Piata Valutara Reprezinta Sistemul de Relatii Financiar

8/18/2019 Piata Valutara Reprezinta Sistemul de Relatii Financiar

1/40

Piata valutara reprezinta sistemul de relatii fnanciar-valutare prin intermediul caruia

se desasoara vanzarea si cumpararea de valuta eectiva sau in cont precum si

vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda

straina. z7u6ue

Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen

specifc de comert iar in cazul acestui gen moneda este tratata ca o mara.

Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile!- bancile autorizate sa participe la acest comert specifc (autorizarea se ace de

catre "anca #entrala)

- casele de sc$imb autorizate

- alte institutii fnanciar-valutare abilitate in acest sens.

#eea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de

conditiile de cerere si oerta existente pe piata acest pret putand f limitat din punct

de vedere legal.

Aceasta piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din

%omania este dierita de piata valutara din &ranta de exemplu) dar pe langa aceste

piete valutare nationale care au o legislatie specifca apar si situatii in care pietelevalutare au caracter international deservind interesele unor zone ( zone economice

de mare interes! &ran'urt o'o *ondra +e, or'). Aceste piete cu caracter

international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza)

apt ce le ace atractive.

neori pe piata valutara tranzactiile se desprind de activitatile economice propriu-

zise. n acest sens avem!

- speculatia valutara-0reprezinta operatiunea de vanzare/ cumparare care nu are o

baza economica propriu-zisa realizandu-se numai in scopul obtinerii anumitor

castiguri (de regula nemeritate) in acest sens se speculeaza dierentele de curs

valutar care apar intre perioade de timp dierite locuri dierite. #astiga cel careapreciaza corect trendul cursului valutar.

- Arbitra1ul valutar -0 operatiune asemanatoare speculatiei valorii cu deosebirea ca

se realizeaza de catre banci (numai de banci) si valorile puse in circulatie si

manipulate sunt mult mai mari.

- nterventia statului -0 este tot o operatiune ce semnifca vanzarea sau cumpararea

masiva de valuta in scopul mentinerii cursului valutar al monedei nationale.

nterventia statului trebuie acuta in corelatie cu politica fnanciar-valutara a statului

si cu dezvoltarea economico-sociala a tarii.

ROLUL PIETEI VALUTARE

%olul pietei valutare este determinat in primul rand de posibilitatile pe care le oera

participantilor la sc$imburile economice pt alegerea si obtinerea mi1loacelor de

creditare si de plati cele mai convenabile.

&actorii care conditioneaza dezvoltarea pietei valutare!

- tendinta de liberalizare a comertului mondial -0 duce la cresterea sc$imburilor

economice dintre state care determina cresterea rolului pietelor valutare

- cresterea ponderii creditului international in volumul tranzactiilor comerciale

externe- cresterea ponderii anumitor valute nationale in ansamblul sc$imburilor economice

- cresterea penuriei de lic$iditate (mai ales pt tarile in curs de dezvoltare) -0este


2/40

combatuta de organismele fnanciare acesta find rolul lor (acoperirea acestei nevoi

permanente de resurse fnanciare)

Pietele fnanciar-valutare internationale devin un barometru al sc$imburilor

economice internationale.

ntroducerea anumitor monede ca 2%3 va produce prounde transormari pe

pietele fnanciar-valutare si va exista concurenta intre zona de in4uenta a dolarului

si cea a 2%3.5ona 2%3 are la baza anumite elemente care intervin!

- scaderea riscului valutar

- cresterea lic$iditatii internationale

- stabilitatea pietelor fnanciar-valutare in spatiul 2%3

- simplifcarea tranzactiilor intre statele membre sau nemembre ale 20 in aceste

conditii crescand semnifcativ in4uenta 2%3 la nivel mondial.

Prin intermediul 2%3 se urmareste ca cele operatii care ies din sera

operatiunilor valutare sa ramana ara obiect oerind astel stabilitate pietei unice.

Operatiunile de pe piata valutara

. operatiuni 8P3 -0 presupun eectuarea vanzarii-cumpararii de valuta in mod

direct sau in termen de maxim 9: ore astel incat momentul inc$eierii tranzactiei

coincide cu momentul ormarii cursului valutar.

;ecanismul ormarii cursului valutar are stadii ducand spre uniormizare! a. la

nivelul fecarei banci -0pe baza cererii si oertei b. la nivelul pietei nationale- prin

compensari interbancare c. la nivelul pietei internationale -0 intre pietele nationale

toate acestea ducand la dinamizarea operatiunilor de export/import.


3/40

de alta parte se imprumuta de aceeasi suma in aceeasi valuta la acelasi termen

de rambursare. n acest mod cumparatorul de valuta se pune la adapost de

eventualul risc al deprecierii valutei respective pt ca la termen eventuala pierdere

se compenseaza prin castigul egal obtinut prin imprumut ceea ce reprezinta un

transer de risc pt banca imprumutatoare.

3peratiunile de tip 8AP -0 operatiuni recvente intre un client si o banca sau intredoua banci prin care se inc$eie concomitent o tranzactie la vedere si una la

termen dar in alta valuta.

n acest mod se poate sc$imba termenul piata si c$iar titlul.

?in punct de vedere economic operatiunile 8AP presupun o acordare reciproca de

credite in valuta cu o dobanda convenita intre cei < parteneri.

Pe piata fnanciara internationala au o importanta deosebita datorita aptului ca

presupun o oarte importanta miscare de lic$iditati.

Aspecte ale relatiilor fnanciar -0 valutare

Participarea la sc$imburile internationale presupune utilizarea unor resurse banesti. otalitatea sc$imburilor economice exprimate in unitati banesti reprezinta structura

relatiilor fnanciar- valutare internationale.

FUNCTIILE relatiilor fnanciar valutare:

. contributia pe care o au acestea la constructia circuitului economic mondial.

Aceasta constructie se bazeaza pe sistemul relatiilor fnanciar-valutare.


4/40

intermediarii procedand la vanzarea de moneda atunci cand exista o cerere

neacoperita sau la cumpararea de moneda atunci cand exista o oerta excedentara.


5/40

. pentru scadente mai mari de doi ani se stabilesc cotatii la termen doar pentru!

dolar american 2%3 ranc elvetian en 1aponez lira sterlina.

3peratiunile la casele de sc$imb sunt cele mai simple operatiuni de pe piata

valutara iar sc$imbul valutar are loc pe baza documentelor de identitate si a

sumelor propuse la vanzare-cumparare.

Acest sc$imb presupune parcurgerea unor operatiuni!

- identifcarea persoanelor pe baza documentelor

- verifcarea semnelor banesti prezentate spre vanzare-cumparare pentru a depista

eventualele alsuri

- intocmirea documentelor de sc$imb valutar pentru fecare operatiune in parte.

3peratiuni valutare asiguratorii

8ub presiunea riscurilor pe care poate sa le determine modifcarea rapida a cursului

valutar persoanele fzice si agentii economici recurg la operatiuni pe piata valutara

pentru a se asigura impotriva acestor riscuri.

n scopul evitarii riscului de reducere a cursului valutar posesorii unei valute a4atein scadere procedeaza la sc$imbul ei intr-o valuta a4ata in crestere.

3peratiunile la termen in scop asiguratoriu poarta denumirea de $eadging (s,ap).

>eadging-ul valutar reprezinta operatiunea de vanzare sau cumparare la termen a

unei sume in valuta la un curs valutar cunoscut din momentul t moment al

inc$eierii contractului de $eadging dintre agentul economic si banca.

3peratiunile de tip s,ap sunt practicate in relatiile dintre banci si presupun

inc$eierea concomitenta a unei tranzactii la vedere si una la termen dar in alta

valuta.

3peratiunile la vedere in scop speculativPosibilitatea obtinerii unui castig din modifcarile de curs sau dierenta de valuta a

generat aparitia unei operatiuni curente sau la termen cu caracter speculativ sau de

arbitra1.

3peratiunile urmaresc obtinerea de castig din dierenta de curs valutar aparuta in

timp sau intre dierite piete.

*a aceste operatiuni speculatorul isi asuma obligatia pentru pretul integral al

valutei.

3peratiunile de arbitra1 urmaresc sa valorifce dierenta de curs sau de dobanda

ara ca arbitra1istul sa-si asume obligatia pentru pretul valutei. 2l cumpara pentru a

vinde speculand doar dierenta.3peratorii pe piata valutara procedeaza la operatiuni la vedere pentru a specula!

- dierenta de curs valutar in timp

- dierenta de curs valutar intre doua piete in acelasi timp.

?in punct de vedere al operatiunilor la termen pe piata valutara se speculeaza prin

operatiuni cu contracte utures cat si cu operatiuni cu optiune.

Piata valutara este un 3# -0 3B2% >2 #3+2%

n comparatie cu bursele pietele extrabursiere nu presupun un spatiu delimitat si

desemnat pentru negocierea tranzactiilor aceasta realizandu-se prin comunicare

teleonica si reteaua integrata de calculatoare.

Pe pietele 3# sunt tranzactionate instrumente nestandardizate (contracte or,ard

si cu optiuni nestandardizate).


6/40

Avanta1ele tranzactiilor pe pietele 3#!

- tranzactia poate f inc$eiata pentru orice cantitate si cu orice scadenta in

conormitate cu cerintele clientului

- preturile sunt in4uentate intr-o masura mai mica de volumul tranzactiilor realizate.

?ezavanta1ele tranzactiilor !

- contracte mai scumpe- datorita aptului ca termenii contractului nu sunt standardizati este difcila

vanzarea contractelor pe piata secundara

- conditiile impuse de partener pot f restrictive

- este greu de verifcat acuratetea procesului de stabilire al pretului.

#ea mai importanta componenta a 3# sunt tranzactiile cu valuta.

B25 82;+A% %2?A#A2

PRINCIPALELE OPERATIUNI CE SE DESFASOARA PE PIATA VALUTARA

Pe piata valutara se desasoara operatiuni de vanzare-cumparare de valuta valuta

find considerata mara pretul cotatiei se numeste curs valutar.Aceasta operatiune se desasoara in principal in sc$imburile internationale dat

find aptul ca este necesar sa se asigure resursele fnanciare pt aceste tranzactii.

nsa pe langa operatiunile de sc$imb valutar ce se desasoara in conexiune cu

sc$imburile internationale mai exista si alte tipuri de operatiuni care depasesc sera

sc$imburilor (speculatia arbitra1ul interventia statului).

3peratiunile de vanzare-cumparare in general sunt de < eluri!

. la vedere (denumite si operatiuni curente sau pe bani) -0 constau in tranzactii ce

se eectueaza imediat (max 9: ore)


7/40

3 incercare de clasifcare a arbitra1ului valutar se poate obtine tinand seama de

urmatoarele criterii!

. din punct de vedere al oportunitatii realizarii acestor operatiuni a. arbitra1 valutar

pur speculativ -0 plasarea anumitor valute sau vanzarea lor pt obtinerea de proft

care poate rezulta din dierenta de curs inregistrata de < valute concomitent pe

doua piete dierite -0sau - dierenta de curs a aceleiasi valute intre < timpi dieriti peaceeasi piata -0sau - dierenta de dobanzi concomitent pe < piete dierite -0sau -

dierenta de dobanzi intre timpi dieriti pe aceeasi piata. b. Arbitra1 valutar impus -0

nu are ca scop exclusiv obtinerea proftului ci se realizeaza in principal in vederea

ec$ilibrarii pozitiilor valutare existente intr-un portooliu valutar. ?e regula ec$ilibrul

se realizeaza prin virarea unor onduri de la banca care prezinta excedent in valuta

respectiva si in cazul in care pozitia valutara este defcitara rezulta ca se recurge la

operatiuni ce vanzare - cumparare ortata. n aceste conditii rezultatul imediat care

apare este uga unei valute de pe o piata pe alta in unctie de necesitati pt a evita

pierderea datorata de deprecierea valutei cauzata de aceasta operatiune.


8/40

n aara de sc$imbul valutar operatiunea valutara cuprinde!

- incasari si plati in valuta ca urmare a tranzactiei comerciale privind

importul/exportul de maruri si servicii

- tranzactii in devize -0 titluri de credit actiuni curente exprimate in valuta

- imprumuturile si creditele in dieritele valute care nu au caracter de fnantare intre

banci sau persoane fzice rezidente si banci nerezidente

- sc$imburi de valuta pt operatiuni necomerciale! burse cotizatii prime deasigurare c$irii pt reprezentante comerciale

- venituri din dividente din investitiile de portooliu sau operatiunile de credit

exprimate in valuta

- operatiuni de $eadging s,ap in conditiile in care sunt desasurate in valuta.

3peratiuni desasurate de bancile romanesti pe pietele valutare

+umai anumiti agenti economici pot desasura activitati operatiuni valutare! banci

case de sc$imb agentii specializate si autorizate de "+%.

2xista un regulament al bancilor nationale care prevede ca platile pe teritoriul

%omaniei se ac numai in lei si exista anumite restrictii!

- operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se pot realiza doar pe piata valutarain conditiile stabilite de acest regulament

- detinerea in strainatate a unor conturi valutare de disponibilitati banesti in valuta

se poate doar cu acordul "+%

- transerurile mai mari de =.===D in si din %omania se ac numai cu autorizatie

- regulamentul privind autorizarea de catre "+% a tuturor intermediarilor reprezinta

o alta restrictie intermediarii neputand f decat bancile sau casele de sc$imb

autorizate de "+%.

- societatile bancare sunt obligate conorm %egulamentului sa tina evidenta tuturor

operatiunilor de cont fnanciar si valutar si sa le raporteze public la "+%

- operatiunea valutara eectuata de bancile din %omania pe pietele valutare privesc!

o operatiunile de cont curent! import export c$eltuieli pt calatorii turistice ale

ambasadelor investitii de portooliu participarea %omaniei la dierite organizatii

internationale transeruri de taxe o operatiuni de cont fnanciar si de capital!

investitii directe de capital ale rezidentilor acute in alte tari investitii de portooliu

sub orma de valori mobiliare acute in societati nerezidente imprumuturi si credite

acordate nerezidentilor depozite detinute de nerezidenti in bancile din %omania

depozite ale nerezidentilor in strainatate imprumuturi si credite acute de rezidenti

in strainatate.

ECANISUL CURSULUI VALUTAR. #ursul valutar -0 raportul dintre monedele nationale si internationale.

n trecut monedele nationale se defneau prin continutul lor valoric stabilit prin lege

de catre statele respective. Acest continut se numea valoare paritara si reprezenta

valoarea unui etalon ales care de-a lungul anilor s-a sc$imbat mereu.

#onditiile care trebuiau indeplinite de acest etalon erau ca acesta sa fe cat mai

stabil si cu valoare unanim recunoscuta pe piata mondiala.

2talonul a ost astel pt un timp aurul-monede sau lingouri apoi aur-devize sau

alta moneda de reerinta bine cotata pe piata internationala.

Balorile paritare s-au dovedit a nu f practice deoarece erau prea rigide se

modifcau la intervale mari de timp iar valoarea reala a monedelor varia mairepede de cele mai multe ori find dierente intre acestea.

?in acest motiv s-a incercat o perioada de timp utilizarea valorilor paritare glisante


9/40

in care continutul valoric era a1ustat periodic la intervale scurte de timp sau cu

valori paritare mobile in care a1ustarea se acea o data pe an. n fnal s-a constatat

ca valorile paritare nu au nici o utilitate intrucat prin aceste modifcari nu aceau

decat sa fe in urma variatiei valorilor pe piata mondiala iar in caz de criza nu mai

aveau nici o insemnatate.

Practica monetara impune in prezent olosirea ca etalon monetar a unei noi notiuni

si anume -0 puterea de cumparare a monedei.n acest caz moneda emisa si pusa in circulatie in plan national si international are

drept corespondent un etalon a carui valoare este data de o anumita cantitate de

bunuri si servicii create pe piata internationala a tarii respective.

Puterea de cumparare a monedei nu constituie un etalon perect el find supus unor

serii de in4uente interne si externe uneori contradictorii incat apare ca un enomen

statistic condus de legile probabilitatii.

Piata monetara diri1ata prin acorduri internationale poate actiona direct sau indirect

asupra continutului valoric al monedelor prin manevrarea diversilor actori

economici monetari politici incat valoarea monedei emisa de o tara si preluata pe

plan international suera modifcari pastrandu-se printr-o variatie controlata aproapede valoarea reala.

n aceasta orma ea capata un continut valoric ce o ace utilizabila in exprimarea

valorii bunurilor serviciilor si ondurilor a4ate pe piata internationala. Aceasta

exprimare a valorii bunurilor si serviciilor in unitati monetare nu este altceva decat

pretul bunurilor si serviciilor luate in considerare.

n relatiile economice internationale este oarte importanta cunoasterea valorii

unitatii monetare a unui stat ata de cea a altui stat.

%aportul dintre acestea stabilit la un moment dat pe piata se numeste #%8

BA*A% si are < moduri de exprimare!

a. prin raportul

+ E ;oneda straina / ;oneda nationala.

n acest caz se defneste valoarea unei unitati monetare straine exprimata in

unitatea monetara nationala ! ;oneda straina E + x ;oneda nationala.

b. prin raportul ; E ;oneda nationala / ;oneda straina caz in care se defneste

valoarea unei unitati monetare nationale in unctie de moneda straina!

;oneda nationala E ; x ;oneda straina.

Aceasta ultima modalitate de exprimare a cursului valutar se utilizeaza numai pepietele din F si #anada iar toate celelalte tari olosind prima orma.

+otiunea de curs valutar nu trebuie conundata cu aceea de paritate care se

exprima prin acelasi raport.

?ierenta este aceea ca paritatea este o notiune abstracta teoretica si nu

corespunde intotdeauna cu aceea de curs valutar care rezulta pe piata in urma unei

con1uncturi economico-politice.

#ursul valutar se mai numeste si curs de sc$imb sau daca este exprimat

procentual poarta denumirea de rata de sc$imb.

#ursul pietei sau cursul valutar economic este cursul practicat eectiv pe piata la un

moment dat in urma unor tranzactii.

Paritatea puterii de cumparare poate f in4uentata si de alti actori decat cei care

determina nivelul puterilor de cumparare iar datorita acestor in4uente cursul pietei


10/40

poate oscila in 1urul paritatii puterilor de cumparare.

#ursul pietei exprimat pt anumite momente cand variaza in urma cererii si a oertei

pe piata se numeste cotatie.

Acesta se exprima prin acelasi raport al cursului valutar putand f o cotatie directa

cand se arata suma variabila in moneda nationala ce se cere la cumpararea unei

unitati monetare straine sau cotatie indirecta in caz invers.

Atunci cand cursul valutar este stabilit unilateral de catre autoritatea monetara senumeste curs ofcial.

Acesta poate f aproape de raportul paritatilor caz in care primeste numele de curs

paritar ofcial dar poate rezulta si in urma unui acord international cu o anumita

tara si atunci este un curs ofcial conventional.

#ursul ofcial este stabilit fx in aara pietei valutare si deci distinct de cursul real

rezultat din raportul puterilor de cumparare pe piata.

Pe piata se mai intalnesc termenii de curs de sc$imb la vanzare sau curs de sc$imb

la cumparare.

Acestia indica pretul la care se cumpara sau se vinde o valuta de catre o banca sau

ofciu de sc$imb (casa de sc$imb).#ursul valutar central este o notiune introdusa de &; prin acordul din G7 acord

prin care se cerea tarilor membre o evaluare cat mai realista a raporturilor valorice

dintre principalele monede occidentale. &iecare tara era tinuta sa comunice periodic

raporturi cat mai reale si cat mai stabile determinate ca medii a cotarilor pietei

valutare si sa se supuna controlului autoritatilor monetare internationale.

#ursurile valutare centrale se comunica ofcial de &; in unitati ?8 sau in alte

monede ale tarilor membre.

n unctie de modul de variatie cursurile valutare au ost de-a lungul anilor de mai

multe eluri!

- cursuri fxe stabilite de autoritatile monetare ale statelor (cursul ofcial) sauaparute in urma unor interventii ale acestora pe piata valutara

- cursuri libere (4otante) stabilite normal ca urmare a unctionarii nein4uentate a

mecanismului pietei

- cursuri 4uctuante -0 cursuri care pot 4ota numai intre anumite limite.

n G7 &; a stabilit ca 4otatia cursurilor valutare se poate incadra intre -


11/40

preluata in circuitul international. Pt libera sa circulatie moneda nationala suera

unele modifcari ca rezultat al unui proces complex in care se implica atat analiza

evenimentelor economice trecute cat si prevederea variatiei acesteia pe perioade

mai mari.

8e combina astel eectele unor actori economici monetari politici care au actionat

in trecut cu altele asemanatoare previzibile pt viitor.

8e obtine astel etalonul international provenit dintr-o moneda nationala acestaputand f egal sau dierit de etalonul national din care provine.

n decursul anilor dierite monede nationale au 1ucat rolul de moneda

internationala cum ar f! lira sterlina napoleonul rancez lira otomana.

n prezent acest rol este 1ucat de monede ca ! dolarul american enul 1aponez lira

sterlina 2uro.

n al doilea caz al monedei nationale fe se defneste un etalon monetar

international de catre institutiile fnanciare internationale fe se emit de catre

acestea monede de cont cu proprietati limitate dar puternic sustinute pe piata

valutara.

n cazul unui etalon monetar international se preiau parti din etaloanele monetare

nationale ponderate cu anumiti coefcienti metoda denumita - a cosului valutar JJ.

8tabilirea unui etalon international nu a avut succes in lumea fnanciara dar &; a

lansat o moneda de cont -0?8- ?repturi 8peciale de ragere- care s-a impus in

relatiile fnanciar- bancare internationale cu anumite restrictii.

8istemul monetar european a emis in G7G o alta moneda de cont valabila pt unele

tari europene denumita 2# si care a avut o circulatie remarcabila.

Ambele monede de cont s-au constituit prin metoda cosului valutar.

!" Cur#ul valutar $% &actor deter'inant in tran(actiile internationale

(eorii asupra cursului valutar)

#ursul valutar asa cum s-a aratat anterior reprezinta pretul monedei nationale in

raport cu monedele straine.

Acest pret se poate fxa in mod conventional sau dupa legea cererii si a oertei de

capital adica prin compensare sau pe piata de sc$imb.

#ompensarea are < inconveniente!

- acela de a impiedica dezvoltarea normala a sc$imbului

- acela de a adopta o rata de sc$imb artifciala.Pe de alta parte piata de sc$imb are ata de compensare unele avanta1e!

- realizarea automata a oricarei compensari pe toate pietele de sc$imb si instalarea

unui curs unic

- cursul unic re4ecta ameliorarea sau deteriorarea balantei de plati a tarilor

emitente a monedei respective si nu este artifciala.

Piata de sc$imb s-a dezvoltat continuu si totodata a capatat o importanta deosebita

in tranzactiile internationale mai ales dupa generalizarea cursului de sc$imb

4otant.

#ursul de sc$imb 4otant a ost acreditat cu o serie de avanta1e teoretice dar in

practica s-au evidentiat si inconveniente.

Printre avanta1ele teoretice s-a contat in primul rand pe ec$ilibrarea balantei de

plati adica deprecierea ratei de sc$imb corecteaza defcitul balantei iar cand


12/40

balanta devine excedentara rata sc$imbului se apreciaza.

n realitate cererea pt o deviza anume depinde mai mult de reputatia acestora

decat de soldul balantei de plati curente a tarilor emitente.

nconvenientele cursului de sc$imb 4otant depind de amplitudinea variatiilor sale.

Amploarea 4otarii este uneori impusa de realitati economice dar alteori este

determinata de reactii psi$ologice sub < orme!- eectul de nerationalitate care consta in aptul ca o mare parte a celor ce

actioneaza pe piata se supun tendintei de variatie necunoscand situatia exacta

- eectul reactiei exagerate adica o reactie excesiva ata de inormatiile putin

optimiste care este cu atat mai puternica cu cat volumul total al tranzactiilor este

mai redus.

8tudierea cursului valutar ca enomen economico-fnanciar de prima importanta a

dus la concretizarea unei teorii explicative care analizeaza ormarea si importanta

sa din dierite puncte de vedere!

.eoria egalitatii puterilor de cumparare -0 daca bunurile care ac obiectul unuicomert international sunt perect substituibile unul dintr-o tara cu altul din alta tara

atunci exista o relatie directa intre preturile lor in monedele respectivelor tari care

este cursul de sc$imb.

Pretul unui produs pe o piata internationala concurentiala este acelasi peste tot

diera numai expresia lui de exmplu! C dolari sau eni iar cursul de sc$imb este

raportul dintre C si .

n practica insa intervin unii actori perturbatori precum! concurenta neloiala

costuri dierite de transport aptul ca preturile de piata nu corespund pt o anumita

tara cu costurile de productie si variaza in unctie de comportamentul frmelor

producatoare.#onorm acestei teorii deprecierea cursului valutar depinde de ratele de in4atie ale

celor doua tari ale caror monede sunt comparate. Pentru realizarea unui curs de

sc$imb normal este necesara deci o stabilizare in prealabil a preturilor.

#ursul valutar depinde de puterea de cumparare a fecarei monede in tara sa

proprie unde are o valoare de ec$ilibru de care nu se poate departa. ?aca la un

moment dat cursul se distanteaza de pretul de ec$ilibru bazat pe puterea de

cumparare apar dereglari in importurile sau exporturile de maruri dintre cele doua

tari care pot duce la un defcit comercial (defcitul balantei comertului exterior) si

provoaca deprecierea monedei respective.

eoria egalitatii puterilor de cumparare se bazeaza pe trei ipoteze care nu severifca in practica decat partial!

- pietele de sc$imb ar f perecte ara interventia lor asupra cursului de sc$imb si

nici asupra costurilor tranzactiilor0

- pietele de maruri ar f perecte ara o vama protectionista sau alte obstacole in

calea sc$imbului

- volumul si natura consumului ar f aceleasi in dierite tari.

eoria egalitatii puterilor de cumparare suporta si alte critici!

- verifcarea teoriei depinde oarte mult de alegerea indicelui de preturi iar indicii

generali nu sunt de preerat incluzand unele bunuri care ac parte din partidele de

sc$imb comercial- aplicarea teoriei depinde de perioada de reerinta! perioada de baza nu

corespunde uneori unui curs de ec$ilibru


13/40

- bazata pe evolutia balantei comerciale teoria nu tine seama de aparitia unor

4uxuri fnanciare in economia unei tari.


14/40

- in numerar -0 bancnote si monezi -0 cas$ -0 acea moneda sau bancnota utilizata in

stingerea obligatiei.

- in cont -0 se a4a numai sub orma de disponibil in cont in conditiile in care

ma1oritatea platilor se desasoara pe traseu bancar -0 au o utilitate mai redusa decat

valutele in numerar in comertul international. 2a poate f utilizata la dispozitia

titularului contului respectiv si se poate transorma in numerar doar la ordinul

titularului.


15/40

piata internationala datorita unor con1uncturi avorabile cu totul deosebite


16/40

Pe piata primara se emit titlurile de credit iar pe piata secundara acestea se

negociaza.

2lementele de baza ale acestor instrumente de plata ale acestor devize sunt

urmatoarele!

- acestea au o orma tipizata sunt standardizate si reprezinta constructii oarte

precise in care se ormuleaza in termeni oarte exacti cei ce au obligatii si cei ce au

drepturi prin titlurile respective care sunt drept benefciari si modul in care setransmite creanta

- documentul respectiv cuprinde oarte clar conditiile care dau putere titlului de

credit

- din momentul in care sunt emise ele au o viata independenta.

#lasifcarea titlurilor de credit

. dupa modul de detinere !

- nominative -0 au inscris pe ele in mod expres numele benefciarului

- la ordin -0 pe langa numele titularului apare si acesta clauza la ordin conorm

careia titularul poate dispune ca plata sa se aca altei persoane

- la purtator -0 nu se precizeaza pe ele numele benefciarului.


17/40


18/40

elibereaza de posibilitatea de a f urmarit inainte de scadenta ca urmare a aptului

ca trasul reuza sa accepte cambia.

#lauza dupa avizJJ care inserata de tragator pe cambie il autorizeaza pe tras sa

nu aca plata decat in urma unei avizari prealabile acute de tragator.

Acceptarea cambiei

3rdinul de plata dat de tragator nu il obliga cu nimic pe tras ata de plata. Acestadevine debitor cambial in momentul in care accepta cambia.

Acceptarea este obligatorie pentru!

- cambiile platibile la un tert sau dintr-o alta localitate

- cambiile platibile la un anumit termen de la vedere

- cand a ost inscrisa prezentarii cambiei la acceptare.

#ambia va f prezentata acceptarii trasului in orice moment pana la scadenta.

Acceptarea se scrie direct pe cambie cu mentiunea acceptat si semnatura trasului.

Acceptarea se poate ace si pentru o parte din suma.

Avalul reprezinta acceptarea in scopul maririi gradului de securitate. 2l reprezinta

un act prin care o persoana garanteaza plata cambiei. Avalul este o garantie care seda pe ata cambiei si atunci este sufcienta simpla semnatura sau pe spatele

cambiei cand se scrie aval si se semneaza de catre persoana care garanteaza

suplimentar.

Avalul poate f comercial atunci cand este dat de un agent economic sau bancar

atunci cand este dat de o banca.

#ambia poate circula prin gir sau andosare.

@irarea se poate ace in mai multe eluri!

- gir plin -0 sunt indicate toate elementele de identifcare ale noului benefciar

- gir in alb -0 nu se precizeaza numele noului benefciar

Prin andosare garantarea cambiei se mareste pentru ca fecare girant raspundesolidar de neplata sumei la scadenta.

Banzarea cambiei inainte de scadenta se numeste scontare0 taxa de scont este taxa

de la care se porneste cand se calculeaza dobanda comerciala0 taxa de rescont

micsorand taxa de scont ce s-a incasat de banca intermediara.

Prin scont se acorda un credit celui ce solicita si care este garantat cu a1utorul

instrumentului in cauza.

n cazul neacceptarii la scadenta benefciarul se adreseaza autoritatilor 1uridice

care emit un document prin care se certifca reuzul la plata -0 protest la cambie -

urmat de o ordonanta de amortizare emisa de instanta 1udecatoreasca care pune

benefciarul sa-si recupereze treptat suma dupa un calendar fxat de 1ustitie.

?aca se executa un girant pentru o plata protestata el se poate adresa 1ustitiei

pentru o actiune de regres la cambie.

#ambia poate contine clauza ara protestJJ ce permite executarea trasului ara

c$eltuieli suplimentare.

#lasifcarea cambiilor!

- comerciale -0 rezultate in urma unui contract comercial

- bancare -0 se olosesc cand o banca comerciala a acordat un credit

cumparatorului

- documentare -0 se olosesc in conditiile existentei unui contract comercial cand sesolicita remiterea unor documente


19/40

- de complezenta -0 stingerea sau acoperirea unei datorii de catre debitor

benefciarului.

+ILETUL LA ORDIN

"iletul la ordin este un inscris pe care o persoana denumita emitent se obliga sa

plateasca altei persoane sau la ordinul ei o suma de bani la o anumita scadenta

(emitent -0 tragator).

2lementele biletului la ordin!

. denumirea de bilet la ordin


20/40

putand f incasat de orice persoana care il detine

- la ordin -0 se mentioneaza numele benefciarului si mentiunea la ordin care da

dreptul acestuia sa transmita cecul altei persoane prin gir.


21/40

el

- prin c

OPERATIUNI SPECIFICE PIETEI VALUTARE

.. #ursul valutar

.


22/40

Participantii reprezinta ansamblul bancilor frmelor institutiilorpersoanelor fzice etc din tara respectiva care ordona direct sau prinintermediari eectuarea de catre institutiile specializate a operatiunilor devanzare- cumparare de valute in numele lor.

nstitutiile specializate cuprind in general bancile specializate in

astel de operatiuni. Pot f incluse de asemenea bursele sau agentii desc$imb valutar.

*a nivelul acestor institutii se concentreaza zilnic cererea si oerta devalute prin comenzile de sc$imb valutar adresate acestora.

nstitutiile de supraveg$ere au un dublu rol!

- pe de o parte urmaresc promovarea unei anumite politicivalutare in special in domeniul cursului valutar0

- pe de alta parte asigura o 1onctiune intre tendintele pe planinternational ale evolutiei monedei nationale si politica valutar- nationala.

#oncentrand cererea s 797tGGr i oerta de valuta pe piatavalutara se ormeaza cursul valutar.

3peratiunea stabilirii pe piata valutara a cursului unei monede inraport cu alta se numeste cotare.

#ursul unei monede se poate stabili in raport cu!

- o unitate monetara sistem practicat numai pentru catevavalute! dolarul american (8?) lira sterlina (K) etc0

2xemplu! 8?E x &%&

KE &%&

- o suta de unitati monetare sistem practicat pentru mareama1oritate a monedelor0

2x! == ?2;E x &%&

- o mie de unitati monetare sistem care este mai rar utilizatin actuala etapa pentru lira italiana si pentru enul 1aponez0

2x! === *E x &%&

Balutele sunt cotate in doua moduri cunoscute sub denumirea de!

a) cotare directa (sau incerta)0

b) cotare indirecta (certa).


23/40

#otarea directa este cotarea prin care unitatea monetara strainaramane constanta (=====) iar unitatea monetara nationala variaza.

2x! 8?E x lei

== ?2;E lei

=== *E z lei

#otarea indirecta este cotarea care indica cate unitati monetarestraine ac o unitate monetara nationala. Aceasta metoda de cotare estespecifca pietelor valutare engleze canadiene si australiene.

2x KE x 8?

KE &%&

KE z *

#unoasterea modalitatilor de cotare pe o piata valutara permitedeterminarea sensului miscarii cursurilor valutare de pe acea piata respectiva aprecierii sau a deprecierii.

*a cotarea directa un raport aritmetic mai mare al unei monede inraport cu alta luata drept etalon indica o depreciere o scadere a puterii decumparare.

2xemplu!

;omentul ! 8?E H >&*

;omentul &*

n momentul ;arca s-a intarit in raport cu dolarul american iar dolarul s-adepreciat in raport cu marca.

#otarea valutelor se ace cu a1utorul a doi termeni! cursul decumparare si cursul de vanzare.


24/40

Primul termen reprezinta cursul de cumparare al valutei in monedanationala iar al doilea cursul de vanzare ambele din punctul de vedere aloperatorului care coteaza.

?ierenta dintre cele doua cursuri ( de cumparare si vanzare) senumeste LspreadL si reprezinta castigul celui care coteaza daca se

presupune ca el cumpara si vinde in acelasi timp.

Pe pietele valutare se realizeaza o multitudine de operatiuni care potf clasifcate astel!

- in unctie de natura lor- operatiuni la vedere si la termen0

- in unctie de scopul urmarit- operatiuni de arbitra1 speculatie sauacoperire0

- in unctie de gradul de complexitate- operatiuni simple de s,ap.

,"!"

Operatiuni la vedere .#pot/

3peratiunile la vedere (spot) sunt operatiunile care consta invanzarea unei valute si cumpararea unei alte valute in suma ec$ivalenta lacursul la vedere. Aceste operatiuni se inc$eie in doua zile lucratoarerespectiv se vireaza banii in cont.

n acest caz momentul tranzactiei coincide cu momentul ormariicursului valutar al zilei. #ursurile la care se eectueaza operatiunile cu valutaspot se numesc cursuri sau cotatii spot si constituie baza de ormare acursurilor pentru tranzactiile la care ziua de decontare este dierita de cea aoperatiunilor spot.

;ecanismul ormarii cursului valutar pe piata cunoaste trei stadiicare contribuie la uniormizarea acestuia!

- prima uniormizare se produce la nivelul fecarei banci prin cererea sioerta de valuta la g$iseele acesteia0

- a doua uniormizare a cursului se realizeaza la nivelul pietei nationale princompensarea interbancara0

- a treia uniormizare se produce la nivel international prin compensareaintre piete.

3peratiunile la vedere (cu valuta spot) obtin ponderea cea mai mare incadrul

tranzactiilor de vanzare- cumparare de valuta in cont.

3peratiunile la vedere permit ca intr-un interval de timp scurt sa seinlature o valuta slaba si sa se procure o alta tare. neori acest tip de


25/40

operatiuni se pot realiza in scop speculativ pe baza reaprecierii saudeprecierii unei valute in timp stiind ca evolutia cursului unei valute nu esteliniara.

n unctie de cursul unei valute in raport cu alta operatiunile dearbitra1are de curs pot f LM la $ausseL si LM la baisseL.

3peratiunile LM la $ausseL au in vedere realizarea unui castig dinreprecierea unei valute in raport cu alta. Baluta care urmeaza sa sereprecieze este cumparata pentru a f vanduta in viitor la un alt curs.

3peratiunile LM la baisseL au in vedere realizarea unui castigasteptandu-se deprecierea unei valute in raport cu alta. Baluta care urmeazaa se deprecia este vanduta spre a f cumparata la un alt curs.

n momentele de tensiune valutara ca urmare a in4uentei uneimultitudini de actori intre cursurile inregistrate simultan de aceeasi valutain dierite centre pot sa apara dierente importante ceea ce da posibilitateadezvoltarii operatiunilor de arbitra1are de curs in spatiu.

Aceste operatiuni constau in principiu in cumpararea unei valute depe o piata la un curs si vanzarea ei simultana pe o alta piata la alt cursdierentele de curs constituind castigul bancii.

*a Paris de exemplu piata valutara este desc$isa zilnic0 piataunctioneaza continuu deci un operator poate cumpara sau vinde valute intimpul cand piata este desc$isa.

3peratiunile se eectueaza cu corespondentii straini prin teleon sautelex.

?olarul ocupa un loc central pe piata valutara deoarece aceastavaluta serveste drept pivot al tuturor tranzactiilor.

oate valutele sunt cotate ata de dolar. ?aca un banc$er vinde deexemplu lire sterline pentru a cumpara ranci belgieni trebuie sa eectuezesc$imbul prin intermediul dolarului. 2l vinde in acest caz lira sterlina contradolar si revinde dolarii pentru a obtine rancii belgieni. n mod practic este

imposibil sa vinzi in mod direct lire sterline contra ranci belgieni deoarecenu exista o piata directa intre aceste doua devize.

rebuie mentionata totusi aparitia incepand cu anul G:7 atranzactiilor dintre doua valute din care una nu este dolarul american.

Aceste tranzactii califcate drept LincrucisateL in terminologiaoperatorilor reprezentau aproape =N din sc$imburile realizate pe piatavalutara in anul GG


26/40

n tabelul de mai 1os mentionam pietele pe care sunt negociateanumite valute de importanta mica.

abel privind pietele fnanciare internationale care coteaza valute deimportanta mica.

Balutele arile Pietelefnanciare

"olivar Benezuela +e, or'

#ruzado "razilia +e, or'

?inar "a$rein *ondra ParisOatar

?inar ra' *ondraParis

?inar *ibia *ondra

?olar Australia *ondra

?olar >ong-Fong *ondra8ingapore

?olar 8ingapore *ondra

Pesos Argentina +e, or'

%upia ndia *ondra

,"," Operatiuni la ter'en .&or0ard/

3peratiunile la termen se eectueaza pe baza anga1amentelor decumparare sau vanzare de valute livrarea valutelor si plata lor urmand sa seeectueze la termen adica la o data ulterioara care se fxeaza prin contract.Acest termen este standardizat si poate f luna < luni luni 6 luni <luni. ?eci spre deosebire de operatiunile la vedere in cazul operatiunilor latermen virarea in conturi a sumelor care au acut obiectul vanzarii-

cumpararii are loc intr-un interval mai mare de 9: ore dar nu poate depasiun an.


27/40

3peratiunile la termen sunt de < tipuri!

- operatiuni simple (outrig$t)- cand se eectueaza ooperatiune de vanzare- cumparare la termen singulara0

- operatiuni complexe (s,ap)- cand vanzarea- cumpararea la

termen este combinata cu vanzarea cumpararea la vedere.

3peratiunile la termen sunt initiate de dieriti solicitatori fe in scopulacoperirii riscului valutar care ar putea aparea fe in scop speculativ.

Particularitatea operatiunilor la termen consta in aceea caoperatiunea este inc$eiata in prezent la cursuri la termen iar virareasumelor in conturi are loc in termenul pentru care s-a eectuat operatiunea.

3peratiunile valutare la termen se eectueaza direct de la banca labanca sau prin intermediar. Acestea nu sunt niciodata cotate la bursa.#ursurile la care se eectueaza aceste operatiuni se numesc cursuri latermen. *a stabilirea acestor cursuri se au in vedere perspectivele evolutieiunei valute in unctie de o serie de actori cum ar f! situatia economica aunei tari rata in4atiei ciclul economic etc.

#alcularea cursului la termen se ace pornindu-se de la cursul spotconorm ormulei de mai 1os!

unde!

&,d E Lor,ardL-ul

d E dierenta de dobanda dintre cele doua valute pe perioada decalcul a Lor,ardL-ului0

F E cursul spot

+z E numarul de zile al perioadei de calcul al or,ard-ului

*a calcularea mai rapida a Lor,ardL-urilor pentru perioadele fxe de


28/40

corespunzatori cursului de cumparare si respectiv de vanzare. Astel lacotarea directa cand cursul or,ard este mai mare decat cel spot se spuneca valuta ace prima iar moneda ace discont si doerentele respective seadauga la cursul spot. n cazul in care cursul or,ard este mai mic decat celspot valuta ace discont si moneda ace prima iar dierentele respective sescad din cursul spot.

?upa scopul urmarit operatiunile la termen pot f lucrative (cand sedoreste obtinerea unui castig) sau de acoperire (cand obiectivul operatiuniieste de prote1are impotriva riscului valutar).

+umim risc valutar posibilitatea aparitiei unei pierderi in cadrul uneitranzactii economice sau fnanciare ca urmare a modifcarii cursului(depreciere sau repreciere) valutei de contract in intervalul care se scurgedin momentul inc$eierii ccontractului si data eectuarii incasarii sau platii invaluta.

8unt cunoscute mai multe te$nici de acoperire a riscului valutar.Aceste te$nici pot f grupate in te$nici de acoperire interna cum ar f! clauzavalutara alegerea monedei de contract introducerea unei mar1e asiguratoriiin pret etc si te$nici de acoperire externa te$nici care in derularea lorreclama colaborarea cu o alta institutie specializata de regula o banca.

?intre te$nicile externe o utilizare din ce in ce mai larga pe planinternational o are $edging-ul valutar .

%isccul LspotLpe piata Lor,ard L.

Piata or,ard este o piata care depinde esentialmente de rata dobanzii si pecare se tranzactioneaza cu a1utorul s,ap-ului valutar. ?ierentele intrecontractele de vanzare si cumparare la s,ap sunt datele dierite dematuritate si dierentele de pret (punctele or,ard). #um atat contractul decumparare cat si cel de vanzare incorporeaza o componenta spot dealerulde tranzitie pare sa nu suporte riscuri directe pe piata spot. n realitatetotusi exista trei orme de risc spot.

?upa cum se stie punctele or,ard re4ecta dierentele ratei dobanzii intredoua valute. 2le sunt aectate si de rata de sc$imb spot a celor doua valute.

;iscarile ratei de sc$imb spot pot aecta un dealer de contracte or,ard intrei eluri!

. ;iscarile in spot pot duce la sc$imbari in rata dobanzi pentru una sauambele valute . Aceste sc$imbari vor duce deci la sc$imbarea dierentelorratelor dobanzii si de aici la sc$imbarea punctelor or,ard0


29/40

A incerca sa micsorezi impactul pietei spot si sa dezvolti o strategie de$edging pentru acest risc este difcil daca nu c$iar imposibil. %iscul nu poatef cuantifcat iar dealer-ul va trebui sa-l considere ca unul dintre actori.

,"1

Ar*itra)ul valutar

8cimburile valutare provin de regula din operatiunile legate desc$imburile comerciale. Pentru fecare tranzactie internationala exportatorulsau importatorul va f implicat in operatiunile de cedare sau obtinere devaluta pentru eectuarea decontarii tranzactiilor respective.

?e regula participantii unei tranzactii internationale sunt situati intari dierite iar valoarea tranzactiei este stabilita in valuta uneia dintre celedoua tari sau deseori in valuta unei terte tari cum este cazul dolarului8A olosit in tranzactiile altor tari.

%eglementarea fnanciara a acestor tranzactii se realizeaza dinondurile valutare disponibile in conturile desc$ise la banci in valutatranzactiei. ?ar apar situatii in care disponibilul unei valute este defcitar atade obligatiile de plata asumate.

n mod obligatoriu apare necesitate de transormare a unei valute invaluta dorita. Aceasta activitate este realizata de arbitra1ul valutar care sedefneste ca o operatie de vanzare si cumparare de valute in generalsimultana in scopul de a realiza un proft sau de a ec$ilibra disponibilul invaluta. Arbitra1ul se poate ace si la termen pe doua sau mai multe pieteproftand de dierenta de curs valutar sau de dobanda pe aceste piete.

n aara de aspectul concret de ec$ilibrare a lic$iditatilor valutare un rezultatimportant al tranzactiilor eectuate in cadrul arbitra1ului valutar il constituiesi ec$ilibrarea cursurilor valutare si a dobanzilor sporindu-se cererea acolounde cursul este mai slab sau dobanda este mai mica si marindu-se oertaacolo unde cursul este mai puternic sau nivelul dobanzii mai ridicat.

Arbitra1ul valutar poate f eectuat de unitati bancare burse de valori si casede sc$imb valutar (in cazul persoanelor fzice). 2ste evident ca ponderea ceamai insemnata o constituie bancile care in acest el au un rol regulator indesasurarea activitatii fnanciare.

3peratiunile de arbitra1 valutar se eectueaza prin mi1loace de comunicarerapida (teleon telex s,it) bancile find in legatura directa si permanentape dierite piete valutare. ?in aceasta cauza in arbitra1ul valutar rapiditateadeciziei trebuie sa fe oarte mare pentru a ace ata vitezei instalatiilormoderne de transmitere a inormatiilor.

3peratiunile de arbitra1 valutar pot f privite sub dierite aspecte si decistructurate pe dierite criterii. Practica bancara a demonstrat ca naturamomentul si alti actori fnanciari valutari delimiteaza sera de actiune aarbitra1ului valutar in cadrul operatiunilor fnanciar- valutare.

?in punct de vedere al oportunitatii exista!


30/40

-"Ar*itra)ul valutar #peculativ" Acesta constituie operatiunea de vanzaresi cumparare de valuta sau de plasare a unei valute solicitate pe piatavalutara in scop exclusiv de realizare a unui proft.

Acest proft poate rezulta din!

a) dierente de curs ca!

- dierenta intre cursurile aceleasi valute inregistrate concomitent pedoua piete dierite la un moment dat0

- dierenta intre cursurile aceleasi valute pe aceeasi piata darinregistrate in momente de timp dierite0

- dierenta de curs intre doua valute pe doua piete dierite in acelasi timpsau la date dierite.

b) dierenta de dobanda ca!

- dierenta de dobanda la un moment dat pentru aceeasi valuta pe pietedierite0

- dierenta de dobanda intre valute dierite (in cazul unui plasament alunei valute care a acut obiectul unei operatiuni anterioare de vanzare-cumparare)


31/40

) Ar*itra) valutar la vedere denumit si spot. #ontine operatiunilede vanzare- cumparare de valute cu virare eectiva in conturi in termen de9: ore de la data cand a ost inc$eiata tranzactia.

#ursurile valutare uzitate in asemenea tranzactii sunt dierite ata decursurile practicate pentru operatiunile valutare la termen. ?e regula acest

tip de tranzactii se eectueaza intre bancile comerciale intre acestea siclientii lor sau intre clienti si bursele de valori.


32/40

Pentru operatiunile de arbitra1 valutar speculativ este esential sa seanalizeze corect actorul risc. Aceasta inseamna ca arbitrul va ace oestimare privind o evolutie viitoare avorabila sau deavorabila cursurilorvalutare. ?aca aceasta estimare se confrma atunci operatiunea se inc$idecu proft iar daca nu se confrma se inregistreaza pierdere.

?atorita acestui aspect executarea operatiunilor de arbitra1 valutarspeculativ este oarte difcila si necesita din partea celui care trebuie sa iadecizii rapide calitati deosebite. ?e retinut este aptul ca elementele careconduc la aceste decizii se sc$imba cu viteza oarte mare si deci trebuieolosit momentul cel mai avorabil pentru eectuarea unei tranzactii cu proftsau cel putin ara pierdere.

,"1"-"

Ri#cul valutar

Bariatia cursului valutar prezinta mai multe orme. #and cursulvalutar scade pe piata intr-o tendinta continua este asa-numita depreciere0cand acesta scade brusc in urma reducerii valorii paritare introdusa de statla intervale de timp mai mari atunci aceasta se numeste de valorizare.&enomenele contrare sunt cunoscute sub numele de repreciere (sauapreciere) si revalorizare.

oate aceste enomene au eecte avorabile saau deavorabile (dupacaz) asupra contractelor la termen sau asupra creditelor.

#azul in care un partener inregistreaza o pierdere la un contract latermen la o conventie de credit extern la un acord international de plati etc

ca urmare fe a devalorizarii sau deprecierii fe a revalorizarii sau reprecieriivalutei de contract inregistrata in intervalul de timp scurs de la inc$eiereacontractului si pana la data incasarii sau platii se numeste risc valutar.

Acesta se concretizeaza pentru creditor in scaderea puterii decumparare a monedei in care este exprimata creanta in urma unei deprecierisau devalorizari survenite in intervalul de timp aratat mai sus. Pentrudebitor paguba apare la cresterea puterii de cumparare a monedei atuncicand find datorata o plata la termen aceasta se ace intr-o moneda care asuerit intre timp o revalorizare sau reapreciere.

Pentru un importator riscul valutar apare fe in ipoteza cresteriivalutei din contract fe in acea a scaderii valorii monedei proprii. n ambelecazuri importatorul suera o paguba care consta in plata unei sume mai maridecat a prevazut in moneda nationala.

Pentru un exportator riscul apare in cazul cand contractul s-ainc$eiat intr-o moneda straina iar intre timp fe valoarea valutei din contractscade fe valoarea propriei monede creste. n ambele cazuri exportatorul vaprimi in moneda nationala o suma mai mica decat cea prevazuta.

n cazul in care contractul este inc$eiat intr-o terta moneda risculvalutar apare pentru unul dintre parteneri in unctie de variatia monedeistipulate in contract.


33/40

%iscul valutar are o in4uenta negativa asupra tranzactiilor comercialesi fnanciare si din aceasta cauza s-au cautat mi1loace de protectieimpotriva lui. Protectia impotriva riscului valutar se poate realiza!

a) in cadrul contractului0

b) in aara contractului.

a. ;i1loacele de protectie in cadrul contractului au un caracter preventiv siconsta in inscrierea in contract a unor clauze asiguratorii impotriva risculuivalutar.

Aceste clauze sunt de mai multe eluri!

$ Clau(a valutara consta in aptul ca moneda de plata este legata de o altamoneda considerata mai stabila si devenita moneda de reerinta. *egarea seace printr-un raport intre cele doua monede raport stabilit prin contract lavoia partilor. *a termen plata se ace in unctie de acest raport. ?acamoneda de plata se depreciaza in raport cu moneda de reerinta plata se vaace intr-o suma mai mare conorm raportului stabilit si invers in cazul candmoneda de plata se repreciaza ata de moneda de reerinta. 2fcacitateaacestei clauze deriva din stabilitatea monedei de reerinta.

Clau(a 'onedei internationale este aceea in caremoneda de plata este legata printr-un raport de ?8 sau o alta monedarezultata in urma unui cos valutar. n aceasta clauza se evidentiazastabilitatea monedei de reerinta.

Clau(a aur consta in legarea monedei de plata fe de omoneda cu valoare paritara exprimata in aur (care de apt nu mai exista) fede pretul aurului pe piata internationala. Puterea asiguratorie a acesteiclauze depinde evident de stabilitatea pretului aurului.

Clau(a pretului provi(oriu prin care in contract sestipuleaza ca pretul erm se va stabili in momentul livrarii marfi. n acestcaz creditorul va avea in vedere la stabilirea pretului modifcarile cursului

valutar despagubindu-se de eventualele pierderi.

Clau(a te'pori(arii prin care se intervine asupraactorului timp avand in vedere ca riscul valutar depinde de acesta. Astelse poate prevede o plata anticipata sau la un moment dat cand cursulvalutar este avorabil se mai poate recurge si la plati esalonate in rate inasa el incat impactul variatiei cursului valutar sa fe cat mai mic.

b. Protectie impotriva riscului valutar impotriva contractului aceastaputandu-

se realiza prin diverse procedee! $edging-ul s,ap-ul optiunea valutara.

#a o concluzie subliniem urmatoarele aspecte!


34/40

. %iscul de curs valutar este un risc deosebit de mare.

edging-ul pentru acoperirea riscului valutar are ca scopcontracararea eectelor neavorabile ale modifcarii cursului de sc$imb almonedei de plata. Aceasta operatiune consta in luarea unei pozitii de senscontrar aceleia pe care o detine intr-o tranzactie anterioara.

n acest mod un exportator care in conormitate cu contractulcomercial urmeaza sa primeasca o suma in valuta reprezentand platalivrarii sale la o anumita data va eectua pe piata valutara o vanzare latermen a sumei respective cu aceeasi scadenta. n sens invers unimportator care urmeaza sa aca plata peste o anumita perioada vacumpara suma necesara in valuta printr-o operatiune la termen pe piata

valutara avand ca scadenta data platii.

n elul acesta fecare din cei doi operatori (exportatorul siimportatorul) se asigura ca la data platii va primi respectiv va plati o sumain valuta a carei marime este cunoscuta din momentul inc$eierii operatiuniipe piata valutara si nu mai este dependenta de modifcarea cursului desc$imb pe piata.

3peratiunea de $edging este un gen de operatiune prin care uncumparator de valuta sau o banca se anga1eaza pe de o parte sa cumperela termen o suma intr-o anumita valuta iar pe de alta parte se imprumuta cuaceeasi suma in aceeasi valuta la acelasi termen. Prin acest procedeucumparatorul de valuta se pune la adapost de riscul deprecierii valutei inintervalul de timp dintre momentul inc$eierii contractului si executia lui


35/40

deoarece la scadenta platii care coincide cu termenul de incasare aimprumutului eventuala pierdere la cumpararea valutei se compenseaza cuun castig egal obtinut la imprumut. n acest mod riscul valutar estetranserat bancii imprumutatoare. otodata in cazul cresterii valuteicontractate creditorul castiga la cumparare dar pierde la imprumut$edging-ul avand in ond ca scop anularea oricarui eect datorat variatiei

cursului valutar.

Procedeul este valabil si pentru cazurile in care un creditor se teme camoneda in care este exprimat contractul inc$eiat cu un partener saucreanta pe care o poseda este expusa deprecierii sau devalorizarii.

Defnirea oiectivelor politicii de !edging

Problema care se pune este daca trebuie adoptat un program purdeensiv sau unl pentru obtinerea de proft in cazul managementului valutar.Acest program nu poate f unul deensiv pentru a se centra pe proft ulterior.?aca programul este agresiv si desemnat sa genereze profturi trebuiedezvoltate resursele si structura necesare.

rebuie observat ca pietele valutare permit tranzactii oarte rapide.#osturile de intrare si de iesire sunt minimale in comparatie cu alte decizii deaaceri. ranzactionarea agresiva poate f prin deg$izareaadevaratelorobiective comerciale ale frmei de un real olos pentruparticipantii importanti de pe piata.

Pentru o implementare efcienta a politicii de $edging trebuie avute

in vedere urmatoarele sisteme!

) Previzionarea cursurilor valutare.


36/40

Perceptia conducerii asupra acuratetii si gradului de incredere pe care-lprezinta aceste prognoze va f un actor ma1or in modelarea viitoarei politicide expunere la riscuri.


37/40

stabileste o tranzactie la vedere pe o piata si o alta ec$ivalenta pe o altapiata in alta valuta. n urma acestei operatiuni la termen daca cursul estemai ridicat castiga banca cumparatoare in caz contrar aceasta suera opierdere. ?in aceasta cauza operatiunile s,ap se ac atunci cand variatiilevalutei sunt minime si previzibile find evitate in perioadele de destabilizarea pietelor valutare.

3peratiunile de s,ap au aparut din necesitatea de acoperire a unoranga1amente intr-o valuta pe o anumita perioada din disponibilitatileexistente intr-o alta valuta ara a modifca la termen structuraanga1amentelor si a disponibilitatilor in cele doua valute.

?aca spre exemplu banca A dispune in LspotL de o suma in dolaripe care-i are disponibili timp de o luna si tot in LspotL are nevoie de o sumade ranci elvetieni pe care nu-i poate acoperi decat din intrari in ranci carevor avea loc peste o luna pentru acoperirea necesarului de ranci din LspotLvalorifcarea dolarilor si mentinerea structurii anga1amentelor si adisponibilitatilor la termen de o luna banca poate realiza aceste obiectiveprin operatiuni de s,ap.

Acestea presupun gasirea unei alte banci careia sa-i cedeze dolarii petimp de o luna in sc$imbul sumei in ranci elvetieni tot pe termen de o lunareglandu-se totodata dierenta de dobanda- daca exista- dintre cele douavalute reglare care se ace prin intermediul a doua cursuri dierite la celedoua scadente. Acoperirea necesitatilor intr-o valuta la care dobanda estemai mica decat valuta in care sunt disponibilitatile conduce la o pierdere latermen pierdere ce va trebui sa se compenseze prin realizarea unui castig la

curs.

n practica s,ap-ul se utilizeaza daca rezultatul operatiunii este maimare sau egal cu dierenta de dobanda dintre cele doua valute.

%ezultatul operatiunii de s,ap este (%s)!

unde

&,d E or,ard

#s E curs spot

+z E numar de zile

?aca %s este mai mic decat dierenta de dobanda se aplica metodadepozitelor de eurovalute care consta in atragerea sumei necesare intr-oanumita valuta simultan cu plasarea sumelor disponibile in alta valuta pe

acelasi termen. *a scadenta se restituie suma atrasa plus dobanda aerentadin intrarile asteptate la termenul respectiv in acea valuta si respectiv seincaseaza suma si dobanda aerenta la valuta plasata din care se vor plati


38/40

anga1amentele scadente la acel termen. n general se urmareste plasareaunei valute care sa inregistreze o dobanda mai mare decat cea atrasa.

3peratiunile valutare s,ap pot f de mai multe eluri!

- combinarea unei cumparari la vedere cu o vanzare de valuta la termen0

- legarea unei vanzari la vedere cu cumpararea aceleiasi valute la termen0

- eectuarea a doua operatiuni valutare la doua termene dierite.

Avanta1ul contractelor s,ap consta in aptul ca prezinta o gama largade posibilitati din care clientul poate sa aleaga. n plus contractul poate fvandut sau cumparat ca un titlu fnanciar inainte de scadenta. Aceastaparticularitate mareste gama de posibilitati de utilizare a riscului valutar.

3.5.3. Operatiuni %utures

n contract utures este un acord de vointa de a cumpara/vinde osuma determinata de valuta la un pret stabilit in momentul inc$eieriicontractului la o data viitoare.

#ontractele utures pe valuta se caracterizeaza prin cateva elemente!

.n primul rand este vorba de contracte standardizate intre partinegociindu-se numai pretul contractului respectiv cursul de sc$imb alvalutei care ace obiectul acestuia0 pretul este exprimat de regula in

moneda tarii de sediu a bursei.


39/40

n general se cumpara contracte utures in cazul unei plati viitoare sial unei anticipari privind o crestere a cursului valutei de plata si sevand contracte utures in cazul incasarii viitoare si al unei anticipari privind oscadere a cursului valutei incasate.

?esi atat in contractele &or0ard cat si in cele &uture# executarea

are loc la un termen viitor cele doua categorii de operatiuni se deosebesc inmai multe privinte!

. n primul rand intr-un contract utures conditiile contractuale suntstandardizate in ceea ce priveste natura activului de baza (o anumita valuta)si suma contractata numita si unitate de tranzactie (de exemplu ==.===dolari). oate contractele utures si acelasi activ standardizat ormeaza ungen de contracte utures.

otodata fecare contract utures are un anumit termen de executaremai precis o luna in care urmeaza sa aiba loc lic$idarea. *unile de livraresunt prestabilite si coteaza la bursa iar contractele pe un anumit activ areaceeasi scadenta ormeaza o specie a contractului utures pe acel activ.

Prin urmare cand vorbim de contractul utures avem in vederemultimea contractelor de un anumit gen si care are o anumita luna delivrare. Aceste contracte sunt reciproc substituibile pentru ca obiectul loreste un activ omogen din punct de vedere calitativ defnit in mod unitar intermeni contractuali toate avand aceeasi scadenta0 ele sunt standardizate.

. n al doilea rand pretul contractului utures se stabileste la bursa

prin procedura specifca de negociere si contractare a acestei pieteorganizate. Acest pret este expresia raportului dintre cererea si oerta pentrufecare contract standardizat (acelasi activ de baza aceeasi scadenta) si elvariaza zilnic in unctie de conditiile pietei. #a atare valoarea contractului(data de produsul dintre pretul unitar si unitatea de tranzactie) nu mai estefxa ca in cazul contractului or,ard ci este variabila. ?e aici rezulta una dincaracteristicile defnitorii ale contractului utures si anume ca acesta estezilnic actualizat sau Lmarcat la piataL (mar'ed to mar'et) astel incatpierderile uneia din partile contractante sunt transerate ca venituri celeilalteparti.

?aca valoarea contractului creste cumparatorul primeste in contulsau la bro'er o suma corespunzatoare proftului virtual al contractului0 dacavaloarea scade o anumita suma reprezentand pierderea virtuala estededusa din acel cont. n mod sistematic in cazul in care pretul pietei scadeceea ce inseamna reducerea valorii contractului detinatorul unei pozitii s$ort(vanzatorul) benefciaza de proftul virtual0 in sc$imb la o cresterea a valoriicontractului o suma reprezentand pierderea virtuala se deduce din contulvanzatorului.

8e poate spune ca un contract utures este practic un sir de contracteor,ard fecare find lic$idat zinic si inlocuit cu un nou contract care are unpret egal cu pretul zilei curente. Adaptarea valorii contractului (numita siactualizare) se ace pe baza dierentei dintre pretul de lic$idare al zileirespective si cel al zilei precedente. Acest pret se determina in general pe


40/40

baza cotatiilor de inc$idere a bursei din fecare zi (de aici si denumirea depret de inc$idere) si serveste la regularizarea dierentelor de valoare acontractului (de aici si denumirea de pret de regularizare).

. 8pre deosebire de contractul or,ard care se executa la scadentasi in conditiile stabilite la inc$eierea contractului in contractul utures partile

au doua posibilitati!

a) sa lic$ideze contractul prin predarea/primirea activului care aceobiectivul acestuia adica prin livrare (deliver)0

b) sa lic$ideze pozitia detinuta pe piata utures printr-o operatiunede sens contrar respectiv o compensare (oQsetting)0

Astel cel care detine o pozitie long poate lic$ida pozitia sa realizando vanzare utures a contractului respectiv0 cel care detine o pozitie s$ort opoate lic$ida prin cumpararea utures a aceluiasi contract. Prin acesteoperatii proftul/pierderea virtuala se transorma in proft/pierdere eectiva.

3peratorii (vanzatorii sau cumparatorii) care isi mentin pozitiiledesc$ise trebuie sa aca executarea in natura a contractului la data livrarii.Aceasta data este stabilita prin regulamentul bursei si poate f! o zideterminata din luna de livrare0 oricare din zilele lucratoare din luna delivrare incepand cu prima si sarsind cu ultima.

3peratorii ramasi cu pozitii desc$ise pana in ultima zi de livrare vorintra automat in procesul lic$idarii contractului prin predarea/primirea

activului care sta la baza contractului. n cazul contractelor utures la careexecutarea nu se poate realiza prin predarea unui titlu fnanciar (contractelepe eurodolari) LlivrareaL se ace printr-o lic$idare cas$ (plati in numerar).

Avand o valoare de piata si putand f negociat la bursa contractulutures este de apt un titlu fnanciar. &iind bazat pe un activ standardizat elreprezinta un titlu derivat. #a atare contractul utures se coteaza la bursa(ca orice titlu fnanciar) dar pretul sau curent si deci valoarea de piata acontractului re4ecta pretul activului de baza.

Piata Valutara Reprezinta Sistemul de Relatii Financiar

Documents

Transcript of Piata Valutara Reprezinta Sistemul de Relatii Financiar