Piata egipteana a textilelor si a articolelor de imbracaminte

Textilele si articolele de imbracaminte reprezinta unul din sectoarele cheie ale economiei egiptene, utilizand in mod traditional drept materie prima bumbacul. Si in prezent bumbacul este materia prima folosita preponderent in Egipt, in timp ce industria textila autohtona avand la baza firele sintetice utilizeaza intr-o masura covarsitoare materie prima din import.Industria textila egipteana este integrata pe verticala si, din aceasta cauza, multe din restrictiile impuse comertului exterior cu materiile prime mentionate pot provoca efecte in lant. Competitia externa reprezentata in principal de firmele din R.P.Chineza si presiunile interne exercitate de sectorul care constituie principalul utilizator intern al fortei de munca au condus la adoptarea de catre guvern a unor politici lipsite de coerenta. Masurile protectioniste adoptate sub imperiul momentului si in lipsa unor studii de impact au afectat atat sectorul cat si importurile.

Contextul general

Industria egipteana a textilelor si a articolelor de imbracaminte integreaza pe verticala toate etapele ciclului de productie: cultivarea bumbacului, productia de fire de bumbac, realizarea tesaturilor si a articolelor finite. Ca valoare a productiei, sectorul textilelor se plaseaza pe locul doi in economia egipteana, dupa agricultura, fiind insa principalul utilizator al fortei de munca. Dezvoltarea sectorului s-a bazat in principal pe avantajele comparative conferite de bumbacul autohton, de forta de munca ieftina si de pozitia geografica a tarii.Desi Egiptul a fost in mod traditional un producator si exportator de textile si de articole de imbracaminte, cele mai recente statistici indica o balanta comerciala deficitara a sectorului datorata in principal subcategoriei textile, chiar daca industria articolelor de imbracaminte este excedentara.Deficitul se datoreaza si integrarii pe verticala a unui sector legat in mod preponderant de productia de bumbac. Sectorul este afectat de deficiente serioase atat in cultivarea bumbacului cat si in ce priveste filaturile si tesatoriile. In acelasi timp, tendintele pe plan mondial consemneaza extinderea utilizarii fibrelor sintetice in detrimental fibrelor naturale. Productia egipteana nu s-a adaptat suficient acestei mutatii, fapt subliniat si de balanta deficitara a comertului cu fibre sintetice si tesaturi. Deficitul comercial al sectorului egiptean al textilelor se va amplifica, avand in vedere ca la import predomina fibrele sintetice iar la export predomina fibrele naturale (bumbac). Integrarea pe verticala a sectorului textilelor constituie o vulnerabilitate: blocarea unui element al sectorului se rasfrange secvential asupra intregului lant. Astfel, interdictia, temporara initial, a importurilor de bumbac adoptata de autoritatile egiptene in octombrie 2011 a obligat filaturile sa utilizeze bumbacul autohton, mai scump (interdicta la import s-a aplicat concomitent si firelor de bumbac) . Atat tesaturile cat si articolele de imbracaminte au avut costuri de productie majorate, cu efect asupra competitivitatii lor la export. In acelasi timp,

in masura in care anumiti producatori egipteni trec la utilizarea fibrelor sintetice din import, acest lucru va conduce la majorarea deficitului comercial al sectorului. Orice restrictie suplimentara la importul de textile va afecta industria locala a imbracamintii si va determina majorarea importurilor de articole de imbracaminte. Reciproca nu este valabila. In situatia restrictionarii importurilor de articole de imbracaminte, industria locala nu va fi in masura sa produca si sa vanda mai mult avand in vedere preturile superioare ale bumbacului si firelor de bumbac autohtone.In momentul de fata exista trei blocaje, dintre care doua reprezinta bariere netarifare: interdictia importurilor de bumbac (desi anuntata ca masura temporara, nu a fost stabilit termenul la care masura se suspenda); o masura de salvgardare privind importurile de fire de bumbac (care contravine criteriilor OMC) si cererea privind certificarea inspectiei la produsele textile si la cele din piele.Dupa “Revolutia de la 25 ianuarie” 2011 autoritatile egiptene au incercat in mod repetat sa introduca masuri protectioniste la importurile anumitor produse. Astfel, in mod arbitrar s-au cerut producatorilor dovezi privind dreptul de proprietate asupra unor marci de comert, au existat incercari de solicitari privind divulgarea detaliilor unor contracte ale furnizorilor sau cereri ca marfurile sa fie expediate direct din tara de origina.Autoritatile egiptene sustin ca masurile au fost adoptate de teama invadarii pietei locale de produse asiatice, in special din R.P.Chineza, inclusiv prin operatiuni triunghiulare derulate prin state ale UE sau prin EAU, sau a invadarii pietei de produse contrafacute.In cazul textilelor si articolelor de imbracaminte, aceste tentative s-au materializat prin Decretul ministerial nr. 626/2011 care impune inspectarea bunurilor inainte de expediere, iar certificatul de inspectie trebuie emis de o autoritate internationala acreditata. Datorita presiunilor exercitate de importatori, data intrarii in vigoare a decretului a fost amanata pana la 31.03.2012, cu atenuarea regulilor de aplicare, permitandu-se ca inspectia sa se faca nu numai de autoritati internationale ci si de autoritatea egipteana de specialitate – Organizatia de Stat pentru Controlul Importurilor si Exporturilor (GOIEC), asa cum se proceda si inaintea emiterii decretului mentionat.S-a renuntat si la asa-numita procedura a “Listelor albe” prin care firmele incrise pe aceste liste beneficiau de culoare/proceduri rapide de eliberare din vama, acceptate anterior de autoritatile locale pentru facilitarea importurilor de la companii de renume sau branduri de moda. Reintroducerea acestei proceduri este permisa in anumite cazuri, cu suportarea costurilor de catre exportatori.Se poate aprecia ca puseurile protectioniste denota absenta unor politici coerente, fiind mai degraba masuri luate de unele ministere in urma presiunilor exercitate de anumite grupuri de interese, fara evaluarea prealabila a impactului acestora.

Comertul cu produse textile

Valoric, exporturile egiptene de textile si de articole de imbracaminte se

situeaza pe locul patru in totalul exporturilor, dupa combustibili, produse agricole si produse chimice, contribuind cu circa 10% la incasarile din exporturi. Textilele si articolele de imbracaminte exportate sunt aproximativ egale din punct de vedere valoric. Importurile egiptene de textile si articole de imbracaminte reprezinta sub 5% din totalul importurilor tarii, textilele avand preponderenta din punct de vedere valoric.Egiptul este exportator net de textile si importator net de articole de imbracaminte.Principalele produse exportate din Egipt sunt firele textile si acoperitoarele de podea (mocheta), care reprezinta 30% din total, in timp ce pe primele locuri la import se situeaza firele textile (36%) si tesaturile sintetice (25%). Importurile de tesaturi din bumbac au crescut semnificativ in ultimii ani (cu 50% in 2010 comparativ cu 2008) si reprezinta aproape 17% din importurile totale de textile. Majorarea valorii importurilor de tesaturi de bumbac se datoreaza in parte si cresterii sustinute a preturilor bumbacului fibra pe piata mondiala.Structura comertului egiptean cu produse textile reflecta realitatile sectorului: se importa, in cea mai mare parte, fire sintetice si se exporta, in mod preponderent, fibra naturala (de bumbac).In ce priveste comertul cu articole de imbracaminte, Egiptul exporta articole de vestimentatie (apparel) din tesaturi textile incadrate la categoria “nespecificate in alta parte” in cuantum de 42% din totalul exporturilor, urmate de articole de imbracaminte pentru barbati din tesaturi textile (31%) si de articole de imbracaminte pentru femei din tesaturi textile (17%).La import, pe primul loc se situeaza articolele de imbracaminte pentru femei (50%) , respectiv mai mult decat dublul valorii articolelor de imbracaminte pentru barbati importate.Faptul ca balanta comerciala a Egiptului este excedentara in cazul articolelor pentru barbati sau nespecificate si deficitara la importul articolelor pentru femei denota, intre altele, atat o adaptarea greoaie a sectorului la schimbarile cerintelor pietei dar si o lipsa de competitivitate in materie de design sau de croiala.In ce priveste distributia geografica, principala destinatie a exporturilor egiptene de textile si articole de imbracaminte (SITC 65, 84) a constituit-o piata UE, cu un total de 890 milioane euro in 2011 (cifre preliminare), in timp ce principalul exportator pe piata egipteana in 2010 a fost R.P.Chineza, cu un total de 1,06 miliarde dolari.In ce priveste textilele, EU este destinatia principala a exporturilor egiptene, cu 40% din totalul acestor exporturi, urmata de SUA cu 20% si Turcia, cu 14%.Peste 50% din exporturile egiptene de imbracaminte sunt destinate pietei americane, iar piata UE se situeaza pe locul doi.La importurile de imbracaminte, China ocupa primul loc, cu 63% din total, urmata de UE cu aproximativ 10% din total.La importurile egiptene de textile, China se situeaza pe primul loc, cu 30% din total, urmata de India si Turcia cu cate 11% si UE cu 10%.UE este un importator net de textile si articole de imbracaminte in raporturile cu Egiptul. Comertul EU-Egipt cu aceste produse a urmat o tendinta constanta lenta

si fluctuanta de crestere. Exporturile UE de textile si articole de imbracaminte in Egipt reprezinta numai 25% din importurile de aceste produse pe piata egipteana.In 2010, articolele de imbracaminte importate din Egipt in UE au reprezentat 5,8% din totalul importurilor UE, iar textilele au reprezentat 5,1%. Exporturile de textilele si articolele de imbracaminte in UE s-au situat pe locul trei in cadrul exporturilor egiptene, dupa combustibili (54%) si produse chimice (11%).Conform datelor preliminare pe 2011, importurile in UE de textile si articole de imbracaminte egiptene au crescut valoric cu aproximativ 14%, in special datorita textilelor dar si a consecintei cresterii preturilor la bumbac. Cu toate acestea, ponderea lor a scazut la sub 5%.Exporturile din UE de textile si articole de imbracaminte reprezinta numai 1,5% din exporturile totale ale UE pe piata egipteana. In 2010 textilele si articolele de imbracaminte au reprezentat 2,5% din totalul exporturilor UE si 5,7% din totalul importurilor UE, iar Egiptul a reprezentat al 10-lea partener la importurile de textile si al 18-lea la importurile de articole de imbracaminte.Valoric, importurile EU de textile si articole de imbracaminte din Egipt sunt aproximativ egale.Dintre textilele importate de UE din Egipt in 2010, articolele din bumbac si acoperitoarele de podea reprezinta, fiecare, aproximativ 30% din valoare. Exporturile UE in Egipt sunt dominate de textile (70%), in principal fire textile si fire speciale care constituie, in total, aproximativ 33% din exporturile EU de textile. Importurile egiptene de imbracaminte din UE sunt dominate de imbracamintea pentru femei (67%), in timp ce exporturile egiptene pe piata UE de articole pentru barbati reprezinta sub 27% din total iar articolele de imbracaminte nespecificate reprezinta 50%. Datele confirma prezumtia ca factorul moda determina diferenta.Italia este principalul exportator de textile in Egipt (aproximativ 50% din totalul exporturilor UE), dar si principalul importator de de textile, urmata de Germania. Italia se situeaza pe primul loc si la exporturile de imbracaminte in Egipt ( o treime din exporturile UE de imbracaminte in Egipt), chiar daca datele preliminare pe 2011 indica o schimbare a ierarhiei, pe primul loc situandu-se Spania. Cei mai mari importatori din UE de imbracaminte egipteana sunt Marea Britanie, Germania si Spania.

Productia si investitiile

Se estimeaza ca industria egipteana a textilelor si a articolelor de imbracaminte contribuie cu 3% la crearea PIB si cu 30% la productia industriala. Conform datelor Autoritatii Publice pentru Investitii (GAFI), in Egipt exista peste 6000 de firme producatoare de textile si imbracaminte inregistrate la Autoritatea pentru Dezvoltare Industriala.Industria textilelor si a articolelor de imbracaminte este dominata de sectorul confectiilor finite (readymade garments), cu 75% din total. Industria articolelor de imbracaminte este privata in proportie de 90%; branduri internationale cum ar fi Marks&Spencer, GAP, WalMart, Levi Strauss, Target si Calvin Klein se realizeaza

in lohn si in Egipt; investitiile offshore (in interiorul tarii si in zonele industriale) in industria confectiilor finite reprezinta 30% din total in perioada 1979- februarie 2010, cu o valoare de 955 milioane dolari in 1894 firme, conform datelor GAFI.Sectorul textilelor antreneaza un procent important din productia sectorului de stat avand in vedere ca filaturile, tesatoriile si operatiunile de surfilare (finisaje) ale bumbacului sunt in proprietatea sectorului public.In februarie 2010, industria textila era reprezentata de 3243 de firme, din care 3029 operau in teritoriu iar 214 in zonele libere, investitiile in aceste unitati totalizand 3,2 miliarde dolari.Industria egipteana a textilelor si articolelor de imbracaminte s-a extins considerabil incepand cu anul 2004, o data cu semnarea de catre Egipt, Israel si SUA a protocolului privind crearea Zonelor Industriale Calificate (QIZ). Conform prevederilor protocolului, produsele egiptene care incorporeaza minimul 10,5% continut israelian se califica pentru a fi exportate in SUA fara contingente sau plata taxelor vamale.Principalele produse egiptene de export in SUA sunt jeansii denim (peste 100 milioane dolari/an) si tricourile (T-shirts), cu circa 20 milioane dolari anual.Zona Libera de stat din Port Said este unul din principalele clustere cu investitii in sectorul textilelor ce opereaza in conditii de Zona Industriala Calificata.Exporturile egiptene din QIZ au crescut spectaculos in primii ani dupa intrarea in vigoare a protocolului, dupa care cresterea anuala s-a nivelat in jur de 6-8%, in principal datorita capacitatilor de productie relativ limitate.In anul 2006, Egiptul si China au infiintat o Zona Industriala Egipteano-Chineza in care s-a infiintat un Centru de Servicii Tehnologice pentru Textile, care vizeaza modernizarea proceselor si tehnologiilor utilizate de producatorii egipteni.Conform datelor Bancii Centrale a Egiptului, productia autohtona de articole de imbracaminte finite a crescut aproape continuu in ultimul deceniu cu exceptia anilor 2006 si 2007. In utimii 4 ani, productia a crescut de la 288 milioane bucati in 2007/2008 la circa 324 milioane bucati in 2010/2011, respectiv o crestere de 12,4% in 4 ani si de 20% comparativ cu anul 2001/2002.Productia de fire textile (bumbac, lana, matase si sintetice) a crescut constant in ritmuri moderate in ultimii ani de la 418,5 mii tone in 2006/2007 la aproximativ 478 mii de tone on 2010/2011, respectiv cu 13% mai mult comparativ cu productia din 2001/2002. Productia de fire textile este dominata de firele de bumbac, de trei ori mai mare decat in cazul firelor sintetice. Firele sintetice se inscriu in aceeasi tendinta de crestere, respective de cateva procente pe an.Costurile cu forta de munca se estimeaza a fi de sub 1 dolar/ora in industria egipteana a articolelor de imbracaminte, putin mai reduse decat in cazul Chinei, dar mai putin competitive decat costurile inregistrate in Bangladesh, Cambodgia, Vietnam si India. Firmele egiptene din domeniu se confrunta cu dificultati in angajarea si pastrarea fortei de munca suficient de calificate.

Dupa “Revolutia din 25 ianuarie”, industria textile egipteana a fost confruntata cu provocari numeroase fie direct, fie pe cale de consecinta a unor fenomene inregistrate in sectoarele conexe: greve freecvente, preturile ridicate ale bumbacului fibra, interdictia importurilor de bumbac si chiar amenintari cu

renationalizarea unor capacitati de productie.Trebuie mentionat ca exporturile egiptene de textile si articole de imbracaminte, ca si exporturile altor produse nepetroliere beneficiaza de subventii guvernamentale de 8 pana la 10% din valoarea de export. Subventiile sunt reanalizate in prezent pe fondul serioaselor constrangeri bugetare.Autoritatile egiptene ce vor fi investite dupa alegerea noului presedinte al tarii sunt obligate sa adopte strategii sectoriale si politici comerciale clare.

Ministru consilier,Anton Costescu

renationalizarea unor capacitati de productie.Trebuie mentionat ca exporturile egiptene de textile si articole de imbracaminte, ca si exporturile altor produse nepetroliere beneficiaza de subventii guvernamentale de 8 pana la 10% din valoarea de export. Subventiile sunt reanalizate in prezent pe fondul serioaselor constrangeri bugetare.Autoritatile egiptene ce vor fi investite dupa alegerea noului presedinte al tarii sunt obligate sa adopte strategii sectoriale si politici comerciale clare.

Ministru consilier,Anton Costescu