8/17/2019 Pentru Ppt

1/5

insomnia nu constituie numai o tulburare a somnului în sine, ci si o tulburare a ritmului biologicnictemeral

Se tie că lipsa somnului determină apari ia unor perturbări complexe de natură fiziologică,ș ț biochimică, psihologică i electroencefalografică, perturbări care sunt determinate fie de lipsașsomnului lent, fie de lipsa somnului rapid.

Deci, se poate de afirmat că, omul poate sta perfect treaz doar 20 ore, după această perioadă detimp, dacă individul nu doarme, încep să apară perturbări care afectează randamentul mintal,respectiv capacitatea de a reac iona la stimulii de mediu prin răspunsul optimț

În acela i timp apar i modificări emo ionale care pot avea un aspect apatic sau unul iritabil. Deș ș țcele mai multe ori, persoanele deprivate de somn devin deosebit de iritabile.

 performan ele fizice după 20 ore de deprivare de somn apar surprinzător de bine men inute.ț ț

!hiar i dacă individul va dormi 2"# ore i va fi complet restabilit intelectual i emo ional,ș ș ș ț

totu i va prezenta o scădere marcată a performan elor fizice, a căror revenire la normal se faceș ț

lent, necesit$nd chiar i c$teva zile.ș1. Clasificarea insomniilor

insomnii endogene determinate sau legate de un proces patologic al uui viscer sau al unui sistemal organismului iș insomnii exogene, legate de ocupa ie, de modul de via ă, de unele obiceiuriț țigienice gre ite, de diferite condi ii ale mediului încon%urător, precum i de condi ii climatice iș ț ș ț șmeteorologice.

!lasificările actuale împart insomniile în primare şi secundare. Insomnia primară &idiopatică' nuare o cauză evidentă

 Insomnia secundară poate fi urmarea unei afec(iuni medicale

', a sindroamelor de durere cronică

a unor afec(iuni neurologice

sau psihiatrice

a menstrua(iei sau a sarcinii, dar )i a administrării unor medicamente sau chiar urmarea unei altetulburări de somn

Din punctul de vedere al duratei simptomatologiei, insomniile pot fi împăr(ite în acute şi cronice

 Insomnia acută reprezintă tabloul tipic de insomnie cu fenomenele nocturne )i diurne, dar cu odurată de maximum trei luni.

 Insomnia cronică se caracterizează printr"un tablou clinic asemănător cu cel din insomnia de

scurtă durată, doar că perioada de simptomatologie depă)e)te trei luni.

8/17/2019 Pentru Ppt

2/5

*n tip aparte de insomnie cronică idiopatică este insomnia paradoxală, în care pacientul se pl$nge de insomnie dar el are un somn cu arhitectură )i durată normală la înregistrarea polisomnografică )i nu are somnolen(ă diurnă sau alte acuze pe perioada zilei.

insomnia adaptativă este rezultatul modificării stării emo(ionale a pacientului, ca urmare aac(iunii unor factori de stres, în timp ce insomnia  psihofiziologică este o exacerbare a stării de

veghe, ce apare exact în momentul în care pacientul î)i dore)te să adoarmă.

 Insomnia determinată de tulburările mentale

 Insomnia dată de igiena inadecvată a somnului 

 Insomnia comportamentală a copilăriei 

 Insomnia determinată de tulburările mentale

 Insomnia dată de igiena inadecvată a somnului 

 Insomnia comportamentală a copilăriei 

 Insomnia dată de droguri şi insomnia indusă 

această insomnie este caracterizată de supresia voită a somnului asociată dorin(ei de ob(inere asenza(iilor euforizante, hedonice. *neori, insomnia poate apare )i ca urmare a abstinen(ei de lacompu)ii halucinogeni.

2. Etiopatogenie

+ecanismele de producer a insomniei sunt determinate în special de modificările stării deexcitabilitate a forma iei reticulte i corticale. Desigur că în aceste procese bioelectrice intervineț și factorul biochimic, prin dezechilibrarea ritmului de secre ie a monoaminelor serotoninice iș ț ș

catecolaminice.

hiperdinamisme affective legate de anumite împre%urări.

insomnia de preocupare-, legată de teama de a nu se trezi la timp

răirile afective negative

utilizarea diverselor droguri i preparateș

hiperdinamisme affective legate de anumite împre%urări.

+ulte afec iuni organice ale S/!ț

Stările febrile din diferite boli infectocontagioase sau încălzirea excesivă, mai ales la copii

diverse tulburări viscero vegetative

intoxicatiile endogene

intoxica iile exogene sau alcool, diferite medicamenteț

8/17/2019 Pentru Ppt

3/5

oboseala fizică sau intelectuală excesiva

oboseala fizică sau intelectuală excesivă

existen a unor a ternuturi prea aspre sau insuficient de curateț ș

la copii, administrarea neritmică a alimenta iei în cursul nop ii, lipsa igienei corporale, diverseț țtulburări digestive, infec iiț

amigdalite

sau hipertrofia timusului

factori psihoreactivi &teama de întuneric

 bolilor psihice

Se )tie de%a de implicarea în men(inerea stării de veghe a circuitului feedbac1 inhibitor format

din neuronii 343"secretori )i galanină"secretori din nucleul preoptic ventro"lateral alhipotalamusului )i despre neuronii hipocretin"secretori &orexin"secretori' din hipotalamusul

 posterior. 3cest circuit func(ionează ca un 5comutator de tip 5flip"flop care realizează trecerearapidă de la starea de somn la starea de trezire corticală.

implica(iile deficien(elor activită(ii sistemului melatoninic, cele ale receptorilor benzodiazepinicisau cele care constau în hiperfunc(ia neuronilor secretori de corticotropin.

hiperactivitatea hormonală adrenocorticotropă se face responsabilă de augmentarea activită(iisistemului de trezire neuronală

6ecentele studii de neuroimagistică func(ională realizate pe durata diferitelor faze ale somnului,dar )i pe durata tranzi(iilor veghesomn )i somnveghe, reprezintă argumentele adi(ionale careconferă credibilitate ipotezei hiperfunc(iei sistemului trezirii din insomnii.

 Factorii precipitanţi ai insomniilor sunt mult mai bine cunoscu(i )i cuprind, de fapt, toatetulburările comorbide insomniei,

Studiile au confirmat faptul că nu numai trăirile afectiv"emo(ionale negative, ci )i emo(iile pozitive exagerate pot deveni factorii precipitan(i ai insomniilor.

 Factorii perpetuanţi din insomnii ac(ionează în str$nsă legătură cu cei precipitan(i )i au la bazăun mecanism de natură psihică cognitivă )i comportamentală

!omportamentul hipnic inadecvat devine, în timp, unul de tip 5reflex condi(ionat, par(ialcon)tientizat. În felul acesta, stimulii care, în mod normal, induceau somnul, pot deveni stimuliide men(inere a stării de veghe. 7i, invers, stimulii care, de obicei, men(in starea de veghe dintimpul zilei pot determina instalarea stării de somn în plină stare de veghe.

3. Tratament

este indicată concentrarea activită ii fizice a individului în cursul dimine ii i a după"amiezii,ț ț șevit$ndu"se oboseala fizică în prea%ma orei la care pacientul obi nuie te să se culceș ș

8/17/2019 Pentru Ppt

4/5

3 ezarea în pat trebuie făcută numai după ce individul începe să devină somnorosș

 pacientul trebuie să fie relaxat intelectual

Se recomandă o baie la temperatura de 89 o!, baie în care pacientul să stea complet imobiltimp de :"20 minute.

erapia medicamentoasă cuprinde o vastă gamă de droguri i preparate.ș

combina ii medicamentoase în care se asociază un sedativ, un hiptotic i un tranchilizant.ț ș

;a prescrierea medicamentelor trebuie luate în considera ie următoarele situa ii< ' efecteleț țmedicamentelor nu apar imediat, ele trebuie luate cu o perioadă de timp înainte de culcare.

 bromurile ac ionează după c$teva ore de la ingerare, de aceea solu iile polibromate se vorț țadministra după amiază i la căderea serii. 4arbituricele i tranchilizantele necesită pentruș șapari ia efectului o perioadă de #0":0 minute.ț

2' +edicamentele trebuie luate într"o anumită ordine, folosindu"se ac iunea de poten are aț țunora asupra altora. 8' /u este indicat ca pacientul să mai ia droguri hiptotice în cursulnop ii, deoarece în felul acesta toată diminea a următoare va fi obnubilat i indispus. #' /uț ț șeste indicat ca insomniacul să schimbe mereu medicamentele hipnotice sau să mărească

 progresiv dozele, deoarece această cantitate cresc$ndă de medicamente constituie un aportzilnic de toxice, care, acumul$ndu"se, contribuie la accentuarea stării de oboseală i deșad$ncire a credin ei sale în gravitatea bolii de care suferăț

3lcoolul se recomandă in cantită i reduseț

=entru început

, medicamentele care produc u oara sedare.ș

schimbarea comportamentului, a stilului de via ă sau> i psihoterapia pot vindeca insomniileț ș

 pilule

 pot provoca fenomenul de rebound, adică reapari ia insomnieiț

la intreruperea bruscă a medica iei pentru somnț

8"# zile pe săptăm$nă i nu în zile consecutiveș

insomnia persistă sau reapare, se poate repeta administrarea de medicamente, după acelea ișreguli, înca 8"# săptăm$ni

 Medica ia fără prescrip ie medicalăț ț 

!ele mai utilizate sunt difenhidramină, doxilamină, pirilamină

 Medica ia fără prescrip ie medicalăț ț 

!ele mai utilizate sunt difenhidramină, doxilamină, pirilamină

 Medicatia cu prescriptie medicală 

8/17/2019 Pentru Ppt

5/5

+edicamentele utilizate in tratamentul insomniile se numesc hipnotice

 Medica ia fără prescrip ie medicalăț ț 

!ele mai utilizate sunt difenhidramină, doxilamină, pirilamină

 Medicatia cu prescriptie medicală +edicamentele utilizate in tratamentul insomniile se numesc hipnotice

 Benzodiazepinele sunt cele mai prescrise hipnotice.

Se recomandă benzodiazepinele cu ac iune scurtă &alprazolam' care au efecte secundare maiț pu in intense.ț  

 Hipnoticele nonbenzodiazepinice. 

 /u trebuie administrate mai mult de 9"0 zile Hipnoticele nonbenzodiazepinice. 

 /u trebuie administrate mai mult de 9"0 zile

 Antidepresivele. Sunt prescrise în cazul c$nd insomnia înso e te depresiaț ș

 Barbituricele.

 Antihistaminicele. =ot fi utilizate pentru inducerea somnului în insomniile u oare.ș