursele umane din ÎPT ........................................................................... 94

6.1.13. Infrastructura unităţilor şcolare din IPT ...................................................... 95

6.2. Indicatori de proces ............................................................................................ 95

6.2.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT..................... 95

6.2.2. Asigurarea calităţii în ÎPT ............................................................................. 97

6.2.3. Situaţia şcolară a elevilor din IPT la sfârşitul anului şcolar ........................... 97

6.2.4. Serviciile de orientare şi consiliere ............................................................. 101

Analiza privind opţiunile şcolare şi profesionale ale elevilor din clasa a VIII – a

anul şcolar 2017–2018 ...................................................................................... 102

6.3. Indicatori de ieşire ............................................................................................ 112

6.3.1. Absolvenţi pe niveluri de educaţie .............................................................. 112

6.3.2. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED ...................................... 113

6.3.3. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie .......................................... 117

6.3.4. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED ........................... 119

6.3.6. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie .................................... 122

6.3.7. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor (PISA) ........................ 122

6.3.8. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care nu urmează

un program de educație şi formare si nici nu au un loc de munca (NEET) ........... 123


________________________

7

6.3.9. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) .... 124

6.4. Indicatori de impact ........................................................................................... 124

6.4.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului . 124

6.4.2 Inserţia profesională a absolvenţilor IPT la 6/12 luni de la absolvire, pe

niveluri de educaţie ............................................................................................... 125

6.5. Concluzii din analiza ÎPT ................................................................................... 125

6.5.1. Principalele concluzii din analiza IPT Judeţean .......................................... 125

6.5.2.Ţinte pe termen mediu pentru oferta IPT pe niveluri de formare profesională şi

domenii de pregătire ............................................................................................. 129

6.5.3. Adaptarea ofertei IPT la ţintele pe termen mediu (eşalonare anuală) ......... 130

7. Monitorizarea implementării PLAI ........................................................................ 130 7.1. Procesul de monitorizare ................................................................................... 130

7.2. Evaluarea progresului în implementarea PLAI .................................................. 132

8. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea .............. 132 8.1. Analiza SWOT pentru implicaţiile IPT ................................................................ 132

8.2. Rezumatul principalelor concluzii și obiective de dezvoltare a IPT la orizontul

2020 ......................................................................................................................... 134

9. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri .... 134 10. Planul de măsuri .................................................................................................. 137


________________________

8

Cuvânt înainte

În contextul implementarii strategiei UE 2020, obiectivul major al planificǎrii strategice a învățământului profesional și tehnic constǎ în creşterea contribuţiei IPT la tranziţia rapidǎ şi eficientǎ cǎtre o economie competitivǎ, bazatǎ pe cunoaştere, participativǎ şi incluzivǎ.

În același context, în cadrul iniţiativei “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncǎ” se propune statelor membre ale Uniunii Europene, printre altele: dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi formare profesionalǎ.

În scopul asigurǎrii unei oferte de formare profesionalǎ relevantǎ în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii, Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învǎţǎmântului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) a iniţiat, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi în colaborare cu o serie de instituţii şi experţi, un model de planificare strategica a ofertei de formare profesionalǎ prin IPT. Documentele de planificare strategică , pe niveluri, sunt:

• PRAI - Plan Regional de Acţiune pentru Învǎţǎmânt - la nivel regional;

• PLAI - Plan Local de Acţiune pentru Învǎţǎmânt - la nivel județean;

• PAS - Plan de Acţiune al Şcolii - la nivel de unitate de învățământ. Planul de faţǎ, PLAI, este un document de planificare strategic elaborat la nivelul

judeţului Iaşi şi are drept scop stabilirea mǎsurilor integrate de educaţie şi formare profesionalǎ şi îmbunǎtǎţirea corelarii ofertei învǎţǎmântului profesional şi tehnic cu nevoile de dezvoltare economico-socialǎ localǎ în perspectiva anului 2020. Cele mai importante roluri ale PLAI sunt:

• sǎ analizeze, în profunzime, contextul judeţean în raport cu reperele regionale şi sǎ identifice aspectele specifice judeţului;

• sǎ stabileascǎ prioritǎţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea învǎţǎmântului profesional şi tehnic, ca soluţie la problemele specifice, identificate ale judeţului;

• sǎ contribuie la stabilirea ţintelor la nivel regional;

• sǎ furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea la nivelul judeţului a planurilor strategice ale şcolilor;

• sǎ faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolare şi finanţarea investitiilor.

Plan Local de Acţiune pentru Învǎţǎmânt oferǎ cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:

• Calificǎrile profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economicǎ localǎ

• Mǎsuri de raţionalizare a reţelei şcolare

• Planul de şcolarizare al unitǎţilor din IPT

• Mǎsuri complementare de formare profesionalǎ continuǎ

• Mǎsuri asociate de formare profesionalǎ a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale în vederea integrarii lor în sistemul general de educaţie

• Mǎsuri privind dezvoltarea parteneriatului şi CDL

• Mǎsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructurǎ şi echipamente didactice.

Structura PLAI-ului s-a realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI).


________________________

9

Datele statistice au fost actualizate pe baza informaţiilor realizate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Pe baza domeniilor prioritare de dezvoltare economică judeţeană, Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ, va încerca să stabilească ce domenii/calificări trebuie dezvoltate în învătământul local, ce trebuie menţinut în limite aproximativ constante şi ce anume trebuie diminuat, astfel încât, în perspectivă să avem pe piaţa muncii forţă de muncă corespunzător calificată, iar raportul absolvenţi/angajaţi să atingă cota ideală 1:1.

Obiectivele dezvoltării judeţul Iaşi:

• Stimularea dezvoltării echilibrate la nivelul întregii regiuni, diminuarea dezechilibrelor, recuperarea întârzierilor şi cooperarea intraregională;

• Integrarea în structurile Uniunii Europene prin pregătirea cadrului instituţional corespunzător criteriilor de integrare;

• Valorificarea resurselor regionale în scopul unei dezvoltări economico-sociale durabile;

• Stimularea cooperării interregionale, interne, internaţionale şi transfrontaliere. Plecând de la liniile directoare ale Programului de guvernare, Consiliul Judeţean Iaşi

şi-a stabilit propria strategie de dezvoltare economico-socială a judeţului, strategie care stabileşte principalele domenii şi direcţii de acţiune, identifică modalităţile practice de realizare a obiectivelor propuse şi configurează standardele la care trebuie să se situeze localităţile judeţului din punct de vedere economic, social, cultural şi administrativ.

Pentru a se dezvolta cu succes, comunităţile trebuie să aibă propria lor viziune şi propriile lor strategii de dezvoltare.

Planificarea strategică are ca scop, în primul rând, maximizarea utilizării resurselor locale şi construirea unei strategii asupra dezvoltării viitoare a comunităţii.

Dezvoltarea economico-socială a judeţului Iaşi este concepută în concordanţă cu obiectivele strategiei naţionale de dezvoltare a României pe termen mediu şi lung.

Având în vedere evaluarea situaţiei sociale și economice a judeţului, potenţialul economic şi criteriul determinant al concordanţei cu cerinţele integrării europene şi euroatlantice, au fost identificate următoarele priorităţi:

➢ Diversificarea şi extinderea bazei industriale care vizează crearea şi menţinerea locurilor de muncă permanente, atragerea IMM-urilor în sfera producţiei şi dezvoltarea IMM-urilor în vederea creării de activităţi industriale complementare sau creării de alte sectoare ale producţiei materiale care să asigure dezvoltarea economică.

➢ Valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea mediului rural prin investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producţie, în scopul preluării şi realizării de produse agroalimentare care să asigure consumul intern şi posibilităţi de export.

➢ Dezvoltarea turismului şi modernizarea serviciilor adiacente care vor duce la atragerea unui număr sporit de turişti.

➢ Dezvoltarea potenţialului de resurse umane care are în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă angajată în sfera economică, training pentru personalul cuprins în sfera serviciilor precum şi programe de formare şi orientare profesională pentru tineri şi şomeri.

Luând în considerare aceste priorităţi, Învăţământul Profesional şi Tehnic din reţeaua judetului Iaşi îşi exprimă viziunea asupra reformei TVET prin:

➢ Adaptarea planificării educaţionale la nivelul de dezvoltare economico-socială a judeţului Iaşi precum şi la nevoile de educaţie şi formare ale elevilor;

➢ Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ ca deziderat major în inserţia socială a absolvenţilor.


________________________

10

Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman, folosirea resurselor existente şi identificarea altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a localităţilor judeţului, în sensul asigurării unui mediu sănătos sub raport funcţional, economico-social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.

Documentul este actualizat anual, iar parteneriatul interinstituţional reprezintă singura modalitate de acţiune care poate genera dezvoltarea durabilă în interesul comun al tuturor instituţiilor implicate.

Acest document de planificare a ofertei de şcolarizare stă la baza elaborării Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS), a unor instrumente de bază utilizate în elaborarea planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar 2018-2019 şi în optimizarea reţelei şcolare, consilierea şi orientarea elevilor prin grija profesorilor precum şi susţinerea cererilor de finanţare a unor proiecte ce vor fi elaborate în interesul IPT din judeţul Iaşi.


________________________

11

1. Rezumat

Structura PLAI – ului este proiectată să ofere un model de analiză şi sinteză, cu

concluzii pe capitole, privind stabilirea acţiunilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă şi a tendinţelor de dezvoltare socio-economică.

În anexele PLAI Iaşi 2017-2018 sunt prezentate, în extenso, date defalcate pentru indicatorii utilizaţi în stabilirea priorităţilor locale. Fiecare capitol (1-10) se încheie cu observaţii relevante pentru judeţul Iaşi, evidenţiind disparităţile în cadrul judeţului cu efecte asupra formării profesionale.

Pe baza acestor concluzii, în capitolul 8 este realizată analiza SWOT a principalelor obiective ale judeţului, în scopul identificării priorităţilor locale cu efecte asupra formării profesionale.

Identificarea punctelor slabe, dar şi punctarea celor tari, cu avantaje prioritare, are drept scop o bună implementare a respectivului plan la nivel de judeţ, întocmirea situaţiilor previzinale şi aplicarea acestuia ca model de raportare la nivelul instituţiilor de învăţământ din sfera învăţământului tehnic.

Din punct de vedere a formării profesionale, obiectivele prioritare pentru judeţul Iaşi sunt următoarele: ➢ Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la

cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor ➢ Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de

formare continuă ➢ Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială ➢ Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în

formare ➢ Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în

formare

2. Contextul european, naţional, regional şi judeţean 2.1. Contextul european

Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor derivați din Strategia Europa 2020: 1. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%1;

b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră

sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;

1 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei EFP


________________________

12

d) reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii2 la maximum 10%3 și creșterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40%4 în 2020;

e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 20085.

2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele: 1) până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la

programele de învățare de-a lungul vieții6; 2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe

scăzute de citire, matematică și științe exacte7, ar trebui să fie mai mic de 15 %; 3) până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit

învățământul terțiar8, ar trebui să fie de cel puțin 40 %; 4) până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii9 din sistemele de educație și

formare, ar trebui să fie sub 10 %; 5) până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta

pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;

6) până în 2020, proporția de absolvenți angajați10 cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 201011.

3. Pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională, derivate din cadrul strategic ET 2020 și Strategia Europa 2020, sunt prezentate, în continuare, comparativ, evoluția indicatorilor în cazul României şi a Uniunii Europene, 28 de state:

Indicatori Unitate

România Perioada de referinţă

Media UE-28

Ținta RO

Ținta UE

2005 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2020 2020

Rata de părăsire timpurie a şcolii12

% (18-24ani)

19,6 16,6 18,4 17,5 17,4 17,3 17,3 17,3 12 11,3 10

Ponderea absolvenților de

% (30-34 ani)

11,4 16,8 18,3 20,3 21,7 22,9 25,0 25,6 38,7 26,7 40

2 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai 2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională 3 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei EFP 4 Față de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei EFP 5 Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru 6Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 7Sursă: OCDE/PISA 8 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE) 9Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit doar învățământul secundar inferior sau mai puțin și care nu mai sunt înscriși într-o instituție de învățământ sau de formare (Eurostat, Studiul privind forța de muncă) 10 Se referă la absolvenții învățământului secundar superior (ISCED 3), terțiar nonuniversitar(ISCED 4) și absolvenții

învățământului terțiar (ISCED 5-6) 11Măsurată ca proporția populației angajată cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, care a absolvit în urmă cu 1, 2 și

3 ani și care nu este înscrisă în prezent în nici o altă activitate de educație și formare profesională. 12 Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_40)


________________________

13

învățământ terțiar13

Procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte14

% (15 ani)

Citire 40,4 37,3

38,7 19,7 15,0

Matematică 47,0 40,8

39,9 22,1 15,0

Științe 41,4 37,3

38,5 23,5 15,0

Participarea adulților în ÎPV15

% (25-64 ani)

1,6 1,5 1,2 1,4 1,2 1,8 1,5 1,3 10,7 10 15

Rata de ocupare a absolvenților (ISCED 3-6)16

% (20-34

ani)

ISCED 3-8 72,0 77,7 71,2 70,8 70,1 67,2 66,2 68,1 76,9 82

ISCED 3-4 62,7 69,1 60,8 58,9 59,3 55,0 57,2 59,8 70,9

ISCED 5-8 84,7 85,9 82,4 81,3 79,0 77,1 74,2 77,1 81,9

Rata de ocupare17

% (20-64 ani)

63,6 63,5 64,8 63,8 64,8 64,7 65,7 66,0 70,1 70,0 75

Sursa: Pentru datele: Eurostat, baza de date online 4. Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări:

a) rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale peste media europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluţie sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;

b) ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel naţional şi cele la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ţinta europeană de 40% pentru 2020.

c) impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice;

d) România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA18. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 faţă de testarea din 2012 la matematică, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute, de 39,9%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 22,1%. În 2015 se înregistrează o creştere a ponderii tinerilor cu competenţe scăzute la citire şi la ştiinţe faţă de 2012. La citire, 38,7% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 19,7% cât este media la nivelul celor 28 de state europene. La ştiinţe, 38,5% din tinerii din România au un nivel scăzut, faţă de numai 23,5% cât este media la nivelul celor 28 de state europene Ţinta din Cadrul strategic

13Sursa: Eurostat (date online, code:t2020_41) 14 Sursa: Educational Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012), 15 Sursa: Eurostat (date online, code:trng_lfs_13) 16 Sursa: Eurostat (date online, code:edat_lfse_32) 17Sursa: Eurostat (date online, code: t2020_10) 18 OECD 2016 - PISA 2015 Results (Volume I): Excellence and Equity in Education


________________________

14

pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15% pentru toate cele 3 criterii, citire, matematică şi ştiinţe;

e) în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009, cu o uşoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, faţă de 69,1% în 2009 şi faţă de media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a ocupării absolvenților de 68,1% în anul 2015, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează cu peste 8 puncte procentuale sub media europeană, de 76,9% şi departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020;

f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2015, de 66% față de media europeană de 70,1%, fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020;

g) rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2015, de 1,3 %, în scădere în ultimii 3 ani, mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe de ținta de 10% propusă de România pentru 2020.

5. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3, în 2015, de 56,3%, în România, față de media UE-28 de 48,1%19, demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. Cu toate acestea, în perioada 2013-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a valorii indicatorului, de la 62,9% în 2013 la 56,3% în 2015.

2.2. Contextul naţional

Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită pentru educaţia şi formarea profesională se numără:

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;

Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;

Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

Strategia națională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

Strategia naţionala privind incluziunea sociala si reducerea sărăciei 2015-2020;

Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;

Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2014-2020;

Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;

19 Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ_uoe_enra13)


________________________

15

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030;

Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020;

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune: Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca țintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de 57,2% în 2014 Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

1. Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupaţiilor şi calificărilor, a curriculumului şi a auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor, pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilităţii în educaţie şi formare profesională și pentru creşterea relevanţei pentru piaţa muncii;

2. Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competenţelor solicitate pe piaţa muncii, definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanţă cu abilităţile şi cunoştinţele relevante pentru nevoile pieţei forţei de muncă şi adaptarea programelor de învăţământ la nevoile şi tendinţele pieţei muncii;

3. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare; 4. Îmbunătăţirea învăţării la locul de muncă în formarea profesională; 5. Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare publică şi privată a formării profesionale; 6. Creşterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare

profesională. Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ținte strategice:

a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014;

b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcţii de acţiune:

7. Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal;

8. Îmbunătăţirea orientării profesionale şi a consilierii în carieră; 9. Consolidarea şi flexibilizarea mecanismelor de recunoaştere şi validare a

rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal; 10. Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de

învățământ pentru tineri, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile; Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ținte strategice:


________________________

16

a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;

b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi la examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014;

c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învățare pe tot parcursul vieții la 10% în 2020, de la 1,5% în 2014.


11. Dezvoltarea unui cadru naţional de asigurare a calităţii educației și formării profesionale la nivel de sistem;

12. Asigurarea calității certificării rezultatelor învățării; 13. Îmbunătăţirea competenţelor persoanelor cu atribuţii în furnizarea programelor de

formare profesională din formarea profesională inițială şi formarea profesională continuă și în evaluarea rezultatelor învăţării dobândite în context formal, nonformal și informal;

14. Îmbunătăţirea infrastructurii formării profesionale iniţiale şi continue; 15. Promovarea excelenţei în educație și formare profesională.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ținte strategice:

a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltarea spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

b) Creșterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internațională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.


16. Dezvoltarea componenţelor privind inovarea, creativitatea şi spiritul antreprenorial din cadrul programelor de formare profesională;

17. Dezvoltarea mobilităţii internaţionale în formarea profesională; 18. Extinderea învăţării mutuale şi a schimbului de bune practici, în vederea

asigurării premiselor pentru participarea la o piaţă a muncii europene incluzive.

Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic prin strategiile menţionate mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Structura învăţământului profesional şi tehnic este ilustrată în figura de mai jos.


________________________

17

Învățământul liceal asigură continuarea studiilor în învățământul obligatoriu (clasele a IX-a și a X-a) și în ciclul superior (clasele a XI-a și a XII-a), dezvoltând, aprofundând și particularizând competențe (cunoștințe, abilități și atitudini) formate în ciclurile anterioare ale învățării. Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului; c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educației. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. Studiile învățământului liceal se finalizează cu examenul național de bacalaureat și cu examen de certificare, pentru absolvenții filierelor tehnologică și vocațională. Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal și pot obține, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenții cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învățământul postliceal pentru obținerea nivelului 5


________________________

18

sau în învățământul superior, în orice program de studii și pot obține nivelurile de calificare 6, 7 și 8. Absolvenții învățământului liceal, filierele tehnologică și vocațională, care promovează examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor (tehnician) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. Învățământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcție de nevoile pieței muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ, operatorul economic și elev. Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare:

- învăţământ profesional, cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/ 2015, pe baza unui contract cadru, încheiat între unitatea de învățământ şi operatorii economici implicaţi în formarea profesională a elevilor;

- învăţământul dual cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a învățământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/ 2018, pe baza unui contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învățământ – agentul economic și elev;

- stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a de liceu, formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua șansă”.

În învățământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire de specialitate pentru obținerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen de certificare. Absolvenții care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

2.3. Contextul regional Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de dezvoltare. În perioada 2005-2015 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a avut multe fluctuații, ceea ce a condus la o accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni. Situația economică și socială a regiunii Nord-Est a continuat să se agraveze odată cu intrarea în perioada de criză economică și financiară - anual a avut loc o scădere reală a produsului intern brut regional. Din datele statistice existente rezultă că indicele de disparitate a scăzut continuu în perioada 2005-2010, atât în condiții macroeconomice de creștere economică cât și de recesiune, coborând de la 66,7% (2005) la 61,4% (2010). Mai mult, în anul 2010, în raport cu media comunitară, regiunea Nord-Est figura cu un indice de disparitate de numai 29%. În acest context În PDR Nord-Est, Strategia Regională Nord-Est își propune ca Viziune: „În anul 2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra și a locui!”


________________________

19

Obiectiv general: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică durabilă, favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României; Ținta propusa in anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional, pe cap de locuitor la nivel regional, va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel național și 37% din valoarea indicatorului la nivel comunitar. În scopul atingerii obiectivelor propuse de PDR Nord-Est au fost elaborate, la nivelul fiecărui județ, Strategii de Dezvoltare socio-economică.

3. Aspecte demografice

Prezentare generală a judeţului Iaşi

Judeţul Iaşi cel mai mare judeţ din ţară după numărul de locuitor şi de nivel mediu ca suprafaţă, face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi este situat în partea de est a Moldovei.

Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este o unitate administrativă constituită prin acordul liber consimţit al administraţiilor publice locale din cele şase judeţe componente, Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ,


________________________

20

Suceava şi Vaslui. Atât în termeni de suprafaţă cât şi de populaţie Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este cea mai mare din România (cu o suprafaţă de 36.850 kmp şi o populaţie de aproape 4 milioane de locuitori.)

➢ Aşezarea geografică a judeţului: Nord-Estul României

➢ Suprafaţa: 5.476 kmp ➢ Populaţia: 935051 locuitori (1

iulie 2017), din care: Localităţi mai importante:

➢ municipiul Iaşi- reşedinţă de judeţ- 371889 municipiul

➢ Paşcani - 42072 locuitori ➢ oraşul Tg Frumos - 14503 locuitori ➢ oraşul Hîrlău - 12966 locuitori ➢ orașul Podu Iloaiei – 11036 locuitori Județul Iași are în componenţă 93 de comune şi 418 sate fiind învecinat cu judeţele Suceava, Botoşani, rîul Prut (Republica Moldova), judeţele Vaslui şi Neamţ

Relief: predomină regiunile de deal şi cîmpie, caracterizate prin altitudini joase

Climat: temperat - continental, caracterizat prin ierni geroase şi veri secetoase

- precipitaţii medii anuale: 500 - 600 mm / mp - valori medii ale temperaturii anuale: 8 - 9,5 grade Celsius

3.1.Scurt istoric

✓ Municipiul Iaşi, “oraşul celor şapte coline", a fost atestat prima dată într-un document din secolul al XV-lea, emis de către Alexandru cel Bun (1400-1432), prin care acordǎ privilegii comerciale negustorilor polonezi din Lvov. Probabil la 1408, Iaşiul era cel puţin un târg, loc de schimb al produselor venite pe drumurile ţării, altfel domnia nu ar fi stabilit aici un punct vamal. Câteva decenii mai târziu, în 1434, aşezarea apare numită sub forma „târgul Iaşilor". Istoria oraşului este, însă, mult mai veche.

✓ Iaşi, oraş considerat "capitala culturii şi spiritualităţii româneşti" s-a făcut cunoscut datorită personalităţilor care au trăit, au studiat, au lucrat sau au creat în această "grădină de talente mari" în care a rămas întipărită urma paşilor lui Eminescu, urma ciubotelor de iuft ale dascălului Creangă, dar şi urmele atâtor academicieni, profesori, cercetători, ingineri de renume internaţional.

✓ În preistorie, pe teritoriul actualului judeţ Iaşi, inflorea binecunoscuta culturǎ Cucuteni, una dintre cele mai vechi şi mai importante din ţarǎ. Mai târziu, influenţa triburilor dacice, iar mai apoi a civilizaţiilor greacǎ, romanǎ şi bizantinǎ, au fǎcut din regiune un element important în dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre zona Mǎrii Negre pe deoparte şi Europa de nord şi cea de est, pe de alta parte.

✓ Oraşul a cunoscut o intensǎ dezvoltare, în special dupǎ cea de-a doua jumǎtate a secolului al XVI-lea, moment în care a devenit capitala Moldovei. Viaţa spiritualǎ creştinǎ a înflorit odatǎ cu meştesugurile şi comerţul.


________________________

21

✓ Cu toate acestea, în secolul al XVI-lea, în 1564, atunci când a devenit capitala unui principat de trei ori mai mare decât cel al Belgiei, Iaşul era un oraş mic în comparaţie cu cel din ziua de azi. Abia între secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, Iaşul a cunoscut o perioadǎ înfloritoare – cea a domniei lui Vasile Lupu şi chiar cele ale domnilor fanarioţi.

✓ Tot în secolul XVI, Despot Vodă inaugurează în Iaşi "Şcoala latină de la Cotnari", instituţie care a promovat studiile de latină nu numai în Iaşi şi în întreaga Moldovă, ci în întreg spaţiul românesc.

✓ În 1641: la Iaşi se înfiinţează "Academia Vasiliană" şi prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 - 1653).

✓ În 1646: Mitropolitul Varlaam publică la Iaşi "Cazania" sau "Carte românească de învăţătură; tot în acest an apare primul cod de legi în limba română, iar în 1679: Dosoftei tipăreşte la Iaşi traducerea din limba greacă a "Liturghierului".

✓ Anii 1835, 1836 şi 1860 marchează la Iaşi înfiinţarea "Academiei Mihăilene, a Conservatorului Filarmonic Dramatic din Iaşi şi a Universităţii „Al. I. Cuza”.

✓ Deşi a fost adeseori mistuit de flacǎri şi de ciuma, Iaşul, aflat în apropierea Poloniei, a fost puternic influenţat de principiile Revoluţiei franceze, în paralel cu consolidarea funcţiilor administrative, economice şi spirituale. Au fost construite clǎdiri noi, au fost modernizate strǎzile şi a fost introdus un nou sistem de iluminare. Sfârşitul epocii medievale şi începuturile aceleia moderne avea sǎ culmineze cu mişcǎrile revoluţionare de la 1848.

✓ Timpul dintre cele douǎ rǎzboaie mondiale reprezintǎ un alt vârf al dezvoltǎrii culturale şi literare a Iaşului, oraşul marilor destine

✓ Cel mai vechi centru universitar al ţǎrii a fost martorul unor evenimente semnificative din istoria educaţiei. Dezvoltarea segmentului educaţional început cu Academia Vasilianǎ, înfiinţatǎ de cǎtre Vasile Lupu, a continuat cu Şcoala de Ingineri - înfiinţatǎ de Gheorghe Asachi. Şcoala Normalǎ, a cǎrei absolvent avea sǎ fie şi Ion Creangǎ (elev al lui Titu Maiorescu), Liceul "Oltea Doamna", iar din zilele noastre, Liceul Eminescu, Liceul Naţional, Liceul Negruzzi, Liceul Humpel şi Liceul de Artǎ şi Meserii.

✓ La începutul secolului XIX, tânărul inginer Gheorghe Asachi reuşea să promoveze limba română ca limbă de predare în Academia Domnească. Tot el a organizat primul spectacol în limba română pe scena improvizată în casele hatmanului Costachi Ghica “de peste drum de Mitropolie”.

✓ Perioada de după 1950 a implicat reconstrucţia de dupǎ rǎzboi şi diversificarea ramurilor industriei prin modernizarea şi extinderea zonei industriale şi, de asemenea, prin creşterea numǎrului de locuitori la 150.000. Toate ramurile industriei, ca şi prestǎrile de servicii, s-au dezvoltat, în aceastǎ perioadǎ, într-o manierǎ spectaculoasǎ.

✓ Astǎzi Iaşul este cel mai important centru social, economic şi cultural al Moldovei, remarcându-se prin trecutul lui care se amestecǎ remarcabil cu prezentul. Vechile clǎdiri, acoperite de patina timpurilor se îmbinǎ armonios cu noile construcţii, oraşul cunoscând o dezvoltare puternicǎ datoritǎ învǎţǎmântului şi economiei locale.

3.2. Situaţia prezentă

3.2.1. Populatia totală. Dinamica generală

Din cele șase județe ale regiunii, cei mai mulţi locuitori sunt concentraţi în judeţul Iaşi. De fapt judeţul Iaşi are populaţia cea mai numeroasă din ţară. Conform datelor furnizate de INS, populatia stabilǎ totalǎ a judeţului Iaşi la 01.07. 2017 era de 935051


________________________

22

locuitori, reprezentând 23,7 % din cea înregistratǎ la nivelul regiunii Nord-Est. Perioada 2010-2017 a marcat o creștere continuă a populației județului, ultimii trei ani având evoluția cea mai semnificativă.

Tabel 3.2.1 Evoluția populației în România, Regiunea NE și județul Iași la 1 iulie 2010-2017

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Iași 863952 865586 872347 885252 901590 913781 925583 935051

Regiunea N-E 3707600 3695831 3699239 3705145 3908257 3915607 3932740 3944891

România 21431298 21354396 21316420 21267165 22299730 22242738 22236059 22201702

Sursa datelor: INS , Baza de date TEMPO

Grafic 3.2.1 Evoluția populației în România, Regiunea NE și județul Iași la 1 iulie 2010-2017

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Iași

Regiunea N-E

România

Pânâ în anul 2002 (inclusiv), regiunea Nord-Est a fost singura regiune din România care a înregistrat valori pozitive ale sporului natural. Dupǎ aceastǎ datǎ, sporul natural este negativ, urmǎnd tendinţa din planul naţional.

Începând cu anul 2016 și la nivelul județului Iași, sporul natural a devenit negativ cca - 0,3%, fiind totuși rata cea mai putun scăzută la nivelul regiunii.

Rata de substituire, indicator care se calculeazǎ prin împǎrţirea populaţiei din grupa de vârstâ de 15-24 ani (107348 persoane) la populaţia din grupa de vârstâ de 50-59 ani (96757 persoane), indicâ presiunea demograficǎ care va fi exercitatǎ pe piaţa muncii de tinerii care vor intra în rândul populaţiei active. Pentru judeţul Iaşi, în anul 2017, aceastǎ ratǎ este supraunitarǎ (1,11), însemnând cǎ populaţia care va intra pe piaţa muncii este mai numeroasǎ decât cea cu vârsta de pensionare, dar se observă totuși o scădere a acestei de la 1,27 în 2013, fapt care ar putea micșora această presiune.

Pe de altă parte populația de vâstă preșcolară și școlară a ajuns de la 208323 persoane în 2013, la 214610 persoane în 2017, deci a crescut cu cca 3%.


________________________

23

3.2.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

Ultimii trei ani au păstrat o proporție aproape constantă între populația din mediul urban și cea din rural, valorile variind foarte puțin, de la 48,2% populație urbană și 51,8% populație rurală în 2015 la 48,5% și respectiv 51,5% în 2017. Se remarcă faptul că deși predomină în continuare populația din mediul rural, se mențin valori oarecum apropiate între cele două medii de rezidență.

3.2.3 Distribuţia pe sexe

Distribuţia pe sexe a înregistrat de asemenea unele variaţii în sensul că dacă la grupa peste 65 ani proporţia este aproximativ 59,7% femei şi 40,3% bărbaţi, la grupa 0-14 ani începând din 2011 proporţia se schimbă devenind în anul 2017 cca 48,6% sex feminin şi 51,4% sex masculin şi apropiindu-se ca valoare, fapt care ar trebui să echilibreze oarecum oferta educaţională.

3.2.4 Distribuţia pe grupe de vârstă

La nivel național structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică cauzat, în principal, de scăderea natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Față de anul 2013 când ponderea populației de 0-14 ani era de 17,8% în 2017 valoarea a ajuns la 17,1% înscriindu-se în același trend descrescător.

3.2.5 Distribuţia pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Față de perioada anterioară se observă o scădere a populației cu vârsta 0-14 din mediul rural de la 59,1% în 2013 la 55,4% în 2017, ponderea vârstei 15-19 ani din rural crescând însă la 64,2% față de 64,8%.

De remarcat este și faptul că deşi este majoritară pe ansamblu, populaţia feminină este în minoritate în grupele de vârstă tinere şi adulte (până la vârsta de 50 de ani).

Deoarece situaţia economică actuală evidențiază faptul că în mediul rural posibilitățile materiale se mențin foarte scăzute se poate trage concluzia că accesul elevilor din mediul rural la oferta educaţională urbană foarte mică, necesitând găsirea unor alternative viabile.

3.2.6 Structura etnicǎ

Regiuni de

dezvoltare si judete

Grupe de

varsta

Ani Total 1992-2014

1992 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

ROMÂNIA Total 31152 25675 14753 10938 14197 8830 8739 10211 7906 18307 18001 19056 11251 348039

Regiunea NE

Total 1015 1241 1837 1852 2556 1522 1412 1593 1302 2972 3027 2742 1964 38036

Bacău Total 200 239 351 479 654 333 320 369 293 415 438 479 434 7682

Botoșani Total 77 61 137 96 126 91 125 135 117 235 239 270 186 2847

Iasi 0- 14 ani 33 53 159 29 34 39 36 42 35 147 161 122 90 1675


________________________

24

Conform datelor înregistrate în ultimul recensǎmânt (2011) la nivelul județului Iași, distribuţia pe etnii a populaţiei la nivelul regiunii reflectǎ cǎ românii deţin o majoritate absolutǎ (91.1% din total populaţie) fiind urmaţi la mare distanţǎ de populaţia rromă (1.46% din total populaţie) şi de alte naţionalitǎţi: ucraineni (0,01%), ruşi-lipoveni (0.37%), maghiari (0.02%) etc. Este de menţionat că aceste date pot fi relativ exacte, deoarece există un procent de rromi și posibil alte naționalități care nu şi-au declarat originea, ceea ce determină convingerea că există un număr mai mare de rromi și nu numai, față de datele statistice.

3.2.7. Mişcarea migratorie

Analizând datele publicate de Institutul Național de Statistică se observă o mișcare migratorie destul de variată, cu perioade mai accentuate în 2006 și 2011, urmate de scăderi mai mul sau mai puțin semnificative, corespunzătoare și variațiilor economice negative. Așa cum era de așteptat la nivelul Regiunii Nord Est, județul Iași are alături de Suceava, cei mai mulți emigranți.

Tab. 3.2.7.1 Emigranti definitivi pe grupe de varsta, regiuni de dezvoltare si

judete de plecare

Regiuni

de

dezvoltare

si judete

Grupe

de

varsta

Ani Total

1992-

2014 1992 1995 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

ROMÂNIA Total 31152 25675 14753 10938 14197 8830 8739 10211 7906 18307 18001 19056 11251 348039

Regiunea

NE Total

1015 1241 1837 1852 2556 1522 1412 1593 1302 2972 3027 2742 1964 38036

Bacău Total 200 239 351 479 654 333 320 369 293 415 438 479 434 7682

Botoșani Total 77 61 137 96 126 91 125 135 117 235 239 270 186 2847

Iasi

0- 14

ani 33 53 159 29 34 39 36 42 35 147 161 122 90 1675

15-19

ani 14 9 12 10 13 20 15 23 22 74 79 64 86 537

20-24

ani 40 39 19 32 32 23 22 36 40 94 69 68 73 826

25-64

ani 118 207 227 320 465 255 251 348 229 419 341 335 292 5523

15-19 ani 14 9 12 10 13 20 15 23 22 74 79 64 86 537

20-24 ani 40 39 19 32 32 23 22 36 40 94 69 68 73 826

25-64 ani 118 207 227 320 465 255 251 348 229 419 341 335 292 5523

Total 214 319 423 397 550 341 328 453 331 769 678 609 542 8796

Neamț Total 132 194 339 533 741 422 319 287 220 345 361 326 289 7033

Suceava Total 330 344 469 268 389 235 226 228 236 987 1072 760 253 9099

Vaslui Total 62 84 118 79 96 100 94 121 105 221 239 298 260 2579


________________________

25

Total 214 319 423 397 550 341 328 453 331 769 678 609 542 8796

Neamț Total 132 194 339 533 741 422 319 287 220 345 361 326 289 7033

Suceava Total 330 344 469 268 389 235 226 228 236 987 1072 760 253 9099

Vaslui Total 62 84 118 79 96 100 94 121 105 221 239 298 260 2579

Sursa datelor: INS , Baza de date TEMPO

În ceea ce privește imigrarea, din datele statistice rezultă că fenomenul devine semnificativ începând cu anul 2011, existând un vârf în 2014, după care valorile încep să scadă .

Tab.3.2.7.2. Evoluția imigranților în județul Iași 2011-2016

Sursa datelor: INS , Baza de date TEMPO Totuși se remarcă faptul că și la grupele de care suntem interesați, respectiv 0-

14 și 15-19 ani, există copii care și-au stabilit domiciliul în județul Iași, acest fapt putând însemna că ar trebui luați în calcul la proiectarea planului de învățământ.

3.3 Proiecţii demografice

Prognoza demografică realizată de Institutul Național de Statistică la orizontul

anului 2060 ne indică o reducere a populației României cu 7164,9 mii locuitori, față de

anul 2011.

Comparativ cu anul 2011, în anul 2015 se remarcă o diminuare a populaţiei

rezidente din grupa de vârstă preșcolară și școlară, atât în mediul urban (cu -8,1%), cât

şi în cel rural (cu -4,1%). Scăderea înregistrată în perioada 2011-2015 este în

concordanţă cu tendinţa generală de scădere a populaţiei totale a ţării. Mutaţii

semnificative, cu deosebite consecinţe economice şi sociale, se observă în structura pe

vârste a populaţiei şi reflectă un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire a populaţiei

totale. Reducerea numărului născuţilor după 1990 a determinat scăderea populaţiei

tinere.Creşterea rolului femeii în activitatea şi viaţa social-economică în detrimentul

rolului de mamă, urbanizarea, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor

căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii.

Pe sexe, atât populaţia masculină, cât şi populaţia feminină de varstă preșcolară și

școlară a înregistrat, în perioada 2011-2015, o scădere de circa -6,0%.

Tab. 3.3.1 Populaţia României pe grupe mari de vârstă, în anii 2011,

2020, 2030 şi 2060, varianta constantă

Grupe de vârstă 2011 2020 2030 2060

mii persoane % mii

persoane % mii

persoane % mii

persoane %

Cu migraţie externă

Total 20121,6 100 19330,6 100 18047 100 12946,7 100

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Iași

0-19 ani 222 894 1049 1204 769 536

Total 1748 6529 8434 13524 7973 5464


________________________

26

0 - 14 ani 3189,6 15,9 2850,2 14,7 2397,6 13,3 1567,8 12,1

15 - 64 ani 13684,3 68 12808,4 66,3 12099,1 67 7921,9 61,2

65 ani şi peste 3247,7 16,1 3672 19,0 3550,3 19,7 3457 26,7

Fără migraţie externă

Total 20121,6 100 19360,5 100 18121,9 100 13232,7 100

0 - 14 ani 3189,6 15,9 2873,9 14,8 2441 13,5 1659,4 12,5

15 - 64 ani 13684,3 68 12814,4 66,2 12131,5 66,9 8116,1 61,3

65 ani şi peste 3247,7 16,1 3672,2 19 3549,4 19,6 3457,2 26,2

Pentru județul Iași prognoza realizată indică o scădere a populației preșcolare și școlare

de cca. 9,2% până în anul 2030 și cu 34,5% până în 2060, respectiv o scădere valorică

de aproximativ 18000 persoane pentru 2030 și 67500 de persoane până în 2060.

3.4. Principalele concluzii din analiza demograficǎ. Implicaţii pentru IPT

Populaţia din categoria de vârstǎ 0-14 ani şi 15-19 ani trǎieşte predominant în mediul rural, dar începând cu 2014 se observă o ușoară creștere a populaţiei rezidente în mediul urban. Faptul că posibilitățile materiale sunt foarte scăzute, va trebui să influenţeze învăţământul în sensul deplasării accentului spre învăţământul pe zone, sau modalitǎţi care să permită accesul cât mai facil a populaţiei şcolare din mediul rural.

Evoluţia populaţiei pe vârste şi ani evidenţiază scăderea ponderii grupelor de vîrstă 0-14 ani şi 15-24 ani începând cu anul 1990, în favoarea grupei 25-64 de ani. Acest lucru determină nevoi crescânde de formare continuă şi implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi în scopul compensării pierderilor de populaţie şcolară.

Totodată acest fapt ar trebui să determine o eficientizare a alocării resurselor la nivelul şcolilor viabile şi dotarea corespunzătoare şi modernă a acestora.

De asemenea ar trebui gândite modalități de a aduce elevii la școlile viabile fi prin navete ușoare, fie prin sprijin material care să permită rezidența în cămine sau campusuri.

Rata de substituire este supraunitarǎ (1.11), ceea ce indicǎ pentru perioada urmǎtoare, o presiune crescutǎ pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi. Totuşi e posibil ca această presiune să fie ceva mai redusă, având în vedere tendinţa tinerilor de a-şi căuta ocupaţii în afara graniţelor ţării, tendințe care se mențin și în continuare.

Diversitatea etnică, concentrările în anumite zone în special pentru rromi, necesită o educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate și chiar programe de integrare.

Din analiza demograficǎ rezultǎ urmǎtoarele prognoze la orizontul 2030, 2060:

• Scǎderea populaţiei preșcolare și şcolare cu 9,2 respectiv 34,5%

• Mediul de rezidenţǎ al populaţiei şcolare de 15-19 ani este în rural 64,8% (în creștere față de 2013- 64,2%)


________________________

27

• Mediul de rezidență al populației 0-14 ani este în rural de 55,4% ( în scădere față de 2013 – 59,1%)

• Rata de substituire este de 1,11 (în scădere faţă de anul 201- 1,27).

Implicaţii pentru IPT

• Adaptarea Planurilor de şcolarizare la scǎderea populaţiei şcolare;

• Utilizarea eficientǎ a infrastructurii prin abordarea diversificatǎ a formelor alternative de învǎţǎmânt ex: seral, frecvenţǎ redusǎ, Formare Profesionala Continuǎ, dezvoltarea centrelor de evaluare a competenţelor dobândite în contexte informale, programe tip “A doua şansǎ”, “ Şcoala de varǎ”;

• Dezvoltarea unei Oferte de formare profesionalǎ în dialog cu beneficiarii pentru a rǎspunde cerinţelor actuale ale locurilor de muncǎ;

• Dezvoltarea de calificǎri specifice solicitărilor beneficiarilor de forță de muncă și în concordanță cu nevoile acestora;

• Dezvoltarea de oferte de programe de formare pentru adulţi, având în vedere creșterea ponderii acestei populații în detrimentul populației școlare

• Având în vedere pǎtrunderea tehnicii din ce în ce mai mult şi în spaţiul rural, ar fi de evaluat şi posibilitatea organizării unui învǎţǎmânt la distanţǎ cu stagii de practicǎ organizate la faţa locului sau cu deplasarea cursanţilor pe anumite perioade de timp.

• Analizarea posibilităților de oferire a unor susțineri materiale (programe, poiecte, burse, sponsorizări, modificări legislative etc.) pentru îmbunătățirea accesului populației școlare din mediul rural la un învățământ de calitate.

4. Profil economic judeţean

4.1. Principalii indicatori economici

4.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Analizând evoluția produsului intern brut la nivel național și regional, se evidențiază clar faptul că Regiune Nord Est are cel mai scăzut PIB din țară, indicele de disparitate arătând gradul cel mai mic de dezvoltare (Fig. 4.1.1.1.

Fig. 4.1.1.1


________________________

28

Evoluţia produsului intern brut/locuitor la preţuri curente

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000E

uro

/lo

cuit

or

2005 23.300 3.800 3.500 3.600 2.400 3.200 3.100 8.800 2.900 4.100

2006 24.500 4.600 4.400 4.600 2.900 4.000 3.800 10.500 3.600 5.300

2007 25.900 6.000 5.700 6.000 3.800 4.900 4.800 14.100 4.600 6.700

2008 26.000 6.900 6.200 6.500 4.200 5.500 5.600 17.600 5.100 7.700

2009 24.400 5.900 5.400 5.700 3.700 4.700 5.000 14.100 4.500 6.500

2010 25.400 6.300 5.600 6.000 3.800 5.100 5.200 15.200 4.800 7.000

2011 26.100 6.600 5.700 6.100 3.900 5.300 5.400 17.100 5.000 7.300

UE 28 Romania Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud - Muntenia Bucuresti - Ilfov Sud-Vest Oltenia Vest

Analiza nivelului şi dinamicii principalilor indicatori statistici ai judeţului Iaşi reliefeazǎ faptul că județul Iași are o un rol principal la nivelul regiunii Nord-Est având cea mai mare contribuție la economia regională dar și datorită potențialelor existente atât economic cât și educațional cât și din punct de vedere al cercetării-dezvoltării-inovării.

Poziţia judeţului Iaşi în economia naţională şi în cadrul regiunii Nord – Est:

• Produsul intern brut realizat în judeţul Iaşi în anul 2013 a însumat 19668,3 mil. lei (+2081,7 mil. lei comparativ cu 2012), contribuţia judeţului la PIB-ul naţional fiind de 3,1 % . Iaşul a avansat 2 locuri, situându-se pe locul 6 pe țară, după judeţele Timiş, Cluj, Constanţa, Prahova, Braşov ). Anul 2014 a adus de asemenea o creștere a PIB de +935,9 mil. lei, ajungând pentru județul Iași la 20604,2 mil lei.

• Judeţul Iaşi are în continuare, ca şi în perioadele precedente, cea mai mare contribuţie la realizarea produsului intern brut din regiunea Nord – Est, având o pondere de 30,1% (Fig. 4.1.1.2) şi împreună cu judeţul Bacău contribuie la jumătate din PIB regional.

Fig. 4.1.1.2

Structura produsului intern brut din regiunea Nord – Est 2013

Bacau 19,1%

Botosani 10,2%

Iasi 30,1% Neamt 13,5%

Suceava 18,2%

Vaslui 8,9%


________________________

29

În cadrul Regiunii Nord - Est, judeţul Iaşi ocupă primul loc din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor şi și- a continuat creșterea reală a PIB cu 111,8% faţă de 2012.

În ceea ce priveşte ponderea principalelor activităţi economico – sociale la realizarea PIB-ului în anul 2013 și 2014 situaţia se prezintă astfel:

Tab. 4.1.1.1

România

2013

Jud.Iaşi

2013

Jud.Iaşi

2014*

Total 100,0 100,0 100,0

Agricultură, silvicultură, piscicultură 6,1 6,1 5,3

Industrie 28,6 20,6 19,8

Construcţii 8,0 8,6 7,6

Comerţ + servicii 45,9 47,4 46,3

Administraţie publică + învăţământ + sănătate

11,4 17,3 21,0

* Date relative

Structura VAB pe ramuri de activitate în anii 2013 -2014 se prezintă ca în tabelul 3.1.1.1. O analiză comparativă arătând că variaţiile cel mai mari au apărut în construcții unde VAB a scăzut de la 8,6 procente la 7,6 și în agricultură, unde de la 6,1 procente VAB s-a ajuns la 5,3 % în 2014. Se remarcă creșterea contribuției din zona administrație, învățământ, sănătate, unde ponderea ajunge la 21%, aproape dublu față de media pe țară, explicabil oarecum dacă luăm în considerare faptul că județul Iași este unul din cele mai mari județe, cu cea mai numeroasă populație școlară după București.

Prognoza în profil teritorial până în 2019 a produsului intern brut(tab. 4.1.1.2):

Tab. 4.1.1.2

2014 2015 2016 2017 2018 2019

Total economie 667577 712832 757031 805889 859886 917736,

0

Nord - Est 68638,

7 72821,

1 77370,

1 82280,

9 87732,

5 93570,2

Bacău 12910,

3 13632,

6 14465,

8 15391,

9 16429,

3 17545,3

Botoşani 7154,1 7513,7 8006,3 8499,5 9042,1 9621,3

Iaşi 20588,

8 22097,

6 23460,

3 24981,

3 26654,

7 28454,0


________________________

30

Neamţ 9148,9 9536,7 10127,

0 10752,

8 11449,

1 12192,0

Suceava 12785,

0 13634,

4 14498,

3 15413,

8 16440,

0 17531,8

Vaslui 6051,7 6406,0 6812,4 7241,6 7717,2 8225,8

Se observă că se menține trendul crescător pentru perioada 2014-2019, cu păstrarea județului Iași ca lider detașat în contribuția la PIB-ul regiunii și menținerea poziției și la nivel național( locul 6).

4.1.2. Productivitatea muncii

Un top în premieră al companiilor autohtone realizat în funcţie de productivitatea muncii arată că 2009, raportat la 2008, a fost, după cum era de aşteptat în condiţiile economice actuale, un an de creştere doar pentru o minoritate de agenţi economici. Avînd ca reper indicatorul economic cel mai relevant pentru capacitatea de performanţă a unei companii - productivitatea muncii - firma de consultanţă Profiles International, specializată în servicii de evaluări ocupaţionale, a analizat datele financiare a peste 5.000 de agenţi economici autohtoni (grupaţi pe sectoare şi subsectoare ale economiei naţionale) pentru a determina veniturile şi numărul de angajaţi ai fiecăruia în parte. Cercetarea este o replică a studiilor realizate în SUA de Profiles International, fiind singurul studiu de acest tip din Europa de Est. Doar Ungaria, între statele europene, a mai realizat un astfel de studiu, pentru anul 2008.

„Cu acelaşi număr de angajaţi, producem de zece ori mai puţin decît americanii şi de trei ori mai putin decât ungurii“, este una dintre concluziile studiului.

(sursa http:// www.romaniasmostproductive.com/.)

4.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

Structura principalelor activităţi economice din judeţul Iaşi (în anul 2015) – după numărul de unităţi, cifra de afaceri, investiţii şi numărul de salariaţi

Tab. 4.1.3.1

Activitatea (secţiuni CAEN Rev.2) 2011 2012 2013 2014 2015

Total 12807

13236 13628 14239 14502

Industrie extractivă 14 13 10 11 11

Industrie prelucrătoare 1283 1311 1315 1333 1327

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

27 30 33 32 24

Distribuţia apei ; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

41 47 49 52 57

Construcţii 1190 1192 1249 1306 1342

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

5231 5296 5346 5467 5311

Transport şi depozitare 666 749 828 965 1039

http://www.romaniasmostproductive.com/


________________________

31

Hoteluri şi restaurante 607 631 676 670 672

Informaţii şi comunicaţii 623 633 664 731 784

Tranzacţii imobiliarei 368 391 404 432 439

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1450 1524 1575 1685 1765

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

462 505 538 565 568

Învăţământ1) 92 105 114 132 141

Sănătate şi asistenţă socială1) 297 321 340 352 376

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 129 145 140 143 268

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

327 343 347 363 378

Fig. 4.1.3.1

Evoluţia numărului de unităţi locale active

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

P

Q

R

S

Ias

i

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

Fig. 4.1.3.2 Evoluția numărului de unități active pe clase de mărime după numărul de salariați


________________________

32

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total

0-9 persoane

10-49 persoane

50-249 persoane

250 persoane si peste

Din punctul de vedere al mediului de muncă, la sfârșitul anului 2014, există o tendință de creștere la fel ca și pentru numărul unităților locale active.

Fig. 4.1.3.3 Evoluția unităților locale active din perspectiva personalului angajat

Personalul din unitatile locale, pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2, judeţul Iași

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

Nu

măr p

erso

an

e

2008 71 35886 3001 2638 21179 35867 10947 4550 4754 14913 494 1250 2432

2009 160 29322 2579 2296 16858 30131 10574 4703 4309 12943 435 1318 2340

2010 139 26639 2292 2446 13807 27629 10575 4563 4137 12266 440 1660 2261

2011 98 27399 2200 2664 14724 26516 11753 4941 4716 12504 438 1824 2521

2012 142 26895 1646 2632 13729 26375 11847 4815 5175 13711 443 1977 2522

2013 71 26470 1318 2595 12541 26750 11853 4787 5664 14364 447 2039 2556

2014

B C D E F G H I J K* P Q S

Tab. 4.1.3.2 Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale

- milioane lei preţuri curente -

Activitatea (secţiuni CAEN Rev.2) 2011 2012 2013 2014 20152)

Total 19669

22495 21807 23689 25502

Industrie extractivă 32 38 28 22 26

Industrie prelucrătoare 4991 6599 5662 6175 6518

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

489 630 685 701 318


________________________

33

Distribuţia apei ; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

497 455 354 305 276

Construcţii 2320 2083 1700 1864 2228

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

8535 9277 9623 10104 11076

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curier

619 709 840 945 1069

Hoteluri şi restaurante 303 323 325 330 485

Informaţii şi comunicaţii 633 774 883 1278 1297

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi acivităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

923 1172 1304 1475 1564

Învăţământ1) 12 14 15 17 23

Sănătate şi asistenţă socială1) 121 148 159 172 212

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

194 273 228 301 411

1) Include numai unităţile cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale. 2) Date provizorii

Fig. 4.1.3.4 Evoluţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

12000

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

milioane lei

Industria prelucratoare

Producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă

Construcții

Comerț cu ridicata și cu amănuntul

Transport și depozitare

Principalele constatări:

➢ analizând perioada 2010 – 2013 se observă că după o scădere accentuată în anul 2011, tendința se schimbă, numărul de firme active începând să crească în toate sectoarele. De asemenea cifra de afaceri a continuat să aibă un trend ascendent

➢ comerţul deţine ponderile cele mai importante la numărul de unităţi şi cifra de afaceri (43%), în timp ce investiţiile din acest domeniu reprezintă mai puţin de 11%;


________________________

34

➢ industria, cu cca. 10% din numărul de unităţi, și 23% din salariați, contribuie cu peste 26% la cifra de afaceri şi cca 20% la volumul de investiţii brute și 27% investiții nete din judeţ;

➢ construcţiile deși au crescut ca nr. de unități, și-au menținut cifra de afaceri şi numărul de salariaţi (8-11%), ocupând la volumul investiţiilor cca 12%;

➢ serviciile ocupă ponderi importante la numărul de unităţi (43%), investiţii (peste 30%%) şi numărul de salariaţi (37%), în timp ce la cifra de afaceri contribuie cu peste 20%.

➢ Se remarcă faptul că ponderea covârşitoare a unităţilor active este deţinută de intreprinderile mici cu până la 9 salariaţi ( 87,2%), urmate de cele mijlocii (10,9%), în timp ce intreprinderile mari şi-au păstrat ponderea în ultimii doi ani.

➢ Clasamentul sectoarelor industriale la nivelul județului rămâne în continuare condus detașat de fabricarea de mașini, utilaje și echipamente, cu o pondere de 35,6%, în ușoară reducere față de anul precedent (37,6%), urmată de industria alimentară (15,3%) în creștere cu aproape 2 procente, industria metalurgică, fabricarea produselor farmaceutice de bază, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă etc.

4.1.4 Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ

şi alte servicii

Din graficul de mai jos se poate observa că cele mai importante investiţii brute s-au făcut în special în producerea şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze şi apă, în construcții și în industria prelucrătoare.

Ca volum, investiţiile realizate în judeţul Iaşi au fluctuat în perioada 2010 – 2014 de la 1734 mil lei la 1743 mil. lei, cu o perioadă de creștere accentuată în anii 2011, 2012 pentru ca în 2013 să scadă cu 30% ajungând la 2171 mil.lei, anul 2014 aducând o nouă scădere, dar mai puțin acentuată de cca. 20%.

Investiţiile brute realizate în judeţul Iaşi de către unităţile active din industrie, construcţii, comerţ şi servicii în perioada 2008-2014 sunt prezentate în tabelul 4.1.4

Tab. 4.1.4.1Investitii brute pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.2, județul Iași Milioane lei RON

CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale) Ani

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total industrie, constructii, comert si alte servicii 2218 2249 1734 2884 3120 2171 1743

B INDUSTRIA EXTRACTIVA 3 5 1 1 10 2 1

C INDUSTRIA PRELUCRATOARE 595 542 450 697 521 337 396

D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER

110 192 159 985 170 613 10


________________________

35

CONDITIONAT

E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 54 48 60 45 128 142 36

F CONSTRUCTII 342 731 242 450 799 305 401

G COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR 617 384 272 287 272 205 246

H TRANSPORT SI DEPOZITARE 124 56 162 129 131 168 254

I HOTELURI SI RESTAURANTE 67 44 48 60 99 109 65

J INFORMATII SI COMUNICATII 34 65 20 25 29 53 46

TRANZACTII IMOBILIARE, INCHIRIERI SI ACTIVITATI DE SERVICII PRESTATE IN PRINCIPAL INTREPRINDERILOR 1 232 162 284 163 926 207 252

P INVATAMANT 6 1 2 2 1 1 1

Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 20 10 25 27 21 19 23

S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 14 9 9 13 13 9 11

Sursa: Direcţia judeţeană de Statistică

Fig.4.1.4.1.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Ani

Coloană 3-D 1

Total industrie, constructii, comert

si alte servicii

B INDUSTRIA EXTRACTIVA

C INDUSTRIA PRELUCRATOARE

D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE

ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA,

GAZE, APA CALDA SI AER

CONDITIONAT

E DISTRIBUTIA APEI;

SALUBRITATE, GESTIONAREA

DESEURILOR, ACTIVITATI DE

DECONTAMINARE

F CONSTRUCTII

Exporturile FOB au crescut în anul 2016 cu 6,7% faţă de anul 2015 într-un ritm comparabil uşor mai ridicat decât cel înregistrat de importurile CIF, a căror creştere a fost de aproximativ 6,5%.


________________________

36

Exporturile FOB realizate în judeţul Iaşi în anul 2016 au fost de 678454 mii euro, cu 6,1% mai mari decât în aceeaşi perioadă din anul 2015 (+39125 mii euro), iar importurile CIF au însumat 650114 mii euro, cu 7,3% (+44244 mii euro) mai mari comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2015.

În anul 2016 a fost înregistrat un excedent comercial de 28340 mii euro (+33459 mii euro față 2015).

Valoarea exporturilor şi importurilor către şi din ţări ale Uniunii Europene au însumat, în 2016, 494667,95 mii euro (72,91% din total), respectiv 465522,41 mii euro (71,61% din total).

Ţările partenere situate pe primele 5 locuri în derularea exporturilor în 2016, (reprezentând 54,53% din total exporturi) au fost: Germania (18,30%), Franţa (12,49%), Coreea de Sud (11,07%), Cehia (6,60%) şi Polonia (6,07%), iar în derularea importurilor (reprezentând 54,72% din total importuri) au fost: Germania (16,02%), Franţa (13,99%), Italia (10,43%), R. Moldova (7,92%) şi Turcia (6,36%).

Pe grupe de produse, în 2016, ponderi mai importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de: maşini, aparate şi echipamente (60,0% la export şi 39,6% la import), metale comune şi articole din acestea (8,6% la export şi 13,7% la import), produse ale industriei uşoare (12,6% la export şi 11,1% la import) şi produse ale industriei chimice (7,6% la export şi 12,5% la import).

În cazul exporturilor, procentele de creştere cele mai ridicate au fost înregistrate de următoarele grupe de produse: „piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea” (42,6%), „produsele chimice” (33,1%) şi „instrumentele şi aparatele optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale” (27,7%). În cazul importurilor, primele poziţii în funcţie creşterea relativă înregistrată în anul 2016 faţă de 2015 sunt cele de la „produse vegetale” (49,6%), „produse alimentare, băuturi şi tutun” (39,9%) şi „instrumentele şi aparatele optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale (33,9%). Fig. 4.1.4.2

Fig. 4.1.4.3

Structura exporturilor de mărfuri - 2016

Masini, aparate si echipamente

60,0%

Mijloace de transport

3,2%

Alte produse 5,7%

Produse agroalimentare, băuturi și tutun

2,3% Produse ale industriei chimice

7,6%

Produse ale industriei ușoare

12,6%

Metale comune si articole din

acestea 8,6%


________________________

37

Fig. 4.1.4.4 Exporturile (FOB), importurile (CIF) şi soldul operaţiunilor de comerţ internaţional

-300

-100

100

300

500

700

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

mii euro Exporturi Importuri Sold FOB / CIF

Exporturile şi importurile realizate de unităţile economice din judeţul Iaşi, în perioada 2013 - 2015, au înregistrat, o evoluţie crescătoare iar soldul operațiunilor de comerț internațional a devenit pozitiv începând din anul 2013.

4.2 Informaţii parţiale

4.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2014 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe

Structura importurilor de mărfuri - 2016

Produse agroalimentare, băuturi și tutun

6,7% Produse ale industriei chimice

12,5%

Produse ale industriei ușoare

11,1%

Metale comune si articole din acestea

13,7% Masini, aparate si

echipamente 39,6%

Mijloace de transport

7,4%

Alte produse 9,0%


________________________

38

piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute,etc.

Având în vedere cele de mai sus, concluzionăm că pentru un nivel ridicat de competitivitate a economiei locale şi regionale avem nevoie de persoane cu nivel de calificare ridicată. Totodată aceste persoane îşi găsesc loc de muncă mai uşor.

Pregătirea forţei de muncă în domenii cu potenţial competitiv, care au la bază tehnologii moderne, este o condiţie pentru atingerea dezideratelor de competitivitate la nivel european şi global.

4.2.2 Cercetarea – dezvoltarea

Dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare este unul dintre factorii ce potenţează competitivitatea. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

Din analiza comparativă, rezultă că în județul Iași s-au alocat fonduri în creștere față de anii anteriori. cu cca 16%. Fapt important cu atât mai mult cu cât județul este avantajat de existența Institutului Naţional de Inventică la Iaşi și a unei puternice echipe de cercetare-proiectare-inovare. Principalele domenii de cercetare fundamentală sunt direcţionate către praxiologie, logica şi algoritmizarea creaţiei tehnice, ingineria performanţei, psihologia creaţiei tehnice, promovarea inventicii şi a invenţiilor româneşti, organizarea saloanelor, simpozioanelor şi conferinţelor internaţionale de inventică.

Acest element este important pentru IPT, deoarece creează premise pentru continuarea pregătirii absolvenților care pot beneficia de rezultatele cercetării și inovării în domeniile tehnice la nivel județean.

tab. 4.2.2.1

Județul Iași 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Salariați din activitatea de cercetare dezvoltare la sfârșitul anului – nr. persoane

2398 2573 2863 3242 3102 3128

Salariați din activitatea de cercetare dezvoltare la 10000 persoane

83,9 91,9 99,7 113,4 110,7 112,8


________________________

39

ocupate civile

Cheltuieli totale cu activitatea de

cercetare dezvoltare

Mii lei prețuri curente

126974 129513 201591 151149 143568 226772

România a încheiat ciclul de politici publice 2007 - 2013 în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI). În anul 2011 a fost realizată o evaluare "mid-term", urmată de un studiu de impact în anul 2015. Noul ciclu începe în 2014 şi se întinde până în 2020.

Noul ciclu strategic ţine seama de împlinirile şi de nerealizările ultimelor două decenii de reformă a cercetării şi inovării, precum şi de tendinţele internaţionale, care susţin o cercetare ştiinţifică orientată mai puternic spre rezultate comensurabile, cu impact practic.

Prin Strategia CDI 2014 - 2020 au fost identificate zonele în care România poate avea contribuţii semnificative şi, în acelaşi timp, prin care România poate beneficia de rezultatele ştiinţei şi ale inovării în creşterea competitivităţii. Strategia CDI 2014 - 2020 vizează următoarele tipuri de priorităţi:

• Priorităţile de specializare inteligentă presupun definirea şi consolidarea unor domenii de competenţă ridicată, în care există avantaje comparative reale sau potenţiale, şi care pot contribui semnificativ la PIB. Prin concentrarea de resurse şi mobilizarea unei mase critice de cercetători, aceste domenii pot asigura, inclusiv în dimensiunea lor regională, competitivitatea pe lanţurile de valoare adăugată regionale şi/sau globale.

• Priorităţile cu relevanţă publică vizează alocarea de resurse în domenii în care cercetarea şi dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete şi presante. Aceste priorităţi presupun dezvoltarea capacităţii sectorului public de a supraveghea spaţiul tehnologiilor emergente şi de a solicita soluţii inovatoare de la operatorii CDI publici şi privaţi. Cercetarea fundamentală rămâne prioritară în cadrul Strategiei CDI 2014 - 2020 - incluzând disciplinele umaniste şi socio-economice - ca sursă pentru cercetarea de frontieră şi interdisciplinară.

Obiective specifice

➢ Crearea unui mediu stimulativ pentru iniţiativa sectorului privat, prin instrumente de antrenare a antreprenoriatului şi a comercializării rezultatelor CD, precum şi prin credibilizarea parteneriatelor dintre operatorii publici şi cei privaţi.

➢ Susţinerea specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare şi inovare cu relevanţă economică şi cu potenţial CD demonstrat, prin parteneriate public-public - care să conducă la concentrare, eficienţă şi eficacitate -, şi public-privat, care să deblocheze potenţialul identificat.

➢ Concentrarea unei părţi importante a activităţilor CDI pe probleme societale, pentru dezvoltarea capacităţii sectorului CDI public de a solicita şi adopta rezultatele cercetării şi de a răspunde unor teme legate de provocările globale de importanţă pentru România.


________________________

40

➢ Susţinerea aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontiera cunoaşterii prin internaţionalizarea cercetării din România, evaluare internaţională, creşterea atractivităţii sistemului CDI românesc, prin mobilitate şi parteneriate

4.2.3. Industria

Pentru anul 2016, deținem câteva informații comparative din Evoluția principalilor indicatori economico-sociali la nivelul județului Iași în anul 2016 comparativ cu 2015, realizată de Direcția Județeană de Statistică.

În anul 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, producţia industrială la nivelul județului Iași a crescut cu 5,6%. Totuși, în luna decembrie 2016, producţia industrială a fost cu 6,3% mai mică faţă de luna decembrie 2015;

În luna decembrie 2016, cifra de afaceri a unităţilor cu activitate principală de industrie a crescut cu 14,0% comparativ cu luna decembrie 2015; în anul 2016, comparativ cu anul precedent, cifra de afaceri a unităţilor cu activitate principală de industrie a crescut cu 5,6%.

Tab. 4.2.3.1

Concluzionând, atât în anul 2015 cât şi în 2016 s-au înregistrat creşteri în

volumul producţiei industriale raportate cumulat de unităţile economice reprezentative din judeţul Iaşi, acestea situându-se în intervalul 5,6 – 5,8%.

O tendinţă de creştere uşor mai accentuată în anul 2016 faţă de 2015 a fost înregistrată de indicii cifrei de afaceri, respectiv 7,8%, iar în 2016 faţă de 2015 majorarea s-a situat la acelaşi nivel cu cea descrisă de indicii producţiei industriale.

Structura sectoarelor industriale la nivelul județului Iași în funcție de ponderea în valoarea producției industriale prezintă următoarea ierarhizare:

Tab. 4.2.3.2

Nr. crt.

Div Diviziunea denumire Pondere

2015 Pondere

2016

1 28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 37,6% 35,6%

2 10 Industria alimentară 13,5% 15,3%

3 24 Industria metalurgică 10,3% 8,9%

4 21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice

7,3% 8,4%

5 14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 6,5% 7,0%

2015 2016

Indicii producţiei industriale (IPI) (%) 105,8 105,6

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (%) (ICA) (an anterior=100) 107,8 105,6


________________________

41

6 35 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

6,5%

5,4%

7 13 Fabricarea produselor textile 4,2% 3,3%

8 25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii

2,5% 2,5%

9 23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 2,1% 2,0%

10 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor

1,5%

Clasamentul unităților industriale din județ în funcție de ponderea în valoarea producției industriale în anii 2015, respectiv 2016 :

Tab. 4.2.3.3 Anul 2015

Nr. Crt.

Denumire unitate Diviziunea Pondere

1 SC DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA SRL

Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

36,8%

2 SC ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS IASI SA

Industria metalurgică 5,6%

3 SC ANTIBIOTICE SA Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice

4,8%

4 SC FIDELIS ENERGY SRL Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

3,8%

5 SC INDUSTRIALIZAREA CARNII (KOSAROM) SA

Industria alimentară 3,5%

6 SC FITERMAN PHARMA SRL Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice

2,4%

7 SC AVI-TOP SA Industria alimentară 2,1%

8 SC AVA STAR SRL Industria alimentară 1,9%

9 SC PERFECT CARPETS SRL Fabricarea produselor textile 1,7%

10 SC TECHNOSTEEL LBR SRL Industria metalurgică 1,6%

Tab. 4.2.3.4 Anul 2016

Nr. crt.

Denumire unitate Diviziunea Pondere

1 SC DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA SRL

Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

34,8%

2 SC ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS IASI SA

Industria metalurgică 5,7%

3 SC ANTIBIOTICE SA Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice

5,2%


________________________

42

4 SC INDUSTRIALIZAREA CARNII (KOSAROM) SA

Industria alimentară 3,7%

5 SC FITERMAN PHARMA SRL Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice

2,9%

6 SC FIDELIS ENERGY SRL Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

2,6%

7 SC VEOLIA ENERGIE IASI SA Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

2,4%

8 SC FERMADOR SRL Industria alimentară 2,3%

9 SC AVI-TOP SA Industria alimentară 2,2%

10 SC AVA STAR SRL Industria alimentară 2,0%

Principalii indicatori economici ai unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe clase de mărime, în anul 2015 1)

Tab. 4.2.3.5

Clase de mărime după numărul de persoane ocupate

CAEN Rev.2

Cifra de afaceri

Investiţii brute

Investiţii nete Personalul

- milioane lei preţuri curente - - număr -

Total 25.502 2.654 1.591 115.263

Industrie

Total 7.138 712 639 30.422

Construcţii

Total 2.228 915 148 12.658

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,

întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor

Total 11.076 299 213 26.045

Servicii de piaţă

Total 5060 728 591 46138

7 Date provizorii

Tab. 4.2.3.1

Activitatea Cifra de afaceri Investiții

brute Investiţii

nete Număr de personal

% % % %

Total 100,0 100,0 100,0 100,0

-industrie 28,1 26,8 40,2 26,4


________________________

43

-construcţii 8,7 34,5 9,3 11,0

-comerţ 43,4 11,3 13,4 22,6

-servicii 19,9 27,4 37,1 40,0

Se constatǎ cǎ, serviciile și comerţul cu 62,6% % din numǎrul de personal, au realizat 63,3 % din cifra de afaceri şi cca 40 % din volumul de investiţii.

4.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

➢ Judeţul Iaşi beneficiază de o conexiune foarte bună cu municipiul Bucureşti, capitala României, drumurile de acces către oraş fiind reprezentate de DN28 prin Roman şi DN24 prin Vaslui, ambele recent modernizate. La aproximativ 80 de km distanţă de municipiul Iaşi se găseşte joncţiunea cu Drumul European E85 (care leagă judeţul Iași cu județul Suceava la nord şi cu municipiul Bucureşti la sud).

➢ Există de asemenea un proiect de autostradă între Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni (Republica Moldova) care se preconizează a fi dezvoltat în viitorul apropiat, o alternativă atractivă pentru traficul internaţional, care va lega Coridoarele Pan-Europene de Transport IV şi IX.

➢ Reţeaua de infrastructură include: ▪ 1 aeroport internaţional (www.aeroport.ro) ▪ 161 km de drumuri europene ▪ 347 km de drumuri naţionale (modernizate) ▪ 1061 km de drumuri judeţene (din care 527 km modernizate) ▪ 955 km de drumuri comunale ▪ 290 km reţea de cale ferată (densitatea reţelei de cale ferată fiind

de 53 km/ 1000 kmp) ➢ Aeroportul Internaţional Iaşi oferă legături aeriene nu doar pe rute interne

(Bucureşti), ci şi externe (Marea Britanie, Italia, Austria, Israel); există de asemenea curse internaționale de tip charter (Turcia, Grecia). Astăzi, pe Aeroportul Internațional Iași operează 4 companii aeriene, spre 14 destinații externe directe, în regim de curse regulate, iar către București se operează 6 zboruri zilnice de către două companii aeriene diferite.Vorbim, așadar, de o evoluție spectaculoasă a numărului de curse directe din Iași, ținand cont ca în anul 2012 exista o singură rută aeriană directă externă, spre Viena. Destinatii INTERNE si EXTERNE (existente) operate de : -BLUE AIR : Cluj, Timisoara, Oradea, Bucuresti , Paris (Beauvais), Londra (Luton), Roma (Fiumicino), Barcelona, Bruxelles, Koln(Bonn)-TAROM : Bucuresti , Madrid, Munchen, Londra (Luton), Roma (Fiumicino), Bologna, Torino, TelAviv- WIZZ AIR: Milano (Bergamo), Roma (Ciampino), Venetia (Treviso), Catania, Bologna, Londra (Luton), Larnaca, TelAviv – AUSTRIAN AIRLINES: Viena

➢ Transportul public pentru municipiul Iaşi şi Paşcani include tramvaie, troleibuze şi autobuze;

➢ Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă şi gaze naturale: ▪ 5 oraşe şi 46 de comune beneficiază de reţea de alimentare cu

apă; ▪ 5 oraşe şi 20 de comune beneficiază de reţea de gaze naturale.

➢ Cu o poziţie bună în economia ţării, dezvoltarea judeţului Iaşi este legată şi de excelenta poziţionare geografică la intersecţia rutelor comerciale tradiţionale. Reţeaua sa de drumuri şi căi ferate este accesibilă din orice parte a ţării, dinspre

http://www.aeroport.ro/


________________________

44

Dunăre sau Marea Neagră, dar şi dinspre Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere judeţul Iaşi poate fi considerat o fereastră deschisă spre oportunităţi de afaceri viabile.

Dinamica investiţiilor în infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri, în creştere în ultimii ani, se va accentua şi în perioada următoare din perspectiva nevoilor de dezvoltare economică şi socială şi a integrării europene.

În telecomunicaţii se remarcă un proces alert de modernizare care se va accentua în viitor, datorită creşterii gradului de acoperire şi expansiunii noilor tehnologii atât în telefonia cu fir cât şi în telefonia mobilǎ. Schimbările tehnologice în domeniu, vor antrena modificări în profilul unor calificări (ex. Competenţele IT pentru sistemele de transfer integrat de date, voce şi imagine).

Adaptarea la standardele UE pentru protecţia mediului precum și proiectele de mediu care se desfășoară vor determina în viitor necesitatea creşterii personalului specializat dar şi nevoia de dezvoltare a unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate.

4.2.5. Agricultura judeţului Iaşi

Deşi suprafaţa judeţului în circuit agricol este de cca 69,4 % din total fond funciar, această resursă nu poate fi eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la majoritatea culturilor, datorită următorilor factori:

➢ relieful regiunii, varietatea acestuia; ➢ calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol,

fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă similare din tara;

➢ exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3 ha), datorită fărâmiţării fondului funciar şi datorită nivelului scăzut de mecanizare;

➢ pe ansamblul agriculturii din judeţ, 50% din tractoarele aflate în dotarea exploataţiilor agricole au o vechime în exploatare de peste 8 ani, în condiţiile în care utilizarea anuală este de cca 1.800 ore;

➢ forţă de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală are peste 60 ani) ;

➢ migrarea tineretului către centrele urbane; ➢ gradul mare de sărăcie a micilor proprietari, care practică o agricultură de

subzistenţă fără posibilităţi de capitalizare şi dezvoltare a fermelor; ➢ lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii; ➢ eroziunea solului; ➢ urmare a distrugerii instalaţiilor de aducţiune şi pompare din cadrul sistemelor de

irigaţii, suprafeţele efectiv rrigate sunt mici deşi suprafeţele dotate cu instalaţii de irigaţii însumează în judeţul Iaşi 50.433 ha. Tab. 4.2.5.1 Patrimoniul funciar şi suprafaţa agricolă pe categorii de utilizare 2016

Specificare Suprafaţă

- mii ha -

%


________________________

45

Total general 547.558 100

● Agricol 394.982 72

- Arabil 274.076 69 % din agricol

- Păşuni + Faneţe 102.553 26 % din agricol

- Patrimoniu viticol 11.535 3 % din agricol

- Patrimoniu pomicol 6.818 2 % din agricol

● Neagricol 152.576 28

- Păduri 98.300 64 % din neagricol

- Ape 13.102 9 % din neagricol

- Căi de comunicaţie 10.076 7 % din neagricol

- Curţi, construcţii 20.485 13 % din neagricol

- Neproductiv 10.613 7 % din neagricol

- mii ha -

Tab. 4.2.5.2 Modul de folosinţă şi exploatare la 15 iunie 2016

Specificare

Total

agricultură

%

din care:

Sector majoritar

privat

din care: Sector majoritar de

stat Sistem

asociativ

Producători

individuali

SUPRAFAŢA

AGRICOLĂ

380.059

100

376.904

111.297

265.607

3.155

♦ Arabil 255.439 67 254.399 104.439 149.960 1040

♦ Patrimoniu viticol

- din care: vii pe rod

11.237

10.742

3 11.106

10.638

2.473

2.076

8.633

8.562

131

104

♦ Patrimoniu pomicol

- din care: livezi pe rod

6.040

4.675

2 5.517

4.325

552

355

4.929

3.017

523

350

♦ Pajişti naturale

din care: - păşuni

- fâneţe

107.343

85.296

22.047

28

105.882

84.000

21.882

5.084

2.706

1.127

101.966

81.294

20.755

1.461

1.296

165

Tab. 4.2.3.5.3 Fondul funciar după modul de folosinţă

2009 2010 2011 2012 2013 2014


________________________

46

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total 547,6 547,6 547,6 547,6 547,6 547,6

Suprafaţa agricolă 380,2 380,1 380,1 380,1 380,1 381,3

arabilă 255,5 255,5 255,7 255,7 255,7 256,1

păşuni 85,4 85,4 85,4 85,4 85,4 84,2

fâneţe 22,3 22,3 22,0 22,0 22,0 22,5

vii şi pepiniere viticole 11,0 10,9 10,9 10,9 10,9 11,7

livezi şi pepiniere pomicole 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,8

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

97,4 97,4 97,4 97,4 97,4 97,9

Ape şi bălţi 13,9 13,9 13,9 13,9 13,3 13,1

Alte suprafeţe 1) 56,1 56,2 56,2 56,2 56,8 55,3

Proporțiile prezentate în table se păstrează și pentru anii următori 2015-2016.

Măsurile luate pentru gestionarea eficientă a resurselor materiale şi bugetare pentru sprijinirea fermierilor şi a asociaţiilor lor în anul 2015, 2016 au fost în principal următoarele:

➢ au fost acordate fonduri pentru subvenţionarea costului apei pentru irigaţii şi a cheltuielilor pentru captarea şi transportul apei;

➢ au fost acordate fonduri ca sprijin financiar pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare;

➢ s-au acordat subvenţii la motorină pentru lucrările agricole; ➢ Acordarea de credite producătorilor agricoli Au fost acordate subvenții

pentru diferite culturi cu productivitate mare, dar fără tradiție în zonă; ➢ Promovarea agriculturii ecologice - S-a acordat sprijin financiar pentru

producătorii vegetali în perioada conversie; producătorii de miere de albine, certificaţi ecologic s-au înregistrat operatorii ecologici (comercianţi, producători, importatori) şi care au fost luaţi în evidenţă şi de către MADR; s-au înregistrat produsele tradiţionae atestate.

➢

4.2.6. Silvicultura

În judeţul Iaşi silvicultura este reprezentată de un fond forestier de 97,8 mii ha cu o suprafaţă de 95,0 mii ha păduri dintre care 92,7 mii ha foioase şi 2,2 mii ha răşinoase.

Împăduririle la nivelul anului 2015 s-au efectuat pe 313 ha teren iar volumul de lemn recoltat a fost de 288,6 mii mc. Se remarcă o creștere semnificativă a împăduririlor față de anul 2010 cu 460%.

Tabelul 4.2.6.1

UM 2010

2011

2012

2013

2014

2015

Suprafaţa fondului forestier – total

mii ha

97,6 97,7 97,6 97,7 97,6 97,8

Suprafaţa pădurilor mii 95,2 95,2 95,1 95,0 94,6 94,8


________________________

47

UM 2010

2011

2012

2013

2014

2015

ha

Răşinoase mii ha

3,2 3,1 3,1 2,8 2,4 2,2

Foioase mii ha

92,0 92,1 92,0 92,2 92,2 92,7

Împăduriri ha 68 189 134 172 252 313

Volumul de lemn recoltat mii mc

271,3

266,7

281,8

323,3

317,6

288,6

Răşinoase mii mc

8,5 8,4 26,3 80,6 84,5 19,7

Fag mii mc

40,0 39,9 43,4 33,5 51,5 44,2

Stejar mii mc

33,0 35,8 32,3 33,7 28,3 38,3

Diverse specii tari mii mc

103,6

98,6 96,1 83,6 80,8 101,

3

Diverse specii moi mii mc

86,2 84,0 83,7 91,9 72,5 85,1

4.2.7. Turismul

Deși Județul Iași are un potențial turistic mai redus comparativ cu alte județe din regiune (Suceava, Neamț de ex.) există zone deosebite care permit dezvoltarea turismului rural în special. Ar fi o modalitatea eficientă de dezvoltare economică și ocupare pentru arealele respective. De asemenea mai există și alte tipuri de turism care pot fi dezvoltate.

➢ Turismul de evenimente (ecumenism - pelerinaj, cultură, tradiţii, artă, sărbători)

Un număr important de turişti este atras anual de manifestările importante care au loc la Iaşi (Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoare a Moldovei, 13-16 octombrie), la care participă anual peste un milion de pelerini din România, Catedrala Mitropolitană devenind pentru câteva zile centrul spiritual al ortodoxiei.

În fiecare an, municipalitatea organizează Sărbătorile Iaşului cu acţiuni de mare anvergură ce acoperă toate domeniile de interes (cultural, ecumenic, economic, artistic, educaţional). Pe lângă vizitele în scop de pelerinaj sau rugăciune, majoritatea vizitelor turiştilor la obiective turistice sunt de preferinţă orientate către monumentele religioase (biserici, schituri, mănăstiri).


________________________

48

De asemenea, se desfăşoară cu o periodicitate anuală o serie de evenimente culturale care atrag pe lângă participanți din toate zonele țării și numeroși turisți: “Târgul de ceramică Cucuteni 5000”, “Festivalul Cătălina”, “Târgul Meşterilor Populari”, Târgul de carte LIBREX, etc.

➢ Turismul de afaceri

În ultimii ani, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană și a creşterii valorii fondurilor care pot fi accesate, s-a înregistrat un trend ascendent al turismului de afaceri, un număr destul de mare de vizitatori din ţară si din străinătate fiind atraşi la astfel de evenimente. Acest fapt se datorează si nivelului accesibil al taxei de management, al serviciilor de traducere, al serviciilor tehnice si al chiriei sălilor. Locaţiile pentru aceasta formă de turism este Municipiul Iaşi, în cadrul marilor hoteluri din oraş.

➢ Turismul de agrement

Pe raza Municipiului Iaşi și a comunelor adiacente se află principalele locaţii de agrement, cum ar fi: Lacurile Ciric, Dorobanţi, Iezăreni și Ciurbesti, Dealul Repedea (Bucium), Pădurea Breazu, unde, în general, se practică turismul de weekend.

Cea mai populară dintre aceste locații, zona de agrement Ciric este situată la o distanţă de 6 km de centrul orașului, în partea de est, în preajma unei salbe de lacuri, înconjurate de pădure.

▪ În judeţul Iaşi funcţionează 78 de structuri turistice de cazare şi masă, cu 3530 camere, obiectivele turistice fiind vizitate anual de cca 190.000 turişti.

▪ Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2016 au însumat 298657 persoane, în creştere cu 21,2% faţă de 2015.Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat, în 2016, 83,0% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 17,0% . Pe tipuri de structuri de primire turistică, sosirile în hoteluri deţin 84,0% din totalul sosirilor, iar pe categorii de clasificare a structurilor de primire turistică, categoria „3 stele” deţine 46,1% din total sosiri.

▪ Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică, in judetul Iasi Tab. 4.2.7.1

Tipuri de structuri de primire turistica

2015 2016

IASI 99 96

Hoteluri 30 30

Moteluri 2 2

Vile turistice 7 7

Hosteluri 4 2

Cabane turistice 1 1

Bungalouri 12 12

Pensiuni turistice urbane 28 25


________________________

49

Pensiuni agroturistice 12 14

▪ Indicatorii statistici din domeniul turismului în cazul judeţului Iaşi reliefează o creştere cu 23,1% (uşor sub nivelul atins la nivelul regiunii de 24,3% şi cu 3,8% peste valoarea de la nivel naţional) a numărului de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, popasuri, tabere şi pensiuni) în perioada 2012 – 2016, cu 21,4% a capacităţii de cazare turistică existentă (faţă de 18,9% la nivel regional şi doar 9,2% la nivelul ţării) şi cu 60,6% a numărului de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică (faţă de 46,3% la nivelul regiunii de Nord-est şi doar 43,1% la nivel naţional).

4.3 Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru IPT

o În cadrul Regiunii Nord - Est, judeţul Iaşi ocupă primul loc din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor şi și-a continuat creșterea reală a PIB cu 106,3% faţă de 2011.

o Judeţul Iaşi are în continuare, ca şi în perioadele precedente, cea mai mare contribuţie la realizarea produsului intern brut din regiunea Nord - Est, având o pondere de 28,77% (Fig. 3.1.1.1) şi împreună cu judeţul Bacău contribuie la jumătate din PIB regional.

o analizând perioada 2010 – 2013 se observă că după o scădere accentuată în anul 2011, tendința se schimbă, numărul de firme active începând să crească în toate sectoarele. De asemenea cifra de afaceri a continuat să aibă un trend ascendent

o comerţul deţine ponderile cele mai importante la numărul de unităţi şi cifra de afaceri (43%), în timp ce investiţiile din acest domeniu reprezintă mai puţin de 11%;

o industria, cu cca. 10% din numărul de unităţi, și 23% din salariați, contribuie cu peste 26% la cifra de afaceri şi cca 20% la volumul de investiţii brute și 27% investiții nete din judeţ;

o construcţiile deși au crescut ca nr. de unități, și-au menținut cifra de afaceri şi numărul de salariaţi (8-11%), ocupând la volumul investiţiilor cca 12%;

o De asemenea se constată o dezvoltare în continuare a serviciilor ceea ce a determinat creşterea ofertei de locuri de muncă în acest sector. Din punct de vedere al investiţiilor în servicii a avut loc o evoluţie oarecum constantă.

o serviciile ocupă ponderi importante la numărul de unităţi (43%), investiţii (peste 30%%) şi numărul de salariaţi (37%), în timp ce la cifra de afaceri contribuie cu peste 20%.

o Se remarcă faptul că ponderea covârşitoare a unităţilor active este deţinută de intreprinderile mici cu până la 9 salariaţi ( 87,2%), urmate de cele mijlocii (10,9%), în timp ce intreprinderile mari şi-au păstrat ponderea în ultimii doi ani.

o Clasamentul sectoarelor industriale la nivelul județului rămâne în continuare condus detașat de fabricarea de mașini, utilaje și echipamente, cu o pondere de 35,6%, în ușoară reducere față de anul precedent


________________________

50

(37,6%), urmată de industria alimentară (15,3%) în creștere cu aproape 2 procente, industria metalurgică, fabricarea produselor farmaceutice de bază, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă etc.

o Exporturile şi importurile realizate de unităţile economice din judeţul Iaşi, în perioada 2013 - 2015, au înregistrat, o evoluţie crescătoare iar soldul operațiunilor de comerț internațional a devenit pozitiv începând din anul 2013.

o Pe grupe de produse, în 2016, ponderi mai importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de: maşini, aparate şi echipamente (60,0% la export şi 39,6% la import), metale comune şi articole din acestea (8,6% la export şi 13,7% la import), produse ale industriei uşoare (12,6% la export şi 11,1% la import) şi produse ale industriei chimice (7,6% la export şi 12,5% la import).

o Din analiza comparativă, rezultă că în județul Iași s-au alocat fonduri în creștere față de anii anteriori. cu cca 16% pentru cercetare dezvoltare

o Capacitatea industrială actuală a judeţului, combinată cu situarea într-o zonă cu numeroase resurse naturale şi materii prime, fac din Iaşi un important obiectiv industrial și comercial, cu un potenţial dezvoltat pentru viitor.

o Cele mai importante sectoare industriale ale judeţului sunt industria construcţiilor de maşini, industria, alimentară, farmaceutică, metalurgică, textilă, producerea și furnizarea de energie electrică, gaze, apă caldă

o Zona metropolitană Iaşi poate reprezenta un rezervor de mână de lucru profesională specializată. Multe persoane fac naveta în acest spaţiu, contribuind în acest fel şi la aspectul comercial al zonei iar nivelul salarizării este scăzut în comparaţie cu media naţională. Evoluţia pozitivă a economiei judeţului Iaşi din ultimii ani, creşterea volumului exporturilor, precum şi tendinţa de creştere pozitivă a comerţului şi serviciilor demonstrează importanţa judeţului ca spaţiu al rutelor comerciale din Vest spre Est şi din Nord spre Sud.

o comerţul deţine ponderile cele mai importante la numărul de unităţi şi cifra de afaceri (40%), în timp ce investiţiile din acest domeniu reprezintă mai puţin de 10%;

o industria, cu cca. 10% din numărul de unităţi şi 27% din numărul de salariaţi, contribuie cu peste 30% la cifra de afaceri şi peste 30% a volumul de investiţii din judeţ;

o Se remarcă faptul că ponderea covârşitoare a unităţilor active este deţinută de intreprinderile mici cu până la 9 salariaţi ( 86,6%), urmate de cele mijlocii (11,3%), în timp ce intreprinderile mari şi-au redus în continuare activitatea. Conform datelor oferite de Direcţia Generalǎ a Finanţelor Publice a judeţului Iaşi, activitǎţile preponderente sunt cele de comerţ, industrie şi construcţii, cu menţiunea cǎ s-a înregistrat o ușoară creștere la numǎrul de societǎţi care desfǎşoarǎ aceste activitǎţi.

o Prezenţa locală a investitorilor străini este încă destul de redusă. Relocarea firmelor cu capital străin, concentrate în principal în capitală şi regiunile vestice ale ţării (Transilvania şi Banat), a atins într-o măsură destul de redusă judeţul Iaşi şi regiunea Nord – Est. Cu toate acestea, datorită proximităţii sale cu graniţa Federaţiei Ruse, Regiunea de Nord – Est, al cărei motor de dezvoltare este judeţul Iaşi, este considerată de mulţi ca viitoare zonă de dezvoltare şi de relocare a firmelor europene.


________________________

51

o În agricultură se pune accent pe investiţiile în exploataţii agricole care să mărească gradul de mecanizare şi să crească productivitatea.

o Altă direcţie în domeniul agricol este dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative.

o Şi punerea în valoare a sectorului agro-alimentar şi a produselor tradiţionale reprezintă un obiectiv al următorilor ani alături de promovarea agriculturii ecologice

o Sunt necesare proiecte integrate, de exemplu parcuri agro-industriale cu linii de producție şi centre suport pentru afaceri care să mărească eficiența utilizării și valorificării produselor agricole.

o Un element interesant ca perspectivă de dezvoltare este diversificare tipurilor de turism care ar putea atrage mai mulți vizitatori. Pe lângă turismul de agrement, turismul de evenimente precum și cel de afaceri începe să aibă tot mai multe oportunități

Implicaţiile pentru IPT

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est

2013 2017 2020

Agricultură 10,5 10,8 10,5

Chimie industrială 0,9 1,0 0,9

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 10,7 10,9 10,7

Comerţ 13,2 13,6 13,2

Economic 8,3 8,5 8,3

Electric 4,4 4,8 4,4

Electromecanică 0,9 1,1 0,9

Electronică automatizări 0,3 0,5 0,3

Fabricarea produselor din lemn 3,0 0,1 3,0

Industrie alimentară 1,5 0,0 1,5

Industrie textilă şi pielărie 9,6 9,9 9,6

Materiale de construcţii 0,8 0,8 0,8

Mecanică 19,0 20,7 19,0

Turism şi alimentaţie 2,5 2,6 2,5

Resurse naturale şi protecţia mediului 14,2 14,7 14,2

Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale, la nivel regional să fie cuprinsă între 50-60% pentru filiera tehnologica,repartizată astfel :

➢ Resurse naturale și protecția mediului -22% ➢ Industrie/profil Tehnic -49% ➢ Servicii -29%

din care:

➢ 40% pentru calificări de nivel 4(absolvenți de liceu tehnologic), și ➢ 60% pentru calificări de nivel 3 ( absolvenți de învățământ profesional).


________________________

52

În acest sens,

➢ Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei şi proporţional cu nevoile pieţei muncii ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

➢ Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune la nivel local:

▪ aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională ▪ adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)

➢ Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

▪ asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide; ▪ consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe

specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.);

▪ promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.

➢ Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

▪ creşterea nivelului de calificare; ▪ importanţa competenţelor cheie; ▪ limbile străine; ▪ formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare ▪ colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe

combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

▪ formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

➢ Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE: ▪ Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie

şi protecţie mediului pe baza standardelor de mediu ale UE; ▪ Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea

tehnică generală, pentru toate calificarile - conform raportului sinteza al studiului “Shills for green jobs” , în perspectivǎ toate calificarile vor include competente “verzi” / de mediu.

➢ Parteneriatul şcoală - agenţi economici –pentru toate domeniul de pregătire, trebuie să reflecte:

▪ diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii; ▪ asistarea specializatǎ prin tutori a stagiilor de practicǎ ▪ desfǎşurarea stagiilor de pregătire practicǎ în ateliere special amenajate la

angajator şi/sau în secţii de producţie în condiţii cât mai apropiate de cele reale.

➢ Realizarea unor campanii de conștientizare privind beneficiile aduse de formarea profesională a adulților promovată de structuri educaționale consacrate cu potenţial ridicat de pregătire.


________________________

53

5.Piaţa muncii

PRINCIPALELE OBIECTIVE

▪ Stimularea ocupării forţei de muncă şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă;

▪ Stimularea încadrării tinerilor absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ în cadrul unui proces coerent de tranziţie de la sistemul educaţional la piaţa muncii;

▪ Prevenirea şomajului; ▪ Stimularea participării persoanelor aflate în căutarea unui loc de

muncă la serviciile de formare profesională şi de evaluare a competenţelor dobândite pe alte căi decât cele formale;

ANUL 2016

I. SITUAŢIA DE PE PIAȚA MUNCII DIN JUDEȚUL IAȘI A. Tendințe ale șomajului înregistrat B. Tendințe ale ocupării forței de muncă A. Tendințe ale șomajului înregistrat În anul 2016 rata șomajului înregistrat în județul Iași s-a menținut în jurul valorii de 4,50% . ( vezi graficul nr. 1.)

luna rată şomaj

2015 rată şomaj

2016

ianuarie 5,05% 4,40%

februarie 5,01% 4,40%

martie 4,90% 4,50%

aprilie 4,85% 4,50%

mai 4,71% 4,50%

iunie 4,61% 4,47%

iulie 4,69% 4,57%

august 4,73% 4,72%

septembrie 4,62% 4,63%

octombrie 4,55% 4,54%

noiembrie 4,50% 4,54%

decembrie 4,50% 4,51%

populație activa

294.900 294.400


________________________

54

Graficul nr.1

Analizând evoluția numărului de șomeri în anii 2015 și 2016 putem observa că numărul acestora a scăzut simțitor în prima parte a anului 2016, după care a urmat o ușoară creștere, ajungând la sfârșitul anului la 13.104 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. (vezi graficul nr. 2.)

Șomeri înregistrați

luna anul 2015 anul 2016

ianuarie 14891 12858

februarie 14773 12682

martie 14439 13091

aprilie 14300 12946

mai 13876 12988

iunie 13584 13002

iulie 13836 13285

august 13950 13713

septembrie 13637 13466

octombrie 13424 13203

noiembrie 13269 13192

decembrie 13026 13104


________________________

55

Graficul nr.2 Din punct de vedere al regimului de indemnizație, definitoriu pentru anul 2016, este faptul că numărul beneficiarilor de indemnzație de șomaj a scazut cu 30%. (vezi graficul nr.3)

Total şomeri

înregistraţi 2016

Nr. şomeri indemnizaţi

Nr. şomeri neindemnizaţi

Total

ianuarie 2009 10849 12858

februarie 1743 10939 12682

martie 1446 11645 13091

aprilie 1416 11530 12946

mai 1280 11708 12988

iunie 1199 11803 13002

iulie 1155 12130 13285

august 1390 12323 13713

septembrie 1274 12192 13466

octombrie 1303 11900 13203

noiembrie 1297 11895 13192

decembrie 1387 11717 13104


________________________

56

Graficul nr.3 Din punct de vedere al nivelului de educație, în anul 2016, ponderea cea mai ridicată a şomerilor se regăseşte în segmentul persoanelor care au absolvit până la 8 clase sau şcoala profesională inclusiv (vezi graficul nr.4).

Anul 2016 (stoc)

Nivel de instruire primar,

gimnazial, profesional

Nivel de instruire liceal şi postliceal

Nivel de instruire universitar

Total someri

inregistrati

ianuarie 10874 1502 482 12858

februarie 10941 1269 472 12682

martie 11716 970 405 13091

aprilie 11573 965 408 12946

mai 11653 939 396 12988

iunie 11568 1007 427 13002

iulie 11423 1469 393 13285

august 11562 1743 408 13713

septembrie 11615 1435 416 13466

octombrie 11480 1305 418 13203

noiembrie 11538 1237 417 13192

decembrie 11526 1177 401 13104

Total şomeri înregistraţi - decembrie 2016 (stoc)

Pers. <25 ani Pers. 25-29 ani

Pers. 30-39 ani

Pers. 40-49 ani

Pers. 50-55 ani

Pers. >55


________________________

57

Din punct de vedere al vârstei, se poate remarca o pondere ridicată a șomerilor peste 50 de ani

Graficul nr.5

13104 1436 503 2489 3967 2033 2676

% 10,96% 3,84% 18,99% 30,27% 15,51% 20,42%


________________________

58

Structura absolvenților înregistrați pe nivele de educaţie în anul 2016 Se poate observa că marea majoritate a proaspeţilor absolvenţi, înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare, au absolvit studii liceale şi postliceale.

Anul 2016 (intrari)

Nivel de instruire primar,

gimnazial, profesional

Nivel de instruire liceal şi postliceal

Nivel de instruire universitar

Total absolventi inregistrati

ianuarie 0 0 1 1

februarie 0 4 3 7

martie 1 6 3 10

aprilie 0 10 4 14

mai 4 9 7 20

iunie 11 67 3 81

iulie 1 466 18 485

august 82 126 52 260

septembrie 49 131 25 205

octombrie 6 44 28 78

noiembrie 2 13 26 41

decembrie 0 2 6 8

total 156 878 176 1210

Graficul nr.6 Pe medii de rezidență, ponderea șomajului a fost net superioară în rândul populației din mediul rural, aproximativ 83% din totalul șomerilor.


________________________

59

Total şomeri -

decembrie 2016 (stoc)

Urban Rural

13104 2285 10819

% 17,44% 82,56%

Graficul nr.7 B. Tendințe ale ocupării forței de muncă

În anul 2016 angajatorii au declarat, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, un număr de 16.758 locuri de muncă vacante.

TOTAL LOCURI DE MUNCA VACANTE, (intrari) din care:

16758 Pondere

Servicii 6040 36,04%

Confecţii 1327 7,92%

Construcţii 2901 17,31%

Industrie 3207 19,14%

Agricultură 427 2,55%

Sănătate 405 2,42%

Alte domenii 2451 14,63%


________________________

60

Graficul nr. 8 În cursul anului 2017 au fost încadrate în muncă 11.310 persoane aflate în evidenţa Serviciului public de Ocupare ca solicitaanţi de loc de muncă.

Total persoane încadrate în anul 2016

11310 Pondere

Servicii 4409 38,98%

Confecţii 665 5,88%

Construcţii 1261 11,15%

Industrie 2239 19,80%

Agricultură 361 3,19%

Sănătate 328 2,90%

Alte domenii 2047 18,10%


________________________

61

Graficul nr. 9 Din cei 109 absolvenţi care s-au încadrat în urma Bursei Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi, marea majoritate au avut calificări pe domeniul serviciilor.

Graficul nr. 10 Implicaţii pentru ÎPT:

• Adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii în funcţie de potenţialul economic al judeţului,

• Creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie, în special în mediul rural, prin creşterea ofertei de formare continuă;


________________________

62

• Dobândirea de competenţe prin asigurarea instruirii pactice la agenţii economici,

• Analiza cererii pe piaţa forţei de muncă a calificărilor de perspectivă pentru dezvoltarea judeţului;

• Promovarea formării profesionale pe tot parcursul vieţii ca domeniu major de intervenţie în restructurarea şi dezvoltarea sistemelor de educaţie şi formare, asigurarea competenţelor cheie;

• Imbunătăţirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesională, a persoanelor provenind din grupuri/comunităţi/medii dezavantajate, vulnerabile din punct de vedere socio-economic şi expuse riscului de excluziune socială (în special minoritatea romă, tinerii care parăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, populatia cu venituri scăzute, persoane cu cerinţe educaţionale speciale, populaţia din mediul rural, etc.);

• Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială, astfel încât antreprenoriatul să devină o opţiune de carieră pentru toţi;

• Oferirea de alternative prin forme de învăţare (a doua şansă, dual, seral, frecevanţă redusă, învăţarea la distanţă);

• Consilierea elev-părinte în alegerea carierei informarea privind tendinţele înregistrate pe piaţa forţei de muncă;

• Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor anterioare.6. Învăţământul profesional şi tehnic din regiune

6. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ

6.1. Indicatori de intrare în IPT 6.1.1. Populaţia şcolară pe nivele de educaţie, sexe, medii de rezidenţă20

Populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2011-2060, de aproape 1,6 milioane persoane în varianta cu migraţie şi de 1,5 milioane persoane în varianta fără migraţie (ponderea tinerilor în totalul populaţiei se va diminua de la 15,9% în 2011 la 12,1%-12,5% în 2060). Scăderea continuă a populaţiei are aceeaşi tendinţă

şi pentru populaţia de vârstă școlară, 7-14 ani, dar şi pentru populaţia de vârstă școlară 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităţi (acestea se vor reduce în perioada 2011-2060 cu câte 49,4%). Învățământ gimnazial: În intervalul 2007-2016 numărul elevilor cuprinși în învățământul gimnazial a scăzut cu 16,45%, scăderea este vizibilă în toate regiunile României.

20 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa, pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\01 Populatia scolara (INS) NE.xls

Fig. 6.1.1.1 Sursa: INS Caiete

statistice


________________________

63

În județul Iași sunt înscriși cei mai mulți elevi de gimnaziu din regiunea Nord Est, aşa cum putem observa din figura 6.1.1.2, comparativ cu evoluţia prezentată la nivelul regiunii, în figura anterioară și, de asemenea, este județul în care se înregistrează cea mai mică scădere în intervalul 2007-2016, de doar 10,74%.

Fig. 6.1.1.2 Sursa: INS Caiete statistice

La o analiză pe diagonală, tendinţa numărului elevilor şcolarizaţi la nivel gimnazial este în scădere, însă cu un procent net inferior faţă de alte judeţe sau anul anterior supus analizei: în anul 2015/2016 numărul elevilor din învăţământul gimnazial a scăzut cu 405 elevi, faţă de 2014/2015. În anul şcolar 2014/2015 numărul elevilor a scăzut cu 612 elevi, deci cu o valoare în scădere. Din datele furnizate de INS privind mediul de rezidență al elevi de gimnaziu pentru judeţul Iaşi, pentru anul 2016, rezultă că cele mai multe persoane provin din mediul rural, însă la o valoare apropiată de numă

- 40,1% persoane provin din mediul urban;

- 59.9% persoane provin din mediul rural.

Fig 6.1.1.3 Sursa: INS Caiete statistice


________________________

64

Din datele furnizate de INS, Caiete statistice, privind repartiția pe sexe pentru judeţul Iaşi (Figura 6.1.1.4) rezultă că, în anul 2016, cele mai multe persoane sunt de sex masculin:

- 48,2 % sunt persoane de sex feminin

- 51,8 % sunt persoane de sex masculin

Figura 6.1.1.4 Sursa: INS Caiete statistice

Învățământ liceal Din analiza evoluției numărului de elevi înscriși la învățământul liceal la nivelul judeţului Iaşi între anii 2007 – 2016, se constată că a avut loc o creștere în anul școlar 2011-2012, generată de desființarea formei de învățământ SAM, perioadă ce a fost urmată de o scădere până în anul școlar 2015-2016 apropiată dar sub nivelul înregistrat în anul 2007-2008. Judeţul Iaşi se evidențiază ca judeţul cu cel mai mare număr de elevi de liceu față de celelalte judete ale Regiunii Nord-Est.



________________________

65

Din analiza evoluției numărului de elevi, cuprinși în învățământul liceal din județele regiunii, figura 6.1.1.5, se remarcă aceeași fluctuație cu o creștere ce atinge un maxim în 2011 urmată de o scădere. Judeţul Iaşi se menţine cu cel mai mare număr de elevi cuprinşi în învăţământul liceal în perioada supusă analizei 2007-2016. Din datele privind mediul de rezidență al elevilor din învățământul liceal, pentru judeţul Iaşi, în anul 2015/2016 rezultă că cele mai multe persoane provin din mediul urban (Figura 63):


- 7,7% persoane provin din mediul rural.


Din datele privind repartiția pe sexe pentru judeţul Iaşi, pentru anul 2015/2016, rezultă că cele mai multe persoane sunt de sex feminin (6.1.1.6):

- 53,2 % sunt persoane de sex feminin;

- 46,8 % sunt persoane de sex masculin.



________________________

66

Învățământul profesional Așa cum a rezultat și din analiza anterioară anul 2011 a însemnat o pierdere importantă pentru învățământul profesional prin desființarea SAM, școli înființate preponderent în mediul rural cu scopul eliminării disparităților și oferirii de șanse egale copiilor dezavantajați din mediul rural. Reconstruirea sistemului profesional presupune un efort susținut nu numai de sistemul educativ dar și de comunitatea locală, astfel, deși a înregistrat, raportat la anul 2011, o scădere de 94,9% ( de la 43.989 elevi în 2007 la 2.322 elevi în anul 2011 la analiza pentru nivelul întregii regiuni de care aparţine judeţul Iaşi) când aproape a dispărut total la nivelul regiunii. Învățământul profesional, a avut o revenire până în 2015 la aproximativ 40% din dimensiunea înregistrată în 2007. Situația este similară în toate regiunile țării. La nivelul judeţului Iaşi, figura 6.1.1.8, se constată și de această dată că județul Iași deține valori mari ale numărului elevilor din învățământul profesional pe toata perioada până în 2016 când înregistrează 5.240 elevi, aproape dublu faţă de toate celelalte judete ale regiunii.


Analiza datelor privind repartiția pe sexe, a elevilor din învățământul profesional, pentru judeţul Iaşi în anul 2015/2016, rezultă că cele mai multe persoane sunt de masculin Figura 6.1.1.9:


- 62,7% sunt persoane de sex masculin.



________________________

67

Din datele furnizate, pentru judeţul Iaşi la nivelul anului 2015/2016, privind mediul de rezidență rezultă că cele mai multe persoane provin din mediul urban- Figura 6.1.1.10:


- 43,7% persoane provin din mediul rural.


Învățământul postliceal Situația învățământului postliceal la nivel național a înregistrat schimbări, dar nu dramatice ca învățământul profesional, astfel se înregistrează o creștere din 2007 în unele regiuni ( Nord-Est, București-Ilfov, Centru, Nord-Vest) până în 2013-2014 sau în altele (Sud Est,Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest,) până în anul școlar 2014-2015 urmată de o scădere în anul școlar 2015-2016. În judeţul Iaşi creșterea a fost evidentă în intervalul 2013-2014 urmată apoi de o scădere de 7,82% Figura 6.1.1.11



________________________

68

Analiza 2007-2016 pentru judeţul Iaşi, figura 6.1.1.11, evidențiază un prim aspect legat de dimensiunea respectiv numărul de elevi cuprinși în învățământul postliceal care este cel mai mare pentru anul 2013-2014 (5.176 elevi) dar cu valoare apropiata de anul 2015/2016. Din datele furnizate pentru judeţul Iaşi la nivelul anului 2015/2016 privind mediul de rezidență rezultă că aproape toate persoanele, din învățământul postliceal, provin din mediul urban Figura 6.1.1.12:


- 0,8 % persoane provin din mediul rural.


Din datele privind repartiția pe sexe pentru judeţul Iaşi, anul 2015/2016, rezultă că cele mai multe persoane sunt de sex feminin Figura 6.1.1.13:

- 68,3% sunt persoane de sex feminin

- 31,7 % sunt persoane de sex masculin



________________________

69

Învățământul superior Evoluția numărului de persoane cuprinse în învățământul superior, a înregistrat din 2007 până în 2015, în linii mari, un declin, astfel judeţul Iaşi a înregistrat o scădere până în 2013, urmată de o ușoară creștere până la nivelul anului universitar în 2015-2016 Figura 6.1.1.14


În județul Iași în anul universitar 2015/2016 au fost înregistraţi 54.653 studenți, ceea ce reprezintă 78,63% din totalul regiunii. Din datele furnizate pentru județul Iași anul 2015/2016 privind mediul de rezidență rezultă că toate persoanele provin din mediul urban 6.1.1.15:

- 100% persoane provin din mediul urban.



________________________

70

Din datele privind repartiția pe sexe, a numărului de persoane cuprinse în învățământul superior, pentru județul Iași în anul 2015/2016, rezultă că cele mai multe persoane sunt de sex feminin Figura 6.1.1.16:


- 45,0 % sunt persoane de sex masculin.


Concluzia care se desprinde este că în învățământul liceal, profesional și postliceal mediul de rezidență dominat este urban în timp ce în învățământul gimnazial mediul predominant este rural. În ceea ce privește distribuția pe categorii de sex se evidențiază faptul că în timp ce în învățământul gimnazial și liceal repartiția pe sexe este echilibrată și reflectă structura populației din această categorie de vârstă, în cazul învățământului profesional băieții sunt predominanți (o posibilă explicație este că aceștia aleg o meserie pentru a intra mai rapid pe piața forței de muncă, fetele vizează continuarea studiilor alegând învățământul postliceal și superior). De menționat că orașul Iași este cel mai vechi și cel mai mare centru universitar din regiune, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” este a treia universitate tehnică din țară.

6.1.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)21

Gradul de cuprindere şcolară pe vârste/grupe de vârstă – reprezintă numărul total al elevilor de o anumită vârstă/grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educaţie în care sunt cuprinşi, ca raport procentual din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă/grupă de vârstă.

21Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa ANEXE\Educatie\02 Gradul de cuprindere (INS) .xls


________________________

71

Gradul de cuprindere în învățământ a populației din grupa 3 - 23 ani (fig. 6.1.2.1.), total pentru anul școlar 2015-2016 la nivelul judeţului Iaşi este de 83%, mai mare decât gradul de cuprindere înregistrat la nivel național, care este de 72,5%.

Figura 6.1.2.1. Sursa: INS Caiete statistice

Analiza gradului de cuprindere în învățământ a populației pentru categoria de vârstă 3 - 23 ani, pe categorii de sex și medii de rezidență (fig. 6.1.2.2, fig. 6.1.2.3), în anul școlar 2015-2016 se scoate în evidență următoarele valori pentru:

- persoanele de sex feminin, cuprinse în învățământ, în total România 74,2% iar în județul Iași sunt în procent de 86,4%;

- persoanele de sex masculin, cuprinse în învățământ, în total România RO 71% în județul Iași procentul de cuprindere fiind de 43,4%;

comparativ cu anul școlar 2007-2008 când se înregistrau următoarele valori:

- persoanele de sex feminin total România 82,3 %; județul Iași 90,3 %;

- persoanele de sex masculin total România 77,2 % și județul Iași 79,8%.



________________________

72


Pe medii de rezidență, gradul de cuprindere în învățământ a populației pentru categoria de vârstă 3 - 23 ani (fig. 6.1.2.4 si fig 6.1.2.5), este:

- în mediul urban total România 103,3% în regiunea NE de 109,4%; județul Iași 146,5%;

- în mediul rural total România 42,5 % regiunea NE de 43 %; județul Iași 43,5%;



________________________

73


Analiza gradului de cuprindere pentru judeţul iaşi, pentru anul școlar 2015-2016, pentru grupa de vârstă 3-23 ani, evidențiază faptul că în județul Iași se întâlnesc cele mai mari valori, acestea depășesc atât media la nivel național cât și cea la nivelul județului Iași, având următoarele valori: total grad de cuprindere județul Iași 83%; pentru persoane de sex feminin 86,4%; persoane de sex masculin 79,8%; grad de cuprindere pentru persoane din mediul urban 146,5% și pentru persoane din mediul rural 43,4%. Pentru învățământul liceal tehnologic și profesional analizat la nivelul judeţului Iaşi prezintă interes gradul de cuprindere în învățământ a populației din grupa 15 - 18 ani. Analiza gradului de cuprindere categoria de vârstă 15-18 ani, pe categorii de sex și medii de rezidentă, în anul școlar 2015-2016 înregistra următoarele valori:

- total România 78,2%; regiunea Nord-Est 74,6%; județul Iași 78,9%

- persoanele de sex feminin total România 78,5%; regiunea Nord-Est 76,1%; județul Iași 81%

- persoanele de sex masculin total România 73,2%; regiunea Nord-Est 68,3%; județul Iași 76,8%

- persoane din mediul urban total România 156,4 %; regiunea Nord-Est 197,9%; județul Iași 211,5

- persoane din mediul rural total România 13,4 %; regiunea Nord-Est 14,2 %. județul Iași 18,5%

Aşadar se observă valori înregistrate pentru judeţul Iaşi PESTE cele la nivel naţional şi

regional. FIGURA 6.1.2.6- Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 15-18 ani

JUDEŢUL IAŞI anul 2015-2016


________________________

74

Aceeași analiză, a gradului de cuprindere categoria de vârstă 15-18 ani, pe categorii de sex și medii de rezidentă, efectuată pentru anul școlar 2007-2008 înregistra următoarele valori:

- total România 77,4%; regiunea Nord-Est 69,4%; județul Iași 75,5%

- persoanele de sex feminin total România 79,5%; în regiunea Nord-Est 72%; județul Iași 79,6%

- persoanele de sex masculin total România 75,4%;și regiunea Nord-Est 66,8%; județul Iași 71,5%

- persoane din mediul urban total România 128,2 %; regiunea Nord-Est 134,8%; județul Iași 148,1%

- persoane din mediul rural total România 15,8%; în regiunea Nord-Est 18,7 %. județul Iași 21,6% FIGURA 6.1.2.7.- Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei din grupa de vârstă 15-18 ani JUDEŢUL IAŞI anul 2007-2008

Analiza în anul școlar 2015-2016 pentru grupa de vârstă 15-18 ani evidențiază că județul Iași este deținătorul celor mai mari valori, pentru acest indicator și depășește atât media națională cât și cea regională. Astfel în județul Iași grad de cuprindere total este de 78,9 %, pentru persoane de sex feminin procentul fiind de 81%, persoane de sex masculin 76,8%, pentru gradul de cuprindere în învățământ a populației de categorie de vârstă 15-18 ani al persoanelor din mediul urban 21,5% și al persoanelor din mediul rural 18,5%

6.1.3. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională22

Rata netă de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ – reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenţilor în grupa de vârstă oficială de educaţie (3 - 23 ani), cuprinşi în aceste niveluri de educaţie, ca raport procentual din populaţia totală din aceeaşi grupă oficială de vârstă.

22Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa ANEXE\Educatie\03 Rata neta de cuprindere (INS).xls


________________________

75


Evoluția ratei de cuprindere în învățământul primar în intervalul 2007-2015 ( figura 6.1.3.1.) a înregistrat la nivel național o scădere de la 88,5% cât a fost în 2007 la 84,4% valoarea din anul 2015, scădere ce se constată și la nivelul județului Iași de la valoarea 88,9% din 2007 la procentul de 83,8% înregistrat în anul școlar 2015-2016.

Pe medii de rezidență în școlar 2015-2016 se constată un fapt îngrijorător scăderea fiind accentuată atât la nivel național cât și la nivel regional pentru mediul rural. Astfel la nivel național s-a înregistrat în 2015 procentul de 75,8% (de la valoarea 84,7% consemnată în 2007), la nivel regional 77,1% (plecând de la 83,4% cât era valoarea ratei de cuprindere în învățământul primar în anul 2007), județul Iași 75,9% în 2015-2016, faţă de 85,9% în 2007.



________________________

76





________________________

77

Evoluția ratei de cuprindere în învățământul gimnazial (fig. 6.1.3.6) în intervalul 2007-2015 a înregistrat la nivelul judeţului Iaşi o scădere de la 90,3% în 2007 la 82,6% valoarea din 2015.


Pe medii de rezidență, pentru rata de cuprindere în învățământul gimnazial în 2015, se observă un fapt îngrijorător o scădere accentuată pentru anul 2013-2014.


La nivelul judeţului Iaşi, rata de cuprindere în învățământul gimnazial, pentru mediul urban a scăzut uşor la valoarea de 105,8% (de la 107% în 2007) iar în anul 2013/2014 a înregistrat valoarea cea mai mică – 95%.


________________________

78


Evoluția ratei de cuprindere în învățământul obligatoriu, elevi cu vârsta între 7 - 16 ani, în intervalul 2007-2015, a înregistrat la nivelul judeţului iaşi o scădere de la 85,8% ce era în anul 2007 la 80,1% din 2015.


Pe medii de rezidență în 2015/2016 se observă că se înregistrează o creștere pentru urban, la nivelul judeţului Iaşi, şi o scădere pentru rural, astfel :

- urban: de la 111,6% în 2007 la 114,4% în 2015/2016;

- rural: de la 71,8% în 2007 la 62,7% în 2015/2016;


________________________

79



Evoluția ratei de cuprindere în învățământul secundar superior (figura 6.1.3.12.) 15-18 ani, în intervalul 2007-2015 a înregistrat la nivelul judeţului Iaşi o creștere de la 63,3% în 2007 la 67,9% în anul 2015 creștere pe care o întâlnim și la nivel regional de asemenea de la 62,8% valoarea din 2007 la 68,4% atinsă în 2015.


________________________

80


Evoluția ratei de cuprindere în învățământul secundar superior 15-18 ani pe medii de rezidență arată că în 2015 apare pentru mediul urban o creștere; astfel la nivelul judeţului Iaşi s-a înregistrat 186% ( de la 127,5 % în 2007) .


Rata de cuprindere în învățământul secundar superior 15-18 ani, pentru mediul rural, a scăzut la 14,1% (de la procentul de 15,6% înregistrat în 2007).


________________________

81




________________________

82


Pentru învățământul liceal tehnologic și cel profesional este importantă evoluția ratei de cuprindere în învățământul secundar superior clasele IX-X, elevi cu vârste în obicei de 15-16 ani. În intervalul analizat 2007-2015 pentru judeţul Iaşi s-a înregistrat o scădere Pe medii de rezidență, se observă la nivelul judeţului Iaşi, rata de cuprindere în învățământul secundar superior clasele IX-X, în 2015 înregistrează pentru mediul urban o creștere. Evoluția ratei de cuprindere în învățământul secundar superior, clasele XI-XII, 17-18 ani ( fig. 6.1.3.17.), în intervalul 2007-2015 a înregistrat la nivelul judeţului Iaşi o scădere de la 71,7% în 2007 la 66,3% în 2015, iar la nivelul regiunii Nord-Est este înregistrată o scădere de la 48,4% în 2007 la 55,5% din 2015.

Figura 6.1.3.17. Sursa: INS Caiete statistice Pe medii de rezidență în 2015 se observă că se înregistrează o creștere, la nivelul judeţului Iaşi de la 147% în 20017 la 181,9 în 2015/2016, comparativ cu nivelul național: 119% în anul 2015 ( de la 91,7% în 2007) iar la nivel regional 151,8% (de la 98,1% în 2007). Rata de cuprindere în învățământul secundar superior, clasele XI-XII, 17-18 ani, a scăzut în nivelul rural la nivelul judeţului Iaşi, de la 23,5% în 20017 la


________________________

83

15,8% în 2015, comparativ cu creşterea la nivel național ușor la 6,9% ( de la 6,7% în 2007) dar și la nivel regional la 7% (de la 5,8% în 2007).



________________________

84


De asemenea, pe segmentul secundar superior, rata de cuprindere scade pe măsură ce crește nivelul/vârsta: astfel pentru clasele IX-X, elevi cu vârsta de 15-16 ani, rata de cuprindere este de 67%, iar pentru clasele XI-XII 17-18 ani, rata de cuprindere este de 55%.

6.1.4. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional23

Evoluția ponderii elevilor din învățământul liceal tehnologic și învățământul profesional, figura nr. 6.1.4.1., înscriși în intervalul 2004-2015 a înregistrat la nivelul judeţului Iaşi o scădere de aproximativ 10%, datorată scăderii demografice și desființării ȘAM.


23 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\04 Evolutia elevilor IPT(INS).xls şi în anexa ANEXE\Educatie\05 Evolutia elevilor IPT liceu, sc. prof (INS).xlsx


________________________

85

Conform datelor furnizate de INS, Caiete statistice, în anul 2015-2016 la nivelul judeţului Iaşi numărul elevilor înscriși, în întreg sistemul de învățământul liceal tehnologic și învățământul profesional public și privat înregistra un procent de 58%, comparativ cu 2004, de 65,3%. În regiunea Nord-Est erau înscriși 71.310 elevi din care 11.475 elevi din rural ceea ce reprezintă 19,36% procentaj apreciabil mai mare decât cel de la nivel național, situație care rezultă și din analiza indicatorilor demografici și economici privind dimensiunea rurală a regiunii. Ponderea elevilor în înscriși învățământul liceal tehnologic și învățământul profesional, în județele regiunii Nord-Est, în 2015-2016, din mediul rural este următoarea:

- 31,66% Botoșani,

- 21% Iași,

- 15,11% Vaslui,

- 12,6% Neamț,

- 10,9% Bacău,

- 8,8% Suceava. La nivel național, față de anul 2004-2005 numărul elevilor înscriși per total în sistemul ÎPT a scăzut cu 42,27%, (de la 637.803 elevi ajungându-se doar la 368.172), de asemenea numărul elevilor din mediul rural a înregistrat o scădere de 49,7%,(numărul elevilor din rural era de 84.427 elevi), ponderea elevilor din rural reprezentând în anul școlar 2004-2005 13,23 %. La nivel regional în 2004-2005 numărul elevilor înscriși per total în sistemul ÎPT a fost de 114.081 ceea ce reprezintă raportat la anul 2015-2016 o scădere de 42,7%, numărul elevilor din rural pe regiune a fost de 24,58% cu mult mai mare decât în 2015. Pe județe ponderea elevilor înscriși, per total, în sistemul ÎPT în anul școlar 2004-2006 din rural era următoarea: 37,27% Botoșani, 32,32% Vaslui 23,18% Iași, 22,83% Suceava, 20,46% Neamț,18,5% Bacău. În concluzie numărul elevilor din rural a scăzut în intervalul 2004-2015, una din posibilele cauze fiind desființarea școlilor ȘAM care în majoritatea cazurilor erau în bazinele demografice din mediul rural. Evoluția ponderii ÎPT la nivelul județului Iaşi în intervalul 2004- 2015, evidențiază o scădere similară la toate nivelele cu aproximativ 10%. La nivel național scădere este de 10,1% (de la 59,9% în 2004 la 49,8% în 2015), la nivel regional scăderea calculată este 10,3% (de la 62,4% în 2004 la 52,1% în 2015) iar pentru Iaşi - 7,3% (de la 65,3% în 2004 la 58% în 2015); La nivel regional judeţul Iaşi se situează pe locul I ca dimensiune a învățământului liceal tehnologic și învățământului profesional, peste nivelul național de 49,8 % (cel mai mic număr de elevi înscriși în ÎP și ÎLT se găsește în regiunea București Ilfov 35,6%).Ponderea elevilor din ÎP și ÎLT în regiuni fiind: 53,1% Vest, 52,7% Sud-Vest Oltenia; 52,2% Nord-Est; 51,8% Centru, 51,4% Sud-Est, 48,1% Nord-Vest, 50,7% Sud Muntenia, 35,6% București-Ilfov. Din analiza evoluției ponderilor elevilor cuprinși în învățământul secundar superior la nivelul regiunii Nord-Est rezultă următoarele:

- învățământul liceal tehnologic și vocațional a înregistrat o creștere de aproximativ 10% din anul 2004-2005 pană în 2015-2016 de la valoarea de 37,6% la 47,9%;

- Învățământul liceal tehnologic a înregistrat o creștere similară de la 28,4% în 2004-2005 la 39,2% în 2015-2016;

- învățământul profesional a înregistrat o scădere agresivă de la 34,0% în 2004-2005 până în 211-2012 la valoarea de 1,4% această scădere este rezultatul desființării școlilor de arte și meserii, urmată de o revenire lentă până în 2015-2016 la valoarea de 13,0%.


________________________

86

34,0% 33,0% 28,9% 26,0% 23,6%14,2%

6,2% 1,4% 3,5% 4,7% 9,4% 13,0%

28,4% 29,2% 33,0% 35,3% 36,1%44,7%

51,1% 54,5% 51,8% 48,1% 42,2% 39,2%

37,6% 37,8% 38,1% 38,7% 40,4% 41,2% 42,7% 44,1% 44,7% 47,2% 48,4% 47,9%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016

Regiunea Nord-Est

Evoluţia ponderilor elevilor cuprinşi în învăţământul secundar superior

Pondere învăţământ profesional Pondere învăţământ liceal tehnologic Pondere îmvăţământ liceal teroretic şi vocţional Figura 6.1.4.2. Sursa: INS Caiete statistice

Situația, evoluției ponderilor elevilor cuprinși în învățământul secundar superior, pentru judeţul Iaşi este similară ajungând în 2015-2016 la următoarele valori pentru:

- Învățământul profesional (ÎP): 16,9 % Iași

- Învățământul liceal tehnologic (ÎLT): 41,1 % Iași, În concluzie se poate aprecia ca filiera tehnologică în judeţul Iaşi, are un trend ascendent ca urmare a implementării strategiilor din documentele de planificare PRAI, PLAI, PAS, și monitorizării metodologiei de fundamentare a cifrei de școlarizare, care împreună au contribuit la creșterea dimensiunii ÎPT.

6.1.5. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Evoluţia elevilor cuprinşi în învăţământul postliceal24

În ultimii 10 ani (perioada 2005 - 2015) numărul de elevi înscriși în învățământul postliceal aproape s-a dublat la nivelul judeţului Iaşi creșterea înregistrată fiind de 128% (de la 2369 elevi în 2005 la 4033 elevi în 2015). Aceeași tendință se observă și la nivelul regiunii Nord-Est, creșterea fiind mai mare respective de 150% ( de la 5.672 elevi în 2005 la 14.181 elevi în 2015).


24 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\06 Evolutia elevilor Inv.postliceal.xlsx


________________________

87

Analiza procentuală pe județele regiunii Nord-Est, pentru anul 2015, evidențiază următoarea situație pentru evoluția numărului de elevi înscriși în învățământul postliceal: 30,14% județul Iași, 24,2% județul Suceava, 15,33%, Județul Bacău, 13,45%, județul Neamț, 8,68%, județul Botoșani, 8,12% județul Vaslui.


Din analiza datelor se observă o creștere la nivelul judeţului, în cazul numărului de elevi ai școlilor postliceale, elevii ieşeni reprezentând, în medie, o treime din totalul elevilor din regiune.. Din totalul judetelor din regiunea NE cele mai mari valori se înregistrează în județul Iași care la nivelul anului 2005 deținea 43% din total regiune ajungând în anul 2015 la 32,23 %. Creșterile înregistrate la nivelul învăţământului postliceal, Nivel 5, sunt apreciabile pentru Iași, de 70%. Situația, la nivelul judeţului Iaşi, pentru evoluția numărului de elevi înscriși în școala de maiștrii – fig 6.1.5.1., 6.1.5.2. - nu este asemănătoare cu cea de la postliceal, în primul rând numărul de elevi este mult mai mic, iar din anul 2005 până în anul 2015 se înregistrează o ușoară creștere de la 169 elevi în 2005 la 520 elevi în 2015. Figura 6.1.5.3 Evoluția numărului de elevi înscriși în școala de maiștrii în judeţul

Iaşi, comparativ cu Regiunea NE

Sursa: INS Caiete statistice

Se poate observa din figura anterioară, Fig 6.1.5.3, că numărul de elevi înscrişi la începutul anului în şcoala de maiştri la nivelul judeţului Iaşi este una favorabilă, apropiată de limita regiunii (pentru anii 2005/2006, 2006/2007 nu s-au înregistrat date la nivel de judeţ Iaşi).


________________________

88


Se poate observa că anii 2012/2013, 2013/2014, atât la nivelul înscrierilor în învăţământul postliceal, cât şi prin şcoala de maiştri, au înregistrat cele mai mari valori.

Figura 6.1.5.5. Analiza Comparativa Sc Maistri-Sc Postliceala jud IAŞI


Situația este similar cu cea de la nivel național unde de asemenea se înregistrează un număr mic de elevi mult mai mic decât la școala postliceală ( 2.821 elevi în 2005 și 6.707 elevi în 2015).

6.1.6. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional în anul şcolar 2016-201725 Conform datelor furnizate de MEN și ISJ, la nivel național, cele mai solicitate domenii pentru liceu filieră tehnologică învățământ de zi anul școlar 2016-2017 sunt: 20% economic, 15-16% turism și alimentație, 14 % mecanică, 8% electronică și automatizări, 7% electric, 5-6% protecția mediului, 4-5% industrie alimentară, 4 % agricultură, 2-3% industrie textilă, 2,5% construcții, 2% estetică și electromecanică, 1% silvicultură și

25 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\07 Oferta IPT inv. liceal zi 2016-2017.xls şi în anexa ANEXE\Educatie\08 Oferta IPT inv prof 2016-2017.xls


________________________

89

fabricarea produselor din lemn, 0-1% chimie industrial și producție media, 0%materiale de construcții și tehnici poligrafice.

AgriculturăChimie

industrialăComerț

Construcţii, instalaţii şi

lucrări publice

Economic ElectricElectromec

anică

Electronică automatiză

ri

Estetica şi igiena

corpului omenesc

Fabricarea produselor

din lemn

Industrie alimentară

Industrie textilă şi pielărie

Materiale de

construcţii

MecanicăProducţie

mediaProtecţia mediului

SilviculturăTurism şi

alimentaţie

Clasa a XII-a

563 35 551 294 2.142 469 110 729 251 133 643 638 17 1.437 42 761 207 1.848

Clasa a XI-a

574 21 560 315 2.226 487 79 698 257 156 553 578 0 1.555 39 787 210 1.998

Clasa a X-a

542 52 542 454 2.263 467 155 895 251 147 657 528 0 1.436 53 846 213 2.233

Clasa a IX-a

594 34 537 287 2.363 510 162 807 307 119 659 548 0 1.565 58 826 217 2.151

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500Numărul de elevi înscrişi la începutul anului şcolar 2016 - 2017, pe domenii de formare profesională

- ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ, ZI -

REGIUNEA NORD - EST

Analizând ponderea numărului de elevi înscriși pe calificări la nivel național în clasa a IX-a cele mai solicitate calificări pentru judeţul Iaşi sunt 21% Tehnician în activităţi economice, 6% Tehnician în gastronomie, 5% Coafor stilist, Organizator banqueting, Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii.

Distribuţia realizată la nivel naţional, ca dimensiune, se respectă şi la nivel de judeţ Iaşi, la calificarea Tehnician în Activităţi Economice fiind înscrişi cei mai mulţi elevi, 2060, urmată la o distanţă destul de mare, însă pe locul doi ca şi distribuţie la nivel de judeţ Iaşi – Tehnician Operator tehnica de calcul – 611 elevi.

Figura 6.1.6.2. Situaţia şcolarizării în învăţământul liceal de stat şi particular în anul şcolar 2016 - 2017 judetul Iasi


La nivelul regiunii Nord-Est ponderea numărului de elevi clasa a IX-a cuprinși în învățământul profesional la începutul anului școlar 2016-2017, pe domenii de calificare este diferită mult de situația la nivel național, astfel domeniile cu ponderile cele mai mari sunt: 37% Mecanică, 15 % Industrie textilă și pielărie, 12% Turism și alimentație, 9% Agricultură. La nivelul judeţului Iaşi situaţia este reprezentată în Figura 6.1.6.3.

Fig. nr. 6.1.6.1. Sursa datelor:

inspectoratele școlare


________________________

90

Figura 6.1.6.3. Situaţia şcolarizării în învăţământul profesional la începutul anului şcolar 2016 - 2017 judeţul Iaşi

Sursa: INS Caiete statistice Figura de mai sus, predecesoare a celei de la nivelul regiunii NE – Fig 6.1.6.4. – oglindeşte distribuţia elevilor la nivelul judeţului Iaşi, pe calificări, în învăţământul profesional. Se observă o concentrare pe calificările Mecanic Auto – 1108 elevi înscrişi în anul şcolar 2016-2017 şi Cinfecţioner Produse Textile – 1152 elevi.

Figura 6.1.6.4. Situaţia şcolarizării în învăţământul profesional la începutul anului şcolar 2016 - 2017 Regiunea NE

AgriculturăChimie

industrialăComerţ

Construcţii, instalaţii şi

lucrări publice

ElectricElectromeca

nicăElectronică, automatizări

Estetica şi igiena

corpului omenesc

Fabricarea produselor

din lemn


Industrie textilă şi pielărie

Materiale de construcţii

Mecanică SilviculturăTurism şi

alimentaţie

Clasa a XI-a

494 13 120 319 318 77 51 103 238 303 848 28 2.022 0 571

Clasa a X-a

473 28 199 441 279 19 43 241 229 402 1.023 2.661 11 990

Clasa a IX-a

600 39 453 450 305 57 58 251 306 433 1.049 29 2.885 23 947

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

Numărul de elevi cuprinşi în învăţământul profesional la începutul anului şcolar 2016 -2017Regiunea Nord - Est

Figura 6.1.6.4. Sursa datelor: inspectoratele școlare

Pe calificări, la nivelul judeţului Iaşi situația numărului de elevi clasa a IX-a,

învățământ profesional, se prezintă astfel, cel mai mare număr de elevi sunt la următoarele calificări: 14,8% Mecanic auto, 15,8% Confecţioner produse textile, 8,5% Brutar - patiser -preparator produse făinoase, 8,2% Comerciant-vânzător.

6.1.7. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT – Cuprinderea elevilor în învăţământul postliceal în anul şcolar 2016-201726

26 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\09 Oferta IPT inv postliceal 2016-2017.xls


________________________

91

În învățământul postliceal, în anul școlar 2016-2017, domeniile cele mai solicitate au fost: Sănătate şi asistenţă pedagogică cu 32,98 %, la mare distanță fiind Transporturile 9,81% și Informatica cu 7,96%. În judeţul Iaşi calificările cele mai solicitate la nivelul învăţământului postliceal – Figura 6.1.7.1. – anul I, II şi III, au fost:

- Asistent medical generalist, taxă: 1109

- Asistent medical generalist, buget: 307

- Tehnician tehnolog mecanic, buget: 124

- Asistent medical de farmacie, taxă: 88

Figura 6.1.7.1 Situaţia şcolarizării în învăţământul postliceal buge şi taxă anul şcolar 2016 - 2017

Judeţul Iaşi

Sursa datelor: inspectoratele școlare

Numărul de elevi înscriși în școala de maiștrii în anul școlar 2016-2017- Fig 6.1.7.2- la nivelul judeţului este foarte mic, astfel se identifică 4 domenii: construcții și instalații publice, energetic, mecanic și transporturi față de alte judeţe din alte regiuni în care se identifică 10 domenii în regiunea Sud-Est, 9 domenii din regiunea Sud Muntenia, 8 domenii la regiunea Sud-Vest Oltenia și Centru, 6 domenii în regiunea Nord-Vest.

Figura 6.1.7.2 Situaţia şcolarizării în Şcoala de Maiştri anul şcolar 2016 - 2017 Judeţul Iaşi

Sursa datelor: inspectoratele școlare


________________________

92

6.1.8. Oferta unităţilor şcolare din ÎPT - Gradul de satisfacere a solicitărilor operatorilor economici pentru şcolarizarea în învăţământul profesional27

Organizarea și funcționarea învățământului profesional, este condiționată de existența solicitărilor formulate de operatorii economici, în acest context gradul de satisfacere a solicitărilor operatorilor economici - OP este o componentă importantă în relația de

parteneriat a unităților școlare cu operatorii economici. De dimensiunea și viteza de răspuns a unităților școlare la solicitările pieței forței de muncă și de acuratețea răspunsului depinde o bună colaborare și o creștere a calității ÎP cu impact pozitiv asupra mediului economic. Dacă se analizează gradul de satisfacere a solicitărilor OP la nivelul judeţului, pentru anul școlar 2016-2017, se constată un procent destul de bun de satisfacere a solicitărilor pentru judeţul Iaşi, de 91,8%,

6.1.9. Parteneriatul cu operatorii economici28

La începutul anului școlar 2016-2017 au fost încheiate contracte de parteneriat cu 4.726 operatori economici distincți conform datelor furnizate de inspectoratele școlare județene, la nivelul regiunii noastre şi se situează pe locul I în țară, cu cel mai mare

număr de parteneriate încheiate de 990 reprezentând 20,94% din total parteneriate de la nivel național. Pe domenii de formare profesională, la nivel național cele mai multe parteneriate au fost încheiate pe domeniul mecanică 1.965, urmat de domeniul turism cu 969 de parteneriate, construcții 267, comerț 246, electric 255 parteneriate, agricultură 186, industrie textilă și pielărie 183, estetica și igiena corpului

omenesc 177 parteneriate. Numărul de parteneriate încheiate, pentru anul școlar 2016-2017, este prezentat în fig. nr. 6.1.9. Ca și la nivel național cele mai numeroase parteneriate sunt pentru domeniul mecanică urmat de domeniul turism și alimentație. În ultimii ani s-au înmulțit numărul parteneriatelor din domeniul construcții, instalații și lucrări publice și electric.

27 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\10 Gradul de satisfacere a solicitarilor op. ec.xlsx 28 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexe pentru vizualizare clik aici ANEXE\Educatie\11 Parteneriatul cu operatori economici.xls

81,9%

69,7%

94,2% 91,8%

57,4%

98,8%87,9%

20%30%40%50%60%70%80%90%

100%110%

Regiunea

Nord - Est

Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

Gradul de satisfacere a solicitărilor operatorilor economici în anul școlar 2016-2017

434

415562

74

3931

4157

40642

194

Agricultură

Chimie industrială

Comerţ

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

Electric

Electromecanică

Electronică, automatizări

Estetica şi igiena corpului omenesc

Fabricarea produselor din lemn


Industrie textilă și pielărie

Mecanică

Silvicultură

Tehnici poligrafice

Turism şi alimentaţie

Numărul de contracte încheiate cu operatorii economici pentru formarea profesională iniţială prin învăţământul profesional

Regiunea Nord-Est

Fig. nr. 6.1.9. Sursa datelor: Inspectorate școlare

județene

Fig. nr. 6.1.8. Sursa datelor: ISJ din regiune


________________________

93

La nivelul regiunii cele mai solicitate domenii de formare profesională sunt: Mecanică 406 parteneriate, urmat de turism și alimentație 194, electric 62, industrie textilă și pielărie 57, construcții 55, agricultură 43, comerț 41, industrie alimentară 41. 6.1.10.Reţeaua unităţilor şcolare IPT29

Numărul total al unităților din regiunea Nord-Est pentru domenii tehnice și profesionale este 242, iar judeţul Iaşi se situează pe locul I ca număr de unităţi IPT – 55 de unităţi, urmat de județul Suceava 43, Neamț 33, Botoșani 27, Vaslui 23 și cu cele mai puține unități județul Bacău 20 de unități.

6.1.11. Ierarhizarea unităţilor IPT funcţie de număr de elevi înscrişi în anul şcolar 2016-2017 la învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional, curs de zi30

În cadrul analizei au fost avute în vedere domeniile cele mai reprezentative la nivelul judeţului Iaşi, din perspectiva numărului de elevi și unități școlare pe domeniu. Astfel pe locul I ca cel mai solicitat domeniul, în judeţul Iaşi, este Mecanică, domeniu în care se școlarizează în 26 de unități, la nivelul judeţului Iaşi. Pe locul al II-lea în judeţul Iaşi, ca număr de elevi școlarizați, este domeniul turism și alimentație, pentru care se școlarizează 10 unități, la nivelul judeţului Iaşi. Pe locul III în judeţul Iaşi, ca număr de elevi școlarizați este domeniul economic. În regiune se școlarizează în 11 unități la nivelul judeţului Iaşi. Numărul de elevi școlarizați în domeniul economic locul I, ca număr de elevi, 957 elevi, la nivelul Regiunii NE. În domeniul industrie textilă și pielărie se școlarizează în 20 de unități din judeţul Iaşi. Numărul de elevi școlarizați în regiunea NE este de 5.213,iar locul I ca număr de elevi îl ocupă o unitate din județul Iași cu 196 elevi. În domeniul agricultură, se școlarizează elevi în 16 unități din judeţul Iaşi În domeniul electric se școlarizează elevi în 9 9 unități, în domeniul comerț, în 8 unități din judeţul Iaşi, în domeniul construcții, instalații și lucrări publice, 6 unități, în domeniul electromecanică se școlarizează elevi în 11 unități, în domeniul electronică și automatizări în 12 unități, iar în domeniul industrie alimentară în regiune se școlarizează elevi la 11 unități din judeţul Iaşi; în domeniul fabricarea produselor din lemn, în judeţul Iaşi, sunt școlarizaţi elevi în 4 unități, în domeniul protecția mediului, 3 de unități, în domeniul estetică și igiena corpului omenesc se școlarizează la 3 unități, în domeniul chimie industrială școlarizează elevi într-o singură unitate de învătamânt la nivel de judeţ Iaşi.

29 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\12 Unitati IPT 2016-2017.xls 30 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa ANEXE\Educatie\13 Ierarhizare scoli IPT.xls

Fig. nr. 6.1.10. Sursa datelor: inspectoratele școlare


________________________

94

6.1.12. Resursele umane din ÎPT31 Resursa umană este una din condițiile esențiale necesare asigurării calității în formarea profesională, de calitatea și nivelul pregătirii/calificării resursei umane depinde atingerea obiectivelor ÎPT. Conform datelor furnizate de INS, la nivel Naţional, în perioada 2011-2016, se

constată o scădere față de anul 2011-2012 de la 99,2% la 98,3%. Evoluţia este una

descendentă, la nivel naţional, atât pe nivele de educaţie, cât şi pe profiluri. De

asemenea, conform INS, în intervalul 2011-2016 ponderea cea mai mare o deține

categoria de profesori cu vârste cuprinse între 35-54 de ani, ponderea este de peste

jumătate din total 54,2% în 2011-2012 și a crescut la 59,9% în 2015-2016.

Analiza la nivelul Judeţului Iaşi, s-a realizat pentru perioada 2016-2017, conform

datelor furnizate de ISJ Iaşi, personal didactic încadrat în învăţământul profesional şi

tehnic. Astfel, în 2016-2017, au fost încadraţi 846 de cadre didactice, dina care un

număr de 802 reprezintă personalul didactic calificat – Figur 6.1.12.1., respectiv 95%

din total. Raportat la nivelul general, ponderea este una destul de bună, deşi cu uşor

trend descendent şi inferior procentului total de la nivel naţional, de 98,3 pentru anu

2015-2016.

Figura 6.1.12.1. - Distribuţia resurselor umane care predau discipline tehnice în JUDEŢUL IAŞI, 2016-2017

Sursa: Inspectoratul Judeţean Iaşi

Se observă că numărul cadrelor didactice necalificate, care predau discipline tehnice în judeţul Iaşi este destul de mic, având o pondere de 0.5%. Şi la nivel de regiune NE, cu analiza comparativă 2015-2016 şi 2011-2012 se produce o scădere de la 99,03% în 2011-2012 la 98,36% în 2015-2016, iar pt județul Iaşi fluctuațiile sunt de la 100% în 2011-2012 la 98,69% în 2015-2016.

În graficul următor (fig. nr. 6.1.12.2.) este prezentată evoluția ponderii personalului didactic calificat din învățământul liceal din județele vecine, Iaşul având un procent de 98,69, aşa cum am precizat şi anterior, însă nu trebuie omis faptul ca 95% din total RU tehnice sunt calificate.

31 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa, pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\14 Resurse umane.xlsx


________________________

95

NORD-EST BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI

2011 2012 99,03% 99,33% 95,98% 100,00% 98,55% 99,95% 98,61%

2012 2013 97,23% 97,67% 93,20% 100,00% 94,91% 98,81% 95,10%

2013 2014 97,28% 98,11% 95,07% 98,87% 96,50% 98,73% 93,33%

2014 2015 97,98% 99,06% 98,87% 98,66% 99,26% 95,00% 98,24%

2015 2016 98,36% 99,19% 95,89% 98,69% 98,66% 98,72% 98,19%

88,00%

90,00%

92,00%

94,00%

96,00%

98,00%

100,00%

102,00%Ponderea personalului didactic calificat din învăţământul liceal

regiunea Nord - Est

6.1.13. Infrastructura unităţilor şcolare din IPT32

Din totalul numărului de laboratoare din regiunea noastra se observă că județul Iași are cea mai mare pondere 24% (334 laboratoare), urmat de județul Suceava 20,48% (276 laboratoare), și cu cele mai puține laboratoare este județul Vaslui 10,02% (135 laboratoare) – fig. nr. 6.1.13. În cadrul acestei analize trebuie ținut cont și de numărul de unități școlare, pentru învățământ profesional și tehnic, (Iași 55, Suceava 43, Neamț 33, Botoșani 27, Vaslui 23, Bacău 20), de raportul număr de laboratoare pe unitate școlară (în medie

numărul de laboratoare pe unitate școlară este de 6 în cazul județelor Iași și Suceava, 5 Botoșani și Vaslui, 7 pentru județele Neamț și 10 Bacău).

La începutul anului școlar 2015-2016 în regiunea Nord-Est au funcționat 648 ateliere școlare distribuie în județele regiunii după cum este prezentat în figura de mai jos., în Iaşi funcţionând 191 de ateliere. Funcționalitatea acestora precum și gradul de dotare și de utilizare dau posibilitatea elevilor de ași dobândi abilități practice și determina în bună parte competitivitatea absolvenților pe piața muncii dar și gradul de satisfacție al operatorilor economici. Numărul total al PC-urilor, în Iași este 4.448.

6.2. Indicatori de proces 6.2.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învățământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate și resurse

32 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa, pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\15 Baza materiala.xlsx

Bacau

16% Botosani11%

Iasi25%

Neamt18%

Suceava20%

Vaslui10%

Ponderea numărului de laboratoare în județele regiunii Nord-Est

Bacău

Botoșani

Iași

Neamț

Suceava

Vaslui

107

77

191

85

119

69

Distribuția numărului de ateliere în județele regiunii Nord-Est

Fig. 6.1.13 Sursa datelor: INS Caiete

statistice

Fig. nr. 6.1.12.2. Sursa datelor: INS


________________________

96

în privința luării deciziilor și a managementului general și financiar către unitățile de învățământ și comunitatea locală. Descentralizarea functională implică și antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educație. Cadrul institutional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educație și formare profesională se bazează pe structurile consultative inițiate în sprijinul deciziei la nivel local și regional. Aceste structuri sunt:

- la nivel regional: Consorțiul Regional;

- la nivel local (județean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) - ca organism consultativ al inspectoratelor școlare județene;

- la nivelul școlilor: Consiliile de administrație/Consiliile școlare;

- la nivel național: Comitetele sectoriale. Principalele atribuții în procesul de planificare în IPT ale structurilor menționate sunt următoarele:

- Comitetele sectoriale (la nivel național): validarea standarde de pregătire profesională;

- Consorțiul regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor regionale de acțiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI);

- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social: identificarea nevoilor de calificare la nivel județean și elaborarea Planurilor locale de acțiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de scolarizare;

- Consiliile de administrație / Consiliile școlare: sprijinirea elaborării și avizarea Planului de acțiune a școlii (PAS).

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorțiul Regional și Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respeciv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) și local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei școli din program au fost elaborate planuri școlare de acțiune (PAS). La nivelul unităților școlare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) și extern este concretizat prin Planurile de acțiune ale școlilor (PAS). Școlile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare și asistență pentru elaborarea PAS și în raport cu PRAI și PLAI. Începând cu anul școlar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de actiune ale școlilor (PAS) pentru toate unitățile de învățământ profesional și tehnic. În sprijinul elaborării documentului, școlile au beneficiat de formare și asistență din partea unităților de învățământ cuprinse în programul Phare 2003 și a inspectoratelor școlare. Având în vedere mecanismele de finanțare în vigoare și autonomia comunităților locale, este esențială antrenarea autorităților locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT. Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

- finanțarea învățământului preponderent centrată pe activitățile curente / pe termen scurt și foarte puțin pe nevoile și prioritățile pe termen lung;

- insuficienta implicare a operatorilor economici în efortul de planificare și pregătire/finanțare pe termen lung în ÎPT;

- neimplicarea sau implicarea insuficientă a operatorilor economici în procesul de planificare pe termen lung la nivelul școlii a ofertei de educație.

Un alt domeniu al descentralizarii funcționale este curriculum în dezvoltare locală (CDL - componentă importantă a planului de învățământ) care vizează adaptarea conținutului pregătirii la cerințele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenți economici,


________________________

97

comunitate locală, elevi). Deși în multe cazuri s-a constat o redusă implicare a agențtilor economici în elaborarea CDL, interesul manifestat de cei care sunt parteneri ai unităților școlare, și de cei interesați în implementarea sistemului de formare profesională este crescut, aceștia se implică în stabilirea conținuturilor pentru instruirea teoretică și practică.

6.2.2. Asigurarea calităţii în ÎPT

Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calității serviciilor de educație și formare profesională, care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire și satisfacția beneficiarilor, a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calității educației. La nivel național, activitățile privind asigurarea calității în sistemul național de învățământ sunt coordonate de către cele două agenții – ARACIP (pentru învățământul preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru învățământul superior). În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calității în educație s-a generalizat începând cu anul școlar 2006-2007 pentru toate unitățile de învățământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calității – „predarea și învățarea”, urmat de extinderea treptată, în anii 2007 -2014, pentru toate cele 8 principii. Mecanismul de asigurare a calității utilizat este construit pe autoevaluarea din partea școlii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecție școlară), ambele fiind structurate pe același set de indicatori (descriptori de performanță). Rezultatele evaluării se regăsesc în rapoartele și planurile de îmbunătățire a calității. În perioada 2014 -2016 au fost evaluate extern, de către reprezentanții ARACIP, numeroase unități de învățământ din regiune în cadrul unui program inițiat de MEN. Introducerea sistemului de asigurare a calității în ÎPT a furnizat pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale și locale, planurile de acțiune la nivelul școlii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenților comparațiile în cadrul sistemului și compatibilizarea între cerere și ofertă. Conducând la creșterea transparenței față de beneficiari, mecanismele de asigurare a calității vor avea și în viitor un impact decisiv în motivarea și implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei și a strategiilor de îmbunătățire. La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, rezultatele implementării sistemului de asigurarea a calității, prin implementarea, monitorizarea PRAI, PLAI, PAS, a dat rezultate dintre cele mai bune, astfel ponderile realizate prin oferta de formare/planul de școlarizare, pe domenii sunt foarte aproape de țintele recomandate în PRAI. Acest aspect este rezultat al politicilor inspectoratelor școlare din regiune care au respectat recomandările din documentele de planificare strategică.

6.2.3. Situaţia şcolară a elevilor din IPT la sfârşitul anului şcolar33 Din totalul de 699.358 elevi, la nivel național, aflați în evidență la sfârșitul anului școlar 2014-2015, sunt declarați promovați 96,3%. Din acest total național 50% sunt de sex feminin iar din totalul de elevi promovați 97,2% sunt de sex feminin. Pe medii de rezidență în mediul urban sunt 96,6% promovați mai mult decât în mediul rural 93,4% promovați, cu valori apropiate pentru învățământ public 96,3% și 95,7% pentru învățământ privat.

33 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa, pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\17 Liceal_sf_an_2014_2015.xlsx și ANEXE\Educatie\18 Profesional sf_an_2014_2015.xlsx sau ANEXE\Educatie\19 Postliceal_sf_de_an_2014_2015.xlsx


________________________

98

Vom analiza, sub forma reprezentării grafice, rata promovabilităţii la nivelu Judeţului Iaşi, pe nivel de învăţământ: liceal, profesional şi postliceal.




________________________

99


Analiza ponderii elevilor promovați la sfârșitul anului școlar 2014-2015 plasa

regiunea Nord-Vest pe locul I pe țară cu o pondere de 97,6% mai mare decât media națională de 96,3%, în acest context judeţul Iaşi deţine locul patru cu 96,2%, având predecesori: locul I județul Suceava 97,9%,pe locul II județele Neamț și Bacău 97,1%, urmate de Botoșani 96,3. Dacă se analizează ponderea elevilor promovați la sfârșitul anului școlar 2014-2015 funcție de nivelul claselor se remarcă creșterea procentului de promovabilitate în clasele a XI-a și a XII-a, valorile cele mai mici apărând la clasele a IX-a. Analiza situației școlare a elevilor din învățământul profesional, la sfârșitul anului școlar 2014-2015 (trebuie precizat că în aceasta categorie au fost incluse: școlile profesionale, școlile profesionale special, centrele de educație incluzivă și a doua șansă), fig. nr. 121, se constată că la nivel național ponderea elevilor promovați este de 90,2%; pe medii de rezidență 90,3% pentru mediul urban și un procent mai mic de 89,7% pentru mediul rural, pe sexe 90,3% dintre promovați sunt eleve de sex feminin.



________________________

100


La nivelul judetului IAŞI promovabilitatea totală, la sfârșitul anului școlar 2014-2015, a fost de 89,4%; 90,4% în urban și 88,4% în mediul rural. Situația școlară a elevilor din învățământul postliceal și de maistri, la sfârșitul anului 2014-2015 permite să constatăm că media, la nivel național, a ponderii elevilor promovați la sfârșitul anului 2014-2015 era de 97,3%. În judeţul Iaşi aceasta a fost de aproximativ 97% ( aproape de media națională). Media la nivel național a ponderii elevilor promovați din școala de maiștrii a fost de 96,4%, iar în regiunea Nord-Est de 95,2% ( mai mică decât media națională) În cazul școlilor postliceale ponderea elevilor promovați este foarte apropiata de 100% În școlile de maiștri ponderea elevilor promovați în Iași este de 95%, urmat de Vaslui 92,2%, Suceava 91,5% (județul Botoșani nu a avut clase).



________________________

101


6.2.4. Serviciile de orientare şi consiliere

Conform Metodologiei-cadru cu privire la serviciile de consiliere și orientare a carierei pe tot parcursul vieți din 03.07.2012, statul asigură accesul gratuit la serviciile publice de consiliere și orientare în carieră a tuturor elevilor, studenților și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Consilierea psihopedagogică reprezintă un demers calificat, organizat pe principii științifice, ce permite acordarea unei asistențe de specialitate acelor persoane implicate în procesul educațional (elevi, studenți, cadre didactice, părinți, diriginți, directori de instituții educaționale etc.) care întâmpină anumite dificultăți. Orientarea școlară și profesională vizează dezvoltarea personală și înzestrarea elevilor cu cunoștințele și abilitățile necesare pentru managementul propriului traseu educațional și profesional, reprezentând un proces de pregătire și îndrumare a elevilor către discipline și domenii potrivite structurii de personalitate a acestora. Anual în cadrul fiecărui județ experții CJRAE - Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională elaborează „Studiul opţiunilor şcolare şi profesionale” ce are ca obiectiv identificarea intereselor profesionale și opțiunilor de școlarizare a elevilor claselor a VIII-a, în vederea fundamentării planului de şcolarizare pentru anul școlar următor şi adaptării programului de informare şi consiliere a carierei la nevoile elevilor. Metoda utilizată în realizarea studiului opţiunilor şcolare şi profesionale ale elevilor este „Ancheta sociologică”. Instrumentul utilizat este „Fişa de opţiuni” care se administrează faţă în faţă, în format creion hartie, în perioada decembrie - ianuarie. Această fișă se aplică tuturor elevilor, dar dacă se utilizează un eșantion, acesta trebuie să fie reprezentativ, proporțional cu structură totală a populației investigate, pe medii de rezidență și categorii de sex. „Fişa de opţiuni şcolare şi profesionale” se elaborează de CJRAE, prin consultare cu reprezentanții inspectoratelor școlare, procedeu ce nu este unul unitar, și nu permite formularea de concluzii și comparații, dar este luat în calcul la nivelul fiecărui județ.


________________________

102

Din analizele efectuate în regiunea Nord-Est sistemul de orientarea școlară și profesională există dar nu corespunde dimensional nevoilor. Sunt situații în care unitățile școlare nu au consilier permanent, sau în cazul în care au, consilierului îi sunt repartizați între 200 și 1200 elevi ceea ce reduce calitatea serviciilor acordate. Se conturează astfel următoarele nevoi/cerințe pentru sistemul de orientarea școlară și profesională:

- crearea condiţiilor materiale şi asigurarea logisticii necesare în scopul îmbunătăţirii activităţilor de consiliere a carierei;

- intensificarea activității de informare și orientare dar și extinderea acțiunilor către părinți ( care influiențează alegerea elevilor într-un procent de peste 50%);

- organizarea de campanii de informare și promovare anuale. Analiza privind opţiunile şcolare şi profesionale ale elevilor din clasa a VIII – a anul şcolar 2017–2018

Analiza a cuprins un număr de 6 942 elevi din clasele a VIII-a din totalul de 8 047

înscrişi, respectiv 86,27 %, din care 3 025 elevi din mediul urban (94,41 % din totalul

elevilor înscrişi în mediul urban) şi 3 917 elevi din mediul rural (80,88 % din totalul

elevilor înscrişi în mediul rural). Elevii investigaţi provin din 165 de unităţi şcolare (53 din

mediul urban şi 112 din mediul rural). Facem precizarea că investigaţia a vizat toate

unităţile cu învăţământ gimnazial din judeţul Iaşi şi menţionăm procentul ridicat de elevi

cuprinşi în studiu comparativ cu anul şcolar anterior. Există şi un număr de elevi care nu

au fost cuprinşi în studiu, acest lucru fiind determinat de următoarele motive: au

absentat motivat sau nemotivat, au refuzat completarea chestionarului, au completat

chestionarul însă nu au reuşit să-şi contureze în acel moment o opţiune. La aceştia se

adaugă unităţile şcolare care nu au trimis centralizarea chestionarelor, respectiv şcolile

Balş, Ciurea, Comarna, Costeşti, Cotnari, Poiana/Deleni, Zmeu/Lungani, Lungani,

Mirosloveşti, Larga Jijia/Movileni, Oţeleni, Vânători/Popricani, Şcheia, Sireţel şi

Cozmeşti/Stolniceni Prăjescu.

Din totalul respondenţilor, un număr de 6 469 elevi şi-au exprimat preferinţa

pentru unităţi şcolare de stat liceale şi profesionale din judeţul Iaşi, 284, respectiv 4,39

% şi-au formulat opţiuni pentru unităţi şcolare din alte judeţe, 15 au optat pentru unităţi

private şi 122 de elevi (1,88 %) nu şi-au exprimat nici o opţiune privind continuarea

studiilor motivând prin faptul că nu au discutat cu părinţii, nu ştiu ce medie de absolvire

vor avea sau au insuficiente informaţii privind unităţile şcolare, profilurile şi

specializările/calificările pe care le pot urma. O situaţie deosebită o reprezintă cei 52 de

elevi de la unităţile şcolare din mediul rural care au menţionat că nu doresc să-şi

continue studiile după terminarea clasei a VIII-a; chiar dacă ei reprezintă doar 1,33 %

din totalul elevilor respondenţi din mediul rural, aceasta ar trebui să constitue un semnal

de alarmă pentru toţi factorii socio-educaţionali. Întrebaţi despre ce au de gând să facă

după absolvire, răspunsurile lor se distribuie astfel:


________________________

103

25%

23%

17%

12%

23%

"Să stau acasă" "Să-mi caut un loc de muncă în ţară" "Să-mi caut un loc de muncă în străinătate" "Să-mi ajut părinţii la muncă""Nu ştiu"

Grafic 6.2.4.1. Repartizarea opţiunilor elevilor care nu doresc să-şi continue studiile

ANALIZA REZULTATELOR

I. OPŢIUNI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL I.1. Distribuţia opţiunilor elevilor pe filiere

Precizăm faptul că elevii trebuit să-şi exprime o singură opţiune privind

continuarea studiilor, respectiv prima opţiune pe care ar nota-o pe fişa de înscriere. La

aceasta, se adaugă şi lipsa – obiectivă – a unor informaţii privind planul de şcolarizare

pentru anul de învăţământ 2018-2019 (acesta fiind în curs de realizare), mai ales în

ceea ce priveşte numărul de locuri pentru fiecare tip de clasă, specializările/ calificările

profesionale pe filiere şi profile şi a ultimelor medii de admitere din anul şcolar trecut,

date care vor fi făcute publice abia odată cu apariţia, la începutul lunii mai 2018, a

broşurii privind admiterea în învăţământul liceal şi profesional.

Din totalul opţiunilor exprimate pentru unităţi de învăţământ din judeţul Iaşi (6 469

opţiuni), 5 026 (77,69 %) sunt pentru învăţământul liceal iar 1 443 (22,31 %) sunt pentru

învăţământul profesional. Din cei 5 009 de elevi care şi-au exprimat o opţiune de

continuare a studiilor în unităţile de învăţământ liceal de stat din judeţul Iaşi (diferenţa de

17 elevi reprezintă opţiunile pentru unităţi private), opţiunile pe filiere s-au repartizat după

cum urmează:

Opţiuni

Filiera

TOTAL

Nr. %

Teoretică 3 042 60,73

Tehnologică 1 163 23,22

Vocaţională 804 16,05

TOTAL 5 009 100

Tabel 1. Repartizarea opţiunilor liceale pe filiere


________________________

104

I.2. Distribuţia comparativă a opţiunilor şcolare pe ultimii 5 ani

Comparativ, distribuţia opţiunilor pe ultimii cinci ani (2013-2014, 2014-2015,

2015-2016, 2016-2017 şi 2017-2018) se prezintă astfel:

An şcolar

Filiera

2013-

2014

2014-

2015

2015-2016 2016-2017 2017-2018

Teoretică 44,32 % 54,05 % 55,87% 58,03 % 60,73 %

Tehnologică 43,19 % 32,72 % 31,62% 27,04 % 23,22 %

Vocaţională 12,48 % 13,23 % 12,51% 14,93 % 16,05 %

Tabel 2. Distribuţia comparativă a opţiunilor şcolare

0

10

20

30

40

50

60

70

2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018

teoretică tehnologică vocaţională

Grafic 6.2.4.2. Distribuţia comparativă a opţiunilor şcolare pe filiere

Se constată o continuă creştere a opţiunilor pentru filiera teoretică şi vocaţională

şi o scădere a preferinţelor elevilor pentru filiera tehnologică cu 3,82 % ca urmare a

micşorării numărului de clase din cadrul învăţământului liceal tehnologic cât şi a creşterii

ofertei şcolilor profesionale. Având în vedere că peste 22 % dintre elevi şi-au exprimat

opţiuni pentru şcoala profesională rezultă că totalul opţiunilor pentru învăţământul tehnic

şi profesional reprezintă 40,28 % din totalul preferinţelor elevilor.

I.3. Distribuţia opţiunilor pe medii de rezidenţă

Opţiunile respondenţilor în funcţie de mediul de rezidenţă prezintă o serie de

paticularităţi. Astfel, din totalul de 2 354 de elevi respondenţi din clasa a VIII-a, din

unităţile şcolare din mediul rural, care şi-au exprimat opţiuni privind continuarea

studiilor în unităţi liceale din judeţul Iaşi, repartizarea pe filiere este după cum urmează:

- pentru filiera teoretică = 1 065 de elevi (45,24 %);


________________________

105

- pentru filiera tehnologică = 870 (36,96 %); - pentru filiera vocaţională = 419 (17,80 %).

45.24 %%

36.96 %%

17.80 %%

teoretică

tehnologică

vocaţională

Grafic 6.2.4.3. Distribuţia opţiunilor elevilor din mediul rural pe filiere

Se constată ponderea semnificativ mai mare a opţiunilor elevilor din mediul rural

pentru filiera tehnologică, cu aproape 14 % faţă de media pe judeţ.

În mediul urban, din totalul de 2 655 de elevi respondenţi care şi-au exprimat

opţiuni privind continuarea studiilor în unităţi liceale din judeţul Iaşi, preferinţele se

repartizează pe filiere după cum urmează:

- pentru filiera teoretică = 1 977 de elevi (74,46%); - pentru filiera tehnologică = 293 (11,04 %); - pentru filiera vocaţională = 385 (14,50 %).

74.46 %

11.04 %

14.50 %

teoretică

tehnologică

vocaţională

Grafic 6.2.4.4. Distribuţia opţiunilor elevilor din urban pe filiere

Se observă ponderea semnificativă a opţiunilor elevilor din mediul urban pentru

filiera teoretică.

I.4. Distribuţia opţiunilor pe filiere/ specializări/ calificări

În cadrul filierei teoretice, din 3 042 opţiuni, 1 829 opţiuni (60,3, %) sunt pentru

profilul real şi 1 213 opţiuni, adică 39,7 % pentru profilul uman.


________________________

106

60%

40%

Repartizarea opţiunilor pe profile în cadrul filierei teoretice

real uman

Grafic 6.2.4.5. Distribuţia opţiunilor în cadrul filierei teoretice

Situaţia pe categorii de clasă se prezintă astfel:

- Matematică - informatică = 994 de opţiuni, respectiv 54,35 % din totalul opţiunilor pentru profilul real (1 829)

- Ştiinţele naturii = 835 de opţiuni, reprezentând 45,65 %, din totalul opţiunilor pentru profilul real (1 829)

- Filologie = 752 de opţiuni, adică 62 % din totalul opţiunilor pentru profilul uman (1 213)

- Ştiinţe sociale = 461 de opţiuni, adică 38 % din totalul opţiunilor pentru profilul uman (1 213)

Grafic 6.2.4.6. Distribuţia opţiunilor pe medii şi categorii de clasă în cadrul filierei teoretice

Repartizarea opţiunilor la nivelul filierei tehnologice şi a domeniilor pregătirii

de bază este următoarea :

- profilul tehnic = 383 de opţiuni (32,93%) din totalul opţiunilor exprimate pentru filiera tehnologică :

743

251

994

530

305

835

432

320

752

272

189

461

0100200

300400500600

700800900

1000

matematică-

informatică

ştiinţele naturii filologie ştiinţe sociale

urban

rural

judeţ


________________________

107

- mecanică = 105 (27,42 %) din totalul opţiunilor pentru profilul tehnic); - electric = 84 (21,93 %); - textile-pielărie = 19 (4,96 %); - construcţii, instalaţii şi lucrări publice = 41 (10,70 %); - electromecanică = 21 (5,48 %) - electronică şi automatizări = 64 (16,71 %); - fabricarea produselor din lemn = 14 (3,66 %); - producţie media = 22 (5,74 %); - chimie industrială = 13 (3,39 %);

- profilul servicii = 626 opţiuni (53,83 %) : - economic = 277 (44,25%) din totalul opţiunilor pentru profilul servicii); - turism şi alimentaţie publică = 239 (38,18 %); - comerţ = 53 (8,46 %); - estetica şi igiena corpului omenesc = 57 (9,11 %).

- profilul resurse naturale şi protecţia mediului = 154 opţiuni (13,24 %) : - industrie alimentară = 62 (40,26 % din totalul opţiunilor pentru acest profil); - agricultură = 73 (47,40 %); - protecţia mediului = 19 (12,34 %).

54%

33%13% tehnic

servicii

resurse naturale şiprotecţia mediului

Grafic 6.2.4.7. Distribuţia opţiunilor în cadrul filierei tehnologice

Filiera vocaţională este preferată de către elevi după cum urmează :

- profilul artistic = 307 opţiuni, reprezentând (38,18 % ) din opţiunile pentru această filieră;

- profilul sportiv = 247 opţiuni (30,72 %); - profilul pedagogic = 204 de opţiuni (25,37 %); - profilul teologic = 46 de opţiuni (5,71 %);

31%

38%25%

6%artistic

sportiv

pedagogic

teologic

Grafic 6.2.4.8. Distribuţia opţiunilor în cadrul filierei vocaţionale

Pentru învăţământul alternativ, Liceul Teoretic Waldorf, specializarea filologie

au fost înregistrate un număr de 17 opţiuni.

II. OPŢIUNI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL


________________________

108

Din totalul elevilor cuprinşi în studiu, un număr de 1 443, respectiv 22,31 % şi-au

exprimat dorinţa de a urma o şcoală profesională, repartizarea opţiunilor pentru

învăţământul profesional de trei ani prezentându-se astfel:

• profilul tehnic 855 opţiuni (respectiv 59,25 % din totalul opţiunilor), din care pentru domeniul: ➢ mecanică = 632 ➢ industrie textilă şi pielărie = 123 ➢ fabricarea produselor din lemn = 5 ➢ electromecanică = 5 ➢ construcţii, instalaţii şi lucrări publice = 42 ➢ electric = 44 ➢ chimie industrială = 3 ➢ electronică automatizări = 1

• profilul resurse naturale şi protecţia mediului 174 (12,06 %) opţiuni, din care pentru domeniul: ➢ agricultură = 109 ➢ industrie alimentară = 65

• profilul servicii 414 (28,69 %) opţiuni, din care pentru domeniul: ➢ turism şi alimentaţie publică = 231 ➢ estetica şi igiena corpului omenesc = 135 ➢ comerţ = 48

59.25 %

12.06 %

28.69 %

profilul tehnic profilul resurse naturale şi protecţia mediului profilul servicii

Grafic 6.2.4.9. Distribuţia opţiunilor pe profile în cadrul învăţământului professional

Prezentăm în continuare şi principalele calificări profesioale spre care se îndreaptă

preferinţele elevilor:

- pe primul loc se situează profesia de mecanic auto, pentru care au optat 481 de elevi;

- urmează cea de ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie, cu 159 de opţiuni;

- frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist (139); - confecţioner produse textile (123); - agricultor culturi ce câmp (104); - lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic (66); - brutar, patiser, preparator produse făinoase (62);


________________________

109

- comerciant – vânzător (47); - bucătar (42).

Având în vedere faptul că elevii şi-au exprimat opţiunile în funcţie de situaţia

locurilor din unităţile de învăţământ liceal şi profesional conform planului de şcolarizare

pentru anul şcolar 2017-2018, considerăm oportună prezentarea unor situaţii

comparative.

69.93 77.69

22.3130.07

0 20 40 60 80 100 120 140 160

învăţământ liceal

şcoală profesională

plan şcolarizare opţiuni exprimate

Grafic 6.2.4.10. Situaţia comparativă pe forme de învăţământ

La nivelul formelor de învăţământ, se observă proporţia mai mare a opţiunilor

spre învăţământul liceal faţă de oferta şcolară cu aproape opt procente, în defavoarea

şcolii profesionale.

46

60.73

44.5

23.22

9.516.05

0

20

40

60

80

100

120

filiera teoretică filiera tehnologică filiera vocaţională

opţiuniexprimate

planşcolarizare

Grafic 6.2.4.11. Raportul plan/opţiuni pe filiere

În cadrul învăţământului liceal, se constată mari diferenţe între opţiuni şi planul de

şcolarizare la toate cele trei filiere, cea teoretică fiind dorită de un număr mult mai mare

de elevi, cu peste 14 % faţă de plan; la fel şi cea vocaţională, preferată de elevi, în

defavoarea filierei tehnologice, considerată mai puţin atractivă, ceea ce impune o

informare mult mai intensă referitoare la specificul învăţământului tehnic liceal şi al

avantajelor pe care acesta ar putea să-l ofere elevilor.

Dacă pentru filiera teoretică diferenţele dintre profiluri (real - uman) şi categorii de

clasă sunt nesemnificative din punct de vedere statistic, altfel se prezintă situaţia pentru

filiera tehnologică:


________________________

110

38.2

47.19

14.61

32.93

53.83

13.24

0 20 40 60 80 100 120

profil tehnic

profil servicii

profil resurse


Grafic 6.2.4.12. Situaţia comparativă pe profile

O situaţia similară o întâlnim şi în cadrul filierei vocaţionale, unde poţiunile

elevilor sunt semnificativ mai mari pentru profilul sportiv.

36.84

38.18

21.05

30.72

21.05

25.37

21.05

5.71

0

20

40

60

80

profil artistic profil sportiv profil pedagogic profil teologic

opţiuniexprimate

planşcolarizare

Grafic 6.2.4.13.Situaţia comparativă plan/opţiuni în cadrul filierei vocaţionale

În sfârşit, pentru şcoala profesională, raportul plan şcolarizare – opţiuni exprimate

de către elevi, se prezintă astfel:

38.2

47.19

14.61

32.93

53.83

13.24

0 20 40 60 80 100 120

profil tehnic

profil servicii

profil resurse


Grafic 6.2.4.14. Raportul plan - opţiuni

CONSIDERAŢII GENERALE

În ceea ce priveşte motivele care fundamentează alegerea profilului, se poate

sesiza mai degrabă o aşteptare empiric-raţională în raport cu perspectiva inserţiei pe

piaţa muncii, ca premisă a răspunsurilor elevilor. Acest fapt se reflectă în ponderea


________________________

111

opţiunilor pentru specializări/calificări precum: matematică-informatică, tehnician în

activităţi economice, tehnician în turism şi alimentaţie. În consecinţă, elevii fac alegeri

conştiente, în acord cu tendinţele de pe piaţa muncii, adecvate valorilor, intereselor,

aspiraţiilor lor în ceea ce priveşte cariera şi viitorul lor profesional. Nu sunt de neglijat, în

opinia elevilor, rezultatele obţinute în gimnaziu, care le facilitează accesul la profilul

dorit. Prezenţa acestui factor pe primele locuri în lista motivelor care influenţează

alegerea filierei/profilului liceal poate constitui o dovadă de realism din partea elevilor, în

măsura în care, într-adevăr, rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu sunt un criteriu

foarte important în alegerea viitorului liceu. Elevii conştientizează deasemeni

necesitatea unei continuităţi între tipul (filiera, profilul) de liceu absolvit şi

profesia/ocupaţia pe care o vor practica în viitor.

Reţeaua de relaţii semnificative: influenţa părinţilor, prietenii, anturajul, constituie

aspecte relevante în alegerea carierei. Prin intermediul acestora, se oferă modele

educaţionale şi de carieră, prin care elevii sunt ajutaţi să-şi cunoască resursele, să

planifice, să acţioneze, să ia decizii informate. Părinţii recomandă copiilor lor filiera şi

profilul liceului în funcţie de următoarele motive: aptitudinile copilului, rezultatele şcolare

obţinute în gimnaziu, propria experienţă în muncă precum şi experienţa în calitate de

părinţi.

Remarcăm o stare de fapt care se constată în acţiunile de informare desfăşurate

în ultimii ani şi anume: aşteptările reciproce dinspre şcoală spre familie şi invers nu

sunt încă suficient ajustate. Cadrele didactice sesizează necesitatea implicării active a

părinţilor în informarea şi orientarea în carieră a elevilor. Pe de altă parte părinţii

consideră că rolul dominant în această acţiune îi revine şcolii. Această pendulare

permanentă a accentului între şcoală şi familie impune necesitate colaborării active a

celor doi factori. Spre exemplu, la sfârşitul anului şcolar, consiliile profesorilor clasei,

împreună cu profesorii diriginţi, vor avea întâlniri cu părinţii fiecărei clase a VIII-a, pentru

a prezenta aprecierile cadrelor didactice asupra nivelului de pregătire, motivaţiei pentru

învăţare şi comportamentului elevilor, oferind astfel părinţilor o bază pentru orientarea

ulterioară a copiilor.

O orientare în carieră cât mai eficientă presupune un continuum de activităţi

desfăşurate de profesorii diriginţi şi de profesorii consilieri şcolari. Aceştia informează

permanent elevii/părinţii, pe tot parcursul gimnaziului şi cu precădere în clasele a VII-a

şi a VIII-a, despre studiile liceale (durata, filiere, profiluri, specializări, organizare –

trunchi comun şi curriculum la decizia şcolii), posibilităţile oferite de fiecare traseu

educaţional, posibilităţile ulterioare de dezvoltare profesională şi inserţie socială.

Rezultatele acţiunilor desfăşurate în cadrul studiului de faţă, conturează o serie

de măsuri de îmbunătăţire a activităţii de educare a elevilor privind orientarea în

carieră:

- informarea elevilor şi a părinţilor privind organizarea şi desfăşurarea

admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2018-2019,

structura învăţământului postgimnazial din judeţul Iaşi;

- diseminarea informaţiilor cuprinse în materialele elaborate de IŞJ Iaşi,

CJRAE Iaşi/ CJAPP Iaşi de către profesorii responsabili cu activitatea de orientare


________________________

112

şcolară şi profesională şi de către profesorii diriginţi de la clasele a VIII-a (broşuri,

pliante, ghiduri informative de orientare şcolară şi profesională etc.);

- participarea elevilor, părinţilor şi a cadrelor didactice la activităţi pe

problematica orientării carierei organizate de IŞJ şi CJRAE Iaşi/CJAPP Iaşi (Salonul

ofertelor educaţionale, Acţiunea Împreună pentru carieră, Caravana OSP,

Avanpremieră pentru carieră – festivalul filmelor de prezentare a unităţilor

liceale);

- studierea materialelor informative de pe site-ul CJRAE- CJAPP Iaşi;

- propunerea spre acreditare, prin organizaţii de formare, a unor cursuri

Consiliere şi orientare pentru profesorii diriginţi; - participarea cadrelor didactice la activităţi de formare privind orientarea în

carieră, organizare de CCD Iaşi, CJRAE/CJAPP Iaşi.

6.3. Indicatori de ieşire 6.3.1. Absolvenţi pe niveluri de educaţie

Evoluția numărului de absolvenți de liceu în intervalul 2010-2014, indică pentru licee ( fig. nr. 125):

- filiera vocațională o creștere de 32% ( de la 9.925 persoane la 13.160 persoane);

- filiera tehnologică o scădere de 17% (de la 106.474 persoane la 87.493 persoane);

- filiera teoretică o creștere de 4% (de la 85.277 persoane la 88.720 persoane). De menționat că ponderea medie a elevilor din liceele teoretice este de 46,2% și a în liceele tehnologice de 46,8%. Evoluția numărului de absolvenți, ai învățământului profesional, în intervalul 2010-2014, la nivel național, indică o scăderea foarte mare de 66,58% (de la 34.733 persoane la 11.605 persoane ) Analizând evoluția numărului de absolvenți de învățământ postliceal și de maiștrii în intervalul 2010-2014 se constată:

- creștere de 75% a absolvenților școlii postliceale (mai mult decăt o dublare);

- creștere cu 19% % a absolvenților școlilor de maiștrii ( de la 2.958 persoane la 3.531 persoane).

Se remarcă de asemenea că solicitările pentru școala postliceală sunt mai mari în timp ce solicitările pentru școala de maiștrii au rămas la o dimensiune mult mai mică. Analiza pentru jdueţul Iaşi se raportează la nivelul regiunii, undeevoluția numărului de absolvenți de liceu (fig. 6.3.1.1.) în intervalul 2010-2014, indică pentru licee următoarele:

- filiera vocaționala o creștere de 36% (de 604 absolvenți, de la 1.667 persoane la 2.271 persoane);

- filiera tehnologic o scădere de 7,9% (de 1294 absolvenți, de la 16.239 persoane la 14.945 persoane);

- filiera teoretică o creștere de 10% (de 1455 absolvenți, de la 14.392 persoane la 15.847 persoane)

14392 13760 13126 13623

158471623914871

18509

13628 14945

1667 1937 1965 2136 2271

02000400060008000

100001200014000160001800020000

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluţia numărului de absolvenţi de liceu

Licee si colegii teoretice Licee filiera tehnologică: Licee filiera vocaţională:

Fig. nr. 6.3.1.1. Sursa datelor: INS Caiete statistice


________________________

113

De menționat că ponderea liceului teoretic este de 47,9% și este în creștere față de liceu tehnologic unde avem 45%, astfel regiunea se poziționează peste nivelele naționale și peste recomandări.

6.3.2. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED34

Rata de absolvire în învățământul gimnazial sa poziționat în jurul valorii de 85-86% din 2006 până în 2014, remarcându-se o creștere în anul școlar 2010-2011 cu valori apropiate de 103-104%

Figura 6.3.2.1. Sursa datelor: INS Caiete statistice



34 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în ANEXE\Educatie\21 Rata de absolvire (INS).xls


________________________

114



Rata de absolvire, în învățământul gimnazial, pentru anul școlar 2014-2015, este mai mare în mediul urban respective de 100,9% la nivel național și 105,7% la nivelul regiunii Nord-Est şi 115,5 în judeţul Iaşi, unde s-a măsurat cea mai mare valoare la nivel de judete. Rata de absolvire în învățământul gimnazial, pentru anul școlar 2014-2015, în mediul rural este mai mică, atât la nivel național 72,8% cât și la nivelul judeţului Iaşi- 70,2%, aproape de cel al regiunii Nord-Est -76,7%. Rata de absolvire din învățământul liceal, în intervalul 2006 -2014, a crescut apreciabil atât la nivel național de la 53,5% în 2006 la 89,1% în 2014, cât și la nivelul judeţului Iaşi de la 39% în 2006 la 82,1% în 2014 –Fig. 6.3.2.6..


________________________

115


Analiza ratei de absolvire din învățământul liceal, la nivelul judeţului Iaşi exprimă fluctuații cu un trend general ascendent în intervalul 2006-2014, astfel în anul școlar 2014 -2015 se înregistrează cele mai mari valori, peste media regională - Iași 82,1%. Pe medii de rezidență, rata de absolvire în învățământul liceal, la urban indică valori de asemenea în trend crescător în intervalul 2006-2014, de la 68% la 218% la nivel judeţului Iaşi.



________________________

116


Pe județele regiunii rata de absolvire în învățământul liceal, fig. nr. 6.3.2.9., pentru anul școlar 2014-2015, înregistrează valori mari peste media națională și regională în județul Iași 218,7%.

La polul opus se situează rata de absolvire în învățământul liceal pentru mediul rural, regăsită în figurile de mai jos, care înregistrează creștere dar la valori mici astfel la nivel național 8% în 2006-2007 și 12% în 2014-2015, la nivelul regiunii creșterea este de la 5% în 2006-2007 la 9,9% în 2015-2016, rămânând sub nivelul mediei naționale.

Rata de absolvire în învăţământul profesional pentru județul Iaşi are aceeași fluctuații ca cele constatate la nivel național sau regional, de scăderea agresivă care s-a produs în 2011-2012 cauzată de desființarea ȘAM și rapoartarea la un număr mult mai mic de absolvenți ceea ce a afectat indicatorul.

Cea mai mare creștere a ratei de absolvire în învățământul postliceal se

înregistrează în județul Iași, de 27,9% în 2014-2015 mult peste media regională de 11,6% şi cea naţională de 16,3%

Analiza indicatorului conduce la concluzia că în mediul de rezidență urban creșterea este mult mai mare

Valorile ratei de absolvire în învățământul postliceal - mediul rural, sunt la nivelul județului Iași de 1,4% .

România1. Nord -

EstBacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

2006 - 2007 39,5 42,8 40,2 43,5 43,9 39 43,2 47,7

2007 - 2008 33,2 34,3 29,7 34,6 36,6 33,4 35,6 36

2008 - 2009 39,5 39,8 32,4 42,6 42 38,1 41,5 45,1

2009 - 2010 35 36,9 29,1 39,9 36,5 40,4 37,9 41,8

2010 - 2011 13,9 13,5 10,3 15,4 10,8 17,5 14 15,4

2011 - 2012 1,9 2,8 1,4 6,7 2 2,3 3,8 1,1

2012 - 2013 2,5 3,5 2,2 4,8 3,8 2,6 5 1,8

2013 - 2014 5,6 7,6 6,7 7,3 8,1 6,2 11 3,9

2014 - 2015 5,4 7,3 5,3 7,8 8 7,8 9,4 4,9

0

10

20

30

40

50

60

%

Rata de absolvire în învăţământul profesional

-Total-


________________________

117

6.3.3. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie35

Evoluția ratei de tranziție în învățământul secundar superior, la nivelul județului Iași, în intervalul 2007-2016 (fig. 6.3.3.1.) a înregistrat o ușoară scădere (cu 1%) de la 97,7% în anul școlar 2007-2008 la 96,7% în anul școlar 2015-2016.


Rata de tranziție în învățământ secundar superior, la nivelul județului Iași în intervalul 2007-2016, a rămas aproape constantă (cresterea este de 2,6%) la nivel regional 96,6% în 2007-2008 și 95,4%.


35 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa, pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\22 Rata tranzitie (INS).xls


________________________

118


Din analiza ratei de tranziție în învățământul secundar superior, la nivelul județului Iași în intervalul 2007-2016, pe sexe, rezultă că scăderea este mai accentuată în cazul persoanelor de sex masculin de 1,7% față de cele de sex feminin de 0,5%. Raportat la anul 2015-2016 valoarea ratei de tranziție în învățământul secundar superior pentru ambele sexe este apropiată fiind de 95 - creșteri de 2,6% în județul Iași. Pentru persoanele de sex masculin se înregistrează creșteri în județul Iași,de 1,1% . Rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar la nivelul județului Iași înregistrează o scădere semnificativă de 39,5% la nivel național de la 95,6% valoare în 2007 la 57% în anul 2016. Județului Iași (fig. 138) înregistreaza o scădere mai mică de 10% dar valoarile sunt mai mici decât mediile naționale 55% în 2007 și 45% în 2016.

Analiza Ratei de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar pe județele regiunii Nord-Est, în anul 2016 indică pe locul I, cu 143,3%, județul Iași.



________________________

119

Raportat la anul 2015-2016 rata de tranziție este mai mare la persoanele de sex feminin 49,7 % față de 39,7% pentru persoane de sex masculin.

6.3.4. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED36

Analiza ratei abandonului școlar pentru ÎPT la nivelul judeţului Iaşi, pentru anul școlar 2014-2015, analiză generală, situează judeţul Iași pe locul trei cu 3,6%. Analiza pe judet se realizează în figurile următoare prin comparaţie cu Regiunea NE şi la nivel naţional.


Se poate observa că în judeţul Iaşi, valorile înregistrate, atât in figura anterioară cât şi în cele ce urmează a fi prezentate, sunt INFERIOARE celor inregistrate la nivelul Regiunii NE şi la nivel naţional.


36 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa, pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\23 Rata abandonului (INS).xls


________________________

120




________________________

121


Analiza ratei abandonului pe sexe și județe pentru anul școlar 2015-2016 pentru:

- persoane de sex masculin au valorile de 4,3 % pentru Iași;

- persoane de sex feminin au valorile de 2,9 % pentru Iași.

Dimensiunea de gen reflectată în dinamica fenomenului de abandon școlar în anul școlar 2016-2017 la nivelul judeţului Iaşi este surprinsă în figura de mai jos, constatându-se faptul că numărul băieților care abandonează școala este considerabil mai mare decât cel al fetelor. Excepția de la această tendință este înregistată la liceele tehnologice, în care numărul fetelor care abandonează școala este mai mare decât al băieților.

Figura 6.3.4.6. Sursa datelor: Starea Învăţământului ieşean 2016-2017, septembrie 2017, p.17


________________________

122

Concluzie:

Principalele cauze ale abandonului şcolar: elevi care provin din familii cu părinţi plecaţi în străinătate; elevi care provin din familii de rromi, declaraţi sau nu; starea materială precară a familiilor din care provin elevii; demersuri sporadice şi ineficiente din partea unor școli atragerea şi menţinerea elevilor la cursuri.

Pentru remediere se recomandă:

• Monitorizarea atentă a indicatorului la nivel de şcoală şi judeţ;

• Creşterea eforturilor conjugate pentru prevenirea abandonului în şcoala profesionalǎ prin programe sociale, asigurarea burselor de studiu, activităţi extracurriculare. 6.3.6. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie37

Din analiza efectuată la nivelul UE (28 state), în intervalul 2000-2015, rezultă că rata de părăsire timpurie a scăzut considerabil (cu 10%) la nivelul UE de la 22,9% cât era în 2000 la 12% în 2015, în cazul României valorile au oscilat deși trendul a fost descrescător înregistrându-se o scădere de la 23,7% în 2000 la 17,3% în 2015. În cazul judeţului Iaşi valorile înregistrate sunt mai mici decât media regiunii, astfel, în intervalul analizat, au existat oscilații, iar trendul a fost descrescător înregistându-se o scădere la 29% valoare a ratei de părăsire înregistrată în 2000 la 22,5% din 2015. Analiza pe sexe masculin și feminin a ratei de părăsire timpurile a sistemului de educație în cazul judeţului Iaşi este identică cu cea prezentată anterior. Din analiza pe categorii de sex se constată că rata de părăsire timpurie este mai mare în cazul persoanelor de sex masculin atât la nivelul UE 12,4%, căt și al României de 19,5%. Regiunea Nord-Est are cea mai mare valoare, din țară, de 26,8% cu mult peste media UE și a României. Chiar dacă rata de părăsire timpurie pentru persoanele de sex feminin este mai mică, decât cea de sex masculin, în regiunea Nord-Est este cea mai mare de 23,6% față de media națională care este de 18,5% și față de media UE de 9,5%.

6.3.7. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor (PISA)38

Programul OECD-PISA furnizează datele şi informaţiile esenţiale pentru realizarea de studii şi analize ulterioare, care să fundamenteze deciziile de politici publice în domeniul educaţiei. Testările PISA sunt destinate copiilor având vârsta de 15 ani și acoperă trei domenii principale: citire/lectură, matematică și ştiinţe. În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi. Aceste domenii sunt investigate în termenii stăpânirii cunoştinţelor şi deprinderilor de bază, necesare în viaţa adultă, pentru educaţia permanentă, pentru piaţa muncii etc. și nu din perspectiva stăpânirii curriculei şcolare. Evaluarea competenţelor trans-curriculare este o parte integrată în testele PISA. Rezultatele testării din 2015 plasează România pe ultimul loc. Astfel pentru:

- competențe de citire:

• Sub nivelul 2 mai puțin de 407,47 puncte, România 38,7% - ultimul loc;

37 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în ANEXE\Educatie\24 Rata de parasire timpurie(EUROSTAT).xls 38 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în ANEXE\Educatie\25 PISA.xlsx


________________________

123

• Nivel 5 peste 625,61 puncte, România 2% - ultimul loc;

- competențe în matematică:

• Sub nivelul 2 mai puțin de 407,47 puncte, România 39,9%- ultimul loc;

• Nivel 5 și peste 625,61 puncte, România 3,3 % penultimul loc după Cipru;

- competențe în științe:

• Sub nivelul 2 mai puțin de 407,47 puncte, România 38,5% - ultimul loc;

• Nivel 5 peste 625,61 puncte România - 0,7% - ultimul loc,

6.3.8. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care nu urmează un program de educație şi formare si nici nu au un loc de munca (NEET)39

Indicatorul NEET (acronimul pentru formularea „Not în Education, Employment or Training”), calculat în funcţie de numărul tinerilor din categoria de vârstă cuprinsă între 15 şi 24 de ani care nu urmează nicio formă de învăţământ şi nici nu au un loc de muncă are pentru România, în intervalul 2007-2016, valori mai mari decât media la nivelul UE și a înregistrat o creștere în acest interval de timp de la 16,5% la 23,6% ( cu o scădere la 13,8% în 2008), având pentru anul 2016 cea mai mare valoare de 23,6% față de media UE care a fost de 16,7%. Indicatorul NEET are valorile cele mai mici pentru învățământul superior de 1,2% în România, învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4) – general 3% România, iar valori mai mari sunt întâlnite pentru învățământul primar și secundar inferior (nivelurile 0 - 2) 9,8% ( fig. 6.3.8.). Indicatorul NEET are pentru toate nivelurie ISCED 2011 valorile:

- UE - 16,7%;

- RO - 23,6%; mai puțin de învățământul primar și secundar inferior (nivelurile 0-2):

- UE - 6,4%;

- RO - 9,8%;

15,2 15,017,5 18,0 18,3 18,8 18,7 18,0 17,3 16,7

16,513,8

17,3

22,0 23,2 22,1 22,9 23,1 24,1 23,6

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Evoluţia ponderilor tinerilor NEET

Uniunea Europeană (28 state) Toate nivelurie ISCED 2011 România Toate nivelurie ISCED 2011

învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4):

39 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa, pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\26 Tineri NEET.xlsx

Fig. nr. 6.3.8. Sursa datelor: EUROSTAT


________________________

124

- UE - 8,5%;

- RO învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4) – general:

- UE - 2,6%;

- RO - 3%; învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4) – vocational:

- UE - 5,8%;

- RO - 9,6%; învățământul superior (nivelurile 5-8):

- UE - 1,8%;

- RO – 1,2%.

6.3.9. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)40

Rata de participare la educație și formare profesională, a populației cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani, era la nivel UE de 10,8% în 2016, în timp ce în România era de doar 1,2 %. În intervalul 2012-2016 rata de participare la educație și formare profesională în

România a înregistrat o scădere, în timp ce în UE a înregistrat o creștere. În 2016 pe regiuni de dezvoltare Rata de participare la educație și formare profesională a populației cu vârsta cuprinsă între 25-64, ( fig. nr. 6.3.9. ) situează regiunea Nord-Est pe locul IV cu un procent de 1,1% împreună cu regiunea Centru. Pe locul I este plasată regiunea Vest cu 1,6%, locul II regiunea Sud

Muntenia 1,5%, pe locul III regiunile Nord-Vest și București-Ilfov 1,4%. De remarcat că în regiunea Nord-Est, în anul 2013, a fost atinsă o valoare maximă de 4,4% ce nu a mai fost atinsă de alte regiuni în toți anii la care facem referință. Dacă se analizează rata de participare la educație și formare profesională a populației cu vârsta cuprinsă între 25-64, pe categorii de sex, se constată că, la nivelul UE, în anul 2016, rata de participare pentru personae de sex masculin este mai mică ( 9,8%) față de cele de sex feminin ( 11,7%), în timp ce la nivelul României se menție la aceiași valoare pentru ambele sexe de 1,2% pe regiuni. În regiunea Nord-Est rata de participare pentru persoane de sex masculin este de 0,1 % mai mică decât pentru persoanele de sex feminin care este de 1,1%. Aceeaşi interpretare este şi la nivelul judeţului Iaşi.

6.4. Indicatori de impact 6.4.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului Învăţământul profesional şi tehnic este un motor şi un accelerator pentru piaţa muncii,

atât la nivelul judeţului nostru, cât şi la nivel regional sau naţional, impactul acestuia

40 Datele la care se face referire în acest capitol se regăsesc în anexa, pentru vizualizare clic aici ANEXE\Educatie\27 Formare continua.xls

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

Romania Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud -

Muntenia

Bucuresti

- Ilfov

Sud-Vest

Oltenia

Vest

Total

Rata de participare la educaţie şi formare profesională a populaţiei

cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 ani TOTAL

2012 2013 2014 2015 2016

Fig. nr. 6.3.9. Sursa datelor: Eurostat [trng_lfse_04]


________________________

125

fiind unul pozitiv, de diminuare a procentului şomajului. De asemenea, reamintim

vacantarea pe piata muncii pe domenii IPT ca o concluzie şi o recomandare de de a

orienta oferta educaţională IPT în acest sens.

Se

recomandă:

➢ Măsuri adecvate vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii

➢ Creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

6.4.2 Inserţia profesională a absolvenţilor IPT la 6/12 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie Inserţia absolvenţilor IPT este privită din punct de vedere a participării la viaţa activă la nivel de judeţ Iaşi: continuare studiilor – de la nivel 3 la nivel 4 şi 5 sau studiile universitare şi angajarea. În aceste sens se recomandă:

➢ Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare.

Creşterea atractivităţii ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională. 6.5. Concluzii din analiza ÎPT

6.5.1. Principalele concluzii din analiza IPT Judeţean

Contextul educaţional:

Schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind traseele de pregătire cu finalităţi specifice până la nivelul 5 de calificare pe fiecare rută, avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducerea creditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanţa sporită a

TOTAL LOCURI DE MUNCA VACANTE, (intrari) din care:

16758 Pondere

Servicii 6040 36,04% Confecţii 1327 7,92%

Construcţii 2901 17,31% Industrie 3207 19,14% Agricultură 427 2,55% Sănătate 405 2,42% Alte domenii 2451 14,63%


________________________

126

noilor standarde de pregătire profesională (SPP), introducerea învăţământului DUAL, etc. – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate). În practică, se constată o promovare uşor deficitară a traseului progresiv de profesionalizare, confundat adesea de beneficiari (şi chiar de către şcoli) cu nivelul de calificare al primei trepte (SAM, nivelul 1, acum lichidat), ignorându-se relevanţa calificărilor care pot fi obţinute până la nivelul 4 (ciclul superior al liceului) pe această rută sau Nivel 5. Constatarea implică nevoia unor măsuri adecvate, atât în planificarea ofertei cât şi în orientarea şi consilierea elevilor, având în vedere implicaţii severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung. La nivelul judeţului Iaşi s-au înregistrat cele mai mari valori mari ale numărului elevilor din învățământul profesional, la nivelul Regiunii NE, pe toata perioada, până în 2016, aproape dublu faţă de toate celelalte judete ale regiunii. Resurele umane din ÎPT

Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este bun, dar se constată dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în construcţii, industrie alimentară, agricultură/veterinar/zootehnie, electronică şi automatizări – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. În judeţul Iaşi domeniile cu cei mai mulţi profesori încadraţi, din totalul înregistrat de 84641,sunt: educţie tehnologică – 157 de cadre didactice, mecanică – 139, economic/administrativ - 98, textile – 67, alimentaţie publică şi turism - 61 şi construcţii – 51 de cadre didactice. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: ➢ competenţele metodice (în raport cu noile cerinţe şi schimbările introduse prin

reformele din ÎPT) ➢ actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi

schimbările organizaţionale din mediul economic. Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor

de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea

unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a

unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor

obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi

exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev. Se impune ca o necesitate realizarea unor

programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare,

ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire

practică.

Din totalul numărului de laboratoare din Regiunea NE județul Iași are cea mai mare

pondere- 24% (334 laboratoare), din totalul înregistrat la nivelul regiunii.

În Iaşi funcţioneză cel mai mare număr de unități școlare IPT de la nivelul regiunii

– 55 de unităţi, 191 de ateliere şi 4.448 de unităţi PC

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET

41 ISJ Iaşi – departamentul Resurse Umane, bază de date înregistrată în sept 2017


________________________

127

➢ Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale

➢ Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii ➢ promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru

stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

➢ adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT Serviciile de orientare şi consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii

serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de

consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie

informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Rata netă de cuprindere în educaţie Evoluția ratei de cuprindere în învățământul secundar superior 15-18 ani, în

intervalul 2007-2015 a înregistrat la nivelul judeţului Iaşi o creștere de la 63,3% în 2007 la 67,9% în anul 2015 creștere pe care o întâlnim și la nivel regional: de la 62,8% valoarea din 2007 la 68,4% atinsă în 2015.

Evoluția ratei de cuprindere în învățământul secundar superior 15-18 ani pe medii de rezidență arată că în 2015 apare pentru mediul urban o creștere; astfel la nivelul judeţului Iaşi s-a înregistrat 186% ( de la 127,5 % în 2007) .

Pentru învățământul liceal tehnologic și cel profesional este importantă evoluția ratei de cuprindere, clasele IX-X, elevi cu vârste în obicei de 15-16 ani. În intervalul analizat 2007-2015 pentru judeţul Iaşi s-a înregistrat o scădere .

Evoluția ratei de cuprindere în învățământul secundar superior, clasele XI-XII, 17-18 ani, în intervalul 2007-2015 a înregistrat la nivelul judeţului Iaşi o scădere de la 71,7% în 2007 la 66,3% în 2015.Pe medii de rezidență în 2015 se observă că se înregistrează o creștere, la nivelul judeţului Iaşi de la 147% în 20017 la 181,9 în 2015/2016, comparativ cu nivelul național: 119% în anul 2015 ( de la 91,7% în 2007) iar la nivel regional 151,8% (de la 98,1% în 2007).

De asemenea, pe segmentul secundar superior, rata de cuprindere scade pe măsură ce crește nivelul/vârsta: astfel pentru clasele IX-X, elevi cu vârsta de 15-16 ani, rata de cuprindere este de 67%, iar pentru clasele XI-XII 17-18 ani, rata de cuprindere este de 55%. Gradul de cuprindere în educaţie a populației din grupa 3 - 23 ani, total pentru anul școlar 2015-2016 la nivelul judeţului Iaşi, este de 83%, mai mare decât gradul de cuprindere înregistrat la nivel național, care este de 72,5%, însă, concluziile generale privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural.

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional Raportat la anul 2015-2016, valoarea ratei de tranziție în învățământul secundar superior pentru ambele sexe este apropiată, fiind peste 95% - creșteri de 2,6% în județul Iași (99,4% în 2015/2016 faţă de 97,6 în 2007/2008) . Pentru persoanele de sex masculin se înregistrează creșteri în județul Iași,de 1,1%

Analiza Ratei de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar pe județele regiunii Nord-Est, în anul 2016 indică pe locul I, cu 143,3%, județul Iași. Planificarea în ÎPT va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi


________________________

128

de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă şi ale cerinţelor de pe piaţa muncii. Abandonul şcolar:

Analizând ultimele date înregistrate la nivelul judeţului Iaşi, procentul abandonului şcolar a scăzut în 2016-2017 cu 0,14 faţă de 2013-2014 (303 elevi care au abandonat şcoala,total înregistrat în 2017, faţă de 425 elevi înregistraţ în 2014). Analiza pentru judeţul Iaşi, comparativ cu valorile naţionale şi cele de la nivelul regiunii NE, realizată în PLAI în subcapitolul 6.3.4. plasează judeţul Iaşi cu cele mai mici rate de abandon şcolar. Abandonul şcolar reprezintă motiv de îngrijorare în special în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă: ➢ monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) ➢ eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural,

comunităţile dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24

de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-

maxim ISCED 2 absolvit).

Din analiza efectuată la nivelul UE (28 state), în intervalul 2000-2015, rezultă că rata de părăsire timpurie a scăzut considerabil (cu 10%) la nivelul UE de la 22,9% cât era în 2000 la 12% în 2015, în cazul României valorile au oscilat deși trendul a fost descrescător înregistrându-se o scădere de la 23,7% în 2000 la 17,3% în 2015, iar în judeţul Iaşi, valorile înregistrate sunt sub cele ale regiunii. Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT,

începând cu competenţele de bază “tradiţionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi

continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de

probleme, de relaţionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit

având în vedere:

➢ învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual ➢ programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate) ➢ facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare. Indicatori de impact Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată: ➢ rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani şi ponderea

ridicată a acestora în numărul total al şomerilor ➢ şomajul de lungă durată sugerează indirect o rată mare de şomaj la 6 luni de la

absolvire. ➢ nevoia măsurării gradului de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite

de absolvenţi Se recomandă: ➢ Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte de reducere a şomajului tinerilor din grupa

de vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional (cu menţiunea că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT)


________________________

129

➢ Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: ➢ colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj

cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. ➢ Elaborarea de proiecte din FSE ➢ Studii periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia

profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională:

• sondaje proprii efectuate direct de către şcoli

• sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel judeţean prin intermediul unor organizaţii/instituţii specializate în baza Ordinului MECI 6011/2008

➢ Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii. ➢ colaborarea unităţilor de învăţământ cu autorităţile locale şi cu serviciile de

asistenţă socială pentru monitorizarea elevilor cu risc de abandon şcolar. ➢ asigurarea de servicii de mediere școlară de calitate, în cât mai multe unități

școlare care se confruntă cu situații de risc de abandon școlar; ➢ consolidarea parteneriatului cu organizaţii nonguvernamentale şi cu diverse

instituţii pentru prevenirea abandonului şi diminuarea absenteismului; includerea cu prioritate în proiectele destinate prevenirii abandonului şcolar a unităţilor şcolare care au populaţie şcolară de etnie rromă.

Concluzii din analiza ofertei TVET curente

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de

coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în

vedere:

- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu - eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru

care poate opta elevul în zonă - utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi

calităţii serviciilor - soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor

la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind

structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări, formulate la subcapitolele 6.1.3-

6.1.8.

6.5.2.Ţinte pe termen mediu pentru oferta IPT pe niveluri de formare profesională şi domenii de pregătire Tabel nr. 7 Sursa de date: analizele CLDPS și CR

Domeniul de formare Pondere rezultata din analiza si consultare

la orizontul 2020 (%)

Studiu previzional var. Moderat

BC BT NT SV IS VS Regiune

RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

22 25 21 22 20 25 22% 13,3

- industrie alimentară 4-6 6-8 5-7 6-8 6-8 6-8 6 0,7


________________________

130

- agricultură 8-10 10-12 4-6 4-6 8-10 10-12 8 10

- silvicultură 0-2 0 2-4 2-4 0 0 3 0

- protecția mediului 6-8 6-8 6-8 6-8 3-5 6-8 5 2,6

INDUSTRIE / PROFIL TEHNIC

48 51 53 48 50 49 50% 53,1

- fabricarea produselor din lemn

0-2 4-6 4-6 4-6 2-4 0-2 2 1,5

- electronică și automatizări 8-10 6-8 6-8 4-6 8-10 6-8 8 3,5

- producție media 0 0 0 0 0-1 0 0 0

- construcții 8-10 8-10 8-10 6-8 8-10 8-10 8 10,4

- mecanică 18-20 16-18 14-16 18-20 18-20 16-18 18 18,7

- electric 0-2 0-2 4-6 2-4 0-2 2-4 2 4,4

- industrie textilă și pielărie 6-8 10-12 8-10 6-8 8-10 10-12 10 9,4

- materiale de construcții 0 0 0-1 0 0-1 0 0 0,8

- electromecanică 0 0-2 0-1 0-2 0-2 0-2 2 3,4

- chimie industrială 0-2 0 0-1 0 0-1 0 0 0,9

- tehnici poligrafice 0-1 0 0 00 0 0 0 0,1

SERVICII 30 24 26 30 30 26 28% 33,3

- turism 10-12 6-8 8-10 10-12 8-10 68 10 7,6

- economic 8-10 8-10 8-10 10-12 8-10 8-10 8 12,8

- comerț 8-10 6-8 6-8 6-8 10-12 8-10 8 12,9

- estetica și igiena corpului omenesc

0-2 0-2 1-2 0-2 0-2 0-2 2 0

Studiul previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2018 şi în perspectiva 2020 - Componenta Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung - a fost realizat de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, partener în cadrul proiectului „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii, proiect coordonat de CNDIPT.

6.5.3. Adaptarea ofertei IPT la ţintele pe termen mediu (eşalonare anuală) În planul de școlarizare realizat pentru anul școlar 2016-2017 învățământul liceal tehnologic și învățământul profesional reprezintă 55,4% din total, unele județe au atins deja ponderea recomandată de 60%, județul Iași 59,6%, județul Vaslui 58,7%, județul Neamț 58,6%, în această situație nu este necesară o eșalonare anulă a țintelor, ci doar atingere a procentului de 60% în 2020, de la caz la caz fiind posibilă/necesară o ajustare pe domenii.

7. Monitorizarea implementării PLAI

7.1. Procesul de monitorizare

Monitorizarea este măsurarea sistematică şi continuă a progresului în implementarea planului în timp. Este un instrument de management de bază şi universal pentru a identifica punctele tari şi slabe într-un plan. Scopul monitorizării este să ajute pe toţi cei implicaţi să ia decizii potrivite şi la timp, în implementarea unu plan, decizii care vor contribui la atingerea țintelor propuse și la succesul programului. Monitorizarea şi evaluarea sunt componente cheie ale procesului de planificare strategică, pentru că în timp ce procesul de planificare ajută la identificarea obiectivelor de atins şi a activităţilor de realizat, procesul de monitorizare şi evaluare ne ajută în a identifica dacă implementarea este corespunzătoare şi rezultatele sunt satisfăcătoare pentru atingerea obiectivelor propuse prin planificare. Din această cauză monitorizarea şi evaluarea trebuie să fie procese de măsurare a performanţelor şi o sursă importantă de informare pentru procesul de actualizare/revizuire din activitatea de planificare. În general, procesele de monitorizare şi de raportare sunt responsabilităţi ale unui management eficient în legătură cu un plan/program şi implică, activităţi de colectare,


________________________

131

analiză şi utilizare a informaţiilor în legătură cu progresul fizic şi cu modul în care sunt atinse rezultatele planificate. Procesul de monitorizare şi de raportare contribuie la:

- Identificarea succesului şi a problemelor din procesul de implementare;

- Sprijină procesul de luare a deciziilor informate pentru corecta implementare;

- Conștientizează planul în rândul factorilor interesaţi şi participarea acestora;

- Evaluarea realizărilor planului/programului şi auditul activităţilor şi resurselor. În cadrul unui „ciclu al planificării” se parcurg etapele următoare:

- Stabilirea unor obiective măsurabile clare, inclusiv crearea bazei de informaţii;

- Necesară măsurării progresului în atingerea acestor obiective;

- Monitorizarea periodică a progresului raportat la ţintele agreate. În general procesul de monitorizare utilizează o largă varietate de tehnici şi metode şi se aplică managementului de resurse, de rezultate, a procesului de implementare şi a progresului programului de activităţi respectiv a modului în care acestea sunt realizate. Tipul informaţilor necesare pentru monitorizarea planului/programului se pot grupa în cinci categorii mai largi:

1. Rezultate (results) ale activităţilor şi a ieşirilor/efectelor procesului (outputs); 2. Intrările (inputs) de resurse în program; 3. Progresul planului faţă de obiective şi planurile operaţionale; 4. Modul în care planul este manageriat şi modul de lucru; 5. Schimbări în cadrul grupurilor ţintă.

Monitorizarea se poate realiza la 2 niveluri distincte: Monitorizarea Procesului – Aceasta urmăreşte modul în care sunt utilizate resursele, progresul activităţilor şi modul în care acestea sunt realizate. Monitorizarea procesului presupune:

- Revizuirea şi planificarea implementării în mod permanent;

- Evaluarea modului în care sunt realizate activităţile faţă de planificare;

- Identificarea şi soluţionarea problemelor;

- Construcţie în zona punctelor tari;

- Analiza metodelor utilizate în implementare şi dacă acestea sunt cele mai bune alternative în atingerea obiectivelor.

Monitorizare Impact - Care urmăreşte progresul realizat în atingerea indicatorilor de performanţă şi a impactului pe care planul/programul îl are asupra grupurilor ţintă. Monitorizarea de impact presupune

- Progresul spre atingerea obiectivelor care este măsurat continuu;

- Modificarea de activităţi ca răspuns la schimbările condiţiilor de implementare fără a afecta atingerea obiectivelor iniţiale;

- Poate identifica nevoia de a schimba unele obiective;

- Poate identifica nevoia de continuare a unor cercetări;

- Poate verifica anumite presupuneri-supoziţii de implementare stabilite iniţial. Componentele esenţiale ale unui sistem de monitorizare sunt:

- Selecţia indicatorilor pentru fiecare plan/program;

- Un mod de colectare a datelor în legătură cu indicatorii;

- Analiza datelor;

- Prezentarea informaţiilor într-un format corespunzător;

- Utilizarea informaţiilor pentru îmbunătăţirea activităţilor. Monitorizarea urmăreşte şi înregistrează informaţiile și asigură controlul de calitate. Astfel monitorizarea implementării PRAI/PLAI este un proces permanent dar frecvenţa de realizare a rapoartelor de monitorizare este stabilită a fi anual ţinând cont de principalul scop al acestora respectiv furnizarea de feedback.


________________________

132

În realizarea raportului de monitorizare PLAI sunt implicaţi membrii desemnați din cadrul CLDPS.

7.2. Evaluarea progresului în implementarea PLAI Evaluarea progresului de implementare și al progresului se realizează anual în perioada noiembrie-decembrie și rezultatele se prezintă membrilor CLDPS. Aspectele importante se supun dezbaterii și concluziile dezbaterilor devin publice.

8. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea

8.1. Analiza SWOT pentru implicaţiile IPT

Puncte tari Puncte slabe

Introducerea învăţământului Dual, începând cu anul școlar 2018-2019 la nivel de judeţ; Cererea mare din partea agenţilor economici pentru calificările din domeniul mecanic si constructii

Numărul mare de acorduri pentru practica comasata încheiate cu agenţii economici

Aprobarea de către Guvernul României a Strategiei pentru Educație și formare profesională EFP 2016-2020 publicat în: Monitorul Oficial nr. 347 din 6 mai 2016 - data intrării in vigoare: 6 mai 2016 Completarea Legii educației - introducerea învățământului dual - OUG nr. 81 din 16 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea LEN nr. 1/2011 (publicată în MO nr. 943 din 23 noiembrie 2016) Acordarea de facilități fiscale pentru operatorii economici - OUG nr. 84 din 16 noiembrie 2016 - publicată în MO nr. 977 din 06 decembrie 2016 Declararea Anului 2017 ca fiind: „Anul învățământului profesional” Existenta unui cadrul legal ce reglementează parteneriatul public privat - CR și CLDPS care sprijină dezvoltarea ÎPT - Ordinul nr. 4456/2015 - publicat în M. Of. al României - în vigoare de la 14 august 2015 Existenta cadrului legislativ pentru asigurarea calității (metodologii de asigurare a calității, de monitorizare a

Declinul demografic și migrația Lipsa surselor de date privind migrația pentru categoria de vârstă relevantă pentru ÎPT Populația relevantă pentru ÎPT este predominant din mediul rural care nu dispune de infrastructură ÎPT Rata abandonului în mediul rural este cea mai mare la nivel dde judeţ Rata de absolvire în mediul rural este mică de 76%, în urban fiind de 105% Rata de tranziție este în scădere Lipsa resurselor financiare pentru monitorizarea inserţiei absolvenţilor din ÎPT


________________________

133

inserției, fundamentare a planului de școlarizare, elaborare a planificării în IPT). Oferta de formare este corelată cu cerințele operatorilor economici și domeniile de dezvoltare, gradul de satisfacere a solicitărilor OP este de 92,83%. Numărul de elevi categoria de vârstă relevantă pentru ÎPT este în creștere. Infrastructura ÎPT este cea mai mare din regiune Un număr important de unități școlare au beneficiat de finanțare Phare - dotare cu laboratoare și ateliere Resursa umană - Ponderea cadrelor didactice calificate 95%. Parteneriat activ - Cele mai multe parteneriate cu OP încheiate de școli locul I la nivel de regiune. Dinamizare şi deschiderea operatorilor

economici către oferta IPT.

Oportunităţi Ameninţări

Existența liniilor de finanțare dedicate ÎPT, practicii la locul de muncă, implementării sistemului dual de formare profesională, asigurării calității în formarea profesională. Posibilitatea derulării unor programe de dezvoltare a resurselor umane, prin proiecte cu fonduri nerambursabile. Judeţul Iaşi are o dinamică pozitivă, înregistrează o creștere a populației totale cea mai mare creștere din regiunea NE se înregistrează în județul Iași; Nivelul tinerilor categoria de vârstă 0-24 de ani, care pleacă din țară, este în scădere; Sectoarele cele mai active din regiune sunt comerț, industrie prelucrătoare, construcții, hoteluri, agricultură; Trend ascendent in domeniul servicii Existenţa instituţiilor de învăţământ

superior care furnizează personal

calificat, de Nivel 6.

Situația economică care plasează regiunea N-E pe ultimul loc, ca una din cele mai sărace, devenind astfel neatractiva ca perspectivă pentru locuri de muncă; În judeţul Iaşi sunt nivele mici ale salariilor și în prognoza la orizontul 2020 vor rămâne cele mai mici salarii din țară; Migraţia va duce la reducerea populaţiei de vârstă şcolară; Lipsa de motivare și participarea foarte scăzută a forţei de muncă la programe de formare continuă a adulţilor; Judeţul Iaşi a fost afectat de criza economică și a înregistrat scăderi dramatice ale personalului din unitățile locale active în construcții ( 37% ), industrie ( 22% ), comerț ( 21% ) sau încetarea neprevazutǎ a activitǎţii unitǎţilor economice. Timpul indelungat necesar proiectǎrii, schimbǎrii, implementǎrii şi mǎsurǎrii rezultatelor, impactului procesului de formare. Bariere în actualizarea COR, a nomenclatorului.


________________________

134

Decalajul dintre ritmul schimbǎrilor economice şi al pieţei muncii şi sistemul formǎrii profesionale Schimbǎri legislative necorelate cu piaţa muncii

8.2. Rezumatul principalelor concluzii și obiective de dezvoltare a IPT la orizontul 2020

Din analiza punctelor slabe și a oportunităților pot fi formulate următoarele recomandări :

Nr. crt.

Recomandare Nivel de

competenta

1. Măsuri de susținere a activităților ce urmăresc adaptarea rețelei școlare și a ofertei de formare profesională inițială și continuă, la cerințele pieței muncii și a opțiunilor elevilor.

regional/ Local

2. Susținerea activităților ce urmăresc formarea continuă și creșterea ponderii populației cu grad ridicat de pregătire/ calificare.

regional/ Local

3. Măsuri care să determine asigurarea egalității de șanse în formarea inițială.

regional/ Local

4. Măsuri de formare continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în vederea asigurării calității în formare.

regional/ Local

5. Dezvoltarea infrastructurii unităților școlare, în vederea asigurării calității în IPT.

Național/ regional/

local

6. Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze parteneriatul școală – întreprindere, necesar asigurării calității în IPT.

Național

7. Realizarea unui sistem de selecție în formare, pe baza aptitudinilor elevilor și a achizițiilor anterioare începutului traseului de formare

Național

9. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri

Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor

concluzii şi recomandări - sintetizate din fiecare capitol de analiză - în atenţia factorilor

de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare

profesională şi, în final, de a propune un plan de măsuri (structurate în cadrul

priorităţilor, obiectivelor şi ţintelor dezvoltate în planul de măsuri).

Prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile mai importante

rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru

grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă


________________________

135

principal (15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu, respectiv şcoala de arte şi

meserii

O primă concluzie vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a

dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, previziunile demografice corelate

cu concluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaţie şi din analiza ofertei

curente în raport cu tendinţele pieţei muncii şi economiei regionale, conduc la nevoia de

planificare a unor măsuri vizând: ajustarea ofertei în raport cu nevoile de calificare pe

termen lung, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională (acces vs.

calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor), optimizarea resurselor.

De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi

consolidarea poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea

unei strategii de diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă

pe piaţa formării adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi

alte organizaţii pentru studii, cercetări şi consultanţă, etc.

În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă

crearea şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la

nivel regional şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate,

periodic actualizate şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi

formare profesională.

Este esenţială coordonarea în acest scop între instituţiile Consorţiului regional, în

vederea planificării şi implementării unor proceduri adecvate pentru investigarea pieţei

muncii.

Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de

calificare) obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile

viitorului cadru naţional al calificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes

reciproc.

De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare

profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea

unor proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând

inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind

finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională

Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PLAI destinate

pieţei muncii şi economiei regionale, cu constatările din analiza ofertei curente a

sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri

de şcolarizare din judeţ.

În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă

evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea

unui set de criterii şi indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de

acces în zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de

calificare şi opţiunile elevilor .

În concluzie, general valabil, pentru ameliorarea efectelor punctelor slabe utilizând oportunitǎţile şi punctele tari este necesară:

• adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii;

• implementarea cu succes la nivelul judeţului Iaşi a învăţământului Dual


________________________

136

• creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie prin programe de formare continuă;

• reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii;

• dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formare;

• dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT în vederea asigurării calităţii în formare;

• dezvoltarea învăţământului rural şi a diversificării ofertei de formare susţinută de funcţionarea în reţea a şcolilor;

• intensificarea serviciilor de orientare şi consiliere şcolară şi profesională din clasele de gimnaziu şi cointeresarea parintilor si partenerilor sociali pentru acordarea de burse cu scopul de a sprijini şi motiva elevii;

• încurajarea partenerilor sociali şi cointeresarea în participarea la programele de formare, informarea şi demonstrarea eficienţei sistemului de calificare bazat pe competenţe;

• promovarea activităţilor in vederea promovarii mentoratului ca masură preventivă;

• înfiintarea centrelor de evaluare a competentelor dobindite in alte contexte

Plan Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) 2017-2025 __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

137

10. Planul de măsuri

Obiectiv general:Creșterea calității și accesului la programe de formare profesională în vederea adaptării la cerințele pieței muncii

PRIORITATEA 1 : Îmbunătățirea relevanței sistemului de formare profesională

Obiective O1: Corelarea ofertei ÎPT cu cererea pieței forței de muncă O2: Dezvoltarea Parteneriatului Public Privat

Indicatori de impact: - Creşterea ratei de ocupare a tinerilor cu nivel de educaţie ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, - Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic și profesional la 60% în 2020,

Obiectivul 1 : Corelarea ofertei ÎPT cu cererea pieței forței de muncă Indicatori: - din total ÎPT: 60% Învățământ Liceal Tehnologic, 40% Învățământ Profesional - din total Învățământ profesional :10% Învățământ Profesional Dual - creșterea procentului absolvenților IPT angajați la OP parteneri ai unităților de învățământ la 25%

Precondiţii şi riscuri: - lipsa resurselor financiare pentru derularea de campanii de promovare - durata procedurilor de autorizare - lipsa resurselor pentru monitorizare

Acţiuni - Activităţi Rezultate Termene

Instituţii responsabile

Indicatori

Precondiţii şi riscuri

A.1. Dezvoltarea programelor de învăţare la locul de muncă în formarea profesională

număr de clase ÎP, număr de clase în sistem dual

anual ISJ, UȘ 10% clase Învățământ dual din Învățământul profesional

- Lipsa autorizării, costuri ridicate ale autorizării - durată procedurilor de autorizare, nu permite un răspuns prompt la cerințe OP, se pierde fidelitatea răspunsului la cererea pieței forței de muncă


138

A.2. Monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare

raport monitorizarea inserției la 6 luni raport monitorizarea inserției la 12 luni

anual ISJ, UȘ 100% unități școlare care monitorizează inserția

Lipsa resurselor financiare, umane Lipsa de expertiză și experiență a personalului didactic în efectuarea monitorizării inserției

A.3. Organizarea de - campanii de promovare, - schimbul de experiențe și bune practici/ mobilități internaționale în formarea profesională

campanii de promovare schimburi de bune practic/mobilități

permanent ISJ, UAT, UȘ, CCD, CJRAE, OP parteneri

Campanie - Calendar anual

Lipsa resurselor financiare Lipsa personalului specializat în campanii de promovare la nivelul ISJ, UȘ

Obiectivul 2 : Dezvoltarea Parteneriatului Public Privat Indicatori: - gradul de satisfacere a solicitărilor OP-100% în 2020 față de 92% 2016 - creșterea numărului de contracte de parteneriate cu OP la 100 % - creșterea implicării OP în elaborarea programelor de formare profesională și CDL la 100%

Precondiţii şi riscuri: - interesul scăzut al operatorilor economici/lipsa de comunicare - insuficientă promovare - situația economică regională instabilă



Indicatori


A.1.informarea mediului economic despre oferta IPT

numărul sesiunilor de informare/ numărul OP informați

Mai și octombrie fiecare an

ISJ, UȘ, OP parteneri

2 întâlniri pe UȘ

- lipsă de comunicare/răspuns a OP la solicitările mediului educativ (ISJ, UȘ)

A.2. Realizarea de parteneriate în vederea desfășurării practicii inclusiv organizarea de clase în sistem dual

- numărul de parteneriate cu OP - număr de consorții școală-OP care asigură spații de instruire practică

Mai fiecare an/ conform calendarului aprobat de

SJ, UȘ, OP parteneri

100% contracte de parteneriat pentru stagiile

Situația economică instabilă, ce nu permite OP încheierea de contracte de parteneriat pe mai mult de 1 an


139

ministerul educației pentru organizarea și funcționarea ÎPT

de practică

A.3.implicarea și consultarea OP în realizarea programelor de pregătire practică și CDL

numărul de programe și CDL realizate în parteneriat cu OP

Septembrie-octombrie fiecare an

ISJ, UȘ, OP parteneri

100% CDL /UȘ elaborate în parteneriat cu OP parteneri

Lipsa de personal ai OP disponibil să colaboreze cu UȘ în elaborarea CDL

PRIORITATEA 2: Dezvoltarea sistemelor de asigurare a calității formării profesionale

Obiective: O3: Asigurarea calității sistemului de formare profesională inițială O4: Actualizarea instrumentelor de planificare strategică PRAI/PLAI/PAS

Indicatori de impact: - Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020 de la 5,9% R și 3,4% U în 2015

- creșterea ponderii absolvenților din ÎPT la 100% în 2020 de la 97,6% în 2015

- creșterea ponderii absolvenților din Învățământul profesional la 100% în 2020 de la 90,2% în 2015

Obiectivul 3 : Asigurarea calității sistemului de formare profesională Indicatori: - Actualizarea infrastructurii formării profesionale iniţiale conform cerințelor exprimate în SPP - Creșterea numărului de profesori calificați la 100% în 2020 de la 98,36% în 2016 - Actualizarea competențelor personalului didactic conform cerințelor OP

Precondiţii şi riscuri: - lipsă strategie de dezvoltare și planificare fonduri pentru sistemul educativ - lipsa de implicare a cadrelor didactice - lipsa de atractivitate a cursurilor


140



Indicatori


A.1.Dezvoltarea centrelor de formare profesională și dotarea unităților școlare cu echipamente

număr de școli cu dotare corespunzătoare - ateliere și laboratoare conform SPP

2020 ISJ,OP, UAT 100% UȘ dotate corespunzător SPP

Lipsă de surse de finanțare locale

A.2.Dezvoltarea de programe de perfecționare/specializare/recalificare a cadrelor didactice

- număr de programe de specializare/perfecționare/ reconversie profesionala pentru cadrele didactice - număr de cadre didactice care participa la programe

2020 ISJ, CCD 80% participare cadre didactice la programe de specializare/perfecționare/reconversie

Lipsa de motivare a cadrelor didactice Lipsa de atractivitate a cursurilor (Conținuturile cursurilor nu sunt actualizate conform nevoilor actuale) Devalorizarea formării, datorită concurenței

Obiectivul 4: Actualizarea instrumentelor de planificare strategică PRAI/PLAI/PAS Indicatori: - actualizarea anuală a PRAI/PLAI/PAS - participarea la cursuri de management educativ a tuturor directorilor numiți prin concurs sau cu delegație

Precondiţii şi riscuri: - lipsă finanțare - lipsă persoane disponibile și cu resurse de timp



Indicatori


A.1. Actualizarea PRAI/PLAI/PAS

PRAI/PLAI/PAS anual anual CR/CLDPS 1 PRAI 6 PLAI 201 PAS

Lipsa finanțare Lipsă implicare

A.2 Monitorizarea implementării PRAI/PLAI/PAS

Raport monitorizare implementare PRAI/PLAI/PAS cu

anual CR/CLDPS 1 Raport monitorizare

Lipsă de fonduri Lipsă de timp a persoanelor responsabile


141

recomandări PRAI/PLAI/PAS

A.3. Participarea directorilor și cadrelor didactice la cursuri de management educativ

Competențe de management educativ aplicate în elaborarea PAS

2018-2020 ISJ/CCD 100% directori participanți la cursuri 30% /UȘ cadre didactice participante la cursuri

Lipsă de cursuri/ autorizate la nivel local Lipsa unei analize de nevoi de formare a cadrelor didactice Lipsă de implicare a cadrelor didactice/ directori/

PRIORITATEA 3 : Asigurarea egalității de șanse și accesului la educație

Obiective O5: Creşterea participării şi facilitarea accesului grupurilor defavorizate la programele de formare profesională O6: Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de Orientare și Consiliere Profesională

Indicatori de impact: - scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii de la 22,5% în 2015 la 10% în 2020

- scăderea nr. elevi/consilier în vederea îmbunătățirii calității serviciilor OPS

Obiectivul 5 : Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională Indicatori: - număr de tineri din ÎPT beneficiari de susținere financiară la 100% - număr de programe/proiecte prin care se dezvoltă competențe antreprenoriale 25

Precondiţii şi riscuri: - lipsă fonduri bugetul local - lipsa de autorizării de funcționare a căminelor și cantinelor existente datorită neasigurării condițiilor - ineficiența costurilor de întreținere a infrastructurii existente



Indicatori


A.1. susținerea tinerilor defavorizați în vederea participării la educație și

- număr de elevi beneficiari de susținere financiară (bugetul de

anual ISJ, UAT,OP Număr de elevi susținuți

Lipsa fonduri bugetul local Desființarea infrastructurii școlilor ce dețineau cămin și


142

formare profesională stat, sau OP) - număr de elevi ce beneficiază de cazare în internat și cantină

financiar/ cazați cu masă

cantină Lipsă autorizații de funcționare cămine și cantine existențe Ineficiența costurilor căminelor/cantinelor de dimensiuni mari, ce ar putea fi folosite pentru numărul mic de elevi din prezent

A.2. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale in cadrul programelor de formare profesională

număr de elevi ce activează în cadrul unei firme de exercițiu

anual ISJ CJRAE număr de firme de exercițiu înființate. Număr de elevi ce activează în firma de exercițiu

Lipsă interes/motivare Puține școli au implementat programul firme de exercițiu

Obiectivul 6: Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de Orientare si Consiliere Profesională Indicatori: - creșterea numărului de personal calificat în oferirea serviciilor de OPS la 100% - număr de elevi și părinți informați și consiliați 100%

Precondiţii şi riscuri: - lipsa de fonduri pentru înființarea posturilor de consilier școlar pentru fiecare unitate școlară - lipsa de interes din partea cadrelor didactice de a participa la programe de OSP



Indicatori


A.1. Îmbunătăţirea serviciilor de OSP şi a consilierii în carieră

- număr de centre de informare și consiliere - număr de cadre didactice calificate în OSP

anual ISJ, CJRAE Numărul mare de elevi ce revine unui consilier Lipsa fondurilor pentru înființarea mai multor posturi de consilieri


143

Lipsa de interes a cadrelor didactice de a participa la cursuri de OPS

A.2 Facilitarea accesului la programele de informare și OSP a elevilor și părinților

număr de elevi consiliați număr părinți consiliați

anual UȘ, ISJ, CJRAE 100% elevi, părinți/tutori informați din clasa a VIII-a privind oportunitățile de pe piața forței de muncă

Lipsa de comunicare a părinților cu școala În sistemul ÎPT un procent foarte mare de elevi provine din familii monoparentale, au părinții ambii sau numai unul plecați la muncă în alte țări și nu este legalizată tutela acestora


________________________

144

PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT (PLAI)...

Documents

Transcript of PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT (PLAI)...