PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE - ofertaipt.tvet.roofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Nord-Vest -...

APROBATINSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN BISTRITA NASAUD

INSPECTOR SCOLAR GENERALPROF. TABĂRĂ CAMELIA

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE

PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

2013-2020

JUDEŢUL BISTRIŢA - NĂSĂUD

PARTENER SOCIALCONSILIUL JUDEȚEAN BISTRIȚA - NĂSĂUD PREȘEDINTE RADU EMIL MOLDOVAN

Elaborat:Unciu Speranţa - I.S.J. B-N - coordonator județeanCorneanu Dorina - C.J. B-N - coordonatori capitole Galut Marin – AJOFM B-NCurteanu Mihaela – Primaria Bistrița

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT 2013-2020

CUPRINS :Cuvânt înainte 5

2. Demografie 9

2.1. Prezentare generală 92.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală 102.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 102.1.3. Distribuţia pe sexe 102.1.4. Structura pe grupe de vârstă 112.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale 112.1.6. Structura etnică 122.1.7. Mişcarea migratorie 12

2.2. Proiecţii demografice 142.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT 17

3. Profilul economic judeţean 18

3.1. Principalii indicatori economici 183.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 183.1.2. Productivitatea muncii 193.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime. 193.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

20

3.2. Informaţii parţiale 213.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 213.2.2. Cercetarea - dezvoltarea 213.2.3. Industria 223.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 233.2.5. Agricultura 243.2.6. Silvicultura 253.2.7. Turismul 253.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă–aspecte specifice ruralului montan 26

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT 28

4. Piaţa muncii 31

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 314.1.1. Participarea la forţa de muncă 314.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional 324.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale

32

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

34

4.2.Informaţii parţiale 354.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

35

2


4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

35

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

36

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

36

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

36

4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)4.2.2.1. Anchete în întreprinderi4.2.2.2. Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor

4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung 38

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T.

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

51

4.3.2.Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

52

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile: 524.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

52

4.3.5. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete)4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional

4.4. Implicaţiile pentru ÎPT 54

5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ 56

5.1. Indicatori de context 565.1.1.Contextul european 565.1.2.Contextul naţional 58

5.2.Indicatori de context specifici 595.2.1.Contextul demografic şi populaţia şcolară 59

5.3.Indicatori de intrare 605.3.1.Numărul de elevi care revin unui cadru didactic 605.3.2.Resursele umane din ÎPT. 605.3.3.Resurse materiale şi condiţii de învăţare. 61

5.4.Indicatori de proces 615.4.1.Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 625.4.2.Asigurarea calităţii în ÎPT 635.4.3.Serviciile de orientare şi consiliere 65

5.5.Indicatori de ieşire 665.5.1.Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 665.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe 67

3


vârste)5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 685.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 695.5.5. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 695.5.6. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie 705.5.7. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) 705.5.8. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

71

5.5.9. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) 71

5.6. Indicatori de impact 725.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

72

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

73

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

73

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean 745.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare 745.7.2. Analiza ofertei curente 755.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul scolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire

75

5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor 775.7.5. Reţele şcolare 775.7.6.Parteneriatul cu întreprinderile 78

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean 79

6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI 86

7. Analiza SWOT a corelarii ofertei de formare profesionala cu cererea 88

8. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri 89

9. Acţiuni propuse – plan de măsuri 92

Anexa A la planul de acţiuni - Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

98

ANEXE – opisul anexelor 99

4


LISTA DE ABREVIERI

PRAI Planul Regional de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean

PLAI Planul Local de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic OIM

Organizaţia Internaţională a Muncii (asta este ILO International Labour Office)

PAS Planul de acţiune al şcolii PDL Planul de Dezvoltare Locală

AJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă ACL Analiza Cadrului Logic

ANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă APM Analiza Pieţei Muncii

CJ Consiliul Judeţean MECT Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului

CAENNomenclatorul Activităţilor Economice Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala

MMSSF Ministerul Muncii, al Solidarităţii Sociale şi Familiei

CNP Comisia Naţională de Prognoză PNAO Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă

COR Codul Ocupaţiilor din România PND Planul Naţional de Dezvoltare

FPC Formare Profesională Continuă (formarea adulţilor) ONG Organizaţii Non-guvernamentale

DJS Direcţia Judeţeană de Statistică NUTS Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică

SEOFM Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Munca PCM Management-ul Ciclului Proiectului

(PCM Project Cycle Management)

FSE Fondul Social European UIP Unitatea de Implementare a Proiectului

UE Uniunea Europeană CR Consorţii RegionPIB Produsul Intern Brut PDR Planul de Dezvoltare RegionalăVAB Valoarea Adăugată Brută RO RomâniaÎU Învăţământ Universitar RON Noul Leu RomânescIDRU Index Dezvoltarea Resurselor Umane POS Programul Operaţional Sectorial

DRU Dezvoltarea Resurselor Umane SWOTPuncte Tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri (Strengths, Weaknesses, Oportunities, Threaths)

INS Institutul Naţional de Statistică ( România) TVET Învăţământ Profesional şi Tehnic (Technical Vocational Education and Training)

ISCO International Standard Classification of Occupations VET Învăţământ şi Formare Profesională

(Vocational Education and Training)

ISCEDClasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (UNESCO) International Standard Classification of Education

WB Banca Mondială (Word Bank)

IFPI Învăţământ şi Formare Profesională Iniţială UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

CLDPS Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social in formarea profesională SPP Standare de Pregatire Profesională

5

http://www.ilo.org/public/english/bureau/stat/isco/index.htm

http://www.ilo.org/public/english/bureau/stat/isco/index.htm


Cuvant înainte

Planificarea şi furnizarea ofertei TVET în condiţiile asigurării calităţii de către unităţile de învăţământ profesional şi tehnic.

Procesul de planificare în sistemul de educaţie şi formare profesională pe termen lung este structurat pe patru niveluri:

I. Strategiile elaborate la nivel naţional de către MECI,

II. Planul regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT)

III. Planul local de acţiune la nivel judeţean ( PLAI);

IV. Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS-uri) .

Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI) reprezintă un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, care poate fi utilizat pentru identificarea nevoilor de formare profesională şi de alţi furnizori decât unităţile de învăţământ.

Documentele strategice care stau la baza acestui plan sunt: la nivel judeţean Strategia Educaţională 2007-2013, iar la nivel regional Planul Regional de Acţiune pentru învăţământ (PRAI) 2009-2013.

PLAI BN 2009-2013 reprezintă varianta revizuită a planului dezvoltat în anul anterior, urmărind prin aceasta actualizarea datelor şi a documentelor strategice precum şi extinderea ariei de cuprindere prin extinderea problematicii învăţământului profesional şi tehnic şi abordarea cuprinzătoare a formării profesionale continue.

Reactualizarea vizează în principal includerea rezultatelor studiilor de pe piaţa muncii dar şi abordarea întregii problematici a planificării ofertei educaţionale în contextul unor noi realităţi, cu o puternică dinamică, generate de noul statut al României ca stat membru al UE.

Exista preocupări privind realizarea unei gestiuni previzionale a resurselor umane, în orizontul de timp 2013, care au ca obiectiv dezvoltarea unui sistem coerent de formare profesională de la învăţământul profesional şi tehnic din şcoli la învăţământul universitar, capabil să răspundă nevoilor de dezvoltare socială şi economică la nivel regional, judeţean şi local.

Finalităţile şcolii româneşti se realizează prin intermediul unor strategii didactice moderne, fundamentate pe dezvoltările din domeniul ştiinţelor educaţiei şi adaptate la contexte variate de practica şcolară.

Procesul de integrare şi globalizare conduce la crearea unui mediu economic, social şi cultural în care TVET (Technical and Vocational Education Traning) are un rol major prin modul în care răspunde provocărilor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi formare.

Pentru a putea juca acest rol major, sistemul TVET românesc (instruire pentru educaţia vocaţională şi tehnică) trebuie să parcurgă un proces de modernizare şi de actualizare continuă.

6


Procesul de integrare a României în Uniunea Europeană ofera o multitudine de oportunităţi noi din care putem obţine beneficii doar în măsura în care suntem pregătiţi profesional contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei.

Este cunoscut faptul că integrarea României în Uniunea Europeană se bazează pe capacitatea ţării noastre de a adapta şi armoniza legislaţia specifică diverselor domenii, printre care se numără şi învăţământul. România a realizat o serie de progrese în această privinţă, dar încă înregistrează serioase rămâneri în urmă. Este adevărat că şi în cadrul Uniunii Europene învăţământul reprezintă un sector aflat în plin proces de restructurare, mai ales în urma întâlnirilor oficialilor cu răspundere în acest domeniu la Berlin şi Bologna. Ca atare, anul 2013 trebuie să găsească învăţământul românesc structurat, organizat şi condus în conformitate cu prevederile generale aplicabile tuturor ţărilor membre ale U.E.

Educaţia permanentă este principiul esenţial al educaţiei în secolul al XXI-lea. Un nou cadru politic este necesar pentru adaptarea individului la cerintele crescande ale pieţei muncii, precum şi pentru o mai bună stăpânire de către acesta a schimbărilor în dinamica existenţei.

Evaluarea procesului de învăţământ reprezintă o acţiune subordonată activităţii de instruire/educaţie, organizată la nivel de sistem, necesară pentru verificarea gradului de îndeplinire a obiectivelor propuse, verificare realizabilă la diferite intervale de timp, cu funcţia centrală de reglare-autoreglare.

In judeţul Bistriţa-Năsăud viziunea - strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare proiectată de Inspectoratul Şcolar porneşte de la rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în pregătirea tuturor copiilor/tinerilor de a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Implementarea PLAI BN urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie la nivel judeţean absolut necesară în contextul unor schimbări complexe la nivelul vieţii de familie, a pieţei forţei de muncă, a comunităţii, a societăţii multiculturale şi a globalizării. Educaţia de bună calitate presupune aplicarea modelului diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi comunitate.Misiunea Inspectoratului Şcolar Judeţean şi a partenerilor sociali este de a accentua importanţa multiplicării experienţelor pozitive înregistrate în domeniul activităţii educative şcolare şi de extindere a spaţiului de intervenţie în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor educative ale conţinutului învăţării în interesul superior al copilului/tânărului/adultului, promovând învăţarea continuă.

Un sistem educaţional şi de formare continuă competitiv este acela capabil să dezvolte resursa umană prin contribuţia sa la promovarea abilitaţilor, a creativitaţii, a inteligenţei, a discernamântului, a iniţiativei, a originalităţii, a admiraţiei lucide faţă de valoare, precum şi la corectarea carenţelor de comportament civic vizibile în spaţiul public românesc.

7


1. Rezumat : 2. Obiectivul general îl reprezintă creşterea calităţii şi atractivităţii actului educaţional ca bază

a creşterii competitivităţii resursei umane pentru învăţământul preuniversitar şi pentru învăţare permanentă, în concordanţă cu cerinţele societăţii şi a pieţii muncii.

Obiective strategice educaţionale întărirea parteneriatului educaţional – non-guvernamental – administrativ în vederea

responsabilizării tuturor factorilor sociali implicaţi în susţinerea procesului instructiv – educativ.

dezvoltarea dimensiunii europene a activităţii educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare prin multiplicarea programelor şi proiectelor educative de cooperare nationala si internaţională;

creşterea vizibilităţii eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin prevenirea şi reducerea fenomenelor antisociale, de abandon şcolar, absenteism şi analfabetism;

formarea resursei umane în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;

asigurarea eficienţei si atractivitatii activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin monitorizarea şi evaluarea impactului acesteia în comunitate;

crearea unor relatii eficiente intre scoala-parinti-comunitate cu scopul de a inlatura barierele care stau in calea unei educatii performante

Obiective specifice ÎPT formarea şi dezvoltarea resurselor umane din învăţământului profesional şi tehnic (cadre

didactice, directori, parteneri sociali) ; creşterea capacităţii profesionale pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor; realizarea unor materiale moderne de învăţare, implementarea unor metode de predare-

învăţare active, centrate pe elevi ; orientarea învăţământului profesional şi tehnic pe formarea de competenţe ; utilizarea materialelor didactice pentru învăţarea individuală în activitatea didactică ; includerea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale în învăţământul profesional şi tehnic ; diseminarea informaţiilor legate de noua pedagogie în TVET şi de formarea formatorilor

locali de cadre didactice ; mediatizarea exemplelor de bune practici din cadrul şcolile VET; monitorizarea calității examenelor de certificare a calificării profesionale.

Prin obiectivele specifice enumerate sunt urmarite şase domenii relevante pentru educaţie şi formare profesională la nivelul judeţului Bistriţa- Năsăud:

1. Acces la educație 2. Competențe de bază, antreprenoriat şi limbi straine3. Consiliere şi orientare profesională 4. Egalitatea de şanse 5. Formare formatori 6. Dezvoltare instituţională

Revizuirea PLAI are la baza actualizarea directiilor de dezvoltare durabilă la nivel regional şi judeţean: industria construcţiilor de maşini, industria de mase plastice, industria de prelucrare a lemnului, industria metalurgică, industrie uşoară, industria sticlăriei, industrie alimentară şi a bunurilor de consum, industria electrotehnică şi electronică, industria IT, construcţii, transpot intern şi internaţional, comerţ şi servicii

8


turismul, creşterea animalelor, pomicultura.

Contextul în care a fost revizuit planul local poate fi caracterizat de următorii indicatori: Demografia Economie Piaţa muncii Educatia2. DEMOGRAFIE

2.1 Prezentare generala

ASEZARE

Judetul Bistrita-Nasaud este situat în partea de nord a României, între paralelele 46°47’ si 47°37’ latitudine nordica si între meridianele 23°37’ si 25°36’ longitudine estica, fiind încadrat de judetele: Maramures în nord, Suceava în est, Mures în sud si Cluj în vest. Suprafata judetului masoara 5355 kmp si înglobeaza zona de contact a Carpatilor Orientali cu Podisul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Somesului Mare cu afluentii sai, precum si o mica portiune din bazinul mijlociu al Muresului.

RELIEF

Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud prezinta un relief variat si complex, dispus sub forma unui amfiteatru natural cu deschidere în trepte catre Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief: - zona montana - ce cuprinde o cununa de munti din arcul Carpatilor

Orientali, grupa nordica si mijlocie, în care intra masivele Ţibles, Rodna, Suhard, Bârgau si Calimani; - zona dealurilor - care ocupa partea centrala si de vest a judetului în

proportie de 2/3 din suprafata sa; - zona de lunca - ce însoteste cursurile principalelor râuri, în special al Somesului Mare si al afluentilor sai, reprezentând circa 3% din suprafata judetului.

Teritoriul judetului este drenat de o retea hidrografica axata pe râul principal Somesul Mare, lungimea totala a acestei retele însumând aproximativ 3030 km. Din punct de vedere climatic, judetul Bistrita-Nasaud se încadreaza în zona continental moderata.

ISTORIC

În perioada 106-271 e.n. o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi româneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa vietuiasca si dupa retragerea armatei si administratiei romane constituindu-se în obsti satesti si în formatiuni prestatale ce vor fi ulterior înglobate în voievodatul lui Gelu. La 1241 zona judetului a cunoscut dist 10210y246k rugerile provocate de navalirea tataro-mongola, în care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean. Desi întreaga zona va cunoaste în secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile

9


ce se vor impune în mod deosebit si anume Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, ca centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie fiind declarat oras liber, cu jurisdictie proprie.

În 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covârsitoare majoritate româneasca, a fost cedat, în urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945 judetul a revenit la administratia româneasca.

ATRACTII TURISTICE Manastirea de la Vad - Ciceu este o ctitorie a lui Stefan cel Mare, realizata in stilul

moldovenesc. Ruinele Cetatii Ciceului - Cetatea Ciceului a fost construita intre 1203 si 1204 si a fost

candva o puternica fortificatie. Astazi nu se mai pastreaza decat un fragment de zid si subsolul sapat in stanca.

Ruinele Castrului Roman - se afla in Orheiu Bistritei si dateaza din secolele II-III d.Hr. Piatra Fantanele - este o statiune aflata la 1100 m altitudine si reprezinta un centru de

practicare a schiului. Pestera de la Izvorul Tausoarelor este cea mai adanca pestera din tara.

Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele XV-XVI).

2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală

Populaţia totală, conform statisticilor din 1 ianuarie 2009, era 317205 de locuitori din care 37,3% în mediul urban, iar 62,7 % locuitori în mediul rural, densitatea populaţiei fiind de 16,4 loc./km2. Din punct de vedere al numărului de locuitori, judeţul Bistrita Nasaud are o pondere de 12% în totalul populaţiei regiunii si 1,5% din cel al ţării. În perioada următoare se constată o scădere usoara a populaţiei cu 0.9% în 2010 până la 2.7 % în 2020 raportată la anul în curs (Tabel 2.1,2.2 şi 2.3). Tabel 2.1

Sursa INS

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) Tabel 2.2

Numărul locuitorilor Locuitori / km2

364938 16,4

Judeţ/ Mediu TotalBistrita-Nasaud 364938Urban 118420Rural 198785

10


2.1.3. Distribuţia pe sexe

Tabel 2.3

Grafic 2.1

2.1.4 Structura pe grupe de vârste

Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă în judeţul Bistrita-Nasaud indică o pondere importanta a populatiei active, cu o usoara scadere a grupei de varsta cuprinsa in intervalul 15-19 ani in detrimentul cresterii, nesemnificative insa, a populatiei invarsta ( +65 ani)

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Grafic2.2Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă şi medii rezidenţiale în judeţul Bistrita-Nasaud indică un raport mai mare pentru grupele de vârstă de 0 - 14, 15 - 19 si peste 65 ani în mediul

rural, de unde reiese accentul crescător al populaţiei pentru zona rurală.

Grafic2.3

Judeţ/sexe Total Masculin FemininBistrita-Nasaud 317205 157425 159780

11

Proportia populatiei pe sexe

Fem.50.4%

Masc.49.6%

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

persoane

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani 65+ ani

Structura pe grupe de varsta la 1 iulie 2009

Ponderea principalelor grupe de varsta din totalul populatiei

16%

7%

8%

8%49%

12%

0-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-64 ani

65+ ani


Grafic 2.4

Graficul 2.5

2.1.6 Structura etnică

12

romaniMaghiari:

Romigermani

alte etnii

S1

90.25%

5.88%

3.57%0.21%

0.07%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

structura pe etnii la recensamant

Structura populatiei pe grupe de varsta, sexe si medii rezidentiale, la 1 iulie 2009, jud. B-N

0 50000 100000 150000 200000 250000 300000 350000

TOTAL

Masculin

Feminin

URBAN

Masculin

Feminin

RURAL

Masculin

Feminin

Grupa de vârstă (ani) 65+

Grupa de vârstă (ani) 30-64





Grupa de vârstă (ani) TOTAL


In judetul Bistrita Nasaud, situat in partea de nord-est a Transilvaniei, zona de contact a muntilor Carpatii Orientali cu Podisul Transilvaniei, incepand cu sec XII romanii din aceasta zona interfereaza cu populatia germanila si a maghiara.

In perioada in care a facut parte din Imperiul Austro-Ungar, regiunea Bistrita a constituit o pavaza a imperiului in partea sa estica, popoulatia din aceste locuri bucurandu-se de o serie de privilegii din partea imparatesei MariaTereza.

La recensamantul din 2002, judeţul Bistrita-Nasaud: avea 311 657 locuitori, dintre care: Români: 90.25% , Maghiari: 5.88% , Romi/Ţigani: 3.57% , Germani: 0.21% si alte etnii: 0.07%, conform graficului5. In prezent structura s-a pastat insa populatia germana s-a diminuat.

2.1.7. Mişcarea migratorie

Mişcarea totală a unei populaţii se compune din mişcarea naturală şi mişcareamigratorie. Populaţia unei unităţi administrativ teritoriale îşi modifică numărul numai ca urmare a naşterilor şi deceselor, ci şi în urma imigrărilor şi emigrărilor. Fiind parte a mişcării totale a unei populaţii, migraţia interesează nu numai demografia, ci şisociologia, care studiază fenomenele de adaptare sau aculturaţie a persoanelor migrante,influenţa migraţiei asupra structurii populaţiei, a instituţiilor sociale etc. Migraţia reprezintăforma principală a mobilităţii geografice a populaţiei, constând din schimbarea definitivă a domiciliuluistabil. Legat de acesta, avem localitatea de origine (de plecare), respectivlocalitatea de destinaţie (de sosire). Se apreciază că există factori de „atracţie” care determinăaşezarea migranţilor într-o localitate sau regiune: disponibilitatea unor locuri de muncă în primul rând, facilităţi pentru un venit mai mare, condiţii favorabile de a obţine

o educaţie, motive confesionale, război,

terorism etc. Miscarea migratorie definitiva se diversifica prin dirijarea din sate catre orase .

Migraţia internă îmbracă forme multiple. Dintre acestea, cele mai caracteristice sunt deplasările pentru muncă. In acest context este si navetismul- fenomen constant inregistrat in jurul oraselor care, dupa 1990, s-a schimbat, atunci cand, in conditiile recesiunii economice, o parte a populatie (in numar mic) s-a intors la sate. Deasemenea aderarea Romaniei la UE a permis si intensificat migrarea populatiei, in mare parte activa, in tarile din uniune, fenomen cunoscut si de judetul Bistrita-Nasaud.

Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în anul 2009

Judeţul Bistriţa-Năsăud Total Urban RuralDate absolute (număr)

Născuţi-vii 3608 1342 2266Decese 3306 798 2508Sporul natural +302 +544 -242Căsătorii 1987 929 1058Divorţuri 455 225 230Născuţi-morţi 11 4 7Decese la o vârstă sub 1 an 37 10 27

Rate (la 1000 locuitori) Născuţi-vii 11,3 11,4 11,3Decese 10,4 6,8 12,5Sporul natural +0,9 +4,6 -1,2Căsătorii 6,2 7,9 5,3Divorţuri 1,43 1,90 1,15

Născuţi-morţi la 1000 născuţi (vii+morţi) 3,0 3,0 3,1Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuţi-vii 10,3 7,5 11,9

13

Table 2.4


Existenţa deplasărilor pentru muncă a constituit un fenomen aproape permanent, care a însoţit dezvoltarea forţelor de producţie în toate timpurile. Un fenomen nemijlocit legat de aceste deplasări, a cărui intensitate este foarte puternică de la an la an, l-a constituit emigraţia forţei de muncă.

Din analiza datelor privind migraţia internă din zona judetului Bistrita-Nasaud se evidenţiază creşterea migraţiei interne, cauzele economice continuând să rămână un factor hotărâtor în evoluţia migraţiei.

În cadrul emigrărilor domină forţa de muncă ieftină.

În ultimii ani apare un adevărat exod al inteligenţei. Este vorba de exodul de competenţă sau “emigrarea elitei ştiinţifice”. Acest proces, cunoscut şi sub numele de “brain drain”, modifică puternic atât structura migraţiilor, direcţiile, cât şi ponderea lor în economia mondială. O astfel de situaţie afectează eforturile ţărilor în curs de dezvoltare în edificarea lor economico-socială.Cauza migraţiilor internaţionale rămâne în continuare stagnarea economică, situaţie caracteristică atât la nivel regional, naţional şi internaţional.Deplasările de populaţii atât în interior cât şi în exterior, au repercusiuni puternice atât pentru zonele cu emigraţie, cât şi pentru cele cu imigraţie. Consecinţele sunt atât de ordin demografic, cât şi economic. Deplasările de mari proporţii ale forţei de muncă determină mari dificultăţi atât pe plan economic,cât şi pe plan social.

2.2 Proiecţii demografice

Populaţia judeţului scade într-un ritm alarmant şi va urma să scadă ca urmare a procesului de îmbătrânire fără ca ritmul natalităţii să fie satisfăcător.

Tabel 2.5

Grupa de vârstă

(ani)

Total persoane

1990 2002 2003 2004 2005

0- 14 61729 40960 61750 59545 57605

15-64 203428 134983 203498 204835 205442

65 + 53823 35714 53842 54178 54207

Total 318981 211657 319090 318558 317254

Sursa INS

Grafic 2.6

În perioada următoare se constată o variatie a

14

evolutia populatiei in perioada 2005-2009

2005

2006

20072008

2009

316000

316200

316400

316600

316800

317000

317200

317400

317600

317800

1 2 3 4 5


populatie datorata fenomenului de emigrare;

Se prognozeaza o scădere in continuare a populaţiei de la 0,9% în 2015 până la 5,2% în 2025 raportată la anul 2003

Grafice 2. 7

În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe vârste, se constată scăderi la grupele de vârstă 0 - 14 ani şi peste 65 ani si o crestere la grupa 15 - 64 ani , segmentul care include populatia activa. Principalul factor care a determinat scăderea populaţiei tinere este sporul natural tot mai mic. În ceea ce priveşte mobilitatea ocupaţională în

15

317,254.0 317,247.0314,500.0

308,800.0

300,900.0

290,000.0

295,000.0

300,000.0

305,000.0

310,000.0

315,000.0

320,000.0

persoane

2003 2010 2015 2020 2025

prognoza privind evolutia populatiei , 2025 raportata la 2003

0-14 ani

0.0

10,000.0

20,000.0

30,000.0

40,000.0

50,000.0

60,000.0

70,000.0

2003 2005 2010 2015 2020 2025

15-64 ani

185,000.0190,000.0195,000.0200,000.0205,000.0210,000.0215,000.0220,000.0225,000.0230,000.0235,000.0

2003 2005 2010 2015 2020 2025

peste 65 ani

0.0

10,000.0

20,000.0

30,000.0

40,000.0

50,000.0

60,000.0

2003 2005 2010 2015 2020 2025


perioada 1990 - 2003, judeţul Bistrita-Nasaud se situează sub media naţională, având 22% emigranţi din totalul populaţiei active a judeţului.

Proiectia populatiei de varsta scolara si prescolara

Se constata o scadere accentuata pana-n 2025 a populatiei tinere ( 3-24)ani.

In acest interval de timp, natalitatea scazuta a diminuat grupa de varsta prescolara, aspect ce va duce la o scadere accentuata pana in 2025 a tinerilor cu varste intre 19 si 24 ani.

Grupele de tineri scolari cu varste cuprinse in intervalul 7-18 ani este intr-o usoara crestere pentru ca in 2025 si acesta sa scada.

16

prognoza 2025, plecand de la 2005 pentru grupa de varsta (3 - 24) ani

jud BN

72259

66490

61381

54000

56000

58000

60000

62000

64000

66000

68000

70000

72000

74000

2005 2015 2025

prognoza (2005-2025) a pop. pe grupe de varsta scolara si prescolara din jud BN

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15 - 18 ani 19 -24 ani

tiner

i


2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru învăţământul profesional şi tehnic

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

Declinul demografic

general

Impune nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării

resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în

capitalul uman. Datorită reducerii prognozate a populaţiei tinere

există pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără calificată

Reducerea naturală

prognozată a populaţiei

tinere

Creşterea nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă

tinere de a participa la forţa de muncă locală, racordarea realistă la

piaţa europeană a muncii – acţiuni de planificare a ofertei

educaţionale, de informare, orientare şi consiliere, optimizarea

alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în

paralel cu rezolvarea problemelor de acces, colaborarea şcolilor în

reţea prin ofertă cuprinzătoare şi diversificată, eliminarea

paralelismelor nejustificate şi colaborarea pentru acoperirea

teritorială optimă

Fenomenul de

îmbătrânire demografică

Sporirea numărului de personal calificat pentru asistenţă socială şi

medicală şi nevoi educaţionale specifice

Ponderea semnificativă a

populaţiei feminine

O ofertă de pregătire dorită de populaţia feminină, programe de

sprijin pentru participarea la educaţie

Ponderea semnificativă a

populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate

de opţiuni, ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi

creşterii competitivităţii economiei rurale, educaţie în sprijinul

conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor

naturale din mediul rural, îmbunătăţirea condiţiilor de studii în

mediul rural

Diversitatea etnică Educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la

17


educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin asupra

grupurilor etnice dezavantajate

Consolidare relativă a

vârstei de mijloc (35 - 55

ani) active pe piaţa muncii

Nevoia crescândă de formare continuă şi implicarea activă a

şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

3. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN

3.1. Principalii indicatori economici

3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută ( VAB )Potrivit DJS BN, PIB-ul estimat pentru judetul Bistrita Nasaud a avut un trend ascendent

Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivel judeţean pe ramuri de activitate în perioada 2005 - 2010 evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB în servicii, în paralel cu scăderea ponderii agriculturii.

Serviciile contribuie cel mai mult la total VAB, urmate de ramurile industrie, agricultură – silvicultură si construcţii

Grafic 3.1

Grafic 3.2

Comparativ, evoluţia VAB la nivel naţional, regional şi judeţean se prezintă în modul utrmător:

Tabel 3.1 - milioane lei, preţuri curente -Total VAB 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012România 255232,7 304269,8 365966,8 449868,9 476421,6 510822 551321 599991

Regiunea NV 30298,8 36006,7 43041,5 52802,1 56088,1 60154,8 64837,9 70576,5Jud.Bistrita-Nasaud 2500.1 2933.1 3422.3 4200.1 4428.1 4728.9 5083.5 5516.0

18

PIB jud BN in perioada 2001-2008

5712.7

4976.4

4086.33423.6

2779.62288.2

1639.2

1251.5

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

AGRICULTURA şiSILVICULTURĂ

Industrie, din care:

Constructii

Servicii, din care:

TOTAL VAB


Judeţul Bistrita-Nasaud realizează circa 0.95% din producţia industrială a României, 1.9% din producţia agricolă, 1,4% din totalul vânzărilor de mărfuri cu amănuntul şi 1% din totalul investiţiilor.

În ceea ce priveşte dinamica firmelor şi evoluţia personalului din unităţile locale active, observăm un trend crescător din 2006 până în anul 2009 urmata de scădere datorată crizei economice cu impact puternic asupra tuturor sectoarelor de activitate. (Grafic 2 şi 3)

Grafic 3.3 Grafic 3.4Dinamica firmelor active Evoluţia personalului din unităţile locale active

3.1.2. Productivitatea muncii

Rezultatele economice bune obţinute până în prezent sunt şi rezultatul creşterii productivităţii muncii în principalele sectoare ale economiei judeţului. Productivitatea muncii pe ansamblul economiei judeţene rezultată din raportul PIB/salariat este în creştere.

În ceea ce priveşte echilibrul dintre cerere şi ofertă din economia de piaţă, ocuparea forţei de muncă şi realizarea de mai multe produse şi servicii în aceeaşi unitate de timp sunt factori determinanţi, care contribuie nemijlocit la revitalizarea economiei judeţene prin creşterea productivităţii muncii. Astfel obiectul prioritar al fiecărui agent economic îl constituie evidenţierea şi valorificarea superioară a rezervelor de creştere a productivităţii muncii fără sau cu minimum de cheltuieli.

Pe sectoare ale economiei judeţene este de remarcat că cele mai ridicate sporuri de productivitate se înregistrează în construcţii şi industrie.

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

La dezvolatarea economiei judeţene un aport important îl au investiţiile. Cele mai mari investiţii s-au realizat în industria prelucrătoare, administraţie publică, comerţ şi construcţii. Conform datelor INS se constată o scădere a numărului total de firme mari in faoarea IMM-urilor (anexa 2B). Investiţiile străine până în prezent sunt sub posibilităţile pieţei investiţionale, existând încă multe domenii în care s-ar putea investi: agricultură, servicii şi turism, textile, construcţii de masini.

Principalele investiţii străine realizate până în prezent au fost orientate în special spre industrie, îndeosebi spre ramura maşinilor şi echipamentelor,industrie usoara.

19

Dinamica firmelor in jud. BN

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

nr to

tal d

e fir

me

Personalul din unitatile locative ale jud. BN

36000

38000

40000

42000

44000

46000

48000

50000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

nr. a

ngaj

ati


În ceea ce priveşte repartizarea geografică a firmelor se poate remarca faptul că peste 80% se află în mediul urban, numărul de firme din mediul rural fiind unul scăzut. Aceste întreprinderi ocupă o cotă importantă a forţei de muncă locale, mai ales în localităţile mici unde nu există investitori străini, însă ele regenerează o valoare adăugată redusă, înregistrează profituri şi venituri reduse ceea ce face imposibilă realizarea de investiţii.

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

Dacă până în anul 2008 investitiile brute ale unităţilor locale active din industrie au crescut, începând cu anul 2009 criza economică şi-a pus amprenta şi asupra lor urmand o panta descendenta.Grafic 3.4

Atragarea de investiţii străine este, în viziunea cetăţenilor cea mai importantă măsură pentru dezvoltarea judeţului Bistrita-Nasaud.

Crearea de noi locuri de muncă este vitală pentru viitorul judeţului, fiind la fel de importanta ca

dezvoltarea infrastructurii sociale. Există un grad relativ ridicat al traditiilor mestesugaresti si a valorificarii resurselor locale ceea ce crează premisele continuităţii activităţii firmelor locale. Un punct slab al judeţului este mediul de afaceri local, iar pentru zonele mai puţin dezvoltate – zona de campie a judetului – înfiinţarea de noi firme sis au abricultura ar trebui să fie o prioritate .

20

Evolutia investitiilor brute ale UL Active din jud. BN

1054.20

1235.201245.601167.10663.90

568.90

4938.30

0.00

1000.00

2000.00

3000.00

4000.00

5000.00

6000.00

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010


Grafic 3.5

Analiza SWOT menţionează ca şi puncte tari specializarea industrială in domeniul electrotehnic , a produselor electroplastice si industria prelucratoare sunt atractive pentru investitorii străini din aceste domenii, costurile atractive cu forţa de muncă, mentalitatea locuitorilor faţă de muncă, precum şi resursele naturale bogate şi diversificate insuficient exploatate mai ales în agricultură şi turism. Alte puncte forte ale judeţului sunt resursele naturale şi umane satisfăcătoare ce favorizează dezvoltarea mediului antreprenorial local şi existenţa unui număr mare de produse cu specific local, relativ cunoscute pe piaţă. Principalele puncte slabe ale judeţului în ceea ce priveşte atragerea de noi investitiori este migraţia forţei de muncă calificate, precum şi a celei cu studii superioare în străinătate şi în marile centre urbane din România. La acestea se adaugă infrastructura deficitară de transport, care face ca unele zone rurale din judeţ să fie relativ izolate.

3.2. Informaţii parţiale

3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

În scopul creării cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem economic cât mai apropiat de necesităţile pieţei comune europene, procesul de integrare europeană are implicaţii care nu pot fi depăşite, fără o abordare nouă a activităţii.

Cunoaşterea şi respectarea standardelor asigură competenţa societăţilor comerciale, fiind un factor determinant al succesului activităţii în cadrul pieţei unice europene.

Achiziţionarea şi implementarea standardelor române, aliniate la standardele europene, devine prima oportunitate a firmelor şi organizaţiilor, chiar dacă efortul financiar pentru procurarea standardelor ar părea, la prima vedere, o piedică.

Achiziţionarea şi utilizarea standardelor europene de către firme şi organizaţii le va aduce acestora o serie de avantaje pe termen mediu şi lung, răsplătind pe deplin efortul financiar.

Disponibilitatea standardelor europene şi internaţionale în economia judeţeană se manifestă prin adoptarea standardelor europene şi internaţionale ca standarde române. Prin aceasta se pot obţine aptitudini pe care fiecare din noi le apreciem: calitatea, securitatea, economia, aspectul ecologic, încrederea, eficienţa şi eficacitatea produselor pe care le cumpărăm sau care ne sunt furnizate la serviciu sau acasă.

Pentru a le transforma în realitate, aceste valori şi criterii trebuie convertite în caracteristici specifice relevante pentru un anumit produs sau serviciu, care să fie implementate în timpul proiectării, a fabricaţiei sau aprovizionării.

Pentru a susţine creşterea competitivităţii industriei locale şi implicit pentru a susţine dezvoltarea economică a judeţului este necesară utilizarea de către agenţii economici a potenţialului strategic şi de transfer tehnologic al standardelor.

Creşterea competitivităţii industriei judeţene se poate realiza prin îmbunătăţirea calităţii produselor, a proceselor şi a servicilor. Aceasta se obţine prin prevederea unor caracteristici şi medode de

21


încercare unice recunoscute la nivel naţional şi european pe baza unei evaluări a comformităţii produselor.

3.2.2. Cercetarea-dezvoltarea

Activitatea de cercetare-dezvoltare este slab dezvoltată în judeţul Bistrita-Nasaud, existând doar două unităţi de cercetare şi anume Staţiunea de Cercetare – Pomicola si Institutul de cercetare pentru produse electrotehnice.Aceste unitati au colaborari cu unitati de invatamant fiind un sprijin real pentru industriea electrotehnica si agricultura

3.2.3. Industria

Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: masele plastice, electrotehnică, prelucrarea lemnului, textile, metalurgie, construcţiile de maşini, sticlăriea şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa.

Principalele produsele industriale sunt: sârmele de oţel trase la rece, utilajele energetice, metalurgice şi refractare, cablurile şi conductorii electrici, materialele electroizolante, bateriile de acumulatori cu plumb, cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materialeplastice, sticlăria pentru menaj si produsele alimentare (lactate, carmangerie, etc.).

Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială. Aceştia au fost calculaţi, la nivelul judeţului BN, pe baza datelor din cercetarea statistică "Indicatori pe termen scurt în industrie" (INDTS).- Anexa 7

Principalele societăţi cu activitate în domeniul industriei:

Teraplast Group SA Bistriţa – cu activitate în domeniul producţiei articolelor din PVC (tevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare şi exterioare, granule), cahle din teracotă, articole ornamentale; SC LEONI Wiring Systems, Bistriţa – producătoare de cablaje şi instalaţii electrice pentru automobile; Promet SA Beclean – unitate reprezentativă pentru fabricarea de produse metalurgice: sârme, produse din sârmă, cuie; Ario SA Bistriţa – asigură fabricarea de robinete industriale din oţel; Comelf SA Bistriţa – întrepridere specializată în fabricarea de construcţii metalice sudate şi părţi componente, utilaj terasier; Mebis SA Bistriţa – specialist în fabricarea de echipamente hidraulice şi pneumatice, scule pneumatice portabile; Rombat SA Bistriţa – unul din principalii producători de acumulatori auto; Iproeb SA Bistriţa – unitate producătoare de cabluri, cordoane şi conducte electrice izolate si neizolate; Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita – produce piese şi accesorii pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);

22


Roseyarns Bistriţa – unitate reprezentativă pentru producţia de fire şi ţesături.

Serviciile şi comerţul

Desfacerea mărfurilor către populaţie se realizează în totalitate prin structuri private.Se exportă în principal maşini, aparate şi echipamente electrice, textile şi articole din textile, produse din lemn, inclusiv mobilier, articole de mase plastice, animale vii şi produse animale.

Sectorul serviciilor este reprezentat de serviciile cu caracter industrial, construcţii, transporturi, gospodărie comunală, poştă, radio-tv, financiar-bancare. Majoritatea agenţilor economici care au activitate în domeniul serviciilor sunt privaţi sau întreprinzători particulari.

Serviciile bancare sunt asigurate prin prezenţa în toate oraşele judeţului a filialelor sau sucursalelor principalelor bănci care operează în România.

Capitalul străin şi oportunităţi de afaceri

Aşezarea geografică a judeţului, relieful şi condiţiile economico -sociale oferă o serie de oportunităţi de afaceri .

În judeţul Bistriţa - Năsăud există înregistrate 703 societăţi cu capital străin : german, italian , austriac , american , spaniol şi francez .

În ceea ce priveşte turismul, există un mare potenţial, nevalorificat corespunzător: apele minerale de la Sîngeorz Băi, apele sărate din zona Bistriţei şi Figa, lacul de acumulare şi microclimatul din zona Colibiţei. Există posibilitatea dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.

Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului microfermelor în domeniul creşterii animalelor, a viticulturii şi pomiculturii. Există de asemenea un potenţial de dezvoltare a apiculturii pe teritoriul judeţului fiind prezent teiul, salcâmul şi pajiştile naturale.

Suprafeţele importante ocupate de păduri oferă posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure (zmeură, afine), ciuperci. Fiind o zonă puţin poluată, judeţul Bistriţa-Năsăud este propice pentru realizarea unor culturi de plante medicinale.

Oportunităţi există şi în industrie, fiind posibilă dezvoltarea unor ramuri a industriei alimentare, industriei uşoare, electrotehnice, construcţiilor de maşini şi de prelucrare a maselor plastice.

Există de asemenea posibilităţi de dezvoltare a industriei mici şi de artizanat - prelucrarea lânii, olărit, mic mobilier şi obiecte de artizanat din lemn, prelucrarea pieilor, conserve din legume şi fructe după reţete tradiţionale.

3.2.4. Infrastructura de transport , tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Căile rutiere principale sunt: drumul european E 576, adica: Cluj Napoca- Dej- Beclean- Bistriţa- Vatra Dornei - IaşiI etc. o adevarată axă Vest-Est .

23


Drumurile naţionale: DN 15A - BISTRIŢA - Sărăţel - Teaca - Reghin - Târgu Mureş BUCUREŞTI DN 170 - BISTRIŢA - Năsăud - Salva - Dealul Ştefăniţei - Valea Izei (Maramureş) - cele două căi oferind legătura cea mai scurtă a Nordului cu Sudul ţări, respectiv-cu-capitala,,-BUCUREŞTI.

Reţeaua de căi ferate este bine dezvoltată şi oferă fără probleme toate legăturile dorite cu-magistralele-interne-şi-internaţionale;Există aeroporturi, mai nou şi internationale, la Cluj Napoca (125 km) şi Târgu Mureş (95-km),-adică-la-aproximativ-2-ore-distanţă-de-Bistriţa;

Relieful este variat, dominat de regiuni deluroase cu masive muntoase: Munţii Ţibleşului în nord-vest şi Rodnei în nord-cu vf. Ineu de 2279 m, înspre Maramureş şi Munţii Bîrgăului în nord-est şi Călimanii în est - partea dinspre Moldova) şi de Podişul Transilvaniei (culmi şi dealuri ale Podişului Someşan, Câmpiei Transilvaniei şi Subcarpaţilor-Transilvaniei).

Apele sunt reprezentate, în principal, de bazinul Someşului Mare (cu afluenţii săi mai mari, Sălăuţa şi Şieul), orientat est-vest, care acoperă tot teritoriul judeţului, urmat de Bistriţa-Ardeleană,-Rebra-şi-Ţibleşul.

Municipiul Bistriţa este situat în partea de nord-est a Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei şi este străbătut de râul al cărui nume îl poartă. Principala cale de acces este drumul european E 576 (DN 17) care face legătura între Transilvania şi Moldova.

Dezvoltarea economică durabilă are ca suport o bună infrastructură pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul şi comunicaţiile în judeţ. În acest context trebuie create condiţii pentru ocuparea forţei de muncă .

Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora.

Prin îmbunătăţirea infrastructurii va creşte atractivitatea judeţului pentru investitori, potenţialul economic al judeţului, vor fi facilitate legăturile între centrele de importanţă regională, se va îmbunătăţi statutul ariilor urbane dezavantajate. Toate acestea vor conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi vor ajuta la construirea unui mediu comun atractiv, mai ales în zonele rămase în urmă.

3.2.5. Agricultura

Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune în anul 2007 de o suprafaţă agricolă de 295.758 ha, ceea ce reprezinta 55,2% din suprafaţa totală a ţării. Terenul agricol aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi fâneţele. Această repartiţie a terenurilor determină structura producţiei agricole în care ponderea este deţinută de creşterea animalelor. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudică a judeţului).

24


Producţia medie la hectar s-a diminuat treptat la toate culturile.

Pădurile ocupă 36,2% din suprafaţa judeţului fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%) Bârgău (15,1%) şi reprezintă peste 2/3 din fondul forestier.

Principalele unităţi reprezentative din industria alimentară:

- în domeniul prelucrării laptelui: SC Carmo-Lact SRL Monor, SC Calatis Grup SRL Bistriţa, SC Bendearcris SRL Miceştii de Cîmpie, SC Lech-Lacto SRL, SC G&B Lumidan SRL Rodna;

- în domeniul prelucrării cărnii: SC Agro Invest SRL Bistriţa, SC Caraiman SRL Bistriţa, SC Rebrişoreana SRL Bistriţa;

- în domeniul morăritului şi panificaţiei: SC Pan Aroma SRL Bistriţa, SC Valybia SRL Bistriţa, SC Dabro Impex SRL Bistriţa.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa are ca obiect de activitate cercetarea în domeniul pomiculturii respectiv crearea de noi soiuri de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi şi îmbunătăţirea tehnologiilor agricole.

Productia agricolă de bunuri şi servicii agricole a fost determinată conform metodologiei Eurostat privind “Conturile economice pentru agricultură”, prin cercetări statistice curente.

Tabelul 3.2Judeţul Bistriţa-Năsăud

Anii Total

- mii lei (RON) preţuri curente -

Vegetală Animală Servicii agricole

2002 629957 370637 257988 13322003 720239 443973 274109 21572004 923573 588843 333230 15002005 935497 579280 353174 30432006 1033608 640203 390988 24172007 1010587 640025 367457 3105

Agricultura - prin detinerea unui procent de 55% de suprafata agricola din suprafata judetului cu fanete si pasuni, reprezinta o parte importanta a economiei in care ponderea cea mai insemnata este detinuta de cresterea animalelor. In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume.

3.2.6 Silvicultura - prin detinerea unui procent de 35% de padure din suprafata judetului si prin statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura, reprezinta o sursa deosebita pentru economiei.

3.2.7 Turismul – datorita conditiilor naturale, judetul dispune de un bogat potential turistic care este valorificat doar in parte. Dispune de diverse statiuni precum cea de la Sangeorz-Bai (la 56km de

25

http://www.bistrita-nasaud.com/info.php?info=sangeorz


Bistrita) o statiune balneo-climaterica, a carei izvoare minerale au fost atestate documentar inca din 1770, apa minerala de aici cu opt izvoare in totalitate a facut din localitate o statiune de munte indragita de turistii din tara cat si de peste hotare, in special de cei, care urmeaza un tratament climateric pentru diferite afectiuni ale aparatului digestiv. Aerul curat de munte este un alt avantaj al acestei localitati care se afla la poalele Muntilor Rodnei. Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine, asezata pe Valea Bistritei, intre Muntii Bargau si Muntii Caliman, zona ofera posibilitati vaste de destindere pentru iubitorii muntelui, in orice anotimp: de la simple excursii, drumetii prin Taul Zanelor, la izvorul de apa minerala Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pana in Varful Bistricioru, Castelul Dracula de langa Pasul Tihuta - 1100 m alt, la ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit in lacul Colibita sau plimbari cu sania etc.), Piatra Fantanele (1.100 m, in apropierea pasului Tihuta, dispune de partii de schi, unde se poate practica schiul, amenajate cu telescaun si teleschi partii de saniute), Valea Vinului (localitate in judetul Bistrita Nasaud, dispune de o rezervatie botanica, "Poiana cu narcise" ce se intinde pe cca 5 ha, din Muntele Saca, tot in cadrul localitatii se afla si lacurile glaciare Lala, lacul Lala Mic si lacul Lala Mare, varful Ineu al doilea ca inaltime din Muntii Rodnei, cu o inaltime de 2.279 m, parte din Rezervatia mixta "Ineu - Lala"), Parcul Dendrologic Arcalina care adaposteste numeroase plante autohtone si exotice, Iezerele Bumbaiescului.

Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat.Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru, care sunt declarate monumente ale naturii.Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica:

Pestera Zanelor (la 1.435m altitudine); Pestera "Izvorul Tausoarelor" - (langa Rebrisoara, in apropierea vf. Barlea din

Muntii Rodnei, pe versantul stang al vaii Izvorul Tausoarelor), cea mai adanca pestera din Romania; 478,5 m, lungimea galeriilor subterane fiind de 16,5 km, are un sistem hidrografic subteran interesant, rar intalnit si o fauna variata ce ii confera o mare valoare stiintifica;

Pestera "Jgheabul lui Zalion" - la obarsia Paraului Orb, are o diferenta de nivel de 242 m ce o situeaza pe locul II in Romania;

3.2.8 Zona montană

O parte a zonei montane a judeţului este foarte bogată în resurse balneare (ape termale şi ape minerale potabile), din păcate există asemenea localităţi cu rezerve balneare nevalorificate .Dezvoltarea durabilă impune revizuirea nevoilor prezente fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare.Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Bistrita-Nasaud are în vedere :

- dezvoltarea turismului şi a serviciilor adiacente- operaţiuni majore de dezvoltare economico - socială şi urbanistică a

teritoriului şi localităţilor, drumuri rapide, centru de ocolire, dezvoltarea aeroportului, heliport, amplificarea telefoniei în judeţ, valorificarea resurselor agricole şi dezvoltarea în mediul rural

Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un echilibru al interacţiunii dintre 4 sisteme: economic, uman, ambiental şi tehnologic într-un proces funcţional dinamic şi flexibil.

26

http://www.bistrita-nasaud.com/info.php?info=muntii_rodnei


http://www.bistrita-nasaud.com/info.php?info=parcul_dendrologic_arcalina

http://www.bistrita-nasaud.com/info.php?info=parcul_dendrologic_arcalina


http://www.bistrita-nasaud.com/info.php?info=poiana_cu_narcise

http://www.bistrita-nasaud.com/info.php?info=muntii_caliman

http://www.bistrita-nasaud.com/info.php?info=muntii_bargau


http://www.bistrita-nasaud.com/info.php?info=bistrita


Evoluţii economice viitoareJudeţul Bistriţa -Năsăud îşi propune să transforme într-un avantaj competitiv caracterul său de judeţ agro-industrial, iar prin rezultatele obţinute să determine crearea şi consolidarea unei imagini de marcă – aceea de zonă turistică – agricolă – industrială ecologică – atât la nivel naţional cât şi internaţional, imagine care să sprijine apoi dezvoltarea durabilă pe termen lung. Avantajul competitiv creat va trebui să conducă la o nouă dimensiune a calităţii vieţii – în special în zona rurală, a stabilităţii sociale şi politice din judeţ.

Până în anul 2013, prin valorificarea superioară a problemelor de ordin ecologic în context local se preconizează susţinerea dezvoltării :

a) turismului – cu accent pe turismul integrat şi valorificarea miturilor, tradiţiilor şi elementelor unicat cu impact internaţional ;

b) producţiei agricole de tip ecologic; c) producţiei industriale curate ; d) produselor industriale inovative – cu accent pe produse industriale ecologice; e) resurselor umane; f) exportului.

Din analiza economică, rezultă că şcolile TVET se pot orienta spre domeniile în care judeţul Bistriţa-Năsăud are tradiţie, este competitiv pe plan intern şi extern cât şi pentru formarea de resurse umane în domeniul serviciilor.

Dezvoltarea turistică are un impact major asupra ocupării forţei de muncă în urma închiderii unităţilor economice locale, îmbunătăţirea infrastructurii şi implicarea acesteia asupra condiţiilor de viaţă din comununitate.

Sunt necesare proiecte în care să fie implicate persoane din diferite sectoare de activitate (afaceri, întreprinzători locali, agricultori, operatori silvici şi autorităţi locale sau judeţene), care pun în valoare potenţialul turistic şi care în conlucrarea cu localnicii crează situaţii avantajoase pentru toţi fără a pune în pericol viitorul moştenirii naturale.

Educaţia este pe lângă un drept esenţial, o precondiţie pentru dezvoltarea durabilă, un instrument pentru o mai bună guvernanţă, pentru luarea de decizii informate, în cunoştinţă de cauză şi pentru promovarea democraţiei. Educaţia dotează cetăţenii cu abilităţi de reflecţie critică şi conştientizare, creativitate şi inovare, implicare şi conştiinţă civică.

Economia judeţului Bistriţa-Năsăud se bazează în principal pe agricultură şi pe industria prelucrătoare. Forţa de muncă ieftină, angrenată cel mai des în activităţi de sub-contractare, încă reprezintă elementul principal pe care se bazează competitivitatea zonală. De aceea, producţia judeţului apare ca deosebit de vulnerabilă într-o competiţie liberă şi globală. Productivitatea scăzută a muncii, calitatea redusă a produselor şi serviciilor şi costurile energetice mari reprezintă cele mai mari slăbiciuni ale sistemului. Ponderea sectorului serviciilor la formarea PIB a înregistrat creşteri anuale, însă se regăseşte încă sub media naţională şi mult sub media UE.

Criza a afectat comerţul internaţional din judeţ

27


Recesiunea economică a afectat şi activităţile internaţionale ale agenţilor economice din judeţul Bistriţa-Năsăud. Potrivit datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică(DJS) Bistriţa-Năsăud, nivelul importurilor internaţionale, în luna decembrie 2008, a înregistrat o scădere cu aproximativ 15% faţă de aceeaşi perioadă de referinţă din 2007. Şi exporturile firmelor din judeţ s-au diminuat cu 20,8%, comparativ cu luna decembrie a anului preccedent.

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii IPT

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

Provocări induse de procesul de integrare europeană Dinamica investiţiilor brute şi a investiţiilor străine

Se impune: -cunoaşterea limbilor străine, formarea unor compentenţe adecvate pentru noile tehnologii, design, marketing, calitate, tehnici de vânzare, creşterea nivelului tehnic de calificare-colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate: tehnice şi comerciale/economice, tehnice/artistice, cunoaşterea IT, formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile -adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de muncă diverse, consolidarea pregătirii profesionale indiferent de calificare cu competenţe specifice economiei de piaţă-asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide-dezvoltarea parteneriatului şcoală-agenţi economici

Tendinţa de creştere a ponderii unor sectoare economice (exemplu servicii, construcţii) în paralel cu scăderea ponderii altor sectoare în formarea PIB şi a VAB regional.Diversitatea activităţilor industriale sau dimpotrivă concentrarea activităţilor industriale în anumite sectoare

Oferta educatională trebuie să reflecte, prin structura sa (proporţional cu nevoile pieţei muncii) ponderea crescută a sectoarelor economice în dezvoltare: servicii, turism, construcţii.

Modificările structurale din economie evidenţiate prin modificări ale ponderilor sectoarelor şi a activităţilor economiei naţionale la formarea PIB şi VAB

Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă.Indentificarea domeniilor şi profilelor de formare profesională prioritare pentru dezvoltarea rurală.

Economia judetului Bistrita Nasaud, in special dupa anul 2000, a cunoscut cresteri a productiei industriale cu medii anuale de aproape 20% iar productia pentru export in perioada 2003 – 2007 s-a triplat, ajungand la peste 400 milioane EURO, fapt ce a situat judetul Bistrita Nasaud pe pozitia 21 in randul judetelor din Romania, in conditiile in care din punct de vedere a numarului de societati comerciale active suntem undeva pe locul 34.

28


Dacă in anul 2008, în special în primele 3 trimestre, una dintre cele mai importante probleme în economia judeţului o constituia lipsa forţei de muncă, alaturi de situatia infrastructurii, în urma crizei economice o mareparte din societăţile comerciale si-au restrâns treptat activitatea fiind nevoite sa facă disponibilizări de personal, astfel că dacă la 30.06.2008 rata somajului în judeţ era de 2,2% iar la 31.12.2008 era de 2,9%, aceasta a ajuns la 30 iunie 2009 la 6,2% .

Din datele prezentate se desprind următoarele concluzii:

In anul 2008 ponderea IMM-urilor in economia judetului a fost de 72 %, la un numar de 8029 societati , iar a intreprinderilor mari si a celor foarte mari a fost de 28%, la un numar de 16 societati;

Ca si domenii de activitate, contribuţia cea mai mare, adica 50% a avut-o industria , urmată de comert cu 30% si servicii cu 10%;

Cea mai bună profitabilitate a fost realizată de microintreprinderi, datorita numarului mic de angajati si a cheltuielilor reduse de regie;

Cea mai mare productivitate a muncii a fost inregistrată de intreprinderile mari; In anul 2008 s-a inregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 17% faţă de anul 2007, dar efectele

crizei economice care s-au resimţit incepand cu trimestrul IV au determinat realizarea unui profit mai mic cu 13% si pierderi mai mari cu 83% raportate la aceeasi perioada;

Indicatorii economici(cifra de afaceri, profitul brut, pierderea) s-au realizat in proporţie de peste 80% în mediul urban, din care peste 70% în municipiul Bistriţa;

Zona I este cea mai dezvoltată din punct de vedere economic, în cadrul acesteia ponderea, la toţi indicatorii economici o deţine - municipiul Bistriţa; celelalte zone sunt mai slab dezvoltate si datorită infrastructurii necorespunzătoare;

Efectele crizei au fost mult mai mari în semestrul I al anului 2009, astfel ca numărul firmelor care au depus situaţii financiare a fost mai mic cu 208 faţă de 31.12.2008;

Dacă în prima parte a anului 2008 societăţile comerciale se confruntau cu o lipsă acută de forţă de muncă, în semestrul I 2009 mulţi dintre agenţii economici, în principal IMM-uri, si -au redus activitatea si au recurs la disponibilizări.

PROPUNERI Din analiza efectuată au rezultat o serie de probleme cu care mediul economic s-a confruntat si se confruntă si în prezent. Prezentăm în continuare cateva măsuri si propuneri pentru susţinerea mediului de afaceri din care o parte sunt absolut necesare pentru depasirea starii actuale (a crizei economice):

scaderea sau mentinerea impozitelor si taxelor locale, iar in cazul majorarii acestora, justificarea cu eventuale investitii in favoarea mediului de afaceri;

asigurarea prin bugetele locale a fondurilor necesare pentru investitii si crearea conditiilor pentru inceperea de noi lucrari (investitii in infrastructura, locuinte, etc.);

consultarea principalilor contribuabili in stabilirea prioritatilor, obiectivelor si lucrarilor de investitii finantate din bugetul local la nivelul fiecarei localitati;

29


asigurarea de facilitati, scutiri/reduceri de impozite si taxe locale pentru atragerea de investitii in special in zonele slab dezvoltate;

atragerea de fonduri din surse guvernamentale sau europene pentru proiecte de dezvoltare, in special a infrastructurii;

realizarea de investitii in parteneriat public privat pentru valorificarea oportunitatilor de afaceri din judet cum ar fi:

- in domeniul agricol pentru revitalizarea pomiculturii, viticulturii si cresterea animalelor;

- punerea in valoare a zonelor montane (realizare partii de ski, trasee montane etc.);

- valorificarea superioara a lemnului prin realizarea de instalatii de cogenerare energie electrica si termica prin utilizarea biomasei;

- dezvoltarea zonelor de agrement;

- valorificarea izvoarelor de ape minerale;

neimpozitarea dubla a agentilor economici (taxa de trecere pe drumurile judetene si comunale suplimentar fata de taxele si impozitele locale, impusa de unele autoritati locale in zonele de exploatari forestiere);

stimularea intreprinderilor care menţin personalul angajat si a celor care creează noi locuri de muncă;

stimularea exportului si a producţiei pentru export;

promovarea de investiţii din fonduri publice;

plata în termen a lucrărilor executate si serviciilor prestate finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;

reducerea la maximum a cheltuielilor publice;

interventia Bancii Nationale a Romaniei in ideea provocarii sistemului bancar pentru acordarea cu prioritate de credite pentru cofinantarea proiectelor europene aprobate;

plata TVA si a impozitului pe profit la incasarea facturilor si nu la emiterea lor;

elaborarea unei legislatii mai clare pentru stimularea parteneriatelor public-private in scopul accesarii de finantari externe;

stimularea consumului de produse romanesti prin acordarea de subventii si facilitati producatorilor, similare cu cele acordate de alte state din Uniunea Europeana;

Evolutia economica a regiunii a inregistrat o ascensiune in ultimii ani in sectoare precum constructiile, industria textila, sau industria auto. Cresterea se reflecta in primul rand in investitiile straine prezente in judet. Ocupatiile de baza a populatiei sunt reprezentate si de prelucrarea lemnului, exploatarea de metale neferoase si auro-argentifere.Ponderea populatiei ocupate este strans legata de gradul de industrializare. Astfel judetul Bistrita Nasaud prezinta cea mai mica pondere a populatiei ocupate si anume 38%. De asemenea, gradul de industrializare a influentat si rata somajului, din cauza restructurarii, in ultimii ani. Somajul redus

30


din judetul Bistrita Nasaud (sub 4%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate, care au atenuat partial efectele restructurarii industriei.

4. PIAŢA MUNCII

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 4.1.1.Participarea la forţa de muncăFactorul esenţial în dezvoltarea economico-socială a oricărui judeţ îl constituie resursele umane (potenţialul uman) de care dispune aceasta. Resursele de munca la nivelul judeţului Bistrita la 1 Ianuarie 2010 erau de 207.9 mii persoane reprezentând 1,49% din totalul resurselor de muncă ale României şi 11,88% din totalul resurselor de muncă aferente regiunii Nord-Vest.Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Bistrita-Nasaud la 1 ianuarie 2010 este de 135.6 (mii persoane) în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 131.8 mii persoane.

Populaţia ocupată civilă a cunoscut o creştere continuă din anul 2002 când se situa la nivelul de 114.4 mii persoane şi până la nivelul anului 2009 când s-a situat la nivelul a 128,2 mii persoane.

Grafic 4.1

Dacă în perioada 2002-2005,atât rata de activitate cât şi rata de ocupare au înregistrat un trend descrescător, începând cu anul 2005se observă o tendinţă de creştere în ambele cazuri . Astfel rata de activitate a crescut faţă de anul 2005 de la 61.1% la 65.2% in anul 2009. Rata de ocupare a crescut şi ea de la 58,4% în anul 2006 la 62.3 în anul 2008,ca in anul 2009 sa scada la 59.9%.

Grafic 4.2

31


4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire , la nivel judeţeanPopulaţia activă civilă la nivelul judeţului Bistrita-Nasaud la 1 ianuarie 2010 este de 135.6 mii persoaneîn creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când se situa la nivelul a 131.8 mii persoane. Structura pe niveluri de educaţie.

Structura populaţiei ocupate, după nivelul de instruire - pe sexe şi medii - Regiunea NV în 2009.

Tabel 4.1

Grafic 4.3

4.1.3 Structura populaţiei civile pe principalele activităţi ale economiei nationaleLa nivelul judeţului Bistrita-Nasaud structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi economice se prezintă astfel:

Tab. 4.2

Nivel instruire TOTAL Masculin Feminin Urban Rural Scăzut 24.7 50.4 49.6 18.4 81.6 Mediu 60.4 56.5 43.5 62.2 37.8 Superior 14.9 50.0 50.0 86.6 13.4

Total 100.0 54.0 46.0 55.0 45.0

32


Jud.Bistrita-Nasaud 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 Rev.2

2009 Rev.2

Total 114.4 117.1 116.7 120.8

122.3 127.1 128.2 128.2 124.5

Agricultură, silvicultură, pescuit 54.5 51.3 46.9 48.0 44.9 44.1 43.0 43.1 43.3

Industrie 22.2 25.4 28.1 27.9 28.8 30.5 31.5 32.4 28.5Industrie extractiva1), 2) 1 0.9 0.7 0.6 0.3 0.3 0.3 0.3 0.2

Industrie prelucratoare1), 2) 19.6 23.1 26.0 25.9 27.2 29.0 30.0 29.7 25.9Energie electrica, termica, gaze,

apa1) 1.6 1.4 1.4 1.4 1.3 1.2 1.2

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

caldă şi aer condiţionat2) 0.6 0.5

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi

de decontaminare2) 1.8 1.9

Construcţii 3.2 4.2 4.1 4.7 5.2 6.7 8.8 8.9 8.5Servicii 34.5 36.2 37.6 40.2 43.4 45.8 44.9 43.8 44.2

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor1), 2)

9.4 11.2 11.8 14.5 15.7 16.6 15.2 15.1 15.4

Hoteluri si restaurante1), 2) 0.8 0.9 0.8 1.0 1.1 1.4 1.9 1.9 1.5Transport, depozitare,

comunicatii1) 3.8 4.7 4.8 4.6 5.2 5.7 5.7

Intermedieri financiare1) 0.7 0.7 0.9 0.9 0.8 1.1 1.1 Tranzactii imobiliare şi alte

servicii1) 2.7 2.8 3.3 3.2 3.5 3.7 3.7

Administratie publica si aparare1) 2.6 2.7 3.0 2.7 3.1 3.4 3.4 Învăţământ1), 2) 6.6 6 6.1 6.1 6.2 6.1 6.1 6.1 6.1

Sanatate si asistenţă socială1), 2) 5.2 5.2 4.6 4.9 5.5 5.3 5.7 5.6 5.1Celelalte activităţi ale economiei

naţionale1) 2.7 2 2.3 2.3 2.3 2.5 2.1

Transport şi depozitare2) 5.7 5.6Informaţii şi comunicaţii2) 0.3 0.3Intermedieri financiare şi

asigurări2) 1.1 0.9

Tranzacţii imobiliare2) 0.3 0.5Activităţi profesionale, ştiinţifice

şi tehnice2) 1.3 1.3

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de

servicii suport2) 1.1 1.1

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul

public2) 3.3 3.0

33


Activităţi de spectacole, culturale şi recreative2) 0.5 1.0

Se poate observa că numărul cel mai mare de persoane ocupate civile se regăsesc în servicii urmate de agriculturăşi de sectorul industriei.

În industrie, 90,87 % sunt persoane ocupate în industria prelucrătoare,0,7% în industria extractivă, 8,43% în energie electrică şi termică,gaze şi apă.

În servicii, ponderea cea mai mare o reprezintă persoanele civile ocupate în comerţ (34,84%),urmează învăţământul (13,8%) şi transporturile (12,67%)pe ultimul loc fiind persoanele civile ocupate în activităţi financiare,bancare,de asigurări.

Grafic 4.4

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor si al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionaleUrmărind evoluţia numărului de salariaţi pentru perioada 2002-2009,la nivelul judeţului se observă o creştere continuă excepţie făcând anul 2009, ajungându-se în anul 2008 la un număr de 63,8 mii persoane.

Tab. 4.3

AniiNr.total de salariaţi [mii persoane]

economie servicii din care muncitori

2002 47,8 20,4 26,9

2003 51,7 19,8 28,2

2004 49,3 24,5 28,8

34


2005 52,4 18,4 31,2

2006 57,8 19,4 30,9

2007 59,2 20,5 33,4

2008 63,8 21,5 -

2009 58,1 22,4 -

Pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2009 din numărul total al salariatilor de 58,1 mii persoane , cea mai mare pondere o au cei din industrie cu 20,5 mii urmaţi de cei din comert cu 9,9 mii persoane.

4.2.Informaţii parţiale4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţia şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada 2003-2010

Grafic 4.5

Pentru o analiză completă a pieţei muncii din judeţ, trebuie urmărit indicatorul locurilor de muncă vacante. Nivelul de dezvoltare economică al judeţului este dat şi de numărul de firme care se dezvoltă, de cel al investitorilor care sunt atraşi şi implicit, de numărul locurilor de muncă care se creează. Meseriile cele mai solicitate pe piaţa muncii au fost date de profilul firmelor angajatoare. Dacă în 2005, la nivelul judeţului cei mai solicitaţi erau muncitorii calificaţi în domeniul tricotaje,croitorie,prelucrari prin aschiere, începând cu anul 2007 si in 2008 cei mai solicitati erau in domeniul constructii ca in anul 2010sa fie solicitati in servicii (bucatari,ospatari,lucratori in comert etc.).

4.2.1.1 Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamatul profesional si liceal tehnologic

Din perioada analizată (2009-2010) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru

35


profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor.Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare, în majoritatea judeţelor.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii la nivel regional, prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului - pe ansamblul regiunii şi în majoritatea judeţelor.Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

4.2.1.2 Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru scoala postlicealaPrincipalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Pentru şcoala postliceală, se desprinde domeniulsănătate şi asistenţă pedagogică,– domeniul cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri

4.2.1.3. Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamatul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţăfavorabilă locuri de muncă-şomeri (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): inginer mecanic; inginer construcţii civile şi industriale; inginer automatist; inginer autovehicule rutiere; inginer electrotehnist

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM(aspect critice în contextual crizei economice şi financiare)

Din datele furnizate de AJOFM Bistrita-Nasaud, privind situaţia intrărilor în şomaj, a disponibilizărilor colective şi a locurilor de muncă vacante în perioda octombrie 2008-decembrie 2009 au rezultat următoarele analize :

A. Analiza situaţiei intrărilor în şomaj în perioada octombrie 2008-decembrie 2009:Grafic 4.6

36


Urmărind evoluţia intrărilor în şomaj , se constată că în perioada octombrie 2008 – decembrie 2009 numărul şomerilor înregistraţi la AJOFM Bistrita-Nasaud a avut cele mai mari valori din analiza in lunile ianuarie,martie,octombrie si noiembrie a anului 2009.

In anul 2010 intrarile in somaj sunt sensibil egale cu valorile din anul 2009. Incepând cu anul 2011 intrările în şomaj au scăzut şi ca o consecinţă a stabilizării economice din această perioadă astel că în luna iunie 2011 numărul celor care au intrat în şomaj a fost de 663 persoane iar în aprilie 2012 a fost de 692 persoane .

B. Analiza situaţiei disponibilizărilor colective in perioada octombrie 2008-decembrie 2009:Grafic 4.7

Din analiza datelor rezultă că cele mai multe persoane care şi-au pierdut locurile de muncă prin disponibilizări colective au fost in decembrie 2009-ianuarie 2010 si septembrie-noiembrie 2009.In anul 2010 nu au mai fost disponibilizari colective. În cursul anului 2011 şi primele 4 luni ale anului 2012 din totalul persoanelor care au intrat în şomaj 12 provin din concedieri colective , dar aceste unităţi care au recurs la concedieri colective nu au sediile pe raza judetului .

37


Analiza situaţiei intrărilor de locuri de muncă vacante în perioada octombrie 2008-decembrie 2009:

Grafic 4.8

Din analiza datelor statistice rezultă că numărul locurilor de muncă vacante la nivelul judeţului Bistrita-Nasaud a scăzut constant din luna octombrie a anului 2008, ajungând în luna decembrie a anului 2009 la valoarea de 346 de locuri de muncă vacante. In 2010 numarul locurilor de munca vacante a fost de 9217 ,mai mare cu 20% fata de anul 2009.

4.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Evaluarea cererii potenţiale indică modul în care populaţia ocupată reacţionează la dinamica economică. De aceea pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometricăA fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea

38


înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni

CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză

(Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm

anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013.

- pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015.

- pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere

39


de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).

- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a

ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.

- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.

A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul

econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei

ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.

În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional

pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecţiilor Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţional

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul 4.5 (mii persoane)

an scenariu PESIMIST scenariu MODERAT (de bază) scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 94442016 8867 9009 94472017 8831 8996 94502018 8794 8982 9452

40


2019 8756 8968 94542020 8718 8954 9456

Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru invăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Vest (nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale cererii potentiale

812965 802098 792995 795139 786946 782972 779347 776074 773158 770599

Prognoze ale cererii inlocuite

7173 7077 6997 7015 6943 6908 6876 6847 6822 6799

Prognoze ale cererii

820138 809175 799991 802155 793890 789880 786223 782922 779979 777398

41


agregate

Prognoze ale cererii pentru judetul Bistriţa Năsăud

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale cererii potentiale

120580 118969 117618 117936 116721 116132 115594 115109 114676 114297

Prognoze ale cererii inlocuite

1217 1201 1187 1190 1178 1172 1167 1162 1157 1154

Prognoze ale cererii agregate

121798 120170 118806 119127 117899 117304 116761 116271 115834 115450

Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii

NE SE S SV V NV C B TOTALAgricultura, vanatoare si

servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare

forestiera si servicii

auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025

2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si

serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 22692012 556 257 690 0 32 72 52 235 1895

2013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii

anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 53158

2013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea

minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea

minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130

2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 92902012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 9092

42


2013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930Industria

alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 2065932013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 21572012 0 68 400 42 0 130 325 1112 20782013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor

textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracamintearanjarea si

vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 434893

2012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832

2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor;

fabricarea articolelor de

voiaj si marochinarie,

a harnasamente

lor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 98001

2012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815

Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei;

fabricarea articolelor

din impletitura de

pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 121135

2012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525

Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274

2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918

43


Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a

inregistrarilor

2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446

2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a

titeiului, cocsificarea carbunelui si

tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199

2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810

2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor

si a produselor

chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744

2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor

din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640

2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148

2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 140664

2012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319

Industria de masini si

echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 1846062013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529

Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de

birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133

2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de 2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 97172

44


masini si aparate

2013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885

2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 14617

2013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de

precizie, optice si

fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752

2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport

rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 72791

2013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport

n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 767182012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 76243

2013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si

alte activitati industriale

n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848

2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de

materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721

2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500

2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de

energie electrica si

termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710

2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904

2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia

apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 27868

2013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

45


Comert cu ridicata si cu amanuntul,

intretinerea si repararea

autovehiculelor si a

motociclete-lor; comert

cu amanuntul al

carburantilor pentru

autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 94942

2012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869

Comert cu ridicata si servicii de

intermediere in comertul cu ridicata

(cu exceptia comertului cu autovehicule

si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 322249

2012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288

Comert cu amanuntul

(cu exceptia comertului cu autovehicule

si motociclete);

reparea bunurilor

personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 715694

2012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre;

transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150

2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 128412012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi 2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 5865

46


aeriene 2013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739Activitati anexe si

auxiliare de transport,

activitati ale agentiilor de

turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367

2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992

2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunica

tii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 886052012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu

exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor

de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283

2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489

2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si

ale caselor de pensii (cu

exceptia celor din sistemul

public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025

2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738

Activitati auxiliare

intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457

2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si

echipamente-lor, fara

operator si a bunurilor

personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006

2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

47


Alte activitati de servicii prestate in principal

intreprinderi-lor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 148071

2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 147124

2013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari

sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 484852

2012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 480898

2013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 4283012012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si

a apelor uzate;

asanare, salubritate si

activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683

2012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624

2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative

diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 488762012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si

sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 796272012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054

2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului

angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 268932012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059

2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in

gospodarii private, de producere a bunurilor

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275

2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 46522013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

48


destinate consumului Activitati ale

gospodariilor private, de

servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655

2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146

2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor

si organismelor extrateritoria-

le

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078

2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 2219

2013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Vest

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru

2013-2020(%)

Agricultură 2,8Chimie industrială 1,1Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9,5Comerţ 15,2Economic 10,7Electric 4,0Electromecanică 0,8Electronică şi automatizări 0,5Fabricarea produselor din lemn 4,9Industrie alimentară 1,9Industrie textilă şi pielărie 15,1Materiale de construcţii 1,0Mecanică 22,9Turism şi alimentaţie 3,1Protecţia mediului 6,4Tehnici poligrafice 0,3Productie media

49


Estetica si igiena corpului omenescSilvicultura

Plecînd de la Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Vst, în baza anlizei specificului economic şi de piaţa muncii al judeţului Bistriţa Năsăud membrii CLDPS apreciză că Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire din judeţul Bistriţa Năsăud este următoarea:

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Bistrita-Năsăud

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru

2013-2020(%)

Agricultură 5,00Chimie industrială 0Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6,00Comerţ 6,00Economic 19,80Electric 3,50Electromecanică 1,50Electronică şi automatizări 2,50Fabricarea produselor din lemn 2,50Industrie alimentară 1,00Industrie textilă şi pielărie 10,00Materiale de construcţii 0,00Mecanică 22,50Turism şi alimentaţie 6,00Protecţia mediului 8,50Tehnici poligrafice 0,00Productie media 0,00Estetica si igiena corpului omenesc 2,50Silvicultura 2,70

NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza urmatoarelor considerente:

- in domeniul construcţii şi lucrări publice - nu sunt opţiuni din partea elevilor şi prin urmare nu organizăm clase sub efectivul prevăzut de lege

- in domeniul comerţ - nu sunt cereri pe piaţa muncii

- in domeniul industrie textilă şi pielărie - nu sunt cereri pe piaţa muncii

50


Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD VEST

PROGNOZE ALE

CERERII AGREGA

TE REGIUNI

I

NORD-

VST

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Ponde-rea din cererea pieţei

muncii pentru califi-cari de nivel2 si 3

In 2017

Pondere nivel 3 pentru

continuarea studiilor în învăţământ superior în

2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel2 şi 3

In ofertaeducation

alaa IPTiesiri

in2017

Total Total 820138 809175 799991 802155 793890 789880 786223 782922 779979 777398

Calificări specifice nivelului

3 de calificare

Califi-cări specifi-ce nivelului 3 de calificare

145788 143839 142206 142591 141122 140409 139759 139172 138649 138190 18% 27%

Calificări specifice nivelului

2 de calificare

Califi-cări specifi-ce nivelului 2 de califi-care

674350 665336 657785 659564 652768 649471 646464 643750 641330 639208 82%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

4.3 Concluzii din analiza pieţei muncii.Implicaţii pentru ÎPT

Domeniul care se regăseşte în majoritatea judeţelor regiunii şi în judeţul Bistrita-Nasaud este domeniul serviciilor şi construcţiile. Raportul cerere-ofertã pe domenii de activitate este negativ, conform prognozelor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţificã în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, urmând o tendinţã de scădere către anul 2013. Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre:

- industria prelucrătoare- construcţii- comerţ- transport - depozitare - hoteluri şi restaurante.

Sunt sugerate tendinţe de scădere a ocupării în agricultură, vânătoare şi silvicultură, administraţie publică şi apărare, precum şi în învăţământ.Proiecţia cererii pieţei muncii pe ocupaţii relevă o descreştere în rândul muncitorilor necalificaţi din toate domeniile şi a agricultorilor. Pentru aceştia se recomandă o menţinere în sistemul de pregãtire

51


cât mai mult astfel încât să obţinã calificări de nivele cât mai ridicate (2, 3) crescându-le astfel şansele de ocupare pe piaţa muncii.

4.3.1 Principalele constatari desprinse din informatiile din AMIGO la nivel regional

Din populaţia de 15 ani şi peste, în lunapremergătoare intervievării, 11,2% a urmat oformă de instruire în cadrul sistemuluinaţional de educaţie sau în afara acestuia.Pe sexe, proporţia a fost apropiatăînregistrându-se valori de: 11,4% pentrupersoanele de sex masculin şi 11,0% pentrucele de sex feminin.Diferenţe mai accentuate s-au înregistrat,însă, pe medii: 13,4% pentru persoanele cudomiciliul în mediul urban faţă de 8,3%pentru persoanele cu domiciliul în mediulrural.Gradul de participare la cel puţin o formă deinstruire a fost de 1,8% pentru persoaneleocupate, 2,8% pentru şomerii BIM şi 23,2%pentru persoanele inactive de 15 ani şipeste.Instruirea în cadrul sistemului naţional de educaţieÎn anul 2009, numărul persoanelor care auurmat o formă de instruire în cadrul sistemuluinaţional de educaţie a fost de 1965 miipersoane; dintre acestea, ponderile majoritareau fost deţinute de femei (51,6%), depersoanele cu domiciliul în mediul urban(67,5%) şi de tineri (90,2%).Pentru 92,6% dintre aceste persoane, duratatotală a instruirii a fost de doi ani şi peste.Rata de părăsire timpurie a sistemuluieducaţional de către tinerii în vârstă de 18-24 ani(proporţia populaţiei de 18-24 ani cunivel scăzut de educaţie, care nu urmează nicio formă de instruire în ultimele patrusăptămâni precedente interviului, în totalpopulaţie de 18-24 ani) a fost în anul 2009 de16,6%.Această rată a avut valori mai ridicate în rândulpersoanelor de sex feminin (16,1%, faţă de17,2% în cazul persoanelor de sex masculin)şi în mediul rural (28,8%, faţă de 7,5% înmediul urban).

4.3.2 Concluzi din analiza principalilor indicatori din Balanta Fortei de MuncaPrincipalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)Balanţa Forţei de muncă cuprinde următorii indicatori:

- resursele de muncă: 207.9 mii persoane- populaţia ocupată civilă: 124.5 mii persoane- şomeri: 11.1 mii persoane

- populaţia activă civilă: 135.6 mii persoane-populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie-în vârstă de muncă: 72.3 mii persoane.

4.3.3.Concluzii din analiza structurii populatiei ocupate civile

Din totalul populatiei active de 124,5 mii persoane,34,77% este ocupata in agricultura,22,9 % este ocupata in industrie ,6,82 este ocupata in constructii , restul regasindu-se in alte domenii de activitate.

4.3.4.Concluzii din analiza comparativa pe ocupatii a somajului si locurilor de munca vacante inregistrate la AJOFM

Un grup căruia îi trebuie acordată o atenţie specială este cel al şomerilor de lungă durată care este format în general din persoane disponibilizate, o categorie care are neapărată nevoie de consiliere profesională pentru a se putea reintegra pe piaţa muncii. În 2009, şomerii de lungă durată reprezentau 5.53% din şomerii înregistraţi.În judeţul Bistrita-Nasaud ponderea şomerilor de lungă durată din total şomeri peste 25 de ani a cunoscut o crestere în 2009 faţă de anul 2007, de la un nivel de 6.4% la un nivel de 13.6% Aceaşi tendinţă de creştere s-a manifestat şi în cazul femeilor de la 5.6% in 2007 la 12.6%în anul 2009.

52


Numărul şomerilor sub 25 de ani a scăzut începând cu anul 2002, când au început să fie aplicate măsurile active pentru combaterea şomajului, care prevăd ca măsură activă distinctă atât subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ, cât şi subvenţionarea locurilor de munca pentru familiile tinere monoparentale. Aceste măsuri, ca şi celelalte aplicate prin Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, au ca efect reducerea ratei şomajului .

În anul 2009, faţă de 2008 în judeţ se înregistrează o uşoară creştere a numărului de şomeri cu vârsta sub 25 de ani, de la 338 persoane în 2008 la 822 persoane în 2009, aşa cum rezultă din tabelul 4.4 de mai jos.

Anul %2004 2005 2006 2007 2008 2009

% % % % % %

JUD.Bistrita-Nasaud 19.2 17.8 16.7 20.7 17.8 16.9

din care femei 18.2 18.5 16.5 22.4 13.6 17.4

Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie

Structura numărului de şomeri pe nivele de pregătire arată o tendinţă de creştere în 2009 faţă de 2007 şi 2008. Această creştere este mai accentuată pentru nivelul primar,gimnazial si profesional de la 2835 persoane în anul 2008 la 7995 persoane în anul 2009.Rata şomajului în judeţul Bistrita-Nasaud este în scădere continuăîncepând cu anul 2002 de la 10,1 % la 2.7% în anul 2008,ca in anul 2009 sa ajunga la 8.2%.

Acest declin continuu al ratei şomajului se datoreazăîn mare parte avântului economic cunoscut de judeţul nostru , mai ales în ultimii ani. O contribuţie la acest declin al ratei şomajului o au şi măsurile de stimulare a ocupării promovate de AJOFM Bistrita-Nasaud prin intermediul Legii76/2002 actualizată.

Şomajul înregistrat

Populaţia şomeră din judeţul Bistrita-Nasaudîn anul 2009 era de 8.605 persoane reprezentând 1.56% din populaţia şomeră la nivelul României şi 13,2% din populaţia şomeră a regiunii Nord-Vest. Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2008, la nivelul judeţului, populaţia şomeră a scăzut considerabil, de la o valoare de 12.7 mii şomeri înregistraţi în anul 2002 la o valoare de 3.6 mii şomeri înregistraţi în anul 2008 ,pentru ca in anul 2009 sa ajunga la valoarea de 11.1 mii someri.

Grafic 4.9

53


Structura şomajuluiînregistrat pe grupe de vârstă la 31 decembrie 2009, arată că şomajul cel mai ridicat se înregistrează la grupa de vârstă 40-49 ani, în timp ce şomajul tinerilor de până la 25 ani se menţine la valori destul de ridicate.

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstăÎn ceea ce priveşte structura şomajului pe grupe de vârstă în anul 2010 se observă că ponderea cea mai mai mare o au şomerii din grupa de vârstă 40-49 de ani, în număr de 2429 persoane, urmată de ponderea şomerilor din grupa de vârstă 30-39 de ani în număr de 1865 persoane. În aceleaşi grupe de vârstă se regăsesc şi cele mai multe femei şomere.Grafic 4.10

Şomajul înregistrat de lungă durată

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată , constatăm o scădere a acesteia până în anul 2008 raportată la anul 2002 şi o creştere în anul 2009, atât pentru şomerii sub 25 de ani cât şi pentru şomerii peste 25 de ani. Această creştere se datorează implicaţiilor generate de criza economică care a avut un impact puternic şi pe piaţa forţei de muncă ca urmare a disponibilizărilor făcute. Astfel numărul şomerilor de lungă durată sub 25 de ani a crescut de la 24 de persoane în anul 2008 la 204 persoane în anul 2009. Acelaşi fenomen de creştere l-a cunoscut şi numărul şomerilor de lungă durată peste 25 de ani de la 104 persoane în anul 2008 la 412 persoane în anul 2009.

Grafic 4.1154


4.4 Implicatii pentru IPT

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPTScăderea ratei de ocuparerata şomajului în creştere,şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilorAbordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţiImplicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă

Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi,adecvarea calificării cu locul de muncă,reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii,recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală,diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă

Identificarea unor prioritãþi strategice sectoriale pentru agriculturã ºi dezvoltarea ruralã:Pregãtirea tinerilor pentru exploatarea eficientã a potenþialului agricol – creºterea nivelului de calificare (nivel 3, competenþe integrate pentru exploatarea ºi managementul fermei, procesarea

55


primarã a produselor agro-alimentare, etc.)Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologicã, promovarea agroturismului, a meºteºugurilor tradiþionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie ºi dezvoltarea serviciilorImplicarea în programe de formare continuă pe două componente: formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive şi reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

5.1. INDICATORI DE CONTEXT

5.1.1. CONTEXTUL EUROPEAN

Una din componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE, deplin asumate de România, o constituie educaţia şi formarea profesională, corelate cu politicile de ocupare a forţei de muncă. Astfel, în consens cu „Cartea albă asupra educaţiei şi formării” elaborată de Uniunea Europeană, Guvernul României trebuie să situeze pe primul loc realizarea „societăţii educaţionale”, care valorifică eficient resursele umane prin: educaţie permanentă, creşterea rolului expertizei în luarea deciziilor, accesul generalizat la orice formă de cunoaştere, extinderea mijloacelor de comunicare, creşterea motivaţiei personale pentru învăţare şi emancipare personală, participare civică şi responsabilitate socială.

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

56


Priorităţi: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice Creştere inclusivă

Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socialăŢinte:

Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%; Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pargul de sărăcieInţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă"

Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie): Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi

prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Inţiativa: “Tineretul în mișcare” Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure competențe-cheie și excelență

Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare

Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază

pentru planificarea carierei (informații ref. la parcursurile educaționale și de formare, oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.

Promovarea învățării și predării de calitate Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere,

de ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale ,TIC, învățarea online, competențele în domneiul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor;


Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în sprijinul învățării de a lungul vieții, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între

57


sistemul educațional și sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe și profesii - ESCO).

Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pt. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.


Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice și administrative ale stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii și să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum și prin acorduri între parteneri sociali și ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor și permeabilității dintre EFP și învățământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naționale de calificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și validarea acestor tipuri de învățare

Linii de acțiune principale Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere:

Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

Îmbunătățiea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului superior;

Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională

Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale pentru tineri

Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionale a tinerilorLinii de acțiune principale:

Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt

încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

58


5.1.2. CONTEXTUL NAŢIONAL

La nivel național: Strategia este implementată la nivelul Statelor membre prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă (PNR).

Proiectul PNR al României a fost adoptat în şedinţa de guvern din data de 17 noiembrie 2010 şi transmis la Comisia Europeană. Varianta finală va fi finalizată și transmisă la Comisie până la sfârşitul lunii aprilie 2011

PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ (2011 – 2013)

Traiectoria proiectată a ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator(%) 16,3 15,8 15,3 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:

I. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii.

II. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile dezavantajaterii

Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite şcolare (buget anual estimat:20 mil. lei); Euro 200(buget anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget anual estimat:480 mil. lei).

III. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei).

IV. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională

V. Dezvoltarea învăţământului profesional,liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin:

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul

post-liceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) .

Instituţie responsabilă: MECTS;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea

proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu 59


cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi

Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic – profil servicii, pentru

extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 -

iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional

pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale,

unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale

(CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi

adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile:

CNCFPA – MECTS, MMFPS.

5.2. INDICATORI DE CONTEXT SPECIFICI

5.2.1 CONTEXTUL DEMOGRAFIC ŞI POPULAŢIA ŞCOLARĂ

Pentru recensământul din anul 2002, s-a elaborat “Nomenclatorul instituţiilor de învăţământ”, structurat în conformitate cu Legea nr. 84/1995 în baza căreia funcţionează în prezent învăţământul de toate nivelurile/gradele. Totodată s-au avut în vedere şi recomandările ONU cuprinse în Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei ISCED-UNESCO.

POPULATIA ŞCOLARĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI BNTabel 5.1

Nivel de învăţământNr. elevi înscrişi

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

Primar 15384 15072 14285 14191 14088 13824

Gimnazial 15759 15121 14859 14548 14268 14091

Liceal IX-XII 11017 11126 11301 11653 13055 14120

ŞAM IX-X 3568 3141 2750 2299 990 0

XI - an de completare 1056 1017 1102 1160 1264 845

Total 46784 45477 44297 43851 43665 42880

Concluzii

60


Populaţia şcolară înregistrează o dinamică descendentă la nivel primar, gimnazial şi profesional, numărul elevilor înscrişi fiind cu 186 mai mic fata de anul 2008, insemnand aproximativ doua procente.Totusi, la nivel liceal se constata o crestere a numarului de elevi cu 1402.La nivelul judeţului populaţia şcolară are o tendinţă de scădere pe termen lung, datorată reducerii natalităţii, migrării accentuate şi a problemelor de natură socială.Învăţământul postliceal de stat a cunoscut o modificare pozitivă prin cursuri bugetate, şi calificări profesionale solicitate pe piaţa muncii-conform anexei nr. Învăţământul postliceal privat nu a fost solicitat.

5.3. INDICATORI DE INTRARE

5.3.1 NUMARUL DE ELEVI CARE REVIN UNUI CADRU DIDACTIC

Acest indicator reflecta eficienta utilizarii resurselor umane cât si calitatea actului didactic. El se raporteaza, de fapt, la normele didactice. Din analiza efectuată, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud se constată că numărul de elevi / cadru didactic este mai mare in învăţământul de masa (normal) decât în cel special, la ambele segmente inregistrandu-se cresteri usoare. Astfel, numărul de elevi care revine unui cadru didactic pentru învăţământul liceal este de 15.71 în timp ce pentru SAM şi AC se constată un procent uşor ridicat, 14.97.

Tabel 5.2

2009-2010

Nr. clase

Nr. elevi

Elevi/ clasă

Cadre did. (norme)

Nr elevi/ cadru did.

SAM +AC

92 2184 23.74 327.00 14.97

Liceu 485 13125 27.06 835.00 15.71

5.3.2 RESURSE UMANE ÎN ÎPT

În vederea aprecierii gradului de asigurare a învăţământului TVET cu personalul didactic de specialitate necesar unei pregătiri de calitate a elevilor au fost colectate şi analizate date cu privire la încadrarea unităţilor şcolare cu personal didactic titular şi suplinitor

Tabel 5.3Profesori

an şcolar

Titulari Suplinitori calif. Total2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

Ed.tehnologica 22 22 22 22 24 15 10 12 46 37 32 46Discipline tehnologice 83 96 96 108 65 66 65 65 148 162 161 173

Maistri instructori 79 73 72 68 30 21 20 18 109 94 92 86

TOTAL 184 191 190 198 119 102 95 95 303 293 285 305

61


ConcluziiÎn urma analizei datelor, s-a constatat o creştere a numarului cadrelor didactice tehnice titulare, în detrimentul suplinitorilor calificaţi şi necalificaţiu. Astfel, în anul şcolar 2009-2010, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, personalul didactic calificat (titulari şi suplinitori calificaţi) încadrat pe disciplinele de specialitate a crescut cu 2.8% în timp ce personalul didactic necalificat nu mai exista, totate cadrele didactice având studii în specialitate.

De asemenea, se constata o mai mare preocupare pentru profesionalizarea corpului profesoral, majoritatea cadrelor didatice participand la cursuri de perfectionare si specializare. (ex. cursuri de sudura si mecatronica).

5.3.3 RESURSE MATERIALE ŞI CONDIŢII DE ÎNVĂŢARE

Analiza datelor relevă că un număr relativ mic de unităţi şcolare IPT necesită reparaţii şi modernizări, în special cele situate în mediul rural, multe dintre acestea nedispunând de amenajări speciale pentru persoanele cu deficienţe. Cu excepţia unităţilor şcolare care au fost cuprinse în Programul PHARE TVET , majoritatea unităţilor şcolare au realizat dotări, insă nu semnificative, în ultimii ani în ceea ce priveşte echipamentele şi materialele didactice specifice domeniilor de pregătire din IPT. Unităţile şcolare IPT din mediul rural, au o dotare care necesită completare cu echipamente pentru pregătirea de specialitate.

Din cele 34 unităţi şcolare cu IPT, 6 (Colegiul Tehnic INFOEL-Bistriţa, Grup Şcolar Agricol Beclean, Grup Şcolar Silvic-Năsăud, Grupul Şcolar Grigore Moisil-Bistriţa, Grupul Şcolar Forestie- Bistriţa, Grupul Şcolar Liviu Rebreanu-Maieru) au fost dotate prin implementarea proiectelor accesate din programele Phare TVET 2001 şi Phare TVET 2004 cu echipamente specifice calificărilor şi birotică performantă. Spaţiile de cazare din unele grupuri şcolare sunt folosite pentru cazarea elevilor care frecventează cursurile.

La nivelul judeţului Bistriţa- Năsăud cadrele didactice şi partenerii sociali sunt implicaţi în activităţi care justifică capacitatea de gestionare şi implementare a proiectelor din fonduri nerambursabil.

În toate cele 34 unităţi şcolare cu ÎPT, există resurse materiale minime (cel puţin un laborator de informatică, conectat la Internet) şi condiţii de învăţare pentru specializările şi calificarile proprii. Resursele materiale din şcolile ce au beneficiat de Proiectul Phare TVET sunt conforme standardelor de pregătire profesională şi astfel sunt create condiţii optime de învăţare.Prin programele guvernamentale, din bugetul Ministerului Educaţiei s-au realizat licitaţiile de execuţie pentru două campusuri şcolare, Grup Şcolar Lechinţa şi Liceul C.R.Vivu Teaca, în valoare de 100 000 lei fiecare (lucrările sunt în derulare).Au fost dotate 4 grupuri şcolare cu autoturisme Dacia Logan, echipate cu mecanism-dublă comandă în vederea efectuării orelor de conducere auto pentru obţinerea permisului de conducere, Grupul Şcolar Agricol Bistriţa, Colegiul Tehnic Infoel Bistriţa, Grupul Şcolar Gr.Moisil Bistriţa, Grupul Şcolar Silvic Năsăud.

Concluzii

Conducerea unităţilor şcolare cu ÎPT este preocupată de folosirea adecvatã a resurselor sale materiale şi de prestaţia resurselor umane implicate în gestionarea acestora. În acest scop este

62


importantă monitorizarea acestora şi prin înregistrarea opiniei celor care au beneficiat de existenţa şi funcţionarea lor în cadrul ÎPT. În scopul sporirii eficacităţii folosirii acestor resurse se acţionează pe baza unui plan de îmbunătăţire a calităţii serviciilor de sprijin la nivelul fiecarei şcoli.

5.4 INDICATORI DE PROCES

5.4.1 MECANISME DECIZIONALE ŞI DESCENTRALIZAREA FUNCŢIONALĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC ŞI PROFESIONALPrin politicile promovate, Ministerul Educaţiei pune accent pe descentralizare, concretizată în sporirea rolului decizional al Consiliilor de administraţie ale şcolilor şi implicarea autorităţilor locale si a agenţilor economici în structura acestora şi în luarea deciziilor. Tot la nivelul unităţilor de învăţământ s-a dezvoltat implicarea agenţilor economici şi a autorităţilor locale în elaborarea Planurilor de acţiune (PAS). Parteneriatul cu agenţii economici se concretizează şi în elaborarea în comun a curriculum-ului în dezvoltare locală (CDL).

Astfel, politica de reformă a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării urmăreşte : descentralizarea administrativă şi financiară care a transferat, deja, către comunitatea

locală, răspunderea finanţării unor capitole de cheltuieli şi a gospodăririi unităţilor şcolare. Ca urmare, relaţiile comunitare ale fiecărei unităţi şcolare devin esenţiale:

comunitatea locală va aloca resurse numai dacă nevoile sale vor fi satisfăcute de către şcoală, iar de aceste nevoi trebuie să se ţină seama în dezvoltarea instituţională a fiecărei unităţi şcolare.

Descentralizarea în educaţie presupune: redistribuirea responsabilitãţilor, a autorităţii decizionale şi a răspunderii publice

pentru funcţii educaţionale specifice, de la nivel central către nivelul local. participarea factorilor non-administrativi, a reprezentanţilor societăţii civile, la procesul

de luare a deciziilor (părinţi, ONG, mediul de afaceri, asociaţii profesionale, parteneri sociali etc.).

transferul competenţelor decizionale de la nivelurile centrale către cele locale şi/sau organizaţionale, pentru a apropia decizia de beneficiarii serviciului public de educaţie.

Descentralizarea nu este un scop în sine. Ea se înscrie în strategia naţionalã de descentralizare şi are menirea creării unui sistem de învăţământ organizat, administrat şi finanţat conform rigorilor europene în ce priveşte asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ, accesului liber, egal şi deplin al tuturor copiilor şi tinerilor la actul educaţional, adecvarea ofertei educaţionale la interesele şi nevoile beneficiarilor direcţi şi indirecţi. Eficienţa descentralizării trebuie să se regăsească în valoarea adăugatã în educaţie, materializată prin capacitatea de integrare a tinerilor absolvenţi în societate pe baza competenţelor profesionale dobândite şi în funcţie de piaţa forţei de muncã la nivel local, naţional şi internaţional. Succesul descentralizării se bazează în principal pe echilibrul între autoritate şi responsabilitate pe de o parte, precum şi capacitatea resurselor umane şi fluxurile de informaţii, pe de altă parte.

5.4.2. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC ŞI PROFESIONAL

Procesele de transformare a societăţii înregistrate în ultimii ani, tranziţia către post industrialism şi societatea bazată pe cunoaştere reprezintă tot atâtea provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională. Alături de asigurarea accesului la educaţie, de dobândirea unui nivel ridicat de calificare, relevanţa şi calitatea pregătirii celor care învaţă devine semnificativă. În acest context,

63


asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic capătă noi valenţe şi implică noi roluri instituţionale. Demersurile înregistrate la nivel european în acest domeniu au inspirat dezvoltările din România, ceea ce a determinat adoptarea cu titlu de experiment, încă din anul 2003, a unor elemente vizând asigurarea calităţii la nivelul furnizorului, respectiv unitatea de învăţământ.

Necesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea unui cadrului legislativ care sa permită dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei si protecţia beneficiarului de educaţie, a condus la adoptarea legii nr. 87/ 13.04.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către două agenţii: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

Sistemul românesc de asigurare a calităţii formării profesionale este construit pe baza Ghidului european de autoevaluare a furnizorilor de formare.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în sistemul de formare profesională va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care vor permite decidenţilor luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii formării profesionale.

Prin creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.

„Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de învăţare şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.”(extras din Legea 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei) În învăţământul profesional şi tehnic, calitatea este în primul rând legată de obţinerea unor rezultate ale învăţării (cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite la finalul procesului de învăţare) care să îndeplinească aşteptările principalilor beneficiari:elevi,părinţi,angajatori,societatea, în general.Beneficiile Asigurării Calităţii În Învăţământul Profesional si Tehnic

pentru elevi: centrarea pe elev a procesului de predare – învăţare; egalitatea şanselor; buna informare privind oferta de formare; responsabilizarea privind propria evoluţie academică şi profesională; asigurarea unui program de învăţare care să corespundă aşteptărilor sale (în primul rând prin

implicarea sa activă în procesul de autoevaluare desfăşurat de şcoală şi în formularea unor propuneri de îmbunătăţire a calităţii formării);

creşterea şanselor de ocupare a unui loc de muncă; performante obtinute la olimiade si concursuri profesionale (anexa 10)

pentru angajatori:

64


încredere în calitatea învăţământului profesional şi tehnic şi în validitatea certificatelor de calificare profesională;

corelarea ofertei de formare profesională cu cererea; adaptarea conţinutului ofertei de formare la nevoile de pe piaţa muncii.

65


pentru şcoală: legitimitate şi recunoaştere sporită; încredere în propria ofertă de formare; creşterea satisfacţiei beneficiarilor (elevi, angajatori, părinţi etc.); şanse de angajare sporite pentru absolvenţi; responsabilizarea şi creşterea autonomiei (prin importanţa acordată procesului de autoevaluare); dezvoltarea unei culturi a reflecţiei şi a îmbunătăţirii continue pentru toţi membrii personalului; facilitarea cooperării inter instituţionale cu alte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic; accesul la informaţii privind practici şi experienţe de succes.

pentru societate: asigurarea transparenţei privind calitatea ofertei de formare; responsabilizarea şcolii, ca element cheie în asigurarea calităţii formării; sprijinirea procesului de descentralizare în învăţământ; creşterea răspunderii publice a şcolilor; creşterea atractivităţii învăţământului profesional şi tehnic

5.4.3. SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE. OPŢIUNILE ELEVILOR.Educaţia este unul dintre cele mai eficiente mijloace de ridicare a standardelor de viaţă, de diminuare şi prevenire a diferitor fenomene cu impact negativ asupra copiilor şi tinerilor (abandon şcolar, corupţie, infracţionalitate juvenilă, delincvenţă, muncă ilegală,) şi de a oferi alternative pentru soluţionarea situaţiilor de criză, ca: sărăcie, excluziune socială, discriminare, acces limitat la informaţie. Un rol important în facilitarea acestor demersuri o are orientarea şi consilierea elevilor. Datele furnizate de către Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP) privind serviciile de orientare şi consiliere a elevilor relevă faptul că în ultimii ani s-au înregistrat progrese în domeniu, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii de consiliere fiind necesară o creştere a numărului de profesori consilieri.

Orientarea şi consilierea elevilor poate fi abordată şi sub aspectul tendinţelor şi evoluţiilor în sondajele de opinie ale elevilor. Analizând opţiunile elevilor din tabelul de mai jos constatăm o scădere a interesului pentru filiera teoretică şi vocaţională şi creşterea interesului spre filiera tehnologică şi şcoala de arte şi meserii. Creşterea opţiunilor elevilor pentru şcoala de arte şi meserii este accentuată în mediul rural, fapt ce se datorează dorinţei elevilor de a absolvii învăţământul obligatoriu.

Tabel 5.4

Anul şcolar

Filiera teoretică

Filiera tehnologică

Filiera vocaţională

Şcoli de arte şi meserii

Nehotărâţi

2004 -2005 22.5 27,6 5,60 41,8 0.7

2005 -2006 22.5 23,3 5.20 46,6 0.00

2006 -2007 25,67 28,18 5.11 41.06 0.00

2007 -2008 32.11 30,10 5,15 42.25 0.00

66


2008 -2009 35,18 32.12 5.25 38,90 0.00

2009-2010 44,00 35,00 11,00 10,00 0,00

Serviciile de informare, orientare şi consiliere reprezintã serviciile care au scopul de a asista indivizii, de orice vârstă şi în oricare moment din viaţa lor în luarea deciziei privind educaţia, instruirea, ocupaţia şi pentru a- i conduce propria carieră. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud este necesara deschiderea a zece noi cabinete şcolare de consiliere şi orientare a elevilor absolvenţi ai învăţământului gimnazial sau liceal, incluzand o gamã largă de activităţi: - activităţi în cadrul şcolilor/universităţilor care au scopul de a ajuta elevii/studenţii în clarificarea

propriilor obiective privind cariera şi de a înţelege „lumea” muncii; - asistenţă personală sau de grup în vederea luării deciziei privind studiile iniţiale, cursurile de

instruire profesională, educaţia şi instruirea suplimentară, alegerea locului de muncă, schimbarea locului de muncă sau reîncadrarea forţei de muncă;

- servicii on-line de furnizare a informaţiei despre locurile de muncă şi carieră sau care să ajute indivizii în luarea deciziei privind cariera;

- servicii de producere şi diseminare a informaţiei privind locurile de muncă, cursurile de studiu şi pregătirea profesionalã.

Categoriile principale cărora li se adreseazã aceste servicii sunt: cei care nu au intrat încă pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi persoanelor deja angajate în muncă dar care vor să-si schimbe locul de muncã.

În ceea ce priveşte opţiunile elevilor, din sondajele efectuate de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică se constata uşoara creştere pentru filierele teoretică, tehnologică şi o scădere pentru filiera vocaţionala şi învăţământ profesional..

a. opţiunile elevilor privind filiera:Tabel 5.5

filiera teoretică2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010

22,5 22,50 25,67 29,11 25,18 28,25filiera tehnologică

2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-201027,6 23,30 28,18 30,10 32,12 33,17

filiera vocaţională2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010

5,6 5,20 5,11 5,10 5,20 5,05ŞAM

2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010

67


41,8 46,6 41,06 35,69 37,50 0

In cadrul filierei tehnologice orientarea elevilor este spre profilele liceului tehnologic, preoponderent pentru Servicii, urmat de Resurse naturale şi protecţia mediului şi Tehnic.

5.5. INDICATORI DE IEŞIRE

5.5.1. RATA NETĂ DE CUPRINDERE ÎN SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ

Reformele promovate până în prezent în sectorul educaţional au avut ca scop primordial îmbunătăţirea accesului la toate nivelurile de educaţie şi îmbunătăţirea calităţii studiilor. Acţiuni consistente au fost întreprinse în vederea sporirii ratei de înmatriculare în învăţămîntul preşcolar. Printre acestea se numără: revizuirea structurii instituţiilor preşcolare şi programului lor de activitate, implementarea tehnologiilor educaţionale orientate spre dezvoltarea personalităţii, majorarea normativelor de finanţare a cheltuielilor pentru întreţinerea copiilor etc.

Rata neta de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie. În judetul Bistrita - Nasaud rata netă de cuprindere este de 69,3%, fapt care conduce la intensificarea adoptarii unor măsuri suplimentare de intervenţie din partea celor în drept pentru menţinerea elevilor în sistem cât mai mult timp. Conform datelor statistice (INS), ratele nete de cuprindere în educaţie în judet se situează in media calculata la nivel naţional.

Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educaţie si medii de provenienta se constată că cele mai mari pierderi se înregistrează în învăţământul liceal, profesional şi de ucenici pentr elevii proveniti din mediul rural, iar analiza pe sexe (v. Anexa 6f-1) evidenţiază rate nete de cuprindere mai mari în cazul fetelor, comparativ cu băieţii la toate nivelurile de învăţământ.

5.5.2. GRAD DE CUPRINDERE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT (RATA SPECIFICĂ DE CUPRINDERE ŞCOLARĂ PE VÂRSTĂ)

Studierea aspectelor legate de procesul de instruire presupune utilizarea unui sistem de indicatori care se referă pe de o parte, la baza materială a învăţământului şi cadrele didactice disponibile, iar pe de alta parte, la activitatea de educaţie şi instruirea propriu-zisă, prin urmărirea pe forme de învăţământ a populaţiei ce urmeaza cursurile şcolilor de diverse grade, ca şi a numărului anual de absolvenţi.

Gradul de cuprindere reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. Pentru grupa de vârstă 19-23 ani se remarcă o crestere a gradului de cuprindere în învăţământ în anul universitar 2009-2010, ajungându-se la nivel de 23.6% in usoara crestere fata de anul scolar 2008/2009 cand rata de cuprindere inregistrata a fost de 18,8%. (v.Anexa 6f-2)

Cresterea inregistrata se datoreaza deschiderii la Bistrita a mai multor extensii a unor universitati de prestigiu din tara, un exemplu constituindu-l Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca.

68


Situatia la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud a gradului de cuprindere pe nivele şi categorii de varsta:Tabel 5.6

Nivel vârsta

Număr elevi / an şcolar 2007-2008 2008-2009 2009-2010

Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total

Gradiniţe 3- 6 ani 4029 7594 11623 4127 7449 11576 4380 7557 11937

Primar 7-10 ani 4669 9610 14285 4630 9561 14191 4625 9463 14088

Gimnazial 11-14 ani 5315 9486 14801 5251 9297 14548 5057 9211 14268

Liceal 15-18 ani 8420 1190 9610 8456 1262 9718 9248 1841 11089

ŞAM 15-17 ani 1545 1205 2750 1266 1033 2299 501 419 920

An completare 17-18 ani 780 383 1163 772 388 1160 760 504 1264

Postliceal >18 ani 170 56 226 312 90 402 338 0 338

Şcoala maiştri >18 ani 0 28 28 - 60 60 0 0 0

5.5.3. RATA ABANDONULUI ŞCOLAR PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Rata abandonului scolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în educaţie pe fiecare nivel ISCED. Pentru toate nivelurile de educaţie se constată că valorile ratei abandonului şcolar sunt mai ridicate în rândul populaţiei de sex masculin şi mai ridicate în mediul rural decât în urban. Nivelurile de studiu cele mai afectate de abandonul şcolar în judetul Bistrita-.Nasaud sunt învăţământul învăţământul liceal şi profesional. Potrivit datelor statistice, în intervalul 2005-2010, se remarca următoarele aspecte:

Tabel 5.7

NivelNr.total elevi

2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010primar 120 75 63 68 75gimnazial 259 190 155 124 130ŞAM 321 138 112 130 -XI an de completare 50 84 58 52 95

XII liceu 0 70 62 69 77liceal 183 99 86 104 145

TOTAL 933 656 536 547 522

69


Începând cu anul şcolar 2006-2007, Inspectoratul Şcolar Judeţean, a început implementarea unui program de prevenţie a abandonului şcolar, într-o formă organizată şi mai bine structurată comparativ cu anii anteriori.Acest program vizează prevenirea abandonului şcolar în rândul copiilor din şcolile liceale şi profesionale, prin intervenţia la nivelul factorilor de risc- individuali, familiali, şcolari, a celor determinaţi de mediul cu potenţial delictogen ş.a.m.d. – care îl pot cauza.Incluzând activităţi educative şi recreative, precum şi activităţi de suport psihologic şi material, Programul de Prevenţie a Abandonului Şcolar şi-a propus să se adreseze întregului spectru al problemelor circumscrise inadaptării şcolare care pot determina apariţia abandonului şcolar prin atingerea următoarelor obiective: colaborarea cu sistemul educativ guvernamental în acţiunea de prevenire a abandonu -lui şcolar; identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar ; acordarea de suport elevilor cu risc de abandon şcolar în vederea menţinerii acestora în sistemul

învăţământului de zi; implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului cu risc de abandon

şcolar; creşterea gradului de implicare a comunităţii locale în soluţionarea situaţiilor de abandon sau risc

de abandon şcolar din şcolile gimnaziale ale judeţului.

ConcluziiCauzele abandonului şcolar sunt: situaţie materială precară, încadrări în muncă, reţinuţi de părinţi, plecări în străinătate, schimbare de statut social, accidente, etc.

5.5.4. RATA DE ABSOLVIRE

Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. În anul şcolar 2009-2010, se observa, conform statisticilor ca numărul absolvenţilor liceului tehnologic este mai mare datorită claselor absolvite pe ruta progresivă a căror nivel de pregătire nu este întotdeuna optim. Cu toate că obţin certificatul de calificare profesională, rezultatele la examenele de bacalaureat nu sunt foarte bune, mulţi dintre aceştia nepromovând din prima sesiune.

Tabel 5.8TOTAL

ABSOLVENŢIÎNSCRIŞI PREZENŢI ABSENŢI PROMOVAŢI RESPINŞI % de

Promov.NIVEL 1 808 797 21 797 - 100%NIVEL 2 793 787 6 787 - 100%NIVEL 3 1871 1833 38 1833 - 100%NIVEL 3 avansat

130 126 4 125 1 99,2%

TOTAL 3612 3543 69 3542 1 99,97%ConcluziiElevii prezenţi la examenele de certificare a competenţelor profesionale nivel 1, 2 , 3 au înregistrat un procent de promovare de 100% .Rezultatele analizate indică o creştere calitativă a nivelului de pregătire al elevilor absolvenţi şi datorită orientări lor spre grupuri şcolare care au beneficiat de fonduri europene nerambursabile, Phare 2001 şi 2004-2006, prin care s-a îmbunătăţit baza didactică şi s-au perfecţionat cadrele didactice.

70


5.5.5. RATA DE TRANZITIE LA URMATORUL NIVEL DE EDUCATIE

Pentru învăţământul profesional şi tehnic este importantă tranziţia: pe niveluri de calificare:

- de la nivelul 1 (SAM) la nivelul 2 de calificare (anul de completare), începând cu anul şcolar 2005-2006. - de la nivelul 2 (anul de completare) la 3 (ciclul superior al liceului după anul de completare.) - începând cu anul şcolar 2006-2007.

pe niveluri de educaţie: - de la niveul ISCED 2 (ŞAM + ciclul inferior al liceului-indiferent de filieră şi rută) la ISCED 3 (anul de completare + ciclul superior al liceului filiera tehnologică, ambele

rute), începând cu anul şcolar 2006-2007.

In perioada 2004-2009, la nivelul judeţului se constată o creştere cu 1,8 procente a ratei de tranziţie din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în mare masură obligativităţii învăţământului de 10 ani. Cea mai mare creştere se înregistrează în mediul urban unde interesul elevilor de a parcurge mai multe nivele de calificare este ridicat. Începând cu anul şcolar 2009-2010, clasele din şcolile de arte şi meserii existente au fost în lichidare, iar cele din clasa a IX au fost incluse în liceu tehnologic. S-au păstrat domeniile şi calificările profesionale, urmând ca o meserie să se poată dobândi după clasa a X a prin parurgerea stagiilor de pregătire practică de 720 ore care cuprind ore de laborator tehnologic predate de profesori de specialitate si ore de instruire practica predate de maistri-instructori de specialitate.

ConcluziePentru creşterea ratei de tranziţie între nivelele de educaţie şi în mediul rural este necesară dezvoltarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară de calitate, inclusiv orientarea şi dezvoltarea profesională şi a carierei a elevilor din mediul rural.

5.5.6. RATA DE PĂRĂSIRE TIMPURIE A SISTEMULUI DE EDUCAŢIE Conform definiţiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin absolvit.Părăsirea timpurie a şcolii de către elevi influenţează în mod negativ oportunităţile de învăţare, poziţia şi evoluţia lor viitoare în societate. Şansele de ocupare a unui loc de muncă de către cei care părăsesc şcoala de timpuriu sunt reduse din moment ce ei nu posedă competenţele cheie şi cunoştinţele de specialitate.La nivelul judeţului în timp ce proporţia tinerilor care abandonează timpuriu sistemul de învăţământ, deşi în scădere, este încă importantã (16,5 % în 2008). Cauzele principale ale acestui fenomen sunt migrarea parintilor pe piata muncii din strainatate dar si spre orase cu potential mai ridicat din tara.

5.5.7. PROCENTUL ELEVILOR CU NIVEL SCĂZUT AL COMPETENŢELOR DE CITIRE/LECTURĂ(PISA)

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

71


- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020. Decalajul faţă de media europeană este greu de recuperat. Faţă de această situaţie, şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie prin programe adaptate acestei categorii, precum programe de alfabetizare, programul „A doua şansă”, etc. Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar” are ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adulţilor pentru recuperarea învăţământului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat acest nivel de studii şi care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare învăţământului primar.

5.5.8. PONDEREA POPULAŢIEI CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20-24 DE ANI CARE AU ABSOLVIT CEL PUŢIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR SUPERIOR

Potrivit statisticilor la nivel national, Romania se afla destul de aproape de media europeana, fiind insa necesare eforturi destul de mari în continuare pentru atingerea în anul 2013 a benchmark-ului în domeniul educaţiei şi formării, adoptat de către Consiliul European de la Barcelona în mai 2003, respectiv acela ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.

Statisticile arată că în judeţul BN, gradul de cuprindere a populaţiei şcolare în învăţământul şcolar/universitar este de 21.6%, înregistrând o creştere sensibila în mediul urban, datorită extensiilor unor universităţi precum Universitatea „Babeş Bolyai”, Universitatea Tehnică Cluj, Vasile Goldiş Arad şi Universitatea Ecologică Bucureşti.

5.5.9. RATA DE PARTICIPARE ÎN FORMAREA CONTINUĂ A POPULAŢIEI ADULTE (25-64 ani )

Rata de participare la formarea continua a populatiei adulte in judetul Bistrita Nasaud este conditionata de faptul ca acest tip de program se realizează doar la Grupul Şcolar Silvic Năsăud,- şcoală autorizată pentru calificarea-pădurar şi drujbist - aceasta fiind singura unitate scolara din judet pentru formarea adultilor.

Au existat preocupări referitoare la formarea continuă a adulţilor încă din anul 1999 când Grupul

72

http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html


Şcolar Silvic Năsăsud a organizat cursuri de calificare de scurtă durată pentru meseria de pădurar.

Din 2004 unitatea de învăţământ a fost autorizată ca furnizor de formare profesională pentru calificarea-pădurar. În 2009 şcoala s-a reautorizat, pentru calificarea existenă.În luna aprilie a anului şcolar 2007-2008 s-au finalizat şi cursurile primei serii a calificării profesionale de drujbist. Lipsa cererii pentru calificarea drujbişti se datoreaza interesului scăzut al agenţilor economici pentru această meserie.

Pentru imbunatatirea competentelor profesionale ale adultilor, unităţile şcolare din ÎPT trebuie să se implice activ în formarea acestora prin programe acreditate de CNFPA. Cu ajutorul Programului Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane din cadrul Fondului Social European unităţile şcolare se pot acredita ca furnizori de formare pentru adulţi la CNFPA, toate costurile necesare derulării acestor programe fiind în categoria cheltuielilor eligibile, acestea putând fi decontate din acest fond. Această oportunitate nu trebuie irosită ci folosită de majoritatea şcolilor ÎPT din judet.

Tabel 5.9

Nr.crt.

Unitatea /instituţia de învăţământ

Autorizaţienr.

Denumireaprogramuluide formare autorizat

Tipul programuluide formare

Nr.persoane care au finalizat programul

An/nr.abs

1

Grup ŞcolarSilvic

Năsăud

BN/000005/20.04.2004reautorizat

în 23.04.2009

PĂDURAR Calificare

2004/1042005/942006/672007/662008/1112009/1032010/1112011/55

Total=711

BN 000026/ 22. 05. 2006

DRUJBIST ( fasonator mecanic )

Calificare 2008/13

5.6. INDICATORI DE IMPACT

5.6.1. IMPACTUL SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC ASUPRA RATEI ŞOMAJULUI

Existenta mai multor date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor din acest sistem pe piaţa muncii ar putea reliefa mai usor impactul sistemului de invatamant profesional si tehnic asupra

73


ratei somajului. Rata ridicată a şomajului in randul tinerilor sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional.În vederea prevenirii şomajului în rândul tinerilor şi slabei participări la pregătirea profesională, sunt necesare acţiuni naţionale, nu doar intervenţii regionale/ judeţene/ locale, care pot avea un efect şi un impact limitat .Oferta educaţională este fundamentata ţinând cont de Planul de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului pe termen mediu şi lung incluzând prognoza cererii de forţă de muncă. Această prioritate are drept ţintă atât nevoile specifice ale indivizilor ca persoană activă, integrată pe piaţa muncii .Deşi piaţa muncii solicită calificări profesionale specializate ca: strungar, sudor, lăcătuş mecanic, lucrător în construcţii, elevii nu optează pentru acestea, motivând complexitatea şi efortul crescut în comparaţie cu alte opţiuni/calificări.

ConcluzieSe impune o activitate susţinută de orientare şi consiliere profesională, vizite şi activităţi practice care să-i determine să urmeze calificările solicitate de piaţa muncii în detrimentul somajului.

5.6.2. RATA DE INSERŢIE A ABSOLVENŢILOR LA 6 LUNI DE LA ABSOLVIRE PE NIVELURI DE EDUCAŢIE

Relevanţa ofertei de formare profesională pentru piaţa muncii este evaluată prin analiza inserţiei socio - profesionale a absolvenţilor. Informaţiile sunt obţinute din investigaţia inserţiei socio - profesionale a absolvenţilor pe două căi: prin anchete în întreprinderi şi studii de inserţie a absolvenţilor; acestea sunt complementare şi oferă o apreciere cantitativă asupra gradului de adecvare a ofertei la cererea de forţă de muncă. De asemenea, aceste informaţii dau şi măsura calităţii formării profesionale iniţiale apreciată prin gradul de adecvare a competenţelor dobândite de absolvenţi la cerinţele locurilor de muncă. Rezultatele analizei inserţiei sunt utilizate în procesul de actualizare a PRAI, PLAI, PAS, prin redefinirea priorităţilor şi ţintelor.

In ceea ce priveste rata de insertie la nivelul judetului Bistrita-Nasaud, nu exista o evidenta clara deoarece dupa absolvire, elevii nu pastreaza contactul cu scoala, soluţia fiind implementarea unor proiecte comune cu AJOFM si universităţile din zonă în ceea ce priveşte inserţia absolvenţilor dar si o mai buna colaborare a agentilor ec.onomici. cu unitatile de invatamant.

Instituţiile de învăţământ şi formare profesională trebuie să asigure resurse umane flexibile, instruite şi moderne, capabile să sprijine o dezvoltare economică şi socială durabilă.

Unităţile de ÎPT trebuie să contribuie la:

- calificarea, competitivitatea şi flexibilitatea forţei de muncă; - creşterea calităţii sistemului educaţional, de instruire şi adaptarea acestuia la prezentele şi viitoarele cerinţe ale pieţei muncii; - îmbunătăţirea infrastructurii pentru educaţie şi cultură; - creşterea cooperării între sistemul de învăţământ, mediul antreprenorial şi agenţiile de

angajare a

74


forţei de muncă; - mobilitatea fortei de muncă; - diminuarea problemelor sociale; - crearea de condiţi optime de dezvoltare a resurselor umane.

Pentru o apreciere corectă a inserţiei profesionale a absolvenţilor şi un feed-back al pregătirii lor în specialităţi este necesară monitorizarea pe o durata de 2-5 ani de la finalizarea studiilor.

5.6.3. GRADUL DE UTILIZARE A COMPETENŢELOR DOBÂNDITE DE ABSOLVENŢI LA LOCUL DE MUNCĂ

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor. Este de recomandat ca fiecare unitate şcolară din sistemul ÎPT să realizeze chestionare în rândul angajatorilor, parteneri de practică pentru a verifica gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţii ÎPT la locul de muncă şi pentru modul în care se pot adapta aceste competenţe în parteneriat cu aceştia la cerinţele agenţilor economici. Condiţiile de acces nu trebuie să reprezinte piedici pentru potenţialii candidaţi, însă acestea trebuie să asigure, în măsura în care acest lucru este posibil, că persoanele selectate au şanse realiste de a obţine calificarea respectivă în cadrul procesului obişnuit de predare/învăţare a respectivei calificări.Condiţiile de acces trebuie să precizeze în mod clar felul şi nivelul de competenţe şi cunoştinţe pe care trebuie să le aibă candidaţii care vor urma cursul în vederea obţinerii calificării. Aceste condiţii trebuie să fie cât mai explicite cu putinţă. Din analizele realizate referitoare la situaţia încadrării absolvenţilor de şcoală profesională sau ucenici, din seriile anterioare, se constată că aproximativ 40% dintre aceştia refuză un loc de munca datorită retribuţiei mici şi a mirajului unor câştiguri mult mai mari în străinătate.Pentru ca planul de şcolarizare să fie ancorat în necesităţile economico-sociale ale regiunii şi să răspundă cerinţelor agenţilor economici pe piaţa forţei de muncă este necesar să se respecte recomandarea structurii calificărilor cu ţinte stabilite pentru anul 2013.

5.7. OFERTA ŞCOLILOR CU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC.

5.7.1. EVOLUŢIA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE

Din analiza planurile de şcolarizare în perioada 2006-2010 rezultă că oferta educaţională a fost armonizată cu piaţa muncii pentru a menţine echilibru constant între cerere şi ofertă iar numărul total de elevi cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional a crescut, lucru ce s-a datorat unei oferte educaţionale echilibrată şi atractivă. Anexele 8,9Prin întâlnirile organizate de ISJ, cu membrii CLDPS, agenţii economici şi directorii de unităţi şcolare cu învăţâmant profesional şi tehnic s-a realizat o corelare a ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii. Există totuşi calificări foarte solicitate de marii parteneri economici ca de exemplu: strungar, zidar, tâmplar, confecţioner îmbracaminte, dar pe care elevii nu le solicită, nefiind atractive.Pe filiera tehnologică ruta directă în anul şcolar 2009-2010 se înregistrează o creştere a ponderii

75


elevilor la profilul servicii de 36.3 % , din care profilul economic fiind cel mai cautat.

La încheierea studiilor liceale pe ruta directă, procentul absolvenţilor cuprinşi în învăţământul superior a crescut datorita faptului ca la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud exista o ofertă vastă, prin extensii ale unor universitati precum Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Univesitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad, Universitatea Spiru Haret Bucureşti, Universitatea Ecologică Bucureşti.Pentru optimizarea ofertei educaţionale şi creşterea atractivităţii sistemului ÎPT se are în vedere acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu, eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul şi utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei calităţii şi serviciilor.

Ţinând cont de nevoia de a oferi absolvenţilor ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, posibilitatea de a obţine o certificare a calificării profesionale obţinute, în situaţia în care decid să nu mai continue studiile în ciclul superior al liceului, după încheierea învăţământului obligatoriu, Guvernul României a aprobat un Proiect de Ordonanţă de urgenţă prin care absolvenţii ciclului inferior al liceului care susţin şi promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesională nivel 2.

5.7.2. ANALIZA OFERTEI CURENTE PENTRU ANUL ŞCOLAR 2010-2011

Prin Programe Guvernamentale de finanţare s-au modernizat spaţiile şcolare şi s-au făcut dotari cu echipamente necesare desfăşurării procesului educaţional, s-a îmbunătăţit calitatea bazei materiale şi a spaţiilor de cazare. Majoritatea grupurilor şcolare şi a colegiilor tehnice din mediul urban au beneficiat de astfel de programe.

Toate grupurile şcolare au cel puţin un laborator de informatică, conectat la Internet. Grupurile şcolare din proiectul Phare TVET sunt bine dotate cu echipamente specifice calificarilor şi birotica performantă. Cadrele didactice din ÎPT, îşi continuă formarea obligatorie prin înscrierea şi participarea la examenele de grad, sesiuni de formare organizate de CCD în colaborare cu ISJ-ul cu teme ca:

Instruire centrată pe elev; Metodologii active de lucru la clasă; Asigurarea calităţii; Metode de învăţare-evaluare pentru disciplinele tehnologice; Reconversia profesională se realizează prin absolvirea unor cursuri postuniversitare, perfecţionarea managerilor prin cursuri de management educaţional.

În toate unităţile şcolare cu ÎPT există Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii, s-au realizat periodic fişele de monitorizare internă a activitaii didactice, o echipă de monitori ai calitatii constituita la nivelul ISJ-ului au realizat in toate unităţile cu IPT, monitorizarea externa pe toate cele 8 principii a calitatii.Exista servicii şi activităţi de sprijin a elevilor de alte etnii şi a elevilor cu dificultăţi de învăţare, asigurandu-se programe de A doua şansă, pentru profesionalizare şi fără profesionalizare.

76


5.7.3. PROIECTUL PLANULUI DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL ŞCOLAR 2011-2012, ŢINTE PE TERMEN MEDIU PE DOMENII DE PREGATIRE

Din analiza datelor furnizate de catre Inspectoratul Scolar Judetean Bistrita – Nasaud se constata ca exercitiul de planificare in IPT pe baza PLAI si PRAI a contribuit la o mai buna orientare a ofertei educationale in acord cu cerintele pietei muncii din judet. Astfel, scolile care asigura IPT in judet acopera 15 domenii educationale, cele mai cautate fiind domeniile mecanic si economic, urmate de industria textila si pielarie, agricultura si protectia mediului. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 nu mai are prevăzută cifră de şcolarizare pentru SAM, cifrele destinate acestui segment fiind alocate pentru învăţământ tehnologic (vezi tabelul de mai jos).

Tabel 5.10

ProfilulDomeniul

pregătirii de bază

Planificat cl. IX 2011/2012

Realizat cl. IX 2010/2011

Ţinta pe domenii pt. 2013 conf.

PLAI 2009-2013

Ţinta pe domenii pt. 2013 conf.

PLAI revizuit

2010

Nr. clase

Nr. elevi % Nr.

claseNr.

elevi %

Min.-

max.

(%)

Ţinta medie (%)

Min.-

max.

(%)

Ţinta medi

e (%)

Resurse naturale şi

prot.mediului

agricultură 7 208 9.9 4 115 5.5% 9-11 10 11-13 10

ind. alimentară 1 30 1.1 1 29 1.4% 1-2 1.5 0-1 1.5

silvicultură 2 60 2.3 2 67 3.2% 1-3 2 1-3 2protectia mediului 7 210 8.0 9 245 11.6% 8-9 8.5 8-10 8.5

chimie industriala

(calif. de nivel 3 vizată

Tehnician chimist de laborator)

0 0

Servicii comerţ 3 90 3.4 2 54 2.6% 3-5 4 3-5 4turism şi

alimentaţie 7 210 8.0 4 128 6.1% 6-8 7 6-8 7

estetica şi igiena

corpului omenesc

3 90 3.4 1 29 1.4% 2-3 2.5 2-3 2.5

economic 18 540 20.5 16 490 23.3% 19-21 20 18-

21 20

77


Tehnic mecanică 19 570 21.6 17 501 23.8% 22-23 21 28-

32 21

electromecanică 1 30 1.1 2 54 2.6%

electronică automatizări 3 90 3.4 3 89 4.2% 3-4 3.5 3-5 3.5

chimie industriala(calif. de nivel 3

vizată Tehnician în

chimie industrială)

0 0

materiale de construcţii

electric 4 120 4.5 3 90 4.3% 4-5 4.5 5-7 4.5construcţii, instalaţii şi

lucrări publice4 120 4.5 2 58 2.8% 4-5 4.5 4-5 4.5

fabric.prod.din lemn 3 90 3.4 1 26 1.2% 3-5 4 4-6 4

industrie textilă şi pielărie

6 180 6.8 5 130 6.2% 6-8 7 4-5 7

tehnici poligrafice 0 0

producţie media 0 0

TOTAL 88 2638 1.0 72 2105 1.0 100.0 100.0

5.7.4 OFERTA ŞCOLILOR DIN ÎPT PENTRU FORMAREA ADULŢILOR

La nivelul judetului Bistrita-Nasaud exista la aceasta data o singura unitate care furnizeaza programe de formare, Grup Scolar Silvic Nasaud, acestea avand în vedere crearea unei atitudini pozitive şi favorabile a tinerilor din sistemul formal de educaţie pentru învăţarea continuă. Prin diseminarea exemplelor de „bune practici” şi „istorii de succes” se urmareste sensibilizarea persoanelor si a partenerilor sociali asupra beneficiilor pe care le poate aduce formarea profesională continuă asupra carierei persoanei (prin găsirea mai facilă a unui loc de muncă, salarizare la un nivel superior, mobilitate ocupaţională şi geografică crescută, pe piaţa muncii naţională şi europeană, dezvoltarea spiritului antreprenorial).

Pentru o mai bună reuşită a acestor programe de formare profesională continuă se recomadă:

- diseminarea informaţiilor privind oferta de servicii de informare, consiliere şi orientare profesională, oferta de servicii de formare, posibilităţile de acces la aceste servicii, modalităţile de finanţare a formării profesionale continuă (inclusiv schemele de sprijin pentru dezvoltarea resurselor umane şi perspectiva utilizării Fondului Social European);- dezvoltarea colaborării interinstituţionale şi asumarea responsabilităţilor pentru asigurarea tuturor tipurilor de informaţii necesare centrelor de consiliere în vederea eficientizării serviciilor oferite

78


(locuri de muncă vacante, oferta de formare profesională, informaţii despre calificări, informaţii despre agenţii economici, studii şi prognoze privind piaţa muncii);- elaborarea unui set de standarde de calitate a serviciilor de informare, consiliere şi orientare profesională;- dezvoltarea capacităţii instituţionale existente prin încurajarea şi sprijinirea furnizorilor de formare, în special unităţile din învăţământul profesional şi tehnic, precum şi a altor organizaţii relevante, pentru a deveni centre de evaluare a competenţelor dobândite în contexte de învăţare nonformale şi informale, astfel încât să se asigure şanse egale pentru toţi cetăţenii;- îmbunătăţirea competenţelor manageriale la nivelul furnizorilor de formare, prin elaborarea standardelor ocupaţionale pentru personalul implicat în managementul FPC şi prin dezvoltarea unor programe de formare specifice.

5.7.5. REŢELE ŞCOLARE

Din cele 33 unităţi şcolare cu ÎPT (Anexa 12), 15 funcţioneaza în mediul urban şi 18 în mediul rural. Numărul mai mare a unităţilor şcolare cu ÎPT se datoreaza funcţionarii ŞAM- urilor care asigură pregătirea obligatorie a elevilor din mediul rural şi care se găsesc la distanţe mari de grupurile şcolare. În perspectivă se vor organiza 4 campusuri şcolare ce vor asigura absorbţia elevilor din 3 bazine importante: Teaca, Lechinţa, Beclean. Acestea sunt în procedura de execuţie a lucrărilor, având prevăzut pentru anul 2007 prin H.G -1 milion lei/campus.Unităţile de învăţământ tehnologic au format o reţea şcolară pentru cele trei grupuri şcolare din programul Phare 2001: Colegiul Tehnic Infoel Bistriţa; Grupul Şcolar Silvic Năsăud ; Grupul Şcolar Agricol Beclean.Această reţea are în vedere dezvoltarea parteneriatului social şi colaborarea între şcolii, iar cele cuprinse în programul PHARE TVET reprezintă un suport de iniţiere pentru celelalte unităţi de învăţământul tehnic şi profesional.

5.7.6.PARTENERIATUL CU ÎNTREPRINDERILE

Parteneriatul social în învăţământul profesional şi tehnic reprezintă ansamblul relaţiilor de colaborare dintre furnizorii de pregatire şi actorii sociali.Scopul principal al parteneriatului social în învăţământul profesional şi tehnic este corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele mediului economic, social şi cultural precum şi optimizarea procesului de formare în raport cu nevoile societăţii şi ale beneficiarilor instruirii.

Pentru asigurarea unui ÎPT care să răspundă cerinţelor pieţei muncii nu trebuie să pierdem din vedere că un parteneriat real, activ şi eficient cu agenţii economici este absolut necesar pentru realizarea practicii elevilor, orientarea carierei acestora, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei de şcolarizare, adaptarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) la solicitarea partenerilor, contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor. Se are în vedere dezvoltarea durabilă şi integrată din punct de vedere social şi economic la nivel local, precum şi dezvoltarea personală şi profesională a beneficiarilor de pregătire din perspectiva învăţării de-a lungul întregii vieţi.Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţ porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor, profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un

79


parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene.Toate unităţile şcolare cu învăţământ profesional şi tehnic-34, au încheiate parteneriate cu agenţii economici. Parteneriatele dintre educaţie şi mediul de afaceri din judeţ porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor, profesorilor, angajatorilor comunitari, bazându-se pe realitatea: elevii de azi sunt lucrătorii de maine.(Anexa 13 )Legea privind practica elevilor şi studenţilor aprobată în iulie 2007 reglementează pentru învăţământul profesional şi tehnic, cadru stabil al derulării parteneriatelor cu agenţii economici, aspect care generează atât preocupări din partea unităţilor de învăţământul cât şi din partea ISJ-ului care coordonează acest tip de activitate.Convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic permite elevilor să efectueze practica comasată în unităţile partenere.

5.8. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC. În baza analizei făcute asupra fiecărui indicator în parte se desprind următoarele concluzii :

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane m ÎPTDESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE CONTEXT

Desprinse din contextul european de

politici şi formare profesională

Un sistem educaţional capabil să pregateasca tinerii pentru o piaţă dinamica de munca este vital pentru perioada parcursă astazi de România. Întrucât unul dintre principalele obiective ale României este acela de a ajunge în situaţia de a asigura creşterea economică şi de a deveni competitivă pe piaţa internaţională, este necesar ca sistemul de învăţământ să fie consolidat, avându-se în vedere aceste deziderate, în aşa fel încât ceea ce se învaţă să devină relevant în raport cu cerinţele economiei de piaţă.Realizarea unei oferte educaţionale şi curriculare personalizate a devenit, deja, o posibilitate şi chiar o obligaţie a unităţilor şcolare.

Desprinse din contextul educaţional

Politica de reforma a Ministerului Educaţiei, urmăreşte descentralizarea administrativă şi financiară care a transferat, deja, către comunitatea locală, răspunderea finanţării unor capitole de cheltuieli şi a gospodăririi unităţilor şcolare. Ca urmare, relaţiile comunitare ale fiecărei unitaţi şcolare devin esenţiale: comunitatea locală va aloca resurse numai dacă nevoile sale vor fi satisfăcute de către şcoală, iar de aceste nevoi trebuie să se ţină seama în dezvoltarea instituţională a fiecarei unităţi şcolare.

80


Desprinse din contextul demografic

Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice : asigurarea cuprinderii fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ şi dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activ pe piaţa muncii

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE INTRARE

Raportul număr elevi/număr norme

didactice

Nr. elevilor va continua să scadă, dar este probabil ca scăderea să difere semnificativ în funcţie de nivelul de învăţământ .Pentru a realiza o eficienţă sporită a actului educaţional este necesară organizarea unităţilor de învăţământ pe verticală, reorganizarea reţelei şcolare în scopul eliminării claselor cu efective mici, precum şi a claselor cu predare simultană. şi reducerea numărului de clase cu efective mici de elevi, în special la învăţământul profesional, tehnic şi vocaţional, prin comasarea claselor de acelaşi profil/specializare/calificare profesională în cadrul aceleiaşi unităţi şcolare sau comasarea unităţilor şcolare de acelaşi tip din aceeaşi localitate

Resurse umane din ÎPT

Din monitoriazarea Planurilor de actiune ale unitatilor de invatamant din reteaua IPT din judet s-a constatat interesul acestora pentru dezvoltarea bazei materiale si pregatirea continua a cadrelor didactice dar si deschiderea manifestata spre colaborarea cu agentii economici in vederea armonizarii ofertei educationale cu cerintele pietei muncii din zona. Acest lucru aduce beneficii pe termen mediu si lung, contribuind la cresterea ratei insertiei absolventilor pe piata muncii. Analizele efectuate au reliefat opţiunea elevilor pentru învăţământul profesional şi tehnic, buna pregatire a acestora aducand un plus valoare comunitatii.

Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). De asemenea, este necesară identificarea unităţilor şcolare viabile ce necesită dezvoltarea infrastructurii şi a dotărilor şi elaborarea de noi programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii şi de programe de dotare cu echipamente didactice pentru pregătirea de specialitate. Sunt necesare investiţii în resurse materiale şi umane pentru a transforma şcolile în centre comunitare de învăţare.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE PROCES

81


Mecanisme decizionale şi

descentralizarea funcţională în TVET

Întărirea capacităţii manageriale nu numai la nivelul şcolilor, ci şi al autorităţilor locale ,deoarece fără o pregătire adecvată a autorităţilor şi dezvoltarea unor departamente bine pregătite pentru problematica educaţională, nu putem vorbi de o bună funcţionare în sistemul descentralizat.Consolidarea autonomiei unităţilor de învăţământ, prin accelerarea procesului de descentralizare, cu stabilirea unor competenţe clare legate de managementul integrat al resurselor umane, precum şi de managementul financiar.Întărirea capacităţii instituţionale şi a competenţelor structurilor parteneriale create la nivel local şi regional, precum şi identificarea unor soluţii de susţinere a activităţii acestor structuri

Serviciile de orientare şi consiliere

Dezvoltarea unui sistem corespunzător de informare, consiliere şi orientare, integrat şi corespunzător, pentru potenţialii beneficiari de învăţare de toate vârstele şi din toate mediile şi creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IEŞIRERata netă de

cuprindere în educaţieGradul de cuprindere

în educaţie

Programe care să permită accesul la educaţie pentru elevii proveniţi din mediul rural şi îmbunătăţirea serviciilor de orientare şi consiliere pentru categoriile expuse riscului

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi

profesional

Asigurarea accesului şi a participării la educaţie/servicii educaţionale de calitate pentru toţi în special pentru elevii din mediul rural şi pentru cei proveniţi din medii dezavantajateStabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare în perspectiva 2013 ( rata abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 15%, respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar să fie de cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani )

Abandonul şcolar Dezvoltarea unor instrumente financiare de sprijin care să permită participarea grupurilor vulnerabile la educaţie şi formare

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemul educaţional.

Nivelul competenţelor cheie

Creşterea oportunităţilor evaluare si certificare a învăţării bazată pe unităţi de competenţă.Adoptarea unei centrări pe beneficiarul învăţării în conceperea programelor de educaţie şi formareAsigurarea dezvoltării competenţelor cheie ca parte integrantă a tuturor proceselor de învăţareAmeliorarea proceselor de predare învăţare prin promovarea instruirii centrate pe elev.

82


Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte ( 25-64 ani)

Se remarcă ponderea mult mai ridicată a şomerilor în rândul tinerilor (grupele de vârstă 15 –24 ani şi 25 – 34 ani), ceea ce face necesară o lărgire a specializărilor (în special, în învăţământul superior), pentru mai multe şanse de integrare pe piaţa muncii. Diversificarea sistemului de ofertare pentru asigurarea celei de-a doua şanse la educaţie, a educaţiei de bază a adulţilor Extinderea reţelei de servicii educaţionale pentru adulţi

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IMPACTRata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de aniPonderea şomerilor tineri în numărul total al şomerilorŞomajul de lungă duratăRata de inserţie a absolvenţilor la 6,12 şi 36 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie şi domenii/profiluri de formare profesională

Necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei absolvenţilor prin încheierea de protocoale de colaborare între ISJ-uri şi AJOFM-uri, monitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilor prin parteneriatul ISJ-AJOFM.Sunt necesare realizarea periodic a unor sondaje în rândul absolvenţilor şi a angajatorilor care să vizeze inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională.

DESPRINSE DIN ANALIZA OFERTEI TVETStructura ofertei pe domenii de formare profesională, profiluri şi calificări

Creşterea semnificativă a varietăţii ofertelor de educaţie şi formare, pentru a asigura mai multe opţiuni şi o accesibilitate sporită Evaluarea planurilor de şcolarizare la nivel local şi regional, din perspectiva relevanţei pentru cerinţele şi tendinţele de pe piaţa muncii. Măsura trebui corelată cu restructurarea reţelei şcolare.

Învăţământul profesional în anii şcolari 2010 - 2011, 2011 - 2012

Absolvenţii clasei a X a din anul şcolar 2010 – 2011, au avut posibilitatea să aleagă pregătirea profesională de nivel 2, prin efectuarea a 720 ore stagiu de pregătire practică. Aceşti absolvenţi susţin în luna mai 2012 examenul de certificare profesioanlă pentru calificări cerute pe piaţa muncii de către operatorii economici parteneri de practică a unităţilor şcolare. Sunt clase la Colegiul Tehnic Grigore Moisil Bistriţa pentru calificările: strungar, sudor, mecanic auto, la Grupul Şcolar ICR Căianu – Mic calificarea: mecanic auto, la Grupul Şcolar Radu Petrescu Prundu Bârgăului calificările: strungar şi frizer – coafor – manichiurist – pedichiurist şi la Grupul Şcolar Tîrlişua calificarea sudor.

83


Începând cu anul şcolar 2012 – 2013 învăţământul profesional este organizat după clasa a IX a, ca parte a învăţământului liceal, filiera tehnologică. Acesta oferă pregătire profesională cu durata de 2 ani pentru dobândirea unei calificări.

Grupurile şcolare din judeţul BN pregătesc elevi pentru calificările: sudor, strungar, zugrav – ipsosar – vopsitor - tapetar (Colegiul Tehnic Grigore Moisil Bistriţa) lăcătuş mecanic (Liceul S.Haliţă Sîngeorz - Băi), sudor, electrician (Grupul Şcolar Feldru), mecanic auto (Grupul Şcolar H. Coandă Beclean), fermier montan (Grupul Şcolar Silvic Năsăud), ospătar, comerciant – vânzător, frizer - coafor, (Grupul Şcolar de Servicii Bistriţa), confecţioner produse textile (Grupul Şcolar L.Rebreanu Maieru), sudor, strungar (Grupul Şcolar R.Petrescu Prundu Bârgăului).

Pe parcursul celor doi ani elevii vor parcurge disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire practică pentru un acces mai rapid la un loc de muncă şi, implicit la independenţă financiară.

Planul cadru prevede în anul I, 40% este pregătire teoretică şi 60% pregătire practică, în anul II, 25% pregătire teoretică şi 75% pregătire practică.

Prin învăţământul profesional vor fi pregătiţi pentru o nouă atitudine faţă de muncă, elevii vor dobândi respect pentru lucrul bine făcut şi profesionalism. Finalitatea programului constă în dobândirea unui certificat de calificare profesională cu care absolvenţii pot fi angajaţi imediat după terminarea studiilor, în România sau în UE.

De asemenea în urma finalizării învăţământului profesional de 2 ani, elevii dobândesc certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu, care permite continuarea studiilor în învăţământul liceal, din clasa a XI a.

Pot fi înscrişi în clasa a X a învăţământ profesional, elevii care sunt acum în clasa a IX a a liceului, indiferent de filieră, profil sau domeniu de pregătire, pot accede elevii care au promovat cel puţin clasa a IX a de liceu, dar care şi - au abandonat ulterior studiile, precum şi elevii din seriile anterioare care au finalizat şcoala de arte şi meserii.

Învăţământul profesional de 2 ani este un traseu şcolar pentru cei care doresc să devină buni meseriaşi, mai bine pregătiţi pentru o viaţă profesională de succes.

84

CLASE PENTRU STAGIILE DE PREGĂTIRE PRACTICĂ CALIFICARE PROFESIONALĂ DE NIVEL 2

AN ŞCOLAR 2011 – 2012

Nr.crt.

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Calificarea profesională nivel 2 conf.HG nr.1555/09.12.2009

1 COLEGIUL Tehnic GR.MOISIL BISTRIŢA

STRUNGARSUDOR

MECANIC AUTO

2 GR.ŞC.ICR CĂIANU MIC MECANIC AUTO

3 GR.ŞC.R.PETRESCU PR.BÂRGĂULUI

FRIZER-COAFOR-MANICHIURIST-PEDICHIURIST

STRUNGAR

4 GŞ TÂRLIŞUA SUDOR

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BISTRIŢA – NĂSĂUDPROIECTUL PLANULUI DE ȘCOLARIZARE LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL DE ZI CU DURATA DE 2 ANI,

PENTRU ANUL SCOLAR 2012-2013DETALIERE PE UNITĂŢI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Nr.crt

Unitatea de învățământ Localitatea

Oferta propusă de unitatea de învăţământ pentru clasa a X-a învăţământ profesional

Denumirea agentului economic / agenţilor economici cu care sunt

încheiate contracte - cadru pentru practica elevilor

Domeniul de formare profesională

CalificareaPropuneri nr. locuri

1

Colegiul Tehnic Gr.Moisil

Bistriţa

MecanicăSudor 28 SC Comelf SA Bistriţa

SC Raal SA Bistriţa

Strungar 28 SC Comelf SA BistriţaSC Raal SA Bistriţa

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

Zugrav,ipsosar,vopsitor, tapetar 28 SC Kris Design SRL Bistriţa

SC Cristmetro COM Bistriţa

2Grupul Şcolar de Servicii

Bistriţa

Turism şi alimentaţie

Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie

28

SC Parmenide SRLSC Bistriţa HotelSC Cora SRLSC Coroana Tourist Company SRLSC Domenii Buduşan SRLSC Decorsept Construct SRL

Estetica şi igiena corpului omenesc

Frizer - coafor - manichiurist - pedichiurist

28

I. I.Galben MonicaBolbis Violeta SRLII Gabor ValeriaSC Cîrlionţ SRL

3

Grupul Şcolar Henri Coandă

Beclean Mecanică Mecanic auto 28 SC Comlorela SRL BecleanSC Autotech SRL Beclean

4 Liceul Sîngeorz - Mecanică Lăcătuş mecanic 28 SC Cocototal SRL

Teoretic S.Haliţă Băi prestări servicii SC Lazalex Euro SRL

SC Haxsays 92 Prodcon SRL

5Grupul Şcolar Radu Petrescu

Prundu -Bîrgăului Mecanică

Sudor 28 SC Raal SA Bistriţa

Strungar 28 SC Raal SA Bistriţa

6Grupul Şcolar Liviu Rebreanu

Maieru Industrie textilă şi pielărie

Confecţioner produse textlie 28

SC Durnea SRL Sîngeorz BăiSC Crinelisei SRL Sîngeorz Băi SC Ady Fashion SRL Maieru

7Grupul Şcolar Silvic

Năsăud Agricultură Fermier montan 28 SC Montan Trust Parva SRL

8 Grupul Şcolar Feldru

Mecanică Sudor 28 SC Piconmet Fin SRL Năsăud

ElectricElectrician exploatare joasă tensiune

28 SC Stellwag Electropod SRL Năsăud

6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI BN 2010-2013

Din analiza progresului înregistrat în implementarea PLAI BN 2010-2013 s-a apreciat, in medie, un progres bun, fiind înregistrate diferenţe pozitive faţă de situaţia la finalizarea PLAI 2009

Au fost luate măsuri pentru raţionalizarea reţelei şcolare în vederea sprijinului cu resurse umane – elevi, în corelaţie cu aspectele de scădere demografică şi perspectiva anului 2013.

Se remarcă tendinţa generală de scădere a numarului de elevi cuprinşi în sistemul TVET, din motive în principal demografice. La stabilirea planului de şcolarizare s-au avut în vedere dotările şcolilor prin programele Phare, resursele umane, elevii, gradul de calificare al profesorilor precum şi considerente geografice şi socio-economice.

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantA existat un proces continuu de restructurare şi reorganizare a reţelei şcolare, nu mai sunt şcoli de arte şi meserii, doua unităţi şcolare au devenit Grup Şcolar, a continuat perfecţionarea cadrelor didactice dorectori prin cursuri de management educaţional. A fost diminuat numărul claselor pe domeniul agricultură.

PRIORITATEA 2: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerintele pietei muncii, prin crearea de produse educationale noi, in parteneriat.Se constată un progres bun în adaptarea ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii, există totuşi calificări cerute pentru care numărul de elevi absolvenţi este mic, exemplu este domeniul construcţii.

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social pentru imbunatatirea calitatii in TVET.Toate unităţile şcolare ci ÎPT au parteneriate încheiate cu agenţii economici.Au fost efectuate stagii de pregătire practică în străinătate prin proiecte educaţionale de mobilitate.

PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adultiA continuat procesul de formare a consilierilor şi extă o evidenta actualizata a nevoilor de formare la CJAP A crescut numarul si gradul de dotare a cabinetelor scolare de asistenta psiho-pedagogica.Dar un numart mic de adulti urmeaza cursuri de reconversie prin TVET.

PRIORITATEA 5: Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin dezvoltarea profesionala a resurselor umaneSe derulează prin proiectul ReFormTransilvania formarea a 130 cadre didactice din ÎPT pentru a dobandi competenta de FORMATOR Toate cadrele didactice din TVET sunt profesori calificaţi.Doar un numar redus de cadre din TVET au urmat cursurile de educatie antreprenoriala;Implementarea metodelor moderne de predare in toate scolile TVET din judet este urmărită prin inspecţiile de specialitate şi cele complexe.

PRIORITATEA 6: Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii socialeProcesul de integrare a dus la scaderea numarul de elevi din invatamantul special. Nu s-a finalizat procesul de modernizare/ adaptare din scoli fiindcă lipsesc fondurile necesare. Sunt unităţi care asigură condiţii bune pentru elevii cu handicap.

PRIORITATEA 7: Cresterea rolului CLDPS-BN in parteneriatul din Consortiul Regional NVCLDPS BN sustine demersurile de constituire a Consortiului Regional cu personalitate juridica in vederea elibilitatii pentru aplicarea de proiecte educationale finantate din fonduri europene

Recomandari: Implicarea contiunua si efectiva a tuturor actorilor/partenerilor sociali ; Reorganizarea anuala a retelei scolare Continuarea cursurilor de perfectionare (module noi) domeniile economice prioritare ale judetului si nu numai sa fie „ghid” pentru Planurile de

scolarizare / calificare Activitati de consiliere a eleviilor in vederea promovarii nivelelor ridicate de calificare Atragerea de noi parteneri sociali si adaptarea „ la zi” a ofertei educationale Cresterea numarului de intalniri directori – agenţi economici functie de schimbarile survenite

pe piata muncii Realizarea de parteneriate intre unitatile scolare cu IPT si universitati, care sa permita

realizarea unei baze de date a absolventilor care urmeaza studii universitare de specialitate. Continuarea procesului de accesare de fonduri structurale care sa permita dotarea si

modernizarea scolilor conform cerintelor UE Continuarea cursurilor de formare functie de solicitarile consilierilor si a dirigintilor Incadrarea de consilieri psiho-pedagogici in fiecare unitate scolara Adaptarea contiuna a activitatilor de formare pentru cresterea gradului de perfectionare si

implicare a consilierilor psihopedagogici Accesarea de fonduri pentru proiecte care sa permita dotarea tuturor cabinetelor la standarde

UE Autorizarea de noi scoli pentru sustinerea cursurilor de calificare/recalificare, cerute de

solicitanti; Consilierea adultilor privind necesitatea si oportunitatea reconvesiei profesionale cerute de

piata muncii .Promovarea in scoli a ofertelor universitare de pregatire profesionala Program autorizat privind prefectionarea la 5 ani, modulul de specialitate pentru profesori

ingineri si maistri instructori Atragerea agentilor economici in procesul de modernizare/adaptare a conditiilor (cabinete,

grupuri sanitare, etc.) din scoli , pentru persoanele cu handicap. Extinderea metodelor moderne de predare-invatare la intreg coprul didactic Se recomanda identificarea de noi oportunitati pentru depunerea de proiecte care sa

contribuie la dezvoltarea capacitatii institutionale a CLDPS BN

În concluzie au fost monitorizaţi toţi indicatorii din PLAI şi se constată un progres bun înregistrat în implementarea priorităţilor identificate la nivelul Regiunii NV;

7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea

Sintetizând ansamblul aspectelor prezentate anterior putem formula următoarea analiză asupra corelării ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii

Puncte tari Puncte slabe

Corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei

Ofertă educaţională variată şi realistă la toate nivelurile de formare profesională;

O prezentare corectă a ofertei educaţionale, folosindu-se diferite canale comunicaţionale;

Instituirea unui sistem de relaţii între conducerea unităţilor şcolare cu ÎPT şi agenţii economici reprezentativi în măsură să rezolve prompt şi corect cele mai diverse situaţii de natură profesională şi socială;

Existenţa a 6 unităţi şcolare cu ÎPT beneficiare a Programului multianual TVET (dezvoltare instituţională, reabilitare şi dotare cu echipamente didactice)

Buna funcţionare a structurii parteneriale la nivel judeţean (CLDPS)

Existenţa reţelelor şcolare constituite în cadrul Programului Phare TVET cu rolul de a disemina bunele practici.

Instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate şcolile IPT.

Există documentele de planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS), iar primele două se regăsesc pe site-ul inspectoratului şcolar spre consultare publică.

Depasirea cu 4,1% a tintei medii PLAI (55%)

Numărul unităţilor de învăţământ din ÎPT autorizate ca furnizori de formare adulţi este mic (1 din 27)

Cadre didactice calificate în specializările cerute de piaţa muncii (estetica şi igiena corpului omenesc, turism şi alimentaţie, industrie alimentară)

Lipsa unei baze de date privind inserţia absolvenţilor din ÎPT

Insuficiente parteneriate şcoală – agent economic care să fie reciproc avantajoase

Lipsa unei strategii de dezvoltare a resurselor umane din educaţie la nivel de ISJ

Număr mare de elevi care revine unui consilier şcolar

Lipsa programelor de reconversie profesională pe calificările cerute pe piaţă

Infrastructura educaţională la unităţile de învăţământ care nu au fost cuprinse în programul Phare TVET

Oportunităţi Ameninţări

Pregătirea cadrelor didactice din ÎPT în vederea întâmpinării posibilităţilor de absorbţie a fondurilor comunitare, prin cursuri CCD sau alte organizaţii

Dezvoltarea resurselor umane prin accesarea FSE

Mediul economic şi social favorabil realizării unui proces educaţional la un nivel ridicat de exigenţă;

Valorificarea în continuare, la un nivel mai ridicat, a relaţiilor deja consacrate cu agenţii economici

Infrastructura educaţională se poate dezvolta prin accesare de fonduri europene

Fondul Social European oferă prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Axele Prioritare 1 şi 2 oportunităţi de finanţare pentru formarea cadrelor didactice, pentru organizarea stagiilor de practică a elevilor şi în ţară şi în state membre ale Uniunii Europene.

În condiţiile crizei economice, evoluţiile pieţei muncii şi economiei sunt imprevizibile.

Migraţia în creştere în afara regiunii şi a ţării având ca efect reducerea numărului de elevi şi diminuarea posibilităţii planificării corecte a cifrei de şcolarizare.

Scăderea accentuată populaţiei regiunii pentru grupa de vârstă 0-14 ani

O scădere a preocupărilor pentru asigurarea unei anumit nivel, obligatoriu, de cultură generală a elevilor;

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă în contrast cu nevoia tot mai mare de formare a adulţilor

Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani – 25,8%), indiferent de sex sau mediul de viaţă al acestora.

8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Un sistem educaţional capabil să pregătească tinerii pentru o piaţă dinamică de munca este vital pentru perioada parcursă de România.

Întrucât unul dintre principalele obiective ale României este acela de a ajunge în situaţia de a asigura creşterea economică şi de a deveni competitivă pe piaţa internaţională, este necesar ca sistemul de învăţământ să fie consolidat, avându-se în vedere aceste deziderate, în aşa fel încât ceea ce se învaţă să devină relevant în raport cu cerinţele economiei de piaţă.

Recomandările mediului economic sistemului ÎPT

Planul de şcolarizare la nivelul judeţului trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune: aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională şi adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL). Agenţii economici reprezentativi şi IMM - urile reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice prin: asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide, consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de

piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.); promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.- Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: creşterea numărului de absolvenţi cu nivel 2 şi 3 de calificare;- Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate prin cuprinderea unui capitol în fiecare CDL. Parteneriatul şcoală - agenţi economici,indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte: diversitatea categoriilor de agenţi economici şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii.

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară pe zone ale judeţului şi pe mediile de rezidenţă al absolvenţilor de gimnaziu

Analiza gradului de cuprindere a absolvenţilor de gimnaziu care sunt din mediul rural Elaborarea de către ISJ a unei strategii de menţinere în sistemul educaţional, până la obţinerea

unui certificat de competenţe, a absolvenţilor de gimnaziu din mediul rural Susţinerea măsurilor şi acţiunilor propuse prin PLAI cu oportunităţile de finanţare prin POR,

POS DRU

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Fluctuaţia ratei de ocupare, decalajul până la atingerea obiectivului stabilit prin Strategia Lisabona, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi şomajul de lungă durată

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizând

modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural. Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii

Implicaţii pentru ÎPT abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe

parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele

privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio - profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor.

Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social.

Cresterea nivelului competentelor „cheie” căt şi dezvoltarea de abilitaţi precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesională; capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor.

Măsuri propuse:

Formarea resurselor umane TVET pentru diferite paliere relevante învăţământului profesional şi tehnic

Stagii de formare a cadrelor din sistemul ÎPT organizate la agenţii economici, pilotare prin proiecte locale .

Încurajarea tinerilor în obţinerea unei calificări şi a unui nivel educaţional cât mai înalt.

Cuprinderea cadrelor didactice şi apoi a tinerilor în activităţi de informare cu privire la viitorul regiunii, şansele de ocupare

Asigurarea unui număr de 80% locuri pentru instruire practică, în cadrul agenţilor economici;

Fundamentarea deciziilor cu privire la structura calificărilor profesionale pe informaţii regionale relevante, bazate pe consultarea reală a partenerilor sociali (PRAI, PLAI, CLDPS, fundamentare)

Informaţii structurate privind şansele de ocupare pentru fiecare grup ţintă

Elaborarea unui sistem comun de indicatori, o serie de instrumente pentru judeţ în vederea inventarierii opţiunilor tinerilor

Implicarea unor echipe de profesori pe şcoli în vederea accesării de noi proiecte pentru fondurile structurale

Dotarea cu echipamente şi asigurarea de materii prime, SDV –uri pentru formare profesională a unităţilor şcolare la nivelul standardelor UE

Urmărirea ieşirilor din sistemul TVET cu deosebit accent pe analiza problematicii de abandon şcolar

Fundamentarea deciziilor cu privire la structura calificărilor profesionale pe informaţii relevante, bazate pe consultarea reală a partenerilor sociali;

Creşterii accesibilităţii şcolilor şi implicit a accesului la o calificare prin formare profesională iniţială.

Identificarea resurselor financiare necesare ridicării nivelului de calitate a locurilor de cazare în internate şi posibilitatea asigurării unor burse speciale pentru elevii proveniţi din mediul rural

9. ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURIObiectivul general

Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea produselor

educaţionale pentru adulţi.

Priorităţi 1. Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic2. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)4. Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi 5. Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte pentru

dezvoltarea profesională a resurselor umane 6. Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii

sociale;7. Cresterea rolului CLDPS-BN in parteneriatul din Consortiul Regional NV

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic Indicatori de impact/ rezultate: - Management eficient în unităţile şcolare din judeţul Bistrita-Nasaud

- Capacitatea instituţională performanta la nivelul CLDPS - ului

Obiectivul 1.1 Întărirea capacitaţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS

Acţiuni Responsabili TermenRealizarea de proiect finanţate din FSE pentru dezvoltarea capacitaţii instituţionale a CLDPS în judeţ.

Preşedintele CLDPS Membrii CLDPS -ului

Octombrie 2012

Indicatori Proiecte realizate şi implementate de membrii CLDPS din judeţ Obiectivul

1.2Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia

Acţiuni Responsabili TermenPropuneri de restructurare a reţelei şcolare în conformitate cu domeniile prioritare din judet, anual, prin proiectul planului de şcolarizare

ISJ CLDPS anual

Indicator Reţeaua şcolara din judeţ este adaptată la cerinţele pieţei muncii

Obiectivul 1.3

Formarea în domeniul managerial a directorilor unităţilor de învăţământ din judeţ.

Acţiuni Responsabili TermenOrganizarea de cursuri de formare pentru managerii şcolari ISJ/CCD anual

Indicator Număr de manageri care au urmat cursuri de formare managerială

PRIORITATEA 2: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii.Indicatori de impact/rezultate:

- Oferta educaţională adaptată la nevoile pieţei muncii;- Absolvenţii cu competenţe cerute pe piaţa muncii; - Absolvenţii încadraţi pe piaţa muncii în calificarea de pe certificatul de absolvire.

Obiectivul 2.1 Creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale judeţului

Acţiuni Responsabili Termen

Ponderea calificărilor din sectoarele prioritare să fie de minimum 70%.

ISJCLDPS

unităţi de învăţământ2013

Nivelul de calificare 3 pentru minimum 85% din totalul absolvenţilor TVET

ISJunităţi de învăţământ

CJAPP2013

Indicatori1.Numărul de elevi pe niveluri de calificare în domeniile prioritare 60%2.Numărul de elevi care finalizează ciclul superior al liceului (ruta directa + ruta ŞAM) 70%

Obiectivul 2.2

Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulţi, cu scopul valorificării potenţialului de dezvoltare economica a judeţului BN

Acţiuni Responsabili Termen Autorizarea unităţilor de învăţământ ca

furnizoare de formare profesionala continua in judeţ.

Furnizarea de cursuri de formare

unităţi de învăţământ Agenţi economici

ISJ2013

Indicator 1.Numărul unităţilor de învăţământ din judeţ autorizate2.Numarul de cursuri de formare furnizate în creştere

Obiectivul 2.3 Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale

Acţiuni Responsabili TermenDezvoltarea competentelor antreprenoriale prin realizarea de CDL, astfel încât competentele antreprenoriale să corespunda cerinţelor angajatorilor ( prin proiecte din FSE)

ISJ; CLDPS;Unităţi de învăţământ 2013

Indicatori1. Structura şi conţinutul Curriculumului în Dezvoltare Locala (CDL) faţă de structura actuală.2. Proiecte realizate din FSE pentru realizarea de CDL

Obiectivul 2.4

Promovarea excelenţei şi performanţei în pregătirea profesională a elevilor şi adulţilor

Acţiuni Responsabili TermenMonitorizarea inserţiei absolvenţilor şi a celor care continua studiile

ISJAJOFM 2013

Indicatori

1. Număr de absolvenţi de liceu tehnologic care urmează cursuri universitare, din care in specialitatea proprie2. Număr de adulţi care participă la cursuri de recalificare şi care urmează cursuri univ. /postuniversitare

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)

Indicatori de impact/rezultate:- Parteneriate eficiente - Reţele parteneriale- Proiecte realizate în parteneriat

Obiectivul3.1

Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii

Acţiuni Responsabili TermenRealizarea de parteneriate funcţionale între universităţile din regiune, agenţi economici, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei munciiRealizarea de proiecte în parteneriat( POSDRU şi POR)

Unităţile şcolare cu ÎPT şi

Agenţi economici2013

Indicatori 1. Număr de parteneriate realizate 2. Numar de proiecte realizate

Obiectivul3.2 Modernizarea infrastructurii si dotarea corespunzatoare a unitatilor TVET

Acţiuni Responsabili TermenDotarea cu echipamente didactice si modernizarea infrastructurii la cel puţin 80% din unităţile de învăţământ TVET

ISJUnităţi de învăţământ

OI POS DRU2013

Indicatori 80% din unităţile şcolare cu ÎPT vor fi dotate şi modernizate conform

cerinţelor europene 30% din şcoli implicate în proiecte pentru accesare de fonduri europene

PRIORITATEA 4: Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţiIndicatori de impact/ rezultate:

- Opţiuni ale elevilor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii - Servicii de orientare şi consiliere de calitate- Cabinete de orientare si consiliere dotate conform standardelor

Obiectivul4.1

Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor şi diriginţilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor

Acţiuni Responsabili TermenRealizarea de sondaje în unităţile de învăţământ de către CJAPP pentru identificarea nevoilor de formare

CJAPPISJ Anual

Indicator Consilieri şi diriginţi care au nevoie de formare

Obiectivul4.2

Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare din fiecare judeţ

Acţiuni Responsabili TermenCreşterea numărului de consilieri astfel încât 500 de elevi să fie consiliaţi de 1 profesor consilier

CJAPPISJ 2013

Indicator Numar de consilieri de 1/500 (elevi)

Obiectivul4.3

Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru asistenţa clienţilor (elevi, diriginţi, părinţi)

Acţiuni Responsabili TermenActivităţi de formare a consilierilor şcolari privind reţeaua şcolară, PRAI, PLAI, domenii prioritare în judeţ

CJAPPCCD

Decembrie 2011

Indicator Profesorii consilieri din judeţele regiunii formaţi in procent de 100%

PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umaneIndicatori de impact:

- Reţele instituţionale create pentru creşterea calităţii în TVET- Parteneriate cu instituţiile de învăţământ superior- Rezultate foarte bune la examenele de certificare a competentelor profesionale

Obiectivul5.1

Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din sistemul de învăţământ TVET în sectoarele economice aflate in dezvoltare

Acţiuni Responsabili TermenRealizarea la nivelul inspectoratului şcolar a strategiei de dezvoltarea resurselor umane în concordanta cu cerinţele pieţei muncii

ISJUniversităţi 2013

Indicator Număr de cadre didactic participante la cursuri de recalificare pe domenii prioritareObiectivul

5.2Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi

Acţiuni Responsabili Termen Organizarea de cursuri de formare a

formatorilor, la care sa participe cel puţin 50% din cadrele didactice din TVET

CCD şi ISJ 2012

Indicator 50% din cadre didactic participante la cursurile de formare a formatorilor (Proiect ReForm Transilvania)

Obiectivul5.3 Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice TVET în educaţia antreprenorială


Organizarea de cursuri de educaţie antreprenorială la care să participe cel puţin 80% din numărul total de cadre didactice din TVET

CCDFurnizori abilitaţi de

formareUniversităţi

2013

Indicatori 80% din cadrele didactice participă la cursurile de formare în educaţie antreprenorială.

Obiectivul5.4

Perfecţionarea cadrelor didactice din TVET în specialitatea proprie pentru adaptarea la noile tehnologii


Realizarea a cel puţin 90 de credite transferabile prin participarea cadrelor didactice din TVET la perfecţionarea periodică, masterat, doctorat.

UniversitatiFurnizori abilitaţi de

formare2013

Indicator 80% de cadre didactice participante la cursuri de perfecţionare (odată la 5 ani) şi postuniversitare pentru perfecţionarea în predarea tehnologiilor moderne

Obiectivul5.5

Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare


Activităţi de formare pentru predarea metodelor participative de predare - învăţare

CCDISJ

inspectorii de specialitate2013

Indicator Toate cadrele didactice din sistemul TVET care utilizează metode moderne de predare

PRIORITATEA 6 : Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii socialeIndicatori de impact/ rezultate:

- Elevi cu cerinţe educaţionale integraţi în învăţământul profesional şi tehnic- Infrastructura adecvata elevilor cu cerinţe speciale

Obiectivul6.1

Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională speciale

Acţiuni Responsabili Termen Realizarea de clase integrate în învăţământul

de masa Integrarea a 50% din elevii cu nevoi speciale în

învăţământul de masă

CJRAE 2013

Indicator Număr de elevi din învăţământul special integraţi în învăţământul de masă Obiectivul

6.2Modernizarea infrastructurilor şi asigurarea de facilităţi şi materiale didactice adecvate tipului de handicap

Acţiuni Responsabili Termen100% din unităţile TVET vor asigura condiţii de învăţare pentru persoanele cu handicap

Directorii unităţilor şcolare cu ÎPT 2013

Indicator 80% din unităţile de învăţământ din TVET care asigură condiţii pentru persoane cu handicap

PRIORITATEA 7 : Cresterea rolului CLDPS-BN in parteneriatul din Consortiul Regional

Nord-Vest

Indicatori de impact/ rezultate:- Parteneriat activ, adeziune la CR-NV a membrilor desemnati din CLDPS

Obiectivul7.1 Promovarea rolului CR pentru invatamant in judetul BN

Acţiuni Responsabili Termen elaborarea și implementarea de strategii Reprezentani ai 2012

locale privind învățământul profesional si tehnic.

colaborare privind elaborarea de proiecte cofinantate din fonduri structurale

partenerilor Factorii decidenti

Indicator Obţinerea caliatii de membru/i al Consorţiului Regional NV- cu statut juridic

Obiectivul7.2

Consolidarea capacitatii administrative a CLDPS-BN, suport pentru CR NV

Acţiuni Responsabili Termen colectarea, analiza şi interpretarea datelor şi

informaţiilor necesare elaborarii si monitorizarii PLAI;

elaborarea de concluzii si recomandari pentru IPT, incluse in rap. de monitorizare si transmise factorilor decidenti.

formularea de recomandări pentru actualizarea/revizuirea PLAI

Reprezentani ai partenerilor

Factorii decidenti2012

Indicator Cresterea numarului de parteneriate judetene, scoala-institutii, ONG-uri , agenti economici, firme de consultanta, reprezentanti ai comunitatilor locale

Anexa A la planul de acţiuni

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

- judeţul Bistriţa Năsăud -

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul şcolar

Nevoi prognozate de

formare

Ţinte pentru oferta ÎPT pentru 2013-

2020*)

2011/2012

profesională pentru 2013-

2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi % %

Min.-max. (%)

Ţinta (medie

judeţeană (%)

agricultură 4 111 5,41 5,00 5 7 6silvicultură 2 65 2,70 2,70 2 3 2.5protecţia mediului 5 143 6,76 8,50 6 7 6.5ind. alimentară 1 16 1,35 1,00 2 2 2comerţ 2 53 2,70 6,00 8 8 8economic 18 508 24,3 19,80 13 13 13turism şi alimentaţie 6 187 8,11 6,00 6 6 6estetica şi igiena corpului omenesc 2 54 2,70 2,50 3 3 3

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 2 53 2,70 6,00 7 7 7

mecanică 17 530 22,97 22,50 22 22 22electric 3 86 4,05 3,50 4 4 4electromecanică 1 30 1,35 1,50 1 2 2.5electronică automatizări 3 91 4,05 2,50 6 8 6chimie industriala 0 0 0 0 0 0 0materiale de construcţii 0 0 0 0,00 0 0 0fabric.prod.din lemn 2 56 2,70 2,50 3 3 3industrie textilă şi pielărie 6 155 8,11 10,00 8 9 8.5tehnici poligrafice 0 0 0 0 0 0 0Producţie media 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL 100,0 100,0 100,00 100,0

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii

ANEXE PLAI - Judeţul BISTRIŢA - NĂSĂUD

CAPITOLUL II DEMOGRAFIA NR.

CRT. INDICATORUL PAGINA NR.

1 Anexa 1 a – Demografie (conform „Anexe PLAI” din Metodologia de actualizare PLAI)04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\01 Anexe_Cap_Profil_ec_demografie\

1 - 4

NR. CRT. INDICATORUL PAGINA NR.

anexa 1a demografie_BN.xls2 Anexa 1b - Proiecţia evoluţiei demografice 2003-2025

04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\01 Anexe_Cap_Profil_ec_demografie\anexa 1a demografie_BN.xls

5 – 6

3 Anexa 1 c Proiecţia populaţiei de vârstă şcolară04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\01 Anexe_Cap_Profil_ec_demografie\anexa 1a demografie_BN.xls

7

CAPITOLUL III ECONOMIANR.


1 Anexa 2a – PIB/loc. la paritatea puterii de cumpărare standard (PCS)Evoluţia Valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate la nivel de judet 04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\01 Anexe_Cap_Profil_ec_demografie\Anexa 2a-PIB,VAB .xls

8 - 9

2 Anexa 2a – PIB/loc. la paritatea puterii de cumpărare standard (PCS)Evoluţia Valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate la nivel de regiune04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\01 Anexe_Cap_Profil_ec_demografie\Anexa 2a-PIB,VAB .xls

10

3 Anexa 2b – Dinamica firmelor, unitati locative din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\01 Anexe_Cap_Profil_ec_demografie\anexa 2 b,c-Firme-investitii.xls

11 – 12

4 Anexa 2c - Investiţii brute ale unit. locale active din ind.,construcţii, comerţ şi alte servicii04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\01 Anexe_Cap_Profil_ec_demografie\anexa 2 b,c-Firme-investitii.xls

13 - 14

CAPITOLUL IV PIATA MUNCIINR.


1 Anexa 3 c Piaţa muncii - Principalii indicatori ai forţei de munca LA NIVEL JUDEŢEAN, conf. Balanţei Forţei de Muncă (conform „Anexe PLAI” din Metodologia de actualizare PLAI)04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\02_Anexe_Cap_piata muncii\ Anexa 3 .xls

15 - 16

2 Anexa 3d Piaţa muncii - Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale(conform „Anexe PLAI” din Metodologia de actualizare PLAI)04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\02_Anexe_Cap_piata muncii\ Anexa 3 .xls

17 - 21

3 Anexa 3e Piaţa muncii - Structura şomajului înregistrat la Agenţia 22 -23


judeţeană de ocupare a forţei de muncă(conform „Anexe PLAI” din Metodologia de actualizare PLAI)04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\02_Anexe_Cap_piata muncii\ Anexa 3 .xls

4 Anexa 3f Piaţa muncii - Rata locurilor de munca vacante(conform „Anexe PLAI” din Metodologia de actualizare PLAI)04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\02_Anexe_Cap_piata muncii\ Anexa 3 .xls

24

5 Anexa 3g Piaţa muncii - Numărul mediu al slariaţilor şi muncitorilor(conform „Anexe PLAI” din Metodologia de actualizare PLAI)04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\02_Anexe_Cap_piata muncii\ Anexa 3 .xls

25 – 26

6 Anexa 5 şomaj – locuri de muncă vacante (conform „Anexe PLAI” din Metodologia de actualizare PLAI04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\02_Anexe_Cap_piata muncii\Anexa 5 . xls.xls04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\02_Anexe_Cap_piata muncii\Anexa-5 BN.xls(1).xls

27 - 35

ANEXE - CAPITOLUL V EDUCATIA NR.


1. Anexa 6a - Evoluţia populaţiei şcolare04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\01 Anexa 6a - Evolutia populatiei scolare.xls

36 – 41

2. Anexa 6c - Eevoluţia raportului număr elevi/profesor04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\02 Anexa 6c - Evolutia raportului numarelev pe prof..xls

42

3. Anexa 6d - Situaţia normelor didactice în îpt04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\03 Anexa 6d -Situatia normelor didactice.xls

43 - 44

4. Anexa 6f-1 - Rata netă de cuprindere04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\04 Anexa 6f-1 Rata neta de cuprindere (INS).xls bn.xls

45 - 50

5. Anexa 6f-2 - Gradul de cuprindere (rata specifică de cuprindere) în învăţământ04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\05 ANEXA 6F-2 GRADUL DE CUPRINDERE (INS).XLS

51 - 53

6. Anexa 6g - Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi professional04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\06 Anexa 6g - Rata tranzitie (INS).xls

54

7. Anexa 6h - Rata abandonului scolar04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\07 Anexa 6h

55 - 58


- Rata abandonulu (INS).xls8. Anexa 6i - Rata de absolvire pe niveluri de educaţie

04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\08 ANEXA 6I - RATA DE ABSOLVIRE (INS).XLS

59

9. Anexa 7 - Evoluţia elevilor curinşi în sistemul de învăţământ profesional şi tehnic04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\09 Anexa 7 evolutia intrarilor in IPT -2.XLS

60 64

10. Anexa 10 - Distribuţia teritoraial a unităţilor de invatamant profesional si tehnic04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\Anexa10\10 Anexa 10.2 Elevi IPT cl IX dupa rezideta.xls04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\Anexa10\10 Anexa 10.3. Distributia teritoriala a IPT.doc

65 -70

11. Anexa 11 - Educaţia adulţilor04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\11 Anexa 11. Educatia adultilor.xls

71

12. Anexa 12 - Reţele şcolare04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\12 Anexa 12 retele scolare BN.DOC

72

13. Anexa 13 - Harta parteneriatelor04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\13 Anexa 13 Harta parteneriatelor .xls

73 – 93

14. Anexa 14 - Evolutia absolvenţilor pe domenii de pregătire04_Anexe_PLAI_BN_2013-2020\03_Anexe_Cap_Educatie\14 Anexa 14 ABSOLVENTI PE DOMENII.xls

94

15. Anexa 15 - Condiţii de învăţare04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\15 ANEXA 15 CONDITII DE INVATARE.DOC

95 – 97

16. Anexa 16 - Situaţia şcolarizării în ÎPT04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\16 ANEXA 16 SITUATIA SCOLARIZARII IN IPT 2009 -2010 1.XLS

98 – 105

17. Anexa 17 - Abandonul şcolar timpuriu în UE04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\17 ANEXA 17 ABANDON SCOLAR TIMPURIU UE.DOC

106 -107

18. Anexa 18 - Procentul elevilor cu nivel scazut al competentelor de citire/ lectură (pisa)04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\18 ANEXA 18 PISA.DOC

108 - 109

19. Anexa 19 - Ponderea populaţiei 20-245 ani care a absolvit cel putin invatamantul secundar superior04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\19 ANEXA 19 ABSOLV. INV.SEC.SUP.DOC

110 – 111

20. Anexa 20 - Participarea adulţilor în formarea continua04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\20 ANEXA 20 PARTICIPARE.DOC

112 – 113


21. Anexa 21 - Evoluţia ratelor de tranziţie04_ANEXE_PLAI_BN_2013-2020\03_ANEXE_CAP_EDUCATIE\21 ANEXA 21EVOLUTIA RATELOR DE TRANZITIE .XLS

114

COORDONATOR PLAI: SPERANŢA UNCIU

Coordonatori capitole PLAI: Corneanu Dorina, Drăgan Nicolae , Curteanu Mihaela

Membri: Manea Aniela, Titieni Remus, Bărbos Elena, Ursa Nicuşor, Pintea Maria, Meşter Maria , Zsejki Iuliu.

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE - ofertaipt.tvet.roofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Nord-Vest -...

Documents

Transcript of PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE - ofertaipt.tvet.roofertaipt.tvet.ro/documente/PLAI/Regiunea Nord-Vest -...