3

Introducere

Piața de capital reprezintă mulţimea de relaţii şi mecanisme prin care se atrag şi se

plasează fondurile disponibile din economie către agenţii economici sau entităţi publice şi

private (solicitoare de fonduri), pe termen mediu şi lung. Aceste plasamente sunt posibile prin

intermediul brokerilor, dealerilor şi al societăţilor de intermediere şi cu ajutorul emisiunii şi

tranzacţionării valorii mobiliare. Existenţa acestei pieţi este strans legată de necesităţ ile curente

de trezorerie și investiții.

Piața de capital leagă emitenții valorilor mobiliare și ai altor instrumente financiare de

investitori individuali și instituționali prin intermediul societăților de servicii financiare.

Fluxurile de capital dintre emitenți și investitori sunt puse în evidență de emisiunea ți

tranzacționarea unor instrumente specifice, de tipul valorilor mobiliare. Ca orice piață, piața de

capital poate fi definită formal ca „loc de întâlinre” a vânzătorilor și cumpărătorilor de

instrumente financiare.

Conceptul de piață de capital are însă conotații mult mai profunde, ce decurg din relațiile

de alocare a resurselor disponibile în scopul fructificării acestora și al satisfacerii cererii de

capital dintr-o economie.

Din punctul de vedere al sferei sale de cuprindere, în literatura de specialitate s-au

structurat două concepții referitoare la piața de capital: concepția anglo-saxonă și concepția

continental-europeană. În concepția anglo-saxonă, piața de capital formează împreună cu piața

monetară și cu piața asigurărilor ccea ce se numește, cu un termen atotcupinzător, piața

financiară.În acest context, piața de capital este sinonimă cu piața instrumentelor financiare care

asigură investirea capitalurilor pe termen mediu și lung. Spre deosebire de aceasta, piața

monetară realizează atragerea și plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieței

interbancare, al pieței scontului, al pieței efectelor de comerț, al pieței certificatelor de depozit, al

pieței eurovlutelor etc.

În concepția clasică continental-europeană, piața de capital are o structură complexă, care

cuprinde piața monetară, piața ipotecară și piața financiară.

Piața monetară este piața capitalurilor pe termen scur și mediu, fiind reprezentată de piața

inetrbancară și de piața titlurilor de creanță negociabile.

4

Caracteristicile formării și dezvoltării peței de capital a României

Premisele apariției pieței de capital în România au fost create odată cu promulgarea Legii

nr.31/1990 privind societățile comerciale, care a asigurat cadrul legal necesar nașterii și

dezvoltării societăților pe acțiuni și totodată, a instituit un cadru clar pentru principalele produse

utilizate pe piața de capital: acțiunile și obligațiunile. Potrivit acestei legi, societățile comerciale

pe acțiuni au putut face apel la economiile publicului pentru înființare sau pentru majorarea

capitalului social. Astfel putem defini anul 1990 drept momentul apariției pieței primare de

capital.

Un moment important l-a constituit adoptarea Legii nr. 58/1991 a privatizării societăților

comerciale, care a relevat o dată în plus nevoia existenței unei piețe secundare. Aceasta deoarece

a introdus pe piața financiară , într-o cantitate masivă hârtii de valoare la purtător(certificate de

proprietate), care, deși nu au fost considerate valori mobiliare, au avut rolul de a familiariza

publicul cu titlurile de valoare și, nu în ultimul rând, de a demonstra necesitatea creării unui

cadru organizat pentru vânzarea-cumpărarea acestora. Mai mult decât atât a instituit primii

investitori instituționali- cele cinci fonduri ale proprietății private- care, deși hibrizi, au avut de

asemenea rolul de a familiariza populația cu instituția “investitorului de portofoliu”.1

Anul 1992 a reprezentat momentul derulării primei oferte publice de acțiuni contra

numerar din cadrul procesului de privatizare, ofertă care a fost efectuată de Agenția Națională

pentru Privatizare și Banca Română pentru Dezvoltare cu sprijinul unei societăți de consultanță

din Marea Britanie și care a avut o rezonanță deosebit de mare.

Către sfârșitul anului 1992 s-a înființat Agenția Națională pentru Tituluri de Valoare, ca

direcție în Ministerul Finanțelor. Paralel, în Banca Națională a României s-a creat Centrul de

Proiectare și Implementare a Piețelor de Capital, “embrionul” viitoarei Burse de Valori

București.

Odată cu apariția Ordonanței nr.18/1993 privind reglementarea tranzacțiilor nebursiere cu

valori mobiliare și organizarea unor instituții de intermediere, a fost înființată Agenția Valorilor

Mobiliare (AVM) pin transformarea Agenției Nașionale pentru Titluri de Valoare(ANTV).

1 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009.

5

Această entitate constituită la vremea respectivă ca direcție generală în Ministerul de Finanțe, a

elaborat cadrul de reglementare minim necesar pentru crearea pieței de capital în România, prin

elaborarea Regulamentului privind oferta publică de vânzare de valori mobiliare și a

Regulamentului privind autorizarea societăților de intermediere de valori mobiliare și a agenților

de valori mobliare, aprobate prin Hotărârea Guvernuluinr. 788/1993. Aceasta a permis

clarificarea și completarea procedurii prevăzute de Legea nr 31/1990 de majorare a capitalului

social și mai mult decât atât a dus la creșterea numârului societăților comerciale care au făcut

ofertă publică.

În acest context a apărut o categorie importantă de operatori- intermediari autorizați ca

participanți direcți și exclusivi la incheierea operațiunilor de vânzare-cumpărare de valori

mobiliare, fapt ce a creat premisele nașterii Bursei de Valori București și mai târziu a pieței

RASDAQ.

În anul 1994 a fost adoptată Legea nr.52 privind valorile mobiliare și bursele de valori,

care a creat condiții pentru apariția de noi instituții pe piață: Comisia Națională a Valorilor

Mobiliare (CNVM), ca autoritate administrativă autonomă care raportează Parlamentului

României cu privire la activitatea de reglementare și supraveghere a pieței de capital , Bursa de

Valori București, societăți de depozitare, societăți de registru, asociații profesionale cu statut de

organisme de autoreglementare care au dus la apariția de noi piețe secundare de

tranzacționare(RASDAQ), altele decât cele bursiere etc.

Bursa de Valori București2 se reînființează, pe 1 aprilie, în baza unei decizii a Comisiei

Naționale a Valorilor mobiliare ca instituție de interes public cu personalitate juridică ce își

desfășoară activitatea pe principiul autofinanțării. Această zi va rămâne ca un moment de

referință pentru dezvoltarea pieței de capital din România, inaugurarea oficială a Bursei de

Valori București având loc pe 23 iunie 1995.

2 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009.

6

Primul an real de activitate al Bursei de Valori București a fost, de fapt, anul 1996. Tot în

acest an se înființează piața extrabursieră RASDAQ, care a creat un cadru organizat, transparent

și accesibil pentru tranzacționarea acțiunilor celor aproximativ 5700 de societăți privatizate.

RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno-americane pentru orientarea către sectorul

privat a instituțiilor pieței de capital. În anul 1997 a fost înființată la Sibiu Bursa Monetar-

Financiară de Mărfuri(BMFMS), specializată în tranzacționarea instrumentelor financiare

derivate

Anul 1997 a reprezentat un an al performanței pieței de capital, Bursa de Valori București

cunoscând un salt semnificativ în dezvoltarea ei. În septembrie 1997 a fost lansat primul indice,

BET, care a funcționat ca un „barometru” al activității pe piața bursieră, indicele apărând ca

urmare a necesității unui instrument sintetic de cuantificare a performanțelor activității pieței

bursiere. Luna aprilie a anului 1998 este marcată de lansarea celui de-al doilea indice al Bursei

de Valori București, BET-C, indice care urmărește evoluția prețului tuturor valorilor mobiliare

înscrise la cota Bursei de Valori București și care, alături de indicele BET, conturează o imagine

completă asupra evoluției de ansamblu a pieței.

Momentul crucial al anului 1999 este reprezentat de implementarea noului sistem de

tranzacționare al Bursei, HORIZON. Bursa de Valori București încheie acorduri de cooperare cu

Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange și London Stock Exchange, acestea deschizând

noi posibilități de încadrare a pieței românești în tendințele de globalizare și cooperare regională.

Tot în acest an, Bursa a devenit membru al Asociației Depozitarelor și Caselor de Compensare3

din Centrul și Estul Europei și a participat activ la Proiectul de Cooperare Regională din Zona

Sud-Est Europeană.

La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori București a lansat primul indice sectorial, BET-FI,

care reflectă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate în cadrul

Bursei. În anul 2001 au fost listate la Bursă acțiunile a două mari societăți, Banca Română pentru

Dezvoltare – Groupe Societe Generale și Societatea Națională a Petrolului Petrom, lucru ce a dus

la creșteri spectaculoase ale capitalizării și volumului tranzacțiilor la Bursă. Capitalizarea

bursieră a depășit pragul de un miliard de dolari, reprezentând 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar

indicii bursieri au urmat tendința generală de creștere, indicele BET apreciindu-se cu peste

38,6% pe parcursul anului.

3 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009

7

Cei trei indici calculați de Bursa de Valori București au atins niveluri maxime istorice în

anul 2002, considerat unul dintre cei mai performanți ani din istoria sa. Bursa a înregistrat în

acest an cea mai mare creștere dintre primele 57 de burse de valori din lume. În luna octombrie

2002, s-a semnat Acordul de Cooperare cu Borsa Italiana, iar în noiembrie a devenit membru

corespondent al Adunării Generale a Federației Europene a Burselor de Valori.

În 2003, Bursa de Valori București a devenit membru al Federației Euro-Asiatice a

Burselor de Valori. Tot în acest an, s-a listat și tranzacționat prima emisiune de obligațiuni

corporatiste. Capitalizarea totală a Bursei de Valori București s-a apropiat, la sfârșitul anului

2004, de pragul de 12 miliarde de dolari, care reprezenta peste 17% din PIB, diminuându-se

decalajul față de piețele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale și de Est. Aceasta s-a

datorat faptului că tot mai multe companii au ales să-și finanțeze proiectele dezvoltare prin noi

emisiuni de valori mobiliare4.

Începând cu anul 2005, investitorii au avut posibilitatea să tranzacționeze la Bursa de

Valori București drepturile de preferință atașate acțiunilor nou emise cu prilejul majorărilor de

capital social, ca urmare a fuziunii prin absorbție a Bursei Electronice RASDAQ de către Bursa

de Valori București la data de 30 noiembrie 2005. Acest an a însemnat, totodată, o nouă

recunoaștere internațională a Bursei, prin lansarea, în comun cu Bursa din Viena, a indicelui

ROTX, construit în conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrală.

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a autorizat, în prima parte a anului 2006, Bursa

de Valori București ca operator de piață cu scopul de a crește încrederea investitorilor și a

companiilor emitente în mecanismele pieței de capital. Tot în acest an, Bursa de Valori București

a fost admisă ca membru cu drepturi depline al Federation of European Securities Exchanges,

reprezentând o recunoaștere a progreselor înregistrate în ultimii ani de piața de capital din

România. Pentru Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu, anul 2006 a reprezentat un

maxim istoric, caracterizat de o mare lichiditate, cu un volum ascendent al tranzacțiilor.

În condițiile aderării României la Uniunea Europeană în 2007, investitorii străini au

devenit mult mai prezenți pe piața bursieră românească și și-au crescut semnificativ ponderea pe

care o dețineau în rulajul total al pieței din anii trecuți. Bursa de Valori București a reușit să-și

diversifice gama de instrumente financiare oferite, astfel că, în septembrie 2007, a fost lansată

piața la termen cu primele instrumente derivate: contractele futures pe indicii BET și BET-FI.

4 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009

8

Anul 2008 a fost unul dintre cei mai dificili ani pe piața de capital din România5.

Capitalizarea bursieră a scăzut semnificativ față de anul anterior, valoarea tranzacțiilor a fost

extrem de redusă pe parcursul anului. Indicele de referință al pieței, BET, a scăzut cu 70% sub

valoarea de start a lunii ianuarie. La 1 iulie 2008, Bursa de Valori București a lansat doi noi

indici, BET-XT și BET-NG, scopul acestora fiind de a reflecta mișcarea în piață a prețurilor

celor mai lichide 25 de companii, respectiv a prețurilor companiilor al căror domeniu de

activitate principal este asociat sectorului economic, de energie și utilitățile aferente acestuia.6

Anul bursier 2009 ar putea fi numit „anul instrumentelor financiare cu venit fix”.

Sursa: www.bvb.ro

Valoarea totală a tranzacțiilor cu obligațiuni în 2009 a fost de aproape cinci ori mai mare

decât valoarea tranzacțiilor cu obligațiuni din anul 2008, situându-se chiar și peste nivelul maxim

de lichiditate care fusese atins în anul 2006. Acest fapt este o consecință a riscurilor de investire

pe piața de capital care rămân mai ridicate decât în anii trecuți, continuând tendința de

reorientare a investitorilor spre active mai sigure.

5 www.bvb.ro 6 www.bvb.ro

9

Numãrul total al tranzacțiilor cu obligațiuni s-a apropiat în anul 2009 de pragul de 1.000

de operațiuni, în condițiile în care rulajul pe piața obligatarã a înregistrat la BVB un record

absolut: peste 300 milioane EUR. Acest nivel este de aproape cinci ori mai mare decât valoarea

tranzacțiilor cu obligațiuni din anul anterior și se situeazã chiar și peste nivelul maxim de

lichiditate care fusese atins în anul 2006. Structura tranzacțiilor cu obligațiuni diferã însã

semnificativ fațã de cea din anul 2006, atunci când preponderente au fost tranzacțiile rezultate în

urma ofertelor publice primare de vânzare.

În anul 2009, tranzacțiile bursiere secundare cu obligațiuni au dominat piața și au avut ca

principal motor tranzacțiile cu titluri de stat. În 2010, s-a păstrat tendința de creștere a pieței

instrumentelor financiare cu venit fix.

În anul 2011, piața românească de capital a fost marcată de evoluția piețelor financiare europene și

internaționale, astfel că indicele BET a închis anul 2011 cu 18% sub valoarea de start, indicele sectorial

BET-NG a scăzut cu 21%, în timp ce BET-FI a închis anul cu 12% sub valoarea de la finalul anului

2010. Un eveniment important l-a constituit listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori București,

la 25 ianuarie 2011. Piața de capital a înregistrat un an de scădere în 2011, după stagnarea din 2010 și

revenirile parțiale din 2009. Evoluția indicelui principal al Bursei de Valori București (BET) in ultimii

cinci ani este prezentată în continuare:7

Evolutia BET in anul 2011

Sursa: Puls Capital

7 www.capital.ro

10

Astfel, indicele BET (calculat pe baza celor mai importante zece acţiuni listate pe piaţa reglementată a

BVB) a încheiat anul 2011 cu o scădere de 17,7%, acesta fiind cel de-al treilea an complet de scădere din istoria

indicelui (după -50,2% in 1998 şi -70,5% în 2008).

Evoluţia acţiunilor listate pe piaţa reglementată a BVB a înregistrat două etape distincte în 2011. La fel

ca în anul precedent, primul trimestru a adus creşteri uşoare pentru indice, acesta acumulând +12,5% între 31

decembrie 2010 şi 31 martie 2011. Ulterior, însă, indicele a demarat o etapă de scădere, care a continuat până la

sfarşit de an.Randamentul cumulat al indicelui BET în ultimii patru ani (2008- 2010), de la momentul începerii

crizei, rămane -55,9.

Și în anul 2012 piața de capital din România a continuat perioada de stagnare demarată în 2010.

Evoluția indicelui principal al Bursei de Valori București, BET, este prezentată în următorul grafic:

Evoluția indicelui BET în perioada 2007-2012

Sursa: Rapoarte anuale ale Bursei de Valori București

Indicele BET, calculat pe baza celor mai importante zece acțiuni listate pe piața

reglementată a Bursei de Valori București, a încheiat anul 2012 cu o creștere moderată de 18,7%,

cel mai bun randament anual din 2009.8

8 www.bvb.ro

11

La fel ca în ultimii doi ani, acțiunile listate pe piața reglementată a Bursei de Valori

București au înregistrat mai multe etape distincte în 2012. Primul trimestru a adus creșteri pentru

BET, acesta acumulând +23,9% între 31.12.2011 și 31.03.2012. În trimestrul II, indicele a

pierdut aproape întreaga creștere, randamentul pe primele șase luni fiind de +4,4%. A doua

jumătate a anului a adus creșteri ușoare, care s-au accelerat în luna decembrie.

12

Bursa de Valori București

1.ISTORIC

Bursa de Valori Bucureşti este principalul operator bursier care funcționează în România,

fiind înființată în anul 1995 și continuând tradiția Bursei bucureștene care și-a început activitatea

la 1 decembrie 1882.

Înființarea Bursei românești a avut loc în anul 1881, prin decret regal, în urma adoptării

"Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri". Activitatea

instituției a debutat însa abia peste un an, în decembrie 1882, în clădirea Camerei de Comerț.9

Evoluția pieței de capital românești a urmărit fidel evoluția economiei în ansamblul său,

cunoscând perioade de dezvoltare susținută înainte de criza economică din 1929-1933 și în

perioada dintre criză și cel de-al doilea Război Mondial. Instaurarea comunismului a însemnat și

dispariția, pentru circa cincizeci de ani, a Bursei de Valori București, reînființată de-abia în anul

1995, printr-o decizie a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, după ce anterior fusese

concepută Legea Nr. 5/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori. Reînceperea

activității bursiere în România a avut loc pe data de 20 noiembrie 1995.

2. EVOLUȚII ÎN ACTIVITATEA BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI

De la reînființare și până în prezent, activitatea bursei de valori a înregistrat progrese

importante în direcția convergenței către standardele europene și international. Dacă initial,

bursa a reprezentat o piață a acțiunilor, în prezent se tranzacționează și obligațiuni emise atât

de autorități publice locale, cât și de societăți comerciale, titluri de stat, precum și contracte la

termen.

9 Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009

13

Bursa de Valori, la înființare, a avut statut de instituție de interes public și a funcționat sub

forma unei piețe de licitație, care respectă principiul unicității prețului, ca punct de echilibru

între cererea și oferta cumulată, la un moment dat, pe baza ordinelor înregistrate pe acceași

valoare mobiliară înscrisă la cota bursei. În baza Legii nr.297/2004 privind piața de capital,

bursa și-a modificat statutul juridic prin transformare în societate pe acțiuni. 10

În prezent, Bursa de Valori București este o piață reglementată în accepția directivelor

Uniunii Europene, fiind administrate de operatorul de piață SC BVB SA. Piața reglementată

reprezintă acel sistem de tranzacționare a instrumentelor financiare care funcționează in mod

regulat și operează în mod ordonat, la care accesul este dechis instrumentelor financiare

aparținând emitenților care îndeplinesc cel puțin următoarele cerințe: societatea emitentă să

fie înființată, să aibă o capitalizare anticipată de cel puțin echivalentul în lei a un milion de

euro, să fi funcționat în ultimii trei ani anteriorii solicitării de admitere la tranzacționare și să

fi întocmit situații financiare pentru aceeași perioadă, în conformitate cu prevederile legale.

De asemenea, pentru ca acțiunile unei societăți comerciale să fie admise la tranzacționare pe

o piață reglementată, trebuie să existe un număr suficient de acțiuni distribuit publicului(cel

puțin 25%) din capitalul subscris. Referitor la această cerință, autoritatea pieței poate acorda

derogări dacă funcționarea pieței poate fi asigurată și cu un număr mai redus de acțiuni.

Bursa de Valori București dispune de un sistem de tranzacționare performant și

compatibil cu cel al burselor din țările dezvoltate, ceea ce a permis creșterea numărului de

investitori, diversificarea instrumentelor tranzacționate și a tipurilor de operațiuni, precum și

atragerea unor noi emitenți cu potențial de dezvoltare pe termen mediu și lung.

10

Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009

14

În figura următoare este ilustrată evoluția capitalizării bursiere care, în anul 2007 a

înregistrat cea mai mare creștere pe fondul creșterii cursului acțiunilor și al sporirii volumului

de tranzacționare :

Sursa: www. intercapital.ro

Valoarea tranzacţiilor pe pieţele la vedere administrate de B.V.B., la finele anului 2011,

a fost de 9,93 miliarde lei, respectiv 2,34 miliarde euro, faţă de 6,21 milarde lei, respectiv 1,48

miliarde euro înregistrate la sfârşitul anului precedent.11

De asemenea, valoarea instrumentelor financiare derivate tranzacţionate la B.V.B. în anul

2011 a fost de 103,01 milioane lei, în uşoară scădere cu 3,78% faţă de valoarea tranzacţionată în

2010. Pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor, investiţiile în plasamentele

colective care au la bază principiul diversificării şi reducerii riscului, au înregistrat o evoluţie

pozitivă în ultimii trei ani, anul 2011 consemnând ceea mai mare valoare a activelor nete aflate

în administrarea organismelor de plasament colectiv. Comparativ cu anul precedent, valoarea

activului net aflat în administrarea organismelor de plasament colectiv a crescut de la 5,48

miliarde lei în 2010 la 6,78 miliarde lei în anul 2011.

11 www. kmarket.ro

15

Pe fondul creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor, investiţiile în plasamentele

colective care au la bază principiul diversificării şi reducerii riscului, au înregistrat o evoluţie

pozitivă în ultimii trei ani, anul 2011 consemnând ceea mai mare valoare a activelor nete aflate

în administrarea organismelor de plasament colectiv. Comparativ cu anul precedent, valoarea

activului net aflat în administrarea organismelor de plasament colectiv a crescut de la 5,48

miliarde lei în 2010 la 6,78 miliarde lei în anul 2011.

3.INDICII BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Indicele BET a fost creat, în primul rând, în scopul reflectǎrii tendinţei de ansamblu a

preţurilor corespunzǎtoare celor mai lichide şi active 10 societǎţi tranzacţionate în cadrul BVB.

Aceste societǎti sunt selectate exclusiv din cadrul societǎţilor listate la Categoria I a Bursei de

Valori Bucureşti, aplicându-se totodatǎ şi criteriul diversificǎrii activitǎții societǎţilor respective.

Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate

pentru tranzacţionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus şi contracte futures) pentru a

asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori. Proiectul BVB de creare a indicelui

BET a beneficiat de asistenţa acordatǎ de Institutul Austriac de Studii Avansate. Indicele BET

este calculat ca o medie ponderată cu capitalizarea preţurilor celor mai 10 lichide acţ iuni cotate

la Bursa de Valori Bucureşti. Mărimea indicelui din fiecare zi este raportată la mărimea indicelui

corespunzătoare din data de referinţă.12

Indicele BET - C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE COMPOZIT)

Indicele compozit BET-C, lansat în mai 1998, s-a născut ca un răspuns dat necesităţii

unei reprezentări complete a evoluţiei preţurilor tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.

Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ şi de creşterea numǎrului de societǎţi

listate la BVB.

BET-C, un indice din generaţia a doua, foloseşte formula mediei preţurilor medii ale

acţiunilor, ponderată cu capitalizarea bursieră. Portofoliul indicelui conţine toate titlurile listate,

iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi după formarea preţului de piaţă. Continuitatea şi

comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corecţie, care este însăşi

valoarea indicelui în ziua anterioară modificării compoziţiei costului indicelui.

12 www.kmarket.ro

16

Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICE SECTORIAL

PENTRU FONDURI DE INVESTIŢII)

Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI

reflectǎ tendinţa de ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii tranzacţ ionate în cadrul Bursei

de Valori Bucureşti.Metoda de calcul este identicǎ cu cea aplicatǎ pentru indicii BET şi BET-C.

Factorul de ponderare pentru un simbol inclus în indicele BET-FI este numǎrul de acţiuni al

simbolului respectiv.Singura regulǎ privind includerea unui fond de investiţii în indicele BET-FI

este ca acesta sǎ fie listat la BVB. Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea

factorilor de ponderare şi modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecţie

(regulǎ similarǎ cu cea utilizatǎ pentru indicii BET şi BET-C).13

Evoluția indicilor BET, BET-C și BET-FI în anul 2012

Sursa: Raport anual al Bursei de Valori București, 2012

După cum se observă la jumătatra anului 2012 toți cei trei indici înregistrează o scădere de până la -5 %, urmînd ca

la finele anului să înregistreze o creștere de pînă la 30 %.14

13 www.kmarket.ro 14 www.bvb.ro

17

Evoluția tranzacțiilor cu acțiuni la BVB în 2013

Sursa: www.bvb.ro

18

Piața RASDAQ

Apărută pe 26 octombrie 1996, bursa electronică de valori mobiliare de la Bucureşti purta

numele de RASDAQ - Romanian Association of Securities Dealers Automated Quoatation

(system), o adaptare după numele bursei din New York, NASDAQ -National Association of

Securities Dealers Automated Quotation (system).

Piața RASDAQ reprezintă un sistem electronic de tranzacționare a valorilor mobiliare,

reglementat și controlat de A.N.S.V.M.(Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare) ,

bazat pe concurenţa dintre diverşi formatori de piaţă RASDAQ (piaţă organizată extrabursieră)

asigură tranzacţionarea acţiunilor distribuite în urma Programului de Privatizare în Masă,

neînscrise la cota Bursei de Valori Bucureşti. Pe RASDAQ (Romanian Association of Securities

Dealers Automated Quotations), sunt tranzacţionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei

de Valori. Prima zi de tranzacţionare pe piaţa Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, când s-au

tranzacţionat acţiunile a 3 societăţi.15

Acţiunile listate pe această piaţă sunt rezultate în urma procesului de privatizare în

masă, ce a dus la o creştere explozivă a numărului de societăţi tranzacţionate (în prezent în jur de

câteva mii). Desigur, datorită condiţiilor specifice pieţei româneşti, numai un numar redus al

acestora (de ordinul sutelor) se tranzacţionează regulat şi au o piaţă ordonată a valorilor

mobiliare. În ultimii ani au existat şi începuturi timide de listare pe Rasdaq a unor societăţi

private înfiinţate după 1989.

După ce a funcţionat ca entitate singulară timp de aproape 10 ani, pe 1 decembrie 2005 s-

a consemnat fuziunea cu Bursa De Valori Bucuresti, ceea ce a determinat o evoluţie pozitivă a

pieţei de capital din România. În

august 1998, Rasdaq a lansat un sistem propriu de indici cu caracteristică bursieră care avea

următoarele componente:

Indicele RASDAQ Compozit, care include în calculaţie toate societăţile listate pe piaţa

RASDAQ;

Indicele RASDAQ 50, prin intermediul căruia se reflectă activitatea societăţilor cu o

pondere majoră în trendul pieţei;

Un subsistem de indici cu ajutorul cărora se delimitează evoluţiile societăţilor grupate în

funcţie de apartenenţa la un anumit sector de activitate economică principală;

Un subsistem de indici care grupează societăţile listate în funcţie de capitalul social;

Un subsistem de indici care grupează societăţile listate din punct de vedere al localizării

geografice.

15

Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009

19

În 2002, Rasdaq s-a reorganizat sub forma unei societăţi pe acţiuni ce purta numele

de Bursa Electronică Rasdaq (B.E.R.). În acel moment, clienţii săi au fost clasificaţi în trei

categorii: categoria I, categoria II, şi categoria de bază. Datorită introducerii unui Regulament de

Transparenţă şi Integritate, aproximativ 200 de societăţi ce nu îndeplineau standardele de acces

au fost delistate. Totodată, au fost introduşi şi indicii RAQ-I şi RAQ-II ce reflectă evoluţia

preţurilor pentru titlurile negociate la cele două categorii.

Anul 2008 a consemnat transformarea pieţei Rasdaq într-un sistem alternativ de

tranzacţionare, în vederea alinierii la cerinţele Uniunii Europene. În acest sens, a fost

constituit Sistemul Alternativ de Tranzacţionare (A.T.S.). Acesta pune la dispoziţia investitorilor

un cadru organizat şi transparent pentru tranzacţionarea acţiunilor care aparţin emitenţilor listati

pe piaţa Rasdaq.16

Evoluția indicelui RASDAQ și a capitalizării pieței

Sursa: www.kmarket.ro

După cum se obervă în perioada 2000-2012 indicele RASDAQ a înregistrat o creștere în

anul 2007 de 1.27 miliarde euro, urmând ca în anul 2012 să înregistreze o scădere, ajungand la

0.05 mld euro.

16

www.kmarket.ro

20

Bursa Monetar-Financiară și de Mărfuri Sibiu

Bursa Monetar – Financiară şi de Mărfuri Sibiu este singura instituţie din România

unde se pot tranzacţiona instrumente financiare derivate şi anume contractele futures pe

acţiuni şi opţiunile pe contractele futures.17

Cu o experienţă de 9 ani în domeniu, BMFMS a

ajuns la ora actuală o instituţie de forţă în cadrul pieţei de capital, ascensiunea sa dând măsura

reuşitei misiunii pe care bursa sibiană şi-a propus-o înca din prima zi de activitate în acest

domeniu. Aducând în prim planul mediului de afaceri o noutate absolută pentru România,

BMFMS şi-a trasat ca obiectiv major dezvoltarea acestuia şi ridicarea lui la standardele

occidentale, modelul preferat fiind cel american. Implicit, odată cu stabilirea acestei misiuni,

au fost determinate alte obiective de maximă importanţă, printre care implementarea în

peisajul bursier a unor noi modalităţi de investiţii care să diversifice şansele de câştig,

strategiile, şi de ce nu, să ducă la înmulţirea “jucătorilor” din ringurile bursiere. Treptat, aceste

obiective s-au transformat în certitudini, în reuşite. Prin urmare, de la an la an, bursa sibiană s-a

“cățărat” în topul instituțiilor financiare de renume, ajungând în vârf. Acestea sunt coordonatele

pe care se înscrie și acum activitatea bursieră de la Sibiu, celor două calități alăturându-li-se și

experiența acumulată. În prezent BMFMS își orientează eforturile spre păstrarea climatului de

performanță spre creșterea impactului a tot ceea ce înseamnă futures și options în rândul unor

categorii diverse, de la companii mari, până la firme de dimensiuni medii sau mici, dar și în

rândul populației, indifferent de mediul de proveniență.

17

www.cciasb.ro

21

Volumul de contracte futures tranzacţionate în perioada 2011-2012

Ponderile de tipuri de contracte tranzacţionate în anul 2012

Sursa: www.sibex.ro

22

Comparativ cu anul precedent se observă o scădere a numărului de instrumente

tranzacţionate - de la 22 la 20.

De asemenea, se observă o scădere consistentă a rulajelor pe contracte având ca

active suport produse locale de tipul acţiunilor sau perechea Eur/Ron, acestea ajungând

să deţină în 2012 o cotă de piaţă de doar 4.8% comparativ cu 32% în anul 2011.

23

Concluzii

Însemnătatea pieţei de capital într-o economie de piaţă este demnă de luat în vedere

aceasta reprezentând o componentă importantă a economiei moderne, existenţa sa exprimând

gradul de dezvoltare şi mai ales, de libertate a acesteia menită să asigure întâlnirea cererii cu

oferta de instrumente financiare.

Buna funcţionare a pieţei de capital este esenţială în economia contemporană pentru a se

realiza un transfer eficient de resurse băneşti de la cei ce dispun de capital către cei ce au nevoie

de capital şi care reuşesc plasarea profitabilă a acestuia. De aici rezultă că piaţa de capital este un

factor decisiv de influenţă în ceea ce priveşte calitatea deciziilor de investiţii, fondurile de acţiuni

fiind atrase de către emitenţii de acţiuni/obligaţiuni, în vederea unor proiecte de investiţii.

Piaţa de capital prezintă interes şi datorită faptului că poate exercita control asupra unor societăţi

prin achiziţii semnificative de acţiuni sau obţinerea unor câştiguri pe termen scurt prin specularea

modificărilor de curs ale valorilor mobiliare. Colectarea capitalurilor temporare disponibile la

nivelul economiei, alături de realocarea celor insuficient sau ineficient utilizate la un moment dat

şi chiar favorizarea unor restructurări sectoriale, scot în evidenţă locul ocupat de piaţa de capital

în contextul economiei multor ţări, fie acestea dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

24

Bibliografie

Gabriela A. Piata de Capital in context European, Editura Economica, Anul 2009

www.bvb.ro

www.capital.ro

www.cciasb.ro

www.kmarket.ro

www.sibex.ro