Cuprins

Introducere...........................................................................................................3

Cap. I Aspecte privind piaţa berii din România..............................................................5

1.1 Caracteristici ale ofertei de bere pe piaţa românească .......................................5

1.2 Particularităţi privind consumul de bere din România.....................................11

1.3 Tendinţe privind piaţa berii din România........................................................14

Cap. II Consideraţii generale privind calitatea şi sortimentul berii..............................15

2.1 Scurt istoric al poziţiei şi evoluţiei berii..........................................................15

2.2 Clasificarea şi sortimentul berii.......................................................................18

2.3 Tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii...........................21

2.4 Modalităţi de ambalare şi etichetare ale berii...................................................25

Cap. III Studiu privind piaţa berii din România...........................................................31

3.1 Definirea obiectivelor cercetării......................................................................31

3.2 Metodologia cercetării....................................................................................31

3.3 Analiza şi interpretarea rezultatelor................................................................33

Concluzii............................................................................................................43

Bibliografie........................................................................................................45

Anexe.................................................................................................................47

Introducere

Descoperită cu mii de ani în urmă, berea a devenit în ziuă de astăzi un aliment foarte des

consumat pentru gustul său plăcut şi răcoritor, dar mai ales că motiv de interacţiune socială, de

întâlnire cu prietenii, deconectare, relaxare.

Am ales această temă deoarece piața berii este una puternic fragmentată și, de altfel,

foarte competitivă. De aceea, merită o atenție sporită privind analiza ofertei, dar și identificarea

nevoilor și dorințelor consumatorilor.

Berea poate fi definită ca o o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de culoare

blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi apă

sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos de

hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se

foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă.

Amăruie, spumoasă, rece, blondă sau brună, berea este o băutură care a depăşit demult

orice graniţe prin darul ei de a aduce prietenii împreună.

Se pare că prima formă de bere vine de la pâinea care s-a udat şi a început să fermenteze,

de unde a apărut procesul de fermentare, acum circa 6000 de ani. Există legende conform cărora

fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluţia omenirii. Cea mai veche scriere a

Sumerului, “Epopeea lui Ghilgameş”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu

bucate alese şi sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte şi cupe de bere...”,

intrând astfel în lumea oamenilor.

De altfel, faimoasa “lună de miere” îşi are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da

tinerilor căsătoriţi bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună.

În ciuda contextului economic nefavorabil al ultimilor ani, sectorul producţiei berii

rămâne cel mai patriotic domeniu de producţie, 99% din berea consumată în România fiind

produsă local. Mai mult, producţia de bere reprezintă unul dintre cele mai sustenabile sectoare de

activitate economică din ţară, fapt demonstrat prin calitatea produselor pe care le pune la

dispoziţia consumatorilor, numărul locurilor de muncă pe care le generează, nivelul ridicat al

investiţiilor şi contribuţiile importante la bugetul de stat.

3

Pentru a analiza și evidenția aspectele importante de pe piața berii din România, voi

prezenta în următoarele trei capitole informații referitoare la realizarea acestui produs, ofertă și

cererea de bere.

Pentru început, în primul capitol vor fi detaliate caracteristicile ofertei de bere din

România, precum şi particularităţile consumului de bere. Tot aici sunt menționate tendinţele

privind piaţa berii din ţara noastră.

În capitolul al doilea este prezentată clasificarea şi sortimentul berii, de asemenea şi

tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii. Acest capitol conţine date despre

modalităţile de ambalare şi etichetare a acesteia.

Capitolul al treilea reprezintă analiza efectivă a pieței berii. Se pornește de la stabilirea

obiectivelor ce se doresc a fi atinse și a ipotezelor de lucru. Tot aici este descris procesul

cercetării de piață și sunt precizate metodele de culegere și prelucrare a informațiilor. Prin

intermediul chestionarului, ca instrument de lucru în cercetarea de marketing, sunt preluate și

interpretate informații legate de preferințele consumatorilor în ceea ce privește decizia de

cumpărare a berii. Aceste informații vor fi analizate în strânsă legătură cu obiectivele propuse,

iar în final, pe baza aprecierilor rezultate din chestionar vor fi elaborate concluziile.

Pe parcursul lucrării vom descoperi traseul berii, de la procesul de fabricație la criteriile

de diferențiere a acestora pe rafturile unităților de desfacere.

4

Cap. I Aspecte privind piaţa berii din românia

1.1 Caracteristici ale ofertei de bere pe piaţa românească

Berea are o poveste extraordinară de spus şi o bogată tradiţie românească de mai multe

sute de ani. De aceea, Asociaţia „Berarii României” doreşte să ofere consumatorilor experienţa

unei călătorii plăcute spre descoperirea culturii berii, în bogăţia să infinită de aspecte.

Asociaţia “Berarii României” a fost înfiinţată în 2004. Membrii actuali sunt cinci dintre

cei mai mari producători de bere din România, cărora li s-au alăturat, începând din 2011, cei mai

importanţi producători de hamei şi malţ, materia primă necesară pentru fabricarea berii.

Cele cinci companii membre ale Asociaţiei “Berarii României”: Bergenbier, Heineken

România, Romaqua Group, United Romanian Breweries şi Ursus Breweries au produs la nivelul

anului 2010 un volum de 15,3 milioane hectolitri de bere. În cadrul celor 10 fabrici de bere

situate în mai multe oraşe din ţară, membrii Asociaţiei oferă un număr de peste 4.100 de locuri

de muncă.

Din ianuarie 2008, organizaţia este membră a Asociaţiei Berarii Europei, considerată

vocea industriei europene a berii în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Fondată

în 1958, la Bruxelles, organizaţia are astăzi 27 de membri şi reprezintă interesele a aproximativ

4.000 de producători din industria berii din Europa.

Principala misiune a Asociaţiei „Berarii României” este aceea de a promova şi a dezvolta

industria berii responsabile şi puternice din România deoarece doresc să asigure un mediu de

afaceri sănătos în acest sector de activitate.

5

Figura 1.1: Brandul Asociatiei Berarii Romaniei

Sursa:www.berariiromaniei.ro

Obiectivele Asociaţiei “Berarii României”:

· dezvoltarea culturii berii în România;

· promovarea unui consum responsabil de bere şi implicit a unui stil de viaţa echilibrat;

· educarea consumatorilor cu privire la beneficiile consumului moderat de bere;

· implementarea, în parteneriat cu diverse instituţii ale statului, a proiectelor sociale cu

impact asupra diferitelor comunităţi;

· reprezentarea membrilor noştri în faţă instituţiilor de reglementare;

· sprijinirea armonizării legislaţiei romaneşti care reglementează industria berii cu cea a

Uniunii Europene;

· susţinerea şi monitorizarea implementării unui comportament responsabil al

companiilor membre ale Asociaţiei, cu privire la:

o Politici responsabile de publicitate;

o Preocuparea pentru protejarea mediului înconjurător;

o Colectarea şi plata accizelor şi a altor taxe.

Cei mai importanţi producători de bere din România sunt: Bergenbier S.A., Heineken

România S.A., Romaqua Group S.A., United Romanian Breweries Bereprod S.R.L., Ursus

Breweries.

Bergenbier S.A.

Parte a grupului StarBev, compania a fost

fondată în 1994, iar cea mai importantă marcă din

portofoliul său, Bergenbier, a fost lansată un an mai

târziu. Astăzi, Bergenbier S.A. este una dintre primele

trei companii producătoare de bere din România, având

aproximativ 600 de angajaţi, o fabrică modernă la

Ploieşti şi o reţea performantă de distribuţie naţională.

Bergenbier a fost prima bere din segmentul

mainstream distribuită la nivel naţional şi prima bere

românească ce a iniţiat un parteneriat cu fotbalul. Fiind

6 Figura 1.2: Marcile BergenbierSursa: www.bergenbier.ro

alături de bărbaţi încă de la început, Bergenbier a proclamat data de 5 mai drept Ziua Bărbatului,

o sărbătoare deja îmbrăţișată de către români. Sloganul Bergenbier „Prietenii ştiu de ce “a intrat

în limbajul de zi cu zi al românilor, fiind cel mai cunoscut slogan din industria berii din

România. În 2011, în gama Bergenbier au apărut două produse noi: Bergenbier Nefiltrată din

Grâu – o specialitate destinată celor care preţuiesc gustul autentic al berii albe şi Bergenbier

Fresh – o specialitate răcoritoare cu conţinut redus de alcool, o combinaţie surprinzătoare între

bere şi suc de lămâie. Printre mărcile produse de fabrică Bergenbier se numără şi trei branduri

puternice, internaţionale. Stella Artois este o bere super-premium produsă în România încă din

1997 după o reţetă belgiană străveche.

Heineken România S.A.

Parte A Grupului Heineken, Compania

Heineken a fost fondată în România în anul 1998,

purtând iniţial denumirea de Brâu Union. Începând

din martie 2007, compania şi-a schimbat numele în

Heineken România, schimbare care a însemnat şi

adoptarea culturii şi a valorilor Grupului Heineken.

Începând cu 1 februarie 2012, Heineken a

adoptat în România nouă Identitate Vizuală globală,

care reflectă evoluția companiei pe plan local și

global. Identitatea Vizuală actuală constă într-un

design nou, numele companiei fiind cu majuscule și completat de o stea roșie, ce reprezintă

spiritul și energia celor 70.000 de angajați ai Heineken din toată lumea. Noul logo al companiei

se diferențiază de logo-ul mărcii Heineken®, cel din urmă rămânând neschimbat. Identitatea

legală a companiei rămâne aceeași, S.C. Heineken România S.A.

Portofoliul de mărci oferit de Compania Heineken acoperă toate segmentele pieţei de bere din

România: Heineken, Desperados, Silva, Silva Dark, Ciuc Premium, Golden Brâu, Golden Brâu

fără Alcool, Neumarkt, Bucegi, precum și alte mărci locale sau importate din toate colțurile

lumii.

7

Figura 1.3: Marcile HeinekenSursa: www.heinekenromania.ro

Heineken deţine patru fabrici pe teritoriul

României, situate în Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc

şi Târgu-Mureş. Compania are 11.000 de angajaţi, oameni

dedicaţi care lucrează fie în fabrici, fie în sediile de birouri

ale companiei.

Romaqua Group S.A.

Romaqua Group Borsec este o companie cu capital

integral autohton privat, fondată în anul 1999. Totalul

investiţiilor realizate până în prezent se ridică la peste 200

milioane de euro, constând, în principal, în tehnologii şi

echipamente de vârf la nivel mondial, care să asigure

obţinerea unui produs finit cu cel mai înalt standard

calitativ. Preocuparea pentru un standard calitativ înalt a

făcut ca Romaqua Group să fie prima firmă românească de îmbuteliere care a primit certificarea

conform ISO 9001 Sistemul de management al calităţii. Alte două sisteme de management

implementate sunt HAC CP (Hazard Analysis and Critical Control Points) şi IFS (Internaţional

Food Standard), privind asigurarea securităţii produselor alimentare din punct de vedere

igienico-sanitar.

Mărci

Romaqua Group Borsec are în portofoliu 12 mărci: apele minerale naturale Borsec, apa

minerală naturală Stânceni, apa minerală naturală oligominerală Aquatique, băuturile răcoritoare

Giusto, Quick Cola, Lămâiţă şi CICO, cafeaua naturală Metropolitan Caffé, seminţele de floarea

soarelui Metropolitan Play, băutura energizantă Giusto Elektrik, berile Albacher şi Dorfer.

În luna mai 2008, Romaqua Group intră pe piaţa berii cu produsul Albacher, bere blondă

produsă exclusiv din ingrediente naturale, cu un ambalaj OxyProof, inovaţie tehnologică ce

include atât dopul, cât şi materialul PET, care garantează prospețimea produsului pentru perioade

mai îndelungate. În luna noiembrie 2010, se lansează pe piaţă berea Dorfer. Dozele de bere

Albacher şi Dorfer sunt prevăzute cu folie de protecţie din aluminiu care împiedică depunerea

prafului şi a bacteriilor.

8

Figura 1.4: Marcile Romaqua GroupSursa: www. romaqua-group.ro

United Romanian Breweries Bereprod S.R.L.

United Romanian Breweries Bereprod,

cunoscută și ca Tuborg România, este prima companie

din Europa de Est care a dezvoltat un proiect

Greenfield, folosind doar resurse locale. Din respect

pentru consumatorii lor, încă de la începutul activității

în România au hotărât să le ofere doar produse

premium de cea mai înaltă calitate.

Pentru ei totul a început cu o sticlă de bere. Iar

în 2012 sărbătoresc 15 ani de când prima sticlă de bere

produsă în fabrică din România a ieșit pe poartă. În tot

acest timp, și-au păstrat promisiunea de a crea un

portofoliu de mărci premium, iar cel mai important este

că au reușit să construiască identitatea de neconfundat a celor mai apreciate mărci de bere din

România: Tuborg, Carlsberg, Skol, Holsten, alături de mărcile importate Guinness, Kilkenny,

Carlsberg Elephant, Grimbergen și Kronenbourg 1664.

Încă de la începutul activității, inovația a fost o

prioritate. Au implementat cu succes inovații care au

devenit repere pe piața băuturilor din România, precum

capacul Easy Open pentru Tuborg și lansarea berii

Tuborg Christmas Brew, prima bere specială, dedicată

sărbătorilor de iarnă, oferită consumatorilor români.

Ursus Breweries S.A.

Ursus Breweries este unul dintre cei mai mari

producători de bere din România și parte a grupului

SABMiller plc. Misiunea companiei este de a înțelege și

a respecta consumatorii și de a le oferi mărcile de bere

9Figura 1.6: Marcile Ursus Breweries

Sursa: www.ursus.ro

Figura 1.5: Marcile URBBSursa: www. tuborg.pressroom.ro

care să fie prima lor alegere în orice ocazie de consum. În Ursus Breweries, oamenii și mărcile

sunt avantajul cel mai durabil, și faptul că 1 din 3 beri consumate de români este o marcă Ursus

Breweries spune multe despre calitatea berilor noastre și despre aprecierea de care acestea se

bucură din partea consumatorilor.

Se mândresc cu mărcile Ursus Breweries, care alcătuiesc un portofoliu echilibrat între

beri autentic românești și mărci internaționale de prestigiu.

· URSUS este Regele Berii în România, marcă cu un puternic ADN românesc;

· Timișoreana este cel mai popular brand românesc, născut acum 300 de ani în cea mai

veche fabrică de bere din România;

· Ciucaș este berea favorită a naturii;

· Peroni Nastro Azzuro este un exemplu al tradiției și măiestriei italiene, al pasiunii și al

priceperii care o caracterizează;

· REDD’S este berea aromată, preferata femeilor și care are misiunea de a fi mereu pe

placul consumatoarelor sale;

· Azuga este „berea veselă “al cărei gust ne face să ne amintim de momentele de voie bună

și râs cu prietenii;

· Stejar Strong, cu gust intens și culoare ambrată, este o bere pentru bărbații care știu ce

vor și vor cu tărie.[17]

În următorul tabel sunt prezentate companiile reprezentative de pe piața berii, în funcție de

cifră de afaceri obținută în anul 2010:

Tabel 1.1: Cifra de afaceri a principalilor ofertanți din România

Denumire companie Cifră de afaceri

Ursus Breweries 1.176,9 milioane lei

Heineken România 935,1 milioane lei

Romaqua Group Borsec 545,9 milioane lei

Bergenbier S.A. 469,7 milioane lei

United Romanian Breweries Bereprod 288,6 milioane lei

Sursă: Site-urile companiilor

10

După cum se poate vedea şi din tabelul de mai sus, liderul pe piaţa berii în anul 2010 a

fost Ursus Breweries, urmat de Heineken România.

În ceea ce privește mărcile deținute de fiecare companie, situația se prezintă astfel:

· Bergenbier: Bergenbier, Bergenbier Nefiltrată din Grâu, Bergenbier Fresh, Stella

Artois, Staropramen, Noroc, Leffe, Lowenbrau;

· Heineken România: Heineken, Ciuc Premium, Golden Brâu, Neumark, Bucegi,

Gösser, Schlossgold, Silva, Gambrinus, Harghita, Haţegana, Zipfer, Edelweiss;

· Romaqua Group: Albacher, Dorfer;

· URBB: Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Holsten fără alcool,

Carlsberg, Skol, Guinness, Kilkenny;

· Ursus Breweries: Timişoreana, Ciucas, Azuga, Stejar, Redd's, Peroni Nastro

Azzurro, Pilsner Urquell, Miller.

1.2 Particularităţi privind cererea şi consumul de bere din România

Cererea berii în România

Cum era de aşteptat diversitatea de mărci ale pieţei a dus şi la gruparea mărcilor pe

categorii de consumatori date după preţ şi gust. Aşadar mărcile premium (ex: Heineken şi

Gosser) sunt adresate segmentului superior de consumatori, cu o vârstă cuprinsă între 25- 45 de

ani, având un gust destul de neutru deci fiind pe placul tuturor. Acestea au un preţ mai mare dar

şi consumatorul e mai înstărit.

La segmentul mediu de consumatori se încadrează Silva şi Ciuc acestea având un gust

mai pronunţat de hamei şi adresându-se doar celor care preferă acest gust şi care au totuşi ceva

cunoștințe despre bere. Acestea au un preţ ceva mai mic.[20]

Segmentul inferior ocupă celelalte mărci: Golden Brau, Bucegi, Gambrinus care sunt

consumate în general de tineri fără putere mare de cumpărare în cantităţi destul de mari.[19]

În final rămâne berea non-alcoolica Schlossgold adresată, prin caracteristicile sale unice,

unei categorii foarte largi de consumatori: indiferent de sex, vârsta, educaţie sau venituri, pentru

cei care vor să savureze o bere dar şi să evite consecinţele consumului de alcool.

11

Cele mai importante venituri sunt însă obţinute din vânzarea produselor din segmentul

superior. Chiar dacă acestea însumează un consum mai mic decât cele din segmentele

inferioare ele sunt cele mai bune aducătoare de profit.[20]

Principalele segmente de piaţă sunt în general restaurantele, dar nu în România. În

România cel mai bine se vinde în supermarket-uri, şi, în general după cum am mai spus, berea la

PET de 2 L.

Magazinele mari berăriile precum şi benzinăriile au anumite contracte prin care obţin

discount-uri mari de la furnizori şi producători, astfel îşi permit să obţină un preţ scăzut în super

şi hypermarketuri.

În supermarketuri, berea este cumpărată în general de oamenii de rând şi de micii

comercianţi ce deţin mici restaurante sau chioşcuri. Când deja este vorba de un restaurant mai

mare sau un magazin de cartier ceva mai mare, marfa este adusă de furnizori care oferă diferite

pachete cum ar fi frigidere şi altă aparatură în schimbul vânzării doar a produsului respectiv

aparţinând unei singure companii.

Statisticile au arătat că în România peste 8,5 mil de hectolitrii s-au vândut în

supermarketuri şi restul în restaurante şi magazine de cartier ceea ce arată şi strategiile marilor

companii de a se îndrepta spre aceste puncte de desfacere.

Aceştia şi-au format întregi echipe şi departamente pt vânzarea en-detail, fiecare regiune

a ţării având câte un manager vânzări şi un analist vânzări.

Aproape trei sferturi dintre cumpărătorii de bere se uită la producătorul unei mărci

de bere menţionat pe etichetă (70.8%). Cei mai atenţi la acest aspect sunt cumpărătorii între 25 şi

34 de ani (79.0% faţă de 70.8%), persoanele cu un venit mediu lunar între 701-1500 lei (80.9%

comparativ cu 70.8% per total) precum şi persoanele rezidente în Bucureşti (82.7% faţă de doar

70.8% per total).

Totodată, aproape jumătate dintre cumpărători verifică termenul de expirare de pe

etichetă (47.3%), acest aspect fiind urmărit într-o mai mare măsură de persoanele între 45 şi 54

de ani (56.2% faţă de o medie de doar 47.3%), precum şi de cele care locuiesc în Muntenia

(59.3% faţă de 47.3%).[22]

Doar 10% dintre cumpărători analizează lista de ingrediente atunci când cumpără bere.

34.0% dintre cumpărătorii de bere ar renunţa la marca lor preferată de bere dacă ar afla că

aceasta conţine arome sintetice. De asemenea, 28.5% nu ar mai consuma berea preferată dacă ar

12

conţine coloranţi artificiali, iar 26.1% şi respectiv, 24.2% dintre cumpărători resping cumpărarea

berii preferate în eventualitatea în care aceasta ar conţine E-uri şi respectiv, conservanţi.

Consumul de bere

Conform unui studiu comandat de Asociaţia Berarii României (ABR), berea rămâne

băutura preferată a 60% dintre români.

Într-un clasament pe regiuni, oltenii de peste 18 ani, consumatori de băuturi alcoolice,

conduc detaşat, cu o proporţie de 78%. Locuitorii Munteniei se clasează pe poziţia secundă

a topului, cu un procent de 60,34%, fiind urmaţi de bucureşteni, cu un procent de 58% şi de

locuitorii Dobrogei, cu 56,5%. De asemenea, aproape 50% dintre români obişnuiesc să bea bere

în timp ce iau masa.

Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, de 1.050 persoane,

bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani. Perioadă în care s-a derulat cercetarea a fost septembrie -

octombrie 2011. [28]

Vânzările membrilor asociaţiei „Berarii României” au atins un volum de 15,6

milioane de hectolitri, iar investiţiile derulate de aceştia anul trecut au depăşit 61 milioane euro,

cu 10 milioane de euro mai mult decât în anul precedent.

Având ca referinţă datele furnizate de ultimul recensământ al populaţiei României,

consumul de bere pe cap de locuitor în 2011 a atins valoarea de 89 litri. Pentru o cât mai

corectă analiză, un calcul retroactiv al consumului de bere pe cap de locuitor, conform datelor

furnizate de recensământ, relevă următoarea evoluţie: 71 litri – 2005, 85 litri – 2006, 94 litri –

2007, 100 litri – 2008, 89 litri - 2009, 88 litri – 2010. [16]

Preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte ambalajul de bere au avut doar mici

fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2010, acestea înregistrând pentru PET 51,3%, în creştere

cu 2% faţă de anul precedent, o scădere cu 1.5% a preferinţei pentru sticlă, aceasta reprezentând

30,2%, o uşoară scădere de 1.2% a preferinţei pentru berea îmbuteliată la doză, însumând 14,8%

şi o evoluţie pozitivă de aproape 1% a preferinţei pentru berea la draught, atingând 3,7%. [21]

Preferinţa pentru PET indică consumul în cadrul gospodăriei, cu atât mai mult cu cât

studiile aferente comportamentului de consum pe timp de criză arată că românii au renunţat la

ieşirile în oraş în favoarea primirii vizitelor acasă. [22]

13

1.3 Tendinţe privind piaţa berii din România

Cu toții știm că piaţa berii este puternic fragmentată şi foarte competitivă. În ceea ce

priveşte valoarea consumului de bere pe cap de locuitor este prevăzută o scădere, datorită

situaţiei economice care a afectat consumatorii şi obiceiurile lor de consum.

Tabel 1.2 Previziune privind valoarea consumului de bere pe locuitor în România

An ți Valoarea consumului Sporul mediuii tyy 1

~

2007 0 94

- 1.25

2008 1 100

2009 2 89

2010 3 88

2011 4 89

2012 5 87.75

2013 6 86.5

2014 7 85.25

Sursa: Autor

Bineînţeles, această previziune este una orientativă, dar este susţinută de continuarea

stării de recesiune cu care se confruntă ţara noastră. Principalul motiv al scăderii consumului de

bere este scăderea puterii de cumpărare, care afectează toate companiile din România.

Piața berii din România se va stabili o dată cu stabilitarea stării economice, și astfel

consumartorul se va orienta din nou către consumul regulat de bere.

14

Cap. II Consideraţii generale privind calitatea şi sortimentul berii

2.1 Scurt istoric al poziţiei şi evoluţiei berii

Cele mai vechi urme reale de bere

Cercetările arheologice efectuate de francezi la începutul sec. al XX-lea, în vestul

Iranului, au scos la lumină modul în care se consuma berea acum 3500 de ani. În timpul

săpăturilor din oraşul Suza au fost descoperite în subsolurile caselor vase mari din lut, de formă

sferică. Aceste ulcioare enorme de bere erau acoperite cu plăci din ceramică cu o gaură în mijloc,

prin intermediul căreia era extrasă berea. Alternativ, în gaură se introducea un păi special prin

care berea era băuta nemijlocit. Se presupune că berea era băută prin păi din cauză că pe fundul

vasului se depuneau sedimente în cantităţi mari.

Se pare că berea din acele vremuri era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare

întunecată, fără să conţină o cantitate mare de alcool însă foarte hrănitoare. Datorită gustului

deosebit, ea ocupă un loc important în dieta oamenilor.

Faraonii cei băutori de bere

Iniţial, egiptenii procurau berea din Babilon, dar egipteni au învăţat ulterior să îşi fabrice

singuri savuroasa băutura. Cea mai veche reţetă de bere egipteană se crede că datează din anul

3500 i.e.n.

Deşi berea era o băutură foarte populară în Egiptul Antic, nici unul din faraoni nu s-a

gândit s-o supună impozitării. Taxa pe bere a fost introdusă de faimoasa Cleopatra care vroia să

reia construcţia piramidelor, iar pentru aceasta avea nevoie de bani. Astfel a fost introdus primul

impozit pe băuturi. [14]

Iulius Cezar – un băutor de bere imperial

Civilizaţia greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei şi ale

Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru

împătimit al berii se pare că a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut

Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.

Cu toate că romanii nu apreciau foarte mult berea, medicii romani o făceau. Tratatele de

medicină din antichitate erau pline de reţete în care berea juca rolul principal: Antyllus

recomanda femeilor care alăptau să bea bere cu frunze de palmier uscate şi pisate. Philumenus

15

recomanda împotriva înţepăturilor de viespe berea amestecată cu usturoi pişat, iar Marcellus

Empirius susţinea că “un pahar de bere fiartă cu sare potoleşte tusea”. Interesant este că toate

aceste reţete se găsesc până în prezent în medicină tradiţională europeană.

Germania, patria berii

Cea mai marea realizarea a românilor în ceea ce priveşte berea a fost predarea reţetei în

nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meşteşug din berărit, transformând

berea în băutura lor naţională. Urmând aceeaşi paşi ca şi anticii sumerieni, germanii au reuşit

totuşi să obţină beri diferite în funcţie de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat.

În Bavaria, lângă oraşul Culmbach, au fost găsite ulcioare de lut care se presupune că

erau folosite cu 3000 de ani înaintea erei noastre. Apoi, tehnologia de fabricare a berii s-a

răspândit treptat în Anglia şi Scandinavia, iar, după aceea, în toată lumea, datorită expansiunii

culturii europene. Graţie acestui fapt, se considera că patria berii este Germania.[5]

Berea Evului Mediu

În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutura, fiind considerată o resursă de calorii.

Călugării catolici din nordul Europei şi-au dat seama că numărul mare de calorii îi permite berii

să fie un aliment desăvârşit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în

producerea unei beri cu o anumită aromă. Şi pentru că de cele mai multe ori reţetele s-au

transmis din generaţie în generaţie, berile călugăreşti au rămas unele dintre cele mai apreciate de-

a lungul timpului.

Comerţul cu bere a explodat în secolul al XI-lea. Tot în această perioadă prind formă şi

primele asociaţii ale comercianţilor, care încercau astfel să facă faţa puterii feudale sau

guvernamentale. Aşa numitele “bresle ale negustorilor” au devenit destul de influenţe în

comerţul acelor vremuri, au depăşit graniţele oraşelor, ajungând să formeze chiar fraţii. Una

dintre cele mai importante era “Federaţia Hanseatic” şi cuprindea opt din cele mai importante

oraşe al Germaniei.

La sfârşitul secolului 17, alocaţia pentru elevii de toate vârstele de la o şcoală din Anglia

consta în 2 sticle pe zi pentru că era mult mai sigură şi mai bună la gust decât apă potabilă

disponibilă.

16

Berea şi România

Producţia de masă a berii pe teritoriul Ţărilor Romane datează de la începutul secolului

19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştilor o fabrică de bere.

Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariţia câtorva fabrici de bere se traduce prin

inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viaţă efemeră.

Foarte repede berăria devine o “instituţie” şi mai ales un punct de întâlnire important al

ziariştilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Aşa s-a creat şi un limbaj specific, cum era de

exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.[14]

Lucruri mai puţin ştiute despre bere

Probabil toată lumea ştie că berea este făcută pentru a fi băută, dar am găsit şi alte

întrebuinţări ale acestei băuturi, care pot părea ciudate, amuzante, dar care merită încercate.

· Poţi face baie în ea. Atunci când intri în cadă, dacă vei turna o sticlă cu bere, aceasta va

oferi un efect foarte interesant - de baie cu bule.

· Se foloseşte pentru a marina carnea. Pentru că berea este uşor acidă, dacă veţi lăsa carnea

pentru friptură câteva ore în ea, o va frăgezi foarte mult şi nu îi va schimba gustul, aşa cum se

întâmplă în cazul vinului.

· Berea poate înlocui şamponul. Înainte de a încerca acest lucru, berea trebuie fiartă. În

acest fel alcoolul este îndepărtat din ea, pentru a nu usca firele de păr. O cană cu bere fiartă se

amestecă cu puţin şampon obişnuit şi apoi se foloseşte ca şi cum ar fi o singură compoziţie. Părul

va străluci şi va arăta excelent. Berea se mai poate folosi pe post de fixativ pentru păr. E de ajuns

să îmbibi un tampon de vată cu bere rece şi să îl treci printre firele de păr.

· Este un calmant eficient pentru un stomac “supărat”. Alcoolul sau este relaxant şi

îndepărtează durerile. Nu a fost realizat niciun studiu în acest sens, însă mai mulţi medici afirmă

că un număr mare de pacienţi au susţinut beneficiile berii în acest sens.

· Primele cutii cu bere fabricate din aluminiu au ieşit pe piaţa în anul 1935.

· George Washington deţinea o berărie chiar la poalele muntelui Vernon.

· Există mai mult de 2.000 de sortimente de bere în lume, 19 dintre acestea fiind fabricate

de Guiness. [27]

2.2 Clasificarea şi sortimentul berii

17

Berea poate fi definită astfel: o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de

culoare blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei

şi apă sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos

de hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se

foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă.

Berea se deosebeşte de vin prin conţinutul său mult mai redus în alcool şi prin procentul

ridicat de extract. Ea diferă de băuturile obişnuite mai ales prin spuma persistentă care se

formează ca urmare a degajării abundente a bioxidului de carbon existent în bere.

Există mai multe criterii de clasificare a berilor, dintre care se pot menţiona: felul

drojdiei utilizate, tipul malţului şi compoziţia apei de brasaj, concentraţia mustului primitiv,

concentraţia în alcool, etc. [5]

· După culoare berile sunt:

o de culoare deschisă (blondă) ;

o de culoare închisă (brună) cu nuanţe diferite în cadru fiecărui tip.

· Din punct de vedere al conţinutului de alcool etilic, berea se clasifică în:

o bere fără alcool;

o bere slab alcoolizată (0,5-1,5% vol.);

o bere obişnuită (3-4,5% vol.);

o bere cu peste 4,5% vol. Alcool.

· Din punct de vedere al concentraţiei mustului primitiv:

o berea blondă se fabrică în cinci tipuri (12%Ep., 12,5%Ep., 13%Ep., 14%Ep. şi

17%Ep.);

o berea brună în trei tipuri (bere obişnuită cu 12 sau 13%Ep., bere specială cu 16%Ep.

și bere Porter cu 20%Ep.).

· După drojdia utilizată la fermentaţie se disting:

o beri de fermentaţie inferioară;

o beri de fermentaţie superioară.

Berile de fermentaţie superioară sunt obţinute prin fermentarea la 15 – 20 oC cu drojdii

de fermentaţie superioară care produc cantităţi mai mari de produşi secundari de fermentaţie

18

decât drojdiile de fermentaţie inferioară; îndeosebi esteri. Au un gust şi o aromă mai pronunţată

de fruct şi flori.

Principalele beri de fermentaţie superioară sunt fabricate în:

Marea Britanie (Ali, Porter, Stout);

Germania (Beri de grau-Weizenbien, Bere alba-Weissbier, Altbier, Kölsch);

Belgia (Lambie, Gueuze, Trappist, Beri albe-White beers).

Beri de fermentaţie inferioară: sunt cele mai larg folosite sub formă de beri filtrate

limpezi, limpiditatea cristalină a acestor beri fiind principalul criteriu de calitate.

Principalele tipuri de bere de fermentaţie inferioară, produse pe plan mondial sunt:

Bere blondă

Tipuri: slab alcoolică, uşoară, obişnuita, superioară, pils. Se consumă în special vara

datorită cantităţii mai mici de alcool conţinut şi fiindcă înlocuieşte microelementele pierdute prin

transpiraţie.

Bere brună

Tipuri: obişnuită, superioară, porter. Se consumă mai ales în anotimpurile reci datorită

conţinutului mai ridicat de alcool.

Specială

·Fără alcool, pentru şoferi; are maxim 0,3% alcool;

·Hipocalorica, pentru diabetici; are maxim 1% glucide;

· Bere cu conţinut redus de alcool, 1,5 %, pentru tineri;

·Dietetică;

·Nutritivă;

·Caramel.

Berile de tip Pilsen: sunt caracterizate de extractul mustului primitiv de 11,5-11,7% şi

foarte rar peste 12%. Au un conţinut în alcool de 4,8-5,1% vol (3,8-4,1% masic). Culoarea berii

de tip Pilsen este de 5,5-7,0 unităţi EBC (European Brewing Comision) şi chiar mai deschisă,

deşi berea de origine «Pilsen Urquell» are culori de 8-10 unităţi EBC şi chiar mai intensă. O

caracteristică a acestei beri trebuie să fie gustul amar fin şi aroma fină de hamei.

Budweiser este o bere de provenienţă Cehă cu un conţinut în extract al mustului primitiv

de 12% cu un gust moale, catifelat. Sunt fabricate în Europa, dar a fost apreciată şi în SUA.

19

Berea albă cu lămâie: este o bere fabricată prin procedee diferite din materii prime în

bună măsură diferite de cele utilizate la fabricarea berii blonde. Fermentarea este condusă altfel,

se foloseşte malţ de grâu şi grâu de acea la berea albă apare o tulbureală în momentul în care este

pusă în pahar. În cursul procesului de fabricaţie, i se adăugă extracte naturale de plante, nu

concentrate sintetice, din curacao şi coriandru. Această bere se produce în special în Belgia,

Germania şi în România.

Berile speciale sunt fabricate, de obicei, pentru un cerc mai restrâns de consumatori,

cărora li se adresează în special: beri dietetice, beri nutritive, beri cu un conţinut scăzut în alcool

şi beri fără alcool.

Berile dietetice sunt destinate diabeticilor. Sunt produse din musturi cu ep=9,0-9,5%, au

un grad final de fermentare de 99%, un conţinut în alcool de 4,5-5,1% vol, un conţinut în

dextrine de 0,3-0,7%, un conţinut în hidraţi de carbon de 0,6-0,75 g/100ml şi o valoare

energetică de 280-340 Kcal/l.

Berile nutritive: sunt beri cu un conţinut redus în alcool (1,5%) sau fără alcool (sau

0,5%), cu un grad de fermentare, de 8-10% sau maximum 25-30% cu un pH = 4,7-4,9 şi un gust

amar slab corespunzător la 6-10 BE.

Berile fără alcool sunt berile cu un conţinut scăzut în alcool (1,5-2,5%) şi pot fi obţinute

pe două căi distincte:

· prin procedee tehnologice de frânare a fermentaţiei;

· prin îndepărtarea alcoolului format. [5]

Fiecare tip de bere se caracterizează prin culoare, aroma, gust agreabil plin şi după

intensitatea amărelii dată de hamei.

La producerea berii de culoare deschisă se folosesc malţuri deschise şi foarte deschise la

culoare care nu trebuie să confere beri un gust de melanoidina, de taninuri sau acru, dar în acelaşi

timp să nu transmită mustului cantităţi mari de albumină.

Berile mai puţin colorate sunt mai puţin sensibile şi la berea foarte închisă este necesar

chiar un malţ mai puţin fin.

Culoarea berii este stabilită de însăşi culoarea malţului, colorarea ei are loc în timpul

procesului de brasaj.

Culoarea berii trebuie să fie:

· Bere blondă galben-pai până la galben;

20

· Bere brună brun;

· Bere specialitate galben sau brun, specific. [8]

2.3 Tehnologia de obţinere şi caracteristicile de calitate ale berii

Materiile prime utilizate în obţinerea berii

Materii prime folosite la fabricarea berii sunt:

· orzul (orzoaica)- materia primă pentru fabricarea malţului;

· înlocuitori ai malţului;

· hameiul- materia primă specifică pentru fabricarea berii;

· apa;

· drojdia de bere;

· preparatele enzimatice.

Orzul, hameiul, apa şi drojdia sunt cele patru ingrediente naturale care, odată

combinate, se transformă într-o băutură populară – berea.

Orzul este o specie de plantă cerealieră şi un ingredient folosit în procesul de fabricare al

aproape tuturor berilor. Orzul este o importanţă sursă de proteine, lipide şi vitamine, în special

cele de tip B şi substanţe minerale.

Pentru a se putea folosi în procesul de fabricare orzul trebuie să treacă printr-un proces de

malţificare. Boabele se înmoaie în apă timp de câteva zile, până când orzul încolţeşte şi produce

o substanţă numită diataza. După malţificare, orzul se macină, iar peste amestec se toarnă apă

fierbinte. Prin acest proces, diataza transformă amidonul din boabele de orz în zahăr. Lichidul

rezultat se numeşte must de bere. [8]

Hameiul este o plantă căţărătoare perenă, care poate creşte până la 6 metri înălţime.

Datorită aportului pe care îl aduce în procesul de fabricare al berii, hameiul este supranumit şi

“aurul verde” sau “inima berii”. El este bogat în răşini şi uleiuri esenţiale, atribute care dau tărie,

aromă şi savoare. Hameiul este şi o importanţă sursă de antioxidanţi.

Hameiul intră în procesul de fabricare al berii în momentul în care mustul de bere se pune

la fiert. “Aurul verde” dă fierturii un gust amărui şi are rol de conservant.[18]

21

Drojdia este cea care transformă zahărul din must în alcool şi dioxid de carbon. După

procesul de fierbere, mustul de bere se scurge şi se lasă să se răcească. Odată încheiat acest

proces, în must se adaugă drojdie pentru a grăbi fermentaţia, fază care poate dura şi o săptămână.

Chimistul francez Luis Pasteur a fost cel care a transformat berăritul dintr-o artă

medievală în ştiinţă exactă, el demonstrând că drojdia de bere produce fermentaţie.[9]

Apa reprezintă 90% din compoziţia berii. Apa folosită la fabricarea berii are o influenţă

majoră asupra calităţii ei, trebuind să întrunească o serie de condiţii stricte de puritate şi duritate.

[10]. Din ingrediente naturale rezultă astfel o băutură ce face parte dintr-un stil de viaţă sănătos.

Consumată cu responsabilitate berea poate proteja de afecţiuni ale inimii, scade colesterolul,

protejează organismul de diabetul de tip 2 şi favorizează acumularea de vitamina C la nivelul

rinichilor.

Procesul de fabricare

Aşa cum am văzut în subcapitolul despre istoria berii, procesul de fabricare al acestei

băuturi naturale se bazează, încă de pe vremea anticilor, pe un principiu simplu: fermentarea

naturală a zaharurilor şi extracţia cerealelor malţificate cu ajutorul apei fierbinţi. În zilele noastre,

întreg procesul este complex, desfăşurat sub un control strict al standardelor de calitate.

Coordonatorul procesului

Procesul tehnologic de fabricare al berii se desfăşoară în sistem complet închis, folosind

echipamente din inox. Acesta este complet automatizat, urmărit şi comandat din „camera de

comandă şi control“. Calculatoarele de proces conţin toate programele conform cărora se

desfăşoară tehnologia de fabricare a berii. Pe monitoare, se urmăresc toţi parametrii tehnologici.

Orice abatere de la nivelele stabilite este semnalizată atât optic cât şi sonor, astfel devine

imposibilă omiterea sau neînregistrarea acesteia, în vederea corectării imediate. Toate

informaţiile legate de desfăşurarea proceselor sunt înregistrate şi păstrate, asigurându-se o

trasabilitate perfectă. [5]

Producerea mustului de bere

Malţul este măcinat printr-o moară cu valţuri şi amestecat cu apă rezultând „plămadă“. În

cazanul de plămădire-zaharificare, plămada este supusă unui proces de încălzire la temperaturi

foarte bine definite, în intervale de timp exacte, astfel încât, amidonul din malţ este transformat

în zaharuri cu molecule mai uşor metabolizabile de către drojdie.

22

În cazanul de filtrare se realizează separarea fazei lichide de cojile rămase din boabele

malţului. Echipamentul este prevăzut cu un sistem de site fine cu ajutorul cărora se realizează

filtrarea plămezii.

Mustul limpede de malţ se colectează în cazanul de fierbere cu hamei. În acest

echipament este adăugat hameiul. Un rol important al acestui echipament este acela de a steriliza

mustul înainte de însămânţarea drojdiei. Prin răcitorul cu plăci, mustul fierbinte este răcit la

aprox 10 grade.

Multiplicarea celulei de drojdie

Pudră de drojdie este păstrată în condiţii sterile şi se realizează multiplicarea ei până la

cantitatea necesară unei şarje de bere. După fermentare, drojdia se recuperează din fermentator,

se păstrează în 27 condiţii speciale de temperatură şi presiune în alte vase sterile. Ea se

refoloseşte pentru o nouă şarjă. Zilnic, se verifică condiţiile microbiologice ale drojdiei şi

viabilitatea celulelor.

Fermentarea

Plămada este fermentată în nişte vase uriaşe, complet închise, mustul transformându-se în

bere pe parcursul a 14 – 21 zile. Fiecare fermentator este prevăzut cu 3 zone de răcire, prin care

se reglează în mod automat temperatura conform prescripţiilor tehnologice. După fermentare,

drojdia se extrage prin partea inferioară a fermentatorului. Acesta este prevăzut cu sistem

automat de recuperare a dioxidului de carbon.

Filtrarea

Toate resturile de celule

de drojdie, resturi proteice

aglutinate sau alte particule fine

se îndepărtează din bere prin

filtrare, obţinându-se berea

limpede, strălucitoare.

Filtrarea se realizează în

filtrul cu sute de plăci

orizontale. Berea este pompată

cu presiune prin acest strat

filtrant care are rolul de a reţine orice eventuală particulă.

23

Figura 2.1: Procesul de fabricare al beriiSursa: www.berariiromaniei.ro

Procesul este permanent controlat printr-un aparat care măsoară gradul de limpiditate al

produsului finit, permiţând trecerea berii numai dacă aceasta corespunde nivelului stabilit de

puritate. [5]

Tancuri de liniştire

Berea filtrată este depozitată în rezervoare uriaşe unde are loc procesul de liniştire şi

maturare. După efectuarea analizelor obligatorii, berea poate fi trimisă către îmbuteliere: la

sticlă, cutie sau butoi. [9]

Caracteristicile de calitate ale berii

Materiile prime şi cele auxiliare folosite la fabricarea berii trebuie să corespundă

documentelor tehnice normative de produs precum şi normelor sanitare în vigoare.

Caracteristicile de calitate organoleptice ale berii sunt: aspectul, mirosul şi aroma,

gustul, volumul, fineţea şi perisabilitatea spumei, iar între caracteristicile fizico-chimice mai

importante sunt: concentraţia mustului primitiv (Ep), concentraţia alcoolică, aciditatea totală şi

conţinutul de CO2. [10]

· Caracteristici fizico-chimice:

Berea are o compoziţie chimică complexă existând diferenţieri de la sortiment la

sortiment. Conţine alcool până la 6%, extract real format mai ales din dextrine, azot solubil (600-

800 mg/l), substanţe amare, tanante, minerale (fosfaţi şi alte săruri, mai ales de potasiu), conţine

acizi organici (lactic, succinic, malic, acetic), substanţe colorante, vitamine hidrosolubile (B1,

B2, PP) şi dioxid de carbon (0,33-0,4%).

· Caracteristici organoleptice

Aspectul

Berea de bună calitate se prezintă ca un lichid limpede, cu luciu, cu spumă şi perlaj de

dioxid de carbon, fără particule în suspensie sau sediment.Pe măsura reducerii calităţii, pierde

din limpiditate, pierde luciul, capătă opalescenţă. Berea necorespunzătoare are opalescenţă

avansată, particule în suspensie din ce în ce mai multe și depune chiar sediment.

Culoarea la berea blondă este galben-pai, iar pe masura reducerii calităţii, evoluează

către galben închis, galben roşcat sau galben brun.

Culoarea berii brune, pe măsura reducerii calității, devine rubinie, iar la berea

necorespunzătoare ajunge să fie rubiniu deschis sau foarte deschis.

24

Mirosul se examinează imediat după deschiderea ambalajului. La berea de calitate este

caracteristic, plăcut, cu aromă armonioasă de hamei şi malţ.

Pe măsura reducerii calităţii, mirosul îşi pierde nuanţa armonioasă, aroma de hamei şi de

malţ se diminuează până la dispariţie, iar la berea de slabă calitate, apar semne slabe de produse

secundare de fermentaţie şi poate deveni necaracteristic sau chiar neplăcut.

Gustul la berea superioară este specific sortimentului, se îmbină armonios cu cel de

hamei şi de malţ, amăreala este fină, specifică.

La sortimentele inferioare îmbinarea dintre gustul de hamei şi cel de malţ este

neechilibrată, amăreala insuficient marcată sau slab conturată. Gustul la berea necorespunzătoare

este insuficient conturat, poate ajunge nespecific, poate capătă nuanţe străine sau poate deveni

străin, neplăcut, acru sau impropriu consumului.

· Caracteristici microbiologice

Berea, în general, are o compoziţie chimică complexă: glucide 4-5 % (dextrine, maltoză

și glucoză), substanţe proteice 0,2-0,7 %, elemente minerale 0,1-0,4 % (din care potasiu 30-40

mg la litru, calciu 60-90 mg/l, precum şi magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan

etc), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotină, inozitol, acid folic, acid

paraaminobenzoic), substanţe amare, substanţe tanante, glicerol, acizi, substanţe colorante şi

aromatice, toate naturale. Berea oferă între 280-57 Kcal/l.[8]

Sub acţiunea factorilor interni (compoziţie chimică, încărcătură microbiană) şi externi (în

special variaţia temperaturii şi subrăcirea) pot avea loc procese complexe de degradare a berii.

2.4 Modalităţi de ambalare şi etichetare ale berii

Ambalajul înveleşte produsul, pentru a asigura protecţia temporară din punct de vedere

fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii acestora în starea de

livrare, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi desfacerii, până la consumator sau

până la expirarea termenului de valabilitate.

Ambalajul trebuie să informeze clar consumatorul asupra avantajelor berii, cum ar fi

preţul, cantitatea, durata de valabilitate, conţinutul de alcool în procente, valoarea nutritivă şi

energetică.

În industria berii găsim următoarele ambalaje: sticlă, doză de aluminiu, PET şi butoi.

Toate acestea prezintă avantaje şi dezavantaje.25

Ambalaje metalice din aluminiu

Aluminiul ca material de ambalare pentru industria alimentară este disponibil în două

moduri de prezentare:

· Folii 0.1 – 11* , care se foloseşte la dulciuri, ciocolate, etc;

· Tablă de aluminiu 11 – 30* m.

Ambalajele din tablă de aluminiu sunt compuse numai din două piese (un capac şi un

corp), deoarece corpurile ambalajelor de aluminiu se obţin numai prin ambutisare, ele nu se pot

suda sau lipi.

Avantajele utilizării ambalajelor metalice pentru ambalarea berii:

· Rezistenţa mecanică foarte bună în timpul ambalării, transportului şi depozitării;

· Capacitatea de transfer a temperaturii din autoclav către produsul ambalat este foarte

bun;

· Opacitatea materialului de ambalare este foarte bună;

· Ambalajul are o bună capacitate de imprimare cu date referitoare la bere;

· Au o bună capacitate de reflectare a razelor calorice datorită luciului metalic;

· Impermeabilitatea materialului din care este confecţionat ambalajul.

Dezavantajele utilizării ambalajelor metalice pentru ambalarea berii:

· Preţul de cost de produs pe unitatea de ambalaj este foarte ridicat;

· Posibilităţi de deformare ridicate a ambalajului cu produs.

Ambalajele din sticlă

Sticlă ca material de ambalare a produselor alimentare are ca destinaţie ambalarea

lichidelor şi a produselor alimentare păstoase de tipul cremelor, sosurilor etc.

Umplerea sticlelor se face după principiul izobarometric cu maşini automate de

îmbuteliat. După umplere închiderea se face cu capsule metalice prevăzute cu rondele din plastic

pentru etanşare. Etichetarea se face automat. Sticlele se aşează în ambalaje de plastic (navete) şi

sunt depozitate. Livrarea se face însoţită de certificat de calitate. Când ambalajul este făcut din

sticlă verde sau transparentă berea poate să dobândească un miros neplăcut.

26

Culoarea cea mai des folosită este cea maro, pentru că ea blochează cel mai bine lumina.

Sticlele transparente sunt mai ieftine şi mai uşor de reciclat. Sticlele în care se vinde de obicei

berea sunt maro sau verzi. Studiile au arătat că sticlele maro protejează mai bine conţinutul de

radiaţii solare decât cele verzi. Preferinţa consumatorilor se îndreaptă spre cele verzi, un avantaj

al acestora fiind faptul că putem vedea mai bine conţinutul sticlei (bere tulbure sau cu sediment).

Dacă berea este expusă la soare preferaţi sticlele maro. Sticlele de culoare albă protejează cel mai

puţin conţinutul. [1]

Avantajele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea berii:

· Sticla este inertă din punct de vedere chimic, nu reacţionează decât cu acidul

fluorhidric;

· Sticla este impermeabilă la apă, vapori de apă, gaze şi arome;

· Sticlă nu are miros şi nu reţine mirosuri;

· Sticla este igienică, adică poate fi spălată foarte bine, astfel încât ambalajele din sticlă

pot fi refolosite;

· Sticla este transparent putând face berea vizibilă pentru cumpărător;

· Are o rezistenţă mecanică suficient de bună astfel încât să reziste procesului de

ambalare, transport şi depozitare a produselor alimentare;

· Ambalajele din sticlă sunt relative ieftine.

Dezavantajele oferite de caracteristicile sticlei pentru ambalarea berii:

· Fragilitate ridicată care duce la procente de spargere foarte mari la ambalare, transport

şi depozitare;

· Greutate relativă mare;

· Depozitare şi transport relative greoaie.

Ambalajele din polietilen tereftalat (PET)

Utilizarea polietilen tereftalatului (PET) ca material pentru confecţionarea buteliilor

destinate ambalării produselor alimentare lichide, generic denumite băuturi, a început încă din

1970 deşi abia 20 de ani mai târziu s-a impus cu adevărat pe piaţă. [6]

Buteliile PET standard, fiind confecţionate numai din granule de polietilen tereftalat, nu

corespund condiţiilor severe cerute la păstrarea berii îmbuteliate. Astfel, o pătrundere cât de mică

de oxigen prin pereţii buteliei PET standard este suficientă pentru a altera caracteristicile

senzoriale ale berii, iar pierderea de bioxid de carbon, afectează gustul şi proprietăţile de 27

spumare ale băuturilor. Dacă se ţine seama de cerinţele comerţului privind o stabilitate a berii

îmbuteliate de minim şase luni, se poate spune că buteliile PET standard nu corespund pentru

îmbutelierea berii, întrucât nu asigură protecţie suficientă împotriva pătrunderii oxigenului, iar

oxidarea rapidă a berii ar conduce la o învechire pretimpurie a berii îmbuteliate. Pentru

reducerea permeabilităţii PET la oxigen şi bioxid de carbon producătorii de butelii PET au

realizat aşa numitele „materiale barieră”. [11]

Avantajele utilizării ambalajelor din polietilen tereftalat (PET) pentru ambalarea berii:

· Ponderea gravimetrică este redusă faţă de materialele tradiţionale vis-à-vis de bere;

· Posibilităţi practic nelimitate de imprimare cu texte referitoare la produsul ambalat,

precum şi de colorare a acestora;

· Capacitate foarte mare de diversificare a materialelor;

· Posibilităţi ridicate de obţinere a unor materiale cu rezistenţă crescută la tratamente

termice.

Dezavantajele utilizării ambalajelor din polietilen tereftalat (PET) pentru ambalarea

berii:

· sunt legate în special de faptul că aceste material nu sunt biodegradabile, având

un potenţial ridicat de producer a deşeurilor acumulabile.

Butoi

Butoaiele de lemn folosite încă în fabricile de bere din ţara noastră au capacităţi de 25,

50, 100 şi 200 litri. Ele se construiesc din lemn de stejar şi sunt izolate în interior cu masă de

smolire. Fiecare butoi este prevăzut cu două orificii şi anume o vană pentru umplere şi un cep pe

fundul butoiului pentru golire la consumator.

Butoaiele metalice au capacităţi nominale de 50 sau 100 litri şi pot fi confecţionate din

tablă de aluminiu sau oţel inoxidabil. Cel mai mult folosite sunt butoaiele din aluminiu, care sunt

mult mai uşoare decât cele din lemn. Ele au dezavantajul că berea din butoi se încălzeşte mult

mai repede decât la butoaiele din lemn şi sunt atacate de alcalii.

Avantajele utilizării butoaielor pentru ambalarea berii:

· Cantitate mare;

· Rezistent la şocuri;

· Păstrează temperatura scăzută mai mult timp;.

28

Dezavantajele utilizării butoaielor pentru ambalarea berii:

· Greu de transportat;

· Este necesar un echipament special pentru consum (dozator);

· Nu se poate vizualiza conţinutul.

Cerinţe privind etichetarea şi garantarea calităţii

Toţi producătorii de alimente şi băuturi alcoolice sunt obligaţi ca pe etichetă fiecărui

produs să înscrie atât caracteristicile alimentului, compoziţia acestuia, perioada de valabilitate,

originea sau provenienţa ingredientelor utilizate, cantitatea netă pentru produsele preambalate,

condiţiile de depozitare, cât și metodele de fabricaţie sau de producţie.

Etichetarea băuturilor este prevăzuta în anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr. 106/2002

privind etichetarea alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din

27 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare - versiune actualizată la data de

06.08.2008, și trebuie să cuprindă, în conformiate cu prevederile legale în domeniu şi în mod

obligatoriu, următoarele elemente:

· denumirea sub care este vândut alimentul;

· lista cuprinzând ingredientele;

· cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;

· cantitatea netă pentru alimentele preambalate;

· data durabilității minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere

microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;

· condițiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicații speciale;

· denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului sau ale ambalatorului sau

ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană; în cazul produselor provenite din țări din

afara Uniunii Europene se înscriu denumirea și sediul importatorului sau ale distribuitorului

înregistrat în România. 

· locul de origine sau de proveniență a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură

să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniența reală a

alimentului;

· instrucțiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare

necorespunzătoare a alimentelor;

· concentrația alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum;

29

· mențiune care să permită identificarea lotului;

· mențiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse. [14]

Un produs apărut recent în viaţa consumatorilor din România permite celor preocupaţi

de sănătatea lor (dar și a autorităţilor sanitare) să înţeleagă mai bine ce înseamnă alimente

artificiale și alimente supra chimizate. Citind conţinutul berii REDD·S, o bere produsă în

România de SC Breweries S.A din Buzău, putem observa că pe etichetă berii la ingrediente apă,

malţ, zahăr, drojdie, acidifiant acid malic, colorant caramel, (s. n), aroma naturală de lămâie,

alcool 4,5 %. Berea artificială fabricată din sifon, cu hamei sintetic, căreia i se adaugă gust

amărui și culoare maronie (cu aditivul caramel), nu are nimic în comun cu berea naturală -

adică berea obţinută prin procedee de fermentaţie a hameiului, cu gust și culoare rezultate din

procesul natural de producţie.

Deci este o bere cu aditivi, cu chimicale nocive pentru sănătatea noastră. Un lichid uşor

alcoolizat (sifon amestecat cu hamei sintetic și alcool de natură nespecificată, culoare artificial

creată) care pentru o doză poate nu ar fi nociv.

Pe eticheta mai apare un indicator: E.P %. Este prescurtarea de la Extract Primar și

reprezintă cantitatea de produs fermentescibil ce există în mustul de bere. Acest E.P după

fermentare se transformă în mare parte în alcool și în dioxid de carbon acidulând berea.

Însă nu tot extractul primar va fermenta la final, E.P.-ul fiind într-o concentrație foarte

mică, fiind denumit și dextrina. Dat fiind că vorbim de concentrații, acest indicator se exprimă în

procentaj din volum asemeni alcoolului din bere. Este bine să știm ce este cu acest E.P deoarece

el ne indică plinitatea berii, care ne imprimă aroma berii.

Cap. III Studiu privind piață berii din România

3.1. Definirea obiectivelor cercetării

30

Datorită complexității pieței berii, o singură cercetare, în general, și această cercetare, în

particular, nu poate acoperi totalitatea subiectelor legate de acest domeniu. Pentru această

cercetare de piață am stabilit următoarele obiective:

· Identificarea principalelor tipuri de bere preferate de consumatori;

· Determinarea frecvenței de consum a berii;

· Stabilirea locații de achiziție a acestor băuturi alcoolice;

· Evidențierea principalelor caracteristici de calitate pe care trebuie să le aibă berea;

· Identificarea principalelor atribute de achiziție a berii;

· Determinarea gradului de influență a prețului în achiziția acestor produse;

· Identificarea gradului de influență a reclamelor în decizia de cumpărarea a berii;

· Stabilirea locațiilor de consum a berii.

În continuare voi prezenta câteva ipoteze de lucru:

· Berea este consumata mai mult in oras decat acasa;

· Influența prețului și a reclamelor în decizia de cumpărare;

· Creșterea vânzărilor sunt influențate și de promoții.

· Gustul berii influenteaza decizia de cumparare

3.2 Prezentarea metodologiei cercetării

Cercetarea de marketing se dovedește a fi de un real ajutor pentru decidenții de

marketing, cărora le asigură suportul informațional necesar în toate etapele procesului decizional.

Cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul

unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea,

culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing, destinate conducerii unității

economice pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților,

evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora.

Cercetarea de marketing presupune investigarea nevoilor de consum și studierea

comportamentului de cumpărare, precum și diverse elemente componente ale mediului în care

compania își desfășoară activitatea. Nu în ultimul rând, aceasta presupune o amplă activitate de

analize, precum și de previziuni pe termen scurt, mediu său lung.

Etapele procesului cercetării de marketing sunt:

· Faza preliminară

31

odefinirea scopului cercetării

o elaborarea obiectivelor și ipotezelor cercetării

o estimarea valorii informațiilor obținute prin cercetare

· Proiectarea cercetării

o alegerea surselor de informații

o selectarea modalităților de culegere a informațiilor

· Implementarea

o recoltarea informațiilor

oprelucrarea informațiilor

o analiza și interpretarea informațiilor

o redactarea studiului și elaborarea concluziilor

Selectarea metodelor de preluare și sistematizare a informațiilor constituie partea de

proiectare a cercetării de marketing. Principala metodă de culegere a informațiilor este interviul.

După modalitatea de comunicare cu unitatea cercetată, se disting următoarele metode de

culegere a informațiilor: forme structurate de comunicare (au la bază un chestionar cu

întrebări fixe), forme parțial structurate (chestionar cu întrebări prestabilite, dar care pot fi

reformulate), forme nestructurate (formularea întrebărilor este lăsată la latitudinea operatorului

de interviu). Prelucrarea datelor urmărește aducerea datelor într-o formă care poate fi analizată și

interpretată. Prima dată se realizează o bază de date, obținute prin transfer al datelor de pe diferiți

suporți. Pentru a fi supusă unei analize detaliate, baza de date finală este descrisă folosindu-se

indicatori și metode grafice [2]

Eșantionul pe care a fost aplicat chestionarul cuprinde un număr de 50 de persoane, cu

vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, din mediul urban și rural, cu venituri medii și studii liceale

și universitare.

3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor

În urma aplicării chestionarului au rezultat următoarele informații.

32

La întrebarea 1: „Ați consumat vreodată bere?” care este o întrebare filtru, răspunsul a fost

unanim la întregul eșantion, și anume” Da”.

Figura 3.1: Rata respondenților care consumă bereSursa: Autor

Toţi subiecţii chestionaţi sunt consumatori de bere (au consumat cel puţin o dată bere).

La întrebarea 2: „Ce mărci de bere consumați?” răspunsurile au fost variate și rareori s-

au oprit asupra unei singure mărci de bere, după cum se poate vedea și în graficul următor.

Figura 3.2: Marcile de bere consumate de respondentiSursa: Autor

Analizând graficul ne putem da seama că cele mai consumate mărci de bere sunt Beck`s,

Bergenbier, Ursus, iar cele mai puțin consumate sunt mărcile: Ciucaș, Redd`s și Albacher. În

33

afara răspunsurilor propuse, singurul răspuns pe care l-au dat respondenții a fost berea Noroc, dar

în proporție foarte mică.

Astfel, această întrebare răspunde la primul obiectiv al cercatarii: „identificarea

principalelor tipuri de bere preferate de consumatori”.

La întrebarea 3: „Cum consumați berea cel mai des?” au fost primite următoarele răspunsuri:

Figura 3.3: Rata preferintelor ambalajelor marcilor de bereSursa: Autor

După cum se poate observa, in proportie de 40 % dintre respondenti preferă să consume

berea la sticlă, iar restul: la doză (32%), la pet (24%), la butoiaș (4%). Aceste raspunsuri primite

sunt influntate si de locul de achiztie al bauturilor alcoolice alr celor care prefera sa consume

berea in oras.

Așa cum vom vedea în întrebările următoare, 72% dintre respondenții care obișnuiesc să

consume bere în oraș, preferă ca locații de achiziție a acestora restaurantele.

Cea de-a patra întrebare: „Cat de des consumați bere?”, persoanele intervievate au

răspuns în felul următor:

Figura 3.4: Frecvența de consum a beriiSursa: Autor

34

Răspunsurile persoanelor intervievate sunt variate, astfel că frecvența de consum a berii

este situată la de 2-3 ori pe săptămână, de unde rezultă că berea este consumată cu regularitate de

către români. Românii încă își păstrează obiceiurile, chiar dacă puterea lor de cumpărare a fost,

în ultimul timp, în scădere.

Întrebarea nr. 5:” Ce cantitate de bere achiziționați cel mai des la o cumpărătură?”:

Figura 3.5: Cantitatea de bere achiziționată la cumpărăturiSursa: Autor

După cum se poate observa în graficul de mai sus, jumătate din persoanele intervievate

achiziționează cel mai des la o cumpărătură cantitatea de 500 ml, 10 consumatori preferă berea la

2000 ml, iar alți 11 preferă să achiziționeze berea la 330 ml, 5000 ml și berea la bax.

La întrebarea 6:” Marcați principalele caracteristici pe care, în opinia dvs., trebuie să

le prezinte o bere de calitate?”, majoritatea consumatorilor consideră că o bere de calitate ar

trebui să fie proaspătă, să fie limpede și să aibă un gust plăcut.

Figura 3.6: Principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă o bere de calitateSursa: Autor

Din totalul subiecților chestionați (50), majoritatea persoanelor preferă să achiziționeze o

bere de calitate care este proaspătă, limpede și cu un gust plăcut. 5 din persoanele consumatoare

achiziționează berea cu un termen ridicat, iar 7 preferă berea cu o anumită tradiție.35

La cea de-a șaptea întrebare:” Care este prețul maxim pe care sunteți dispus să plătiți

pentru o sticlă de bere de 500ml (atunci când achiziționați produsul din magazin)?” au fost

primite următoarele răspunsuri:

Figura 3.7: Preţul maxim pe care îl plătesc consumatorii pentru o sticlă de 500 mlSursa: Autor

Centralizând răspunsurile primite de la cei intervievați, putem observa că 22 dintre

aceștia ar plăti pentru o sticlă de 500 ml un preț maxim de 5-7 lei, iar alți 14 nu și-ar cumpăra o

bere dacă prețul ar depăși 5 lei. Un număr foarte mic de consumatori ar plăti între 10-15 lei, iar

un singur consumator ar fi dispus să cheltuie și mai mult de 15 lei.

La cea de-a opta întrebare:” Obişnuiţi să consumaţi bere în oraş?”, răspunsurile sunt

prezentate în graficul următor.

Figura 3.8: Frecvenţa consumului de bere în oraşSursa: Autor

36 din persoanele intervievate preferă să consume berea în oraș. O ieșire în oraș cu

prietenii înseamnă de cele mai multe ori o ieșire la o bere, o plimbare în parc se încheie uneori cu

36

o bere, iar fiecare meci de fotbal al echipei favorite îi îndeamnă să bea o bere. O aniversare, o

petrecere sau chiar o nuntă înseamnă bere pentru toată lumea.

Cei care merg într-o țara străină în concediu, e imposibil să nu guste berea, indiferent că

e vorba de o țara central europeană cu o îndelungată tradiție în prepararea berii, sau una

mediteraneană sau chiar una nord-africană.

La întrebarea 9: „De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi în oraş?”,

se poate observa în graficul următor preferinţele consumatorilor.

Figura 3.9: Locul achiziţiei berii destinată consumului în oraşSursa: Autor

Aşa cum putem observa în graficul de mai sus, românii preferă să cumpere berea pe care

o beau în oraş în locul unde o consumă.

Subiecţii care au ales variantele din cadrul întrebării au preferat să cumpere berea pe care

o consumă în mare parte din terase (11), restaurant (9) şi baruri (7), rămânând discotecile (4),

chioşcurile (3) şi berăriile (2) pe ultimul loc.

Întrebarea 10: „Ce vă determină cel mai adesea să consumaţi o bere?” doreşte să

evidenţieze următoarele aspecte:

37

Figura 3.10: Principalele aspecte privind influenţa consumului de bereSursa: Autor

33 din totalul subiecţilor intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în

primul rând de gust, apoi de influenţa grupului de prieteni (15) şi modificări ale preţului, iar

restul sunt influenţaţi de recomandarea unui cunoscător publicitatea la produsul respectiv.

Principala caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă berea este gustul, în funcție de

aceasta cei mai mulți dintre consumatori preferă să achiziționeze o anumită marcă de bere.

Cu ajutorul întrebarii 11:” Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă

sau metoda de promovare acesteia?”, vom arata gradul de influenta al reclamelor in decizia de

cumpararea a berii.

Figura 3.11: Gradul de influenţă al publicităţii în achiziţia unei beriSursa: Autor

Conform graficului de mai sus, putem observa că 70% din cei intervievaţi au cumpărat

bere fiind influenţaţi de reclamă şi modul de promovare făcută produsului, iar 30 % au rămas

indiferenţi la reclama făcută produsului.

38

Astfel că promoțiile la diferite produse reprezintă principalul element care determină

decizia de achiziție. Cel mai probabil acest comportament se datorează și sensibilității economice

rezultate de pe urmă crizei financiare.

Întrebarea 12: „Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?”, răspunsurile

au fost variate astfel că avem următorul grafic:

Figura 3.12: Reclamele berilor amintite se consumatoriSursa: Autor

Reclamele care au avut cel mai mare impact asupra subiecţilor intervievaţi sunt cele

realizate pentru marcile Ciuc, Bergenbier şi Stella Artois, ultimele două fiind la egalitate. Pe

ultimele locuri s-au situat Stejar, Timişoreana şi Ursus.

În funcţie de mediul în care locuiesc persoanele intervievate, majoritatea locuiesc în

mediul urban (37) şi 13 locuiesc în mediul rural.

Figura 3.13: Mediul în care locuiesc consumatoriiSursa: Autor

39

În ceea ce priveşte vârsta celor intervievaţi 20 de persoane au vârstă cuprinsă între 26-35

de ani, 18 persoane au vârsta între 36-45 de ani, 5 persoane între 46-55 ani, 4 persoane între 18-

25 ani şi o singură persoană are vârsta peste 55 ani.

Figura 3.14: Vârsta persoanelor intervievateSursa: Autor

Corespunzător grupării pe sexe a respondenţilor, 35 de respondenţi sunt de sex masculin

şi 15 respondenţi de sex feminin. Aceste raspunsuri se pot observa si in graficul de mai jos.

Figura 3.15: Gruparea pe sexe a respondenţilorSursa: Autor

În ceea ce priveşte grupele de venituri, 35 de respondenţi se încadrează intre 701-1500 de

lei, 9 persoane între 1501-2500 lei, 3 persoane au venitul sub 700 de lei, iar 2 persoane au venitul

peste 2501.

40

Figura 3.16: Venitul respondenţilorSursa: Autor

Ultima întrebare se referă la nivelul de educație al respondenților. Persoanele intervievate

se grupează în funcție de ultimele studii absolvite astfel: în categoria ”gimnaziu” – 4 persoane, în

categoria ”scoala profesionala” – 5 persoane, în categoria ”studii medii (liceu)” – 24 persoane, în

segmentul ”studii superioare” – 17 persoane.

Figura 3.17: Nivelul de educaţie al respondenţilorSursa: Autor

În urma aplicării chestionarului consider că au fost atinse toate obiectivele propuse.

Ipoteza că promoțiile și sampling-ul din unitățile comerciale cresc volumul vânzărilor

este confirmată și în cazul berii, majoritatea celor intervievați, 35 de respondenţi susțin că au

cumpărat bere fiind influenţaţi de reclamă sau de modul de promovare a acesteia şi restul de 15

respondenţi nu s-au lăsat influenţaţi. Ipoteza că berea se consumă mai mult în oraş decât acasa

este, de asemenea confirmată de rezultatele centralizate din chestionar, astfel că 36 din

41

persoanele intervievate preferă să consume berea în oraş şi doar 14 persoane preferă să consume

berea acasă.

O altă ipoteză se referă la influența gustului în decizia de cumpărare, astfel că 33 din

totalul subiecților intervievați consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în primul rând

de gust, apoi de influenţa grupului de prieteni (15) şi modificări ale preţului, iar restul sunt

influenţaţi de recomandarea unui cunoscător publicitatea la produsul respectiv.

În ceea ce privește preferințele consumatorilor față de anumite mărci sau companii, nu

există numeroase soluții pentru producătorii mici. Aceștia s-ar putea asocia și forma noi

companii, cu mărci noi. Într-adevăr, costurile de marketing ar fi ridicate (dar necesare pentru

acapararea atenției consumatorilor), însă aceasta ar fi modalitatea prin care producătorii mici ar

ajunge să dețină o cotă mai mare de piață.

Concluzii

Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrări am putea concluziona că berea face

parte dintr-o piață puternic fragmentată și foarte competitivă.

Berea poate fi definită ca o o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de culoare

blondă până la brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi apă

sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos de

hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se

foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă.

În ceea ce privește aspectele pe care le-am descoperit despre acest produs controversat,

am observat că berea rămâne băutura preferată a 60% dintre români, conform unui studiu realizat

de Asociația „Berarii României”.

Caracteristicile de calitate organoleptice ale berii sunt: aspectul, mirosul şi aroma, gustul,

volumul, fineţea şi perisabilitatea spumei, iar între caracteristicile fizico-chimice mai importante

42

sunt: concentraţia mustului primitiv (Ep), concentraţia alcoolică, aciditatea totală şi conţinutul de

CO2.

Am identificat principalii jucători de pe piața lactatelor, Bergenbier, Heineken România,

Romaqua Group, United Romanian Breweries și Ursus Breweries. Aceste cinci companii sunt

membre ale Asociației „Berarii României” înființată în 2004. Liderul pe această piață este Ursus

Breweries. cu o cifră de afaceri de 1.176,9 milioane lei, însă Heineken România nu este un

adversar de neglijat (cu o cifră de afaceri de 935,1 milioane lei).

Probabil toată lumea ştie că berea este făcută pentru a fi băută, dar am găsit şi alte

întrebuinţări ale acestei băuturi, care pot părea ciudate, amuzante, dar care merită încercate.

Astfel că berea poate fi folosită pentru a face baie în ea, cu ajutorul ei se poate marina carnea,

poate înlocui șamponul, și este, de asemenea, un calmant eficient pentru un stomac „supărat”.

În industria berii găsim următoarele ambalaje: sticlă, doză de aluminiu, PET şi butoi.

Toate acestea prezintă avantaje şi dezavantaje.

Cercetarea de piață realizată a evidențiat diverse preferințe ale consumatorilor de bere,

precum și obiceiurile de consum.

Principala observație a fost aceea că, deși, puterea de cumpărarea a românilor a scăzut,

aceștia încă continuă să-și păstreze obiceiurile de consum, astfel că frecvența de consum a berii

este situată la de 2-3 ori pe săptămână.

Am mai observat că, de obicei, consumatorii nu se opresc la o singură marcă din acest

produs, răspunsurile fiind variate. Pe primele locuri ale preferințelor consumatorilor se află

Beck’s, Ursus și Bergenbier.

Printre principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă o bere de calitate se numără

prospețimea, limpezimea și cu un gust plăcut. O altă caracteristică ar fi păstrarea unei anumite

tradiții.

În ceea ce privește preferința ambalajului, respondenții intervievați preferă să consume

berea la sticlă, un principal motiv al acestei preferințe ar fi, obișnuința consumului berii în oraș.

36 din persoanele intervievate preferă să consume berea în oraș. O ieșire în oraș cu prietenii

înseamnă de cele mai multe ori o ieșire la o bere, o plimbare în parc se încheie uneori cu o bere,

iar fiecare meci de fotbal al echipei favorite te îndeamnă să bei o bere.

43

Din răspunsurile primite de la consumatori, mai putem observa că principala

caracteristică de calitate pe care trebuie să o aibă berea este gustul, în funcție de aceasta cei mai

mulți dintre consumatori prefera sa achizitioneze o anumita marca de bere.

Sondajul realizat evidentiaza si faptul ca 70% din cei intervievaţi au cumpărat bere fiind

influenţaţi de reclamă şi modul de promovare făcută produsului, iar 30 % au rămas indiferenţi la

reclama făcută produsului.

Astfel ca promotiile la diferite produse reprezinta principalul element care determina

decizia de achizitie. Cel mai probabil acest comportament se datoreaza si sensibilitatii economice

rezultate de pe urma crizei financiare.

În ceea ce privește preferințele consumatorilor față de anumite mărci sau companii, nu

există numeroase soluții pentru producătorii mici. Aceștia s-ar putea asocia și forma noi

companii, cu mărci noi. Într-adevăr, costurile de marketing ar fi ridicate (dar necesare pentru

acapararea atenției consumatorilor), însă aceasta ar fi modalitatea prin care producătorii mici ar

ajunge să dețină o cotă mai mare de piață.

Putem spune că piața berii este una puternic fragmentată, accesul firmelor noi fiind

relativ ușor, dar și foarte competitiva, dintre companiile noi numai cele multinaționale având cu

adevărat o sansă să devină lider pe această piața românească a berii.

Bibliografie

Cărţi:

1.”Manualul inginerului de industrie alimentară”, Editura Tehnică, Bucureşti,2002;

2.Balaure, V.(coord.), „Marketing”, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

3. Bobe, M. „Produsul alimentar : abordare strategica”, Editura A.S.E.,Buc 2005

4. Bologa, N. şi Burda, A. „Merceologie alimentară”, Editura Universitară, Bucureşti, 2006

5. Cercel, C., „Berea. Ghid Complet: istorie, prelucrare, degustare, varietati din toata

lumea”, Editura Art,Bucuresti, 2007

6. Croitor, N., „Tehnologia generala a industriei alimentare”, Editura Fundatiei

Universitatii „Dunarea de Jos”, Galati, 2002

7. Dima, D., s.a., Marfuri alimentare si securitatea consumatorului”, Editura economica,

Bucuresti, 2006

8. Hopulete, T., „Tehnologia berii , spirtului si a drojdiei”, Litografia Universităţii Galaţi,

1980

44

9. Kunze, W., „Technology. Brewing and Malting”, Editura VLB, Berlin, 2011

10.Raducanu, I. si Procopie, R., „Bazele merceologiei : bazele teoretice si metodologice ale

merceologiei produselor alimentare”, Editura A.S.E., Bucureşti, 2001

11.Todasca M.C., „ Notiuni de ambalare si depozitare si igiena produselor alimentare”,

Editura Printech, Bucuresti, 2008

12.* * * „Producerea, etichetarea, circulaţia şi comercializarea alimentelor. Culegere de

acte normative”, Ed. Meteora Press, Bucureşti, 2002;

Legislaţie:

13. www.anpc.gov.ro/anpc/anpcftp/anpc_junior/og_21_1992.pdf

14. www.anpc.gov.ro

15. www.protectia-consumatorilor.ro/

Internet

16. www.adevarul.ro/financiar/Cata-baut-roman-anul-trecut_0_667733 566.html

17. www.berariiromaniei.ro

18. www.bere.com.ro

19. www.bergenbier.ro

20. www.heinekenromania.ro

21. www.insse.ro

22.www.magazinulprogresiv.ro/exclusiv_online/57/

Previziuni_optimiste_in_categoria_berii_pe_termen_lung.html

23. www.pauzadebere.info/categoria/cultura-berii/istoria

24. www.romaqua-group.ro

25. www.tuborg.pressroom.ro

26. www.ursus.ro

27www.yuppy.ro/articol/LifeStyle/1919/Cateva-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-bere.html

28.www.ziare.com/social/consumatori/berea-bautura-preferata-de-romani-oltenii-sunt-cei-

mai-mari-consumatori-1163660

45

46

Anexa 1

Studiu de piață: bere

1. Ați consumat vreodată bere?

Da;

Nu.

2. Ce mărci de bere consumați?

Bergenbier;

Stella Artois;

Staropramen;

Heineken; Ciuc Premium;

Golden Brâu;

Neumark;

Bucegi;

Gösser;

Schlossgold;

Silva;

Ursus;

Albacher;

Tuborg;

Holsten;

Carlsberg;

Skol;

Timișoreana;

Ciucaș;

Stejar;

Redd's;

47

Altă marcă (specificați ce altă marcă de bere consumați)....................

3. Cum consumați berea cel mai des?

La doză

La sticlă;

La pet;

La butoiaș.

4. Cât de des consumați bere?

Zilnic ;

De 2-3 ori pe săptămână ;

O dată pe săptămână;

De câteva ori pe lună ;

O dată pe lună ;

Mai rar de odată pe lună.

5. Ce cantitate de bere achiziționați cel mai des la o cumpărătură?

500 ml

1000ml;

1500ml;

2000ml;

2500ml;

Altă cantitate (precizați care)........................

6. Marcați principalele caracteristici pe are, în opinia dvs., trebuie să le prezinte o bere

de calitate?

Să fie proaspătă;

Să păstreze o anumită tradiție;

Să aibă un gust plăcut;

Să confere un anumit gust de rafinament;

Să fie limpede;

Să fie produsă de o firmă de renume;

Să aibă un termen de valabilitate ridicat;

Altele (precizați care)...........................

48

7. Care este prețul maxim pe care sunteți dispus să plătiți pentru o sticlă de bere de

500ml (atunci când achiziționați produsul din magazin)?

3-5 lei;

5-7lei;

7-10 lei;

10-15 lei;

> 15 lei.

8. Obișnuiți să consumați bere în oraș?

Da;

Nu;

9. De obicei, de unde cumpărați berea pe care o consumați în oraș?

Berărie;

Restaurant;

Terase;

Baruri;

Discoteci;

Chioşc

Alte locuri (precizaţi care)..........................

10. Ce vă determină cel mai adesea să consumați o bere?

Gustul;

Publicitatea la produsul respectiv;

Reduceri de preţ;

Influenţa grupului de prieteni;

Oferirea în mod gratuit a unui produs;

Recomandarea unui cunoscător

Altele (precizaţi care)....................

11. Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare

acesteia?

Da;

Nu.

12. Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?

49

Beck's;

Bergenbier;

Bucegi

Carlsberg;

Ciuc;

Heineken;

Silva;

Stejar;

Stella Artois;

Timișoreana;

Tuborg;

Ursus;

Alta (precizați care)........

13. Precizați mediul în care locuiți:

Urban;

Rural.

14. Alegeți intervalul de vârstă în care vă încadrați:

18-25 ani;

26-35 ani;

36-45 ani;

46-55 ani;

>55 ani.

15. Sexul dvs:

Feminin;

Masculin.

16. Venitul dumneavoastră lunar net este de:

Sub 700 lei;

Intre701-1500 lei;

Intre1501-2500 lei;

> 2500 lei.

17. Precizați ultima formă de studiu absolvită:

50

Gimnaziu; Liceu;

Şcoală profesională; Studii superioare.

51