CUPRINS - Prima paginaofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web viewSursa:...

REGIUNEA SUD – VEST OLTENIA

JUDEŢUL GORJ

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU INVĂŢĂMÂNT

2013 – 2020

3

Lista abrevierilor...................................................................................................................pag 5

Cuvânt înainte .....................................................................................................................pag 6

1. Rezumat .......................................................................................................... ……….pag 10

2. Demografie .....................................................................................................................pag 12 2.1 Situaţia prezentă 2.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 2.1.3 Distribuţia pe sexe 2.1.4 Structura pe grupe de vârstă 2.1.5. Structura pe grupe de vîrstă şi medii rezidenţiale 2.1.6 Structura etnică 2.1.7 Mişcarea migratorie 2.2.Proiecţii demografice 2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

3.Profilul economic ..............................................................................................................pag 143.1. Principalii indicatori economici 3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 3.1.2 Productivitatea muncii 3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime. 3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii.3.2. Informaţii parţiale3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate3.2.1. Cercetarea – dezvoltarea3.2.3. Industria3.2.4. Infrastrucutura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu3.2.5. Agricultura3.2.6. Silvicultura3.2.7. Turismul3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan 3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

4. Piaţa muncii .............................................................................................................pag 214.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 4.1.1. Participare la forţa de muncă4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale4.2. Informaţii parţiale4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnic4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală4.2.1.3. principalele consatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)4.3 Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru I.P.T.4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa forţei de Muncă (BFM)4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM4.4. Implicaţii pentru ÎPT

5. Învăţământul profesional şi tehnic .............................................................................pag 295.1.Indicatori de context5.1.1.Contextul european 5.1.2.Contextul naţional5.2.Indicatori de context specifici. 5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară5.3.Indicatori de intrare5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic5.3.2 Resursele umane din ÎPT. 5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare. 5.4. Indicatori de proces 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere. 5.5 Indicatori de ieşire 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.6. Rata de succes 5.5.7. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 5.5.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie 5.5.9. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)5.5.10. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior5.5.11. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)5.6. Indicatori de impact5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului 5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă 5.7. Oferta şcolilor din ÎPT 5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor5.7.5. Reţele şcolare 5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile 5.8. Principalele concluzii din analiza IPT judeţean

6. Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAI .............................pag 60

7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea ....................pag 62

5

8. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013 .................................................................................................................................................pag 65

9. Acţiuni propuse pentru realizarea obiectivelor dezvoltării IPT la orizontul anului 2013.......................................................................................................pag 6710. Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Gorj........................................................................................................................................pag 75

11. Anexe.

6

Lista abrevierilor ADR- Agenţia de Dezvoltare RegionalăAJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăAMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodăriiANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de MuncăBFM- Balanţa Forţei de MuncăBIM- Biroul Internaţional al MunciiBNR- Banca Naţională a RomânieiCAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia NaţionalăCCD- Casa Corpului DidacticCDL- Curriculum în dezvoltare localăCDR- Consiliul de Dezvoltare RegionalăCEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării ProfesionaleCJ- Consiliul JudeţeanCJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăCL- Consiliul LocalCLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare ProfesionalăCNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi TehnicCNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a AdulţilorCNP- Comisia Naţională de PrognozăDGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi FamilieECTS(eng)-Sistemul European de Credite TransferabileECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea ProfesionalăENQAVET(eng)-Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională EQF(eng)-Cadrul European al CalificărilorETF(eng)- Fundaţia Europeană pentru FormareONG – Organizaţii nonguvernamentaleCBS- pragram Phare transfrontalierCR- Consorţiul RegionalIMM- întreprinderi mici şi mijlociiINS- Institutul Naţional de StatisticăIPT- învăţământul profesional şi tehnicISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei ISJ- Inspectoratul Şcolar JudeţeanMECI- Ministerul Educaţiei Cercetării şi InovăriiOECD(eng)- Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare EconomicăPAS- Planul de Acţiune al ŞcoliiPDR- Planul de Dezvoltare RegionalăPIB- Produsul intern brutPLAI- Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPND- Planul Naţional de DezvoltarePOR- Planul Operaţional RegionalPOS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmanePRAI- Planul Regional de Acţiune pentru ÎnvăţământPRAO- Planul Regional de Acţiune pentru OcupareSAM- Şcoala de Arte şi MeseriiTVET(în engleză în text)- Învăţământul Profesional şi TehnicUE- Uniunea Europeană ¸ VAB- valoarea adăugată brut

7

Cuvânt înainte

Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2011 (Benchmarks) - necesită: măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi raportarea unitară a indicatorilor statistici; adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi.

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă.Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente: - Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul comunităţii.

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este un document de planificare strategică participativă pe termen mediu ce urmăreşte stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi formare profesională în contextul dezvoltării regionale, în funcţie de nevoile de dezvoltare economică şi asigurare a coeziunii sociale, în perspectiva anului 2013. Acest document se elaborează având la bază Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) pentru regiunea Sud Vest Oltenia.

Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean, în perspectiva anului 2020. PLAI cuprinde: analiza contextului judeţean; analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin diagnoza contextului judeţean; priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel judeţean.

Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea PAS şi de a informa deciziile la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolare a învăţământului profesional şi tehnic.

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

8

PLAI este realizat de Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), care sunt sunt structuri manageriale consultative care activează pentru creşterea relevanţei şi calităţii IPT în sprijinul Inspectoratelor Şcolare. CLDPS au în componenţă reprezentanţi ai: autorităţilor locale, AJOFM, organizaţiilor patronale, sindicatelor, Inspectoratului Şcolar, ONG-uri. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele: actualizarea şi implementarea PLAI pe baza recomandărilor din PRAI; monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS); asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS; analiza şi avizarea planului anual de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic, la nivel judeţean; avizarea componentei locale a curriculum-ului pentru IPT.

9

Capitolul 11.Rezumat

Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Documentul a fost realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010, pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al Romaniei, date furnizate de INS), din studii previzionale la orizontul anului 2013 (Comisia Naţională de Prognoză) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Gorj, ANOFM, AJOFM Gorj).

Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimii ani, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat își păstrează încă un grad mare de relativitate. În acest context, CLDPS apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii.

În aceste condiţii, CLDPS al judeţului Gorj consideră necesară o monitorizare atentă în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel oferta IPT va putea fi fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare (conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare).

Adaptarea ofertei ÎPT la cererea pieței muncii se reralizează pe baza informațiilor și analizei lor referitoare la demografie, economie, pița muncii și cele referitoare la sistemul ÎPT.Analiza SWOT stă la baza identificării priorităților, obiectivelor, precum și a măsurilor planul de ațiune. În acest plan de acţiune s-a propus ca obiectiv general Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.

Pentru atingerea acestui obiectiv general au fost stabilite de către CLDPS Gorj

următoarele obiective specifice:

1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei muncii

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere

3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar

4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET

5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

Măsurile din planul de acţiune sunt asumate, în vederea implementării, de către membrii CLDPS

Gorj, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de

corelare a ofertei ÎPT cu cererea piţei muncii.

10

Capitolul 2

Demografie

Judeţul Gorj este unul dintre cele 41 de judeţe ale României. Reşedinţa lui este municipiul Târgu Jiu. Are o populaţie de 387.308 de locuitori şi suprafaţă de 5.602 km². Se împarte în nouă oraşe (incluzând două municipii) şi 61 de comune. Face parte din regiunea istorică Oltenia. Variat, în trei trepte distincte: în N şi NV sunt M-ţii Parang, Valcan şi Godeanu, cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000m (altitudine maxima: 2.519, vârful Parangul Mare) şi cu urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.), iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic.

Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1 din prezentul document.

2.1 Situaţia prezentă (anexa 1a) Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2010, judeţul Gorj are o populaţie de 376.179 locuitori, reprezentând 16,80% din populaţia regiunii Sud Vest Oltenia. Dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiind o scădere cu 2,87% a locuitorilor gorjeni faţă de 1,67% cât este la nivel naţional la 1 iulie 2002. La nivelul judeţului, evoluţia populaţiei totale nu are diferenţe mari faţă de anul 1990 când poplaţia era de 387.400, o diferenţă de 11221 (2,90%) 2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală (anexa 2a) Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2010 a pus în evidenţă preponderenţa populaţiei rurale cu un număr de 202.128 persoane (53%), faţă de populaţia din mediul urban, ce însumează 179.515 persoane (43 %).

2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale Dintr-un total de 381.643 la nivelul anului 2009, femeile din Gorj reprezintă 193.105 (50,6%). Dintre acestea, aproximativ 51,76 % trăiesc în mediul rural.

2.1.3 Distribuţia pe sexeDintr-un total de 376179 persoane la 1 iulie 2010, femeile reprezintă 50,82% (191136

persoane). Dintre acestea 49,49% (94555persoane) trăiesc în mediul urban, iar 50,51% (96581 persoane) traiesc in mediul rural.

Persoanele de sex masculin în număr de 189004, (49,18% din populaţia judeţului) se regăsesc în proporţie de 48,98% în mediul urban (89705 persoane) şi 51,02% (95229 persoane) în mediul rural.

Structura populaţiei pe sexe este apropiată, populaţia de sex feminin fiind mai mare cu 1,33 puncte procentuale. La nivelul ţării diferenţa este de 2,62 puncte procentuale.

2.1.4 Structura populaţiei grupe de vârstă Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, este de 15,1% în anul 2010,

peste cea de la nivelul regiunii cu 1,2 puncte procentuale, iar, populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste atingând în 2010 un nivel de 13,8 faţă de 16,4 % cât este la nivel regional. Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.

11

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moren%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lac_glaciar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Circ_glaciar

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Jiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ele_Rom%C3%A2niei

2.1.5 Structura pe grupe de vîrsta si medii de rezidenţa

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale - Regiunea Sud Vest Oltenia, la 1 iulie 2010 - %-

Grupa de vârstă TOTAL 0-14 ani 15-19

ani 20-24

ani 25-29

ani 30-64

ani pete 65

aniTOTAL 100,1 14,4 6,3 7,6 7,1 48,1 16,5MASCULIN 100,0 15,2 6,6 8,0 7,4 49,1 13,7FEMININ 99,8 13,8 6,1 7,3 6,8 47,2 18,8URBAN 100,0 13,8 6,6 8,7 8,5 52,3 10,1 Masculin 100,0 14,7 6,9 9,1 8,8 52,0 8,5 Feminin 100,0 13,0 6,3 8,4 8,3 52,5 11,5RURAL 100,0 15,0 6,1 6,6 5,8 44,3 22,2 Masculin 100,0 15,6 6,4 7,0 6,2 46,5 18,3 Feminin 99,9 14,5 5,9 6,2 5,4 42,1 25,9

2.1.6 Structura etnicăRegiunea Oltenia este relativ omogena din punct de vedere etnic. Exista un procent de

cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi roma. Statisticile oficiale dau un procent de peste 97% populatie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT 98,1%, VL 98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensământului Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie roma un număr de aproximativ 59 mii persoane (2,5%). Populaţia roma trăieşte în condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii Mondiale reflectă faptul că în 2000 aproximativ 68,8% din populaţia roma trăia cu mai puţin de 4,3 USD/zi..

2.1.7 Mişcarea migratorieDatele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din

schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16).

Regiunea Sud Vest Oltenia, prin specificul ei, a avut o migraţie negativă în anul 2007, numărul celor sosiţi în regiune (43400) fiind cu 2923 mai mic decât al celor plecaţi (46323) În judeţul Gorj se observă că mişcarea migratorie a fost negativă ( 8583 plecaţi şi 4240 sosiţi)

2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 (anexa 2b) şi (anexa 2c) Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judeţului să continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.

Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform prognozelor INS, populaţia regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% faţă de 15,4% cât se preconizează pentru nivelul regiunii Sud Vest Oltenia

De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (3-24 ani) va fi 91

12

mii persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%.

2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT (Anexa 3d Analiza SWOT)

`Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni

Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, în scopul dezvoltării serviciilor, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Ponderea populaţiei de etnie rromă comparată cu cea la nivelul regiunii

Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora..

Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară

Restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei muncii; Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „educaţia de a doua şansă”, Promovarea unei culturi a învăţării permanente Asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie profesională. Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială.

Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone

defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei)

13

Capitolul 3Profilul economic judeţean

3.1. Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)(anexa 3a)

Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni agricultura are un rol important, cu o pondere de circa 11,2%, înregistrând totuşi o scădere, de la 18,4% în 2004. De asemenea, industria are o pondere însemnată în economia regiunii, furnizând 32,6% din produsul intern brut regional. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt: metalurgia neferoasă (producţia de aluminiu), industria electrotehnică (Electroputere SA Craiova – locomotive, material rulant), industria constructoare de maşini şi tractoare agricole, industria chimică, industria uşoară (textile şi încălţăminte), materiale de construcţii (prefabricate, ţigle, ciment), industria alimentară.

Construcţiile au o pondere peste media naţională (7,41%), situându-se în jurul a 7,98% din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor, sunt de remarcat serviciile de „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” cu o contribuţie de circa 11,81% şi „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu 11,63 %.Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivel naţional în anul 2006 reprezenta 38,4% din media europeană (UE-27=100). Comparativ, regiunile Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud -Vest Oltenia se plasează sub media naţională, doar regiunea Regiunea Nord-Est cu doar 24,2% din media europeană în 2005, fiind mai slab poziţionată faţă de Oltenia, cu 30,4%.

Evoluţiile prognozate prevăd în perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a PIB în regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional.

Judeţul Gorj are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 1,80% ( 1,83% in 2009, 1,77% in 2010, 1,76% in 2011).

Industria are o pondere însemnată în economia judeţului furnizând 42,7,8% din valoarea adăugată brută( cu mult peste ponderea celorlalte judete ale regiunii) fiind urmată de servicii cu 41,3%, construcţii ( datorate lucrarilor de infrastructura) cu 10,5,1% şi agricultura cu o pondere de circa 5,6%.

La nivelul regiunii SV-Oltenia, judeţul Gorj are cea mai mare pondere în industrie şi cea mai mica in agricultura.

Dacă se face o comparaţie cu structura valorii adăugate brute realizată în Uniunea Europeană se pun în evidenţă decalaje semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuţie se situează cu mult sub media UE-27. Se aşteaptă ca integrarea în UE să conducă în timp la diversificarea serviciilor şi la creşterea contribuţiei acestora la creşterea VAB.

Ponderea mare a industriei corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani evidenţiază pe de o parte potenţialul Romîniei si al judetului în acest sector, sugerând însă că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor activităţi industriale cu valoare adăugată mare.

Datele privind serviciile pun in evidenta importanta acestu sector pentru judetul Gorj, iar datele despre agricultura regiunii pun în evidenţă importanţa atât în economia naţională cât şi în cea a regiunii. Contribuţia acestor sectoare la volumul VAB va trebui să crească.

Creşterile susţinute înregistrate în perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de criza economică.

Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin efectele crizei.Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de

dezvoltare.

14

Evoluţia şi prognoza evoluţiei acestuia se prezintă astfel:

Produsul intern brut/locuitor -euro-2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Regiunea SV Oltenia 3536 4524 5032 4174 4232 4507 5017 5575 6188Judeţul Dolj 3503 4491 5202 4261 4313 4595 5124 5702 6336Judeţul Gorj 4427 5978 6875 5711 5753 6110 6778 7506 8305Judeţul Mehedinţi 3055 3767 4282 3558 3532 3748 4150 4587 5061Judeţul Olt 2699 3506 3902 3283 3460 3708 4157 4645 5183Judeţul Vâlvea 4089 4957 4870 4062 4067 4323 4792 5317 5898

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2014” (martie 2011) www.cnp.ro Analiza comparativă pe judeţe a datelor din prognoza realizată de CNP permite evidenţierea atât a evoluţiilor prognozate cât şi a disparităţilor intra-regionale privind valoarea PIB/locuitor. Din punctul de vedere al acestui indicator, disparităţile intra–regionale se menţin pe toată perioada până în 2014

Produsul intern brut pe locuitor – indici de disparitate faţă de nivelul naţional- -%-

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Regiunea SV-Oltenia 78,2 77,4 76,3 74,3 74,6 74,7 74,9 75,1

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora).

Comparaţia cu celelalte judeţe ale regiunii a structurii VAB în 2008 evidenţiază următoarele aspecte relevante (Anexa 2a)

Structura comparativă a VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2008 Sursa: calculat pe baza datelor INS "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2009

-%-

Regiunea Sud vest oltenia

Jud. Dolj

Jud. Gorj

Jud. Mehedinti

Jud. Olt

Jud. Valcea

Agricultură, silvicultură, piscicultură 10,4 11,9 5,6 12,1 15,2 8,3Industrie, din care: 31,3 30,1 42,7 23,8 29,6 24,6 - Industrie extractiva 3,6 0,9 12,5 1,4 0,1 1,4 - Industrie prelucrătoare 21,9 24,4 17,9 15,1 27,4 21,7 - Energie electrica, termica, gaze, apă 5,8 4,8 12,2 7,3 2,1 1,5Construcţii 11,5 10,4 10,5 13,1 12,1 13,4Servicii, din care: 46,9 47,7 41,3 51,0 43,1 53,8 - Comerţ1) 9,1 11,2 5,0 8,2 7,4 12,9 - Hoteluri si restaurante 1,4 1,6 1,0 1,1 0,9 2,2 - Transport, depozitare, comunicaţii 9,1 6,7 13,5 9,2 5,5 10,9 - Intermedieri financiare 1,2 1,5 0,8 1,3 1,1 1,4 - Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pt. întreprinderi

11,0 11,0 9,5 13,9 11,1 11,2

- Administraţie publică si apărare 5,6 5,1 4,6 7,7 6,3 5,7 - Învăţământ 4,1 4,7 3,1 4,5 4,6 3,9 - Sănătate şi asistenţă socială 3,6 4,0 2,6 3,5 4,3 3,3

15

http://www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

- Alte activ. de servicii colective, sociale si personale

1,7 1,8 1,2 1,6 1,9 2,2

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni, serviciile au o pondere importanta de 46,9%, fiind urmate de industrie cu 31,3%.

3.1.2. Productivitatea muncii (anexa 3e)Datele referitoare la productivitatea muncii sunt la nivel naţional, în context european.

Până în acest moment, nu am identificat date privind acest indicator la nivel regional. Analizând tabelele prezentate mai jos, observăm că România se situează pe penultimul loc în EU 27, în privinţa productivităţii. În anul 2004 am depăşit ultima poziţie în clasament, care de atunci este ocupată de Bulgaria. De remarcat este trend-ul pronunţat crescător al productivităţii muncii în România, la fel ca în toate celelalte state din centrul şi estul Europei, care au aderat la UE, spre deosebire de nucleul celor 15 state vechi şi cel al zonei Euro, care prezintă descreşteri ale acestui indicator în ultimii 6 ani analizaţi. Decalajele rămân totuşi deosebit de mari faţă de ţările vechi membre; la nivelul anului 2008, productivitatea muncii în România reprezenta 46,1%, faţă de 100% – UE 27 şi 109, 2% – UE 15.

În anul 2009, productivitatea muncii2 pe ansamblul economiei s-a redus cu 5,9%, după o creştere anuală medie de 7,1% în perioada 2003-2008. Singurul sector care a înregistrat câştiguri de productivitate a fost industria, în timp ce construcţiile au fost cele mai afectate de pierderi în acest plan. O performanţă negativă au consemnat şi serviciile, în principal pe seama evoluţiilor din sectorul privat.

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime (anexa 3b)La sfârşitul anului 2007 erau înregistrate un număr de 36.616 de firme ca unităţi locale

active în industrie, comerţ şi alte servicii , cu un număr total de 348.301 angajaţi (în scădere cu 31,9% faţă de 2000 şi o creştere cu 4,7% faţă de anul 2006).

Datele statistice pentru perioada 2000-2007 evidenţiază dinamica întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care pe total au crescut atât ca număr de firme (cu 77,5%). În schimb a scăzut cu 13,7% numărul de firme şi cu 48% numărul de angajaţi în clasa întreprinderilor mari (peste 250salariaţi). Din categoria IMM, cele mai dinamice s-au dovedit microîntreprinderile (sub 9 salariaţi), în creştere cu 38% a numărului de angajaţi.

Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii (anexa 3c)

În perioada 2000-2007 valoarea investiţiilor brute a cunoscut creşteri importante în domenii ca: tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi, hoteluri şi restaurante, comerţ , transport, depozitare şi comunicaţii (cu 335%) şi construcţii.

Faţă de situaţia din 2003, se poate observa o tendinţă de creştere a numărului de IMM şi mai ales de creştere a ponderii acestora în sectorul productiv. A scăzut însă semnificativ ponderea IMM mijlocii, în favoarea celor mici şi micro. Conform surselor ONRC, în 2005, mai funcţionau în judeţ 21 de întreprinderi mari cu peste 30.000 de angajaţi (cca. 12,5% din populaţia ocupată), dintre care cele mai importante sunt Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (cca. 10.000 salariaţi) şi cele 2 mari complexe energetice: Turceni şi Rovinari (cu peste 8000 salariaţi în total). Distribuţia IMM în teritoriu indică o repartiţie neuniformă şi semnificative disparităţi urban – rural şi nord – sud. Astfel urbanul are de cca. 4,0 ori mai multe IMM /1000 locuitori,

22Calculată pe baza PIB, respectiv a valorii adăugate brute sectoriale şi a populaţiei ocupate.

16

municipiile Tg. Jiu şi Motru grupând peste 60% din totalul IMM-urilor din judeţ. Un număr scăzut de IMM-uri prezintă oraşele Tismana, Turceni şi Ţicleni, în timp ce comune precum Arcani sau Baia de Fier au un număr ridicat. Zona cea mai slab dezvoltată din punct de vedere al numărului de IMM este zona rurală din sudul judeţului, unde numărul acestora este sub 7 /1000 locuitori şi uneori sub 4 (Bustuchin, Negomir, Ţănţăreni).

3.1.4 Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi mediuEvoluţiile prognozate przinta pentru perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a

PIB în regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional. Creşterile susţinute înregistrate în perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de criza economică. Remarcăm faptul că în anul 2005 Oltenia a înregistrat o creştere negativă, fiind singura regiune din România cu o astfel de ”performanţă”. Doar în anul 2003, creşterea PIB a fost superioară celei naţionale. Pentru restul anilor, creşterile regionale sunt mai mici decât cele naţionale, deci recuperarea decalajelor pe care le înregistrăm în momentul de faţă nu este posibilă dacă ne încadrăm în aceste valori.

În privinţa prognozelor pentru următorii ani, datele puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză sunt actualizate numai la nivel naţional (28 aprilie 2009 CNP). Singurele date disponibile şi acceptate oficial sunt prognozele Fondului Monetar Internaţional, pe baza cărora s-a fundamentat şi rectificarea bugetară din aprilie 2009. După cum se poate observa din anexa 3f pentru anul 2009 s-a precizat o “creştere economică “ negativă de 4,1%, iar anul următor, o stagnare economică, deci creştere zero. Cele mai afectate sectoare industriale de către criza globală pe care o traversăm, sunt industria auto şi de piese de schimb, industria siderurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea mobilei, precum şi alte ramuri industriale. Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin efectele crizei. Este prognozată şi o scădere a PIB-lui generat de către sectorului serviciilor cu 2,2%; pentru agricultură scăderea PIB va fi de 2,6%.

3.2 Informaţii parţiale3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2 Cercetarea – dezvoltarea (anexa 3g) Regiunea Sud Vest Oltenia a cunoscut o scădere a numărului de cercetători la 10.000

locuitori, de la 29,2 în 2006 la 28,6 în 2007. De asemenea, totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare au crescut cu 25% în 2007 in aceasta perioada.

Cercetarea din România este extrem de centralizată, 47,9% din numărul cercetătorilor şi 57,6% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este concentrată în judeţul Dolj. Infrastructura de cercetare în regiunea Oltenia este reprezentată de

17

26 institute şi centre de cercetare, din care 13 în agricultură şi silvicultură. Craiova este singurul centru universitar de medicină din România care nu are instituţii/centre de cercetare.

3.2.3. Industria În anul 2006 în regiunea Sud Vest Oltenia erau două parcuri industriale operaţionale,

situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu) şi un parc industrial greenfield, la Corabia, precum şi 5 incubatoare de afaceri.

Judeţul Gorj deţine o serie de avantaje competitive, determinate de bogăţia unor resurse naturale şi de costul relativ redus de exploatare a acestora. Această situaţie, oferă în prezent o anumită tabilitate a dezvoltării economice, dar care pe termen lung poate fi pusă sub semnul îndoielii. Principalele domenii industriale în judeţul Gorj sunt: energie electrică (termocentrale de la Turceni, 2.640 MW, Rogojel, 1.720 MW, Rovinari, 1.390 MW, Tg-Jiu şi hidrocentrale de la Novaci şi cele din omplexul Cerna-Motru-Tismana), utilaj minier (Motru, Târgu-Jiu, Rovinari, Bâlteni), maşini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat (Târgu-Jiu), maşini-unelte şi frigidere cu compresor (Bumbeşti-Jiu), materiale de construcţii (ciment, tuburi de azbociment, cărămidă etc., la Bârseşti , Târgu-Jiu, Târgu Cărbuneşti), cherestea, mobilă, parchete, plăci aglomerate din lemn (Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş), confecţii (Târgu-Jiu, Tismana, Padeş, Motru, Târgu Carbuneşti), tricotaje (Motru), sticlărie pentru menaj (Târgu-Jiu), produse alimentare (preparate din carne şi lapte, dulciuri, băuturi, ţigarete etc.)

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediuLungimea reţelei feroviare însumează 236 km (221 km electrificaţi), iar cea a drumurilor

publice 1.886 km (610 km modernizate). Un loc aparte în transportul feroviar îl ocupă sectorul de căi-ferate Bumbeşti - Livezeni (30 km, 38 tunele, 25 viaducte, 10 poduri), dat în folosinţă în 1948, care scurtează drumul dintre Oltenia şi bazinul carbonifer Petroşani.

3.2.5. AgriculturaAgricultura dispune de 250.204 ha terenuri agricole, din care 103.264 ha arabil , 125.305

ha păşuni şi fâneţe naturale, 13.266 ha livezi şi pepiniere pomicole ş.a. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb (57.140 ha, 1994), grâu şi secară (21.259 ha), plante de nutreţ (9.069 ha), orz şi ovăz, cartofi, legume etc. Pomicultura (meri, pruni, peri, cireşi, nuci), cu extindere mari în părţile deluroase ale judeţului, formează areale compacte în zona localităţilor Bârseşti, Turcineşti, Dobriţa, Săcelu ş.a. În 1995, sectorul zootehnic cuprindea 157,4 mii capete ovine, 129,4 mii capete porcine, 79,7 mii capete bovine, 22,2 mii capete caprine; avicultura (2.424,3 mii capete; apicultura (13,6 mii familii de albine).

3.2.6. SilviculturaPornind de la exploatarea excesivă a pădurilor şi situaţiile de deşertificare semnalate în

regiunea Sud Vest Oltenia s-a hotărât elaborarea, cu concursul comunităţii academice de specialitate, şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea suprafeţei pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere de protecţie, cu precădere în ţinuturile secetoase şi predispuse la deşertificare; promovarea cu prioritate a tratamentelor intensive, bazate pe regenerarea naturală, capabile să contribuie în cea mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se astfel exercitarea continuă a funcţiilor multiple, ecologice, economice şi sociale pe care trebuie să le îndeplinească pădurea în ansamblul ei.

3.2.7. Turismul

18

Turism intens, legat de varietatea condiţiilor naturale (defileul Jiului, cheile Olteţului, Corcoaiei, Sohodolului ş.a., peşterile Polovragi, a Muierilor, Cloşani, lacurile glaciare montane ş.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, aşezările daco-romane de la Suşeni, Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia), de numeroasele obiective arheologice (mănăstirile Tismana şi Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtişoara), de operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului), precum şi de datinile, obiceiurile tradiţionale şi portul gorjenesc.

3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabil - aspecte specifice ruralului montanDependenţa de un puternic sector extractiv şi afectarea semnificativă a mediului

reprezintă principalii factori restrictivi ai unei dezvoltări durabile. Aplicarea principiului "poluatorul plăteşte" şi internalizarea costurilor de reconstrucţie ecologică ar ridica enorm costurile de exploatare a lignitului, de exemplu şi implicit ar putea genera probleme de natură economică şi socială. Dezvoltarea sectorului IMM şi a noilor ramuri industriale, ecologice precum şi introducerea noilor tehnologii inovative, se produce lent şi nu constituie încă o alternativă viabilă la o restructurare profundă şi masivă a structurii economice a judeţului, în viitorul imediat.

Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane, aprobată de Guvernul României, se va realiza protejarea şi valorificarea responsabilă a resurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-se depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a acestora, iar asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrată, la paritate cu alte zone în privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, va trebui să beneficieze de sprijinul statului.

3.2 Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Industria deţine o pondere scăzută în economia judeţului. Se caracterizează prin:

- număr mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante

- lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare

- introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.

Menţinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere investiţiile străine, alimentara, mecanică) Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din protecţia mediului, electronică, automatizari, informatica, industrie alimentară în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie, mecanică, electrotehnică

Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante. Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul construcţiilor, lucrări publice şi instalaţii şi a materialelor de construcţii, în scopul creşterii productivităţii muncii şi folosirii unor

19

tehnologii şi materiale noi.Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii, transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ, turism.

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:

- diversificarea calificărilor - şcolarizarea pentru calificări de nivel 3

în domeniul bancar, comercial, tranzactii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructură.

- creşterea cifrei de şcolarizare - creşterea nivelului competenţelor

profesionale- extinderea reţelei şcolare în mediul

ruralSuprafaţa agricolă, reprezentând 78% din suprafaţa totala a judeţului, determina caracterul agrar al judetului şi potenţialul agricol ridicat al acestuia.Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de munca în acest domeniu.Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării ruralului din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenţie deosebită pentru IPT.Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat.Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:

- creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenţe pentru personalul calificat, în special în zootehnie.

- creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecţiei mediului

Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante. Iniţierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agrotehnic cu facilităţi de tip campus

20

CAPITOLUL 4Piaţa muncii

4.1 Indicatori statistici ai pieţei muncii Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de

restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1 Participarea la forţa de muncă Populaţia activă civilă din regiunea Sud-Vest Oltenia număra, în 2009, 1107,2 mii

persoane, respectiv 12,14% din populaţia activă civilă a ţării.Din punct de vedere al evoluţiei, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a manifestat

atât la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cât şi la nivel naţional, cu menţiunea că la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat, iar in anul 2009 este o usoara crestere fata de anul 2008 (GJ. 150,4 fata de 147,8 ). Pe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia din mediul rural a avut o tendinţă constantă de scădere.În ceea ce priveşte structura pe vârste a populaţiei active se remarcă o scădere a ponderii grupei de vârstă 15-24 ani şi o creştere pentru grupele 45 -54 ani şi 55 – 64 ani (anexa 4a).

Populaţia activă civilă din judeţul Gorj număra, în 2009, 150,4 mii persoane, respectiv 1,64% din populaţia activă a ţării şi 13,58% faţă de regiune.

4.1.2 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional (anexa 4c)Reprezentând 11,91% din populaţia ocupată a României, populaţia ocupată din regiunea

Sud-Vest Oltenia număra 1001,8 mii persoane în 2009, înregistrându-se o descreştere constantă a ocupării în perioada 2002 – 2008 si o usoara crestere in anul 2009.. În regiunea Sud-Vest Oltenia, populaţia ocupată de sex masculin era preponderentă în 2008 (469,5 mii pers.), iar pe medii rezidenţiale populaţia din mediul rural este semnificativ mai mare comparativ decât cea din mediul urban, reducerile de populaţie ocupată sunt continue, pentru populaţia ocupată din mediul rural se remarcă o scădere constantă, spre deosebire de urban unde se relevă creştere.Reprezentând 1,59% din populaţia ocupată a României şi 13,36% faţă de regiune populaţia ocupată din judeţul Gorj număra 133,9 mii persoane în 2009, înregistrându-se o descreştere constantă a ocupării.

4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale (anexa 4b)

Distribuţia populaţiei civile, la nivel regional, pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia în activităţi agricole într-o proporţie semnificativă. Se observă o scădere a populaţiei ocupate în agricultură şi o creştere constantă în domeniile construcţii şi servicii şi o menţinere a procentului în domeniul industriei. În domeniul servicii se observă o creştere . O economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o pondere mai mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică pondere a populaţiei ocupate în agricultură, în regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrându-se o inversare a procentelor, cele mai

21

multe persoane fiind ocupate în agricultura de subzistenţă, persoanele de sex feminin fiind majoritare.

La nivelul judetului Gorj, în anul 2009, distribuţia populaţiei civile pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia într-o proporţie de 22,6% în activităţi agricole .

4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionaleRata de activitate a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în

trimestrul IV 2008 a fost de 62,0%.(anexa 4c)La nivel regional,din datele statistice rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut în

anul 2009 faţă de anul 2002 (67% faţă de 71,8%), rata de activitate în mediul urban a rămas aproximativ constantă, iar rata de activitate în mediul rural a scăzut. La nivelul judeţului Gorj rata de activitate a resurselor de muncă, în perioada 2008-2009, a crescut cu 1,3 puncte procentuale ( de la 59,5% la 60,8%), cu 6,2 puncte procentuale sub rata de la nivel regional (67%)

Rata de ocupare a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în trimestrul IV 2008 a fost de 58,3%. (anexa 4c)si (anexa 4d)

Rata de ocupare a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în 2009 a fost de 60,7%.

La nivel regional, în anul 2009 descresterea ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (60,7% în anul 2009 faţă de 63,9% în 2008) este rezultatul unui echilibru economic temporar.

În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de populaţia de sex masculin . Această diferenţă se menţine relativ constantă pe toată perioada analizată.

Pe medii rezidenţiale, rata de ocupare are o evoluţie relativ constantă în mediul urban, iar în mediul rural se relevă tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare.

La nivelul judeţului Gorj rata de ocupare a crescut în perioada 2005-2008 (de la 55,1% la 56,2%) si a scazut in anul 2009 la 54,1%.

.4.2 Informaţii parţiale

4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii şi locuri de muncă vacante înregistrate în perioada 2003 – 2008 (anexa 4e)

Din analiza balanţei şomaj-locuri de muncă la nivelul judeţului în perioada 2003-2008 , pentru care avem date disponibile, se desprind câteva aspecte relevante: în domeniile: comerţ, construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, tehnici poligrafice, turism şi alimentaţie publică, numărul de locuri de muncă vacante a depăşit numărul de şomeri înregistraţi.Astfel, în domeniul comerţ, în perioada 2003-2008, procentul de şomeri înregistraţi a fost fluctuant, în timp ce numărul locurilor de muncă vacante a crescut de 3 ori. (de la 658 la 2103)Domeniul construcţii şi lucrări publice a cunoscut o scădere cu 17,7% a numărului de şomeri, iar numărul locurilor vacante a crescut 2,5 ori. Turismul şi alimentaţia publică are valori fluctuante ale numărului de şomeri în perioada analizată, însă numărul locurilor de muncă s-a dublat în perioada de analiză 2003 - 2008.

Raportul număr de şomeri-locuri de muncă vacante este negativ în domeniile: agricultură, mecanică, electric, electromecanică depăşind numărul de locuri oferite de piaţa muncii, domenii în care şi numărul de şomeri din rândul absolvenţilor, în perioada de analiză, este ridicat.

Domeniul mecanică înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante de 2130 în 2008 la nivel judeţului dar şi cel mai mare număr de şomeri 4699 ). Din evoluţia 2003-2008 se desprinde tendinţa de

22

creştere a locurilor de muncă vacante şi „păstrarea” numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeţean şi regional. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar, fără tendinţă de ameliorare. Număr scăzut de locuri de muncă faţă de numărul de şomeri se înregistrează şi în domeniile electric şi electromecanic, numai în 2008 locurile de muncă fiind la jumătate din numărul şomerilor pentru domeniul electric şi la o treime pentru domeniul electromecanic.

În agricultură situaţia este similară, numărul de şomeri depăşind de 5 ori numărul de locuri de muncă în anul 2008.

Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008.

Una din cauzele acestor procente mari de absolvenţi şomeri ar putea fi neconcordanţa între cerinţele angajatorilor şi nivelul competenţelor dobândite de elevi pe parcursul şcolarităţii.

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic (anexa 5)

Din perioada analizată (2003-2008) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare, în majoritatea judeţelor.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii la nivel regional, prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului - pe ansamblul regiunii şi în mecanic; inginer construcţii civile şi industriale; inginer automatist; inginer autovehicule rutiere; inginer electrotehnist majoritatea judeţelor.

Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

. 4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală(anexa 5)

Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică – domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior(anexa 5)

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): inginer.

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) (anexa 5)

La 31 dec. 2009 şomajul înregistrat în regiunea SV Oltenia era de 9,5%, din aceştia ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 22,1%.

La 31 decembrie 2009 şomerii înregistraţi în judeţul Gorj erau 16464 corespunzând unei rate a şomajului a 10,9%, din aceştia ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 17,2%.

23

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii . Implicaţii pentru I.P.T.

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

Acheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen

scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţe mai consistente în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională.

Se analizează concluziile din ultima anchetă în întreprinderi (martie 2007, Phare TVET 2004). În viitor, se vor analiza evoluţiile din seriile de date care vor rezulta din repetarea periodică a anchetelor în întreprinderi.

Tipul de concluzii rezultate din anchetă este exemplificat mai jos pentru Regiunea Sud Vest Oltenia. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Vest Oltenia a cuprins un număr de 230 de întreprinderi totalizând un număr de 31689 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 8,1% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe:

Circa un sfert (24%) din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 8% din numărul total de salariaţi.

Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din întreprinderi, 14,8% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (29% din întreprinderi, 13,1% din numărul de salariaţi), agricultură (25% din întreprinderi, 16,2% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (28% din întreprinderi, 8,3% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (25% din întreprinderi, 6,6% din numărul de salariaţi). În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele Mehedinţi, Olt, Vâlcea – acestea fiind şi judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni).

În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul domeniilor:construcţii (20,1%),transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%) hoteluri şi restaurante (13,9%).

Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INCSMPS

Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - singurele sectoare în care aceştia anticipau o creştere în următoarele 6 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul transport, poştă şitelecomunicaţii (15,4%) şi construcţii (4,2%), la care pe orizontul de 12 luni s-ar adăuga comerţul (0,4%).

4.3.2 Concluzii din analiza principallori indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) (anexa 4c)

În perioada 2002-2009 resursele de muncă au o evoluţie pozitivă, populaţia ocupată civilă o evoluţie constantă, numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 50%, iar rata şomajului înregistrat a scăzut de la 9,4% în 2002 la 5,1% în 2007 si a crescut la 7,8 % in 2009 .

4.3.3. Concluzii privind analiza structurii populaţiei ocupate civileDin punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2009, tendinţa de reducere a populaţiei

active s-a manifestat atât la nivelul judeţului Gorj, cât şi la nivelul regiunii, cu menţiunea că la

24

nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat , cu mentiunea ca in anul 2009 este o usoara crestere fata de anul 2008 (GJ. 150,4 fata de 147,8 ).

4.3.4. Concluzii din analiza comparativa pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Şomajul (BIM) de lungă durată (anexa 4a)

La nivel regional, ca urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de muncă este superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este inferioară cererii) apare fenomenul şomajului. Conform AMIGO, la nivel naţional în anul 2009, rata şomajului a fost de 7,8% cu 0,6% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii 9,5% în 2009 şi 9% în 2002. Rata şomajului la nivelul judetului Gorj a fost in anul 2009 de 10,9 cu 1 procent mai mica fata de anul 2002.

Şomajul tinerilor (BIM) (anexa 4a)Din analiza datelor furnizate de către AJOFM Gj , la nivel judetean, rezultă o scădere de

un 1,9 puncte procentuale în anul 2009 faţă de 2008 privind evolutia tinerilor sub 25 de ani in numarul total de someri.

Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie (anexa 4a)Riscul şomajului şi şansa ocupării unui loc de muncă, la nivel regional, scad cu cât

nivelul de educaţie este mai scăzut. Rata şomajului pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este mai mare în mediul urban , iar pentru persoanele cu studii superioare rata se situează sub rata totală a şomajului regional.

Ratele de ocupare pentru cei cu nivel superior sau mediu de educaţie sunt mai mici decât în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.

Şomajul înregistrat (anexa 4e)În perioada 2002-2008, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei

de Muncă Gorj, a avut o evoluţie descendentă, de la 17,5 mii şomeri înregistraţi în 2002 la 10994 şomeri înregistraţi în 2008 si crescatoare in 2009 la 16,4 mii somerii corespunzatoare unei rate de de 10.9%. După cum se observă, rata şomajului în 2009 este mai mică cu 1 punct procentual faţă de anul 2002 (scădere de la 11,9% la 10,9%).

La 31 decembrie 2009 din totalul şomerilor inregistraţi (16464 şomeri), 10426 sunt şomeri în plată ,diferenta de 6038 reprentând şomerii neindemnizaţi.

Pe grupe de vârste , categoriile cele mai afectate de şomaj sunt cele cuprinse între 40-49 ani(28%), urmata de categoria de varsta 30-39 ani(26%).Având în vedere repartiţia şomerilor după studii la 31 decembrie 2009 categoriile cele mai afectate de somaj sunt cele ale personelor cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional (60), urmata de categoria personelor cu nivel de instruire liceal si post-liceal (30%), iar categoria persoanelor cu studii superiore reprezintă numai 10% din totalul şomerilor înregistraţi.

În perioada 2009-2010-2011, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj, a avut o evoluţie descendentă, de la 16,4 mii somerii corespunzatoare unei rate de de 10.9% la 14,8 mii şomeri înregistraţi la 31 dec.2010, rata de 9,62% si 9,9 mii şomeri înregistraţi la 31 mai2011, corespunzatoare unei rate de 6.49%.

4.4.PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ PE TERMEN MEDIU (2013-2020)

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

25

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm

26

anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

27

Tabelul nr. ... (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 94442016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 94522019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

28

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Vest Oltenia în ocupații relevante pentru ÎPT (nr. persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 806129 793974 782594 769510 762031 754819 747140 739416 731649 723840Prognoze ale cererii inlocuite 12939 12744 12561 12351 12231 12116 11992 11868 11744 11618Prognoze ale cererii agregate 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458

Prognoze ale cererii pentru județul Gorj în ocupații relevante pentru ÎPT(nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 81856 80622 79467 78138 77379 76646 75867 75082 74293 73501Prognoze ale cererii inlocuite 309 304 300 295 292 289 286 283 280 277Prognoze ale cererii agregate 82165 80926 79766 78433 77670 76935 76153 75365 74574 73778

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul moderat

NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 370252013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 22692012 556 257 690 0 32 72 52 235 18952013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 531582013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 21302013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 92902012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 90922013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

29

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 21572012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 4348932012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 4408322013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 980012012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 1211352012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 182742013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 299182012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 294462013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 201992012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 198102013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 557442013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 426402013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 851482013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 1406642012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133

30

2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 971722013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 148852012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 146172013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 107522012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 727912013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 767182012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 762432013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 1238482013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 77212012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 75002013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 1407102012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 1389042013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 278682013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 949422012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 3222492012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 7156942012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

31

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 3741502013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 128412012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 58652013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 233672012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 229922013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 886052012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 672832012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 674892013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 270252012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 124572013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 30062012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 1480712012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 1471242013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 4848522012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 4808982013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta 2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 428301

32

sociala2012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 376832012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 386242013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 488762012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 796272012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 800542013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 268932012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 280592013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 42752012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 56552012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 61462013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 20782012 0 0 0 0 0 0 1691 528 22192013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

Domeniul de pregătire

Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii Fabricarea substantelor si a

33

industrială (31) produselor chimice Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii instalaţii şi

lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

ConstructiiIndustria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorialăElectric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Electronică automatizări



Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

34

Fabricarea produselor din

lemn


Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetaleProductia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară


Industria alimentara si a bauturilor

Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie


Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de construcţii


Fabricarea altor produse din minerale nemetaliceIndustria extractivaMeseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)


Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

35

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restauranteLucrători în servicii personale şi protecţie (51)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareRecuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice


Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilorFuncţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Sud Vest Oltenia este următoarea

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia

%

36

2013 2017 2020Agricultură 7,1 7,3 7,1Chimie industrială 0,8 1,0 0,8Construcţii instalaţii şi lucrări publice 5,8 5,8 5,8Comerţ 14,5 14,8 14,5Economic 7,4 7,6 7,4Electric 7,7 8,0 7,7Electromecanică 1,2 1,3 1,2Electronică automatizări 0,5 0,7 0,5Fabricarea produselor din lemn 1,5 0,0 1,5Industrie alimentară 1,6 0,1 1,6Industrie textilă şi pielărie 5,4 5,1 5,4Materiale de construcţii 4,9 4,8 4,9Mecanică 28,9 30,4 28,9Turism şi alimentaţie 2,5 2,5 2,5Resurse naturale şi protecţia mediului 10,3 10,6 10,3Tehnici poligrafice 0,1 0,0 0,1

Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia, în baza analizei specificului economic și de piața muncii al județului Gorj, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul Gorj este următoarea:

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Gorj%

Valori medii2013 2017 2020

Agricultură 1 2 2Chimie industrială 1 1 1Construcții, instalații și lucrări publice 5 6 6Comerț 5 7 9Economic 9 8 8Electric 8 8 8Electromecanică 5 3 3Electronică și automatizări 14 10 4Fabricarea produselor din lemn 2 2 3Industrie alimentară 3 3 3Industrie textilă și pielărie 4 4 4Materiale de construcții 2 2 4Mecanică 25 27 27Turism și alimentație 6 7 8Resurse naturale și protecția mediului 10 10 10Tehnici poligrafice 0 0 0

37

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA SUD VEST OLTENIA 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

Total 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458 Calificări specifice nivelului 3 de calificare 83489 82230 81051 79696 78922 78175 77379 76579 75775 74966 10% 27% 37%Calificări specifice nivelului 2 de calificare 735579 724489 714104 702165 695341 688760 681753 674705 667617 660492 90% 63%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

Concluzii din analiza pieței muncii

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPTFluctuatia ratei de ocupare, decalajul pana la atingerea obiectivului stabilit prin Strategia Lisabona, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi şomajul de lungă durată

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care

38

pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple : programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)3

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora, nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizând modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Parteneriate între şcolile de profil şi factorii interesaţi, în special agenţii economici , Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare) Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor Implicarea în programe de formare continuă pe două componente: - formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive - reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

3 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

39

Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii

Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi dezvoltarea de abilitaţi precum:

disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala;

capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor ;

capacitate de comunicare ; disponibilitate la mobilitate geografica ; capacitate de adaptare la transformările micro şi

macroeconomice; abilităţi antreprenoriale; abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-şi

valorifica iniţiativa proprie

Capitolul 5Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ

5. 1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională.5.1.1. Contextul european

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivăStrategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a

Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie Strategia ”Europa 2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală pentru Europa; Tineret în mişcare;

40

2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior

şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mişcare” Linii de acţiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-cheie şi excelenţă:

Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare

Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază

pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare.

Promovarea învăţării şi predării de calitate Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe

cunoaştere, de ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii (inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competenţele în sprijinul învăţării de a lungul vieţii, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educaţional şi sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competenţe şi profesii - ESCO).

Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională.

Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

41

Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de învăţare

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere: Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau

echivalent; Îmbunătăţiea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului

superior; Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie

profesională Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale

pentru tineri Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020

toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt

încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente

Context şi Priorităţi ale formării profesionale 1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionaleScop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor Premise: Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării; Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; Implementarea mecanismelor se realizează coerentMăsuri:1. Realizarea Instrumentelor Necesare Implementării Mecanismelor care privesc EQF şi EQVET; metodologii comune tuturor statelor membre pentru calificări descrise prin rezultate ale învăţării; instrumente şi metodologii pentru competenţe comune la nivel de sectoare; reţele europene în sprijinul dezvoltării EQF şi EQVET cu reprezentativitate sectorială; scheme pentru validarea învăţării în contexte nonformale şi informale combinate cu utilizarea EQVET, valorificate în contextul cadrului naţional al calificărilor; instrumente de asigurare a calităţii;2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare) ;Europas, EQF, ECVET; ECTS, ECVET în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale

42

Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:1.Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic);2.Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale Măsuri:1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;1.1.1. Dobândirea competenţelor cheie ca o prerechizită pentru VET;1.1.2. Consolidarea parteneriatelor între şcoli, actorii locali (inclusiv autorităţile publice locale) şi mediul de afaceri;1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;1.2.1. Asigurarea accesului atât a femeilor cât şi a bărbaţilor;1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;1.3.1 Promovarea excelenţei în VET prin competiţii europene (ex: Euroskils) ;1.3.2. Promovarea exemplelor de bună practică privind succesul în carieră prin dobândirea unor calificări profesionale; 1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi care presupune: promovarea consilierii pe perioada pregătii profesionale (orientare şcolară) şi în perioada tranziţiei de la şcoală la locul de munca; promovarea sistemelor de consiliere adresate adulţilor2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior prin: dezvoltarea calificărilor pe baza rezultatelor învăţării atât în VET cât şi în învăţământul superior; corelarea celor 2 sisteme şi a curriculei specifice a acestora2.3. Promovarea participării active în ENQAVET 2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri) prin: pregătirea profesională a profesorilor/ formatorilor având în vedere prioritar dezvoltarea tehnologică, cererea pieţei muncii şi a societăţii; promovarea mobilităţii profesorilor şi a formatorilor2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor prin: cercetări, anchete, care să măsoare eficienţa sistemelor VET ; date statistice relevate pentru evaluarea şi monitorizarea progresului care să permită şi comparabilitatea între ţări3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei munciiScop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţiiMăsuri:1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor Se are în vedere rezoluţia din noiembrie 2007 privind „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar, nevoile IMMAcestea se vor realiza prin: dezvoltarea instrumentelor de planificare participativă la nivel european; crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări, ocupaţii şi locuri de muncă la nivel regional, naţional şi european

43

2. Corelarea VET cu piaţa muncii include: implicarea partenerilor sociali în elaborarea şi implementarea politicilor VET; consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre sistemele de educaţie şi partenerii sociali ; eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (planul de acţiune privind educaţia şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european mai 2008) ; Dezvoltarea şi implementare validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează: implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate; transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada mobilităţilor în contextul utilizării EQF şi ECVET; realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare profesională şi organizatorii de practică3. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare profesională prin: încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ superior; implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în învăţământul superior; implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educaţiei4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VETScop:Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior Măsuri:1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET prin:Creşterea coordonării activităţii grupurilor de lucru şi a reţelelor active la nivel european precum şi a diseminării recomandărilor formulate de acestea în vederea informării politicilor VET la nivel european şi naţional; Stabilirea unor noi metode de lucru şi modalităţi pentru schimburi de experienţă la nivel local şi informarea politicilor naţionale cu privire la rezultatele obţinute în aceste activităţi; Implicarea actorilor multipli în realizarea şi implementarea instrumentelor specifice TVET precum şi eficientizarea consultărilor naţionale; Creşterea eficienţei colaborării dintre Comisia europeană şi statele membre2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga prin:finanţarea din Fondul Social European a reformelor în domeniul VET;utilizarea facilităţilor programului integrat LLL;continuarea lucrului în domeniul statisticilor, indicatorilor, criteriilor de referinţă (benchmark) în colaborare cu Eurostat, OECD, CEDEFOP, ETF.3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga prin: prezentarea contribuţiei Procesului la realizarea obiectivelor Lisabona; explicarea legăturilor dintre procesul Copenhaga si Procesul Bologna; asigurarea vizibilităţii formării profesionale din perspectiva rolului esenţial al acesteia în cadrul Procesului european privind educaţia şi formarea profesională; creşterea legăturii procesului Copenhaga cu politicile privind învăţământul preuniversitar, multilingvismul şi educaţia adulţilor4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale prin continuarea: schimburilor de experienţă şi a cooperărilor cu ţările terţe, în special cu cele angajate în procesul de integrare europeană şi participante în politicile de vecinătate, cu sprijinul ETF; promovarea mecanismelor şi instrumentelor procesului Copenhaga în ţări terţe; colaborarea cu organizaţii internaţionale ca de exemplu: UNESCO, Consiliul Europei, OECD.

5.1.2. Contextul naţionalProgramul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru

definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de

44

coeziune socială.Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de

Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educaţie, Programul Naţional de Reformă se pliază pe priorităţile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.” - Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:- Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România.- Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente.- Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea permanentă.- Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare

economică şi socială a comunităţilor sociale.- Realizarea echităţii în educaţie.- Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor.Indicatorii pentru educaţie

Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1

5.2 Indicatori de context specifici

45

5.2.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară (anexa 6a)

Începând cu anul şcolar 2001/2002 populaţia şcolară totală a judeţului a cunoscut o dinamică negativă fenomen manifestat în paralel cu scăderea populaţiei totale a judeţului.

Raportat pe nivele de educaţie numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal şi gimnazial au cunoscut cele mai mari scăderi, cu 40,83% respectiv 24%, urmate de populaţia şcolară de nivel primar cu 16,5%, în timp ce populaţiile şcolare de nivel preşcolar şi liceal au înregistrat creşteri de 1%, respectiv 51.14%.

Numărul de elevi cuprinşi în învăţământul profesional (şcoală de arte şi meserii), a înregistrat o scădere semnificativă pe parcursul perioadei de analiză, valoarea înregistrată în anul şcolar 2008/2009 scăzând cu 12,4% faţă de valoarea corespunzătoare a anului de bază.

Acest aspect trebuie avut în vedere de factorii implicaţi în planificare /finanţare: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Comunităţile Locale pentru redimensionarea reţelei şcolare şi alocarea fondurilor necesare derulării actului educaţional.

Începând cu anul şcolar 2007/2008 numărul de elevii cuprinşi în învăţământul postliceal a crescut datorită finanţării de la bugetul de stat.

Începând cu anul şcolar 2009-2010 unităţile de învăţământ profesional şi tehnic nu au mai primit cifră de şcolarizare pentru şcoala de arte şi meserii.

Anul şcolar 2010-2011 a fost ultimul an şcolar în care elevii absolvenţi de clasa a X-a SAM s-au putut înscrie la anul de completare obţinând nivelul II de calificare.

Populaţia şcolară urbană Pe nivele de educaţie, populaţiile şcolare urbane de nivel preşcolar, primar, gimnazial şi

învăţământul profesional au cunoscut mici creşteri, cea mai mare înregistrându-se la învăţământul profesional cu 4,8%.

Pana in anul 2009, populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul liceal, a înregistrat pe parcursul perioadei de analiză o scădere de 2,5 %.

Populaţia şcolară rurală a cunoscut o reducere, cea mai semnificativă fiind de 4,8% la învăţământul profesional.

Numărul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal a înregistrat creştere de 2,5% Anul şcolar 2011-2012 populaţia şcolară urbană:In anul şcolar 2011-2012, populaţia şcolară urbană cuprinsă în învăţământul liceal, a

înregistrat pe parcursul perioadei (fata de anul scolar 2008-2009) o scădere de 2,85%.Populaţia şcolară rurală cuprinsă în învăţământul liceal, a înregistrat pe parcursul

perioadei (fata de anul scolar 2008-2009) o creştere de 1,14%.

5.3 Indicatori de ieşire5.3.1. Numărul elevilor care revin unui cadru didactic (anexa 6c)

Indicatorul furnizat de INS pe niveluri educaţionale (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi ucenici, postliceal şi maistri), la nivel judeţean.

46

RAPORTUL ELEV/PROFESOR

05000

10000150002000025000

Nr.

Nr. e

levi

Elev

i/Ca

dre Nr Nr.

Nr. e

levi

Elev

i/Ca

dre Nr Nr.

Nr. e

levi

Elev

i/Ca

dre Nr Nr.

Nr. e

levi

Elev

i/Ca

dre Nr Nr.

Nr. e

levi

Elev

i/Ca

dre Nr Nr.

Nr. e

levi

Elev

i/Ca

dre Nr

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2011/2012

Total PROF. (SAM +AC) Total LICEU:

Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic poate furniza informaţii importante cu privire la eficienţa utilizării resurselor alocate IPT. Exista diferenţă între numarul de elevi /cadru didactic la invatamantul prescolar si cel liceal si SAM/invatamant profesional. Este necesar să fie identificate cauzele acestor diferenţe, şi să se identifice intervenţiile adecvate pentru ambele situaţii:

- în cazul valorilor foarte mici, măsuri pentru a creşte eficienţa utilizării resurselor;- în cazul valorilor relativ mari, să fie analizate implicaţiile asupra calităţii IPT

5.3.2. Resurse umane din IPT (anexa 6d)Analiza asupra profesorilor de discipline tehnice şi a maiştrilor instructori, realizată din

datele furnizate de ISJ a vizat următoarele aspecte: concordanţa dintre specializările cadrelor didactice şi tendinţele pe termen lung a calificărilor relevante în regiune; cadre didactice cu a doua specializare analiza specializarilor pe grupe de vârstă, specializări excedente şi deficitareConstatări: încă există un excedent de cadre didactice titulare de mecanică ; procentul cadrelor didactice pentru specializări cerute pe piaţa muncii ( construcţii, comerţ, industrie alimentară, turism şi alimentaţie publică, şi estetica şi igiena corpului omenesc) este în creştere ; se observă însă şi domenii –tehnici poligrafice şi materiale de construcţii- în care se manifestă acut lipsa de cadre specializate.

47

Normele didactice în ÎPT - jud. Gorj

0

20

40

60

80

100

120

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

Prof

esor

idi

scip

line

Mai

stri

inst

ruct

ori

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2011/2012

Norme/ posturi didactice Total norme % Norme/ posturi didactice din care: Norme/ posturi didactice din care:

CALIFICAŢI, din care Calificaţi % CALIFICAŢI, din care din care: CALIFICAŢI, din care din care:

CALIFICAŢI, din care Titulari*) % CALIFICAŢI, din care Titulari*) % CALIFICAŢI, din care Titulari*) %

CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) % CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) % CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) %

Suplinitori necalificaţi***) % Necalificaţi % Suplinitori necalificaţi***) % % din totalul normelor din urban Suplinitori necalificaţi***) % % din totalul normelor din rural

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare (anexa 15, anexa 16)Din analiza datelor transmise de ISJ din judeţul Gorj se evidenţiază faptul că la nivelul

judeţului în anul şcolar 2008-2009, au funcţionat un număr de 26 unităţi IPT din care 10 în mediul rural. Din anul şcolar 2010-2011 numărul de unităţi IPT este de 24, prin fuzionarea a două grupuri şcolare şi neşcolarizarea elevilor pe clasele de SAM la Şcoala de Arte şi Meserii Turburea. În mediul urban clasele funcţionează, cu foarte mici excepţii, cu efective de elevi conform normativelor. În mediul rural există unităţi şcolare cu număr foarte mic de elevi (5). Astfel în judeţ funcţionează unităţi şcolare cu una, două sau trei clase, cu efective reduse de elevi, fără dotări minime necesare şi parteneriate cu agenţi economici.

În anul 2012-2013, a crescut numărul elevilor cuprinşi în IPT, dintr-un număr total de 16016, în mediul rural 2159 elevi.

Situaţiile concrete au fost analizate în cadrul inspectoratului şcolar judeţean şi în întâlnirile CLDPS pentru actualizarea PLAI în luna noiembrie 2010, ţinându-se cont de modul de restructurare a reţelei şcolare. O atenţie deosebită se va acorda alocării cifrei de şcolarizare la unităţile de învăţământ cuprinse în programe şi proiecte, pentru a valorifica investiţiile realizate în resursele umane, în infrastructură şi dotările cu echipamente didactice. Analizele realizate vor determina reorganizarea reţelei şcolare în mediul rural şi urban, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces. Totodată se vor avea în vedere şi proiecţiile demografice până în 2025.

Analiza datelor furnizate de inspectoratele şcolare relevă următoarele aspecte:- majoritatea unităţilor şcolare IPT din mediul urban asigură elevilor baza materială necesară desfăşurării în condiţii satisfăcătoare a procesului instructiv-educativ (dispun de laboratoare, ateliere şcoală, internat, cantină, rampe de acces pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale);- în mediul rural şi urban mic, încă nu sunt create toate condiţiile de învăţare pentru elevi; situaţiile primite evidenţiază faptul că unităţile de învăţământ cuprinse în programele Phare TVET dispun şi de ateliere şi laboratoare dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire, dar restul unităţilor şcolare se situează încă la nivelul de dotare minimal.

Este necesară susţinerea materială din partea administraţiilor locale în îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare pentru asigurarea accesului la educaţie pentru toţi absolvenţii de gimnaziu, atât din mediul urban cât şi din mediul rural.

48

5.4. Indicatori de proces5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.Aceste structuri sunt:- La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - structură consultativ a Consiliului de Dezvoltare Regională- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) – ca structură consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standardelor de Pregătire Profesională.- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pentru Învăţământ(PRAI)- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS)

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS) Şcolile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2008-2009 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de formare şi asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a inspectoratelor şcolare.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor sociali din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii

49

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL – componentă importantă a planului de învăţământ) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi).Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL.

Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100% ) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor economici în cadrul acestora.

5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPTNevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi

formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat începând cu anul şcolar 2008-2009 pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea” şi a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se aplică pentru toate cele 7 principii.

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii.

Centrele de resurse şi şcolile de aplicaţie din Programul Phare TVET care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din regiune.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi

consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere / elev, numărul de elevi consiliaţi / consilier, etc.În lipsa unor indicatori standard şi a unui sistem unitare de raportare a rezultatelor din activitatea serviciilor de orientare şi consiliere, datele furnizate ca indicatori de către Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP) nu sunt pe deplin comparabile între judeţele din regiune şi sunt dificil de armonizat.

Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un

50

mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Orientarea şi consilierea elevilor (anexa 14), identificată ca problemă la nivelul regiunii, poate fi abordată sub două aspecte: tendinţe şi evoluţii în sondajele de opinie ale elevilor ; creşterea numărului de profesori consilieri în regiune.

În mediul rural, opţiunile elevilor şi al părinţilor se îndreaptă către Şcoala de Arte şi Meserii datorită conceptului de meserie, cât şi dificultăţii accesului la învăţământul liceal

(filiera teoretică, tehnologică, vocaţională, care sunt situate în principal în mediul urban) datorate în primul rând problemelor financiare.

În ceea ce priveşte profesorii consilieri, se observa ca numarul acestora a crescut in anul şcolar 2007-2008 faţă de anul şcolar 2006-2007; în anul şcolar 2007-2008 şi numărul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică a crescut faţă de anul şcolar 2006-2007. Această creştere se constată în special în judeţul Gorj.

În ceea ce priveşte profesorii consilieri, se remarcă o creştere cu 49,5% a numărului acestora în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul şcolar 2007-2008; în anul şcolar 2006-2007 şi numărul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică a crescut cu 60% faţă de anul şcolar 2005-2006 . Această creştere se constată în special în judeţele Olt, Gorj şi Mehedinţi.

În anul şcolar 2012-2013, opţiunile elevilor, pentru învăţământul tehnologic a crescut cu 5,7%, pentru învăţământul teoretic a scăzut cu 10,4%, pentru învăţământul vocaţional scăderea a fost de 0,8%.

5.5 Indicatori de ieşire5.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională (anexa 6f-1)

Rata netă de cuprindere în învăţământ a avut în perioada 2002-2008 o tendinţă de scădere pe toate nivelurile educaţionale cu excepţia învăţământului preşcolar care a avut o evoluţie pozitivă (de la 64,4% la 63,4%). Procentul este mult sub benchmark-ul european care prevede ca până anul 2010 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului. Această discrepanţă constituie o prioritate şi se va avea în vedere la proiectarea planurilor de şcolarizare.

Pe total populaţie şcolară (3-23 ani) rata netă de cuprindere se situează, în perioada de referinţă, în jurul valorii de 64 %.

51

Opţiunile elevilor - Gorj

020406080

100120

2002

/200

3

2003

/200

4

2004

/200

5

2005

/200

6

2006

/200

7

2007

/200

8

2008

+200

9

2009

+201

0

2010

-201

1

2012

-201

3

GORJ

Înv.profesional

Filiera tehnologică

Filiera teoretică

Filiera vocaţională

Nehotărâţi

Altele

TOTAL

Rata netă de cuprindere pe niveluri de educaţie - rate totale (ambele sexe şi medii de rezidenţă)

0102030405060708090

100

Inv.

primar

7-10

ani

Înv.g

imna

zial 1

1-14 ani

Înv.o

bligato

riu

7 - 16

ani

Clasel

e IX-X

15-16 a

ni

Secu

ndar s

up. clas

ele XI

-XII 1

7-..

15-18 an

i

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2011-2012

Sursa INSEste de remarcat, de asemenea, rata scăzută de cuprindere în învăţământ din mediul

rural acest lucru datorându-se şi faptului că în mediul rural reţeaua şcolară pentru liceu şi SAM este mai puţin dezvoltată. Prin acţiunile propuse se va avea în vedere dezvoltarea reţelei şcolare liceale şi a campusurilor educaţionale în mediul rural.

Rata neta de cuprindere in invatamant-jud. Gorj

0102030405060708090

100

Rat

a ne

tagl

obal

ă - t

otal

3-23

ani

In

v. p

rimar

7-

10 a

ni

În

v.ob

ligat

oriu

7

- 16

ani

Sec

unda

rsu

p. c

lase

leX

I-XII

17-1

8

2002/20032003/2004

2004/20052005/2006

2006/20072007/20082008/2009

Sursa INS

Rata netă de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-1, anexa 6f-2)Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară, în perioada anilor

şcolari 2000-2001/ 2008-2009 a avut o evoluţie aproape constantă, în jurul valorii de 77.1%.

52

Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ - Jud. GORJ-

71,8

70,7

70,9

72,1 74

,9 76,7

77,1

75,8

86,1

87,5 89

,7

88,2

88,2

89,5 91,2

91,496

,3

96,9

95,7

96,2 98

,3

96,2

95,5

91,9

92,3

93,4

93,1

94 96,4

97,2

93,6

93,7

74,5

74,6

75,7

73,8 77

,7

78,1 81

,9 84,3

31,727,3 27,8

33

39,3

46,3 47,342,4

0

20

40

60

80

100

120

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2011-2012

%

Total 3-23 ani

3 - 6 ani

7-10 ani

11-14 ani

15-18 ani

19-23 ani

Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 14 ani (peste 94%).

Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste 70% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european de 85%. Se impun măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un număr cât mai mare de tineri.

În perioada 2011-2012 s-a înregistrat o scădere a elevilor cuprinşi în intervalul de vârstă 7-10 ani şi o scădere de 0,98% pentru elevii cu vârstă între 3-23 ani.Sursa INSPopulaţia pe grupe mari de vârstă proiectată pe medii şi pe regiuni, între anii 2003 şi 2025

Judete/Grupe de varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Gorj 386,9 385,3 380,1 372,4 361,9 348,80-14 70,9 66,1 58,5 54,6 50,7 45,415-64 264,9 267,7 271,6 268,3 259,2 249,1

65 si peste 51,1 51,4 49,9 49,5 52,0 54,3

Populaţia preşcolară şi şcolară proiectată pe medii şi pe regiuni, între anii 2003 şi 2025

53

Judete/Grupe de varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Gorj 122,5 118,4 105,1 91,0 81,5 74,63-6 16,7 16,1 14,7 14,4 13,0 11,27-14 42,5 38,9 32,8 30,0 28,8 26,515-24 63,3 63,4 57,6 46,6 39,7 36,8

5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-2)Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani), în perioada

anilor şcolari 2002/2003- 2007/2008 a avut o evoluţie ascendentă de la 71,8% în 2002-2003 pană la 77,1% în anul 2008-2009.

Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 10 ani (peste 96%).

Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste 78% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european, de 85%. Se impun în continuare măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un număr cât mai mare de tineri.

Gradul cel mai scăzut de cuprindere se regăseşte la segmentul de populaţie cu vârsta între 19 şi 23 de ani (între 31,7% şi 47,3%). In anul şcolar 2008-2009 se observă o creştere cu aproape 16%, acest lucru datorându-se şi finanţării de la bugetul de stat a unui număr mare de locuri la şcoala postliceală. Procentul destul de scăzut, încă, se datorează situaţiei financiare precare, migraţiei forţei de muncă tinere în afara ţării, slabei motivaţii profesionale, sau angajării pe piaţa muncii fără a mai continua o formă de învăţământ postliceală sau universitară.

De asemenea, gradul de cuprindere arată o diferenţă nesemnificativă pe sexe, 1%, încadrându-se în procentul populaţiei pe ţară (49% bărbaţi, 51% femei).

În anul şcolar 2011-2012 gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei este în scădere pe toate grupele de vârstă.

De asemenea, gradul de cuprindere arată o diferenţă nesemnificativă pe sexe, 1,6%, încadrându-se în procentul populaţiei pe ţară .

5.5.3. Rata abandonului şcolar (anexa 6h)În perioada anilor şcolari 2000/2001-2008/2009 abandonul şcolar ,pe toate nivelele, are

un trend general ascendent cu cea mai mare rată a abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional, cu un maxim de 5,6% în 2007-2008 pornind de la 3,1% în anul şcolar 2000/2001. Din analiza datelor se observă că cea mai scăzută rată de abandon pe toată perioada analizată se află în învăţământul primar (1,2% în 2007-2008), deşi trendul este ascendent începând din 2001-2002.

În anul şcolar 2010-2011 abandonul şcolar în învăţământul liceal şi profesional a înregistrat 4%, situându-se sub valorile la nivel naţional. Rata abandonului şcolar la nivel primar şi gimnazial este în scădere.

54

Rata abandonului în înv. liceal şi profesional- S V Oltenia -

0

2

4

6

8

10

12

14

16

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2010/2011

5.5.4 Rata de absolvire pe niveluri de educaţie (anexa 6i) În perioada anilor şcolari 2000/2001- 2007/2008, se observă o creştere a ratei de absolvire, în special în mediul urban, deoarece îşi completează studiile şi o parte din elevii care au abandonat în seriile anterioare. În mediul rural procentul este mai mic mai ales datorită situaţiei financiare precare. De remarcat este faptul că, faţă de anul 2000-2001, rata de absolvire totală a crescut atât la învăţământul liceal, dar mai ales la învăţământul profesional (de la 34,6% în 2000-2001 la 36,2% în 2007-2008). Deşi se menţine la valori relativ scăzute, interesul tinerilor pentru absolvirea unei forme de învăţământ profesional şi tehnic este în creştere.

Se menţine la nivel relativ scăzut, însă, rata de absolvire în învăţământul postliceal şi de maiştri, scăzând pe perioada de referinţă de la 10,6% în 2000-2001, la 4,4% în 2007-2008.

Pentru a îmbunătăţi situaţia pe acest segment educaţional, din anul şcolar 2007-2008 învăţământul postliceal şi de maiştri a primit finanţare şi de la bugetul naţional.

În anul şcolar 2011-2012 rata de absolvire în învăţământul postliceal şi de maiştri a crescut cu 2,03%, situaţia datorându-se finanţării de la bugetul naţional, numărul redus de absolvenţi care au promovat examenul de bacalaureat.

Rata de absolvire - înv. postliceal şi de maiştri - GORJ-

0

2

4

6

8

10

12

total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2010/2011

55

5.5.5 Rata de succes (anexa 6j)În perioada anilor şcolari 2002/2003 – 2007/2008 rata de succes a absolvenţilor din

învăţământul liceal a crescut (76%-94,4%), iar în învăţământul profesional s-a constatat o uşoară scădere (99,4%- 98,2%). De remarcat procentul mai ridicat în mediul urban şi la persoanele de sex feminin.

De remarcat că după perioada 2011-2012 rata de succes a absolvenţilor de liceu la nivelul judeţului Gorj a suferit o scădere de 45,7%. De remarcat procentul mai ridicat în mediul urban şi la persoanle de sex feminin.

Rata de succes - învăţământ liceal- GORJ -

0

20

40

60

80

100

120

total feminin masculin

%2002/20032003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082011/2012

5.5.6 Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie (anexa 6g) De la INS s-au primit numai date referitoare la rata totală de tranziţie de la învăţământul

gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior.Procentual, rata totală de tranziţie, peste 93% pe întreaga perioadă de analiză, are o

evoluţie fluctuantă, fiind de remarcat procentul de 95,8% din anul şcolar 2008/2009. Se constată, însă, diferenţe semnificative între mediul urban (158%) şi cel rural (28,1%)

în anul şcolar 2008-2009. Absolvenţii de învăţământ secundar inferior din mediul rural îşi continuă studiile în procent destul de scăzut, acest lucru datorându-se mai ales condiţiilor socio-economice precare, dar şi numărului mic de unităţi şcolare existente, care nu pot asigura cuprinderea în procent de 100% a absolvenţilor de învăţământ secundar inferior.

56

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - GORJ

93,6

92,2 95

143,

2

38,2

95,5

95,5

95,4

144

45,3

95,1

93,9 96,2

150,

6

39,9

94,4

93 95,7

154,

3

38,3

95

148

43,9

140,

1

44,8

96,9

96,8

97

147,

6

37

96 95,6

96,4

157,

2

28,5

98 96,8 99,1

163,9

26,5

95,8 95,9 95,7

157,5

28,1

89,1 88,8 89,4

143,9

29,3

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1 2 3 4 5

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2011/2012

Din sursele administrative furnizate de către ISJ se poate analiza rata de tranziţie SAM – liceu ruta progresivă; în anul şcolar 2007-2008, când a fost prima promoţie de absolvenţi de liceu ruta progresivă, rata de tranziţie a fost numai de 48,13% faţă de 98% care este rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar, iar în anul şcolar 2008-2009 rata de tranziţie de la IX SAM la clasa a XIII liceu ruta progresivă a scăzut cu 10 puncte procentuale. Rezultă o pierdere mare de cohorta .

În anul şcolar 2011-2012 rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar cunoaşte o scădere de 6,7.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (anexa 17)In acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel naţional,

comparativ cu celelalte ţări europene. Analiza cifrelor relevă faptul că, deşi în scădere în perioada 2000-2006 (de la 22,6% la 19%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de învăţământ s-a situat peste media europeană pentru anii analizaţi (17,6% în 2000 şi 15,3% în 2006).

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 3,6% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 2,3%).

Sunt necesare în continuare măsuri de susţinere pentru atingerea nivelului de referinţă UE de 10% în 2010. Contribuţii semnificative în reducerea ratei de abandon timpuriu pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

57

Abandonul școlar timpuriu

0.010.020.030.040.050.060.070.0

EU 2

7Be

lgia

Bulg

aria

Cehi

aDa

nem

arca

Germ

ania

Esto

nia

Irlan

daGr

ecia

Span

iaFr

anța

Italia

Cipr

uLe

toni

aLi

tuan

iaLu

xem

bour

gUn

garia

Mal

taOl

anda

Aust

riaPo

loni

aPo

rtug

alia

Rom

ânia

Slov

enia

Slov

acia

Finl

anda

Sued

iaM

area

Islan

daLi

echt

enst

ein

Norv

egia

Elve

țiaM

unte

negr

uCr

oația

Mac

edon

iaTu

rcia

2000 2009

Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru „Educaţie si formare profesională 2010”„Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31 ianuarie 2008

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (Anexa 18)La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citire

reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17% .

Procentul a crescut în perioada 2000-2006 (de la 41,3% la 53,5%), după cum rezultă din raportul Consiliului Uniunii Europene, România înregistrând pe întreaga perioadă cele mai slabe rezultate la studiile PISA din toate ţările europene.

Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi judeţean.

58


5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior (Anexa 19)

La nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit o instituţie de învăţământ secundar superior a cunoscut doar o creştere uşoară după anul 2000, neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referinţă care prevede ca acest procent să atingă cel puţin 85% până în 2010.

România a înregistrat o creştere de 1,1% între anii 2000 şi 2006 (de la 76,1% la 77,2%), acesta rămânând în continuare unul din domeniile în care progresele rămân insuficiente.Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional şi judeţean.

60

Ponderea populației de 20-24 ani care a absolvit cel puțin învățământul secundar superior

0102030405060708090

100EU

27

Belg

iaBu

lgar

iaCe

hia

Dane

mar

caGe

rman

iaEs

toni

aIrl

anda

Grec

iaSp

ania

Fran

țaIta

liaCi

pru

Leto

nia

Litua

nia

Luxe

mbo

urg

Unga

riaM

alta

Ola

nda

Aust

riaPo

loni

aPo

rtug

alia

Rom

ânia

Slov

enia

Slov

acia

Finl

anda

Sued

iaM

area

Islan

daLie

chte

nste

iNo

rveg

iaEl

veția

Mun

tene

gru

Croa

țiaM

aced

onia

Turc

ia

2000 2009


5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) (Anexa 20)Participarea la programe LLL a populaţiei adulte din România este în perioada anilor

2000-2006 cea mai scăzută din toate ţările UE, crescând cu numai 0,4% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,3%).În timp ce media europeană a crescut în 2006 la 9,6% faţă de 7,1% în 2000, iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, ţara noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă.

Rata de participare a populației de 25-64 ani la formarea profesională continuă

05

10152025303540

EU 2

7Be

lgia

Bulg

aria

Cehi

aDa

nem

arca

Germ

ania

Esto

nia

Irlan

daGr

ecia

Span

iaFr

anța

Italia

Cipr

uLe

toni

aLi

tuan

iaLu

xem

bour

gUn

gari

aM

alta

Olan

daAu

stria

Polo

nia

Port

ugal

iaRo

mân

iaSl

oven

iaSl

ovac

iaFi

nlan

daSu

edia

Mar

eaIsl

anda

Liec

hten

ste

Norv

egia

Elve

ția

Mun

tene

gru

Croa

ția

Mac

edon

iaTu

rcia

2000 2009

5.6 Indicatori de impact5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

61

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului.

La nivel naţional au fost aprobate prin ordine de ministru metodologia de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic (ordinul MECT 6011/21.11.2008) şi metodologia şi instrumentele de lucru privind studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ superior (ordinul MECT 6012/ 21.11.2008). Rolul principal în monitorizarea inserţiei absolvenţilor IPT le revine Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi Centrelor Judeţene de Asistenţă Educaţională (CJRAE), care pot implementa această metodologie prin proiecte depuse pe POS DRU.

Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de

Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. Se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării (unitare la nivel naţional) a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire - vezi anexa 4e şi concluziile rezumate în cap.4.

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie (anexa 3e)Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în

perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008.Scăderera cea mai accentuată a şomerilor din rândul absolvenţilor este la domeniul mecanică, de la 551 în anul 2003 la 210 în anul 2008, urmată de domeniul comerţ. La niciun domeniu de formare profesională, pe perioada analizată, nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de şomeri din rândul absolvenţilor.

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncăAcest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană -

Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7 Oferta şcolilor din ÎPT regional5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare (anexa 7)

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza recomandărilor din PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire.

Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţele regiunii, sunt prezentate în (anexa 7)

Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel regional s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT (cu 31,85% pe perioada anilor şcolari 2004/2005-2008/2009), atât pe ruta directă cât şi pe ruta progresivă.

62

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa IX

- jud. Gorj

238020582100

1809187614371596

13021596

12011170762

0 00

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Plan

Real

iz

Plan

Real

iz

Plan

Real

iz

Plan

Real

iz

Plan

Real

iz

Plan

Real

iz

Plan

Real

iz

2004/20052005/20062006/20072007/20082008/20092009/20102012/2013

Total elevi cuprinşi în cl . aIX-a

Total elevi cuprinşi în cl . aIX-a în ÎPT, din care:

A. Elevi cuprinşi în cl . IXSAM - ruta progresivă, dincare, pe domenii

B.Număr elevi cuprinşi înclasa a IX-a laliceu–filiera tehnologică,din care:

5.7.2 Analiza ofertei curente (pentru în curs) (anexa 8) Pentru a putea prezenta elevilor de clasa a VIII-a o ofertă cât mai variată şi în concordanţă cu piaţa muncii, în fiecare unitate de învăţământ din şcolile IPT se realizeză o analiză a eficienţei specializărilor alese.

5.7.3 Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire.(anexa 8-1), (anexa 9)

Pentru anul şcolar 2012 – 2013 s-au realizat propunerile planului de şcolarizare, care s-a discutat şi avizat în şedinţa CLDPS din data de 13.01.2012.În şedinţa din data de 27.02.2012 a fost prezentat priectul planului de şcolarizarepentru învăţământul profesional, pentru anul şcolar 2012 – 2013

5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor (Anexa 11)Realizarea de cursuri de calificare şi reconversie profesională a adulţilor, de către

unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, prin autorizarea acestora pentru formarea profesională a adulţilor este, încă, în procent mic, chiar dacă unităţile de învăţământ au cadre didactice specializate şi calificate pentru fiecare domeniu în parte.

Pe lângă unităţile de învăţământ care erau acreditate din anii trecuţi, (Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” Târgu Jiu, Grup Şcolar Tehnologic „Ion Mincu” Târgu Jiu, şi Grup Şcolar Industrial Materiale de Construcţii Târgu Jiu) în acest an a obţinut acreditarea şi Colegiul Tehnic Motru, pentru două meserii( Instalator şi confectii textile, Colegiul „Mihai Viteazul” Bumbeşti Jiu, Grup Şcolar Industrial Petrol Ţicleni.

63

EDUCAŢIA ADULŢILOR GORJ

Nr. şcoli din ÎPT; 26; 57%

Nr. şcoli autoriz. CNFPA; 6; 13%

% şcoli autoriz.CNFPA; 23%;

0%

Nr. programe autorizate; 14; 30%

Nr. şcoli din ÎPT

Nr. şcoli autoriz. CNFPA

% şcoli autoriz.CNFPA

Nr. programe autorizate

Numărul de şcoli autorizate a crescut începând cu anul 2006, numărul de programe crescând de asemenea, dar rămâne încă o problemă care va fi abordată în planul de acţiune al acestui document. Se recomandă o abordare mai amplă din partea unităţilor şcolare, deoarece formarea adulţilor poate fi o sursă permanentă de venituri extrabugetare, atât pentru şcoală cât şi pentru cadrele didactice. În afara cursurilor realizate de şcolile autorizate C.N.F.P.A. la nivelul judetului Gorj, Casa Corpului Didactic Gorj organizează şi derulează cursuri de formare continuă cu personalul didactic din învăţământul gorjean, cursuri acreditate de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.

5.7.5. Reţele şcolare (Anexa 12) În anexa 12 sunt prezentate reţelele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între uniăţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici din proiect privind:

asigurarea calităţii formării profesionale; asigurarea unui proces de predare învăţare personalizat şi inclusiv, în particular pentru

elevii cu cerinţe educaţionale speciale; management şi dezvoltare instituţională; planificarea ofertei educaţionale a TVET; dezvoltarea parteneriatullui cu întreprinderile, în special pentru organizarea învăţării la

locul de muncă; dezvoltarea de curriculum în dezvoltare locală; dezvoltarea activităţii de orientare şi consiliere în carieră; dezvoltarea unor activităţi de formare profesională continuă.

Detalii privind modul de funcţionare a acestor reţele şi a altor reţele, precum şi rezultatele acestora vor fi realizate în PLAI şi PAS

5.7.6 Parteneriatul cu întreprinderile (Anexa 13)Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţul Gorj (parteneriatul dintre

şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor,profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene.Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini:

64

elaborarea curriculumului de dezvoltare locală; membrii în consiliile de administraţie; organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică; colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; cursuri de calificare şi reconversie profesională; contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări; participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic; membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.

Detalii privind modul de funcţionare a parteneriatelor cu agenţii economici, cu mediul de afaceri, ale unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic şi rezultatele acestora vor fi prezentate în PLAI şi PAS

Măsurile întreprinse de inspectoratele şcolare in scopul funcţionarii Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Formarea Profesionala, organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ profesional şi tehnic, în parteneriat cu mediul economic.

Au avut loc şedinţe în cadrul CLDPS în care s-au dezbatut propunerile de îmbunătăţire a relaţiilor şcoală – agent economic. Au incercat sa se realizeze corelari intre oferta educationala a scolilor si cererea de pa piata muncii, prin validarea propunerilor planurilor de scolarizare solicitate de directorii unitatilor de invatamant.

Fiecare unitate de invatamant a realizat parteneriate cu agentii economici. 1. Respectarea cadrului legislativ în vigoare la nivelul unităţii de învăţământ

In unitatile scolare exista documente in baza carora s-au incheiat parteneriatele scoala – întreprindere. Aceste documente care sa ateste parteneriatul cu agenţii economici se referă la:- Metodologia privind fundamentarea cifrei de scolarizare- PRAI, PLAI- Convenţii de desfăşurare a instruirii practice la agentul economic;- Graficul de desfăşurare a practicii;- Vizite de documentare;- Adrese din partea agenţilor economici ce solicită şcolarizarea în anumite calificări necesare;- Adrese de monitorizare a absolvenţilor (angajări),- Adrese aprobate de I.S.J. cu componenţa comisiilor de absolvire.

Au fost semnate protocoale de colaborare cu diferite firme avand ca obiective : contributii la imbunatatirea bazei materiale a scolii, colaborare in scopul relizarii planului de scolarizare, sprijin pentru participarea elevilor la concursurile scolare.

Elevii înscrişi la SAM – An de completare îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul atelierelor şcoală, cat şi la agentul economic. Ei sunt însoţiţi de maiştri instructori cu care îşi desfăşoară activitatea de practică. Securitatea în muncă şi protecţia elevilor sunt asigurate atât de maistru instructor, cât şi de persoanele autorizate de la agenţii economici.2. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală – agent economic.

În vederea relaţiilor de parteneriat şcoală-agent economic, se propun următoarele direcţii de acţiune:educaţia pentru muncă a elevilor; dezvoltarea deprinderilor tehnice şi profesionale în domeniile şi meseriile alese; combaterea indisciplinei şi dezordinii la locul de muncă; asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a instruirii elevilor în cadrul practicii comasate în atelierele agentilor economici;asigurarea unei instruiri practice la standarde optime în meseriile fiecărei grupe;colaborarea între specialişti care, împreună cu cadrele didactice de specialitate vor instrui elevii în viitoarele meserii; respectarea ordinii şi regulilor de protecţia muncii la locul de muncă, de către fiecare elevDificultăţi

65

În general sunt probleme de colaborare cu agenţii economici pe raza comunelor (Grupul Şcolar Industrial Balta, Grup Şcolar Baia de Fier, realizează mai greu parteneriate cu agenţii economici, deoarece pe raza comunei lor nu există astfel de agenţi economici).

În general puterea economica a agentilor economici este destul de mica si nu se poate face absortia absolventilor pe piata muncii.

Tinand seama de complexitatea fluxului tehnologic in anumite domenii s-a întâmpinat greutati la respectarea graficului de rotatie al elevilor pe locurile de munca.

Deoarece sunt agenti economici care au puncte de lucru la distante destul de mari fata de scoli, sunt dificultati legate de deplasarea elevilor la punctele de lucru.

De foarte multe ori activitaţile care se desfasoara la agentii economici nu sunt in concordanta cu programa de practica.

Supravegherea elevilor organizati in grupe mari se face dificil. Organizarea activitatii agentilor economici intr-un singur schimb.

Propuneri de imbunătăţire a relaţiilor de parteneriat: Achiziţionarea de lucrări practice de complexitate redusă de la agenţii economici, care sa

fie executate cu dotarea atelierelor scoală. Rearanjarea atelierelor scoala cu dotarea corespunzatoare pentru a realiza un flux

tehnologic in specialitate. Implicarea agenţilor în finanţarea pregătirii forţei de muncă pe diverse specializări şi

domenii; Atragerea agenţilor economici prin oferta făcută de unitatea şcolară; Cooptarea în comisiile de atestare şi certificare profesională a reprezentanţilor agenţilor

economici ce pot face o selecţie orientativă în privinţa viitoarelor angajări necesare; Activitatile desfasurate la agentii economici sa aiba obiective clare de invatare din

curriculum si trebuie sa fie monitorizate si evaluate.

5.7.6 Distrubuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială Numărul de elevi pe unităţi şcolare (anexa 8)

Din analiza datelor furnizate de către ISJ Gorj rezultă o slabă participare a elevilor din mediul rural la cursurile de formare profesională iniţială prin SAM, an de completare şi liceu ruta progresivă, astfel la jumătate din şcolile din mediul rural efectivele la clasă sunt între 11-26 elevi. În mediul urban efectivele la clasă sunt mai mari, însă şi aici sunt câteva unităţi de învăţământ tehnic şi profesional unde avem clase cu 11 sau 13 elevi.

Situaţia elevilor din îmvăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) după mediul de rezidenţă-clasa a IX-a învăţământ de zi (anexa 8)

Din analiza datelor a reieşit faptul că ponderea elevilor cu mediul de rezidenţă în rural este mai mare la SAM , chiar dacă şcoala se situează în mediul urbanâ

Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2009-2012 (anexa 8)

Numărul absolvenţilor de gimnaziu se menţine aproximativ constant pe toată perioada de analiză, rezultă nevoia restructurării reţelei şcolare care să ţină cont în primul rând de efectivul la clasă şi distribuţia teriotorială a şcolilor ÎPT (anexa 10.4)

66

DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ŞCOLILOR IPT Gorj

Grup Şcolar

Şcoli cuprinse în sistemul Phare

67

Şcoala cuprinsa in sistemul TVET

ŞCOLI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL MULTIANUAL PHARE TVET Nr. crt.

Unitatea şcolară Localitatea Mediul de rezidenţă

Niveluri de calificare

Domeniile de formare profesională iniţială/ Profiluri

1. Colegiul Tehnic ,,Henri Coanda” Targu Jiu Targu Jiu Urban 1,2,3,3+ Turism si alimentaţie publica/ Servicii, economic2. Colegiul Tehnic nr. 2 Targu Jiu Targu Jiu Urban 1,2,3 Industrie alimentară, Electromecanică, Resurse

naturale şi protecţia mediului, Tehnic3. Colegiul Comercial “Virgil Madgearu”

Targu JiuTargu Jiu Urban 1,2,3, 3+ Mecanic, Electric/Tehnic, Resurse naturale şi

protecţia mediului,

ŞCOLI CUPRINSE ÎN ALTE PROGRAME CU FINANŢARE DE LA BUGETUL NAŢIONAL ŞI ALTE FINANŢĂRINr. crt.

Unitatea şcolară Programul Localitatea Mediul de rezidenţă

Niveluri de

calificare

Domenii de formare profesională iniţială/

Profiluri 1 Grupul Scolar Industrial “C-tin

Brâncusi” PestisaniDezvoltarea şcolilor de arte şi meserii prin finanţare din bugetul naţional 2007

Pestişani Rural 1,2,3, Mecanic, Electric / Tehnic, Textile

2 Colegiul “Gheorghe Tătărescu” Rovinari

Dezvoltarea şcolilor de arte şi meserii prin finanţare din bugetul naţional 2007

Rovinari Urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse naturale şi protecţia mediului Comerţ

3Grup Scolar Barsesti

Dezvolatrea campusurilor şcolare

Targu Jiu Urban 1,2,3 Industrie alimentară, Agricultură, Resurse naturale şi protecţia mediului

4 Liceul Teoretic Novaci Dezvolatrea campusurilor şcolare

Novaci Urban 1,2,3 Servicii/ Teoretic

ALTE UNITĂŢI ŞCOLARE- INVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNICNr. crt.

Unitatea şcolară Localitatea Mediul de rezidenţă

Niveluri de calificare

Domenii de formare profesională iniţială/ Profiluri

1. Colegiul ,,Mihai Viteazul” Bumbesti Jiu Bumbeşti Jiu urban 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic,

2. Colegiul Tehnic Matasari Mătăsari rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,

68

Resurse naturale şi protecţia mediului3. Colegiul Tehnic Motru Motru urban 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,

Resurse naturale şi protecţia mediului4. Grup Şcolar Industrial

Minier Bilteni Bîlteni rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,

5. Colegiul Tehnic "Ion Mincu" Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Constructii

6. Grupul Scolar Energetic nr. 1,Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,

7. Colegiu Tehnic " Gen. Ghe. Magheru" Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse

naturale şi protecţia mediului8. Grupul Scolar Industrial

Baia de Fier Baia de Fier rural 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,

9. Grupul Scolar Industrial Bâlta Balta rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic,

10. Grupul Scolar Industrial Bustuchin Bustuchin rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Constructii

11. Grupul Scolar Industrial Petrol Ticleni Ţicleni rural 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,

12. Grupul Scolar Industrial Rosia de Amaradia

Roşia de Amaradia rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electromecanic

13. Grupul Scolar Industrial Stoina Stoina rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electromecanic

14. Grupul Scolar Industrial Tismana Tismana urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Textile

15. Grupul Scolar Industrial Turceni Turceni urban 1,2,3,3+ Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,

Construcţii16. Liceul Rosia-Jiu Roşia Jiu rural 3 Servicii, Economic17. Colegiul Auto „Traian

Vuia” Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse naturale şi protecţia mediului, Textile

69

5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPTPopulaţia şcolară din învăţământul preuniversitar judeţean a înregistrat o uşoară scădere, în perioada 2000 – 2008.Pentru orizontul de planificare 2013, prognozele INS prevăd un declin demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei . Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani (care includ elevii de liceu / şcoala de arte şi meserii) – scădere prognozată de 36,7% la nivel regional pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior) – scădere cu 29,9% la nivel regional pentru perioada 2005-2015.Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.

Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de pregătire în ÎPT sa fie subordonate finalităţilor (calificări) şi nu invers

Creşterea atractivităţii rutei progresive (prin calitatea pregătirii, acţiuni de promovare)

Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP

Oferirea unor trasee individualizate de pregătire

Restructurarea reţelei şcolare IPT, în funcţie de evoluţia locală, prin:

- introducerea de specializări/ calificări noi pentru domeniile: agricultură/zootehnie, gaze, apă; colectarea, depozitarea , reciclarea deşeurilor;

- introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 2 şi 3 în domeniile intermedieri financiare şi servicii, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, informatică, materiale de construcţii, mecanică.

- reducerea numărului de clase în domeniile: electric, industrie textilă

Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de educaţie şi formare profesională.

Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale;

Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu

eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă

Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor

Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

Baza didactico-materială a şcolilor IPT este precară.

Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT. Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare,

70

extrabugetare

necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor

Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din învăţământul IPT;

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc.

Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările.

Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT

Realizarea condiţiilor de transport şi cazare

Accesul la educaţie pentru elevii cu handicap este limitat de infrastructura necorespunzătoare a şcolilor IPT şi dezinteresul societăţii civile faţă de acestia

Învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual

Adaptarea infrastructurii şcolare şi a programei educaţionale la cerinţele educaţiei pentru persoanele din categoriile defavorizate. Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii defavorizate)

Participarea la cursuri de formare a profesorilor pentru educaţie incluzivă.

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;

Şcolile să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani)

Dezvoltarea slabă a parteneriatelor de tip public – privat.

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale

Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii

Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

Număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere

Înfiinţarea de cabinete de orientare şi consiliere profesională la nivel fiecărei unităţi şcolare

Monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

Capitolul 6Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAI

În cadrul proiectului „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesionl şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, s-a realizat monitorizarea PAS şi monitorizarea activităţilor propuse şi actualizarea PLAI. Procesul de monitorizare a încerct să constate progresul realizat în implementarea PLAI, în vederea atingerii ţintelor stabilite.

Raportul de evaluare a PLAI al judeţului GORJ a fost actualizat pe baza datelor din surse statistice oficiale şi administrative. Evaluarea relevanţei analizei şi recomandărilor din cuprinsul PLAI în raport cu datele din anexele PLAI se revede in următorul rezumat:

REZUMAT: Capitolul 2. Demografie

Principalele concluzii din analiza demografică - Implicaţii pentru ÎPT sunt: Îmbătrânirea populaţiei la nivelul judeţului Gorj

Recomandări: Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, în scopul dezvoltării serviciilor, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Capitolul 3. Profilul economic judeţeanPrincipalele concluzii din analiza mediului economic - Implicaţii pentru ÎPT sunt:

Dezvoltarea montanului ruralRecomandări: introducerea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământ, formarea şi

perfecţionarea continuă a resursei umane, consilierea pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională şi dezvoltarea personalităţii, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, dezvoltarea activităţilor de parteneriate între unităţile şcolare din judeţ şi din afara acestuia.

Capitolul 4. Piaţa munciiConcluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T.

Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional.Angajări în ocupaţiile din cadrul domeniilor: construcţii (20,1%), transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%) hoteluri şi restaurante (13,9%).

Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM).Cresterea numărului de angajaţi ar fi în sectoarelel transport, poştă şi telecomunicaţii (15,4%) şi construcţii (4,2%), comerţul (0,4%).

Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile. La nivelul judetului Gorj, distribuţia populaţiei civile pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia într-o proporţie de 22,6% în activităţi agricole.RECOMANDARI: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii

Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Categoriile cele mai afectate de somaj sunt cele ale personelor cu nivel de

72

instruire primar, gimnazial si profesional (60%), urmata de categoria personelor cu nivel de instruire liceal si post-liceal (30%), iar categoria persoanelor cu studii superiore reprezintă numai 10% din totalul şomerilor înregistraţi.

RECOMANDARI: implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

Implicaţiile pentru ÎPT Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă. Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă.

RECOMANDĂRI: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS), Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare. Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora, nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţPrincipalele concluzii din analiza ÎPT judeţean: Baza didactico-materială a şcolilor IPT

este precară. Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din învăţământul IPT. Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT. Dezvoltarea slabă a parteneriatelor de tip public – privat.

RECOMANDARI: Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT. Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, extrabugetare. Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor. Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc. Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările. Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale. Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii. Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

CONCLUZII:

OBSERVAŢII RECOMANDĂRIGorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora. Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic.Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare.

Creşterea nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncăDezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea spiritului antreprenorial şi activităţilor economice din zonele ruraleDiversificarea învăţământului super, de bună calitate

Capitolul 7Analiza S.W.O.T. a corelării ofertei de formare profesională cu cererea, la

nivelul Judeţul Gorj

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Resurse naturale cu potenţial de

valorificare economică şi energetică

Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora:

- poziţie geografică favorabilă a judeţului (zonă de contact între munte, deal şi câmpie)

- terenuri agricole- păduri, păşuni şi fâneţe, livezi- resurse minerale de suprafaţă şi de

adâncime (lignit, petrol, gaze naturale, antracit, grafit, dolomit, granit, calcar)

- resurse de apă cu potenţial energetic şi ape minerale

resurse de interes cultural şi turisticGorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic:

- viaţă salbatică şi cadrul natural valoros – rezervaţii naturale protejate

- 513 monumente istorice, din care 47 de importanţă naţională (369 monumente şi ansambluri de arhitectură, 92 situri arheologice, 24 monumente de artă, 28 funerare)

- sărbători populare şi obiceiuri tradiţionale încă vii

potenţial uman tânăr, cu nivel de educaţie ridicat şi învăţământ superior în dezvoltare

Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare:

- judeţul are cea mai bună situaţie sub aspectul dinamicii populaţiei – cea mai mică scădere din regiune(3.42), deşi este într-o regiune cu pronunţat declin demografic

- este cel mai vital şi mai puţin

Nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă

Din punctul de vedere al competitivităţii economice şi al utilizării intensive a forţei de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată, deşi Gorjul ocupă primul loc în ceea ce priveşte PIB / locuitor (2003) , se confruntă cu problemele generale prezente la nivel regional şi naţional:

- productivitate scăzută şi tehnologii învechite- dinamism antreprenorial scăzut- cheltuieli scăzute în domeniul cercetării –

dezvoltării- penetraţie scăzută a TIC şi a E-serviciilor- ineficienţă energetică

probleme legate de sectorul economic şi industrie a judeţului :

- caracterul mono-industrial al oraşelor, dependente de sectorul extractiv şi producţia de ciment, care va implica în viitor costuri semnificative legate de reconstrucţia ecologică

- dependenţa ridicată la nivel judeţean şi al oraşelor şi comunelor de sectorul extractiv (lipsa unor activităţi alternative)

- specializarea forţei de muncă doar pe un anumit sector de activitate constituie un risc pe termen lung.

Lipsă spirit antreprenorial şi activităţi economice reduse în zonele rurale:

- agricultură ineficientă, lipsă de utilaje şi tehnologii moderne

- dispariţia unor activităţi tradiţionale – creşterea animalelor

- nivel redus de dezvoltare antreprenorială, în general şi în special în rural

- număr de IMM - uri sub media naţională, cu o distribuţie majoritară în urban şi în sectorul servicii

- rata şomajului în creştere, în special în rândul tinerilor şi al populaţiei feminine

- nivel redus de atragere al investiţiilor străine probleme de mediu şi riscuri naturale:

- degradare peisaj şi afectarea unor ecosisteme

74

îmbătrânit judeţ comparativ cu judeţele învecinate şi mediile naţionale, cu diferenţe semnificative însă între mediul urban şi rural

accesibilitate – căi de comunicaţieJudeţul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicaţie şi accesibilitate spre porturile dunărene şi în zona turistică submontană:

- poziţie favorabilă, relativ centrală, a municipiului Târgu Jiu la intersecţia unor axe majore de circulaţie (Craiova – Deva şi Râmnicul Vâlcea – Dobreta Turnul Severin)

- majoritatea oraşelor adiacente unui DN (excepţie Ţicleni) şi un grad bun de acoperire al teritoriului (39,3 Km- 100 Kmp), dar nu însă şi calitativ

- deşi regiunea are o densitate redusă, accesibilitatea şi densitatea feroviară relativ bună (34.4 Km/1000Kmp), în apropiere de magistrala Bucureşti – Craiova.

Învăţământ:- profesori foarte bine pregătiţi - profesori formatori în domeniul

reformei în învăţământ- profesori colaboratori ai Serviciului

Naţional de Evaluare- cabinete informatică, cabinete AEL- centru de documentare privind

educaţia economică antreprenorială- ofertă educaţională atractivă prin

materialele opţionale propuse- profesori autori de manuale şi

programe- oferta- oportunităţi de formare

interdisciplinară- oferta – bogată şi variată – domenii

multiple- oferta formulează explicit scopul şi

grupul ţintă , fără, însă a îngrădi participarea cadrelor didactice doritoare

- număr important de metodişti pe discipline de cultură generală, de specialitate, muncă educativă

- accesul imediat după absolvire pe

naturale în zonele exploatărilor carbonifere şi petroliere

- aproape tot teritoriul judeţului prezintă riscuri de alunecări de teren şi parţial este afectat de inundaţii (zona montană, extremităţile estice şi vestice)

grad de urbanizare şi echipare redus:- oraşe cu caracteristici predominant rurale şi

acces redus la servicii urbane- concentrarea populaţiei în rural unde oferta de

locuri de muncă este foarte redusă- zone rurale cu nivel redus de echipare, sub

valorile medii naţionale (în special acces la apă potabilă curentă, canalizare, alimentare cu gaze naturale) şi grad scăzut de asociativitate

Învăţământ:Resursa umană:

- slaba motivaţie a cadrelor didactice şi a personalului auxiliar în formarea continuă individuală

- rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice – preocupare scăzută pentru realizarea activităţilor cu caracter interdisciplinar, efectuarea insuficientă a activităţilor în echipă

- lipsa de continuitate a personalului didactic repartizat în şcoli

- lipsa de motivare a profesorilor tineri şi migrarea lor către alte domenii de activitate mai bine motivate pecuniar

- utilizarea insuficientă a tehnicii de calcul, a aparaturii şi tehnicii moderne

Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense materiale atractive cadrelor didactice de valoare, promotori ai reformei, ai învăţării centrate pe eleviFracturi frecvente de comunicare între organizatori (CCD) şi beneficiariSlaba preocupare a unor instituţii de învăţământ superior pentru organizarea de stagii de formare şi perfecţionare cu credite transferabileNu sunt recunoscute decât programele de formare finalizate cu credite transferabile patronate de MEdCT prin ISMB/CCDDin totalul programelor din oferta CCD , doar puţine asigură credite transferabileSchimbarea sistemului de evaluare de la un an la altul, neexistând o formă de evaluare verificată la timpScăderea demografică a populaţiei şcolare(în viitor)Resurse financiare insuficienteResurse materiale incomplete sau necompetitive

piaţa muncii- posibilitatea de retragere a resurselor

financiare prin cursuri de formare şi reconversie profesională

- implicarea în programe de parteneriat- implicarea profesorilor în eleborarea

de manuale, programe, sisteme de evealuare

- implicarea comunităţii, administraţiei locale în relaţia cu şcoala

Lipsa de organizare a sistemului de obţinere a informaţiei referitoare la nevoia de formareLipsa strategiilor de dezvoltare socială şi economică pe termen mediu şi lung

OBSERVAŢII RECOMANDĂRIGorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora. Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic.Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare.

Creşterea nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncăDezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea spiritului antreprenorial şi activităţilor economice din zonele ruraleDiversificarea învăţământului super, de bună calitate

76

Capitolul 8Concluzii şi recomandări

Concluzii şi recomandări din analiza demografiei regiunii Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni Ponderea populaţiei de etnie rromă comparată cu cea la nivelul regiunii Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere

înregistrând populaţia de vârstă şcolară Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale

La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice, evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.

Concluzii şi recomandări din analiza economică a regiunii Industria deţine o pondere importantă în economia regiuni, recomandându-se dotarea cu

utilaje performante, introducerea noilor tehnologii, creşterea productivităţii muncii şi formarea de specialişi.

Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii, transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ, turism.

Suprafaţa agricolă determina caracterul agrar al regiunii şi potenţialul agricol ridicat al acesteia.

Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de munca în acest domeniu.

Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării ruralului din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenţie deosebită pentru IPT.

Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat.

Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

Recomandări cu privire la învăţământul profesional şi tehnic:Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii

învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă.Concluzii şi recomandări privind învăţământul profesional şi tehnic din regiuneAnaliza populaţiei şcolare

În perspectivele anului 2015 şi 2025 apare o reducere semnificativă a populaţiei de vârstă şcolară, reduceri sunt prognozate pentru toate efectivele din grupele de vârstă şcolară: 3-6 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 15,66% şi până în 2025 cu 34,6% la nivel regional (faţă de 2003); 7-14 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 28,39% şi până în 2025 cu 38,96% la nivel

regional (faţă de 2003) şi 15-24 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 27,64% şi până în 2025 cu 42,54%l a nivel regional (faţă de 2003).

Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul profesional, a înregistrat pe parcursul perioadei de analiză o creştere de 20,20 %. Populaţia şcolară rurală a cunoscut, de asemenea, o reducere semnificativă, cu 9,78%, în perioada 2000 - 2005, superioară nivelului de descreştere din mediul urban, fenomenul acutizându-se începând cu anul şcolar 2003/2004. Aceste scăderi determină reorganizarea reţelei şcolare şi scăderea gradului de ocupare în învăţământAnaliza resurselor pentru formarea profesională

cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-VET 9405 şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale, unităţile şcolare din regiune nu au realizat paşi importanţi în dotarea atelierelor şcoală şi în cabinetele de specialitate. Situaţia în mediul rural este critică, majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural nu dispun de ateliere şi laboratoare pentru calificările din planul de şcolarizare, instruirea practică efectuându-se la agenţii economici locali.

sunt necesare parteneriate cu comunităţile locale, cu agenţii economici în obţinerea de suport, pentru realizarea unei baze materiale corespunzatoare în unităţile de învăţământ TVET prin accesarea fodurilor de dezvoltare;

este necesar sprijinul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social şcolilor TVET din mediul rural în găsirea de agenţi economici care să asigure pe lângă instruirea practică a elevilor şi dotarea atelierelor şcoală şi a laboratoarelor;

este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor Phare,Leonardo şi fondurile structurale, care să le permită perfecţionarea corpului de cadre didactice şi completarea bazei materiale.

deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul educaţional. Unităţile de învăţământ cuprinse în program (18+12) vor beneficia de o reţea de calculatoare şi încă 9 calculatoare pentru fiecare şcoală, care vor asigura o derulare mai bună a procesul de predare învăţare;

accesul la informaţie este încă slab reprezentat în mediul rural şi se impune implicarea comunităţilor locale în asigurarea conectării la internet a unităţilor de învăţământ din mediul rural.

Educaţia adulţilorProcentul de şcoli autorizate este încă mic la nivelul regiunii, problemă care se impune a fi

rezolvată prin autorizarea cât mai multor unităţi şcolare TVET.Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii

învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă (anexa 7.1)

OBSERVAŢII RECOMANDĂRILa proiectarea planului de şcolarizare

se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice, evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă..

78

Capitolul 9Propuneri de acţiuni pentru dezvoltarea învăţământului

Obiectivul generalCreşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii

economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

Obiective specifice:1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii 6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

OBSERVAŢII RECOMANDĂRIAdaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor.Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere.Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar.Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET.Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii.Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor.

Creşterea numărului parteneriatelor cu întreprinderile.Creşterea numărului de cabinete de consiliere la nivelul judeţului.Adoptarea diferitelor măsuri pentru reducerea abandonului şcolar.Creşterea numărului parteneriatelor public – privat.Corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.Realizarea de CDL-uri prin care elevii să înveţe despre noţiunile de antreprenoriat.

1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin PO DRU, POR

Măsura 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor Măsurat prin:

Număr de elevi cuprinşi în sistemul TVET pe nivele de calificare şi calificări prioritare Număr de absolvenţi cu nivelul 1,2 şi 3 de calificare din sistemul TVET (ruta directă şi cea

progresivă) care s-au angajatAcţiuni Orizont

de timpOrganizaţie responsabilă

Creşterea numărului de absolvenţi TVET pentru domeniile prioritare, astfel încât acesta să reprezinte 85% din totalul absolvenţilor

2020ISJ, CLDPS

Redimensionarea numărului de clase/nr elevi cuprinşi în învăţământul TVET pe nivele de calificare în raport cu tendinţele de dezvoltare regională

anualISJ, CLDPS

Măsura 1.2 Restructurarea reţelei şcolareMăsurată prin:

Număr de clase TVET adaptate la cerinţele pieţei muncii Număr de şcoli care să asigure accesul la educaţie

Acţiuni Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară şi de domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local

anual AJOFM, ISJ, CLDPS/ asociaţii patronale

Măsura 1.3 Elaborarea de programe de perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii Măsurată prin:

Număr de programe, noi, de perfecţionare şi formare profesională elaborate în parteneriat cu universităţile din regiune şi asociaţiile patronale/agenţii economici

Număr de cadre didactice care participă la programele de perfecţionare şi formare profesională



Analiza specializărilor cadrelor didactice şi identificarea deficitului de cadre didactice cu specializări cerute de piaţa muncii

anual ISJ

Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare şi formare profesională

anual ISJ,CCD, unit.inv

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere – finanţat prin POS DRU

Măsura 2.1 Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi Măsurat prin:

Număr de elevi şi părinţi consiliaţi Număr de profesori consilieri angajaţi Număr de profesori consilieri formaţi Număr de cabinete dotate corespunzător metodologiilor de organizare şi funcţionare Număr de seturi de indicatori



Organizarea de campanii de informare, orientare şi consiliere Anual ISJ, CJAPP

Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin din familii sărace şi de etnie roma, către serviciile de de orientare şi consiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învîţîmânt

anual ISJ, CJAPP,colaboratori- Biroul regional ptr. romi

Creşterea numărului de profesori consilieri astfel încât raportul profesor consilier/elev să devină 1/500 2017

ISJ, CJAPP

80

Organizarea de cursuri de formare pentru profesorii consilieri şi diriginţi

anual ISJ, CJAPP, CCD

Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu materiale informative privind reţeaua şcolară, profilele ocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste, echipamente si soft etc.

2017 ISJ, CJAPP, CCD

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a evoluţiei elevului anual ISJ, CJAPP,Unit.inv

Indicatori: * Creşterea cu 50% a numărului de elevi şi părinţi consiliaţi * 100% din corpul profesorilor consilieri şi a diriginţilor au participat la cursuri de formare

3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale administraţiei locale

Măsura 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi ITMăsurat prin:

Număr de unităţi de învăţământ reabilitate, consolidate sau extinse Număr de unităţi de învăţământ dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT



Identificare unităţilor de învăţământ eligibile în accesarea fondurilor necesare reabilitării şi dotării

anual Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Reabilitaterea, consolidarea sau extinderea unităţilor de învăţământ anual

Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente didactice/şcolare şi IT anual

Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Unităţile de învăţământ, ISJ

Indicatori: - 50% din unităţile de învăţământ TVET au fost reabilitate, consolidate sau extinse - 80% din unităţile de învăţământ TVET au dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT

Măsura 3.3 Extinderea accesului la formarea continuă Măsurată prin:

Număr de cursanţi Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii



Autorizarea unităţilor de învăţământ pentru formare adulţi anual AJOFM, ISJ, Unităţi de învăţământ

Organizarea de campanii de informare pentru atragerea adulţilor la cursurile oferite de către şcolile TVET

anual

Formarea continua pentru adulţi în unităţile de învăţământ TVET anual AJOFM, ISJ, Unităţi de învăţământ

Indicatori: Până în 2015, 50% din şcolile TVET s-au autorizat pentru formare adulţi. Creşterea cu 300%, până în 2017, a adulţilor formaţi în şcolile TVET

Măsura 3.4 Introducerea şi extinderea şcolilor cu internat săptămânal, ca formă de asistenţă a familiilor defavorizate sau aflate în dificultateMăsurată prin:

Număr de internate Număr de elevi care locuiesc în internat şi care obţin un certificat de competenţe nivel 1 şi 2

de calificare Număr de elevi beneficiari de burse



Identificarea locaţiilor pentru acest internate 2014 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Realizarea infrastructurii şcolare în internate 2017 ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile defavorizate /sau aflate în dificultate

anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Atragerea elevilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate, printr-o ofertă educaţionla atractivă şi adaptată nevoilor şi aspiratiilorlor, în vederea reducerii abandonului şcolar si obţinerii unui certificat de competenţe

anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL, agenti economici/asociatii

82

profesionale nivel 2 sau 3 patronale Indicatori: Reducerea cu 50% a abandonului în rândul elevilor care provin din familii

defvorizate /sau aflate în dificultate Creşterea cu 50% a absolvenţilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în dificultate

Măsura 3.5 Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor de etnie roma Măsurată prin:

Număr de elevi de etnie roma care obţin un certicat de competenţe nivel 2 sau 3 de calificare Număr de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 2

sau 3 de calificareAcţiuni Orizont


Atragerea elevilor de etnie roma, printr-o oferta educationlă atractivă nevoilor şi aspiraţiilor lor, în vederea reducerii abandonului scolar şi obţinerii unui certificat de competenţe profesionale nivel 1,2 sau 3

anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile de etnie roma

Anual ISJ, Unităţi de învăţământ, CJ, CLcolaboratori- Biroul regional 4 Sud Vest- Agentia Nationala ptr. romi

Indicatori: Reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar în rîndul elevilor de etnie roma şi creşterea cu 50% a numărului de elevi de etnie roma care contună studiile după finalizarea învăţământului gimnazial

Creşterea cu 50% numărului de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 1, 2 sau 3 de calificare

4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRU, fonduri guvernamentale

Măsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei munciiMăsurată prin:

Număr de parteneriate realizate la nivel regional Număr crricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ



Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare individuală şi pentru nevoile agentilor economici

anual CLDPS, Unităţile de învăţământ,

ISJ, agenti economici

Fiecare unitate de învăţământ TVET, din mediul urban şi rural va avea cel puţin un partener – agent economic - la elaborarea Curriculumului în Dezvoltare Locală şi pentru efectuarea instruirii practice

anualCLDPS, Unităţile de învăţământ, ISJ, agenti economici

Facilitarea angajarii absolvenţilor la partenerii unităţilor de învăţământ anual

Unităţile de învăţământ, CLDPS/agenţi economici

Indicatori: Creşterea cu 80% a numărului de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ, până în 2013

5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

– finanţat prin POS DRU,

Măsura 5.1 Scăderea ratei şomajului în rândul absolvenţilor din sistemul TVETMăsurată prin:

Număr absolvenţi care se angajează în primele 6 luni de la obţinerea certificatului de competenţe



Realizarea unei anchete de către ANOFM/AJOFM,care să ofere informaţii referitoare la rata şomajului absolvenţi seria curentă

2015 AJOFM,

Măsura 5.2 Creşterea numărului de elevi care obţin nivelul 3 de calificare, în calificări deficitare pe piaţa munciiMăsurată prin:

Număr absolvenţi care obţin nivelul 2 si 3 de calificare în calificări deficitare pe piaţa munciiAcţiuni Orizont


Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în concordanţă cu domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local

anual ISJ, CLDPS

Completarea cu cadre didactice specializate în domeniile deficitare anual

ISJ, CLDPS, unităţi de învăţământ, universitati

Indicatori: Creşterea cu 50% numărului de absolvenţi care obţin nivelul 3 de calificare în calificări deficitare pe piaţa muncii

Măsura 5.3 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune

84

Măsurată prin:

Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVETAcţiuni Orizont


Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în CDL a noi conţinuturi anual

ISJ, CLDPS, CCD, unităţi de învăţământ

Acordarea de facilităţi tinerilor absolvenţi în deschiderea propriei afaceri

anual Administratia pulica, CLDPS

6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

– finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnationala si Resurse Umane

Măsura 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel europeanMăsurată prin:

Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu Număr broşuri editate şi materiale



Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru unităţile de învăţămât TVET

anual Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate

anualUnităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu partenerii şcolilor TVET din UE

semestrial Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Măsura 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivăMăsurată prin:

Număr de elevi care participă la programele comune Număr de elevi care se integrează Număr de programe derulate Număr de cadre didactice care au participat la stagii de formare pentru programele comune



Atragerea elevilor in programele de educaţie inclusivă anual ISJ,Unităţile de învăţământ, CLDPS

Formarea cadrelor didactice care participă la programe de instruire în domeniul educaţiei inclusive

anual CCD,Unităţile de

învăţământ, universităţi, ISJ

86

Capitolul 10Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Gorj

Nr.crt. Numele şi prenumele

Instituţia Funcţia Funcţia în CLDPS

1. Romanescu Marcel-Laurenţiu

Prefectura jud. Gorj Subprefect Preşedinte

2. Ciochină Ion Spitalul de pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” Dobriţa

Director economic

Vicepreşedinte

3. Paralescu Justin Sebastian

I.S.J.Gorj Inspector Şcolar General

Vicepreşedinte

4. Ciortan Marinela I.S.J.Gorj Insp. Şc. de Specilit

Secretar

5. Bibere Camelia Codruţa

I.S.J.Gorj Insp. Şc. de Specilit

Membru

6. Frunzaru Ermina I.S.J.Gorj referent Membru7. Dan Ion Primăria municipiului

Tg-JiuServ. patrimoniu Membru

8. Bălan Vasile S.C. ARTEGO S.A inginer Membru9. Bădiţa Janina

Loredana Agenţia Judeţeană pentru

Prestaţii Sociale GorjInspector asistent Membru

10. Vîrtosu Constantin

Complexul Energetic rovinari inginer Membru

11. Ciortan Gabriel S.C. INTERCOMPUTER General Tg. Jiu

Director adjunct Membru

12. Chiriac Romeo AJOFM Director executiv Membru 13. Mija Vasile USLI Gorj Preşedinte Membru14. Stegărescu Dănuţ Complexul Energetic Turceni Sef serviciu

personal învăţământ

Membru

15. Lăzăroiu Constantin

S.N.L.O Director Direcţie RUA

Membru

CUPRINS - Prima paginaofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web viewSursa:...

Documents

Transcript of CUPRINS - Prima paginaofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Sud-Vest... · Web viewSursa:...