persoana-educatie civica

5/12/2018 persoana-educatie civica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/persoana-educatie-civica 1/3

PERSOANA:Educaie civic în clasa a III-a

Performanele copiilor în educaia civic depind atât de înelegerea i de asimilarea informaiilor specifice, cât i de trirea afectiv i de verificarea practic a coninuturilor care li se propun, direct sauindirect. Sunt necesare activizarea ampl i complex a copiilor i adecvarea procesului de învare la particularitile de vârst i de mentalitate ale fiecrui grup clas cu care se lucreaz.

În aceste spirit, în cadrul proiectului de cercetare Noi strategii de predare învare evaluare,realizat în cadrul laboratorului Curriculum al Institutului de tiine ale Educaiei, a fost proiectat idesfurat, cu titlu de exemplu, studiul unitii de învare Persoana, din programa de studiu a disciplineiEducaie civic, pentru clasa a III-a.

Pentru construirea unitii de învare au fost respectate prevederile Curriculumului Naional pentru învmântul primar: obiectivele de referin, coninuturile, standardele cumculare de performan.

Coninuturile învrii din aceast tem sunt menionate succint în program:

I. PersoanaPersoana mea. Persoana lui (ei). Ce înseamn s fim persoane?*Corpul meu.

Persoane cu nevoi speciale.Trsturi morale ale persoanei:- încrederea în sine i în cellalt/lipsa de încredere;- curaj/fric/laitate;- buntate/rutate;- sinceritate/minciun.

Manualul folosit la clas i alte manuale consultate ofer multe surse de cunotine i sugestii de activiticare pot susine studiul temei de ctre copii. Dar, deoarece la vârsta de 9 sau 10 ani sunt accesibile iinteresante mai multe cunotine din tema respectiv, am îmbogit coninutul care le este propus copiilor pentru a evita subsolicitarea. De asemenea, este profitabil pentru elevi i o coeren mai mare aconinuturilor. De aceea am elaborat texte scurte care s fie utilizate dup ce diversele coninuturi aletemei sunt înelese, pentru a fi consolidate, reactualizate uor în esena lor.

Esena cunoaterii, în aceast tem, o constituie contientizarea unicitii fizice icomportamentale a oricrei persoane; înelegerea valorizrii superioare de ctre societate a performanelor în munc i în colaborarea social în raport cu valonzarea calitilor fizice înnscute; înelegereaimportanei i umanismului afeciunii i ajutorului acordate persoanelor cu nevoi speciale; familiarizareacu modalitile prin care identitatea fiecrei persoane i dreptul la identitate sunt, pe de o parte,recunoscute, iar, pe de alt parte, luate practic în considerare, în mod oficial, precum i familiarizarea cumodalitile prin-care fiecare persoan beneficiaz în practic de dreptul su la identitate.

Prin demersul proiectat, am încercat s favorizez constituirea de cunotine, de atitudini i decompetene civice pornind de la experiena social i uman a copiilor, de la nivelul lor cultural, de laconcepia lor despre ei înii. în acest scop, la începutul fiecrui demers nou de cunoatere, le-au fost propuse activiti prin care s îi reactualizeze, s îi completeze, s îi structureze, s îi evaluezeexperiena prin confruntarea cu a celorlali. Principiile i criteriile la care s-au raportat au fost introduse înactivitate direct sau indirect de învtoare, dar i de copii, de câte ori au putut s fac asta. înelegereaunicitii fiecrei persoane i a însuirilor sale general umane a fost considerat baz pentru înelegerea ivalorizarea drepturilor omului i ale copilului, conjugate cu îndatorirea de a manifesta respect pentru sinei pentru ceilali. Au fost vizate direct dreptul la via, la ocrotire, la educaie, dreptul persoanei de a aveaidentitate i de a fi, în acelai timp, diferit de alte persoane.



Pentru învare, inclusiv pentru evaluare, au fost propuse toate tipurile de forme de organizare,fiecare fiind aleas dup potenialul su de a favoriza eficiena la un moment dat. Metodele de învare propuse au fost i ele foarte diverse: observaia, explicaia, conversaia, exerciiul, problematizarea, joculde rol. Pentru a utiliza unele competene în scop de autoformare i pentru a le valorifica practic, li s a propus s realizeze un mic proiect.

Evaluarea a fost de tip formativ, bazat pe observaie i pe conversaie, în principal, îmbinat cu

învarea. S-au dat i chestionare scurte pentru a verifica unele cunotine.Activitatea experimental s-a desfurat într-o clas a III-a cu un efectiv de 18 elevi, în perioada

26 septembrie - 31 octombrie 2006.În anul colar trecut au fost fcute observaii la clasa respectiv pentru cunoaterea elevilor i a

stilului de predare al învtoarei clasei. Majoritatea copiilor au performane meau. buni eaucaii cu aaruireue învtoare, dar o treime dintre elevi nu au interese de învare suficient de bine formate. Intereseculturale care depesc mai mult sau mai puin orizontul învrii colare au aproximativ o treime dintrecopii.

Proiectul unitii de învare a funcionat, în ansamblu, bine. A existat o perioad de acomodare,de o or pentru toi elevii i de dou trei ore pentru copiii cu mai multe probleme.

Elevii au fost obinuii cu un învmânt centrat pe lectur, pe studiul manualului. Stiluldemocraticde relaionare, coninuturile propuse i metodele utilizate au produs emulaie, au fost adoptate

cu entuziasm de copii. Participarea în clas a devenit foarte larg, spontan, eficient i civilizat. Aucolaborat intens pentru dezvoltarea i rezolvarea problemelor date. Nu i-au fcut toi temele pentru acas.Au îneles i au reinut toate informaiile eseniale. Au identificat cauze i consecine ale adoptrii unor idei, unor atitudini, unor valori specifice temei. Micul proiect de a nota faptele bune pe care le observsau la care particip nu i-a mobilizat decât dup ce învtoarea a insistat. Unul dintre copii, cucomportament deviant accentuat, nu a participat efectiv decât în a cincea i în a asea or. Nu vrea sînvee, în ciuda rugminilor mamei. Tatl îl încurajeaz s fac doar ce îi place. St mult la televizor,vine uneori foarte obosit la coal, nu deschide cartea. Scrie doar supravegheat continuu de învtoare.Citete greoi i abia în clasa a lll-a scrie rar s confunde literele. Eecul l-a fcut i timid, neîncreztor în posibilitile lui. Câteodat este turbulent când i se cere s participe la or. în primele trei ore deexperiment, abia a fost convins s scoat caietul i cartea din banc. în a patra or, urmrind participareaintens a colegilor, a fost destul de atent. în a cincea ora a rspuns, în oapt, la câteva întrebri i a fost

bucuros când i s-a propus s se mute din ultima banca, într una din mijlocul Clasei. In urmtoarele ore aurmrit lecia i a rspuns la întrebri simple, a repetat rspunsuri ale colegilor.

Un alt elev, cu nivel sczut la învtur, a fost, în prima i a doua or, de mai multe ori instabil,tulburent, vulgar. Prezena unei persoane strine în clas în timpul experimentului, schimbrile de stil delucru produse l-au pus în stare de alert, de nesiguran, de negativism. Fiind tratat cu înelegere, stimulatca toi ceilali, i apreciat pentru participarea pozitiv, s-a integrat în grup i a fost activ în sarcinile maiuoare. A mai fostturburent, neîncreztor i ostil atunci când, în lecia ÄCorpul meu" s-a vorbit despreculorile diferite ale pielii oamenilor, el fiind rrom. Concluziile despre lipsa de importan a culorii pielii, a prului sau a ochilor în aprecierea unei persoane, despre diversitatea gusturilor estetice ale oamenilor l-aulinitit, i-au produs chiar bucurie.

Înc dou fetie au participat puin în primele dou ore, fiind indiferente, pasive. Apoi am urmritleciile, au rspuns curent la întrebri, fr s participe i spontan.

Dup aprecierea învtoarei clasei i a propuntoarei experimentului, proiectul a fost transpus înactul didactic corect, dinamic i adaptat la realitatea educativ a clasei, adic la nivelul de cunotine, lacalitatea opiniilor i atitudinilor copiilor.

Stilul democratic de relaionare cu elevii, coninuturile de învare propuse i metodele utilizateau fost adoptate cu entuziasm de toi copiii.

Bibliografie: Revista de pedagogie nr. 1-6/2008 ± Istorie i educaie civic

persoana-educatie civica

Documents

Transcript of persoana-educatie civica