Piata Tutunului Din Romania
-
Upload
ionut-george -
Category
Documents
-
view
115 -
download
6
Transcript of Piata Tutunului Din Romania
CUPRINS
Introducere
CAPITOLUL I – Caracterizarea pieţii ţigărilor
1.1 O scurtă istorie a tutunului……………………………………….....pag.3
1.2 Piaţa ţigărilor în România………………………..............................pag. 5
1.3 Ţigările şi Uniunea Europeană………………………………..….…pag.10
CAPITOLUL II – Proiectarea cercetării
2.1 Definirea problemei decizionale………………………………...….pag.12
2.2 Scopul cercetării………………………………………………….....pag.12
2.3 Definirea obiectivelor…………………………………………...…..pag.12
2.4 Stabilirea ipotezelor……………………………………………….. .pag.12
2.5 Estimarea valorii cercetării…………………………….....................pag.13
2.6 Determinarea unităţii de observare şi a unităţii de sondaj…………..pag.13
2.7 Determinarea eşantionului…………………………………………..pag.13
2.8 Definirea variabilelor………………………………………………..pag.15
2.9 Recoltarea informaţiilor……………………………………………..pag.15
2.10 Pregătirea instrumentului de cercetare – Chestionarul……………...pag.15
CAPITOLUL III - Prelucrarea informaţiilor
3.1 Analiza datelor ……………………………………………………. .pag.18
3.2 Corelaţii………...…………………………………………………. ..pag.25
3.3 Raportul cercetării...............................................................................pag.35
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Fumatul este un flagel care afectează, şi în ţara noastră, un număr important de persoane.
La început din curiozitate, din spirit de imitaţie sau din bravadă, alteori pe parcursul unei crize de
personalitate, tinerii încearcă acest drog pentru a-şi dovedi lor sau celor din jur că sunt mai
maturi, mai independenţi. Psihologii au descris faptul că în timp, în condiţiile existenţiale
complexe, şi pe parcursul crizelor situaţionale cvasicotidiene, fumătorii ajung să considere
ţigarea ca o evadare din peisaj, ca un moment de detaşare; aşa ia naştere dependenţa psihică de
drog, aşa se conturează în timp tabagismul cronic, cu întregul său cortegiu de complicaţii.
Teoretic, ştim toţi că fumatul dăunează grav sănătăţii. Fumătorii o simt pe pielea şi
plămânii lor: orice efort fizic, cât de mic, îi face să-şi piardă respiraţia, pielea se îngălbeneşte,
ridurile încep să apară, mirosul natural li se schimbă. Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de
compuşi chimici, dintre care câţiva sunt carcinogeni demonstraţi.
Probabil majoritatea fumătorilor cunosc deja multe din efectele negative ale fumatului,
iar pentru cei mai mulţi, o pledoarie oricât de bine argumentată nu reuşeşte să contrabalanseze
nevoia organică de ţigară (nicotina dă dependenţa şi este un drog chiar mai puternic decât
cocaina în acest sens!).
Este de remarcat faptul îngrijorător că obiceiul fumatului este în expansiune pe plan
mondial şi se accentuează şi prin mărirea numărului fumătorilor în rândul copiilor şi al tinerilor,
printre femei, în ţarile în curs de dezvoltare şi creşte proporţia fumătorilor excesivi. Deci, dacă
numărul fumătorilor activi este în ascensiune, creşte de asemenea şi numărul fumătorilor pasivi.
Există astfel, o problemă foarte gravă, ce trebuie cunoscută de fiecare om şi anume că un
nefumător ce locuieşte, ori se află în aceeaşi cameră cu unul sau mai mulţi fumători, inhalează
toate substanţele toxice din fumul de tutun rezultate din fumatul pe care-l practică ceilalţi într-un
spaţiu închis. Un nefumător care stă într-o cameră cu alte persoane care fumează, suferă o
intoxicaţie ca şi cum ar fi fumat el însuşi o ţigară, pentru fiecare oră petrecută împreună cu
fumătorii.
Astfel fumatul este un pericol pentru noi toţi, fumători sau nefumători, şi ar fi mult mai
uşor dacă am înţelege motivele pentru care se cumpără ţigările. Cu siguranţă se crează o
dependenţă, dar în rândul tinerilor am vrea să credem că se mai poate schimba ceva.
2
CAPITOLUL 1.
CARACTERIZAREA PIEŢII ŢIGĂRILOR
1.1 O scurtă istorie a tutunului
Tutunul, Nicotiana tabacum, este o plantă care provine din America fiind adusă în
Europa după descoperirea Americii în, 1492, de către Cristofor Columb. Această plantă are o
istorie de peste 4000 de ani. Băştinaşii din America Centrală au folosit tutunul atât ca plantă
ornamentală şi de fumat cât şi medicinală la vindecarea rănilor şi a bolilor de piele.
Datorită conţinutului de nicotină (denumirea compusului chimic provenind de la Jean
Nicot, 1530-1600, ambasadorul francez la curtea portugheză), care în cantităţi mici are efecte
calmante, indienii l-au folosit şi la fumat, de la ei provenind obiceiul fumatului din pipă (pipa
păcii). Primele pipe au fost confecţionate din piatră moale de culoare roşie sau din argilă.
După 1492 odată cu reîntoarcerea lui Columb din America tutunul se va răspândi cu
repeziciune în Portugalia, Franţa, Anglia, Ţările de Jos (Flandra, Olanda). Răspândirea tutunului
în Europa de Est se datorează ţarului Petru cel Mare, care fiind la studii în Ţările de Jos a găsit
foarte interesantă utilizarea acestei plante la fumatul din pipă.
Tutunul este o plantă foarte sensibilă la condiţii climaterice deosebite (sol bogat în
substanţe nutritive, mult soare, ploi abundente), din aceste considerente cele mai deosebite
tutunuri cu aromă fină şi frunze catifelate se cultivă în Java, Sumatra, Cuba, Porto Rico, Filipine,
Brazilia, Virginia, Kentucky.
Savurarea tutunului a cunoscut următorul parcurs:
- utilizarea pipelor;
- Snuff-un praf obţinut din pisarea foarte fină a frunzelor de tutun având diferite arome;
- fumatul ţigărilor de foi şi a trabucurilor;
- răspândirea pe scară largă a ţigaretelor.
Nicotina – una dintre componentele tutunului – este principalul, dacă nu singurul agent
răspunzător pentru dependenţa pe care o exercită tutunul asupra organismului uman. Ţigara este
considerată a fi o “seringă cu nicotină” pentru că nicotinei îi trebuie 7 secunde pentru a ajunge
din alveolele pulmonare la creier.
Tutun – denumire
3
Cuvântul “tutun” provine de pe insula Tobago din arhipelagul Antilelor acolo unde
această plantă era cultivată. Indigenii numeau această plantă “petum”. Aztecii şi incaşii foloseau
tutunul cu precădere în timpul ceremoniilor religioase. Tutunul le potolea foamea şi îi ajuta să
reziste mai bine la oboseală.
Etimologia cuvântului “cigares”
În limba spaniolă, cuvântul “Cigare” înseamnă “ciocul berzei” şi derivă din
“cigarar” = a înveli, a înfăşura în hârtie.
Introducerea tutunului în Europa şi punctarea unor etape importante
În anul 1518, marinarii lui Columb şi invadatorii lui Cortez au adus în Franţa această
iarbă. Iniţial se fuma pipă, apoi ţigară de foi, iar din improvizaţia unui ofiţer francez (tutun în tub
de hârtie în care se ţinea praf de puşcă) s–a născut ţigara.
La început, în Europa, tutunul nu s-a folosit decât ca remediu pentru migrene, ca pudră
pentru distrugerea păduchilor, în clismă pentru tratamentul constipaţiei şi ca terapie a astmului şi
anginei de piept în momentele asfixice.
În 1559, Jean Nicot, ambasador al Franţei în Portugalia, prezintă tutunul autorităţilor
ecleziastice la venirea lui la Lisabona (simbolul tutunului figurează şi pe blazonul familiei) şi îl
oferă drept tratament al migrenei Caterinei de Medicis.
1625 este anul în care în Anglia se impune impozitul pe tutun şi înfiinţarea monopolului
de stat iar în 1670, în Austria, tabacul devine simbolul rangului social.
Consumul mondial
20 miliarde de ţigări sunt fumate pe zi în lume ceea ce înseamnă 7 mii de miliarde pe an.
Fumul de ţigară conţine 4000 de compuşi dintre care sute dintre ei sunt toxici iar 30 sunt
carcinogeni.
Actualmente, concernele de ţigări americane produc anual 1/5 (un trilion de ţigări) din
toată producţia lumii iar statisticile arată că în anul 2030 vor muri 10 milioane de locuitori din
cauza fumatului.
Stadiul actual
Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2005 prezintă lista primelor 10 cauze de
deces la nivel mondial în funcţie de gravitate, listă în care fumatul ocupă locul patru:
1. Malnutriţie;
2. Sex neprotejat;
4
3. Tensiune arterială ridicată;
4. Fumat;
5. Consumul de alcool;
6. Consum de apă în condiţii neigienice şi măsuri sanitare necorespunzătoare;
7. Deficienţă de fier;
8. Inhalare de fum generat de focuri în spaţii închise/ interior
9. Colesterol ridicat;
10. Obezitate.
Ceea ce se întâmplă în lume este de-a dreptul înfiorător, o treime din adulţii de pe glob
sunt fumători. Există aproximativ 1.2 miliarde fumători în lume şi se preconizează că numărul
fumătorilor va fi de 1.6 miliarde pâna în 2025. Asta înseamnă că avem de-a face cu o piaţă în
creştere, ţigările devenind un viciu ‘la modă’.
Fumatul este responsabil pentru aproximativ 4 millioane de decese în fiecare an, 11.000
în fiecare zi, un deces din zece datorându-se acestui viciu.
1.2 Piaţa ţigărilor în România
Mărturii ale prezenţei tutunului în România
Obiceiuri ca narghileaua, ţigara din foiţă sau foi sunt foarte vechi. Tutunul a pătruns în
România în secolul al XVI-lea, mărturie stând descoperirile arheologice cum ar fi o lulea de
pământ descoperită în 1971.
Alte repere: anul 1812 în Moldova şi 1821 în Muntenia când au apărut primele fabrici
rudimentare de prelucrare a tutunului.
În prezent românii fumează anual ţigarete în valoare de aproape 1,5 miliarde de euro.
Revin, în medie, 85 de pachete pentru fiecare cetăţean, incluzând şi nefumătorii.
Un studiu al Centrului Naţional de Statistică realizat în 2003 a arătat că peste 36% din
populaţia adultă a ţării noastre fumează, iar o delimitare în funcţie de sex ar duce la următoarele
procente : 25% femei şi 48% bărbaţi.
Producători şi mărci
Piaţa ţigaretelor din România însumează aproape un miliard de euro, cu un volum total de
35 de miliarde de ţigarete, şi este dominată de trei mari producători internaţionali, Phillip Morris,
British American Tobacco şi Japan Tobacco International, care deţin aproape 90% din piaţa de
profil.
Mărcile BAT şi ale concurenţei, şi felul cum acestea se concurează una pe alta reprezintă
un instrument deosebit de important în studierea pieţei.
5
Tabel
1 - Tabel
de mărci
existente în România
Strategia de marketing este adaptată fiecărei mărci în parte. Pentru mărcile BAT, există
segmente specifice de consumatori (public ţintă), după cum urmează:
Kent – Demografic sunt fumători tineri, sub 30 ani, care locuiesc în centre urbane, au
venituri peste medie, educaţie medie sau superioară. Sociografic sunt tineri sau cupluri tinere, la
începutul carierei profesionale, preocupaţi de cariera personală, de felul cum arată, cum se
îmbracă, ce locuri frecventează, în general de calitatea şi modernitatea produselor pe care le
achiziţionează, sunt preocupaţi de imagine şi produsele Lights.
Rothmans – Fumători tineri, 25-30 ani, dominantă masculină, educaţi, încrezători în
sine, venit mediu şi înalt, ambiţioşi în carieră, locuiesc în marile oraşe.
Lucky Strike – Fumători tineri, pâna în 30 ani, preocupaţi de cariera profesională, de
locurile pe care le frecventează, cu venituri medii sau peste medie. Sunt în căutarea imaginii
proprii, sunt „trend setters” şi sunt în căutarea autenticităţii în viaţă, muzică şi societate.
Pall Mall – Bărbaţi şi femei între 18 şi 30 ani, fumători de mărci internaţionale
americane cu preţ mediu, orăşeni; venit mediu şi peste mediu, sensibili la raportul calitate – preţ;
extrovertiţi, oameni care vor să se bucure de posibilităţi şi de viaţa de noapte. Consumatorii sunt
persoane care aşteaptă mai mult de la marca de ţigări pe care o fumează şi în general de la viaţă.
Hollywood – Fumători cu vârste cuprinse între 18 – 34 ani, angajaţi, muncitori şi
funcţionari, venit mediu, orăşeni.
Viceroy – Bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 21-34 ani, nivel mediu de venit şi
educaţie.
Segment de preţ BAT PMI JTI Altele
Premium >1.10Kent
RothmansMarlboro Camel Davidoff
Mare >0.80 Lucky Strike
Mediu >0.60Pall Mall
HollywoodL&M Winston
Assos
Gauloise
Scăzut >0.50 ViceroyWincester
Monte Carlo
Coloana
BT
Local filtru >0.35 MoreSnagov
Amiral
Local fara filtru
>0.30
Carpaţi
Mărăşeşti
6
Figura 1. Volumul vânzărilor după producători (mii ţigarete)
După cum se poate observa mărcile BAT se află pe primul loc ca volum de vânzări.
Astfel mărcile acestora au cel mai mare impact asupra românilor şi am considerat necesar să
detaliem mai sus strategia lor de marketing.
Figura 2. Cota de piaţă a principalilor producători
Există o concurenţă acerbă pe această piaţă mai ales între mărcile PMI, JTI şi SNTR,
diferenţa dintre cotele de piaţă putând fi considerată nesemnificativă.
Mărcile mai puţin cunoscute acoperă piaţa într-o proporţie foarte mică, 5%, ceea ce arată
că românii înclină spre ţigările cu renume. Lideri de piaţă sunt cei de la British American
Tobacco cu o cotă de 31%.
Figura 3. Împărţirea pe tipuri de locaţii de comercializare a ţigărilor
7
Figura 4. Cote de piaţă pe tipuri de preţ
În funcţie de preţ se pare că avem de-a face cu o proporţionalitate inversă: cu cât preţul
creşte cu atât ponderea în consum este mai mică. Ţigările de tip medium, high şi premium au o
cotă de piaţă de 22% ceea ce înseamnă că românii se mulţumesc cu cele ieftine şi de o calitate
mai scăzută. Acest fapt se datorează faptului că veniturile românilor sunt mici iar preţurile
ţigărilor sunt într-o continuă creştere.
Figura 5. Cote de piaţă după tărie
Procentele din figura 5 ne arată clar că există o predilecţie în rândul fumătorilor spre
ţigările full flavour, 84% şi doar 16% le preferă pe cele light.
Figura. 6. Top 10 al celor mai importante mărci
8
Figura 7. Cota mărcilor BAT
Figura 8. Cota mărcilor PMI
Figura 9. Cota mărcilor JTI
Figura 10. Cota altor mărci
9
1.3 Ţigările şi Uniunea Europeană
În Marea Britanie, pachetul de ţigari premium costa 7 euro, iar pe continent, preţurile
ajung până spre 4-5 euro. În România, tendinţa de „ajungere” la aceste niveluri de preţ va
continua.
Potrivit Recomandării 54/2003 a Consiliului Europei, în ţările europene va continua
politica „descurajării consumului de tutun” prin creşterea taxelor la ţigarete şi, implicit, a
preţurilor. Fideli acestei politici, membrii UE au făcut ca nivelul accizelor să crească în ultimii
cinci ani în medie cu 27 de euro la o mie de ţigări. Aşa se explică şi creşterea spectaculoasă de
preţuri care îi descurajează pe fumătorii europeni.
Cât costă un pachet de ţigări în UE
În topul preţurilor la ţigări, primul loc este ocupat de Marea Britanie, unde pachetul de
ţigări aflat pe segmentul premium costă aproximativ 7 euro. Pe continent, preţurile coboară până
spre 4-5 euro (Germania, Franţa, Olanda, Belgia), ajungând până spre 2 euro în Ungaria, Cehia,
Slovacia şi Polonia. Ultimele locuri în clasament sunt ocupate de Rusia, Belarus, România şi
Serbia, cu un preţ de aproximativ 1 euro.
Dacă tendinţa de creştere a preţurilor este comună tuturor statelor membre, nu acelaşi
lucru se poate spune însă şi despre algoritmul de taxare folosit.
Directiva europeană în materie de taxare are doar şapte pagini, fapt care spune destul de
multe despre libertatea pe care Uniunea Europeană o oferă statelor de a-şi fixa politica fiscală.
Politici fiscale
În majoritatea statelor europene se foloseşte acciza minimă. Din 19 ţări care au introdus
acest sistem, mai mult de jumătate au o acciză minimă de peste 95%, în Cehia şi în Suedia
aceasta situându-se chiar la 100% din acciza plătită de ţigările din categoria de preţ cea mai
populară. Doar în trei state din cele 19 acciza minimă este sub 90%.
O altă practică propune pentru ţigări un preţ minim (MPPC sau Most Popular Price
Category) pe baza căruia se calculează toate taxele. Acest tip de taxare, acuzat de mulţi ca fiind
neconcurenţial, este adoptat, de exemplu, în Irlanda, unde nivelul MPPC este plasat la 6 euro.
Cum e în România?
Deşi introducerea taxei pe viciu a crescut simţitor preţul ţigărilor, România este obligată
să crească în continuare acciza la tutun. Directivele europene stabilesc pentru ţările membre un
prag de taxare de cel puţin 64 de euro pe mia de ţigări, România aflându-se, din acest punct de
vedere, abia la jumătatea drumului.
10
Pe un calendar dispus până în 2010, România are obligaţia unei creşteri graduale a
taxelor până la atingerea pragului de 64 de euro la o mie de ţigări. În acest moment, România se
află pe unul dintre ultimele locuri în topul european al accizării, cu doar 30 de euro, fiind în urma
Bulgariei, unde statul încasează 40 de euro la fiecare mie de ţigări vândute.
Chiar dacă a introdus recent taxa pe viciu, România este în urma Ungariei (51 de
euro/1.000 ţigări) şi a Poloniei (43 de euro/1.000 tigari), depăşind doar două ţări din bazinul
ex-sovietic.
Astfel, taxa pe viciu va fi aplicată înaintea accizei la alcool şi tutun, iar TVA se va aplica
pe amândouă. Concret, la 1.000 de ţigarete acciza datorată statului se calculează cumulând la o
sumă fixă, care reprezintă echivalentul a 9,1 euro, o altă sumă, obtinută prin aplicarea unui
procent de 30% la valoarea produselor. Pentru ţigări şi ţigări de foi, acciza va creşte de la 22,13
euro/1.000 bucăţi la 24,5 euro, iar în cazul tutunului destinat rulării în ţigarete, taxa va fi
majorată de la 29,51 euro/kilogram la 33 euro/kilogram. Mai mult, noile prevederi stabilesc
posibilitatea pentru Ministerul Finanţelor de a stabili trimestrial o valoare a accizei minime, care
va sta la baza determinării preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul. În aceste condiţii, cei 20
de cenţi (7.000 de lei vechi) pe pachetul de ţigări, care au fost anunţaţi se vor transforma în 45
de cenţi, aproximativ 16.000 de lei vechi pe pachet. Aceste prevederi vor face ca un pachet de
ţigări cu preţ mediu să ajungă la peste 50.000 de lei vechi.
Creşterea accizei loveşte în toată industria de profil, dar cele mai afectate sunt ţigările de
calitate inferioara, cele mai bine vândute mărci, ale căror preţuri se vor apropia de nivelul celor
practicate pentru mărcile de calitate superioară. Din acest motiv, producătorii de profil acuză
Guvernul de creare a unor premise de concurenţă neloială, favorizând anumiţi producători.
Noua taxă nu va duce la creşterea încasărilor statului decât pe moment pentru că, odată cu
introducerea ei va scădea consumul legitim, deci piaţa legală, şi nivelul încasărilor statului.
Dacă privim exemplul Ungariei, vom vedea că mărirea accizelor impuse de Uniunea
Europeană nu a dus la o scădere a consumului ci la o creştere a pieţei negre, datorită faptului că
în ţările apropiate preţul ţigărilor era mai scăzut.
11
CAPITOLUL 2.
PROIECTAREA CERCETĂRII
2.1 Definirea problemei decizionale
Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a situat fumatul pe locul patru ca fiind o
cauză a deceselor la nivel mondial. În România se fumează ţigarete în valoare de aproape 1,5
miliarde de euro, asta însemnând 85 de pachete pentru un cetăţean, inclusiv şi nefumătorii.
O simplă observare a locurilor publice vă duce la concluzia că tinerii au o pondere
semnificativă în rândul fumătorilor. Vom încerca să efectuam un studiu în rândul studenţilor
pentru a trage o primă concluzie cu privire la acest comportament.
2.2 Scopul cercetării
În prezenta cercetare, se urmăreşte identificarea motivelor de cumpărare a ţigărilor în
rândul studenţilor.
2.3 Obiective
Obiective principale
Identificarea tipurilor de ţigări pe care studenţii la preferă
Determinarea comportamentului de consum
Identificarea motivelor ce se reflectă în comportamentul de consum
Obiective secundare
Cercetarea frecvenţei de consum
Identificarea locaţiilor în care studenţii fumează mai mult/mai des
2.4 Stabilirea ipotezelor
a. Majoritatea studenţilor preferă ţigările cu filtru, light ca tărie şi cu dimetru normal;
b. Peste 50% dintre studenţii fumători consumă peste 10 ţigări/zi, de cele mai multe ori
în prezenţa prietenilor şi în locurile de distracţie;
c. Majoritatea tinerilor fumători au la baza cumpărării de ţigări motive speciale, cu
timpul acestea transformându-se într-un viciu.
12
2.5 Estimarea valorii cercetării
În urma cercetării vom cunoaşte motivele pentru care studenţii îşi pun în pericol
sănătatea, vom avea o imagine mai clară asupra acestei situaţii care ar trebui considerată
alarmantă. Statisticile arată că cei mai mulţi fumători sunt tineri, chiar copii.
Această cercetare are o valoarea metodologică dar poate fi considerată şi un punct de
reper sau încă „o cărămidă” în construirea unui zid împotriva tutunului, împotriva bolilor ce le
cauzează.
2.6 Determinarea unităţii de observare şi a unităţii de sondaj
Plecând de la obiectivele cercetării este necesară stabilirea colectivităţii generale studiate
precum şi a colectivităţii de la care se recoltează informaţia. Determinarea colectivităţii generale
presupune determinarea ariei geografice de răspândire a colectivităţii precum şi a modului în
care este privită structura colectivităţii despre care se doresc informaţii. În cazul cercetării
noastre unitatea de observare este determinată de colectivitatea despre care dorim să obţinem
informaţii, adică studenţii cu vârsta de peste 18 ani, ce studiază în Bucureşti şi sunt fumători.
Recoltarea propriu-zisă a informaţiei se face de la unitatea de sondaj, aceasta fiind întotdeauna
individul iar în cazul nostru studenţi din Academia de Studii Economice, Politehnică şi
Universitatea Bucureşti.
2.7 Determinarea mărimii eşantionului şi asigurarea reprezentativităţii lui
Determinarea mărimii eşantionului se realizează în practică pornind de la două categorii
de restricţii statistice şi organizatorice. Restricţiile statistice vizează gradul de omogenitate al
colectivităţii cercetate, precizia cercetării (intervalul de încredere) şi probabilitatea cu care se
garantează rezultatele cercetării.
În cazul unei colectivităţi cu caracteristici alternative (diferite structuri) relaţia de calcul
pentru determinarea mărimii eşantionului este:
unde:
n = mărimea eşantionului.
T = coeficientul (Student) care corespunde probabilităţii cu care se garantează rezultatele.
P = proporţia componentelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată (de regulă
valoarea lui p nu se cunoaşte, şi atunci i se atribuie valoarea de 0.5, pentru că dispersia să fie cea
mai mare).
= eroarea limită acceptabilă.
13
În cazul unor colectivităţi generale mici nu mai este cazul să se ia în considerare
caracteristicile acesteia utilizând o formulă mai simplă. În acest caz dacă notăm mărimea
colectivităţii generale cu N atunci mărimea eşantionului se calculează după relaţia:
În acest caz mărimea eşantionului nu va depăşi niciodată mărimea colectivităţii generale,
ea va rămâne după o anumită valoare constantă indiferent cât de mult creşte mărimea lui N.
Odată stabilită mărimea eşantionului trebuie asigurată şi cea mai importantă caracteristică
a acestuia şi anume reprezentativitatea lui în raport cu colectivitatea cercetată. Asigurarea
reprezentativităţii se realizează plecând de la schema de eşantionare aleasă (vezi figura 11) şi
ajungând la modul de cercetare efectivă a purtătorilor informaţiei.
Eşantionul rezultat în urma utilizării unei anumite scheme de eşantionare poate fi un
eşantion nominalizat sau un eşantion anonim (nenominalizat). În cazul primului tip de eşantion,
subiecţii ce intră în alcătuirea lui sunt cunoscuţi înaintea începerii recoltării propriu-zise a
informaţiei.
Eşantionul anonim cuprinde subiecţi a căror identitate nu este cunoscută, el fiind utilizat
în această componenţă doar o singură dată. Stabilirea schemei de eşantionare trebuie urmată de
stabilirea locului şi a perioadei de desfăşurare a cercetării, precum şi de definitivare a unor
probleme de operaţionalizare a acesteia (număr de operatori de interviu, instruirea acestora etc.).
Având în vedere obiectivele cercetării vom recurge la o eşantionare aleatoare (procesul de
selecţie se face independent de către cercetător). Eşantionarea aleatoare va avea la bază un eşantion
fix şi permite constituirea altuia fără a impune nici o restricţie prealabilă.
Calculul eşantionului s-a realizat pentru t = 1.96, p = 0.5, o eroare limită acceptată de 0,03
şi a rezultat un eşantion de aproximativ 1068 persoane ca fiind necesar pentru cercetarea noastră.
14
Din motive financiare cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 100 de persoane
considerat reprezentativ pentru a putea trage primele concluzii în legătură cu scopul propus.
2.8.Variabile
a. Variabile de bază
– numărul de ţigări fumate pe zi
– frecvenţa în consum;
– fidelitatea faţă de marcă;
– marca preferată;
b. Variabile situaţionale
– motivul cumpărării
– locul unde se consumă mai des/mai mult
b. Variabile categoriale
– sexul;
– domiciliul;
– venitul individului.
2.9 Recoltarea informaţiilor
Realizarea anchetei pilot
Pentru a realiza cu adevărat o cercetare capabilă să răspundă la toate problemele ce se
doresc a fi rezolvate, este necesară înaintea începerii cercetării propriu-zise să se realizeze o
testare a instrumentelor şi a metodologiei stabilite care se vor folosi în cadrul anchetei (schema
de eşantionare, chestionarul etc.). Testarea se realizează prin intermediul anchetei pilot, cercetare
de tip instrumental care se realizează de regulă pe un număr de persoane ce variază între 20 şi 50.
Analiza rezultatelor anchetei pilot permit validarea instrumentelor şi metodologiei analizate,
modificând, dacă este cazul, elementele care nu au corespuns.
Realizarea cercetării propriu-zise
Desfăşurarea cercetării trebuie să se realizeze respectând întru-totul ceea ce s-a stabilit
anterior.
2.10 . Pregătirea instumentelor de recoltare a informaţiei
Pentru realizarea acestei cercetări a fost pregătit un chestionar de 11 întrebări, ce au ca
punct central variabilele de mai sus.
15
CHESTIONAR
Bună ziua,Numele meu este Neaga Valeria şi efectuez o cercetare de marketing privind
consumul de ţigarete. M-ar interesa să ştiu dacă sunteţi fumător (fumătoare) şi aveţi vârsta de peste 18 ani.
a) Dab) Nu – STOP CHESTIONAR
Aţi lucrat sau lucraţi în domeniul marketing-cercetări de marketing?a) Da – STOP CHESTIONARb) Nu
Aţi participat în ultimele 6 luni la vreun sondaj despre ţigări?a) Da – STOP CHESTIONARb) Nu
1. De regulă ţigările pe care le fumaţi sunt (răspuns unic şi la 1.1, şi la 1.2 şi la 1.3):1.1 a) cu filtru b) fără filtru1.2 a) diametru normal b) slim (subţiri)1.3 a) normale b) light c) ultra light d) mentolate
2. Câte ţigări fumaţi de regulă pe zi? a) 1 - 5 ţigări b) 6-10 ţigări c) 11-20 ţigări d) peste 20 ţigări
3. De regulă obişnuiţi să fumaţi a) o singură marcă b) două mărci de ţigări c) mai multe mărci de ţigări
4. Aveţi o marcă preferată de ţigări? a) marca preferată…………. b) nu am nici o marcă preferată 5.Cu ce credeţi că se „asociază” cel mai bine ţigările? a) băuturi alcoolice b) cafea c) ceai d) altă variantă: _______________________________________
6. În care din locurile menţionate mai jos fumaţi mai mult (cantitate)? Dar mai des?
Locul unde fumez Fumez mai multe ţigări
Fumez mai des
a)petreceri/discoteci/club/bar
b) cafeneac) acasă d) la facultatee) la serviciuf) altă locaţie
16
7. Exprimaţi poziţia dumneavoastră în legătură cu următoarele afirmaţii:
a)Sentimentul afirmării de sine este unul dintre motivele pentru care tinerii fumeazăb) Fumătorii sunt conştienţi de efectele pe care tutunul le are asupra
organismului lorc)Sentimentul de preţuire dorit din partea anturajului îi determină pe tineri să
fumeze.
a b cAcord totalAcordIndiferentDezacordDezacord total
8. Presupunând că acum trebuie să achiziţionaţi un pachet de ţigări, în ce ordine ar conta
următoarele caracteristici? Acordaţi note de la 1 (foarte puţin important) la 4 (foarte important)
a) preţ __b) tărie __c) marcă __d) aromă __
9. Venitul dumneavoastră este:a) sub 300 RONb) 300 RON – 500 RONc) 501 RON – 1000 RONd) peste 1000 RON
10. Sexul persoanei intervievate:a) bărbătescb) femeiesc
11. Domiciliul dumneavoastră este:a) Bucureştib) urban >100.000 locuitoric) urban < 100.000 locuitorid) rural
Cu precizarea că toate răspunsurile dumneavoastră vor rămâne confidenţiale, vă
mulţumim pentru colaborare!
17
CAPITOLUL III
PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR
3.1 Analiza datelor
Întrebarea 1
De regulă ţigările pe care le fumaţi sunt:
1.1 a) cu filtru b) fără filtru
1.2 a) diametru normal b) slim (subţiri)
1.3 a) normale b) light c) ultra light d) mentolate
Frequency Table
Tabelul 1 – Filtru Figura 1 – Filtru
Primul obiectiv al lucrării face referire la identificarea tipurilor de ţigări preferate de
studenţi. Întrebarea numărul 1 a chestionarului a scos la iveala următoarele procente: 98% din
studenţi fumează ţigări cu filtru, 2% fără filtru, 91% fumează ţigări de dimensiune normală şi
9 % preferă ţigările subţiri.
Filtrul are rolul de a împiedica anumite substanţe să fie inhalate, aceasta putând fi un motiv
plauzibil pentru procentele de mai sus.
Frequency Table
Tabelul 2 – Diametru Figura 2 – Diametru
Se observă un procent foarte mic de studenţi ce preferă ţigările subţiri iar corelaţia
diametru*sex (tabelele 27.1, 27.2, 27.3) scoate în evidenţă faptul că alegerea diametrului ţigărilor
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
Cu filtru 98 98,0 98,0 98,0
Fara Filtru 2 2,0 2,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
Normale 91 91,0 91,0 91,0
Slim 9 9,0 9,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
18
este influenţată de sex, existând chiar o corelaţie puternică. Studentele sunt cele care fumează
ţigări subţiri.
Frequency Table
Tabelul 3 – Tărie
Figura 3 – Tărie
Frecvenţa răspunsurilor în cazul tăriei ţigărilor este următoarea: 36% full flavour, 50%
light, 12% ultra light şi 2% mentolate. S-a pus foarte mult accentul, în ultimul timp, pe efectele
negative ale fumatului şi se pare că oamenii, începând cu tinerii, înclină spre ţigări light şi ultra
light. Mai există, totuşi, un procent mare de consumatori ce nu iau în seama recomandările
cunoscătorilor.
Întrebarea 2
Câte ţigări fumaţi de regulă pe zi?
a) 1 - 5 ţigări
b) 6-10 ţigări
c) 11-20 ţigări
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
Full flavour 36 36,0 36,0 36,0
Light 50 50,0 50,0 86,0
Ultra light 12 12,0 12,0 98,0
Mentolate 2 2,0 2,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
19
d) peste 20 ţigări
Frequency Table
Tabelul 3 – Număr de ţigări Figura 3 – Număr de ţigări
Numărul de ţigări fumate într-o zi reprezintă o variabilă a comportamentului de consum.
Cei mai mulţi studenţi, 39%, fumează între 11-20 ţigări, 36% între 6-10 ţigări, 6% sunt fumători
ocazionali şi 19% depăşesc un pachet de ţigări pe zi.
Întrebarea 3
De regulă obişnuiţi să fumaţi
a) o singură marcă
b) doua mărci de ţigări
c) mai multe mărci de ţigări
Frequency Table
Tabelul 4 – Fidelitatea faţă de marcă Figura 3 – Fidelitatea faţă de marcă
În cazul ţigărilor, se pare că respondenţii sunt fideli în cea mai mare parte unei singure
mărci, 69%. Acest viciu presupune nişte tabieturi la care se renunţă cu greu.
Întrebarea 4
Aveţi o marcă preferată de ţigări?
a) marca preferată………….
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
1-5 tigari 6 6,0 6,0 6,0
6-10 tigari 36 36,0 36,0 42,0
11-20 tigari 39 39,0 39,0 81,0
peste 20 tigari 19 19,0 19,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
O singura marca 69 69,0 69,0 69,0
2 marci 22 22,0 22,0 91,0
Mai multe marci 9 9,0 9,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
20
b) nu am nici o marcă preferată
Frequency Table
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
Nici o marca 1 1,0 1,0 1,0
KENT 29 29,0 29,0 30,0
MARLBORO 11 11,0 11,0 41,0
PALL MALL 11 11,0 11,0 52,0
PARLIAMENTS 9 9,0 9,0 61,0
SLIMS 8 8,0 8,0 69,0
DUNHILL 12 12,0 12,0 81,0
ROTHMANS 7 7,0 7,0 88,0
L&M 1 1,0 1,0 89,0
MURATTI 1 1,0 1,0 90,0
TRABUC 2 2,0 2,0 92,0
LUCKY STRIKE 3 3,0 3,0 95,0
VICEROY 5 5,0 5,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
Tabelul 5 – Mărci preferate
Figura 5 – Mărci preferate
În topul celor mai preferate mărci Kent-ul ocupă primul loc cu 29%, Dunhill-ul locul doi cu
12% fără să neglijăm şi procentul de 11% reprezentat de cei care prefera Marlboro şi tot 11%
Pall Mall. Pe celelalte locuri, în ordinea preferinţelor ar mai fi Parliament, Rothmans, Slims,
Lucky Stike, Viceroy şi chiar trabuc. Studenţii nu preferă mărcile ieftine ci există clar înclinaţie
spre mărci cu renume, mărci de calitate.
Întrebarea 5
Cu ce credeţi că se „asociază” cel mai bine ţigările?
a) băuturi alcoolice
b) cafea
c) ceai
21
d) altă variantă: _____________________________________
Frequency Table
Tabelul 6 – Asocierea ţigărilor Figura 6 – Asocierea ţigărilor
Ţigările sunt asociate în proporţie de 69% cu cafeaua şi restul intervievaţilor se împart în
16% cei care asociază ţigările cu băuturile alcoolice şi 15% preferă o altă combinaţie cum ar fi
băuturile răcoritoare, sărăţelele, un meci de fotbal şi chiar cu orice.
Întrebarea 6
În care din locurile menţionate mai jos fumaţi mai mult (cantitate)? Dar mai des?
Locul unde fumez Fumez mai multe ţigări Fumez mai desa) petreceri/discoteci/club/barb) cafeneac) acasă d) la facultatee) la serviciuf) altă locaţie
Frequency Table
Tabelul 7 – Locul unde se fumează cel mai mult Figura 7 – Locul unde se fumează cel mai mult
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
Bauturi alcooloce
16 16,0 16,0 16,0
Cafea 69 69,0 69,0 85,0
Alta varianta 15 15,0 15,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
Petreceri 68 68,0 68,0 68,0
Cafenea 6 6,0 6,0 74,0
Acasa 6 6,0 6,0 80,0
Facultate 3 3,0 3,0 83,0
Servici 17 17,0 17,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
22
Frequency Table
Tabelul 8 – Locul unde se fumează cel mai des Figura 8 – Locul unde se fumează cel mai des
Studenţii au mai fost întrebaţi care este locul unde fumează mai mult şi 68% au bifat
petrecerile/cluburile/barurile ca fiind aceste locuri. Acest procent mare ne poate indică o
influenţă clară a anturajului asupra comportamentului. Locul unde se fumează cel mai des se
pare că este la serviciu, 36%.Un procent mare de studenţi lucrează şi acolo, fie sunt mai stresaţi,
fie se plictisesc. Şi la petreceri se fumează des, 25%, dar şi la cafenea 16%, asta arătând că
studenţii se mai şi distrează.
Foarte puţini intervievaţi au răspuns că fumează acasă aceasta datorându-se părinţilor care
de cele mai multe ori nu cunosc obiceiurile copiilor lor.
Întrebarea 7
Exprimaţi poziţia dumneavoastră în legătură cu următoarele afirmaţii:
a) Sentimentul afirmării de sine este unul dintre motivele pentru care tinerii fumează
b) Fumătorii sunt conştienţi de efectele pe care tutunul le are asupra organismului lor
c) Sentimentul de preţuire dorit din partea anturajului îi determină pe tineri să fumeze
A b cAcord totalAcordIndiferentDezacordDezacord total
Frequency Table
Frequency PercentValid
PercentCumulative
Percent
Valid
Petreceri 25 25,0 25,0 25,0
Cafenea 16 16,0 16,0 41,0
Acasa 9 9,0 9,0 50,0
Facultate 12 12,0 12,0 62,0
Servici 36 36,0 36,0 98,0
Alta locatie 2 2,0 2,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
Frequency Percent Valid PercentCumulative
Percent
Valid
Dezacord total 4 4,0 4,0 4,0
Dezacord 9 9,0 9,0 13,0
Indiferent 15 15,0 15,0 28,0
Acord 48 48,0 48,0 76,0
Acord total 24 24,0 24,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
23
Tabelul 9 – Sentimentul afirmării de sine
Figura 9 – Sentimentul afirmării de sine
Frequency Table
Tabelul 10 – Conştientizarea efectelor fumatului
Figura 10 – Conştientizarea efectelor fumatuluiFrequency Table
Frequency Percent Valid PercentCumulative
Percent
Valid
Dezacord total 4 4,0 4,0 4,0
Dezacord 5 5,0 5,0 9,0
Indiferent 9 9,0 9,0 18,0
Acord 33 33,0 33,0 51,0
Acord total 49 49,0 49,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
24
Figura 11 – Anturajul
Li s-au oferit celor chestionaţi trei afirmaţii pentru care trebuiau să-şi exprime părerea. Din
prima afirmaţie reiese că 48% sunt de acord că sentimentul afirmării de sine este unul din
motivele pentru care fumează şi chiar 24% au fost de acord în totalitate.
Cea de-a doua afirmaţie viza conştientizarea pericolelor la care se expun fumătorii şi 49%
au considerat că fumătorii sunt foarte conştienţi, 33% conştienţi şi doar 18% nu sunt conştienţi.
Cu toate că e greu de recunoscut că sentimentul de preţuire din partea anturajului i-a
determinat să fumeze, 49% au fost de acord cu afirmaţia, 12% au preferat varianta de mijloc
„indiferent” şi 39% nu au fost de acord.
Întrebarea 8
Presupunând că acum trebuie să achiziţionaţi un pachet de ţigări, în ce ordine ar conta
următoarele caracteristici?
Acordaţi note de la 1 (foarte puţin important) la 5 (foarte important)a) preţ __b) tărie __c) marca __d) aroma __
Category label Code Count Responses Cases
1 106 26,5 106,02 98 24,5 98,03 98 24,5 98,04 98 24,5 98,0
---- ----- ---- Total responses 400 100,0 400,0
3.2 Corelaţii
Frequency Percent Valid PercentCumulative
Percent
Valid
Dezacord total 15 15,0 15,0 15,0
Dezacord 24 24,0 24,0 39,0
Indiferent 12 12,0 12,0 51,0
Acord 29 29,0 29,0 80,0
Acord total 20 20,0 20,0 100,0
Total 100 100,0 100,0
25
Filtru şi Venit
Tabel 25.1 Count Venit Total
Sub 300 RON 300-500 RON 501-1000 RON peste 1000 RON
Filtru Cu filtru 7 30 45 16 98
Fara Filtru 0 0 0 2 2
Total 7 30 45 18 100
Tabel 25.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 9,297(a) 3 ,026
Likelihood Ratio 7,050 3 ,070
Linear-by-Linear Association 4,633 1 ,031
N of Valid Cases 100
Tabel 25.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,292 ,026N of Valid Cases 100
Pentru o probabilitate de 95% şi un număr de 3 grade de libertate, hi pătrat tabelar ia o
valoare de 7,81 care este mai mică decât hi pătrat calculat, 9, 297, aceasta însemnând că venitul
influenţează alegerea tipului de ţigări în funcţie de existenţa filtrului iar coeficientul de
contingenţa indică o corelaţie slabă. Cei care fumează fără filtru fie au un venit foarte mare şi
fumează trabuc, fie au un venit foarte mic şi fumează ţigări ieftine.
Filtru şi SexulTabel 26.1 Count
SexulTotal
Barbatesc Femeiesc
FiltruCu filtru 51 47 98
Fara Filtru 2 0 2
Total 53 47 100
Tabel 26.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided) Exact Sig. (2-sided) Exact Sig. (1-sided)
Pearson Chi-Square 1,810(b) 1 ,179
Continuity Correction(a) ,397 1 ,529
Likelihood Ratio 2,576 1 ,109
Fisher's Exact Test ,497 ,278
Linear-by-Linear Association 1,792 1 ,181
N of Valid Cases 100
Tabel 26.3 Symmetric Measures
26
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,133 ,179
N of Valid Cases 100
O analiză asemănătoare cu cea de mai sus ne arată că sexul nu influenţează alegerea
ţigărilor cu filtru sau fără filtru.
Diametru şi Sexul Tabel 27.1 Count
Sexul TotalBarbatesc Femeiesc
DiametruNormale 53 38 91
Slim 0 9 9
Total 53 47 100
Tabel 27.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)Exact Sig. (2-sided)Exact Sig. (1-sided)
Pearson Chi-Square 11,153(b) 1 ,001
Continuity Correction(a) 8,937 1 ,003
Likelihood Ratio 14,600 1 ,000
Fisher's Exact Test ,001 ,001
Linear-by-Linear Association 11,041 1 ,001
N of Valid Cases 100
Tabel 27.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,317 ,001
N of Valid Cases 100
Din tabelul 27.1 se poate observa că femeile fumează ţigări slim, deci sexul influenţează
alegerea diametrului, corelaţie puternică.
Tărie şi Sex
Tabel 28.1 Count Sexul
TotalBarbatesc Femeiesc
Tarie
Full flavour 29 7 36
Light 19 31 50
Ultra light 5 7 12
Mentolate 0 2 2
Total 53 47 100
Tabel 28.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
27
Pearson Chi-Square 18,364(a) 3 ,000
Likelihood Ratio 20,095 3 ,000
Linear-by-Linear Association 13,724 1 ,000
N of Valid Cases 100
Tabel 28.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,394 ,000
N of Valid Cases 100
Pentru o probabilitate de 95% şi un număr de 4 grade de libertate, hi pătrat tabelar ia o
valoare de 9,49 care este mai mică decât hi pătrat calculat, 18,364, aceasta însemnând că sexul
influenţează alegerea tipului de ţigări în funcţie de tărie iar coeficientul de contingenţă indica o
corelaţie medie spre slabă. Bărbaţii sunt cei care fumează în primul rând ţigări tari, full flavour
apoi light iar femeile fumează ţigări light, ultra light , full flavour şi mentol.
Nr ţigări pe zi şi SexulTabel 29.1 Count
SexulTotal
Barbatesc Femeiesc
Nr tigari pe zi
1-5 tigari 4 2 6
6-10 tigari 6 30 36
11-20 tigari 31 8 39
peste 20 tigari 12 7 19
Total 53 47 100
Tabel 29.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 31,299(a) 3 ,000
Likelihood Ratio 33,603 3 ,000
Linear-by-Linear Association 10,064 1 ,002
N of Valid Cases 100
Tabel 29.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,488 ,000
N of Valid Cases 100
Pentru aceeaşi probabilitate de 95% şi 3 grade de libertate, hi pătrat tabelar are valoarea de
7,81 care comparată cu hi pătrat calculat 31,299 duce la concluzia că sexul influenţează numărul
de ţigări fumate pe zi iar corelaţia tinde să devină puternică. Din tabelul 29.1 se vede clar că
bărbaţii fumează mai mult pe zi, cele mai multe femei fumând între 6-10 ţigări pe zi.
28
Nr ţigări fumate pe zi şi Domiciliu
Tabel 30.1 Count Domiciliu
TotalBucuresti urban peste 100.000 urban sub 100.000 rural
Nr tigari pe zi
1-5 tigari 5 1 0 0 66-10 tigari 25 6 5 0 3611-20 tigari 20 11 5 3 39
peste 20 tigari 11 3 3 2 19Total 61 21 13 5 100
Tabel 30.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 7,873(a) 9 ,547
Likelihood Ratio 10,306 9 ,326
Linear-by-Linear Association 3,956 1 ,047
N of Valid Cases 100
Tabel 30.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,270 ,547
N of Valid Cases 100
Domiciliul nu influenţează numărul de ţigări fumate pe zi.
Fidelitatea faţă de marcă şi sexul
Tabel 31.1 Count Sexul
TotalBarbatesc Femeiesc
Fidelitate marca
O singura marca 33 36 69
2 marci 15 7 22
Mai multe marci 5 4 9
Total 53 47 100
Tabel 31.2 Chi-Square TestsValue df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 2,801(a) 2 ,247
Likelihood Ratio 2,858 2 ,239
Linear-by-Linear Association 1,366 1 ,242
N of Valid Cases 100
Tabel 31.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,327 ,062
N of Valid Cases 100
29
Fidelitatea faţă de marcă şi domiciliul
Tabel 32.1 Count Domiciliu
TotalBucuresti urban peste 100.000 urban sub 100.000 rural
Fidelitate marca
O singura marca 45 14 7 3 69
2 marci 13 6 3 0 22
Mai multe marci 3 1 3 2 9
Total 61 21 13 5 100
Tabel 32.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 11,991(a) 6 ,062
Likelihood Ratio 10,057 6 ,122
Linear-by-Linear Association 5,162 1 ,023
N of Valid Cases 100
Tabel 32.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,327 ,062N of Valid Cases 100
Fidelitatea fată de marcă*sex, fidelitatea fată de marcă*domiciliu au în comun faptul că
nici sexul şi nici domiciliul nu influenţează fidelitatea fată de marcă. Majoritatea sunt fideli unei
singure mărci şi locul de provenienţă şi sexul nu schimbă acest fapt.
Marca preferată şi venitul
Tabel 33.1 Count Venit
TotalSub 300 RON 300-500 RON 501-1000 RON peste 1000 RON
30
Marca preferata
Nici o marca 0 0 1 0 1
Kent 5 5 11 8 29
Marlboro 0 0 8 3 11
Pall Mall 1 6 4 0 11
Parliaments 0 3 6 0 9
Slim 0 6 0 2 8
Dunhill 1 2 9 0 12
Rothmans 0 2 3 2 7
L&M 0 0 1 0 1
Muratti 0 0 0 1 1
Trabuc 0 0 0 2 2
Lucky Strike 0 1 2 0 3
Viceroy 0 5 0 0 5
Total 7 30 45 18 100
Tabel 33.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 66,726(a) 36 ,001
Likelihood Ratio 76,229 36 ,000
Linear-by-Linear Association ,362 1 ,548
N of Valid Cases 100
Tabel 33.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,633 ,001
N of Valid Cases 100
Tabel 33.4 Kendall Coefficient and Spearman CoefficientMarca
preferataVenit
Kendall's tau_b
Marca preferataCorrelation Coefficient 1,000 -,072
Sig. (2-tailed) . ,377N 100 100
VenitCorrelation Coefficient -,072 1,000
Sig. (2-tailed) ,377 .N 100 100
Spearman's rho
Marca preferataCorrelation Coefficient 1,000 -,085
Sig. (2-tailed) . ,401N 100 100
VenitCorrelation Coefficient -,085 1,000
Sig. (2-tailed) ,401 .N 100 100
Alegerea mărcii preferate (tabelele 33.1, 33.2, 33.3 ) este influenţată de venit, hi pătrat
tabelar este 51,0 iar cel calculat are valoarea de 66,726.Coeficientul de contingenţă indică o
corelaţie puternică,valoarea lui fiind 0,633. Rezultatul de 0,401 al coeficientului Spearman şi
0,377 al coeficientului Kendall, indică o legătură directă şi puternică între marca preferată şi
31
venit ceea ce înseamnă că modificarea venitului influenţează puternic şi în acelaşi sens alegerea
mărcii preferate ( tabelul 33.4).
Marca preferată şi sexul
Tabel 34.1 Count Sexul
TotalBarbatesc Femeiesc
Marca preferata
Nici o marca 1 0 1
Kent 13 16 29
Marlboro 10 1 11
Pall Mall 7 4 11
Parliaments 2 7 9
Slim 0 8 8
Dunhill 7 5 12
Rothmans 5 2 7
L&M 1 0 1
Muratti 1 0 1
Trabuc 2 0 2
Lucky Strike 2 1 3
Viceroy 2 3 5
Total 53 47 100
Tabel 34.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 26,156(a) 12 ,010
Likelihood Ratio 32,495 12 ,001
Linear-by-Linear Association ,067 1 ,796
N of Valid Cases 100
Tabel 34.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,455 ,010
N of Valid Cases 100
În urma comparaţiei dintre hi pătrat tabelar şi cel calculat s-a ajuns la concluzia că sexul
influenţează alegerea mărcii. Femeile au inclinaţie către Kent, Parlament şi Slim iar bărbaţii
preferă ţigările mai tari Marlboro, Kent, Rotmans.
Locurile în care fumez mai multe ţigări şi venitul
Tabel 35.1 Count Venit Total
Sub 300 RON 300-500 RON 501-1000 RON peste 1000 RON
Locul mai Petreceri 6 20 36 6 68
32
mult
Cafenea 0 3 3 0 6
Acasa 0 2 3 1 6
Facultate 1 0 0 2 3
Servici 0 5 3 9 17
Total 7 30 45 18 100
Tabel 35.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 31,998(a) 12 ,001
Likelihood Ratio 31,691 12 ,002
Linear-by-Linear Association 7,633 1 ,006
N of Valid Cases 100
Tabel 35.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,492 ,001
N of Valid Cases 100
Locul unde se fumează mai mult este influenţat de venit (tabelele 35.1, 35.2, 35.3 ) iar
corelaţia tinde să devină puternică .Este clar că un venit mai mare înseamnă mai multe petreceri,
mai multă distracţie. Sexul nu influenţează alegerea locului unde se fumează mai mult ceea ce
înseamnă că în această privinţă şi femeile şi bărbaţii reacţionează la fel.
Locurile în care fumez mai multe ţigări şi sexul
Tabel 36.1 Count Sexul
TotalBarbatesc Femeiesc
Locul mai mult
Petreceri 37 31 68
Cafenea 2 4 6
Acasa 2 4 6
Facultate 2 1 3
Servici 10 7 17
Total 53 47 100
Tabel 36.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 2,374(a) 4 ,667
Likelihood Ratio 2,401 4 ,662
Linear-by-Linear Association ,045 1 ,831
N of Valid Cases 100
33
Tabel 36.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,152 ,667
N of Valid Cases 100
Între aceste doua variabile, locul în care fumez mai multe ţigări şi sexul nu exista corelaţie. Studenţii indiferent de sex frecventează aproximativ aceleaşi locuri, fie ele de distracţie sau nu.
Locul mai des şi Sexul
Tabel 37.1 Count Sexul
TotalBarbatesc Femeiesc
Locul mai des
Petreceri 15 10 25
Cafenea 6 10 16
Acasa 5 4 9
Facultate 3 9 12
Servici 22 14 36
Alta locatie 2 0 2
Total 53 47 100
Tabel 37.2 Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-sided)
Pearson Chi-Square 8,560(a) 5 ,128
Likelihood Ratio 9,473 5 ,092
Linear-by-Linear Association ,256 1 ,613
N of Valid Cases 100
Tabel 37.3 Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,281 ,128
N of Valid Cases 100
Locul unde se fumează mai des am încercat să-l corelăm cu sexul dar hi pătrat tabelar este
mai mare decât cel calculat, deci sexul nu influenţează locul unde studenţii fumează mai des.
Preţ şi venit
Tabel 38.1 Kendall Coefficient and Spearman CoefficientPret Venit
Kendall's tau_b Pret Correlation Coefficient 1,000 -,073
Sig. (2-tailed) . ,404
N 100 100
Venit Correlation Coefficient -,073 1,000
Sig. (2-tailed) ,404 .
N 100 100
Spearman's rho Pret Correlation Coefficient 1,000 -,086
34
Sig. (2-tailed) . ,398
N 100 100
Venit Correlation Coefficient -,086 1,000
Sig. (2-tailed) ,398 .
N 100 100
În cazul corelaţiei dintre importanţa preţului şi venitul, rezultatul de 0,398 al coeficientului
Spearman şi de 0,404 al coeficientului Kendall, indică o legătură directă şi puternică între preţ şi
venit ceea ce înseamnă că modificarea venitului influenţează puternic şi în acelaşi sens
importanţa preţului( tabelul 38.1).
3.4 Raportul cercetarii
Această cercetare a fost realizată pe un eşantion de 100 de persoane, studenţi ai facultăţilor
din Bucureşti şi are ca scop identificarea motivelor de cumpărare a ţigărilor.
Primul obiectiv al lucrării face referire la identificarea tipurilor de ţigări preferate de
studenţi. Răspunsurile au indicat un procent de 98% fumători de ţigări cu filtru, 91% fumători de
ţigări de dimensiune normală, iar ca tărie ţigările light deţin un procent de 50%.Astrfel prima
ipoteză se verifică.
35
Este necesară determinarea comportamentului de consum, acesta fiind cel de-al doilea
obiectiv. S-a început cu aflarea numărului de ţigări fumate pe zi şi se pare că băieţii au ieşit pe
primul loc. 39% din studenţii intervievaţi fumează 11-20 ţigări pe zi, urmând un procent de 36%
care fumează 6+19 ţigări şi unde se ragăsesc mai multe fete.
Se fumează în principiu o singură marcă de ţigări şi a reieşit că marca Kent este favorită,
Dunhill pe locul doi, urmat de Marlboro, Pall Mall, Parliament.Observăm că cele mai multe sunt
mărci premium şi câteva din clasa medie, ţigări de calitate, recunoscute pe această piaţă.
Cei mai mulţi studenţi asociază ţigările cu cafea şi fumează cel mai mult la petreceri, ţn
compania prietenilor dar şi în cluburi, baruri, discoteci. Cel mai des se fumează la muncă dar şi
la petreceri, tinerii muncesc dar se şi distrează.
În urma cererii părerii în legătură cu nişte afirmaţii, a reieşit că studenţii au fost deteminaţi
să fumeze de un sentiment de afirmare, că ei sunt în mare parte conştienţi de pericolele la care se
expun şi că sentimentul de preţuire dorit din partea anturajului îi determină să fumeze în
continuare.
Încercând să aflam o ordine a caracteristicilor în alegerea ţigărilor, am ajuns la concluzia că
preţul e pe ultimul loc, importante fiind tăria, marca şi aroma.
Ca să concluzionăm spunem că tinerii fumează influenţaţi de anturaj, din nevoia de
afirmare şi se mai poate face ceva pentru ai ajuta.
Concluzii
Analizele de mai sus au arătat că în rândul studenţilor sunt preferate ţigările cu filtru, cele
full flavour de către bărbaţi şi cele light de către femei. Şi în privinţa diametrului părerile au fost
împărţite: bărbaţii preferă ţigările de diametru normal pe când femeile fumează şi subţiri.
Studenţii fumează mai ales în grupuri, la petreceri sau în locuri publice, cei mai mulţi
ferindu-se de părinţi. Este ca o recunoaştere a unui comportament greşit şi mulţi spun că le e
36
ruşine să fumeze acasă. Ca număr de ţigări ei se situează pe la 11-20 ţigări pe zi. Bărbaţii
fumează chiar mai mult, iar femeile se încadrează în medie în 6-10 ţigări pe zi. Locul de muncă
este şi el de preferat pentru o ţigare, eşti stresat sau nu ai chef de muncă, o ţigară merge oricând
cu ea luând şi o pauză.
Pentru o nefumătoare ca mine, este evident ca aceşti studenţi s-au apucat de fumat
influenţaţi de anturaj şi am fost mulţumită să observ că o mare parte şi-au recunoscut şi lor
însăşi. Fumatul a devenit un mod de socializare printre tineri, eşti ca ceilalţi, poţi să stai la o
ţigară cu ei.
Este totuşi trist faptul că aceştia sunt conştienţi de pericolele la care se expun dar nu au
suficienta voinţă să renunţe. Nu avem de-a face cu persoane inculte! Aşa am vrea să credem!
Se fumează doar ţigări de calitate pentru că altfel imaginea lor ar putea fi afectată şi tinerii
dau mare importanţă acestui aspect.
Concluzia mea ar fi că studenţii au nişte motive mai speciale pentru care fumează şi le
numesc aşa pentru că aceşţi oameni trec printr-o etapă de afirmare, firească, dar nu şi cu un
comportamentul firesc. Acest obicei va deveni un drog şi trecerea timpului va duce la urmări din
ce în ce mai grave . Le va fi mai greu să renunţe.
Societatea ar trebui să le acorde mai multă importanţă deoarece ei reprezintă viitorul. S-ar
putea realiza programe de informare prin instituţiile de învăţământ cu discuţii şi prezentări cât
mai obiective ale efectelor fumatului. Nu cred că toţi ştiu ce anume inhalează sau ce urmări vor
avea odată cu trecerea anilor.
E un semnal de alarmă ce trebuie tras!
BIBLIOGRAFIE
1. Bădită, M.(coord), Baron, T,
Cristache, S
Statistică pe afaceri în comerţ turism, Editura Luceafărul,
Bucureşti 2002
2. Cătoiu, I.(coord), Balan, C.,
Popescu, C., Orzan, Gh.,
Veghes, C., Danetiu, T.,
Cercetari De Marketing , Editura Uranus, Bucureşti, 2002
37
Vranceanu, D.
3. Cătoiu, I., Balan, C., Popescu,
I.C., Veghes, C.
Metode si tehnici utilizate in cercetarile de marketing.
Aplicatii, Editura Uranus, Bucuresti, 1999
4. Cătoiu, I., Teodorescu, N. Comportamentul Consumatorului, Editura Uranus,
Bucureşti, 2003
5. *** www.bat.com
6. *** www.cotidianu.ro/arhiva/22-06.2006
7. *** www.farmaciata.ro
8. *** www.fumatul.xhost.ro
9. *** www.jti
10. *** www.nututun.ro
11. *** www.phipmorrisinternational.com
38