Plăgile Lectie Stiintifica (2)

8/17/2019 Plăgile Lectie Stiintifica (2)

1/10

PlăgilePlanul

• Plăgile. Definiţie, clasificarea.•

Semiologia plăgilor.• Asistenţa de urgenţă în plăgi.• Principiile de tratament ale plăgilor.

Plaga este întreruperea continuităţii pielii sau a mucoaselor cu o posibilădistrugere a ţesuturilor subiacente. Cauzele: Sunt acţiunea mai multor factori:

• Mecanici;•

C imici ! aci"i, ba"e, săruri;• #lectrici;• $ermici ! căldură, frig;• Actinici etc.

Clasificarea

I. În funcţie de circumstanţe:• Accidentale ! de muncă, de circulaţie, abituale etc.• %ntenţionate ! agresiuni sau suicid;• %atrogene & produse de actul c irurgical, manopere endoscopice, puncţii,

in'ecţii;

II. În funcţie de profunzime plăgile pot fi:• Superficiale & interesea"ă doar tegumentele.• Profunde & interesea"ă (i straturile subapone)rotice.• *epenetrante ! fără le"area membranei seroase +nu pătrund în ca)ităţi ;• Penetrante ! cu le"area membranei seroase (i pătrunderea în ca)ităţi

+peritoneale, toracice, intracraniene , care la rîndul său pot fi:• Simple ! fără le"area organelor interne;• Perforante ! cu le"area organelor interne.

III. În funcţie de timpul scurs de la producerea plăgii şi până la momentulacordării primului ajutor:

• -ecente & în primele ore & se consideră neinfectate.•

/ec i & mai mult de ore & se consideră infectate. IV. În funcţie de gradul de infectare:


2/10

• Plăgi aseptice.• -ecent infectate.• Septice +purulente .

V. În funcţie de numărul lor se deosebesc:• Plăgi unice;• Plăgi multiple.

VI. În funcţie de tipul de acţiune a agentului vulnerant mecanic se deosebesc:• Plăgi prin înţepare;• Plăgi prin tăiere;

& c irurgicale;

& accidentale• Plăgi prin contu"ie +prin "drobire ;• Plăgi lacerate;• Plăgi prin mu(care;• Plăgi prin armă de foc;• Plăgi prin smulgere, tracţiune, sfî(iere ! plăgile prin scalpare cînd este

prins părul, smulgerea unui segment sau c iar a unui membru

Semiologia plăgilor.Manifestările clinice locale caracteristice pentru toate tipurile de plăgi sînt:

• De iscenţa marginilor plăgii & este determinată de constricţia fibrelorelastice ale dermei (i direcţia plăgii în raport cu direcţia liniilor elastice0ang er;

• Durerea care este constantă. #ste pro)ocată de le"area terminaţiilorner)oase sen"iti)e. Durerea apare imediat (i cedea"ă după mai multe ore,mai ales după aplicarea suturilor. -eapariţia durerilor cu caracter pulsatileste un semn de infecţie;

• 1emoragia manifestată prin emoragii e2terne, emoragii interne sau prinapariţia unor ematoame tisulare;

• %mpotenţa funcţională poate fi parţială sau totală (i se datorea"ă le"iuniimu(c ilor, tendoanelor, articulaţiilor.

• 3n plăgi )aste sau asociate se poate de")olta (ocul traumatic (i (oculemoragic ipo)olemic.

Plăgi prin tăiere

& sunt accidentale +oca"ionale (i c irurgicale. Plăgile accidentale sunt produsede un agent tăios: lamă, brici, baionetă, cuţit, sticlă, ciob. Au marginileregulate, lineare iar distrugerile tisulare sunt mici, neînsemnate din carecau"ă se creea"ă condiţii fa)orabile de )indecare mai rapidă. Sunt superficiale (iprofunde. 3n cele profunde cre(te riscul de le"are a structurilor anatomiceimportante ! )ase, ner)i, mu(c i, tendoane, organe etc.


3/10

Plăgi prin înţepare

produse prin a(c ii de lemn, ace, cuie, coarne de animale, baionetă, sulă,sîrmă etc.

Particularitatea anatomică a acestor plăgi este adîncimea mare (i o le"iuneneînsemnată a tegumentelor. 3n a(a plăgi totdeauna e2istă prime'dia le"ării

organelor de importanţă )itală +organe ca)itare (i parenc imatoase, )asemagistrale, ner)i etc. .

Plăgile prin înţepare sunt periculoase prin:• din cau"a semnelor sărace, pot răm4ne neobser)ate le"iunile ţesuturilor

(i organelor subiacente.• o dată cu factorul )ulnerant în ad4ncimea ţesuturilor se introduc

microbi, adesea anaerobi ce au condiţii bune de de")oltare a infecţieianaerobe.

• pot fi retenţii a corpilor străini +ace, spini, a(c ii, sîrmă , ce neapăraturmea"ă să fie e2trase.

Plăgile prin contu"ie +prin "drobire• Sunt consecinţa acţiunii obiectului bont cu marginile nete, dure. Ca regulă beţe, pietre,

topor, picior, pumn, etc.• Ele se caracterizează prin margini neregulate, zdrenţuite, anfractuoase, printr-o

cantitate mare de ţesuturi zdrobite, contuze, îmbibate cu sânge şi ţesuturidevitalizate. asele sangvine strivite deseori se trombează. !n ţesuturile zdrobite secreează condiţii favorabile pentru dezvoltarea infecţiei, mai ales a infecţiei anaerobe.

Plăgile lacerate

Sunt provocate de obiecte ascuţite cu planurile de zigzag "ferestrău, cutie de conserve desc#isă,freze, roţi dinţate$. %laga are margini neregulate, ţesuturi devitalizate, sîngerează mai puţin.

Plăgi prin armă de foc

Sunt provocate de sc#i&e, alice, gloanţe, proiectile. %ot fi'

a$ unipolare "oarbe$ - când au un singur

orificiu de intrare, proiectilul

oprindu-se în ţesuturi( b$ bipolare - când prezintă un orificiu de intrare şi unul de ieşire. )rificiul de intrare

este neînsemnat, punctiform, iar cel de ieşire este mult mai mare şi prezintă o rupereradicală a ţesuturilor şi tegumentelor.

c$ tangenţiale * întotdeauna anfractuoase cu marginile neregulate şi ţesuturi devitalizate.

Plăgi prin mu(care

Sunt provocate de animale domestice' câini, pisici, cai, porci, şobolani( de animalesălbatice' lupi, vulpi, mistreţi sau om. Se caracterizează atât prin leziuni imense şi

profunde cât şi prin infectarea gravă cu microbi virulenţi din cavitatea bucală a omuluisau animalului. +eseori se observă urme de dinţi pe piele. %ot lipsi ţesuturile muşcate,marginile sfîşiate, neregulate. %rin plăgi muşcate pot fi întroduse în organism infecţii grave'


4/10

a$ urbarea "cu virusul rabiei$ - câîni, pisici,

vulpi(

b$ Spiroc#etoza #emoragică - şobolani(

c$ Sifilisul, Sida - muşcătură de om. Atenţie5

• !n orice plagă prin muşcare'

se face spălarea abundentă cu apă caldă şi săpun lic#id(• Se usucă şi se badi&onează cu sol. od /(• !n caz de leziune profundă se face #emostaza provizorie(• Se transportă în 0S% cu consultul medicului infecţionist.

3n mu(cături de (arpe veninos

Se introduce veninul ce are acţiune vătămătoare locală sau generală. eninul inoculat deşarpe are efecte neuroto1ice, #emoragice, tromboembolice, #emolitice, citoto1ice, etc. Clinic bolnavii acuză durere e1tremă în formă de arsură. !n locul muşcăturii rapid apare otumeficaţie sensibilă.

Algoritmul acordării asistenţei de urgenţă în plăgi accidentale

$oaleta primară a plăgii

2. Aplicarea garoului în emoragie arterială +sau altă metodă deemosta"ă pro)i"orie .

3. Administrarea sol. Analgină 678&9,7 sol. Dimedrol 8&9,7;

4. 3nlăturarea ainelor prin tăiere cu foarfeca.

5. $underea +raderea părului din 'urul plăgii +pe suprafeţe piloase ;

. Curăţarea tegumentelor din 'urul plăgii cu un tampon îmbibat în sol. apă(i săpun, apoi cu ser fi"iologic;

6.


5/10

2 .$ransportarea în instituţia sanitară speciali"ată.

Asistenţa de urgenţă în plăgi otră)ite::u se va aplica garoul, se lasă sângerarea liberă a plăgii(• Scurgerea sau " aspiraţia $ din plagă sunt utile dacă se aplică în prima oră de la

muşcare "cu o ventuză, cu para de cauciuc$.• ;bsorbţia bucală dacă la salvator mucoasa cavităţii bucale este integră şi ştiind că

veninul nu se absoarbe din tractul digestiv(• produs la nstitutul = din %aris.

%lăgile accidentale totdeauna sunt infectate de aceea la e1aminarea şi acordarea asistenţeide urgenţă plăgile nu se vor sonda sau palpa, deoarece atunci se pot introduce microbi,

iar cei de&a prezenţi se transferă în adâncime.Principiile de tratamentPrelucrarea +toaleta primară c irurgicală a plăgii +PPC P

!n cartea ? 0edicina militară de companie > c#irurgul ;.;. Ciarucovsc#ii în anul 2846scria' ? %laga contuză trebuie transformată în plagă prin tăiere şi apoi tratată prin suturareimediată>.

• ;stfel a fost propusă metoda de prelucrare primară c#irurgicală a plăgii. oaletaprimară c#irurgicală a plăgii " %C#% $ se face în sala de operaţii cu respectareastrictă a asepsiei, sub anestezie locală sau generală de către medicul c#irurg de

specialitate şi a@m de operaţie. Se face decontaminarea câmpului operator şi delimitarea lui cu cîmpuri sterile, cu bisturiul se face e1cizarea marginilor, pereţilor şi fundului în limitele ţesuturilor viabile.Se înlătură toate impurităţile şi ţesuturile devitalizate îmbibate cu sânge în limitele de laA, - 3cm. +upă înlăturarea ţesuturilor infectate toate instrumentele se înlocuiesc cu altelesterile, plaga se delimitează cu alte cîmpuri sterile, se prelucrează marginile plăgii cu sol.

odonat 2/, Betadină iar ec#ipa de c#irurgi îşi sc#imbă mănuşile.• C#irurgul ligaturează vasele ce sîngerează, suturează ţesuturile. egumentele se

suturează cu mătasă. %laga se prelucrează din nou cu sol. odonat 2/, Betadină, seaplică pansamentul.

• Suturile se aplică cel târziu peste 6 ore după lezare cu condiţia unei supraveg#eria bolnavului în staţionar.

• ;şa sutură a plăgii se numeşte' sutura primară c irurgicală a plăgii. Ea semai aplică în plăgi superficiale prin tăiere cu marginile netede fără semne deimpurificare vizibilă şi pe toate plăgile operatorii.

• !n cazul lezării ţesuturilor capului datorită vascularizării suficiente a acesteiregiuni, ţesuturile devitalizate se e1cizează minimal "mai econom$ cu aplicareaulterioară a suturilor.

Pansarea plăgii aseptice +operatorii

2.Se înlătură pansamentul vec#i şi se aruncă în tăviţa renală(

3. Se face inspecţia plăgii(


6/10

4. Se badi&onează tegumentele din &urul plăgii de la plagă spre e1terior cu mişcări în spiralăcu sol. ;lcool etilic 7Ao, sol. odonat 2/ sau sol. Betadină(

5. Se prelucrează plaga suturată(

. Se acoperă plagă cu comprese sterile(

6. Se fi1ează pansamentul cu faşa din tifon, cu leucoplast, cu benzi adezive etc.• Sc#imbarea pansamentului se face o dată la 3 zile. Suturile se vor înlătura la - 7 zi sau a

2A-a zi în plăgile mari.

$ratamentul general al plăgilor• $ratamentul general cuprinde'• antibioterapia * atunci cînd este necesar "infec ie sau risc de infec ie a plăgii$ț ț• corectarea #ipovolemiei i anemiei "în cazul plăgilor cu #emoragie importantă$ * implicăș

tratament volemic, electrolitic sau c#iar transfuzii$•

măsuri de resuscitare i de sus inere a func iilor vitale - în cazul plăgilor graveș ț ț• profila1ia antitetanică• profila1ia antirabică• îngri&iri specifice * în func ie de tipul plăgiiț

Dictare grafică

2. %lagă este numită orice traumatizare mecanică a organismului asociată cu dereglareaintegrităţii învelişului ţesuturilor * al tegumentelor sau al mucozităţilor.

3. Semnele de bază ale plăgilor sunt' - +urere

- Edem

- +e#iscenţa marginilor plăgii.

4. +urerea apare ca rezultat al acţiunii traumatice directe al receptorilor nervoşi şi ca rezultat alcompresiei cu edemul ce se declanşează.

. emoragia * este un semn au1iliar al plăgii, deoarece plaga oricărui ţesut se

asociază cu lezarea integrităţii vasului.

. +e#iscenţa marginilor plăgii D este determinată de constricţia fibrelor elastice ale dermei şidirecţia plăgii în raport cu direcţia liniilor elastice


7/10

pătrundă în plagă în timpul prelucrării

primare a plăgii.

Complicaţiile plăgilorPlanul

2. azele şi tipurile de cicatrizare ale

plăgilor.

3. Complicaţiile plăgilor.

4. %lăgile purulente. Etiopatogenie,

manifestările clinice. ratamentul plăgilor purulente. !ngri&iri specifice a pacientului cu plăgi.

$ipurile de cicatri"are +)indecare• Cicatrizarea "vindecarea$ plăgilor este un proces biologic complicat.• Se disting 4 tipuri de vindecare'

%. /indecarea primară• /indecarea primară - per!primam intenţionem atunci când marginile plăgii

se alipesc prin suturi c#irurgicale primare sau prin pansament compresiv, când înrană nu se dezvoltă infecţia. Cicatrizarea se observă în a -6 zi cu formarea uneicicatrice subţiri liniare. Este o vindecare ideală pentru orice plagă operatorie.

%%. /indecarea secundară• /indecarea secundară - per!secundam intenţionem în caz de dezvoltare a

infecţiei în plagă marginile rănii nu se alipesc şi rana supurează. Cicatrizareasecundară durează timp îndelungat. Cicatricea va fi groasă, uneori aducând lacontracturi, vicii, etc.

/indecarea secundară a plăgilor purulente decurge în 5 faze

azele de evoluţie a plăgii purulente

"aza de inflamaţie * începe imediat după acţiunea agentului vulnerant. ;pare procesulinflamator acut aseptic cu producerea #iperemiei, edemului şi infiltraţiei leucocitare aţesuturilor. ;re loc e1udarea, detaşarea ţesuturilor devitalizate.

a"ele de e)oluţie a plăgii purulente• "aza de proliferare #de granulaţie$ * această fază începe apro1imativ din ziua a

doua de la producerea plăgii, atingînd ma1imum în ziua a 25-a. după care scade lent la32-a zi cînd începe să se refacă rezistenţa mecanică a ţesutului neoformat. Semicşorează e1udaţia până la dispariţia ei, se micşorează inflamaţia, are loc lizaţesuturilor necrozate şi a c#eagurilor de fibrină, predomină procesele de regenerareşi formare a granulaţiilor

• "aza de organizare a cicatricei - acest proces se produce lent şi poate să durezesăptămîni şi luni. Se caracterizează prin remodelarea structurilor fibrilare, formareacicatricei. +upă 6 luni cicatricea îşi capătă rezistenţa sa finală.


8/10

• %eepitelizarea ! reprezintă ultima fază a cicatrizării. Ea începe încă în faza degranulaţie şi continuă pînă la acoperirea complectă a defectului tegumentului.

%%%. /indecarea terţiară• /indecarea terţiară & per!terţian intenţionem reprezintă vindecarea unei plăgi

cu evoluţie secundară care a fost ulterior suturată. !n acest caz are drept scop scurtarea

timpului de vindecare.%/. /indecarea sub crustă

/indecarea sub crustă & în cazul leziunilor superficiale ale pielii. !n regiunea rănii seacumulează sânge şi limfă, care coagulându-se, formează o coa&ă cafenie înc#isă numităcrustă. Cicatrizarea are loc repede, deoarece crusta serveşte drept pansament biologic, careprote&ează plaga de infectare şi traumatizare.

Plăgile purulente

%entru a se dezvolta infecţia în plagă sunt necesare'• irulenţa florei microbiene(• +istrugerea ţesuturilor cu tulburarea circulaţiei sangvine şi a inervaţiei(• Scăderea forţelor de apărare ale organismului.

0ocal se manifestă prin:• iperemia marginilor plăgii(• Edemaţierea şi tumeficaţia lor(• Fidicarea t° locale(• ;pariţia durerilor pulsatile(• Eliminarea secreţiilor purulente din plagă.• 0anifestările generale• Fidicarea t° corpului( greaţă, vomă, frisoane, sc#imbări din partea tuturor organelor

şi sistemelor. !n sânge leucocitoză, devierea formulei leucocitare spre stânga, Saccelerat.

$ratamentul plăgilor purulente

. 3n fa"a de inflamaţie:• Fepausul regiunii afectate(• %ansarea plăgii(

$e nica pansării în fa"a de inflamaţie:• 0ai întâi înlăturarea pansamentului vec#i dacă este(• Badi&onarea marginilor plăgii de la periferie spre plagă( cu soluţii antiseptice'

odonat2/, ;lcool 7A° , Betadină.• rigarea plăgii cu sol. antiseptice mai întâi cu sol. %ero1id de #idrogen de 4/, apoi

cu uracilină, +io1idină, Clor#e1idină, etc.


9/10

• Gscarea plăgii cu comprese sterile, apoi tegumentele din &ur(• Badi&onarea repetată a marginilor plăgii cu sol. antiseptice' odonat2/, ;lcool 7A° ,

Betadină.• +renarea plăgii cu comprese îmbibate în sol. :aCl de 2A/ prin aceasta se ameliorează

procesele de liză şi distrugere a ţesuturilor devitalizate, se accelerează curăţireaplăgii( sau se aplică comprese îmbibate în unguente #idrofile -


10/10

"cicatricial$, adică se efectuează &oaleta secundară c irurgicală a plăgii cuaplicarea suturii secundare c irurgicale a plăgii.

Plăgile Lectie Stiintifica (2)

Documents

Transcript of Plăgile Lectie Stiintifica (2)