CuprinsCAPITOLUL 1. MOTIVAREA ALEGERII DESTINAȚIEI TURISTICE....................................................................................2

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA CONTEXTULUI ECONOMIC LOCAL..........................................................................................3

2.1 AȘEZARE GEOGRAFICĂ............................................................32.2 ECONOMIA..............................................................................42.3 CĂI DE ACCES.........................................................................42.4 PROIECTE...............................................................................4

CAPITOLUL 3.POTEȚIALUL TURISTIC AL DESTINAȚIEI.........7

3.1 ISTORIC..................................................................................73.2 RELIEF, FAUNA ȘI FLORĂ.........................................................83.3 ANALIZA SWOT......................................................................9

CAPITOLUL 4.PREZENTAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE..................................................................................11

4.1 OBIECTIVE TURISTICE............................................................114.2 OBICEIURI ȘI TRADIȚII............................................................144.3 UNITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE.......................................15

CAPITOLUL 5. PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL ÎN SĂPÂNȚA..........................................17

CAPITOLUL 6.BIBLIOGRAFIE..................................................19

1

Capitolul 1. Motivarea alegerii destinației turistice

Teritoriul ţării noastre prezintă o mare varietate de valori cultural istorice, artă

populară, etnografie, folclor, tradiţie, vestigii istorice, un cadru armonios îmbinat, cu un

fond peisagistic variat şi pitoresc. Toate acestea se constituie într-un valoros potenţial

turistic rural. Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, aşezările rurale

româneşti au păstrat şi mai păstrează în mare măsura datinile şi obiceiurile străvechi,

un bogat şi variat folclor, ce pot fi valorificate turistic.

Am ales ca temă turismul rural în comuna Săpânța , deoarece consider că este

locaţia perfectă pentru turism rural, cu obiective turistice unice în Europa, precum

Cimitirul Vesel și Mănăstirea Peri cea mai mare construcție din lemn din Europa, și cu o

natură de o frumuseţe excepţională.

Pricipalul motiv care m-a făcut sa abordez această temă, este acela că s-au

păstrat obiceiurile locului foarte bine, localnicii sunt oameni simpli, parcă din alte timpuri,

ceea ce oferă turiştilor posibilitatea de a se încărca cu energie pozitivă.

Această parte a Maramureșului care este plină de viață și de bucurie. Cine a fost

în Sapanța poate spune cu mâna pe inimă că s-a simțit ca și acasă sau mult mai bine

chiar. Miile de turiști pot confirma aceste vorbe în toată lumea, Săpânța nu este doar un

loc ci este un spirit al creștinătății, deoarece aici găsim oameni cu frică de Dumnezeu,

ca în nici o altă zonă a Maramureșului. Marturie stă Mănăstrirea Săpânța Peri care este

un monument al locului și unic în lume.

Localitatea Săpânţa este situată în județul Maramureş, la poalele munților Gutâi,

la confluența râului Săpânţa cu Tisa, la 18 km de Sighetul Marmaţiei. Localitatea

Săpânţa este atestată documentar din 1373. În prezent are aproximativ 3300 locuitori.

Pe teritoriul său există izvoare minerale bicarbonatate, sodice, calcice, clorurate

cu o concentrație ridicată de ioni bicarbonici. Localnici utilizează aceste ape în tratarea

gastritelor, a bolilor gastro-duodenale și a colecistitelor.1

Localnicii din Săpânţa sunt cunoscuți în zonă pentru obiectele artizanale ce sunt

produse aici, pentru costumele populare și cergile realizate.

1 http://www.sapantaturism.ro

2

Capitolul 2. Prezentarea contextului economic local

2.1 Așezare geografică

În nordul extrem al României, în Țara Maramureșului, comuna Săpânța este

așezată pe malul drept al Tisei în dreptul Văii Tărășăului, aproape de confluența râurilor

Săpânța și Tisa. Pe D.N. 19, localitatea este situată la aproximativ 18 km distanță de

municipiul Sighetul Marmației.

Săpânța este una din comunele mari ale Maramureșului. Comuna are hotar cu

municipiul Baia Mare și localitățile Certeze (județul Satu Mare), Remeți,Câmpulung la

Tisa, Sărășău, Sighetu Marmației, Giulești, și Ocna Sugatag. La nord Săpânța este

mărginită de râul Tisa, care desparte aici România de Ucraina. Suprafața comunei este

de aproximativ 150 de kilometri pătrați și cuprinde lunci, terase, dealuri și munți.

Terenurile cultivate ocupă o suprafață de aproximativ 600 de hectare. Peste 417 de

hectare sunt ocupate cu livezi, 5561de hectare cu fanețe și 7530 de hectare cu păduri

de foioase și conifere.2

Așezarea este dominată de Piatra Săpânței, o formațiune vulcanică

impresionantă de râul Săpânța, care izvorâse de sub vârful Rotundu (1500m altitudine),

printre stâncile nordice ale Munților Ignișului și se varsă în Tisa la 228m altitudine.

Cursul râului este de circa 20 km, destul de abrupt și traversează o zonă impădurită.

Albia râului este plină de bolovani mari. Cascada, frumusețea peisajului, accesibilitatea

traseului (drum forestier modernizat), cât și posibilitatea de a practica pescuitul sportiv

(pastrav, lipan) permit practicarea multor forme de turism.

Câteva repere turistice sunt: Piatra Săpânței (941 m), Vf. Rotunzilor (1240m),

cascada, izvoarele cu ape minerale, păstravăria, parcul dendrologic (ce inconjoară

Mănăstirea Săpânța-Peri). Casele săpânțenilor sunt construite de-a lungul drumului și al

străzilor și văilor laterale (Valea Săpânței). Gospodăriile au grădini mari cu pomi

fructiferi. Imense grămezi de mere roșii stivuite toamna pe verdele crud al ierbii din

grădini, oferă privitorului un adevărat spectacol de culoare.

2 http://www.sapanta.ro/maramures/

3

2.2 Economia

Principalele activităţi economice ale săpânţenilor au fost creşterea animalelor şi

cultivarea pământului, activităţi care marchează înca viaţa comunei.

Comuna Săpânța are o suprafață de 13917 ha, inravilan:336 ha, extravilan 13581 ha,

populația este de 3350 persoane, are 1241 gospodării, 1241de locuințe, 2 grădinițe și o

școală.3

Activitățile specifice zonei sunt agricultura, prestări servicii, comerț, agroturism,

meșteșugul artizanal, țesutul cergilor și covoarelor din lână și pictatul icoanelor pe sticlă.

2.3 Căi de acces

Pentru a ajunge în comuna Săpânța avem urmatoarele trei opțiuni.

Cu autoturismul - prin DN19 de la Sighetul Marmaţiei sau de la Satu Mare (prin

Negreşti-Oaş).

Cu trenul - prin gara Sighetul Marmaţiei și de acolo cu mijloace auto.

Cu avionul - prin aeroporturile din Satu Mare și Baia Mare iar de acolo cu mijloace auto.

2.4 Proiecte

Comuna Săpânța are urmatoarele proiecte:

Proiectul Maramureș-Transcarpatia Info-Tour

Proiectul se numește Maramureș-Transcarpatia Info-Tour4, beneficiarul proiectului fiind

Primăria Săpânța. Acţiunea se încadrează în cadrul Programului Hungary-Slovakia-

Romania-Ukraine ENPI CBC 2007-2013, la Prioritatea 1. Promovarea dezvoltării

economice şi sociale; Măsura 1.1.: Dezvoltarea armonizată a turismului. Proiectul are o

valoare totală de 205.828 EURO din care 185.225 (89,99%) constituie contributia

nerambursabila ENPI și se va desfășura pe o perioadă de 18 luni. Proiectul a fost

depus si a fost aprobat spre finantare în cadrul celui de-al doilea apel de depunere de

3 http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-SAPANTA/1743314 http://www.primaria-sapanta.ro/sapanta_proiectul%20maramure%C8%99-transcarpatia%20info-tour-106.html

4

proiecte a Programului Transfrontalier de Finanțare Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina

ENPI.

Microhidrocentrală pe râul Săpânța

Banca Comerciala Romana 5(BCR) a acordat un credit de 17 milioane euro companiei

Espe Energia pentru construcția unei microhidrocentrale pe râul Săpânța, județul

Maramureș. Microhidrocentrala de pe Săpânța va avea 4 turbine cu o putere instalată

de 9,88 MW și va fi în măsură să furnizeze energie pentru nevoile a mai mult de 10.000

de familii. Microhidrocentrala presupune o investiție de peste 23 de milioane de euro

finanțate integral cu capital privat pe baza de finanțare de proiect (project finance) în

colaborare cu BCR și beneficiind de consultanță tehnică din partea Studio Frosio din

Brescia.

Proiectul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”

„Nu poți grăbi Maramureșul!”6 („You can’t rush Maramureș!”). Acesta este mesajul

transmis de Peter Huxley, irlandezul îndrăgostit iremedial de satul românesc cu privire

la proiectul cu finanțare europeană „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”. Proiectul

beneficiază de fonduri nerambursabile prin Regio - Programul Operațional Regional

2007-2013 și își propune să promoveze satul românesc într-o manieră inedită.

Proiectul prevede desfășurarea unui festival care va reuni la Săpânța muzicieni români

și irlandezi, dar și meșteri populari, pentru a sărbători valorile satului maramureșean și

pentru atrage turiști în zonă. Proiectul sprijinit de comunitatea locală din Săpânța îi

invită pe români, mai ales pe orășeni, pe cei cu copii, pe cei dornici să descopere tradiții

vii, muzică și obiceiuri străvechi, să vină la Săpânța pentru a trăi bucuriile sufletești

oferite de satul românesc”, au anunţat organizatorii.

Proiect de reabilitare a drumului Seini – Săpânța – Sighet

În planul de reabilitare a drumurilor naționale din Maramureș7, Consiliul Județean (CJ) a

prins și tronsonul care face legătura între Seini și Săpânța (important punct turistic din

județ) și Sighetu Marmației. Despre starea drumului, importanța refacerii lui și intenția

de reabilitare, Mircea Man, președintele CJ, a discutat cu cei abilitați să sprijine

realizarea acestei investiții în infrastructura rutieră. S-a vorbit despre importanța 5 http://www.asociatiamhc.ro/microhidrocentrala-pe-raul-sapanta6 http://citynews.ro/eveniment/sapanta-drumul-lung-spre-cimitirul-vesel-un-proiect-derulat-cu-bani-europeni-12368027 http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/proiect-de-reabilitare-a-drumului-seini-sapanta-sighet

5

reabilitării sale atât ca legătură între Satu Mare și Maramureș, cu continuare spre

Suceava, pe la Borșa și Iacobeni, cât și din punct de vedere al promovării turismului,

Cimitirul Vesel de la Săpânța fiind un obiectiv turistic important al județului.

Capitolul 3.Potețialul turistic al destinației

3.1 Istoric

6

Prezenţa omului pe meleagurile săpânţene a lăsat urme încă din epoca

bronzului. Muzeul din Sighetul Marmaţiei păstreaza vestigii arheologice din această

perioadă, descoperite pe teritoriul comunei. Comuna Săpânţa este una dintre cele mai

vechi şi mai importante localităţi din Maramureş. Primele atestări ale prezenţei umane

pe teritoriul comunei datează din era neolitică, din epoca bronzului. La Muzeul din

Sighet sunt păstrate vestigii arheologice din această perioadă.

Cea mai veche atestare documentară este de la 30 Octombrie 1373.8 Numele

localităţii (Zapancha), este menţionat în legătură cu un conflict legat de proprietăţi, între

boierii locali şi coloniştii saşi şi maghiari aduşi de regatul maghiar. În acea diplomă se

stabileşte limita dintre teritoriul acordat coloniştilor (care formeazş hotarul

Câmpulungului) şi hotarul Săpânţei. Conflictul a durat mai mult timp şi este menţionat în

mai multe diplome maramureşene (Ioan Mihalyi de Apsa).

Boierii din Săpânţa au luptat şi în alte rânduri pentru a-şi păstra moşiile şi unii

dintre ei aveau moşii şi în alte aşezări din Maramureş. Vechile diplome maramureşene

înregistrează o mulţime de familii nobile din această localitate. Dintre acestea amintim

familiile: Stan, Gherhes, Tivadar, Bosa, Finta, Giurgi, Nan, Pop, Steţcu, Săpânţan, Tite,

Holdis, Turda, Banc şi alţii.

Încă din acea perioadă, Săpânţa era o localitate importantă. Ioan Mihalyi de

Apsa face referire în Diplomele maramureşene, la puterea economică a localităţii,

amintind despre existenţa mai multor mori de apă pentru măcinatul cerealelor. Un

document din 1404 aminteşte o moară pusă în mişcare de apele râului Săpânţa, despre

care Tit Bud precizează că avea două roţi şi aparţinea Mănăstirii Sfântul Arhanghel

Mihail din Peri.

Istoria localităţii este strâns legată de activitatea Bisericii, preoţii având

întotdeauna un rol de maximă importanţă în viaţa comunităţii. Amănunte despre acest

subiect vor putea fi regăsite pe paginile acestui site în secţiunea de istorie a paginii

dedicată Mănăstirii Săpânţa-Peri. De-a lungul timpului, principalele activităţi economice

ale săpânţenilor au fost creşterea animalelor şi cultivarea pământului, activităţi care

marchează înca viaţa comunei.

8 http://www.primaria-sapanta.ro/sapanta_istoricul%20localit%C4%83%C5%A3ii-44.html

7

3.2 Relief, fauna și floră

Comuna Săpânța este așezată în partea nord-vestică a județului. Se află la 36

Km față de capitala județului, pe direcția nord. Și se află la o distanță de 435 Km față de

capitala României.9 Comuna Săpânța este așezată în segmentul nordic al Carpaților

Orientali. Comuna este așezată în extremitatea nord-vestică a Grupei de Nord a

Carpaților Orientali la o altitudine de 264 m.

În județul Maramureș au fost invenrariae următoarele specii de flora si faună:10

258 specii de floră (7 specii din încrengătura Briophyta, 18 specii din

încrengătura Pteridophyta, 11 specii din încrengatura Gymnospermatophyta și

222 specii din încrengătura Angiospermatophyta);

354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din

clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves și 59 specii din clasa Mammalia).

De asemenea au fost identificate:

189 de specii de flora și fauna de interes comunitar (15 specii de flora, 6 specii

de pești, 13 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de păsări, 24 specii

de mamifere și 3 specii de nevertebrate).

68 de specii de interes national (4 specii de flora, 3 specii de pești, 4 specii de

amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de păsări și 15 specii de mamifere).

Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafață a județului, având o mare

varietate de specii, unele fiind endemice.

3.3 Analiza SWOT

Această analiză cuprinde punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările

Comunei Săpânța.

Puncte tari:

populaţie eterogenă (români);9 http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Maramures/Sapanta/*/10 http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2006/06_Cap05_2006.pdf

8

localnici ospitalieri;

zonă cu potenţial turistic dezvoltat;

reţea de telefonie şi internet;

un mediu curat, datorită situări într-o zonă nepoluată;

peisaje atractive (Cascada Șipot);

Cimitirul Vesel și Mănăstirea Peri cea mai înaltă din Europa;

vechile tradiții care nu se pierd;

brand local horica (pălinca de Maramureș);

Puncte slabe:

buget local insuficient pentru întreţinere şi dezvoltarea infrastrucutrii

activitate redusă de marketing

absenţa unei strategii locale pentru zona de agrement

structuri de promovare și informare puține (lipsa unor centre de informare,

panouri plasate în fața monumentelor, panouri de informare);

nivel scăzut de specializare a forței de muncă (puține cursuri turistice,

persoanele specializate pleacă spre alte țări, lipsa cunoașterii limbilor străine);

Oportunităţi:

promovarea produselor trdiţionale;

valorificarea potenţialului turistic;

amenjarea unor case de vacanţă;

înfiinţarea de pensiuni agroturistice;

Ameninţări:

imaginea nefavorabilă a României în străinătate;

slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare, sprijin insuficient pentru

dezvoltare;

concurența altor regiuni care și-au conturat deja strategii turistice și atrag turiști;

crearea unor imagini negative asupra obiectivelor;

9

criza economică;

Capitolul 4.Prezentarea infrastructurii turistice

4.1 Obiective turistice

Din Sighetu Marmației, spre Vest, pe Drumul Județean 183, se ajunge în celebra

comună Săpânța, veche așezare de oieri, unde turiștii pot admira și alege renumitele

cergi maramureșene, căciuli bărbătești, costume populare, și pot vizita vestitul "Cimitir

Vesel", dar și alte obiective turistice.

Cimitirul Vesel

10

Cimitirul Vesel de la Săpânța11 împreună cu alte cimitire faimoase din lume,

lucrarea inițiată de Stan Ioan Pastras, cimitirul Vesel de la Săpânța, a fost fost inclus în

topul cimitirelor unice din lume. Acesta este un altfel de cimitir. Aici totul este vesel, iar

moartea este luată să spunem, "peste picior". Dacă în aproape toate culturile lumii,

moartea este un moment solemn și trist, la Săpânța, epitafurile de pe cruci stârnesc

deseori râsete.

În 1935, Stan Ioan Pătraș, pe atunci un sculptor anonim, a cioplit primul epitaf

pe o cruce din cimitir. De atunci, au fost adăugate peste 800 de cruci de stejar care

păstrează sculptate în lemn poveștile despre viețile săpânțenilor.

După moartea inițiatorului, activitatea a fost continuată de ucenicul său Dumitru Pop

Tincu, iar fratele continuatorului, Viorel Pop Tincu, pe care îl întâlniți la casa de bilete de

la intrarea în cimitir. Nu ezitați să-l întrebați și să va îndrume spre crucile cele mai hazlii.

Crucile cimitirului sunt realizate din lemn de stejar. În partea superioară este sculptată

o scenă din viață decedatului, surprinzând un moment relevant pentru trecutul acestuia.

Sculptura este deseori naivă, copilărească din punct de vedere tehnic, dar interesantă

și ingenioasă în context. Sunt surprinse femei torcând, tesând covoare, facând pâine

sau bărbați care ară, cânta. Sub această sculptură, de obicei, sunt scrise câteva

versuri, având nuanțe umoristice, în care sunt amintite persoanele respective.

Toate crucile sunt pictate folosindu-se culori puternice, vii, vibrante, precum:

roșu, verde, galben și alb. Pentru fundal se utilizează un albastru, cunoscut ca

”Albastru de Săpânța”.

Dumitru Pop e singurul meșter lemnar din comuna Săpânța care reproduce

crucile din lemn așa cum a învățat de la creatorul Cimitirului Vesel, deși în sat mai

lucreaza și alți meșteri lemnari. Artizanii populari din Săpânța, dar și preotul ortodox

Grigore Lutai, sunt nemulțumiți de faptul ca OSIM a acordat drept de utilizare unei

singure persoane asupra unui bun care aparține comunității. Proprietarii micilor

magazine turistice situate chiar lângă Cimitrul Vesel ar trebui, pe viitor, să plătescă

dreptul de utilizare a mărcii actualului proprietar, meșterul Dumitru Pop.12

Mănăstirea Săpânța-Peri

11 http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Cimitirul-vesel-Sapanta-Maramures-89-p.html12 http://www.ziare.com/baia-mare/biserica/crucea-din-cimitirul-vesel-din-sapanta-a-ajuns-marca-inregistrata-862912

11

Manastirea Sapânta-Peri,13 așezată pe malul românesc al râului Tisa, în Parcul

Dendrologic Livada, în imediata apropiere a graniței cu Ucraina, a fost construită în

amintirea vechii mănastiri Peri, distrusă în anul 1761 de către trupele generalului

austriac Bukow, din cauza faptului că românii refuzau să treacă la catolicism.

Soarta manastirii Peri a fost împartașită și de alte lăcașe de cult din Maramureș, din

aceeași perioadă. Propriu-zis, mănăstirea Peri a functionat dincolo de râul Tisa, dar

după al doilea război mondial, odată cu reașezarea granițelor, România a pierdut o

mare parte din teritoriul său, implicit și cetățenii săi pe care istoria avea să-i lase pe

vecie în brațele unei țări străine. Astfel, lăcașul de cult a rămas pe vecie al ucrainenilor.

Mănastirea Peri-Sapânța are hramul Sfântul Mihail si Gavril, iar în anul 1391 a

devenit stavropighie (locaș de rang patriarhal), având egumen cu îndatoriri episcopale.

Actuala construcție a mănăstirii este tipică bisericilor din lemn maramureșene, însa are

câteva caracteristici deosebite: pridvor în formă pentagonală, demisol și un etaj în trei

trepte ce ajunge la înalțimea de 56 de metri.

Aici a fost construită cea mai înaltă biserică de lemn din lume, biserica ce poartă

hramul Sfântul Arhanghel Mihail, înaltă de 78 de metri (mai înalta decât Statuia Libertații

din New York). Crucea poate fi vazută de la mare distanță, inclusiv din Ucraina.

Casa Memorială Stan Ioan Patraș

Casa Memorială Stan Ioan Patraș14 este situată în, judetul Maramures și a fost

amenajată în casa în care s-a născut și a trăit Stan Ioan Patraș (1908-1977). Acesta

este meșterul care a realizat faimoasele cruci din Cimitirul Vesel de la Săpânța.

Casa memorială este situată la cca 200-250 m de Cimitirul Vesel, pe o straduță

laterală și este formată dintr-o casă cu pridvor cu două camere și curte în care se află

atelierul de sculptură și pictură al meșterului. Aici sunt expuse și cruci realizate de

acesta.

Muzeul memorial expune un numar impresionant de sculpturi în basorelief, pictate în

stil pestriț, picturi pe sticlă, fotografii din viața artistului și articole din ziarele vremii.

13 http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Manastirea-Sapanta-Peri-Maramures-90-p.html14 http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Casa-memoriala-STAN-IOAN-PATRAS-Sapanta-Maramures-86-p.html

12

Casa Memorială Stan Ioan Patraș din Săpânța este un obiectiv turistic ce nu trebuie

să lipsească de pe lista turiștilor ce explorează Țara Maramureșului.

Cimitirul Evreiesc

O altă atracție din Săpânța este Cimitirul Evreiesc15 care din păcate este lăsat în

paragină deși sunt câteva demersuri de punere în valoare și imprejmuire

corespunzătoare. Rabinul congregatiei Sapinka din Brooklyn, Nuta Horowitz, a solicitat

autorităților maramureșene să fie sprijinit în demersurile de reabilitare a vechilor

morminte din renumita localitate maramureșeană. Acesta intenționeaz să reamenajeze

cu fonduri proprii cimitirul și să îl împrejmuiască, însa se lovește de refuzul constant al

localnicilor care au case în apropiere, chiar dacă a promis compensații pentru lucrările

care vor avea loc.16

Casacada Șipot

Cascada Șipot s-a format pe pârâul Nadosa, afluent de stânga al râului Săpânța, în

sectorul de defileu.17 De la o înalțime de 10 m, Cascada Șipot prezintă o spectaculoasă

cădere de apă, având un debit foarte mare. Peisajul oferit de căderea de apă este

completat de lacul învolburat format de aceasta, rezultat prin eroziune.

Accesul la Cascada Șipot se face cu ușurință, cu mașina dinspre localitatea Săpânța

sau pe jos dinspre Pasul Huța. Cascada Șipot este unul dintre cele mai importante

obiective turistice din MaramureȘ, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați

în apropiere.

Parcul Dendrologic Livada

Parcul Dendrologic Livada din cadrul localitatii Săpâța18 se întinde pe o suprafață de 21

ha. În cadrul său sunt plantate peste 40 de specii de arbori și arbuști, o atracție

deosebită constituind-o stejarii seculari (Quercus robur) cu diametre impesionante.

Aici se află și Mănăstirea Peri din Săpânța.

Pe lângă vizitarea acestor obiective turistice se mai pot face vizite și la artizanii

locali unde turiști pot invăța sa sculpteze, să țeasă, să modeleze lutul sau multe alte

obiceiuri ale locului.

15 http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Cimitirul-Evreiesc-Sapanta-Maramures-87-p.html16 http://www.sighet-online.ro/17 http://www.infopensiuni.ro/cazare-sapanta/obiective-turistice-sapanta/cascada-sipot_448118 http://www.infopensiuni.ro/cazare-sapanta/obiective-turistice-sapanta/parcul-dendrologic-livada--sapanta_8490

13

4.2 Obiceiuri și tradiții

Toate satele maramureșene reprezintă o imensă galerie de artă populară, iar

Cimitirul Vesel nu face excepție. În zilele de sărbătoare, acest decor este completat de

costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migală și fantezie. De altfel, felul în

care săpânțenii și-au păstrat obiceiurile poate fi, pentru cei care vizitează aceste locuri,

o adevarată demonstrație de artă populară.19

Vestitele porți maramureșene - cum este și cea a cimitirului - sunt adevărate

"carți de vizită" ale sculpturii în lemn. Măiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul

tradițional pentru Țara Maramureșului - semnul soarelui, simbolul vieții. Dar cea mai

reprezentativă caracteristică a comunei Săpânța sunt bisericile cu clopotnița înalta și cu

acoperiș de șindrilă. Foarte dezvoltat este și mesteșugul brodatului costumelor

tradiționale.

În după-amiezele de duminică, atât bărbații, cât și femeile își etalează costumele

și dansează, așa cum se face de veacuri. Femeile poartă basmale colorate, fuste

înflorate și cojoace negre de oaie. Bărbații poartă pantaloni negri și cojoace albe. De la

un sat la altul, în Maramureș există diferențe în ceea ce privește costumele, cea mai

buna ocazie pentru a le admira fiind festivalurile care au loc de Paști sau în luna

decembrie, când au loc paradele costumate și săpânțenii poartă măști reprezentând

diferite animale.

Săpânța găzduiește festivalul de cantece și dansuri tradiționale Stan Ioan

Pătraș.20

În perioada 15-17 august, pe o pajişte verde din satul Săpânţa, are loc festivalul de

cântece şi dansuri tradiţionale „Stan Ioan Pătraş”, în onoarea creatorului Cimitirului

Vesel.

În cele trei zile de festival, turiştii vor putea asista la concerte de muzică tradiţională

maramureşeană, spectacole de teatru comunitar, ateliere ţinute de meşteşugari locali,

dar şi la un concert în premieră oferit de un grup de muzicieni străini, care au petrecut o

săptămână în Maramureş pentru a compune melodii inspiraţi de tradiţiile româneşti.

19 http://paulierco.ro/sites/aurelia/traditii_si_obiceiuri.html20 http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/evenimente/festival-de-cantece-si-dansuri-traditionale-la-sapanta-309888.html

14

În fiecare zi de festival, turiştii pot învaţa cum se cos costumele populare, cum se

pictează icoane pe sticlă, cum se găteşte după datina străbună la ateliere susţinute de

meşteşugari din Săpânţa. Atelierul de olărit este găzduit de un meşter din Săcel, unul

dintre ultimii artizani din Maramureş care foloseşte o tehnică de pe vremea dacilor.

4.3 Unități de cazare și alimentație

Oferta de cazare cuprinde 38 de pensiuni,dar se poate locui și în casele unor

săteni. Nu se cunoaşte nivelul calităţii lor şi nu sunt făcute publice toate punctele de

cazare. Servirea mesei este în general legată de locurile de cazare, la pensiune sau în

casele sătenilor.

Penisiuni:21

Pensiunea Montana - Săpânța, Str. Principală, Nr. 910, tel. 0744208112,

0723911953, persoană de contact: Pop Vasile;

Pensiunea Adi (2 margarete) - Săpânța, Str. Principală, Nr. 174, tel.

0742136606, 0262372063;

Pensiunea Todor - Săpânța, Str. Principală, Nr. 1132, tel. 0751520592;

21 http://www.turistinfo.ro/sapanta/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-sapanta.html

15

Pensiunea Săpânța (3 margarete) - Săpânța, Str. Săpânța, Nr. 635/A, tel.

0728629282, fax. 0262372276;

Pensiunea Adriana - Săpânța, Str. Principală, Nr. 205, tel. 0724527192,

0755725449;

Pensiunea Anca (3 margarete) - Săpânța, Str. Principală, Nr. 106, tel.

0746145012;

Pensiunea Ioana - Săpânța, Str. Principală, Nr. 195, tel. 0747864394;

Pensiunea Cris și Mona (3 margarete) - Săpânța, Str. Principală, Nr. 243;

Pensiunea Istvan - Săpânța, Str. Principală, Nr.630, tel. 0751626406;

Pensiunea Poieni (2 margarete) - Săpânța Str. Păstrăvăriei, Nr. 638;

Capitolul 5. Propuneri pentru dezvoltarea turismului rural în Săpânța

Dezvoltarea turismului rural necesită producerea unor mutaţii importante în

arealul satelor, cu deosebire a celor ce dispun de o ofertă turistică importantă, ceea ce

înseamnă implementarea unor elemente noi care să capteze interesul turiştilor.

Turismul rural din comuna Săpânța este promiţător cu condiţia să existe o mai

mare conştientizare a autorităţilor publice, consumatorilor cu privire la capacitatea

turismului rural de a contribui la conservarea patromoniului natural și cultural din zonă.

Trebuie să ţină cont de următoarele acţiuni:

Amenajarea unor puncte de informare.

Înfiinţarea unor centre locale de informare şi promovare turistică.

16

Realizarea unor trasee specifice prevăzute cu locuri de popas, panouri de

informare şi interpretare, săgeţi de orientare.

Contactul cu ghizi.

Încasarea taxelor de vizitare a caselor tradiţionale.

Hărţi, broşuri, albume, pliante, suveniruri.

Elaborarea unor planuri de arhitectură, realizate cu ajutorul unor arhitecti

vountari, prin intermediul cărora pot fi create modele de construcţii cu specific

tradiţional.

Se pot creea centre destinate valorificări obiectelor tradiţionale, ansambluri de

dansuri populare,orchestre de muzică populare, grupuri de colindători şi

vaorificarea unor meşteşuguri tradiţionale.

Dezvoltarea unui slogan și al unui logo, elemente ce vor fi folosite pentru toate

activităţile promoţionale.

Realizarea unor cupoane prin intermediul cărora se va oferi posibilitatea unor

intrări mai ieftine în funcție de vârstă, pentru accesul la muzee sau alte obiective

turistice.

Crearea unor produse rurale, iar în cadru acestor produse, pot fi valorificate toate

pachetele turisticice oferite de destinatari.

Să se organizeze vizite la locanici unde turişti pot experimenta activităţi din viaţa

rurală.

Să se organizeze activități prin care turiștii pot învăţa a ţese la război și să îşi

facă propriile ţesături, pot sculpta sau olării, pot învăţa cum să hrăneasca,

îngrijească animale.

Turişti să aibă posibilitatea de a vedea sau de a participa la coptul pâini, la gătitul

unor preparate specifice.

La finalul vizitei turiştii să poată achiziţiona oricare din aceste produse făcute de

ei, sub îndrumarea sătenilor meșteșugari.

Organizarea de cursuri de dans și muzică populară.

Organizarea de șezători specifice locului la care turiștii sa poată lua parte.

Organizarea anumitor obiceiuri, spre exemplu simularea unei nunți, pentru ca

turiștii să vadă care sunt tradițiile specifice.

17

Iarna să se poată lua parte la tăiere porcului, împodobirea bradului.

În preajma sărbatorilor pascale turiștii să poată lua parte la încondeierea oualelor

și chiar ei să poată să își încondeieze propriile ouă.

Transportul turiştilor între obiective să se realizeze cu ajutorul căruțelor trase de

cai frumos împodobiţi vara şi iarna cu ajutorul săniilor.

Ghizii sau oameni ce prezintă turiștilor obiectivele turistice să fie îmbracați în

costume populare specifice locului.

Realizarea unui portal online de booking.

Reactualizarea periodică a site-ului comunei precum și îmbunătățirea lui pentru

atragere curiozității turiștilor.

Capitolul 6.Bibliografie

http://www.sapantaturism.ro

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-SAPANTA/174331

http://www.primaria-sapanta.ro/sapanta_proiectul%20maramure%C8%99-

transcarpatia%20info-tour-106.html

http://www.asociatiamhc.ro/microhidrocentrala-pe-raul-sapanta

http://citynews.ro/eveniment/sapanta-drumul-lung-spre-cimitirul-vesel-un-proiect-

derulat-cu-bani-europeni-1236802

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/proiect-de-reabilitare-a-drumului-

seini-sapanta-sighet

18

http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Maramures/Sapanta/*/

http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/

Pag_3053/RASM_2006/06_Cap05_2006.pdf

http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Cimitirul-vesel-

Sapanta-Maramures-89-p.html

http://www.ziare.com/baia-mare/biserica/crucea-din-cimitirul-vesel-din-sapanta-a-

ajuns-marca-inregistrata-862912

http://www.sighet-online.ro/

http://www.infopensiuni.ro/cazare-sapanta/obiective-turistice-sapanta/cascada-

sipot_4481

http://paulierco.ro/sites/aurelia/traditii_si_obiceiuri.html

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/evenimente/festival-de-cantece-si-

dansuri-traditionale-la-sapanta-309888.html

http://www.turistinfo.ro/sapanta/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-sapanta.html

19