Revolutia stiintifica

Click here to load reader

  • date post

    30-May-2015
  • Category

    Documents

  • view

    675
  • download

    4

Embed Size (px)

Transcript of Revolutia stiintifica

  • 1. ... .~In secolele alXV-lea ~i alXVII-lea, in Europa ~tiinfa acunoscut un mare avant. Mariiganditori, deschiziitori dedrumuri ~i noile instrumente~tiinfifice au schimbat radicalconcepfiile despre univers ~ilocul omului in elRevolutia~tintific;l s-aprodusintr-o societatedinamic;l, aflat;l in plin;l expansiune ~i avansat:l din punct devedere tehnologic. Inventarea prafului depu~cl, a armelor de foc, construireaunor vasecare permiteau efectuareac;ll;ltoriilor oceanicele-au dat posibilitatea europenilor s;lexploreze, s;l fac;l h;lrti ~i bineinteles s;lcucereasc;lnoi teritorii. Inventarea tiparului apermis p:lstrarea ~i transmiterea celor maiimportante informatii, noilor generatii.jncepand din secolulul al XVI-lea intresocietate, ~tiint:l ~i tehnologie s-au n;lscutleg;lturi din ce in ce mai stranse, fiecareintluentand in mod continuu dezvoltareacelorlalte dou;l.Drumul spre progresCu exceptia catorva descoperiri c.--remarcabile, gandirea ~tiintific;l dinmedieval;l tarzie a f;lcut relativ putine progresein comparatie cu tehnologia. Tehnologia setotu~i teoriei. in mod evident, p~mantul era00 Manuscris olandez din secolul al XVII-ocupa de p.robleme practice, care puteau fi obiectul unor idei in continu~ schimbare; inlea, reprezentand sistemul elaborat detestate imediat, determinandu-se dac;lacela~itimp se credea ca bolta stelara~i sfereleCopernicus; (dedesubt)portretulluiNicolausfunnctioneaz;l sau nu. In schimb, ~tiinta studiacristaline ale planetelor, situate dincolo de Copernicus, datand din secolul al XVI-Iea.mai ales natura universului ~i legile care il Lun~, sunt neschimb~toare ~i des~var~iteInCopernicus a incercat sa demonstrezeguverneaz;l. Noile idei erau greu deperfectiunea lor, aflandu-sesub supravegherea matematic teoria heliocentricaa universului.demonstrat~i din aceast:lcauz;l se loveau de oingerilor. Undeva, dup~ toate acestea,se afla El a scris "in centrul universului troneazaopozitie general;l. Aceste idei veneau in cerul ~i Durnnezeu. Soarele..."contradictie cu vechile teorii dogmatice ~i cuNu top ganditorii greci erau de acord cuexplicatiile religioase date fenomenelorPtolemeu, care suspneac~ Soarelese rote~teinnaturale, motiv pentru care erau consideratejurul p~mantului; totu~i teoriile sal~ au ramas~ocante~i calificate drept sacrilegii.In picioare de-a lungul Evului Mediu. PrimaI.a inceputul secolului al XVI-lea -inceputul aitemativ~ bine demonstrat:I a apartinut luierei modeme -majoritatea ideilor privindNicolaus Copemicus (1473-1543), un savantuniversul erau bazate pe teoriile ganditoruluipolonez; fUnd canonoic la o catedral~,grec Aristotel (384 -322i.e.n.) ~i. peCopemicus a avut posibilitatea s~-~i petreac~ complet;lrile aduse de astronomul greccea mai mare parte a viepi efectuan~ diverse Ptolemeu (secolul al lI-lea e.n.). Scrierilestudii ~i cercet~ri. De~i existau ~i membri ai grece~ti~i romane aveau o intluent:l putemic;lBisericii Catolice care nu s-au opus acestornoiin t:lrile din vestul continentului, mai ales dac;lidei, Copemicus a realizat singur c~ teoriile Bisericale considera acceptabile. sale ar putea genera reactii adverse.De aceea, -Acest lucru era valabil ~i pentru descrierea el a amanat mult, timp publicarea c~rtii sale dat:l de Ptolemeu cerurilor; el sustinea c;l"Despre mi~c~rile de revolupe ale corpurilor P;lrn3.ntul afl;l in centrul sistemului solar -la secere~ti"; se spune, c~ abia in ultimele zile alefel cum Cre~tinii credeau c;l intreaga istorie seviepi sale i-a fost dat s~ vad:I o copie a acestei construie~te in jurul dramei p;lcatului ~i ac~l1ii. salv;lrii omului. Potrivit lui Ptolemeu, Soarele, Luna ~i restul planetelor se roteau in jurul Noua imaginea universului pamantului, care era fIX. Cand observatiileDe fapt, Copemicus prezenta o imagine nou~ astronomice au venit in contradictie cu ideile ,!i revoluponara a universului. El a suspnut c~ lui Ptolemeu,. traiectorile planetelor au fost Soarele e centrul universului:iar planetele se reconcepute -intr-o manier:l ingenioas;l ~irotesc In jurul s~u. Nici p~mantul nu f~cea c6mplicat:l -astfel incit s;l se potriveasc;lexcep!;ie de la aceast:I regul~: in fiecare an 135

2. REVOLUTIA $TIINTIFICAO sistemul universului elaborat dePtolemeu (sus) ~i cel elaborat de Copernicus(jos). Teoria geocentrica a lui Ptolemeu a fostrasturnata de teoria lui Copernicus. Planetelereprezentate in fotografii sunt: 1 pamantul,2Luna, 3 Mercur, 4 Venus, 5 soarele, 6 Marte,7 Jupiter, 8 Saturn.Jupiter are sateliti, c~ Venus are mai multe faze,iar Soareleprezint;l pete.Galileo ~i-a folosit descoperirile pentru asustine teoria heliocentric~ (care sustine c~Soarele se afl~ In centrul universuluO a luiCopemicus. Dar In acestmoment, Bisericas-aalarmat v~zand amenintat~ autoritatea Bibliei,care era scris~ In termeni predominantgeocentrici.ASenza,iein EuropaIn situatia In care fuseseprevenit chiar de Pap~s~ nu mai apere teoriile lui Copemicus, Galileoa preferat s~ p~strezet;lcerea ani de-a randul.Cu timpul a devenit Increz~tor cl faima 11vaproteja, dac~ va da dovada de prudenta. in1632 public~ cartea "Dialog privind cele dou~sisteme ale lumii", demoland argumentele luiPtolemeu; totu~i publicarea acestei lucr:lri afost permis~ doar cu respectareaunor indicatii ale Papei, astfel Incat In fmalul c~rtii se precizeaz~ c~ omul nu poate Intelege cu adev~t lucrarea Domnului.Lucrarea lui Galilei a f~cut senzatie In Europa ~i pan~ la u~ vicle~ugul s~u a fast expus. Savantul,atunci In varst;l de 69 de ani, a fost convocat la Roma, judecat de Inchizitie ~i g~sit vinovat de erezie. Conform regulilor din acele timpuri, pedeapsa primit;l a fost blanda: Galileo a fost tinut In arestla domiciliuDe$i. nu fusese prezentat~ inc~ dovada pan~ la moartea sa, care a survenit dup~ optefectua o mi~care de revolulie 1n jurul Soarelui ani. Incerc~rile bisericii de a suprima teoria lui~i zilnic o mi~care de rotatie 1n jurul axei final~ a corectitudinii ideilor lui Copernicus, vechiul model al lurnii se prabu$ea rapid. OCopemicus au e~uat, deoarece cartea luiproprii. Pentru prima oarn s-a lansat ideea ca lovitura decisiv~ a fost data de astronomul Galilei a fost tradus~ In numeroase limbi,Luna e un satelit al pamantului. danez Tycho Brahe (1546-1601), care in anul devenind faimoas~ In Intreaga Europ~. Astazi ~tim cu certitudine ca ideile lui1572 a observat o supernov~ -o steaAstronomul german Johannes Kepler (1571-Copeffiicus au fost 1n .cea mai mare partecorecte; el a aranjat planetele In ordinea reala,indep~rtata, foarte str:llucitoare, a clrei aparitiecu Mercur cel mai aproape de Soare ~i Saturn in regiunile "neschimb~toare" din spatele Luniicel mai departe. (Uranus, Neptun ~i Pluto nuera imposibil~ conformsistemuluiluifusesern 1nca descoperite.) De~i noul sistemPtolemeu. Cativa ani rnai tarziu astronomulavea numeroase avantaje, el prezenta ~i punctedanez observ~, in acelea$i regiuni, prezentaslabe; Copemicus pomise de la ipoteza caunei comete. Fiind un observator perseverentplanetele urmau o traiectorie circularn ~i din$i sisternatic, Brahe a notat pozitia unui numa:raceasta cauza sistemul sau era aproape la fel mare de corpuri cere$ti $i a publicat primul de complicat ca ~i cel ptolemeic.catalog modem de stele.Savantul italian Galileo Galilei (1564-1642)a reu$it s~ aduc~ o serie de dovezi mult rnaispectaculoase. El a beneficiat de avantajeleunei noi inventii -telescopul, conceput in jurulanului 1600, in Olanda. Dup~ ce a aflat deexistenta acestui instrument tn 1609, Galileo -aconstruito versiune mai elaborat~ atelescopului, pe care a folosit-opentru studierea boltii cere$ti. Descoperirile sale au avut un impact deosebit; Galileo a aratat existenta a numeroase stele ce nu puteau fi observate cu ochiul liber; de asemenea a dovedit ca suprafata Lunii nu e neted~, c~00Portretullui Galileo (dreapta) ~i schitelesale reprezentand luna. in 1609 Galileo a auzitca fusese inventat un instrument optic cemare~te corpurile privite. Galileo ~i-a construitpropriul telescop, capabil sa mareasca de 32 deori, ~i apoi a studiat cerul cu ajutorul lui.-" Obsevatiile sale au inlaturat ideea unui univers:>1perfect ~i au confirmat teoriile lui Copernicus. 1~6 3. O Tycho Brahe in observatorul sau din Uraniborg (Danemarca), unul dintre primele institute de ~tiin,a din perioada moderna.1630) a O1dusdovezi zdrobitoare in favoarea ideilor lui Copemicus, cind in 1609-16 a prezentat cele trei legi ale ~ca:rii planetare. At3.t Copenicus, cat ~i Galileo crezusera: ca: planetele se deplaseaza: in jurul Soarelui, pe o traiectorie circulara:; Kepler a descoperit ca: aceste traiectorii sunt de fapt eliptice, reu~ind astfel sa: inla:ture dificulta:tile cu care se confruntasera: predecesorii sa:i. El a demonstrat aI teoria heliocentrica: era mai simpla: decat cea ptolemeica: ~i totodata: era lipsita: de contradiCtiile acesteia. Cativa ani mai t3.rziu, Kepler a creat "Tabelele lui Rudolphine", cu ajutorul ca:rora se puteau determina mi~ca:rile planetelor in viitor. Ducand mai departe munca lui Tycho Brahe, reliza:rile lui Kepler au stat la baza unei descrieri complexe, fundamentata: ~tiintific a sistemului solar.Legile lui NewtonO DescartesO 0 pampa cu Englezul Sir Isaac Newton (1642-1727) a fostimpreuna cu Regina vid, de tip Boyle- cel mai mare om de ~tiinta: de la Galileo Christianaa Suediei. Hook, utilizata incoace. Lucrarea sa "Principia matematica" Prin aplicarea pentru reali- (1687) a demonstrat ca: Pa:mantul ~i restul algebrei inzarea unor planetelor nu sunt entita:ti separate, ci suntgeometrie, el a pusexperimente cu guvemate de acelea~i legi naturale; de fapt,bazele calcululuiprivirela natura toate corpurile materiale se supun celor trei infinitesimal. vidului. legi ale ~ca:rii. DATEIMPORTANTE O alta: contributie importanta: a lui Newton a fost formularea conceptului de atractie1543 universala: ~i a principiilor matematice conformCopernicusatirma ca Soarele e centrulca:rora functioneaza:. Prin legile descoperite,sistemuluisolarNewton a conf"lrmat teoria heliocentrica:. Acest1572 model