CEA MAI DE SUCCES PRIVATIZARE ΪI ARATà ROADELE ...
1
GRAM AUR = 184,6076 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6990 RON EURO = 4,4675 RON DOLAR = 3,3954 RON Marþi, 18 decembrie 2012, nr. 241 (4849), anul XXII 16 pagini 2 lei Exporturile din zona euro continuã sã scadã Exporturile din zona euro au scã- zut, în octombrie, pentru a doua lunã consecutiv, pe fondul recesiunii eco- nomice din regiune. Potrivit Eurostat, livrãrile externe ale uniunii monetare s-au redus cu 1,4% în octombrie, faþã de septem- brie, când scãzuserã cu 1,3%. În ace- eaºi lunã, importurile zonei euro au crescut cu 0,6%, iar excedentul co- mercial a ajuns la 7,9 miliarde euro, de la 11 miliarde euro în septembrie. Economia zonei euro a scãzut cu 0,1% în trimestrul al treilea din anul curent, dupã un declin de 0,2% în tri- mestrul al doilea. Bundesbank: Economia Germaniei, în declin semnificativ la finele lui 2012 Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, va scãdea semnifi- cativ în ultimul trimestru din 2012, dupã o creºtere de 0,2% în trimestrul al treilea, conform prognozelor bãn- cii centrale de la Berlin (Bundes- bank). “Indicatorii actuali aratã o scãdere semnificativã a economiei la sfârºitul anului, în mare parte din cauza evoluþiei slabe a sectorului in- dustrial”, conform Bundesbank, care anticipeazã cã PIB-ul Germa- niei ar urma sã înregistreze o creºtere de numai 0,7% pe întreg anul 2012, faþã de un avans de 1,6%, cât preco- niza în luna iunie. Economia germanã a crescut cu 0,5% în primul trimestru al acestui an, cu 0,3% în cel de-al doilea ºi cu 0,2% în trimestrul al treilea. V.R. 5 948491 340012 9 4 8 4 0 Fondul Proprietatea mai primeºte o loviturã “marca Sfîrãialã” l Tribunalul a admis cererea avocatului Ioana Sfîrãialã de radiere a înregistrãrii deciziei AGA prin care Franklin Templeton a fost numit administrator al FP l Fondul nu renunþã la luptã ºi face recurs A vocatul Ioana Sfîrãialã a mai câºtigat o luptã în rãz- boiul cu Fondul Proprieta- tea, instanþa fiindu-i favorabilã într-unul dintre cele 54 de procese. Tribunalul Bucureºti a admis, ieri, cererea Ioanei Sfîrãialã de radiere din Registrul Comerþului a înregistrãrii de- ciziilor AGA prin care Franklin Templeton a fost numit administra- tor al FP, potrivit unui comunicat transmis, ieri, de Fond. Reprezentanþii Fondului mai aratã cã decizia instanþei nu este irevoca- bilã, astfel cã a fost atacatã cu recurs. În comunicatul FP se precizeazã cã în dosarul nr. 40330/3/2012, în 17 decembrie 2012, Tribunalul Bucu- reºti a publicat pe programul infor- matic propriu (ECRIS) accesat di- rect la sediul Tribunalului Bucureºti o scurtã decizie anunþând cã s-a pro- nunþat împotriva Fondului ºi a ho- tãrât sã admitã cererea Pãrþii litigan- te (n.r. Ioana Sfîrãialã) de a radia înregistrãrile ºi menþiunile fãcu- te de Registrul Comerþului a Hotãrârilor Adunãrii Generale Extraordinare a Acþionari- lor (AGA) nr. 1, 2, 8 ºi 9 din 6 sep- tembrie 2010. Este important de menþionat cã hotãrârea pronunþatã de Tribunalul Bucureºti nu este ire- vocabilã. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 6) RENUNÞAREA URGENTà LA ENERGIA VERDE TREBUIE Sà DEVINà PRIORITARà PENTRU AUTORITÃÞILE NOASTRE A venit iarna pe uliþa încãlzirii globale Z ilele trecute a apãrut pe Inter- net un nou site. La adresa www.stopgreensuicide.com, Alec Rawls scrie cã “sinuciderea verde” trebuie opritã. Site-ul a fost creat cu un singur scop: publicarea variantei prelimi- nare a unui nou ra- port al Grupului Interguvernamen- tal (n.a. IPCC, Intergovernmental Panel on Climate Change) înfiinþat de ONU pentru studiul schimbãrilor climatice. Rawls a fost acceptat în grupul ce- lor 800 de experþi chemaþi sã evalue- ze probitatea ºtiiþificã a raportului, care ar fi trebuit publicat doar în sep- tembrie 2013. IPCC a recunoscut autenticitatea variantei preliminare a celui de-al cincilea raport de evaluare, dar îºi exprimã “regretul pentru publicarea neautorizatã” a acestuia, deoarece “interfereazã cu procesul de revizui- re ºi evaluare”. Ce l-a determinat pe Alec Rawls sã încalce “omerta”? Din expunerea sa de principii, se pare cã americanul a fost mânat de ceva cunoscut odatã sub numele de conºtiinþã. Între argumentele sale este inclusã o declaraþie a Christinei Figueres, “ºeful climei” de la ONU: “Revoluþia Industrialã a fost de asemenea o trans- formare, dar nu a fost o transformare ghidatã din perspectiva unei politici centralizate. Aceasta (n.a. trecerea la energia verde) este o transformare centralizatã, care are loc deoarece gu- vernele au decis sã asculte argumen- tele ºtiinþei”. Rawls nu vrea decât sã vadã “ºtiinþa” pe baza cãreia este “distrusã infrastructura noastrã energe- ticã în favoarea unei inexistente energii «verzi»”. Alec Rawls mai scrie cã “singurul motiv pentru pãs- trarea secretului este întãrirea con- trolului ONU asupra unei naraþiuni ºtiinþifice direcþionate explicit cãtre factorii de decizie”. (continuare în pagina 5) n “Rompetrol” mizeazã pe creºterea exporturilor cu 15-20% PAGINA 2 n “Rossetya” va deschide un magazin pentru livrarea preparatelor la domiciliu PAGINA 4 n Finanþele au împrumutat dublul sumei propuse PAGINA 15 n Victor Ponta: “Decizia finalã este ca UDMR sã nu participe la guvernare” PAGINA 3 n SIF Oltenia nu participã la majorarea de capital de la BCR PAGINA 5 CEA MAI DE SUCCES PRIVATIZARE ΪI ARATà ROADELE Concedierea – cadoul de Crãciun al BCR pentru 1.600 de angajaþi l Banca a anunþat cã va da afarã aproape 20% din personal l Sindicatele habar n-au de hotãrârea executivului: “Suntem îngrijoraþi de situaþia colegilor care vor fi disponibilizaþi” l Tomas Spurny: “Sustenabilitatea afacerii presupune în acest moment o reducere a costurilor” B anca Comercialã Românã (BCR) va da afarã, în urmãtoarele 12-18 luni, 1.600 de salariaþi care re- prezintã 17,5% din totalul angajaþilor, a anunþat, ieri, Tomas Spurny, preºedin- tele bãncii, la prima apariþie oficialã în þara noastrã. Domnia sa a explicat cã vor fi închise peste 60 de sucursale ne- profitabile, iar numãrul salariaþilor se va reduce de la 9.100 la 7.500. Reprezentanþii sindicatelor ne-au declarat însã cã nu au fost informaþi cu privire la numãrul de salariaþi care urmeazã sã fie disponibilizaþi. “Prima ºi singura întâlnire, de pânã acum, pe aceastã temã a fost sãptãmâna trecutã, pânã la momen- tul respectiv neavând nicio informa- þie cu privire la personalul care ar trebui disponibilizat în perioada ur- mãtoare”, ne-a precizat Ciprian Io- nescu, preºedintele Federaþiei Sindi- catelor Independente din BCR. Domnia sa a adãugat: “Înþeleg cã domnul Tomas Spurny a declarat astãzi (n.r. ieri) cã nu s-a negociat planul de restructurare cu sindicatele din bancã. Nu au început încã discu- þii/negocieri cu angajatorul, dar având în vedere numãrul celor care vor fi disponibilizaþi, este evident cã discutãm ºi trebuie avutã în vedere obligaþia legalã a angajatorului de a demara proceduri de informare/con- sultare ºi de concediere colectivã. Probabil sãptãmâna aceasta vor fi demarate aceste proceduri”. ELENA VOINEA (continuare în pagina 11) TRAIAN BÃSESCU L-A DESEMNAT PREMIER PE VICTOR PONTA Cu ochii umezi, a înghiþit ºi porcul, ºi pisicul, ºi broscuþa Î n ciuda tuturor declaraþiilor din ultimele ºase luni, preºedintele Tra- ian Bãsescu a semnat decretul prin care Victor Ponta este desem- nat în calitate de candidat la funcþia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programu- lui ºi listei noului Guvern. Conform admi- nistraþiei prezi- denþiale, Traian Bãsescu a semnat Decretul nr. 890 din 17 decembrie 2012 pentru de- semnarea candidatului la funcþia de prim-ministru: “Ca urmare a faptu- lui cã a existat o singurã propunere din partea reprezentanþilor partide- lor politice ºi ai minoritãþilor naþio- nale din Parlamentul României care au participat luni, 17 decembrie 2012, la Palatul Cotroceni, la con- sultãrile în vederea desemnãrii can- didatului la funcþia de prim-minis- tru al Guvernului României, dom- nul preºedinte Traian Bãsescu l-a desemnat pe domnul Victor-Viorel Ponta drept candidat la funcþia de prim-ministru”. Preºedintele Bãses- cu a precizat, la începutul întâlnirii, numãrul de mandate obþinut de fie- care partid în Parlament ºi a întrebat reprezentantul fiecãrei formaþiuni ce propunere de premier are, la final concluzionând: “În momentul de faþã avem un singur nume, acest nume este Victor Ponta, care, teore- tic, deºi abordarea mea este cã ma- joritãþile se demonstreazã în Parla- ment, teoretic, din ceea ce s-a afir- mat, avem 210 mandate la PSD, 149 la PNL, la PC 21, UNPR 15 ºi mino- ritãþi 18, asta dã teoretic o majori- tate confortabilã. Pentru mine, lu- crurile sunt înche- iate, cu atât mai mult cu cât repre- zintã ºi voinþa electoratului ca aceastã structurã politicã sã aibã gu- vernarea Româ- niei”. Acesta este re- zumatul, pe scurt, al zilei de ieri. În spatele acestei nu- miri se ascunde un „rãzboi”, de peste 6 luni, un conflict care a produs mari deservicii þãrii, atât pe plan intern cât ºi extern, partenerii europeni mani- festându-ºi în dese rânduri îngrijo- rarea vizavi de situaþia tensionatã existentã între Palatul Cotroceni ºi Palatul Victoria. Declaraþiile de ieri, unele îmbibate de formalism – festivist, au mai puþinã importanþã. Pentru a zugrãvi cât mai aproape de adevãr întregul tablou este cazul sã apelãm la declaraþii mai vechi ale principalilor actori. DAN NICOLAIE (continuare în pagina 3) “Mi-e teamã cã, prin tarifele pentru energia verde, suntem pe cale sã punem o uriaºã povarã asupra oamenilor, mai ales asupra celor mai sãraci, ºi vom forþa ieºirea din þarã a industriilor intensive din punct de vedere energetic”. Fritz Vahrenholt, autor al cãrþii “Soarele rece”, pentru Die Welt CÃLIN RECHEA Bursa gazelor, gata în primãvarã O PCOM, administratorul pieþei noastre de energie, a lansat în teste, sãptãmâna trecutã, platforma de tranzacþionare a gazelor, aºa cum autoritãþile noa- stre s-au angajat în faþa instituþiilor financiare internaþionale. Astfel, platforma ar putea deveni funcþio- nalã din primãvarã, susþin surse din Ministerul Economiei. Noua lege a energiei prevede ca toate contractele bilaterale de tran- zacþionare a energiei ºi gazelor sã se realizeze transparent ºi centralizat pe pieþele OPCOM. Tranzacþionarea centralizatã ºi transparentã derivã din cerinþele din noul pachet legislativ adoptat de Co- misia Europeanã pentru sectorul energetic. OPCOM a reuºit sã imple- menteze rapid ºi proiectul de bursã a gazelor întrucât dispune de mijloa- cele tehnice necesare. Înfiinþarea OPCOM, achiziþia platformei de tranzacþionare ºi stabilirea regulilor pieþei au fost posibile datoritã finan- þãrii primite din partea Bãncii Mon- diale ºi a accesãrii unor programe Phare. OPCOM va avea, peste doi-trei ani, acþionariat privat, ne-au mai declarat surse din Ministerul Eco- nomiei. Proiectul beneficiazã de sprijinul FMI, Comisia Europeanã ºi Banca Mondialã. Sursele noastre mai spun cã ºi operatorii privaþi din domeniul energetic sunt de acord cu acest proiect, motiv pentru care au agreat ca OPCOM sã gãzduia- scã ºi platforma de tranzacþionare centralizatã a gazelor. Astfel, auto- ritãþile noastre urmeazã sã îºi ia an- gajamentul, în faþa instituþiilor fi- nanciare internaþionale, ca începând cu 2014 statul sã nu mai deþinã poziþia majoritarã în acþio- nariatul OPCOM. Conform practicii internaþiona- le, un acþionar al OPCOM nu va putea deþine mai mult de 5% din bursa noastrã de energie. Sursele ci- tate mai susþin cã jumãtate din acþio- nari vor proveni din domeniul ener- giei electrice ºi cealaltã jumãtate din domeniul gazelor naturale. Pieþele de echilibrare vor rãmâne, însã, la transportatorii de energie ºi de gaze naturale. ALINA TOMA VEREHA PIATA DE CAPITAL
Transcript of CEA MAI DE SUCCES PRIVATIZARE ΪI ARATà ROADELE ...
GRAM AUR = 184,6076 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6990 RON EURO = 4,4675 RON DOLAR = 3,3954 RON
Marþi, 18 decembrie 2012, nr. 241 (4849), anul XXII 16 pagini 2 lei
Exporturile din zonaeuro continuã sã scadã
Exporturile din zona euro au scã-zut, în octombrie, pentru a doua lunãconsecutiv, pe fondul recesiunii eco-nomice din regiune.
Potrivit Eurostat, livrãrile externeale uniunii monetare s-au redus cu1,4% în octombrie, faþã de septem-brie, când scãzuserã cu 1,3%. În ace-eaºi lunã, importurile zonei euro aucrescut cu 0,6%, iar excedentul co-mercial a ajuns la 7,9 miliarde euro,de la 11 miliarde euro în septembrie.
Economia zonei euro a scãzut cu0,1% în trimestrul al treilea din anulcurent, dupã un declin de 0,2% în tri-mestrul al doilea.
Bundesbank: EconomiaGermaniei, în declinsemnificativ la finelelui 2012
Economia Germaniei, cea maimare din Europa, va scãdea semnifi-cativ în ultimul trimestru din 2012,dupã o creºtere de 0,2% în trimestrulal treilea, conform prognozelor bãn-cii centrale de la Berlin (Bundes-bank).
“Indicatorii actuali aratã o scãderesemnificativã a economiei lasfârºitul anului, în mare parte dincauza evoluþiei slabe a sectorului in-dustrial”, conform Bundesbank,care anticipeazã cã PIB-ul Germa-niei ar urma sã înregistreze o creºterede numai 0,7% pe întreg anul 2012,faþã de un avans de 1,6%, cât preco-niza în luna iunie.
Economia germanã a crescut cu0,5% în primul trimestru al acestuian, cu 0,3% în cel de-al doilea ºi cu0,2% în trimestrul al treilea.
V.R.
5 948491 340012 94840
Fondul Proprietateamai primeºte o loviturã“marca Sfîrãialã”l Tribunalul a admis cererea avocatului IoanaSfîrãialã de radiere a înregistrãrii deciziei AGA princare Franklin Templeton a fost numit administratoral FPl Fondul nu renunþã la luptã ºi face recurs
Avocatul Ioana Sfîrãialã amai câºtigat o luptã în rãz-boiul cu Fondul Proprieta-
tea, instanþa fiindu-i favorabilãîntr-unul dintre cele 54 de procese.
Tribunalul Bucureºti a admis, ieri,cererea Ioanei Sfîrãialã de radieredin RegistrulComerþului aînregistrãrii de-ciziilor AGA prin care FranklinTempleton a fost numit administra-tor al FP, potrivit unui comunicattransmis, ieri, de Fond.
Reprezentanþii Fondului mai aratãcã decizia instanþei nu este irevoca-bilã, astfel cã a fost atacatã cu recurs.
În comunicatul FP se precizeazãcã în dosarul nr. 40330/3/2012, în 17decembrie 2012, Tribunalul Bucu-
reºti a publicat pe programul infor-matic propriu (ECRIS) accesat di-rect la sediul Tribunalului Bucureºtio scurtã decizie anunþând cã s-a pro-nunþat împotriva Fondului ºi a ho-tãrât sã admitã cererea Pãrþii litigan-te (n.r. Ioana Sfîrãialã) de a radia
înregistrãrile ºimenþiunile fãcu-te de Registrul
Comerþului a Hotãrârilor AdunãriiGenerale Extraordinare a Acþionari-lor (AGA) nr. 1, 2, 8 ºi 9 din 6 sep-tembrie 2010. Este important demenþionat cã hotãrârea pronunþatãde Tribunalul Bucureºti nu este ire-vocabilã.
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 6)
RENUNÞAREA URGENTÃ LA ENERGIA VERDE TREBUIESÃ DEVINÃ PRIORITARÃ PENTRU AUTORITÃÞILE NOASTRE
A venit iarna pe uliþaîncãlzirii globaleZilele trecute a apãrut pe Inter-
net un nou site. La adresawww.stopgreensuicide.com,
Alec Rawls scrie cã “sinucidereaverde” trebuie opritã.
Site-ul a fostcreat cu un singurscop: publicareavariantei prelimi-nare a unui nou ra-port al GrupuluiInterguvernamen-tal (n.a. IPCC,Intergovernmental
Panel on Climate Change) înfiinþatde ONU pentru studiul schimbãrilorclimatice.
Rawls a fost acceptat în grupul ce-lor 800 de experþi chemaþi sã evalue-ze probitatea ºtiiþificã a raportului,care ar fi trebuit publicat doar în sep-tembrie 2013.
IPCC a recunoscut autenticitateavariantei preliminare a celui de-alcincilea raport de evaluare, dar îºi
exprimã “regretul pentru publicareaneautorizatã” a acestuia, deoarece“interfereazã cu procesul de revizui-re ºi evaluare”.
Ce l-a determinat pe Alec Rawlssã încalce “omerta”? Din expunerea
sa de principii, se pare cã americanula fost mânat de ceva cunoscut odatãsub numele de conºtiinþã.
Între argumentele sale este inclusão declaraþie a Christinei Figueres,“ºeful climei” de la ONU: “RevoluþiaIndustrialã a fost de asemenea o trans-
formare, dar nu a fost o transformareghidatã din perspectiva unei politicicentralizate. Aceasta (n.a. trecerea laenergia verde) este o transformarecentralizatã, care are loc deoarece gu-vernele au decis sã asculte argumen-
tele ºtiinþei”.Rawls nu
vrea decât sãvadã “ºtiinþa”pe baza cãreiaeste “distrusãinfrastructuranoastrã energe-ticã în favoareaunei inexistenteenergii «verzi»”.Alec Rawls mai
scrie cã “singurul motiv pentru pãs-trarea secretului este întãrirea con-trolului ONU asupra unei naraþiuniºtiinþifice direcþionate explicit cãtrefactorii de decizie”.
(continuare în pagina 5)
n “Rompetrol” mizeazãpe creºtereaexporturilor cu 15-20%
PAGINA 2
n “Rossetya” va deschide un magazinpentru livrarea preparatelor ladomiciliu
PAGINA 4
n Finanþele au împrumutat dublulsumei propuse PAGINA 15
n Victor Ponta: “Decizia finalã este caUDMR sã nu participe la guvernare”
PAGINA 3
n SIF Oltenia nu participã lamajorarea de capital de la BCR
PAGINA 5
CEA MAI DE SUCCES PRIVATIZARE ΪI ARATà ROADELE
Concedierea – cadoul deCrãciun al BCR pentru1.600 de angajaþil Banca a anunþat cã va da afarã aproape 20% din personall Sindicatelehabar n-au de hotãrârea executivului: “Suntem îngrijoraþi de situaþia colegilorcare vor fi disponibilizaþi”l Tomas Spurny: “Sustenabilitatea afaceriipresupune în acest moment o reducere a costurilor”
Banca Comercialã Românã(BCR) va da afarã, înurmãtoarele 12-18 luni,1.600 de salariaþi care re-
prezintã 17,5% din totalul angajaþilor, aanunþat, ieri, Tomas Spurny, preºedin-tele bãncii, la prima apariþie oficialã înþara noastrã. Domnia sa a explicat cãvor fi închise peste 60 de sucursale ne-profitabile, iar numãrul salariaþilor seva reduce de la 9.100 la 7.500.
Reprezentanþii sindicatelor ne-audeclarat însã cã nu au fost informaþicu privire la numãrul de salariaþi careurmeazã sã fie disponibilizaþi.
“Prima ºi singura întâlnire, depânã acum, pe aceastã temã a fostsãptãmâna trecutã, pânã la momen-tul respectiv neavând nicio informa-þie cu privire la personalul care artrebui disponibilizat în perioada ur-mãtoare”, ne-a precizat Ciprian Io-nescu, preºedintele Federaþiei Sindi-catelor Independente din BCR.
Domnia sa a adãugat: “Înþeleg cã
domnul Tomas Spurny a declaratastãzi (n.r. ieri) cã nu s-a negociatplanul de restructurare cu sindicateledin bancã. Nu au început încã discu-þii/negocieri cu angajatorul, daravând în vedere numãrul celor carevor fi disponibilizaþi, este evident cãdiscutãm ºi trebuie avutã în vedere
obligaþia legalã a angajatorului de ademara proceduri de informare/con-sultare ºi de concediere colectivã.Probabil sãptãmâna aceasta vor fidemarate aceste proceduri”.
ELENA VOINEA
(continuare în pagina 11)
TRAIAN BÃSESCU L-A DESEMNAT PREMIER PE VICTOR PONTA
Cu ochii umezi, a înghiþit ºiporcul, ºi pisicul, ºi broscuþa
În ciuda tuturordeclaraþiilordin ultimeleº a s e l u n i ,
preºedintele Tra-i a n B ã s e s c u asemnat decretulprin care VictorPonta este desem-nat în calitate decandidat la funcþiade prim-ministru,pentru a cere votulde încredere alP a r l a me n t u l u iasupra programu-lui ºi listei nouluiGuvern.
Conform admi-nistraþiei prezi-denþiale, TraianBãsescu a semnat Decretul nr. 890din 17 decembrie 2012 pentru de-semnarea candidatului la funcþia deprim-ministru: “Ca urmare a faptu-lui cã a existat o singurã propuneredin partea reprezentanþilor partide-lor politice ºi ai minoritãþilor naþio-nale din Parlamentul României careau participat luni, 17 decembrie2012, la Palatul Cotroceni, la con-sultãrile în vederea desemnãrii can-didatului la funcþia de prim-minis-tru al Guvernului României, dom-nul preºedinte Traian Bãsescu l-adesemnat pe domnul Victor-Viorel
Ponta drept candidat la funcþia deprim-ministru”. Preºedintele Bãses-cu a precizat, la începutul întâlnirii,numãrul de mandate obþinut de fie-care partid în Parlament ºi a întrebatreprezentantul fiecãrei formaþiunice propunere de premier are, la finalconcluzionând: “În momentul defaþã avem un singur nume, acestnume este Victor Ponta, care, teore-tic, deºi abordarea mea este cã ma-joritãþile se demonstreazã în Parla-ment, teoretic, din ceea ce s-a afir-mat, avem 210 mandate la PSD, 149la PNL, la PC 21, UNPR 15 ºi mino-
ritãþi 18, asta dãteoretic o majori-tate confortabilã.Pentru mine, lu-crurile sunt înche-iate, cu atât maimult cu cât repre-zintã ºi voinþaelectoratului caaceastã structurãpoliticã sã aibã gu-vernarea Româ-niei”.
Acesta este re-zumatul, pe scurt,al zilei de ieri. Înspatele acestei nu-miri se ascunde un„rãzboi”, de peste6 luni, un conflictcare a produs mari
deservicii þãrii, atât pe plan intern câtºi extern, partenerii europeni mani-festându-ºi în dese rânduri îngrijo-rarea vizavi de situaþia tensionatãexistentã între Palatul Cotroceni ºiPalatul Victoria. Declaraþiile deieri, unele îmbibate de formalism –festivist, au mai puþinã importanþã.Pentru a zugrãvi cât mai aproape deadevãr întregul tablou este cazul sãapelãm la declaraþii mai vechi aleprincipalilor actori.
DAN NICOLAIE
(continuare în pagina 3)
“Mi-e teamã cã, prin tarifele pentruenergia verde, suntem pe cale sã punemo uriaºã povarã asupra oamenilor, maiales asupra celor mai sãraci, ºi vomforþa ieºirea din þarã a industriilorintensive din punct de vedere energetic”.
Fritz Vahrenholt,autor al cãrþii “Soarele rece”, pentru Die Welt
CÃLINRECHEA
Bursa gazelor, gata în primãvarã
OPCOM, administratorulpieþei noastre de energie, alansat în teste, sãptãmâna
trecutã, platforma de tranzacþionarea gazelor, aºa cum autoritãþile noa-stre s-au angajat în faþa instituþiilorfinanciare internaþionale. Astfel,platforma ar putea deveni funcþio-nalã din primãvarã, susþin surse dinMinisterul Economiei.
Noua lege a energiei prevede catoate contractele bilaterale de tran-zacþionare a energiei ºi gazelor sã serealizeze transparent ºi centralizat pepieþele OPCOM.
Tranzacþionarea centralizatã ºitransparentã derivã din cerinþele dinnoul pachet legislativ adoptat de Co-misia Europeanã pentru sectorulenergetic. OPCOM a reuºit sã imple-
menteze rapid ºi proiectul de bursã agazelor întrucât dispune de mijloa-cele tehnice necesare. ÎnfiinþareaOPCOM, achiziþia platformei detranzacþionare ºi stabilirea regulilorpieþei au fost posibile datoritã finan-þãrii primite din partea Bãncii Mon-diale ºi a accesãrii unor programePhare.
OPCOM va avea, peste doi-treiani, acþionariat privat, ne-au maideclarat surse din Ministerul Eco-nomiei. Proiectul beneficiazã desprijinul FMI, Comisia Europeanãºi Banca Mondialã. Sursele noastremai spun cã ºi operatorii privaþi dindomeniul energetic sunt de acordcu acest proiect, motiv pentru careau agreat ca OPCOM sã gãzduia-scã ºi platforma de tranzacþionare
centralizatã a gazelor. Astfel, auto-ritãþile noastre urmeazã sã îºi ia an-gajamentul, în faþa instituþiilor fi-nanciare in ternaþ ionale , caîncepând cu 2014 statul sã nu maideþinã poziþia majoritarã în acþio-nariatul OPCOM.
Conform practicii internaþiona-le, un acþionar al OPCOM nu vaputea deþine mai mult de 5% dinbursa noastrã de energie. Sursele ci-tate mai susþin cã jumãtate din acþio-nari vor proveni din domeniul ener-giei electrice ºi cealaltã jumãtate dindomeniul gazelor naturale.
Pieþele de echilibrare vor rãmâne,însã, la transportatorii de energie ºide gaze naturale.
ALINA TOMA VEREHA
PIATA DE CAPITAL
