Peştii Nistru de mijloc şi de jos

142

Transcript of Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Page 1: Peştii Nistru de mijloc şi de jos
Page 2: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

PE�TII NISTRULUI DE MIJLOC �I DE JOS (Ghid al p�str�torilor râului) ���� ������ ���� ����� (���������� ���������� ����) Chi�in�u, 2013 ������, 2013

Page 3: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

��� 28.693.32

Compilatori: Alexandru Mo�u, Ilia Trombi�ki

�� ��� ���:

������� ��� , ���� ����������

Pe!tii Nistrului de Mijloc !i de Jos (Ghid al p�str�torilor râului) / Compilatori A. Mo�u, I. Trombi�ki. - Chi�in�u: 2013. - 139 pag., ill.

Cartea propus� reprezint� un ghid practic pentru identificarea speciilor de pe�ti,

care pot fi g�si�i în bazinul Nistrului de Mijloc �i de Jos. Se analizeaz� circa 140 specii de pe�ti, care apar�in la 86 genuri, 30 familii, 17 ordine. De asemenea, succint se dau infor-ma�ii cu privire la distribu�ie �i abunden��, importan�a practic� pentru om �i starea de conservare a speciilor, se enum�r� m�surile de conservare �i ameliorare a popula�iilor piscicole. Cartea este destinat� publicului larg de cititori.

�"#" ���$��%� � �&��%� ��'��� (���������� ���������� ����) / �� ��� ��� �. ���, �. ����������. - ������: 2013. - 139 � �., ���.

�����������! ����� "���� ���!� ����� ��� ��� ������� �� "� � ������-

��# ������� "�������$��� � �%�, �� ��%& ��$�� �����$� ' � ������� � ��$��� (�� !& �������� ���� *��� �. +����� ����� �! ����� 140 ����� �%�, � ���!5�&�! � 86 �����, 30 ������ ���, 17 � �!���. ��������% ��$� ��� ��� �������! "� ���"��� ������# � (�������� �, ;��(���# ��! (������� � �&������ � � �, "�-��(�����% ����"��! �! "� ��&������# � ����(���# �����. ����� ����(� ��� �� ������� ��� (� � ����. ISBN 978-9975-53-178-4

© ��� �., ���������� �., 2013

Page 4: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Prefa*�

Pe�tii constituie un grup dezvoltat al lumii animalelor vertebrate de pe Planeta no-astr� �i o verig� important� în lan�urile trofice din bazinele ei acvatice. F�r� dân�ii multe specii de animale n-ar mai fi supravie�uit, iar miliarde de genotipuri de oameni ar fi disp�-rut demult din cauza foamei. Potrivit ultimelor rapoarte, în total sunt descrise circa 29 mii specii de pe�ti, iar pentru bazinele acvatice dulcicole europene sunt men�ionate peste 500 specii.

Nistru este cel mai mare fluviu din R. Moldova �i al doilea dup� m�rime din Ucraina, care al�turi cu Dun�rea, Nipru �i Bugul de Sud face parte din bazinul hidrografic al M�rii Negre. Acest fluviu are o lungime total� de aproximativ 1380 km, iar bazinul hidrografic ocup� o suprafa�� de peste 72 mii km2 (cu 16890 afluen�i, 65 rezervoare, 3447 iazuri, etc.). Construc�ia sistemelor hidrotehnice a creat noi frontiere de zonare ecologic� a acestui bazin. În prezent albia fluviului Nistru poate fi împ�r�it� în trei sec-toare, care au propriile lor particularit��i hidrologice �i hidrobiologice: sectorul de sus - de la izvoare pân� la barajul lacului de acumulare Novodnestrovsc; sectorul de mijloc – pân� la barajul lacului de acumulare Dub�sari; sectorul de jos – pân� la Marea Neagr�.

În ciuda faptului c� fluviul Nistru în lumea cercet�torilor arat� destul de modest, îns� frumuse�ea, m�re�ia, generozitatea �i originalitatea lui nu pot fi nicidecum subapre-ciate. În trecut, dup� glaciunile cuaternare, acest fluviu a contribuit la restaurarea fau-nelor din acvatoriile estice vecine (Bugul de Sud, Nipru, Don, etc.). În plan biogeografic Nistru este unical, bazinul lui superior este aproape de al lui r. Vistula, legând astfel M�rile Neagr� �i Baltic�. Din aceast� cauz�, str�mo�ii no�tri, din timpuri str�vechi nu-meau Nistru ca “drumul chihlimbarului”, adic�, drumul frumosului. Ulterior, în formarea biodiversit��ii Nistrului au participat reciproc �i faunele acvatice ale Dun�rii (unicul refugiu ne înghe�at în perioada glaciunilor), Bugului de Sud, Niprului �i un alt �ir de bazine acva-tice montane, premontane �i de �es. Iar prin afluen�ii s�i de dreapta Nistru este în conex-iune cu bazinul Dun�rii (Prut), fapt care a dus, �i mai continue ast�zi înc�, la îmbog��irea reciproc� a faunelor acvatice. Pe lâng� aceasta, bazinul hidrografic al Nistrului se carac-terizeaz� printr-o zonare vertical� a diversit��ii piscicole: sectorul de �es este mai bogat calitativ �i productiv cantitativ, iar cel din amonte sunt mai s�race calitativ �i cantitativ. Totodat�, fiecare din por�iunile fluviului sunt deosebite dup� structura calitativ� a ihtio-faunei.

Pân� la mijlocul secolului trecut fluviul Nistru surprindea locuitorii cu diversitatea �i cantitatea a sa mare de pe�ti valoro�i. Acest fluviu mai era renumit în Europa prin locurile de reproducere al „pe�tilor regali” (sturionilor) �i prin “gropile de aur” pentru înfometa�ii în perioada izbeli�tilor de tot felul.

Ihtiofauna Nistrului, în ciuda faptului c� are similitudine cu cea a apelor învecinate, se deosebe�te prin originalitate �i poart� amprenta trecutul geologic activ din regiune. Ea con�ine în componen�a sa mul�i reprezentan�i vechi (specii endemice �i relicte), din p�cate, acum, unele dintre care sunt pe cale de dispari�ie. Aici mai sunt specii tipice râurilor curate �i reci, cele pentru ape stagnante �i cu predilec�ii intermediare. Mai sunt specii de pe�ti migratoare în aspect sezonier (în limitele fluviului, din mare în fluviu �i in-vers). Pe lâng� aceasta, ihtiofauna din zonele gurii Nistrului difer� de acelea�i ale Dun�rii dup� diversitatea mai redus� a speciilor dulcicole �i cantitatea mai mare de pe�ti de ap� salmastr� �i s�rat�. ?i toate speciile sunt împreun�, coabiteaz� în bazinul unui singur râu, de�i în diferite habitate!

Investiga�iile ihtiologice în bazinul Nistrului sunt de lung� durat�, dar cunoa�terea adev�rat� a diversit��ii, distribu�iei �i ecologiei pe�tilor este înc� departe de a fi complet�. Aceast� stare s-a creat din cauza preocup�rii cercet�torilor de temele prioritare de atunci - pe�tii cu valoare economic� �i locurile de pescuit al lor. Reie�ind din cercet�rile noastre de teren (1985 - a.c.) �i compararea cu datele publicate, avem dreptul s� spunem, c� cunoa�terea ihtiofaunei întregului bazin hidrografic al Nistrului la modul general este aproximativ�, iar a diversit��ii speciilor de talie mic� este extrem de vag�. Consider�m, c� din num�rul total al pe�tilor din Nistru studia�i sunt circa 30% specii. Diversitatea pisci-col� real� a fluviului este mult mai mare decât cea cunoscut�, ea necesitând concreti-zare, deoarece tendin�a de expansiune a speciilor de talie mic� locale/exotice descrierea unor specii/subspecii necunoscute anterior este destul de mare. F�r� aceste cuno�tin�e nu poate fi eficient� munca de protec�ie a resurselor acvatice.

3

Page 5: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

“Activitatea economic�” intens� a omului din ultimii 70 de ani în spa�iul hidrografic, abia fluviului �i în liman a modificat semnificativ �i ireparabil structura ihtiofaunei �i starea ecosistemelor acvatice. În mod particular, s-a redus drastic diversitatea �i rezervele can-titative ale speciilor indigene de pe�ti, a crescut num�rul elementelor alogene (str�ine) �i ale celor de ap� salmastr�, pentru totdeauna au fost pierdute speciile de pe�ti valoroase care nu vor mai fi pescuite nicicând. În ciuda multiplelor lovituri “de gra�ie“ aplicate de om teritoriului bazinului hidrografic al Nistrului, acum el, totu�i, concentreaz� resursele de baz� ale diversit��ii florei �i faunei regiunii. Nistrul, în limitele regiunii, continu� s� fie principala surs� de energie electric�, de iriga�ie, de piscicultur� �i de agrement. Mai mult decât atât, bazinul hidrografic al lui este unica surs� de ap� potabil� pentru centrele ad-ministrative din 5 regiuni ale Ucrainei, capitala R. Moldova �i pentru un �ir de alte centre industriale unde mai continue s� tr�iasc� înc� 7,74 milioane de suflete. Iat�, acesta-i Nis-tru nostru, pentru mul�i foarte str�in, necunoscut �i inexplorat!

Aceast� c�r�ulie î�i propune s�-l ajute pe ori�icine interesat de soarta bazinului Nistrului în identificarea speciilor de pe�ti asem�n�tori la exterior, în cunoa�terea denu-mirilor lor comune, distribu�iei �i abunden�ei, dimensiunilor minime admise în capturi �i st�rii lor actuale de conservare. Acest lucru este foarte util �i extrem de important pentru noi to�i, cei care pescuim în apele bazinului Nistrului nu pentru profit, dar pentru atâtea bucurii calmante care ni le ofer� cu atâta generozitate Natura când ne afl�m în sânul Ei.

+��$�'�����

+%�% – � � "����� �#5�! ��""� "�;����(�%& $��� ���� ���� ����� ���-�� % � ��$��� ;���� � "�5��%& ��"!& �H ��������. K�; ��& ������ $��� �%� ��-(�;�� �%, �, ���� �"% ���������� �#��� �%����� �% ����� � ������. �� "�����-��� ����%�, ����� �"����� ����� 29 %�!( ����� �%�, � ��! ����"�����& "�����-����%& ����H��� - ����� 500 �����.

*��� � - � ���! "� ����(��� ���� L�����% � ��"�����! ���� +. �������, �� ���! ���� � � *����, *��"��� � O$�%� K��� "�������$� � ����������� ������� Q������ ���!. W � ���� ���� ��5�! "�� !$����� ' ����� 1380 ��, � "��5��' ��������� �H �������� ��� ���!� ����� 72 %�. ��2 (� 16890 "�� �����, 65 ����&������5���, 3447 "����� � . �.). ��� ��'� �� ����� �&��(����& ���-"������ ��;���� ���%� ������% �������(������ ;���������! � ��� ��������. X ��-� �!5�� ����! ���� *��� �� ��$�� ��;���� ' �� �� (�� ��, �� ��%� ���# ���� �"���Y�(����� ���������(����� � ������������(����� &���� ���� �-��:���&��� (�� �� - � �� ���� �� "�� ��% Z������� �������� ����&������5�; ������� (�� �� - �� "�� ��% ����&������5� *�����'; ��$��� (�� �� - �� QH�-���� ���!.

Z���� �! �� �, ( � *��� � �%��!�� � ��(��� ���� ���'�� �������, �� �� �����, ��� ����� , ����(��, 5����� ' � ��������'��� ' ����� �� ��� "���-������%. +��'�� � � ���� ������ ����� � Y����������� Y�� ���� ���� �������& ��� (O$���� K��, *��"��, *��� � ��.) "���� (� ��� �(�%& ����������. X ������-���Y�(����� � ������� *��� � �������, � ���&��'� ��� �������� �� "�����$�-� �! � ������� K�� ������� ���! ((���; �. X����) � � ��;�"��! �%& ����H� ���� "����� � ��� ��"��';����� ��� “!� ���# �����” (���(�, �������! ������), ��- ���! ������!�� Q����� � K�� ������ ���!. X"������ ���, "�� Y����������� �����;������;�! *��� �� �;����� "�������� (�� �� ��������� % *��! (����-� ������ ��$�5� ��! �%� �� ����! ����������), O$���� K��, *��"�� � �5� �������(����� ��""������ �!�� ����%&, "�������%& � �������%& ;��. ����� ���, �� �� ���-*��� ������� ������;���� ���%� "�� ��� �� � ��� ��(��� ��;�� ������ *��� ��, ( � ����"�(���� ��!;' ��������� *��� �� � *��!. W � ��!;� ���;%���� ������ ��� ���������# ��������� �� � �;���������5���# Y��% ���. ���$�, ��! �������� *��� �� &���� ���� ��� ����'��! ;����'��� ' �%����� ����-����!: ��������! "��� '���! (��$�!!) ����� ' ���� &���� ���;� �! ���%� ���'��� ��������(����� ���������;��� � �%����� ���"���� ����� '#, "� ��������# � ���&���. ��� �� �����, ��$�%� �; (�� ��� ���� � ��(�� �! ��(�� -����%� � ����(�� ����%� ��� ���� �& ��Y��%.

4

Page 6: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

X"�� ' �� �������% "������� ���� ���� ����!�� $� ���� ������! �%� ��-���%� ��;������;��� � ����(�� ����%� ���� � ��� ����%& �%�. +��� ��������' �5H � [���"� ������ ��� ��� ��;���$���! “����������& �%�” (��� ���%�) � “;�-�� %�� !����” ��! ������#5�& �� ����! ���� ��� ���& �����.

�& ��Y��� *��� ��, ����� �! �� �&��� �� � ��������� ������, � ��(�� �! �����% ��� '# � ���� � "�(� �� ������ �������(������ "������� �������. \�� ���� ����� ������& "���� ��� ���� (�������(�%� � ����� ��%� ���%), � ��$�-����#, ���� ��%� �& ��& ���(�� ��&��! �! �� ����� ��(�;������!. ]���' � �"�(-�%� ��� � ��� (�� %& � &�����%& ���, � �, � � �� �#�� �� �&, �� "���! � �!(�& � �������� ��5�& ��� , � ���#������ ������%� �(���!, ����&������5� � �;�-��. [� ' � ����, ( � ��;���� ���!# ��� � � �������& ����, �; ���! � ��� � ��-����� . ����� ���, �& ��Y��� � '���� ����� � *��� �� � ��(�� �! � ���& $� ����� �� *��! ���'��� (����� ����� "���������%& �%�, ���'��� ����(�� ��� ������& � �������� �����%& �%�. � ��� ��� "����������', $���!�' � �������� ����� ����, &� ! � � ��;��(�%& ��� �"�&!

Z���� �! �� ����## �� ���# �& ������(����& ������������ �� *��� ��, ;����! � ���� �� ��'��� ��;������;��, ���"��� ������� � �������� ��� �%� �5� ������ �� "���%, �� ��� �������� ��������� ���� �%�� ��"�������, �����%� ��-��;��, �� "���%����%& �%� � "���%����%� (�� ��. ��&��! �; ����& "����%& ��-���������� (1985 - �.�.) � ��������! � �� ��� ��%�� ����%�� ��$�� ���;� ', ( � �� �& ��Y��� �������� � ����� ��� "���� ������! "�����;� ��'�%�, � �� ��� �����& ��� � ��!& – ���'�� ����%�. (� ���, ( � �; ��5��� (���� ���� ���-���& �%� ����� ��� ����� �;(��% "������� 30% �����. �& ���� �� ��'��� ��;-������;�� ����� ���'�� ���, ( � �;��� ��, ��� �$��� �! � �(�����, .�. ��-�����! �����������! ($�����%& ����� �%� � �����& �%�-���"�������� ��, "�-!�����! � �"�����! ���;��� �%& ����� �����/"������� ��� � �(�� �%����. K�; � �& ;����� ����;��$�� �YY�� ����! ���� � "� �&���� ����%& ����������.

L�������! “&�;!�� �����! ��! ��'��� '” (������� � "�������� 70 �� �� ����� ����, �� �� ����������� "��5���, � '� � ������ �5�� ����� � ��"�"��-���� �;������ � �� � �& ��Y��% � ��� �!��� ����%& ��� ��. X (�� ��� �, ;��(� ��'�� ���;����' ������� ��;������;��, ����� ����' ;�"��% ��� �%& ����� �%�, ������������ ��;����� ����(�� �� �������� �����%& � ($�����%& �����. Z������� "� ��!�% ������ ���% �%�, � ������ ����%� �%�% �%"��� "����� '# �; "���%���. Z���� �! �� �����(������%�, �����H��%� (�������� “���� ��'�%& �����” *��� �, �� ���� ���� ��� �������� � ���(�� ������� �������% �����-�%� �����% �������(������ ��;������;�! Y���% � Y��% �������. +��� � ���-� ���& ������ ������� "�����$�� �� ��� '�! �������� “������ �� �����”, � ���� �������� �(�����, ������������ ���%�, �%��&�;!�� ����%� � ����������-�%� ;��(�����. K���� ���, ������� *��� �� !��!� �! �� �(����� "� '���� ���% ��! ������� �� ���%& ��� ��� "! � ����� �� L�����%, � ����% +. �������, � ��$� ��! �!�� ��"�%& ���� ����'�%& ��� ���, ��� $�� ����� 7,74 ���. (���-���. X� ���! ��� ���� *��� �, ��! �����& ������! � ���;�������!!

W � ����� ���� ���'# �� ' ��;��$��� ' �#��� "��!��!#5�� �� ���� � *��� � $� ��# � ��(� ' �����& �����'�� �&�$�& "� ������� ����� ����� �%�, ;�� ' �& ��5�"���! �� ��;�����, ���"��� ������� � (�������� ', �������'�� ��"� ��%� � �%��� ��;��� � �&����%� � � �. X�� � � ��$�� �5� ��! ���, ( �� �� ���� ��� �%, �, � � �%��(� �� ;����� ��� ����, �� "� ��!�� � ��'��& ����-� �� �"������!, ��&��!�' �� ���� ������%.

5

Page 7: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Caracterizare general� a comunit�*ii piscicole din Nistrul de Mijloc !i de Jos

Ast�zi avem informa�ii foarte contradictorii referitor la num�rul spe-ciilor\subspeciilor din apele Nistrului. În unele surse �tiin�ifice figureaz� 130 specii, în al-tele în descre�tere – 107, 100, 88, 82, 79, 75, 70, 59, 49 �i 46 specii (K���, 1948-1949; K������ � ��., 1954; *�����, 1983; _��(���� � ��., 1999; 2001; 2003; ��"�, 1977; `������, 1998; q�������, 1986; Cozari, Usatâi, Vladimirov, 2003; Mo�u, 2004; 2005; Mo�u, Ciobanu, Davideanu, 2004; Usatâi, 2000; Usatâi �.a., 2003; ?arapanovscaia, 1999). Cum am mai men�ionat, ihtiofauna nistrean� este original�, ea con�ine �irca 30 specii (�i subspecii) relicte ai bazinului ponto-caspic, 11 specii endemice ai Dun�rii, Nis-trului �i Niprului, 6 imigran�i mediteranieni. O mare parte din speciile relicte �i fostele spe-cii comune în bazin acum au disp�rut sau se afl� pe cale de dispari�ie (chi�carii, sturionii, lipanul, p�str�vul indigen, boi�teanul, majoritatea porcu�orilor, oble�ul mare, toate cârele, mreana p�tat�, beldi�a �i fusarul, caspiosoma �i unii din guvizi). Investiga�iile (aa. 1985-2013) compilatorilor acestei c�r�ulii au identificat veridic în bazinul Nistrului (de la izvoare pân� la mare) 86 de specii de pe�ti. În ultimul deceniu au fost g�site înc� 3 specii noi pentru fauna Nistrului (mo�ul de Amur, umfl�tura gola�� �i ghibor�ul lat). Astfel, cu datele din literatura în bazinul nistrean num�rul speciilor de pe�ti cre�te aproximativ la 120. Num�rul total al speciilor de pe�ti din Nistru, probabil, este mai mare. ?i este surprinz�-tor, c� componen�a calitativ� a pe�tilor din Nistru nu prea difer� de ale altor fluvii ale bazinului M�rii Negre.

Activitatea omului în mai mult de 60 de ani (eutrofizarea ireversibil�, poluarea cronic�, pescuitul excesiv �i distrugerea fizic� a habitatelor) �i abordarea pur comercial� în evaluarea fluviului Nistru (el anterior avea statut de râu „f�r� valoare economic�”) au adus la „succesele” �tiute de to�i: schimbarea fundamental� a structura faunei piscicole. Cu alte cuvinte, a avut loc s�r�cirea semnificativ� a diversit��ii speciilor �i a abunden�ei popula�iilor lor în cea mai mare suprafa�� a bazinului fluviului. Speciile de pe�ti anterior rare au devenit amenin�ate de dispari�ie �i pe cale de dispari�ie, iar cele comune în cap-turile industriale �i-au redus num�rul si au devenit rare. Pe lâng� acest “banditism”, fauna nistrean� s-a completat cu ni�te specii alogene est-asiatice �i nord-americane aclimati-zate de om sau p�trunse aici prin expansiune (11 specii). Cele mai numeroase �i agre-sive dintre acestea sunt: carasul argintiu, murgoiul b�l�at, soretele �i mo�ul de Amur.

În bazinul Nistrului continu� procesul de „îmbog��ire” a ihtiofaunei, pe�tii vin atât din amonte odat� cu viiturile mari (beldi��, boi�tean, zbori�, p�str�vi, zgl�voace), cât �i din aval prin migra�iune (guvizi, undrea, osar, ghidrin, clupeide �i unii din chefali). Datorit� viiturilor mari, avute loc în ultimii mari în bazin, în sectorul de mijloc au fost semnalate 3 specii de salmonide, care au fost clasificate ca specii accidentale. Adic�, din josul bazinului are loc pontizarea fluviului cu specii salmastricole, iar de la nord vin speciile de ap� rece. Mai mult decât atât, lista �i biomasa pe�tilor din bazinul Nistrului s-a m�rit pe contul speciilor de talie mic� (zvârlugi, oble�, boar��, batc� �i guvizi). Prin urmare, datorit� schimb�rilor regimurilor hidrologic �i termic în albie, este de a�teptat o cre�tere a abun-den�ei pe�tilor de ap� rece (mihal�ului, zgl�voacelor, boi�teanului, virezubului, cleanului mic, beldi�ei, osarului, ghidrinului, porcu�orilor, ghibor�ilor, pietrarului, bibanului �i �al�ilor).

Dup� compozi�ia sa ecologic� fauna piscicol� a Nistrului nu e omogen�. Ponderea ei, evident, o de�in pe�tii dulcicoli limnofili, termofili �i de ap� stagnant�, urma�i de spe-ciile de ponto-caspice ap� salmastr� �i cei marini eurihalini, întâlni�i preponderent în sec-torul de jos, la guri �i în liman. Cel mai divers grup din Nistru sunt pe�tii ciprinizi �i percizi (55 �i 45 specii). Foarte tipic pentru Nistru e prezen�a frecvent� a hibrizilor inter- �i in-tragenerici. Acest lucru este cauzat de insuficien�a locurilor prielnice pentru reproducere. Cu toate acestea, comunit��ile piscicole ale bazinului fluviului Nistru î�i mai men�in o pro-ductivitate ridicat� �i mare diversitate de specii. În fiecare sector al fluviului

format un complex deosebit de pe�ti. Cu cât te ridici pe Nistru mai departe de mare, cu atât mai pu�ine specii de pe�ti se g�sesc. În sectorul de mijloc al fluviului au fost identificate 51 specii, în cel de jos (în limitele R. Moldova) - 74 de specii, în lacul de acu-mulare Dub�sari - 40 specii, în lacul de acumulare Cuciurgan - 42 specii, în liman - 81 specii. Pentru sectorul de jos al Nistrului e foarte caracteristic� variabilitatea sezonier� a faunei piscicole - unele specii migreaz� în sus sau în jos pentru hrana sau depunerea icrelor. În aceast� por�iune de contact al fluviului cu marea (limanul Nistrului) au fost

6

Page 8: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

semnalate 81 specii de pe�ti. Num�rul acelora�i specii de pe�ti în diferite sectoare ale fluviului este variabil� în func�ie de condi�iile habitatului �i bazei trofice. Men�inerea apar-entei abunden�e numerice a pe�tilor din Nistru (crap, sânger, novac, cosa�) ast�zi se efectueaz� exclusiv prin reproducerea lor artificial� �i popul�ri ulterioare, de�i stocurile multor altor specii autohtone valoroase pot fi restabilite în acela�i mod (�al�u, sturioni, somn, moruna�, pl�tic�, �tiuca, etc.), cu atât mai mult c� tehnologiile demult au fost elaborate de cercet�tori. Cu toate acestea, putem spune, c� biologia, r�spândirea �i di-namica numeric� a celor mai multe dintre speciile de pe�ti ale Nistrului, din cauza insufi-cien�ei studierii, nu sunt cunoscute cu adev�rat. De�i se manifest� o aparent� men�inere a bog��iei ihtiofaunei, dar speciile de care este interesat pescarul au devenit rarit��i. Din totalul pe�tilor bazinului nistrean valoare comercial� ast�zi au doar câ�iva: �tiuca, pl�tica, sângerul, novacul, cosa�ul, crapul, �al�ul, babu�ca, taranca, carasul, etc. Totodat�, cap-turile lor au sc�zut dramatic. În prezent pescuitul industrial pe fluviu s-a redus, multe lo-curi au devenit nefavorabile chiar �i pentru pescuitul amator. Ponderea aici o de�in spe-ciile de talie mic� (circa 70%). Sectorul de jos (inclusiv limanul) este cel mai bogat dup� rezerve de pe�te.

Pe baza rezultatelor numeroaselor studii, avem dreptul s� spunem, c� fauna pisci-col� autohton� a Nistrului este în stare extrem de critic�. Ea a avut o sc�dere semnifica-tiv� a abunden�ei multor specii indigene, dintre care unele nu au mai fost reg�site în ul-timele decenii. Un num�r semnificativ de specii de pe�ti care sunt rare, vulnerabile sau pe cale de dispari�ie figureaz� în C�r�ile Ro�ii ale Ucrainei, Republicii Moldova �i în lista Uniunii Interna�ionale pentru Conservarea Naturii. Foarte multe specii sun protejate la nivel european, dar pe teritoriul R. Moldova nu au nici un statut de conservare, de�i în bazinul fluviului Nistru sunt rare, vulnerabile sau pe cale de dispari�ie. Categoria de rari-tate a speciilor nistrene de pe�ti a fost apreciat� reie�ind din actele legislative interna-�ionale �i cele na�ionale. Exist� necesitatea de a schimba statutul de conservare pentru numeroase specii de pe�ti ai Nistrului, astfel noi propunem s� de a recunoa�te c� 18 specii sunt critic periclitate de dispari�ie sau sunt disp�rute (categoria CR - EX), 13 specii sunt amenin�ate de dispari�ie (categoria EN), 16 specii sunt vulnerabile (categoria VU) �i circa 30 specii sunt rare (categoria R). Respectiv, toate aceste specii trebuie investigate �i incluse în documentele oficiale cu privire la protec�ie.

În aceast� c�r�ulie sunt prezentate 139 specii de pe�ti �i ciclostomide, care apar�in la 86 genuri, 30 familii �i 17 ordine. Descrierea speciilor este foarte succint� �i e prezen-tat� în urm�toarea ordine: pozi�ia sistematic� (ordin �i familie), desenul color al speciei, denumirea (�tiin�ific�, comun� în limbile român� �i rus�), principalele caracteristici dis-tinctive, distribu�ia �i abunden�a, importan�a economic�, starea de conservare, categoria de raritate oficial� �i cea al autorilor acestei c�r�ulii. Sunt incluse toate speciile cunoscute pân� în prezent, a c�ror valabilitate nu a fost schimbat� în revizuirile ihtiologice rele-vante. În prezentarea textului s-au luat în considerare datele contemporane bine argu-mentate privind sistematic�, statutul taxonomic valid �i nomenclatura general acceptat� a pe�tilor. Informa�ia textual� prezentat� provine din diferite surse bibliografice �i elec-tronice, precum �i din analiza datelor investiga�iilor de mul�i ani ai compilatorilor c�r�ii. Creditele fotografice sunt împrumutate din Internet. Pentru descrierea speciei de pe�te s-a încercat de a folosi cele mai vizibile caracteristici externe (vezi imaginea), f�r� a intra în multe detalii, ele fiind alese în a�a fel, încât s� le poat� vedea cu u�urin�� orice pescar. Fi-�i de acord, c� pentru a cunoa�te specia �i a o elibera în stare vie pe�tele este sufi-cient de al examina la exterior.

7

Page 9: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Anatomia extern� a pe!tilor: 1 - n�ri, 2 - ochi, 3 - opercul�, 4 - radii

spinoase/neramificate, 5 - radii moi/ramificate, 6 - înot�toare dorsal�, 7 - linie lateral�, 8 - înot�toare adipoas�, 9 - înot�toare caudal� , 10 - musta��, 11 - înot�toare pectoral�, 12 -

înot�toare ventral�, 13 - anus, 14 - înot�toare anal�. Compilatorii c�r�uliei s-au str�duit de a reduce la maxim utilizarea terminologiei �ti-

in�ifice, ca descrierea pe�telui s� fie în�eleas� de nespeciali�ti. Prin caracteristicile mor-fologice externe determinarea speciilor anumitor grupuri de pe�ti (zvârlugi, porcu�ori, cara�i, unii guvizi, umfl�turi, zgl�voace, lapine, etc.) este foarte dificil�, acest lucru îl pot face numai speciali�tii ihtiologi. Dup� toate caracteristicile diferen�iale se suprapun, astfel încât este imposibil� distingerea indivizilor din specii diferite. Dar speciile de cara�i, zvâr-lugi, câre �i unii porcu�orii pot veridic identificate doar prin metode genetice, deoarece ace�ti pe�ti formeaz� complexe de hibrizi. În mare m�sur� speciile/subspeciile/formele lor variaz� dup� propriet��ile biologie. Categoric, majoritatea speciilor problematice de pe�ti necesit� studiu detaliat cu implicarea unei mai variate game de metode noi sau combinate (biochimice, genetice la nivel celular �i molecular) pentru a eviden�ia criterii clare de determinare a speciilor.

Astfel, concluzii definitive asupra diversit��ii ihtiofaunei bazinului Nistru de f�cut este pân� când devreme.

�#,�- ���������'���� �"#��%� ��'�����- ���$��%� � �&��%� ��'���

Z� ������!���� ���' ���# �! ���'�� ��;����(��%� �������! � ����(�� �����/"������� �%� � ����& *��� ��. X ����& �� �(����& "������ �! ��Y�� 130, � ����& - ���'��: 107, 100, 88, 82, 79, 75, 70, 59, 49 � 46 (K���, 1948-1949; K������ � ��., 1954; *�����, 1983; _��(���� � ��., 1999; 2001; 2003; ��"�, 1977; `������, 1998; q�������, 1986; Cozari, Usatâi, Vladimirov, 2003; Mo�u, 2004; 2005; Mo�u, Ciobanu, Davideanu, 2004; Usatâi, 2000; Usatâi �.a., 2003; ?arapanovscaia, 1999). ��� $� "��������', �& ��Y��� *��� �� ��������'��, ��� �����$� ����� 30 �����- ��%& ����� (� "�������) ��� �-���"������� �������� (���� ��%� �; ��&, �(����-��, � ��� �!5�� ����! $� ��!�%: &����, �����, ���"� ���� "�����', ;��� �� %� ��"����, ���"������, ���������� ��(, #$��! �%� �!���, ����!, (����������� �����', ���%� (�", (�� ' �%(���%&), 11 ����� ������(�%& ��! *��!, *��� �� � *��"��, � 6 �����;����������& �������� ��.

���������%�� ���� �����������!�� (1985-2013 ��.) � "������& �������� � ��$���� *��� �� � ��� "���� �(��� ��� ��% ��� ������ � �������� ��� ���� �%� 86 �����. ]� "�������� ���% ;������ �������% �5H 3 ���%& ��! �& ��Y��% *��� �� ����� �%� - �������� ���, �� ��-��������� � ����! "�������. � ��, � (� �� �� ��� ��%& ����%& (���� ����� �%� *��� �� ����(���� �! "������� �� 120. \�5�� (���� ����� �%�, �� ��(�#5�&�! � � �� ��������, ����! ��, ���'-��. � ( � ���� ��'��, "� ��(�� ������ ��� �� �%� ������� *��� �� �� � "�� ����� (����������� ��(�%� ���������.

8

Page 10: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

*�! ��'��� ' (������� � ����� (�� 60 �� � �������� *��� �� (������ �-��� �� ��Y��������, &����(����� ;���!;�����, "������, Y�;�(����� ��( �$���� �� ���(���� ���$����&�! ��� �"��), �� � (�� � ������(����� "��&�� � ������ ���� *��� � (�� ����� ���� � � � “’�������(���� ���"���;���” ����) "������ � ���� �;��� �%� �"�&��: ������%� �;������!� � �� �% �%����� ��������!. ���(�, "���;���� �5�� ������ �������� Y��% � ;�"���� �%� �� ���'��� (��- � ���� ���� ����. +����� ���% �%� "������ � �� ������ ��(�;�#5�&, � "���%-�����-����%� ���% ����� ��� ���# (�������� ' �� �� ������ �����&. ������ � �-�� “���"������” "���;���� "�"������� �������� ��� ��� ���� ������& �%� ;� �(� ($�����%& ��������� � ������������� (�; O��-X�� �(��� �;�� � ������� ���-����). X ��;�' � � ������� �;���� � �����������! "�!�����' 11 �����. ���� �������� � �� � ' ������� ���"��� ������� � �%���# (�������� ' ���& �����-����%& ��������� ���: ������� �����', ������� (���(��, �����(�%� ���' � ��- ��-���������. X �������� *��� �� "�����$�� �! "������ “�����5���!” �%����� ��������! ;� �(� �����������! ���%& ����� �; ���&��'! ���� �� ����! "�����-��� (�%� �!���, ���'!�, H��-�����', Y�����, "�������5��� � ��.) � �; ��;��'! - "�� �������!& (�%(��, �%��-����, ���#���, ���'���%� � ���� ��%� �; ��Y����). X ��!;� � ���'���� "��������, � ������� (�� �� �����$��% 3 ���� Y������%& �%�, �� ��%� �%�� � �����% � �� ������ ��(���%& �����. ]��� �� "����&��� "�� �;���! #$��� (�� � �������� �������� �����%�� ������, � � �������� (�� � - ;�������� &����������%�� ������. K���� ���, �%��� �"���� Y��% � �������% �%� ;� �(� ����(���! (�������� � �����& ��������%& ����� (��"����, ������, �� ���, ���(�� � �%(��). ����� ����;��, � ��!;� � �;�������� ���������(������ � �����'���� ��$���� � ����, �$���� �! ���'������ ��� (��������� �����! &�-�����#���%& �%� (������, "�������5����, ���'!��, �%��;��, ��'��, �%� �!���, ���#���, �����, (�"��, ���! � ������).

�� ����� �������(����� ��� �� �& ��Y��� *��� �� �����������. \���-� �� ����5�� ��, �� �� �����, ��� ���!# "���������%� �����Y��'�%� �"��-�#���%� ���%, ����� ����# �������� �����%� "�� �-���"������ ����� % � ������� ����������%� ���%, �� ��(�#5���! � �������� � ������, � '���� (�� � ����. Z�����'��� ��;������;��� � *��� �� � ��(�# �! ���"�����;�%� � ����-����;�%� (55 � 45 �����). \(��' &���� ���� ��! *��� �� (�� �! �� ��(����� ' ��$�����%& � ��$�����%& ��������. W � !��!� �! � �������� ����� ���� �����- � �(��� � ����(�� �� "��&��!5�& ����� ���5. ��� �� �����, ����5�� �� �%� *��� �� ��&������ �%���# "���;���� ��'��� ' � ;��(� ��'��� ������� �����-����;��. X ��$��� (�� �� ���� ���$���! ��������;�%� ���"���� �%�. Q�� ���'-�� � ���! "������ '�! ����& "� *��� �, �� ���'��� ����(�� �� ����� �%� �� ��(�� �!. X ������� (�� �� *��� �� ���� �Y�������� 51 ���, � ��$��� (�� -�� (� �������& +. �������) - 74 ����, � ����&������5� *�����' - 40 �����, � �-(�������� ����&������5� - 42 ����. *�! ��$���� (�� �� *��� �� �(��' &����- ���� ��;����! �;���(���� ' �& ��Y��% – ���� ��%� ���% ������# ����& ��� ���; �� ���� ���� ����� . X � �� ��� �� ��� ������ � ����� - *��� ������� ��-���� $��� 81 ��� �%�. Q�������� ' ����& � �& $� �%� � ��;�%& (�� ��& ���� ��"�� �!��� � ��!;��� � �����!�� ��� ���! � ��$��� �; ��& � ��;�� ��� �����-��� ��;%. ������$���� �����(���� (�������� � ���� ��%& �%� *��� �� (���"�, ��� ��������, ����) ��5�� ��!� �! ����#(� ��'�� " �� ����� ������� ���-"���;���� �� � "�����#5��� ;��%�����!, &� ! ;�"��% ���$�� �� ����& ����%& ��� �%& ����� ��$�� "�"���� ' ���� $� �"������ (�����, ��� ���%�, ���, �%-���, ��5, 5�� � ��.), �� �����, ( � �&������� ����� ��;���� ��%. \����� ��$-�� ���;� ', ( � ��! ���'���� �� �%� *��� �� �;-;� ����� � �(��� �;(����� � �������! � ��������, ���"��� ������� � (�������� � ������ ������(��%.

Z���� �! �� ��$5���! ����(���� ��;������;�! �%�, �� ����� �� ���-�#5�& �%���� � *��� �� �� � ��� ���'��. ����%������ ;��(���� ;���' ���# ��'�� ������'�� �����: 5��, ��5, "�� �%� � ���%� ��� �������, ���%� ���, ����, ���", "�� ��, ����', �����' � ��. \�����, � �& ���% ��;�� ���;����'. ��-(�� ��(��� "���%��� �%�% "��� �(���� "����� ���!, ������ ��� � � ��� ��"��-����%�� ��$� ��! �#�� ��'����� ����. X �������� ;���' �������# ������ ��-"���%����%� ���% (����� 70%). �� ;�"���� � ���%(� �����# ��;��'� *��� ��, ���#(�! �����.

9

Page 11: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

\����%��!�' �� ��;�' � �& �����(������%& ������������, ��$�� ���� �- ����� ', ( � ����������! �& ��Y��� *��� �� ��&��� �! � ������ ��� �(����� ��� �!���. Z���#��� �! �5�� ������ ���'����� (�������� � �����& ��� �%& �����, ���� ��%� �; �� ��%& �� �� ��(�# �! $� �� "�� !$���� ���! ��� ��. ]��-(� ��'��� ����(�� �� ����� �%�, �� ��%� !��!# �! �������, ���$���%�� ��� ��(�;�#5���, ;������% � �����%� ����� L�����%, +. ������� � � "���(��' ��$-���������� ��#;� �&���% "�����%. \(��' ����� ����� �&���!��% �� ����"��-���� �����, �� "�������&������� � � �� �� ���� ���� +. ������� �� ���# , ����� �! �� �, ( � � �������� *��� �� ��� !��!# �! �������, !;���%�� ��� "�� ���;�� ��(�;������!. \ �� ������ ������ � ���� ������& ����� �%� �% ����� "� ��$�������%� � ��������'�%� ;������� ��'�%� �� ��. X�;����� ����&���-��� ' �;������! �&������� � � �� ��! �����& ����� �%� *��� ��, "�� �� �% "��������� "��;�� ', ( � �� ����� ��(�;������! ��� ��(�;����& ����� � *��� �� 18 (�� ������ CR-EX), "�� ���;�� ��(�;������! (EN) - 13, !;���%& (VU) – 16, � �����& (R) - ����� 30. X�� � � ���% ���$�% �% ' ����������% � ���#(��% � �Y�-����'�%� ������ % "� �&����.

X ������ ���$�� ������ ����# �! 139 ����� �%������;�%& � �%�, � ���!-5�&�! � 86 �����, 30 ������ ��� � 17 � �!���. ��������� �"������ ��5�� ���-�� � �(��' �$� �� Y���� � ����#5�� "��!���: ��� ��� �(����� "���$���� (� -�!� � ������ ��); ��� ��� �;����$����; ��;����� (��(���, ��5�"���! �� �� �-�%����� � ������ !;%��&); ������%� � ��(� ��'�%� "��;����; ���"��� ������� � (�������� '; ;��(����; �&����%� � � � � "����������! �� �����! ������ � ��&�-�! �; ������ �� ���� � �� ���$��. X��#(��% ��� �;��� �%� �� ������!���� ���' ���% �%� *��� ��, �������� ' �� ��%& "��� �� �%�� �;������ � �& ������(����& ������&. ��� �;��$���� ��� � ( ��% ���������%� � ����������%� ��� ��� �(�-���� ����;��, ��������(����� � � � � �������� �� �%�. ��� ��� ������� ��-� ��%& �"������ ����� �%� ��"��';����% ��;��(�%� �� ��� ��%� � ���� ����%� �� �(����, � ��$� ����%� ������� ��& ������������ ��� ��� ���� ���$��. ���#-� ����� �%� ;���� �����% �; �� ���� �. ��� �"������ ���� � ������' "����� � ��� ��$�� ����� &���� ���%� ������� � ��(� ��'�%� "��;���� (��. ������), ��; �����& "�������� �� � �� ����, ��� �%�������' ���� ����;��, ( ��% �& ����� ��� ���� ' �!����� �%�����. X��', � ����(��� �(� �, ��! �"��������! ���� �%-�% � ( ��% � "� � ' �H �� ���# $����, �"���� ��� � �(�� ��"��';��� ' ������� "��;����.

0��1�-- �����4�- �"#: 1- ��;���; 2 - ���;; 3 - $������! ��%���; 4 - $�� -

���/����;�� �����%� �(; 5 - �!����/��;�� �����%� �(; 6 - �"����� "������; 7 - ������! ����!; 8 - $������ "������; 9 - &��� ���� "������; 10 - ���; 11 - ������ "������; 12 - ��#���� "������; 13 - ����'��� � ���� ��; 14 - ����'�%� "������.

10

Page 12: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

�� ��� ��� � �������', "� ��;��$��� �, �� ��"��';��� ' ��(�# ����-������# � ��� "������ � �� ��������'�� "��! �%� ��! ���"������� �� !;%�.

�� ������-���Y�����(����� &���� ���� ���� �"�����! ' �����# "�����-��$��� ' ���� ��%& ��"" �%� (��"����, "�������, �������, �!�� �%(���, "����-���, "�������5����, ;������� � "�.) ���'�� ;� ���� ��'��, ��� �%��� "� ��-��� ��'�� �"������;��#5���! �& �������. �� ���� "��;����� ��;��(�! "���-��%��# �! ��� ��'��, ( � � "� ��� ����;��$�� � ��(� ' ������ ��;�%& �����. � ������ � ��"���� ����$�� ���� �Y����# �! ���' ���� �(������ �� �����, �� ��� ��� ����;# �������%� ���"����%. X ���'��� � �"��� �& ��-�%/"�����%/Y���% ��;��(�# �! "� ��������. \���;��(��, � � �%�% ���# "��-������� �;(���! � "�����(����� ��;��(�%& ���%& ��� �������������%& �� ���� �����������! (���&���(����&, ���� �(����& �� ��� �(��� � ������!���� ���-�!&) � �"���������� (� ��& �����%& ��� �����.

������ ��'��, ����(� ��'�%� �%���% � ������� ��� ��� �%� *��� �� "�-�� ���� ' ����.

11

Page 13: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Petromyzontiformes, Petromyzontidae

Eudontomyzon mariae (Berg, 1931) - chi!car ucrainean, <�����'��- 4���%�

Semnele distinctive. Corpul foarte alungit, în form� de �arpe, mai cilindric �i gros în partea anterioar�. Pielea f�r� solzi. Dou� înot�toare dorsale joase �i al�turate una de alta, a doua dorsal� se une�te cu o mic� caudal�. Alte înot�toare lipsesc. Capul mic, în urma lui pe laturi câte 7 deschideri branhiale ovale. Ochii bine dezvolta�i. O singur� nar�, situat� înaintea ochilor. Gura cu buze groase, f�r� f�lci, în form� de o ventuz� rotund� înconjurat� de numero�i din�i cartilagino�i. Adul�ii au spatele brun sau cenu�iu închis, cu reflexe verzui metalice. Laturile de un brun deschis sau cenu�iu-g�lbuie, abdomenul alb-argintiu. Caudala puternic pigmentat�. Larvele sunt brune, uneori cu desen marmorat format din pete întunecate înconjurate cu alb. Larvele sunt mai mari decât adul�ii. Lungi-mea: adul�ii 16-21 cm, larvele 23-31 cm. Larvele pot tr�i 3,5-7,2 ani, adul�ii - 1 an. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e studiat�. Anterior semnalat� în afluen�ii sectorului de sus al fluviului, mai rar în alte sectoare. Aspectul cantitativ. În ultimele decenii aceast� specie nu a mai fost pescuit� în bazinul fluviului. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca critic periclitat� (CR), de�i în fluviu poate fi considerat� ca disp�rut� (EX). Pescuitul acestui pe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ;���������, ��5� � "������� (�� �, ��; (���. *�� ��;��& �"���%& "�������, ��"������#5�&�! ��$� �����, ;����� �; ��& "���-&��� � �����'��� &��� ���� "������. ����%& "�������� �� . }����� �����'��!, �� �� ����& "� 7 ����'�%& $�����%& � ���� ��. }��;� &����� ��;�� %. Z������ � ���� �� ����, ������� �"����� ���;. Q��#� �� �� , �� � ���� ������ "�����%-��#5�� ������� � �����%�� ;���� � ����������! ���'������%� &�!5��. X��&-�!! (�� ' ����5� ����! - ����!, ���!!, ;�����! ��� ����(����!. K��� ���%�, $�� ��� �-���%� ��� ��� ��-����(���%�, ��#&� �������� �-������ ��. ~��� ���� "������ ���'�� "����� ������. _�(���� ����(���� %�, �"��� ����� ����!, �� ��-��� ��� �%& ����& (�� � ���'��� ���%� "! ��, ���"���$���%� � ���� ��;����. *����: �;����%� - 16-21 ��, ��(���� - 23-31 ��. _�(���� ��"��� �;����%&. _�(��-�� $�� 3,5-7,2 �� , �;����%� - ����� 1 ����. ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���, ����� �%� � -��(�� � �����'��& "�� ���& ���&����, ��$� ����& (�� ��� ����. ?�'�����'�=. *���%� ��� ������'�����! ��� �� �� �%� �����$�� � �������� ����. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (CR), &� ! � ���� ��$� �% ' "��(����� � ��(�;-����� ����� (EX). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� ���. ������ – � "� �!

12

Page 14: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Acipenseriformes, Acipenseridae

Acipenser gueldenstaedtii Brandt et Ratzeburg, 1833 – nisetru rusesc, �<''���

�'��� Semnele distinctive. Corpul alungit, rotund în sec�iune transversal�, fiind mai înalt decât la restul sturionilor. Pe corp 5 �iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale �i 2 ventrale). Toate scuturile au creste radiare. Scuturile dorsale distan�ate (8-19), ele au vârf ascu�it �i orientat în urm�, dar nu dep��esc marginea scutului. În rândurile laterale sunt 24-50 scuturi rombice mici, pu�in înalte �i mult distan�ate între ele. În rândurile ven-trale sunt 6-13 scuturi. Între scuturi sunt împr��tiate granule �i scuteluri stelate de diverse m�rimi. Botul relativ scurt (pân� la 60% din lungimea capului), lat �i obtuz, acoperit cu pl�ci. Gura mic�, dreapt� �i inferioar�. Buza superioar� pu�in despicat� la mijloc, iar cea inferioar� întrerupt� pe o distan�� mare. Patru must��i pe fa�a inferioar� a botului, ampla-sate mai aproape de vârful lui decât de gur�. Must��i cilindrice �i nefranjurate, vârful lor nu atinge buza. Istmul acoperit de 2 scuturi triunghiulare. Membranele branhiale con-crescute cu istmul, nu formeaz� cut� liber�. Spatele cenu�iu închis, verde închis sau deschis, negru-cenu�iu, sur-albastru sau brun-deschis. Laturile mai deschise. Scuturile �i abdomenul albicioase sau de un galben murdar. Lungimea: obi�nuit 1-2 m, maximal 4 m. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 50 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Relict ponto-caspic. Specie marin� migratoare, exem-plare unice urc� pentru reproducere în fluviu, pân� la barajul Dub�sari. Aspectul cantitativ. Abunden�a la nivel critic. Efectivul din mare se men�ine doar prin populare. Importanta. În trecut era un pe�te de interes economic. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca specie critic periclitat� de dispari�ie (R), practic disp�-rut�. Pescuitul acestui pe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ������� � ��(����, ��� �%��, (�� �� ��'�%& ��� ���%&. Z� ��� 5 "�����'�%& �!��� ��� �%& 5� ��� (1 �"�����, 2 �����%& � 2 ��#��%&). X�� 5� �� � ������'�%�� ;����� %�� ����%�����. "��-�%& 5� ��� 8-19, ��� ���# �� �%� � ;��� %� ��;�� ����%. X �����%& �!��& "� 24-50 5� ���, ��� ������ � ��;���, ���'�� �����% ��� � ����. X ��#��%& �!-��& "� 6-13 5� ���. ��$� �!���� 5� ��� ��;������% ������ ;���� � ��"�%� ;��;�(� %� "��� ����. +%�� ���� ��� (����� 60% � ����% �����%), �������, ����� �"�#�� �� � "� ;����������. +� �����'���, ��$���, "�"���(�%�. X��&�!! ��� ������'�� �%��(� �!, ��$�!! - "������� "���������. *�� "��% ��-��� ���; �%�� � ���"���$��% ���$� � ��� ����, (�� � � . L���� ����%�, ������� (��; ��&�����), �� ��� ���#5�� ���! � �. }���� "���%��� 2 �����'�%& 5� ���. ������%� "���"���� �� ���5��% ��$� �����, "�����"���% � ����, �� ����;# �������# ������. "��� ����-(����!, �����!, ��������! ��� ����� �!. K��� ��� ���. �� �� ��� � �������� ��� �. K�#&� � ������ ��� �� ��!;��-$�� ��� ���- �. *����: ��%(�� 1-2 �, ��������'�� �� 4 �. ���� ��"��� ������. ��$� ��-$� ' �� 50 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . ���&����! ���-���! �%��, �� ����� ;�&��� � ��$��� (�� �� ����, �� "�� ��% }W *�����'. @�������. X "������ - ��������! "���%�����! �%�� � ����� �%������ ��. ?�'�����'�=. ������ ����(�������! �%��, Y�� �(���� ��(�;��. ]�"��% � ���� "�����$���# �! ;� �(� ����� ������� ��;������!. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (R) ���. Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

13

Page 15: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Acipenseriformes, Acipenseridae

Acipenser nudiventris Lovetsky, 1828 – viz�, 1��

Semnele distinctive. Corpul robust, relativ înalt �i gros, rotund în sec�iune transversal�. În�l�imea lui maxim� e la nivelul primului scut dorsal. Profilul frun�ii �i cefii e abrupt. Pe corp 5 �iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale �i 2 ventrale). Scuturi dorsale 11-17, primul scut cu vârful ascu�it, este cel mai mare �i contopit cu capul. În rândurile laterale câte 52-75 scuturi rombice mici, ele fiind mai pu�in înalte �i mult distan-�ate între ele. În rândurile ventrale câte 11-17 scuturi, care cu vârsta se tocesc sau se ascund în piele. Vârful scuturilor e îndreptat înapoi, dep��ind marginea lor. Între �irurile de scuturi pielea e nud�. Botul scurt, conic, rotunjit la vârf. Ochi mici �i distan�a�i. Nara anterioar� rotund� �i mic�, iar cea posterioar� mare, alungit� �i dispus� perpendicular. Gura mic�, dreapt� �i inferioar�. Buza superioar� întreag�, cea inferioar� despicat� la mijloc. Patru must��i pe fa�a inferioar�, înserate la jum�tatea distan�ei dintre vârful bot �i gur�. Must��ile cilindrice �i franjurate pe interior, cap�tul lor atinge vârful botului. Mem-branele branhiale concrescute cu istmul, nu formeaz� cut� liber�. Dorsala �i anala pozi�ionate mult spre partea posterioar� a corpului. Spatele cenu�iu închis, cenu�iu-verzui, brun-ro�cat sau vân�t. Laturile mai deschise. Abdomenul alb-g�lbui. Înot�toarele surii sau g�lbuie, pe ventrale uneori pete întunecate. Lungimea: obi�nuit 80-100 cm, maxim 221 cm. Poate tr�i 36 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Relict ponto-caspic. Specie marin� migratoare, urca pen-tru reproducere în fluviu, pân� la barajul Dub�sari. Importan*a. Anterior pe�te de interes economic. Aspectul cantitativ. Nu s-a mai pescuit de peste 50 de ani. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca disp�rut� (EX). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ��5�����. Z� ��� 5 "�����'�%& �!��� ��� �%& 5� ��� (1 �"�����, 2 �����%& � 2 ��#��%&). "���%& 5� ��� 11-17, �; ��& "���%� ���%� ��"�%�, ��������! � �������. X �����%& �!��& "� 52-75 ������ ��'�� �����& 5� ���. X ��#��%& �!��& "� 11-17 5� ���, ��� � ��;��� �� � ���# �! ��� ����!# �! � ��$. \� ��� 5� ��� ��&��� �! ;� �& ��� ���. ��$� �!���� 5� ��� ��� �%& "��� ���� �� . +%�� �������� ����%, ���������;���. _�� �� ��. +� �����'���, ��$���, "�"���(�%�. }�% �� "������% "���������. *�� "��% ����� ���; �� �������� �%��. L���� ����%�, ��&���(� %�, ��� ���#-5�� ����� �%��. ������%� "���"���� �� ���5��% ��$� �����, "�����"���% � ���� � �� ����;# �������# ������. "��� "�"��'��-����!, ������ �-;�����!, �������� �-����(����! ��� ����-����(����!. K��� ����� ��� �%�. K�#��� � 5� -�� "�( � ���%� ��� $�� ��� �-���%�. �������� ������ %� ��� ������-$�� ��� %�, �� ��#��%& "�������& ������ ���%� "! ��. *����: ��%(�� 80-100 ��, ��������'�� 220 ��. ��$� ��$� ' �� 36 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . ���&����! ���-���! �%��, ;�&��� � ��� �� ����� , �� "�� ��% }W *�����'. @�������. X "������ - ����%� ����� "���%��� � �%������ ��. ?�'�����'�=. L$� ����� 50 �� �� �� ��(�� �! � ����. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;����� (EX). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

14

Page 16: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Acipenseriformes, Acipenseridae

Acipenser stellatus Pallas, 1771 – p�strug�, '���H%�

Semnele distinctive. Corpul alungit, relativ sub�ire, rotund în sec�iune transversal�. Pe corp 5 �iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale �i 2 ventrale). Scuturi dorsale 9-16. În rândurile laterale câte 26-43 scuturi cu marginile crestate care se supra-pun. În rândurile ventrale câte 9-14 scuturi. Toate scuturile situate destul de apropiat. Scuturile dorsale �i laterale sunt alungite cu vârfurile ascu�ite, orientate înapoi �i spre co-ad� se înal��. Între scuturi împr��tiate granule �i scuteluri stelate mari de culoare deschis�. Botul foarte lung (peste 60% din lungimea capului), l��it �i aplatizat, u�or curbat în sus. Profilul capului concav. Fruntea convex�. Gura mic�, dreapt� �i inferioar�. Buza superioar� întreag� (rar u�or despicat�), cea inferioar� întrerupt� la mijloc. Patru must��i pe fa�a inferioar� a botului, inser�ia lor este mai aproape de gur�. Must��ile cilindrice, sub�iri �i nefranjurate, vârful lor nu ajung pân� la buz�. Istmul acoperit de 2 scuturi tri-unghiulare. Membranele branhiale concrescute cu istmul �i nu formeaz� o cut� liber�. Spatele cenu�iu închis sau brun închis, cu nuan�� albastruie-neagr�. Laturile galben-alburii sau ro�ietice. Scuturile albe, se eviden�iaz� prin nuan�� sidefie. Abdomenul alb-g�lbui sau sur-g�lbui. Lungimea: obi�nuit 100-130 cm, maximal 220 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 41 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Relict ponto-caspic. Urc� pentru reproducere în fluviu pân� la baraj. Importanta. În trecut era un pe�te de interes economic. Aspectul cantitativ. În prezent capturi extrem de sporadice, declin numeric continuu. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca critic periclitat� de dispari�ie (R), în fluviu aproape a dis-p�rut (EX). Pescuitul acestui pe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, "�( � ������� � "�"���(��� ��(�-���. Z� ��� 5 "�����'�%& �!��� ��� �%& 5� ��� (1 �"�����, 2 �����%& � 2 ��#�-�%&). "���%& 5� ��� 9-16. X �����%& �!��& 26-43 5� ���, "�����%��#5�& ��� ����. X ��#��%& �!��& "� 9-14 ��;�� %& 5� ���. X�� 5� �� ���"���$��% ��-���'�� ����. "���%� � �����%� 5� �� � ;����� ���� ��� ��;�%��# �! � �%-��# �% !� %�� � �� �%� ��#(������%� ��"%, ��"�������%� ��;��. ��$� �!-���� 5� ��� ��;������% ��"�%� ��� �%� ;��;�(� %� "��� ����. +%�� ���'�� �-�������� (����� 60% ����% �����%), ��(�������, ;���, �"�#�� �� � ������ ;�-�� �� ����&. _�� �����'�� �%"��%�. +� �����'���, ��$���, "�"���(�%�. X��&�!! ��� ����!, ��$�!! - "������� "���������. *�� "��% ����� ���"���$��% ���; ���$� �� � , (�� � ���� �%��. L���� ����%� � �����, ������� (��; ��&��-���) � �� ��� ���# ���! � �. }���� "���%��� 2 ���'��& �����'�%& 5� ���. ������%� "���"���� "�����"���% � ���� � �� ����;# �������# ������. "�-�� ����-����!, ����-����(����! ��� ������-���! � ������ �-(���%� � �����. K��� ( ' ��� ��� - �������� %�. K��%� 5� �� ��;�� �%���!# �! "����� ���%� � �����. K�#��� $�� ��� �-����� ��� $�� �-�����. *����: ��%(�� 100-130 ��, ��������'�� 220 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 40 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . ���&����! ���-���! �%��, �&��� ��! ����� � � ��$��� (�� �� ����, �� "�� ��% }W *�����'. @�������. X "������ - ����%� ����� "���%���. ?�'�����'�=. X� ��(�� �! ������ ����� � � �����(�%& ��;��"�!��&. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (R). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

15

Page 17: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Acipenseriformes, Acipenseridae

Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758 – ceg�, '����-$=

Semnele distinctive. Corpul alungit, scund. În�l�imea maxim� e în dreptul scuturilor 3-4 dorsale. Pe corp 5 �iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale �i 2 ven-trale). Scuturi dorsale 11-18, dintre care primul scut nu se deosebe�te dup� m�rime de restul �i nu este concrescut cu capul; ele au o creast� ascu�it� �i vârf înclinat înapoi care dep��e�te marginea. Scuturile sunt apropiate. În rândurile laterale 56-71 scuturi mici care se suprapun. În rândurile ventrale 10-20 scuturi. Între scuturi pielea e nud�, mai rar acoperit� cu granule �i scuteluri stelate. Botul scurt (pân� la de 60% din lungimea capu-lui), conic, ascu�it sau obtuz, u�or curbat în sus. Gura mic�, dreapt� �i inferioar�. Buza superioar� întreag�, cea inferioar� întrerupt� la mijloc. Patru must��i pe fa�a inferioar�, inserate la jum�tatea distan�ei dintre gur� �i bot. Must��ile cilindrice, franjurate pe margi-nea interioara, vârful lor atinge buza superioar�. Membranele branhiale concrescute cu istmul �i nu formeaz� o cut� liber�. Pectoralele foarte dezvoltate. Spatele cenu�iu-brun, verde sau cenu�iu întunecat, cu o tent� alb�struie. Laturile �i scuturile albicioase. Abdo-menul alb-g�lbui, cu nuan�� roz�. Ventralele �i anala ro�cate, restul înot�toarelor fumurii. Lungimea: obi�nuit 50-60 cm, maximal 125 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 30 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Relict ponto-caspic. Se semnaleaz� în sectoarele de mi-jloc �i de jos ale fluviului, lacul de acumulare Dub�sari, bra�ul Turunciuc �i limanul. Importanta. În trecut era un pe�te de interes economic. Aspectul cantitativ. Pe�te extrem de sporadic, popula�ii în declin numeric masiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca specie vulnerabil� (VU), în fluviu este pereclitat� de dispari�ie (EN). Pescuitul acestui pe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���� �������;���, ���%�����. Z� ��� 5 "�����'�%& �!��� ��� �%& 5� ��� (1 �"�����, 2 �����%& � 2 ��#��%&). "���%& 5� ��� 11-18, "���%� �; ��& �� � ��(�� �! "� ����(��� � �� ��'�%&, �� �� ��������! � �������. "���%� 5� �� � �����%� �� �%� ������� � ��"���, ���� ��$� ����� ��%��# �!. X �����%& �!��& "� 50-71 �����& 5� ���, ��"����-��#5�&�! (���"�������;��. X ��#��%& �!��& "� 10-20 5� ���. ��$� �!���� 5� ��� ��$� ����!, ����� ��;������% ����������%� ;���%��� � ;��;�(� %� "��-� ����. +%�� ����� 60% ����% �����%, "�( � ����(�����, "��� �� ��� ;��� ���-���, ������ ;��� �� ����&. +� �����'���, ��$���, "�"���(�%�. X��&�!! ��� ����!, ��$�!! "������� "���������. *�� "��% ����� ���"���$��% ���; �� ����-���� �%��. L���� ����%�, ��&���(� %�, ��� ���#5�� ���! � �. ������%� "���-"���� �� ���5��% ��$� �����, "�����"���% � ���� � �� ����;# �������# ������. "��� ������ �-���!, ����-;�����! ��� ����-����!, � ������� %� � �����. K��� �������� �-���%�. K����%� � ��#��%� 5� �� ������ %�. K�#&� ������ ��, $�� ��� �- ��� �������� �-�����. K�#��%� � ����'�%� "������� ��-;��� %�, �� ��'�%� ������-���%�. *����: ��%(�� 50-60 ��, ��������'�� 125 ��. ��$� ��$� ' �� 30 �� . ��'���'��������: A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . ������ � ��$��� (�� �� ����, ����&������5� *�����', ���� ���(� � �����. @�������. X "������ - ����%� ����� "���%��� � �%������ ��. ?�'�����'�=. X� ��(�� �! ����� � �����(�%�� ��;��"�!����. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� !;���%� (VU). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

16

Page 18: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Acipenseriformes, Acipenseridae

Huso huso (Linnaeus, 1758) – morun pontic, �����4��'��- #��<%�

Semnele distinctive. Corpul alungit, rotund în sec�iune transversal�, gros �i relativ înalt. Pe corp sunt 5 �iruri longitudinale de scuturi osoase (1 dorsal, 2 laterale �i 2 ventrale). Scuturi dorsale 9-17, primul dintre ele mai mic decât urm�toarele, ele sunt netede �i f�r� vârfuri. La cap �i la coad� rândurile de scuturi sunt joase, iar la mijlocul coppului - înalte. În rândurile laterale câte 37-53 scuturi rombice mici, mult distan�ate între ele. În rândurile ventrale câte 7-14 scuturi mici. Toate scuturile au creste radiare. Între scuturi pielea e nud�, rar e acoperit� cu granule �i scuteluri stelate foarte mici �i rare. Profilul capului concav. Botul scurt �i aplatizat, gros �i triunghiular în partea superioar�, ascu�it în cea inferioar�; la adul�i el este moale �i elastic. Gura foarte mare �i semilunar� (ajunge pân� la marginile capului), inferioar�. Buza superioar� întreag�, cea inferioar� întrerupt� la mi-jloc, vârfurile interne sub�iate �i distan�ate. Patru must��i pe partea inferioar�, inserate mai aproape de gur� decât de bot. Must��ile turtite lateral, cu franjuri plisate, vârful lor dep��ind buza superioar�. Membranele branhiale nu sunt concrescute cu istmul �i for-meaz� o cut� liber�. Spatele cenu�iu întunecat sau negru, cu nuan�� metalic�. Laturile sur-alb�struie sau sur deschise. Abdomenul �i scuturile suri-albuie. Botul g�lbui, trans-parent. Lungimea: obi�nuit 1,5-2,5 m, maximal 10 m. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 118 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Relict ponto-caspic. Speciemarin�, urc� în fluviu pentru reproducere. Importanta. În trecut - un pe�te de interes economic. Aspectul cantitativ. Practic nu s-a mai pescuit de 20 ani. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca critic periclitat� de dispari�ie (R), de�i practic a disp�rut (EX). Pescuitul acestui pe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� �%����� � ��� ��, "�( � ��������(�����. Z� �-�� 5 "�����'�%& �!��� ��� �%& 5� ��� (1 �"�����, 2 �����%& � 2 ��#��%&). "��-�%& 5� ��� 9-17, �; ��& "���%� ������'��� "� ����(���, ��� ������� � ��; ��-"��. "����� � �;��� �!�� 5� �� ��;���, � "��������� - ��;�%����%�. X �����%& �!��& "� 37-53 �����& 5� ���, ������%& ��� � ����. X ��#��%& �!��& "� 7-14 �����& 5� ���. ��$� �!���� 5� ��� ��$� ����! ��� ��;������% ������ ��� �%� "��� ����. +%�� ���� ���, �����'���, �� "��5�����; �;����%& ������ ����& � �� ����& �!����. +� �(��' ���'��� � �������, "�����%�. X��&�!! ��� ����!, ��$�!! - "������� "���������. *�� "��% ����� ���"���$��% ���; ���$� �� � , (�� � ���� �%�� L���� �������, �"�#5��% � �����, ��� ������ ��&���(� %�, ��� ���#5�� �� ����� � ���� �!. ������%� "���"���� ���5��% ��$� �����, �� "�����"���% � ���� � ����;# �������# ������. "��� (������, "�"��'��-������ ��� ����-����(������ ��� �, � �� ����(����� � �����. K��� ������� �-���%� ��� ��� ��-���%�. K�#&� � 5� �� ������ �-���%�. +%�� $�� ��� ��, "��-���(���#5���!. *����: ��%(�� 1,5-2,5 ��, ��������'�� 10 �. ��$� ��$� ' �� 118 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . ���&����! �%��, $��� � ����, �� ����� � "����!� �! � ��;��'� ����. ?�'�����'�=. ���� �(���� �� �� ��(�� �!. @�������. X "������ - ��������! "���%�����! �%��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (R), &� ! ��$� �(� � '�! ��(�;��-��� (EX). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

17

Page 19: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Anguilliformes, Anguillidae

Anguilla anguilla (Linnaeus, 1758) – anghil� european�, �������'��� ������

<%��= Semnele distinctive. Corpul foarte alungit �i gros, în form� de �arpe, în partea caudal� ascu�it �i slab comprimat lateral. Solzii m�run�i, alungi�i �i ascun�i în piele. Linia lateral� distinct�. Dorsala �i anala foarte lungi, contopite cu caudala. Inser�ia dorsalei e departe de capetele pectoralelor. Pectoralele rotunjite �i mici, ventralele lipsesc. Capul relativ mic, aproape conic, anterior pu�in aplatizat. Ochii mici, situa�i foarte anterior (deasupra col�urilor gurii). Gura larg�, terminal�. F�lcile mici, cea inferioar� proeminent�. Buzele groase. Din�ii m�run�i. Ochii argintiu-aurii. Spatele albastru închis, verde întunecat sau brun-negricios. Laturile g�lbui, abdomenul alb. Înot�toarele cenu�iu-brune. Lungimea: obi�nuit 50-100 cm, maximal 2 m. Femelele sunt mai mari. Pot tr�i 25 ani, de obicei 7-12 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Unicul pe�te migrator al regiunii care tr�ie�te în ape dulci �i se reproduce în mare (nord-vestul Oceanului Atlantic). Anterior exemplare r�t�cite erau pescuite în liman �i bazinul sectorului de jos al fluviului. În ultimele decenii nu a mai fost semnalat. Importanta. În trecut un pe�te de interes economic. Aspectul cantitativ. Capturi sporadice, extrem de rar. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca critic periclitat� (CR), de�i poate fi considerat� în fluviu ca disp�rut� (EX). Pescuitul acestui pe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� �(��' �������, ;���������, "�( � ��������(�-����, ��'�� � &��� ���� (�� � ������ �$� �� � �����. Q��! �(��' �����!, "��-������� �!, ��� "���$��� � ��$�. K�����! ����! &����� ��;�� �!. "�����, &��-� ���� � ����'�%� "������� �������' � �"����# ����. Z�(��� �"������ "�����-�� � ������ ������ � ������ ����%& "��������. }���%� "������� �����'��� � �����%�. K�#��%� "������� � � � �# . }����� �����'��!, "�( � ����(����!, �"����� ������ "��"�#�� �!. }��;� �����'���, ��&��! �! ��� ���� � �. +� ��-��(�%�, (��#� � �� �(��' ���'���, ��$�!! ������� ������� ���&���. }�% ��-� %�. ]�% ������. }��;� $�� ��� �-�������� %�. "��� ������ �-(����!, ���-;������� �! ��� ��� ��-����(����!, � $�� �;��� �� ������ %& ����& � ��#&�. �������� ������ �-��%�. *����: ��%(�� 50-100 ��, ��������'�� 2 �. ���� ��"��� ������. ��� ��$� ' �� 25 �� (��%(�� 7-12 �� ). ��'���'��������. A��������%� ���. [���� �����! �%�� �������, �� ���! ��! ��;���$���! �%&��� � ���� (� ������-;�"����� (�� � � ��� �(������ ������). +���� ;����������! ����� ���'�� ����� �������' � ������ � � �������& ��$��-�� (�� �� ����. @�������. X "������ - ����%� ����� "���%���. ?�'�����'�=. X "�������� ���! ��� �! ��(�� "����� �� ;������ �������%. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (CR), &� ! �� ��$� �% ' "��(����� � ��(�;��-��� (EX). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

18

Page 20: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Clupeiformes, Engraulidae

Engraulis encrasicolus (Linnaeus, 1758) – hamsie pontic�, �����4��'��- ��4'�

Semnele distinctive. Corpul alungit, fusiform, ovoidal în sec�iune transversal�. Spatele �i abdomenul perfect rotunjite, f�r� caren�. Pedunculul caudal lung, relativ gros în partea anterioar� si comprimat lateral spre posterior. Profilul dorsal prezint� o linie convex� de la bot pân� deasupra ochiului, dup� care este aproape rectilinie. Solzii mari, sub�iri �i u�or caduci, ei lipsind pe cap �i opercule. Doi solzi alungi�i la baza caudalei. Linia lateral� lipse�te. Marginea dorsalei e dreapt�, inser�ia ei e situat� aproximativ la egal� distan�� de la vârful botului �i baza caudalei. Ventralele se insereaz� înaintea dorsalei. Anala se insereaz� mult în urma dorsalei, marginea ei e dreapt�. Capul puternic comprimat lateral �i îngustat spre bot. Fruntea plan�, cu o slab� creast�. Ochii mari, f�r� pleoap� adi-poas�, privesc lateral �i pu�in înainte. Botul cartilaginos, proeminent �i înalt, obtuz. Gura inferioar�, foarte larg� (col�ul ei dep��e�te mult marginea posterioar� a ochiului). Falca inferioar� foarte îngust� �i e dep��it� cu mult de cea superioar�. Din�ii m�run�i. Spatele albastru-verzui, albastru închis sau aproape negru. Flancurile �i abdomenul argintii, îno-t�toarele incolore. Uneori pe laturi se observ� o dung� sur-alb�struie cu luciu metalic. Operculele branhiale de nuan�� aurie. Lungimea: obi�nuit 9-12 cm, maximal 20 cm. Poate tr�i 6 ani, de obicei 2-3 ani. R�spândirea. Imigrant mediteranean. Specie marin�, se întâlne�te prim�vara �i toamna în mod excep�ional în partea maritim� a limanului. Aspectul cantitativ. Cârduri pu�in numeroase. Importanta. Pe�te de interes economic. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 7 cm. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec�ie, dar exploatarea ei ar trebui re-glementat�. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ��;���, ������� � "�"���(��� ��-(����, ������ �$� �� � �����. K�#��� "�( � ����������, ���' � � � �� . Q��! ��"��!, �(��' ����� � "���#5�!. K������ ����� �� . Z�(��� �"������ "������� ��&��� �! "��������� ��$� ���(���� �%�� � ��(���� &��� ����� "�������. Z�-(��� ��#��%& "�������� ���"���$��� "���� ��(���� �"������ "�������. }����� ���'�� "��5����! � �����. }��;� ��"�%�, ��; $����%& ���. +%�� ���������, �������. +� ��$���, (��;�%(���� ���'���, ��� ���� ����! ;������ ���! ���;. X��&�!! (��#� ' ���'�� �%� "�� . ]�% ������. "��� ����!, ����-;�����!, ��-��-���!! ��� "�( � (����!. K��� � ��#&� !���-�������� %�. ������ ����' ����� !�� �! "�����'��! ����-�����! "�����, � ����#5�! �� ����(����� �������. Z� $�����%& ��%���& $�� ��� %� � ����. �������� ������ �%�. *����: ��%(�� 9-12 ��, ��������'�� 20 ��. ��$� ��$� ' �� 6 �� , ��%(�� 2-3 ����. ��'���'��������. ����;����������� �������� . ������! �%��, ������ ;�&��� � �����. ?�'�����'�=. ����(������%� ���!��. @�������. \���� (������������ "���%���. +�;������%� ��;��� � ����& - � 7 ��. ������"� '���<'. X�� "�������&������� � � �� �� ���� , �� ��� ���"�� ���! ���$�� ��������� '�!.

19

Page 21: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Clupeiformes, Clupeidae

Sprattus sprattus (Linnaeus, 1758) – sardelu*� pontic�, �����4��'��� 1����

Semnele distinctive. Corpul alungit, oval în sec�iune transversal�. Pedunculul caudal scurt �i comprimat lateral. Partea dorsal� rotunjit�, iar cea abdominal� formeaz� o caren� de la bot pân� la inser�ia analei; solzii din caren� au capete ascu�ite �i orientate spre posterior. Solzii relativ mari, sub�iri, u�or caduci, lipsesc pe cap. Dorsala scurt�, in-ser�ia ei e mai aproape de coad�, decât de bot �i începe în urma verticalei inser�iei ven-tralelor. Anala se insereaz� în urma verticalei marginii posterioare a dorsalei. Ultimele dou� radii ale analei sunt mai scurte decât precedentele radii. Caudala adânc scobit�. Capul mare, alungit, comprimat lateral. Fruntea plan�. Operculele branhiale netede. Ochii mari, privesc lateral, cu pleoape adipoase sub�iri. Botul ascu�it. Gura mic�, oblic� în sus, u�or superioar�, col�urile ei ajungând pu�in în urma marginii anterioare a ochiului. Falca inferioar� e mai lung� decât cea superioar�. Spatele alb�strui sau verde întunecat, flancurile �i abdomenul argintii, cu un luciu auriu. Uneori pe flancuri o dung� galben-ar�mie. Lungimea: obi�nuit 9-11 cm, maximal 18 cm. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Imigrant mediteranean. Specie marin�, prim�vara ocazional intr� în liman. Aspectul cantitativ. Cârduri pu�in numeroase. Importanta. Pe�te de interes economic. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 8 cm. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec�ie, dar exploatare ei ar trebui regle-mentat�. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ����'��� � "�"���(��� ��;��;�, �$� �� � �����. Z� ��#&� � (� ���%� �� �%� ���', �� ��� (��! � ���'�� ;��� -����%�� � ��"�������%�� ��;�� ���(�����. Q��! ��"��!, ����!, ����� �"�-��#5�!. "����� "������ ���� ���, ��� ��(��� ��$� ���$� � &��� , (�� � �%� � ��(���� �! "�;��� ��� ����� ��������! ��#��%& "��������. ����'�%� "������ ��$� "�;��� ��� ����� ;������ ���! �"������ "�������. ��������� ��� �(� � ����'��� "������� �� ������%. Z� &��� ���� "������� ������! �%��;��. }����� ;��!, ��������!, ��; (���. �������! ��%��� ������!. }��;� � ������ $���-�%�� ������. Z�$�!! (��#� ' �%��� �! �"����. L��� � � ���� ;�&��! �;��� ;� ��� ����' "�������� ���! ���;�. "��� ������, ����-������� ��� ��� ����-;������� ��� ��, "���&��� � �������� # �� ����& � ��#&�, �� ����%� ;��� �-� %� � ����� �� $�����%& ��%���& � ����&. Z� ����& ���� �! $�� ��� �-����;���! "�����'��! "������. *����: ��%(�� 9-11 ��, ��������'�� 18 ��. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. ����;����������� �������� . ������! �%��, � � ���'�%� ���% ;�&��� � �����. @�������. \���� (������������ "���%���. +�;������%� ��;��� � ����& - � 8 ��. ������"� '���<'. X�� "�������&������� � � �� �� ���� , �� ��� ���"�� ���! ���$�� ��������� '�!.

20

Page 22: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Clupeiformes, Clupeidae

Alosa immaculata Bennett, 1835 - scrumbie de Dun�re, �����4��'��-�>��'��-

�����$��- '��=$= Semnele distinctive. Corpul alungit, nu prea înalt, comprimat lateral. Cel mai înalt punct al corpului se situeaz� la inser�ia dorsalei. Pe abdomen o carena pân� la baza analei, acoperit� de solzi cu vârfuri te�ite �i îndreptate înapoi. Solzii u�or caduci, lipsesc pe cap, exist� pe istm. Dorsala, pectoralele �i ventralele scurte. Inser�ia dorsalei e mai aproape de cap�tul botului, decât de baza caudalei. La baza caudalei doi solzi alungi�i. Caudala adânc scobit�. Capul mare, alungit �i comprimat lateral. Botul înalt, obtuz, comprimat lat-eral. Ochii nu prea mari, pleoapele adipoase bine dezvoltate. Pe operculele branhiale creste radiale. Gura mare, terminal�, pu�in oblic� în sus; col�ul ei ajunge în urma marginii posterioare a ochiului. Pe falca superioar� o mic� adâncitur� median� foarte evident�. Gura cu din�i. Spinii branhiali mai lungi, decât lamelele. Spatele verde-alb�strui intens, flancurile argintii cu un luciu roz. În partea de sus dup� opercule câte o pat� negricioas� slab proeminent�, dup� care mai pot fi înc� 7-8 pete mici. Înot�toarele incolore. Lungi-mea: obi�nuit 20-35 cm, maximal 50 cm. Poate tr�i 7 ani. R�spândirea. Relict �i endemic pontic. Specie marin�, pentru reproducere urc� în liman �i sectorul de jos al fluviului pân� la barajul Dub�sari, ocazional în bra�ul Turunciuc �i la-cul Cuciurgan. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 25 cm. Aspectul cantitativ. Popula�ii în declin numeric rapid �i constant. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i în bazinul Marii Negre. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în Nistru este vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%�����, ������ �$� �� � �����. Z�����'��! �%�� � ��� – ��������! �"������ "�������. Z� ��#&� ��;�� ���', "���% %� ��"�����;�%�� (�������. "�����, ����%� � ��#��%� "������� ��-�� ���. Z�(��� �"������ "������� ���$� � ���� �%��, (�� � ��������# &��� ���-�� "�������. L ��������! &��� ����� "������� ��� �������%� ��%������%� (�-����. }����� �����'��!, ���%����!, ������! � �$����! � �����. Z� ���;�& &�-���� ��;�� % $����%� ����. Z� $�����%& ��%���& ������'�%� ��������. +� ���'���, ����(�%�. X��&�!! (��#� ' � �%����� "���������, ��� ��&��� ��� "�(- � ��&��� �� ��� ����� ;������ ���! ���;�. +� ����5�� ������� ��;�� %�� ;-����. ������%� %(���� ����� �����%�, (�� ��"�� ��. X��& �����% � �"��� ;���-���� �-����� ��� (���%�, ���� �������� �-���%�, � ��;��� %� � �����. X ���&-��� (�� � ;� $������� ��%���� ���� �! ������%��$����� ����� "! ��, ;� �� �-�%� ������ ��� �% ' �5� 7-8 ��� (� ���%& ���%& "! �%���. �������� ���-��� �%�. *����: ��%(�� 20-35 ��, ��������'�� 50 ��. ��$� ��$� ' �� 7 �� . ��'���'��������. ��� �(����� ����� ��%� �������. ������! �%��, ��! ��;���-$���! ;�&��� � ����� � ��;��'� ���� (���� ���(�, ������ � �(�������� ��-��&������5�). ?�'�����'�=. ����(������%� ���!��. ��"�!��� � ��(��� �����5�# (�����-��� '. @�������. ����%� ����� "���%������� � �"�� ������ �%������ ��. +�;�����-�%� ��;��� � ����& - � 25 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� ���-���% �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! !;���%� (VU) �����.

21

Page 23: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Clupeiformes, Clupeidae

Alosa maeotica (Grimm, 1901) - scrumbie mic� de mare, �����4��'��-�>��'��-

4��'��- '��=$= Semnele distinctive. Corpul alungit, moderat înalt, cu spatele îngro�at. Este mai sub�ire, linia abdomenului mult mai arcuit�, carena mai evident� decât la scrumbia de Dun�re. Dorsala, pectoralele �i ventralele scurte. La baza caudalei doi solzi alungi�i. Capul relativ mic �i înalt, nu e comprimat� lateral. Profilurile de sus �i de jos ale capului sunt la fel. Ochii mari, cu pleoape adipoase. Pe operculele branhiale creste radiale evidente. Gura mare, terminal�. F�lcile egale sau cea inferioar� e pu�in mai lung�. Pe falca superioar� o mic� adâncitur� median� foarte evident�. Col�ul gurii ajunge în urma marginii posterioare a ochiului. Gura cu denti�ia puternic�. Spinii branhiali pe prima coard� sunt mai pu�ini la num�r (29-39) decât la scrumbia de Dun�re, sunt mai scur�i sau egali cu lamelele. Spa-tele verde-alb�strui intens, flancurile �i abdomenul argintii. Pe spate dup� opercule câte o pat� rotund� negricioas� slab evident�, uneori urmat� de înc� 3-8 pete vage mici. Îno-t�toarele albicioase cu marginea neagr�. Lungimea: obi�nuit 15-22 cm, maximal 33 cm. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie marin� indigen�, ocazional intr� în liman. Aspectul cantitativ. Foarte rar�, cârduri pu�in numeroase. Importan*a. În trecut era un pe�te de interes economic. M�rimea legal� de pescuit ad-mis� - peste 23 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i în bazinul M�rii Negre. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%�����, � ��5����� �"�����, ����� �$� �� � �����. Z� ��#&� ����� ��;�� ���' ("� ��������# � "��&����� ���'�'#), "���% %� �� �%�� ��"�����;�%�� (�������. "�����, ����%� � ��#��%� "������� ���� ���. L ��������! &��� ����� "������� ��� �������%& ��%������%& (����. }����� � ���� ��'�� �����'��! � ���%����!, �� �$� � � ��-���. X��& � ��; �����% � "��Y��' ��������%. }��;� �����'���, ���# $����%� ����. Z� $�����%& ��%���& ����% ������'�%� "������. +� ���'���, ����(�%�. Z�$�!! (��#� ' ����� ��� ������� �%� "�� �"����. X��&�!! (��#� ' � ;��� -��� �%����� "���������, �� ��� ;�&��� ;� ��� ����' �������% ���;�. +� ����-5�� &����� ��;�� %�� ;����. Z� "����� $������� ��� �� ���'�� 47 $�����%& %(����, ���'�� ��� "�( � ��������%& "� ����� � ��"�� ���� ("� ��������# � "��&����� ���'�'#). X��& �����% � �"��� ���%�, ;������� �-������ ��� ��� �, ���� � ��#&� �������� %�. X ���&��� (�� � ��� ;� $������� ��%���� ���� �! ������%��$����� ����� "! ��, ;� �� ��%� ������ ����� ��� �% ' �5� 3-8 ��-� (� ���%& "! �%���. �������� ��� �%�, � ����� ������. *����: ��%(�� 15-22 ��, ��������'�� 33 ��. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ������! �%��, ������ ;�&��� � ��;��'� ��-����. @�������. X "������ - ����%� ����� "���%������� �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 23 ��. ?�'�����'�=. ����(������%� ���!��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ��� � � Q����� ����.

22

Page 24: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Clupeiformes, Clupeidae

Alosa tanaica (Grimm, 1901) - rizeafc� ponto-azov�, �����4��'��-�>��'��� �<>�-

���

Semnele distinctive. Corpul relativ scurt, mai înalt decât la toate scrumbiile (în�l�imea 1/4 din lungimea total�; cel mai înalt punct în fa�a înot�toarei dorsale), puternic compri-mat lateral, în special la abdomen. Pedunculul caudal scurt. Pe abdomen o carena evi-dent�, acoperit� de solzi zim�a�i. Pectoralele alungite. La baza caudalei doi solzi alungi�i. Capul mare �i înalt, comprimat lateral în partea de jos. Ochii mari. Gura larg�, terminal�. Pe falca superioar� o mic� adâncitur� median� evident�. Falca inferioar� ajunge pân� la verticala marginii posterioare a ochiului. Din�ii foarte m�run�i, iar pe falca inferioar� lip-sesc. Partea dorsal� a capului aproape neagr�. Spatele cenu�iu-verzui sau albastru închis, laturile �i abdomenul argintii, cu un luciu galben. În partea de sus dup� oper-culelor câte o pat� mare negricioas�, dup� care uneori pot fi înc� 5-8 pete vage mici. Îno-t�toarele incolore. Lungimea: obi�nuit 12-16 cm, maximal 23 cm. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Endemic �i relict pontic. Semnalat� în liman, sectorul de jos al fluviului pân� la barajul Dub�sari, bra�ul Turunciuc �i lacul de acumulare Cuciur-gan. Exist� informa�ii neverificate de capturare a rizeafc�i �i în lacul de acumulare Dub�sari. Aspectul cantitativ. Relativ rar� �i pu�in numeroas� în capturi. Importanta. Pe�te de interes economic. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 15 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i în bazinul Marii Negre. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este rar� (R). ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ������ ��'�� �%����� (1/4 � ��5�� ����%; �����'��! ��� �%�� � – ������'�� �"����� ��������! �"������ "�������), ���'�� �$� �� � �����, �������� ��#���. ~��� ���� � ����' ����-(��. Z� ��#&� ��;�� ���', "���% %� ��"�����;�%�� (�������. }���%� "���-���� �������%�. L ��������! &��� ����� "������� �������%� ��%������%� (�-����. }����� ���'��! � �%����!, ���������� �$� �! � ����� � ��$��� (�� �. }��-;� ���'���. +� ���'���, ����(�%�. X��&�!! (��#� ' � �%����� "���������. Z�$�!! (��#� ' ��� ���� ��� ����� ;������ ���! ���;�. +� ����5�� ����� ��;-�� %�� ;����, �� ��$��� (��#� � ;��� �� . X��& �����% "�( � (���%�. "��� ������ �-;�����! ��� ����-���!!, ���� !5�!, ���� � ��#&� �������� %�. X ���&-��� (�� � ;� $������� ��%���� ���'��� ����� "! ��, ;� �� ��%� ������ ����� ��� �% ' �5� 5-8 ��� (� ���%& ���%& "! �%���. �������� ������ �%�. *����: ��%(�� 12-16 ��, ��������'�� 23 ��. ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �(����� ����� ��%� �������. X� ��(�-� �! � ������, ��;��'� ���� (�� "�� ��% }W *�����'), ����� ���(� � � �-(�������� ����&������5�. [� ' ��"��������%� �������!, ( � �� ��(��� � ����-&������5� *�����'. ?�'�����'�=. ����(�������! � � ���� ��'�� ����� �� ��(����! �%��. @�������. \���� "���%���. +�;������%� ��;��� � ����& - � 11 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ��� � � (����������� ���-�����. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� -�! ������ (R) �����.

23

Page 25: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Clupeiformes, Clupeidae

Clupeonella cultriventris (Nordmann, 1840) – gingiric� pontic�, �����4��'��-

�>��'��- �H�=�� Semnele distinctive. Corpul alungit, relativ înalt, puternic comprimat lateral (înaintea dorsalei u�or comprimat, iar în urma ei e rotunjit). Pedunculul caudal scurt, înalt, puternic comprimat lateral. Profilul dorsal aproape orizontal, iar cel ventral puternic bombat. Solzii mari, u�or caduci. Pe abdomen de la istm pân� la orificiul anal o caren� foarte evident�, acoperit� de solzi zim�a�i. Dorsala scurt�, mult mai înalt� anterior, cu marginea dreapt�, situat� pu�in mai aproape de bot decât de coad�. Pectoralele ascu�ite. Inser�ia ventralelor sub mijlocul a bazei dorsalei. Inser�ia analei mult în urma dorsalei, ultimele sale radii fiind mult mai lungi. Baza caudalei f�r� solzi alungi�i. Caudala adânc scobit�. Capul scurt �i f�r� solzi, fruntea plan�. Botul scurt, ascu�it, comprimat lateral. Operculele nestriate. Ochii mici, f�r� pleoape adipoase. Gura mic�, oblic�, aproape superioar�. Falca de sus f�r� t�ietur� evident�, cea inferioar� proeminent�. Gura f�r� din�i, col�urile ei situate pân� la mijlocul ochiului. Irisul ochiului auriu sau negricios. Capul �i spatele sur-verzui, cenu�iu-g�lbui sau albastru-verzui. Flancurile �i abdomenul argintii, cu iriza�ii aurii. Înot�-toarele incolore. Lungimea: obi�nuit 6-8 cm, maximal 13 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Endemic �i relict ponto-caspic. Prim�vara �i toamna se semnaleaz� în liman �i tot sectorul de jos al fluviului (pân� la Criuleni), în bra�ul Turun-ciuc �i lacul Cuciurgan. Importanta. Pe�te de interes economic. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 7 cm. Aspectul cantitativ. Moderat numeroas� în capturi, declin continuu. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în bazinul fluviului este rar� (R). ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ������ ��'�� �%�����, ���'�� "��5����� � �����. Q��! ��"��!, ����� �"���#5�!. K�#&� ;��� ������, ����-;! � ����� �� ����'���� � ���� �! &����� �%��$���%� ���' �; (����, ��!��%& ��"�����. "����� "������ ���� ���. }���%� "������� ;��� � ;��� ����%�. K�#��%� "������� ��(���# �! �� ����� "������� �� � �"������ "�������. ��-������� ��� �(� ����'���� "������� ;��� �� ������%. \���� ��������! &��� �-���� "������� �� ��%������%& (����. }����� ������! � ���� ��!. ������%� ��%��� �������. }��;� �����'���, ��; $����%& ���. +� �����'���, ���&���, ���&�!! (��#� ' ��; ��������� �%����, ��$�!! (��#� ' �%��� �! �"����. +� ��; ;���, ��� ��� �� ��� ���� ��� ����� ;������ ���! ���;�. +��$��� ���; ;��� �-� �! ��� (����!. X��& �����% � �"��� ����-;������� %� ��� ������ �-;�����%�. K��� � ��#&� �������� �-���%�, � ;��� �� %� � �����. �������� ������ �%�. *����: ��%(�� 5-7 ��, ��������'�� 13 ��. ���� ��"��� ������. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� ��%� �������. X� ��(�� �! � ������, ���� ��$���� (�� �� ���� (�� �. ������'), � ����� �-��(� � �(�������� ����&������5�. ?�'�����'�=. Z������(�������!, ����� �� ��(����! � ����& �%��. @�������. \���� �������� � ��������� "���%���. +�;������%� ��;��� � ����& - � 7 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ������ (R) �����.

24

Page 26: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Rhodeus amarus (Bloch, 1782) - boar*� european�, �#"�������"� �������'���

%����� Semnele distinctive. Corpul scurt, înalt �i comprimat lateral, profilurile lui (dorsal �i ven-tral) simetric curbate. Pedunculul caudal scurt �i comprimat lateral. Solzii relativ mari, persisten�i. Linia laterala incomplet�, scurt� (4-6, rar 10 solzi). Dorsala alungit�, f�r� ra-die osoas� �i cu marginea u�or convex�, înserat� ei pu�in în urma verticalei bazei ven-tralelor. Pectoralele scurte �i rotunjite la vârf. Anala f�r� radie osoas�, cu marginea u�or concav�, înserat� ei sub mijlocul bazei dorsalei. Caudala cu vârfurile ascu�ite. Capul mic. Fruntea înalt�, slab convexa; pe mijlocul ei o muchie ascu�it�. Ochii mari. Gura mic�, subterminal�, semilunar�, colturile ei ajung pân� sub nari, iar falca inferioar� inserat� sub jum�tatea anterioar� a ochiului. Buzele sub�iri. Scutul osos al botului acoper� toat� sau majoritatea buzei superioare. Irisul ochiului galben pal, cu o pat� portocalie în partea de sus. Solzii la baz� au mici puncte negre. Spatele verde-brun sau cenu�iu-g�lbui. Laturile argintii, cu reflec�ii verde-smaralde sau violacee �i o dung� verde-alb�struie evidenta pe mijlocul pedunculului caudal. Abdomenul argintiu cu reflec�ii roze. Anala �i dorsala fu-murii, ultima având striuri închise, celelalte înot�toare sunt ro�u-portocalii. În perioada reproducerii femela are înaintea analei o prelungire portocalie de 5-8 cm a papilei geni-tale de forma unui viermi�or. Lungimea: obi�nuit 5-6 cm, maximal 10 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Semnalat� pretutindeni. Aspectul cantitativ. Specie comun� �i numeroas� în majoritatea biotopurilor fluviului. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. În pesc�rii este un pe�te d�un�-tor. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, în R. Moldova nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ���� ��� � �����'�� �%�����, �$� �� � �����. Q��! ��"��!, "�� �� ���!5�!. K�����! ����! ��"����!, � ��� ����� 4-10 (��� � "�����. "����� "������ ������, ��; ���#(��, ��(���� �! ������� "�;��� ����-����� ��#��%&. ����'�%� "������ ��; ���#(��, ��(���� �! �� ��� ����� ������-�% ��� ( ' �;��� ��������! �"������ "�������. ~��� ���� "������ ���'(� %�. }����� �����'��!. }��;� ��"�%�. +� �����'���, "����$���, ������ �����. X��&�!! ��%��� �%�� �&�� %��� ��# ��� ����� "������ ���&��� ��%. +��$�-�� ���; ������-$�� �!, � !���-����$��%� "! ��� ����&. Q��! � ��� �& �����-����! ��!�% ������� (�����'���� �(�(����. "��� ����-;�����! ��� ����-����(����!. K��� �������� %�, � ��;��� %� � ����� � ;��� ����-;������ "���-����#5���! "������� � &��� ���� (�� �. K�#&� �������� �� � ��;��� %� � ��-���. "����� � &��� ���� "������� ���%�, �� ��'�%� �������� %�. X� ����! ��-��� � ����� �%��� �� ������! ������-����$���! ����. *����: ��%(�� 4-6 ��, ��������'�� 10 ��. ���� ���'(�. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. `����� ���"��� ������%� � �������� ���� ���. ?�'�����'�=. �����(������%� "������� ��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . q��!� �! ��$��� ��'-�%� ���"���� �� � �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, �� ���� ���� ���-���% �&������� � � �� �� ���� .

25

Page 27: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Pseudorasbora parva (Temminck et Schlegel, 1846) – murgoi b�l*at chinezesc,

�4<�'��� ��#���� Semnele distinctive. Corpul moderat alungit �i gros, oval în sec�iune, slab comprimat lateral, f�r� caren� ventral�. Orificiul anal situat la baza analei. Solzii relativi mari. Istmul �i pieptul acoperi�i cu solzi. Linia lateral� dreapt�, situat� la mijlocul flancurilor. Dorsala �i anala scurte, lipsite de radii �epoase. Caudala adânc scobit� �i cu lobii egali, rotunji�i. Capul comprimat lateral. Ochii dispu�i lateral. Botul proeminent, obtuz �i trunchiat. Gura foarte mic�, superioar�, oblic� în sus, semilunar� (în partea de sus arat� ca o fisur� transversal�). Must��ile lipsesc. Spinii branhiali rudimentari. Spatele cenu�iu închis, cenu�iu deschis sau sur-galben. Flancurile argintii-surii, abdomenul alb. Solzii uneori de culoare brun-cenu�ie, cu reflexii argintii sau aurii. La adul�i pe marginea fiec�rui solz câte o pat� negricioas� semilunar�. Pe laturile puietului câte o evident� dung� sub�ire cenu�iu-argintie. Înot�toarele cenu�iu deschise, g�lbui sau incolore. Pe dorsal� �i anal� uneori pete întunecate mici. Lungimea: obi�nuit 6-8 cm, maximal 12 cm (în r. Amur - 20 cm). Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Specie alogen� (est-asiatic�). R�spândit� în tot bazinul fluviului. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. În ihtiofaun� �i pesc�rii este un pe�te d�un�tor. Aspectul cantitativ. Specie comun� �i abundent� numeric. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, ��;��� � ������� � ��(�-���, ������ �$� � � �����. K�#&� ��; ���!. ����'��� � ���� �� ���"���$��� ��-������! ����'���� "�������. Q��! � ���� ��'�� ��"��!. }���� � ���' "����-� '# "���% % (����. K�����! ����! "�!��!, "��&��� "��������� ���. "����� � ����'�%� "������� ���� ���, ��; ���#(��. +%�� ���������. +� �(��' �����'-���, "�����%�, ���&���, � ���� ���&��� (�� � �%��!�� ��� "�"���(��! 5��'. L����� �� . ������%� %(���� ;�(� �(�%�. "��� ����-����!, ����� �! ��� $�� ��� �-����!, ���� �������� �-���%�, ��#&� �����. ���������� ����' ����� �����%& ������ !�� �! ��;�� �(��(����! ;��! ����! "������. Q��! �;���-�%& "� ���# ��������� ���%� "�����%� �������. �������� ���%� ��� ��� ��-$�� %�. Z� �"����� � ����'��� "�������& ������ ���%� "! ��. *����: ��%(�� 6-8 ��, ��������'�� 12 �� (� ���� - 20 ��). ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. Q$�����%� ��� (���'����� �(�%�). \�� �� �� ���� �������� ����. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . Z�$��� ��'�%� ���-"���� � �& ��Y��� � �%������ ��. ?�'�����'�=. \�%(��! � �����(�������! �%��. ������"� '���<'. \&������� � � �� ��� �� ���� .

26

Page 28: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Gobio carpathicus Vladykov, 1925 – porcu!or carpatic, ������'��� ��'���=

Semnele distinctive. Corp alungit (mai înalt, decât la p. sarmatic), u�or comprimat lat-eral. Pedunculul caudal scurt �i relativ înalt. Solzii destul de mari, persisten�i. Solzii de pe spate f�r� creste epiteliale longitudinale. Istmul �i pieptul nude sau cu câ�iva solzi de-a lungul liniei mediane. Anusul mai aproape de anal�, decât de baza ventralelor. Toate îno-t�toarele, cu excep�ia ventralelor, sunt mai scurte decât la p. sarmatic. Pectoralele rotun-jite la cap�t, nu ajung la ventrale, mai scurte decât la p. sarmatic. În pectorale mai mult de o radie neramificat�. Ventralele nu ajung la anal�. Caudala pu�in mai scurt� decât la p. sarmatic, înalt�, cu lobul de sus pu�in mai mare. Capul mai mare, scurt, aplatizat �i mai îngust decât la p. sarmatic. Ochii pu�in mai mici decât la p. sarmatic. Botul scurt, pu�in mai lung decât la p. sarmatic. Profilul botului în fa�a n�rilor abrupt coboar�. În col�urile gurii câte o musta��, care ajunge la centrul ochiului. Spatele verzui închis, alb�strui sau maroniu, cu pete mici negre. Flancurile argintii, la exemplarele mari de un argintiu-g�lbui, cu 6-14 pete rotunjite violete sau alb�strui închise. Dorsala �i caudala cu câteva rânduri de pete mici negricioase. Lungimea: obi�nuit 8-14 cm, maximal 22 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie indigen�, endemic� a Dun�rii �i Nistrului. Distribu�ia nu e studiat�. Sporadic întâlnit� în albia sectorului de mijloc al fluviului (de la baraj pân� la Otaci). Aspectul cantitativ. Pe�te foarte rar �i pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, în R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este periclitat� (EN) sau chiar critic periclitat� (CR). ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ����� �$� � � �����. Q��! �����'-�� ��"��!, "�� �� ���!5�!. Z� (��!& �"��% �� "�����'�%& �"� �����'�%& �������. }���� � ���' ���%� ��� ���# �! ������'�� (��� ����' ��������� ��-���. ����'��� � ���� �� ���$� � ��(�� ����'���� "�������, (�� � ��������# ��#��%&. X�� "�������, ����� ��#�����, ����(�, (�� ����� �����. }���%� "������� ;�������%, �� ��� ���# ��#��%&. X ������ "������� ���'�� ������ ����;�� �����%& �(��. K�#��%� "������� �� ��� ���# ����'���� "�������. ~��� ���� "������ ( ' ����(�, (�� ����� �����, �%�����, ��� ���&�!! ��"�� ' ( ' ���'��. }����� ���'��!, ����(�, ��$� � $�, (�� ����� �����. }��;� ��-����'�� ���'��, (�� ����� �����. +%�� ( ' �������, (�� ����� �����, ��� "��Y��' �"����� ��;���� �� � �"���� �!. X ���& "� ���� ��� ���, �� ��%� ��� ���� �������% ���;�, ����� ;����� ��� ����. X��& ����-;������� %� ��� ��-���� �-����� %�, � (���%�� "! �%�����. K��� $�� ��� �-�������� %�, � �!��� �; 6-14 �����%& Y���� ��%& ��� (������ %& "! ��. "����� � &��� ���� "�����-�� � �!���� ���%& "! �%���. *����: ��%(�� 8-14 ��, ��������'�� 22 ��. ���� ��"��� ������. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. W������ *��! � *��� ��. �����;(��. X� ��(�� �! "! ���� � ���� �������� (�� �� (� "�� ��% �� �. \ �('). ?�'�����'�=. \(��' �����! � ������ ����(�������! �%��. @�������. \���� �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, � ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! "�� ���;�� ��(�;������! ��� ��(�;�#5�� (EN/CR).

27

Page 29: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Gobio sarmaticus Berg, 1949 - porcu!or sarmatic, '��4��'��� ��'���=

Semnele distinctive. Corpul mai jos decât la p. carpatic, u�or comprimat lateral. Pedun-culul caudal scurt �i îngust. Anusul mai aproape de anal�, decât de baza ventralelor. Solzii mai mari decât la p. carpatic. Solzii de pe spate f�r� creste epiteliale longitudinale. Istmul �i pieptul nude sau cu câ�iva solzi pe linia median�. Pectoralele mai lungi decât la p. carpatic. Ventralele rotunjite la vârf, nu ating anala. Caudala înalt� �i un pic mai lung�, decât la p. carpatic. Înot�toarele, cu excep�ia ventralelor, sunt mai lungi decât la p. car-patic. Distan�a dintre pectorale �i ventrale e mai mic� decât la p. carpatic. Capul mai lung, înalt �i lat decât la p. carpatic. Ochii mici, pu�in mai mari decât la p. carpatic, a�eza�i lateral. Botul un pic mai scurt decât la p. carpatic. Profilul botului în fa�a n�rilor coboar� abrupt. Gura inferioar�, semilunara, cu câte o musta�� la col�uri de lungime variabil� (ele ating centrul ochiului). Spatele cenu�iu-verzui întunecat, verde sau albastru-maroniu, cu pete mici negre. Laturile cenu�ii-argintii, bat în g�lbui. Pe spate 7-10 pete mici, pe laturi 6-14 pete rotunjite violet-negricioase de form� variabil�, care uneori pot fuziona într-o linie întunecat�. Deasupra liniei laterale 5 dungi longitudinale brun-negricioase. Înot�-toarele incolore, dorsala �i caudala cu numeroase �iruri de pete mici negricioase. Lungi-mea: obi�nuit 6-8 cm, maximal 20 cm. Femele sunt mai mari. Poate tr�i 7 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e studiat�. Se întâlne�te în albia râului, preponderent în cea mai mare parte a afluen�ilor Nistrului de mijloc �i de jos, mai rar în ape stagnante. Aspectul cantitativ. Abunden�� medie, în unele locuri este g�sit� în cantit��i mari. Importanta. Pe�tele de interes sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este o specie vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ��$�, (�� ���"� �����. ~��� ���� � ����' ��-�� ���, ��;��� � ;���, ������ �$� � �����. ����'��� � ���� �� ���$� � ��(�� ����'���� "�������, (�� � ��#��%�. Q��! ��"���, (�� ���"� �����. Z� (��!& �"��% �� "�����'�%& �"� �����'�%& �������. }���� � ���' ���%� ��� ���� �! ������'�� (��� ����' ��������� �����. K�#��%� "������� �� ��� ���# ����'-���� "�������. ~��� ���� "������ ( ' �������, (�� ���"� �����. ��������, ���-�� ��#��%&, ������, (�� ���"� �����. +��� �!��� ��$� ����%� � ��#��%�� "��������� ���'��, (�� ���"� �����. }����� �������, �%�� � ����, (�� ���-"� �����. }��;� ( ' ��"���, (�� ���"� �����. +%�� ( ' ����(�, (�� ���"� -�����. ���Y��' �%�� �� � �"���� �! ���;. X ���& � � "� ����� ���� ��� ��-�, �� ��%� ��� ���� �������% ���;�. "��� ;������� ��� ��� ������ ���-����� ��� ��� �, � (���%�� "! �%�����. K��� � 6-14 �����%�� Y���� ��%�� ��� (������ %�� "! ����, �� ��%� ������ �����# �! � ���# "�����. "����� � &��� ���� "������� � �!���� �����(������%& "! �%���. *����: ��%(�� 7,2-11 ��, ��������'�� 14 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 7 �� . ��'���'��������. A��������%� �����;(���%� ��� �%�. +���, "����5�� ���-�� "�� ��� ����� ������� � Z�$���� *��� �� (� ���(�), ��$� "�� �(�%� "��% � � �!(�� ������%. ?�'�����'�=. Q�������� ' �����!!, � � ���� ��%& �������& �����(�������. @�������. \���� �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� ���-���% �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! !;���%� (VU).

28

Page 30: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Romanogobio kesslerii (Dybowski, 1862) - porcu!or de nisip, $��'����'���

$�����<'"� ��'���= Semnele distinctive. Corpul alungit (mai înalt decât la p. de râu), aproape cilindric în sec�iune transversal�. Pedunculul caudal relativ lung �i scund, necomprimat lateral. Anusul e situat mai aproape de baza ventralelor decât de anal�, uneori la egal� distan��. Solzii mai mari decât la restul porcu�orilor, persisten�i. Solzii de pe spate cu creste epite-liale longitudinale. Istmul �i pieptul nude. Între linia lateral� �i baza ventralelor 3(4) rân-duri de solzi. În dorsal� 3 radii neramificate �i (7)8½(9) radii ramificate. Înot�toarele mai mari decât la pe�tii genului Gobio. Capul mare �i lung, mai mic decât la al�i porcu�ori. Ochii mult mai mari decât la p. de râu �i p. sarmatic. Botul alungit, mai ascu�it decât la al�i porcu�ori. În col�urile gurii câte o musta�� lung�, care ajunge la marginea posterioar� a ochiului sau mai departe. Spatele cenu�iu închis, brun închis sau brun-verzui. Laturile galben-cafenii, galbene sau argintii, cu 7-10 pete mari brune neclare, care uneori fuzi-oneaz� într-o dung�. La baza caudalei o pat� întunecat�. De-a lungul liniei laterale o dung� punctat� dubl� negricioas�. Înot�toarele impare f�r� pete. Uneori dorsala �i cau-dala cu 2-3 �iruri obscure de pete. Lungimea: obi�nuit 7-11 cm, maximal 15 cm. Femele sunt mai mari. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Specie indigen�, endemic� a Nistrului �i Dun�rii. Se g�se�te în cursul de mijloc �i inferior al fluviului, uneori la gurile afluen�ilor. Aspectul cantitativ. Se întâlne�te în mod regulat, dar în num�r sc�zut. Declin numeric continuu. Importan*a. Pe�te de interes sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este rar�, pe alocuri vulnerabil� (R/VU). ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ����� ��������(����� � ��(����, �� �$� � � �����. ���� ����� �%����� "� ��������# � ���"�������. ~��� ���� � �-���' �����%� � ��;���. ����'��� � ���� �� ���"���$��� ���$� � ��������# ��#��%& "��������, (�� � ����'��� "������, ������ "���������. Q��! ��"-���, (�� ����& "�������. Z� (��!& �"��% "�����'�%� �"� �����'�%� ������. }���� � ���' ���%�. ��$� ������� ������ � ���������� ��#����� "������� 3(4) �!�� (���. X �"����� "������� 3 ����;�� �����%& � (7)8½(9) ��;�� �����%& �-(��. X�� "������� ��"���, (�� ���� Gobio. }����� ���'��! � ������!, �� ���'-��, (�� ����& "�������. }��;� ��"���, (�� ���"�������� � ����� ����� "����-���. +%�� ����� ;��� ������, (�� ����& "�������. X ���& � � "� ����� ����-��� ���, �� ��%� ��� ���� ;� ;����� ���� ���;. "��� (������ �-����!, ����-���! ��� ����� �-;�����!. K��� ��� ���, � 7-10 ���'���� ����(���%�� "! ��-��, �� ��%� ������ �����# �! � "�����. L ��������! &��� � ����� "! ��. X���' ������� ����� ����! "�� ����! ������! "������. Z�"���%� "������� ��; ��-�%& "! �%���. ������ �� �"����� � &��� ���� "�������& 2-3 �!�� ���"����. *��-��: ��%(�� 7-11 ��, ��������'�� 15 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. W������ *��� �� � *��!. �����;(���%� ���. X� ��(�� �! � ���� �������� � ��$���� �(���! ����, ������ � � '!& ��� "�� ����. ?�'�����'�=. X� ��(�� �! ����!���, �� (�������� ' ��%(�� �����!!. @�������. \���� �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� ���-���% �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ������ (R) � ��� ��� !;-���%� (VU).

29

Page 31: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Romanogobio belingi (Slastenenko, 1934) - porcu!or de râu, $������'��� #���-

�X�"� ��'���= Semnele distinctive. Corpul foarte alungit (mai jos decât la p. de nisip), aproape cilindric în sec�iune, u�or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt, mai înalt. Anusul situat mai aproape de baza ventralelor decât de anal�. Solzii destul de mari, cu rugozitate, persis-ten�i. Pe solzii din spate sunt creste epiteliale longitudinale. Istmul �i pieptul nude. Dor-sala situat� dup� mijlocul lungimii corpului, cu marginea superioar� dreapt� sau u�or convex�. În dorsal� 3 radii neramificate �i 7½ radii ramificate. În pectorale o radie ne-ramificat�. Ventralele nu ajung la anus. Caudala adânc scobit�, cu lobul superior pu�in mai lung. Toate înot�toarele mai mari decât la genul Gobio. Capul lung, dar mai pu�in decât la al�i porcu�ori. Ochii relativ mari, dar mai pu�in decât la p. de nisip �i p. sarmatic. Botul scurt, bont, înalt �i u�or rotunjit. Profilul botului în fa�a n�rilor coboar� abrupt. În col-�urile gurii câte o musta�� lung�, care ajunge la marginea posterioar� a ochiului. Spatele cenu�iu-negru, brun închis sau brun-verzui, cu grupuri de puncte care formeaz� un de-sen de plas�. Pe spate rânduri de pete mari alungite întunecate. Laturile g�lbui, cu 7-10 pete alb�strui, rotunjite sau neclare, care pot fuziona într-o linie. De-a lungul liniei laterale o linie negricioas� punctat� dublu. Abdomenul albicios, u�or g�lbui. Înot�toarele impare f�r� pete. Lungimea: obi�nuit 7-11 cm, maximal 15 cm. Femele sunt mai mari. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Specie studiat� slab. Cursul de jos al fluviului (bra�ul Turunciuc), gurile afluen�ilor. Aspectul cantitativ. Specie rar�, g�sit� în cantit��i mici. Importan*a. Pe�te de interes sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ����� �%�����, (�� ���� ��������, "�( � ��-������(�����, ����� �$� � � �����. ~��� ���� � ����' ���� ���, ����� �%�����. ����'��� � ���� �� ���$� � ��������# ��#��%& "��������. Q��! ��"��!, ��-��&��� �!. Z� (��!& �"��% "�����'�%� �"� �����'�%� ������. }���� � ���' ��-�%�. "����� "������ "�;��� �������% ����% ���, ��� ���&��� ���� "�!��� ��� ������%��(� %�. X �"����� "������� 3 ����;�� �����%& � 7½ ��;�� �����%& �-(��. K�#��%� "������� �� ��&��! �� ����. ~��� ���� "������ �������%��(�- %�, ��� ���&�!! ��"�� ' ( ' �������. }����� ���'��, (�� ����& "�������. }��;� ���'���, �� ���'�� (�� ���� �������� � ����� �����. +%�� ���� ���, -"��, ����� ;����������. ���Y��' �%�� �"����� ��;���� �� � �"���� �! ���;. X ���& � � "� ������� ���, �� ��%� ��� ���� ;����� ���� ���;�. "��� (������- �-����! ��� ����� �-;�����!, � �� (� %� �������. K��� � 7-10 ��� (� ���%�� ������ %�� �����%�� "! ����, �� ��%� ������ �����# �!. X���' ������� ����� ����! "�� ����! ������! "������. Z�"���%� "������� ��; ���%& "! �%���. *����: ��%(�� 7-11 ��, ��������'�� 15 ��. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. �����;(���%� ���. +��� ��$���� *��� �� (���� ���(�), "�� ���. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. \���� �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����� ���. Z� ����- ���� ������% �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! !;���%� (VU).

30

Page 32: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Barbus petenyi Heckel, 1847 - mrean� p�tat�, $<���'��-$��'����'��� <'��

Semnele distinctive. Corpul alungit �i pu�in comprimat lateral, profilul dorsal u�or con-vex, iar cel abdominal aproape drept. Solzii mai mari decât la mreana comun�, persis-ten�i. Pe solzii de pe spate crestele epiteliale lipsesc. De-a lungul liniei laterale mai pu�ini solzi (53(48-55)) decât la mreana comun�. Dorsala este mai joas� decât la mreana comun�. Marginea dorsalei e dreapt� sau pu�in convex�, vârful anterior rotunjit, nu scade brusc (ca la mreana comun�). În stare lipit� de spate vârful radiilor ei anteriore se afl� la nivelul vârfurilor celor posterioare. Ultima radie spinoas� a dorsalei e sub�ire (comparativ cu penultima), flexibil�, segmentat� 75-90% din lungime �i cu marginea posterioar� nezim�at�. Anala înalt� �i scurt�, cu marginea aproape dreapt�, ascu�it� anterior. Capul alungit, cu fruntea u�or bombat�. Ochii mici, bruni deschi�i. Botul mai alungit �i ascu�it decât la mreana comun�. Gura inferioar�, semilunar�. Buza inferioar� foarte c�rnoas�, cu lobul medial în form� de limb� cu marginea posterioar� liber�, neata�at� de b�rbie. Dou� perechi de must��i lungi: una pe buza superioar�, cealalt� în col�urile gurii. Corpul mai închis la culoare decât la mreana comun�. Spatele brun-ruginiu închis sau verde-brun. Laturile galben-ruginii. Pe spate �i flancuri împr��tiate pete mari �i puncte negricio-ase. Dorsala �i caudala cu rânduri de pete întunecate, restul înot�toarelor sunt g�lbui. Must��ile sunt g�lbui, f�r� ax� ro�ie. Lungimea: obi�nuit 10-17 cm, maximal 40 cm. R�spândirea. Specie indigen�. Por�iunea de mijloc al fluviului (în amonte �i aval de So-roca). Importanta. Pe�tele nu prezint� interes economic sau sportiv. Aspectul cantitativ. Extrem de rar�, exemplare unice. Starea de protec*ie. Specie inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca specie critic pericli-tat� de dispari�ie (R), dar trebuie considerat� disp�rut� (EX). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� � "�( � "�!��� ������ ��#��� � ������ �%"�-��� �"����, ( ' �$� � � �����. Q��! ��"���, (�� ��. ��(�. Q��! �"��% ��; "�����'�%& �"� �����'�%& �������. X���' ������� ����� ���'�� (���, (�� ��. ��(� (53(48-55)). "����� "������ ��$�, (�� ��. ��(�, ���&�!! ������ "�!��! ��� ( ' �%��(� �!, �� "������� ���� ;�������. X "��$� �� � �"��� ��� �!��� ����% "������& �(�� ��� ���# ����%& ;����&. ��������� ���� ��� %� �( �"������ "������� �� ��5�� (�����), �� 90% ������ ������ � �� ;�;����. ����'�%� "������ � "�( � "�!�%� ����� � ;��� ������ "������� (�� '#. }��;� �����'���. +%�� � ���������, ����� ��������� � ;��� ������, (�� ��. ��(�. +� ��$���, "�����%�. Z�$�!! ��� �!��� �, �� �����!! ��"�� ' � ���� !;%(�� �� �������%� ;����� �����. *�� "��% �����: �� ����� ���&��� ��% � "� ���� � �. "��� ;������� �-���! ��� (������ �-���!. K��� $�� ��� �-��%�. Z� �"�-�� � ����& (������ %� "! �� � �(��. "����� � &��� ���� "������� � �!���� (� -��& ���%& "! �%���. L���� $�� %�, ��; �������� ��� ��. *����: ��%(�� 10-17 ��, ��������'�� 40 ��. ��'���'��������. A��������%� ���. X� ��(�� �! � ������� (�� �� ���� (�. �-����). @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ?�'�����'�=. Z�&���� ���! ��(���%� &���� ��. ������"� '���<'. ]������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� ��� (R), &� ! �� ��$� �(� � '�! $� ��(�;����� (EX). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� ���. ������ – � "� �!

31

Page 33: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Barbus barbus (Linnaeus, 1758) - mrean� comun�, �#"�������"� <'��

Semnele distinctive. Corp alungit, aproape circular în sec�iune, pu�in comprimat lateral. Abdomen aproape drept �i spate u�or convex. Solzii mai mici decât la mreana p�tat�. Solzii de pe spate cu creste epiteliale longitudinale. De-a lungul liniei laterale mai mul�i solzi (58(53-65)) decât la mreana p�tat�. Dorsala mai înalt� decât la mreana p�tat�. Marginea dorsalei dreapt� sau pu�in convex�, scade brusc, vârful ei anterior ascu�it, în stare lipit� de spate vârful radiilor ei anterioare se afl� la o dep�rtare mare de vârfurile celor posterioare. Ultima radie spinoas� a dorsalei e groas�, segmentat� pân� la 30% din lungimea sa �i cu marginea posterioar� puternic zim�at�. Anala scurt�, cu marginea anterioar� �i cap�tul ro-tunjit, în stare lipit� nu ajunge la baza caudalei. Caudala lung�, scobit�, cu lobul superior pu�in mai lung. Botul mai scurt �i mai pu�in ascu�it decât la mreana p�tat�. Gura inferioar�, semilunar�. Buza inferioar� sub�ire, neclar lobat�, lobul medial prezint� o îngro�are cu mar-ginea ata�at� de b�rbie. Dou� perechi de must��i aproape egale: una pe buza superioar�, a doua la col�urile gurii. Corpul mai deschis la culoare decât la mreana p�tat�. Spatele verde-brun sau cenu�iu-m�sliniu, laturile argintii-aurii, cu pete mici întunecate. Dorsala �i caudala cu capetele întunecate, restul înot�toarelor ro�ietice sau portocalii. Toate înot�toarele cu puncte întunecate, adesea pigmentate în ro�u (mai ales ventralele). Must��ile g�lbui, cu o ax� ro�ie. Lungimea: obi�nuit 30-60 cm, maximal 120 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 20 de ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sectorul de mijloc, mai rar în cel de jos al fluviului (rar în la-cul de acumulare Dub�sari, bra�ul Turunciuc, la gurile afluen�ilor �i în liman). Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 40 cm. Aspectul cantitativ. Abunden�a numeric� peste tot e mic�, popula�iile se afl� în declin con-tinuu. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova nu are statut de pro-tec�ie, de�i este foarte rar� (R), cu tendin�a de trecere în categoria speciilor vulnerabile (VU). ���������=�"� ���>����. ���� �% !� ��, ������� � ��(����, � "�( � "�!�%� ��#&�� � �%"���� �"����, ������ �$� � � �����. Q��! ���'(�, (�� ��. ��(�. Z� (��!& �"��% "�����'�%� �"� �����'�%� ������. X���' ������� ����� ���'�� (�-��, (�� ��. ��(� 58(53-65). "����� "������ �%�����, ���&�!! ������ "�!��! ��� ( ' �%��(� �!, "������� ���� ;��� ���; � "��$� �� ��� �!��� ����% "������& ��� �(�� ������ ;�&��! ;� ;�����. ��������� ���� ��� %� �( �"������ "������� ��5��, ������ ������ �� 30% � �;��� ;�;����. ����'�%� "������ � ;��������%� �����, �� ��� �� �� &��� ����� "�������. ~��� ���� "������ �����%�, ��� ���&�!! ��"�� ' ������� �������. +%�� ����� ��������� � ;��� ������, (�� ��. ��(�. +� ��$���. Z�$�!! ��� �� ��� �!, ��!��� ��&��;���'��!, �����!! ��"�� ' � ���� ��5���! � "�����"���%� � "�������� �����. *�� "��% �����: ���� - �� ���&��� ���, ����! - "� ���� � �. ���� ����� ��� ���, � ����-����� %�� "! �%�����. �������� � ���%�� ��� �������� %�� ���"������. L���� $�� %�, � �����%� ���- ���. *����: ��%(�� 30-60 ��, ��������'�� 120 ��. ��$� ��$� ' �� 20 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X ���� �������� � ��$���� (�� ��� ����. @�������. \���� "���%���. +�;������%� ��;��� � ����& - � 40 ��. ?�'�����'�=. \�%(��!, �� ��#� ����(�������! �%��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ������ (R), �� � ����� ���;�� ��(�;������! (VU).

32

Page 34: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Carassius carassius (Linnaeus, 1758) – caracud�, �#"�������"� >������ ����'= Semnele distinctive. Corp scurt, mai înalt decât la c. argintiu, cu spatele gros, moderat comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt �i înalt. Solzii mai mici decât la c. argintiu, gro�i �i netezi. Linia lateral� aproape dreapta, de-a lungul ei cu peste 33 solzi. Dorsala mai mult înalt�, decât lung� (mai înalt� decât la c. argintiu), cu marginea u�or convex�. Dorsala �i anala au câte o radie osificat� �i zim�at� posterior, zim�ii fini, apropia�i �i nu-mero�i (25-30). Pectoralele �i ventralele alungite, pectoralele cu capete ascu�ite. Ven-tralele inserate pu�in înaintea dorsalei. Anala con�ine mai multe radii ramificate (6-8) decât la c. argintiu. Caudala u�or scobit�, lobii ei sunt egali �i rotunji�i. Capul scurt, botul rotunjit. Gura terminal�, pu�in oblic� în sus. N�rile mai apropiate de ochi decât de bot. Spinii branhiali mai scur�i, gro�i �i pu�ini (23-35) decât la c. argintiu. Coloritul mai auriu decât la c. argintiu. Irisul ochiului g�lbui, cu marginea aurie. Înot�toarele galben-cenu�ii sau de un ro�u închis, cu capetele negre. Peritoneul deschis la culoare, cu puncte întun-ecate. Lungimea: obi�nuit 15-25 cm, maximal 64 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 12 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu se cunoa�te. Anterior a fost g�sit� în albia veche a fluviului, bra�ul Turunciuc, lacul Cuciurgan, lacurile de lunc�, canale de iriga�ii, delt� �i liman. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Aspectul cantitativ. Actualmente extrem de rar�, popula�ii izolate în declin numeric. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca specie critic periclitat� cu dispari�ia (CR), de�i poate fi considerat� ca dis-p�rut� (EX). Pescuitul acestui pe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���� ���, �%��, (�� �. �����!, "�( � �������, � ��� �� �"���� � ������� �$� �� � �����. ~��� ���� � ����' ����(��, �%��-���. Q��! ���'(�, (�� �. �����!, ������! �� �5"'. X���' ������� ����� ����� 33 (���. "����� "������ �%�����, �� �%��, (�� �. �����!, ��� ���� ������ �%-"��%�. X �"����� � ����'��� "�������& �� ' "� ;�;������� ���#(�� �(, ;�(��� ���'(� � �����(�������� (28-30), (�� �. �����!. ����%� "������� ���-���% � ;��� ����%. X ����'��� "������� ���'�� ��;�� �����%& �(�� (6-8), (�� ������!���� �����!. ~��� ���� "������ ������%��(� %�, ��� ��"�� � ����� ��(-�% � ;�������%. +%�� ;��������. +� ����(�%�. ������%� %(���� ����(�, ��-5� � ����(�������� (�� 35). \������ ����� ;��� �� �!, (�� �. �����!. *����: ��%(�� 15-25 ��, ��������'�� 64 ��. ���� 12 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. \ ���"��� ������� �;��� �� ����. ������ ������ ��(�� "����� � � ���� ���� ����, � "������%& �������& ��$���� (�� �� ����. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. ?�'�����'�=. Q�������� ' ���;��� ��, �� ������!�� ��� ��������. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ;������ � �����# ���� ������% ��� ��(�;�#5�� (CR), &� ! Y�� �(���� �� ��(�;����� (EX). Z���-$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

33

Page 35: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Carassius auratus auratus (Linnaeus, 1758), �.auratus gibelio (Bloch, 1782) – cara!i

argintii euro-asiatici, ����-�>���'��� '���#�-�"� ����'�

Semnele distinctive. Corpul alungit (mai lung decât la caracud�), unghiular, cu spatele convex �i abdomen drept, u�or comprimat lateral. Pedunculul caudal alungit, jos �i îngro�at. Solzii mai mari decât la caracud�, gro�i, adesea cu rugozitate. Linia lateral� u�or curbat�, cu pân� la 33 de solzi. Dorsala mai joas� �i lung� decât la caracud�, marginea ei e dreapt� sau u�or concav�. Dorsala �i anala cu o radie osificat� �i zim�at�, zim�ii mai mari �i pu�ini (10-15) decât la cara-cud�. Pectoralele �i ventralele scurte, capetele rotunjite. Anala con�ine mai pu�ine radii ramificate (5-6) decât la caracud�. Caudala adânc scobit� �i cu capetele ascu�ite, lobul inferior pu�in mai lung. Botul ascu�it. Gura terminal�, pu�in oblic� în sus. Spinii branhiali mai lungi, sub�iri �i mai numero�i (35-53) decât la caracud�. Coloritul mult mai argintiu decât la caracud�. Înot�toarele fumurii, cu nuan�e ro�ietice. Culoarea peritoneului e negricioas�. Lungimea: obi�nuit 10-25 cm, maximal 50 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 20 (?40) ani. Se presupune existen�a în ba-zin �i a altor forme de caras argintiu. R�spândirea. Specii alogene (est-asiatice). �.a.auratus este semnalat foarte rar în bazinele lun-cii inundabile din avalul fluviului - lacului Cuciurgan, b�l�i, hele�tee �i vechile canale de iriga�ie. �.a.gibelio este r�spândit pretutindeni în bazin. În unele sta�ii aceste forme �i hibrizii lor coab-iteaz�. Aspectul cantitativ. Pentru �.a.auratus nu se cunoa�te, iar �.a.gibelio este comun �i numeros. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv, obiect de acvacultur�. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 17 cm. În pesc�rii este d�un�tor. Starea de protec*ie. Nu are statut de protec�ie.

���������=�"� ���>����. ���� ����� �% !� ��, (�� ;. �����!, ����� ��, � �%"���� �"����, "�!�%� ��#&��, ������ �$� �� � �����. ~��� ���� � ����' ������, ��;���. Q�-�! ��"���, (�� ;. �����!, ����&��� �!. X ������� ����� ����� 33 (���. "����� "������ ������� � ��$�, (�� ;. �����!, ��� ���� "�!��� ��� ������ ���� %�. X �"����� � ����'��� "�������& ;�;�����%� ���#(�� �(, ;�(��� ��"��� � ����(�������� (10-15), (�� ;. �����!. }���%� � ��#��%� "������� ����(��% � ;��������%� �� �����. X ����'��� "������� ���'�� ��;�� �����%& �(�� (5-6), (�� ;. �����!. ~��� ���� "���-��� �������%��(� %�, ����% ;��� ���%, ��$�!! ��"�� ' ������� �������. +%�� �� ���. ������%� %(���� �����%�, ����� � ��%�� 35. \������ ����� �������� �!, (�� ;. ��-���!. K�#���� (������ �!. *����: ��%(�� 10-25 ��, ��������'�� 50 ��. ���� 20 (?40) �� . ��'���'��������. Q$�����%� ���%-�������% (���'����� �(�%� � "�������;�� -����). �.a.auratus �� ��(�� �! ������ ����� � �������& �;����-"�������� ��� ��%. �.a. gibelio �� ��(�� �! "������� ��. ?�'�����'�=. *���%& � (�������� � �.a.auratus �� , � (�������� ' �.a.gibelio �������. @�������. \���� "���%�������� � �"�� ������ ����, �%����;������!. +�;������%� ��;��� � ����& - � 17 ��. Z�$��� ��'�%� ���"���� � �& ��Y��� � �%������ ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� �� ���� .

34

Page 36: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Cyprinus carpio Linnaeus, 1758 - crap european, �������'��� ����

Semnele distinctive. Corpul u�or alungit, moderat înalt, gros �i slab comprimat lateral. Spatele curbat, dup� ceaf� formând o creast�. Abdomenul dintre ventrale �i anal� aplati-zat. Solzii mari. Dorsala foarte lung�, cu o radie osoas� zim�at�, marginea ei anterior u�or concav�. Anala scurt�, cu o radie �epoasa zim�at�. Capul relativ mare. Botul lung, aproape rotunjit. Gura subterminal�, larg� �i retractabil�. Pe buzele c�rnoase 2 perechi de must��i groase: una scurt� - pe buza superioar�, cealalt� lung� în col�urile gurii. Spa-tele verde-brun, adesea negricios cu o tent� alb�struie. Laturile galben-aurii, abdomenul alb-g�lbui. Marginea fiec�rui solz este franjurat de o dung� neagr� punctat�, iar baza sa - de o pat� mic� întunecat�. Înot�toarele cenu�ii sau sur-violete, caudala rosu-brun�. Ochii aurii. Lungimea: obi�nuit 35-50 cm, maximal 120 cm. Femelele mai mari. Poate tr�i 40 ani. Din tipul s�lbatic al speciei au fost ob�inute mai multe rase �i meti�i de cresc�to-rie, care la exterior se deosebesc dup� forma corpului, acoper�mântul cu solzi, colorit �i altele. R�spândirea. Specie indigen�. Sectoarele de mijloc �i jos ale fluviului, mai ales în la-curile de acumulare, afluen�ii, lacurile naturale �i limanul. Importan*a. Obiect al pescuitului industrial �i sportiv, crescut în pesc�rii. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 35 cm. Aspectul cantitativ. În albie e sporadic, mai numeros în lacurile de acumulare, bazinele din lunca inundabil� �i în liman. Cantitatea lui se men�ine prin popul�ri a formelor de cul-tur�. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i forma s�lbatic� în fluviu este rar� (R), de�inând în s�lb�ticie popula�ii �i zone mici.

���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ������� �%�����, ��� �� � ( ' �$� �� � �����. "��� ;� ;� %���� ����;� ������'. K�#&� "��5�����. Q�-�! ��"��!. "����� "������ �����'�� �����%�, � ;�;�����%� ��� !�%� �(��, ��� ���� ������ ���� � "������� (�� �. ����'�%� "������ ���� ��� � �$� � ���-� ������� ;�;�����%� �(��. +%�� �������. +� ��$���, ���'�� �%���$���. Z� �!��� %& ���& 4 ��� %& ����: "��� ���� ��& - �� ���&��� ���, ����! - � ���& � �. "��� ��%(�� ����(���� �-;�����!, ��$� (������ ��� � � ������ %� � ��-���, ���� - $�� �-;��� �� %�, ��#&� ��� ���� ��. ���� ��$��� (��� �������� (����� �(�(��� "�������, � �� ��������� - ���%� "! �%����. �������� ����-���%� ��� ������ �-Y���� ��%�, &��� ���� ������-��%�. }��;� ;��� �� %�. *��-��: ��%(�� 35-50 ��, ��������'�� 120 ��. ��$� ��$� ' �� 40 �� . ��'���'���-�����. A��������%� ���. ������ � ��$��� �(���� ����, ����&������5�, "�� �-��, "���� �(�%� ������% � �����. @�������. ����%� ����� "���%���, �"�� ������ �%������ �� � �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 35 ��. ?�'�����'�=. X ���� �� ��(�� �! ������ ����� � �����(��, ����� �����(�����-�%� � ����&������5�&, �������& ��;��'! ���� � ������. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� ���-���% �&������� � � �� ����! Y���� ���"� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ��� �- �(�� ������ (R).

35

Page 37: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Abramis brama (Linnaeus, 1758) - pl�tic� european�, �#"�������"� ��,

Semnele distinctive. Corpul destul de înalt, dup� ceaf� bombat, puternic aplatizat lat-eral. Solzii mai mici decât la batc�, gro�i �i persisten�i. De la cap pân� la dorsal� o brazd� f�r� solzi. Pe abdomen de la ventrale �i pân� la coad� o caren� f�r� solzi. De-a lungul liniei laterale 50-60 solzi. Dorsala înalt� �i scurt�, prima radie de 4 ori mai lunga decât ultima, cu 9(10) radii ramificate. Pectoralele ajung la baza ventralelor. Inser�ia ana-lei este înaintea verticalei sfâr�itului dorsalei. Anala relativ scurt� (mai lung� decât la batc�), cu pân� la 30 de radii ramificate. Caudala scobit� cu lobul inferior mai lung. Capul mic, botul bont. Gura mic�, subterminal�, retractabil� în jos. Irisul ochilor auriu sau argin-tiu, deasupra cu un punct negru. Spatele brun-cenu�iu sau cenu�iu-negricios, cu luciu verzui. Laturile la maturi ar�mii, iar la tineret argintii cu iriza�ii g�lbui. Pe solzi puncti�oare negre, dispuse în evantai. Abdomenul alb-g�lbui. Înot�toarele cenu�ii, cafenii sau u�or pigmentate în portocaliu, cu o tent� alb�struie �i capetele negricioase. Lungimea: obi�nuit 30-50 cm, maximal 80 cm. Poate tr�i 20 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sectoarele de mijloc �i de jos al fluviului, comun� în la-curi de acumulare, lacuri de lunc�, delt� �i liman, mai rar la gurile afluen�ilor. Aspectul cantitativ. Specie relativ rar� �i pu�in numeroas�. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 30 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este rar� (R). ���������=�"� ���>����. ���� �����'�� �%�����, "��5����� � �����. "��� ;� ;� %���� ��;�� "������� �! ����&, ����;! ����. Z� �"��� ;� ������� ���� �! ��-��;��� ��; (���. Z� ��#&� "�;��� ��#��%& "�������� ���� �! ���', �� "���%- %� (����. Q��! �����! (���'(�, (�� �� ��%). X���' ������� ����� 50-60 (���. "����� "������ �%����� � ;���, � ��� 9 (10) ��;�� �����%& �(��. }��-�%� "������� ��� ���# ��������! ��#��%&. Z�(��� ����'���� "������� �"����� ��� �� ��� ����� ����� �"������. ����'�%� "������ ;���, �� 30 �(�� (�� ����, (�� �� ��%). ~��� ���� "������ ���'�� �%��(� %�, ��$�!! ��"�� ' �������. }����� �����'��!. +%�� "��. +� �����'���, "����$���, �%�����#5���! ���;. +��$�� ;��� �� �! ��� �������� �!. "��� (������ ��� ��� ����� ��� �, � ;���-���� %� �������. K��� ;��� �� �-����(���%� ��� �����-�����%� � ;������� %� �������, ������ !���-����-�������� %�. K�#&� ������ �-$�� ��� ��. �������� ���%� ��� ����(���� %� � Y���� ��%� � �����, �& ����% � (����� ������. *����: ��%(�� 30-45 ��, ��������'�� 80 ��. ��$� ��$� ' �� 20 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X ������� � ��$��� (�� ��& ����, � ����-&������5�&, "������%& �������&, ���' � � ������, ��$� � � '!&. ?�'�����'�=. +���� �� ��(���%� � ����& ���, �������(�����. @�������. \���� "���%��� � �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 30 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� ���-���% �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ������ (R).

36

Page 38: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Ballerus sapa (Pallas, 1814) - ochean� comun�, �#"��������- #���%��>��

Semnele distinctive. Corp înalt (aproximativ o treime din lungimea sa), de forma rombica. Comparativ cu pl�tica are un corp ceva mai alungit �i aplatizat. Linia spatelui �i abdomenului rotunjite la fel. Solzii mai mari decât la pl�tic�. De-a lungul liniei laterale 43-55 solzi. Dorsala înalt� �i îngust� (8(9) radii ramificate). Anala foarte lung� (mult mai lung� decât la batc�), cu peste 30 radii ramificate. Caudala puternic bifurcat�, cu lobul inferior mult mai lung. Capul mic. Ochii foarte mari. Botul mare, gros, aplatizat, bont �i bombat. Gura mic�, subterminal�, retractabil� în jos. Irisul ochiului alb-argintiu. Spatele alb�strui-cenu�iu sau albastru-verde. Laturile �i abdomenul alb-argintii, cu o tent� de al-bastru �i luciu perlat. Înot�toarele pare fumurii �i u�or negricioase la margine, cele im-pare g�lbui sau aproape incolore. Lungimea: obi�nuit 15-25 cm, maximal 46 cm. Poate tr�i 8 (?15) ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sectoarele de mijloc �i de jos al fluviului, comun� în la-curi de acumulare, lacuri de lunc�, delt� �i liman, mai rar la gurile afluen�ilor. Aspectul cantitativ. Specie relativ rar� �i pu�in numeroas�. Importanta. Interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 18 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în bazinul fluviului este rar� (R).

���������=�"� ���>����. ���� �%����� (����� �� � ��� ����%), ���'�� "��-5����� � �����. \ ��5� � ��(�� �! ����� "��5���%� � �% !� %� � ���� �-���. _���� �"��% � ��#��� ;�������% ���������. Q��! � ���� ��'�� ���'��! (��"���, (�� �����). X���' ������� ����� 43-55 (���. "����� "������ ;��� � �%�����, � ��� 8(9) ��;�� �����%& �(��. ����'�%� "������ �(��' ������� (��-����� ����, (�� �� ��%), ����� 30 ��;�� �����%& �(��. ~��� ���� "������ ���'�� �%��(� %�, ��$�!! ��"�� ' ����� �������. }����� �����'��!. +%�� ��-� ��, "�� �;��� ��. }��;� ���'�� ���'���. +� �����'���, "����$���, �%���-��#5���! � ��� ���;. +��$�� ���; �������� �-����!. "��� "�"��'��-�����! ��� ������� �-;�����!. K��� �������� �-���%� � �� ����(����� � ����� � �� ����%� $��($�%� �������. K�#��� ������ ��. Z�"���%� "������� ���%� � (������ �� ������. ����%� "������� $�� ��� %�, ������ %� ��� "�( � "��;��(-�%�. *����: ��%(�� 15-25 ��, ��������'�� 46 ��. ��$� ��$� ' �� 8 (?15) �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ����� ��$� ��� � ��5. ?�'�����'�=. Z� ���'��� (�� � �������� ��%(�%� ���, ����(������%�. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. +�;������%� ��;-��� - � 18 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� ���-���% �&������� � � �� �� ���� , &� ! �������� ���� !��!� �! ������ (R).

37

Page 39: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Ballerus ballerus (Linnaeus, 1758) – cosac, '���Z

Semnele distinctive. Corpul alungit (mai pu�in decât la pl�tic�), puternic comprimat lat-eral. Solzii relativ m�run�i �i sub�iri (mai mici decât la pl�tic� �i ochean�). De-a lungul liniei laterale 61-70 solzi. Dorsala înalt� �i scurt�, cu 8(9) radii ramificate. Capetele pec-toralelor dep��esc baza ventralelor. Anala foarte lung� (fa�� de pl�tic� �i ochean�), de obicei cu 36-46 radii ramificate. Caudala adânc scobit�, cu lobul inferior mai lung. Capul mic. Fruntea bombat�. Ochii mari, diametrul lor egal cu lungimea botului. Botul scurt �i ascu�it, orientat în sus. Gura nu prea mare, semisuperioar� (pu�in oblic� în sus), retrac-tabil� în jos. Spatele cenu�iu-alb�strui sau verzui, cu o nuan�� puternic� alb�struie. La-turile �i abdomenul alb-argintii cu reflexe metalice �i un u�or ton g�lbui sau ro�u în partea de sus �i pe piept. Înot�toarele impare cenu�ii, cele pare u�or g�lbui. Toate înot�toarele la capete tivite cu negru. Lungimea: obi�nuit 15-30 cm, maximal 45 cm. Poate tr�i 13 (?19) ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sporadic în lacul de acumulare Dub�sari, mai des în la-curile de lunc� din sectorul de jos al fluviului, delt� �i liman. Aspectul cantitativ. Extrem de rar�, abunden�a numeric� la nivel critic, în declin con-tinuu. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit - peste 18 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în prezent este amenin�at� cu dispari�ia (EN). ���������=�"� ���>����. ���� ��������� (����� �%�����, (�� ��5�), ���'�� "��5����� � �����. Q��! � ���� ��'�� �����! (���'(�, (�� ��5� � �������;-��). X���' ������� ����� 61-70 (���. "����� "������ ;��� � �%�����, � ��� 8 (9) ��;�� �����%& �(��. }���%� "������� ;�&��! ;� ��(��� ��#��%&. ����'-�%� "������ �(��' �����%� ("� ��������# � ��5�� � �������;���), ��%(�� 36-46 ��;�� �����%& �(��. ~��� ���� "������ ���'�� �%��(� %�, ��$�!! ��"�� ' �������. }����� �����'��!. +%�� ;��� ������, "��"���! ��. }��;� ���'���, �& ����� � ����� ����� �%��. +� �����'���, "�����&���, �%�����#5���! � ��� ���;. "��� "�"��'��-������ �! ��� ;������� �!, � ���'�%� ����� � �����. K��� � ��#&� �������� �-���%�, �� ����%� $�� ��� %� ��� �������� %� ���� ����& � �� �����. Z�"���%� "������� ������ %�, "���%� ������ $�� ��� %�. X�� "���-���� � ����� ���� ����� "� ���!�. *����: ��%(�� 15-30 ��, ��������'�� 45 ��. ��$� ��$� ' �� 13 (?19) �� . ��'���'��������. A��������%� ���. "�����(���� �� ��(�� �! � ����&������5� *�����', (�� � � "������%& �������& ��$���� (�� �� ����, ��;��'� � ������. ?�'�����'�=. \(��' �����! �%��, � "�� �!��%� "������� (�������� �. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. +�;������%� ��;-��� � ����& - � 18 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� ���-���% �&������� � � �� �� ���� , &� ! !��!� �! ��(�;�#5�� (EN).

38

Page 40: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Blicca bjoerkna (Linnaeus, 1758) - batc� comun�, �#"��������- %<'����

Semnele distinctive. Corp destul de înalt, puternic comprimat lateral (mai mult decât la pl�tic�). Corpul uniform curbat, dup� ceaf� pu�in bombat. Solzii relativ mari (mai mici decât la pl�tic�), gro�i �i persisten�i. Pe piept are solzi mici. De la cap pân� la dorsal� trece o brazd� f�r� solzi. Pe abdomen de la ventrale �i pân� la coad� este o caren� lip-sit� de solzi. Linia laterala, pu�in curbat� în jos, de-a lungul ei 40-50 solzi. Dorsala înalt� �i scurt�, cu 8(9) radii ramificate. Capetele pectoralelor nu ajung la baza ventralelor. In-ser�ia analei este în urma verticalei sfâr�itului dorsalei. Anala lung�, cu peste 20 radii ramificate (mai scurt� decât la pl�tic�). Caudala adânc scobit�, cu lobii aproape egali. Capul mic. Botul bont. Ochii relativ mari. Gura mic�, terminal� sau subterminal�, orizon-tal�, retractabil� în jos. Spatele cenu�iu-verzui sau m�sliniu, cu tent� albastr�. Laturile argintii, cu un puternic luciu metalic. Abdomenul alb sau ro�ietic, cu un luciu argintiu. Îno-t�toarele impare cenu�ii, cele pare incolore sau bat în portocaliu, uneori cu un ro�u pro-nun�at la baz� lor. Capetele înot�toarelor au margine negricioas�. Lungimea: obi�nuit 12-20 cm, maximal 36 cm. Poate tr�i 15 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ie larg� în sectorul de mijloc �i de jos al fluviului, preponderent în lacuri de acumulare, golfuri �i albia veche a fluviului, în lacurile de lunc�. Aspectul cantitativ. Specie comun� �i abundent� numeric. Importan*a. Pe�te de minim interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit - peste 15 cm. Starea de protec*ie. Specia statut de protec�ie nu are. ���������=�"� ���>����. ���� �����'�� �%�����, ���'�� "��5����� � ����� (����� �"�#5���, (�� ��5�). "��� ;� ;� %���� ����;� ����. Z� �"��� ;� ��-����� ���� �! �� "���% �! (���� ����;���. Z� ��#&� "�;��� ��#��%& "�����-��� ���� �! ���', �� "���% %� (����. Q��! ��"���, (�� ��5�. X���' ������� ����� 40-50 (���. "����� "������ ;��� � �%�����. Z�(��� ����'���� "������� "�;��� ��� ����� ����� �"������. ����'�%� "������ �����%�, � ��� ����� 20 ��;-�� �����%& �(�� (�� ����(�, (�� ��5�). ~��� ���� "������ ���'�� �%��(� %�, ��"�� � "�����;� ��'�� ���������� ����%. }����� �����'��!. +%�� "��. }��;� ���'���. +� �����'���, ����(�%� ��� "����$���, �%�����#5���! � ��� ���;. "��� ����-;�����!, ��� ��-��������!, ����(����!, ����-�����!. K��� �������� %�. K�#&� ������ �� ��� �������� ��, � �������� %� �������. Z�"��-�%� "������� ���%�, "���%� $�� ��� �-����$��%�, ������ � !��� �%��$���%� �������� %� ����������. ����% ���& "�������� � ����� ������. *����: ��%(�� 15-20 ��, ��������'�� 36 ��. ��$� ��$� ' �� 15 �� . ��'���'��������. `����� ���"��� ����� � �������� ���� � ������. \�� �� � �������� � ����&������5�&, ;�����& � � �����& ���� � "������%& �������&. ?�'�����'�=. Q�� � �� ��(����! � �����(�������! �%��. @�������. ����%������ ;��(���� �������'��. \���� �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 15 ��. ������"� '���<'. Z� ���� ���� ������% �&������� � � �� �� ���� .

39

Page 41: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Alburnoides bipunctatus (Bloch, 1782) - beldi*� comun�, �#"��������- #"'��-�-

�� Semnele distinctive. Corp relativ scurt �i comprimat lateral. Profilul spatelui �i abdo-menului arcuite aproape simetric. Solzii mijlocii, sub�iri, u�or caduci. De la baza ven-tralelor pân� la anus trece o caren� f�r� solzi. Linia lateral� curbat� în jos, fiind bine de-marcat� datorit� multitudinii de punctua�iuni duble de culoare neagr�. Dorsala înserat� mai aproape de cap decât de coad�. Anala destul de lung� (mai lung� decât la oble�) �i începe dincolo de nivelul unde se termin� dorsala. Capul mic �i gros (mai gros decât la oble�). Ochii relativ mari. Botul pu�in proeminent. Gura terminal�, aproape orizontal�, cu f�lci de lungime egal�, falca inferioar� ridicându-se pu�in în sus. Spatele verzui-cenu�iu, verde-alb�strui sau verde-brun, cu dungi întrerupte pe p�r�ile lui. Laturile verzi-argintii, cu iriza�ii albastre. Pe flancuri deasupra liniei laterale se întinde câte o larg� band� albastru-negricioas� �i mai multe rânduri de puncte întunecate. Abdomenul alb-argintiu sau g�l-bui-argintiu. Dorsala �i caudala verzi-gri, tivite cu negru, restul înot�toarelor sunt cenu�ii sau g�lbuie, cu o tent� ro�ietic-portocalie la baz�. Ochii deasupra cafenii, dedesubt ar-gintii, iar cercul din mijloc este galben. Lungimea: obi�nuit 7-10 cm, maximal 16 cm. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Specie indigen�. În albie �i afluen�ii din sectorul de mijloc al fluviului (bara-jul Novodnestrovsc - or. Soroca). Apare aici probabil din amonte, unde este un pe�te comun. Importanta. Pe�tele nu prezint� interes economic sau sportiv. Aspectul cantitativ. Prezen�� sporadic�, popula�ii pu�in numerice. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca periclitat� (EN). Pescuitul acestuipe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���� ���, � �%����� �"����, �$� �� � �����. \ ��������! ��#��%& "�������� �� ����'���� � ���� �! ���� �! ���', �� "���% %� (����. Q��! ����"��!, ����!, ����� � "���#5�!. K�����! ����! �;��� � ���;. "����� "������ ���$� � ������, (�� � &��� . ����'�%� "������ �����%�. }����� �����'��! � ��� �!. +%�� ( ' �%��� �! ��� ��$��� (��#� '#. +� ����(�%� � (��#� !�� ���������� ����%. "��� "�"��'��-������� �!, ����-;�����! ��� ��������-����(����!, � "���%��� %�� "������� "� ���&��� � ������. K��� ��-������ %�, ��� ������� ������ ������! ����-����! "������ � ������'�� �!��� ���%& "! �%���. X���' ������� ����� (����! "�� ����! ������! "������. K�#-&� �������� �-����� ��� $�� ��� �-�������� ��. "����� � &��� ���� "������� ;������� �-���%�, � ��� ��$��� - ������ %� ��� $�� ��� %�, ��������! � ����-$��%� � �����. *����: ��%(�� 7-10 ��, ��������'�� 16 ��. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X� ��(�� �! � ���� � "�� ���& �������� (�� �� ���� (� "�� ��% Z������� ������� }+W �� �. �����). @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X�� ���#(�� � ����-�# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (EN). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

40

Page 42: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Alburnus sarmaticus Freyhof et Kottelat, 2007 - oble* mare, �����4��'��- 1�4�- Semnele distinctive. Corp alungit, nu prea înalt, moderat comprimat lateral, profilul dor-sal �i ventral pu�in curbat. Între ventrale �i anus trece o caren� acoperit� în partea ante-rioar� cu solzi îndoi�i �i se termin� cu 4-6 solzi pân� la anus. Solzii mici (mai mari decât la oble�), relativ persisten�i. Pe linia lateral� 57-70 solzi. Anala se insereaz� pu�in în urma (cu 1-2 solzi) verticalei p�r�ii terminale a dorsalei. Caudala scobita, adesea cu lobii ine-gali. Capul relativ mic, ochii mari. Gura mic�, terminal�, oblic� în sus. Falca inferioar� în-gro�at� �i u�or proeminent�. La cap�tul f�lcii inferioare este o proeminen�� care p�trunde în scobitura din falca superioar�. Ochii argintii, cu un punct negru în partea de sus. Spatele foarte întunecat, albastru-verzui sau negru-alb�strui, cu un luciu metalic. La-turile �i abdomenul alb-argintii, uneori cu un luciu auriu. Dorsala �i caudala cenu�iu închise, cu marginea negricioas�. Restul înot�toarelor fumurii sau aproape incolore. Lungimea: obi�nuit 15-23 cm, maximal 40 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 10 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Endemic al Dun�rii, Nistrului, Bugului de Sud �i Niprului. Distribu�ia nu e studiat�. Semnalat în Nistru de Jos - în albie, bra�ul Turunciuc, delt� �i liman. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Aspectul cantitativ. Sporadic exemplare unice, practic a disp�rut din fluviu. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova nu are statut de protec�ie (în Ucraina o are), de�i în fluviu este o specie critic periclitat� de dispari�ie (R) sau chiar disp�rut� (EX). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elib-era�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%�����, �$� �� � �����. Z� ��#-&� ��$� ��#��%�� "��������� � ����'�%� � ���� ��� ���� �! ���', (�� �(�� "���% %� (���� (��� � � � �� ��'�� �� ���� �!��� 4-6 (���� � ����'���� � ���� �!). Q��! �����! (��"���, (�� ������), "�� �� ���!5�!. X���' ����-��� ����� 57-70 (���. ����'�%� "������ ��(���� �! �� 1-2 (��� "�;��� ��� �-���� ����� �"������ "�������. }����� �����'��!. }��;� ���'���. +� �����'���, ����(�%�, � ���� ��"�������%� ����& ��;��;��. Z�$�!! (��#� ' ��5��� � ��-����� �%� "�� �"����. Z� ����� ��$��� (��#� � ���� �! ������, �� ��%� ;�&�-�� � �%��� ���&��� (��#� �. }��;� �������� %� � (����� �(��� � ���&��� "�-������. "��� �(��' ����!, � ����- �� (����-;������ � �� ����(����� � �����. K��� � ��#&� �������� �-���%�, ������ � ;��� �� �-$�� %� �������. "����� � &��� ���� "������� ����-���%�, � (������ �� �������. \� ��'�%� "������� ��-���� %�, "�( � "��;��(�%�. *����: ��%(�� 15-23 ��, ��������'�� 40 ��. ��$� ��$� ' �� 10 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���. W������ *-��!, *��� ��, K�� � *��"��. X� ��(�� �! �"�����(���� � ��;��'� ����, ����� �-��(�, � '� � ������. ?�'�����'�=. Q�������� ' ����!, "�"���� � (��, "��� �(���� � �������� ��-(�;��. @�������. \���� "���%������� � �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���. Z� ����- ���� ������% �� ���� �&������� � � �� (� L������ ���� ), �� �� !��!� �! ��-(�;�#5�� (R), ��;��$�� ��(�;����� (EX) � *��� ��. Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

41

Page 43: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Alburnus alburnus (Linnaeus, 1758) – oble* comun, �#"��������- <������ Semnele distinctive. Corpul alungit, îngust �i mult comprimat lateral. Abdomenul prez-int� între ventrale �i anus o caren� ascu�it� lipsit� de solzi. Solzii sunt mici (mai m�run�i decât la oble�ul mare), sub�iri �i extrem de u�or caduci. Pe linia lateral� 42-55 solzi. Anala se insereaz� direct pe verticala p�r�ii terminale a dorsalei. Caudala adânc scobit�, cu lobii aproape egali. Capul relativ mic, comprimat lateral, ochii mari. Gura mic�, termi-nal� (aproape superioar�), oblic� în sus. Falca inferioar� sub�ire �i u�or proeminent�, la cap�tul ei este o proeminen�� care p�trunde în scobitura din falca superioar�. Ochii ar-gintii. Spatele cenu�iu-verzui, cenu�iu-albastru sau brun-verzui. Laturile �i abdomenul alb-argintii cu str�lucire puternica. Dorsala �i caudala cenu�ii, cu marginile mai întune-cate, iar restul înot�toarelor incolore, c�p�tând la baza lor cu reflexe portocalii sau ro�i-atice în perioada de reproducere. Lungimea: obi�nuit 10-15 cm, maximal 25 cm. Feme-lele sunt mai mari. Poate tr�i 12 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Probabil, este cel mai comun pe�te din bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Specie pe alocuri foarte numeroas�. Importanta. Prezint� interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� admis� - peste 12 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie nu are. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ;���, ���'�� �$� �� � �����. Z� ��#&� ��$� ��#��%�� "��������� � ����'�%� � ���� ��� ���� �! �� �%� ���', �� "���% %� (����. Q��! �����! (���'(�, (�� �����), ����� �"���#5�!. X���' ������� ����� 42-55 (���. ����'�%� "������ ��(���� �! "�!�� �� ��� �-���� ����� �"������ "�������. }����� �����'��!. }��;� ���'���. +� �����'���, ����(�%� ("�( � ���&���), � ���� ��"�������%� ����& ��;��;��. Z�$�!! (��#� ' ����! � ������� �%� "�� �"����. Z� ����� ��$��� (��#� � ���� �! ������, ��- ��%� ;�&��� � �%��� ���&��� (��#� �. }��;� �������� %�. "��� � ������ �� ����-����(������ ��� �, � ;�����%� � �����. K��� � ��#&� !��� �������� %�, � ���%� �� ����(����� �������. "���� � &��� ���� "������� ��� ��-���%� ��� ��� ��-����(���� %�, � ���%�� ���!��, � �� ��'�%� - ������ %� ��� "�( � ���-��� �%� � ��'�� � "����� ����� � "�� ��������� ����$��%� ��� �������� %�. *����: ��%(�� 10-15 ��, ��������'�� 25 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 12 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X� ��(�� �! "������� ��. ?�'�����'�=. \��� �; ���%& ��%�������%& � �����(������%& �%� ����. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. +�;������%� ��;-��� � ����& - � 12 ��. ������"� '���<'. Z� ���� ���� ������% �&������� � � �� �� ���� .

42

Page 44: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Leucaspius delineatus (Heckel, 1843) – fuf�, �#"��������- ��������

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, nu prea înalt, u�or comprimat lateral. Corpul �i capul sunt mai late decât la oble�. Abdomenul înaintea ventralelor rotunjit �i în urma lor e îngustat, dar f�r� a forma caren�. Înaintea anusului o papil� anal� evident�. Solzii de dimensiuni medii, sub�iri �i extrem de u�or caduci. Linia lateral� incomplet�, uneori cu întreruperi, începe de la cap �i dispare la nivelul pectoralelor. Dorsala se însereaz� în urma marginii posterioare a ventralelor. Anala se însereaz� sub marginea posterioar� a dorsalei. Capul mic, conic �i comprimat lateral. Ochii comparativ mari. Gura mic�, aproape superioar�, cu deschidere oblic� în sus. Falca superioar� f�r� scobitur�. Spa-tele brun-cenu�iu sau verzui, b�tând în albastru. Laturile argintii, puternic irizante. De-a lungul corpului (mai ales pe pedunculul caudal), mai sus de linia lateral�, se întinde o dung� argintie cu un luciu alb�strui. Abdomenul albicios. Înot�toarele incolore. Lungimea: obi�nuit 5-6 cm, maximal 12 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Specie indigen�. G�sim aceast� specie pretutindeni în bazinul fluviului, mai ales în golfuri, lacuri, b�l�i, canale, afluen�i mici, pâraie etc. Aspectul cantitativ. Specie abundent� numeric. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în R. Moldova nu are. ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, ���%�����, ������ �$� �� � �����. �����5� � ������ ����� �������, (�� ������. K�#&� "�;��� ��#����� "������� �$� ��, �� ���! �� . Q��! �������� ����(��%, ����! � ����� �"���#-5�!. K�����! ����! ��"����!, �� ��&��� �� �������% ���. "����� "������ ��-(���� �! ������'�� "�;��� ��� ����� ��������! ��#��%& "��������; ����'�%� – "�� ;����� ������ �"������. }����� �����'��!, ����(����!. }��;� ������ ��'�� ���'���. +� �����'���, ���&��� ��� "�����&���, ��� ��;��; ����� � ��"������ ����&. X��&�!! (��#� ' �� ���� �%���. "��� ����(���� �-����! ��� ������-��!. K��� �������� %� � !���� ������� � ������� %� � �����. X���' ���, �%�� ������� �����, !�� �! !���-�������� �! ������� �! ���� !5�! "������, ������-�� ;��� ��! �� &��� ���� � ����. K�#��� ������ ��. X�� "������� "�( � ���-��� �%�. *����: ��%(�� 5-6 ��, ��������'�� 12 ��. ���� ������'�� ��"���. ��-$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. �������� �� � �������� ����, �������� (��- � �� ��(�� �! � ;�����&, �;���& � ����&������5�&, � '!& �����& "�� ���� � �('��, "������%& �������& � ���(���� �"� � "�. ?�'�����'�=. �����(������%� � ����& ���. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� "���� ���!� . ������"� '���<'. Z� ���� ���� ������% �&������� � � �� �� ���� .

43

Page 45: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Leuciscus idus (Linnaeus, 1758) – v�duvi*�, �#"�������"� ->=

Semnele distinctive. Corp moderat alungit (mai alungit decât la babu�c�), relativ înalt (mai înalt decât la clean), u�or îngro�at �i comprimat lateral. Profilul dorsal �i cel ventral la fel de convexe. Pe spate înaintea dorsalei trece o brazd� median�. Solzii nu prea mari (mai m�run�i decât la babu�c� �i clean), persisten�i. Linia lateral� u�or încovoiat� spre abdomen, cu 60-65 solzi pe ea. Inser�ia dorsalei este situat� deasupra sau în urma mar-ginii posterioare a ventralelor. Marginea dorsalei e u�or concav�. Ventralele mai mici decât la clean. Marginea analei e convex�. Lobul inferior al caudalei mai lung decât cel superior. Capul mic, fruntea îngust� �i convex�. Ochii mari. Botul bont. Gura mic�, termi-nal�, u�or oblic� în sus. Ochii verzui-g�lbui sau de un portocaliu str�lucitor, cu o pat� în-tunecat� în partea de sus. Spatele cenu�iu-verzui, alb�strui, cenu�iu-brun sau negricios, cu o tent� verde. Laturile argintii, cu reflexe alb�strui sau luciu auriu (mai ales pe oper-cule). Abdomenul alb sau g�lbui. Dorsala �i caudala cenu�iu-violete. Restul înot�toarelor sunt portocalii sau ro�cate (în special ventralele �i anala). Lungimea: obi�nuit 30-45 cm, maximal 100 cm. Poate tr�i 20 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Cursul de jos al fluviului - bra�ul Turunciuc, b�l�ile luncii inundabile, lacul de acumulare Cuciurgan, delta �i limanul. Aspectul cantitativ. Efectiv redus considerabil, exemplare izolate. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca specie periclitat� (EN). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� "��������� �� (�������, (�� "�� �%), ������- ��'�� �%����� (�%��, (�� ������!), ( ' ��5����� � �$� �� � �����. Z� �"��� ���� �! ��������! �%����. Q��! ���'(�, (�� "�� �% � ������!. X ������� ��-��� ����� 60-65 (���. Z�(��� �"������ "������� "�;��� ��� ����� ��������! ��#����� "�������. X������ ���� �"������ "������� ������ ���� . X������ ���� ����'���� "������� ���'�� ���� . }����� �����'��!, � ;��� � �%"��%� ����. }��;� ��"�%�. +%�� "��. +� ����(�%�, ������ �������' ��"�������%� ����&. "��� ;������� �-����(����!, ����-����! ��� (������ �!, � ;����%� � �����. K��� �������� %� � ���'�%� ;��� �� %� � ����� (�������� �� $�����%& ��%�-��&). K�#&� ������ �� ��� � $�� �;���. +��$�� ;������� �-$�� �! ��� !���-����$���!, � ���%� "! ��� � ��� ���&��� (�� �. "����� � &��� ���� "������� ���%� � Y���� ��%� � �����. \� ��'�%� "������� ����$��%� ��� !���-�����%� (�������� ��#��%� � ����'�%�). *����: ��%(�� 30-45 ��, ��������'�� 100 ��. ��$� ��$� ' �� 20 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. Z�$��� �(���� ���� - ���� ���(� � �-(�������� ����&������5�, "������%� ������%, ���' � � �����. ?�'�����'�=. +����! � ��;�� ����(�������! �%��. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ���#(�� � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (EN). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ���. ������ – � "� �!

44

Page 46: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Leuciscus leuciscus (Linnaeus, 1758) - clean mic, �#"�������"� ���Z

Semnele distinctive. Corp moderat alungit (mai lung decât la cleanul comun), foarte pu�in bombat dorsal �i ventral, slab comprimat lateral (dar mai aplatizat decât cleanul comun). Spatele �i abdomenul rotunjite, f�r� caren�. Solzii medii, gro�i, persisten�i. Linia lateral� pu�in curbat�. Dorsala se însereaz� deasupra bazei ventralelor. Marginea dor-salei �i analei u�or concave. Marginea anterioar� �i posterioar� a dorsalei sunt curbate. Anala se însereaz� în urma cap�tului posterior al dorsalei. Caudala relativ lung� �i adânc scobit�. Capul mic �i comprimat lateral. Fruntea u�or bombat�. Botul scurt, masiv, ascu-�it. Gura mic�, subterminal�, deschiderea foarte îngust�, semilunar�. Buzele sub�iri, cea inferioar� este întrerupt� la mijloc. Coloritul uniform argintiu. Spatele mai întunecat, caf-eniu, b�tând în m�sliniu sau albastru închis. Laturile cenu�ii deschise, alb�strui sau g�l-bui. Solzii de pe laturi adesea tivi�i cu negru, fond pe care sunt dispuse puncte mici. Ab-domenul alb. Dorsala �i caudala fumurii, restul înot�toarelor sunt palide, cu o slab� nuan�� g�lbuie ce uneori bat spre ro�u. Irisul ochilor galben. Lungimea: obi�nuit 10-16 cm, maximal 30 cm. Poate tr�i 10 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ie neuniform� în albia fluviului, rar în avalul aflu-en�ilor, lacul Dub�sari, bra�ul Turunciuc �i liman. Aspectul cantitativ. În prezent specia poate fi apreciat� ca pu�in numeroas�, cu declin constant. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este rar� �i vulnerabil� (R/VU). L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, ������� �$� �� � �����. "��� �"����� �"������ "������� � ��#&� ;� ��#��%�� "��������� ;�������%. Q��! ������& ��;�����, "�� �� ���!5�!. K�����! ����! ( ' �;��� �! ���;. Z�(��� �"������ "������� ���"���$��� ��� ���������� ��#�����. X����!! ������ �"������ � ����'���� "�������� ������ ���� �!. �������� � ;����� ����� �"������ "������� �%�� % � � ����%. ~��� ���� "������ � ���� ��'�� �����%�, ���'�� �%��(� %�. }����� �����'��!, �"�#5��� � �����. _�� ������ �%"��%�. +%�� ���� ��� � ���������, ;��� ������. +� �����'���, "����$���. +� ���! 5��' �(��' ;��!. Z�$�!! ��� "�������� "�������. \������ ���������� �������-� �!. "��� � ������ �� ;������� ��� � ������ %� � �����. K��� ������ �-��%�, ������ �-����%�. +��$��� $�� �!. K�����! ����! (�� � ��������� ����& � ���; ����� ����� ������. "����� � &��� ���� "������� ���%� ��� ����-���%�, �� ��'�%� - � ��� ��-������ �� $�� ��� ���, ��$� ����$���-�������� ��� ��� �. *����: ��%(�� 10-16 ��, ��������'�� 30 ��. ��$� ��$� ' �� 10 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ����� ������������ ��'�� � ��-��� ���� ����, ������ � "�� ���&, ����&������5� *�����', ����� ���(� � ������. ?�'�����'�=. X ��� �!5�� ����!, ��� ��$� ������� '�! ��� ��� ���%� � ����-(������%�. @�������. Z�"���%����%� ���, ����� �#�� ��'����� ����. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ������ � !;���%� (R/VU) �����. ������ – � "� �!

45

Page 47: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Petroleuciscus borysthenicus (Kessler, 1859) – cernu!c�, #�#"��Z

Semnele distinctive. Corpul moderat alungit �i gros, foarte u�or comprimat lateral. Spa-tele �i abdomenul rotunjite. Solzii relativ mari, persisten�i. Pe linia lateral� 33-40 solzi. Marginea dorsalei e dreapt� sau u�or convex�. Anala u�or rotunjit�. Caudala scurt�, slab scobit�. Capul scurt �i lat (lungimea mai mic� decât în�l�imea corpului). Fruntea aproape plan�. Botul scurt �i obtuz. Gura terminal�, destul de mic�. Irisul ochilor portocaliu aprins. Capul aproape negru. Spatele cenu�iu sau brun-verzui. Laturile �i abdomenul argintii, cu o tent� ruginie sau verzuie. Pe partea din spate a capului o dung� longitudinal� negricio-as�. În por�iunea superioar� a flancurilor solzii au la baza lor câte o pat� brun�. În por�i-unea posterioar� a flancurilor trece câte o band� întunecat�, care poate fi lat� �i ajunge la caudal�. Abdomenul alb-murdar, uneori cu o tent� ro�ietic�. Dorsala �i caudala cenu�ii b�tând în violaceu sau portocalii cu marginea cenu�ie, restul înot�toarelor sunt portocalii. Lungimea: obi�nuit 8-10 cm, maximal 18,5 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Endemic pontic. Sectorul de mijloc �i de jos al fluviului - lacurile de acumulare Dub�sari �i Cuciurgan, bra�ul Turunciuc, delta, liman, probabil �i în alte ape din aval. Importanta. Pe�tele nu prezint� interes economic sau sportiv. Aspectul cantitativ. Foarte rar �i pu�in numeros. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca critic periclitat� cu dispari�ia (CR). Pescuitul este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ��'�� ������ �$� �� � �����. Q��! � ���� ��'�� ��"��!, "��(�� ���!5�!. X���' ������� ����� 33-40 (���. "��-��� "������ ���� "�!�# ��� ������ ;��������# ���&�## �����. ����'�%� "������ ������ ;��������%� �� �����. ~��� ���� "������ ���� ���, ������%��(�- %�. }����� ���� ��!. +%�� �� ���������. +� ����(�%�, �����'���. "��� ��-��!, � ������ �� ����(����-;������� ��� �. K��� � ��#&� ��� ��-�������� %�, � ;������� %� ��� $�� ��� %� � �����. Z� ;����� (�� � �����% ����! "�����'-��! "�����. +��$�� !��� ����$���!. X ���&��� (�� � ����� "�� ��������� ��$��� (��� �� ' "� ���� "! �%��. �� ����� � ;����� (�� � ��� ����! "������, ��- ���! ��$� �% ' ������� � ��&��� ' �� &��� ����� "�������. K�#��� ������ ��, ������ � �������� %� � �����. "����� � &��� ���� "������� "�"��'��-���%� ��� ����$��� %�, � ���%�� ���!��, ��#��%� � ����'�%� "������� !���-����$��%�. *����: ��%(�� 8-10 ��, ��������'�� 18,5 ��. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. Q����������� �������. +��"��� ������� �� �;(���. ������ � ��$��� (�� �� ����, �������� � ����&������5� *�����' � � �(�������� ����&������5�&, � ����� ���(� � ������, ��;��$�� � � ����& �������& ��;����. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ?�'�����'�=. [����(�%� ��;��"�!�%, ����� �����(������%� � �(�������� ��-��&������5�. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (CR). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� �����-�� ����. ������ – � "� �!

46

Page 48: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Rutilus frisii (Nordmann, 1840) – babu!c� pontic� (virezub), ��������4��'��� �"-

��><#

Semnele distinctive. Corp alungit �i gros, aproape circular în sec�iune. Abdomenul între ventrale �i anus este rotunjit. Solzii mai m�run�i decât la babu�c�, taranc� �i v�duvi��. Linia lateral� u�or curbat�, cu peste 53 solzi. Dorsala înalt�. Pectoralele cu 17-18 radii. Caudala mare �i lat�. Capul nu prea mare, lungimea lui e mai mic� decât în�l�imea corpului. Fruntea lat� �i proeminent�. Ochii mici. Botul foarte scurt, obtuz rotunjit �i iese deasupra gurii. Gura subterminal�, aproape inferioar�. Falca superioar� iese pu�in deasupra inferioarei. Spatele cenu�iu sau brun închis, cu o tent� de albastru-verzui. Laturile argintii. Abdomenul alb sau g�lbui, cu reflexe rozacee. Irisul ochilor fumuriu sau g�lbui. Dorsala �i caudala cenu�ii închise. Ventralele �i anala g�lbuie sau ro�cate. Restul înot�toarelor la baz� sunt g�lbuie, iar la capete cenu�ii. Vezica înot�toare cu cap�tul posterior alungit, formând un con spira-lat. Lungimea: obi�nuit 30-45 cm, maximal 71 cm. Poate tr�i 12 ani. R�spândirea. Specie indigen�. În sectoarele de mijloc �i de jos ale fluviului - în albie �i la-curi (bra�ul Turunciuc �i rar lacul Cuciurgan), intr� în gurile afluen�ilor �i liman. În sectorul de mijloc are popula�ii sedentare, a p�truns aici din lacul Novodnestrovsc. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv. Aspectul cantitativ. Popula�iile nemigratoare izolate �i pu�in numeroase, cele migratoare aproape au disp�rut. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca periclitat� (EN). Pescuitul pe�telui este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie!

���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%����� � ��� ��, � ��;��;� "�( � �������. K�#&� ��$� ��#��%�� "��������� � ����'�%� � ���� ��� ;��������. Q��! ���'(�, (�� "�� �%, ����� � !;!. K�����! ����! �� ����%� �;����� � ��#-&, ����' ��� ����� 53 (���. "����� "������ �%�����. }���%� "������� � 17-18 �(���. ~��� ���� "������ ���'��� � �������. }����� �����'��!. _�� �������, �%"��%�. }��;� �����'���. +%�� �(��' ���� ���, "� ;����������, ������� ��� � ��. +� "����$���, "�( � ��$���. X��&�!! (��#� ' ������ �%��� �! ��� ��$���. "��� ����-����!, ����� �-(����! � ;������� �-����� � �����. K��� ��� ��-�������� %�. K�#&� ����� ��� $�� ��� ��. +��$�� ����! ��� ������ $�� ��� �!. "����� � &��� ���� "������� ����-���%�. K�#��%� � ����'�%� "������� $�� �-�� %� ��� ��� ��-�������� %�. \� ��'�%� "�� ��������� ������ $�� ��� %�, ���'-�� – ���%�. ����� ��'�%� ";%�' � ����� ������ � ���� ����(���# Y���, ����-;! �"����'. *����: ��%(�� 30-45 ��, ��������'�� 71 ��. ��$� ��$� ' �� 12 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���. X ������� � ��$-��� (�� �� ����, ����&������5�& (���� ���(� � ����� �(�������� ����&����-��5�), � (�� � ;�&��� � � '! "�� ���� � �����. X ������� (�� �� ���� �� ��(�� -�! $���! Y����. ?�'�����'�=. ���������� ��� �!��� ����� � �(�� !���. ���&����� �� ��(�� �! �����(�%�� ��;��"�!����, (�������� ' $��%& Y��� ��������, �� � ��(�� �! ��� . @�������. ����%� ����� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X��#(�� � �����# ���-� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (EN). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ���. ������ – � "�- �!

47

Page 49: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Rutilus heckelii (Nordmann, 1840) – taranc�, �>��'��-�����4��'��- �����=

Semnele distinctive. Corpul relativ înalt, u�or comprimat lateral. Profilul dorsal convex. Abdomenul între ventrale �i anus este rotunjit. Solzii comparativ m��ca�i (pu�in mai mici decât la babu�c�) �i persisten�i. Linia lateral� u�or curbat�, cu pân� la 50 solzi. Dorsala înalt�. Capul relativ scurt. Ochii mici. Botul ascu�it. Gura subterminal�, aproape infe-rioar�, cu deschiderea îngust� �i semilunar�. Coloritul este mai pu�in intens decât la ba-bu�c�. Spatele negricios, cenu�iu-alb�strui sau cenu�iu-verzui. Laturile �i abdomenul ar-gintii. Irisul ochilor argintiu sau portocaliu deschis. Dorsala �i caudala g�lbui-m�slinii, cu marginile întunecate. Anala �i înot�toarele pare cenu�ii, cu marginile negre. Vezica înot�-toare cu cap�tul posterior rotunjit. Lungimea: obi�nuit 20-35 cm, maximal 51 cm. Poate tr�i 10 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sectorul de mijloc (albia Holo�ni�a - Camenca, lacul de acumulare Dub�sari) �i cel de jos (albia, bra�ul Turunciuc, lacul Cuciurgan, delta �i li-manul). Aspectul cantitativ. Specie pu�in numeroas�. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 18 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este rar� (R). ���������=�"� ���>����. ���� � ���� ��'�� �%�����, ��'�� ������ �$� �� � �����. K�#&� ��$� ��#��%�� "��������� � ����'�%� � ���� ��� ;��������. Q��! ������ ��'�� ��"��! (������� ���'(�, (�� "�� �%) � "�� �� ���!5�!. K�����! ����! �� ����%� �;����� � ��#&, ����' ��� ����� 50 (���. "����� "������ �%�����. }����� ������ ��'�� ���� ��!. }��;� �����'���. +%�� ;��� -������. +� "����$���, ������ ��$���. +� ���! 5��' ;��!, "������!. \������ �������, (�� "�� �%. "��� (������ �!, ����-����! ��� ����-;������� �!. K��� � ��#��� �������� %�. +��$�� �������� �! ��� ������ ����$���!, ���������� ���������!. "����� � &��� ���� "������� ������ ����$��%� � ����� ������. ����%� � ����'�%� "������� ��� ��-���%� � "�( � (���%�� ���!��. ����� ��'-�%� ";%�' � ����� ;�������. *����: ��%(�� 20-35 ��, ��������'�� 51 ��. ��$� ��$� ' �� 10 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X ������� (���� ~�������� - �������, ��-��&������5� *�����') � ��$��� (�� �� *��� �� (���� ����, ���� ���(�, �-(�������� ����&������5�, ���' � � �����). @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 18 ��. ?�'�����'�=. X�;�� ����(�������. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! !��!� �! ������ (R).

48

Page 50: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Rutilus rutilus (Linnaeus, 1758) - babu!c� comun�, �#"��������- ������

Semnele distinctive. Corpul alungit, de în�l�ime medie, u�or comprimat lateral. Profilul dorsal �i ventral uniform convexe. Abdomenul între ventrale �i anus este rotunjit. Solzii de dimensiuni mijlocii (pu�in mai m��ca�i decât la taranc�) �i persisten�i. Linia lateral� u�or curbat�, cu pân� la 50 solzi. Dorsala înalt� �i se însereaz� deasupra sau pu�in în urma bazei inser�iei ventralelor. Pectoralele cu 16 radii. Caudala adânc scobita, cu lobul inferior pu�in mai lung. Capul relativ scurt. Ochii mici. Botul scurt �i obtuz. Gura terminal�, rar pu�in subterminal�, deschiderea semilunar� �i pu�in oblic� în sus. Coloritul este mai intens decât la taranc�. Spatele cenu�iu sau brun, cu reflexe verzui, uneori alb�strui. La-turile �i abdomenul alb-argintii, uneori cu o nuan�� de galben �i un luciu metalic mat. Dorsala �i caudala cenu�ii închise, cu tent� ro�ietic�. Celelalte înot�toare sunt g�lbui, palid portocalii sau ro�ietice (în special ventralele �i anala). Irisul ochilor la puiet e galben sau portocaliu, la adul�i ro�ietic cu un punct ro�u în partea de sus. Vezica înot�toare cu cap�tul posterior rotunjit. Lungimea: obi�nuit 15-20 cm, maximal 36 cm. Poate tr�i 15 (?20) ani. R�spândirea. Specie indigen�. Tr�ie�te în mai tot bazinul fluviului �i în liman. Aspectul cantitativ. Este un pe�te foarte comun �i numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit ad-mis� - peste 18 cm. În pesc�rii este d�un�tor. Starea de protec*ie. Specia statut de protec�ie în R. Moldova nu are. ���������=�"� ���>����. ���� � ���� ��'�� ��;���, �$� �� � �����. K�#&� ��-$� ��#��%�� "��������� � ����'�%� � ���� ��� ;��������. Q��! ������- ��'�� ��"��! (������� ��"���, (�� �����) � "�� �� ���!5�!. K�����! ����! �� ����%� �;����� � ��#&. X���' ��� ����� 50 (���. }����� ������ ��'�� ��-�� ��!. }��;� �����'���. +%�� ;����������. +� ����(�%�, ������ "����$���. +� ���! 5��' "������!. "����� "������ �%����� � ��(���� �! �� ��� ����� (��� ( ' ���'��) "�������� ���! ��������! ��#��%&. }���%� "������� � 16 �-(���. \������ �� ��������, (�� �����. "��� ����!, ;������� �-����(����!, ����-;�����! ��� ����-������� �!. K��� � ��#��� �������� �-���%�, ������ � $�� %� � �����. +��$�� ������ $�� �! ��� ����$���!, �;����%& – ��������- �!, � �����%� "! �%���� ����&. "����� � &��� ���� "������� ����-���%�, � �������� %� ���� ��. \� ��'�%� "������� $�� ��� %� ��� ����$���-�������� %� (�������� ��#��%� � ����'�%�). ����� ��'�%� ";%�' � ����� ;�-������. *����: ��%(�� 15-20 ��, ��������'�� 36 ��. ��$� ��$� ' �� 15 (?20) �� . ��'���'��������. A��������%� ���. `����� ���"��� �������! "� ���� ������-� ���� �%�� � � ����& ������. ?�'�����'�=. X�;�� �����(������%�, (�� � ;������ "� (�������� � ���� �; "��-�%& ��� . @�������. ���� ��;��(� ��'��� "���%������ � �"�� ����� ;��(����. ]�"��5�-� �! ��� �%� ����� 18 ��. Z�$��� ��'�%� ���"���� � �%������ ��. ������"� '���<'. Z� ���� ���� +. ������% �&������� � � �� �� ���� .

49

Page 51: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Scardinius erythrophthalmus (Linnaeus, 1758) – ro!ioar�, �#"��������- ���'��-

�X��� Semnele distinctive. Corpul moderat alungit, puternic comprimat lateral (mai înalt �i aplatizat decât la babu�c�). Spatele dup� ceaf� puternic convex, iar în fa�a dorsalei este comprimat lateral în form� de creast�. Abdomenul prezint� între ventrale �i anus o pro-nun�at� caren� acoperit� de solzi îndoi�i. Solzii comparativ mari, den�i �i persisten�i. Linia lateral� apropiat� de abdomen. Dorsala situat� în partea caudal� a corpului, inser�ia ei fiind dup� verticala marginii posterioare a bazei ventralelor, marginea ei superioar� e u�or concav�. Pectoralele nu ating inser�ia ventralelor. Anala scurt�, u�or concav�. Cau-dala adânc scobit�, cu lobii ascu�i�i �i egali. Capul mic. Botul scurt �i obtuz. Gura mic�, terminal�, foarte oblic� în sus. Irisul ochilor auriu, cu o pata ro�ie în partea de sus. Spa-tele alb�strui închis cu reflexe verzi sau cafenii, câteodat� negricioase. Laturile argintii mat sau brun-aurii, uneori cu luciu metalic sau albicios. La baza por�iunii libere a fiec�rui solz sunt pete întunecate. Abdomenul alb. Înot�toarele au baza fumurie spre negru, iar vârfurile ro�ii, cu o intensitate variabil�. Lungimea: obi�nuit 15-25 cm, maximal 51 cm. Poate tr�i 10 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Pe larg r�spândit� în bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Anterior era o specie comun�, acum efectivul numeric a sc�zut. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit - peste 15 cm. Starea de protec*ie. Specia în R. Moldova nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, � �%����� �"����, ���'�� "��5����� � ����� (����� �%����� � �$� ��, (�� "�� �%). "��� ;� ;� %���� �� � "������� �! ���& � "���� �"���%� "�������� �$� � � ����� � ���� �����!. ��$� ��#��%�� "��������� � ����'�%� � ���� ��� ���� �! &����� �%��$��-�%� ���', "���% %� (����. Q��! ������ ��'�� ��"��!, ������#5�! ��� �� ����. K�����! ����! ���"���$��� ���$� � ��#&. "����� "������ ������ � �-���� � ;����� (�� � ���, ��(���� �! "�;��� ��� ����� ����� ��������! ��#�-�%& � ����(���� �! ���;�� � ����'���, ���&�!! ��� ������ ( ' �%��(� �!. }��-�%� "������� �� ��� �# �� ��������! ��#��%&. ����'�%� "������ ���� ���, ������ �%��(� %�. ~��� ���� "������ ���'�� �%��(� %�, � ;��� ����%�� ��"�-� !��. }����� �����'��!. +� �����'���, "�����&���, �(��' ���� ����5�� ����&. "��� � ����-;�������� �� ����(����-;�������. +��$��� ����$���-;��� �� �!, � �����%� "! �%���� ����&. K��� ����;���-$�� %� ��� ����(���� �-;��� �� %�, ��#&� ������ ��. ��� ��������� ��������� (�� � ��$��� (��� ���%� "! �%�-��. "����� "������ ���; � ����(������ �� (������ ���, �����& �������� %�. \� ��'�%� "������� �������-�����%� ��� �������%�. *����: ��%(�� 15-25 ��, ��������'�� 51 ��. ��$� ��$� ' �� 10 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. `����� ���"��� ����� � �������� ����. ?�'�����'�=. +���� �%�� �����(��������, ���(�� (�������� ' ����� ����'. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. +�;�������! ��! �%���� ����� - � 15 ��. ������"� '���<'. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� ��� �� ���� .

50

Page 52: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Squalius cephalus (Linnaeus, 1758) - clean european, �#"�������"� %�����=

Semnele distinctive. Corpul moderat alungit, gros, aproape cilindric în sec�iune. Spatele lat, rotunjit. Abdomenul abia comprimat. Solzii mari, gro�i, persisten�i. Un apendice sol-zos la baza ventralei. Linia lateral� pu�in curbat�, sub ea pân� la abdomen sunt 3-4 rân-duri de solzi (la cosa� 5). Dorsala situat� direct dup� verticala bazei ventralelor. Margi-nea dorsalei dreapt� sau u�or rotunjit�, p�r�ile sunt aproape paralele. Marginea analei rotunjit�. Capul mare, îngro�at �i u�or aplatizat, cu o frunte foarte mare �i plat�. Ochii comparativ mari. Botul rotunjit. Gura mare, terminal�. F�lcile perfect egale. Irisul ochilor galben, cu o pat� brun-verzuie �i una neagr� jos. Spatele brun-cenu�iu spre negru, cu o tent� verzuie. Laturile argintii-g�lbui f�r� luciu. Marginea liber� a fiec�rui solz este orna-mentat� cu pigment brun-negricios str�lucitor, care creeaz� un desen de re�ea. Abdo-menul albicios. Dorsala �i mai ales caudala sunt cenu�ii sau de un albastru închis, uneori ro�ietice, cu o margine întunecat� la cap�tul posterior. Pectoralele �i ventralele portocalii, anala purpurie, iar spre capete trec în galben. Lungimea: obi�nuit 25-35 cm, maximal 90 cm. Poate tr�i 18 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Poate fi g�sit pretutindeni în albie �i afluen�i, mai rar în lacuri. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 28 cm. Starea de protec*ie. Specia în R. Moldova nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, �����'�� ��� ��, "�( � ������ � ��(����. "��� ������!, ;���������!, ��#&� � ����� �� �$� � ��� ����-�� �$� �. Q��! ��� � �(�� ��"��!, ����!, "�� �� ���!5�!. K�����! ����! �;�-�� � � ��#&. ��� ������� ������ 3-4 �!�� (��� ( ���� 5). "����� "������ ���"���$�� "�!�� ;� ��� ����'# ��������! ��#��%&. ���� �"������ "������� "�!��� ��� ������ ;��������%�, ��� "������� � ;����� ����� ���"���$��% "�( � "�������'��. ���� ����'���� "������� �%"��%�. }����� ��������!, ��5����! � ( ' "��"�#�� �!, � �(��' ������� � "������ ����. }��;� ������ ��'�� ���'-���. +%�� ��������- "��� ��. +� �������, ����(�%�, (��#� � ������ ����%, �& ��� ��&��� ;� �����' ���;. "��� ����-����(����! � ;������� %� � �����, "�( � (����!, ���� �������� %� � $�� ��� %� � �����, ��#&� ������ ��. +��$-�� $�� ��� �!, � ����� �-;����%� "! ��� ����& � (���%� ���;. ������%� ���� ��$��� (����� � ����� ���� !5�� ���� �����, ( � ��;��� ��������;�%� �� (� %� ������. "����� � �������� &��� ���� "������� ����-�����, ������ ������'�� �����%�, � ������� ����� ������ "� ;����� ���#. }���%� � ��#�-�%� "������� ����$��%�, ����'�%� - !���-�����%�. *����: ��%(�� 25-35 ��, ���-�����'�� 90 ��. ��$� ��$� ' �� 18 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. �������� �� - � ���� � "�� ���&, ��$� � ��-��&������5�& � ������. ?�'�����'�=. +�����, ���#5�� ���# (�������� ' ���. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 28 ��. ������"� '���<'. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� .

51

Page 53: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Aspius aspius (Linnaeus, 1758) – avat, �#"�������"� &����

Semnele distinctive. Corpul alungit, pu�in comprimat lateral. Spatele lat, profilul lui urc� lin, dar imediat în urma capului se înal�� brusc, formând o curbur�. Între ventrale �i anus se afl� o caren� ascu�it� acoperit� cu solzi. Solzii relativ m�run�i, sub�iri, cu striuri evi-dente, a�eza�i des �i persisten�i. Toate înot�toarele sunt mari �i ascu�ite la capete. Dor-sala înalt�, cu margine concav�, înserat� ei e în urma începutului ventralelor. Anala înalt� �i îngust�, cu marginea puternic concav�, inserat� cu mult în urma cap�tului poste-rior al dorsalei. Caudala mare, lung� �i puternic scobit�, lobul ei inferior pu�in mai lung. Capul alungit �i comprimat lateral. Fruntea aproape plan�. Ochii relativ mici. Botul ascu-�it. Gura mare, terminal� �i oblic� în sus, f�r� din�i. Falca inferioar� este pu�in mai lung�, ridicat� în sus, având la cap�t o protuberan�� interioar� care intr� în scobitura f�lcii supe-rioare. Fantele branhiale sunt foarte largi. Coloritul general este argintiu. Spatele m�sliniu închis, cenu�iu-verzui sau brun-cenu�iu cu reflexii alb�strui. Laturile cenu�iu-plumburii sau argintii cu un luciu galben. Abdomenul cenu�iu-albicios. Dorsala �i caudala cenu�ii sau alb�struie, cu marginile întunecate. Restul înot�toarelor incolore sau palid ro�ietice la baz� �i fumurii la capete. Irisul ochilor argintiu, iar pupilele prezint� cate un cerc auriu. Lungimea: obi�nuit 30-40 cm, maximal 120 cm. Poate tr�i 10 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Pretutindeni în bazinul fluviului - albia, lacurile de acumu-lare, gurile afluen�ilor mari, bra�ele, gârlele, delta �i limanul. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 40 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este rar� �i chiar vulnerabil� (R/VU). ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ������ �$� �� � �����. "��� ����-��!. ��$� ��#��%�� "��������� � ����'�%� � ���� ��� ���� �! �� �%� ���', "���% %� (����. Q��! � ���� ��'�� �����!, "�� �� � "��(�� ���!5�!. X�� "������� ;��� ����% �� �����&. "����� "������ �%�����, �%��(� %�, ��(���� �! "�;��� ��(��� ��#��%&. ����'�%� "������ ���� ��� � �%�����, � ���'�� ���� %� �����, ���"���$�� ������ "�;��� ��� ����� ;������ ���! �"������. ~��� ���� "������ �������, �����%� � ���'�� �%��(� %�, ��� ��$�!! ��"�� ' ������'�� �������. }����� ��������!, �$� � � �����. }��;� �����'���. +%�� ;��� ������. +� �(��' ���'���, ����(�%�, ����� � �� ���� ;���. Z�$�!! (��#� ' ������'�� ������� ���&��� � �%��� �! ����&, ���� �� ����� �� ������ ������, �� ��%� �&��� � �%��� ���&��� (��#� �. \�5�! ������� �������� �!. "��� ��������-;�����! ��� ������ �! � ������ %� � �����, ���� ����� ��� �%� � $�� %� ���-����. +��$�� �������� �! ��� $�� �!. "����� � &��� ���� "������� ���%�, � ���%�� �����������, �� ��'�%� ��%(�� �������� %� ��������! � ������ %� � ����. *����: ��%(�� 35-40 ��, ��������'�� 120 ��. ��$� ��$� ' �� 10 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X �������� ���� ���"��� ����� "������� -��. ?�'�����'�=. [����(�� �� ��(���%� � ����&. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 40 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� ������ ��� ��$� !;���%� (R/VU).

52

Page 54: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Chondrostoma nasus (Linnaeus, 1758) - scobar comun, �#"�������"� ��$<'�

Semnele distinctive. Corp alungit, mai pu�in înalt decât la moruna�, gros �i aproape cil-indric. Profilul dorsal u�or curbat, cel ventral aproape plan. Abdomenul dup� ventrale ro-tunjit. Solzii mai m��ca�i decât la moruna�. Dorsala înalt�, cu marginea superioar� u�or concav� �i foarte înclinat�, situat� aproximativ la nivelul inser�iei ventralelor. Anala mai îngust� decât la moruna�, cu marginea superioar� concav� �i se însereaz� mult în urma dorsalei. Caudala scurt�, adânc scobit�, cu lobii ascu�i�i �i egali. Capul mic. Ochii mici. Botul masiv, bombat �i mult proeminent �i acoper� gura complet. Gura mic�, inferioar�, transversal�, în stare deschis� are form� dreptunghiular�. Buza superioar� sub�ire, cea inferioar� în form� de muchie cartilaginoas� ascu�it�. Irisul ochilor galben-auriu cu o pata ro�ie. Spatele brun-cenu�iu, cenu�iu-alb�strui, cenu�iu-verzui cu luciu metalic. Laturile gri-argintii, f�r� luciu puternic. Pe solzi adesea punctule�e negre. Abdomenul alb-g�lbui. Dorsala �i caudala cenu�ii închise, aproape negre, prima la baz� sângerie, iar a doua în partea de sus �i de jos neagr�. Restul înot�toarelor g�lbui, ro�u deschise sau violete. Peritoneul negricios. Lungimea: obi�nuit 28-40 cm, maximal 54 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 10 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Albia sectoarelor de mijloc (pân� la lacul Dub�sari) �i de jos al fluviului, mai rar bra�ul Turunciuc �i gura unora dintre afluen�i. Aspectul cantitativ. Specie relativ comun�, dar peste tot e pu�in numeroas�, în declin continuu. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, în R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este extrem de vulnerabil� (VU). Pescuitul pe�telui acestei specii trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ��������� � �%����� (��� ��$�, (�� �%���), ��� �� � "�( � �� �$� � � �����. _���! �"��% ;��� �!, � ��#&� - "�( � "�!��!. K�#&� "�;��� ��#��%& "�������� ;��������. Q��! ��"���, (�� �%���. "��-��� "������ �%�����, ��� ���&��� ���� ������ ���� %� � ��"������ �(��' ����, �� ��(���� �! "�( � �� ��� ����� ��(��� ��#��%&. ����'�%� "������ $�, (�� �%���, ��� ���&��� ���� �%��(� %� � ��(���� �! ������ � ��������! �"������. ~��� ���� "������ ������%��(� %�, � ;��� ����%�� �������. +%�� ����(�����, ���'�� ;����������, �%��� �! �"���� � ���������� "����%��� �� . +� �����'-���, ��$���, "�"���(�%� ��� ������ �������;�%�. K�(� �����% %�, �� ���� (� %��&���'�# Y���. X��&�!! ��� ����!, ��$�!! � �� �%� &�!5��%� �����. "��� ����!, � �� ����(����� �������. K��� "�"��'��-�������� %�. "����� � &��� ���� "������� ����-���%� ��� (������ %�. ~��� ���� "������ ����& � ���; ���� (���# ����. K�#��%� � ����'�%� "������� !���-�����%�. K�#���� (������ �!. *����: ��%(�� 28-40 ��, ��������'�� 54 ��. ���� 10 �� . ��'���'��������. A�������. +��� �������� � ��$���� (�� �� ����, ��$� ���� ���(�. ?�'�����'�=. �������� �� ����(�������! �%��, �� (�������� ' �����5�� �!. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 25 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! !;���%� (VU). Z���-&����� ����$� ' "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

53

Page 55: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Vimba vimba (Linnaeus, 1758) – moruna! comun, �#"�������"� �"#�Z

Semnele distinctive. Corpul destul de alungit �i de înalt (mai mult decât la scobar), gros �i comprimat lateral. Profilurile dorsal �i ventral sunt la fel. Între cap �i dorsal� trece o brazd� f�r� solzi, iar dup� dorsal� trece o caren� acoperit� cu solzi. Abdomenul dup� ventrale cu o caren� f�r� solzi. Solzii mai m�run�i decât la scobar. Dorsala înalt�, margi-nea de sus u�or concav� sau aproape dreapt�, ea e situat� dup� verticala începutului inser�iei ventralelor. Anala mai lat� decât la scobar, marginea ei superioar� slab concav� �i se însereaz� în urma dorsalei. Caudala lung�, adânc scobit�, cu lobii ascu�i�i �i inegali. Capul mic. Ochii mari. Botul alungit �i masiv, bombat �i mult proeminent, acoperând gura complet. Gura mic�, inferioar�, semilunar�, puternic retractil�, în stare deschis� ea e ro-tund�. Buzele sub�iri. Irisul ochilor g�lbui. Spatele cenu�iu închis, cenu�iu-alb�strui sau cenu�iu-verzui. Laturile gri-argintii b�tând în galben. Abdomenul alb-argintiu. Dorsala �i caudala cenu�ii, restul înot�toarelor incolore, uneori g�lbui cu baza ro�ie, anala cu puncte negre la margine. Peritoneul fumuriu. Lungimea: obi�nuit 25-30 cm, maximal 50 cm. Poate tr�i 17 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Albia sectoarelor de mijloc �i de jos al fluviului, bra�ul Tu-runciuc, prefer� gurile �i limanul. Aspectul cantitativ. Prezen�� rar�, pu�in numeros �i în declin continuu. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 26 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea are statut de protec�ie ca rar� (R), de�i în fluviu este vulnerabil� (VU). Pescuitul pe�telui acestei specii trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ��� �%�� � ����� ��, (�� "��� �, ��� �� � �$� �� � �����. _���! �"��% � ��#&� "�( � ��������� ;��� %. Z� �"��� � �����% �� �"������ "������� ��������! � (��� ����;���. ]� �"���%� "�����-��� �%��$���%� ���', "���% %� (����. ��;��� ��#��%& "�������� ��"���% %� (���� ���'. Q��! ���'(�, (�� "��� �. "����� "������ �%�����, ��� ���&��� ���� ������ ���� %� ��� "�( � "�!���, �� ��(���� �! ;� ��� ����'# ��(��� ��#��%&. ����'�%� "������ ����, (�� "��� �, ��� ���&��� ���� ������%��(�- %� � ��(���� �! "�;��� ��������! �"������. ~��� ���� "������ �����%�, ����-���%��(� %�, � ;��� ����%�� �������, ��"�� � ������%�. }����� �����'��!. }��;� ��"�%�. +%�� ���������, ���������, ���������� "����%��#5�� �� . +� �����'���, ��$���, "�����%�, ��$� ���'�� �%����� '�! �"���� � ���;, ��(� �����% - ���� ����# Y���. "��� ����-����!, � ������ %� ��� ;������� %� � �����. K��� �������� �-���%� � $�� �;���. "����� � &��� ���� "������� ��-���� %�, �� ��'�%� ������ �%�, ������ ����%� � ��#��%� "������� ������-$�� ��� %�, ����'�%� "������ "� ���!� � (���%�� ���"������. K�#���� ������- �!. *����: ��%(�� 25-30 ��, ��������'�� 50 ��. ��$� ��$� ' �� 17 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��� c������� � ��$���� (�� �� ����. ?�'�����'�=. �������� �� �����! � ����(�������! �%��. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 26 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���. Z� ����- ���� +. ������� ���� �&����%� � � � ��� ������ (R), &� ! � ���� !��!� �! !;-���%� (VU). Z���&����� ����$� ' "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ���-��� – � "� �!

54

Page 56: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Hypophthalmichthys nobilis (Richardson, 1845) – novac, �X'��"� ���'����#��

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, mai înalt decât la sânger, u�or comprimat lateral. Partea ventral� mai rotunjit� decât la sânger. Pe abdomen între ventrale �i anus trece o caren�, care continu� �i pe pedunculul caudal. Pectoralele, ventralele �i pedun-culul caudal sunt mai lungi decât la sânger. Capul mare (mai mare decât la sânger), lat �i ascu�it. Ochii mici, distan�a�i �i a�eza�i în partea inferioar� (mai jos �i mai distan�at decât la sânger). Gura mare, superioar�, oblic� �i f�r� din�i. Membranele branhiale nu fuzi-oneaz� între ele �i nu sunt conrescute cu istmul. Acele branhiale lungi, sub�iri �i nu sunt concrescute. Coloritul este mult mai închis decât la sânger. Spatele brun-cenu�iu sau cenu�iu-verzui. Laturile sur-argintii, cu numeroase pete sau dungi transversale mari de culoare maronie �i puncte negre. Abdomenul albicios. Ventralele �i anala u�or g�lbuie, restul înot�toarelor sunt fumurii. Lungimea: obi�nuit 40-60 cm, maximal 195 cm. Poate tr�i 20 ani. R�spândirea. Specie alogen� (est-asiatic�). R�spândit� pretutindeni, mai ales în secto-rul de jos al fluviului, în lacurile de acumulare, b�l�i, iazuri �i liman. Aspectul cantitativ. Num�rul este în cre�tere datorit� popul�rilor repetate. Importanta. Pe�te de interes economic, obiect de acvacultur�. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 30 cm. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec�ie în R. Moldova. ���������=�"� ���>����. ���� ������� ��������� (����� �%�����, (�� ��-���� ��� �������), ������ �$� �� � �����. Z� (�� �� ��#&� ��$� ��#��%�� "��������� � ����'�%� � ���� ��� ���� �! ���'. \� � ��(�� �! � �� &��� ���� � ����. }���%� � ��#��%� "�������, � ��$� &��� ���� � ����' �������, (�� �. ��� �������. }����� ���'��!, ������! � ;��� �����!, ��� ��"���, (�� �. ��� �������. }��;� �����'���, ���"���$��% ��;�� � ������ (��$� � ����, (�� �. ��� �������). +� ���'���, �����, ��� "�( � ��� ����'�%� ��;��; ��"������ ����&. ������%� "���"���� �� ��������! ��$� ����� � �� ��������% � ������. ������%� %(���� �����%�, ����� � �� ��������! ��$� �����. \������ ��� ;��(� ��'�� �����, (�� �. ��� �������. "��� ����(���� �-����! ��� ;�����-�� �-����!. K��� �������� �-���%�, � �����(������%�� ��"�%�� ����(���� %�� "! ���� � (���%�� �(����. K�#&� �������. K�#��%� � ����'�%� "������� ����-�� $�� ��� %�, �� ��'�%� ��� ��-���%�. *����: ��%(�� 40-60 ��, ��������'�� 195 ��. ��$� ��$� ' �� 20 �� . ��'���'��������. Q$�����%� ���-�������� (���'����� �(�%�). +��"��� ����� "������� ��, (�5� � ��$��� (�� �� ����, � ����&������5�&, "���� �(�%& ����-���& � ������. ?�'�����'�=. Q�������� ' "������'! ��;��� �� � ;� �(� "�� �!����� ;��%���-��!. @�������. \���� "���%��� � �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 30 ��. ������"� '���<'. X�� �&������� � � �� � +. ������� �� ���� .

55

Page 57: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes, 1844) – sânger, #��"� ���'����#��

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, relativ înalt �i u�or bombat pe spate (e mai jos decât la novac), u�or comprimat lateral. Pe toat� regiunea abdominal�, între istm �i anus, trece o caren� ascu�it�. Pectoralele, ventralele �i pedunculul caudal sunt mai scurte decât la novac. Capul mare (mai mic decât la novac), lat �i ascu�it. Ochii mici, dis-tan�a�i �i a�eza�i în partea inferioar� a capului (mai sus �i mai aproapia�i decât la novac). Gura mare, superioar�, oblic� �i f�r� din�i. Membranele branhiale fuzioneaz� între ele �i formeaz� un pliu mare peste istm. Acele branhiale foarte lungi, sub�iri �i concrescute în form� de sit�. Coloritul este mult mai deschis decât la novac. Spatele cenu�iu-verzui. La-turile argintii, uneori cu numeroase puncte negre. Abdomenul albicios. Pectoralele, ven-tralele �i anala fumurii, u�or g�lbuie. Dorsala �i caudala cenu�ii, cu o tent� g�lbuie. Lungimea: obi�nuit 35-45 cm, maximal 110 cm. Poate tr�i 20 ani. R�spândirea. Specie alogen� (est-asiatic�). R�spândit� pretutindeni, mai ales în secto-rul de jos al fluviului, în lacuri de acumulare, b�l�i, iazuri �i liman. Aspectul cantitativ. Num�rul este în cre�tere datorit� popul�rilor repetate. Importanta. Pe�te de interes economic, obiect de acvacultur�. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 30 cm. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec�ie în R.Moldova. ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, � ���� ��'�� �%����� � ( ' �%"���� ����& (��$�, (�� "�� ���� ��� �������), ������ �$� �� � �����. Z� (�� �� ��#&� ��$� ������ � ����'�%� � ���� ��� ���� �! �� �%� ���'. }���%� � ��#��%� "�������, � ��$� &��� ���� � ����' ����(�, (�� "�� ���� ��� �������. }����� ���'��!, ������! � ;��� �����! (��� ���'��, (�� ". ��-� �������). }��;� �����'���, ���"���$��% ��;�� � ������ (�%�� � ���$�, (�� ". ��� �������). +� ���'���, �����, ��� "�( � ��� ����'�%� ��;��; ��"������ ����&. ������%� "���"���� ���5��% ��$� ����� � ����;# ���'�# ������ "�"���� �����. ������%� %(���� �(��' �����%�, ����� � ��������! ��$� ��-��� � ���� �� �. \������ ��� ;��(� ��'�� ��� ���, (�� ". ��� �������. "��� ;������� �-����!. K��� �������� %�, ��; "! �� (������ � (���%�� �(����). K�#-&� �������. }���%�, ��#��%� � ����'�%� "������� ��� ��-���%�, ������ $�� �-�� %�. "����� � &��� ���� "������� ���%�, � ���� �� $�� �;�%. *����: ��%(�� 35-45 ��, ��������'�� 110 ��. ��$� ��$� ' �� 20 �� . ��'���'��������. Q$�����%� ���-�������� (���'����� �(�%�). +��"��� ����� "������� ��, (�5� � ��$��� (�� �� ����, � ����&������5�&, ��"�%& "���� �(-�%& �������& � ������. ?�'�����'�=. Q�������� ' "������'! ��;��� �� � ;� �(� "�� �!����� ;��%���-��!. @�������. \���� "���%��� � �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 30 ��. ������"� '���<'. X�� �&������� � � �� � +. ������� �� ���� .

56

Page 58: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Phoxinus phoxinus (Linnaeus, 1758) – boi!tean comun, �#"�������"� ������

%��=-� Semnele distinctive. Corpul alungit, gros, aproape cilindric. Pedunculul caudal lung, comprimat lateral. Solzii foarte mici �i sub�iri, nu se acoper� unul pe altul, u�or caduci. Abdomenul �i partea de mijloc al spatelui f�r� solzi. Linia lateral� scurt� �i întrerupt�, ajungând doar pân� la mijlocul corpului. Dorsala �i anala înguste �i rotunjite. Caudala slab scobit�. Capul relativ mare �i gros. Ochii mici, a�eza�i sus. Botul scurt, obtuz �i puternic bombat deasupra gurii. Spa�iul dintre n�ri convex. Gura mic�, subterminal�, cu deschiz�tura orizontal�. Spatele cenu�iu închis, brun închis sau verzui, cu o dung� negricioas� median� �i puncte negre. Laturile galben-verzui cu sclipiri aurii, iar mai aproape de abdomen cu un luciu argintiu. Pe flancuri câte o band� aurie �i 6-10 pete transversale mari negricioase de forme neregulate, uneori sub linia lateral� ele con-topindu-se într-o dung�. Abdomenul alb-g�lbui sau ro�ietic. Înot�toarele incolore, fumurii-g�lbui sau g�lbui-verzui, cu marginile negricioase, cele pare �i anala cu baza portocalie. Lungimea: obi�nuit 6-8 cm, maximal 13 cm. Femele sunt mai mari. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e studiat�. Semnal�ri sporadice în albia �i pâraiele din aval de barajul Novodnestrovsc. Aspectul cantitativ. Nu este cunoscut, semnal�ri sporadice. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este critic periclitat� (CR). Pescuitul pe�telui acestei specii tre-buie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%����� � ��� ��, "�( � ������ � ��(����. ~��� ���� � ����' �����%�, ��;��� � ������ �$� � �����. Q��! �(��' �����!, �� "���%��# ���� ���#, ����� �"���� . ������� �"��% � ��#��� ��; (���. K�����! ����! ��'�� �� �������% ���. "����� � ����'�%� "������� ;-��� � ;��������%�. ~��� ���� "������ ������%��(� %�. }����� ���'��! � ��-� �!. }��;� �����'���, ���"���$��% �%����. +%�� ���� ���, ��5����� � "��. ���� ���� �� ��$� ��;��!�� �%"����. +� �����'���, "����$���. "��� ��-��-����! ��� ����-����(����!, � (����� "������� ����' �������% � ���%�� ���"������. K��� ��������-$�� %�, � ;��� �� %�, � ���$� � ��#& � �������� %� � �����. Z� ����& ;��� �� �! "�����'��! "������ � �!� �; 6-10 ���'��& "�"���(-�%& ���%& "! �� ��"�����'�%& �(�� ����, ������ ��$� ������� ����� �����#-5�&�!. �������� ����-$�� ��� %� � (������ �� �������, "���%� � ����'�%� "������� � ����$��%� ����������. *����: ��%(�� 6-8 ��, ��������'�� 13 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���. "�����(���� �� ��(�� �! � ���� � �(����& ��$� "�� ��% Z������� ������� }W. ?�'�����'�=. Q�������� ' �� �;��� ��, �"�����(����� "�����. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �� ���� �&������� � � ��, &� ! � ���� �� !��!� �! ��(�;�#5�� (CR) �����. Z���&����� ����$� ' "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

57

Page 59: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Ctenopharyngodon idella (Valenciennes, 1844) – cosa!, #��"� �4<�

Semnele distinctive. Corpul alungit, gros, aproape cilindric în sec�iune. Spatele înaintea dorsalei �i abdomenul dup� ventrale sunt rotunji�i. Solzii m��ca�i, gro�i �i persisten�i. Linia lateral� e pu�in curbat�, trece prin mijlocul pedunculului caudal, sub ea pân� la ab-domen sunt 5 rânduri de solzi (la clean 3-4). Dorsala îngust�, înalt�, cu marginea supe-rioar� pu�in rotunjit�, se însereaz� pu�in înaintea verticalei bazei ventralelor. Anala scurt�, cu marginea aproape dreapt�. Caudala mare, u�or scobit�. Capul mare, u�or aplatizat, fruntea lat�. Ochii mici. Botul obtuz, cu o adâncitur� între n�ri. Gura foarte larg�, subterminal�, transversal�. Irisul ochilor auriu. Operculele branhiale cu dungi ra-diale. Spatele brun-cenu�iu spre negru, cu o tent� verzuie. Laturile argintii-g�lbui sau slab verzui, f�r� luciu. Marginea liber� a fiec�rui solz este ornamentat� cu pigment brun-negricios str�lucitor, care creeaz� un desen de re�ea. Abdomenul albicios. Dorsala �i caudala cenu�ii întunecate, de un albastru închis, toate celelalte înot�toare deschise la culoare. Peritoneul brun-negricios. Lungimea: obi�nuit 40-80 cm, maximal 135 cm. Tr�i-e�te pân� la 40 (?50) ani. R�spândirea. Specie alogen� (est-asiatic�). R�spândit� în tot bazinul, mai ales în lacuri �i hele�tee. Aspectul cantitativ. Specie frecvent� în capturi, efectivul e men�inut datorit� popul�rilor repetate. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv, obiect de acvacultur�. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 40 cm. Starea de protec*ie. Nu are statut de protec�ie în R. Moldova. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ������� � ��(����, "�( � �� �$� �� � �����. "��� "���� �"���%� "�������� � ��#&� "�;��� ��#��%& "�������� ;�-������%. Q��! �����'�� ��"��!, "�� ��!. K�����! ����! "��&��� "��������� &��� ����� � ���!. ��� ������� ������ 5 �!�� (��� ( ������! 3-4). "����� "������ ���� ���, �� ��� � �(�� �%�����, � �����%� ��� ��� �� �������, �� ��-(���� �! ������'�� �"����� ��� ����� ��������! ��#��%& "��������. ����'�%� "������ ���� ���, �� ������� "�( � "�!���. ~��� ���� "������ ���'���, �����-�%��(� %�. }����� ���'��!, �� �%����!, � ������� ����. +%�� "��, ���#5�� �������� ��$� ��;��!��. }��;� �����'���. +� "����$���, "�!��� � �(��' �������. +��$�� ;��� �� ��� ��� �. �������! ��%��� � ������'�%�� "������-��. "��� � ����-;������� �� ;������� �-����(������ ��� �. K��� ����� ��� -�%�, ����-;��� �� %�, ;������� %� � ;��� �� %� � �����, ���#5�� �� (� %� ������ ( ��������! � "� ���# ��$��� (��� !�� �! ���%� ������). K�#&� ��-���� ��, ��� ��-;��� �� ��. "����� � &��� ���� "������� ���%�, ��� �� ��'�%� - ��� �%�. K�#���� ����� �-(����!. *����: ��%(�� 40-80 ��, ��������'�� 135 ��. ���� �� 40 (?50) �� . ��'���'��������. Q$�����%� ���-������ �;�� (���'����� �(�%�). \�� �� �� ���& �������& �������� ����, �������� � ����&������5�&, �;���& � "���&. ?�'�����'�=. Q�� � �� ��(���%�, (�������� ' ����"�(���� �! ��������! ;��%�-����#. @�������. ����%� ����� "���%���, �"�� ������ �%������ �� � �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 40 ��. ������"� '���<'. X�� �&������� � � �� � +. ������� �� ���� .

58

Page 60: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) – sabi*�, �����=

Semnele distinctive. Corp alungit, mult comprimat lateral. Profilul spatelui aproape drept, iar cel al abdomenului foarte convex. De la istm pân� la anal� se întinde o caren� ascu�it� lipsit� de solzi. Solzii mici, sub�iri �i foarte caduci. Linia lateral� curbat� într-o serie de ondula�ii care se apropie de abdomen. Dorsala foarte scurt�, retras� spre pe-dunculul caudal. Pectoralele foarte lungi �i dep��esc baza inser�iei ventralelor. Anala lat�. Caudala lung�, adânc scobit�, cu lobul inferior mai lung. Capul mic. Ochii mari, a�eza�i sus. Botul scurt. Gur� mare, superioar�, urc� abrupt în sus. Falca inferioara este mai lung� �i are o protuberan�� care intr� în scobitura f�lcii superioare. Coloritul de fond este argintiu str�lucitor, cu o tent� roz� sau g�lbuie. Înot�toarele fumurii, alb�strui sau g�lbui. Lungimea: obi�nuit 25-35 cm, maximal 70 cm. Poate tr�i 13 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sectorul de jos al fluviului, mai ales în aval �i liman. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�, popula�iile semimigratoare în de-clin. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca vulnerabil� (VU), de�i în fluviu ea e periclitat� (EN). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���'�� "��5����� � �����. _���! �"��% "�( � "�!��!, � ��#&� - �(��' �%"���!. \ ����� �� ����'���� � ���� �! "��&��� �(��' �� �%� ���', �� "���% %� (����. Q��! �����!, ����! � ����� �"���#5�!. K�����! ����! ;��;�������;�� �;��� � � ���;�� "��&��� � ��#���� ���#. "����� "������ �(��' ���� ���, ��(���� �! ������ ��;�� - "�;��� ��� ���-�� ��(��� ����'����. }���%� "������� �(��' �����%�, ��%�������� Y���%, �& ����% ;�&��! ;� ��������� ��#��%&. ����'�%� "������ ������� ��������!. ~��� ���� "������ �����%�, �������%��(� %�, ��$�!! ���! ( ' �������. }���-�� �����'��!. }��;� ��"�%�, �%���� "���$���%�. +%�� ���� ���. +� ���'���, ���&���, ��� ��;��; ��� �� � ����&. Z�$�!! (��#� ' ������� ���&��� � ���'�� ;�����(��� ����&; �� ��� ���� �! ������, �&��!5�� � �%��� ���&��� (��#� �. \�5�! ������� ��� �������� �!. X��& �����% � �"��� ���%�, � ;������� �-������� �� ������ �-����� ��� �. K��� � ��#&� ����� ��� �%�, � ���'�%� ��-������ %� ������� � ��;��� %� � �����. "����� � &��� ���� "������� ������- %�, � ������� %� ��� ;������� %� � �����, �� ��'�%� - ����-$�� ��� %�. *����: ��%(�� 25-35 ��, ��������'�� 70 ��. ��$� ��$� ' 13 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. Z�$��� (�� �� ����, �������� � ��;��'!& � ������. ?�'�����'�=. Z�;��(� ��'��! (�������� ', �������� �����5�#5�!�!. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X��#(�� � �����# ���� +. ������� ��� !;���%� (VU), &� ! � ���� �� ��(�;�#5�� (EN). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

59

Page 61: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cyprinidae

Tinca tinca (Linnaeus, 1758) – lin, ���=

Semnele distinctive. Corp masiv, gros, relativ înalt. Pedunculul caudal înalt �i scurt. Solzii foarte m�run�i, alungi�i, se suprapun �i sunt profund cufunda�i în piele. Înot�toarele cu marginile rotunjite �i radii flexibile. Dorsala �i anala relativ înguste. Caudala slab sco-bit�. Ochii mici. Gura mic�, terminal�, orientat� oblic în sus, falca inferioar� mai lung�. Buze c�rnoase, în col�urile gurii câte o musta�� scurt�. Irisul ochilor ro�ietic sau purpuriu. Corpul verde-g�lbui, verde-brun, negru-verzui, totdeauna cu iriza�ii ar�mii. Înot�toarele cenu�ii închise, cu o nuan�� de violet, iar la baz� galbene. Lungimea: obi�nuit 20-30 cm, maximal 84 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 12 (?25) ani. R�spândirea. Specie indigen�. În sectorul de mijloc (golfurile lacului Dub�sari) �i cel in-ferior (lacul Cuciurgan, b�l�ile de lunc�, bra�uri, canale �i gârle, delta �i limanul). Aspectul cantitativ. Specie rar� cu num�r mult diminuat, disp�rut din multe locuri ante-rioare. În cantit��i medii e prezent� în lacul de acumulare Cuciurgan �i bazinele deltaice. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv, obiect de acvacultur�. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca vulnerabil� (VU), de�i în bazinul fluviului este periclitat� (EN). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ��� ��, ������ ��'�� �%�����. ~��-� ���� � ����' �%����� � ���� ���. Q��! �(��' �����!, "��������� �� Y���%, "�� �� ������#5�! ��� �� ���� � ������ "���$��� � ��� # ��$. X�� "�����-�� ;��������%� � �!����. ~��� ���� "������ �(��' ������%��(� %�. +� �����'-���, ����(�%�, �� ����5���%� ����& (��$�!! (��#� ' �������), � �!��� %�� �-����, � ���& ��� ���"���$��� "� ����� ���� ��� ���. }��;� �����'���, !���-�������� ��� ����$����� ��� �. \������ ��� ;������� �-$�� �!, ;������� �-����(����! ��� ���!, � �������� �-;��� �� %� � �����. �������� ����-���%� ��� ����-����(���%�, � Y���� ��%� � �����. \�������! "���%& "�������� $��- ��� ��� �. *����: ��%(�� 20-30 ��, ��������'�� 84 ��. ���� ��"���. ��$� ��-$� ' �� 12 (?25) �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ������ � ��$��� (�� �� �������� ����, � �������� ;����% ����&������5 *������' � �(����, "������%� ������% ("�-�%, � ����%, "�� ���, ;�����), ���' � � �����. ?�'�����'�=. X� ��(�� �! ����� � �����(��, �������� �����(�����%� � �(�-������� ����&������5� � "��� '��%& �������&. @�������. \���� "���%���, �%������ �� � �"�� ������ �%������ ��. +�;�����-�%� ��;��� � ����& - � 25 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X�� ���#(�� � ����-�# ���� +. ������� ��� !;���%� (VU), &� ! �� ��;�� "�� ���;�� ��(�;������! (EN). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

60

Page 62: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cobitidae

Cobitis taenia (Linnaeus, 1758) s. l. – zvârlug� comun�, �#"��������- '������-

1������; C.tanaitica Bacescu et Maier, 1969 - zvârlug� de Azov, �>��'��- 1������; C.elongatoides Bacescu et Maier, 1969 - zvârlug� de Dun�re, $<���'��- 1������;

C.rossomeridionalis Vasiljeva et Vasiljev, 1998 – zvârlug� sudic�, H&���<''��- 1�-�����

Semnele distinctive. Corp foarte alungit, fusiform, sub�ire - profilul dorsal �i ventral aproape orizontale (corpul mai alungit �i comprimat lateral decât la câre). Pe partea de sus �i de jos a pedunculului caudal muchii adipoase slab dezvoltate. Solzii foarte mici. Caudala cu marginea u�or rotunjit� (14(13-16) radii). Cap mic, în partea de sus puternic comprimat lateral. Botul rotunjit �i bombat. Sub ochi în pliurile pielii câte un spin bifurcat retractabil. Gura îngust�, inferioar�. Buza inferioar� îngro�at�, bilobat�, fiecare lob divizat în 2 lobuli mici. Gura înconjurat� de 3 perechi de must��i (mai scurte decât la câre). Pe cap pete m�-runte de form� neregulat�, de la gur� spre ceaf� se întinde o dung� îngust� negricioas�. Coloritul alb-cenu�iu, cafeniu-g�lbui cu nuan�� aurie. Pigmentarea corpului este format� din 1 zon� dorsal� �i 4 laterale. Desenul e format predominant din linii sau punctua�ii verticale întrerupte, lateral petele sunt ceva mai late - dreptunghiulare sau rotunde, dar f�r� a avea form� p�trat�. Uneori petele alungite ale pigmenta�iei latero-dorsale se unesc, dând o dung� aproape continu�, iar petele laterale se unesc într-o dung�. În partea de sus a bazei caudalei e pat� mic� neagr�, oval� sau rotund�. Înot�toarele fumurii sau g�lbui, cea dor-sal� �i caudal� v�rgate cu 5-6 �iruri de puncte întunecate. Lungimea: obi�nuit 9-11 cm, maximal 15 cm. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Specii indigene. Distribu�ia nu e studiat�. R�spândite în diverse tipuri de ape. Aspectul cantitativ. Specii numeroase. Cre�te abunden�a unor specii, iar a altora di-minueaz�. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specii protejate la nivel european. În R. Moldova nu au statut de pro-tec�ie, de�i unele specii endemice (C.elongatoides �.a.) în bazin sunt rare �i vulnerabile (R/VU).

���������=�"� ���>����. ���� ���� �������;���, "��Y��� "�( � ����;�� ��'�%�. ���� ����� ��������� � �$� �� � �����, (�� ;��. ��"����. Z� ���&��� � ��$��� (�� � � ���! ��$�� %� ���� ����� ��;�� %. ���� &��� ����� "������� ������ ;����-����%�. }����� �����'��!, �"����� �$���, � �� ;� %��� ���'�� �$� � � �����. +%�� ������� � ����� ��. ��� ���;�� � ��$��� ������� �%���$��� ��;�� %� ��". +� ;-���, ��$���. Z�$�!! ��� ��5����!, ��;������ �� 2 ��"�� �, �� ��%� ���! �! ��-"�"���� �� 2 ����(��. +� � 3 "����� ����� (��� ����(�, (�� ;��. ��"����). \ ;�- %��� � �%� !�� �! ����! "������. ������ ���! ��� ��� �� �; 1 �"������ � 4 �����%& ;��. X���' �������% ����� ���� �!� ��"�%& ��"�����'��� Y���% (�% !�- %& "�!�����'�%& ��� �����%&) (����-��%& �� ��� �%� ������� "! ��. Z� ����& ��������! &��� ����� "������� ����& ���� �! "� ����� ����'��� (����� "! -�%��. Z� �"����� � &��� ���� "�������& �!�% ���"����. *����: ��%(�� 9-11 ��, ��������'�� 15 ��. ��� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���. q��!# �! ������ ���"��� ������%�� � ��������. ?�'�����'�=. *�� � �(�� �����(������%� "�"�!���. \ ��(�� �! "����� �& (��-������ �. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���# . ������"� '���<'. \&���!��%� � [���"� ���%, �� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���# , &� ! ���� ��%� ������(�%� ���% � ���� !��!# �! ������� � !;-���%�� (R/VU).

61

Page 63: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cobitidae

Misgurnus fossilis (Linnaeus, 1758) – *ipar, �#"�������"� �=H�

Semnele distinctive. Corpul foarte alungit, fusiform �i gros cu profilurile aproape orizon-tale, anterior aproape cilindric în sec�iune, iar posterior slab comprimat lateral. Solzi m�-run�i, se acoper� unui pe al�ii. Capul �i partea anterioar� a spatelui nude, istmul cu solzi. Înot�toarele sunt situate mai aproape de coad� (cu excep�ia pectoralelor), ele vând cu margini rotunjite. Capul mic, u�or comprimat lateral. Fruntea bombat�. Ochii mici. N�rile anterioare prelungite într-un tubu�or scurt. Sub ochi spinul retractabil este ascuns bine sub piele. Gura îngusta, inferioar�. Buza superioar� c�rnoas� �i neîntrerupt�, cea infe-rioar� cu 4 lobi corno�i. Gura e prev�zut� cu 5 perechi de must��i. Coloritul brun-g�lbui sau cenu�iu-g�lbui. Irisul ochiului galben sau portocaliu. Pe cap împr��tiate pete mici de form� neregulat�, iar pe opercule trec trei linii oblice. Spatele brun-cenu�iu sau brun-g�lbui, cu mici pete negricioase. Laturile brun deschise sau galbene. Capul, spatele, la-turile acoperite cu puncte negre. Pe flancuri 3 benzi longitudinale brun închise, dintre care cea medie e mult mai lat�. Abdomenul g�lbui. Înot�toarele fumurii sau g�lbuie, cu rânduri de mici pete negricioase. Lungimea: obi�nuit 15-25 cm, maximal 36 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr�i 7 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e studiat�. Por�iunea de mijloc �i de jos al fluviului - afluen�i, bra�e moarte �i canale stagnante, albia veche, lacuri, b�l�i, iazuri, delta �i limanul. Aspectul cantitativ. Foarte rar� �i pu�in numeroas�, în declin, disp�rut� din multe locuri anterioare. Importanta. Nu prezint� interes economic, pe alocuri este pescuit de amatori. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în bazinul fluviului este vulnerabil�, iar pe alocuri e pe cale dispari�ie (VU/EN). Pescuitul pe�telui acestei specii trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���� �������;���, ��� ��, �"����� "�( � ��-������(����� � ��(����, &��� ���� � ����' ( ' �$� � �����. Z� ���&��� � ��$-��� (�� � � ���! ���# �! ��$�� %� ����. }����� � "�����!! (�� ' �"��% ���%�, ����� "���% � (����. X�� "�������, ����� ����%&, ���"���$��% ���$� � &��� , �& ���! �������%. }����� �����'��!, ������ �$� �! � �����. �������� ��;��� "�����$��% � ���;��, �% !� % � ���(��. ��� ���;�� �%���$��� ��" �� �%��-$��. +� ;���, ��$���. X��&�!! ��� �!��� �! � �"�����!, ��$�!! - � 4 �����%�� ����(����. +� ���$�� 5 "����� �����. \�5�� Y�� ����(����-�&��� %� ��� ��-��-$�� %�. +��$�� $�� �! ��� ����$���!. Z� $�����%& ��%���& 3 ���%� �����. �� ����� 3 ����-����(���%� "����%, �; �� ��%& �����!! ����;�� ����, � ��$�!! ��&��� ���' �� ����'���� "�������. �������� ��!�% �!���� ���%& "! �%���. *����: ��%(�� 15-25 ��, ��������'�� 36 ��. ���% ��"���. ��$� ��$� ' �� 7 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���. ������ � ��$-��� (�� �� ����, "�� ���, ����&������5�, � ����%, "������%� ������%, ���' � � �����. ?�'�����'�=. Z������(�������! �%��, � ���� ��%& �"�(�%& ��! ��� ��� �& (��-������ ' ���'�� "��� ��� ��� "����� '# ��(�;��. @�������. Z�"���%�����! �%��, ��� ��� ����� �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, �&������� � � �� �� ���� ���� +. ������� �� ���� , &� ! � �������� ���� !��!� �! !;���%�� � ���- ��� ��(�;�#5�� (VU/EN). ����� �! ����$� ' "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

62

Page 64: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Cobitidae

Sabanejewia baltica Witkowski, 1994 - câr� baltic�, '������- >�����'��- 1����-��; S.bulgarica (Drensky, 1928) – câr� bulg�reasc�, #��%��'��- >�����'��- 1�-

�����; S.balcanica (Karaman, 1922) – câr� balcanic�, #�����'��- >�����'��- 1�-�����

Semnele distinctive. Corpul fusiform, cu partea anterioar� arcuit�, mai scurt �i cilindric decât la zvârlugi. Pe partea de sus �i de jos a pedunculului caudal sunt muchii adipoase. Masculii în dreptul dorsalei au îngro��ri. Solzii mai mici decât la zvârlugi, nu se acoper� unuii pe al�ii. Capul �i anteriorul spatelui acoperite cu solzi. Caudala cu margine aproape dreapt� (12(13) radii). Capul la ceaf� comprimat lateral. Sub ochi câte un spin masiv, puternic curbat �i retractabil. Gura larg�, inferioar�. Buze c�rnoase, superioara striat�, cea inferioar� bilobat�, iar fiecare lob cu câte 2-7 lobuli. La gur� 3 perechi de must��i, mai lungi decât la zvârlugi. Coloritul alb-g�lbui, brun-g�lbui sau cafeniu-violaceu, cu re-flexe aurii sau alb�strui. Între n�ri o pat� neagr� în form� de X sau semilunar�, pe tâmple câte o pat� semilunar�. Pigmentarea const� din 1 zon� dorsal� �i 2 laterale. Zona dor-sal� cu pete mari dreptunghiulare brun-violete. Prima zon� lateral� e din pete mici ma-ronii neregulate. A doua zon� lateral� e din de pete p�tratice. La baza caudalei sus �i jos câte 2 pete mici negre de form� semilunar�. Dorsala �i caudala v�rgate. Lungimea: obi�nuit 8-10 cm, maximal 14 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Specii indigene. Distribu�ia pare a fi restrâns� în albie �i unii afluen�i ai flu-viului. Aspectul cantitativ. Specii foarte rare, exemplare unice. Declin numeric continuu. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specii protejate la nivel european. În R. Moldova ele nu au statut de protec�ie, de�i în bazinul fluviului sunt vulnerabile (VU) �i pe alocuri amenin�ate cu dispari�ia (EN). Pescuitul pe�tilor acestor specii trebuie oprit. I-a�i prins – elibera�i-i în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���� �������;���, "�����!! (�� ' �%"���!, ��-��� ����(��� � ������� � ��(����, (�� ��. ��"����. Z� ���&��� � ��$��� (�� � &��� ����� � ���! ��$�� %� ����. L ������ ��5���! �� ����& ���. Q��! ���'-(�, (�� ��. ��"����, ���"���$��� � ���'�� ���� � �����. }����� � "�����!! (�� ' �"��% "���% � (����. ~��� ���� "������ � 12(13) �(���, ��� ���� "�( � "�!���. ��� ���;��, � ��$��� ������� �%���$��� ���� ��� ��". X��&�!! ��� ���-��� �!, ��$�!! ����������� �!, � 2-7 ������� ����(����. +� ���$�� 3 "����� ����� (��� �������, (�� ��. ��"����). \�5�� Y�� ������ �-$�� ��� %� ��� $�� ��� �-��%�, � ������ ;��� �� %� ��� ����%� � ������� �� ����&. ��$� ��;��!�� ~-����;��� ��� "������� "! ��. Z� ����� "������� "! ��. ������- ���! ��� �; 1 �"������ � 2 �����%& ;��. �����! ;��� �� �"��� �; ���'��& ����-�� �%& ����-��%& � Y���� ��%� � ����� "! ��. �����! ������! ;��� �; ���-�� %& "! �%���. X ���! ������! ;��� �; �%����& � "�( � ������ �%& ���%& "!- ��. Z� ����&, ��������! �"������ "������� 2 �������%& (���%& "! �%��� � ���� ������. "����� � &��� ���� "������� � �!���� "! �%���. *����: 8-10 ��, ��������'�� 14 ��. ���� �� 5 �� . ��'���'��������. A��������%� ���%. X ���� � � ���'�%& "�� ���&. ?�'�����'�=. +����� � ����(������%� ���% �%�. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���# . ������"� '���<'. X��% �&������� � � �� �� ���� ���� +. ������� �� ���# , &� ! � �������� ���� !��!# �! !;���%�� (VU) ��� "�� ���;�� ��(�;������! (EN).

63

Page 65: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Cypriniformes, Nemacheilidae

Barbatula barbatula (Linnaeus, 1758) – grindel, �#"�������"� <'��"� %���Z

Semnele distinctive. Corpul fusiform, profilul dorsal u�or curbat, anterior cilindric, iar posterior u�or comprimat lateral. Partea dorsal� îngustat�, cea abdominal� rotunjit�. Pe partea de sus �i de jos a pedunculului caudal muchiile adipoase lipsesc (apar doar la masculii nup�iali). Capul, spatele anterior �i istmul sunt acoperi�i cu solzi. Linia lateral� complet�, rectilinie, trece pe mijlocul corpului. Marginea dorsalei cu vârful rotunjit. Cau-dala cu marginea u�or convexa. Capul mic, mai lat decât înalt, nu e comprimat lateral. Fruntea aproape plan�. Botul alungit. Sub ochi spinul retractabil lipse�te. Gura mic�, infe-rioar�, cu din�i. Buzele c�rnoase, superioara pu�in lobat�, cea inferioar� întrerupt� la mi-jloc, cu capetele interne îndreptate înapoi. Gura cu 3 perechi de must��i. Coloritul g�lbui sau brun, cu reflexe verzui. Spatele cenu�iu-brun sau cenu�iu-galben. Laturile brun-g�lbui. Pe corp pete brun-verzui neregulate, care nu sunt grupate în benzi longitudinale. Înot�toarele g�lbui, ventralele �i anala f�r� pete, celelalte, mai ales dorsala �i caudala, cu �iruri transversale de pete brune. Lungimea: obi�nuit 8-12 cm, maximal 18 cm. Masculi sunt mai mari. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie aborigen�. Distribuire fragmentar� în albia fluviului �i unii din aflu-en�i. Aspectul cantitativ. Specie pu�in numeroas�, pe alocuri are o abunden�� medie, declin continuu. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea nu au statut de protec�ie, de�i în bazinul fluviului este destul de rar� (R), e g�sit� în cantit��i �i teritorii mici, iar pe alocuri vulnerabil� (VU). Pescuitul pe�telui trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���� �������;���, ���&��� "��Y��' ��� ������ �;��� , ��$��� "�( � "�!���, �"����� ��������(�����, &��� � - ������ �$� �� � �����. X��&�!! (�� ' ��� �$����!, � ��$�!! ������!. Z� ���&��� � ��$��� (��- � &��� ����� � ���! ��$�� %� ���� � � � �# . Q��! �����(��!, �� &����� ��;��(���. }�����, "�����!! (�� ' �"��% � ����� �� "���% % (����. K�����! ��-��! "����!. L �"������ "������� ���� "�!��� � ��� ;�������. ~��� ���� "������ �� ������ �%�����, ��$� "�!���. }����� �����'��!, ����, (�� �%����!, �� �$� � � �����. _�� ������ �%"��%�. +%�� ���������, ���%�����. ��� ���;�� �%���$-���� ��"� �� . +� ;���, ��$���, � ;�(�����. \�� ��% �!��� %, ���&�!! ������ ��"�� ��!, ��$�!! "������� �� ��������. +� ���$�� 3 "����� �����. \�5�� Y�� ��� $�� %� ��� ��%�, � ;������� %� � �����. "��� ����-����(����! ��� ������ �-$�� �!. K��� $�� ��� �-����(���%�. Z� ��� ��;������% ;������� �-��%� "! �� ��"�����'��� Y���% � ��;���%, �� ��%� �� ��""��# �! � "�����'-�%� "����%. �������� $�� ��� %�. K�#��%� � ����'�%� "������� ��; "! ��. \�- ��'�%�, �������� �"����� � &��� ����, � �!���� ��%& "! �%���. *����: ��%(�� 8-12 �� , ��������'�� 18 ��. ���% ��"��� �����. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X� ��(�� �! "! ���� � ���� �������� (�-� �� ���� � � ���� ��%& ��� "�� ���&. ?�'�����'�=. ����(������%� ���, � � ���'�%& ��� �& ������� ����'��� �. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. X�� "�������&������� � � �� �� ���� ���� +. ������� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ������ � !;���%� (R/VU).

64

Page 66: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Siluriformes, Ictaluridae

Ictalurus punctatus (Rafinesque, 1818) – somn de canal, �4������'��� �����=-

�"� '�4�� Semnele distinctive. Corpul alungit, în form� de torpil�, f�r� solzi. Linia lateral� com-plet�, bine marcat�. Dorsala înalt�, prima radie spinoas� a ei nu este zim�at�. Dup� dor-sal� exist� înot�toarea adipoas�. În pectorale radia spinoas� are zim�i mici. Anala lat�, se întinde de la anus pân� aproape de baza caudalei. Caudala lung� �i adânc scobit�. Capul relativ mic, turtit �i u�or ascu�it. Ochii mari. Gura mare, cu 4 perechi de must��i: 1 pereche scurt� �i situat� dup� n�ri, 1 pereche lung� se afl� în col�urile gurii, iar 2 perechi scurte sunt aranjate într-un rând pe b�rbie. Spatele �i laturile alb�strui-m�slinii, cenu�ii, brune sau negricioase. Abdomenul alb-g�lbui. Pe flancuri sunt împr��tiate numeroase puncte negre. Înot�toarele la baza lor sunt de aceia�i culoare cu corpul. Must��ile sunt întunecate, având puncte negre. Lungimea: obi�nuit 40-70 cm, maximal 150 cm. Poate tr�i 40 ani. R�spândirea. Specie alogen� (nord-american�). Sporadic semnalat� în lacul de acumu-lare Cuciurgan, mai ales în canalele termale. Aspectul cantitativ. Exemplare unice. Importan*a. Pe�te de interes economic �i obiect de acvacultur�. Starea de protec*ie. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i este un pe�te destul de rar (R). ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ��"�������;���, �������� (���. K�����! ����! "����!, &����� ;��� ��!. "����� "������ �%�����, ��� "���%� ���#(�� �( �� ;�;����. [� ' $������ "������. X ������ "������� ��� �%� �( ����� ;�;����. ����'�%� "������ �������, !�� �! � ����'���� � ���� �! "�( � �� &��� ����� "�������. ~��� ���� "������ �����%�, �������%��(� %�. }����� �����'��!, "��5����! � ������� ;��� ����. }��;� ��"�%�. Z� ������ 4 "��% �����: 1 ���� ��! "��� "�;��� ��;����, 1 ������! "��� � ���& � �, 2 "��% ���� -��& ����� ���"���$��% � ���� �!� �� "���������. "��� � ���� ������� �-�������%�, ���%�, ����(���� �-��%� ��� (���%�; ��#&� ������� � $�� �;���. Z� ����& �����(������%� (���%� ���"����. ��� "�������� ���� $�, ��� ��� ��� �& ��������!. L�% ���%� � � �(����. *����: ��%(�� �� 40-70 ��, ��������'�� 150 ��. ��$� ��$� ' �� 40 �� . ��'���'��������. Q$�����%� ���-�������� (������������������). X� ��(�� �! � �(�������� ����&������5�, �������� � ��� �"������%& ������&. ?�'�����'�=. [����(�%� ��;��"�!�% � ����&. @�������. ����%� "���%����%� ��� � ����� �%������ ��. ������"� '���<'. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! !��!� �! ���'�� ������ �%��� (R).

65

Page 67: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Siluriformes, Siluridae

Silurus glanis Linnaeus, 1758 - somn european, �#"�������"� �������'��� '�4 Semnele distinctive. Corp alungit prin pedunculul caudal, cilindric anterior �i posterior puternic comprimat lateral, lipsit de solzi. Linia lateral� complet�. Dorsala foarte mic�, amplasat� aproape de cap. Pectoralele cu radii osoase, f�r� a avea �epi. Ventralele foarte lungi, ating anala. Anala foarte lat�, fuzioneaz� cu caudala rotunjit�. Capul mare, lat �i aplatizat (mai mult decât la mihal�). N�rile anterioare �i posterioare distan�ate. Ochii foarte mici, dep�rta�i �i a�eza�i aproape de buza superioar�. Botul plat, lat �i rotunjit. Gura extrem de mare, terminal�. Falca inferioar� mai lung� decât superioara �i e pu�in îndoit� în sus. Gura cu din�i foarte mici �i ascu�i�i. Pe cap 3 perechi de must��i: 1 pereche foarte lingi pe buza superioar� �i 2 perechi mai scurte sub b�rbie. Membranele branhiale nu sunt concrescute, anterior sunt ata�ate de istm. Irisul ochilor g�lbui, cu pete mici ne-gre. Spatele negru-alb�strui, cenu�iu închis, brun sau verde-cenu�iu, uneori complet ne-gru. Laturile mai deschise, verde-oliv, cu pete întunecate neregulate. Abdomenul alb sau alb-g�lbui, cu o tent� ro�ietic�, t�rcat cu pete alb�strui sau puncte cenu�ii de diferitte m�-rimi. Înot�toarele de un albastru închis, mijlocul înot�toarelor pare este str�b�tut de câte o dung� g�lbuie. Lungimea: obi�nuit 50-80 cm, maximal 5-6 m. Poate tr�i 100 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Pretutindeni, mai ales în sectorul de jos al fluviului - al-bia, lacuri �i b�l�i din lunca inundabil�, lacuri de acumulare, bra�e moarte, delta �i limanul. Aspectul cantitativ. Specie relativ rar�, în declin numeric. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 60 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în prezent în fluviu este rar� (R), de�inând popula�ii �i zone mici. ���������=�"� ���>����. ���� �% !� �� ;� �(� &��� ����� � ���!, ������� � "������� (�� � � ���'�� �$� �� � ����� � ;�����. ���� � ������ ��; (���. K���-��! ����! "����!. "����� "������ �����'���, ���'�� ����� � ������. ����%� �( ������� "������� ��"�%�, "�����5�� � ���#(� � ;�;������� �� ;����� � �����. K�#��%� "������� �(��' �����%�, ��� ���# ����'����. ����'�%� "������ �(��' �������, ���%����� � ��&��� �� &��� �����. }����� ���'��!, ��-����! � "�����! (���� � "��5�, (�� ������). }��;� �����'��� � "������ % � ���&��� ���. +%�� "������, ;����������. +� ������%�, ����(�%�. Z�$�!! (�-�#� ' �������, ( ' ;������ �! ����&. +� � �(��' ������� ;����. L����� 3 "��%: 1 "��� �(��' �����%& - �� ���&��� (��#� � � 2 "��% ���� ��& - �� ��$��� (��#� �. ������%� "���"���� �� ���5��% ��$� �����, "�����"���% � ��$$������� "����$ �. +��$�� $�� ��� �!, � ���%�� "! �%�����. "��� (������ �-���!!, ����-����!, ����(����! ��� ����-;�����!. K��� ����� ��� �%� � ���%�� ��-"�����'��� Y���% ��;������. �������� ����-�����, ����%� � ��#��%� � $��- ��� �� "������� "��������. *����: ��%(�� 50-80 ��, ��������'�� 600 ��. ��$� ��$� ' �� 100 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X ���� � "������%& �������& �������� �, ��������, ��$���� (�� �� ����, � ����&������5�&, ����f�, ���' � � ������. ?�'�����'�=. ����� ��'�� �����! � ����(�������! �%��. �������� �� "��� (�������� '. @�������. ����%� ����� "���%���, �%������ �� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 60 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ��� � �(�� ������ (R).

66

Page 68: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Esociformes, Umbridae

Umbra krameri Walbaum, 1792 – *ig�nu! european, �������'��- ��$�1��

Semnele distinctive. Corp alungit, u�or comprimat lateral. Profilul dorsal convex, cu un unghi la nivelul limitei posterioare a capului, profilul ventral mai pu�in convex. Solzii f�r� striuri radiare, acoper� partea de sus a capului, obrajii �i operculele branhiale. Linia lat-eral� lipse�te. Dorsala foarte înalt� �i lat�, împins� spre coad�, marginea ei superioar� e dreapt�. Anala scurt�. Caudala rotunjit�. Capul comprimat lateral. Ochii mari. N�rile duble �i foarte mici. Gura mic�, terminal�, u�or oblic�, cu din�i ascu�i�i. Deschiderile branhiale largi, membranele libere, neata�ate de istm. Irisul ochilor auriu. Falca inferioar� deschis� la culoare. Coloritul brun, verzui-brun sau brun-ro�u, aproape negru, cu reflexe violacee. Laturile brun deschise. Pe flancuri o dung� longitudinal� g�lbuie (la masculi ro�ietic�). Pe cap �i corp sunt împr��tiate pete �i puncte întunecate de form� variabil�, care formeaz� dungi longitudinale paralele, dispuse neregulat. Abdomenul g�lbui. Dor-sala �i caudala brun-g�lbuie, cu câte o dung� transversal� întunecat� la baz�. Celelalte înot�toare g�lbui-cenu�ii. Lungimea: obi�nuit 7-9 cm, maximal 15 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 7 ani. R�spândirea. Endemic al Dun�rii �i Nistrului. R�spândit în b�l�ile �i canalele din avalul fluviului, lacul Cuciurgan, albia veche �i delt�. Aspectul cantitativ. Extrem de rar�, popula�ii numeric critic reduse. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca critic periclitat� de dispari�ie (R), de�i în bazinul fluviului probabil e disp�rut� (EX). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���'���� ��, ������ �$� �� "� ��-���. Q��! ��; ������'�%& �����, ��� "���%��� ���&�## (�� ' �����%, 5��� � $�����%� ��%���. K������ ����� �� . "����� "������ ������� � �%�����, � �-���� ��;�� ���, ��� ���&��� ���� "�!���. ����'�%� "������ ���� ���. ~��� �-��� "������ ;�������. }����� �$� � � �����. Z����%� � ���� �! �����%� � �(��' ���%. +� �����'���, ����(�%�, ������ �����. Z� (��#� !& �� �%� ;�%. +��$�� ;��� �� �!. Z�$�!! (��#� ' ��� ��!. ������%� 5��� �������, �& ������� ���-����%. \�5�� ��� ;������� �-����(���%� ��� ������-��%�, "�( � (���%�. K��� ��� ��-����(���%�. X���' ����� "��&��� ��� � ���� ( ����� �������� �!) "��-���'��! "������. Z� ������ � ����5� ��;������% �����(������%� ����-��%� ��"�����'��� Y���% "! �%��� � �(��. K�#&� ��� ��-$�� ��� ��. "����� � &��-� ���� "������� $�� �-����(���%�, � "�"���(�%�� �!���� "! �%��� ��������!. *����: ��%(�� 7-9 ��, ��������'�� 15 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 7 �� . ��'���'��������. *������-���� ������� �������. Z�;��'! ���� - �(�������� ����&������5�, � ���� ����, "������%� �;��� � ���' �. ?�'�����'�=. [����(�� �� ��(����! � ����& �%��, �� �����& �%�5�& ;���& ���- ���! ��(�;��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (CR). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ���. ������ – � "� �!

67

Page 69: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Esociformes, Esocidae

Esox lucius Linnaeus, 1758 – !tiuc� comun�, �#"��������- ,<�� Semnele distinctive. Corpul alungit, u�or comprimat lateral. Profilul dorsal u�or curbat, cel ventral aproape drept. Solzii m�run�i, acoper� obrajii �i operculele, capul în partea de sus e nud. Linia lateral� e pe mijlocul laturilor, la adul�i este complet�, iar la tineri incom-plet� �i întrerupt�. Anusul la masculi ca o fant� alungit�, la femele ca o adâncitur� oval�. Toate înot�toarele rotunjite. Dorsala �i anala mult deplasate spre coad�. Caudala mare, adânc scobit�. Capul mare �i lunguie�. Botul foarte alungit �i aplatizat, pu�in curbat (ca ciocul de ra��). Ochii dispu�i sus, în regiunea frun�ii. Gura foarte larg�, ocup� jum�tate din lungimea capului. Falca inferioar� mai lung� decât cea superioar�. Gura cu din�i puternici �i ascu�i�i, îndrepta�i înapoi. Coloritul marmorat - verde-brun, cenu�iu-brun, cenu�iu-verde sau cenu�iu-galben. Laturile cu pete sau dungi transversale neregulate brune, verzi-aurii sau galbene. Abdomenul albicios sau g�lbui, cu pete. Înot�toarele im-pare galben-cenu�ii, cenu�ii-verzui sau portocalii, v�rgate de pete negricioase, iar cele pare ro�u-g�lbuie la baz�. Lungimea: obi�nuit 40-60 cm, maximal 200 cm. Femelele mai sunt mari. Poate tr�i 60 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Larg r�spândit� în tot bazinul fluviului, preponderent în lacuri de acumulare, b�l�iile din aval �i din delt�. Aspectul cantitativ. Specie comun�, frecvent� în capturi. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv, obiect de acvacultur�. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 40 cm. Starea de protec*ie. Nu are statut de protec�ie în R. Moldova. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ������ �$� �� � �����. _���! �"��-���� "��Y��! ������ �;��� �, � ��#���! - "�!��!. Q��! �����!, ;�&��!5�! �� 5��� � $�����%� ��%���, ������ ����& ����!. K�����! ����! �;����%& "����!, ������ – ��"����!, �������� �� "���%��� �!. L ����� ����'��� � ���� �� � ��-�� ����'���� �������!, ������ - "��������� �� 5���. X�� "������� ;�������-�%�. "����� � ����'�%� "������� ���5��% ������ � &��� . ~��� ���� "������ �������%��(� %�. }����� ���'��! � ������!, � ���'�� �% !� %� � �"�#5��-�%� �%���. }��;� � ���&��� (�� � �����%. +� �������, ;������ "������ ����% �����%. Z�$�!! (��#� ' �%� "�� �"����. +� ����$�� �� �%�� ;����, �� ��%� ��"������% ��;��. \������ ��� ��������! - ;������� �-����(����!, ����-����� �!, ����-;������� �! ��� ����-$�� ��� �!. K��� � ��%��, ;��� �� �-;����%��, ������ �-$�� %�� "! ���� ��� "�"���(�%�� ������%�� "�������, ������ �����#5����! � ��� �%� "�"���(�%� ������%� "����%. Z�"���%� "�����-�� $�� ��� �-���%�, ������ �-;�����%�, ����$��%� � �������� %� � ����� � � ������������ ���������%�� ��%��/(������ %�� "! �%����� � "��������. ���-�%� "������� $�� ��� �-�����%�. *����: ��%(�� 40-60 ��, ��������'�� 200 ��. ���� ��"��� ������. ��$� ��$� ' �� 35 (?60) �� . ��'���'��������. A��������%� ���. `����� ���"��� ����� � �������� ����, ���-����� � ����&������5�&, "������%& �������& ��;��'! � ���' �. ?�'�����'�=. Q�� � �� ��(����! � �����(�������! � ����& �%��. @�������. \���� "���%���, �"�� ������ �%������ �� � �%������ ��. +�;�����-�%� ��;��� � ����& - � 40 ��. ������"� '���<'. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� .

68

Page 70: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Salmoniformes, Thymallidae

Thymallus thymallus (Linnaeus, 1758) – lipan european, �������'��� ����<' Semnele distinctive. Corpul alungit, u�or comprimat lateral. Solzii relativ mari, mai m�-run�i pe piept �i abdomen, lipsesc pe istm �i la baza pectoralelor. Dorsal� foarte înalt� �i lung�, desf�cut� în form� de evantai (mai ales la masculi). Ea se însereaz� mult mai aproape de cap decât de ventrale. Pe spate la nivelul analei este o mic� înot�toare adi-poas�. Marginea analei e rotunjit�. Caudala e scobit�. Capul mic. Ochii relativ mari, pu-pila în form� de lacrim�. Botul ascu�it. Gura mic�, inferioar�, cu din�i m�run�i. Falca supe-rioar� pu�in mai proeminent�. Spatele cenu�iu-verzui, brun-verzui sau albastru-argintiu, cu pete mici negre. Laturile argintii, cu o tent� g�lbuie sau roz�, pe care sunt împr��tiate dungi longitudinale brune sau violete. Abdomenul alb-argintiu, dungat uneori cu ro�u. Înot�toarele pare g�lbui sau ro�ietice, cele impare violete, cu pete �i dungi negricioase. Pe dorsala sidefie 3-5 rânduri de pete ro�ietice, negre, verzui sau liliachii, de form� ro-tund� sau dreptunghiular�. Lungimea: obi�nuit 25-35 cm, maximal 60 cm. Poate tr�i 12 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Prezen�� sporadic� în aval de barajul Novodnestrovsc, venit aici din amontele fluviului pe timpul viiturilor mari. Aspectul cantitativ. Exemplare izolate. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, e inclus� în Cartea Ro�ie a Ucrainei ca specie critic periclitat� de dispari�ie (R), în R. Moldova statut de protec�ie nu are. Pescuitul pe�telui acestei specii trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, ���%�����, ������ �$� �� � �����. Q��! � ���� ��'�� ��"��!, ���'(� �� ���� � ��#&�, � �� ����� � ��-������! ����%& "�������� � � � �� . "����� "������ �(��' �%����� � ���-����%�, ���������;�%� (�������� � ��� ;����� (�� � ������). "����� "������ ��(���� �! ;��(� ��'�� ���$� � ������, (�� ��#��%�. Z� �"��� ��� ����'�%� "�������� ���"���$�� �����'��� $������ "������. ���� ����'���� "������� ;�-������. ~��� ���� "������ �%��(� %�. }����� �����'��!. }��;� ���'���, � ���-� �� ;��(�� ��"������;���. +%�� �� ���. +� �����'���, ��$���. X��&�!! (�-�#� ' �%��� �! �"����. \�� (��#� � ��� �(��' ������ ;�%. "��� ����-;������� �!, ;������� �-����(����! ��� �������� �-������� �!, ��!���! (��-�%�� "! �%�����. K��� �������� %�, � $�� ��� %� ��� ��;��� %� � �����, �� ��& ��;������% "�����'�%� ����� %� ��� Y���� ��%� "������. K�#��� �����-��� �-������ ��� �, ������ � �������� %�� "��������. ����%� "������� $�� %� ��� �����%�, ��"���%� - Y���� ��%�, � ���%�� "! ���� � "��������. Z� ����� �"����� "������� �������� %� � (������ %� (� %��&���'�%� ���;(� %� "! �� � ������'�� �!���. *����: ��%(�� 25-35 ��, ��������'�� 60 ��. ��$� ��$� ' �� 12 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. "�����(���� �� ��(�� �! ��$� "�� ��% Z������� ������� }+W, "�"���� �#�� ��(���� �; ���&���� (�� �� ���� "�� ���'��� "������'�. ?�'�����'�=. [����(�%� ��;��"�!�%. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� . X L������ �� �(� �� �! ��(�;�#5�� (CR).

69

Page 71: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Salmoniformes, Salmonidae

Salmo trutta Linnaeus, 1758 – p�str�v de munte (indigen), �#"��������- �<�=�-��- _����=

Semnele distinctive. Corpul alungit, gros, nu prea înalt, u�or comprimat lateral. Pedun-culul caudal înalt �i comprimat lateral. Solzii mici, extrem de caduci. Marginea dorsalei �i caudalei la pe�tii tineri u�or scobit�, iar la cei adul�i dreapt�. În apropierea cozii o înot�-toare adipoas�. Capul relativ scurt, necomprimat lateral. Botul obtuz. Gura larg�, termi-nal�, col�urile ei dep��esc marginea posterioar� a ochiului. F�lcile cu din�i mici, îndrepta�i în interior. Spatele brun-verzui sau verde-oliv. Laturile galben-verzui sau verzi-albastre cu o nuan�� argintie. Pe corp �i dorsal� împr��tiate puncte negre, roze, portocalii sau ro�ii, cu margine alb� sau albastr�, uneori de form� semilunar� sau de X. Puietul pe flancuri cu 6-9 dungi transversale tivite u�or cu albastru. Abdomenul alb-cenu�iu sau alb-g�lbui. Înot�toarea adipoas� cu puncte ro�ii, la margine portocalie. Restul înot�toarelor sunt galbene spre cenu�iu. Lungimea: obi�nuit 20-30 cm, maximal 70 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 20 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Prezen�� sporadic� în aval de barajul Novodnestrovsc, venit aici din amontele fluviului pe timpul viiturilor mari. Aspectul cantitativ. Exemplare izolate. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, în Ucraina �i R. Moldova statut de protec�ie nu are, de�i în fluviu este pe cale de dispari�ie (EN/CR). Pescuitul pe�telui acestei specii trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���'���� ��, ���%�����, ������ �$� � � �����. ~��� ���� � ����' �%�����, "������. Q��! ����"��!. ���� �"��-���� � &��� ����� "�������� ������ ������ �%��(� %�, �;����%& "�!���. ��$-� �"���%� � &��� ��%� "��������� ���� �! $������ "������. }����� ���� ��!, "��%��!, �� �$� � � �����. +� �������, ����(�%�, ��� ��� ;�&��� ;� ��� �-���' ;������ ���! ���;�. Z� (��#� !& ������ ;�%, ��"�������%� ��;��. "��� ����(���� �! ��� ��������-;�����!. K��� $�� ��� %� ��� $�� �-;����%�, � ��-������ %� � �����. Z� ��� � �"����� "������� ��;������% �����(������%� (���%�, ��;��%�, ����$��%� � �����%� "! �%��� � ���%� ��� ������� %� ����-���, ������ ��� ���# "�����# ��� ~-����;�# Y���. �����' �� ����& ���# 6-9 ���%& "�"���(�%& "����. K�#&� ������ �-����� ��� $�� ��� �-�����. ����-��� "������ ��� �%�, � �����%�� �(���� � ����$��%� �����. K�#��%� "������� $�� %�, �� ��'�%� - "�"��'���� ��� �. *����: ��%(�� 20-30 ��, ��������'�� 70 ��. ���� ��"��� ������. ��$� ��$� ' �� 20 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ������ (�� �� ����, �"�����(���� �� ��-(�� �! ��$� "�� ��% Z������� ������� }W, "�"���� �#�� ��(���� �; ���&���� (�� �� ����. ?�'�����'�=. ��"���# �! �����(�%� ��;��"�!�% �� ����! ���'��& "�������. @�������. \���� "���%���, �%������ �� � �"�� ������ �%������ ��. +�;�����-�%� ��;��� � ����& - � 25 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ��(�;�#5�� (EN/CR).

70

Page 72: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Salmoniformes, Salmonidae

Salmo labrax Pallas, 1814 – p�str�v de mare, �����4��'��� ��'�'= Semnele distinctive. Corpul alungit, nu prea înalt, gros, u�or comprimat lateral. Pedun-culul caudal înalt. Solzii mici, persisten�i, se extind pe caudal�. Linia lateral� trece pe mi-jlocul laturilor. Dorsala mic�, inserat� la mijlocul corpului, în spatele ei se afl� o înot�-toare adipoas�. Ventralele sunt situate în urma verticalei sfâr�itului dorsalei. Anala ascu-�it�. Caudala înalt�, cu marginea aproape dreapt�. Capul relativ mic, conic. Gura mare, terminal�, col�urile ei dep��esc marginea posterioar� a ochiului. Oasele gurii �i f�lcile în-zestrate cu din�i. Coloritul general e argintiu. Spatele cenu�iu închis, maroniu sau verzui, cu un luciu argintiu. Laturile �i abdomenul argintii, cu un luciu metalic. Pe cap, spate, la-turi �i dorsal� sunt împr��tiate numeroase pete întunecate rotunde sau stelate. Dorsala �i caudala negricioase, înot�toarele pare �i caudala fumurii. Înot�toarea adipoas� ro�ie la capete. Lungimea: obi�nuit 20-40 cm, maximal 110 cm. R�spândirea. Specie indigen�. Prezen�� sporadic� în liman. Aspectul cantitativ. Exemplare unice. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, este inclus� în Cartea Ro�ie a Ucrainei ca critic periclitat� de dispari�ie (R). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ���%�����, ��� ��, �$� �� � ��-���. ~��� ���� � ����' �%�����. Q��! �����! � "�� �� "������#5�!, ���"��-� ���!� �! � �� &��� ���� "������. K�����! ����! "��������� �����. "����� "������ �����'���, ��;��5�� "��������� ���, ;� ���, �� &��� ���� � ���� - $�-����� "������. K�#��%� "������� ���"���$��% �� ����� ����� ��������! �"��-����. ����'�%� "������ ;��� ����%�. ~��� ���� "������ �%�����, ���� ���� ��;��(��# �%���. }����� � ���� ��'�� �����'��!, ���������;��!. +� ���'-���, ����(�%�, ���&�!! (��#� ' ;�&��� ;� ��� ����' ;������ ���! ���;�. Z� (�-�#� !& � ��� !& � � �� ' ;�%. \�5�! ������� �������� �!. "��� ����-����!, ����(���� �! ��� ;������� �!, � �������� %� �������. K��� � ��#&� �������� %� � �� ����(����� �������. X ;����� (�� � �����%, �� �"����� "������� � ����& ��;������% �����(������%� (���%� �����%� ��� ;��;������;�%� "! �%���. "����� � &��� ���� "������� ���%�, "���%� "������� � ����'�%� - ������ %�. ������� "������ "� ����� �������� %�, � &��� ���� ���%�. *����: ��%(�� 20-40 ��, ��������'�� 110 ��. ��'���'��������. �;����� "�"���� �! � ������. ?�'�����'�=. [����(�%� ��;��"�!�%. @�������. �����! "���%�����! �%�� � ����� �"�� ����� �%�����. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���. X��#(�� � �����# ���� L�����% ��� ��(�;�#5�� (R). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

71

Page 73: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Salmoniformes, Salmonidae

Oncorhynchus mykiss (Walbaum, 1792) – p�str�v-curcubeu, ��$<&��- _����= Semnele distinctive. Corp alungit, mai lung �i înalt decât p. indigen, u�or comprimat lat-eral. Pedunculul caudal înalt �i scurt. Solzii mijlocii, mai mari decât la p. indigen. Pe co-ad� o înot�toare adipoas�. Marginea caudalei u�or scobit�. Capul mic, botul obtuz. Gura larg�, terminal�, cu din�i puternici. Falca superioar� masiv�. Coloritul argintiu sau auriu-verzui. Spatele de un albastru metalic, verde-maroniu sau galben-verde, uneori cu nuan�e liliachii. Laturile argintii, de la opercule �i pân� la caudal� pe ambele flancuri se întinde câte o dung� ro�cat�-sidefie, care joac� în nuan�ele curcubeului. Lâng� aceast� dung� uneori se mai v�d ni�te dungi albastre sau verzui. Abdomenul alb sau cenu�iu. Capul, corpul �i înot�toarele impare cu multe pete �i puncte negre netivite cu alb, rotunde sau rar în form� de X. Înot�toarele pare �i anala sunt de culoare roz� sau ro�ie, radiile lor exterioare fiind albe. Lungimea: obi�nuit 25-30 cm, maximal 122 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 14 ani. R�spândirea. Specie alogen� (nord-american�). Prezen�� sporadic� în aval de barajul Novodnestrovsc, nimerind aici din sectorul de sus al fluviului în perioada viiturilor mari. Aspectul cantitativ. Exemplare unice. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv, obiect de acvacultur�. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 25 cm. Starea de protec*ie. În Ucraina �i R. Moldova nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ����� �������, (�� �('���� Y�-����, � ���� ��'�� ���%�����, �$� �� � �����. ~��� ���� � ����' ���� ��� � �%-�����. Q��! ����"��!. ������� "������ ��$� �"���%� � &��� ��%� "�������-��. ���� &��� ����� "������� ������ �%��(� %�. }����� �����'��!, "��%��!. +� �������, ����(�%�, ��;�� %� ;�%. X��&�!! (��#� ' ��������!. \�5�� Y�� ��� �������� %� ��� ;��� �� �-;������� %�. "��� �� ����(����-���!!, ;���-���� �-���! ��� $�� ��� �-;������� �!. K��� �������� %�, ����' ������� ����� "��&��� ������! �������� �! ��� ��������! "����� ���$�%& � �����. K�#&� ����� ��� �����. }�����, ��� � ��"���%� "������� ��!�% ���$�� ��� (���%& "! �%��� � �(��, ������� ��� ��$� ~-����;��� Y���%. ����%� � ����'�%� "������� ��;��%� ��� !��� �����%�, ���$�%� �(� ���%�. *����: ��%(�� 25-30 ��, ��������'�� 122 ��. ���� ��"���. ��� ��$� ' �� 14 �� . ��'���'��������. Q$�����%� ���-�������� (������������������). "�����(�-��� �� ��(�� �! ��$� "�� ��% Z������� ������� }+W, "�"���� �#�� �; ���&��-�� (�� �� ���� � "����� �%����& "��������. ?�'�����'�=. [����(�%� �����. @�������. \���� "���%���, �%������ �� � �"�� ������ �%������ ��. +�;�����-�%� ��;��� � ����& - � 25 ��. ������"� '���<'. X�� �� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� .

72

Page 74: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Gadiformes, Lotidae

Lota lota (Linnaes, 1758) – mihal*, �#"�������"� ����4

Semnele distinctive. Corp alungit, partea anterioar� aproape cilindric�, spre coad� u�or comprimat lateral. Solzii extrem de mici, adânc îngropa�i în piele, acoper� capul pân� la n�ri, operculele, istmul �i baza înot�toarelor. Linia lateral� aproape rectilinie, incomplet�. Dou� dorsale foarte apropiate între ele: prima scurt� �i rotunjit�, a doua foarte lung�, cu marginea dreapt� �i cap�tul posterior rotunjit. Pectoralele scurte �i rotunjite. Ventralele lungi, ascu�ite �i se afl� pe istm în fa�a pectoralelor, radia a doua extern� a lor fiind cea mai lung�. Primele dou� radii ale ventralelor sunt filamentoase. Anala foarte lung�, cu cap�tul posterior rotunjit. Caudala rotunjit�, nu se une�te cu dorsala �i anala. Capul nu prea mare, larg �i pu�in aplatizat. Botul lat �i obtuz. N�rile anterioare sunt mai apropiate de vârful botu-lui, decât de ochi, în partea lor posterioar� având câte un tentacul scurt. Ochii mici, înde-p�rta�i �i a�eza�i sub frunte. Sub b�rbie o musta�� impar� lung�, iar în vârful botului dou� must��i mai scurte. Gura larg�, subterminal�, cu f�lci rotunjite prev�zute cu din�i m�run�i. Falca superioar� proeminent�. Coloritul brun-verzui �i brun închis, variind de la cenu�iu la negricios. Laturile mai deschise, g�lbuie. Abdomenul cenu�iu-albicios. Pe cap, spate, flan-curi �i înot�toarele impare sunt împr��tiate pete �i stria�ii întunecate de form� variat�. Irisul ochilor verzui, cu sclipiri aurii. Înot�toarele au culoarea p�r�ii învecinate a corpului. Lungi-mea: obi�nuit 30-40 cm, maximal 200 cm. Poate tr�i 25 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e studiat�. Sectoarele de mijloc �i de jos al fluviului - albia, rar lacurile de acumulare, bra�ul Turunciuc �i limanul. Aspectul cantitativ. Extrem de rar�, mai abundent� în sectorul de mijloc �i în avalul fluviu-lui. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial. Este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca specie vulnerabil� (VU), de�i în fluviu ea este amenin�at� de dispari-�ie (EN). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%�����, � "������� (�� � "�( � ��������(�����, � ;����� - �$�#5���! � �$� �� � �����. Q��! �(��' �����!, ��� "���%��� ����� ����& �� ��;����, $�����%� ��%���, ����� � ��������� "�����-���. K�����! ����! ��"����!. *�� ���;�� "���%��#5�& �"���%& "�������: "������� - ���� ��� � �����%� ��� ���, ;����� - �(��' ������� � ���� "�!��� ����. }��-�%� "������� ���� ��� � �����%�. K�#��%� "������� �����%�, ;��� ����%�, �& ��� "���%& �(� �� �����%�. ����'�%� "������ �(��' �������, � ;��������%� ;����� ������. ~��� ���� "������ ;�������, �� ������ �! �� �"���%� � ����'�%�. }����� �� ��"��!, ������! � ������'�� "��"�#�� �!. Z� "��������� ���� �! ��"���%� �����%� ���, � "���� ��;��!�� � ��$��� � ����% - "� ����� ���� ��� ���. +� �������, "����$���, ����$�� ������� ;����. X��&�!! (��#� ' ������� �%��� �!. \������ ���-;�����!, ����-���!, �� (������ ���. K��� $�� ��� %�, ��#&� ����-������ ��. Z� ��� � "�������& ��;������% ��!��%� ���%� � ��� �%� ���'��� "! ��. +��$�� ���; ;������� �!, � ;��� �� %� �������. *����: ��%(�� 30-40 ��, ��������'�� 200 ��. ��$� ��$� ' �� 25 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���. +��� �������� � ��$���� (�� ��� ����, ���� ���(�, ����&������5� � �����. ?�'�����'�=. ������ �����! � ����(�������! �%��, ����� �����(������� � ��-;��'!&. @�������. �����! "���%�����! �%��, ����� �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����� ���. X��#(�� � �����# ���� +. ������% ��� !;���%� (VU), &� ! � ���� �� ��(�;�#5�� (EN). Z�-��$�� "���%� ;�"�� �� ��� ������ �%�%. ������ – � "� �!

73

Page 75: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Mugiliformes, Mugilidae

Liza haematocheilus (Temminck et Schlegel, 1845) – pilengas, �����%�'

Semnele distinctive. Corp alungit, nu înalt, pu�in aplatizat anterior �i comprimat lateral. Solzii mari. Linia lateral� lipse�te. Dou� dorsale scurte �i larg distan�ate între ele. Deasu-pra bazei pectoralelor solzii alungi�i lipsesc. Caudala lat�, comparativ cu alte specii de chefal e cel mai pu�in scobit�. Capul scurt, lat �i turtit, este acoperit cu solzi de m�rimi egale (nu are solzi mici) pân� la nivelul n�rilor anterioare sau un pic mai departe. Botul scurt �i bont. N�rile anterioare mici �i rotunjite, cele posterioare transversal alungite. Ochii mici, împrejurul lor pleoapa adipoas� este foarte slab dezvoltat�, acoperind doar partea lor exterioar�. Gura mic�, transversal�, cu din�i mici. Falca superioar� iese dincolo de marginea gurii în form� de fald de piele. Buza superioar� sub�ire �i neted�. Marginea f�lcii inferioare e ascu�it�. Irisul ochilor ro�u-portocaliu. Spatele cenu�iu închis, cu luci al-b�strui sau verzui. Laturile, partea de jos a capului �i abdomenul sur-argintii. Marginea fiec�rui solz cu o pat� întunecat�, ce creeaz� un fond t�rcat. Pe laturi 6-7 dungi longitu-dinale. Dorsalele, pectoralele �i caudala cenu�ii închise, ventralele �i anala fumurii. Stomacul cu 7-9 saci pilorici. Lungimea: obi�nuit 20-45 cm, maximal 150 cm. Poate tr�i 16 ani. R�spândirea. Specie alogen� (est-asiatic�). Semnalat� în liman �i sectorul de jos al flu-viului, sporadic în bra�ul Turunciuc �i lacul Cuciurgan. Aspectul cantitativ. Exemplare izolate în avalul fluviu, frecvent� �i numeroas� în liman. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv, obiect de acvacultur�. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în R. Moldova specia nu are. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%�����, ������'�� "��"�#�� �� �"����� � �$� �� � �����. Q��! ��"��!. K������ ����� �� . *�� ���� ��& � ��-���� ���� ������%& �"���%& "�������. Z�� ���������� ������� "������� ���-������ (�����-��"�� ���� �� . ~��� ���� "������ ��"� �����;�%�, ������%��-(� %� (���%� ����%� �%��; �; ���& ��Y����). }����� ���� ��!, ������! � �"�#-5����!. +%�� ���� ��� � "��. �������� ��;��� ���% � �������%, ;����� ���-���% � "�"���(��� ��"��������. }����� "���% � ���������� ����(��% (���� �� ����! "������& ��;���� ��� ( ' ����� (�����& (���� �� ). }��;� �����'���, ����� ���; �(��' ����� ��;�� �� $������ ����, "����%��#5�� ��'�� �& ���$-�# (�� '. +� �����'���, "�"���(�%�, � ������� ;����. X��&�!! (��#� ' �%��-� �! ;� ���� � � � ���� ��$�� �� �������. X��&�!! ��� ����! � ������!. ���� ��$��� (��#� � ;��� ���. +��$�� ���; �������� �-����$���!. "��� ����-����!, � ;������� %� ��� ������ %� �������. K���, ��; �����% � ��#&� ������ �-������!��%�. L ;������ ���! (��� ���� �! ����� "! �%���, ��;��#5�� ��5�� ���"(� %� Y��. Z� ����& 6-7 "�����'�%& ����(���� %& "������. "���%�, ����%� � &��� ���� "������� ����-���%�, ��#��%� � ����'�%� ������ �-���%�. L $�-���� 7-9 "������(����& "���� ���. *����: ��%(�� 20-45 ��, ��������'�� 150 ��. ��$� ��$� ' �� 16 �� . ��'���'��������. Q$�����%� ���-�������� (���'����� �(�%�). X� ��(�� �! � ������, ��$��� (�� �� ����, �"�����(�� � ����� ���(� � �(�������� ����-&������5�. @�������. \���� "���%���, �"�� ������ �%������ �� � �%������ ��. +�;�����-�%� ��;��� � ����& - � 25 ��. ?�'�����'�=. +���� �� ��(���%� � ����& �; ����, � ������ �����(������%�. ������"� '���<'. X�� �� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� .

74

Page 76: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Mugiliformes, Mugilidae

Liza aurata (Risso, 1810) – singhil, '��%��=

Semnele distinctive. Corp alungit, rotunjit sus �i îngustat spre partea de jos, anterior pu�in aplatizat. Solzii mari. Linia lateral� lipse�te. Dou� dorsale scurte �i larg distan�ate între ele. Deasupra bazei pectoralelor solzii alungi�i lipsesc. Caudala adânc scobit� (mai mult decât la laban �i pilengas). Capul mic, scurt, lat �i turtit. Botul relativ larg, rotunjit. Perechile de n�ri apropiate, n�rile posterioare mult mai aproape de cele anterioare, decât de ochi. Capul acoperit cu solzi doar pân� la nivelul n�rilor posterioare, m�rimea solzilor treptat mic-�orându-se �i terminându-se cu un rând de solzi m�run�i. Ochii mici, împrejurul lor pleoapa adipoas� este foarte slab dezvoltat�, acoperind doar partea lor exterioar�. Gura mic�, infe-rioar�, cu din�i foarte mici (uneori �i pe buze). Col�urile gurii nu ajung în marginea ochilor. Buza superioar� sub�ire. Pe opercule o pat� aurie bine marcat�. Spatele cenu�iu închis, cenu�iu-verzui, cenu�iu-albastru sau brun-verzui. Laturile argintii, maronii, cu 6-7 dungi lon-gitudinale brune, albastre sau aurii (dungile mai înguste �i mai vizibile decât la laban). Baza solzilor de pe spate e pigmentat� negru. Pe laturi linii vizibile în form� de litera W. Abdo-menul alb-argintiu. Dorsalele, caudala �i pectoralele cenu�ii cu marginile negricioase, cele-lalte înot�toare sunt albicioase sau g�lbui. Stomacul rotund, cu 7-9 saci pilorici aproape egali, dispu�i în form� de evantai. Lungimea: obi�nuit 20-35 cm, maximal 60 cm. Poate tr�i 15 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Prim�vara în partea marin� a limanului, uneori pân� la guri. Aspectul cantitativ. Prezen�� sporadic�, cârduri pu�in numeroase. Importan*a. Prezint� interes economic sau sportiv. M�rimea legal� de pescuit - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în Ucraina specia nu are, dar exploatarea ar trebui reglementat�. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ������� ����& � �$�#5���! � ��;, �"����� ������'�� �"�#5��� � "�( � �� �$� �� � �����. Q��! ��"��!. K������ ��-��� �� . *�� ���� ��& � ������ ���� ������%& �"���%& "�������. Z�� ���������� ������� "������� �� ��������� (�����-��"�� ����. ~��� ���� "������ ���'�� �%��(� %� (���'��, (�� ������ � "��������). +%�� ������ ��'�� �������, ;����-������. ���% ��;���� "�����$��% ��$� �����, ;����� ��;��� ������� ���$� � "�-������ ��;��!�, (�� � ���;��. }����� "���% � (���� ��'�� �� ����! ;����& ��;�-���, ���� ���'��!�' � ��;����& "� ���� "�����$���! � ��� (;����(���� �! ����� �!��� �����& (����). X���� ���; �� ' ����� ��;�� �� $������ ����, "����%��#5�� ��'�� �& ���$�# (�� '. +� �����'���, ��$���, "�"���(�%�, ��� ��% �� ��� ���-# ���! ���;�. Z� $������� ��%��� ���� &����� ;��� ��� ;��� �� �� "! ��. "��� ����-����!, ;������� �-����!, ����-�����! ��� ����(����-;������� �!. K��� ��-������ %�, ����(���� %�, � 6-7 "�����'�%�� ��%��, ����-������ ��� ;��� �� %�� "�������� (����� ;��� �%� � ;���, (�� ������). "���%�, &��� ���� � ����%� "������� ���%� � (������ %�� ���!��. ������ ����%�, "������(����& "���� ��� 7-9 "�( � ������ ����%, ���"���$���%& ���������;��. *����: ��%(�� 20-35 ��, �����-���'�� 50-60 ��. ��$� ��$� ' �� 12-15 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X��'�� ����� � #$��� (�� � ������, ��(���� � � '�. ?�'�����'�=. [����(�%� � ����(������%� � ����. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 25 ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� ��� �� ���� , ���"�� ���! ���$�� �������-�� '�!.

75

Page 77: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Mugiliformes, Mugilidae

Liza saliens (Risso, 1810) - ostreinos, �'�p���'

Semnele distinctive. Corp alungit, nu înalt, anterior pu�in turtit, posterior dup� prima dorsal� comprimat lateral. Solzii medii. Linia lateral� lipse�te. Dou� dorsale scurte �i larg distan�ate între ele. Deasupra bazei pectoralelor solzii alungi�i lipsesc. Caudala adânc scobit� (mai mult decât la laban �i pilengas). Capul relativ mare �i gros, anterior îngustat. Botul lat �i aplatizat (dar mai ascu�it decât la laban �i singhil). Capul acoperit cu solzi pân� la nivelul n�rilor anterioare, uneori mai departe, terminându-se cu 8 sau mai multe rânduri de solzi m�run�i. Ochii mici, împrejurul lor pleoapa adipoas� este rudimentar� sau lipse�te. Gura mai mic� decât la al�i chefali, transversal�, cu din�i mici. Buza superioar� sub�ire. Pe opercule dou� pete aurii slab conturate, ocupând întreaga zon� a operculei (aceste pete aurii sunt mai mari decât la singhil). Spatele verde-cenu�iu, brun-verzui sau brun-cenu�iu, cu o tent� alb�struie. Laturile sur-cafenii, cu 5-6 (rar 7-8) dungi longitudi-nale cenu�iu-brune sau plumburii-aurii. Pigmentarea pe laturi formeaz� linii evidente în form� de litera W. Abdomenul argintiu. Dorsalele �i caudala brun-cenu�ii, restul înot�-toarelor sunt g�lbui sau albicioase. Stomacul alungit, cu 6-9 saci pilorici inegali (primii 3-4 sunt mai lungi). Lungimea: obi�nuit 15-30 cm, maximal 50 cm. Poate tr�i 12 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sporadic prim�vara în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Prezen�� sporadic�, cârduri pu�in numeroase. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 25 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. Statut de protec�ie în Ucraina nu are, dar exploatarea ei ar trebui reglementat�. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%�����, �"����� ������'�� �"�#5���, � ;� ��(���� "������ �"������ "������� �$� � � �����. Q��! ������& ��;�����. K������ ����� �� . *�� ���� ��& � ������ ���� ������%& �"���%& "�������. Z�� ���������� ������� "������� �� ��������� (�����-��"�� ����. ~��� ���� "������ �������%��(� %� (���'��, (�� ������ � "��������). }����� � ���� ��'�� ���'��! � ��� �!, �$����! � "������� (�� �. +%�� ������� � �"�#5�����, ��� ����� ;��� ����, (�� ������ � ������!. }����� "���% � (��-�� �� ����! "������& ��;����, ������ ����� �"����, ;����(���� �! 8 � ����� �!-���� �����& (����. X���� ���;� $������ ���� � � � �� ��� ��� ;�(� �(���. +� ���'��, (�� ����& ��Y����, "�"���(�%�, � ������� ;����. X��&�!! ��� ����!. Z� $������� ��%��� ��� ����� ��� ��������%& ;��� �� %& "! �� (��� ��"���, (�� ������!, ;�����# ��# "��5��' ��%���). "��� ;������� �-"�"��'��!, ����(����-;������� �! ��� ����(����-����!, � ������ %� � �����. K��� ����-����(���� %�, � 5-6 (��$� 7-8) "�����'�%�� "�������� ������ �-����(���� ��� ��� �������� ;��� �� ��� ��� �. ������ �%� ��� �� ����;# �� ����& ��� ;��� �%� W-����;�%� �����. K�#&� �������� ��. "���%� � &��� ���� "������� "�"��'����-����(���� ��� ��� �, �� ��'�%� - $�� ��� %� ��� ������- %�. ������ �������%�, "������(����& "���� ��� 6-9 ������������ ����% ("���%� 3-4 ������� �� ��'�%&). *����: ��%(�� 15-30 ��, ��������'�� 50 ��. ��-$� ��$� ' �� 12 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. �;����� �� ��(�� �! ������ � #$��� (�� � ������. ?�'�����'�=. [����(�%� � ����(������%� � ����. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 25 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. \&������� � � �� � L������ �� ���� , �� ��� ���"�� ���! ���$�� ��������� '�!.

76

Page 78: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Mugiliformes, Mugilidae

Mugil cephalus Linnaeus, 1758 - laban, ��#��

Semnele distinctive. Corp alungit, gros, anterior pu�in turtit �i posterior u�or comprimat lat-eral. Solzii mari. La baza înot�toarelor pectorale se afl� câte un solz alungit mare. Linia later-al� lipse�te. Dou� dorsale scurte �i larg distan�ate între ele. Caudala lat�, u�or scobit�. Capul mare, scurt, aproape rotund în sec�iune, fruntea lat�. Botul scurt �i obtuz, lat �i rotunjit. Pere-chile de n�ri bine distan�ate între ele, n�rile posterioare mult mai aproape de ochi, decât de n�rile anterioare sau la o egal� distan��. N�rile anterioare mici �i rotunjite, cele posterioare transversal alungite. Capul acoperit de solzi pân� aproape de cap�tul botului, solzii cu dimen-siuni în sc�dere treptat�. Ochii mici, împrejurul lor pleoapa adipoas� foarte dezvoltat�, care acoper� ochiul aproape în întregime. Gura mic�, terminal�, transversal�, col�urile ei ajung la nivelul ochiului. Buza superioar� pu�in îngro�at�, cea inferioar� sub�ire, cu 2-5 tuberculi �i margine ascu�it�. Pe opercule câ�iva solzi aurii. Sub cap o pat� în form� de s�geat�. Spatele cenu�iu-brun sau alb�strui, cu reflexe aurii. Laturile sur-argintii, cu 5-7 (rar 8-12) dungi longitu-dinale late brun-alb�struie, cu o nuan�� aurie. Abdomenul alb-argintiu. Dorsalele �i caudala cenu�iu închise, cenu�iu-verzui sau brune. Anala �i pectoralele g�lbui, ventralele albe. La baza pectoralelor o pat� neagr�. Stomacul cu 2 (rar 3) saci pilorici. Lungimea: obi�nuit 25-40 cm, maximal 90 cm. Poate tr�i 22 ani. R�spândirea. Specie indigen�. În partea marin� a limanului, uneori pân� la gurile fluviului. Aspectul cantitativ. Cârduri izolate �i pu�in numeroase. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 30 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în Ucraina nu are, dar exploatarea ar trebui reglemen-tat�. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ��� ��, �"����� ( ' "��"�#�� �� � �;��� �$� �� � �����. Q��! ��"��!. Z�� ���������� ����%& "�������� ���� �! �-�������! (�����-��"�� ����. K������ ����� �� . *�� ���� ��& � ������ ���� �����-�%& �"���%& "�������. ~��� ���� "������ �������, ������%��(� %�. }����� ���'��!, ���� ��!, "�( � ������! � ��(����, ��� �������. +%�� ���� ���, ������� � ;�������-���. ���% ��;���� &����� ��;��5��%, ��;���� %. ]����� ��;��� ���"���$��% ��-����'�� ���$� � ���;, (�� � "������� ��;��!�. �������� ��;��� �������%, ;����� - ������% "�"���(��. }����� "���% � "�� �"���� ���'(�#5�� (���� "�( � �� ����! ����� �%��. X���� ���;� �� ' ������� � &����� ��;�� �� $������ ����, "����%��#-5�� ���; �� ;��(��. +� ����(�%�, �������, "�"���(�%�. X��&�!! ��� ��5���, �� ��$��� 2-5 �������. Z�$�!! ��� ����! � ;��� ����%� �����. Z� $������� ��%��� ������'�� ;��� �� %& (����. "��� ������ �-���-���!!, � ;��� �� %� �������. K��� ������ �-�������� %� � 5-7 (��$� 8-12) ��!��%�� ����� �-������ %�� � ;��� �� %� � ����� �������� "�������. K�#&� �������� �-������ ��. "���%� � &��� ���� "������� ����-���%�, "�"��'��-;������� %� ��� ����� %�, ����'�%� � ����%� "������� $�� ��� %�, � ��#��%� "�( � ���%�. Z�� ���������� ����%& "�������� ����-����� "! ��. ������ � 2 (����� 3) "������(������ "���� ����. *����: ��%(�� 25-40 ��, ��������'�� 90 ��. ��$� ��$� ' �� 22 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X #$��� (�� � ������, ��� ����#(���� - � � '� ����. ?�'�����'�=. ����(�������! �%��. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 30 ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� �� ���� , �� ���"�� ���! ���$�� ��������� '-�!.

77

Page 79: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Atheriniformes, Atherinidae

Atherina boyeri Risso, 1810 - aterin� mic�, �����4��'��- 4���- �������

Semnele distinctive. Corp alungit, nu înalt, moderat comprimat lateral la coad�. Profilul dorsal aproape orizontal, iar cel ventral rotunjit. Solzii de m�rime mede, persisten�i, acoper� capul, corpul �i baza caudalei. Linia lateral� neclar�. Dou� dorsale scurte �i separate, prima de form� triunghiular�, a doua începe în urma verticalei originii analei �i are marginea aproape dreapt�. Pectoralele lungi, vârfurile lor dep��esc inser�ia ven-tralelor. Ventralele mici, se insereaz� înaintea primei dorsale. Anusul situat mai aproape de baza ventralelor. Capul mare, comprimat lateral. Fruntea plan�. Ochii mari, privesc lateral �i în sus. Operculele acoperite cu solzi, fruntea nud�. Botul scurt �i ascu�it. Gura comparativ mare, aproape terminal�, oblic� în sus, cu din�i mici. Falca inferioar� proemi-nent� �i intr� în fisura f�lcii superioare. Buzele retractabile. Corpul u�or transparent, colo-ritul este argintiu. Spatele galben-cenu�iu, cenu�iu-verzui, cenu�iu-brun la albastru închis, cu punctua�ii negre la marginea solzilor. Laturile �i abdomenul alb-argintii. De-a lungul laturilor se întinde o dung� albastr�-argintie cu un luciu irizat. Înot�toarele incolore. Lungimea: obi�nuit 6-9 cm, maximal 15 cm. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sectorul de jos al fluviului – albia (pân� la or. Bender), gurile afluen�ilor, bra�ul Turunciuc, lacul Cuciurgan �i limanul. Aspectul cantitativ. Cârduri destul de numeroase, mai ales în lacul Cuciurgan �i liman. Importanta. Pe�te de interes economic minim. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 7 cm. Starea de protec*ie. În R. Moldova specia statut de protec�ie nu are. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%�����, ������� �$� �� � &��-� . "��� "�( � "�!��!, ��#&� ;����������. Q��! ������& ��;�����, "�� �� ���!5�!, "���%��� �����, ��� � ��������� &��� ����� "�������. K�����! ����! ��!���!. "���%& "�������� ���, ��� ���� ��� � ��;�����%. ����%� �"����� "������ �����'��� Y���%, � ���� - ��(���� �! "�;��� ��� ����� ��(��� ����'-����. ���� � ����� �"������ � ����'���� "�������� "�( � "�!���. }���%� "�����-�� �����%�, ;�&��! ;� ��������! ��#��%&. K�#��%� "������� �����'���, ��(�-��# �! �"����� ��� ����� "������ �"������ "�������. ����'��� � ���� �� ��$� ���$� � ��(�� ��#��%&. }����� ��"��!, �$� � � �����. _�� "������. }��;� ���'���, ��"������% ���� � ����&. ������%� ��%��� "���% % (����, ���&�!! (�� ' �����% ����!. +%�� ���� ��� � ;��� ������. +� ������ ��'�� ���'���, "�(- � ����(�%�, � ������� ;����. +�;��; � � �������, ���� ��"������ ����&. Z�$-�!! (��#� ' �%��� �! �"���� � �&��� � �%��� ���&���. }�% �%���$�%�. ���� ������ "��;��(���, ��� ����� �������� %�. "��� � ;������� �-������, ����-����(������ ��� ���!!, � (���%� ���"�� "� ���!� (���. K��� � ��#&� �������-� �-���%�. X���' ����� !�� �! !���! ������� �-�������� �! "������ � ���$-�%� � �����. �������� ������ �%�. *����: ��%(�� 6-9 ��, ��������'�� 15 ��. ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. Z�$��� (�� �� ���� – ���� (�� K�����), � '! "�� ����, ���� ���(�, �(�������� ����&������5� � �����. ?�'�����'�=. �������! �%��, �������� � ����� � �(�������� ����&������5�. @�������. ����%������ ;��(���� �������'��. +�;������%� ��;��� � ����& - � 7 ��. ������"� '���<'. X�� �&������� � � �� � +. ������� �� ���� .

78

Page 80: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Beloniformes, Belonidae

Belone belone (Linnaeus, 1761) – z�rgan pontic, �����4��'��� '��%��

Semnele distinctive. Corp foarte lung �i îngust, aproape cilindric în sec�iune transver-sal�. Linia lateral� complet�, trece pe partea inferioar� a corpului. Solzii mici �i u�or ca-duci, dar nu �i din linia lateral�. De-a lungul regiunii ventrale, de o parte �i de alta, trece câte o band� solzoas�. Dorsala �i anala destul de lungi, similare dup� form�, cu margi-nea concav� �i plasate în partea posterioar� a corpului. Caudala adânc scobit�, cu lobul inferior mai scurt. Botul foarte lung �i sub�ire, gura superioar�. N�rile mari, triunghiulare. Falca superioar� cu din�i puternici, falca inferioar� mai lung� decât superioara, are vârf cartilaginos �i f�r� din�i dezvolta�i. Spatele verzui-alb�strui închis, cu puternice reflexe ar�mii �i trei linii înguste întunecate. Laturile argintii, abdomenul u�or g�lbui. Pe laturi o dung� violet-brun� cu reflexe metalice �i alta, mai pu�in vizibil�, se g�se�te pe abdomen. Dorsala �i caudala palid-cenu�ii, restul înot�toarelor incolore sau g�lbui. Lungimea: obi�nuit 35-40 cm, maximal 100 cm. Poate tr�i 12 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Întâmpl�tor în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Pe�te pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Starea de protec*ie. Inclus în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca specie amenin�at� de dis-pari�ie (EN). ���������=�"� ���>����. ���� �(��' ������� � ;���, � ���������� Y���%, "�( � ������ � ��(����. K�����! ����! "����!, "��&��� "� ��$��� (�� � ���. Q��! �����!, ����� �"���#5�! (�� �� � ������� �����). "����� � ����'�%� "������� �����'�� �����%�, ��������%� "� Y���� (�& ���� ���� %�) � ����� % � ;���## (�� ' ���. ~��� ���� "������ ���'�� �%��(� %�, ��$�!! ��"�� ' ����-(� ���&���. }����� "���&��� � ��#������� �% !� %� �� �%� ����� (��#� �. Z�$�!! (��#� ' �%��� �! �"����. Z� (��#� !& ���'��� ����(�� �� �� �%& ;���. Z�;��� ���'���, "�( � �����'��� Y���%. "��� ����!, ������ �-;������! � ����%� � �����, �� ��� "��&��! �� ���%� ;��� �����. K��� �������� %�, ��#&� � $�� %� � �����. �� ����� "��&��! Y���� ���-��%� �����, ����!, ��-��� ;��� ��!, �����$���� �! �� ��#&�. "����� � &��� ���� "������� ������-���%�, �� ��'�%� ������ �%� ��� $�� ��� %�. *����: ��%(�� 35-40 ��, �����-���'�� 100 ��. ��$� ��$� ' �� 12 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. �;����� �� ��(�� �! � #$��� (�� � ������. ?�'�����'�=. ����(�������! �%��. @�������. \���� �������� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. ]������ � �����# ���� Q������ ���! ��� ��(�;�#5�� ��� (EN).

79

Page 81: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Gasterosteiformes, Gasterosteidae

Pungitius platygaster (Kessler, 1859) – osar sudic, 4���- H&��- ���H1��

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, nu prea înalt, u�or comprimat lateral. Pe-dunculul caudal scurt, foarte sub�ire �i f�r� caren� pe el. Linia lateral� dezvoltat�. Corpul aproape nud, cu un rând de pl�ci osificate mici de-a lungul liniei laterale. Înaintea dor-salei 9 (rar 7-12) �epi oso�i independen�i, mobili �i înclina�i în zig-zag. Pectoralele lungi, în form� de evantai. Ventralele reduse la un singur �ep puternic, zim�at pe interior. Anala situat� sub dorsal�. Caudala u�or rotunjit�. Capul mic, nud. Ochii relativ mici. Botul mod-erat alungit, ascu�it. Gura mic�, semisuperioar�, pu�in oblic� în sus. Spatele cenu�iu-alb�strui, brun-verde, verde-oliv. Laturile verzui sau brune-m�slinii, marmorate cu pete brune întunecate. Linia lateral� e marcat� de o dung� îngust� mai deschis� la culoare. Abdomenul g�lbui sau alb-argintiu, cu un luciu verde. Înot�toarele fumurii. Lungimea: obi�nuit 3-5 cm, maximal 9 cm. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Relict ponto-caspic. Pretutindeni în bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Moderat, pe alocuri foarte numeros. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. În ihtiofaun� este un pe�te d�un�-tor. Starea de protec*ie. În R. Moldova nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, ���%�����, ������ �$� �� � �����. ~��� ���� � ����' ���� ���, �� ��� ���! �� . K�����! ����! &����� ��;-�� �. ���� "�( � �����, ��'�� ���� �!� ��� !�%& "��� ���� ����' ������� �����. Z� �"��� "���� "�������� ;��;�������;�� ���"���$��% �� �%� ��� �%� ������-����%� ���#(�� 9 (����� 7-12). K�#��%� "������� � ���� �� ��� ���#(��, ;�;�-������ � �� ������ � ����%. ~��� ���� "������ ������ ;��������%�. }����� ��-��!. +%�� ������� ���������, �� ���. +� �����'���, "�����&���. "���, ���& ����� � �����% ���%�, � ����-�����, ����� �-;�������, ��������-���� �� ��������-;������ �������. K��� ��� ��� ���, ;������� %� ��� ��� ��-��%�, � ��;�������%�� ����-����(���%�� "! ���� � ��;������, "����#5�� �� ������-�# ������. X���' ������� ����� !�� �! ;��! ��� ��! "������. K�#&� $�� ���- �-����� ��� �������� �-�����, � ;����%� �� ����(����� �������. �������� ��-�%�. *����: ��%(�� 3-5 ��, ��������'�� 9 ��. ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . \�� �� �� ���� �������� �������� � ��$���� (�� ��� ����. ?�'�����'�=. Q�������� ' ��������, � ��� ��� ;��(� ��'��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . Z�$��� ��'�%� ���-"���� � �& ��Y���. ������"� '���<'. \&������� � � �� � +. ������� ��� �� ���� .

80

Page 82: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Gasterosteiformes, Gasterosteidae

Gasterosteus aculeatus Linnaeus, 1758 - ghidrin european, ��X��%��- ���H1��

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, relativ înalt, u�or comprimat lateral. Pedun-culul caudal scurt �i sub�ire, cu caren� pe el. Linia lateral� dezvoltat�. Corpul pe flancuri e acoperit cu placi osificate mari, înguste, înalte �i zim�ate, al c�ror num�r poate varia. Înaintea dorsalei 3 (rar 2-4) �epi oso�i distan�a�i (primii doi �epi mai lungi), mobili �i dispu�i pe aceea�i linie. Ventralele reduse la un singur �ep foarte puternic �i lung, zim�at pe mar-ginea superioar�. Caudala u�or rotunjit�. Capul mare, nud. Ochii relativ mari. Botul scurt, conic, ascu�it. Gura mic�, terminal�, pu�in oblic� în sus. Falca inferioar� mai lung� decât cea superioar�. Irisul ochilor argintiu închis. Coloritul verde-brun sau argintiu-verzui, la puiet alb-argintiu. Spatele verde închis sau cenu�iu-alb�strui. Laturile argintii, cu pete sau dungi cenu�iu-verzui. Istmul �i pieptul roz pal, abdomenul alb. Înot�toarele incolore. Lungimea: obi�nuit 4-6 cm, maximal 10 cm. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Pretutindeni în albia fluviului, uneori la gurile afluen�ilor. Aspectul cantitativ. Pe�te numeros, în sectorul de mijloc extrem de abundent. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. În ihtiofaun� este un pe�te d�un�-tor. Starea de protec*ie. În R. Moldova specia nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, � ���� ��'�� �%�����, ������ �$� �� � �����. ~��� ���� � ����' ���� ��� � �����, � &����� �%��$���%� ��-���. K�����! ����! &����� ��;�� �. ���� "���% � "� ����� ��"�%�� (;����, �%-������ � ;�;�����%��) ��� �%�� "��� ������, (���� �� ��%& ��$� ���! '�!. Z� �"���, "���� "��������, ���"���$��% �� ����� ����� 3 (��$� 2-4) �����%�, ���-�������%� � "����$�%� ��� �%� ���#(��; "���%� ��� �; ��& ������� "��������. K�#��%� "������� �����;�����% � �����%� �� �%� ��", ;�;�����%� "� ���&��-� ���#. ~��� ���� "������ ����� ;��������%�. }����� ���'��!, ����!. }��;� � ���� ��'�� ��"�%�. +%�� ���� ���, ����(�����, �� ����� ������ ;��� ������. +� ����(�%�, �����'���, ���� ���;��. X��&�!! (��#� ' ����(� ��$���. +��$��� ����-�������� ��� ��� �. \������ ;������� �-���! ��� �������� �-;�����!; �����%& - �������� �-����!. X��& �����% � �"��% ����-;����%�, ;������� �-��%�, ����-���%�, ��������-;����%�, � ������ %� � �����. K��� �������� %�, � ���%�� ����-;����%�� "! ����. }��' � ����� ������-��;��%�, ��#��� ������- ��. �������� ������ �%�. *����: ��%(�� 4-6 ��, ��������'�� 10 ��. ��$� ��-$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. `����� ���"��� ����� � ��� ����, ������ � ��;��'!& "�� ����. ?�'�����'�=. �����(������%�, � ������� (�� �� �� ��(�� �! � ������%& ����-(�� ��&. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . Z�$��� ��'�%� ���-"���� � �& ��Y���. ������"� '���<'. \&������� � � �� � +. ������� ��� �� ���� .

81

Page 83: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Syngnythiformes, Syngnathidae

Nerophis ophidion (Linnaeus, 1758) - a*� de mare, �����4��'��- >4����$��- �%-

�� (4��'��� 1���) Semnele distinctive. Corp filiform, foarte alungit �i sub�ire, aproape cilindric în sec�iune, în partea caudal� sub�iat. Corpul complet acoperit cu centuri osoase netede (f�r� muchii) în form� de inele. Camera incubatoare pe abdomenul masculilor lipse�te. Pectoralele, ventralele, anala �i caudala lipsesc (la puiet pectorale sunt prezente). Dorsala lung�, se întinde pe por�iunea caudal� a corpului �i începe de la nivelul anusului. Botul tubular, re-lativ scurt (pân� la ½ din lungimea capului), cu cap�tul concav. Gura superioar�. Coloritul galben-cenu�iu sau verzui, cu mici puncte sau dungi brune. Pe dorsal� mici pete întune-cate. Lungimea: obi�nuit 15-20 cm, maximal 30 cm. Femelele sunt mai mari decât mas-culii. Poate tr�i 4 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sporadic p�trunde din mare în zona de sud a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, în bazinul M�rii Negre este amenin�at� de dispari�ie (EN). ���������=�"� ���>����. ���� ;���"������ ��������� � �����, "�( � ����-��� � "�"���(��� ��(����, � &��� ���� (�� � ��������;�� ��(�����. ���� �"���' "���% � �������� ��� �%�� "�!����� � ���� �����. X%�������� �����% ������ �� . }���%�, ��#��%�, ����'�%� � &��� ���� "������� � � � �# ( ������ ����%� "������� ���# �!). "����� "������ �����%�, ��(���� �! �� ��� ����� ����'���� � ���� �!. +%�� ��������;���, � ���� ��'�� ���� ��� (�� ½ � ����% �����%), ����& ���� ��. \������ $�� ��� �-���!, $�� ��� �-;�����! ��� (������ �!, � ��%�� �(���� ��� "�"���(�%�� "��������. Z� �"��-��� "������� ���%� �(��. *����: ��%(�� 15-20 ��, ��������'�� 30 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 4 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. �; "�����$��� ;��% ���! ;�&��� � �����. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, � (����������� ��-����� !��!� �! ���$���%� ����� (EN).

82

Page 84: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Syngnythiformes, Syngnathidae

Syngnathus abaster Risso, 1827 – undrea pontic�, �����4��'��- �<���,X��-

�"#�-�%�� Semnele distinctive. Corp filiform, foarte alungit �i sub�ire, cu muchii longitudinale �i rugozitate, în partea caudal� sub�iat. Corpul complet acoperit cu centuri osoase crestate, în form� de inele. Jum�t��ile centurii pectorale sunt concrescute �i fixe, între ele este o plac� ventral� impar�, marginea anterioar� a jum�t��ilor concrescute este ascu�it� �i f�r� fant�. Pe abdomenul masculilor este camer� incubatoare. Exist� dorsal�, pectorale, anal� �i caudal�. Ventralele lipsesc. Pectoralele cu 11-13 radii. Dorsala lung�, începe anterior de originea anusului. Capul alungit. Botul tubular, relativ scurt (circa ½ din lungi-mea capului), gros �i aproape cilindric în sec�iune. Operculele puternic bombate, cu o creast� longitudinal� pe ele. Coloritul cenu�iu-verzui, brun-verzui, oliv-g�lbui sau u�or ro�cat, cu dungi transversale deschise. Muchia abdominal� negricioas�. Înot�toarele fu-murii, dorsala uneori p�tat�. Lungimea: obi�nuit 10-15 cm, maximal 23 cm. Masculii sunt mai mari decât femelele. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Pretutindeni în bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Specie destul de numeroas�, mai ales în lacurile de acumulare. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, în R. Moldova nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ��������� � ��;���, ������ �� � ����&��� ��, ;����(���� �! �����%� &��� ��%� � �����. ���� "���% � ����������%�� ��� �%-�� "�!����� � ���� �����. ��������� ������� "�!�� ��"����$�%, ���; ���5��% ��$� �����, "�� ���� �� ' ��"����! ��#���! "��� ���, "������� ���� ������&-�! "�������� ��; �%��;��, ;��� ���. X%�������! ������ ������ �� '. [� ' �"��-���, ����%�, ����'�%� � &��� ���� "�������, ��#��%& �� . "����� "������ �����%�, ��(���� �! �"����� ��� ����� ��(��� ����'���� � ���� �!. }����� "������ �����$� 11-13 �(��. +%�� ��������;���, � ���� ��'�� ���� ��� (���-�� ½ � ����% �����%), "�( � ������� � ��(����. ������%� ��%��� ���'���%"�-�%�, �"����� � "�����'�%� �������. \������ ����-;�����!, ;������� �-���! ��� ;������� �-$�� �!, �� ��� �%�� "�"���(�%�� "��������. K�#���� ������' (��-���� %�. �������� ������ %�, �"����� "������ ��; "! ��. *����: ��%(�� 10-15 ��, ��������'�� 23 ��. ���% ��"���. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X� ��(�� �! �� ���� �������� ����. ?�'�����'�=. *����'�� �����(������%� ���, �������� � ����&������5�&. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� .

83

Page 85: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Syngnythiformes, Syngnathidae

Syngnathus typhle Linnaeus, 1758 – ac de mare cu bot lung, �����4��'��- $���-

���"��- �"#�-�%�� (�����4��'��� ��<#�����) Semnele distinctive. Corp filiform, foarte alungit �i sub�ire, cu muchii longitudinale �i rugozitate, în partea caudal� sub�iat. Corpul complet acoperit cu centuri osoase crestate, în form� de inele. Jum�t��ile centurii pectorale nu sunt concrescute, mobile, între ele placa ventral� impar� lipse�te, marginea anterioar� a jum�t��ilor are o fant�. Pe abdo-menul masculilor se afl� camera incubatoare. Exist� dorsal�, pectorale, anal� �i caudal�, ventralele lipsesc. Pectoralele cu 14-16 radii. Dorsala lung�, începe la nivelul anusului. Capul alungit. Botul tubular, destul de lung (peste ½ din lungimea capului), puternic com-primat lateral, cu cap�tul în�l�at. Coloritul verde-brun sau brun-ro�cat, cu pete �i dungi întunecate. Înot�toarele fumurii, dorsala f�r� pete. Lungimea: obi�nuit 20-25 cm, maximal 37 cm. Masculi sunt mai mari decât femelele. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sporadic p�trunde din mare în zona de sud a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ��������� � ��;���, ������ �� � "�"���(��� ��(���� � ����&��� ��, ;����(���� �! �����%� &��� ��%� � �����. ���� "���% � ����������%�� ��� �%�� "�!����� � ���� �����. �������% "��(����� "�!�� "��-��$�%, ���; �� ���5��% ��$� �����, "�� ���� ��"����! ��#���! "��� ��� � -� � �� , "������� ���� ������&�! ���; "�������� "��(����� "�!�� ���� �%-��;�. X%�������! ������ ������ �� '. [� ' �"�����, ����%�, ����'�%� � &��-� ���� "�������, ��#��%& �� . "����� "������ �����%�, ��(���� �! ��� ��� �-���'# ��(��� ����'���� � ���� �!. }����� "������ �����$� 14-16 �(��. +%�� &��� �����;���, �����'�� ������� (����� ½ � ����% �����%), ���'�� �"�#�� � � �����, "������� ��� ���� �%�����. \������ ��� ;������� �-����(����! ��� �������� �-���!, ������ ������� ����(������ ��� �, � ��%�� ��� (������ %�� "! �%����� � "��������. *���� ��%(�� 20-25 ��, ��������'�� 37 ��. ���% ��"��� �����. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. �; "�����$��� ;��% ���! ;�&��� � �����. ?�'�����'�=. +����� � ����(������%� ���. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ��$� ;������ � ����-�# ���� Q������ ���!, ��� !;���%� (VU).

84

Page 86: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Scorpaeniformes, Cottidae

Cottus poecilopus Heckel, 1837 - zgl�voac� r�s�ritean�, �X'�����%�� ��$��4��-

,�� Semnele distinctive. Corp alungit �i gros, anterior aproape cilindric �i posterior u�or comprimat lateral. Pielea f�r� solzi, doar sub pectorale sunt ni�te pl�cu�e �epoase mici. Linia lateral� incomplet�, situat� deasupra medianei laterale �i nu dep��e�te marginea posterioar� a analei. Dou� dorsale separate. A doua dorsal� este mai lung� decât anala, dar egale dup� în�l�ime. Pectoralele mari, dar mai scurte decât la zgl�voaca comun�. Ventralele ating �i dep��esc anusul. Radia intern� a ventralelor mult mai scurt� decât jum�tatea radiei vecine. Capul mare, aplatizat, lat �i mai gros decât restul corpului (dar mai pu�in decât la alte zgl�voace). Gura mare, terminal�. F�lcile de lungime egal�. Pe b�rbie exist� 2 pori senzoriali. Opercule�e branhiale cu 2 �epi puternici, îndrepta�i înainte. Coloritul mai pu�in pestri� decât la zgl�voaca comun�. Spatele �i laturile cenu�iu-brune, cenu�iu-verzui sau brun-verzui. Pe flancuri pete �i 4-5 benzi transversale neclare brun închise. Abdomenul cenu�iu sau alb, cu desen marmorat. Prima dorsal� adesea cu mar-ginea portocalie. Toate înot�toarele, cu excep�ia ventralelor, cu dungi transversale brune. Lungimea: obi�nuit 8-10 cm, maximal 15 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e studiat�. Prezen�� sporadic� în aval de barajul Novodnestrovsc. Aspectul cantitativ. Pe�te extrem de rar �i pu�in numeros. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca vulnerabil� (VU). Pescuitul acestui pe�te este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ��������� � ��� ��, "�( � ��������(����� �"����� � ������ �$� � �;���. ��$� ��; (���, ���' "�� ����%�� "��������� ������ ��� �%� ��"���. K�����! ����! ��"����!, ���"���$��� ( ' �%�� ������-��� ����� ����� � ��&��� �� ����(���! ����'���� "�������. *�� ��;���'�%& �"���%& "�������. X ���� �"����� "������ ������� ����'����, �� ����� � ��� �%-�� %. }���%� "������� ���'���, �� ����(�, (�� ��. "�������5���. K�#��%� "������� ��� ���# ����'���� � ���� �!. X� ������ �( ��#����� "������� ���-��� ����(� "������% ��������� �(�. }����� ���'��!, "��5����!, ���� � ��5� (�� ����5� (�� ���'��, (�� ����& "�������5����). +� ���'���, ����(�%�. Q��#� � �&����� ����%. Z� "��������� 2 "��% ��������� ��� ��%. ������%� ��%��� � 2 ���"���� �;��� %�� �"���� ��"���. \������ ����� "�� ��! (�� ��. "�������5���, ����-����(����!, ����-;�����! ��� ���-;������� �!. K��� � ��-��-��%�� ��;�% %�� "�"���(�%�� "! ���� � 4-5 "�������. K�#&� ������ ��, � ���%� �������%� �������. ����%� �"����� "������ (�� � ���� ����$��# ����. X�� "�������, ����� ����'����, "���% % �!���� ����-��%& "! �%���. *����: ��%(�� 8-10 ��, ��������'�� 15 ��. ���% ��"��� �����. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X� ��(�� "�� "�� ���� Z������� ������� }W. ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� !;���%� (VU). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� � �� �%�%. ������ – � "� �!

85

Page 87: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Scorpaeniformes, Cottidae

Cottus microstomus Heckel, 1837 - zgl�voac� baltic�, 4������"� ��$��4��,��

Semnele distinctive. Corp alungit �i gros, anterior aproape cilindric �i în posterior u�or comprimat lateral. Linia lateral� complet�, situat� sub mediana lateral� �i se extinde pân� la baza caudalei. Pielea f�r� solzi, numai de-a lungul liniei laterale uneori exist� pl�cu�e �epoase mici. La masculi tuberculul genital este rotunjit. Dou� dorsale concres-cute prin membran�. Prima dorsal� înalt� �i cu margine rotunjit�, a doua dorsal� e mai lung� �i mai înalt� decât anala. Pectoralele mari. Ventralele nu ajung la anus. Radia in-tern� a ventralelor întotdeauna mai scurt� dcât jum�tatea radiei vecine. Capul mare, aplatizat, lat �i mai gros decât restul corpului. Pe bot între n�rile anterioare �i cele poste-rioare exist� o mic� adâncitur� transversal�. Gura destul de mic�, terminal�. Falca infe-rioar� este pu�in mai scurt�. Pe b�rbie exist� 1 por senzorial. Spatele �i laturile verzui, cenu�iu închise, cenu�iu-brune sau brun-verzui. Pe flancuri pete �i benzi late transver-sale întunecate. Abdomenul cenu�iu sau albicios. Toate înot�toarele, cu excep�ia ven-tralelor, cu dungi transversale brune. Lungimea: obi�nuit 8-10 cm, maximal 13 cm. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e studiat�. Prezen�� sporadic� în albie, în aval de barajul Novodnestrovsc. Aspectul cantitativ. Pe�te extrem de rar �i pu�in numeros. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, în R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este vulnerabil� (VU). Pescuitul acestei specii trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ��������� � ��� ��, "�( � ��������(����� �"����� � ������ �$� � �;���. ��$� ��; (���, ��'�� ����' ����� �� &��� � ���-��� ���# �! ������ ��� �%� ��"���. K�����! ����! "����!, ��� ���"���$����! ��$� �������� ����� ����� � ��&��� �� ��������! &��� ����� "�������. L ������ ���� ��'�%� ������ ������� Y���%. *�� �"���%& "������� ��������% ��$�� �� ��������, "���%� �; ��& ���'�� � � ;��������%� �����. X ���� �"����� "������ ������� � �%�� ����'����. X� ������ �( ��#����� "������� ������ ����(� "�-�����% ��������� �(�. }����� ���'��!, "��5����!, ���� � ��5� (�� ����-5�. Z� �%�� ��$� "�������� � ;������ ��;��!�� ���� �! ��������� "�"���(-�%� $������. +� �����'���, ����(�%�. Z�$�!! (��#� ' ������'�� ����(� ���&-���. Z� "��������� 1 "��� ��������� ��� ��%. \������ ��� ;������� �!, ����-����! ��� ������ �-���!. Z� ����& ��;�% %� ������� "������ � ���%� "! ��. K�#&� ������ �� ��� ������ ��. K�#��%� "������� ��; "����� ����, �� ��'�%� - � ���%�� ���"������. *����: ��%(�� 8-10 ��, ��������'�� 13 cm. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���. X ���� ��$� "�� ��% Z������� ������� }W. ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �� ���� �&������� � � ��, &� ! � ���� !��!� �! !;���%� (VU). Z���-&����� ����$� ' "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

86

Page 88: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Scorpaeniformes, Cottidae

Cottus gobio Linnaeus, 1758 - zgl�voac� comun�, �#"�������"� ��$��4��,��

Semnele distinctive. Corp alungit �i gros, anterior aproape cilindric �i u�or comprimat lateral în posterior. Pielea f�r� solzi. Linia lateral� complet�, situat� sub mediana lateral� �i ajunge pân� la baza caudalei. La masculi tuberculul genital este triunghiular sau fila-mentos. Dou� dorsale concrescute prin membran�. Prima dorsal� este înalt� cu margine rotunjit�, iar a doua e mai lung� �i mai înalt� decât anala. Pectoralele mari (mai lungi decât la zgl�voaca r�s�ritean�). Ventralele nu ating la anus. Radia intern� a ventralelor doar cu pu�in mai scurt� decât radia vecin�, dar întotdeauna mai lung� decât jum�tatea acesteia. Ultima radie a analei este unit� cu corpul printr-o membran�. Capul mare, apla-tizat �i gros. Gura mare, terminal�. Falca inferioar� pu�in mai scurt�. Pe b�rbie exist� 1 por senzorial. Operculele cu un �ep puternic, u�or încovoiat �i îndreptat în sus. Coloritul marmorat, cenu�iu închis, cenu�iu-brun sau brun-verzui. Laturile cu pete neclare �i 3-5 dungi transversale întunecate, care formeaz� desen marmorat divers. Abdomenul alb-cenu�iu sau alb-g�lbui. La baza primei dorsale 1-2 pete negre, iar la masculi marginea ei este galben�-portocalie. Toate înot�toarele, cu excep�ia ventralelor, au dungi transver-sale brune. Lungimea: obi�nuit 9-11 cm, maximal 20 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr�i 9 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e studiat�. Prezen�� fragmentar� în albie, unii afluen�i �i izvoarele din sectorul de mijloc al fluviului (Naslavcea – Unguri). Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�. Importanta. Pe�tele nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, în R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este destul de rar� �i vulnerabil� (R/VU). Pescuitul pe�telui acestei specii trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ��������� � ��� ��. ��$� ��; (���. K�����! ����! "����!, ���"���$����! ( ' ��$� �������% ����� � ��&��� �� ��������! &��� ����� "�������. L ������ ���� ��'�%� ������ �����'��� ��� �� (� �� Y���%. *�� �"���%& "������� ��������% ��$�� �� ��������, "���%� ���'�� � � ;��������%� �����, � ���� - ������� � �%�� ����'����. }���%� "������� ����-���, (�� "�� �. "�������5���. K�#��%� "������� �� ��� ���# ����'���� � -���� �!. X� ������ �( ��#����� "������� ������ ������� "������% ��������� �(�. }����� ���'��!, "��5����!. Z�$�!! (��#� ' ������'�� ����(�. Z� "����-����� 1 "��� ��������� ��� ��%. ������%� ��%��� � 1 ���� ��� ��"��. \������ ��� "�� ��!, ����-����!, ����-���! ��� ;������� �-����(����!. K��� � ��!�-�%�� ���%�� "! ���� � 3-5 �������� � �� �����, Y�����#5�� ��;��(�%� �������%� ;��. L ��������! "������ �"������ "������� 1-2 (���%& "! ��. X�� "�������, ����� ��#��%&, "���% % �!���� �����& ����-��%& ���"����. *����: ��%(�� 9-11 ��, ��������'�� �� 20 ��. ���% ��"���. ��$� ��$� ' �� 9 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. +��"��� ������� �� �;(���. X ����, � -���'�%& "�� ���& � �('!& �������� (�� �� ���� (Z�����(� – L���'). ?�'�����'�=. +����� � ����(������%� ���. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . \���� "� ���! &�5-�����. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �� ���� �&������� � � ��, &� ! � ���� !��!� �! ������ � !;���%� (R/VU). Z���&����� ����$� ' "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

87

Page 89: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Moronidae

Dicentrarchus labrax (Linnaeus, 1758) – lup de mare (lavrac), �#"�������"� ��-

�����'��� ������ Semnele distinctive. Corp alungit, nu prea înalt, u�or comprimat lateral. Solzii destul de m��ca�i, netezi, ei acoper� ceafa �i laturile capului. Dou� dorsale separate printr-un spa�iu mic. Pectoralele pu�in ascu�ite la cap�t. Ventralele cu câte un spin puternic, se în-sereaz� pu�in în urma bazei pectoralelor. Caudala u�or scobit�. Capul mare �i alungit. Pe marginea posterioar� a preoperculelor exist� mici �epi ascu�i�i, îndrepta�i înainte. Margi-nea posterioar� de sus a operculelor are câte 2 �epi puternici. Gura mare. Coloritul argin-tiu. Spatele suriu închis, cu o tent� verzuie, iar la puiet cu pete mici negre. Laturile �i ab-domenul cu un luciu argintiu mat. Linia lateral� negricioas�. La cap�tul de sus al oper-culelor câte o pat� întunecat� neclar�. Înot�toarele incolore. Lungimea: obi�nuit 40-60 cm, maximal 100 cm. Poate tr�i 20 de ani. R�spândirea. Specie indigen�. Puietul sporadic într� în liman, mai rar în delt�. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���%�����, ������ �$� �� � �����. Q��! �����'�� ��"��!, ������!, "���%��� ;� %��� � ���� �����%. *�� �"���%& "�������, � �����% ��� � ���� �����'��� "����$ ���. }���%� "������� ��-����'�� ;��� ���%. K�#��%� "������� ������� "�;��� ��������! ����%&, � ���'-��� ���#(���. ~��� ���� "������ ������%��(� %�. }����� ���'��! � ������!. Z� ��$��� ;����� ���� "�����%��� ���# �! ��"���, ��"�������%& �"����. Z� ���&-��� ;����� ����� $������� ��%��� - 2 ��5�%& ��"�. +� �������. \������ ��-������ �!. "��� ����-����! � "��;����'#, ������ ������ � (���%�� "! �%�-����. K��� � ��#&� � �� ��%� �������� %� �������. K�����! ����! (������ �!. L ���&���� ����� $������� ��%��� ��!���� ����� "! ��. X�� "������� "��;��(�%�. *����: ��%(�� 40-60 ��, ��������'�� 100 ��. ��$� ��$� ' �� 20 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. �����' ������ ;�&��� � �����, ��$� � ���' ����. ?�'�����'�=. +����� � ����(������%� ���. @�������. ����%� ����� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ��$� ;������ � ����-�# ���� Q������ ���!, ��� !;���%� (VU).

88

Page 90: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Centrarchidae

Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758) – sorete (biban-soare), '������"� ��<�= (Z�-

�X�) Semnele distinctive. Corp oval, scurt, înalt �i foarte convex, puternic comprimat lateral. Solzii relativ mari, tari �i aspri, acoper� capul, dar lipsesc pe frunte. Linia lateral� com-plet� �i foarte curbat�. Dou� dorsale concrescute: anterioara spinoas�, posterioara moale �i rotunjit�. Pectoralele mari �i ascu�ite la cap�t. Ventralele cu câte 1, iar anala cu 3 �epi oso�i. Caudala slab scobit�, cu lobii rotunji�i. Capul mare, comprimat lateral. Ochii mari. Botul scurt �i înalt. Gura mic�, terminal�, t�iat� oblic în sus. Coloritul corpului verde-alb�strui, cu câte o pat� brun� sau portocalie pe solzii de pe flancuri, stropit sau br�zdat de pete �i dungi mai întunecate. Pe laturile capului câteva benzi azurii. Pe oper-cule câte o pat� neagr� �i una ro�ie, m�rginite cu portocaliu �i alb. Spatele verde-brun închis, împodobit cu pete brune �i liliachii. Laturile verzi-alb�struie. Abdomenul galben-portocaliu. Dorsala �i caudala cenu�ii, cu 3-4 �iruri de puncte întunecate, celelalte înot�-toare g�lbui-verzui. Lungimea: obi�nuit 10-12 cm, maximal 40 cm. Poate tr�i 7 ani. R�spândirea. Specie alogen� (nord-american�). În tot bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Prezen�� comun�, mai ales numeroas� în lacuri, b�l�ile din aval �i liman. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. În ihtiofaun� �i pesc�rii este pe�te d�un�tor. Starea de protec*ie. În R. Moldova specia nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ���� ��� � �%�����, ����'���, "��5����� � ��-���. Q��! ��"��!, �����! � ����&��� �!, "���%��� �����, �� � � � �� �� ��. K�����! ����! ���'�� �;��� � ����&. "���%� "������� ��������%: ;���!! �!���! (�� ' �%�� � ������� "������� ���#(��. }���%� "������� ���'��� � �� �%�. K�#���� "������ ���� 1, � ����'�%� - 3 ���#(�& ��"�. ~��� ���� "���-��� ������%��(� %�, ��� ��"�� � ;�������%. }����� ���'��!, �$� � � �����. }��-;� ��"�%�. +%�� ���� ��� � �%�����. +� �����'���, ����(�%�, � ���%� ��;��-;��. \������ ;��� �� �-����(����!, ;������� �-��������! ��� ;������� �-���!. ���� � ������ � "�"���(�%�� ������ %�� ������� �-;����%�� � ����$��%�� "! ���� � $��($�%� �������. K�#&� $�� �� ��� ����$���-�������. Z� ��$��� �%� "� $������� ��%��� ������ ��"��� (����-����� "! �� � ;��� $�� �-����� ������� � ������� "������� � ���(���. L ����� "! �� �������� �-$�� ��, ����- ���� �%��$��� �����. "����� � &��� ���� "������� "�"��'���� ��� � � ������'-���� �!���� ���%& ���"����, �� ��'�%� - $�� ��� %� ��� ;������� %�. *����: ��%(�� 10-12 ��, ��������'�� 40 ��. ��$� ��$� ' �� 7 �� . ��'���'��������. Q$�����%� ��� (������-������������). `����� ���"��� ��-��� "�( � �� ���� �������� ����. ?�'�����'�=. �����(�������! �%��, �������� � ����&������5�&, �;���& � ����-��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . Z�$��� ��'�%� ���-"���� � �& ��Y��� � � �%������ ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� � +. ������� ��� �� ���� .

89

Page 91: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Gymnocephalus baloni Hol`ík et Hensel, 1974 – ghibor* lat, $<���'��� X�1

Semnele distinctive. Corp scurt, comparativ înalt �i încovoiat în spate, u�or comprimat lateral. Solzii mici �i aspri, pu�in mai m��ca�i decât la ghibor�ul comun. Dou� dorsale concrescute: anterioara spinoas�, posterioara moale. Marginea superioar� a dorsalei a doua este înclinat� sub un unghi aproape drept fa�� de linia lateral�. Primele radii spino-ase ale analei sunt inegale, membrana între ele este adânc scobit�. Capul masiv �i ob-tuz, nud. Fruntea comparativ lat�. Ochii mari. Botul scurt �i rotunjit. Marginea posterioar� a preoperculei cu câ�iva �epi m�run�i, iar cea a operculei - cu 2 �epi mari. Gura mic�, re-tractabil�. Coloritul mai întunecat decât la ghibor�ul comun. Spatele �i laturile brun-cenu�ii sau cenu�iu-verzui mate. Pe spate �i flancuri 4-6 benzi neregulate transversale cenu�iu închise. Abdomenul sur-g�lbui cu pete întunecate. De-a lungul liniei laterale o dung� întunecat� de l��ime diferit�. Dorsala �i caudala cu �iruri de puncte întunecate vage, pe caudal� petele formeaz� dungi verticale. Lungimea: obi�nuit 8-12 cm, maximal 20 cm. Poate tr�i 7 ani. R�spândirea. Specie indigen�, endemic� a Dun�rii, Nistrului �i Niprului. Semnalat� în sectorul de jos al fluviului - pesc�ria Gura-Bâcului, bra�ul Turunciuc, lacul Cuciurgan �i zona deltaic�. Aspectul cantitativ. Specie foarte rar� �i pu�in numeroas�. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ���� ���, �%����� � �"����� ����� ��, ������ �$� � � �����. Q��! ������'�� ��"���, (�� ��. ����. *�� �"���%& ����;�����-�%& "�������: ���� ���#(��, ����� �!����. X��&��� ���� � ����� �"������ "���-���� ��� "�( � "�� "�!�%� ���� � ������� �����. *���� "���%& ��& ���#(�& �(�� ����'���� "������� �����������!, �������� ��$� ���� �������%��(�- �!. }����� ��5��!, ����!. _�� � ���� ��'�� �������. }��;� ���'���. +%�� ��-�� ��� � �������. �������! ��%��� � 2 ���#(��� ��"���, ;����� ���� "���-��%��� – � ������'���� ��"�����. +� �����'���, �%���$���. \������ �����, (�� ��. ����, ��� ������ �-����(����! ��� ����-;������� �!. K�#&� $�� ��� �-�����, � ���%�� "! �%�����. X���' �"��% 4-6 (����-���%& "! ��, �� ��%� �� ��-��& ����;# "�"���(�%� ��"�����'��� Y���% � ����(��% "����%. X���' ����-��� ����� ����! ��;��� �����% "������. Z� �"���%& "�������& �!�% ���"�%�(�- %& ���%& "����, �� &��� ���� "! �%��� ��� ����'�%� �!� "! �%���. *����: ��%(�� 8-12 ��, ��������'�� 20 ��. ��$� ��$� ' �� 7 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. W������ *��!, *��� �� � *��"��. +��"��-� ������� �� �;(���. X ��$��� (�� �� �������� - �%�&�; }��-K%���, "�� �� ���(� � �(�������� ����&������5�, � '� � ���' �. ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����� ���. Z� ����- ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! !;���%� (VU).

90

Page 92: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Gymnocephalus cernua (Linnaeus, 1758) - ghibor* comun, �#"�������"� X�1

Semnele distinctive. Corp alungit, moderat înalt �i pu�in curbat în spate, u�or comprimat lateral. Solzii mici �i aspri (pu�in mai m�run�i decât la ghibor�ul lat). Dou� dorsale con-crescute: anterioara spinoas�, posterioara moale. Marginea superioar� a dorsalei a doua este înclinat� sub un unghi ascu�it fa�� de linia lateral�. Primele radii spinoase ale analei sunt egale, membrana între ele fiind u�or scobit�. Capul scurt �i alungit, nud. Fruntea re-lativ îngust�. Ochii mari. Botul scurt �i rotunjit. Marginea posterioar� a preoperculei cu câ�iva �epi m�run�i, iar cea a operculei cu 1 �ep mare. Gura mic�, inferioar�, retractabil�. Coloritul este mai deschis decât la ghibor�ul lat. Spatele �i laturile brun-cenu�ii, brun-verzui sau verde-cenu�ii, cu unele nuan�e verzui-liliachii �i argintiu-g�lbui. Pe spate �i flancuri sunt r�spândite neregulat sau în �iruri numeroase puncte negre-maronii, cu iriza-�ii metalice, dar f�r� aspect de benzi transversale. Abdomenul alb-g�lbui sau verzui. Dor-sala �i caudala fumurii, cu 4-7 �iruri de mici puncte brune. Pectoralele �i ventralele incol-ore sau g�lbuie. Lungimea: obi�nuit 10-15 cm, maximal 22 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 15 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Prezent� în toate tipurile de ape ale bazinului. Aspectul cantitativ. Specie frecvent� în capturi, în unele locuri este destul de nu-meroas�. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. În pesc�rii este un pe�te d�un�-tor. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, în R. Moldova ea nu are statut de protec�ie.

���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ������� �%�����, �$� �� � ��-���. Q��! ������'�� ���'(�, (�� ��������� ����. *�� ����;������%& �"���%& "�������: ���� ���#(��, ����� �!����. X��&��� ���� � ����� �"������ "������� ��� "�� �� �%� ���� � ������� �����. *���� "���%& ��& ���#(�& �(�� ����'-���� "������� ���������!, �������� ��$� ���� ������%��(� �!. }����� ���� -��!, ����!. _�� � ���� ��'�� ;���. }��;� ���'���. +%�� ��������� � �������. �������! ��%��� � 1 ���#(�� ��"��, �� ;����� ���� "�����%��� ������'�� ���-��& ��"����. +� �����'���, �%���$���. \������ ����-����(����! ��� ;�������- �-����(����!, � �������� �-$�� ��� %� ��� ������ %� � �����. K�#&� ������- �-$�� ��� �� ��� ��� ��-;������� ��. Z� �"��� � ����& ��;������% �����(��-����%�, ��;��(�%& Y��� � ����(�� ����-��%� "! �%���. �������� ������ %�, ��#��%� � ����'�%� $�� ��� %�. "����� � &��� ���� "������� ���# �!�% ����-��%& "! �%���, ���$���%� ��� ��-$�� �� ������. ���(�� "������� ��; "! ��. *����: ��%(�� 10-15 ��, ��������'�� 22 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 15 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. \������� ���"��� ������� � �������& ���-����� ����. ?�'�����'�=. X��, (�� � �� ��(���%� � ����&, � � ���'�%& � �!(�& �������& ��� ���� ���'��� (�������� �, �� � ��(�� �! ��5�� �"�� (�������� �. @�������. Z� ���� "���%������� � �"�� ������ ;��(���!. Z�$��� ��'�%� ���-"���� � �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, �� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� .

91

Page 93: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Percarina demidoffii Nordmann, 1840 – percarin� pontic�, �����4��'��- �����-

���� Semnele distinctive. Corp alungit, cu în�l�ime variabil�, comprimat lateral. Solzii mici, sub�iri, u�or caduci. Capul �i istmul de regul� f�r� solzi, uneori par�ial acoperi�i cu solzi. Linia lateral� incomplet�. Dou� dorsale separate printr-un spa�iu mic, prima dorsal� e mai înalt�. Pectoralele foarte lungi, ajung pân� la sfâr�itul primei dorsale. Caudala adânc scobit�, cu lobii ascu�i�i. Capul mare, triunghiular. Ochii foarte mari. Botul ascu�it. Gura mare, terminal�, retractabil�. Marginea posterioar� de jos a preoperculei cu câ�iva �epi m�run�i, iar marginea operculei cu 1 �ep lat. Corpul aproape transparent, albicios sau g�lbui, cu o tent� roz� sau verzui-violet�. Laturile �i abdomenul alb-argintii. La cap�tul botului o pat� neagr�, pe ceaf� o pat� semilunar� neagr�. La baza dorsalelor 8-9 pete rotunde întunecate. De-a lungul liniei laterale un �ir de puncte negre. Înot�toarele incol-ore, surii sau g�lbui. Marginea anterioar� a ventralelor neagr�. Lungimea: obi�nuit 6-8 cm, maximal 11 cm. Femelele sunt mai mari. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Pe�te indigen, endemic �i relict pontic. Prezent în liman, sporadic intr� în delt� �i gura fluviului. Aspectul cantitativ. Pe�te foarte rar �i pu�in numeros. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial. În Ucraina ea nu are statut de protec�ie, de�i este vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� �% !� ��, � ����� ��� ����� �%����� �"����, �$� �� � �����. Q��! �����!, ����� �"���#5�!. }����� � ���' ���%�, ������ (�� �(�� "���% % (����. K�����! ����! ��"����!. *�� ����������%& �����'��� "����$ ��� �"���%& "�������. }���%� "������� �����%�, ��&��! �� ����� "������ �"������ "�������. ~��� ���� "������ �������%��(� %�, � �� �%�� ���-����. }����� ���'��!, �����'��!. }��;� �(��' ��"�%�. +%�� �� ���. +� ����-���, ����(�%�, �%���$���. ]����� ���� $������� ��%��� ���� 1 ������� ��", "�����%��� "���% � "� ;����� ��$��� ���# ��"�����. ���� "�( � "��;��(���, � ����(��-������ �� $�� ��� ��� ��� �, � ��;��� %� ��� ;������� �-Y���� ��%� � �����. K��� � ��#&� �������� �-���%�. Z� �"��� "�� ��������� �"���%& "�������� 8-9 �����%& ���%& "! ��. Z� ����� �%�� (����� "! ��, �� ;�- %��� "������� (����� "! ��. X���' ������� ����� �!� (���%& �(��. �������� "��;��(�%�, ������ %� ��� $�� ��� %�. �������� ���� ��#����� "������� (��-�%�. *����: ��%(�� 6-8 ��, ��������'�� 11 ��. ���� ��"���. ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. Q����������� ����� ��%� �������. X� ��-(�� �! ��%(�� � ������, ��$� � ���' � � � '� ����. ?�'�����'�=. +����! � �������(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����� ���. X ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! !��!� �! !;���%� (VU).

92

Page 94: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Perca fluviatilis Linnaeus, 1758 - biban comun, �#"�������"� ������ ��<�=

Semnele distinctive. Corp pu�in alungit, relativ înalt �i arcuit în spate, gros anterior �i u�or comprimat lateral. Solzii m�run�i, duri �i aspri, cu marginile �epoase. Linia lateral� înso�e�te curbele corpului. Dou� dorsale pu�in desp�r�ite, de�i unite la baz� cu o mem-bran�: prima dorsal� spinoas� este mai înalt� �i lung�, decât a doua moale. Ventralele pu�in mai lungi decât pectoralele. Anala cu 2 radii spinoase. Caudala u�or scobit�. Capul scurt, aproape conic, fruntea nud�, operculele acoperite cu solzi. Botul obtuz rotunjit. Gura relativ mare, terminal�. Operculele în posterior se termin� cu o �eap� (uneori dubl�), iar preoperculele au zim�i. Coloritul de fundal este verde-g�lbui, cu reflexe ar�mii. Capul �i spatele negru, cenu�iu închis, brun-m�sliniu, verde-oliv sau galben-verzui, cu desene marmorate �i reflexe metalice. Laturile cu 5-9 benzi verticale late �i despicate, de culoare verse închis� sau aproape neagr�. Abdomenul cenu�iu-alburiu cu tente de gal-ben. Prima dorsal� cenu�ie, cu o pat� neagr� intens� la cap�tul posterior, a doua dor-sal� galben-verzuie. Pectoralele g�lbui, caudala, anala �i ventralele ro�ii-portocalii. Irisul ochilor portocaliu. Lungimea: obi�nuit 10-25 cm, maximal 60 cm. Poate tr�i 17 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Pretutindeni în bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Specie comun�, pe alocuri foarte abundent� numeric. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit ad-mis� - peste 12 cm. În pesc�rii este un pe�te d�un�tor. Starea de protec*ie. În R. Moldova specia nu are statut de protec�ie. ���������=�"� ���>����. ���� ������ "��������� ��, � ���� ��'�� �%����� (��-��� ��� ����� ����� �! �"����� �"���) � ��� ��, ( ' �$� �� � ����� � �����. Q��! �����!, ����&��� �!, � ��"����� "� ���!�. "���%& "������� ���, ��� ������ ���������% (&� ! � ��������% "���"�����). ����%� �"����� "������ � �� -�%�� �(���, �� ������� � �%�� � ����� �!�����. K�#��%� "������� ������� ������� ����%&. ����'�%� "������ � 2 ���#(��� �(���. ~��� ���� "������ ������%��(� %�. }����� ���� ��!, "�( � ����(����!, ����& ����!, 5��� "���% % (����. +%�� ������� ��� ;��� ������. +� �������, ����(�%�. ������%� ��%�-�� �;��� �% !� % � ;����(���# �! ����& �� �%� ��"�� (������ �����%�); "���-��%��� �;��� ;�;�����. \�5�! ������� ;������� �-$�� �! ��� ;������� �-����!. "��� ����-;������!, ;������� �-����(����! ��� $�� ��� �-;�����!, � ������- %� �������. Z� ����& "��&��! 5-9 "�"���(�%& ��;������%& ����-;����%& ("�(- � (���%&) "������. K�#&� ����-������ �� ��� $�� ��� ��. ����%� �"����� "���-��� ���%�, � (���%� "! ��� �� ;����� ��� ����, � ���� - ;������� �-$�� %�. }���%� "������� $�� ��� %�, �� ��'�%� - �������� �-����$��%� ��� !���-�����%�. }��;� ����$��%�. *����: ��%(�� 10-25 ��, ��������'�� 60 ��. ��$� ��$� ' �� 17 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X �������� ���� ���"��� ����� "������� -��. ?�'�����'�=. \�%(�%� � �����(������%� ���. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. +�;������%� ��;-��� � ����& - � 12 ��. Z�$��� ��'�%� ���"���� � �%������ ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� ��� � +. ������� �� ���� .

93

Page 95: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Sander marinus (Cuvier, 1828) – !al�u de mare, 4��'��� '<$��

Semnele distinctive. Corp alungit, mai înalt decât la �al�ul comun, u�or comprimat lat-eral. Abdomen rotunjit. Solzii mici, persisten�i. De-a lungul liniei laterale 75-88 solzi. Dou� dorsale separate printr-un spa�iu mic, prima dorsal� mai înalt� decât a doua. În a doua dorsal� mai pu�ine radii ramificate, decât la restul �al�ilor. Caudala adânc scobit�. Capul alungit, conic în profil. Ochii mai mici decât la al�i �al�i. Operculele se termin� cu câte un �ep mare, iar preoperculele la posterior cu �epi mici. Fruntea �i operculele par�ial acoperite cu solzi (mai mult decât la �al�ul comun). Botul alungit. Gura mare, terminal�, col�urile ei dep��esc verticala marginii posterioare a ochilor. F�lcile cu din�i m�run�i, între care anterior exist� din�ii canini mari. Spatele cenu�iu închis sau brun, cu o tent� verzuie. Laturile mai deschise, cenu�ii-verzui sau cenu�ii-g�lbui, cu peste 10 dungi mari transver-sale întunecate �i neclare. Abdomenul alb-argintiu. Dorsalele cenu�ii închise cu margi-nea negricioas�. Prima dorsal� în partea posterioar� cu o pat� neagr�. Celelalte înot�-toare fumurii. Lungimea: obi�nuit 25-35 cm, maximal 62 cm. Poate tr�i 14 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sporadic� în liman, dar poate intra �i în avalul fluviului. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a Ucrainei �i a M�rii Negre ca periclitat� de dispari�ie (EN). ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ����� �%�����, (�� ��. �����, ������ �$� �� � �����. K�#��� �%"����. Q��! �����!, ���"�� ���!5�!. X���' ������� ����� 75-88 (���. "���%& "������� ���, ��� ��;�����% "����$ ���, "������� ( ' �%�� ;������. X� � ���� �"����� "������� ���'��� (���� ��;-�� �����%& �(��, (�� ��. ����� � �����. ~��� ���� "������ �������%��(�- %�. }����� ��������!, � "��Y��' ����������!. }��;� ���'��, (�� ����� � ��. �����. ������%� ��%��� ���; � �����'��� ��"��, "�����%��� �;��� � ;�(�-����. X��& �����% � 5��� (�� �(�� "���% % (���� (���'��, (�� ��. �����). +%�� ���������. +� ���'���, ����(�%�, ��� ��� ;�&��� ;� ��� ����' ;������ ���! ���;�. Z� (��#� !& ���# �! ������ ;�%, ��$� ���� �"����� ��&��! �! ���'��� ��%��. "��� ����-����! ��� ����� �! � ;������� %� � �����. K��� ����� ��� �%�, ;������� �-���%� ��� "���(�%�, � ����� 10 �������� ���%�� "�"���(�%�� "������� � ��;�% %�� ���!��. K�#&� ������ �-�������� ��. "��-�%� "������� ����-���%� � (����� �������. ����%� �"����� "������ ;������ ���! ���� (����� "! ��. \� ��'�%� "������� ������ %�. *����: ��%(�� 25-35 ��, ��������'�� 62 ��. ��$� ��$� ' ��%�� 14 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. �;����� �� ��(�� �! � ������, �� ��$� ;�-&��� ' � � � '� ����. ?�'�����'�=. \(��' �����! � ������ ����(������� �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. ]������ � �����# ���� L�����% � Q������ ���! ��� ��(�;�#5�� ��� (EN).

94

Page 96: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Sander volgensis (Gmelin, 1789) - !al�u v�rgat, #X�1

Semnele distinctive. Corp alungit, nu prea înalt (mai pu�in curbat decât la �al�ul comun), u�or comprimat lateral. Solzii pu�in mai mari decât la �al�ul comun. De-a lungul liniei laterale 70-83 solzi. Dou� dorsale ce se ating, ele fiind mai înalte decât la al�i �al�i: prima este foarte înalt�, a doua mai lung� decât prima. Caudala u�or scobit�. Capul mai scurt decât la �al�ul comun, conic. Ochii pu�in mai mici decât la �al�ul comun. Oper-culele se termin� cu câte un �ep mare, preoperculele la posterior au �epi mici. Laturile capului complet acoperite cu solzi. Botul mai scurt �i mai lat decât la �al�ul comun. Gura mare, terminal�, col�urile ei ajung la verticala mijlocului ochilor. F�lcile cu din�i m�run�i, din�ii caninii mari lipsesc (la puiet ei sunt rudimentari). Coloritul e un pic mai luminos decât la �al�ul comun. Spatele cenu�iu-verzui, brun-verzui sau cenu�iu-negru. Laturile cenu�ii deschise sau g�lbuie. Pe spate �i flancuri 7-9 benzi transversale brune - ele fiind mai contraste, mai regulate �i mai pu�ine la num�r, comparativ cu cele de la �al�ul comun. Abdomenul albicios. Dorsalele �i caudala cenu�ii deschise, cu dungi din pete mici întunecate. Anala uneori are o pat� neagr�. Celelalte înot�toare albicioase sau sur-g�lbuie. Irisul ochilor argintiu cu puncte negre. Stomacul cu 3 saci pilorici. Lungimea: obi�nuit 25-35 cm, maximal 60 cm. Poate tr�i 12 ani. R�spândirea. Specie indigen�, endemic� ponto-caspic�. Distribu�ia nu e studiat�. Albia, lacurile de acumulare, bra�ele �i limanul, mai frecvent în avalul fluviului. Aspectul cantitativ. Foarte rar�, exemplare izolate. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit - peste 38 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european mondial. În R. Moldova statut de protec�ie nu are, de�i în fluviu este periclitat� de dispari�ie (EN/R). ���������=�"� ���>����. ���� ��������� (����� � ������ (��, ��. �����) � ������ �$� �� � �����. Q��! ������'�� ��"���, (�� ��. �����. X���' ������� ����� 70-83 (���. "���%& "������� ���, ��� �%��, (�� ����& ������ � ��-"������# �!. ~��� ���� "������ ������%��(� %�. }����� ��������!, ��������-��!, ��� ����(� � �%��, (�� ��. �����. }��;� ( ' ���'��, (�� ��. �����. ������%� ��%��� ���; � �����'��� ��"��; "�����%��� �;��� � ;�(�����. ��-�� "����� '# "���% % (����. +%�� ����(� � ����, (�� ��. �����. +� ���'-���, ����(�%�. Z� (��#� !& ���# �! ������ ;�%, ��%�� � � � �# ( ������ ��� ����� ��;�� %). �� ��������# � ��. ������, ������� ����� ������'�� ��� -���. "��� � ����-;�������, ����� �-;�������� �� ��������-������ ��� �. K��� ��� ��-���%� ��� $�� ��� %�. Z� �"��� � ����& 7-9 "�"���(�%& ����-����� %& "������. �� ��������# � ��. ������, "�"���(�%� "����% ��� ��� ���, ���# ��-��� "�����'�# Y��� � �& (���� ���'��. "���%� � &��� ���� "������� ��� ��-���%�, c "������� �; ���%& "! �%���. ����'�%� "������ ������ ���� (����� "! ��. +��$��� ���; �������� �! � (���%�� �(����. ������ � 3 "�����(������ "���� ����. *����: ��%(�� 25-35 ��, ��������'�� 60 ��. ��$� ��$� ' �� 12 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ �������. +��"��� ������� �� �;(���. X� ��(���! � ����, �����&, ����&������5�&, ������, (�5� � ��;��'� ����. ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������, �"�� ����� ;��(���� �������'��. +�;������%� ��;��� - � 38 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ��(�;�#5�� (EN/R).

95

Page 97: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Sander lucioperca (Linnaeus, 1758) - !al�u comun, �#"�������"� '<$��

Semnele distinctive. Corp alungit, anterior aproape cilindric, mai curbat decât �al�ul v�rgat (între ceaf� �i dorsal� are un gheb), sub�iat �i u�or comprimat lateral spre coad�. Solzii pu�in mai m�run�i decât la �al�ul v�rgat. De-a lungul liniei laterale 80-97 solzi. Dou� dorsale desp�r�ite, nu prea înalte, aproape egale dup� m�rime. A doua dorsal� are mai multe radii ramificate decât �Y �al�ul de mare. Caudala u�or scobit�. Capul mai lunguie� decât la �al�ul v�rgat, în profil conic �i u�or aplatizat. Ochii mai m��ca�i decât la ceilal�i �al�i. Laturile capului nude sau cu solzi numai în partea de sus. Operculele se termin� cu câte un �ep mare, preoperculele cu �epi mici. Botul mai lung �i ascu�it decât la �al�ul v�rgat. Gura mare, terminal�. F�lcile cu din�i m�run�i, între care anterior exist� canini mari (câte 2 pe fiecare falc�). Coloritul este pu�in mai întunecat decât la �al�ul v�rgat. Spatele verde-cenu�iu, brun-verzui închis sau galben-cenu�iu. Laturile cenu�iu-argintii, cu 8-12 benzi transversale brune întunecate. Aceste dungi, comparativ cu �al�ul v�rgat, la adul�i sunt mai numeroase, greu remarcabile �i contopite între ele. Abdomenul albicios. Dorsalele �i caudala cenu�ii deschise, v�rgate de 4-5 dungi formate din pete mici întunecate. Restul înot�toarelor sunt incolore sau g�lbuie. Irisul ochilor argintiu, cu puncte negre. Stomacul cu peste 4 saci pilorici. Lungimea: obi�nuit 40-60 cm, maximal 130 cm. Poate tr�i 14 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Pretutindeni în bazinul fluviului. Aspectul cantitativ. Specie relativ comun�, efectiv numeric redus, pe alocuri a disp�rut. Importanta. Pe�te de interes economic (obiect de acvacultur�) �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 40 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În R. Moldova statut de protec-�ie nu are, de�i în fluviu este rar� (R), pe alocuri vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ����� �%�����, (�� �����, ������ �$� �� � �����. ��$� ������� � �"���%� "�������� ���� �! ����. Q��! ��-����'�� ���'(�, (�� �����. X���' ������� ����� 80-97 (���. "���%& "�����-�� ���, ���%�����, "�( � ��������%� "� ����� � ��;�����% "����$ ���. ~��� �-��� "������ ������%��(� %�. }����� ��������!, ����������!. }��;� ��"���, (�� ����& ������. ������%� ��%��� ���; � �����'��� ��"��; "�����%��� �;��� � ;�(�����. ���� ���%� ��� ��'�� ����& "���% % (����. +%�� �������, ;��� ������. +� ���'���, ����(�%�. Z� (��#� !& ���# �! ������ ;�%, ��$� �� ��%�� �"����� ��&��! �! ���'��� ��%��. "��� ;������� �-������ ��� ;���-���� �-����(������ ��� �. K��� ����� ��� �%�, ������ 8-12 ���-(���%& "�"�-��(�%& "����, �� ��%� �;����%& ������ ���� ;��� �% � �����# �! ��$� �����. Z� �"���%& � &��� ���� "�������& "������ ���%& "! �%���. ������ � ����� 4 "�����(������ "���� ����. *����: ��%(�� 40-60 ��, ��������'�� 130 ��. ���� �� 14 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X �������� ���� �� ��(�� �! "������� ��. ]�"��% "�����$���# �! � ;� �(� ����� ������� ��;������!. ?�'�����'�=. \ ���� ��'�� ��%(��! �%��, �� (�������� ' � ��$�%� ����� ��-���5�� �!, � ���� ��%& (�� ��& "����� '# ��(�;��. @�������. \���� "���%���, �%������ �� � �"�� ������ �%������ ��. +�;�����-�%� ��;��� � ����& - � 40 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ������ (R), � ��� ��� !;���%� (VU).

96

Page 98: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Zingel streber (Siebold, 1863) – fusar, 4��"� ���

Semnele distinctive. Corp foarte alungit, fusiform (mai sub�ire decât la pietrar), aproape cilindric în sec�iune. Profilul dorsal curbat, cel ventral aproape plat. Pedunculul caudal mai lung decât baza dorsalei a doua (mai lung �i mai îngust decât la pietrar). Pieptul �i anteriorul abdomenului f�r� solzi. Dou� dorsale separate printr-un spa�iu mare, ele fiind mai înalte �i mai înguste decât la pietrar. Prima dorsal� cu pân� la 9-10 radii spinoase, a doua dorsal� cu 1-2 radii spinoase �i pân� la 12 radii moi. Ventralele mai lungi �i mai late decât la pietrar. Caudala slab scobit�. Capul lung, aplatizat, cu profilul dorsal triunghiular. Ochii mici. Sub ochi câteva rânduri de solzi. Operculele se termin� cu un �ep puternic, iar preopeculele cu �epi m�run�i. Botul lat �i ascu�it. Gura mic�, inferioar�. Falca superioar� proeminent�. Pe coard� branhial� pân� la 11 ace. Coloritul cenu�ii-g�lbui sau cenu�iu-cafeniu, cu luciu verde-smarald. Spatele brun închis sau galben-cenu�iu. Laturile cenu�iu-g�lbuie sau g�lbuie. Pe spate �i flancuri 4-5 benzi late, negricioase, bine contu-rate �i transversal oblice. Abdomenul suriu sau g�lbui. Înot�toarele cenu�ii-g�lbui, dor-salele �i lobii caudalei mai întunecate decât restul înot�toarelor. Lungimea: obi�nuit 12-16 cm, maximal 22 cm. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie indigen�, endemic� a Dun�rii �i Nistrului. Distribu�ia nu e studiat�. Depistat� sporadic în albia sectorului de mijloc al fluviului (Holo�ni�a - Trif�u�i). Aspectul cantitativ. Pe�te extrem de rar în capturi, în unele locuri anterioare a disp�rut. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca critic periclitat� de dispari�ie (R), de�i în fluviu ea poate fi considerat� disp�rut� (EX). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elib-era�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���'�� ��������� � ��;���, ���� �������;���, � "�"���(��� ��(���� "�( � �������. X��&��� "��Y��' �;��� %�, ��$��� - "�( � "������. ~��� ���� � ����' ������� ��������! 2-�� �"������ "������� � �����, ����%� � "�"���(��� ��(����. }��' � "�����!! (�� ' ��#��� ���%�. "���%& "�������� ���, ��;�����% ��� � ���� ���'��� "����$ ��� (��� $� � �%��, (�� ��. (�"�). X "����� �"����� "������� �� ����� 9-10 ���#(�& �(��, �� � �-��� 1-2 ���#(�& � �� ����� 12 �!���& �(��. K�#��%� "������� ���� � �������, (�� ��. (�"�. ~��� ���� "������ ������%��(� %�. }����� ������!, "��"�#��- �!, ���&��� "��Y��' �����'�%�. }��;� �����'���. +%�� ������� � ;��� ���-���. +� �����'���, ��$���. X��&�!! (��#� ' �%� "�� . ���� "�� ���;��� "�-��% % ������'���� �!���� (����. �������! ��%��� ����(���� �! ��5�%� ��-"��, "�����%��� ����$��� "� ;����� ���# ;�(�����. Z� "����� $������� ��� �� 11 %(����. \������ ����-$�� ��� �! ��� ����-���!, � �;�����-;������� %� �������. "��� ����-����(����! ��� $�� ��� �-����!. K��� $�� �-�� %� ��� ����-����(���%�. Z� �"��� � ����& 4-5 (� �� �(��(���%� ������� (��-���� %� ���%� "�"���(�%� "����%. �������� $�� ��� �-���%�. *����: ��%(�� 12-16 ��, ��������'�� 22 ��. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. W������ *��! � *��� ��. +��"��� ������� �� �;(���. X� ��(���! � ���� �������� (�� �� (~�������� - ���Y��'). ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� ��(�;�#5�� (R), &� ! � ���� �� !��!� �! ��(�;-����� (EX). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

97

Page 99: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Percidae

Zingel zingel (Linnaeus, 1766) – pietrar, #��=1�� ���

Semnele distinctive. Corp alungit, fusiform (mai gros decât la fusar), anterior aproape cilindric, posterior u�or comprimat lateral. Profilul dorsal curbat, cel ventral aproape plat. Pedunculul caudal mai scurt decât baza dorsalei a doua, oval în sec�iune (mai gros �i scurt decât la fusar). Pieptul gol, abdomenul complet acoperit cu solzi. Dou� dorsale separate printr-un spa�iu mic, ele fiind mai scurte �i mai late decât la fusar. Prima dorsal� cu peste 12 radii spinoase, a doua dorsal� cu 2 radii spinoase �i peste 13 radii moi. Ven-tralele mai scurte �i mai înguste decât la fusar. Caudala slab scobit�. Capul lung, u�or aplatizat, profilul dorsal oval. Ochii mici, situa�i anterior, privesc în sus. Laturile capului de sub ochi f�r� solzi. Operculele se termin� cu un �ep puternic, iar preopeculele - cu �epi m�run�i. Botul alungit, lat �i obtuz. Gura mic�, inferioar�. Falca superioar� proeminent�. Pe coarda branhial� peste 11 ace. Coloritul cenu�ii-cafeniu, brun-g�lbui sau cenu�iu-g�lbui, cu un luciu verde-smarald. Spatele cenu�iu, brun închis sau galben-maroniu. La-turile cafenii-g�lbui. Pe spate pete rotunde negricioase, pe flancuri 3-5 benzi mari întune-cate slab conturate, uneori contopite în mozaic, transversal oblice �i neregulate. Abdo-menul cenu�iu sau g�lbui. Înot�toarele cenu�ii sau g�lbui-brune. Dorsalele �i lobii cau-dalei mai întunecate decât restul înot�toarelor. Lungimea: obi�nuit 25-35 cm, maximal 50 cm. Poate tr�i 10 ani. R�spândirea. Specie indigen�, endemic� a Dun�rii �i Nistrului. Distribu�ia nu e studiat�. Cursul de mijloc �i de jos al fluviului, uneori în lacul Dub�sari �i la gurile afluen�ilor mari. Aspectul cantitativ. Specie foarte rar� �i pu�in numeroas�. Recent s-a înregistrat reve-nirea în num�r relativ mare în regiunea v�rs�rii r. R�ut. Importan*a. Pe�tele nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial, este inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca vulnerabil� (VU), de�i în fluviu este periclitat� de dispari�ie (EN). Pescuitul pe�telui acestei specii este oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� ���������, ���� �������;���, �"����� "�( � �������, �;��� ������� "��"�#�� ��. ~��� ���� � ����' ����(� ����% ������-��! 2-�� �"������ "�������, ��5���%�, ����'�%� � ��(����. }��' ����!, ��#&� "���% � (����. "���%& "������� ���, ��;�����% �����'��� "����$ ��� (��� ���� � �%��, (�� �. (�"�). X "����� �"����� "������� ����� 12 ���#(�& �(��, �� � ���� - 2 ���#(�& � ����� 13 �!���& �(��. K�#��%� "������� ����(� � ����, (�� �. (�"�. ~��� ���� "������ ������%��(� %�. }����� ������!, "��"�#��- �!, ���&��� "��Y��' ����'�%�. }��;� �����'���. +%�� ������� � "��. +� ��-���'���, ��$���. X��&�!! (��#� ' �%� "�� . ���� "�� ���;��� ���%�. �������! ��%��� ����(���� �! ��5�%� ��"��, "�����%��� - ;�(�����. Z� $������� ��� ����� 11 %(����. \������ ����-����(����!, $�� �-���! ��� $�� ��� �-����!, � �;�����-;������� %� �������. Z� �"��� �����%� ���%� "! ��, �� ����& 3-5 ��(� �� �(��(���%�, ������� � ��"�����'��� Y���% (������ %� ���%� "����%. *����: ��%(�� 25-35 ��, ��������'�� 50 ��. ��$� ��$� ' �� 10 �� . ��'���'��������. ���������%� ���. W������ *��! � *��� ��. X� ��(�� �! � ���� �������� � ��$���� (�� �� ����, ����&������5� *�����' � � � '!& ��"-�%& "�� ����. ?�'�����'�=. +����� � ����(������%� ���. Z�$� � '! �. +� ������� (�����-��� �. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����!& ���, ;������ � �����# ���� +. ������� ��� !;���%� (VU), &� ! � ���� �� !��!� �! ��(�;�#5�� (EN). Z���$�� "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

98

Page 100: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Pomatomidae

Pomatomus saltatrix (Linnaeus, 1766) – lufar, �<_��=

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, u�or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt �i comprimat lateral. Solzii relativ mici, sub�iri. Linia lateral� complet�, u�or curbat�. Dou� dorsale separate de un spa�iu mic: prima spinoas� este foarte joas� �i scurt�, a doua moale este mai înalt�, lung� �i dens la baz� acoperit� cu solzi. Anala lung�, simi-lar� cu dorsala a doua, dens la baz� acoperit� cu solzi. Caudala mare, adânc scobit�. Capul relativ mare, comprimat lateral, pe p�r�i acoperit cu solzi. Gura foarte mare �i oblic�, col�urile ei dep��esc ochii. Falca inferioar� proeminent�. Pe f�lci din�i gro�i �i ascu�i�i. Coloritul verzui sau cenu�iu deschis, cu reflexe alb�strui pe spate. Laturile �i ab-domenul argintii. Înot�toarele incolore sau g�lbui. La baza pectoralelor se vede o pat� mare neagr�, adesea cu margine g�lbuie. Lungimea: obi�nuit 25-40 cm, maximal 120 cm. Poate tr�i 9 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Prim�vara �i toamna semnal�ri sporadice a puietului în liman. Aspectul cantitativ. Pe�te foarte rar �i pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca specie vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, �$� �� � �����. Q��! ������- ��'�� �����!. K�����! ����! "����!. "���%& "�������� ���, ��;������%& "��-��$ ���: 1-� �(��' ��;��� � ���� ���, ��� �� �; ���� ��& �(��-���#(��; � ���� "������ ������� �%��, �!���� � �� � "���% (����. ����'�%� "������ �����%�, "������ "� Y���� � ��;����� 2-� �"�����, �� ��$� �� � "���% ������ (��-��. ~��� ���� "������ ���'���, � ������� �%�����. }����� � ���� ��'�� ��"-��!, �$� �! � "���% �! ������ (���� � �����. +� ���'���, �& ��� ;�&��� ;� ���;. Z�$�!! (��#� ' �%��� �! �"����. Z� (��#� !& ��"�%� � �� �%� �����!�-�%� ;�%. ���� ;������� �� ��� ������ ��, � ����� � ����� �� �"���. K��� � ��#-&� �������� �-�����. �������� ������-$�� %�. L ��������! ����%& "�������� ���'��� (����� "! ��, (�� � � $�� ��� �� ������. *����: ��%(�� 25-40 ��, ���-�����'�� �� 120 ��. ��$� ��$� ' �� 9 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X����� � ����'# �����' �"�����(���� �� ��(�� �! � #$��� (�� � ������, ���#5�� ������'�# ��!;' � �����. ?�'�����'�=. \(��' �����! � �������(�������! �%��. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ��$� ;������ � ����-�# ���� Q������ ���!, ��� !;���%� ��� (VU).

99

Page 101: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Carangidae

Trachurus ponticus (Aleev, 1956) – stavrid mic pontic, �����4��'��- '�����$��

Semnele distinctive. Corp alungit, u�or comprimat lateral. Pedunculul caudal scurt �i sub�ire. Solzii mici, acoperind capul �i operculele. Linia lateral� complet�, cu o curbur� la mijloc, ea fiind acoperit� cu scuturi osoase care în partea posterioar� se transform� în �epi la�i, îndrepta�i înapoi. To�i �epii de pe linia lateral� formeaz� o caren� zim�at�. Dou� dorsale, mai mult sau mai pu�in separate. Dorsala spinoas� este scurt�, iar dorsala moale �i anala sunt lungi. Capul mare �i ascu�it. Pe cap, de la bot �i pân� la dorsal�, se întinde o creast� foarte îngust�. Ochii mari, cu pleoapa adipoas� bine dezvoltat�. Gura mare, terminal�, cu din�i conici m�run�i. Spatele albastru sau cenu�iu-verde închis, flan-curile �i abdomenul argintii-lucioase, cu iriza�ii violacee. Pe col�ul superior al fiec�rei op-ercule câte o pat� neagr�. Dorsalele cenu�iu-verzui sau alb�strui, cu un luciu metalic foarte puternic �i cu pete mai întunecate, slab conturate. Restul înot�toarelor sunt incol-ore. Lungimea: obi�nuit 10-15 cm, maximal 30 cm. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Vara prezen�� sporadic� în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Pe�te foarte rar �i pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 12 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune nu are. Specie a c�rei exploatare ar trebui reglementat�. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ������ �$� �� � ����� � "���% �� ������ (����. ~��� ���� � ����' ���� ��� � �����. K�����! ����! &����� �%-��$���, � �;������� � ��������, "���% � ��� �%�� 5� ����, �� ��%� � ;����� "�!��� (�� � ;����(���# �! "�������� �����'��� ��"��. "���%& "�������� 2, ����� ��� ����� � ������%& ��� � ����, ���#(�� �"����� "������ ��;�� ���-��, �!���� �"����� � ����'�%� "������� �����%�. }����� ���'��!, ;��� �����!. Z� "����&��� � �����% �� �"���%& "�������� !�� �! ;��� ��������. }��;� ���'���, � ��;�� %� $����%� �����. +� ����(�%�, ���'���, � ������� ;����. "��� ����!, ������ �-����! ��� ;������� �-����!, ��$�!! (�� ' ��� �������-� �-����!. L ���&���� ���! $������� ��%��� �;��� (����� "! ��. "����� "������ ����-;������� %� ��� ������ %�, �� ��'�%� ������ �%�. *����: ��%(�� �� 10-15 ��, ��������'�� 30 ��. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. _� �� �"�����(���� ;�&��� � #$�# (�� ' ������. ?�'�����'�=. \(��' �����! � �������(�������! �%��. @�������. X�$�%� ����� �������� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;��-����%� ��;��� � ����& - � 12 ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� �� ���� . X��, ���"�� ���! �� �-���� ���$�� ��������� '�!.

100

Page 102: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Sparidae

Diplodus annularis (Linnaeus, 1758) – sparos, ��'���=

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, înalt, ambele profiluri convexe, puternic comprimat lateral. Spatele înaintea dorsalei formeaz� o muchie îngust�. Solzii de m�rime medie, bine persisten�i. Linia lateral� complet�. Ambele dorsale concrescute. Anala scurt� �i rotunjit�. Caudala adânc scobit�. Capul mare, cu profilul foarte arcuit. Solzii acoper� tot capul, cu excep�ia frun�ii. Ochii de m�rime medie. Botul înalt �i ascu�it. Gura mic�, terminal�, moderat retractabil�. Pe partea anterioar� a f�lcilor câte 8 din�i incisivi la�i, pe laturile f�lcilor din�i molari rotunji�i, dispu�i în 2-4 rânduri. Spatele brun-verzui, cenu�iu sau auriu, flancurile �i abdomenul g�lbui, cu reflexe argintii. O band� transver-sal� negricioas� pe pedunculul caudal. Adesea o pat� negricioas� la baza pectoralelor. Pe spate �i laturi pot fi 5-8 dungi transversale negre-alb�strui. Dorsala, caudala �i pec-toralele cenu�iu-g�lbui sau galben-verzui, restul înot�toarelor galbene-portocalii. Lungi-mea: obi�nuit 7-15 cm, maximal 40 cm. R�spândirea. Specie indigen�. Sporadic puietul într� în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�. Importanta. Pe�tele nu prezint� interes economic, obiect de pescuit sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca specie vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ������� "��������� ��, �����'�� �%�����, ��-��! �"��% ;��������, �$� �� � �����. Q��! �����!!, "�� �� ���!5�!. K�����! ����! "����!. "���%� "������� ���5��% ��$� �����. }���%� "������� �(��' �����%� � ;��� ����%� �� �����. ����'�%� "������ ���� ��� � ;��������%�. ~��� ���� "������ �%��(� %�. _���! �����% �%����!, �%"���!. [� ' (��! �� 5���& � �� $������� ��%���. }��;� ������� ����(��%. +� �����'���, ����(�%�, ������� �%���$���. Z� ����& (��#� !& � "������� �!� "� 8 ������& ��;���%& ;���; � ����� (��#� �� - 2-4 �!�� $��� ��'�%& ;���. "��� ����(���� �-��������! ��� ����!, � ;��� �� %� � �����. K��� � ��#&� ��� ��-$�� %� � �����-��� %� �������. Z� �"��� � ����& ��� "��&��� ' 5-8 "�"���(�%& (����-����& "����. L �������! &��� ����� � ���! � ����%& "�������� ���"���$��% (������- %� �����%� "! ��. }���%� "������� ;������� �-$�� %�, � ��� �� ��'�%� - ��� �%�. *����: ��%(�� 7-15 ��, ��������'�� 40 ��. ��'���'��������. A��������%� ���. X �"��� ����! ���� �����' �;����� "�"�-��� �! � #$��� (�� � ������. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. Z� ���� "���%������� ;��(���!. \���� �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ��$� ;������ � ����-�# ���� Q������ ���!, ��� !;���%� ��� (VU).

101

Page 103: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Centracanthidae

Spicara flexuosa Rafinesque, 1810) - smarid mediteranean, '��$�>�4��4��'��-

'4���$� Semnele distinctive. Corp alungit, lateral comprimat. Solzii mici. Linia lateral� complet�. Dou� dorsale concrescute, lungi �i uniform înalte. Pectoralele �i ventralele înguste, lungi �i ascu�ite la cap�t. Anala lung�. Caudala scobit�. Capul scurt, cu profilul drept sau u�or curbat peste ochi. Botul ascu�it. Gura mare, puternic retractabil�, cu din�i m�run�i. Falca superioar� proeminent�. Spatele cenu�iu-alb�strui sau brun-cenu�iu, cu o tent� g�lbuie. Laturile g�lbui, cu numeroase linii longitudinale albastre. Pe flancuri la nivelul capetelor pectoralelor câte o pat� dreptunghiular� întunecat�. Abdomenul argintiu. Înot�toarele g�lbui sau cenu�ii. Dorsala �i anala cu pete mici albastre. Lungimea: obi�nuit 8-15 cm, maximal 23 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sporadic în perioada de prim�var� �i var� intr� în liman. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune nu are. Specie a c�rei exploatare ar trebui reglementat�, deoarece în mare este vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ������'�� �% !� ��, � �%����� �"����, �$� �� � �����. Q��! �����!. K�����! ����! "����!. "���%� "������� �������' � ���� �����%�, ���������� �%�����, ��; �%����, ��� �!5�� �; "������� ���#(��, � ;����� �!���� (�� ��. }���%� � ��#��%� "������� ;���, �����%� � �� �%�. ����'�%� "������ �����%�. ~��� ���� "������ � �%�����. }����� ���� ��!, �� "��Y��' "�!��� ��� ������ �;��� %� ��� ���;���. +%�� �� ���. +� ���'�� �%-���$���. X��&�!! (��#� ' ������� �%��� �! �"����, � �����(�%�� �� �%�� ;-����. "��� ������� �-����! ��� ����(���� �-����!, ��� �! $�� �;���. K��� $�� ��� ��� � ���� � �����(������%�� "�����'�%�� ������� %�� ����!��. Z� ����& ��� ������� ����%& "�������� "� ����� "�!�����'��� "! �. K�#&� �������� ��. �������� $�� ��� %� ��� ���%�. "����� � ����'�%� "������� � ������� %& "! �%���&. *����: ��%(�� 8-15 ��, ��������'�� 23 ��. ���% ��"-���. ��� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ������ ������ � ����'# �&��� � �����. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. Z� ���� "���%������� ;��(���!. \���� �"�� ������ �%������ ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! !;���%� ����� (VU).

102

Page 104: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Sciaenidae

Umbrina cirrosa (Linnaeus, 1758) - milacop, '����"� %��#"�=

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, comparativ înalt, u�or comprimat lateral, spatele anterior curbat. Dou� dorsale, unite cu o membran�: prima spinoas� înalt� �i în-gust�, iar a doua moale scurt� �i lat�. Anala scurt�, cu 1-2 radii spinoase. Pectoralele �i ventralele cu câte o radie spinoas�. Caudala cu marginea aproape dreapt�. Botul bont, rotunjit. Falca superioar� proeminent�. Sub b�rbie o musta�� groas� �i scurt�. Din�ii m�-run�i. Membranele branhiale nu sunt concrescute cu istmul. Spatele �i laturile brun-cenu�ii sau brun-g�lbui, cu ni�te dungi întunecate �i deschise, înclinate oblic spre cap. Abdomenul alb-argintiu. Dorsalele, ventralele �i caudala cenu�iu-brune, pectoralele g�l-buie, anala negricioas�. Marginea operculelor neagr�. Lungimea: obi�nuit 22-35 cm, maximal 200 cm. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Prim�vara �i toamna semnal�ri sporadice în partea ma-rin� a limanului. Aspectul cantitativ. Pe�te foarte rar �i pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, ������ ��'�� �%�����, �"��� �"����� ����� �!, ������ �$� � � �����. "���%� "������� ��;�����% ��-����� �%�����: "���%� ���#(��, ���� ��� � �%�����, � ���� �!����, �����%� � ����� ��;���. ����'�%� "������ ���� ���, 1-2 "������& ��� �(� "�����5��% � ���#(��. K�#��%� � ����%� "������� ��$� � ���#(���. ~��� ���� "������ � "�( � ��(���%� �����. +%�� "��, ;����������. X��&�!! (��#� ' �%��� �! �"����. Z� "��������� ���� ��� ��� %� ���. ]�% ������. ������%� "���"���� �� "����5��% � ��$$������� "����$ �. "��� � ���� ����(���� �-���%� ��� $�� ��� �-����(���%�, � ���� ��"�������%�� �"���� ���%�� � ��� �%�� "����-����. K�#&� �������� �-�����. "�����, ��#���� � &��� ���� "������� ����-����(���� %�, ����%� $�� ��� %�, ����'�%� (������ %�. ��$�� %� ���� $����-��� ��%��� (���%�. *����: ��%(�� 22-35 ��, ��������'�� 200 ��. ��$� ��$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X����� � ����'# �"�����(���� �� ��(�� �! � #$��� (�� � ������. ?�'�����'�=. \(��' �����! � �������(�������! �%��. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ��$� ;������ � ����-�# ���� Q������ ���!, ��� !;���%� (VU).

103

Page 105: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Labridae

Symphodus cireneus (Bonnaterre, 1788) – lapin� pestri*�, >����<1��-�-#���;

S.ocellatus (Forsskål, 1775) – lapin�-stelu*�, %��>����- >����<1��; S.tinca (Linnaeus, 1758) – lapin� cu bot lung, >����<1��-�<����

Semnele distinctive. Corp oval-alungit, comprimat lateral. Solzii relativ mari. Dou� dorsale concrescute: prima spinoas�, iar a doua moale. Speciile se deosebesc dup� în�l�imea dor-salelor (u�or inegale, egale sau inegale). Ventralele cu câte o radie spinoas�. Capul cu profilul alungit. Ochii mici. Marginea preoperculei fin zim�at�. Speciile se mai deosebesc dup� num�rul rândurilor de solzi pe laturile capului (2, 3-4 sau 5). Gura mic�, terminal�, buzele groase. F�lcile proeminente, din�ii conici a�eza�i într-un rând. Coloritul foarte frumos �i variabil. La S.cireneus brun-g�lbui, cenu�iu, g�lbui sau verzui. La masculi dungi albastre-verzi pe opercule, o pat� neagr� asupra pectoralelor, dorsala �i anala cu margini albastre, ochii ro�u-portocalii. La femele 2 dungi longitudinale cafenii, papila genital� neagr�, în partea de jos a pedunculului caudal câte o pat� neagr�. La S.ocellatus verde sau cenu�iu-verde, cu dou� dungi longitudinale neclare de-a lungul liniei laterale, o banda din pete obscure de-a lungul bazei dorsalelor. Pe opercule o pat� neagr� clar�, cu un chenar sub�ire ro�u �i albastru. La baza caudalei o pat� neagr�. La S.tinca verde sau galben-m�sliniu. Pe corp �i înot�toare numeroase pete mici �i dungi longitu-dinale ro�ii �i albastre. Dou� marcaje întunecate între ochi. Femelele cu dou� dungi brun închise longitudinale pe fiecare latur�. Deasupra bazei pectoralelor �i pe pedunculul caudal câte o pat� neagr�. Lungimea: obi�nuit 8-15 cm, maximal 16-33 cm. Pot tr�i 5-7 ani. R�spândirea. Specii indigene. Prezen�� sporadic� în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Specii rare �i pu�in numeroase. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune nu au. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� �-����'���, �$� � � �����. Q��! � ����- ��'�� ��"��!. \��� �����%� ����;������%� �"����� "������, ��� �!5�� �; ���#(�& � �!���& �(�� (� ��(�# �! �%�� �� ���#(�� � �!���� (�� �). K�#��%� "������� � ���#(-���. \ ��(�# �! (����� �!��� (��� �� 5���&: 2, 3-4 � 5. +� ����(�%�, �����'���, ��% ��� %�; (��#� � �%�����# �! �"����; ;�% �� (��#� !& �����!��%�, ��%������%�. \�-����� ��� ���'�� !���!. � S.cireneus �������� ��� "���(��-����(���%�, $�� ��� %� ��� ;������� %�. L ������ ����-;����%� "����% �� $������� ��%���, (����� "! �� ��� ����%�� "���������; �"����� � ����'�%� "������� � ������ ������; �����-�����%� ���;. ���� ����(���� �-���%�, � ���! ����(���%�� "�����'�%�� "������� � (���%� ���� ��'�%� ����(���. L S.ocellatus - ����-;����%�, � ���! ���"�%�(� %�� "�����'�%-�� "������� ����' �����; "����� �; ��!��%& "! �� ����' ��������! �"������ "�������. Z� $������� ��%��� (����� "! �� � ;��� ������-������� �� ������. L ��������! &��-� ����� "������� ����� "! �%���. L S.tinca �������� ��� ;����%� ��� $�� ��� �-�������%�. Z� ��� � "�������& �����(������%� �����%� � ����%� � ��;������;�%�� � ������ "! �%��� � "�����'�%� "����%. *�� ���%� � �� ��% ��$� ���;���. ���� � ���! "�����'�%�� ����-����(���%�� "�������� � ��$��� � ����%. Z�� ���������� ������� "������� � �� &��� ���� � ���� "� ����� "! �. *����: ��%(�� 8-15 ��, ���-�����'�� 16-33 ��. ��$� ��$� ' �� 5-7 �� . ��'���'��������. A��������%� ���%. "�����(���� �� ��(�# �! � ������� (�� � ��-����. ?�'�����'�=. +����� � ����(������%� �%�%. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���# . ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� �� ���# .

104

Page 106: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Blenniidae

Parablennius sanguinolentus (Pallas, 1814) – c�*el de mare ro!u (corosbin�),

���'��- 4��'��- '�#���� Semnele distinctive. Corp alungit, înalt anterior �i sc�zut în posterior, u�or comprimat lateral, f�r� solzi. Dorsala lat�, nu este unit� cu caudala, p�r�ile ei ghimpoas� �i moale f�r� adâncitur� între ele. Pectoralele nu ajung la baza analei. Ventralele slab dezvoltate. Anala lat�. Capul bombat, cu c�dere lent� în fa�a ochilor. Fruntea u�or convex�. Ten-taculele de pe cap sunt scurte �i sub�iri (mai scurte decât diametrul ochilor), cu anexe filamentoase pe marginile lor posterioare. Coloritul verde închis, cenu�iu-m�sliniu, gri-alb�strui sau sur-g�lbui. Pe corp pete �i benzi scurte întunecate. Abdomenul g�lbui sau sur-ro�ietic. Dorsalele cu pete negricioase. Pectoralele g�lbui sau verzui, cu 4-5 rânduri transversale de pete ro�ietice. Ventralele, anala �i caudala fumurii-g�lbuie cu pete mici. Lungimea: obi�nuit 10-15 cm, maximal 23 cm. R�spândirea. Specie indigen�. Prezen�� sporadic� în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune nu are. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, �%����� � "������� � ��;��� � ;����� (�� �, ������ �$� �� � �����, �����. "����� "������ �����%� (�� �����-��� � &��� ��%�), ���#(�! � �!���! (�� � ��� ��; �%���� ��$� ����. }���%� "������� �� ��� ���# ��(��� ����'���� "�������. K�#��%� "������� ����� ��;-�� %. ����'�%� "������ �����%�. _���! "��Y��! �����% ����& � ���� "������ ���, ��; �� ��� "�����! �"����� ���;. ��$���;��(�%� "����$ �� ������ �%"�-�%�. Z�����;��(�%� 5"��'�� ���� ��� � ����� (���'�� ����� �� ���;�), � �� -(� %�� � ��� ���� �� ;����� ����. \������ ����-;�����!, ��������-����!, ����-�� �-������ �! ��� ����-$�� ��� �!. K�#&� $�� ��� �� ��� ����-�������� ��. Z� �"��� � ����& ���%� "! �� � ���� ��� "������. "����� "������ � ���%�� "! -�%�����. }���%� "������� $�� ��� %� ��� ;������� %�, � 4-5 "�"���(�%�� �!-���� �������� %& "! ��. K�#��%�, ����'�%� � &��� ���� "������� ����-$�� ��� %� � ������� "! �%�����. *����: ��%(�� 10-15 ��, ��������'�� 23 ��. ��'���'��������. A��������%� ���. "�����(���� � "��������� (�� � ������. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%�%. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� �� ���� .

105

Page 107: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Blenniidae

Parablennius tentacularis (Brünnich, 1768) - coco!el de mare tentaculat,

$�����,<���=Z���- 4��'��- '�#����

Semnele distinctive. Corp alungit, înalt anterior �i sc�zut în posterior, u�or comprimat lateral, lipsit de solzi. Dorsala lat�, unit� cu caudala, p�r�ile ghimpoas� �i moale cu o adâncitur� mic� între ele. Pectoralele ajung �i dep��esc baza analei. Ventralele slab dezvoltate. Anala lat�. Capul bombat, cu c�dere abrupt� în fa�a ochilor. Fruntea u�or concav�. Tentaculele de pe cap lungi (mai lungi decât diametrul ochilor), în form� de palete cu franjuri pe marginil�e lor posterioare. Coloritul maroniu, cenu�iu-galben, m�sliniu sau negricios. Pe spate �i laturi numeroase pete mici negre �i 6-7 benzi trans-versale de pete brune de m�rimi diferite. Dorsala cenu�iu-g�lbuie, cu o pat� neagr� în anterior. Pectoralele g�lbui, anala fumurie. Lungimea: obi�nuit 7-10 cm, maximal 15 cm. R�spândirea. Specie indigen�. Prezen�� sporadic� în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune nu are. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, �%����� � "������� � ��;��� � ;����� (�� �, ������ �$� �� � �����, �����. "����� "������ �����%� (�������� � &��� ��%� "���"�����), ���#(�! � �!���! (�� � ��� ��;�����% �(��' ������ �%-�����. }���%� "������� ��� ���# ��(��� ����'����, ������ ;�&��! ������'�� �����. K�#��%� "������� ����� ��;�� %. ����'�%� "������ �����%�. ���Y��' �����% �"����� ���; ;��������%�, �����'�� �� � �"���#5���! � ������� �%��. ��$���;��(�%� "����$ �� ������ ���� %�. Z�����;��(�%� 5"��'�� �����%� (���'�� ����� �� ���;�), � ���� ��"�� �� � ��&������ �� ;����� ����. \������ ����(���� �!, ����-$�� �!, ��������-$�� �! ��� (������ �!. Z� �"��� � ����& �����(������%� (���%� ���"���� � 6-7 ��%& "�"���(�%& "���� �; ��;��� ����-(��% "! ��. "����� "������ ����-$�� ��� %�, � ��� ��(��� ��&��� �! (����� "! ��. }���%� "������� $�� ��� %�, ����'�%� - ������ %�. *����: ��%(�� 7-10 ��, ��������'�� 15 ��. ��'���'��������. A��������%� ���. "�����(���� � "��������� (�� � ������. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� �� ���� .

106

Page 108: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Odontobutidae

Perccottus glenii Dybowski, 1877 - mo! de Amur, �����-%�����1��

Semnele distinctive. Corp moderat alungit, anterior gros �i posterior u�or comprimat lateral. Solzii mici. Dou� dorsale, apropiate una de alta, f�r� spini, a doua este cu mult mai mare decât prima. Pectoralele lungi �i late. Ventralele nu prea mari, foarte apropiate la baz�. Caudala rotunjit�. Capul destul de mare, pu�in comprimat lateral, acoperit cu solzi pe cea mai mare din suprafa��. Ochii mari. Gura mare, terminal�. Buzele groase. Falca inferioar� proeminent�. F�lcile înarmate cu din�i sub�iri �i încovoia�i, a�eza�i în câ-teva rânduri. Spatele verde închis, smaraldiu. De la bot pân� la ochi trece o dung� în-gust� întunecat�. Laturile galben-maronii, verde-g�lbuie sau murdar-g�lbuie. Abdomenul galben sau brun deschis. Pe flancuri �i abdomen se v�d complicate desene mozaice din pete m��cate cenu�ii închise de form� rotund� sau neregulat�. Pe înot�toarele fumurii numeroase pete, bande �i linii întunecate. Masculii în perioada reproducerii devin aproape negri, pe frunte apare o umfl�tur� mic�, iar pe corp �i înot�toarele impare apar pete verzi-alb�struie str�lucitoare. Lungimea: obi�nuit 8-14 cm, maximal 30 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr�i 7 ani. R�spândirea. Specie alogen� (est-asiatic�). În prezent a devenit comun� în fauna secto-rului de sus al bazinului. În albia sectorului de mijloc nu este semnalat�. În sectorul de jos al bazinului e semnalat� în râurile Cubolta, R�ut, C�inari, Camenca �i lacul de acumulare Cuciurgan. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. În ihtiofaun� �i pesc�rii este pe�te d�un�tor. Aspectul cantitativ. Efectivul numeric este în cre�tere. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune nu are. ���������=�"� ���>����. ���� �������� ����%, ���%�����, �"����� �������, �;��� ( ' �$� �� � �����. Q��! �����!. "���%& "�������� ���, ��; ���#(��, ��� ��"������# �! ��� � �����. }���%� "������� ��"�%� � �������, ��#��%� "������� �����'��� � ���'�� ����$��%, &��� ���� ;��������%�. }����� �����'-�� ��"��!, ������'�� "��"�#5����! � �����, (��! ���� �! �� ���'��� �� (�� �. }��;� ���'���. +� ���'���, ����(�%�, ��% ��� %�. Z�$�!! (��#� ' ������'�� �%��� �! �"����. Q��#� � ����$��% ������!��%�� ������ � �;��� %�� ;��-��. "��� (������ �-;�����!, ���� ����(����-$�� %� ��� $�� ��� �-;�����%�. \ �%�� (���; ���; "��&��� ;��! ����! "������. Z� ����& � ��#&� ��;������% ����-��%� "! �� ��"�����'��� Y���%, �� "�������& - "�����'�%� ���%� "�-����� � �!�% "! �%���. ���% � ����� ���# "�( � (���#, ���� !5# ������, �� �� "�!��!� �! �����'��� �;� ��, � �� ��� � ��"���%& "�������& - ������#-5�� ���%� � ;����%� "! �%���. *����: ��%(�� 8-14 ��, ��������'�� 30 ��. ��-�% ��"���. ��$� ��$� ' �� 7 �� . ��'���'��������. Q$�����%� ���-������������ (���'����� �(�%�). X ��� �!-5�� ����! � ��� ��%(�%� � Y��� ���&���� (�� �� �������� ����. X ������� (�� �� "��� �� � ��(��. X �������� ��$���� (�� �� ������ � "�� ���& ���� �, +� , ������, ������� � � �(�������� ����&������5�. ?�'�����'�=. Q�������� ' � �������� ���� ��;��� �� . @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . Z�$��� ��'�%� ���-"���� � �& ��Y��� � �%������ ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� �� ���� .

107

Page 109: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Ponticola cephalargoides (Pinchuk, 1976) – guvid pontic cu cap mare, #"���-

'<�4�� Semnele distinctive. Corp alungit, înalt �i masiv, anterior cilindric. Pedunculul caudal scurt (în�l�imea lui este egal� cu lungimea), comprimat lateral. Tâmplele, ceaf�, spatele, istmul, partea posterioar� a pieptului, abdomenul lâng� pectorale �i baza lor sunt acoperite cu solzi. Dou� dorsale separate. În�l�imea dorsalei a doua �i a analei scade u�or spre posterior. Pectoralele mari. Ventralele concrescute într-o ventuz�, gulerul ei cu lobi laterali mari �i ascu�i�i. Caudala rotunjit�. Capul mare, lat, u�or comprimat lateral. Ochii mari, apropia�i unul de altul (distan�a dintre ei aproximativ jum�tate din diametrul lor). Botul scurt �i bont, lungimea lui e egal� sau mai mare decât diametrul ochiului. Gura mare, aproape orizontal�, col�urile ei ajung la nivelul pupilei. Buzele groase, cea supe-rioar� larg�, relativ scurt�, cu margini ondulate �i u�or îngro�at� la cap�tul posterior. Falca inferioar� nu e proeminent�. Coloritul verde-oliv. Pe spate �i laturi numeroase dungi �i pete brun-galbene. Prima dorsal� niciodat� nu are dung� galben�-portocalie pe margini, a doua dorsal� cu dungi scurte. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 20 cm, maximal 25 cm. R�spândirea. Pe�te indigen, relict ponto-caspic. Uneori este g�sit în partea marin� a li-manului. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit ad-mis� - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune nu are. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, �%����� � ���������, "�����!! (�� ' ��������(����!. ~��� ���� � ����' �%����� � ���� ��� (�%�� � ����!� �! �����), �$� � �����. ���!, ;� %���, �"���, �����, ;���!! (�� ' ����, ��#&� ��;�� ����%& "�������� � �& ��������! "���% % (����. *�� ��;���'�%& �"���%& "�������. X%�� � � ����� �"������ � ����'���� "�������� ( ' ���'��� �! � ;����� ����. }���%� "������� ��"�%�. K�#��%� "������� �������' ��$� ����� � ����;# "������, �� ���� ��� � ���'���� ;��� ����%�� �����%�� ��-"�� ������. ~��� ���� "������ ;�������. }����� ��"��!, ������!, ������'�� �$� � � �����. }��;� ��"�%�, ���"���$���%� ���;�� ��� � ���. ��$���;'� "��-����� "������� � ����� �� ���;. +%�� �(��' ���� ���, "��, ��� ����� ����� ��� ���'�� ����� �� ���;. +� ���'���, "�( � ����;�� ��'�%�, ��� ��% �� ���-�� ;��(��. }�% ��� %�. X��&�!! ��� ������!, ������ ��'�� ���� ��!, � �����-�%�� ���!�� � ( ' ��5�� �! � ;����� ����. Z�$�!! (��#� ' �� �%��� �! �"����. \������ ;������� �-��������!. Z� �"��� � ����& $�� ��� �-��%� "����-�� � �����(������%� "! �%���. ����%� �"����� "������ ������� �� ���� ;�# $�� �-����$��# "����� "� ���#, �� � ���� �"����� - ��;������% ;��� (�� �(-��. ����� ��'���� ";%�! �� . *����: ��%(�� �� 20 ��, ��������'�� 25 ��. ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . ������ "������� � ��;��'� ������. ?�'�����'�=. ����(������%�. @�������. X ���� �"���%� ����� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;��-����%� ��;��� � ����& - � 11 ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� �� ���� .

108

Page 110: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Ponticola eurycephalus (Kessler, 1874) – guvid de mare, #"���-�"&��

Semnele distinctive. Corp alungit, anterior cilindric în sec�iune. Pedunculul caudal scurt �i înalt (lungimea e egal� cu în�l�imea sau pu�in mai mare), u�or comprimat lateral. Partea superioar� a capului �i operculelor, tâmplele, ceafa, spatele, istmul, pieptul, ab-domenul �i baza pectoralelor sunt acoperite cu solzi. Dou� dorsale separate, în�l�imea dorsalei a doua cre�te spre posterior. Pectoralele mari, ajung la nivelul analei. Ventralele concrescute într-o ventuz� care nu ajunge la anus, gulerul ei cu lobi laterali ascu�i�i. Cau-dala rotunjit�. Capul mare, lat �i neaplatizat, u�or comprimat lateral - în�l�imea lui e mai mare decât l��imea. Ochii mari, apropia�i unul de altul. Distan�a dintre ochi pu�in mai mare decât diametrul lor. Gura mare, oblic� în sus, col�urile ei dep��esc pupila. Buzele groase. Buza superioar� îngro�at� �i plat�, iar cea inferioar� u�or proeminent�. Coloritul brun-galben sau brun-c�r�miziu. Pe opercule pete rotunde deschise �i 1-2 dungi negre longitudinale scurte. Pe laturi marmora�ii de pete variate brun închise �i dungi deschise. Înot�toarele cenu�ii, cu excep�ia ventuzei ventrale, sunt v�rgate de dungi întrerupte ne-gre cu tent� de albastru închis. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 12-14 cm, maximal 28 cm. Poate tr�i 4 ani. R�spândirea. Pe�te indigen, relict ponto-caspic. Distribu�ia nu e studiat�. Semnalat spo-radic în liman, delt�, la gurile fluviului, lacul Cuciurgan �i în albia sectorului de mijloc (So-roca - Rezina). Aspectul cantitativ. Popula�ii rare �i pu�in numeroase. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în R. Moldova specia nu are, de�i în bazinul flu-viului este vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, "�����!! (�� ' ��������(����!. ~��� ���� � ����' ���� ��� � �%����� - ����� ����� ��� �%�� � ��� ( ' ���'��. X��& �����% � $�����%& ��%���, �"���, ��!, ;� %��� "����� '#, �����, ��#&� � ��������! ����%& "�������� "���% % (����. *�� ��;���'�%& �"���%& "�������, �%�� � � ����� �"������ "��%��� �! � ;����� ����. }���%� "������� ��"�%�, ��� �# ��� ����' ����'���� "�������. K�#��%� "������� ��������! ��$� ��-��� � "������, �� ���! �� ��� ���� ����'���� � ���� �!, �� ���� ��� � ;��� ���-�%�� �����%�� ��"�� ������. ~��� ���� "������ ;�������. }����� ��"��!, ��-����! �� �"�#5����! - �%�� � ;��� �� ���'�� �����%. }��;� ��"�%�, ���"���-$���%� ���;�� ��� � ���. ��$���;'� ( ' ���'�� ����� �� ���;. +� ���'���, ��;��; ��"������ ���� ����&, ��� ��% ;�&��! ;� ;��(��. }�% ��� %�. X��&�!! ��� �� ��5���, �� �"�#5���. Z�$�!! (��#� ' ������ �%��� �! �"����. \������ �&��� �-���!, �%$��� �-���! ��� ����(���� �!. Z� 5���& ��� �%� ����%� "! -�� � 1-2 ���� ��� (���%� "�����'�%� "������. Z� ����& ��"�����'��� Y���% ������ ����-����(���%� "! �� ��� ��� �%� "������. ��������, ;� ����#(����� ��#���� "�������, "����� %� � ����-����� � �����. ����� ��'���� ";%�! �� . *����: ��%(�� 12-14 ��, ��������'�� 28 ��. ��$� ��$� ' �� 4 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . +��"��� ������� �� �;(���. "�����(���� �� ��(�� �! � ������, � '�, �(�������� ����&����-��5� � ������� (�� �� ���� (����� - +�;���). ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. �������'��� "���%������ � �"�� ����� ;��(����. ������"� '���<'. Z� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� ��� �� ���� , &�- ! � �������� ���� !��!� �! ���$���%� (VU).

109

Page 111: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Ponticola kessleri (Günter, 1861) - guvid de balt�, #"���-%������

Semnele distinctive. Corp alungit, anterior îngro�at �i cilindric în sec�iune. Pedunculul caudal pu�in mai lung decât înalt, comprimat lateral. Deasupra capul, ceafa, tâmplele, 1/3 din opercule, baza pectoralelor, posteriorul istmului (anteriorul lui e gol) acoperite cu solzi. Dou� dorsale separate, a doua uniform înalt� sau u�or redus� spre posterior. Pec-toralele mari, îngustate �i rotunjite, primele radii incluse în membran�. Ventralele con-crescute în ventuz� rotund� care nu ajunge la anus, gulerul ei cu lobi laterali mari �i ob-tuzi. Anala scade în în�l�ime spre posterior. Caudala rotunjit�. Capul aplatizat, cu l��imea mult mai mare decât în�l�imea. Ochii mici, apropia�i (distan�a dintre ei aproape egal� cu diametrul ochiului), nebulbuca�i �i privesc în sus. Botul lat �i bont. Gura mare, oblic� în sus, col�urile ei dep��esc nivelul pupilei. Buzele groase, cea superioar� la capete se l��-e�te considerabil. Falca inferioar� u�or proeminent�. Coloritul de la cenu�iu-brun la ver-zui, cu o tent� ro�ietic�. Laturile �i abdomenul g�lbui. Pe flancurile capului pete rotunde deschise cu marginea întunecat�. Pe corp 5 rânduri de pete �i dungi mari transversale brun închise, uneori cu o pat� triunghiular� la baza caudalei. Înot�toarele cenu�ii �i, cu excep�ia ventuzei ventrale, au rânduri de pete negricioase mici. Vezica înot�toare lip-se�te. Lungimea: obi�nuit 9-14 cm, maximal 22 cm. R�spândirea. Pe�te indigen, relict ponto-caspic. Albia �i afluen�ii fluviului, lacurile de acumulare, lacurile de lunc�, delta �i limanul. Acest expansionist î�i l�rge�te arealul. Aspectul cantitativ. Efectiv numeric moderat. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial. În R. Moldova ea nu are statut de protec�ie, de�i în fluviu este rar� (R). ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, �"����� ��5����� � ������-��(�����. ~��� ���� � ����' ( ' ����� �����%�, (�� �%�����, �$� � �����. X��& �����%, ;� %���, ��!, $�����%� ��%��� �� 1/3, ��������! ����%& "��������, ;���!! (�� ' ����� "���% % (���� ("�����!! (�� ' ����� ����!). *�� ��;���'�%& �"���%& "�������, �%�� � � ����� �"������ ���������� ��� ( ' ���'��� �! � ;����� ����. }���%� "������� �$���%� � ;��������%�, �& "���%� �(� � ��������. K�#���! "������� ������! � �� ��� ���� ����'���� � ���� �!, �� ��-�� ��� � ���'���� � "� ;��� ����%�� �����%�� ��"�� ������. X%�� � ����'��-�� "������� ���'��� �! � ����. `����� �����% ;��(� ��'�� ���'�� �%�� %. }��;� ����$��%, �� �%"!(��% � ��� �! ����&. +� ���'���, ��;��; ���� ����&. }�% ��� %�, ���&�!! ��� "� ����� ;��(� ��'�� ������!� �!. Z�$�!! (��#� ' ( ' �%��� �!. \������ � ������ �-����� �� ;������� ���, � �������� %� � ��-���. �� ����� �����% ����%� ��� �%� "! �� � ���%� �������. Z� ��� 5 �!��� "�"���(�%& ����-��%& "! ��-"������, ���� �; ��& ��������! &��� �. ��������, ;� ����#(����� ��#��%&, � �!���� (������ %& "! �%���. ����� ��'���� ";%�! �� . *����: ��%(�� 9-14 ��, ��������'�� 22 ��. ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . +��� � "�� ��� ����, � ����&������5�&, "���� �(�%& �������&, � '�, ���' � � ������. +����-�!� ���� �����. ?�'�����'�=. L������� (�������! �%��. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. +�;������%� ��;-��� -� 11 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����� ���. Z� ����- ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � ���� !��!� �! ������ (R).

110

Page 112: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Ponticola syrman (Nordmann, 1840) – guvid-sirman, #"���-'��4��

Semnele distinctive. Corp alungit, gros �i anterior cilindric în sec�iune . Pedunculul caudal alungit �i gros (lungimea de 1,5 ori dep��e�te în�l�imea). Spatele, ceafa pân� la ochi, tâm-plele, partea superioar� a operculelor, aproape tot pieptul �i abdomenul sunt acoperite cu solzi. Fruntea pân� la ochi �i baza pectoralelor sunt nude. Dou� dorsale apropiate, în�l�imea dorsalei a doua la mijloc �i la sfâr�it cre�te, radiile ei la capete sunt f�r� membran�. Pec-toralele mari �i rotunjite. Ventralele concrescute în ventuz� rotund� care nu ajunge la anus, gulerul ei cu lobii mari �i obtuz rotunji�i. Radiile analei la capete sunt f�r� membran�, în�l-�imea lor spre posterior cre�te. Caudala rotunjit�. Capul mare, pu�in mai lat decât înalt. Ochii de m�rime medie, apropia�i, bulbuca�i �i privesc în sus (spa�iul dintre ochi mult mai mic decât diametrul lor). Botul lung, obtuz rotunjit. Gura mare, terminal�, oblic� în sus, col�urile ei ajung la nivelul pupilei. Buze groase, cea superioar� sub�ire, lung� �i u�or l��it� la posterior. Falca inferioar� u�or proeminent�. Coloritul deschis, de la cenu�iu la brun-g�lbui. De la ochi spre buza superioar� trece o band� negricioas�. Laturile cu pete mari brun deschise, neregulate �i aranjate ca tabla de �ah. Înot�toarele impare cu dungi alb�strui închise. În partea ante-rioar� de sus a primei dorsale trece o linie neagr� pronun�at�. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 10-14 cm, maximal 25,6 cm. Poate tr�i 6 ani. R�spândirea. Pe�te indigen, relict ponto-caspic. Prim�vara semnalat în liman, rar în delt� �i la guri. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i mondial. În regiune nu e protejat.

���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ��� ��, "�����!! (�� ' ��������-(����!. ~��� ���� � ����' ������ (��� ����� � 1,5 ��;� "���%��� �%�� ), ��;��� � ��� %�. "���, ;� %��� �� ���;, ��!, ���&�!! (�� ' $�����%& ��%���, "�( � ��� ����� � ��#&� "���% % (����. X��&, ;���!! (�� ' �����% � ��������! ����%& "���-����� ���%�. *�� "�����$���%& �"��%& "�������, �%�� � � ����� �"����� "�������� � �� ����� ������� "��%��� �!, ��� �(� �� �����& ���������%. }���%� "������� ��"�%�, ;��������%�. K�#��%� "������� �������' � �����# "������, �� ���! �� ��� ���� ����'���� � ���� �!, �� ���� ��� � ���'���� � "� ;��������%�� ����-�%�� ��"�� ������. _(� ����'���� "������� �� �����& ���������%, � ����� "������ ����(���� �!. }����� ������'�� ����� ������!, (�� �%����!. }��;� ����$��%, �%-"��%� � ��� �! ����&. ��$���;'� ;��(� ��'�� ���'�� ����� �� ���;. +%�� "� ;����������. +� ���'���, ����(�%�, ��;��; ��"������ ���� ����&. }�% ��� %�, ���&�!! ��� ����! � ������!, ������ ��������� � ���� � �. Z�$�!! (��#� ' ( ' �%��� �!. \������ � ����- �� $�� �-����(�����. \ ���; � ���&��� ��� ����! "�-�����. K��� � ���'���� ��"�����'�%�� ��� ��-��%�� "! ����, ���"���$���%�� � ��&�� ��� "��!���. Z�"���%� "������� � ���%�� ������� %�� "��������. X "�-������ ���&��� (�� � "������ �"������ "������� ��;��! (����! "�����. ����� ��'��-�� ";%�! �� . *����: ��%(�� 10-14 ��, ��������'�� 25,6 ��. ��$� ��$� ' �� 6 �� . ��'���'��������. ��� ����"������ ����� . X����� � ������, ����� � ���' � � � '� ����. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 11 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ � ������� ����� ���.

111

Page 113: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Ponticola ratan (Nordmann, 1840) – guvid-ratan, #"���-�����

Semnele distinctive. Corp alungit, anterior cilindric, spatele înalt curbat. Pedunculul caudal scurt (lungimea egal� sau pu�in mai mare decât în�l�imea) �i comprimat lateral. Tâmplele, ceafa, partea superioar� a operculelor, istmul, baza pectoralelor �i abdomenul acoperite cu solzi. Dou� dorsale separate, în�l�imea dorsalei a doua cre�te spre poste-rior. Pectoralele mari. Ventralele concrescute în ventuz�, gulerul ei cu lobi laterali dezvol-ta�i �i ascu�i�i. Caudala rotunjit�. Capul mare, lat - în�l�imea dep��e�te l��imea, pu�in comprimat lateral. Ochii mari, apropia�i, bulbuca�i �i privesc în sus. Gura mare, terminal�, oblic�, col�urile ei dep��esc pupilele. Buzele groase, cea superioar� lung� �i uniform sub�ire. Falca inferioar� u�or proeminent�. Coloritul cenu�iu sau brun închis. Laturile cu 8 mici pete transversale brun-ro�ii �i g�lbui. Abdomenul albicios. Înot�toarele cenu�ii închise cu o tent� de albastru închis str�lucitor. Prima dorsal� cu 1-3 dungi transversale întunecate, cu marginile galben-portocalii. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 12-18 cm, maximal 23 cm. Poate tr�i 4 ani. R�spândirea. Pe�te indigen, relict ponto-caspic. Uneori semnalat în partea marin� a li-manului. Aspectul cantitativ. Pu�in numeros. Importanta. Pe�tele de interes economic �i sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca specie vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, "�����!! (�� ' ��������(����!, �"��� ����� �!. ~��� ���� � ����' ����(�� (����� ����� ��� ������'�� ���'�� �%�� %) � �$� � �����. ���!, ;� %���, ���&�!! (�� ' $�����%& ��%���, �����, ��-������! ����%& "�������� � ��#&� "���% % (����. *�� ��;���'�%& �"���%& "�������. X%�� � � ����� �"������ "������� "��%��� �! � ;����� ����. }��-�%� "������� ��"�%�. K�#��%� "�������, ��������! ��$� �����, ����;# "������, �� ���� ��� � �%��$���%�� ;��� ����%�� �����%�� ��"�� ������. ~��� ���� "������ ;�������. }����� ��"��! � ������!, �%�� � "���%��� ����-�, ������'�� �$� � � �����. }��;� ��"�%�, ���"���$���%� ���;�� ��� � ���, �%"!(���%�, ��� �! ����&. +� ���'���, ����(�%�, �����, ��� ��% ;�&��! ;� ;��(��. }�% ��� %�. X��&�!! ��� ���������� ����!, ������!. Z�$�!! (��#� ' ( ' �%��� �! �"����. \������ ��� ����! ��� ����-���!. K��� � 8 �����'���� "�"���(�%�� ���-�����%�� � ��� ��-$�� %�� "! ����. K�#&� ������ ��. ����-���� ����-���%� � ���� !5�� ����-����� � �����. ����%� �"����� "������ � 1-3 "�"���(�%�� ���%�� "�������� � $�� �-����$���� ������ �"����� � ����&. ����� ��'���� ";%�! �� . *����: ��%(�� 12-18 ��, ��������'�� 23 ��. ��$� ��$� ' �� 4 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . ������ �� ��(�� -�! � "��������� (�� � ������, ���#5�� ������'�# ��!;' � �����. ?�'�����'�=. Z������(������%� ���. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X��#(�� � �����# ���� Q������ ���! ��� !;���%� ��� (VU).

112

Page 114: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Babka gymnotrachelus (Kessler, 1857) – moc�na!, #"���-%���Z

Semnele distinctive. Corp alungit, anterior gros �i cilindric. Pedunculul caudal mai lung decât înalt, u�or comprimat lateral. Tâmplele, ceafa, operculele, spatele înaintea dor-salei, istmul �i baza pectoralelor goale. Dou� dorsale separate, capetele radiilor în prima dorsal� f�r� membrane. În�l�imea dorsalei a doua aproape uniform�. Pectoralele mari �i rotunjite. Ventralele concrescute în ventuz� alungit�, care ajunge la anus, gulerul ei f�r� lobi laterali. În�l�imea analei cre�te u�or spre posterior. Caudala rotunjit�. Capul mai lat decât înalt. Ochii mari, apropia�i, bulbuca�i �i privesc în sus (spa�iul dintre ochi mult mai mic decât diametrul lor). Botul scurt �i bont. N�rile anterioare sub form� de tuburi scurte. Gura mare, aproape orizontal�, col�urile ei dep��esc marginea anterioar� a ochiului. Buzele groase, cea superioar� c�rnoas� �i l�rgit� spre posterior. F�lcile egale. Coloritul cenu�iu-g�lbui sau cenu�iu-cafeniu. Capul cu dungi oblice ondulate �i pete întunecate. Pe opercule trei dungi negricioase. Flancurile corpului cu pete brun-negre, care formeaz� benzi oblice orientate cu cap�tul de jos anterior. Prima dorsal� cu 3 dungi mari longitudi-nale întunecate, a doua dorsal�, caudala �i pectoralele cu rânduri înguste din puncte în-tunecate. Ventuza ventral� �i anala cenu�iu închise. Vezica înot�toare lipse�te. Lungi-mea: obi�nuit 10-12 cm, maximal 26 cm. R�spândirea. Pe�te indigen, relict ponto-caspic. În bazinul fluviului e r�spândit pretutin-deni. Este un expansionist care-�i l�rge�te arealul. Aspectul cantitativ. Pe�te comun �i numeros, mai ales în albie, lacuri, afluen�i �i în li-man. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. M�rimea legal� de pescuit - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în R. Moldova nu are.

���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, "�����!! (�� ' ��� �! � �����-���(����!. ~��� ���� � ����' ����� �����%�, (�� �%�����, ������ �$� � �����. ���!, ;� %���, $�����%� ��%���, �"��� "���� "��������, ����� � ��������! ���-�%& "�������� ���%�. *�� ��;���'�%& �"���%& "�������, ����% �(�� � "����� �"����� �%��# �! ��� "���"������. X%�� � � ����� �"������ "�( � ����������. }���%� "������� ��"�%�, ;��������%�. K�#��%� "������� �������' � ����;# �������# "������, �� ���! ��&��� �� ����'���� � ���� �!, �� ���� ��� ��; �����%& ��"�� ����. X%�� � ����'���� "������� � ���� ������ "��%��� �!. }���-�� ������ ������!, (�� �%����!. }��;� ��"�%�, ����$��%, �%"!(��% � ��� �! ����&. ��$���;'� ���'�� ����� �� ���;. +%�� ���� ���, "��. �������� ��;��� � ���� ���� ��& ���(��. +� ���'���, "�( � ����;�� ��'�%�. }�% ��� %�, ���&-�!! �!��� �! � � ���� � � ( ' ���������. Q��#� � ���������� ����%. \������ $�� ��� �-����! ��� ����-����(����!. X���& � ���� �����% � ���%�� �;����� %�� ���%�� "�������� � "! ����. Z� 5���& �� ���%& "������. K��� � (����-��%�� "! ����, �� ��%� ��� ������! '�! � ���� ��"�������%� �"���� "�"�-��(�%� "����%. ����%� �"����� "������ � 3 �������� ���%�� "�����'�%�� "�-�������, � ���� �"�����, &��� ���� � ����%� "������� ���# ;��� �!�% ���%& �(��. K�#���! "������� � ����'�%� "������ ����-���%�. *����: ��%(�� 10-12 ��, ��������'�� 26 ��. ��'���'��������. A��������%� ���. ��� �-���"������ ����� . X �������� ���� bvttn "������� ��� ���"��� �������. +�����!#5�� ���� ����� ���"�������� . ?�'�����'�=. ������%� ���, �������� � � �!(�& �������&. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. +�;������%� ��;-��� -� 11 ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� � +. ������� ��� �� ���� .

113

Page 115: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Proterorhinus semilunaris (Heckel, 1837) - moac� de br�di! vestic�, >���$�"�

#"���-Z<Z��; Proterorhinus marmoratus (Pallas, 1814) – moac� de br�di! estic�, ��'����"� #"���-Z<Z��

Semnele distinctive. Corp alungit, u�or comprimat lateral, partea anterioar� cilindric�, pedunculul caudal scurt �i înalt. Solzii relativ mari. Dou� dorsale foarte apropiate. Pec-toralele mari �i ajung în dreptul radiilor 4-5 ale dorsalei a doua. Ventralele concrescute în ventuz�, gulerul ei f�r� lobi laterali clari. Caudala rotunjit�. Capul semnificativ mai mare decât lat, u�or comprimat lateral. Ochii mari, apropia�i (spa�iul dintre ochi mai mic decât diametrul lor). Botul bont. N�rile anterioare în form� de tuburi sub�iri care atârn� deasu-pra buzei de sus. Gura mic�, buzele groase. F�lcile de lungime egal�. Operculele, cu ex-cep�ia marginii lor superioare, sunt f�r� solzi. Coloritul cenu�iu-brun sau galben-verzui. Sub ochi trece o pat� întunecat� cu margine alb�. Pe corp desen marmorat brun închis: 4-6 dungi transversale brune �i dungi neregulate pe spate. La baza caudalei o pat� tri-unghiular� întunecat�. Înot�toarele, cu excep�ia ventuzei ventrale, cu rânduri de pete cafenii. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: în ap� dulce 6-8 cm, în ap� salmastr� 11-12 cm. Poate tr�i 4 ani. Aceste specii la exterior difer� dup� num�rul radiilor moi în dor-sala a doua (18-20 �i 14-18) �i în anal� (13-15 �i 15-17), dup� lungimea capului fa�� de cea a corpului (28-31% �i 24-28%), dup� colorit �i dimensiunile corporale. R�spândirea. Specii indigene, relicte ponto-caspice. În bazinul fluviului tr�iesc ambele specii: cea dulcicol� (P.semilunaris) se g�se�te peste tot în bazin, iar cea salmastr� (P.marmoratus) - numai în liman. Specia dulcicol� este un expansionist ce î�i l�rge�te arealul. Aspectul cantitativ. Popula�ii pu�in numeroase, efectiv mare atinge în liman, lacuri �i pâraiele reci. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specii protejate la nivel european. În regiune nu au statut de pro-tec�ie.

���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ������ �$� � � �����. ������!! (�� ' ��������(����!, &��� ���� � ����' ���� ���. *�� ���;�� ���"���$���%& �"���%& "�������. }���%� "������� ���'���, ��� �# �� 4-5-�� �(� � ����� �"������ "�������. K�#��%� "������� �������' � "������, "�����!! �������� �� ���� ��; !��%& �����%& ��"�� ����. }����� ����� �%����!, (�� ������!, ����-�� �$� � � �����. }��;� ��"�%�, ����$��%. �������� ��;��� �% !� % � ����� ��������%� ���(��, �����#5�� ��� ���&��� ����. }�% � 5��� ��� %�. Q��#-� � ������ ����%. ������%� ��%��� ���%�, ;� ����#(����� �& ���&���� ���!. \�-����� ����� �-����! ��� $�� �-;������� �!. ��� ���;�� ����� � ���%� ����� "! ��. Z� ��� ����-����(���%� "! ��� %� ������: 4-6 ��%� "�"���(�%� "���-�% ��� (���%� ������!��%� "������ �� �"���, "���&��!5�� �� ����& � ����-���%� "! ��. L ��������! &��� � �����'��� ����� ���������� ���%� "! ��. ����� ��'���� ";%�! �� . *����: � "������ ���� �� 6-8 ��, � ������� - 11-12 ��. ��$� ��$� ' �� 4 �� . X����� � � ���% � ��(�# �! "� ����(�� � �!���& �(�� �� � ���� �"����� (18-20 � 14-18) � ����'��� "�������& (13-15 � 15-17), ������ �����% � ��� (28-31% � 24-28%), ��������� !�� ������� � ��;������ . ��'���'��������. ��� �-���"������ ����� %. X �������� ���� ��� �# ��� ����: "���������%� (P.semilunaris) "���#�, � �������� �����%� (P.marmoratus) - ���' � ������. ?�'�����'�=. Z������(������%� "�"�!���. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���# . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���%.

114

Page 116: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Mesogobius batrachocephalus (Pallas, 1814) – hanos, #"���-��<� (#"���-

4�������) Semnele distinctive. Corp alungit, nu înalt, anterior cilindric �i posterior comprimat lat-eral. Pedunculul caudal mai lung decât înalt. Solzii mici, mai ales pe spate. Ceafa, istmul �i operculele f�r� solzi. Dou� dorsale care se ating. Dorsala a doua pu�in mai lung� decât anala. Pectoralele mari �i cu capetele rotunjite. Ventralele concrescute în ventuz� care nu ajunge anusul, gulerul ventuzei f�r� lobi laterali. Caudala rotunjit�. Capul mare �i lung, lat �i puternic aplatizat (l��imea e mai mare decât în�l�imea), anterior îngustat, aproape triunghiular. Pe cap, istm, tâmple, opercule �i baza pectoralelor solzii lipsesc. Ochii mari, proeminen�i �i apropia�i, privesc în sus �i pu�in lateral. Gura foarte larg�, pu�in oblic� în sus. Falca inferioar� proeminent�. Buzele groase, în special cea superioar�. Coloritul cenu�iu-brun sau galben-brun, cu 5-6 pete de diferite forme �i dungi transversale brun închise. Abdomenul alb-alb�strui. Înot�toarele, cu excep�ia ventuzei ventrale �i analei, cu serii longitudinale de pete brune. La baza pectoralelor 1-2 pete întunecate. Vezica înot�-toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 20-25 cm, maximal 50 cm. Poate tr�i 8 ani. R�spândirea. Pe�te indigen, relict ponto-caspic. Distribu�ia nu e studiat�. G�sit în liman, delt�, guri, albie, lacurile Dub�sari, Cuciurgan �i Ghidighici. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros, declin numeric continuu. Importanta. Nu prezint� interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. Este inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca specie vulnerabil� (VU). Specia în fluviul Nistru este vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� �% !� �� � ��;���. ������!! (�� ' ��� �����-���(����� Y���%, ;���!! - �$� �! � �����. ~��� ���� � ����' ����� �����%�, (�� �%�����. Q��! �����!, �������� �"����� �� �"���. ]� %���, ����� � $�����%� ��%��� ���%�. *�� ��"������#5�&�! �"���%& "�������. X ���� �"����� "������ ������'�� ������� ����'���� "�������. }���%� "������� ���'���, ;��������%�. K�#��%� "�������, ��������! ��$� �����, ����;# "������, �� ���! �� ��� �-��� ����'���� � ���� �!, ���� ��� "������� ��; ��"�� ���� "� ���!�. }����� ��"��! � ������!, ������! � ���'�� "��5����! (������ �� "���%��� �%�� ), �"����� �$���, "�( � �����'��!. X��& �����%, ;� %���, ��!, 5���, $�����%� ��%���, ����� � ��������! ����%& "�������� ���%�. }��;� ���'���, �%"��%� � ���"���$���%� ���;�� ��� � ���. +� �(��' �������, ���� ��"�������%� ����&. Z�$�!! (��#� ' ;��� �� ������� ���&���. }�% ��� %�, �������� ���&�!!. \�-����� ����� �-����! ��� $�� �-���!, � 5-6 ��;��(��� Y���% ����-��%�� "! -���� � "�"���(�%�� "�������. Z�; ��� ��;��� �-���%�. �������� (;� ����#(�-���� ��#���� "������� � ����'���� "�������) ���# ����-����(���%� "����%. L ��������! ����%& "�������� (�� � 1-2 ���%& "! ��. ����� ��'�%� ";%�' � -� � �� . *����: ��%(�� 20-25 ��, ��������'�� 50 ��. ���� ���'(�. ��$� ��-$� ' �� 8 �� . ��'���'��������. ��� �-���"������ ����� . +��"��� ������� �� �;(���. X� ��-(�� �! � ������, � '�, ����, ����&������5�& *�����', �(���� � }�����(. ?�'�����'�=. ����(�������! �%��, ������ "�� �"���� ���$�� �!. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ ����. +�;������%� ��;��� � ����& - � 11 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X��#(�� � �����# ���� Q������ ���! ��� !;���%� ��� (VU). Z� ���� ���� +. ������� �� ���� �&-������� � � ��.

115

Page 117: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Aphia minuta (Risso, 1810) – guvid de sticl�, #"���-#������ (�_�-)

Semnele distinctive. Corp alungit, comprimat lateral. Solzii mari, u�or caduci. Dou� dor-sale separate la o distan�� mare. Pectoralele rotunjite. Ventralele concrescute într-o ven-tuz� rotund�, cu gulerul f�r� lobi laterali. Anala �i dorsala a doua la masculi sunt mult mai înalte, decât la femele. Caudala rotunjit�. Capul mare, comprimat lateral. Ceaf� goal�. Ochii a�eza�i lateral �i dep�rta�i unul de altul. Gura larg�, oblic� în sus. Buzele �i oper-culele masive. Falca inferioar� proeminent�. Din�ii mici, conici. Corpul de culoare alb�, transparent� - numai ochii, vezica înot�toare, intestinul �i peritoneul sunt pigmenta�i in negru-argintiu. De-a lungul bazei înot�toarelor impare �i pe cap sunt puncte negre sau brune mici. Adul�ii au pete mici negre pe buze, între ochi, pe b�rbie �i în fa�a ventralelor. Un num�r de pete verzui pe spate, galben-verzui întunecate pe flancuri, ro�u-brune de-a lungul analei �i puncte negre de-a lungul radiilor caudalei. Lungimea: obi�nuit 3-4,5 cm, maximal 6 cm. Masculii sunt mai mari. Pot tr�i 2 ani. R�spândirea. Specie indigen�. Sporadic într� în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specia în regiune statut de protec�ie nu are. ���������=�"� ���>����. ���� ���������, �$� �� � �����. Q��! ��"��! ����� �"���#5�!. K������ ����� �� . *�� �����'�� ������ ��;������%& �"���%& "���-����. }���%� "������� ;��������%�. K�#��%� "�������, ��������! ��$� ��-���, ����;# ;��������# "������, �� "�����!! �����������;��! "���"���� ��; ��"�� ����. ����'�%� "������ � � ���� �"����� "������ ������ ;��� �� �%��, (�� �����. ~��� ���� "������ ;�������. }����� ���'��!, �$� � � �����. ]� %-��� ���%�. }��;� ���"���$��% "� ����� �����% � ������ ��� � ����. +� ����-���, �����. }�% � 5��� ��� %�. Z�$�!! (��#� ' ������'�� �%� "�� �"����. ]-�% �� (��#� !& ������, ����(�����. ���� �����, "��;��(���, "����� ������% ��'�� ���;�, "���� ��'�%� ";%�' � ����(��� (��� �������� ��� ��� �). X���' ��������! ��"���%& "�������� � �� ������ �����(�%� (���%� ��� ����� %� ���-"����. L "�����;���%& �%� ������ (���%� �(�� �� ���&, ��$� ���;���, �� "��-������� � �"����� ��#��%& "��������. +!� ;������� %& "! �%��� �� �"���, $��- �-;������� �-(������ %& �� ����&, �������� �-����� %& ����' ����'���� "���-���� � (���%& �(�� ����' �(�� &��� ����� "�������. *����: ��%(�� 3-4,5 ��, ��������'�� 6 ��. ���% ��"���. ��$� ��$� ' �� 2 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. "�����(���� "�"���� �! � "��������� (��- � ������. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� ��� �� ���� .

116

Page 118: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Benthophiloides brauneri Beling et Iljin, 1927 - guvida! de Dun�re, #"���-

�<%�������� ���<���� Semnele distinctive. Corp alungit, în�l�imea mai mare decât l��imea, pedunculul caudal scurt �i u�or comprimat lateral. Solzii cu spini foarte lungi la cap�t, rari �i nu se suprapun. Partea de sus al capului �i spatelui pân� la baza dorsalei a doua, baza pectoralelor �i abdomenului sunt total nude. Pe cap sunt solzi numai pe partea inferioar� a obrajilor �i pe opercule. La adul�i solzii lipsesc. La puiet mijlocul laturilor, pedunculul caudal �i partea inferioar� a operculelor sunt cu solzi. Dou� dorsale u�or separate. Ventralele concres-cute în ventuz�, cu guler dezvoltat, f�r� lobi laterali, ea ajungând la anus. Capul mare, lat �i aplatizat. Ochii mari, privesc oblic în sus. Botul ascu�it. N�rile anterioare conice �i în-tinse în tuburi scurte, cele posterioare cilindrice. Falca inferioar� proeminent�. Gura mic�, u�or oblic�. Buzele sub�iri, buza superioar� neregulat îngro�at�. Coloritul brun-galben. Pe opercule 2 dungi cafenii închise, orientate oblic de la ochi în jos. Corpul pre-s�rat cu pete �i puncte m�runte variate, formând un desen marmorat. Partea anterioar� a spatelui pân� la dorsal� are dungi ondulate �i pete brune. Pe spate �i laturi dou� pete transversale neclare brune închise: prima dup� baza pectoralelor �i pân� sub baza dor-salei a doua, cea de a doua - sub baza jum�t��ii posterioare a dorsalei a doua. La baza caudalei o pat� mic� triunghiular�. Înot�toarele brun deschise, mai intens prima dorsal�. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 4-5 cm, maximal 7,2 cm. R�spândirea. Pe�te relict ponto-caspic. Distribu�ia nu e studiat�. Sporadic în liman �i delt�. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, este inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� �% !� ��, �%�� � ���'�� (�� ������, &��� �-��� � ����' ���� ��� � ������ �$� � �����. Q��! �����!, � �(��' �����%�� ��-"�����, �����! � �� ������#5�!. X��&�!! (�� ' �����% � �"��% �� ��(��� � ����� �"������ "�������, ��������! ����%& "�������� � ��#&� ���%�. Z� ������ (��! �� ' ��'�� �� ��$��� ;����� (�� � 5�� � �� $�����%& ��%���&. L "�����;���%& ������ (�������� ������) (��! � � � �� . L ������ �������� �����, &��� �-��� � ����' � ��$�!! (�� ' $������� ��%��� � (����. *�� ��;���'�%& �"���%& "�������. K�#���! "������� � ��;�� %� ���� �����, ��; ��"�� ���� � ��&���%, ��� ���� ����'���� � ���� �!. }����� ��"��!, ������! � "��5����!. }��;� ���'���, ���� ����� %� ����&. +%�� �� ���. �������� ��;��� ����(����� � �%- !� % � ���(��, ;����� �(��' ���� ��� � ��������(�����. Z�$�!! (��#� ' �%-��� �! �"����. +� ���'���, ������� �����. }�% �����, ���&�!! ��� �������-����� ��5���. Z� 5���& 2 ����-����(���%� "������, ��5�& � ���; ���� ���;. ���� � �������%� �������. Q���; �"�� � ���� "��&��! ��� "�"���(�%� ���-"�%�(� %� ����-��%� "������. ������ �����'��� "! �� ��������! &��� ���-�� "�������. ����� ��'���� ";%�! �� . *����: ��%(�� 4-5 ��, ��������'�� 7,2 ��. ��'���'��������. ��� �-���"������ ����� . "�����(���� � ������, ���' � � ��-;��'!&. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X��#(�� � �����# ���� Q������ ���! ��� !;���%� ��� (VU).

117

Page 119: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Benthophilus nudus Berg, 1898 - umfl�tur� gola!� pontic�, �����4��'��- %���- �<-%������; Benthophilus durrelli Boldyrev et Bogutskaya, 2004 – umfl�tur� de Don,

$��'��- �<%������

Semnele distinctive. Corp alungit, anterior mai gros �i foarte puternic aplatizat. Pedunculul caudal scurt, sub�iat �i comprimat lateral. Corpul acoperit de rânduri longitudinale de tuber-culi oso�i mai mari (1 rând dorsal, 1-2 laterali �i 1 ventral) �i de boabe osoase mici între ele. Dimensiunea, num�rul �i amplasarea lor la specii difer�. Dou� dorsale separate de un spa�iu larg, prima dorsal� e mai mic� decât a doua. Ventralele concrescute în ventuz� mare (mai lung� decât pectoralele), membrana gulerului ei f�r� lobi laterali. Anala mai joas� decât a doua dorsal�. Caudala îngust� �i rotunjit�. Capul mare, lat �i puternic aplatizat. Capul cu 2 rânduri de tuberculi mari, 2 tuberculi impari mari �i ni�te boabe osoase mari pe obraji. Ochii mici, distan�a�i �i privesc oblic în sus. N�rile anterioare formeaz� tuburi conice scurte. Botul îngust �i scurt. Falca inferioar� proeminent�. Gura mare, buzele sub�iri. În col�urile gurii câte un fald din piele de diferite forme �i m�rimi. Sub b�rbie o musta�� mic�. Coloritul brun-cenu�iu sau brun-g�lbui. Pe cap, spate �i laturi pete transversale �i puncte brun închise de forme neregulate: 1 - semicircular� îngust� acoper� prima dorsal�; 2 - inelar� lat� înconjoar� partea posterioar� a dorsalei a doua; 3 - incomplet inelar� îngust� la baza caudalei. La baza caudalei o mic� fâ�ie triunghiular� incomplet�. Dorsalele, caudala �i pectoralele cu rânduri de mici pete. Lungimea: obi�nuit 4-6 cm, maximal 13,5 cm. Masculii mai mari. Poate tr�i 1 an. R�spândirea. Relict ponto-caspic. În liman, delt� �i albie - de la guri pân� la barajul Dub�sari, de asemenea în bra�ul Turunciuc �i lacul Cuciurgan. Aspectul cantitativ. Pe�te pu�in numeros, în unele por�iuni în ultimul timp devine abundent. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specia nu are statut de protec�ie în R. Moldova, de�i în fluviu este rar� (R).

���������=�"� ���>����. ���� ���������, � "������� (�� � ;��(� ��'�� "��-5�����, &��� ���� � ����' ���� ���, ��;��� � �$���%�. }����� � ��� "���% % ��"-�%�� ��� �%�� �������� � ������'�� "�����'�%& �!��� (1 �"�����, 1-2 �����%& � 1 ��#����) � ������� ��� �%�� ;���%����� ��$� ����. �& ����(���, ����(�� �� � ���"���$���� ����� ��;��(�# �!. "���%& "�������� ���, ��� ��;�����% ������� "����$ ���. K�#��%� "������� ��������! � ���'�# "������ (��� ������� ���-�%& "��������), ��; ��"�� ���� �� ���� ����. }����� ���'��!, ������! � ���'�� "-��5����!. Z� ������ ��"�%� ���% ����;# ��� �!��, ����� ���, ���# �! ��"�%� ��"���%� ���% � ���'��� ;���%��� �� 5���&. }��;� �%"��%� � ���� ����� %� ����&. �������� ��;��� �% !� % � ���� ��� ����(����� ���(��. Z�$�!! (��#� ' �%� "�#5�!. +� ���'���, ��% �����. X ���& � � ��$�� �! �������. Z� "�������-�� !��� �%��$�� �����'��� ��$�� %� ���. \������ $�� �-����(����!. Z� ������, �"��� � ����& ����-��%� "! �� � "! �%���. *���� ���: ��%(�� 4-6 ��, ��������'-�� 13,5 ��. ���% ��"���. ��$� ��$� ' �� 1 ����. ��'���'��������. ��� �-���"������ ����� . X ������, ���' � � ���� � � '! �"�� ' �� "�� ��% }W *�����', � ��$� � ����� ���(� � �(�������� ����&��-����5�. ?�'�����'�=. \�%(�� ����(������%� "�"�!���, � ���� ��%& (�� ��& �����(�����-�%�. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&������� � � �� ��� �� ���� ���� +. ������� �� ���� , &� ! � ���� �� ������ (R).

118

Page 120: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Caspiosoma caspium (Kessler, 1877) – caspiosoma, ��'���'�4�

Semnele distinctive. Corp alungit, de în�l�ime mic�, partea anterioar� cilindric�, pedun-culul caudal alungit, sub�iat �i u�or comprimat lateral. Corpul f�r� solzi. Linia lateral� lip-se�te. Dou� dorsale separate. Pectoralele mari. Ventralele concrescute în ventuz� alungit�. Caudala rotunjit�. Capul alungit, u�or aplatizat �i lat (l��imea lui de 1,5 ori de-p��e�te în�l�imea). Ochii de m�rime medie, apropia�i unul de altul, a�eza�i oblic în sus �i u�or bulbuca�i (distan�a dintre ochi mai mic� decât diametrul lor). N�rile anterioare în form� de tuburi conice scurte. Botul bont, obrajii �i buzele groase. Gura mic�. F�lcile de lungime egal�. Coloritul alb-g�lbui, cafeniu-g�lbui sau brun deschis, cu numeroase pete negre mici. Pe laturile capului o dung� lat� oblic� neagr�, trecând de la ochi, cealalt� dung� trece de la ochi spre ceaf�. Marginea inferioar� a operculei neagr�. Pe spate �i flancuri o pat� lat� brun închis� situat� anterior de prima dorsal�, a doua pat� aflat� la sfâr�itul ei. La baza caudalei o pat� mare triunghiular� de culoare brun închis�. Abdo-menul mai deschis la culoare. Înot�toarele cafenii deschise. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 2-4 cm, maximal 5 cm. Poate tr�i 3 ani, de obicei doar 1 an. R�spândirea. Relict pontic. Distribu�ia nu e studiat�. Semnalat� în liman, delt� �i lacul Cuciurgan. Aspectul cantitativ. Extrem de pu�in numeroas�. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european, inclus� în Cartea Ro�ie a R. Moldova ca specie vulnerabil� (VU), de�i în fluviu este pe cale de dispari�ie (EN/CR). Pescuitul pe�telui acestei specii trebuie oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, "�����!! (�� ' ��������(����� Y���%, &��� ���� � ����' �������%�, ��;��� � ������'�� �$� %� � �����. ���� "����� '# �����. K������ ����� �� . *�� ��;������%& �"���%& "�������. }���%� "������� ��"�%�. K�#��%� "������� �����%�, ��������! ��$� �����, ����;# "������. ~��� ���� "������ ;�������. }����� ������!, ������ "��5����! ����-& � ��������� "� ����� (�� ������ � 1,5 ��;� "���%��� �%�� ). }��;� ������� ����(��%, ���"���$��% ���;�� ��� � ���, ���� ����� % ����& � ������ �%� -"�#5��. ��$���;��(��� ���� �!��� ���'�� ����� �� ���;�. �������� ��;��� � ���� ���� ��& ����(����& ���(��. +%�� "�� � ��� %�� 5����� � �����. +� �����'���. Q��#� � ��������%� "� �����. \������ ��� �������-������ �!, $��- �-����(����! ��� ��� ��-���!, � �����(������%�� ��;�������%�� ������� ���%�� "! �%�����. Z� 5���& �� ' "� ����� ����� ������� (����� "������ ��5�� � ���;, ����! - � ���;� � ;� %��. Z�$��� ���� $������� ��%��� (���%�. Z� �"��� � ����& ����-���� "������� ������� "! �� "���� ��(���� � ����� �"������ "������� � ���� $� "! �� ��� �����. L ��������! &��� ����� "������� ���'��� �����'��� ����-���� "! ��. �������� ������-����(���� %�. �����- ��'���� ";%�! �� . *����: ��%(�� 2-4 ��, ��������'�� 5 ��. ��$� ��$� ' �� 3 �� , ��%(�� 1 ���. ��'���'��������. ��� �(����� ����� . +��"��� ������� �� �;(���. X� ��(�� �! � ������, ���' � � �(�������� ����&������5�. ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���, ��#(�� � �����# ���� +. ������� ��� !;���%� (VU), &� ! � ���� �� !��!� �! ��(�;�#5�� (EN/R). Z���&����� ����$� ' "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

119

Page 121: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Knipowitschia caucasica (Berg, 1916) – cnipovicia caucazic�, �����>'��- �����-

����- Semnele distinctive. Corp moderat alungit, anteriorrelativ gros �i rotund în sec�iune. Profilul spatelui mai curbat. Pedunculul caudal lung �i relativ înalt. Dou� dorsale separate de o distan�� mic�. Pectoralele cu 16-17 radii �i ajung la extremitatea posterioar� a primei dorsale. Ventralele concrescute într-o ventuz�, gulerul ei se ridica deasupra mar-ginii. Caudala simetric rotunjit�. Capul mare, larg �i îngro�at, egal sau dep��e�te în�l-�imea corpului. Profilul frun�ii convex. Botul rotunjit. Falca inferioar� nu e proeminent�. Ochii îndrepta�i în l�turi (distan�a dintre ei e mai mic� decât diametrul lor). Coloritul cenu�iu închis sau cafeniu deschis, cu o tent� g�lbuie. B�rbia negricioas�, cu 2 dungi negre de la ochi spre vârful botului, la femele o dung� întunecat� de la ochi spre b�rbie. La baza caudalei o pat� lung� dreptunghiular� întunecat�. Pe spate �i laturi un desen marmorat - puncte negre, pete sau dungi transversale. Prima dorsal� cu �iruri de puncte întunecate, iar în partea posterioar� o pat� negru-alb�strie. Exist� vezica înot�toare. Lungimea: obi�nuit 2,8-3,5 cm, maximal 5 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr�i 1 an. R�spândirea. Relict ponto-caspic. Distribu�ia nu e studiat�. G�sit în liman, delt� �i gurile fluviului. Aspectul cantitativ. Pe�te foarte rar, popula�ii izolate �i pu�in numeroase. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� în bazinul Marii Negre, în bazinul fluviului este vul-nerabil� �i amenin�at� de dispari�ie (VU/EN). ���������=�"� ���>����. ���� ������� ���������, � ���� ��'�� ��� ��, ���'���� ��. ���Y��' �"��% ����� �����%�. ~��� ���� � ����' �����%� � �%��-���. *�� ��;������%& ���%� "����$ ��� �"���%& "�������. }���%� "������� � 16-17 �(��� � ��� ���# ����� 1-�� �"������ "�������. K�#��%� "������� ����-���' � "������, ���� ��� �� ������� ��;�%��� �! ��� "��������. ~��� ���� "������ ����� ��(�� ;�������. }����� ��"��!, ������! � ��5����! (����� ��� "���%��� �%�� ���). ���Y��' ��� �%"��%�. +%�� ;����������. Z�$�!! (��#� ' �� �%� "�� �"����. }��;� ��"������% � ��� (���� �!��� ��$� ���� ���'�� �& ����� ��). \������ ����-����! ��� ��� ��-����(����!, � $�� ��� %� � �����. ���������� ���%�, 2 (���%& "������ � ���;� � ���� �%��, ����� ���� ����! "������ � ���; �� ����� "���������. L ��������! &��� ����� "�����-�� ������� "�!�����'��� ����� "! ��. Z� �"��� � ����& �������%� ������ - ��;��� (���%� �(��, "! �� ��� "�"���(�%� "����%. ����%� �"����� "������ � �!���� ���%& �(��, � ;����� (�� � � ����-����%� "! ���. [� ' "���� ��'�%� ";%�'. *����: ��%(�� 2,8-3,5 ��, ��������'�� 5 ��. ��$� ��$� ' �� 1 ����. ��'���'��������. ��� �-���"������ ����� . +��"��� ������� �� �;(���. X� ��-(�� �! � ������, ���' � � ��;��'!& ����. ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ��� � � �������� Q������ ���!. X �������� ���� !��!� �! !;���%� � ��(�;�#5�� (VU/EN).

120

Page 122: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Knipowitschia longecaudata (Kessler, 1877) - cnipovicia cu coad� lung�, $�����-

���'��- ���������- Semnele distinctive. Corp destul de alungit, nu prea înalt, rotund în sec�iune transver-sal�. Profilul spatelui aproape orizontal. Pedunculul foarte lung �i sub�ire. Dou� dorsale separate de o distan�� mare. Pectoralele cu 17-18 radii �i dep��esc extremitatea poste-rioar� a primei dorsale. Ventralele concrescute într-o ventuz�, gulerul ei nu se ridica deasupra marginii. Caudala asimetric rotunjit� (partea superioar� este mai mare). Capul mare, larg �i pu�in aplatizat (mai sub�ire decât în�l�imea corpului). Profilul frun�ii aproape orizontal. Botul îngustat. Falca inferioar� proeminent�. Ochii îndrepta�i în sus (distan�a dintre ei e mai mic� de 2 ori decât diametrul lor). Coloritul g�lbui, cafeniu deschis, brun-g�lbui sau sur deschis. B�rbia nepigmentat�. La baza caudalei o pat� mare triunghiular� întunecat�. Pe spate �i laturi 8-11 pete mici cafenii, mai întunecate de-a lungul bazei dorsalelor �i analei. Prima dorsal� cu 2 rânduri de pete mici întunecate. Exist� vezica înot�toare. Lungimea: obi�nuit 2-3,5 cm, maximal 5 cm. Masculii sunt mai mari. Poate tr�i 1 an. R�spândirea. Relict ponto-caspic. Întâlnit în liman, delt�, avalul fluviului, lacul Cuciurgan. Aspectul cantitativ. Foarte rar, popula�ii izolate �i pu�in numeroase. Importan*a. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european �i în bazinul Marii Negre. Este inclus în cartea Ro�ie a R. Moldova ca specie vulnerabil� (VU). Pescuitul pe�telui acestei specii e oprit. L-a�i prins – elibera�i-l în ap� în stare vie! ���������=�"� ���>����. ���� �����'�� ���������, � ���� ��'�� ���%�����, ���'���� ��. ���Y��' �"��% ����� "������. ~��� ���� � ����' �(��' �����%� � ��;���. *�� ��;������%& ;��(� ��'�%� "����$ ��� �"���%& "�������. }���%� "������� � 17-18 �(��� � ��� ���# ;� ����� 1-�� �"������ "�������. K�#��%� "�������, ��������! ��$� �����, ����;# "������, ���� ��� ������� �� ��;-�%��� �! ��� "��������. ~��� ���� "������ ������ ��(�� ;������� (���&�!! (�� ' �������). }����� ��"��!, ������! � ������'�� "��5����! (���'�� �%�� % ���). ���Y��' ��� "�( � ����;�� ��'�%�. +%�� �$�����. Z�$�!! (��#� ' �%��-� �! �"����. }��;� ��"������% ����& (���� �!��� ��$� ���� ����� ���'�� �& ����� ��). \������ $�� ��� �!, ��� ��-����(����!, $�� ��� �-���! ��� ������-����!. ���������� �� �������. L ��������! &��� ����� "������� ��"��� ��-���'��� ����� "! ��. Z� �"��� � ����& 8-11 �����& � �����& ����(���%& "! �%-���, ����� ���%� ����' ��������� �"���%& � ����'���� "��������. ����%� �"����� "������ ���� 2 �!�� "! �%���, �� ��'�%� - �� "����� ������%. [� ' "���� ��'�%� ";%�'. *����: ��%(�� 2-3,5 ��, ��������'�� 5 ��. ���% ��"���. ��$� ��$� ' �� 1 ����. ��'���'��������. ��� �-���"������ ����� . X� ��(�� �! � ������, ���' �, � '�, ��;��'!& ����, � ��$� � �(�������� ����&������5�. ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ��� � � �������� Q������ ���!. X��#(�� � �����# ���� +. ������� ��� !;���%� (VU). Z���&����� ����-$� ' "���%� ;�"�� �� ��� �%� ������� ����. ������ – � "� �!

121

Page 123: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Pomatoschistus marmoratus (Risso, 1810) – guvida! de nisip marmorat, 4��4��-

�"� #"���-#<#"�= Semnele distinctive. Corp alungit, gros, fusiform. Partea superioar� cilindric�, peduncu-lul caudal lung �i nu prea înalt. Solzii mici. Ceafa �i spatele pân� la sfâr�itul primei dor-sale, pieptul pân� la baza ventralelor sunt goale. Solzii de pe pedunculul caudal sunt mai m��ca�i decât pe flancuri. Linia lateral� lipse�te. Num�rul de solzi într-un rând longitudi-nal - pân� la 46. Dou� dorsale sunt separate de un spa�iu mic. Pectoralele sunt mari. Ventralele sunt concrescute, formând o ventuz�, marginea gulerului ei cu fibre granulate fine. Caudala e rotunjit�. Capul mare, înalt �i u�or aplatizat. Ochii mari, apropia�i între ei, ne fiind muta�i în sus. Botul scurt �i bont. Gura oblic� în sus. Buzele �i obrajii gro�i. Buza superioar� îngro�at� neuniform. Coloritul de la cenu�iu deschis la cenu�iu-cafeniu, cu o tent� verde, cu numeroase pete mici întunecate, care imit� nisipul, pe flancuri un rând de puncte negricioase. Pe bot 2 dungi sub�iri negricioase. Dorsalele �i caudala cu dungi brun-ro�ietice. Exist� vezic� înot�toare. Lungimea: obi�nuit 4-5 cm, maximal 8 cm. Poate tr�i 2 ani. R�spândirea. Emigrant mediteranean. Vara intr� în partea marin� a limanului, probabil ajunge în delt� �i la gurile fluviului. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�, declin continuu. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune specia nu are. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ��� ��, ���� �������;���. ��-����!! (�� ' ��� ��������(����� Y���%, &��� ���� � ����' �����%� ��;���. Q��! �����!. ]� %���, �"��� �� ����� 1-�� �"������ "�������, ���' �� ������-��! ��#��%& "�������� ���%�. Q��! &��� ����� � ���! ��"���, (�� �� ����&. K������ ����� �� . Q���� (��� � ����� "�����'��� �!� - �� 46. *�� ��;���'�%& ���%� ���� �!���� �"���%& "�������. }���%� "������� ��"�%�. K�#��%� "������� ��������! ��$� �����, ����;# "������, ���� �� ���� ���� � ������ ;����� %�� ����������. ~��� ���� "������ ;�������. }����� ��"��!, �%����! � ( ' "��5����!. }��;� ��"�%�, ���"���$���%� ���;�� ��� � ���, �� ����� % ����&. +%�� ���� ���, "��. +� ���� ��"������ ����&. }�% � 5��� ��� %�. X��&�!! ��� ������������ ������!. \������ � ��� ��-����� �� ����-����(����� � ;����%� � �����, �����(������%�� ������ %�� "! �%�����, �� ��%� ��;��# ��� ���# ��� � "����, �� ����& �!� (������ %& "! �%���. Z� �%�� 2 ����& ��-�%& "������. "���%� � &��� ���� "������� ���# ����(����-�����%� "����%. [� ' "���� ��'�%� ";%�'. *����: ��%(�� 4-5 ��, ��������'�� 8 ��. ��$� ��-$� ' �� 2 �� . ��'���'��������. ����;����������� �������� . \�� �� � ������, ��$� ;�-&��� ' � ��;��'� ����. ?�'�����'�=. +����! � �������(�������! �%��. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� �� ���� .

122

Page 124: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Pomatoschistus minutus (Pallas, 1770) – guvida! de mâl, 4��"� #"���-#<#"�=

Semnele distinctive. Corp alungit, relativ sub�ire, fusiform. Partea superioar� cilindric� (mu�chii din spate nu ajung la ochi), pedunculul caudal lung (aproape egal cu lungimea capului sau baza dorsalei a doua) �i destul de îngust. Solzii mici. Ceafa, laturile �i pieptul pân� la baza ventralelor sunt acoperite cu solzi. Solzii de pe pedunculul caudal sunt mai m��ca�i decât pe flancuri. Linia lateral� lipse�te. Num�rul de solzi într-un rând longitudi-nal (peste 50). Dou� dorsale separate de un spa�iu mare. Pectoralele mari. Ventralele concrescute într-o ventuz�, marginea gulerului ei cu lobi laterali mici, iar anterior cu pre-lungiri sub�iri fine. Caudala rotunjit�. Capul mare, lung, înalt �i u�or aplatizat (în�l�imea mai mare decât l��imea). Ochii mari, apropia�i între ei, nu-s muta�i în sus. Botul scurt �i bont. Gura oblic� în sus. Buzele groase, cea superioar� îngro�at� uniform. Coloritul cenu�iu deschis sau galben-cafeniu, cu o tent� verde �i numeroase puncte brun-ro�ietice, care formeaz� un desen de plas�, pe spate �i laturi pete mici deschise. Pe bot trec 2 dungi sub�iri negricioase. Dorsalele �i caudala cu dungi brun-ro�ietice. Exist� vezica înot�toare. Lungimea: obi�nuit 3-6 cm, maximal 11 cm. Poate tr�i 1 an. R�spândirea. Emigrant mediteranean. Vara intr� în liman, probabil ajunge în delt� �i la guri. Aspectul cantitativ. Specie rar� �i pu�in numeroas�, declin numeric continuu. Importanta. Nu prezint� interes economic sau sportiv. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune specia nu are. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, � ���� ��'�� ;���, ���� �����-��;���. ������!! (�� ' ��������(����� Y���% (�"���%� �%��% �� ��&��! �� ���;), &��� ���� � ����' �����%� ("�( � ����%� ����� �����% ��� ��������# � �-���� �"������ "�������) � ���'�� ��;���. Q��! �����!. ]� %���, ���� � ���' �� ��������! ��#��%& "�������� "���% % (����. Q��! &��� ����� � ���! ��"-���, (�� �� ����&. K������ ����� �� . Q���� (��� � ����� "�����'��� �!� - ��-��� 50. *�� ��;������%& �����'�� ���'��� ���� �!���� �"���%& "�������. }��-�%� "������� ��"�%�. K�#��%� "������� ��������! ��$� �����, ����;# "��-����, ���� �� ���� ���� � �����(�%�� �����%�� ��"�� ������, �� ��� "������� ���� "��'������%� ���� ��� �%��� %. ~��� ���� "������ ;�������. }����� ��"-��!, ������!, �%����! � ( ' "��5����! (�� �%�� � ���'�� �����%). }��;� ��"-�%�, ���"���$���%� ���;�� ��� � ���, �� ����� % ����&. +%�� ���� ���, -"��. +� ���� ��"������ ����&. }�% ��� %�, ���&�!! ��� ���������� ������!. \������ ��� ��-����! ��� "���(��-����(����!, � ;����%� � �����, ���"�� �; ������-����� %& �(��, ������ ���%� �� (� %� ������� � c�� �%�� �����-����%�� "! ���� �� �"��� � ����&. Z� �%�� 2 ����& ���%& "������. "���%� � &��� ���� "������� ���# ����(����-�����%� "����%. L ����� !5�&�! ������ ���'��� ����'��� "! �� ������ ��� ��� � ��������! "������ �"������ "�������. [� ' "���� ��'�%� ";%�'. *����: ��%(�� 3-6 ��, ��������'�� 11 ��. ��$� ��-$� ' �� 1 ����. ��'���'��������. ����;����������� �������� . _� �� �� ��(�� �! � "�����-���� (�� � ������, ��;��$�� - � ���' � � � '�. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��, ������ "�� �!��� ���$�� �!. @�������. ����%������� � �"�� ������ ;��(���! �� ���� . ������"� '���<'. \&������� � � �� � +. ������� �%�� �� ���� .

123

Page 125: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Neogobius melanostomus (Pallas, 1814) – stronghil (babc� neagr�), #"���-��<%�-�

Semnele distinctive. Corp alungit, anterior gros �i cilindric. Pedunculul caudal mai lung decât înalt, puternic comprimat lateral. Tâmplele, ceaf� pân� la ochi (nu are solzi între ochi), spatele, aproape tot istmul, partea de sus a operculelor, baza pectoralelor �i abdomenul sunt cu solzi. Dou� dorsale apropiate, egale dup� în�l�ime. Prima dorsal� aproape triunghiular�, în�l�imea dorsalei a doua scade spre posterior. Pectoralele mari �i rotunjite, ele ajung la anal�. Ventralele concrescute într-o ventuz� oval�, care ajunge aproape de anus, gulerul ei cu lobii laterali rotunji�i �i foarte mici. În�l�imea analei u�or cre�te spre posterior. Caudala ro-tunjit�. Capul mare, scurt, larg �i oval, l��imea pu�in mai mare decât în�l�imea. Ochii mici, ap-ropia�i, u�or bulbuca�i �i privesc lateral (spa�iul dintre ochi aproape egal cu diametrul lor). Botul scurt �i bont. N�rile anterioare în form� de tuburi scurte. Gura terminal�, aproape ori-zontal�, col�urile ei nu ajung la ochi. Buzele groase, cea superioar� spre posterior e pu�in di-latat�. F�lcile de lungime egal�. Coloritul cenu�iu-brun sau galben-brun. Abdomenul albicios, cu o tent� alb�struie. Laturile cu 5 mari pete brun închise, alungite, neregulate sau conflu-ente de-a lungul mijlocului flancurilor. Ambele dorsale cu dungi longitudinale cafenii. La ca-p�tul posterior al primei dorsale întotdeauna e o pat� oval� mare neagr�. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 10-16 cm, maximal 25 cm. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Relict ponto-caspic. Semnalat pretutindeni în bazin. Expansionist continuu. Aspectul cantitativ. Specie numeric abundent�, mai ales în liman, albie �i lacurile de acu-mulare. Importanta. Pe�tele de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie specia nu are.

���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, "�����!! (�� ' ��� �! � ��������-(����!. ~��� ���� � ����' ����� �����%�, (�� �%�����, ���'�� �$� � �����. ���!, ;� %��� �� ���; (��$� ���;��� (��� �� ), �"���, "�( � ��� �����, ���& $�����%& ��%���, ��������! ����%& "�������� � ��#&� "���% % (����. *�� ���;�� ���"���-$���%& � "�( � ����%� "� �%�� � �"���%& "�������. X%�� � � ����� �"������ "�����-�� � ���� "���$�� �!. }���%� "������� ��"�%�, ��&��! �� ����'���� "�������. K�#��%� "������� �������' � ����'�# "������, �� ���! "�( � ��� ���� ����'���� � ���� �!, �� ���� ��� � �(��' �����'���� �����%�� �����%�� ��"�� ������. X%��- � ����'���� "������� � ���� ������ "��%��� �!. }����� ��"��!, ����'��!, �� ��-���� ������� ���'�� �%�� %. }��;� �����'���, ���"���$���%� ���;�� ��� � ���, ������ �%"��%� � ��� �! ����. ��$���;'� "�( � ����� ����� � ���;�. +%�� ���� -��� � "��. �������� ��;��� � ���� ���� ��& ���(��. +� ����(�%�, "�( � ����;��- ��'�%�, ��� ��% �� ��&��! �� ���;. }�% ��� %�, ���&�!! ��� � ���� � � ������� ������!� �!. Q��#� � ���������� ����%. \������ ����� �-����! ��� $�� ��� �-���!. K��� � 5 ���'���� ��"�����'��� Y���% ��� �����#5����! ����-��%�� "! ���� ����' �������%. "���%� "������� ���# ����(���%� "�����'�%� "����%. Z� ;����� ����� "������ �"������ "������� ������ ���� �! ���'��� ����'��� (����� "! ��. ����� ��'���� ";%�! �� . *����: ��%(�� 10-16 ��, ��������'�� 25 ��. ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. ��� �-���"������ ����� . X� ��(�� �! � �������� ���� "������� -��. ?�'�����'�=. ������%� ���, �������� � ������, ����&������5�& � ����. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 11 ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� ��� �� ���� .

124

Page 126: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Neogobius fluviatilis (Pallas, 1814) – ciob�na!, #"���-��'�����

Semnele distinctive. Corp alungit, anterior cilindric, în posterior îngustat �i pu�in com-primat lateral. Pedunculul caudal mai lung decât înalt. Tâmplele, fruntea, ceafa, spatele, operculele pe 1/3, baza pectoralelor, partea posterioar� a istmului �i abdomenul acoperite cu solzi (partea anterioar� a istmului goal�). Dou� dorsale apropiate. În�l�imea dorsalei a doua se mic�oreaz� spre posterior. Pectoralele mari �i dep��esc nivelul anusului. Ventralele concrescute într-o ventuz� oval� care ajunge aproape de anus, gul-erul ei cu lobii laterali mici �i rotunji�i, abia vizibili. Anala e simetric� sau ca cu dorsala a doua - în�l�imea ei este uniform� sau se mic�oreaz� spre posterior. Caudala e rotunjit�. Capul e mic, lung, u�or aplatizat, l��imea aproape egal� cu în�l�imea. Ochii nu prea mari, apropia�i, privesc lateral (spa�iul dintre ochi mult mai mic decât diametrul lor). Botul pu�in îngustat. N�rile anterioare în form� de tuburi scurte. Gura terminal�, u�or oblic�, col�urile ei nu dep��esc nivelul ochilor. Buzele sub�iri, cea superioar� nu se dilat� posterior. Falca inferioar� u�or proeminent�. Corpul destul de transparent, brun-cenu�iu sau g�lbui-cenu�iu, cu un luciu argintiu. Pe spate �i flancuri un desen brun-verzui pal, compus din 8-15 pete fuzionate întunecate. Deasupra bazei pectoralelor o pat� mic� cafeniu închis�. Dorsalele �i caudala cu rânduri de puncte �i pete cafenii. Vezica înot�toare lipse�te. Lungimea: obi�nuit 8-13 cm, maximal 20 cm. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Relict ponto-caspic. Este r�spândit pretutindeni în bazin. Expansionist. Aspectul cantitativ. Specie comun� �i numeric abundent�. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în regiune specia nu are. ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, "�����!! (�� ' ��������(����!, ;���!! - ������'�� ;�$����! � �$� �! � �����. ~��� ���� � ����' ����� �����%�, (�� �%�����. ���!, ���, ;� %���, �"���, $�����%� ��%��� �� 1/3, ��������! ���-�%& "��������, ;���!! (�� ' ����� � ��#&� "���% % (����. ������!! (�� ' ����� ����!. *�� ���;�� ���"���$���%& �"���%& "�������. X%�� � � ����� �"������ "������� "���$�� �! � ;����� ����. }���%� "������� ��� �# ;� ����'��� � -���� ��. K�#��%� "������� �������' � ����'�# "������, �� ���! "�( � ��� �-��� ����'���� � ���� �!, �� ���� ��� � ���� ;��� �%�� �����'���� ;�������-�%�� �����%�� ��"�� ������. ����'�%� "������ ����� ��(�� � ���� �"����� "������, ��� �%�� � ���������� ��� ( ' ���'��� �! � ����. }����� ������!, ������ "�( � ����� �%�� �. }��;� �����'���, ����$��% � ��� �! ����. ��$���-;'� ;��� �� ���'�� ����� �� ���;. +%�� ������'�� ;��� ����. �������� ��;��� � ���� ���� ��& ���(��. +� ����(�%�, ������ �����, ��� ��% �� ;�&��! ;� ���;�. }�% �����, ���&�!! � ���� � � �� ���������. Z�$�!! (��#� ' ������ �%��� �! �"����. ���� ����� �-����� ��� $�� ��� �-�����, � �������� %� �������, ��-����'�� "��;��(���, �������� � &��� ���� (�� �. \(��' �����%� ����� �-;����%� ������ �; 8-15 ���%& �����#5�&�! "! ��. Z�� ���������� ����%& "�������� �����'��� ����-����(����� "! ��. "���%� � &��� ���� "������� � �!���� ����(���%& "! �%���. ����� ��'���� ";%�! �� . *����: ��%(�� 8-13 ��, ��������'�� 20 ��. ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. ��� �-���"������ ����� . X �������� ���� �� ��(�� �! "����-��� ��. ?�'�����'�=. \�%(�%� � �����(������%� ���. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 11 ��. ������"� '���<'. \&������� � � �� � ������� �� ���� .

125

Page 127: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Zosterisessor ophiocephalus (Pallas, 1814) – guvid de iarb�, #"���-����-��� (>�-

������)

Semnele distinctive. Corp alungit, nu prea înalt, anterior cilindric, pedunculul caudal mai lung decât înalt, puternic comprimat lateral. Dou� dorsale separate. Dorsala a doua mai înalt� decât prima, în�l�imea ei cre�te spre posterior. Pectoralele mari, cu vârfurile ascu�ite, radiile lor superioare fiind alungite în form� de fire. Ventralele concrescute într-o ventuz� alungit� �i rotunjit� la cap�t, ea nu ajunge la nivelul anusului. Gulerul ventuzei subdezvoltat, membrana ei anterioar� f�r� lobi laterali. În�l�imea analei cre�te spre posterior. Caudala ro-tunjit�. Capul mare, în�l�imea lui dep��e�te lungimea, e comprimat lateral. Tâmplele, ceaf�, istmul �i abdomenul acoperite cu solzi, iar baza pectoralelor �i operculele nude sau au solzi pe partea de sus. Ochii nu prea mari, apropia�i �i privesc lateral. Gura terminal�, orientat� în sus. Buzele groase, cea superioara uniform îngro�at�. Falca inferioar� proeminent�. Colori-tul verzui-brun, mai închis pe spate �i mai deschis pe laturi, abdomenul g�lbui sau verzui. Pe p�r�ile capului �i la baza pectoralelor pete rotunde deschise. Pe mijlocul laturililor corpului dungi transversale ondulate �i pete brun-verzui închise. La baza caudalei o pat� negricio-as�. Înot�toarele, în afar� de ventuza ventral�, cu pete mici longitudinale brune. Exist� vezica înot�toare. Lungimea: obi�nuit 10-15 cm, maximal 25 cm. Poate tr�i 5 ani. R�spândirea. Imigrant mediteranean. Semnalat sporadic în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros, în declin numeric. Importan*a. Prezint� interes economic sau sportiv. M�rimea legal� de pescuit - peste 11 cm. Starea de protec*ie. Specie inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca amenin�at� de dis-pari�ie (EN/CR).

���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, "�����!! (�� ' ��������(����!, &��� ���� � ����' ����� �����%�, (�� �%�����, ���'�� �$� � �����. *�� ��;���'�%& �"���%& "�������. X%�� � � ����� �"������ �%�� "������ � � ;����� (�� � ����(�-��� �!. }���%� "������� ;��� ����%�, ���&��� �(� ������% � ���� �� ��. K�#�-�%� "������� �������' � �������# � ;��������# �� ����� "������, ��� �� ��� �-��� ����'���� � ���� �!. X��� ��� "������� ������;�� , ��� "�����!! �������� ��; �����%& ��"�� ����. X%�� � ����'���� "������� ����(���� �! �"����� ��;��. X%��- � �����% "���%��� �� ����. ���!, ;� %���, ����� � ��#&� "���% % (����, � ��-������! ����%& "�������� � $�����%� ��%��� ���%� ��� ���# (��# ��'�� ����-&. }��;� �� ��"�%�, ���"���$���%� ���;�� ��� � ��� � ��"������% � ���. +� ��-��(�%�, ��"������ ����&. }�% � 5��� ��� %�, ���&�!! ��� ���������� ��� �!. Z�$�!! (��#� ' �%��� �! �"����. \������ ;������� �-���!, ����� ����! �� �"��� � ��� ��� �� ����&, ��#&� $�� ��� �� ��� ;������� ��. �� ����� �����% (�� 5���&) � ��������! ����%& "�������� ����%� ��� �%� "! �%���. +����� �� ��� �; ����-��%& ������ %& "�"���(�%& "���� � �����#5�&�! ��%& "! ��. ����%� "! �� ����' �������% �����. L ��������! &��� ����� "������� ���� �! (������ �� "! ��. ����-����, ����� "�������, � �!���� "�����'�%& ��%& "! �%���. [� ' "���� ��'�%� "-;%�'. *����: ��%(�� 10-15 ��, ��������'�� 25 ��. ��$� ��$� ' �� 5 �� . ��'���'��������. ����;����������� �������� . "�����(���� �� ��(�� �! � #$-��� (�� � ������, ���#5�� ������'�# ��!;' � �����. ?�'�����'�=. +����! � ����(�������! �%��, (�������� ' ���'��� �!. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 11 ��. ������"� '���<'. X�� ���#(�� � �����# ���� Q������ ���! ��� ��(�;�#5�� (EN/CR).

126

Page 128: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Perciformes, Gobiidae

Gobius niger Linnaeus, 1758 - guvid negru, �X��"� #"��� (����"1)

Semnele distinctive. Corp alungit, u�or comprimat lateral, partea anterioar� groas�, aproape cilindric�, pedunculul caudal gros �i înalt. Solzii relativ mari. Dou� dorsale sepa-rate. Prima dorsal� mai înalt� decât a doua, radiile ei sunt inegale �i întotdeauna îndrep-tate înapoi. În�l�imea dorsalei a doua cre�te spre posterior. Pectoralele mari, marginea lor superioar� cu radii libere. Ventralele concrescute în forma de ventuz�, partea ante-rioar� a gulerului ei este bine dezvoltat�, f�r� lobi laterali. În�l�imea analei cre�tere spre posterior. Capul lung, lat �i u�or aplatizat. Ochii mari, proeminen�i, deplasa�i în sus �i ap-ropia�i. Operculele aproape nude. Pe marginea n�rilor anterioare o supap� din piele. Botul bont. Gura mare, terminal�. Falca inferioar� u�or proeminent�. Buzele groase. Limba rotunjit� la vârf. Coloritul cenu�iu-brun sau brun-închis. Spatele �i laturile cu mari pete brun închise neregulate, partea de jos a capului este întunecat. Abdomenul g�lbui. Solzii din linia mediana a flancurilor cu un punct negru la margine, care formeaz� un fel de linie lateral�. Dorsalele �i caudala striate cu dungi negre, iar pectoralele cu dungi brune. În col�ul superior a primei dorsale uneori o pat� neagr�. Exist� vezica înot�toare. Lungimea: obi�nuit 8-10 cm, maximal 18 cm. Poate tr�i 4 ani. R�spândirea. Imigrant mediteranean. Semnalat în liman, bra�ul Turunciuc, lacul Cuciur-gan �i în albia sectorului de mijloc (Soroca) �i de jos (Criuleni). Aspectul cantitativ. Pe�te rar �i pu�in numeros. Importan*a. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. Starea de protec*ie. Specie protejat� la nivel european. În regiune nu are statut de pro-tec�ie, de�i în bazinul fluviului este o specie vulnerabil� (VU). ���������=�"� ���>����. ���� "��������� ��, ������ �$� � � �����. ������!! (�� ' ��� ��� �!, "�( � ��������(����!. ~��� ���� � ����' ��� %�, �����'�� �%�����. Q��! � ���� ��'�� ��"��!. *�� ��;���'�%& �"���%& "�������, "���%� �%�����, �%�� � �����, ��� �(� ������% � ������ ��"������% ��;��. X%�� � � �-���� �"������ "������� �;��� ��� � . }���%� "������� ��"�%�, �& ���&�!! (�� ' �� �������%�� �(���. K�#��%� "������� �������' � "������, "�����!! (�� ' �� ���� ���� &����� ��;�� �, ��; ;��� �%& �����%& ��"�� ����. X%�� � ����'��-�� "������� �;��� ��� � . }����� ������!, ������! � ������ "��5����!. �����-�%� ��%��� "�( � ���%�. Z� ���# "������& ��;���� ��$�� %� ���"��. +%�� "��. +� ����(�%�, �������. Z�$�!! (��#� ' ������ �%��� �!. }�% ��� %�. \������ � ����-����(����� �� ����-����(�����. Z� �"��� � ����& ��"�%� ����-��%� "! �� � ���"�%�(� %�� �(�� ���!��, ��$�!! � ����� �����% ����!. Q��! � ��������� ����� ��� ���� �� ;����� ���# "� ����� (����� "! �%��, ( � Y������ ��� �% �����# ����#. "���%� � &��� ���� "������� � (���%�� "�-�������, ����%� - ��%��. Z����& "������ �"������ ������ (����� "! ��. ���-� �! "���� ��'�%� ";%�'. *����: ��%(�� 8-10 ��, ��������'�� 18 ��. ��$� ��-$� ' �� 4 �� . ��'���'��������. ����;����������� �������� . X� ��(�� �! � ������, ����� ���(�, �(�������� ����&������5�, � ������� (�����) � ��$��� (�� ��& ���� (������'). ?�'�����'�=. \(��' �����! � ����(�������! �%��. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. ������"� '���<'. \&���!��%� �� ����"������ ����� ���. X ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � �������� ���� !��!� �! !;���%� (VU).

127

Page 129: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Pleuronectiformes, Scophthalmidae

Scophthalmus maeoticus (Pallas, 1814) - calcan pontic, �����4��'��-�>��'���

������ Semnele distinctive. Corp oval-romboidal, foarte înalt, lat �i comprimat lateral. El este asimetric, constând din p�r�i orizontale: superioara (ocular�) �i inferioara (oarb�). Pedun-culul caudal extrem de scurt. Corpul adul�ilor e acoperit cu solzi rudimentari �i tuberculi oso�i, conici �i prelungi�i cu un �ep sub�ire. Tuberculii au dimensiuni diferite, fiind mai mari �i numero�i pe partea ocular�. Linia lateral� complet�, anterior foarte curbat�. Dor-sala �i anala foarte lungi, nu ajung la caudal�. Pectoralele egale. Ventralele aranjate asimetric, de m�rimi diferite. Profilul capului cu o adâncitur� în fa�a dorsalei. Ochii am-plasa�i pe partea stâng� a capului, ochiul inferior a�ezat pu�in mai anterior. Gura mare, inferioar� �i oblic�, falca inferioar� proeminent�. Partea ocular� brun închis�, cenu�iu-brun� sau cenu�iu-galben�, cu numeroase pete �i puncte g�lbui, brune, verzui sau negre de form� neregulat�. Partea oarb� alb-murdar� sau galben-albicioas�. Înot�toarele cu marc�ri negricioase. Lungimea: obi�nuit 50-65 cm, maximal 110 cm. Poate tr�i 26 ani. R�spândirea. Pe�te indigen, tndemic pontic. Prim�vara sporadic intr� în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Specie rar�, pu�in numeroas�, în declin numeric continuu. Importan*a. Pe�te de interes economic, obiect de acvacultur� �i pescuit sportiv. M�ri-mea legal� de pescuit admis� - peste 45 cm. Starea de protec*ie. Specie inclus� în Cartea Ro�ie a M�rii Negre ca vulnerabil� (EN). Exploatarea pe�telui este reglementat�. ���������=�"� ���>����. ���� �(��' �%�����, ������-�����������, ���'�� �"�#5����� � �����. \�� ������� ��(���, ��� �� �; ����;�� ��'�%& ���&��� (���;���) � ��$��� (���"��) � ����. L �;����%& �%� ���;��! � ���"�! � ����% "�-��% % ��� �%�� �������� ��;�%& ��;����� - �� ���;��� � ����� ��� ��"��� � �����(��������. ���Y��' �����% � "������ ��������� ��(��� �"������ "���-����. }��;� ���"���$��% �� ����� � ����� �����%, ��$��� ���; ��&��� �! ������� �"����� ���&����. +� ���'���, ����(�%�, ��$�!! (��#� ' �%� "�� �"����. Z�-"���%� "������� �(��' �������, �� �� ��� ���# &��� ����� "�������. }��;��! � ����� ����-����(����!, ����-����(����! ��� $�� �-����!, � �����(������%�� $�� ��� %�� � ����(���%��, (������ %�� ��� ;������� %�� �(���� ��� "! ��-�� ��"�����'��� Y���%. ��"�! � ����� ��!;���� �-������ �! ��� ����-$�� �!. �������� � ���%� ���"������. *����: ��%(�� 50-65 ��, ��������'�� 110 ��. ��$� ��$� ' �� 26 �� . ��'���'��������. Q����������� �������. X����� �;����� �&��� � �����. ?�'�����'�=. \ ���� ��'�� �����! �%��, (�������� ' �$������ ���$�� �!. @�������. \���� "���%���, �%������ �� � �"�� ������ �%������ ��. +�;�����-�%� ��;��� � ����& - � 45 ��. ������"� '���<'. X��#(�� � �����# ���� Q������ ���!. W��"�� ���! �����-�� �!.

128

Page 130: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Pleuronectiformes, Soleidae

Pegusa lascaris (Risso, 1810) - limb� de mare, ��'���"� 4��'��� ->"�

Semnele distinctive. Corp oval-alungit, puternic aplatizat, acoperit cu solzi mici. Dorsala începe în fa�a ochiului superior. Dorsala �i anala lungi, cu ultimele raze scurtate �i unite printr-o membran� cu baza caudalei. Pectoralele se deosebesc pu�in dup� m�rimi, au capetele rotunjite sau ascu�ite. Ochii sunt situa�i pe partea dreapt� a corpului. Nara ante-rioar� de pe partea oarb� a capului este de diametrul ochiului, cu marginile franjurate. Botul rotunjit. Gura inferioar�, buza superioar� foarte proeminent�. Partea ocular� brun deschis� sau brun-g�lbuie, cu pete g�lbui �i brun-negricioase. Partea oarb� e alb�. În mijlocul pectoralelor câte o pat� rotund� neagr�. Lungimea: obi�nuit 20-30 cm, maximal 38 cm. R�spândirea. Specie indigen�. Vara sporadic intr� în partea marin� a limanului. Aspectul cantitativ. Pe�te rar, pu�in numeros cu declin numeric continuu. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv minim. Starea de protec*ie. Statut de protec�ie în Ucraina �i R. Moldova nu are. ���������=�"� ���>����. ���� ��������-����'���, ���'�� "��5�����, "���%- �� ������ (����. }��;� ���"���$��% �� "����� � ����� ���. \�������� �"��-���� "������� ��(���� �! �"����� ���&���� ���;�. "����� � ����'�%� "������� ��������% � ���������� &��� ����� "���"�����. ��������� �(� �"������ � ����'���� "�������� ����(��%. }���%� "������� "�( � ��������% "� ����(���, ;�������% ��� ;��� ���%. +%�� �� �% !� �. ������!! ��;��! �� ���"�� � ����� �����% ��������� � ���� ���'��� ��&���(� �� ��;� �� ����(���� � ����� � ���-;�. }��;� ���"���$��% �� "����� � ����� �����%. +� ��$���, ���&�!! (��#� ' � ���� ��"�� � �%��� �! ��� ��$���. }��;��! � ����� ��� ��-����(����! ��� $��- ��� �-����(����!, � ��;�������%�� (����-��%�� "! ���� � ���"�� ��� ������-�%� �������. ��"�! � ����� ����!. X �������� ����%& "�������� "� (����� "! � ������� Y���%. *����: ��%(�� 20-30 ��, ��������'�� 38 ��. ��'���'��������. A��������%� ���. �;����� �� �� �&��� � "�������# (�� ' ������. ?�'�����'�=. \ ���� ��'�� �����!, (�������� ' ���$�� �!. @�������. ����%������ � �"�� ����� ;��(���� �������'��. ������"� '���<'. \&������� � � �� � � ��� �%�% � ������� �� ���� .

129

Page 131: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Pleuronectiformes, Pleuronectidae

Platichthys flesus (Linnaeus, 1758) – cambul� de liman, �����4��'��- ��4#���

(%��''�) Semnele distinctive. Corp oval, aproape rombic, asimetric �i puternic aplatizat. Pedun-culul caudal relativ lung. Linia lateral� complet�, aproape rectilinie. Corpul acoperit de solzi mici �i distan�a�i. De-a lungul bazei dorsalei �i analei, jum�t��ilor anterioare ale liniei laterale �i pe cap o serie de pl�cu�e osoase ascu�ite. Tuberculii spino�i pe corp sunt foarte pu�ini. Partea oarb� a corpului este neted�. Dorsala începe deasupra ochiului, iar anala un pic în spatele sfâr�itului operculului branhial. Dorsala �i anala lungi, terminate la o distan�� apreciabil� de caudal�. Înot�toarele pare sunt aproximativ la fel de lungi. Capul �i f�lcile relativ mici. N�rile anterioare prelungite cu un tub scurt. Ochii amplasa�i pe partea dreapt� a capului, la acela�i nivel. Între ochi trece o creast� osoas�. Gura mic�, terminal� sau semisuperioar�, oblic� în sus. Falca inferioara proeminent�. Irisul albastru al ochilor este înconjurat de un inel auriu. Partea ocular� a corpului cafeniu-verzuie, verde murdar�, verzui-g�lbuie sau brun�. Pe acest fundal sunt pete mari stelate negre �i mici brune-g�lbui, puncte portocalii �i ro�ietice. Partea oarb� g�lbui-albicioas�, cu pete maronii. Înot�toarele impare cu pete brune rotunde, f�r� benzi transversale. Lungimea: obi�nuit 20-25 cm, maximal 51 cm. Poate tr�i 12 de ani. R�spândirea. Specie indigen�. Distribu�ia nu e �tiut�. Intr� în liman �i avalul fluviului. În trecut puietul se ridica pe fluviu sus pân� la or. Bender. Aspectul cantitativ. R�spândire limitat� �i efectiv numeric redus. Importanta. Pe�te de interes economic �i sportiv. M�rimea legal� de pescuit admis� - peste 20 cm. Starea de protec*ie. Specie protejat� în bazinul Marii Negre. Statut de protec�ie în R. Moldova nu are, de�i în fluviu e o specie cu risc ridicat de dispari�ie (EN). ���������=�"� ���>����. ���� �����(����-����'��� Y���%, ���'�� "��5��-���. ����& � ���� "���% � ������ � ��;��;������ (����. K�����! "����!, "�(- � "�!��!. X���' ��������! �"������ � ����'���� "��������, �� "������� "�����-�� ������� ����� � �� ������ ������ ��"��� %� ��� !�%� "��� ����. ��"�! (�� ' ��� ������!. }����� � (��#� � �����'���. }��;� ���"���$��% �� "����� � ����� �����%. ]� ���;��� ����&��� %� ��� ��� ������'. "����� "������ ��(�-��� �! ��� ���;��, � ����'�%� - ������'�� �;��� � ����� $������� ��%���. ]��-��� ����% � �& "�������� �� ��� ���# &��� ����� "�������. }��;��! � ����� ;�-������ �-����(������ ��� $�� ��� �-������ ��� �. Z� � �� Y��� ;��;�(� %� ���'��� (���%�, �����'��� ��%� ��� $�� %� "! �� �� ��� �%� �������, ��!;��-����$��%� �(�� � ��;�% %� �������� %� "! ��. ��"�! � ����� $�� ��� �-����!, � ���%� ��"%������. Z� ��"���%& "�������& ����%� ��%� "! �� (��; "�"���(�%& "����). *����: ��%(�� 20-25 ��, ��������'�� 51 ��. ��$� ��$� ' �� 12 �� . ��'���'��������. A��������%� ���. X&��� � ����� � � '� ����. +���� �����' "���������' �����'�� �%���� ����& "� ����, �� �. K�����. ?�'�����'�=. X� ��(�� �! �����, (�������� ' "�"�!��� ��;�� ���'�����'. @�������. \���� "���%��� � �"�� ������ �%������ ��. +�;������%� ��;��� - � 20 ��. ������"� '���<'. \&���!��%� � (����������� �������� ���, �� ���� ���� +. ������� �&������� � � �� �� ���� , &� ! � �������� ���� !��!� �! "�� ���;�� ��(�;������! (EN).

130

Page 132: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Ce trebuie s� !tim ca s� fim în siguran*�

Oare odihn� mai bun� decât pe malurile Nistrului exist� în regiunea noastr�, cum de s� nu-�i încerci norocul de pescar?! Preg�tindu-ne de odihn� la Nistru, desigur, noi ne ajust�m pe und� romantic�. Cineva st� cu undi�a lâng� ap�, altcineva cump�r� pe�te de la pescarii locali. Pe to�i îi leag� o iubire veche pentru acest produs, deoarece toat� lu-mea �tie c� carnea de pe�te este un foarte gustos �i bun aliment dietetic, nu numai pen-tru calit��ile sale gustative excelente, dar �i pentru cele nutritive - carnea de pe�te în multe privin�e este mai superioar� decât cea a altor vertebrate. Dac� cu alte animale consumate în alimenta�ie într-o m�sur� oarecare este clar - toat� lumea �tie c� acestea trebuie s� fie supuse controlului sanitar-veterinar, îns� pescarul cu problema s�n�t��ii pe�tilor este l�sat singur. La faptul c� pe�tele poate cauza probleme grave de s�n�tate �i chiar moarte se gândesc foarte pu�ini oameni. Numai incidentele nepl�cute ne fac s� ne amintim de proza vie�ii. Printre “nepl�cerile” care pot fi ob�inute ca urmare a „comunic�rii” cu pe�tele de Nistru �i folosirii lui în alimenta�ie sunt urm�toarele: r�niri; intoxic�ri cu compu�i organici �i anorganici; intoxica�ii bacteriene, fungice �i algale; boli parazitare (vi-roze, bacterioze �i helmintoze). Mai mult decât atât, anumite �esuturi �i organe la pe�ti pot fi toxice prin substan�ele sale de protec�ie, în special în perioada de reproducere.

Leziuni. Un pericol cunoscut prezint� exemplarele mari de pe�ti: somn, �tiuc�, �al�u, sânger, novac, �.a. La întâlnirea cu ei în ap� omul poate fi puternic lovit, mu�cat sau r�nit. În cazul manipul�rii neglijente cu unii din pe�tii captura�i (somn de canal, crap, caras, osar, ghidrin, �al�u, ghibor�, biban, calcan, zvârlug�), radiile ascu�ite ale înot�-toarelor lor, �epii �i acele de pe cap, din�ii ascu�i�i pot produce pl�gi grave. Unele dintre aceste r�ni provoac� o durere acut� �i de lung� durat�, devin infectate �i se vindec� greu, iar uneori pot provoca intoxica�ie sistemic�, deoarece spinii �i �epii lor au glande veninoase sau produc mucozitate toxic�. De asemenea, la un �ir de pe�ti chiar mucozi-tatea corpului, în special în perioada de reproducere, are propriet��i toxice.

Otr�viri. Situa�ia toxicologic� amenin��toare – concentra�ii maximal admisibile �i dep��iri a s�rurilor de metale grele, pesticidelor, radionucleizilor, fenolilor etc. - în ap� �i organismele acvatice din bazinul Nistrului poate provoca intoxica�ii alimentare. Unii pe�ti (�tiuca, �al�ul, babu�c�, ro�ioara, mihal�ul, bibanul, anghila) din apele cu „înflorire” a al-gelor albastre-verzi acumuleaz� în �esuturile lor unele produse metabolice toxice algale. Consumul al astfel de pe�ti poate provoca intoxica�ii fatale (boala Haff). Pe lâng� aceasta, intoxica�ie alimentar� de severitate diferit� (uneori fatal�) pot provoca icrele, lap�ii, ficatul, bila, membranele cavit��ii abdominale (peritoneul negru), sângele, limfa, se-rul, mucusul �i uneori, din cauze înc� necunoscute – mu�chii ne exsanguina�i ale unor specii de pe�ti. La chi�car sunt toxice mucusul, serul, sângele, icrele, lap�ii, ficatul, peri-toneul, uneori �i carnea; la anghil� �i �tiuc� - serul, sângele, icrele, lap�ii, ficatul �i perito-neul; la mihal� – icrele; la mrene – totdeauna icrele, lap�ii �i peritoneul, iar în anumite pe-rioade - serul, sângele, ficatul, pielea �i chair carnea; la cosa� - bila �i ficatul; la crap, pl�tic� �i biban – icrele, lap�ii, serul, sângele �i ficatul, dar numai în stare crud�; la lin - serul, sângele, icrele, lap�ii, ficatul �i uneori carnea crud� în sezonul de reproducere; la clean – peritoneul; la chefali - carnea în perioada de reproducere. Cel mai des aceste or-gane (în special gonadele �i ficatul) �i �esuturile pot c�p�t� temporar propriet��i toxice sau de acumulare, mai ales prim�var� în sezonul de reproducere a pe�tilor. În aceast� perioad�, carnea, mai ales icrele prost fierte/pr�jite (dar la mrene întotdeauna), cauzeaz� otr�viri. Toxicitatea gonadelor cre�te odat� cu maturizarea lor. O parte din toxinele de la pe�ti sunt periculoase numai în cazul în care intr� în fluxul sanguin (prin pl�gile de pe mâini, ulcere gastrice �i intestinale, etc.). Pericolul provocat de aceste �esuturi/organe nu este numai pentru amatorii de alimente crude (“hurmanii-japoni�ti”) - ace�ti compu�i naturali înalt toxici sunt foarte rezisten�i la temperaturi ridicate/sc�zute, ei nu se inac-tiveaz� prin prepar�ri culinare sau congelare.

Parazitoze. Pe�tii, la fel ca �i toate viet��ile, sunt afecta�i de o mare varietate de parazitoze. Marea majoritate a parazi�ilor stabili�i la pe�tii Nistrului sunt specifici numai pentru pe�ti, alte organisme acvatice �i p�s�ri, ace�ti parazi�i nu prezint� pericol nemi-jlocit pentru s�n�tatea oamenilor �i a altor mamifere pe�tivore. În acela�i timp, unii pe�ti larg r�spândi�i în bazinul fluviului (ciprinidele, percidele, esocidele, gobiidele) sunt gazde ale larvelor de viermi parazitari din 25 specii (trematode - 16, nematode - 7 �i cestode - 2), care reprezint� o amenin�are grav� pentru s�n�tatea p�s�rilor pe�tivore s�lbatice �i

131

Page 133: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

domestice, animalelor carnivore, inclusiv om. Cele mai periculoase în aspect sanitar-epidemiologic sunt lacurile, lacurile de acumulare �i limanul. Aici �i gradul de poluare or-ganic� �i bacteriologic� sunt extrem de ridicate. În apa Nistrului de jos de pe teritoriul Ucrainei în mod constant sunt g�si�i markeri (antigeni) ai viru�ilor epidemiologic pericu-lo�i (de ex., hepatitei A, rotavirus, reovirus, adenovirus), criptosporidii �i alte protiste. Nu v� îngrozi�i. Practic, fiecare pe�te are parazi�i, ce s�-i faci, via�� e în via��. Conform rezul-tatelor diagnosticului prin rezonan�� cu frecven�� aproape 100% din popula�ia omenea-sc� este infestat� de parazi�i. Orice animal care în hran� pe�tele devine infestat de unii di parazi�i. Din p�cate, în aceast� list� a nimerit �i oamenii. S� face�i rost de oarecare helmintoz� greu curabil� e foarte u�or: este destul doar ca o singur� dat� f�r� noroc s� gusta�i carne, icre sau toc�tur� de pe�te crude sau neprelucrate suficient. Pute�i deveni infesta�i cu parazi�i �i în cazul nerespect�rii m�surilor sanitar-igienice în procesul cu-r���rii, eviscer�rii �i t�ierii pe�telui. Sursa de infestare a animalelor de companie �i celor s�lbatice este, de asemenea, pe�tele crud sau de�eurile dup� cur��are. Desigur, e cam înfrico��tor, dar noi mai avem boli mult mai grave ...

Aici noi, pur �i simplu, am indicat faptul precum c� pe�tele din Nistru nu este pa-razitologic inofensiv. Pare c� nu am exagerat. Prevenirea acestui pericolul este extrem de simpl�: a se informa înainte de pleca la Nistru asupra comportamentului adecvat, s� se respecte grijuliu perioada de reproducere a pe�tilor, de evitat utilizarea în alimenta�ie (�i pentru animale) a pe�tilor în acest sezon. În alte perioade ale anului pe�tele trebuie complet eviscerat, dar cel mai bine e s� fie consumat numai în form� de fileu, �i numai dup� o preg�tire termic� adecvat�. Nu mânca�i pe�te exterior bolnav sau sl�bit. Ce mai trebuie de f�cut pentru a nu deveni incubator viu pentru parazi�ii de la pe�ti? R�spunsul e banal: nu mânca�i pe�te crud, icre sau produse din pe�te crude. Întotdeauna supune�i pe�tele �i produsele de pe�te decontamin�rii de parazi�i (congelare profund� �i prelu-crare termic�). Ar trebui amintit faptul c� alcoolul nici într-o m�sur� nu joac� rolul de pre-venire - parazi�ii au mecanisme extrem de eficiente de protec�ie �i rezist� nu numai la ac-�iunea sucurilor digestive, dar �i se opun multor substan�e mai agresive, nemaivorbind de solu�ii slabe de alcool. În cele din urm�, e necesar ca s� se respecte cultura sanitar� la bazinele acvatice �i regulile de igien� personal� la prelucrarea pe�telui, evitarea hr�nirii cu pe�te crud a animalelor. Fiind informat �i respectând aceste m�suri simple de precau-�ie, pute�i cu u�urin�� s� v� proteja�i singur �i familia de consumul neglijent al produselor din pe�te din Nistru. Pentru în�eleg�tor e suficient.

?�� �<&�� >���=, ���#" #"�= � #�>���'��'��

_(���� � �%&� �� ���� "�����% *��� �� �� "����� ', ��� $� �� ��"% � ' �%������� �(�� '!?! }� ��!�' � � �%& �� *��� ��, �% ��� ��������! �� ����� �-(���# ����. [5� �%! � �- � ���� � ��(��� ����� ���%, � � �- � "��"�� �%� ��� �%& �%�����. X��& �������!� �#���' � � �� "���� , �� ��� ��� ;��# , ( � �%�� !��!� �! � ����� ����%� � &������ ��� �(����� ��#���, �� ��'�� "� � ��'�%�, � � � ��(�%�� �����%�� ��(�� ���� ��#���. \�� ����������� ���� ��;��� ��. Z� ���� � ������ $��� �%�� ��� ����� ��� ����� "��! �� (��� ;��# , ( � ��� ���$�% �% ' "������� % �� ��������� ��� ���#), � �%����� � � �� "�������� �� �� �! ���� �� ����. \ ��, ( � �%�� ��$� � � ' "��(���� ���'�;�%& "������ �� ;�����'��, � � � ���� �, ;���%��# �! ��������. ���'�� ��"��! �%� ��(�� ;�� ���!� (������� ��"���� ' � "��;� $�;��. ���� � �& “��-"��! ��� ��”, �� ��%� ��$�� ;�"��(� ', “��5�!�'” � ���� ������� �%��� � "� -����!! �� � "�5, !��!# �!: ������!; �� ��������� ��������(������ � ������(�-����� ���������!��; ��� �����'�%�, ����������%� � �������%� ������;%; "���-;� ���%� ;���������! (����;%, ��� ����;% � ���'��� �;%). K���� ���, ���� ��%� ���� � �����% �%� ��� �% ' ����(�% ������ ;�5� �%�� ��5�� ����, �������� � "����� ����� �.

������-. �;��� �# �"����� ' "���� ���!# ��"�%� ����� ����, 5��, �-���� � "�. ��� �� ��(� � ���� � ���� - ��� ����� ��� ���� ', � ����� ', ���� ' ��� ��� ' �;�������, �� �����! $� � �������. ��� ������� ��� ����5���� � "�������� �%��� (�����'�%� ���, �����', ���", ���#���, ��"����, �����, ����, ���', ������), �& �� �%� �(� "��������, ��"% � ;�;������� � �� ������, � ��$�

132

Page 134: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

�� �%� ;�% ��� ����� � ���'�;�%� ������!. Z��� ��%� �; �����/��� �%;%��# �55���� ��;��� � "�����$� ��'��� ����, ��Y����# �! � ����� �� ;�$���# , � ������ ��� �%;�� ' ��5�� � ��������, �� ��� �& ���#(��/���%/��"��� ����$��% ����& ��������� !���� %�� $���;��� ��� ���� "���% % !���� �� ���;'#. ���-�� ���, �!�� �%� ���;' ���, �������� � "����� ����� �, ������� !���� %�� ����� ����.

���������-. L���$�#5�! ����������(����! ��� ������ - ;�"�����'�%� ������ ����� ����� !$��%& �� �����, "�� ������, �������������, Y������ � ���� � ����%& ������;��& *��� �� ��$� � � ' "��(���� "�5��%& � ��������. Z��� ��%� �%�% (5��, ����, "�� ��, ������"����, �����, ���', ���') �; “��� -5�&” ����-;�����%�� ��������!�� �������� ����"����# � ����& ���!& "����- % �& �� �����;��. �� �������� � "�5 ���& �%� ��$� �%;�� ' � �������! � �� ��'�%� ��&���� (}�YY���! ����;�'). K���� ���, "�5���� � �������� ��;��(-��� � �"��� !$�� � (������ �� ���� ��'�%� ��&����) ��� �%;%�� ' ����, ����-��, "�(��', $��(', "����� ��#���� "���� � ((����! ��#����), ����', ���Y�, �%-���� ��, ���;', � ������, "� ���;��� �%� "��(���� - � ��������������%� �%��% ���� ��%& ����� �%�. L ������ ����(�%�� !��!# �! ���;', �%���� ��, ����', ��-��/������, "�(��', ��#����, � ������ � �!��; ��! � 5�� - �%���� ��, ����', ��-��/������, "�(��' � ��#����; ������ - ����; ��(�� - ������ ����/������ � ��#����, � � �"��������%� "�����% - �%���� ��, ����', "�(��', ��$� � ������ - �!��; ������ ���� - $��(' � "�(��'; ���"�, ��5� � ���! - ����/������, �%��-�� ��, ����' � "�(��', �� ���' � �%��� ����; ���! - �%���� ��, ����', ��-��/������, "�(��', ������ - �!�� � �%��� ���� � "����� ����� �; ������! – ��#-����; ��Y���� - �!�� � "����� ����� �. Q�5� ����� � � �����% (�������� �����% � "�(��') � ���� �"�����% �������� "������ � ' ����(����� ����� �� (�������� ������, � "����� ����� �) ��� "�� �������������. X � � "����� �!��, � ����-�%� ����;�� "��&� "���������!/"��$������! ���� (� ��(�� - ������), �%;%��# � �������!. �����(��� ' ���%/����� ��� � "� ���� �& ��;������!. Q�� ' �; ��-����� �%� �"���% ���' "�� "�"������ � ���������# ��� �� (���% ��, !;�% $�-����). “\"����� '” � �& ����� � ������� ����'�� ����� �! �� ��'�� �#�� ���� �%��� "�5� (“�������-!"���� ��”) - � � �� �� ����%� �%���� ����(�%� �������-��! �(��' � ��(��% � �%����� � ��;��� ��"��� ��, ��%(�� �� ���� ����# �! ��������� ������ ���.

+���>���>". +%�%, ��� � ��� $����, "�����$��% ��;��(�%� "���;� �;��. ���������#5�� ���'���� �� �����$���%& �%� *��� �� "���;� �� !��!# �! “�%��%��” � �� "���� ���!# ��"������ ������ �"����� � ��! ;�����'! (������� � ����& �����"� �#5�&. X � $� ����!, ���� ��%� ���"��� ������%� � ���� �%-�% (���"��%�, �����%�, 5���%�) !��!# �! &�;!����� ��(���� "� ���'��� ���� 25 ����� "���;� �(����& (����� ( ���� ��% – 16, ���� ��% – 7 � ��� ��% - 2), "���� ���!#5�& ���'�;�# ���; ��! ;�����'! �������&/����& �%��!��%& " �� � "�� �!��%& $��� �%&, � �� (���� � (�������. \����� �; �������� ��"�!$��-�%& � ���� ����-�"����������(����� � ������� "�� �� �������� *��� � !��!-# �! ����&������5� � �����. ]���' � �"��' ;���!;����! � � ����& ����#����! &���� ���;� �! ��� �%����!, � "� ��� ��������(����� "���;� ��!� - ��� (��;�%-(���� �%����!. Z� ���� ���� L�����% � ���� �. *��� � "�� �!��� �����$���-���' ������% (�� ����%) �"����������(���� �"���%& ������ (��"� � � �, �� ���-��%, �������%, ���������%), � ��$� ���" ��"������ � "��(�� "��� �����. Z� �"���� � � $��. ���� �(���� � ��$��� �%�� �� ' "���;� %, � � � ���, �%, ����� �� �����'�!. �� ��;�' � �� (�� � ��-��;�������� ������� ���, "���;� ��� ;�-��$��� "��� �(���� 100% ��������!. ]���$���%� ���� ��%�� �%�'��� "���;�- ��� � ����� �! �#��� $��� ���, "� �#5���! �%���. � ��$�����#, � � � �"���� "�"�� � (������. ]���� ' �����;��(��%� ���'��� �; ��$�� "��5� "��� ���: ��� � �(�� ���� ��; ����(�� �"������ ' �����;;���$����� �%�%, ���% ��� Y����. ]���;� '�! ��$�� � � ��(�!& ��;����� �%�% "�� ������#����� ���� ��-��-�������(����& ���. �� �(����� ;���$���! �������& �#������ � ����& $��� -�%& ��$� !��!� �! �%��! �%��, �� �� ������ � ��� �%�%� � &��% "������� ��. ����(��, $ ���� �, &� ! �� ��(�# �! ��� � ����� ���'�;�%� ����;�� …

]���' �% ���' ��;���, ( � � ���� ������� �%��� �� ��� � "��!���, ( � �%-�� ����;������. Z�� ��$� �!, ( � �% �� ��� ��� ������, ������ ;�"��� ���. Z�

133

Page 135: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

� �� � (���� '�!, �� ��� �� � �����. ���Y���� ��� ���� � �� �"����� � "��� � – �%!��� ' �5� �� �%&��� �� *��� �, ��� ���! ��� �, ��$� ' ����� �%� � �� ���-�� '�! � � � "����� "� �������! �%� � "�5 ��� ���� $��� �%�. X �� ��'�%� "�����% �%� ����&����� "����� '# "� ���� ', � �(�� ����� - "� ����! ' ��'�� � ���� Y��� � ���' "���� ����(����� ������ ��. Z� "� ����! ' � "�5 ������ ���'�# ��� ���������# �%�. Q � �$�� ���� ', ( ��% �� � � ' $��%� ����� ���� ��! "���;� �� � �%�? \ �� �������: ���';! "� ����! ' � "�5 �%�# �%�, ��� ��� �%��%� "���� %. X����� ����� "������� ' "� ����!�-�# �%� � �%��%� "���� % ���;;���$�����# � "���;� �� (������� ;�����$�-������ � ����(����� ������ ���). ���� "���� ', ( � �������' �� � �������� � �"��� �� ����� "��Y���� �(����� ���� - "���;� % ���# ���'�� ���������%� ��&���;�% ;�5� % � �%���$���# ���� ��� �� ��'�� "�5����� ��'�%& �����, �� � "�� ���� �! ������ ���'������ �#5�� ��5�� ���, �� �����! $� � ����%& ��� ����& �������!. � �������, ����&����� ����#�� ' ���� ���# ��' � �� �������& � ���% ��(��� ������% "�� ��;����� �%�%, �� � ���� ��(�� ���';! ��������� ' �%�# �%� ��� �� � &��% �������� �#������ � ����� "�� �!�-�%�. K�(� ��Y����������%� � ����#��! "��� %� ���% "����� ���$��� �, �% ����� ������ � ���! � ����& ���;��& � �"������ � �%&� � ���"�(���� "� �������! �%���� "������� �� ����� *��� ��. *�! "�����#5��� ��� � �(��.

134

Page 136: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

M�suri de protec*ie a pe!tilor din bazinul Nistrului

Conform datelor noastre, din num�rul total al speciilor de pe�ti cunoscu�i pentru Nistru 16 în prezent sunt practic disp�rute (EX), 18 - pe cale de dispari�ie (CR), 13 - amenin�ate de dispari�ie (EN), 16 - vulnerabile (VU), circa 30 rare (R) �i trebuie incluse în C�r�ile Ro�ii ale R. Moldova �i Ucrainei, în legile regnului animal din aceste ��ri. Dintre acestea, 10 specii sunt alogene �i aproximativ 10% din specii insuficient studiate (DD). Ne întreb�m: ce atunci s-a studiat, protejat �i restaurat pân� acum de c�tre oamenii de �tiin��, întreprinderile piscicole, agen�iile de mediu �i putere? Este evident, c� eforturile depuse pân� în prezent pentru p�strarea diversit��ii �i sporirea rezervelor piscicole în bazinul fluviului Nistru nu au fost suficiente, nu au oferit oarecare asisten�� localnicilor nistreni, pentru care pe�tele de multe ori a fost �i pe alocuri r�mâne singura sursa de su-pravie�uire �i de venituri mizere în zona rural�.

Exist� ve�nica �i simpla Lege a Naturii: sau iube�ti, sau la�i în pace. Credem, c� acest lucru este relevant pentru nistreni. Pentru ameliorarea st�rii popula�iei piscicole din bazinul fluviului este nevoie de: • Cooperare interna*ional� strâns� (acordul teritorial-bazinier trebuie s� lucreze, îmbu-n�t��irea �i executarea legisla�iei de mediu, oprirea practicii de transfer în proprietate pri-vat� a bazinelor �i zonelor de protec�ie, adaptarea în comun a bazinului la schimb�rile climatice). • Utilizare adecvat� a apei (exploatarea corect� a nodurilor hidrotehnice, men�inerea stabil� a regimurilor hidrologic �i termal naturale, economisirea apei). • Îmbun�t�*ire a calit�*ii apei (salubrizarea sanitar� a teritoriului hidrografic, cur��irea surselor - izvoarelor �i afluen�ilor, respectarea regimului în zonele de protec�ie a apelor, încetarea evacu�rii apelor reziduale neepurate în fluviu �i afluen�ii lui, reconstruc�ia �i crearea noilor sta�ii de epurare a apelor uzate, limitarea dezvolt�rii flotei mici �i mari). • Diversificare a morfologiei fluviului (încetarea lucr�rilor de dragare, eliminare irevo-cabil� de nisip �i pietri� din râu, restaurarea habitatelor riverane, moratoriu privind con-struirea de baraje, aplicarea inunda�iilor luncii, meandrarea afluen�ilor, combaterea defri-��rilor �i intensificarea plant�rilor forestiere, înt�rirea antiabraziv� a malurilor, crearea noilor locuri de rev�rs�ri, restabilirea �i men�inerea plaurilor, reconstruc�ia celor distruse �i crearea de noi locuri de reproducere �i de predezvoltare). • Piscicultur� restabiliatorie (crearea pepinierelor, utilizarea sta�iilor de reproducere ar-tificial� simple, mobile �i pliante, formarea noilor cârduri de reproduc�tori, repopularea sistematic� a bazinului cu puiet de pe�ti rari). • Supraveghere a pescuitului (oprirea vânz�rii sculelor de braconaj, delimitarea lo-curilor interzise pentru pescuit, crearea rezerva�iilor ihtiologice, salvarea puietului din re-v�rs�rile de viitur�, furajarea suplimentar�, interzicerea pescuitului în anumite perioade, protec�ia strict� a boi�tilor, migra�iilor reproduc�torilor �i derivei puietului, organizarea pescuitului sanitar, reducerea braconajului, control asupra p�trunderii speciilor alogene de pe�ti �i nevertebrate). • Monitorizare !tiin*ific� a bazinului (evaluarea diversit��ii, distribu�iei �i abunden�ei speciilor de pe�ti, analiza cauzelor modific�rilor produse, des�vâr�irea biotehnologiei de reproducere artificial�, supraveghere asupra lucr�rilor de aclimatizare, controlul genetic al reproducerii, crioconservarea genomului pe�tilor).

Bineîn�eles, în practic� acest lucru va necesita o perioad� lung� de cooperare în-tre state �i societ��i, înso�it de cheltuieli semnificative. Cu toate acestea, posibilit��i �i voin�� pentru aceasta exist�, iar eforturile nu vor fi f�r� roade.

{��" �� ������ �"# #�''���� ��'���

�; ��5��� ����(�� �� �;��� �%& ����� �%� *��� ��, "� ����� ���(� ��, 18 !��!# �! "��� �(���� ��(�;������ (EX) ��� �� ����� ��(�;������! (CR), 13 - "�� ���;�� ��(�;������! (EN), 16 - !;���%�� (VU), ����� 30 - ������� (R) � ����&�-���� ���#(� ' � �����%� ����� � ;����% � $��� ��� ���� L�����% � +. �������. ���� ��& 10 ����� !��!# �! ($�����%�� � ����� 10% ����� ����� � �(�� �;-(��%�� (DD). "�������� ���!: ( � $� ���� �� ��& "�� �;(����', �&���!���' � ���� �����������' (��%��, &�;!�� ��������� � "�������&����%�� ������ ����

135

Page 137: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

� ���� ' "�����$�5���? \(������, ( � "��������%� ����! "� ��&������# �%��-�� ��;������;�! � ����(���# �%��%& ;�"���� �������� *��� �� �� ��� � �(�% � "��� �(���� �� ���;��� �������� ������ ��! ��� �%� $� ��!�, ��! �� ��%& �%�� �%�� ������%� � (�� � ����� ����%� �� �(����� �%$�����! � �������'���� ;�-���� �� � ���'���� ��� ��� �.

[� ' �5�� ;���� ������%: ��� �#�� ', ��� �� ��� ' � "����. *��� �!, ( � ��! *��� �� � � �� ��'��. *�! � ��� �$�� ���� '�!:

��'��%� 4�&$<����$��%� '���<$����'��� (������� "��"������� ��������-��� ���������� "� ���� ���$�� ���� � ', ��������� ������� � ��"������� "��-�����&����%& ;������� ��'� �, "�����5���� "��� ��� "�����(� � (�� �# ���� -������ ' �������� �; "�������&����%& ;��, ������ ��! ���" ���! �������� � �;-������# ����� �).

�$�������%� ��$����=>�����- ("�����'�%� ��$�� ���� % �����;���, "��-���$�� � ����'���� �� �� ������� � ���, ���������(������ � ��"��� ����� ��-$����, �����������%� � "��������%� �������� "�"���, �������! ���%).

|�<�1���- ����'��� ��$" (���� ����! �(�� �� ����������� "��5���, ���(�-� �� �� �(����� � "�� ����, ����#����� ��$��� �����&����%& ;��, "�����5���� ������ � ��� � "�� ��� ���(�5���%& � �(�%& ���, ������ ����! � ��;����� �(�-� �%& ����$����, ������(���! ��! �� ������ Y�� �).

+��"1���- ��>���#��>�- 4��_���%�� ���� ("�����5���� ������� ��'-�%& � �����%"���� ��'�%& ���� , ��;��;��� ���� �;�! �! "��(���-��������� ����� �; ����, ���� ��������� ���������%& ��� �"��, ���� ���� �� � ��� ��'� -�� "�� ��, ���������� � �������������� "�� ����, "�����5���� ���� � �;�����-��� �������, ���"����� �������, ��;����� ���%& ��� ��! ��;�����, ���������! �����-���� �%& �����, ������ ����! ��;�����%& � ��;����� ���%& ����� ���5 � ��� �����).

0�''���������=��%� �"#���>��$���- (��;����� "��� %& ����� ���-�%��� �%& &�;!�� �, ����� ������ ���"���;���� ��, �%��5������ ������ � ;�-�%������ ����, ��;����� �� �(�%& � �� ����%& �%�).

0�''���������- #��>��%� � �'��'������4< %�$����%���'��%� � ���4���-'��%� ��&�4�� ����. W � Y�� �� ���� �������� �;-;� ��������� � ��� ��'-� �� � ���������! *��� �������� �����������;�� � L������ �� ������� � +. ���-����, ���;%��#5��� ������ ���� ����� ���!��� �� � �� � ��"��� � ���% *��-� ��.

����%�%� �������- ��$ �"#����'���4 (����#(���� "����$ ������'�����& ����� ����, � ��������� ;�"�� �%& ��� ��! ����, �%������� ��$���%& �& ��-����(����& ;�"���������, �"������ ������ �; �� � �(�%& �������� "���� "����-���, ��"���� ��'��� ��������� �%�, ;�"�� "���%��� � �"��������%� "�����%, �&���� ����� ���5, �������� "���;���� ����, ����� � � ��� � ������, ������;�-��! ������ �������%& ���� ���%& �%�����, ;�"�� � ���� (�� ���, ���$���� ������'��� ��, "��"������ "�����"�: “"����� - � "� �”, ����"5���� "�"�����! � ������� ���� ��&���� ���%& ��! �� Y��% ����� �%� � ���"�;����(�%&).

�<���%� 4��������%� '�'��-��- #�''���� (������ ��;������;�!, ���"��-� ������! � (�������� � ����� �%�, �����; "����&��!5�& �;������� � "��(�� �& �%;%��#5�&, ��������� ������� ��� �&���� ����� ������� ��;������!, ���- ���' "�� �%������%&, ������� �;������%& ����"��! �!&, ���� �(����� ��� ���' "�� ���"���;���� ��, ��������������! ������� �%�).

q���, ( � �� "��� ��� � � "� ���� ��� ��'���� "������ �;�������� ��! ������� � � ��5�� � � �5�� ����%& ;� �� . \����� ��;��$��� � ��! � ��� �� ', � �YY�� � ����� ���$�� �& ��"� '.

136

Page 138: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Încheiere

Compilatorii sunt con�tien�i de faptul c� informa�ional acest ghid nu este exhaustiv, ci reprezint� doar o variant� preliminar� datorit� insuficien�ei de material colectat. Fie ca aceasta s� fie un început de bun augur, care nu va lipsi oric�rui din noi. Ar fi de men-�ionat, c� principalele specii de pe�ti nistreni, în mod evident, sunt prezente. Presu-punem, c� ulterior lista acestor specii va fi permanent completat� �i actualizat�. Elabo-rarea �i aplicarea metodelor moderne de cercetare, precum �i ob�inerea de date noi în urma observa�iilor ample în bazinul Nistrului au permis revizuirea grupurilor de pe�ti, fapt care a schimbat în mod semnificativ cuno�tin�ele anterioare asupra statutului taxonomic al speciilor �i habitatelor acestora. În acest sens, ar fi interesant de a ob�ine mai multe informa�ii cu privire la prezen�a �i abunden�a numeric� a speciilor de pe�ti din acest ba-zin. Vom fi profund recunosc�tori tuturor celor care ne vor expedia sugestii �i complet�ri la aceast� list� de pe�ti, inclusiv fotografii ([email protected] sau [email protected]).

@���H�����

Z�� �!5�! ����� �� "�� ���� �� "���� �;��$���!. \�����, ������%� ��-�%, ����� ��� ����� "�� �!��� ��� �#5�� � *��� ��, �(������, � ��� "��� � -�# . ����"������ �!, ( � "��������%� �"���� �%� �������� *��� �� ��� "�-� �!��� ������! '�! � ��"���! '�!. +�;���� �� � "��������� ���%& �� ���� ���- ��� �(����& ������������, � ��$� "��(���� ���%& ����%& ;� �(� ����� "����-�� �&�� � ����#����!�� �������� *��� �� "�;������ "����� � ����;�# ���� �-�%& ��"" �%�, ( � �5�� ����� �;������ "��$��� "���� ������! � ��������(�-���� � � �� � ���'�%& ����� � �& ������&. X ��!;� � � �� �� ������ �%�� �% "�-�(� ' ��"���� ��'�# ��Y������# � ����(�� � ����(�� �� �%� � �������� *��-� ��. �% ���� "��;�� ��'�% ����, � � ��"���� ��� ���� ;���(���!, "�$�����!, ��"������! "� ������ �"��� �����, � .(. Y� ����Y�� ([email protected] ��� [email protected]).

137

Page 139: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Principalele surse întrebuin*ate �'����"� �'���=>�����"� �'�������

B�n�rescu P. Pisces, Osteichthyes. (Fauna Republicii Populare Romîne, V.13.).

Bucure�ti: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1964. 935 p. Cartea Ro�ie a Republicii Moldova. Chi�in�u: ?tiin�a, 2001. 287 p. Conven�ia privind protec�ia vie�ii s�lbatice �i habitatelor europene. Berna,

19.09.1979. Council Directive 92/43/EEC on the conservation of natural habitats and of wild

fauna and flora, 21.05.1992. Cozari T., Usatâi M., Vladimirov M. Pe�ti, amfibieni, reptile. Seria “Lumea animal�

a Moldovei”. V.2., Chi�in�u: ?tiin�a, 2003. 152 p. The Freshwater Fishes of Europe. I-IX vol. / Holcik J. (ed). Wiesbaden: Aula-

Verlag, 1989. Gombo�iu V., Nalbant Th. Catalogul - în patru limbi - al pe�tilor din apele

României // Buletinul de Cercet�ri Piscicole, 1981. Anul XXX, N. 3/4. P.153-192. International Union for Conservation of Nature Red List of Threatened Animals.

Gland, Switzeland and Cambridge, U.K., 2001-2006. Kottelat M., Freyhof J. Handbook of European freshwater fishes. Berlin, 2007. 646

p. Legea Lumii Animale a Republicii Moldova, 1995. Mo�u A. Analiza st�rii actuale a speciilor alohtone de pe�ti din ecosistemele acva-

tice ale R. Moldova // Mat-le Conf. ?t. comemor�rii centenarului de la fondarea “Societ��ii naturali�tilor �i a amatorilor de �tiin�e naturale din Basarabia”. Chi�in�u: Muzeului Na�. de Etnograf. �i Istorie Natur. a Moldovei., 2004. P.5-11.

Mo�u A. Diversitatea �i nomenclatura taxonilor ihtiofaunei din spa�iul: Prut - Du-n�re - Marea Neagr� – Nistru // Bul. ?t. al Muzeului Na�. de Etnograf. �i Istorie Natur. a Moldovei. Chi�in�u, 2005. Nr.2 (15). P.57-72.

Mo�u A. Invazia în unele ecosisteme acvatice ale Republicii Moldova a pe�telui alogen – Perccottus glenii Dybowski, 1877 (Perciformes: Odontobutidae) // Problemele actuale ale protec�iei �i valorific�rii durabile a diversit��ii lumii animale: Mat-le Conf. a VI-a a Zoologilor din R. Moldova cu participare interna�ional�. Chi�in�u: S.n., 2007. P.170-172.

Mo�u A., Ciobanu A., Davideanu G. Materiale privind ihtiofauna din sectoarele su-perior �i mediu ale fluviului Nistru // Mat-le Conf. Int. „Menagementul integral al resurselor naturale din bazinul transfrontalier al fluviului Nistru”. Chi�in�u: Eco-Tiras, 2004. P.214-218.

O 1000 de specii de pe�ti. Editura: Aquila, 1993. O�el V. Atlasul pe�tilor din rezerva�ia biosferei Delta Dun�rii. Tulcea: Centrul de In-

formare Tehnologic� Delta Dun�rii, 2007. 481 p. Starea actual� �i diversitatea specific� a ihtiofaunei bazinelor acvatice ale Repub-

licii Moldova / Usatâi M., Crepis O., Usatâi A. �.a. // Ecologia, evolu�ia �i ocrotirea diversi-t��ii regnului animal �i vegetal. Chi�in�u, 2003. P.287-293.

?arapanovscaia T. Problemele ecologice ale Nistrului Medial. Chi�in�u: Biotica, 1999. 88 p.

Usatâi M. Evolu�ia, conservarea �i valorificarea durabil� a diversit��ii ihtiofaunei ecosistemelor acvatice ale Republicii Moldova. Tez� de Dr hab. în �tiin�e biologice, 2000. 34 p.

Wheeler A. The Pocket Guide to Freshwater Fishes of Britain and Europe. Dragon's World, 1992.

Internet sites: www.ribovodstvo.com; www.ittiofauna.org; www.fishtour.by; www.ukraine-fish.net; www.floranimal.ru; www.azovfish.com; www.angeln.de; www.home.arcor.de; www.carpathianbasinspecies.eu; www.biodat.ru; www.fisherbook.ru; www.vseorybe.info; www.geohobby.ru; www.nekrosbog.ucoz.ru; www.f-fauna.ru; www.nature.land.kiev.ua; www.iucnredlist.org; www.grid.unep.ch; www.species-identification.org; www.nado.znate.ru; www.sevin.ru; www.myfishinghome.com; www.fish-collection.com; www.fisher-ek.ru; www.aquascope.ru; www.searchlife.ru; www.zooclub.ru; www.calacademy.org; www.zin.ru/animalia; www.fishbase.org; www.catalog of fishes; www.redbook-ua.org

138

Page 140: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

�������� �.K., `����� X.�. +%�% "����%& ���. �������%� �"������ ��'. �.: �����-�����, 1999. 127 �.

� ��� "���������%& �%� +�����: X ��& ���& / ���. O.. +��� ������. �.: Z���, 2002. �.1-2. 632 �.

K��� _.. +%�% "����%& ��� + � ��"�����'�%& � ���. �.-_.: �;�-�� �Z +, 1948-1949. �.1-3. 1381 �.

K�����! Z.}., Z����� �.�. �� ���� ���(��#� �%& � �%� "����%& � ������-�� %& ��� +����� � �������� ��%�� � ��������(������ ������ ���!��. �.: ���-�� ��(�. �;����� ���, 2004. 389 �.

K������ �.., Q�"���� X.., *����� X.Z. +%�% � �%��%� "���%��� �. *��� � // L(��. ;�". �����. ���. �- �. ��. �������!. �������, 1954. �.13. .19-32.

X������ [.�. \"������ ��' "���������%& �%� Y��% +: ������� ��! (� ����. �.: ������5����, 1977.

X���� �. \"������ ��' �%� ������& � "����%& ��� �����-[���"������� ��������. �.: _���. � "�5. "���-� ', 1983. 432 �.

*����� X.Z. �& ��Y��� ��������� *��� �� � �� � (���������� ��� �!-���, ����;��, �������! � �������(����� �����% �%��&�;!�� ������� ��"��';���-��!). �������: ` �����, 1993. 322 �.

������! ����� +��������� ��������� ($��� �%�). 2001. �.: ��, �� ���'. 860 �.

_��(���� X.X., ��&��������� Z.�., `���"�������! �.*., K��� �.~. � ��"��-� � ����� �� ��;������;�! �& ��Y��% ��$���� *��� �� // �&������� �����;��-����;�! �������� *��� ��: �� ��. ��$������. ���Y. �������, 1999. .135-137.

_��(���� X.X., ���������� �.*., ����� �.Z. �& ��Y��� *��� �� (_.. K���, �.. K������ � �����) // Academician Leo Berg - 125 years: �. ��(�. � �- ��. Biotica: K�����%, 2001. .73-79.

_��(���� X., ���������� �., ��� �., ����� �. �&������� �����& � ��(�-;�#5�& ����� �%�: Umbra krameri Walbaum � �����. �������: Biotica, 2003. 60 c.

��"� _._. +%�% ��������: "����(��� �"������ ��'. �������: ��� ! ���-�����!���, 1977. 250 �.

����%����%� �%�% +�����. X ��& ���&. 2006. �.: XZ�+\. 1280 �. ���������� ��� �!��� ������ �� ��� � ����&������5 �������� *��� �� /

�.�. q������� (� �. ���.). �������: ` �����, 1986. 176 �. Q������ ����� L������. ��������� ��i . 2009. Q������ ����� K������. �.2, Q.1. ��������� ��i . Q���i��i: *���� , 2007.

260 �. W������(����� ��� �!��� ���� *��� � / `������ _.X. � ��. ����, 1998. .106-

122.

139

Page 141: Peştii Nistru de mijloc şi de jos

Pe!tii Nistrului de Mijloc !i de Jos (Ghid al p�str�torilor râului)

Compilatori:

A. Mo�u, I. Trombi�ki

�"#" ���$��%� � �&��%� ��'��� (���������� ���������� ����)

�� ��� ���:

�. ���, �. ����������

Page 142: Peştii Nistru de mijloc şi de jos