Si*biîUf Duminecă, 17/29 Maiu 1898 N'r. 21

tuă

11 n

Pretai abonamentului:p8 nn a n .....................8 fl. (6 coroanei.p0 e jom&Ute do an . , . 1 fl. 60 cr. (8 coroane).

Pentru România 15 lei anual.

Abonaiaontelo Be fac la „Tlpografla“, »oc.pcacţinni, Bibiin.

Apare în flecare duminecă

1N8KKATKM primesc In bi roul admlnl s t raţ l un l l (itrada

Poplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14.

Dn ţir garmond priiaa daţi 7 cr., a doua oarl C cr. a treia oat4 5 cr.; ţi timbru de 30 cr.

Pentru noi.Cauta româna merge spre bine, Îna­

inte ! Causa română devine tot mai cu­

noscută în cercurile largi din ţările culte

şi e susţinuţii tot mai mult de oameni

de valoare şi Însemnătate!

Eată adevărurile, cari au eşit de nou

la iveală zilele aceste şi cari Maghiarilor

le fac atâta năcaz şi neplăceri. Eată

adevărurile, cari pe noi, susţiitorii unei

cause drepte şi sfinte, numai bucura şi

încuraja ne pot.

Dar’ se vorbească faptele:

Ziua de 3/15 Maiu s’a sărbat peste

tot locul unde să află Români, astfel că

ea prin aceasta a devenit o sărbătoare

naţională a întregului neam românesc.

Fraţii noştri de pretutindenea prin

Efirbătorirea lor, ne-au arătat, că sânt

nna cu noi în simţăminte; că recunosc

Îndreptăţirea luptelor şi dreptatea1 causei

noastre. Şi au arătat, mai cu seamă

fraţii noştri din dulcea Românie, că în

greaua noastră luptă pentru . susţinerea

neamului putem aştepta sprigin de încu­

rajare, dela ei. „ v

Eată fapte îmbucurătoare, cari au

eşit la iveală cu prilejul zilei de 3/15 Maiu.

Dar’ să mergem mai departe.

Tot în zilele aceste ne-au venit ştiri,

că în trei mari foculare ale Europei a

fost susţinută cu isbândâ înveselitoare

causa română.

în Belgia, ţeara libertăţeî, în oraşul

Ardenne, a vorbit pentru noi profesorul

Vreugth, scoţând la iveală dreptatea noastră

şi osândind, împreună cu ascultătorii, pe

asupritorii noştri pentru faptele nevrednice

de veacul luminilor, în care trăim.- In

alt loc al foii cetitorii află o ştire mai

lungă despre frumoasa vorbire a lui

Vreugth, amintind în legătura cu aceasta,

că şi alţi profesori din Belgia au se ţină

conferenţe despre noi şi causa noastră.

A doua.

E ştiut, că acum^se ţin în Pesta

şedinţele delegaţiunilor, adecă a trimişilor

parlamentelor din Viena şi Pesta pentru

afacerile comune. Aici a expus starea

politică a împărăţiei noastre, ministrul

Goluchowski, arătând că e pacînică. Tri­

misul român din parlamentul vienez, bu­

covineanul baronul Vasilcoi la rugarea ti­

nerimei noastre din Viena s’a sculat şi>

a apărat causa română şi a sbiciuit po­

litica de naţionalităţi a stdpânirei maghiare.

E îmbucurător, zicea oratorul, că

sflntem In bună prietenie cu toate statele

vecine, dar’ tocmai de aceea e foarte rău,

că guvernul maghiar a oprit adunarea

dela B laj, care a dat prilej manifestaţiu-

nilor din Bucureşti şi alte părţi a Ro­

mâniei. !

Baronul VaBilco arată, că politica faţă

de naţionalităţi a guvernului maghiar e

în . contrazicere cu politica ministrului

de externe.

Doreşte ca guvernul maghiar să-’şi

conformeze politica sa cu politica Monar­

chiei, şi să deslege cât mai curend causa

română dini Ardeal, pentru-că altfel pri­

mejduieşte bunele raporturi ah Monar­

chiei cu un stat vecin.

Acest fapt vrednic al br..Vasilco e

de însemnătate mare, căci prin el ; se

atrage luarea aminte asupra mişeliilor

stâpânirei maghiare şi vestea aceasta pă­

trunde şi îâ Monarch’il nostru şi in toată

Europa. ! Eafă pentru:ce sânt foarte nă­

căjiţi Maghiarii asupra acestei întâmplări.

A treia. ...

Din Paris ne sosesc două veşti îm­

bucurătoare. TJna este, că vestitul scriitor

francez Loiseau a scris o carte, în care

stintem şi noi apreciaţi favorabil şi despre

care vorbim în alt loc , al foii noastre.

Ear’ a doua e, că un alt vestit scriitor,

Jules Brun, care a fost şi pe la noi şi

în România, ce să ne cunoască, a ţinut

o conferenţă la Societatea geografică din

Paris despre: România şi Ardealul român.

Cum Societatea geografică din Paris e cu

mare vază şi Bruh vestit, a luat parte la

conferenţă un public ales; între alţii şi

ministrul de externe Eannotaux al Fran­

ciei ’şi-a trimis un representant al seu.

Dl Brun a vorbit despre noi şi causa

noastră aşa de convingător, încât în urmă

presidentul conferenţei a declarat, că

Societatea geografică din Paris e câşti­

gată pentru causa română şi va lucra

pentru isbânda ei.

Eată ;tot atâtea triumfuri, isbânde

de-ale noastre.' Ce ne arată ele? Ne

arată:, cum am zis la Început, că cauBa

română înaintează şi înaintând, tot mai

departe sftntem de aceea, ca s6 putem

fi cutropiţi de Maghiari, cura cred ei —

de mai cred. —r Ne arată, că avem spri-

joane din multe părţi şi aceasta no în-

curajază să avem tărie şi răbdare şi sS

mergem neînfricaţi şi statornic — înainte.sin.

Causa ram ând în Belgia. Tri­buna aro ştire de!a coreppoudentul seu din Bruxella (Belgia), că la 18 M-iiu n. prof. Aug. de Vreught din 'W-wre a ţinut tn oralul An- denne o interesantă conferecţă despre Romanii

din Transilvania.La conferenţă au fost Invitaţi şi Românii

din Bruxella. Secţiunea L'gei de acolo a fost

representată prin doi trimişi ai sei.Conferenţiarul făcând cunoscută po larg

şi favorabil causa română a arătat publicului şi voînicfa din urmă a guvernului maghiar:

oprirea adunării dela Blaj.Aflând despre aceasta publicul întreg s’a

ridicat cu murmur general, strigCnd:„ Jos cu Maghiariil Jos cu apăsătorii !*

Conferenţiarul a fost viu felicitat. De­legaţii romani au împărţit !n public Protestul Romanilor împotriva maghiarisărei, care 8 &

tipărit In vara trecută în BroxelJa.Aflăm ca dl Vreught pregăteşte un Btudiu

asupra chestiunei române şi va ţinâ o '.onfe-

renţă şi la Bruxella.

V iito ru l nostru. Vestitul scriitor francez, dl Charles Loiseau, din PariB, a pu­blicat săptămâna trecută o Însemnată lucrare sub titlul „BalcaDul şi crisa austriacă". ‘

* In această lucrare, dl Charles Loiseau ecrie câteva psgini călduroasa despre Români şi îndeosebi despre Românii din Ardeal, pre- vestindu-Ie pe viitor un rol mare In desle- garea crisei dintre Austria şi Ungaria.

: Sistem ul (m odul) de alegere al

guvernului a ajuns ear’ la vorbă tn dieta. Contele Apponyi a adresat guvernului o inter­pelare, dacă are de gând s8 facă cât mai curând un proiect de lege despre schimbarea legei electorale, respectiue garantarea alege­

rilor libere?în vorbirea, ce a ţinut-o cu acest prilei

AppoDyi, a zis Intre altele următoarele: Am ajuns acolo tn Ungaria do azi, că pentru câ­ştigarea mandatului de deputat nu mai valo­rează nimic învăţătura, meritele adevărat pa­triotice, mintea şi caracterul inimei. Trag Insă cu atât mai mult In cumpănă legăturile familiare, protecţia guvernului, belşugul in

bani. Clasa mijlocie a poporaţiunei azi-mâne va fi irgonită cu derSvtrţjire de pe terenul luptelor şi activităţei politice, fiindcă dacă ea nu vr6 să iee parte la acea licitaţie, al cărei resultat este mandatul de deputat, atunci peste tot nu mai poate fi vorba de fo’os'rea drep­tului ecu, decât jertfindu-’şi principiile şi averea. Eată o demoralisare a poporului maghiar.

Frumoase Btări pregăteşte chiar şi Ma­

ghiarilor cinstita oc&rmuire.

J)c la L igă. îu urma sSrbărilor na­ţionale din 3/15 Maiu, 300 membri noi s’au

înscris tn Liga culturală.Cu prilejul congresului, conchemat po

zilele do 24 şi 25 Maiu, L»ga culturală va da

o mare săibaro tn fo'onul fondului seu.

Pag. 242 F O A I A P O P O R U L U I

T ă ria noastră. Sub titlul acesta

Liga Română serie despre sărbările dela 3/15 Maiu, zicând:

„Hanifestaţiuuile noastre au dovedit vrăş­

maşilor naţionalităţei române, că sftnt nişte

naivi şi nişte imbecili toţi acei cari îşi în­

chipuiau cu putinţă, ca chestiunea naţională

să fie „compromisă", se fie „îngropată". în-

tr’o chestiune at&t de mare se pot compromite

oameni singuratici, dar’ ea însăşi trăeşte şi

va trai nevătămată până-când va găsi des-

legarea pe care ea o reclamă.

Succesul de Duminecă este şi trebue se

fie un puternic îndemn pentra toţi cei neho-

tăiîţi şi timizi de a se înregimenta din nou

la Ligă şi a contribui astfel. la o puternică şi

nebiruită organisaţiune a tuturor celor-ce vor

în toată sinceritatea sufletului lor, ca chestiu­

nea naţională sâ fie îndrumată pe o cale ce

duce la isbânda. ..."

Fraţilor noştri de . paste munţi le ser­

veşte drept mângâiere că ne-au văzut mişcân-

du-no noi, într’an timp când lanţurile şi ză­

voarele despotismului maghiar îi ţin pe loc,

şi li opresc până şi a sârba un parastas cre­

ştinesc în bisericile lor.

Această mângâiere Ie va da noue puteri,

pentru-că s’aa putut convinge, că nu e o frasă

banală când se susţine, că România întreagă

este Ia spatele lor, spriginindu-’i şi ocrotindu-’i“.

In ip ta în cong regaţiun i. La 23

Maia s’a ţinut eongregaţiunea comitatului Ca-

raş-Severin în Lugoj.

Dapă-cum aflăm ca plăcere, în această

şedinţă distinsul advocat român, dl Coriolan

Brediceanu a interpelat asupra faptului, că în

bisericile româneşti Ia 3/15 Maiu au fost tri­mişi poliţişti, ca spioni.

Fişpanul Jakabffy şi viceşpanul Litscheh

au răspuns, că aceasta a fost de lipsă, ca misură preventivă ij).

Advocatul G. Dobrin a interpelat în

afacerea maghiarisărei numelor.

Eată exemple vrednice de urmat în toate congregaţiunile.

A niversarea u n iu n e i. La 30 I. c.

Be va sârba în Cluj aniversarea de 50 ani a

dietei transilvane, care a proclamat uniunea Ardealului ca Ungaria.

Oraşul Cluj a invitat toate comitatele şi corporaţiunile. — Guvernul va fi representat

prin ministrul Ddniel.

E în pregătire o exposiţie, unde se vor

vedfe portretele tuturor bărbaţilor fruntaşi,

cari au lacrat pentru această aniane — pen­tru noişvecîaic urgisită. ;

Serbarea naţională de 3/15 Maiu,Am descris în numărul din urmă

câteva conveniri dela noi, din împărăţia

tirăniei. Continuăm acum cu raportul.

Din împărăţia tirăniei.în C lu j.

în Cluj a serbat'ziua de 3/15 Maiu tine­

rimea, dimpreună ca câţiva inteligenţi. După sfânta liturgie, la care a cântat corul tine­

rimei, s’a ţinut o şedinţă sărbătorească a tine­rimei. Aici s’au declamat poesiile ocasionale

„Glasul unui Român“, „Deşteaptă-te Române",

„Cătră martirii din 48“. Corul tinerimei a

cântat cântări naţionale, ear’ unul dintre

tineri a ţinut o vorbire despre „Trecut, present şi

viitor". Dapă ameazi şi seara s’au ţinut două

conveniri, la cari au luat parte şi inteligenţa.

în Dejf Turda şi Bistriţa.

în toate aceste trei orsşe Românii au

fost spionaţi în biserici, de poliţişti şi spioni, că oare preoţii nu pomenesc la daruri pe mar­

tirii noştri din 1848. Asemenea s’a petrecut

lucrările şi în satele din jurul acestor oraşe.

Din Bistriţa se vesteşte, că acolo bise­

rica română a fost plină-plinuţă de credincioşi,

cari au ştiut aprecia însemnătatea zilei.

în Turda — după-cum se scrie Tribunei

— pe dinaintea bisericilor române umblau po­

liţişti şi în biserică a fost un căpitan de po­

liţie, care era ca, luare, aminte la slujbă — un

lucru neîndatinat. La toate trei bisericile

slujba s’a ţinut sub pasă poliţienească.

O Doamne al dreptăţei — scrie coresp.

— până-când vei mai suferi atâta blăstemăţie ?! ?

— în Oradea-mare. '

j Aici a făcut tinerimea o frumoasă ser­

bare. Ea s’a îsfâţoşat în numer mare Ia bi­

serică, ear’ seara ; s’au întrunit tinerii la ho­

telul „ Arborele verde ■, unde au., sărbătorit

prin cântări şi vorbiri. Au făcut apoi un

protest împotriva oprirei adunarei dela Blaj

şi împotriva prigonirilor, iscălit de 23 de tineri.

• în Munţii-Apuseni.- j,

Jurul Câmpenilor şi aproape toate satele

din Munţii-Apuseni au fost inundate de gen­

darmi şi spioni. Se temeau doară stăpâni-

torii, că se vor riscula Moţii Din pricina

aceasta serbări publice n’au fost, dar’ Moţii

ău ştiut aprecia însemnătatea zilei, dovadă că

şi la Blaj au plecat 50 de Moţi albăceni, din

creştetul munţilor.

în OrSftie f i Sebeşul-săsesc.

în ; Orlştie a fost în amândouă bisericile

poliţia, ca spioni, Ia slujba d-zeească, asemenea

şi prin comunele din comitatul Hunedoarei,

precum în Deva, Hărău, Banpotoc, Vărmaga ş. a.

în Sebeş Românii au voit se ţină o per

trecere în „Arini", dar’ căpitanul poliţiei ă

oprit-o. Românii au sărbătorit ziua întruniţi In familii. ‘ ;

în Selişte. 1

Din Silişte (lângă Sibiin) se scrie, că în

dimineaţă de 3/15 Maiu au răsărit acolo, ca

prin farmec, ca o minune, mai. multe stea­guri de tricolor naţional, cari fâlfăiau îu vânt,

bătute de ploaie. Unul a răsărit pe o colină,

altul pe alta ; unul pe un punct mai însemnaţ

din jur, altul într’alt loc; ba .unul, cel mai

frumos a răsărit tocmai în piaţa comunei, pe

vîrful pavilonului de vară, unde tinerimea îşi

face obicinuitele petreceri cu joc.

Până pe Ia 8—9 eiasuri au rămas stegu- leţele Ia locul lor privite cu drag de toţi Ro-

mânaşii, ca semne ale unui viitor de aur —

când gendarmii, nevoind se înţeleagă minunea

zilei de 3/15 Maiu, le-au confiscat pe toate.— Bravi Români, SălişteniiM

In Doştat. y ;

Părintele /. Albon, paroch în Doştat, a

slujit în ziua de 3/15 Maiu parastase, date de privaţi, ear* la daruri au fost,pomeniţi: 8i-

meon, Ioan, Vasile, Avram, Florian etc.

(nume de-ale marilor noştri bărbaţi dela 1848).

în biserică au fost doi spioni de ai putereî,

cari au denunţat aceasta şi astfel dl Albon ă

fost prins de gendarmi şi dus la Alba-Iulia,

unde, după luarea unui protocol, a fost pus

deocamdată pe picior liber. Ce se va mai

întâmpla, vom vedâ, dar’ atâta ştim, că la

Doştat puterea ’şi-a începui orgiile sale.

Im B aia- tnare .

în Baia - mare, Baia - sprie şi pe

Cafnic ia bisericile româneşti s’au ţinut slujbe

şi s’au ridicat rugăciuni pentru causa naţio­

nală, ear' în unele locuri s’au făcut parastase

pentru odichna celor răposaţi. Spionii n’au

lipsit nici pe aici. Petrecerile şi convenirile

ce erau se se ţină în mai multe locuri, au

fost oprite. Volnicîile au fost şi pe aici I®

culme.

I n Jc lănxe l.

La marginea Câmpiei, în Iclănzd, unde

în fiecare an se. sărbează ziua de 3/15 Maiu

şi de astă-dată s’a sărbat frumos, deşi a fost

timp ploios. Inteligenţi n’au fost mulţi, dar*

au fost ţăranii din Icland şi Iclănzel. S’au

ţinut mai multe toăste şi întrunirea s’â sfîr­

şit cu o petrecere cu joc, aranjată în casele

părintelui Rom. S. Orbeanu. L* sărbări a fost

de faţă şi protopretorul cercului.

In B ăn a t.

în Blnît încă a fost spionaj prin bi­

serici şi comune, dar’ cu toate aceste s’au

făcut slujbe prin biserici, în Teregova, în co­

muna B—şa etc.

I ) in B la j.

Am amintit, că Tribuna şi Gazeta au

sărbătorit în mod vrednic marea zi de 3/15

Maiu. Tot asemenea a făcut şi Unirea din

Blaj, dedicând pe pagina primă un frumos ar­

ticol memoriei zilei, în care între altele se

zic următoarele:

„Binecuvântată şi lăudată să fii, zi mă­

reaţă de 3/15 Maiu 1848! Ţie a fost dat

s i vezi cea mai grandioasă adunare a neamului

românesc din Transilvania. Tu ai întrunit

pentru prima-oară tot ce poporul român avea

mai bun şi mai ales fără deosebire de clasă

şi confesiune: pe păstorii înţelepţi, pe cărtu­

rarii cumpitaţi,pe tribunii înfocaţi şi pe ti­

ranii treji ţ i cuminte...

„In aceste zile rele şi grele tu singură

verşi bucurie, mângâiere şi sperare în sufle­

tele noastre,. zi de mat6 slrbătoare naţională /

t.

"'*'3— --------- rY3x5TI-- !—~---

— C ron ica a n u lu i. —

Viena, 19 Maiu.

Miniştrii' la auzul că M. Sa a fugit la

Innsbruck au voit să-’si dee dimisiunea şi nu- > * mai garda naţională şi tinerimea academică

’i-a putut îndupleca se rămână în post, dar’

în mod provisor;.; Se fac încercări pentru a

proclama. republica. O deputaţiune merge Ia

Innsbruck, se roage pe M. Sa să se reîntoarcă

la Viena. Se zice, că Monarchul la rugarea

deputaţiunei încă în acea zi a plecat spre

Viena. ' (Wien. Ztg.)

, Budapesta, 19 Maiu.

Ministrul - preşedinte com. : Lud. Bat-

thyânyi între alte ordinaţiuni, edă şi una adre­

sată Secuilor, provocându-’i ca se grăbească

la Seghedin, unde se va aşeza oaste de 12.000

soldaţi. (Org. Naţ)

Sibiiu, 20 Maiu.

Divisia de Secui trecând cătră Sibiiu a

comis nişte excese , foarte urîte. Mai c» seamă Românii n’au putut fi . lăsaţi în pace

şi pe o muiere au batjocorit-o în modul ce£

Nr. 21 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 243

mai neuman. La Nocrich au sfărmat pajura

împărătească Intre înjurături asupra casei dom­

nitoare. (Gaz. de Trans.)

Mediaf, 22 Maiu.

Faima că vin Săcuii a neliniştit tot

oraşul, punfindu-se pe picior de răsboiu, Insă

nu s’a întâmplat nimic Locuitorii s’au apu­

cat a direge cetatea. (Gaz. de Trans.)

Peata, 23 Maiu.

Ministerul a dat un circular, In care

provoacă civii Ungariei sfi stee gata a-’şi apăra

ţeara în contra sfirbo-croaţilor pe ori-ce cale.

Un alt circular este adresat cătră preoţii ca­

tolici, ca aceştia să îndemne poporul la sa­

crificiu pentru patrie; comunele bisericeşti încă

sflnt rugate să doneze argint şi aur ce s’ar

afla prin biserici. Al doilea circular hotăreşte,

că dieta să se deschidă în 2 Iulie.

(Gaz. de Trans.)

Clnj, 23 Maiu.

»Erd. Hiradd* descrie adunarea dela

Blaj, fireşte, într’un ton cât se poate mai duş­

mănos. Bărbaţii de frunte îi numeşte »răs-

culători», şi mai cu seamă pe Nopcea nu-’l

poate suferi. Se acaţă şi de stindarde, şi

susţine, că Românii sânt în legătură cu Mus­

calii. Nu ’i-a convenit nici purtarea miliţiei.

Mai adauge, că guvernul este foarte nemul­

ţumit cu adunarea românească, căci nu s’as ’întâmplat după prescrisele luL Despre Micheş

ne spune, că guvernul n’a primit rugarea Ro­

mânilor pentru eliberarea lui, zicând că Mi­

cheş nu poate fi slobozit numai în urmarea

sentenţei judecătoreşti. (Gaz. de Trans.)

Mediaş, 23 Maiu.

Azi a sosit poruncă dela universitatea

săsească din Sibiiu, ca Mediaşul să nu tri­

mită deputaţi la Cluj, dar’ ei totuşi vor merge,

însă cu instrucţia, că despre uniune să nu

vorbească până-când nu vor dispune în Viena

despre causa naţionalităţei române.

(Gaz. de Trans.)

Pesta, 25 Maiu.

Azi a sosit ştirea, că croato-slavonii au

declarat Maghiarilor răsboiu, şi că Bohemii

s’au rupt de cătră ministerul din Viena. >(Gaz. de Trans.)

Sibiiu, 26 Maiu.

Sibiiul a hotărît a pune ad acta toate

poruncile venite din partea ministerului din

Pesta. Deputaţii au primit instrucţii să pro­

testeze în contra uniunei. Este posibilă o

ciocnire între uniunişti şi antiuniunişti. Deci

Sibiiul se înarmează. (Gaz. de Trans.)

81blin, 27 Maiu.

Saşii reînoesc Liga din 1613, 1636, 1657,

1875 punfind un jurăm&nt cam ca cel al Ro­

mânilor de pe «Câmpul libertăţei».

S C R IS O R I.Producţia sodalilor din Sibiiu.

9

Sibiiu, 23 Maiu c.

' Stimate Dle Redactor!

Via a VS face un scurt raport despre producţia şi petrecerea Reuniunei sodalilor noştri de aici, aranjată Sâmbătă seara, In 21

1. c. In sala dela Gesellschaftshaus. Ea iaa parte ca plăcere Ia producţiile sodalilor noştri şi trebue sfi mărturisesc, că am observat o înaintare însemnată, de când reuniunea e con­dusă de actualal president, dl Victor Tordăţan. Cele trei producţii din urmă aa iebutit peste aşteptare, cu deosebire cea de astă iarnă şi din aceste se vede, că reuniunea îşi pricepe chemarea şi ştie aprecia însemnătatea şi In- rîurinţa binefăcătoare ce aa aceBte producţii pentru cultivarea membrilor sei şi pentru în­trunirea publicului, atfit a ţăranului, cât şi a

clasei de mijloc*.

Producţia de Sâmbătă s’a dat cu con­cursul unui grup de tineri clerici. Corurile au executat foarte bine piesele, ceea-ce este tn prima linie meritul dlai învăţător Candid Popa de aici, care nu cruţă osteneală pentru a ajunge Ia ban resultaţ. Cântările aa fost via aplaudate, dar’ cu deosebire răsboinica piesă Bubue tunul, cântată de grupul de clerici, cari au mai executat două piese peste program.

Tenoristnl solo, dl Ioan Stanciu, In exe- . cutarea frumoasei cântări „Dacă ’n doulseci de toamne“, deasemenea ’şi-a dat toată silinţa, dovedind o voce bunişoară de tenor.

Piesa teatrală „Nu te juca cu dracu“ de 1. Negruzzi — deşi alegerea ei poate n’a fost destul de nimerită, ceea-ce Insă se explică prin împrejurarea, că na prea avem piese potri­vite — a fost bine predată. Dl Poponea (Berbe- cean),dl Medrea, cavaler, dl D. Axente, vătavul,

ca de obiceiu au jucat foarte bine şi au foet drăgă­laşe şi d-şoarele: Paraschiva Rempold (Mandiţa) şi Maria Costea (Zoe Castelli) şi ceialalţi.

Publicul, Intre care a fost ţi un număr oare-caro de inteligenţi aibieni şi din jar, ’i-a

răsplătit ca vii aplaase.

Sflrşindu-se producţia, a nrmat jocol, care s’a continuat ca mare animaţie până In dalbe zori, jucându-se Intre alteţe cu mare foc şi joeurile naţionale, ca Hora, cu care s’a Început jocul, Ardeleana, Serba etc.

Peste tot producţia şi petrecerea, carac- teriBate prin un viu colorit naţional, ca toate petrecerile sodalilor noştri, aa fost bine suc­cese, ceea-ce este spre lauda condmătorilor şi membrilor reuniunei. Acestora le zicem: înainte pe calea ce aţi apucat, ear’ publicul român 11 rugăm a ajutora In tot chipul această vrednică reuniune, care merge In fruntea ce­

lorlalte reuniuni de felul ei. «m.

D IN L U M E .Rfcsboiul ispaiio-american.

Deşi nici până acum nu s’a dat o

luptă hotărltoare, dar’ să pare, că aceasta

să apropie. Flota spaniolă, sub comanda

admiralului Cerveja a sosit la Cuba, fără

a o pută Împedecă Americanii. Cerveja

a Intrat In portul Sant-Iago, ear’ acum.

să află, după-cum vesteşte o telegramă,

In portul Cienfuegos. In jurul Cubei

circulează multe vapoare americane. Ast­

fel năile celor două state stint aproape

unele de altele şi de aci să deduce, că

lupta hotărltoare nu va Întârzia mult.

O altă ştire de lnsămnătate este cu

privire la posiţia, ce o iau două ţări,

Anglia şi Irancia, faţă de cele două state,

ce poartă răsboiu. Dela început Anglia

a fost pe partea Americanilor, ear’ Francia

pe partea Spaniolilor, fără însă a să

amesteca. Acum să vede, că va urma

şi amestecul. Se telegrafează adecă, că

Spaniolii vreau să dee Franciei insulele

Filippine. Aceasta ar avă de urmare

părtinirea făţişă a Americanilor din partea

Angliei şi din aceasta, dacă să va în­

tâmpla, se vor naşte mari încurcăli.

FO ITA.Î N A I N T E .

D in foaia „Câm pul libertăţei".Sfântă şi măreaţă zi de 3 Maiu 18481

De cincizeci de ani ochii noştri se întorc

spre tine, precum se întorc ochii nenoriciţilor

cătră steaua care le surîdea tn zilele de ilusii

şi de speranţe, precum se întorc ochii celor

rătăciţi pe valori cătră Bteaua care Ie arată

dramul.

Nu ştia dacă ochii noştri au fost vre­

odată aşa de Înecaţi tn Iacrămi ca In ziua de

acum... Cn toate acestea la vederea ta, dulce

Btea mângâietoare, Iacrămile ni-Be usucă, ne­

gura presentului pare-că se împrăştie o clipă

şi In clipa aceea, privind înapoi, revedem

printre prăpăstii fioroase drumul stropit de

Iacrămi şi de sângu, pe care ’l-a străbătut nea­

mul nostru, ear’ uitftndu-ne înainte zărim prin­

tre alte prăpăstii, albind icî şi colo calea vii­

torului, calea visurilor noagtre...

Şi, la această visiune, uităm osteneala uitam descurajarea, uităm durerea ranelor noastre, — inimile ni-se întăresc, fruntea ni-se înalţă şi glasul speranţei ne strigă: „îna­inte I Aşa de greu şi aşa de lung a fost drumul ce aţi străbătut, încât nu] trebue să vă îndoiţi un minut că veţi pută merge până

la capăt 1“Da, vom merge!Vom merge, fraţi chinuiţi şi îndureraţi,

căci vă iubim şi ne iubiţi şi iabirea dă

patere 1

Vom merge, fraţi împilaţi şi Ingenun-

chiaţi, căci dreptatea este cu voi şi dreptatea

dă patere 1

Vom merge, căci raza zilelor noastre de glorie şi de bărbăţie nu s’a stins Încă şi la lamina ei ni-se luminează calea 1

Sfântă şi măreaţi zi de 3 Maiu 1848, fii binecuvântată tu a cărei amintire ne

redă speranţă şi putere!liarbu răUlncanu.

Poesii poporale.

D in M o s n ita .» iCulese de Vichentie Ooleţi, plugar.

Nevastă dragă nevastă Scoate capul pe fereastră,Că nu-’s lup să te apac Ci-’s voinic aă te sărut.

Mândră mândruliţă mea

Mărită-te de-’i putea,Că nădejdea dela mine E ca frunza cea din viie,Cftnd vrei să te răcoreşti Mai tare te năduşeşti.

Nevasta care iubeşte Spală noaptea şi cârpeşte, Dimineaţa-’i rumenită Şi de mulţi voinici iubită.

Până codru frunza ţine Toţi voinicii trăesc bine,Dacă codru frunza Iasă Toţi voinicii treg acasă.

Pâg. 244 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 21

•J* Gladstone.

^estămâna trecută, în 19 Maiu c. a

trecut la cela veeînice unul dintre cei mai

mari bărbaţi ai veacului nostru, bărbatul de

Stat ai-Angliei Wiliam E Gladstone.

Glsdgfonea fost un mare suflet, iubitor

de adevăr, dreptate şi libertate şi a fost cu­

prins în de aşa de simţăminte adevărat libe­

rale, înclt a părtinit pe toate popoarele apă­

sate ş i’şi-a ridiaat puternicul seu glas, pentru

ele şi împotriva apăsătorilor. Chiar şi pe

Irlandezii apăsaţi de EagitZ’, ’i-a părtinit el

şi s’a silit a le asigara drepturi şi libertăţi.

Da aceea jelea pentru moartea marelui

bărbat este simţită în Armenia, Bulgaria,

Grecia, România şi Ardeal, ca şi în Anglia,

ca şi în Irlanda; perderea lui o deplânge

toată lumea civilisatî, îu Eiropa, ca şi în

America. ... .

Eită un adevărat bărbat cult, un suflat

cu adevărat nobil, generos şi libera!,

. Gladstone s’a născut la Liverpool (Anglia),

Ia 1809. El a aparţinut partidului liberal,

care la 1879 . ajungând ia putere, Gladstone

fa însărcinat cu compunerea ministerului. Mi­

nisterul lui a avut multe lupte, luptând pentru

liberalism şi luând în programa sa şi causa

Irlandezilor apăsaţi. Pentru Irlanla a propus

un minister şi parlament propriu, dar’ această

reformă a fost respinsă. v

. îu urmă Gladstone s’a retras din politică,

dar’ a. apărat liberalismul şi causa popoarelor;

apăsate. E cunoscut cum 'şi-a ridicat vocea.

sa pentru Armenii apăsaţi de Turci, apoi şi

pentru alte popoare, ocrotind pe cei nedrep­

tăţiţi. Astiel el ne-a fost prieten şi nouă

Românilor peste tot şi în special Românilor

de sub oblăduirea ungurească. . .

Pe Maghiari ’i-a combătut, ca şi pe

Turci, pentru purtarea lor neomenească faţă

de popoarele cu cari locuesc împreună. Aceasta

o recunosc şi mărturisesc şi foile maghiare.

Despre rolul lui faţă de Români vom

vorbi îndeosebi, când îi vom da portretul. '

Acum mai amintim, că în urma libera­

lismului şi iubirei de adevăr, Gladstone a fost

iubit şi cinstit de toate popoarele din lumea

întreagă. Vocea lui hotărea mult in cumpăna

dreptăţei. De aceea la ştirea morţei sale

toată Anglia s’a îmbrăcat în jale; foile en­gleze au eşit încadrate în negru. Apoi din

Mori mândro Bă mor şi eu

Să ne pună ’n copârşeu

Cu capul cătră ordeu,

Ca s’aud vinul curgând, ; >

Cisme roşii tropotind,

Fete după min’ plângând.

toate părţile lumei s ’ a u trimis , telegrame de

i condolenţă familiei răposatului şi toate ziarele

deplâng pe marele bărbat. ,; : d

Foaia Tribune din Now-York zice, că

„lumea a perdut pe cel mai mare cetăţean

; al seu". , ;:;r ,1 :

; M Da aşa este; ear’ noi Românii îndeosebi

am perdut un prieten 'devotat causei noastre;

*

L i ştirea morţii marelui, bărbat, dl Dr.

Raţiu a trimis familiei, la adresa fiiului seu

Herbert în Hawarden, o telegramă de condo-

. lenţă, spunând cum Românii din Ardeal de­

plâng şi ei moartea marelui apărător al tu­

turor naţionalităţilor apăsate şi nedreptăţite.

Credem, că şi-de asiă-dată dl Dr. Raţiu

a exprimat simţămintele tuturor Românilor

ardeleni.Tot asemenea a trimis şi preşedintele,

camerei române din Bucureşti următoarea tele­

gramă, — adresată doamnei Gladstone:

. „Conformându-mă votului pe care camera ,

deputaţilor a regatului României ’l-a dat la

aflarea morţei dlui Gladstone, marele bărbat

de stat al Angliei, care în toate ocasiunile

ridicat puternicul glas în favoarea drepturilor

României, şi care a binevoit să primească

titlul de cetăţean român, pe care naţiunea

recunoscătoare ’i-'I-a conferit, subscrisul vine.

respectuos să vă roage, doamnă, a primi ex-

presiunea celor mai profunde sentimente de

regret şi condolenţă®. '

Cursuri economice' pentru :invgţători.

Ca şi în anul trecut aşa şi în acesta ministrul u. r. de economie a dispus a se

ţină în vacanţiile de .vară, (Auguat) cursuri

pentru cualificaţiunea economică a învăţătorilor ce se vor aplica la ţcoaiele de. repetiţie

economice.

Cursurile vor fi de 4 săptămâni şi se

vor ţină Ia şcoalele economice din locali­tăţile următoare: Ada, Geoagiul inf. Hod-

mezovâ ă, hely, Jâszbereoy, Kecskemet, Nagy-

Szent-Miklos, Rimaszombat, Pâps, Szt.-Imre,

Szabadka şi Csabs, primindu-se în fiecare

câte 20 învăţători poporali, laolaltă 240.

Cu prilejul acestor cursuri fiecare parti­

cipant primeşte 50 fl., din care se vor aco­

peri cheltuelile de călătorie şi provisiune, cu un cuvânt toate cheltuelile. v

Toţi ficiorii mă iubia,

De când ’mi-’s la mama lui

Nu ’mi-'s rândunea, nici pui,

Nice 'dragă nimărui.

Frunză verde frunzuliţă

Am avut. o mândruliţă,:

Frunzuliţa s’a uscat Mândruliţă m’a lăsat.

La aceste cursuri se vor primi învăţă-

: torii aplicaţi în comunele, în cari îa anul

şcolastic 1898—99 sigur se vor deschide

şcoale de repetiţie economice, conform ordi­nului dat de ministrul de culte şi instrucţie publică nr, 60.764—-1896.:

Pentru primire la aceste cursuri învăţă­torii se pot insinua până la: io Iunie a. c. pe calea inspectoratului şcolar reg. respectiv.

.Iu.înştiinţare s8 ee spună apriat carsul

respective şcoala, !a care învăţătorul doreşte

se participe; trebue se. se alăture mai de-

, parte declaraţiunea primăriei comunale, în care

documentează că representanţa comanafă a

d^cis înfiinţarea şcoaîei de repetiţie economică; dea; omenea e de a se documenta aplicaţia

faptică a învăţătorului, etatea şi sănătatea

aceluia. (

' Ca şi altă-dată sfătuim pe fruntaşii co­

munelor noastre să iee măsurile de lipsă pen­

tru înfiinţarea şcoalelor de repetiţie economice,

ear’ învăţătorilor; în interesul bine priceput

al causei şi chiar şi al lor propriu, le punem

la inimă această chestiune însemnată pentru

înaintarea poporului,

i Jertfe, fireşte, se cer pentru înfiinţare»

, şi susţinerea acestor şcoale, dar’ în asemănare

cu ceea-ce cu tot dreptul se sperează dela

ele, aceste jertfe sflnt de tot neînsemnate.

De aceea trebue să grijim, ca măcar în

punctul acesta, să nu rămânem earăşi în coada

tuturor. E vorba de înaintarea economiei ţăranu­

lui nostm şi de progresul în bunăstarea acestuia^

Şi, când se tractează de astfel de lucruri, ni­

mic nu trebue cruţat. In acest cas ni-s’ar pută

aplică cu tot dreptul proverbul, că sântem:

„scumpi la tărîţe şi ieftini la faină".

in ordinul ministerial de care s’a făcut

pomenire mai sus, se Bpune, între altele, că

la înfiinţarea şcoalelor de repetiţie economice

Bfint deobligaţq deocamdată comunele mai mari

şi anume: acelea, în cari este şcoală cu cei

puţin 2 învăţători; dar’ cine ar pută opri şi

pe alte comune mai mici dela înfiinţarea ace­

stor şcoale?. Şi în acest cas, chiar şi dacă învăţătorii!

ar fi trimişi pe cheltuelile comunei, n’ar fi

vrednică această causă să ’i-se aducă jertfă

de 50 fi.?Repetăm deci, să nu se treacă cu uşu­

rătate peste o causă atât de însemnată şi se

începem a ne mai desvăţa de păgubitorul no­

stru alasă/a

Strigă-mă badea din deal

Se-’i trimit gură pe val,

Strigă bădiţa din şes

Se-’i trimit gură mai des.

Frunza verde de frăguţi

Rău îmi stă fără drăguţi.

Abia aştept pâa' la vară

Să-’mi iau puşca subsuoară,

Să mă duc în codrul verde

Să văd mândra unde-’mi şede,

Şede, şede sub părete

Şi ’mi-’şi coasă la oprege,

Nu ştiu coasă ori descoasă

Dar’ la Iacrămi văd că varsă;

Pân’ eram la mama mea

Am fost puiu de rândunea

Altă mândră îmi zicea, ■

Ia-mă bade cu tine

Şi dacă 'ţi-a fi ruşine,

Fă-mă bade brâu de lână

Şi mă pune p’ingă tine.

Brâul de ’ţi-a părea grea

Fă-mă lumină de său .

Şi mă bagă ’n sînul tău,

Că seara unde-’i cina

Mândru eu ’ţi-oiu lumina

Şi guriţă eu ’ţi-oiu da.

Şi cu altul m’ai schimbat.

Dar’ nu mi dudă pe tine

Ci mi ciudă chiar pe mine

C’am venit prea des Ia tine.

Foaie verde foi de spine

Aoleo! şi vai de mine,

’Mi-a spus măicuţa prea bine Că nu eşti mândro de mine.

Dar’ eu nu am ascultat

Seara la tin' am plecat,Când eram pe Ia fereastă

Tu strîngeai pe alta ’n braţe.

Din Seioa-mare.Culese de Ilie Oăbanu, june.

Frunză verde de dudău

Fă mândr’o de capul tău,

Şi eşi seara la portiţă

De-’i dă badiului guriţă.

Foaie verde foi de brad Mândră mi tare bănat,

Căci pe mine m’ai lăsat

Şi cu altul m’ai schimbat.

Nr. 21 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 245

C. I. Stăncescu.— Vezi ilustraţia . —

In şirul portretelor de ale vestiţilor

noştri scriitori, ce am dat până acom tn Foaia Poporului, pnnem astăzi portretul lui

C. J. Stăncescu, Bcriitor şi picior însemnat.

C. I. Stăncescu e bârbut In virată, născut la 1837. ’Şi-ft făcut şcoala In Bucureşti, în­văţând şi drepturile, In care timp a învăţat şi pictura, cătră rare avea mare atragere şi a

Bcris câteva piese dp teatru.

La 1857 s’a dus Ia Pari?, pentru da a

etud'a mat departe pictura. Aici a stat 7 ani,In care ani a studiat şi lucrat cu strguinţă, trimiţâcd pa de o parte In ţeară tn fiecare an producţii, care să arete activitatea Ba, ear’ pe de alta a publicat prin deosebite ziare ilu­strate franceze portrete do ale Domnilor români vechi. Când s’a întors In ţeară a fost numit profesor de istoria artelor şi de estetică la şcoala de Bete-Arte, unde azi este director.

In tot răstimpul acesta, tntr’un decurs

de 31 de ani, d-sa nu s’a abătut o clipă din calea ce 'şi-a croit. N’a fost mişcare artistică

In ţeară, la caro fă nu fi luat parte. A fost unul dintre fundatorii Ateneului român, In care timp de 17 ani, a ţinut In fiecare an una Bau mai multe conferenţe, toate aBupra arte­lor. A făcut începutul exposiţiilor de Bele-

Arte ce s’au făcut şi se fac în România, cău- | tând totleauna a încuraja talentele adevărate }

serioase. 8

Ca pictor, d-sa a făcut mai multe com- I posiţfi originale, Intre care moartea lu i Lăpuţ- j neanu, şi 150 de portrete, între care pe cele f

ale artiştilor noştri. j

Ca scrieri dl Stăncescu nu a publicat 1 până acum volume, dar’ rapoartele prin care f a arătat mersul teatrului, al artelor plastice, j discursurile rostite la împărţirile premiilor la 1 conservator, pot fi studiate ca mult fo’oi de cei din viitor, cari vor doil fiS afle cum au

înaintat aceste aşezăminte.

în „Biblioteca pentru toţi“ a lui Miiller

(nr. 71) sânt publicate câteva scrieri mai

mici de ale lui.

Stefan-eel-Mare de George Cătană.

Am vestit în numărul din urmă al

foii noastre, că o nouă carte, bună, folo­

sitoare şi framoasă a eşit din teascurile

societăţei noastre „Tipografia*. Ea a fost

retipărită din Foaia Poporului şi are tit­

lul : „ Vieaţa şi faptele lu i Stefan-cel-Mare

şi Bun Domnul Moldovei. Scrisă pentru Înţe­

legerea tuturor} de George Cătană, lnv.“

Cartea, asupra căreia atragem luarea

aminte a cetitorilor noştri, să extinde pe

136 pag. şi costă 40 cr.

Ea are următoarea prefaţă interesantă

şi plină de Învăţături:

Iubite cititorule!

Voind şi eu a contribui cât de puţin la deşteptarea şi desvottarea Bimţului naţional la poporul noBtru român, am alcătuit după dife­rite scrieri — vieaţa acestui mare erou al Românilor — anume pentru „Foaia Poporului", care e cea mai lăţită şi cea mai iubită foaie a poporului român de dincoace de Carpaţi.

La sfatul unor amici şi binevoitori InBă,

precum şi ca mai uşor se poată ajunge In mâna poporului, şi să fie cetită de toţi mai

cu înlesnire, am scos-o şi tn ediţie separată, şi aşa In formă de cărticică o predau publi­cului cetitor şi Îndeosebi săteanului nostru

român.

Deci, iubite popor român! De ai In mână această cărticică eă ţii la ea ca Ia un lucru sfânt, ceteşte-o cu atenţiune, ţine-o bine In minte, şi când mergi Ia coasă, Ia plug, la moară, la secerat, la clăci, la şezători, la joc etc. povesteşte şi Ia alţii ce ai cetit, spune-o ca să o ştie şi alţii, arată-te ce vitejii au ştiut

face strămoşii noştri; puneţi şi copiii că o cetească şi să-’ţi povestească din ea, dă-o şi altora să o cetească şi căutaţi toţi să fiţi ca strămoşii noştri de mari, mari la snilet, mari

In fapte.Şi Bă nu crezi, iubite popor român, că

această cărticică şi ce e scris In ea, e numaio poveste, nu, Ia ea e scris adevărul curat, lucrurile aşa cum Intr’adevăr s’au petrecut.

Judecă acum cine sântem noi şi cine au fost strămoşii noştri. Ei au fost Iei, au foBt urieşi, noi eOntera pitici. E drept, că pe caloa ştiinţei şi noi am înaintat mult, dar’ e ade­vărat şi aceea, c& In multe privinţe sântem

tot îndărăt.

Vezi dar’, iubite popor român, pe stră­

moşii noştri, cât B’au Juptat ei, cât ’şi-au vărsat sângele nnmai ca Bă-’şi apere şi susţină ţeara, legea, limba, şi să ne-o lase nouă următorilor

curată şi nepătată.

Deci dorinţa noastră să ne fie a ţină cu sfinţenie la ţeara, legea, limba, portul şi datinele strămoşeşti, căci numai atunci* ne arătăm că sflutem vrednici următori ai stră­

moşilor noştri.Strămoşii noştri au fost mari, au fost

oameni viteji, pentru-că şi părinţii lor au fost asemenea. A învăţat fiiul dela tată cum să se lupte, cum să fie viteaz, ba de multe-ori să lupta tatăl alăturea cu fiiul seu, ori eă lupta fiiul ca să răsbune pe tatăl-seu ori pe

fratele Beo, căci aşa erau pe alunei vremile.

Acum Insă B’au schimbat lucrurile, res-

boâiele Bflntmai rărişi noi trebuo să învăţăm din cărţi, aceea-ce străbunii noStri au învăţat

pe câmpul do luptă.Da aceea, iubito popor român! Tri­

miteţi copiii şi fotelo ia şcoală ca aă înveţe carte, căci astăzi nn om fără carto so poato numi mort Intre cei vii şi nu e capace de nici o faptă mare. După-ce es pruncii din şcoală dă-le să cetească cărţi bune, din care b8 tragă folos, din cari să vadă ca Intr’o oglindă faptele cele pline de vitejie ale stră­

moşilor noştri şi să nu se lue a fi mai pe

jos decât aceia.

SS fim mândri de numele nostru, cid ne tragem din cel mai glorios şi mai brav popor din lume — dela poporul roman.

Sperând, că prin această cărticică voia fi făcut măcar pe un moment numai să cir- culeze sângele mai ca repejane In vinele ce­titorului, rog pe poporul nostru roman eă o primească şi cetească cu acea plăcere şi bună­voinţă, cu care eu am Bcris-o.

în fine mulţumesc şi amicului meu An­dreiu Meda, neguţător In Valeadieni, — Român verde — care tncă a contribuit mult la re&- lisarea dorinţei mele, ca această cărticică să

ajungă în mâna poporului român şl Bă-'l de­

ştepte şi lumineze.

Valeadieni, tn Martio 1898.

d f o r y e C ătatu l, Jnvfţător.

' P A R T E A E C O N O M I C Ă ."

Câmpurile bătute de grindină.Asigurarea semănăturilor In contra

grindinei este un lucru atât de bun, încât

fiecărui econom ar trebui să-’i dee de

gândit. Dar’, asigurate sau neasigurate

semănăturile, Intâmplându-se Bă fie bătute

de grindină, economul e dator să facă

tot ce-’i stă In putinţă pentru micşorarea

pagubei. Aceasta se poate întâmpla in

moduri foarte deosebite la deosebitele

plante şi îa deosebitele restimpuri ale

creşterei lor.

Bătând grindina bucatele puţin Îna­

inte de Înflorire sau chiar în timpul ln-

florirei, prin secerat nu mai e nimic de

ajutat, pentru-că câştigul ar fi prea ne­

însemnat. în această întâmplare locurile

trebue arate In grabă şi sămănate cu alte

plante, lăsând nearate numai acele locuri,

pe cari bucatele ar fi vătămate mai puţin.

Bătând grindina după înflorire, e de a Be

cerceta, că bătute sfint spicele In pământ,

ori numai culcate spre pământ şi că prin

mijlocirea paiului stau Încă In legătură cu

rădăcinile. în acest cas, şi dacă n’ar mai

sta drept nici un paiu, pământul trebue

lăsat nearat; căci se va vedâ, că buca­

tele nu vor perl, ci îşi vor veni cu în­

cetul în fire, grăunţele vor creşte şi se

va lua o recoltă măcar mijlocie. Dacă

insă paiele şi spicele stint bătute În pă­

mânt, nu mai e multă nădejde şi astfel

dacă mai e timp pentru cultivarea altei

plante, să se facă aceasta; sămănătura

pusă sub brazdă poate servi ca mijloc de

Ingrăşare pentru sămănătura ce s’ar face

acum.

Dacă Intre bucate a fost sămănat

de cu primăvară trifoiu, nici nu trebue

aă se gândească cineva îndată la cosit

când cu baterea grindinei, pentru-că In

caşul acesta, şi dacă bucatele vor da re­

coltă slabă, cu atât mai îmbelşugată va

fl recolta trifoiului şi mai cu seamă dacă

cositul bucatelor s’ar face In timpul ln-

florirei sau îndată după acesta. Dacă

grindina ar bate foarte de timpuriu, astfel,

Pag. 246 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 21

că mare parte dia trifoiul tinăr şi gingaş

ar fi bătut îu pământ, în caşul acesta sfi

se facă o altă sămănătură de trifoiu.

Urmând grindina după înflorirea bucatelor

şi fiind aceea foarte deasă, prin culcarea

acelora s’ar pute uşor pricinui pagube

atât pentru trifoiu, cât şi pentru bucate.

Deci trebue să se cumpănească bine, ce

ar fi mai folositor: dacă s’ar lăsa grăun­

ţele să se coacă, sau dacă sămănătură

s’ar cosi îndată pentru nutreţ, aştepţându-se

încă o cositură de trifoiu. v

Pdstăioasele nu mai cresc după-ce

au fost odată cosite; numai astfel de

plante, cari n’au fost desvoltate deplin

sau au rămas nevoieşe,, dedesubtul celor

puternice, şi cari cu prilejul cositului n’au

fost de loc sau numai puţin vătămate,

numai acestea îşi pot veni încât va în fire.

Dimpotrivă măzerichea şi mazărea, fiind

vătămate, până după înflorire au aplecarea

4^ a slobozi crescături noue, cari poartă

flori şi fructe (roade). Dacă prin baterea

grindinei aceste plante au fost numai re­

tezate şi nu bătucite în păment, trebue

aşteptat 6— 8 zile şi după numărul cres-

căturilor noue şi având în vedere şi anu-

timpul, se va trage judecata dacă se pot

lăsa plantele se rămână. în astfel de

caşuri recolta va fi mică, dar’ totuşi mai

bună, ca atonei când s'ar fi făcut o să-

mănătură târzie a altei plante.

N apii, ca plante tinere, pot fi stri-,

caţi atât de tare de grindină, încât să

nu mai fie în stare a creşte mai departe.

In astfel de întâmplări e mai bine să se

facă plantaţiuni noue. Fiind rădăcinile

napilor groase de câţiva centimetri, de

regulă cei mai mulţi cresc mai departe

şi după-ce au fost bătuţi de grindină,

dându-le mai ântâiu frunzele şi după aceea

întărindu-li-se rădăcinile.

Cartofilor (crumpenelor) le cresc în

grabă părţile din afară, curpenii şi frun­

zele, dar’ în paguba părţilor din pământ,

a rădăcinilor şi crumpenelor, cari în timpul

acesta stau în loc. După încercări s’a

aflat, că gunoirea cu chilisalpetru ajută

reculegerea acestei plante.

Soiurile de trifoiu, ierburile, cucu­

ruzul ca nutreţ ş. a., după-ce au fost

bătute rău de grindină, cresc rău sau nu

mai cresc de loc şi rămân păioase; de

aceea ele sânt de a se cosi şi usca,

pentru-ca cu atât mai bună să fie cosi-

tura următoare. întocmai se urmează

şi cu livezile sau luncile.

Cânepa şi inul, cu deosebire cea

dintâiu, se vatămă foarte uşor prin grin­

dină; cânepa nu mai creşte de loc şi

inul numai aproape de pământ sloboade

unele ramuri, cari însă nu dau nici un

folos. Aid aşadară Du-’i alta de făcut,

decât a ara pământul şi a-’l folosi prin

sămănarea altor plante.

Până pe la mijlocul lui Iunie se pot

încă sămăna pentru producerea de sămânţă:

cucuruz mic timpuriu şi rapiţă de vară;

în întreagă luna se pot sămăna: orz mic

şi hrişcă pentru producerea, de grăunţe, ;

spergulă pentru fen, măzăriche, sorgo şi

muştar alb pentru nutreţ verde ş. a.

In luna lui Iulie şi în ţinuturile cu

o climă domoală şi până la mijlocul lui

Aagu3t se mai pot sămăna pentru nutreţ

verde: napi albi, măzăriche mazăre,

hrişcă, spargulă şi muştar alb; ear’ pentru

a avă nutreţ verde în primăvara urmă­

toare se seamănă trifoiu încarnat şi să-

cară de nutreţ. ;

Pentru nutreţ verde sânt potrivite

şi recomandabile pentru sămănat urmă­

toarele plante: săcară de nutreţ 80— 100

chilo pe hectar, cucuruz 120— 140 chilo,

rapiţă 40 chilo, măzăriche 200 chilo, sper­

gulă 80 chilo, muştar alb 30 chilo.

Foarte de recomandat sânt şi urmă­

toarele amestecături:1. Muştar alb 20 chilo cu măzări-

che 220 chilo. -

2. Săcară de nutreţ 160 chilo cu

rapiţă 1 2 chilo.

3. Săcară de nutreţ 120 chilo cu

măzăriche 50 chilo şi ovăs 36 chilo.

4. Hrişcă 100 chilo cu spargulă

24 chilo.

5. Muştar alb 16 chilo cu hrişcă

10 0 chilo.

6 . Săcară de nutreţ 260 chilo cu

spergulă 24 chilo, măzăriche 70 chilo.

7. Muştar alb 10 chilo cu spergulă

12 chilo, hrişcă 50 chilo cu meiu 10 chilo.

8. Muştar alb 18 chilo cu rapiţă

14 chilo.

Săcara de nutreţ, care se coseşte

toamna, mai dă şi în anul viitor o re­

coltă de grăunţe sau o cositură de nu­

treţ verde timpuria. Yoind a avă pe

cea din urmă, este foarte de recomandat

a sămăna săcara în amestecătură cti tri­

foiu încarnat.

Hrişcă singură nu e chiar aşa bună

ca nutreţ.

Dacă locul n’ar fi destul de bine

gunoit, se îngraşe cn ud de animale, dus

pe timp umed, sau prin împrâştiarea de

gunoiuri măiestrite: guano sau chilisal­

petru (2 măji metrice la un hectar).

(Va arma).

Poveţe despre stlrpirea peronosporei şi gărgăriţelor de Yiie,

Domnul vicecomite al comitatului

Sibiiu, prin hârtia sa dtto 17 Maiu

căi. n. a. c., în sensul disposiţiilor sta­

tutului comitatens despre stîrpirea pe­

ronosporei, a recercat atât primăriile cât

şi Reuniunea noastră agricolă, ca se în-

trevină cu stăruinţă pentru stlrpirea pe­

ronosporei şi gărgăriţelor de viie, prin

aplicarea cât mai răspândită a mijloacelor

prescrise şi îndeosebi prin stropirea viţelor

cu tulumba.

Urmând bucuroşi acestei recercări,

ţinem de datorinţa noastră să atragem

luarea aminte a tovărăşiilor noastre agri­

cole şi peste tot a viierilor mai ântâiu

asupra peronosporei şi să dăm poveţe

cum ar trebui urmat în aplicarea mijloa­

celor de stîrpire.

După-cum se ştie, cu numele de pe­

ronospora se înseamnă boala atât de pri­

mejdioasă, care bântue în măsură din ce

în ce mai întinsă viile noastre şi ame­

ninţă roadele lor cu nimicire une-ori de-

săvîrşită, Anul trecut, deşi ploile necon­

tenite au spălat frunzele, mai numai viile

stropite au dat roade, pe alocurea îm­

belşugate.

Peronospora e datorită unor bureţi

mititei (mucegaiu), cari începând din Maiu

să ivesc în formă de pete alburii mai ales

pe dosul frunzelor (foilor) cum şi pe mlă-

diţe, flori şi chiar pe struguri. Pe laturea

deasupra a frunzelor apar un fel de pete

gălbinii, mai târziu ruginii, însă nu um­

flate nici rotunde. Pe laturea din jos

(dos) frunzele molipsite apar ca-şi-când

ar fi atinse de brumă sau preserate cu

zăbar măcinatf -

Contra peronosporei se recomandă ca

mijloc foarte bun şi ieftin stropirea cu

un amestec licuid din apă, peatră vâ­

nătă (vitriol de aramă) şi var ars.

La 100 litre apă se adaugă 1, l 1/,

sau cel mult 2 chilograme peatră vânătă

şi tot atâta var ars. Deosebim prin ur­

mare amestecuri de 1 , l 1/* şi 2 % 0®

sută). Stropite fiind cu amestecul de l 1/»

sau chiar 2 %> frunzele ivite acum la în­

ceput s’ar pârli din causa frăgezimei lor.

Amestecul de l 1/* Ş* 2% se va aplica

deci mai tărzfu, peste vară şi de cu toamnă,

când frunzele sânt desvoltate.

Peatră vânătă curată şi deci potri­

vită se capătă în prăvălia I. B. Missel-

bacher de aici.

Peatra se pisează mai ântâiu, apoi

se topeşte (disoalvă) în puţină apă căl­

duţă — la 1 chilogram peatră vre-o 3

litre de apă — într'un vas de lut sau

de lemn. într’aceea se stinge varul ars

în cutare ciubăraş, punend o cătăţime de

apă îndoit mai mare.

Laptele de var astfel dobândit se

străcură prin o sîtă deasă şi se toarnă

încetişor, mestecând bărbăteşte cu o bu­

cată de lemn — în peatra topită (nici-decam

întors, adecă: peatra în var).

Licuidul astfel gătit poate fi păstrat

pe mai târziu fără temere de a-’şi perde

tăria sa, este însă neapărat să se amestece

bărbăteşte de câte-ori e a se turnă, ***

tulumbă; rămân pe fundul vasului

tocmai materiile trebuincioase contra pe­

ronosporei.

Stropirea însăşi se îndeplineşte ctt

ajutorul aparatului numit tulumba {proaşca)

de peronosporă, care împrăştie licuidul

de cum nu s’ar pută mai mărunt şi

o potrivă.

rîr. 21 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 247

îa scopul isbutirei nu rfimâne decât

sfi urmăm întocmai povt-ţelor ce urmează :

1. Stropirea s6 se îndeplinească cât

mai apriat şi întocmai la timpul cuvenit,

dacă e sfi isbutească la deplin.

Stropirea dintâiu urmează a sft face

cât mai de timpuriu, piin Maiu, până a

nu se fi i Csp&ndit peronospora, la tot

caşul mai înainte de înflorirea viţelor.

Neapfirat este a stropi de douS-ori cel

puţin sau şi mai bine de 3—4 ori.

Stropirea a doua sr trrbul făcută

• după înflorire, prin Iun e. Cu Începerea

lui August urmează stropirea a treia şi

cerând trebuinţa, prin Septemvrie a patra.

Stropite ar trebui toate frunzele şi cele­

lalte părţi verzi. Iltndurile viei trebue stro­

pite de amândoufi laturile, aşadar’ dedoufi-ori.

2. Tulumba sfi nu se ţină aproape

-de viţele de stropit. Licuidul sfi acopere

frunzele cu picături cât mai deopotrivă şi

dese, de mărimea grăunţelor de păsat,

sfimfinând a rouă mfiruntă. Picături mari,

cari s’ar prelinge Înspre marginea frun­

zelor, lasă goluri şi astfel nu scutesc

frunzele în deplin. în urma stropirei

frunzele sfi nu fie cu totul ude.

3. îa viile aflătoare pe coaste pie­

zişe stropirea sfi se facă mergând din jos

in sus, nu şi Întors.

4. Nu este iertat a stropi pe timp

ploios şi mai ales pe când plouă. Dacă

ploaia ar fi spfilat frunzele deja stropite,

se va stropi din nou.

Stropirea isbuteşte mai ales dacă se

face seara Bau dimineaţa pe timp uscat,

liniştit şi fiind cerul sfinin.

5. Stropite ar trebui viile din în­

treg hotarul, cum şi viţele din toate gră­

dinile comunei, de oare-ce viţele cari ar

fi rfimas nelecuite, fie şi numai pe alo­

carea, uşor rfispândesc peronospora mai

departe, ameninţând cu pustiire viile mai

înainte sănfitoase ori stropite.

Cu începere din anul de faţă, aşa

ştim, din isvor sigur, se vor pedepsi cu

asprime, am&surat statutului comitatens,

; toţi cari nu ’şi-ar fi împlinind datorinţa

prescrisă contra peronosporei.

Aşa fiind, primăriile comunale şi

viierii vor lucra înţelepţeşte, aplicând

contra peronosporei negreşit şi din vreme

stropirea descrisă, atât de lesnicioasă,

ieftină şi de mare folos.

Rfimâne sfi adaugem, că prin viile

mai multor comune âti J^t năvală un fel de gândaci verzi, numiţi gărgăriţen> v{ţe

cari foarfecă tinerele mlădiţe cu grău*<Mft

Cel mai Îndemânatic şi Bigur mijloc este

a scutura, des de dimineaţă, aceste găr­

găriţe pe pânzături aşternute jos. Ur­

mează strlngerea şi aruncarea gărgăriţelor

in foc sau apă ferbinte.Dela comitetul central al „Reuntunei

române agricole din comitatul Sibiiului .

S ib i iu , 8/20 Maiu 1898

Sfaturi economice.Când conţin plantele de nutreţ cele

mai multe materii nutritoare?Cercetări amfinunţite, făcute prin

oameni pricepfitori au dovedit, că plantele

noastre de nutreţ conţin cele mai multe

materii nutritoare, din cari se formează

carnea, laptele şi oasele, pe timpul când

se începe înflorirea lor. Aceasta e de

mare Însemnătate pentru liotărlrea tim­

pului In care este da a se face coBirea

plantelor, a căror înlesnire la mistuit

Bcade foarte mult după Înflorire.

Cum se pot face folositoare locu­rile Mltoase?

Lucru de căpetenie pentru a deveni

folositoare astfel de locuri, fie ele livezi

sau ogrii, este sficarea lor. Unde aficarea

nu se poate face nici Într’un chip sau

numai cu cheltuele foarte mari, cultivarea

acestor locuri nu se plăteşte. Pe când

pentru cultura fânaţelor este deajuns,

ca locurile băltoase sfi se scutească numai

de umezeli neîntrerupte, în acelaşi timp

folosirea locurilor băltoase ca locuri de

arat cere neapfirat o înclinare până la un

metru sub faţa pământului a oglinzei

fundamentale a apei. De altă parte trebue

sfi ne ferim a merge prea departe cu

sficarea, ci mai bine a umbla ca prin

canale (şanţuri) sfi ajungem ca şi In anu-

timpul cel mai secetos sfi putem ud%, lo­

curile băltoase.

Culcarea măz6ricliei de nutreţ.

Foarte adesea se întâmplă, că um-

blându-’i bine măzfirichei cade şi că mare

parte din cea care e Întinsă pe pământ

putrezeşte în lipsa de aer şi lumină. Un

mijloc bun în contra acestui rfiu este de

a sfimfina deodată cu măzfirichea şi puţin

cucuruz. Măzfirichea se suie pe cucuruz,

care incă e un nutreţ tare bun pentru

vite şi cu chipul acesta ea nu cade, ci

dă un nutreţ foarte sănfitos şi bogat pentru

vitele de jug, vaci şi boi.

D. Comfa,prcţfldinto.

V, Tordăjianiu gecretar.

Înrîurinţa mirosurilor asupra în- suşirei laptelui.

Că mirosurile urlte înrluresc asupra

Insuşirei laptelui s’a constatat în modul

următor: 12 vaci, minate fiind dela locul

de muls la păşune, au ajuns deodată In

apropierea unui cadavru (mortăciune) ne-

lngropat al unui viţel; ele au mirosit

câteva clipite aerul stricat, ce eşia din

mortăciune şi urmarea a fost, câ nu nu­

mai laptele acestor 12 vaci, ci şi cel

••*"oat dela alte 80 vaci din acea ciurdă, amesu. 4 fiind cu al ceior 1 2 , B’a Btricat.

Îngroparea '~-.Trn]ni a iniuorat rtul. S’a adeverit, cA . fcrt 88a nefert

dela toate vacile, . u ^

grajd de cartad desm fi^ ^

accid carbolic, a prmmjt ^

qi vfira&tun, ear car ace3 or

* “ miroB “ep!rat de carbol.

Cucuruzul verde ca nutreţ pentru vite.

Cucuruzul verde ca nutreţ e vrednic

de luarea aminte a plugarilor, fiindcă e

Bpornic, crescând lngrabă şi vitele mâu-

cându-'l cu mare poftă. De aceea e de

dorit, ca îndeosebi pe locurile comasate

sfi se facă locercări cu această plantă.

Pe un jugâr se seamfiui 180 litre şi când

a crescut de o paluă se grapă; ear’

dupăca începe a înflori se coseşte, dân-

du-se vitelor ca nutreţ verde, din pricina,

că nu Be poate usca. De pe un jugfir

se recoltează 180— ‘280 m&ji metrice.

Mohorul cu nutreţ.

Mohorul încă e o plantă foarte bună

de nutreţ. Precum se ştie el creşte şi

sfilbatic, dar’ mult mai spornic este cel

sfimfinat şi cultivat Înadins. Mohorul

menit pentru sfimânţă se dă mai rar, ca

cel numai pentru nutreţ. îi place cu

deosebire In pământul nfisipos, Bfimfinân-

du-se In Aprilie şi în Maiu. La un jugfir

se cer 20 litre sfimânţă, care după-ce

s’a acoperit cu grapa se mai şi apasă cu

tăvălugul. Mohorul se coseşte după-ce a

Înspicat, Be uscă şi se face fân din el

— 20— 25 m&ji metrice pe un jugfir.—

Cel de sfimânţă se coseşte când ’i-s’a

copt sfimânţă. Acesta Încă se uscă şi

apoi se îmblăteşte, căpfitând de pe un

jugfir 12 hectolitre sfimânţă; ce rfimâne

după îmblătire se foloseşte ca nutreţ.

Negoţ românesc.în atenţiunea „Concordiei* din Sibiiu.

Din Ludoşul de-pe-Murfy (Maros-

Ludas) primim următoarea scrisoare:

Ştiu, că societatea comercială Concordia

din Sibiiu are în programul seu şi aceea, că pentru lăţirea negoţului naţional românesc să întemeuze în centre bune filiale de negoţ. Precum ştiut este, .Concordia" a şi început sfi execute aceste punct din program, deschi­zând o filială sau o prăvălie Iu Făgăraţ. începutul 0 bun şi vrednic de laudă şi credem, că „Concordia* va continua pe calea apucată, în vederea acesteia eu îmi ţin de datorinţă a atrage atenţiunea direcţiei „Concordiei* asupra orăşelului nostru Mirfiş-Ludoş, care ar fi unul dintre cele mai potrivite locuri pentru deselrderea unei filiale (sau prăvălii)

de a „Concordiei".Mară -Ludoşul este un centru însemnat

de nego{. un emporiu da negoţ cu bucate şl lemne. El e aşezat între Tarda şi MarSj- O orheiu, fiind pe această mare întindere ain- gurul orăşel, la care gravitează o parte mare din Câmpie şi satele de pe cursul de mijloc al Murăşului: jur puternic românesc. Are tîrguri miri şi bine cercetate, tîrguri de ţeară şi tîrg do Băptfimână în fiecare sSptămână Marţi*.

Şi în acest centru de negoţ B’au încui­

bat mulţi Jidovi, făcând negoţ tn maro şi în

mic şi la toţi le merge bine. Brită româ­nească numai una siegară este, a dlui lanchi şi tocmai acest comerciant, care cunoaşte din praxă Btarea şi împrejurările locale, ar putft da îndrumări şi mână de ajutor .Concordiei* la întemeiarea filialoi, oventual ar putâ lu»

conducerea.

Pag. 248 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 21

lo c u r i bune pentru neguţători.Din Streja-Cârţişoara ni-se aeriu urmă­

toarele:

Subscrisul am în Arpaşul-superior (cott.

Făgăraşului) o casă de lemn acoperită cu ţîglă

cn 3 încăperi largi şi două pivniţe, în care

casă de mai mulţi ani a fost neguţetorie,

mergând negoţul foarte bine, şi acum scoasă

licenţia pentru tabac şi sare. Acest edificiu

a împreunat cu o grădină de 400□, pe care

aş av& voinţă a-’l da peste tot în arândăsau

şi pentru totdeuna, după voinţa cumpărătorului.

D oro fte iu R om an , codrean comit.

Atragem luarea aminte ssnpra acestui

Ioc bun. Cei-ce ar voi se-’l ocupe sS se

adreseze !a d lD . Roman în Streja- Cârţişoara,

(posta Also-Arpâs).

Ştiri eeonomiee.C alea fe ra tă s ib e rian â . Foaia ru­

sească Novosti scrie, că orârmuirea rusească

a cheltuit până acum pentru facerea călei fe­

rate ruseşti 337 milioane de ruble şi pentru

înaintarea stărilor economice din Siberia 12

mii. de ruble. Dar’ e s'gur, că prin calea

ferată des; hizSndu-Be marea întindere â Sibe­

riei, care în multe părţi e foarte roditoare,

din economia de vite, din bucate şi mine, se

vor întoarce banii cheltuiţi.

, B ihoreana*. După-cum ni-se scrie

noul institut de credit din Oradea-mare s’a

Întemeiat. Direcţiunea s’a constituit astfel:

preşedinte: Iosii Vulcan; director executiv: Coriolsn Pap; membri: Zigre, Ignat, Roman,

Pantea, Hoivath, Lazar, Neşiu, Iosif Moldo­

van; comitetul de revisuire: Sava Raicu, Dr.

Ifechita, Păcală, Dr. Buna,.Samuil Ciceronescu.

.Bihoreana" are un capital de 300.000 fl. şi

în curând îşi va începe lucrarea.

Se caută u n ucenic. Dl Avgustin

Teochar, negutStor în Tinca (comit. Bihor)

caută un ucenic pentru negoţStorie, care se

aibă cel pnţin 2 clase gimnasiale, se fie Român

şi să ştie, pe lângă română şi limba maghiară.

A se adresa în Tinca (TeDke, Biharmegye).

B a n ii cei n o i. Dela 1 Ianuarie 1899

încolo valuta coroanelor va deveni obligatoare,

şi toate socotelile de stat, comunale etc. se

pot purta numai în valută de coroane.

Totodată anunţam, că crucerii cei de până

acum nu umblă în circulaţie, decât până în

jo Iunie c., rămânând în locul lor banii (filerii,

moneta de doi fileri); deci se nu adunam cru-

ceri vechi, ci bani noi.

Din traista eu poveţele,— Răspunsuri. —

1. P. in S. Drumul de pe Arieş, de pe la Sălciva a fost drum comitătens, dar’ acum a trecut la stat, adecă e drum de ţeară, cum ie zice, la care comunele nu s&nt obligate se dee lucru.

I. L. în S. (BikariaJ. Faţă cu purtarea protopretorului nu-’i alt remediu decât să faci arătare în prima instanţă ia vicecomitele, în a doua la comisiunea administrativă a comita­tului (kozigâgafâsi bizottsâg).

Statutele

„Societăţii juniixieia

din comuna Babţa.(Urmare).

§ .1 8 . Deregătoria preşedintelui şi a

celor doi vicepreşedinţi stă într’aceea, că ei

grijesc, ca membrii ordinari ai societăţei se

aibă o'purtare morală bună şi onestă, deosebit

însă în biserică şi petreceri; pe cei cu purtare

rea îi face atenţi şi caşuri mai grave le arată

comitetului.

Preşedintele şi vicepreşedinţii la îndru­

marea conducătorului mijlocesc convocările.

§. 19. Notarii în adunările lunare, a co­

mitetului şi în cea generală duc protocolul şi

compun alte scrisori.

Protocoalele autenticate de conducător

şi doi membri de încredere şi alte scrisori de

împreună cu conducătorul le subscriu, cele de

exmis le exmit, pe când protocoalele şi alte

scrisori le păstrează.

§. 20. Bibliotecarul, opurile, ziarele etc.

le ţine în evidenţă şi în cea mai bună ordine,

avend peste toate inventar. Mai departe gri­

jeşte, ca opurile şi ziarele date spre cetire se

vină îndărăt nemaculate, ca est-mod biblioteca

se nu sufere daună.

§. 21. Societatea junimei va ave un fond

de bani dela membrii fundatori, ajutători şi

din petreceri.

§. 22. Cassarul manipulează fondul so­

cietăţei, primeşte taxele de membri şi alte

venite incurse din petreceri şi respective banii

rămaşi pe lângă cuită; duce raţiuni regulate,

acelea prin controlor le subscrie şi la toate

adunările lunare le subşterne. Mai departe la

mandatul conducătorului duce în deplinire

lefilestatorite, depune banii incurşi la institututul

de credit designat prin societatea junimei.

§. 23. Controlorul în toată luna înainte

de adunare revede raţiunile cassarului; dacă t 'le află în regulă, le subscrie, Ia din contră

însă, dacă află neregularităţi, îndată însinuă

conducătorului.

§. 24. Unde pentru îndeplinirea agen­

delor notariale sau a cassarului nu se află

tineri acomodaţi, la acelea caşuri conducătorul

sau la cererea acestuia învăţătorul, respective

alt individ cu purtare bună poate duce acele

agende, prin urmare în aceste caşuri şi dato-

rinţele de controlor şi verificători se concred conducătorilor.

§. 25. Comitetul la arătarea caşurilor

de abateri prin preşedinte sau vicepreşedinţi,

după ascultarea acusatului, adeverindu-se fapta,

pe respectivul îl pedepsesc conform vinei făcute.

Pedepsele pot fi următoarele:

, a) insinuare la părinţi;

b) exchiderea din sînul societăţei, dacă

insinuarea de sus n ’a folosit nimica.

Exchiderea nu poate fi decât pe un an; cine

e exchis pe un an, de nou are a se presenta

şi înscrie de membru societăţei prin alegere nouă.

In caşuri de abateri comitetul decide în

şedinţe secrete, cari de regulă se ţin în fie­

care lună după adunare, în caşuri de lipsă si

de altă-dată.

Pentru aducerea decisiunei e lipsă

presenţa cel puţin alor 9 membri de împreună

cu conducătorul. J

§. 26. Acei membri ordinari, cari afară

de purtarea exemplafă ’şi-au câştigat merite

în sfera societăţei, 1 recomandarea comite­

tului, în adunarea generală ţinendă la înce­

putul anului, se pot împărtăşi de premii sau

alte distincţiuni. } (va urma).

Ţeara-Noastră.Descrierea Ardealului spre mează-noapte dela Murea,

de rî

S ilv e s tra M o ldovan .

(Urmare).

La Fântânele.

Aici regiunea este foarte încântătoare

De pe culmea muntelui ni-se deschid, fo,;

depărtări mari şi în toate direcţiunile, cele

mai frumoase privelişti. Spre meazăzi zărim

conturnele Munţilor Apuseni şi munţii dela

isvorul Someşului-Rece, între cari Vîrful-

Vîrfului, apoi Călineasa şi mai spre răsărit

coama puternică a Muntelui-Mare. Spre apus,,

în apropiere se înalţă Ficioraga, apoi Capul-

Dealului, la împreunarea rîuleţului Beles cu

Someşul-Cald şi dincolo de ele vedem înşirân-

du-se dealurile Jurcuţei, până Ia munţii Bi-

hariei, între cari să înalţă maiestatic puternica -

Vlădeasa. Spre meazănoapte-apus privirea ne-

străbate peste munţii Calat ei, până dincolo de

valea Crişului-Repede, la Meses, ale cărui con-

turne să perd în ceaţa albăstrie a depărtărei.

Spre meazânoapte, dincolo de Someşul-Cald.

să înalţă muntele Cionca, cu muchea pleşuvă,,

apoi spre meazănoapte-resărit, mai în apro­

piere, să extinde platoul Mărişelului, dealul

Măguriţa şi ingrămădite în un şir des dea­

lurile de pe Someşul-Cald; spre răsărit,,

între Răcătău şi Someşul-Rece să estinde

platoul Măgurei, ear’ în dosul lui munţii ce;

se rămuresc pe Someş în jos. Jur împrejur

sântem încunjuraţi cu o frumoasă regiune mun­

toasă, strătăiată de văile celor două Someşuri-

gemene şi de rîuleţele şi păraiele, cari îşi varsă

undele lor în ele.

Dacă călătorul rătăcitor pe aceste plaiuri

îşi va fi săturat privirea în minunatele tablouri,

ce ’i-să presintă de pe culmea muntelui la

Fântânele, trebuie se-’şi aducă aminte, că în

acest frumos loc Românii au câştigat o fru­

moasă învingere asupra oastei ungureşti, care

în vara anului 1849 sub comanda lui Vasvary

Pâl, voia se calce munţii dinspre Cluj şi Huedin

şi să zdrobească pe Moţi în propria lor

patrie.

Dar’ au muşcat în iarbă năvălitorii, după-

cum le-a profeţit Iancu, la întâlnirea ce o

avusese la Vidra cu Vasvâry.

Pe la începutul lui Iulie, 1849, când re­

voluţia era în toiul ei, Vasvâry a plecat pe

Someş în sus cu o oaste de 3000 de oameni

si cu 5 lunuri. Iancu fiind înstiintat, a trimis

spre întimpinarea lor pe viteazul său tribun

Nicolae Corcheş din Câmpeni, cu 300 de gar­

dişti din cei mai viteji. Vasvâry străbătuse

până la Fântânele. Aici ’l-a întâlnit Corcheş

cu mica Iui ceată în 13 Iulie 1849 şi după

ce prin o dislocare strategică ingenioasă, aju­

tat de lăncerii Albăceni şi de căpitanii din

Mărişel şi Măgura,"'formase un cerc în jurul

lor, a ordinul de atac, nimicind în o luptă

crâncenă pe cruzii năvălitori. Mulţi prisonieri,

^tunurile şi muniţiunea şi la 100 de boi au

1 căzut în mânile Românilor. Căile fiind rele,

n im en i n’a putut scăpa. Vasvâry a fost omorît

de un toporaş şi este înmormântat la Fântâ-

neîe, împreună cu tovarăşii sei căzuţi în luptă.

Mormântul lor să aflâ la o parte dela calea,

ce trece pe la Fântânele spre Mărişel.

Astfel Fântânelele sunt mărturie nepe-

ritoare a vitejiei Moţilor şi sânt totodată un

memento pentru aceia, cari voiesc să calce

şi se sugrume libertatea unui popor nobil şt

viteaz.

Nr. 21 FOA IA P O P O R U L U I Pag. 249

Dela Fântânele calea principală de munte

ne conduce la Mări ţel. Mărişelul este cea mai mare comună din munţii de pe Someşuri. Are 2156 de locuitori, toţi Români şi se află pe podeiul, ce să extinde spre meazănoapte- rfisărit dela Fântânele, între Răcătău, Someşul- Rece şi Someşul-Cald, până înspre muntele Ijar. Casele comunei Mărişel sQnt împrăştiate, ca şi ale celorlalte comune de munte; ele sfi extind in văile celor trei rîuri, cari mărginesc platoul, dar’ cu deosebire în partea de cătră apus a platoului.

Calea, percurgfind podeiul Mărişelului, urcă coastele muntelui Ijar, de unde sfi coboară în serpentine, peste Devtbul Caselor, la comuna

Someşul-Cald şi de aci mai departe la Gilău.

Valea Somoşului-Rece.Afară de calea principală, care străbate

munţii de pe Someşuri pe la Fântânele şi Mă­rişel, mai sAnt şi alte căi, pe cari putem ajunge

la ţeară pe ape în jos. Din regiunea isvoa- relor Someşului, de pe la muntele Dameş pleacă o cale de munte spre meazănoapte la Măgura. Ea urcă muntele Runcul-rlu şi trece

pe lângă dealurile Tomnaticul, Gdureasn, Voi- neagul, Cruce ş. a., cari despart valea Some­şului-Rece de cea a Răcătăului, sosind astfel la Măgura. Valea superioară a Someşului- Rece. ca şi ţinutul dela isvoare, e puţin locuit. Cea dintâiu comună mai însemnată, de care dăm în cale, este Măgura, cu 1209 lo­cuitori Români. Comuna Măgura, asemenea Mă­rişelului, sfi extinde împrăştiată pe un podeiu, mărginit de Someşul Rece şi Răcătău. Acesta din urmă formează valea despărţitoare între ■cele doufi platouri. Podeiul Măgurei aparţine Someşului-Rece, şi este, ca şi platoul Mărişe­lului, lipsit de arbori, dar’ are o climă mai rece ca acela şi peste tot e neprietenos, expus neîntrerupt vînturilor, El sfi extinde până la muntele. Mieilor, al cărui braţ La Robeşti, sfi. află la punctul de împreunare al Răcătăului cu Someşul-Rece. Calea percurge platoul Mă­gurei si pe la Robeşti coboară în valea Someşu­lui, străbătând pe ea în jos, în o direcţie aproape paralelă cu calea ce duce dela Mărişel la ţeară.

în valea Someşului-Rece sfi mai află, ■departe în jos, comuna Someşul-Rece, unde cele doue Someşuri se apropie, împreunându-se nu peste mult la Gilău. Valea Someşului- Rece, deş'i are partfi romantice, formate de pădurile ce o împrejmuesc, e săracă de rari­tăţi şi privelişti măreţe. • O raritate naturală de o frumseţă deosebită, sfi află în aretul Mă­gurei, la versarea rîuleţului Valea Dumitrii în Someş, la poalele dealului Făget. Apa Dumitrii înainte de a se împreuna cu Someşul formează o •frumoasă cascadă triplă, aruncânduse peste trei terase, ce urmează treptat una după alta, cari însfi nu se pot vedea toate trei deodată din un loc.

Mai bogat în peisagiuri şi privelişti este ţinutul învecinat spre resărit cu Someşul, care desparte Someşul de valea lerii. Prin ţinutul acesta, alăturea de valea Someşului sfi află o nouă cale însemnată de munte, pe care ur- m â n d u - o putem străbate din creştetul mun­

ţilor la ţeară, în ţinutul Clujului.Călfitorul, care vrea sfi treacă din valea

Arieşului, dela Lupşa sau Bistra, în ţinutul• de pe Someşuri, trebue sfi-’şi aleagă aceasta• cale. Plecând dela Lupşa trecem peste coama Muntelui-Mare, ear’ dela Bistra calea sfi aş­terne peste muntele Balomireasa, apoi pe la munţii Oăpăţina, Tina şi Dumitreasa spre muntele Dobrin. La muntele Căpăţina sfi ră- mureşte din ca spre stânga o cale secundară,

care lăsând la o parte Balomireasa şi isvoa-. rele Someşului şi treefind peste muntele Lă- •mdşoaia, ne conduce la Albac. (V* uram).

C R O N ICĂ.La m orm entul lu i Vanilie M oldo­

van. Din Bozia;? ’i-se s?rie Gasetri: Rămă­şiţele pămGnteşti alo neuitatului Vasilie Mol­dovan zic tn cimiterul bisericei române gr.-cat. din Boziaş, ia a cărei edificare răposatul ’şi-a câştigat merito neperitoaro. Un frumos şi impunător monument do imtrfl, ridicat de membrii familiei, tmpodobejte mormăntul fu-’ rieitului prefect do legiune (III.), care In anii viforoşi ai revoluţionez, cu cuvGntul şl cu fapta a luptU de’a ln^-pat pină Ia pftrj't In

şirurile prime alo cntusiaştilor naţionalişti dela 1848—49. — Duminecă, tn ziua de 3/15 Maio, inimi pătruns1) do pietate şi recunoştinţă faţă do memoria fericitului luptător, ’şi-au adus aminte da ol, şi ’i-au încununat mo­numental, ear’ colina de pămCit sub caro-'i zic osămintele, ’i-au preaărat-o cu flori. O Iată psntlică tricoloră a fost attrnată pa crucea monumentului; ea are po o parte inscripţia: .îaamintirea zii si do 3/15 Miiu; 1818—1893“, pe ceealaltă parte cuvintele: „Itimâni, pa- neti-vâ îacrederea în voi tnşivă“, cuvinte, cu cari neuitatul Rim&a şi entusiastul naţionalist V .Moldovan ’şi-a încheiat „Memoriile* sale asupra anilor 1848—49.

*

SSrbarea de 10 M aiu in R om â­n ia . Ziua d*i 10 Maia, aniversaro» tneoro- nărei M. S Regelui, a fost sărbată cu cere­monia obicinuită, In toata România, mai ales In Bucureşti. Oraşul era împodobit cu verdeaţă şi drapele.

La Mitropolie s’a oficiat un Te-Deum şi apoi M. S. Ragele a primit defilarea trupelor; A. S. R. Principele Ferdinand a defilat tn frun­tea regimentului ce comandă, apoi a luat Ioc lângă M. S. Regele.

La orele 12V* M. S. R?gele şi Princi­pele Ferdinand s’au întors călări la palat.

A. S. R. Princesa Maria, care era înso­ţită de d-şoara do onoare Cazimir, urma in landou pe Suveran şi pe Augustul seu soţ.

— In Cismigiu copii de şcoală aa In­

tonat coruri şl după aceea au jucat jocul oina (an joc ca mingea). Sărbarea a fost din cele mai reuşite, şi lumea na mii încăpea In grădină.

Dapă ameazi, pe la orele 3, a căzut o ploaie torenţială însoţită de grindină, care însă a durat paţin. Pe seară timpul s’a îndreptat şi seara oraşul & fost iluminat. Lumea s’a re­

tras târziu noaptea de pe strade.— Din Craiova ni-se serie: 10 Maiu s’a

Bărbat azi din iniţiativă oficioasă ca o pompă deosebită. La 8 ore a. m. B’au întranit în cartea Balei Barba lonesca, elevii şi elevele taturor şcoalelor, ande In asistenţa autorităţi­lor civile şi militare, s’a vorbit şi s’a cântat imnuri naţionale. La 10 ore s’a făcut Te- Deum. La 3 ore p. m. sa continuă sârbarea la grădina Bibesca, după o bogată programă.

. *N eutralitatea Itom ân ie i. .Moni­

torul Oficial1 publică următorul comunicat: în urma comunicărilor primite dela guvernele republice! Statelor-Unite ale Americei-de- Nord şi a regatului Spaniei, se publică urmă­toarea declaraţiune, aprobată de M. S. Regele: „Guvernul M. S. Regelui României aduce la cunoştinţa tuturor, că el va observa cea mai strtnsă neutralitate (nepărtinire) tn timpnl răaboiului dintre Spania şi Statele-Unite ale Americei-de-Nord. Guvernul M. S. Regolui aduce îndeosebi aminte ca această ocasiune tuturor cetăţenilor regatului că, conform de- claraţiunoi de mai bus, ei trebue efl se abţie de ori-ce faptă ce ar pută Ii luată ca duşmă­

noasă unuia din statele beligerant*, şi dl anume Ie este interzis prin lege a ee înrola sub ori-:e titlu In armatele lor, precum nu le eete iertat de a contribui Ia înarmarea sau la echipamentul unui vas de rS8boiu‘ .

•

O jHJţesc ca *1 no i. Curia a resping recnrsul dat In procesai do presă al foii săseţfti Bistritzer Zeitung, pontru cunoscutul articol dejpre Petux Doi redactori vor trebui să tntre căt de eurănd tn temniţă. — Sişii tQ:it tractaţi de guvern ca şi noi.

•

liroderte veche. în biserica română din Rădăuţi (Bucovina) s’a descoperit o bro­derie scumpi, tn fire de aur, care înfăţoşează tnmorirGntarea lui ClKiatos.

AceaBtă broderie a fest dăruită bisericei de Alexandru-cel-Bun, Domnul Moldovei, îu 1409, când s’a zidit biserica.

Broderia este aproape neatinsă şi in­scripţiile dintr’tcsa sdst de o deosebită însem­nătate istorică.

+

Clase rom âneşti paralele la l i ­ceul d in Suceava. Românii din Suceava (Bucovina) aa trimis o delegaţie la împăratal Francisc Iosif cerOoda-’i sfi poruncească guver­nului, ca Bă întemeieze claso paralele româ­neşti, po lângă liceu! g-irman din Suceava.

Delegaţia, condusă do dl baron George Vasilco, deputat In reichsrathul din Viena, a fost primită Lunia trecută de cătră împărat.

*

A fu g it/ Individul Dtzsi Aladdr, care tn noaptea de 1 spre 2 Martie tr. a împuşcat tn ana din stradele Sibiiulai pe an păzitor de noapte şi care Sâmbăta în 21 c. a fost condamnat la 8 ani temniţă, Duminecă d. a., tn 22 c., dinaintea ochilor păzitorilor, a fu­git din temniţa tribunalului de aici. Până în momentul de faţă tncâ n’a putut fi prins.

m

F in a n ţi ca ri je/uesc. Trei neaoşi finanţi unguri din Curtici au ajuns în strică­toare de bani, dar’ .cuminţi" fiind aa aflat mij­locul să-’şi câştige bani. Au stat tn dramul (erei şi pe cei dintâiu oameni pe cari nenorocirea ’i-a dus pe acolo, şi cari au fost doi, ţărani români, ’i-aa desbrâcat sub pretext, să caute dacă au tatun. Tutun na aa aflat, dar’ aa- aflat bani şi de aceştia le trebuia lor. Aa luat toţi banii bieţilor oameni, şi apoi le-au dat drumul, zicSndu-le că banii Ii vor căpăta tn Arad, ande vor fi areţaţi pentru contra- bandare ca tatan. A trecut o bunicică vreme, de când bieţii oameni aşteptau pe cap po­topul promis. Dela o vreme oamenii ’şi-aa tras pe seamă, B'aa dus la Arad se vadă ce minune din sSnin va fi şi aceasta şi tn chipal acesta B’a descoperit, că finanţii aa fost cei mai ordinari hoţi, cari stan tn drumal mare şi jefuesc.

— De mai multă vreme tşi arma finanţai Me- szdros DezEâ opera sa de pungăşie, fără-ca aceea să fi fost bătătoare la ochi. — Nu demult tnsS a fost prins. Modul lui de făcut bani era să sparie birtaşii, că le ia concesiunea de vân­zare, cari crezând vorbele finanţalai ti dCdeau totdeauna spre tăcere câteva bancnote. A fost osândit la două luni temniţă.

*

F u ră tu ri geniale. Săptămâna tre­cută am cetit ta foile din Posta, că hoţi ne­cunoscuţi au furat o dioramă, cu tot aparatul pentra luminat. Am rîs de dibăcia hoţilor, cari sigur vor fi fost vrednici armaşi ai lai Rozsa Sdndor. Acum apoi ne-a făcut şi mai mare haz o nouă manoperă a dibacilor hoţi. într’una din nopţile trecute nişte indivizi sa Intrat pe nesimţite în fonderia de aramă a

Pag. 250 F O A I A P O P O R U L U I

lai Beschorner şi au furat două statue, cari

au o greutate de mai multe măji.— Asta

este apoi dibăcia, să fure lucruri mari, se le

transpoarte cucară şi nimeni sS nu ştie, totul

să se facă pe nesimţite. Harnici cavaleri şi

viteji oameni în ale — furatului.

M a g h ia riz ă rile de num e urmează

necontenit. în cel din urmă număr al foii

oficiale cetim următoarea schimbare:Vlasits Ferdinând Lâszlâ, locuitor în Kâ-

posvâr, ’şi-a schimbat numele — în Bâlvânyosi.

Am vrâ să ştim de ce dl Wlassics Gyula,

ministru de culte şi instrucţiune, se lasă în­

trecut în patriotism de colegul seu de acelaşi

nume din Kaposvâr? Până-când naţia ma­

ghiară va mai suferi pe acest ministru cu

nume »străin sunător«.* •

N ouă obrăzn icie a dereg& torilor

u n g u r i. Cetim în „Epoca" următoarele: Un

prieten al dlui Dr. Istrati, profesor la univ.

din Bucureşti, plecând în străinătate îi scrie

Intre altele următoarele:

„Acum să ve povestesc un fapt, care

are se vS intereseze. Când am trecut graniţa

la Predeal, deregătorul ungur dela vamă m’a

obligat sfi-’i arăt foile ce aveam în buzunar

şi pe cari le cumpărasem, ca Be am de cetit

pe drum. Aveam: „Epoca*, „Adevărul®,

.Dreptatea,” şi „Universul8 şi ’mi-le-a oprit

pe toate, spunându-’mi, că nu este iertat a călători în trenurile ungureşti cu gazete româ­

neşti. N’am putut ajunge Ia nici un resultat,

cu toate protestările mele“.

Obrăznicii ungureşti!!+ .

 vis. Primim din Haţeg următorul

avis: „Societatea pentru crearea unui fond

de teatru iomân“ îşi va ţină adunarea gene­

rală ăstan în zina de Rusalii aici in Haţeg,

pentru care scop cetăţenii acestui opid s’au

constituit în secţiuni, ca se poată face plăcute

tuturor oaspeţilor momentele petrecute aici.

Deci pentru primire şi încuartirare Bflnt pof­

tiţi toţi P. T. oaspeţi, cari voesc a lua parte

la această sărbătoare, ca Eă se înştiinţeze Ia

subscrisul încă de tirrpurîu — cel mult până

Ia 2 iunie a. c. st. n., spre a pută lua dispo-

siţinnile necesare pentru încuartirare. Haţeg,

18 Maiu 1898. Nicolae Sânzian, preşedinte.*

Concert. „ Corul vocal a l bisericei gr.-or.

române din H unedoarasub conducerea dlui

învăţător llie M ihaiu aracjază Sâmbătă seara,

Ia 16/28 Maiu: 1898, în pavilonul hotelului

„Strauss“ concert împreunat cu dans. înce­

putul la 71/» ore. Preţul de intrare: Locul

I. 80 cr., Locul II. 60 cr., Parterre 40 cr.

Venitul curat e destinat în favorul bis. gr.-or.

din Hunedoara. Programa: 1. „Uitemamă0,

cor bărbătesc de G. Dima. 2. „Moţul Ia drum“,

«or bărbătesc de L Vidu. 3. „Noaptea* (me­

lodie franţozească), cor bărbătesc. 4. „Neguţă­

torul şi nărodul*, dialog predat de 2 corişti.

5. „Cântec vânătorese", cor bărbătesc de Tador

de Fior dor. 6. „Doina Oltului*, solo, cântată

de învăţătorul dirigentHie Mihaiu. 7.„Hai leliţa

sus la viie“, cor bărbătesc de D. Cupşa.■ . - ■

Trecerea p r in c ip e lu i B u lg a rie i.

Dela naşterea micului principe Boris, se vor­

beşte despre trecerea principelui Ferdinand al Bulgariei la religiunea ortodoxă. Acum se

vede, eă in curend svonul se va fiace fapt,

pentru-că însuşi principele a spus aceasta.

Causa, că afacerea aceasta s’a reînoit atât de

grabnic, este Ţarul, care a zis, că numai ca

ortodox va recunoaşte pe Ferdinand de prin- .siper al Bulgariei.

- .V v'. V r 'y . .

D espărţăm ân tu l Sălişte a l „Aso-

d a ţiu n e i“ îşi va ţină adunarea anuală a

treia z i de Rusalii, adecă în 7 Junie c. la

11 oare a. m. în comuna Apoldul-mic, cu nn

program variat, pe care îl vom publica în

numărul viitori Rugăm pe iubiţii noştri ţărani

şi oameni dela ţeară din acest despărţământ

a lua parte cât mai mulţi ia kceastă adunare

culturală.

JPe urm ele T urc ilo r. Sâmbătă earăşi

au ocupat Grecii Tricala. Zona a doua este

deja cu desăvîrşire liberă de Tarei. Se anunţă,

că ţinuturile ocupate de Tarei sânt grozav de

devastate, aşa, că ei Iasă în urma lor numai

ruine.*

Arm e M un teneg ru lu i. O ştire mai

nouă din Roşia vesteşte, că din graţia Ţa­

rului Rusiei, în curend se vor expeda de

nou 50.000 de puşti cu repetiţie, pentru mi­

liţia Muntenegrului.

M u lţu m ită . Prin aceasta aduc mul­

ţumită mult onoratului comitet central al

„ Asociaţiunei pentru literatura şi cultura po­

porului român*, că a binevoit a da 6 bucăţi

din opurile Povesti din popor şi Hiegena co­

pilului, care le-am împărţit la 3 inşi, anume

la Simion Vaidianu, Mureşan Nicon şi Gligore

Şoptereanu. Ear’ din , Biblioteca pentru toţi*

pe spesele mele am dat 6 volumaşe, ear’ la

nnmiţii. Primească onor. com. central al „Aso­

ciaţiunei* cea mai profundă mulţumită. Iclănzel,

3 Aprilie St. n. D u m itr u Ic lensan ,june plugar.

*

S em ănătu ri n im ic ite . De pe Câm­

pie ni-se scrie, că hotarul Bandului cu toate

sămănăturile, se află în tristă Btare in urma

ploilor şi vremilor nepriincioase.'O însemnată

parte a bucatelor s’au nimicit.■ * ■

C ulm ea n e ru ş in ă re i. „Ellenzek“ în

numărul seu mai nou între ştirile zilei face o

insinuare pe cât de absurdă pe atât de neru­

şinată la adresa studenţilor români din Clnj. Scrie adecă, că în o OBpătărie din Cluj, nişte

studenţi români, ar fi necinstit nn portret de

al Maiestăţei Sale, ce era atîrnat în părete,

fifîrticându-’l în bucăţi, pentru-că afirmativ

Maiestatea Sa era representat în „disz-magyar“

— şi ar fi făcut mari scandale spărgând glăji

şi ferestri. După-cum ni-se scrie din Cluj,

scrisele foii ungureşti sânt minciuni cutezate.

Ospătăria în care afirmativ s’a petrecut scan­

dalul, e un local atât de josnic, in care stu­

denţii români nici-când nu umblă, şi notiţa

din chestinne are scopul pervers de a blama

studenţimea de aici. Se vede, că foile ungu­

reşti după-ce ne presentă „nepatriotiei“ vrea

să ne facă şi antidinaetici. Minciunile lor

însă tâst prea cutezate decât să le creadă

cineva.

D urere „g rando m ană<( u n g u ­

rească. Aeum le vine Ungurilor în minte

să se plângă, — satul arde şi baba se piep­

ten», — că Ie piere aristocraţia, cu deosebire

cea din Ardeal. înainte cu 30 ani — zice o

foaie ungurească aveam vre-o 60 de fa--

milii de grofi şi de baroni în Ardeal şi acum

la jumătate din aceste le-a perit seminţia şi

averile mari ale lor ajung în mâni străine. Se

vede, că ce judecată serioasă au Ungurii, acum, când atâtea miserfi sociale ale lor, pri­

mejdii ameninţătoare ale socialismului şi lipsa

de pâne, cari preocupă întreagă Europa, ei

grandomanii cuminţi se ocupă cu aceea, că

le piere aristocraţia. Ce ironie a judecăţeil■■■ : ■■ • I

D in m iş te ni-se anunţă, că în noa tea de Sâmbătă spre Duminecă au dian*

fără de urmă din islazul comunei, şepte -

cari păşunau acolo cu aîţi cai împreună >

dovedit că caii au fost furaţi, pentru-că er

puşi în fiere, şi fierele au fost găsite, tăiat?

pe locul de păşune. Păgubaşii, şepte proprie’

tari din Sălişte, au anunţat caşul autorităţilor şi roagă pe calea aceasta pe cei-ce ar fi

aflând vre-o nrmă de aceşti cai, se li-0 facâ cunoscut prin’primăria din Săliste.

lu p tă de ta u r i. în Madrid & fost

zilele trecute o mare sărbătoare naţională r

luptă de tauri, a cărei venit se foloseşte pen­

tru construirea de vase noue de răsboiu. Arena

a fost ticsită de lume. Cam vre-o 16.000 de

privitori au luat parte. Cel mai ieftin loe

a costat 25 de pesete. Venitul curat a fost

peste 200.000 de pesete. Regina-regentă ’şi-a

plătit loja cu 10.000 de pesete. însufleţirea a fost colosală. De pe vremea regelui Alfonz

al IH-lea nu a fost aşa o sărbătoare la lup­

tele de tauri. Când s’a isprăvit lupta, a că­

rei victimă au fost 12 tauri şi 35 cai, o ploaie de flori a copleşit arena.

D in a m ită fu ra tă . în comuna Cuşteiir, făptuitori necunoscuţi au furat zilele tre­

cute vre-o două sute chilograme de dinamită

şi 1200 de cartuşe. Se suspiţionează socia­liştii agrari.

Loc deschis.*)Mulţumită, publică.

De nou ni-s’a dat plăcuta ocasinne, ca să înregistrăm in coloanele acestei foi capitala faptele laudabile ale unor bărbaţi, cari prin dărniciile lor, pentru scopuri adevărate creşti­neşti, au excitat în comuna noastră oare şi-care emulaţiune.

Acei bărbaţi generoşi sânt d-nii Ioan şi. Dimitrie Canidachy, proprietari din Orşova şt de present comercianţi de rimători în Steinbruch.

înţelfgănd, că comuna noastră biseri­cească intenţionează intreprinderea renovărei radicale a cimitirului, iasă neavând mijloacele de lipsă, lucrarea se va mai amîna, d-lor, prin nobilul zel, ce-’i caracterisează, făcură comunei bisericeşti o mare surprindere şi nespusă bu­curie, trimiţând pentru renovarea cimiterului, primul 1000 fl. v. a. zi: o miie de florini,, ear’ al doilea 200 fl. v. a.

. Comitetal parochial, luând cu multa plăcere act despre aceste donaţiuni atât de" însemnate, ce au menirea de a forma privazul ' şiroaielor de lacrămi, cari se varsă necontenit

pe mormintele moşilor şi strămoşilor noştri, a decis, ca faptele aceste generoase şi pline; de pietate să se dee publicităţei, ear’ dlor; donatori Ioan şi Dimitrie Canidachy, a I® exprima şi pe această cale mulţumită cea maţ cordială, împlorând totodată Pronia divină, ca pentru faptele lor atât de umane, şe le răs­plătească însutit şi să-’i susţină aai_ îndelun­gaţi spre fala comunei noastre bisericeşti.

Orşova, la 24 Aprilie v. 1898.

Oeorge O. loandvic i, T ra ia n H enţu , preş. com. paroch. n o t . com. paroch.

•) Peatra oeU onprlnM In rnbrio» aceasta redacta BB’ primeşte rSspundoraa. j

POSTA REDACŢIEI.B. N. şi R. în Ploieşti. Eoîntreprindere jido-;

vească; noi avem puţină încredere în ea.

I. P. în Zoltan. Pentru articolii amintiţi adre-

Bează-te la: kir. ăllami nyomda în Budapesta.

Pentru redacţie fi editură responsabil: Andreiu Balteş- Proprietar: Pentru „Tipografia" societate P®

acţiuni: V. H. Dressnandfc

Nr. 21 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 251

Călindarul s§pt6mâneLZilele Cllindarul vechiu 11 Călind, nouli Soaxclo

| Dumineca ss. I’irinţi, gl. C, oft. 10. rfis. Pap.

Dum. 17 Apost. Andronic 29 (DRosalilIe 4 15 7 45

Luni 18 M*c. Tcodot 80 (f) L. Ros. 4 16 7 45

Marţi 19 S. Muc. Patrichio 31 Angcla 4 14 V 40

Mere. 20 Mart. Talaleu 1 Iunie Nicod. 4 18 7 47

Joi 21 (f) SS. Con. şl Elena 2 Erasmus 4 12 748

Vineri 22 Muc. Vasilisc 3 Clotildia 4 11 7 49Sâmb. 23 C. P. Midi aii Măr. 4 Florian 410 750

Tîrgurile din septemlna viitoare după căi. rechin.jA in i, ÎS M aiu : Milieş, Zetoleaca.J/uni, ÎS şi M arţi, li) M aiu: Sebeşul-s&sesc

(tlrg do oi).M arţi, IU M aiu: Monor.M ercurl, 20 M aiu: liachnea, Capolnoc-Mănăştur,

Lecliinţa.Joi, 21 M a iu : Iîoziod, Dej, Făgăraş, Zam, Zerncşti. Vineri, 22 Maiu: Iiarot, Câmpeni, Zflau. Sftm bată, 23 M a iu : Orfiştio.D um inecă, 2-1 şi Ja ih I, 2S M a iu : Beclcan.

„Tipografia11, soc, pe acţiuni, Sibiiu.A eşit de sub tipar::

creditÎmpreunate cu

însoţiri de consum, de Yfinzare, de Ylieri, de lăp- târil etc. şi lnstmcţlanile trebuincioase.

îndreptare practicăpentru

de

F. W. RÂIFFEISEN.Ediţlunea a V-a:

Traducero autorisat& de

Dr. Aurel Brote,'directorul băncii gen. de asigurare m. „Transilvania*

EDITURA„Reuniunii ros. de agriculturi din oomltatnl Slbllulul“.

(280 pagini mari).

Cartea costă 80 cr. (cu porto postai 90 cr. recomandată 1 fl.) şi se poate cumpăra dela

„ T ip o g r a fia " ,soc. pe acţiuni în S ib iiu .

Cele mai nobile

Ig fY in u r i de pe colinele Ardealului( a u r i i l e ) [îosijs-so

din vestitele pivniţe ale Iui

I O S I F 1 3 . T E U T S O I Iin Sighişoara,

se pot cftpfttaîn Ni 1> Ii ti la J O I - I A N Nv o o o c x x x x x x x x x :

Benzinul este liber de dare in aplicarea industrială şi la economia de câmp!

Langen & Wolf,fabric’i'i clo motori ou fX’txx

Viena, X., Laxenburgerstrasse 53,

recomandâ renumitele In toată lumea

( , motore originale „O tto “f: .... ' ~'V | pentru gaz şi benzin. Excelent de

potrivite pentru ori-ce industrie. Cea mai mică consumaţie de gaz şi ma­terial combustibil faţă cu alte construcţiuni.

!in „O tto “jj, recunoscută ca cea mai bună şi mai

ie ftină putere motorică pentru ori-şi- j ce economie.

ITici maşinist, nici schinteie .nici pericol de foc, totdeauna i- gat a de porn it!

Desemnuri, prospecte şi proiecte de spese gratis I Representanţi pentru Ardeal: [9oo]5—12

Tlieil & Freyler în Sibiiu.

-V"1- -4—1 1

wijjmjw ' iwm ij p jujtniiuuunjwiti.. —•'~Ţl1f] xjjrgLiCjj

Fabrică de casse.t. pu-Subscrisul îmi iau voie a face atent p.

blicul meu la

cassele sigure de foc şi spargere,cari se fac tn fabrica mea. La mine se fac casse numai din material bun şi tare. De aceea rog cu deosebire on. public, care caută casse, s6 binevoească a fi cu atenţiune tn lista preţurilor la greutatea şi mfisura indicată pentru-ca privindu-le numai pe din­afară se nu cufunde cu alte casse ce obvin tn co- merciu, făcute din material slab şi uşor.

In fabrica mea se pregătesc (la comandă, după mfisură, cu preţuri ieftine) casse şi tresort — e pan- ţerate din oţel absolut imposibile de a le găuri.

Pentru biserici şl comune casse dupft Înţelegere cn plătlre In rate.Linia prcţnrllor (ţrntln şi franco

; WT* Insta lare do lu m in ă Atycelen.

Gustav Moessj ‘ : 14801 u~lal>ricA do casso în Sibiiu,

strada Poplăclf-mare Nr. 8.

Pag. 252 F O A I A P O P O R U L U I

raOOOCHKHÎOOOOOOOt

D r . V u i a ,m edicul

t>&ilojr lierculane

(M ehad ia)

a sosit în băi şi ca în alţi ani va sta toată vara acolo. [noi] 1- 3

y o o o o o m o o o o o o o m

"po d (j6I1 dlTiiîl0 6 6 0 0 0 0 ©

5 :' H â r t i e ;

1—ee

Ia pentru ] eJ® : scrierea de model la e x a m e n : ©

3 ( P r o p i s e ) nh ’ ; se află de venzare Ia ' AE • „Tipografia", soc. pe acţiuni, Sibiiu* -Of=|ar*

; . 1 0 0 b u c ă ţ i 65 er. r|@b ii ® ii • 119 Si e 11 0 ii 0 ii e 11 e 11 • ii *» 11 o 11 o

A apărut la

„Tipografia", soc. pe acţiuni în Sibiiu

C a r t e a St u p a r i lor

sătenide

Romul Sinm, învăţător.

Cn mal multe ilustraţiunl.în text.

Editura şi proprietatea

„Reuniunei rom. de agricultură din comitatul SibiluluP

Preţul 35 cr. plns portul postai.

Reuniunea agricolă prin edarea acestei cărţi folositoare a umplut un gol adânc simţit tn literatura stnpăritului. Broşura este scrisă de un fruntaş învăţător, stupar priceput. Ea tractează pe scurt tot de ce are trebuinţă un stupar. Se rocomandă cu deosebire ca premii pentru şcoalele noastre de tot soiul.

Se vinde la

„Tipografia",societate pe acţiuni în Sibiiu.

50O

um•l-HOS-

eS-uao

M m

Adese-ori premiat.

Pivniţa M onchhofcu renume din anul 1884 cu ocasia marilor serbări poporale în

amintirea migraţiunei Saşilor înainte de şepte sute de anioferă .

bune vinuri de masă ardeleneşti şi de M agyarad:Vin bun de masă ardelenesc ...........................

n a » » » . . . . . . . .

Rkein-Risling din pivniţele baronului Szentkereszty Pinogris . . . . . . . . . . • • . . . Mădchentraube, dela .Blăjel din 1889 Bika-ver ales, roşu . . . . ; . . . . .' . Oporto din pivniţa baronului Szentkereszty . . . Transport, din străinătate . . . . Transport din Ardeal . . . . . . . . .

4 0 c r .

4 6 »

V 7 0>

7 0 TI

8 0 »

8 0 »

■ ■ 6 0 »

, l f l . 2 0 »

8 0 0

b a , - 71

Mai departe toate soiurile vin de sticle din ţeară şi străinătate.Afară de casă costă cel de 40 numai 36 cr.

V â n z ă t o r i i în o r a ş ş i m a i a le s l a ţ e a r ă

W * capătă cu preţ moderat. “W [ssej 12— 12

Bun o ţ6 t dLe v in pro litru 3 0 c r .

L u d w i g F r o n i n s , n e g u s t o r d e v i n u r i , S i b i i n .

Adese-ori premiat. ¥1m

£ „ A R I E Ş A N A " , : i

IN S T IT U T D E C R E D IT ŞI ECO NO M II, S O C IE T A T E P E ACTII,în fiin ţa tă de 11 an i

în Turda (Torda), comitatul Turda-Arieş (Aranyostorda)-1. Primeşte depuneri spre fructificare, atât dela particulari, cât şi dela corporaţiuni

cu 6°/0, dacă banii depuşi nu se scot în timp de un an, sau în timp şi mai îndelungat, solvird în caşul atesta institutul şi darea erarială după depuneri. Pentru depunerile făcute pe timp mai scurt sau nedeterminat încă se dau 6%, dar’ darea erarială are seo solvească deponentul. ; .

Depuneri până la suma de 100 fl. se pot ridica ori-când. Sume mai mari stint de a se însinua spre abzicere prealabil şi anumit, sume: dela 100 până la 500 fl. cu 15 zile, dela 500 până la 1000 fl. cu 30 zile, şi dela 1000 până la 2000 fl. cu 45 zile înainte. Permiţând starea cassei, depunerile se resplătesc îndată şi fără abzicere. Depuneri şi ridicări se pot face şi prin postă şi se resoalvă cu reîntoarcerea ei.

2. Acoardă credit pe lângă cambii şi obligaţiuni cu cavenţi.3i Dă împrumuturi pe lângă siguranţă hipoteoară şi pe efecte.4. Acoardă crrdite fixe pe lângă întabulare pe realităţi şi case.5. Şi cumperă spre scopul plasărei efecte publice, pe cari în cas de lipsă

le poate lombarda.T urda , în 21 Aprilie 1898. [1019] 11—60

în n um e le d ire c ţ iu n e i:

Iu liu Bardosy, preşedinte. Ioan M esaroş, vicepreşedinte.

I

A n d r e iu T o r o k .F a b r i c ă d e m a ş i n i a g r i c o l e

Sibiiu,

Poarta C isnăd ie i nr, 1.

Recomandă cu preţurile cele mai ieftine şi condiţiunile de

plătire cele mai favorabile pentru sesonul de primăvară:

Pluguri schimbătoare de (coaste), pluguri laterale, pluguri sistem „Rucliadlow; pluguri universale sistem nSack“, pluguri de săpat

mai multe sisteme, maşini de s£m£nat cucuruz, napi şi grâu, grape de muschiu şi diagonale, teascuri de oleiu şi maşini de măcinat seminţe de oleiu, maşini de îmblătit, ciururi de sortat (triere), precum şi toate maşinile agricole, cunoscute deja, despre calitatea eminentă. [707] 6-22

P e n t r u b u n ă t a t e a p r o d u c t e lo r m e le g a r a n t e z în m o d e x tin s .

Cataloage ilustrate franco şi gratis. Maşini şi unelte pentru fauri şi lăcâtari.

Scntro .Tipografia*, locietate pe acţiuni: Y. H. Dresanandt.