Anul aFXCIIIHea Nr. 77. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 26 Iulie 1931 1

m m k ţi mmmmMATA LIBERTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226 Abonament anual 860 le!.Ftntru «trelnătate 800 le!« Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată la 1838 de ©e®rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

„Neamul Românesc* se întreabă: „Fierbe Cazanul]Sa fanei ?*

Răspunsul i bar putea da d-1 Argetoîanu. ]

Duioasele poveşii ale Peleşului se com- plectează cu încă una. O Domniţă, în su­fletul căreia s-au cristalizat şi sclipesc cu strălucire de soare lacrimile de bucurie şi dureri ale unui neam este înconjurată de dragostea ţării întregi, care se bucură de fericirea Ei.

Trăită alăturea de necazurile şi bucu­riile neamului, în pietrile scumpe ale cununiei de mireasă care împodobeşte capul cuminte al Domniţei Ileana, se res­trâng lacrimile de bucurie şi duioşie ale neamului întreg.

Bucuria fericirii momentului şi duioşia despărţirii de noi, a zânei care va pleca peste hotare, dar va trăi şi mai departe în inimile noastre.

Căci nu o vom uita pe Ea, care nu ne va putea uita.

Alăturea de întreg neamul Ii dorim fe­ricirea cea mai deplină.

mai ales să le ia fără în­târziere.

Soluţiile sunt însă aşa de greu de găsit, căci di­versitatea intereselor în joc e prea mare.

Din fericire motive prea multe de îngrijorare nu sunt.

Căci marile state apărătoare ale ordinei actuale sociale au sezizat gravitatea proble­mei şi au toată bunăvoinţa pentru a-i da cât mai de grabă şi cele mai bune so­luţii.

Cu prilejul îm plinirii de ze ce ani dola înfiinţarea So cie tă ţii G ehoslovaco-Rom âne.

Perspectivele viitorului— în legătură cu Conferinţa defa Londra. -

Toţi cei cari au luat parte la Conferinţa dela Londra, se declară mnlţnmiţi cu re­zultatele acesteia, spun ziarele. In schimb lumea din afară citind comunicatul, semnat de d-1 Macdonald, preşedintele Conferinţei şi văzând că acesta nn cu­prinde prea multe soluţii, pare nedumerită, — adaugă aceleaşi ziare.

Problema pusă în discu­ţia dela Londra e cu mult prea mare şi prea impor­tantă pentru a putea fi în­ţeleasă sau apreciată la prima ei privire. Ea depă­şeşte cadrele unor preocu­pări de toată ziua şi vi­zează interese, dela a că­ror soluţionare depinde nu bunăstarea, dar însăşi soarta lumii.

Noi nn acceptăm, tocmai pentrn-că interesele în joc sunt aşa de mari, acuzaţiile cari se aduc dintr’o parte sau din alta nnnia sau al­tuia dintre Statele [[partici­pante la Conferinţa din Londra. Bunele lor inten- ţiuni trebnesc dela început văzute. Căci nimeni nu poate să le aducă insulta că n’ar sesiza gravitatea situaţiei şi că n’ar înţelege ce ar putea urma din di- senziunile ce s’ar ivi între ele.

Punctul . de vedere al

Franţei, aşa cum a fost evidenţiat în public îl înţe­legem şi-l apreciem. Ea e călăuzită mereu de viziu­nile trecutului. Nici când n’a vrut război şi nu-1 vrea. Dar ţine să nu-1 vrea şi să nu 1 facă nici alţii. Ea a luptat întotdeauna pentru pacea popoarelor şi ţine ca această pace să nu fie tur­burată de nimeni. Tocmai pentru asta cere garanţii. Cine, dintre cei carifcunosc trecutul, i*ar putea-o re­proşa.

Germania e la aman. Or­dinea ei socială e pândită de rânjetul roşu ce se des­prinde din haosul dela Ră­sărit. Este deci firească tea­ma ei, precum justificată e şi insistenţa ei în căutarea mijloacelor de salvare.

Toate ţările apusului şi America găsesc că încă n’a sosit vremea prăbuşirii În­mii capiţaliste. Năpraznicul exemplu al frământărilor, fără pereche în istorie, din Răsăritul Europei no poate fi ademenitor pentru nici-o minte normală.

Răsturnarea regimului bur­ghez în Germania, după pă­rerea tuturor, nu s’ar putea limita numai la Germania. Ş ’atunci e firesc că statele pătrunse de instinctul de conservare să se gândească la măsurile de apărare şi

Ziarele cehoslovace au eo memorat prin câteva fmpresio Dante articole împlinirea unui deceniu dela înfiinţarea Socie­tăţii Cehcslovaco'Române din Prega, care a luat mai târziu u urnele de „Institutul Cehoslo- vaco'Român". Un foarte intere­sant articol de fond consacri ziarul „Lldove Lfsfy*, articol care se datoreşte publicistului cehoslovac Ferdinand Prybll.

In acest articol se insist! în priiTui rând asupra legăturilor dintre Români pi Cehoslovaci în timpurile îndepărtate ale tre­cutului. Se aminteşte începutul liturghiei slave in .firile romă« «seşlf din timpul sfinţilor Chirii şi Melodia, ai căror discipoli «Tn Moravla ou propovăduit printre Români. Urmează apo! relaţlunile comerciale dintre f i­rile cehe şl române în timpul dinastiei cehe a PreraylovUor, relaf uşile culturale la începutu­rile Universităţii Carol din Praga, unde printre studenţii teologi au fost şi Români din Transilvania şi Moldova, tefluenfa războaeior cehe asupra războaeior din ţă­rile romane în secolul ol XVI, etc. Cu priitul apărării creşti* niemriul împotriva Turcilor, re- porturile ceho*române au crescut considerabil. Cehii veneau In Transilvania şi Muntenia, iar Românii în (irile cehe.

Mai departe ziarul spune:„La fel ca şi in secolul a!

16'iea şl al 17*Ieo, când Cehi!, Slovacii şi Românii s’au apro­piat din pricina pericolului tur­cesc, astfel In ultimele două secole aceste popoare s’au a- prep at prin lupta pentru inde­pendenta politică şl naţională. Este necesar a se aminti cola­borarea Românilor din Transil­vania cu Slovacii in vechiul re­get ungar, precum şl in timpul renaşterii şi mişcărilor revolu­ţionare din prima jumătate a secolului al 19-les, apoi cola­borarea in vechiul parlament ungar împotriva pericolului ma­ghiarizării. Dela 1895 Cehoslo­vacii şi Românii au format o alianţă politia! mai strâns!. In 1905 Slovacii şi Românii au în- fiin)at un oinb parlamentar co­mun. Cu problemele româneşti 8'au OQupat vestiţii istorici şi filologi cehi Dobrovsky şi Şa* farjik. O propagandă ^febril! pentru apropierea ambelor na­ţiuni a dus societatea „Beseda* din Bucureşti înfiinţată in 1892. In Rusia a avut loc In timpul războiului o acţiune comun! a legionarilor români şi cehoslo­vaci, cari austat sub o singură conducere.

| „In 1921 s’a infUnţaUa Praga, cn concursul prof. dr. Staca, prof. Urban-J araik şl al minis­trului Hiofo# o societate Ceho* slovaco Română, care fu pres­chimbat! In toamna apuiul 1927 fn „Institutul Cehoslovace-Ro­mân din Piaga*, sub preşedin­ţia monseniorului dr. Zavoral şi având ca secretar pe prof. Bo ua, Consilier la Ministerul lastra c- flunii.

A ctivitatea institutului.

Institutul Cehoslovac-Român cultivă In mod sistematic* între ambele state amice, refaftuni şMiaţlfice, economice, ertîs'iee, Uţerare, muzicale şcolare, turis­tice, sportive şi sociale, răs­pândeşte cuaoştîaţe reciproce asupra ambelor firi şi popoare, deşteaptă mereu interesul pen­tru România In Cehoslovacia şi viceversa. In acest scop scoate publicaţii, furnizează ziarelor articole despre România, corn-

pledează biblioteca sa (donat! de actualul prim-mfnistru român lorga şi ediferite insiituţiunl ro­mâneşti), precum şi sala de lectură a Institutului, organizea­ză conferinţe asupra României# expoziffuni culturale româneşti, excursiunt In România, acorda burse studenţeşti, răspândeşte în practică cunoaşterea Ilizibil române prin cursuri, (sunt ţinute de prof. Staca), publicarea sad împrumutarea de -manuale, dic­ţionare, ele., sprijinind in gene­ral toate tendinţele de cunoa­ştere reciprocă. Activitatea ins­titutului a avut un mare ecou şi în România. La Bucureşti s’a format o societate Rom&nO'Ce- hoslovacă O asemenea societate a luat fllnflşl la Cluj. La dezvolta­rea edlvitifii in domeniul cunoaş­terii reciproce, care e sprijinită în mod eficace deoparte şl de alta, Gonlrlbue şi Mica Antantă a Presei, a Legionarilor, Feme- nine şi Sluden|eştf.

De încheere ziarul spune în­tre aiteie; »Este în interesul nostru ca să participăm cât mal mult în desvoltarea econo­mică a României- Perspectivele promiţătoare în viitor ale veci* nului nostru dela Est, dotat cu atâtea bogăţii de o natură dar­nică, ne impun şi nouă anumi­te problemei care .îndeamnă la mai multă comprehensiune în domeniul colaborării pe terenul economic, Prietenie, care ne lea­gă din punct de vedere politic* trebue să fie lărgită şi asupra tuturor celorlalte domenii, spre binele nostru şi al României Mari I*

Darurile de nuntăoferite Domniţei Ileana.

— Delegaţia Federaţiei U. F. R. la Castelul Peleş. —

Federaţia Uniunea Femeilor Române, la cere este alăturată ş! Asociaţia femenistă, a pre­zentat felicitările şi darul său, eri Vineri ta 24 Iulie Ia Cas­telul Peleş din Sinaia.

Darul reprezint! un tablou ea chipul Regelui Carol I. lucrat de pictorul Aiduchievicf şi o parară naţional! compusă din un brâu, un colier şi două bră­ţări.

Odată cu aceste daruri s’a predat o adresă scris! pe per­gament cuprinzând felicitările rostite cu acest prilej de d-na prezidentă Maria Beiulescu, pe care au fost semnate d-nele vi­cepreşedinte ale diferitelor pro­vincii. Delegaţia doamnelor a mai oferit şi ua buchet de flori In formă de evanţaliu ţinut tn tricolorul naţional.

Delegaţia doamnelor a fost reprezentată prin preşedinta d-na Baria B. Baiulesou, d-nele Ma- rioara Dr. Şerban Cluj, Tini So- caciu şi Paula Col. Strat Braşov.

Iată textul felicitărilor pre­zentate:

Alteiâ Regalat Mărită D om nită §i M embra noastră d e o n o a re .

Uniunea femeilor române cu*

pripzâad şl Asociaţia femenist! reprezenţişte în toate provinciile ţârei , depune omagiile Sile înalţilor Miri la nunta princiară, şl urează Lor viaţă Îndelungat! luminat! de soarele fericirii,

Mirii! Domnită a-Ţi fost attl- mstoarea tinerime! femenlne,fţar nou! gamelor ne-âfi sugerai speranţe cu adieri de primăvară.

Noi V ! aducem in dar: Ctţlpal mândrului Vostru Bunic Regele Carol L făuritorul Regatului ro­mân şi al independentei făref, care s i fie straje In lieaşurfie Voastre.

Şi V ! aducem In dar acest brâu naflonal cu parura sa pen­tru ca investită cu ea aă rămâ­neţi a noastră Ileană Cosânzeanâ .

Nn se vor primi elevi tn se minării şi şcolile normale. Am anunţ st că ministerul işs- trucţiunil a decis ea, in viitorii an şcolar, să nu se mâi |ţhă examene de admitere in clasa I-a a semlnariilor teologice şi a şsoalelor normale. Totodată ministerul a decis, ca o corn- plectare a celor de mal sas, să nu se admită noul elevi §$& în celelalte clase a şsoalefor normale şl a semlnariilor.

Pagina % GAZETA TRANSILVANIEI N*. 77 «~ÎW|!

O escursiefrumoasă pe Dunăre.

Cercul turistic el ziariştilor din Oltenia şl Bcnat a organ!* zat pentru zilele ide 23 Aug.—1 Sept. a. e., o frumoasă eseu rate pe DnnXre, pe pitorescul traseu T.- Severin»Budapesta«V iena eu luxosul vapor de pasageri „U ranus* al societX|ti O. D. S. G.

Amatorii de*o recreaţie ideală şl dornici de-a cunoaşte oraşul muzicei şi al vioşfef, cu splen­didele sale Parcuri. Bulevarde. Palate şi Monumente de artă, vor profita de această ocazie, eu atât mai mult că preţul de 6500 lei de persoană este ea» eeslbil pentru pungile cele mat modeste.

In acest pre| se cuprinde: voiajul ci, I-a, hotelul şi intreti* nerea complectă patru zile la Vtena, plimbările cu »Auto* karul*, transportul escuistontş* tilor şi al bagajelor, taxele de serviciu, cele către stat şi co­mună precum şl vlzllarea Buda­pestei.

Înscrierile şi programe detai­late se vor cere prin secreta­riatul „Cercului Turistic O» B.m In T,*Severln, strada Libertăţii No, 4, Persoanele din provincie călătoresc eu 50% reducere pe C . F. R.

Turingclubul—B raşov , voind s l-şi termine frumoasa casă de adăpost pe pe Cristianul mare (Postovar). organizează tu fle­care Dumineci cu plecarea la ora 8 dira, din plata Prundului ex­cursii colective şi roagă pe membrii şt nemembrii mai tineri să o ajute cu câle o scândură sau cărămidă la că> râtul materialului depozitat în Poiană (Casa Porcărea).

Delà Asociţia„Cultul Patriei“

In ziua de 30 Iulie 1931 ora 17*30 va avea loc in Sala „Ge- werbeverefn* B-dul Ferdinand I Conferinţa d-Iui M arin Ştefă- n escu prof. universitar, prcşed. Asoc, „Cultul Patriei«, despre „Destin* şi „Cultul Patriei*.

Vor mai lua cuvântul d-nli:G ? aerai A. Butunoiu, iar d na

Virginia Steiner va recita ver­suri.

intrarea Lei 20 [pentru strân­gerea unui fond de propagandă morală naţională a Asociaţiei „Cultul Patriei*.

A treia expediţiune ştiinţifică în regiunile arctice

Din Arhangelsk se anunţă că In jumătatea lui Iulie au sosit acolo membrii celei de a treia exoeddiuni ştiinţifice în regiu­nile arctice* în frunte cu şeful expedţei hidrologul A* Lactio* nov. Această expediţie pleacă pe vasul cu aburi »Lomonosv* având o capacitate de 350 to ne* Vasul are experienţe sufi­ciente In navigaţia pe Oceanul Inghefat. »Lomonosov*, care s'a numit înainte »Eklips*, a fost cumpărat de Rusia în 1914 In Norvegia. »Eklips" a întreprins o expediţie sub conducerea fos­tului căpitan al vasului »Fram“, Oiţa SverdruD, care a fost tri­mis spre a descoperi expedifi ile dispărute ale Iul Biusilov şl Rusin. In timpul intervenţiei, va* sul a fost întrebuinţat de En­glezi şi în 1929 vasul s‘a înă molit in golful Jokansk din Mur* mânui de Est. Abia în 1928 va­sul a fost transportat la Arhan ghelsk, unde fu reparat şt bo­tezat din nou cu numele »Lo- mor.osov"»

Călătoria şi scopul expediţiei sunt stabilite după cum [urmea­ză s „Lomonosov* va transporta spre Novaia Zemlia, o exped* (le în frunte cu ihtiologul V. K. losipov şi geologul Gorbatki, care va cerceta condittunile de pescuit, precum şi situaţia geo- logică a insulei» In această ex peditle pentru cercetarea insu­lei Novaia Zemlia participă şi şeful institutului Seversk pentru explorări industriale, Şîrşov»

După aceasta »Lomonosov", va pluti spre insula Franz Iosef, spre a schimba echipajul ce a iernat acolo. In anul acesta va rămânea pe insula Franz îosef un echipagiu compus din 9 per­soane şi anume i medicul Ku* laev, Comandantul insulei, I. Ni kolsky magnetolog, fraţii V. şi K Teplouch, amândoi astrologi, Ivanctuk, geolog, Borovsky, ras diotelegreflst, Semionov, meca­nic, Nitse administrator econo­mic şi Tamberg bucătar.

Pe tara Franz Josef se va construi un pavilion magnetic şt se va repara fundamental toate instalaţiile de acolo. In timpul construcţiilor, Şeful expe ditiei LekUonov va face impor tante explorări pe insu ă, din punct de vedere hirologic, b o logic şt glaciologic (cercetarea

gheţarilor)» După terminarea tu­turor lucrărilor »Lomonosov" se va întoarce spre insula No> vaia Zim ’ia, unde se va întâlni In golful Portul Rusiei, cu va­sul »Respubiikanet" care va prelua echipajul ce a iernat pe insula Franz Iosef» Lomonosov va prelua la rândul sâu, explo­ratorii trimişi de către institutor Ai tic d n Leningrad, două fel mei care se ocupă cu hidrolo­gia şi biologia» „Lomonosov" îşi va complecta provizia de cărbuni şi se va îndrepta spre Nord Est. In regiunile descope­rite anul trecut insula Vize şi insula Solitară, vor fi efectuate importante explorări hidrologice, hidrochlmice şi biologice. La Intoarcerei »Lomonosov" se va opri din nou la Novaia Zemlia, spre a lua pe bord grupul de exploratori ce a rămas acolo, întreaga călătorie va dura 3 —4 luni* In cazul când conditiunile da navigaţie yor fi deosebit de dificile, vasul va ierna pe gheţuri.

Intr’un interview acordat zia­relor, prof. Vize, şeful expediţiei »Maiygin" care va colabora cu expediţia dirijabilului »Zeppelin" a declare! că ar fi absurd a se face noui cercetări pentru des­coperirea aeroplanului »Letham* şi a lui Amundsen. Consideră ca absurde afirmaţiile explora­torului american Fiala, care a stat doi ani pe insula Franz Jo­se f, că Amundsen e în viată şi că se hrăneşte cu alimentele ce au fost lăsate de expediţia Fi­ala. P/ofesorul V*ze a observat, că exploratorul american pro babll nu ştie că spărgătorul de ghiatâ »Sedov"a vizitat în 1929 această insulă, cercetând-o în mod fundamental fără a des­coperi o urmă de om.

Medic Primar Judeţean

Dr. Pipi tlisîors ’a mutat în Strada Lun­

gă 135.C on su ltă boli intern«,

s if ilis etc. 2 - 4 d. a .413 1—Q $

Mufei« liild g lilil Braiiw.

Nr. 16210— 1931Serv» ed-liv.

PublicaţiunePrin Deciziunea Ministerului

Comunicaţiilor Nr. 22302—1931 se declară de utilitate publică terenurile din Timişul de sus (hotarul Râoa Timişului) pro­prietatea Ordinului Mănăstirii »Sft» Francisc", necesare extin­derii statici Timişul de sus depe linia Predel Oradea.

In senzul art. 33 şi următorii din legea de expropriere unga­ră 41,1881 în vigoare, se aduce la cunoştinţa publică, cum şi a proprietarului parcelelor din chestiune, că în această cauză s’a fixat desbaterea pe ziua de Joi 30 iulie 1931 orele 12 a. m la Primăria Municipiului sala de şedinţe (Str.* Regele Caro! 53 etaj L) înaintea Comisiei de expropriere instituită conform disoozitiunilor legii suscitate.

Proprietarul terenurilor este invitat prin aceasta a se pre­zenta în ziua susarătstă înain­tea comisiei spre a-şi susţine intesele, cunoscând că în caz de absentă Comisiunea va de* cide şi în lipsă« Planul şi tabe­la de expropriere se pot vedea ta Primărie, serviciul adminis trativ (etej f» camera 4).

Braşov, la 16 lul.e 1931.Comisia Interimară, Preşedinte i

SudaSecretar General i

Emil Socaciu .488 2—3

A sociaţia restau ratorii o r ş i a s im ila ţilo r rom âni din oraşul şt judeful Braşov invită onoratul public braşovean a lua parte la marea serbare câmpe­nească ce va avea loc la Bra­şov, In eea mat frumoasă re­giune: „Valea Răcădăuiut*, în ziua de 26 Iulie 1931

Muzica Bat. 2 Vâu. de Munte va distra publicul cu ariile cele mai alese. Bufet bogat asortat şl un grătar special va sta la dtspozlpe. De asemenea vinuri din Regat şi Ardeal. Plecarea va avea ioc ta orele 8 dim. din tafa Restaurant. „Transilvania*.

In caz de timp u^taforabll serbarea se amâni pentru ziua de 2 August 1931.

PoblieatiioeConsiliul paroh’al a! B<serice

Sf. Nicolee din Braşov Schsiti publică licitat une cu oferte in* chîse, pentru lucrările de trens* formare şi reparare a caselor parohiale din Strada Prundului Nr. 49 .’

Ofertele conţinând cauţiunea de I0o/o din valoarea ofertei se vor înainta Biroului Consi* liul parohial până la 27 Iulie ora 12 e, m.

Ofertele se pot face pentru flecare lucrare in parte, adecă zidărie, tâmplărie, instalafiuni electrice, de canalizări şi vopi sitorie.

Devizul şi conditiunile gene­rale se pot vedea şi procura în fiecare zi dela 77 j " - 1 p. m.

Consiliul parohial*2 - 3

Docent Universitar*

Dr. AUREL VOINAMedie primar al spitalului

„Gh. Mârzescu#

B o a le de p iele ş i v en erice C o s m e t i c ă

Strad a Spitalului (I. C. XSratiaaau) ÎS .

Cons. 3 —6

In plin centru

Ateilor it Vnlcasuarebine introdus, cu bună clien-* teîă foarte avanteg’os, de vân* zare. Oferte la „Saxonia* Braşov» 502 l - l ;

Aitflmobil ds vânzare. Str.Fântânii Roşi 5. 503 1—1

Locuinţă de varăfimediat de închiriat. Două caH mere, bae, bucătărie» Poziţie ad* mirabtlă la soare şi aer* în a* propîerea restaurantului Tran­silvania. A se adresa dela 9 I ] 12 în biroul Dr. Lemeny, Plata Libertăţii 30» 360 1—6

D f t I l t A n P i conducătoare de H u l l lu l lu f l grădină decdpii, se caută pentru o fetită de 3 î: ani în orele dupămezii.

A se adresa: Ludw!g Miess, magazin de pielărie Str. RegeleCarol 20» 485 1 - 3 j

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI3.

»Braşovul literar”Anul /«No* U 8 Iunie Î93U

Dela primele ştiri că maestrul Cincinal Pavelescu va scoate o revistă, atei la poalele Cârpeli­lor, în singurătatea acestui oră­şel sugrumat aproape de mustii Înalţ cu cântec de mierlă şl cuc, încrederea a pătruns In Inimile tuturor, că ceia ce va apare, va fi demn urmaş al u- aui părinte onorat cu imarele premiu naţional pentru poezie, «are, deşi In vârstă, totuşi este extrem de spiritual, iusru foarte rar in zilele noastre.

Cu înfrigurare se aştepta a- partita copilului, care avea să se numiască „Braşovul literar* şi despre care nu se ştia de va fi mare, mic, frumos, urât, ştrengar seu cuminte, tradiţio­nalist (dacă va semăna cu pă­rintele său) sau modernist.!

Această apariţie fusese amâ­nată de atâtea ori, că îndoiala, şarpe mic te se strecoară uşor ta suflet, a pătruns şi In cel mal statornici, fâcându*! a crede •1 »Braşovul literar* nu va ve­dea niciodată lumina puternică a soarelui, ieşind dupl vârful Tâmpei,

Dar Intr’o z! măreaţă a po­porului român, Ia un an de când un vu’tur tânăr şi puternic a pogorât pe tenurile de grâu şt porumb ale ţării noastre, sco­borând din zările de un albas­tru închis, In prag de seară, apărut-a copilul minunat „Bra­şovul literat*, întocmai cum nud prevedea nimeni, dar pe care acuma tofl il adori, ii iubeşte, deoarece poirtă pe frunte, co ­roana pură a literatorii, drept omagiu vulturuiui indrăsae|.

Ca surpriză pentru cei ce St aşteptau apariţia, revista aduce noutatea formăret „Cercului re­vistei „Braşovul literar*.

După cum numele unora din­tre membrii acestui oerc, al că ­rui preşedinte, este însuşi di­rectorul revistei, maestru] Cin» etnat Pavelescu, justiţiei 2a de ajuns meritul de a se găsi în el, la fel sunt şl alţii pe cari nici nu-l bănuiam măcar că simt literar şi vorbesc poetic.

Dar să trecem io cuprins. Ar­ticolul „Gândul nostru" ne lă­mureşte despre intenţlle revis­tei şl ale conducătorilor,

»Odă M, S . Regelui Carol al

IMea* de Cincinal Pavelescu, dovedeşte că atunci câad Inima simte cu adevărat şi e ejuîată de o inteligenţi îns’ti, se pot realiza lucruri chiar minunate.

Nu putem trece mai departe, fără a reproduce două strofe din această „odă*, aşa de fru­mos construite, iată le :

„Din suflat îndoiala o aruncă Şi reazemă-Te, Sire, cu temei,Pe Tara Ta, ce’n dragoste şi muncă, Xţi îngenunche tot prinosul ei.

Coroana de oţel care va strânge Mândria frunţii Tale tinereşti.E sufletul moşiei româneşti Dospit numai în lacrimi şi în sânge.

Poezia „Cântecul Poporului* de G sorgs Gregorian* a fost distinsă cu premiul I al poeziei încoronării, la un concurs, tino! la Timişoara. Te impresionează felul olar, de o construsfle sim­plă, dar simpatică, in care au­torul a reuşit să-şi toarne gân­durile.

Articolul „Sărbătoarea Res­taurării* ai d*iui ion Dimitressu (bănuim pe colaboratorul în­semnat al cotidianului „Curen­tul*) este articolul oare împreună cu oda semnată de d-1 Cînclnat Pavelescu, justiţiei admirabil şi pe deplin închinarea acestui număr, Celui care a spus ,1a Vălenii de Munte, că „Va fi un Brânooveanu ol Culturii Româ­neşti*.

Despre poezia „M^jestăiii Sale Regelui Csrol Ii* de poe tul I. AL Bran Lemeny, care a apărut şi In ultimul număr al „Ritmurilor*, despre care s’a vorbit in acest ziar, ne-am spus părerea fără să exagerăm.

„Rlsbunarea Ze2|et* semnat de d l L’viu Rebresnu, ne ade­vereşte ins§ odată calîtăfl de ftn mânultcr al condeiului.

in mica po „F r.nee stins" tipărită cu litere prea mari, pu­tem spune: profesorul Victor Raih, cu o minunată metodă de predare In şcoală şi posedând o vestă cultură, cristalizează rânduri poetice bane.

„Epigraf* pentru o doamnă din Braşov seirnîazS d-1 Romu- lus Dianu un colaborator con­stant al „Curentam! litera? şi artistic*.

Din „imprimivărarea* dlui Emil Giurgiu3e, poezie tot atât de drăg&iaşe şl dulce oa şf titlu, reproducem o singură şfrofă, fără pretenţia de a ti cea mai bună căci în acest caz ar tre­bui să [reproducem întreaga poezie:

Ascult plopi stropiţi cu-argint pecoajă

Supţi de câmpul aburit,Mugurii sorbind din infinit,Euga ciocârliilor de vrajă.

Plastica, este susţinută de

frezi documentită şi sigură a d lut i Focşenemi’i, care tra­tează despre pi dorul sas Her­man Marres, cu 4 frumoase re­produceri dupl tablouri de ale acestuia.

Ua articol „Nicolee forgs* a împlinit 60 de unt, ede semnat Br, Vi, #

Recenzii: „Fiori de mucigai* " poezl de Tudor Arghezt, sunt privite şl cercetate printr’o . prismă obiectivi, daci putem 'l spune, oare dacă vi produse ■ uimiri, totuşi va găsi şi multe; aprobări. Ne pare bine că s’a “ pornit o recunoaştere a talen­tului k t Arghezi, documentat!. tocmai In paginile „Braşovului s literar*. ?

Dar după cum am crezut ş4 noi, că „B. L.* aşa cum a apalf rut nu este tot ce poate fi raef| bun, cum de alifei singuri ore- cunosc, când zic: |

„Desigur o l B, L , aşa cum| apare azi, reprezintă foarte pu-i tin din ceea ce va trebui s i flel înir'un număr viitor destul de I apropiat* — sperăm oa fa curânif sâ avem fericirea de a constate| că este una din cele mai buaef reviste provinciale. f

(6 clişee, 18 pag., pre|u! 20 lei,1 19 Iulie 1931. ^

V ictor Milorian, I

Wh « Z f iT l TRASSimiVSKi;

Ho. 230—1930.

In ajutorul şomerilorD a re d e sea m ă

«supra activiififii Comitetului municipal pentru ajutorareaşomerilor Braşov.

Pe lângă Primăria municipiului s'a constitui Ia 22 O atom - vrie 1930 Comitetul pentru ajutorarea şomerilor, oare dela 1 Decemvrie 1930 — 15 Iunie 1931 a ajutat efectiv şi permanent cu articole de prima necesitate, şomerii constatat! ica]atare din oraşul Braşov. Comitetul a administrat fondul de ajutorare, for­mat din taxele de câte 1—2 iei instituite de Primărie, asupra bi­letelor de intrare la diferitele spectacole, asupra consumatorilor ia restaurante, cafenele, hoteluri etc., cum şi din subvenţiile şi contribuţiile benevole primite în acest seop dela autorităţi şl particulari.

Numărul şomerilor şl ajutoarele acordate, au fost în măsura mijloacelor băneşti avute Ia dispoziţie de Comitet.

Comitetul este format din membrii reprezentanţi al autori- iătilor locale, industriei şi comerţului, oum şi ai salariaţilor şl muncitorilor, In şedinţa de constituire din 22 Octomvrie 1930 s’a ales un Comitet executiv de 11 membrii, iar mai târziu prin cooptare numărul membrilor acestui Comitet s’a ridicat la 19.

Comitetul executiv a |inut pâaă acuma 24 şedinf® Io cari a examinat situaţia şomajului îa Braşov îngrljindu-se de procurarea mijloacelor băneşti necesare la ajutorarea şomerilor cari con­form regulamentului întocmit, întruneau oonditlunile în această privinţă.

In vederea ejutorărll, şomerii se anunţau la Biroul de în­scrierea şomerilor (Oficiu public de plasare), şi după triarea lor printr’o Comisie de 3 emisă de Comitet, erau admişi de Comitet şi înscrişi la ajutorare,

Nu s’au acordat nici un fel de ajutorare în bani, ci numai In natură, articole de strictă necesitate ca : pâine, carne, slănină, zahăr, fasole (linte), lemne şi săpun.

Comitetul a fixat o rafie săptămânală, clasând şomerii în următoarele categorii: 1. necăsătoriţi, 2. căsătorit fără copii sau cu 1 copil, 3. căsătorit cu 2—3 copţi, 4. căsătorit cu mai mulţi de 3 copii. Articolele acordate şomerii le primeau în baza bo­burilor eliberate de biroul Comitetului, dela unele firme din oraş, en cari Comitetul a contractat furnizarea în bază de Ud- talie nublteă.

Rafia săptămânală dată fiecărui şomer a fost dela 1 D e­cemvrie 1950 — 1 Aprilie 1931:

Categoria necăsătorit: masă (prânz şl cină) la restaurant d . III, sau jumătate ra|ia celor din categoria căsătorit! fără copii, costul lei 154 resp. lei 85.10 săptămânal.

Categoria A) căsătorit fără (copii sau. cu 1 copil: pâine 8 kg* carne 1 kg., slănină 1 kgr., fasole 1 kg., zahăr % k j , săpun 1 buc., lemne 100 kg., costul săptămânal lei 180.50,

Categoria B ) căsătorit cu 2—3 c o p ii : pâine 12 kg,, carne IV2 kg., slănină IV 2 kg„ fasole 17a kg., zahăr kg, săpun 1 buc«, lemne 150 kg, costul săptămânal lei 255,90.

Categoria G) căsătorit cu 4 şi mai mulţi cop ii: pâine 16 kg , carne 2 kg., slănină 2 kg, fasole 2 kg, zahăr 1 k j„ săpun 1 buc., lemne 150 kg., costul săptămânal lei 315.

Dela 1 respective 20 Aprile rafia săptămânală din cauza mijloacelor Insuficiente a fost redusă in felul următor:

Necăsătoriţi: pâine 4 kg., slănină 7» kg,, costul lei 33.75;CâsăU oafeg, A ): pâine 8 kg,, carne V* kg, slănină 7* kg„

aahăr 7* kg., costul lei 68 ,50 ;CăsăU categ. B ) : pâine 12 kg., carne 1 kg, slănină 7 2 kg.,

zahăr 72 kg,, costul lei 103.25;CăsăU categ, C ) : pâine 1 6 kg,, carne 1 kg., slănini 1 kg.,

zahăr 7» k g , costul lei 137.Totalizând articolele date şomerilor în rafiile săptămânale,

Comitetul a distribuit în timpul dela 1 Decembrie 1930—15 Iunie 1931 cu total:

pâine 89.676 kg. în valoare de Lei 403.542.—carne 9.915 , , • 9 0 187.203,—slănină 9.773 . , » m » 356708.—zahir 3.980 » » n m » 117460.—fasole 4.692 » « 9 m 0 46925 .—săpun 525 „ „ n m 0 15232.—linte 2*401 „ . 0 0 0 12.004,50lemne 714.100 » - 0 0 0 357050.—

‘masa Ia restaurant pentrn şomerii necăsătoriţi Lei 69.585.—

Numărul şomerilor ajutaţi.Ajutorarea s’a început la 1 Deoemvrle 1930; în cursul lunei

^Decemvrie 1930 au fost însorişi ia ajutorare 358 şomeri; în cur­bul iernei apoi aumărul lor s’a urcat conţinu, în Ianuarie 1931 la 460, în Februarie şi Martie fiind ajutafi peste 600 şomeri cu fa­miliile lor. Din Aprilie numărul celor ajuta!! a început a scădea lle plasându-se la lucru, fie că unele categorii de şomeri au ifost şterşi dela ajutor din cauza reducerii mijloacelor fin snsi ore ale ^Comitetului,

* Ia cursul timpului dela 1 Decemvrie 1930 până la 15 Iunie 1931 (67z Iun!) au fost ajutafi cu totul 842 şomeri.

Fondul de ajutorare.După-cum s'a amintit, fondul Comitetului s'a alimentat din

subvenţiile autorităfilor, contribuţiile benevole şl din taxele insti­tuite de primărie in acest seop.

Situaţia fondului pe ziua de 15 Iunie 1931 a fost. urmă* toarea :

Totalul încasărilor.' Lei 1531.996'—» cheltuelilor , 1,414.508'—

Sold la 15 Iunie 1931 Lei 117.488'—

Cheltuellle reprezintă [costul bonurilor pentru articolele ce formează rafia săptămânali dată şomerilor, precum şi alte chel- Iveli obventte eu imprimatele ce an fost necesare (registre, bo­turi, biletele pentru încasarea taxelor de 1 —2 lei etc.).

Spre a se vedea provenienţa sumelor ce au format fondul, dăm mal jos, totalul încasărilor, respective coatribufiuntlor până la 15 Iunie 1931, dela diferitele Instituţii, întreprinderi iadnsiriale şi comerciale:

[a) Autorităţi şi alte instiiufii publice:

Ministerul Muncii Le! 150.000 —Primăria Municipiului 6 8 ,9 0 9 ,-Oficiul taxelor comunale n 191.192,—Camera de Corner! şl Industrie 0 50.000.—Uzina orăşenească de gaz aerian 0 3922.—Chestura Politiei, din taxele ore preL 0 34,600.—Dela Şcoala superioară de comerţ ref, de bleft m 891,—Dela Gimnaziul Ref, de fete 0 668 —Dela Liceul »Honterus* 0 2,000,—Dela Şcoala Primară reformată 0 500.—Dela Biserica ori. rom. Stuplni 0 2.304.—

Observăm că Primăria pe anul curent a prevăzut In buget o subvenţie de 300,000 lei, care s’a compensat cu cestul lem­nelor furnizate Comitetului în valoare de aproaps aceeaşi samă. Prefal lemnelor socotit de primărie e sub preţul de cost.

b ) în treprinderi industriale :

Wilhelm Soherg & Cte 0 116302.—S. A. Ard. pi. Industria forestieră 0 16.820,—Uniunea Industr. din Transilvania 0 50.030 —Industria Aeronautică 0 99 204.—Keryares Carol jaa. 9 1 .060 .-»MârSşeşti* 9. 6.524.—„Ofa" 0 5.000.—„ h a r n 7716.—„Sehmell* 0 6.713.—W, Tellmann & Comp, » j 7.866.—Fabrica »Stoliwnk* 9 8.943.—Fabrica »Volna* „ 3.248.—Leonida et Comp. n 890.—Fabrica de cauciuc » 4.000a—»Farola* n 9,008.—„Photogen* n 5,104.—»Ageco* Le! 852.—»Romion* 0 9.706.—Fraţii Mîess 0 1.116.—Fraţii Şcherg 0 5,024.—Fabrica de zahir Bod 0 23,794.—Fabrica de Ciment Kugler et Comp. 0 5.000.—Fabrica de parchete M, Copny 0 760.—Fabrica de celulozăZârneşii 0 20000 —»Unirea* m 4.000,—Fabrica de p iş ti de dinţi «Leo* 9 2.0C0,—Gheorghe Foith et, Comp. W 1,356.—Kocsis Andrei m 1,602.—Helnrich Fraok A Söhae 9 1 .4 1 8 .-Fabrica »Hess* 0 8.000,—Pásztori & Helfaiana » 486,—Czell & Seimen m 590.—»Phoiix* 9 480a—Eltel Gusta? 0 530 —Franciac Schîel 9 13,532.—johian Huhbes & Sohne 0 8 2 2 -

c) întreprinderi co m ercia le :

Hotei-Cafenea »Coroana* 9 205.835.—Cinema »Asira“ 0 209.956.—Cinema »Modern* 9 77400,—I. L. & A, Heshaimer 0 11.560.—Kronstădter Deutsches Haadelsgremîum 0 10 .4 3 0 ,-Onşyerl Gustav 0 1.800.—Sindicatul Maeştrilor 0 2.000«—

d) B ăn ci :

Banca »Albina* 0 1.000.—Cassa Gen, de Egon. (Sparkassa*) ’ 0 2.000.—

e) D iverşi :

Asoc. Cult, .Astra* 0 4.955,—Son. tetelor reformate 9 1,330.—Dela Funcţionarii Primăriei 9 7.604,—

» Membrii Deleg, Perm. a Cons. Municipal 9 1.750,—» Pompieri! Municipiului 0 2,160.—» Muncitorii orăşeneşti dela curăţ, publ. 0 4 ,3 4 8 .-» Personalul Curţii de Apel 0 2.307.—» Aagajafti C. F. R. Stafia Braşov 0 4.631.—

] » » C. F. Pârtie. Br. «Treiscaune m 1.080—» » Depoului de Looomotive 0 1002—» » P. T. T. 9 690—» Funcţionarii Chesturii Politie! 0 550—» Căminul C, F. R. 0 1.000—

etc.Din această dare* de seamă se poate vedea eă acest C o­

mitet a lucrat şt lucrează condus de cel mai drept spirit gospo­dăresc, ajutoarele au fost date în măsura mijloacelor financiare de cari a dispus.

Gestiunea Comitetului a fost verificată de controlorul C o­mitetului, urmând n se verifica şi de Comislunea de cenzori.

Membrii Comitetului, cum şi funcţionarii primăriei au lucrat pentru şomeri în mod cn total gratuit,

Comitetul va continua cu strângerea fondului necesar, reîn­ceperii operil de ajutorare pentru iarna viitoare.

Braşov, la 7 lulfe 1931.

Preşedinte: Secretarul Comitetului:luliu Şu ciu m. p. D r. P opovicI m. p.

Primăria InnlclpfnlBl Braşiv.Serviciul Veterinar Zootehnic.

No. 15354—1931.

Noi preşedintele Comisiei In* terimere a Municipiului Braşov, având in vedere rapoartele re* oetate ale serviciului veterinar Zootehnic al acestui Municipiu* motivate de numeroase muşcă* (uri de câini a diverselor per* soane.

Având în vedere puţinul in­teres ce dau proprietarii câini* ior pentru apărarea sănătătif publice şi respectarea dispozi*

j fii O/donanfclor anterioare, j Având în vedere Ordinul Mi*

nlsterului de Agricultură şi Do­menii, Dhecjla Zootehnică şf Sanitară Veterinară Nc. 125502 — 1931.

Având în vedere dispoziţii^ nile Legei de Politia Sanitară Veterinară din 1915 a:t. 55 şî H6 şi pentru a preveni cazu­rile nenorocite de turbare la oameni :

O r d o n ă mArt. 1. Toţi proprietarii câini­

lor de ori ce rasă şi destinaţie« de pe întreg teritoriul acestui Municipiu sunt oblgati să facă dectaratiune la Primăria oraşu­lui despre No. rasa şi destina- ti un ea câinilor ce posed, care va elibera o autorizaţie de fo­losinţă plătind taxele impuse de comună.

Ârt. 2. Este interzisă circula* tia câinilor de ori ce rasă sau provenienţă, pe străzile, pieţele publice, parcuri, localuri de con* sumâtie, restaurante, hoteluri etc, decât ataşati şi cu botnifă şl vaccine ti contra turbării*

Arh 3. Se consideră contră* venient la dispozitiunile prezen­tei Ordonanţe* persoanele ori cine or fi proprietarii câinilor« ca?! nu se vór conforma pre^

I soripiiimilor prevăzute £ J ;'o i fi supuşi unei amenda de 20GQ de iei indiferent dacă au muş­cat sau nu pe cineva- Această amendă se pronunţă în folosul oraşului Braşov şi câinii vor fi sechestrat! şi ucişi.

Árt. 4. Toţi câinii găsiţi liberi sau etaşati şi fără betnijă, sau nevaccinaţi pe străzile oraşului vor fi ucişi prin orice mijloc; (otrăvire etc).

A lt 5. Serviciul de Ecarisaj al Municipiului, ajutat şi asisi tat de organele poliţieneşti estei obligat a aduce la îndeplinire dspoziţiunrie prezentei Oido* nanfe Und oprit de a păstră vil câinii prinşi pe străzile oraşu­lui, afară de acei caii vor fl sechestraţi în interesul obser* vatiunei în conformitate cu le­gea de politie Sanitară Veteri* nară,

Aii. 6* Actele de dare în ju* decată a contravenienţilor Iar prezenta Ordonanţă se vor în* îccmi de către organele poli­ţieneşti pe teritoriul căruia ser găscş'e proprietarul câinelui.

Braşov la 24 Iunie 1931«Comisia Interimară, Preşedinte:

ŞuCiuSecretar General:

Socaciu•Şeful serv* vet* al Municipiului:

Dr. Uşurelul501 1 - î

De închiriatrâ cu uzină electrică. Informa-? fiuni la Simon Peter Măeruş. 500 1—3

fio vSn79PQ parcele pan* U v I a i i r a r o tru construc*. ţii de case, ia poziţie bună, iefc tine- A se adresa: Costiţa A« Nr. 2.

De vânzareOului No. 37. — Information! 1 Pe Todle 38. 1 - 0

M Z I T â TMI9SILVANII3 Nr, 77—1951,

him de ifonre a Seneiei.— Un comunicat oficial. —

La Londra a luat sfârşit alai- teerl conferenţa delegaţilor A- mericei, Angliei, Franţei, Ger­maniei, Italiei, Belgiei şl Japo­niei, tari ceri au fost Ireprezen- late,"prin miniştrii lor de finanţe 9i externe, Jn care s’a discutat, în legStură cu plenul Hoover; acţiunea de ajutorare a Germa­niei din greaua criză ia cere t e găseşte.

După şedinţa pîeneră finală •'a publicat, sub semnătura d-ior Ramsr y Macdonald, preşedintele conferinţei şi sir Mauriee Han' fcey, secretarul genera), comuni­catul oficial urmilor:

•Recenta retragere a capita­lurilor din Germania a creat o criză financiară acuţi, Aceste retrageri au fost provocate de scăderea încre deiii in siiuaţla economică şi financiară a aces­tei |ări, deşi această lipsi de îneredere nu este îndreptăţită de sltueţia generală economică şi budgetară a Reichuluf.

•In scop de a .asigura men­ţinerea stabilităţii in Germania, care reprezintă cea mai mare însemnătate pentru interesele lumii întregi, guvernele repre­zentate la conferinţa co co şa tă de guvernul britanic se declară gata s i coopereze, In măsura cea mai largă posibilă, pen ra a restaura această încredere.

•Guvernele ^reprezentate la conferinţă sunt gata să reco­mande iastituţluailor financiare din firile respective următoa­rele propuneri, de natură s i

remedieze Imediat situaţia:•Creditul de 100 milioane

dolari, acordat Băncii Relehului sub auspiciile Băncii Reglemen­telor Internationale, să fie re- înolt la expirare pentru un nou termen de frel luni.

•SI se ia In comun măsurile necesare de către Instltutlunlle financiare din diferitele fări pentru menţinerea creditelor a- cordate Germaniei până acum.

•Banca Reglementelor Inter naţionale să fie invitată ca fără întârziere să desemneze un co­mitet de reprezentant! ai Ban* cilor de emisiune Interesate, pen­tru a cerceta nevoile imediate de credite noui ale Germaniei şi să studieze posibilităţile de convertire a creditelor pe ter men scurt Kn credite pe termen lung.

•Conferinţa ia act cu interes de comunicarea dlui Bruening, cancelarul Reichuiuii în privin­ţa fondului procurat de indus tria germană» la dispoziţia Băn­cii de Reescont în Aur din Ber­lin.

•Conferinţa consideră că a- c i st fond de garanţie face cu putinfă stabilirea unei baze pen- tru reluarea operaţiunilor nor maie de credit internaţional.

•Conferinţa socoteşte că o acţiune permanentă va ttebui să urmărească rezultatele date de măsurile mei sus menţio­nate*.

Ierul de finanţe a trimis un ireular administratorilor finan-

____t in care li se comunică urmă­toarele dispoziţiuni:

Venitul impozabil la impozitul agricol pentru pădurile sau păr­ţile din păduri, rămase ne- exploatat?, deşi contractul pen­tru tăiere fusese încheiat înainte de război, se determină luân- d u se de b iz l valoarea locativ! actuală urmându-se pentru aşe­zarea impozitului regulile pre­văzute de legea pentru unificarea «d&tribuţtaiilor directe-

S ’a luai această măsură prin «omisiunea centrală fissală pen­tru consideraţia că valoarea reală a unei păduri aflată In a- ceaslă situaţie nu mal poate fi Bl tenefie de praful stabilit la o epocă aşa de îndepărtată prin contract, din moment ce va­loarea monedei în care s’a con­tractat nu mai corespunde va- lorei ei actuale-

D isp en sa de reg is tre co m er­ciale .

De asemeni ^omisiunea cen­trală llsoală a decis că în con­formitate cu codul de comerf, nu pot fi dispensat! de ţinerea registrelor comerciale cerute de art. 108 din legaa pentru unifi­carea contrtbuţ.untior directe, desftt colportorii, comercianţii care fac meu! trafic ambulant, cărăuşii şi to|$ cel ai căror co­rner) nu iese din eercul profe­siune! lor manuale inslşl.

fu generai ilCci Ieglaitorul a Ic fele s să Impună obligaţia ti­nerii registrelor comerciale tu­turor celor care lucrează cu credit şi pe credit.

Se dispensează de asemeni de tinerea registre lor comer­ciale, fiind socotiţi ca mici me­seriaşi, numai acei ceri în exer­citarea meseriilor, nu sunt aju taft decât de cei mult două calfe şi doi ucenici.

Meseriaşii care depăşesc a- ceaştâ flmliă ,ln per&oaalul în­trebuinţat de ef, Vor 11 obligaţi la tinerea registrelor comerciale.

impozitelor.E xecu tările pentru nep lata

im pozitelor.

In urma intervenţiei făcută de Ministerul de justlfle direcţia Judiciară se va observa ca în executările Îndreptate contra în­treprinderilor industriale pentru plata contrlbuţiuntior directe să se respecte dtspoziţiunile art. 468 şi 492 din codul civil In baza cărora nu se vor mai scoate In vânzare prin licitaţie publică utensile!?, msş’nî!?, etc,, care au devenit Imobile prin desti­naţie întrucât sunt strâns legate de Întreprindere şi exploatare Însăşi şi deci nu sunt suscep* tibiie de o executare mobiliară.

Pentru asigurarea drepturilor Statului se vor urma dispoziţia unite generale tuete prin legea de urmărire şi percepere sco­ţând la vânzare prin licitaţie publică conform art. 30 din a- ceasta lege numai lucrurile care In mod legal nu eu caracter de imobile prin destinaţie iar pen­tru cele devenite imobile prin destinaţie se va proceda con­form ert. 32 din aceiaşi ;ege.

A m nestierea delictelor fisca le

Dlspoztţiuntle art. 6 din înal­tul decret regal No. 1930, pu­blicat în •Monitorul Oficial* No. 134 din 1931, referindu-se la amnistierea infracţiunilor cu ca- raster penei, nu sunt aplicabile amenzilor provenind mn apli­carea legel contrlbuffunlior di­recte, cari au caracter civil. Prin urmare aceste amenzi se vor urmări ca şl până acum.

Ministerul instrucţiunii a trimis tuturor şcoalelor secun­dare tabloul cărţilor didactice valabile pentru anul şcolar 1931—1932. Cu acest prilej, ministerul a atras din nou aten­ţia direstorilor de şcoli că, este interzis de a obliga pe elevi să-şi cumpere eârţile şl rechi­zitele dela anumite librării,

La întrunirea delà Cluj a de­legaţilor berourilor notarilor pu­blici din Ardeal, Banat şi Bu> covina s’a votat următoaream o* ftune:

1. Barourile notarilor publici sunt pătrunse de dorinfa unifi­cări! cât mai grabnice şl desă­vârşite a legislaţiei nationale pentru întreaga tară,

2. Având în vedere însă mul­ţimea categoriilor de legi sun­tem de părere, că unificarea legislativă nu se poete face de­cât In ritmul diferitelor coduri, deal treptat, cum prevede şl Con8tiiutiunea ţării.

3. Introducerea în provinciile noui a legilor In vigoare în Ve­chiul Regat ar provoca o per­turbare In viefa de drept cu a- tôt mai mult, fiindcă aceste legi parte nu corespund timpului şl principiilor moderne de drept, parte sunt străine de simful de drept şl de tradiţiile poporului

Numirea directo- rilor deşcoH primare.

D-l prof. N. lorge, ministrul instrucţiuni', inleoţloneezS să re­vizuiască toate numirile de di­rectori şi directoare din învăţă­mântul primar urban şi rural.

Pe viitor numirea acestora se va face cu totul pe alte baze decât până aer m, întrucât d-I prim-mînislru înţelege să lase şcoalelor primare latitudinea de a se conduce singure.

In consecinţă d l prof. lorga a dispus următoarele:

Fiecare şcoală primară, ur* benă sau rurală, va desigur, prin alegere, o listă de trei mem­bri ai corpului didactic respec­tiv, din care ministerul, pe le- meiul unul decret regal (până la aprobarea de către Corpurile legiuitoare) va num! pe director.

La alegerea pentru designarea celor trei membri vor participa atât învăţătorii pensionari cari au făcut serviciul lor la şcoala respectivă.

Din A lbaJuIia.

R eabilitarea d lui C, Bărbat.la urma memoriului înaintat

de d*l şef al serviciului de si­guranţă din localitate, Corfoien Bărbat, direcţiunea gen. a poli­tiei a delege! cu ancheta Îs po­liţia din Aiba-Iulln pe d-l sub- inspector ion Niculescu din Cluj, care In 10 1. c. a făcut o an­chetă amănunţită Ia pollfte lo­cală, neglsind d lui C. Bărbat nici o vină, deoarece d-sa a fost denumit In baza unul act emis de facultatea de drept din Cluj, absolut autentic şi nefal- silica!. Totul a fost doar o răz­bunare Josnică pusă la cale de şeiul politiei dr. Ludovic Mun­te« na in complicitate cu grecul Const. Drivas zis Driva, contra cărora s’eu luat măsurile cu­venite.

D*fi C. Bărbat a dat în jude­cată atât ziarul •Universul* cât şi gazeta «Aibă-falia* cerând un milion iei despăgubire.

Subsemnaţii I. A, Slinghe A G . G. Ţlgcl coasoolaţl ai firmei Ubrăria & Papetâria — Miner• va — din Braşov strada Voe- vadul Mihaiu Nr. 13, avem o> noare a comunica Onor. eobs tre clientele şi onor, Public, câ d-l Cosii Eaea, nu mai face parte din asociaţia noastră, din ztua de *18 Iunie a. c. şi în consecinţă, d-Sa nu mai poate angaja asociaţia noastră, sub nici o formă.

L A. Stinghe et G. G. ŢtgoU 504 1—1

■ român, multe din ele fiind a- daptlri ocazionale, provocate de necesităţile momentului.

4, Io situafla grea economică de astăzi .ar fi şi inoportună a* ceasta Introducere deoarece aceste perturbări ar provoca nemulţumiri şi mal mari ale populaţiei, grevând inutil bugetul secătuit al statului.

5, Suntem pentru menţinerea InsUtuţlunJi notariatului public şi introducerea ei pe tara întreagă prin o nouă lege modernă In serviciul ideal al justiţiei pre­ventive.

6, Cerem ascultarea Ca me­rilor notarilor publici înainte de legiferarea cu scop de unificare şi în special ia redactarea le­gilor cari privesc iastliuţiunea notariatului public, fiind aceasta şi un drept al nostru asigurat prin lege.

Un com unicat.

Chestiunea [societăţilor de invalizi

Ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, educe ia cu­noştinţa publicului că n’a auto­rizat funcţionarea unei societăţi ceri poartă denumirea de •Aso­ciaţia generală ). O. V,*,

Alert societăţi care funcţia- neBzS contrar dispozffîunilor le­gale nu pot prin urmare să se bucure de sprijinul şi concursul ministerului nici direet, nici in­direct prin interventlunt la alte autorităţi.

Cu acest prilej ministerul muncel, făaătăţei şi ocrotirilor sociale aduce la cunoştinţa au­torităţilor cât şi a ocrotiţilor I. O. V. că toate publfcafiuntie făcute In cursul ultimelor două luni, de către diverse societăţi cori se Intitulează L O. V., sunt societăţi neautorizate şi ea ata­re cei ce te condu« nu sunt îndreptăţiţi a lua măsuri In ce- ea-ce priveşte pe ocrotiţii O fi­

efului naţional al Invalizilor, or* fanilor şi .văduvelor, care este singurul îndreptăţit a se Intitula L O« V# şi el eirai sediu este 2n str. General BerihelotNo. 27 Bucureşti şi ale cărui filiale funcţionează în toate judeţele numai pe lângă prefecturile de judeţ, respective şi nu are şl nici nu recunoaşte alte filiale care să fie îndreptăţite a se In­titula l. O. V.

F sfl de abuzul care se face în timpul din urmă di» titulaturaI. O. V. ministerul muncit, sănă­tăţii şi ocrotirilor sociale socoa* te de a sa datorie de a invita toate societăţile cari până îa prezent au uzat de această ti­tulatură fără a fi cu nimic în­dreptăţite; săînseteteze imediat această procedare; tar acele cari doresc a funcţiona şt a ti recunoscute s& se constdue i- mediat pe baza formelor legale ştiut fiind câ aceasta este cea din urmi înştiinţare de acest fel care se mai face, iar orioe abatere se va constata va fi considerată ca un abuz şi tra­tată în consecinţă.

Ministru,(ss) Dr. /. CantaCuzino.

Cinematograful ,Astra*Locţiitorul (Der F&ische E-

hemana ) un tllm vorbit ş| cân­tat in limba germană, va rula in cinema »Astra* cu începere de Sâmbătă 25 Iulie, I i roiurile principate figurează unii dintre sei mai iubit! actori germani ca Măria Pandter, Johm RtemaniL G uste v W ai dec: Tibor Halmayc„

ConfinutulEa — o femeiuşcă plică de vi­

aţi. El. un b leg (tandamanda> Rezultatul: O căsnicie— ca ori ce căzniGie — pe care o oferă un bleg. până ce nu vine Intre ei fratele său gemen ca un trăs­net din senin, cere aduce viaţă fu căsuţa lor punând toată lu­mea într’un vârtej de schimbări vesele, şl de situatiuai hazlii şi complicate cu sfârşitul: Căsni­cia vindecată, far pudicul de râs s’ămbată,

Sevilla, 24. — In cursul ciocnirilor cari au (avut ioc aci, a fost complet distrus, cu lovituri de tun, imobilul în care se efte centrala comunistă. înainte de această acţiune a .artileriei, fuse­seră evacuate casele vecine. O mare contitate de vis a fost văr­sată In stradă.

Poliţia ras goleşte ruinele în cercetare de arme şi docu­mente. O escadrilă de avioane cu mitraliere patrulează eeasupra oraşului.

Comunişti! posedă în Sevllla frel imobile, cari au fost pă­răsite În cursul luptelor. Fugarii s'au refugiat în casele vecine, pentru a outaa trage mat uşor asuora forfelor publice.

MADRID, 24. — Din cauza dezordinelor provocate de gre­vişti, s’a declarat azi starea de asediu şi la Madrid.

In prevederea unor eventuale turburări la minele de potase # au fost trimise trupe la Cordona. >

Greviştii au primit pe soldaţi cu strigăte ostile. Trupa a tras asupra mulţimii, fără a răni însă pe nimeni.

InformaţiiA viatorii francezi ,1a S i ­

naia. Aviatorii francezi din es< cadrila sosită Miercuri în C a­pitală, (au plecat Joi dimineaţa cu trenul la Sinaia, unde s’^u prezentat Suveranului.

Regele i-a reţinut la dtjun, la care au mal participat prin­cipesa Ileana cu logodnicul său, principele Ntooiae, mareşalul Haste vfcf, colonelul adjutant Stoioescu şi Putu Dumiirescu secretarul particular al regelui,

Generatei de Goyi. coman­dantul essadrilei a loat decorat cu «Corona României* în gra- dui de Mare Cruce; căpitanul Costes cu •Virtutea Aeronau­tică* în grad de comandor; comandorul Pelletier d’Oisy cu •Virtutea Aeronautică*, la grad

de ofiţer. Iar ceilalţi aviatori ou •Crucea de aur a aviaţiei ro­mâne*.

După masă oaspeţii a'au dus \ 1a Posada, fiind Invitaţi de prin­ţul Btbescu la un garden>party.

Noaptea aviatorii francezi m rămas în Sinaia.

Eri dimineaţă ei s’au reîntors Kn Capitală.

Azi dimineaţă, escadrila pă­răseşte kC&p!taia, fndreptftndu- se spre Belgrad.

«

G ospod in ele pot suporta; căidura bucătăriei numai dacă întrebuinţează rămăşiţe de brad*, j cari dau flacără repede şi cai* [ dâ, nu însă căldură şi în bucă4 : tărie. Puteţi comanda ia Ko» csisi telefon 187. i

iî

\

/

• m i » « » .!» , i. u i m u i u i i , n v .k i i t r , JL r'AM O. rkaSQV. teiftoto; nwÿoaMbU i VICTOR BR&NISW.