D u m îaeeă j 1-2/25 Iu n ie 1911-

pRTTTUL ABONAMENTULUI:iBE)u" i cot i 0 t o i .

r,aa >n • \ ' 2 cor. 20 bani.?•J 1"®* . a clte ţări străine 11 cor. anual, î-afoi», A“ 6 , l Tînriwafift Poporului“, Sibiiu

. ycfntcee

Foaie politicăA p a r e î n f i e c a r e D u m in e c ă .

Telefon Nr. 146.Adresa telegrafica: sFoaia Poporului«, Sibiiu.

INSERATE: să primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI,

(Strada Măcelarilor Nr. 12.)Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oară

12 bani, a treia-oară 10 bani.

Adunarea dela Lugoj.7i..a de Joi, 2/15 Iunie, va rămânea

„ m m * * isloria luptel6r pe"',ru* 4 ara drepturilor pe seama poporului

i mai multe mii de Români;jIi|âlH‘SC.

In aceasta zi . inteligenţă şi poporr — din preste 200dc roinuue bănăţene s’au adunat la Lugoj, „„do, prin rostul conducătorilor poporului vKtru, au protestat contra nedreptăţii şi fărădelegilor, pe cari. cârmuitorii ţării de j/i Ic săvârşesc faţă de noi.

Şi rând ne gândim, că ţărănimea noa- ţ,ra e în toiul lucrului la câmp, când ne •jiifliin că in această vreme o zi de lucru tu şi-o lasă plugarul aşa uşor, — atunci om înţelege şi mai bine, cât de arzătoare- dorinţa mult obiditului nostru popor, are doreşte a ajunge Ia o soarte mai tuna.

Aceasta credinţa a poporului românesc ţ fost din noii dovedită prin marea adunare iela Lugoj. O adunare, la care să iee wrte reprezentanţi din preste 200 comune, îu e lucru de toate zilele. Pe de altă parte ifagostea poporului faţă de aceia, cari au ?us la Scale ‘adunarea, s’a tfovedit din nou-.tu -easla ocazie.

Dar nici că s’ar putea altfel, dacă ţi- wn seamă, că urzitorii adunării dela Lu- ţ°i au fost floarea adevăraţilor condtieă- :°ri ai poporului românesc.

' • *

Măcar că în spre ziua întrunirii a t ouat toată noaptea, totuşi mulţime mare

. ran‘ cum Şi alţi fruntaşi, preoţi, în- ll:.j °n e c' au uat parte la adunare. Au ' reprezentate comunelc din comitatul

Kjiie '(.everin ?• Timiş, cum şi multe co- *i:,uţ j ' *COm atul Torontal. Adunarea is’a

c‘asurTaiief ,,Concordia“ , undefc»raani' 6 ^ achtnati vre-o 4000 de

înoată !de' ea adunării s’ a făcut prin o •fi». nfo„-°IDlre 8 ~->r- George Do-

convocator

dl r Venerabiil!l prezident al par* ' J 5°sise i ^ ' i ^ ^°P de Btfseşti, care

o ţ e t u l u i itertj' v U.rniii' d! Dobrin a propus

Ci de' efiiltiuni, care să invite

Lugoj., u«° Oeorge-

M l,'?11's c a şi venit în curând,

lW / nii Dr- Te°dor Mihalţ- ^ r« Cari au fost întim-^ dăcie^, ”es% Şite. O frumoasă

ro,nânc Pa Un“rii d°.amhele şi fe~E,c stateVn” aU ,iUat parte îa adu~

n,pr iur fiUl1t,_in 1 ândurile prime, iar.e o

CaiUs Brediceanu, Dr. Va-

’ ,"r)ri'-ir f . . . .v j j i in jc ,

V e cti <le fa*1- r0mâni şi P°P °r-C ;,Si>e Q o j rCraU: Dr- Stefan C.

in'citl- Dr. Aurel Vlad, Dr.

. leriu .Branişce, Dr., Iustin M arşieu, Dr. Cornel lan cu ,! Dr. Aurel Qrozda, Dr. loan Popp, Dr. 1. Lenglier, adv., Dr, V. Mol- dovan dela Turda, Dr. I. Nedelcu, Dr. I. Popoviciu, Dr. Q. Popovici, I. Popa, ,A. Gliidiu, losif M orariu şi tatilţi a lţii.

Iti cele următoare dăm unele părţi din frumoasele vorbiri a le fruntaşilor noştri, cari şi-au ridicat g lasu l în această m ăreaţă adunare, unde din nou s’a scos la iv ea lă nedreptăţile şi p lângerile noastre.

*Dl D r. G eorge Dobrin, care prin o

pătrunzătoare vorbire, a deschis adunarea, a zis intre a lte le urm ătoarele:

Două momente ne-au îndemnat la con­vocarea adunărei de az i: întâi trebuinţa şi datorinţa, de a da ocazie poporului nos­tru să se declare în faţa marilor întrebări, cari frământă azi viaţa politică din ţara întreagă. Nici odată pănă acum nu s ’a pus cu atâta tărie ca de prezent marea în tre­bare a votului universal, -dela ;; cărui in­troducere se aşteaptă democratizarea ţâ ­rei. ( A ş â e ! )

O deosebită însemnătate au pentru noi Românii în special şi proiectele noilor legi m ilitare, cari în forma cum s’au prezentat deja în dieta, pe lângă marile sarcini ce le aduc ţării stoarse pănă la măduvă, jignesc adânc dreptul limbei noastre în armată. Prin aceste proiecte poporului nostru ca răsp lată pentru însemnata dare de sânge care o jertfeşte pe altarul patriei, i-se ia putinţa de a-şi folosi limba, fiind con­strânşi şi ceice servesc în armata comună a vorbi limba m aghiară sau a veni în atin­gere numai m ijlocită cu judecătoriile mi­litare prin tălmaci.

Al doilea moment, care a reclam at ma­nifestarea noastră de azi e de natură in­ternă a partidului nostru naţional. D-voa­stră toţi din viaţa de toate z ile le ştiţi de­stul de bine, eă o familie, în tre ai cărei membri domneşte bună în ţelegere se în tă­reşte şi înfloreşte, — iar o fam ilie răs- leaţă, ai cărei membri nu se înţeleg- între sine, nu numai că tânjeşte, ci dă îndărăt şi se prăpădeşte. Tot aşa e şi situaţia popoarelor. Acele popoare, cari nu se res- boiesc în lăuntrul lor dau înainte, devin ternice şi au viitor de aur. {Aşa-i!)

Spre a ajunge însă la bunaînţelegere, care este izvorul tuturor lucrurilor bune, este de lipsă disciplină de partid, despre care şî strămoşii noştri ziceau ,,Qrdo est anima rerum“ . Poporul român din patrie nutnai unui singur partid politic a aparţi­nut, celui naţional rom ân; — să sperăm, că şî pe viitor, — pe lângă toate isp itele ce se ivesc, — tot nutnai acestuia va apar­ţinea. E şî natural să fie aşa, căci în mo­mentul când se va îm părţi va pierde din

însem nătatea ce o are azi şi şanzele de izbândă se vor micşora. Dar şî de altfel, condiţiile de v iaţă ale unui neam nu le poate reprezenta decât un partid, care lup tă pentru realizarea lor şi nu închegări de oameni, cari luptă pentru căpătu ia lă .-(A - plauze).

Grăesc din sufletul tuturor celor de faţă, când în semn de stimă îi ofer ilustru­lui prezident al partidului naţional român, dlui George Pop de Băseşti, prezidiul de onoare al adunării de astăzi. (T ră iască !)

*

Dupâ cuvintele frumoase ale diui Do­brin, a vorbit dl George Pop de B ă se ş li,

j care între a lte le zice: j Cu dragoste frăţeasca a!m venit în.I mijlocul d-voastră din mare depărtare : din

Sălagi (tră iască ), ca să iau parte la acea­stă frumoasă adunare şi să mă bucur de hărnicia renumită în to t neamul românesc a Bănăţenilor. (T răiască). D-voastră tot­deauna, în , trecut ca şî de astădată aţi dat dovadă, că m eritaţi numele ce vi-s’ a dat, zicându-se de d-voastră: „Tot Banatul în frun te !“ (T ră iască !) .

Eu cunosc pe fraţii Bănăţeni şi din propria mea experienţă: ştiţi d-voastră, că cu doi ani mai înainte, am primit candida­tura de deputat în cercul O rav iţa: (Voci : ştim !) şi nu din vina d-voastră s’a întâm ­plat, că n’ain prim it mandatul ; n’ain fost ales din vina puterilor duşmane, cari toate, s’au pus în contra noastră; în contra drep­turilor noastre. (Aşa e !) Dar nu uit nici odată dragostea, de care am fost părtaş şi pe care am experimentat-o în mijlocul d-voastră cu ocaziunea acelor frumoase zile petrecute în mijlocul harnicilor fraţi din Banat.

Domnule prezident! Mă adresez cătră d-ta cu mulţumiri, că ai făcut foarte bine şi foarte în ţe lep ţeşte când ai amintit de îndatoririle uoastre faţă de partid şi faţă de neani şi faţă de solidaritatea noastră na­ţională şi disciplina, care trebuie şă fie în partidul nostru. .

Mai am să declar, dle prezident, aici, în faţa frumoasei adunări, în urma frumoa­selor: elogii, cari s ’au adus persoanei mele, că dragostea neamului meu este singura răsplată pentru lupta dusă o viaţă în ­treagă. (T ră iască !)

* 'Al tre ilea vorbitor a fost dl Dr. T eo­

dor M ih a lţ, care a spus între a lte le :Moi, comitetul partidului naţional ro­

mân, când am primit onorifica (c instita) sarcină dela conferinţa naţională, ţinută anul trecut, la care au luat parte atâţia; fruntaşi români, ne-am dat seamă şi de aceea că primim o sarcină onorifică, dar totodată şî o sarcină foarte grea. (Aş4!

P; FÔÀÎA' POPORULUI

es te !) In decursul luptelor noastre ne-am dat toată s ilin ţa să corespundem acestor aşteptări, să îndeplinim ; datorinţa noastră faţă de neamul nostru şi ne-am folosit de orice ocaziune ca să pretindem acele drep­turi, pe cari d-voastră le ' pretindeţi şi le cereţi şi dacă, fra ţilo r, astăzi cu ocazixtnea aceasta nu vă putem raporta un succes mai bun şi mai mare, vina nu o purtăm noi, ci vina cade asupra îm prejurărilor re le în care trăim noi astăzi în această ţară. (Aşâ e !). ;

Precum bine ştiţi, fraţilor, starea po­litică în această ţară este de prezent grea, confuză, toate semnele dovedesc, că trecem preste nişte timpuri g re le ; preste o epocă de tranziţie (stare trecătoare) in care lup­tele şi învălm ăşeala de astăzi ag ită sp iri­tele (Aşâ e ! ) Pare că binele şi răul, drep­tatea şi nedreptatea, credinţa şi necredinţa au început o luptă pe viaţă şi pe moarte. Noi sperăm însă că în viitor din această luptă va eşi învingătoare dreptatea, va în­vinge binele, va învinge credinţa! (Aşâ e ! )

. Ne e m are speranţa în viitor pentru- xă dreptatea este de partea noastră (Aşâ e ! T ră iască !) Dreptate e scris pe stindar­dul (steagu l) sub care ducem lupta şi de aceea noi vom învinge ! (Să vă ajute Dum­nezeu) In privinţa aceasta : fraţilor, noi nu cerem din dreptul altuia, cerem ceeacc e numai al_nostru (Aşâ e ! T ră iască !).

Cu bucurie putem să constatăm as­tăzi că se duce şi de noi in parlament şi în afară de parlament din partea tuturor ■ straturilor acestui popor lupta şi că în ţe­legem cu toţii ca să se schimbe sistemul (felul) de guvernare de astăzi, căci nu co­respunde intereselor popoarelor şi p a tr ie i! (Aşâ e !)

Nu odată ne-au întrebat Ungurii pe noi, că de ce le atacăm sistemul de guver­nare aşa numit feudal (nemeşesc). Noi totdeauna am răspuns că nemeşii sunt aceia, cari mai tare cer maghiarizarea po­poarelor din ţara noastră : (Aşâ e ! ) Mas- sele poporului m aghiar din această patrie 11’au habar despre toate aceste idei. pen- trucă şi acest popor sufere împreună cu noi (Aşâ e ! ) De aci mişcarea frumoasă ce s ’a pornit astăzi pentru a se introduce su­fragiul (votu l) universal în această ţară (T ră iască !) Nu putem prin urmare sperâ o îm bunătăţire, o schimbare în bine pană nu se schimbă sistemul de guvernament, pană când nu se va introduce sufragiul universal (Aşâ e ! ) Trebuie ca acei că io ia le ceri sângele, să-şi poată alege reprezen­tanţii lor în parlam ent şi numai cu sufra­giul universal vom putea avea în parlament deputati cari să cunoască durerile şi sufe­rinţele popoarelor acestei ţari, pe când de­putaţii de acum ai, claselor teudale nu cu­nosc suferinţele popoarelor şi nu ne putem aşteptă ca ei să aducă legi cu adevărat în interesul poporului acestei ţări.

Sfârşind dl M ihali a luat cuvântul d l .Vasiie G o îd iş , care a zis:

Oricât am fi noi siguratici de în ţe lep ţi,, oricât am fi noi singuratici de v iteji, unul singur niciodată n’are să biruie cu puteiea mare a statului (Aplause prelungite) ; dar,

• onorată adunare, oricât am fi noi de micuţi fiecare pentru sine, oricât am fi noi mai mijlocii, mai slab i, dacă toţi vom ţinea ca fierul la . olattii. trebuie să învingem. (Aşâ e i)

in unire numai stă puterea naţiunilor.• '{Aşa, e) Strămoşii noştri deja ne-au lăsat

învăţătură cuvintele acele de aur că cu buna în ţe legere cresc lucrurile cele mici şi se fac mari, d a r în ţe legerea cea rea, aceea doboară chiar şî lucrurile cele mai mari. (Aşâ e ! )

Eu am însărcinarea, onorată adunare, ca să spun câteva cuvinte cu privire la po­litica, în care ne aflam şi în care se află; în genere ţara noastră, stare, cu drept cu­vânt pot spune, nefericită (Aşa e ! )

Onorată Adunare, ce s’ a schimbat cu venirea -guvernului Khuen H edervary ? Ni­m ic! Iar dacă nefericirea noastră ne-a adus acolo ca să fim s iliţ i să ne petrecem par­tea mai mare a v iete i noastre sub jugu l unei limbi străine, să se ştie că niciodată nu voin abzice de nădejdea să ajungem să putem tră i numai în limba noastră rom â­nească (Aplauze înflăcărate. T răiască ! Sufletul ni-1 dăm pentru e a !)

Acestui guvern s-a succes să facă un lucru ce nu s’ a întâm plat de su te de ani în mijlocul poporului nostru : (S ’ ăttzim ! Stt l) Acestui guvern i-a succes ca să pro­ducă cea mai scârboasă fradare din câte s ’au făcut! (Se aud fluerăfsîri) i-a succes ca să îndemne pe unul, (M an gra ! Red. „F. P " ) care 30 ani a spus poporului ro­mânesc cuvinte de lup tă ; astăzi în p ar la ­mentul ţărei să spună că partid«! naţional român nu reprezintă interesele neamului românesc. (R u ş in e ! R uşine! Jos cu el !Stt. S’auzim !)

Tot acestui iguvern j-a succes prin unel­tiri infame, ne mai pomenite ca sS ■ sdro- bească la alegeri pe cei mai bravi: fii ai neamului nostru. (Aşâ e !)

Cu toate acestea trebuie să aducem jertfe cu to ţii. (Aducem !) Şi noi, adunarea aceasta; adunările cele multe, scrisul1 no­stru şi vorba noastră ce rost a u ? A « ro­stul ca să ne întărim unii pe a lţii în- ere-; dinţă. (Aşâ e ! T ră iască !) pentruca să vină acele vremuri când nu numai ceata de jan ­darmi, dar toată armata să o aducă aici şi să nu fie- în stare a clătina nici un sin ­gur Româtu (Furtunoase ovaţiuni).

Trebuie să ajungem acolo fraţilor,, ca şî vlădicii; să fie în mijlocul nostru (Aşâ e ! Aşâ e !)'

*După frum oasele cuvinte a le dlui Cj 'qÎ-

diş a vorbit părintele: Dr. V as ile Lucacsit, spunând în tre a lt e le :

Domnilor şi cinstiţi alegători, lupta, mare, fără- sfârşit, nu de noi începută şi care nu se va sfârşi cu noi, trebuie dusă înainte, căci. se dă pentru ideile m ari, mân­tuitoare d.e libertate, egalitate şi fră ţie ­tate (Aşâ e ! ) Doamne, cât sânge a curs curs şiroaie pentru aceste idei fără să pu­tem spune că am ajuns fie şî la un în ­ceput dc realizare a acestor idei (Aşâ, e !) Stăm în faţa unei reforme ce se aşteapta dc ta ra în treag ă- Coroana şi-a spus cî^ân- tul pentru ea, oamenii de guvern au re- văzut-o în program ul lo r ; cei mai butri pa- trioti pretind votul universal (T ră ia sc ă !) şi ce se întâm plă fra ţilo r? Vă m ărturisesc, că mi-se umple inima de durere şi su ile-

j tul mi-e plin de ruşine, când văd cum ceice ne conrup şi lasă să se putrezească în mâ- nile lor si în cuvintele lor ide^a aceasta mare şi m ântuitoare.

Ne veţi în trebă însă cu toată drepta­tea : învinge-vom noi cu chestiunea noastră naţională °faţă de puterea cotropitoare ce ne stă în a in te? Domnilor şi fraţilor, Dum­nezeu ne va a ju tă pentruca Dumnezeu este Dumnezeul d reptăţe i. P ar şi noi trebue

s-ă- ju p iu i i pentru reahV noastre şi tăria ne e în V . noastre. ŢrebUe sa l u n t ^ 1 3 turile naţionale nu din fl|ll(i h )prin luptă; se dobândesc " a ^ ia s c ă !) , C- . (Aşi t|

Dl D r. Ş tefan o. p0D ripe scu rt: . . . . . . P’

iub iţi M i ! A-ţi suftiit vr,i i- grozave, bunul Dumnezeu a tr i • ' ducă de aici pe bravul n o str j^ ^

- Sfetnic pe Brediceanul (Dumne^ ' e r te !) A trebuit neamul între. sSl dă pe el şi alăturea de dânSuU e v tul, filosoful neamului,'pe AIex m (Dumnezeu sad. odihnească!)

' Dumnezeii a fost cu voi şi v’a v a în tă rit din nou.

F ia ţiio i ! Statul are dreptal s;i , dela mine să-mi dau ficiorul de soltlit-.1 dreptul să-mi ceavS- cu credinţă să-i'v- feotarăle, are dreptei să-mi ceară banii mei şi eu să rSraân flămând da? când un stat zice că interesul hi t, că Încetul cu încetul^ sat cu sat, biv cu Wser.ica să!. scoată limba ta, apoi i: ţilo iv acela nu e stat,, acela e cuib şerpi. (Aşâ e î -Trăiască!) Nu t dre tor cape să aibă curajul să spună, ciii- resul statu lu i cere ca eu sa mi lap;:J; limba naţională. Interesul statului ,u ■: să ne facă pe toţi mulţumiţi; interesul>•; tu lui a r ftT că e) să ne ajute a ne cu!'i lim ba; ea el să ne dee mijlociii dc a :■ ridică, iar nu să stăruie îffl sistemul iu' ricit şi ticălos, prin care a-a; ajuns, t i:

. sute de comune nu .sunt - şcoli rom»’.reşti şi că astăzi în sece

muntoase ale Ardc- i făm-învăţătura.;

nici şcoli ungiîn al XX-lea-. în litiuî să crească oameni vitele .

A urm at apoi un fiu d Banatului -Dr. C aiu s-B red iceanu , care zice.

Din încredinţarea comitetului ar«-- tor al acestei mari a d u n ă r i , iau cu'. la al tre ilea punct a l program«1«. *■ lă z i : „Discuţiune a s u p r a A'otu Im direct şi secret. (Aplauze). 1 ■ tăm un răspuns la în tr e b a re a :^ chip va fi. această mare cau»Pare că în; inima fiecăruia Şadecata, că: dela r e z o l v i r e a u e p ..

dreaptă a acestei legi ataruanoastre. â sub f

Suntem pentru a doua .guvern, care numai astfe ^ {j.: terea d d a monarh, tăgă w - ( -• rei, că va Introduce v0TU Jaceasta. (A şa-i). Ce! dinţau » <(..al coaliţie i, care a domni ■ se întâm plă în să? p ‘ , |Uj A'

e-am ales cu p *»*gănare: ne- ,U1 — ■ y| C3‘1’ssy, cu votul plural, uîi .

veâ 3 voturi, ,f£,ungusreşte av turi

reşte avea j ------ - ^ IlC t'1’si aşa mai depaf e nll

os. cu e l ! ) Din aceasta *s'-’ '

nimic 0 ViTot cu făgăduiala, c» ‘da '■otu1I)3’ ic aci"" ,

vărsai, a ajuns guvernul c ^ .ie r e ; dar a trecut dem ătate şi votul universal ^ sedct ;?

Dar acest vot ti eb ce, ca .că sunt m ulţi ca r î- îl.^ 1.' ^ . esC caţJminciuna^ toţi cei cari gurească să fie 1111 s fie P1gurească sa . .ç sttoţi aceşti oameni Mpl3112 tul universal şi secre •

dci'1' l

f )

j * 'FOAIA POPORULUI

VJfli T S T ^ ^ T --• S“tiU' , a n d au căpăta* te“ d a l“ <"% fu l'10' ’ ri „entruce le-au c a p a t a t .

, ^ > ' ‘ n “ £ î a r a . Ari «im dau pan-, V»»3 Sil P, ti vo i! (Aşa-Î). S’a a s « ' ^ » ' ■ ‘Î ' h s L averea la ei, ca barem

M . fc s i susţină ei din n u " ; .

:: j i i < s’ i i e , s a « a” le- să ,aca,.=* ’ • * ' săraci, precum hi a lte : ' |IJÎ'" Auziţi a™"1 ca sa ‘a V1U» " !,fK«va P*™ s»rScim e?. DT " e. ”, verile sunt la ei şi în puterea ■s.» dJ! - ri cu cari ar trebui să dea x “ i mWire, vreau sa pună stă-

suî'Ctele TOStre (l.yii'O* " #

n vorbire de toată frumuseţa a ţinut „ Dr Aurel Vlad dela Oraştie, care a

ftatiîir^au trecut alegerile şi ştiţi Uoistră în contra cărora s’ a năpustit gu- ;frmll nl toată furia, cu toată puterea şt ru atâta fără de lege ? In contra acelora iri au voit sincer sufragiul umvessal.‘ intre aceia cari vreau să împedece a- ducerea acestei legi stă în frunte Tisza (Jos cu el) prietenul lui Mangra (Jos cu £l). F.1 e cel mai periculos duşman ai vo-fiiui universal.

Ştiţi d-voastră ce însemnează stăpâ­nim unei ţări, a avea puterea politică asu­pra unei ţări? însemnează de pildă aici in Ungaria să fii tu stăpân preste chel­tuielile ţării în sumă de 1500 milioane. Asupra acestor cheltuieli hotărăsc numai aceia, cari au drept de vot, prin aceea că ei Meg pe deputaţii,. cari votează aceste clidiuieli. Din cele 1500 de milioane, noi Românii deşi suntem săraci, plătim cel pu­ţin vre-o 150 de milioane pentru toate dă­rile şi aruncurile statului.

Dar oare cât să revarsă din aceste mi­lioane iar înapoi; asupra Românilor? Ceva puţin ca ajutor (congruă) preoţilor, apoi îi,,1°r la unele biserici şi câteva scoale. Aceste ajutoare sunt Insa grozav de neîn­semnate. Aşa de pildă biserica gr.-.or. pri-

10 mii de coroane.Mai mare batjocură şi mai mare ru- nu s' ar fi putut aduce, pentrucă 10

’"‘ide coroane pentru biserică însemnează a?‘ da cocişului meu 5 cri i ceri.

“u fraţilor ce credeţi 'd-voastră atunci j31' P°Poru' va avea votul universal cre- dj l ' 'oastră că banii aceia cari numai

'«i se vor scoate, nu se vor Sa Şi spre binele său ? (Să tră ia sc ă !)d aţilo r, pana atunci pănă când votul

aceia ^ ™ Va ‘ntr°dus, pănă atunci toţi

*“ s«ntadecâ*nt- IîPSi,ti de dreptul de votturiie ţjrej ni* desmoşteniţi din drep-

Piti!'trebu 01' > nunie e '»celor desmoşte- <u* <1« vot Sa Pre^ndem sus şi tare drep- Ijca Uni\ersal, direct şi secret să seH s in .vo*area după comune să fie în-

“ le8"e tărei. (Apialăuze).

ValeriuPBra •/,ad a luat av ân tu l dl D r.a Care prin 0 V01'bire fru-

! ir'ie C(i s’at ' *n0ă odatii despre consfă-sPiinea H1 purt-at pe vremea, când se

■ ,iS| ci* J ? " ”’mPăcare“ . Domniasacă n naţional a ştiut dela

'"Iscarea rj.n. ^ Va aJunge la nimic cuti S;i nu li.*« a» întrat în vorbă,^ n’ar d o i° ată Zice dupâ aceea, că 011 Pacea.

La urm a dl Branisce a prezentat adu­nării 'moţiunea (hotărîrea), pe care am da- t-o în numărul trecut al-fo ii noastre.

*Adunarea s ’ a sfârşit catra 3 ore după

amează, când poporul adunat a început a se depărta în; lin jşte, dar cu o văd ită m ul­ţumire sufletească în urma celor auzite.

După aceea, Ia ciasurile 4, comitetul naţional a ţinut şedinţă, care a durat pănă la 10 ore noaptea. Şedinţa a fost prezi­dată: de dl George Pop de Băseşti. S ’au luat ho tărîri însemnate. Părintele LucacUi a raportat asupra stării partidului. Dl Vasile Gotdiş a vorbit despre reforma elec­torală. S ’au d iscutat afacerile cu refor­mele m ilitare, iar dl Dr. loait Siieiu, a ra­portat amănunte despre reorganizarea par­tidului.

S’au luat măsuri ca în decursul verii să. se ţină mai m ulte adunări poporale. In afacerea reformelor m ilitare se va înainta un protest la locurile mai îna lte . S’ a luat la cunoştinţă demisia dlui Dr. Nicolae Otuu, din comitetul naţional. Dr. Suciit a raportat, că din iu lie gazetele partidului „Românul“ şi „Poporul Român“ se vor ti­pări în tipografia proprie a partidului în Arad.

D! Nicolaie lorga, cercetătorul şi lu­minătorul trecutului nostru şi al împără­ţiei turceşti. — ntai înainte bizantine, — Românul, care cu mintea lui agera şi inima ferbinte lucrează pentru deşteptarea şi întă­rirea neantului nostru rom/mese alcătuit din ţărani, a împlinit la 5 Iunie etatea de 40 de ani. Dacă pănă acum: a putut săvârşi o muncă uriaşe, cu atât mai vârtos rugăm şi de-aici înainte pe bunul Dumnezeu să ni-t ţină în aceeaş putere şi sănătate încă mulţi, mulţi ani pentru fericirea noastră.

O achitare. Dl Vasile Qoldiş, acuzat pentru ag itaţii în timpul alegerilor, a fost achitat de Curtea de apel din Oradea-mare.

Deşteaptă-te Române! E cunoscut cazul dela Câmpeni. Un sergent de jan­darmi a oprit fanfara „Reuniunii române“ de-acolo să cânte, cu instrumentele de mu­zică, melodia imnului nostru naţional, „De- şteaptă-te Rom âne!“ Conducătorul acestei reuniuni, dl contabil Teodor Orlea, a făcut recurs la m inistrul de interne şi la cel de honvezi, cerând să-l înveţe omenie, căci melodia lui „Deşteaptă-te Române“ o cântă muzicile m ilitare şi notele le-a căpătat toc­mai dela şeful unei muzici m ilitare. M ini­strul de interne a însărcinat pe subloco­tenentul de jandarmi din Câmpeni, să cer­ceteze lucrul. Acesta a declarai, că pănă va fi el în Câmpeni, fanfara română nu va mai cânta imnul naţional al Românilor. Dl Orlea a făcut din nou recurs contra ace­stei îndrăzneli a unui m ititel, care se crede mare, pentrucă dispune de câteva puşti fandarmereşti, cari se descarcă aşa de uşor în Români nearmaţi.

C u ltu ra ce îo rce ne ad m in is tre az ă . Primpretorul Medzihrasliy a în trat în lo­calul unui negustor de lemne şi a început să-l în ju re în modul cel mai ordinar în faţa oamenilor lui. Negustorul l-a dat în ju ­decata şi acum judecătoria din Oradea-mare l-a pus sub acuză pentru abuz de putere. Negustorul nu e Român.

JcU dejpărţamitittk „JMaţitmi!“.D esp ărţăm ân tu l Braşov şi-a ţinut

adunarea în Cernatul Săcelelor. In cuvân­tul de deschidere, directorul despărţăm ân­tului d l profesor Bogdan, vorbeşte cu căl­dură despre faptele frumoase ale înain ta­şilor noştri şi a le fruntaşilor de-acunr. Se ceteşte apoi raportul despre munca desfă­şurată de acest despărţământ în anul tre­cut. îmbucurător e faptul, că acest des­părţăm ânt num ără 461 de membri, între cari 340 ajutători, mai toţi ţărţtni. P ildă vie despre dragostea de lumină a ţăran i­lor noştri, cari întrec în privinţa aceasta cu m ult pe orăşeni. Despărţământul are la sate 25 de biblioteci.

După cetirea rapoartelor, dl advocat Dr. Voicu N iţe seu a cetit o disertaţiune foarte însem nată despre starea economică: a fraţilor noştri din Săcele. E ştiut, că decând cu închiderea vămii şi împuţinarea păşunilor, precum şi decând cu scumpirea lânii, harnicul popor al vestitelor Săcele a început să dea înapoi în privinţa averii, şi anume ceice au rămas la vatra veche. O parte foarte mare dintre ei a em igrat în România, unde toţi au ajuns la stare bună, unii chiar fruntaşi ai ţării. Emigrarea acea­sta e în să stricăcioasă pentru noi, căci lo- . cui lor î l rau C iangăii. De aceea dl Ni- ţescu propune înfiinţarea, între Săceleni, a unei mari asociaţiuni economice. Pro­punerea a fost primită şi în Septemvrie anul acesta se vor aduna cei chemaţi la sfat pentru a se chibzuî şi hotărî în pri­vinţa aceasta.

S’ au dat apoi d-şoarei Leontina Po- pestu din Braşov, dlor V. lvati, înv. în Sa­tulung şi G. Lincu înv. în Cristian cate un premiu de 20 cor. pentru buna cultivare a grăd in ilo r şcolare. A urmat un concert foarte reuşit, dat de tinerimea din Braşov, şi o m asă comună.

Despărţământul Bradului. Pentru adunarea acestui despărţământ, care se va ţinea la 12/25 Iuniu a. c. în Baia-de-Criş, direcţiunea a făcut un raport, care a ra tă amănunţit isp răv ile făcute în curs de un an. Raportul acesta poate servi drept în ­văţătură bună şi pentru acei slab i, cari nu voiesc să1 lucreze pentru neamul lor, ci s'au băgat slugi la străin, făcându-se ast­fel coadă de topor pentru slăbirea popo­rului nostru din partea aceea a Ardealului.

Despărţământul cuprinde 72 de comu­ne, cu cinci agenturi. Bibliotecile poporale sunt în legătu ră cu cele parohiale din 27 parohii. Numărul cărţilor din toate biblio­tecile e de 1600.

Din sam ă afară mic e numărul mem­brilor o rd inari: 17 în 72 de comune. Cu mult mai vrednici s’au arătat şi aici ţăran ii, căci pănă acum' sunt 200 de membri aju ­tători şi putem nădăjdui, că numărul ace­sta va creşte mult, cunoscând setea de lu­mină a ţăranilor noştri.

Prelegeri poporale s’au ţinut 2S în11 comune, vorbindu-li-se celor adunaţi la ele mai ales despre ale agriculturii şi cre­şterea vitelor. Două prelegeri au fost ţ i­nute de sfătuitorul economic al Asocia-' ţiunii, dl A. Cosciuc. In Criştior şi Ţă- r.ăţăl li-s’a îm părţit ţăranilor şi câte trei altoi. Banca românească „Crişana“ încă a îm părţit două sute de meri altoiţi.

D espărţământul acesta a mai tipărit şi o broşură „Omidele pomilor“ , care s’a îm părţit la oameni.

In oraşul Brad1 ş ’au ţinut şi opt serate'

? s g . 4 FOAIA' POPORULUI

(petreceri de seara) cu cântece, decîama- ţiun i şi conferenţe.;

La îm părţirea cărţilo r din Biblioteca poporală a Asociaţiunîi a dat mână de ajutor direcţiunea băncii „Crişana“ , care singură a înscris optzeci de membri a ju ­tători, apoi dl advocat Dr. 1. Papp, care a îm părţit 30 de exem plare din Nr. 1. P ă­rintele Ioan Perian din Cristior a câştigat 1.4 membri ajutători.

Despărţământul acesta a cumpărat şi o stropitoare de pomi cu 61 cor. 67 bani şi carbol .de pomi de 48 cor. 83 bani, cu cari s’au făcut demonstraţii practice la pre­legerile ţinute prin comune. Stropitoarea â fost dată spre întrebuinţare' în Brad şi Val ea-Brad.

Pentru trebuinţele despărţăm ântului la serate şi petreceri s’au contribuit la cum­părarea unui pian (c lav ir) în preţ de 800 coroane.

Despărţământul va avea în curând un local pentru arhiva şi biblioteca lui.

Vedem deci, că despărţăm ântul ace­sta, condus de dnii Dr. i. Radu, director, şi Dr. Traian Suciu, secretar, amândoi a ju ­taţi de cei buni, desfăşoară o muncă cât se poate de frumoasă pentru ridicarea cu l­turală şi economică a fraţilor noştri ţ ă ­rani de pe pământul istoric al vechiului Zarand.

Deîa Românii din Turcia.O p o rn ea lă bună. Partea cea mai

mare a Românilor din Turcia sunt greco- mani. Şi aceştia ţin la limba şi obiceiurile vechi româneşti, dar în biserică şi şcoală nu vor să-şi sufere limba lor, ci ascultă slujba In limba grecească veche,*) în care sunt scrise cărţile bisericeşti. Aşa de tare i-au prostit preoţii greceşti. Din cauza aceasta între cele două feluri de Români, naţionaliştii şi grecomanii, sunt tot certe. Fraţi de sânge fiind, e un lucru dureros. De aceea ne bucură vestea, ca in comuna frumoasă românească Perivolc au ajuns na­ţionaliştii şi grecomanii la o înţelegere. Anume naţionaliştii au strâns bani Ia b ise­rica grecească (de fapt clădită şi cercetată tot de Români), ca să-şi facă o biserică românească. Acum în ţelegerea e şi mai mare, căci s ’au învoit, ca la biserica cea mare din mi jlocul satului să se facă slu jba în tr’o Duminecă româneşte şi în trun a în limba veche grecească. Dacă s’ar urmă pilda aceasta de cât m ai multe comune ro­mâneşti, acum îm părţită în două, s’ ar con­vinge şi grecomanii de ruşinea, ce şi-o a trag prin dragostea ară ta tă faţă de ce e străin , şi noi Românii din Dacia lui Traian am avea bucuria să-i vedem una.

S u ltan u l în S a lo n ic . Românii din Salonic, port mare în Turcia, şi-au câştigat mare cinste când cu vizita făcută de Sultan in acest oraş. In fruntea şcolilor, cari au ieşit înaintea Sultanului, eră şcoala comer­cia lă română, care l-a întâmpinat • cu fan­fara (muzică de instrumente) ei, cântând „Deşteaptă-te Române“ şi „Pe-al nostru steag e scris unire“ . - Un cor mare de 200 elevi, români, turci, evrei spanioli, bulgari, albanezi a cântat, sub conducerea profeso­rului român, de muzică, şi la palatul adm i­nistrativ, unde era Sultanul, şi în P iaţa Li­bertăţii cântecul . „Pe-al nostru steag“ , care a fost tradu-s în turceşte.

, ) Limbă, pe care n'o înţeleg nici Grecii de astăzi, precum n’am înţelege noi de pildă limba latina, pe care o vorbeau Tîotnanii cei vechi.

Ce scriu alte gazete?„G azeta T ra n s ilv a n ie i“ (Braşov).

In faţa acestor tendinţe nefireşti (de-a ma­ghiariza), pe baza cărora se ridică castele aeriane, cât de rea lă şi firească este direc­tiva; dată de dem ocratism : lăsaţi poporu­lui limba sa şi drepturile sale naturale. Astfel îşi va iubi patria şi prin conlucrarea tuturor popoarălor mulţumite, ţa ra va de­veni înfloritoare şi puternică. Numai pe calea aceasta se poate rezolva, fără zgu­duiri şi trainic, problema de naţionalitate, cum este rezolvată de mult în H elveţia (Şviţera) şi cum se rezoalvă în B elg ia şi — bine să ne-o însemnăm — nu spre pa­guba, ci spre binele şi prosperarea acestor ţări. Şi tot pe calea aceasta m erge şi Au­stria. Întrebăm : ar putea să facă excepţie în privinţa aceasta singur statul tot aşa de poliglot, ca ace lea : U ngaria? Fie oricât de puternică reacţiunea, opună-se cât de mult retrografii, nici Ungaria nu se va pu­tea snbtrage dela urm ările legii fireşti de evoluţiune. E chestic de timp numai. Da­că noi, generaţia de azi, nu vom ajunge deplina libertate şi egalitate democratică, « vor ajunge de s igur fiii noştri, generaţia viitoare.

„P cste r L lo yd “ (Budapesta).*) Chie- marea cca dintâiu şi neîntreruptă a scoa- lei este înzestrarea oamenilor din popor cu cunoştinţele de lipsă. Departe de mine gândul de-a trage la îndoeală folosul lim- bci de stat pentru viaţa practică. Dar totuş cred, că ceice d irig iucsc trebile instrucţiu­nii ar trebui să se ferească de exagerări (cc e prea m ult). Eră o vreme, cu ade­vărat, când o mare parte a opiniunii pu­blice consideră învăţarea limbii m aghiare ca tot una cu m aghiarizarea. O credinţă copilărească şi o rătăcire foarte mare. După experienţele m ele, o mare parte din adevăraţii urgisitori ai maghiarim ii, cari se află între cărturarii naţionalişti, au ieşit din şcoalele m aghiare de stat. Rezultatul educaţiunii a fost deci numai acela, că ei au putut să folosească limba maghiară drept armă aşa de bine, încât în privinţa cunoaşterii acestei limbi îi pot pizmuî chiar şi Maghiarii.

O cultură unitară nu poate fi creată în tr ’o ţară cu poporaţiune diferită, dar se poate crea o armonie a tuturor culturilor. Cultura unui popor îş i întinde binefacerile asupra ce lu ilalt popor, iar necultura unui popor împiedecă înaintarea tuturor. Celce promovează deci cultura unui popor, pro­movează cultura tuturor. Şi iarăşi o cu l­tură nu poate fi promovată, când ceealaltă e lăsată la o parte sau chiar Împedecată în înaintare. — Dr. Rudolf Schüller, de­putat sas.

„G ro ss-Ö sterre ich “ (V iena). Pro* iectele m ilitare au fost o mare desam ăgire pentru naţionalităţile din Ungaria, pentru- că acestea, cari vor trebui să aducă cele mai multe jertfe de oameni pentru înm ul­ţirea recruţilor în ar'mata comună şi în hon- vezime, sunt daţi, prin leg ile cele nouă, în privinţa limbii cu totul pradă m aghia­rizării, care iasă tot inai mult la iveală. Jertfite din nou în privinţa naţională po­liticei şoviniste, fă ră a avea cel mai mic

*) Foaia jidovească, scrisă în limba germana. Ia ţine cam cu toate guvernele, dacă sunt „libe­rale“, adecă îmbrăţişează cu căldură pe Jidani şi-i lasă sâ-ţi facă mendrele. La noi, Jidanii sunt stăpâni, mai ele.3 şi din vina naţionalităţilor, cari îi sufere în mijlocul lor.

beneficiu economic, căci frcunoscute un; nemaghîar ",oti'e v nid o * * p a r t , famată, naţionalităţile di,, Pei"rtT să simtă nedreptatea reforf'3 ,rt'-cu atât mai vârtos, că si -p ™e,0r < cuprinse în lege le Vor Pf- V , cazuri rari, cum e serviciul ?' ^ ' voluntarilor, sau apoi li-Se l'n >a

0 r gane|recüB,

le adirij.FÜC,

Propri

Şte numai amestecându-se strative a le comitatului, cum P recunoaşterea favorurilor pent tarii de •moşii şi pentru s u s ţ in ^ ,■milu. Cunoscută fiind destul de i! parţia litatea ( ? ) naţională a ac«* başi, ne putem uşor închipui Că * dispoziţiuni a le legii vo, fi e^ , * ** tru terorizarea nemaghiarilor.

Ştiri politice din străinătat,T u rc ia . Am dat ştirea despre a„.

stecul Rusiei în trebile dinlăuntru aleTt- ciei. Guvernul rusesc trimisese adecă '■ îndemnul regelu i Nichita al Muntenegrâii' o notă (scrisoare) cătră guvernul turccs' cerând dela acesta să înceteze cu pri-i,. nirile Albanezilor răsculaţi. Muntene«r. lui îi crescuse deja creasta, trăgând năc, jde, că acum va putea rupe o bucată t..- pământul turcesc. Ba mai îndemnară ;t un Albanez să declare independenţa (ne, târnarea) Albaniei, ceeace e o tradare i; patrie. Turcia a răspuns însă aşa de aspj la nota rusească, încât guvernul rusesc si văzut s ilit să dea nişte .explicaţîunî, cari sămănau foarte mult cu un fel de scuze. De altm interi Rusia nici n’a avut încătrău, căci nici un a lt stat din Europa nu s'a dat pe partea ei.

La câteva zile după aceea a venit şti­rea, că m inistrul nostru de externe.din Vie­na încă a sfătu it guvernul turcesc să vai1 să caute a lte mijloace pentru împăcarea Al­banezilor. Văzând adecă cei din Viena, ci şi Muntenegru se pregăteşte de războit contra Turciei, ceeace ar fi adus încurci turi monarhiei noastre şi ar.fi silit-o9 mobilizeze arm ata în Bosnia şi Herfe.,°- vina, a crezut, că e bine să dea un s Turciei, cu care trăieşte în bună priete Guvernul turcesc a ascultat de sfatu striei şi a dat .ordin comandantului lor din Albania să înceteze cu urinar ^ Albanezilor răsculaţi. Sultan«1- carM lătorit săptăm âna trecută prin }unde a fost primit cu multa ca . ^ trecut şi în Albania. Preste o su de Albanezi s ’au strâns la ora^u ^ ca să-i jure cred in ţă . Suitaiiului- ^ a dat amnestie tuturor răscula.i rut totodată să se facă în Albanimari pentru îmbunătăţirea s*arl si economice a Albaniei.

c u l t u l

P o rtu g a lia . A legerile acu^ minat cu o în v in g e re mate pe nul rep u b lic an . înv ingerea Şi „jido

cari au vrut e iastfel, că pe toţi, „ieo-ăt°r"contra lui, i-a arestat, iar p Andirt P. opoziţie i-a înfricat parte mclte ameninţându-i cu to ate le

;|ele. *rtuga*13guvernul republican din 01 j3, l •’

trecut ch iar şi guvernele inaf‘*contra acestui guvern . e ,llS „ r5ndt,ea ,f. monarhiştîi, cari vor să. a (|e """patria lor nenorocită Jroşi, încât fitivernul J«0^1 1Z cafc-i să fie p regătit faţă de rasco.«ninţă. ____ -

FOAIA POPORULUI Fag. 5

H o l e r a .P oveţe c o n te a bolere«. -

Ce este h o le ra .*>început să-şi arete din nou

Holefa:Vîn monarhia noastră, unde> Chia~ ! fost adusa <iin Veneţia (Ita-sr ' lde’ Cas “ 0° boală foarte molipsitoare ijj). Ea . ytnofl> căci numai puţini dinrje ucigătoare, căci ^* 1 n/ea scapă cu viaţa.

" Î l b i acKtei bo-is f ™,i V s î" »»le8> 5i î» « m ă ta n ie

Del« a c « tea se iau pC ha‘” e’ • * “' manile noastre, iar prin « a sre '“T i * în stomacul şi intestinele ,iE“; ; » » s i e , . A p e le , ', cari scurs‘ murdării, răspândesc holera. Ma

o litre, lucrurile, de car. ne servim, ele microbii acestei boale. Bolnavii,

^ a v u t aceasta boală si s’au ju d e c a t , L ează încă multă vreme microbul (sa- inânţa) boalei, aşa că pot molipsi pe ceicari vin în atingere. ^

Norocul nostru este, ca samanţa boa. ]ei Se poate nimici uşor. Apa ferbinte, „„ele doctorii dela farmacie, cum e acidul fenic, subliniatul corosiv, creolina, lap tele ile var preparat proaspăt omoară sam anţa ţoalei. Tot ce stă mai mult timp în apă* docotindă sau stă în doctoriile omorîtoare de microbi spuse mai sus, e curat.

Paza bună, fereşte h o le ra .Să nu bem decât apă feartă în clocote

şi apoi răcită, păstrată în vase curate şi acoperite, ciaiu (teiu) de flori de teiu, mu- făţel, izmă, limonada făcută cu apă feartă, jpă de Borviz ş. a., lapte fert şi răcit.

Gura să o spălăm adeseori cu apă feartă. Vasele de bucătărie, farfuriile (ti- ierele, blidele) să fie trecute prin apă feartă.

Tot ce mâncăm, să fie trecut prin foc (fert, copt, prăjit, fript).

Nu mâncaţi castraveţi, salate, fructe trude. Pânea să fie prăjită. Tot ce e pen­tru mâncare şi beutură să fie acoperit.

Muştele şi goangele încă îm prăştie boală.

Să ne spălăm trupul cu apă caldă şi ™ s Pun- Mâni le trebuie spălate cu apă eaţtă şi cu săpun de mai multe ori pe zi,

®ai ales înaintea mesei. Să fim cu gri je,la na *nmeftl mana nespălată la gură şi

hâncă;ieutm

Să mi ne stricăm stomacul (rânza), să ,rn cu socoteală şi să ne ferim de

Săvar

Beutorii mor întâiu.* 'ăruim casele, să turnăm lapte de

murdare ale curţilor. Co­in e| ^ (kuzile) să fie curate, spoite,'neert!8 itUniăm Var nestă)ls- Să nu ne

Mnele C P0!Ci’ V'*e‘ viîe- Să spălăm al,a din dCaSel0r CU e*‘e ferbinte sau cu

arătate mai sus. Să mă-FântJnj ’ ^ Unoae*e s:i *e .ardem.

ritc’ Pardolt f fie îm Prejmuite, acope- )jte tot la 4 1 ■'iUr *mPreiur desinfec-

dimii,, ' luni cu var neatâns, 5—20 *ll(iată an ltatea aPe‘ ^in fântână.

H'ră. * ce _Se arată în sat un caz de» Sa 111 Uli v-dZ. UCcu me erjm! a^unări si de pe-

Si r u M , r " 11 '<"Pr«.nă. t,asa Unui 0, r^ni> dacă mi e de lipsă, în tel‘ b°l'>avm 18 de hoIerâ- Să nu atin- I0îlstrâ CU 11U atn‘gem u,asul şi gura !.eili n'mie (jja ' Sa 011 mâncăm şi să nu^ 'thll‘nţiini 1>1- 0claea’ UI)de zace. Să nu

3 "U Spă'ăm rufele”] din casa lu i*e lui cu a le noastre. Ru­

fele bolnavilor1 să stea în le ş ie ferbinte patru ciasuri. Balega şi vărsăturile bol­navului sa nu se arunce păiiăce nu s’ au am estecat cu o cantitate egală de lap te de var. Să nu se atingă nici un lucru cu ace­ste m aterii.

Orice caz de holeră şă se anunţe au­torităţilo r şi toţi să ne supunem la m a­surile, ce se vor lua pentru apărarea noa­stră. Atunci şi dacă se îm bolnăveşte, Doamne fereşte, vr'unul, ce ila lţi nu ne mo­lipsim.

Felurimi.Regele Carol la manevre.

După o zi în treagă de lupte, de a ler­gare preste câmpii, preste şanţuri, preste vii, prin păduri, prin ape, arm ata strânsă la un loc trebuia să. încheie manevrele prin v o frumoasă defilare pe dinaintea M aies­tăţii Sale. Regele şi-a ales un loc mai înalt, de unde să poată observă mai bine ţinuta so ldaţilor şi ordinea în marş. La spatele său se aşezară generali, coloneii (obâşteri), ataşaţi m ilitari*) străin i şi alţii din suită (din ceice stau îm prejurul Re­gelu i).

D efilarea începe, ochiul ager al M are­lui Căpitan dela Plevna cercetează to t ; o plăcere nespusă se ceteşte pe faţa Sa, dar, începe o p loaie, de par’că vărsă cu g'ă- leata. R egele răm ase neclintit la locul său, însă băgă de seamă, că soldaţii erau toţi în tunici (waffenrock), pecând M aiestatea Sa avea manta (m antăl). Numai decât a desbrăcat mantaua, ca să fie la fel cu sol­daţii . . . Acest lucru a trebuit în urmă să-l facă şi generalii şi colonelii şi ataşaţii mi­litari străin i.

Defilarea şi ploaia cu găleata a ţinut două ore. _______ D- Tete.or.

Din în ţe lep c iun ea Sfintei scrip turi.învaţă pe copil calea, pe care trebuie

să umble şi când va îmbătrâni, nu se va abate dela ea. (Proverbe, 22, 6).

Ntteaua şi mustrarea dau înţelepciune, iar copilul, lă sa t în voia sa, ruşine va a- duce mamei sale.

îndreaptă pe fiul tău şi el odihnă îţi va d a ; bucurie va aduce sufletului tău. (Prov. 2 9 ; 15, 17).

Lenea te face a cădea în adormire, su­fletul leneş va flămânzi. (Prov. 19, 15).

Nu iubi somnul, ca să nu sărăceşti, deschideţi ochii tă i şi vei avea pâne în deajuns. (Prov. 20, 13).

„FOAIA POPORULUI“este

cea mai veche, mai bună şi mai ieftină foaie pentru poporul nostru.

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat, este anume întocmit pentru trebuinţele ţă ­ranului român.

Numeri de probă se trimit îa cerereori-cui gratis.

Abonarea se poate face cu începutulfie-cărei luni şi co stă :Re un a a în treg 4 co r. 40 ban iRe o jum ătate de an 2 » 20 „ Reiitru ţă r ile străine 11 » an u a l

(după cum stă scris şi în fruntea fo ii).Lăţiţi deci „Foaia Poporului" preste

tot locul, ca astfel să o putem face şimai bm ă l

^ Ţ sv ile trimit în alte ţări nu numai minirtri plenipotenţiari şi consuli pe lângă domnitori, ci, dacă e o ţară mare sau şi una mică, dar cu o armată vitează, şi ofiţeri, cari să vadă, cum © armata ţării, în care sunt trimişi. Ofiţeri aceştia ee numesc ataşaţi militari. Când sunt manevre mari, tih tot^cau-îîa ni&i Iţi oiiţ^ri i vii.

Observări dela sate.•— In forma de poezii poporale, eu o ilustraţie. —

— Foaie verde de săcară,Noi ţăran ii dela ţarăO ducem cu traiul greu,Spunem, că ne merge rău ;Că dăm îndărăpt ca racui,Bogatul ca şi să racu l;Că prea muite-aveni de dat Şi nimic de căpătat.

Oainenii sau prea’nmulţit,Vitele sau prea scumpit,Păşunile s’ au oprit Pădurile s’au r ă r it ;Şi prea mulţi domni s’au sporit,Şi toţi cer plată din greu Numai n-oi să dăm mereu.

— Foaie verde — ce să z ic?Sau să nu mai zic nimic.De-ar fi lumea ca odată,Şi-am fi noi cu mintea coaptă,N’am avea atâtea date.Dar avem noi din — păcate,Noi ţăranii dela sate,Obiceiuri prea ciudate.

Nu darea ne pune capul Şi ne lasă goli ca napuî ;Nici că vranea s’a răit Şi-oamenii s’ au înmulţit,Ci vina-i în capul nostru :’Zădar zicem : „Tatăl nostru“ ,Nu ertăm nimic la altul De ne-ar ruga în treg satul,Ci mergem la judecată Pentru ori şi care faptă.Dăm banii la advocat Şi noi mâncăm n esă ra t;Pentru-o brazdă de un cot Cheltuim ce avem, tot.Aşa şi Gheorghe Maxân,Pentru un polog de fân,Două sute a lăsat Pe la domnul advocat.

Acum cearcă, da de’ I lasă Să nu-i vândă tot din casă.Ori îl Iasă, ori nu-1 lasă,Nouă chiar puţin ne p a s ă ;Dar ara putea învăţă r■!De procese — a ne lăsa,Cine vrea, — iar cine ba Păţească şi el aşa.

Despre alte le păcate,C e avem încă la sate ;V ă voiu chiui pe rând De-oiu avea vreme cu rân d ... J

Peirea Dascălul* J

i v A in rv rv i\ U L U l 1 (

Povestea vorbei»De Anton Pann.

Despre lăcom ie şi neeconomi©..S ’a ospătat pan ’a crăpat. — ŞiA lins pănă a pus vasu cu funduY. sus.— ŞiPeştele din eleştiuUmbla să-l în gh ită viu. — Şi

S tă, îmbuca lacomeşte Ca un lup când se pripeşte. —• Zicând: Sunt de unde n’are m ărul coaje

Şi cireaşa sâmbure. — Şi,El mănâncă un purcelŞ Jaltui dă un puricei. — Ş’apoi cere,Şi din coş grăunţeŞi din postavă tărâţe . — Insă,

î* . î(Cloşca care coprinde ot,*MN ki un P«iu nu scoate M ierea In gură e plăcere ^Dar la m im ă durere *La gustare cât cal mare aC0!nul- Ş< la prânz un mânz - N Ca feciorul lui bani gata eeCOn0iî,ul e. R isipeşte ciî lopata

1

Un vifor îngrozitor pe M area-Adriatică.

v-

P t M aiea-adnatica şi ui ţinuturile de lân gă ea bate de multeori un vânt foarte aspru, numit Bora. Acesta se preface une­ori în vifor, pustiind tot pe unde ajunge. Săptămâna trecută a bântuit în apropierea portului de mare Triesi. Stricăciunile, ce le-a făcut sunt uriaşe. Au fost chiar şi je rtfe omeneşti. In oraş a descoperit o mulţime de case. In port a făcut strică­ciuni la toate vapoarăle. Bărcile (lun trile ) w au scufundat toate. O barcă grecească s ’a scufundat cu 12 oameni. S’au scufun­d at şi câteva vapoară mari, de pe cari însă

oamenii au putut scapa. Pana acum au fost pescuiţi preste 20 de oameni înecaţi. Dar să crede, că numărul celor cari şi-ati pierdut viaţa în valuri este cu mult mai mare, poate pănă la 80 persoane. Intre nenorociţii aceştia sunt mai cu seamă pescari.

Consiliul comunal (reprezentanţa) ora­şului Triest a dăruit 100,000 coroane pen­tru fam iliile celor nenorociţi, iar 2500 de coroane s’ au dăruit oamenilor, cari au sărit cu pericolul vieţii lor, în ajutorul celor cu­prinşi de furtună, ,

Toţi morţii acestei strofe s’au îngropat pe sPese e a |U3t Triest. Toată representanţa oraşu parte la înmormântare. - la 3 o!t:'

In noaptea aceea v i f o r o a s a , . pr[nţul însuşi căpetenia oraşului T ries, Hohenlohe, a m ers la locul un ce|0r corăbiile şi bărcile, luând cc>m ..j|OI-, ' ce au sărit în ajutorul n e n o r o . ^ Chipul nostru ne arată moweii |3fun vapor se scufundă în valuri , pe a oamenii de alături- vo.esc s.a s luntre, care încă e cuprinsa

FOAIA POPORULUI Pfeg. 7

- hnnati. P r e s t e cMem zile e

l * * * . De r e° “uzuittfW „eh# de azi aut adaus tutui-

„ , j , , i nt tofimeia, cari au pri- ™ trimită cit mai

ttbommentuMl ea astfel să

Z * primi foaia regulat,' ni de «m Part* ne adresm itttUror-

,L o r si binevoitorilor foii noastre, cu‘ L t casă recontande şi lăţească ,fo a iaZ tdui“ in cercări cM vioi largi, p n * m omenii noştri dela sate.

Cit noi ne străduim a face tot Mai m i bogată această foaie — cre-

L a na mai est* de lipsă a o spune, mau putut şi o pot vedea înşişi ceti- Ini noştri, pe zi ce Merge.

Pe 'de aM parte m-ani străduit şi ne ,m strădui totdeauna a Unea „Foaia Po­porului“ la înălţimea cuvenită- Ca în tre- rut, m şi în viitor, ■ ne. vom spm e tot- 'ili’tiniid cuvântul nostru, curat şi răspicat, k toate afacerile, cari privesc înaintarea fi bunăstarea ţăranului nostru, —. ne vom strădui însă a feri foaia noastră de certe şi polemici fffră rost, cari duc numai la rău.

Dar totdeauna, când vom auzi şi ni-se m scrie, cit, colo sau Hi acolo ,se face 'nedrep­tate poporului şi ţăranilor noştri dela sate, 7~ vom da'loc celor scrise, dacăi ace­lea sunt lucruri adevărate, scrise cu chib- ztieli şi e vorba de a îndrept# un râu.

Na mai puţin nădăjduim, Ca ,,Foaia Poporului" pentru ori-cine să fie un or- ţan, k care cetitorul să-: afle totdeauna lu­mi de învăţătură, de folos şi adevărate, tstipra la: iot ce se întâmplă în sinul po- poporului nostrii sau Ut străini.

Conduşi 'de aceste idei, ne ru-găttt pen­tru binevoitorul ■sprijin al oamenilor no- M de bine de preste iot tocul.

figonirea trico lo ru lu i. După cum rlf/SCr'e,-'.CU ;0caziunea târgului din 5«-' net 7 ^ v^ ,' s*a> comitatul Turda-A- lij i a mai mulţi ficiori şi fete din jur,loc 1 Ua* tr‘co*oru* Pr*n jandarmii din ct,'c, ar, lU1 ^cior n’a voit să-l dee odată Române' ^ unde'i mi Ştiu! Bravo ţie

Pod.

trece rig°n,ri pentru c‘a**daş. La o pe-Reitisuh.aran'aTil.de 'nv"Hutorii din tractul nefiorocit' mţrUll‘ ’‘ ‘n lu n a r e generală, un riarcla * ceru lăutarilor să ie zică un p;iciijn |e l ce’ Vre<-Iniei au protestat, du- tJ|e îuo-ră datorijjj contra acestui joc, ţ||ll'',caveT Şt-e n,?ine pe numele Româ- '"a?l'iar5 d’, 10RCă' Cei dela fiţuica jidano-

a . e'u? atâta au hâdărît, pănă (*,l‘ 5' O ivr^'!’ Ca nvat&torii Cornel An- ijrt‘ discirji- f it traşi în c’erce-'0l!ic ‘ar ^ so lven ţii de teo-^ ^ti in ; i ° r*la ^ave' Vostinariu să: 4 tn J^lecată.I,

Kt

Cu toţi1'! 8tatoii* odată un exemplu>iin

- «ifîiine t«ei .netnern’c’» cari vâra lu- 't,,irUca sjj .„v!,a 'a n°astra românească,

«fasij capam odată de ruşinea a-

D ! D r. N tco lae Oncu din Arad a de­m isionat din comitetul naţional. Cauza e de-a se căuta în nenorocitele şi parte mare ruşinoasele neînţelegeri dintre unii din fruntaşii noştri.

D ela A so c iaţiun e . Cetiră abonaţii „Bibliotecii Poporale ai Asociaţiunii“ . A- ducem la cunoştinţa abonaţilor, că numeri le apărute pănă acuma din ,,Biblioteca Popo­rală“ s 'au expedat tuturora. In curând vor primi Nr. 6, pe Iunie. R ugin i deci pe toţi ceice n’au prim it pănă acuma vreunul din numerii apăruţi, să-i ceară în cursul ace­stei luni.

Totodată vestim abonaţilor că de aici încolo, dacă nu vor primi regu la t cărtice­lele, nu va fi din vina noastră, fiindcă noi de aici le trimitem tuturora, ci va fi vina poştei şi a prim ăriilor. — Am mai băgat de seam ă, c ă broşurile în m ulte locuri sunt reţinute d e oameni nechemaţi. Ba am avoit câteva cazuri, când ni-s’ au reclam at broşu­rile de cătră abonaţi cărora le-am; triim is în pachet, cu recepisă. Noi trim item căr­ticele le iabonaţilor dintr’o comună deodată. Aşadar acolo, unde unii le primesc şi alţii ba, înseam nă, că celece n’au sosit au fost înstrăinate. Abonaţii „Bibliotecii Popo­rale“ şi binevoitorii Asociaţiunii trebuie să cerceteze cine sunt cei cari pun mâna pe cărticele altora.

Abonaţii noi şi reclamanţii vor primi broşurile 1, 2 şi 3 numai îa vară, fiindcă cele zece mii de exemplare, în câte s 'au tipărit, s 'au trecut toate. Acum se tipăresc din nou îri câte cinci mii de exemplare.

Ceice ne scriu sunt rugaţi să-şi scrie ceteţ numele lor, al comunei şi mai cu sa­mă poşta ultimă. '

Domnii coleetanţi se binevoiască a ne trimite lis te le de abonamient şi taxele în ­dată după colectare. Spunem aceasta de­oarece am prim it reclame dela astfel • de membri, a căror abonament n’a ajuns Încă la noi. Sibiiu, 1/14 Maiu, 1911» Admi­nistraţia Bibliotecii Poporale a Asocia- tiunii".

P ro ces nou de presă . „Tribuna“ din Arad are, pe lângă cele două procese mai vechi, un proces nou de presă.

Aceasta pentruca să se dovedească dragostea cea m are a guvernului de acum faţă de Români.

U nde a a ju n s B u rd ea ! Dupăce a adus Ia m arginea prăpastiei sute de mii de Români, i-a sunat şi lui ciasul răsp lă­tirii. A fost dat afară din preşedinţia co­munităţii grăn iţereşti din Caraş-Severin unde a fost o ruşine, care se răs­frânge însă mai mult asupra celorce l-au ales. A fost dat: afară şi din preşedinţia societăţii căii ferate Caraixsebeş-Haţeg. A- cum se spune, că a ajuns preşedintele u- nei societăţi din Abazzia (lângă M area- Adriatică), care vrea să întem eieze acoloo casă de jocuri de cărţi, unde să fie je ­fuiţi oamenii, in sfârşit şi-a găs it locul potriv it!

în p rocesu l de p resă p en tru a g i­ta ţ ie pornit de procuratura regească con­tra învăţătorului penzionat Elie Pop din Şoincuta-mare, senatul din Dobriţin — după cuim ni-se scrie — în 13 Iunie n. c. a res­pins cererea de acuză a procurorului şi a sistat acuza în contra dlui Pop. Procu­rorul a înain tat recurs în contra acestei ho- tărîri, — Apărător al acuzatului a fost dl Dr. Teofil Dragoş, advocat în Baia-mare.

C ă să to r iţ i. D-şoara IuUana Gârbacea şi dl Ditrâlriu Oprişiu funcţionar la banca „Transsylvania“ în Sibiiu, 'şi-a sarbat cu­nunia Duminecă, la 5/18 Iunie a. c., în bi­serica gr.-or. din Brăneşti.

F e lic itările noastre!

O a le g e re in te resan tă : In locul lui Banffy, fost deputat aî Seg-hedimihii. clu­bul partidulu i guvernamental a candidat pe un Jidan Dr. Rosa. Partea cea mai mare a a legăto rilo r din Seghedin, cari sunt ca­tolici, s ’au ind ignat de candidatura Jidanu­lui, şi au cerut candidat creştin. Ca să îm ­pace şi capra şi varza, au candidat pe ve­stitul Eötvös, creştin, dar unul dintre cei mai mari jidoviţi ai Ungurilor. M ajoritatea a legătorilo r nu l-au primit nici pe el, ci au a les în săptăm âna trecută pe baronul Qer- liczy, guvernamental, dar nu aşa de jidovii.

Sn noaptea dinainte de alegere a fosto bătaie straşnică între aderenţii Iui Eöt­vös şi ai Iui Gerliczy.

G rind ină (peatră) m are a căzut săp­tămâna trecută preste hotarul comunei Ru- sciori (aproape de Sibiiu). Intr’un pătrar de oară au fost nimicite toate săm ănăturile de secară:, orz şi ovăs. V iile, cari se a ră ­tau aşa de frumoase, încă au fost pustiite. Cei mai bătrâni oameni din sat nu-şi aduc aminte să mai fi căzut vre-odată vre-o grin­dină aşa de grozavă. — După ştirile , ce le avem, grindină a mai căzut şi în . C ri­stian, Slimnic, Şura-mare şi în Apoldul-de- sus, fără să facă pagube mai mari.

In S ibiu l nostru încă a fo-st Miercuri: Ia ameazi o furtună igrozaVă amestecată, cu grindină. De prezent timpul e frumos, dar cam răcoros.

Contra gr inc! in ei, ca şi contra focului,, e o singură apărare s ig u ră : asigurarea. In ziua de astăz i, când la toate popoantJe culte ţăranul îş i p lăteşte taxa de asigurare cu aceeaş acurateţa1, ca şi dările, e o ade­vărată ruşine, nu numai pentru cei nenoro­ciţi, dar şi pentru neamul nostru, când ve­dem’ pe cei arşi sau loviţi de grindină por­nind la cerşit, numai pentruca din prostié n’au vrut să plătească câteva coroane pe an taxa de asigurare, pe când pentru ra­chiu şi lucruri de lux (fudulie) cheltuieşte de 10 şi de 100 de ori atâta. Sperăm, că: dupăce acum, preste câteva luni, se pune în lucrare banca noastră românească ele asigurare, nu vom1 mai avea pricina de-a ne ruşina în privinţa aceasta.

O în d re p ta re . Primim următoarea scrisoare: „In Ş ärrnaşui mare nu sunt nu­mai 30 fam ilii de colonişti unguri, ci 220 fam ilii, parte din Ţara ungurească, parte din Ardeal, şi fieştecare fam ilie are 20 ju -, găre. Preste 4000 de jugăre din hotarul comuuei sunt a le lor. Iar starea Româ­nilor din comună’ e tare de nesuferit î n , ce priveşte ’pământul, dar sunt oameni har­nici, căci îş i susţin şcoala lor şi-şi învaţă băieţii româneşte şi nu se lipesc de stră­in, pecând în alte comune n’au şcoală de ioc, că li-s ’au închis. Grigore Puşcaş, ar banat.

Numărul coloniştilor maghiari l-am dat după foaia ungurească, în care şi-a scris vrednicul Maghiar, dl Solymosî ar­ticolul. C e priveşte pe bravii Români din Şărm aş, ei sunt vrednici de cinstea uea- imului nostru românesc, căci cu toate nă­cazurile lor şi cu toată nedreptatea ce ii-a făcut-o guvernul dând veneticilor pămân­tul, care după dreptate li s’ar fi cuvenit lor, îş i susţin şcoala lor naţională. _^

P hg . 8 FOAIA POPORULUI u i

M orm inte de pe tim p u l R o m an ilo r. Din părţile Turzii n i-se scrie u rm ătoarele : La construirea că ii ferate Turda—Câmpeni, făcându-se săpături din partea lucrători­lor, au dat preste n işte morminte, în care au aflat 2 sicrie (copârşiauă) de peatră, ce desfăcându-le au aflat în ele unele obi­ecte, care datează a fi din timpul lu i S e­ver împăratul Romanilor, adecă aproape de două mii de ani.

In Valea Sandului, nu departe de Tur­da, în grădina lui Gegesi Arpad, s’au aflat 4 păreţi principali şi 4 laterali, cari au fost zidiţi cruciş, iar în m ijlocul lor un loc ca-şi când ar fi fost o fântână artesiană (din care sare apa sus). Să zice, că s ’ar fi a f la i şi alte obiecte de mare valoare pen­tru noi, căci toate sunt din timpul străm o­şilor noştri Romani. Obiectele aflate în locurile de sus să află în muzeul lui T e- glas Istvan, inspector reg. în pensiune în Turda, care are un muzeu demn de văzut şi „admirat, unde sunt mai multe obiecte vechi, toate din timpul Romanilor. Dar ştiri mai lăm urite am aşteptă din partea locurilor, adecă dela Turdeni şi Sândeni, căci din acele obiecte vechi să poate vedea vechimea noastră pe acestea plaiuri. T o- de ras.

Examenul şcoalei române din Cluj,ţinut a doua zi de R usalii, a fost o săr­bătoare a limbei româneşti în acest pu­ternic centru de cultură. La examenul şcoa­lei de fetiţe, deschis la 11 oare cu o po­triv ită cuvântare de protopopul Dr. Elie Dăiami, a asistat pe lângă părinţii e leve­lor, şi mai mulţi fruntaşi ai in teleg inţii române, îndeoseb i: Dna Ana Pop Leme- nyi, prezidenta reuniunii femeilor, Dr. Amos Frâncu, directorul institutului „Eco­nomul“ , care a ju tă anual cu 2200 cor. şcoa­la, losif Orga, reprezentantul comitetului „Fondului“ şcoalei de fete, cu al cărui spri- gin s ’a înfiinţat şi se susţine şcoala gr.-cat. de fete, cum şi a lţii.

Răspunsurile clare, precize şi mai ales dicţiunea frumoasă a fetiţelor fac cinste Dnei învăţătoare Maria Vilt n. Ttircu, care îş i împlineşte chiemarca cu tot devotamen­tul. Un părete al mărci sale era plin de frumoase lucruri de mână, a le elevelor, lu­crate cu gust ales.

După amiazi dela 3—5 oare a avut loc examenul şcoalei de băieţi, mai îm- populate, condusă de învăţ. Andreiu Pora, care dc asemenea a dovedit progres foarte mulţumitor. D cclam aţiunile ce au urmat ■după aceea în sala şcoalei de fete, cum şi cân tările în cor ale elevilor, şi d ialogurile reproduse cu m ultă isteţim e, de fetiţe şi de băieţi, au dat dovadă, că limba m a­ternă, a l cărei drept este consfinţit dc în ­suşi Dumnezeu, se cultivă cu drag, pe lângă celelalte studii, în această şcoală.

După producţiune protopopul Dr. Dă- ianu a adresat câteva cuvinte călduroase părinţilor, în număr frumos prezenţi, şi a felic itat pe amândoi învăţătorii, precum şi pe catichetul Petru S. Sinui, pentru suc­cesele obţinute. — Apoi s^au îm părţit premii elevilor. La premii au binevoit a contribui: Direcţiunea „Economului“ 10 cor. Dna Sidonia Docan n. Pop 5 cor. Ge- orge Farago, not. pens., Traian Roman şi . io s if Orga, secretarul „Economului“ , câte 1 cor. Dşoara Ana Pop şi dl loan Bereş câ îe 3 cor. Dr. Amos Frâncu şi Dr. E. Dă- îanu, câte 2 cor. Total 30 cor.

O cruce fu ra tă . In Şacalul de Câm­pie — dupăeum ni-se scrie — pe locul aşa numit „La Cruce“ mai în anul trecut a fost ridicat proprietarul Iuonaş Recea din acea comună, o cruce de lem n'nouă în locul ce­lei vechi. Dar în prim ăvara anului acesta nişte mâni sacrilege au furat crucea din locul ei. Pedeapsa lui Dumnezeu pe aceia cari s’au incumentat a face acel lucru ne- mai pomenit! Iar vrednicul Iuonaş Recea ar fi bine ca din nou să ridice o a ltă sfântă cruce în locul celei furate. T.

Comitetul „Reuniunii sodaliior ro­mâni din Sibiiu“, în una din şedinţele sale a pus temeiu la „Legatul Tit L. Al­bim“ al fondului „Episcopul Nic. Popea pentru masa învăţăceilo r m eseriaşi ro­mâni“ . Legatul s’a făcut în scopul eter­nizării memoriei mult regretatulu i T it L. Albini, servind drept bază al lui suma de cor. 103, dăruită de următoarele rudenii şi prietini ai decedatului, în loc de cunună peritoare pe cosciugul lui, şi anum e: ne- conzolaţii Emilia Albini născ. Neagoe, m a­mă, 20 cor., Septimiu Albini, funcţ. la Aca­demia Română, frate, 20 cor., Cornel Ro­man, directorul staţiun ii agronomice (B u­cureşti), 20 cor., Simion Vlad, învăţător (C ut) 10 cor., Li viu Brote, restaurator 5 cor., N. Ciugudean, propr., Vingard, 1 cor., Dr. Vasile Dan, advocat 3 cor., Ioan Ursu de Margine, inginer hotarnic 14 cor. şi fa ­m ilia prezidentului Vie. Tordăşianu 10 cor. Din venitele legatu lu i, când Dumnezeu va ajuta, ca Reuniunea să inaugureze masa învăţăceilor, să va da o mâncare Ia zi unuia sau mai multor învăţăcei, originari din Cut, sau din comunele m ărginaşe, ap li­caţi la m eserii, respective se vor ajuta şi a ltfe l (cu îm brăcăm inte, bani pentru şcoală, caz de morb, spălat etc.). Legatul se va alimenta din donaţittni pioase, din in tere­sele capitalului neatacabil, cum şi din banii, ce se vor dărui de fam iliile din Cut, în locul creiţam lui ce se dă fiecărui creştin de acolo la sărutarea crucii de pe mort, obicciu acesta foarte nefolositor şi ne ig ie­nic, ce este pe cale de a se casa.

B oala de gură şi de unghii, care bântuie şi între vite, s ’a întins în Seghe- din şi la oameni. In una din cele mai lungi u liţi de-acolo nu e casă , în care să nu fie vr’un om bolnav. Mai ales sufere fem eile şi copiii. Boala s’ a întins, fiindcă au a s ­cuns-o, de teamă să nu fie supuşi la m ă­suri de pază ori duşi la spital.

H olera. Pe bordul unui vapor sosit în Triest a murit Ungurul Bernici de ho­leră. In Veneţia (I ta lia ), nu departe de noi, se spune, că au fost multe cazuri de ; holeră, pe cari au to rităţile le ascund, ca să nu sperie pe străin ii, cari Vin să viziteze Italia.

Je r tfe d e -a le aviaţiunii. In numărul trecut am dat ştirea, că ^nul dintre aviatori, cari au plecat dela Paris la Roma cu aiero- planul, s 'a prăpăd it căzând în mare. După tipărirea num ărului a sosit ştirea, că av ia­torul acesta ( îl chiam ă Freg) a fost aflat de un cioban în tr’o pădure din munţii Alpi. Aieroplanul era sfărâm at, aviatorul avea m anile şi p icioarele rupte. A fost coborît din munte şi dus în tr ’un sp ital, unde, cerce- tându-1, s’a aflat, că a suferit şi răn iri in­terne. Cu greu va scăpă cu viaţa, m ai ales, că a stat acolo în pădure mai m ulte z ile fără r.iri un ajutor.

Un ucigaş „ moarS fu, ca M -ş, ascundă c r iL 1

di:, K K

]o crim ă îngrozitoare î„ ^

Vis

tă mânai din S i g h e ţ u H Î ^ .^ e u l y , duseră o păreche de boi n i ! ' Unde »î; Pe. când treceau pri„tr'0 . 50o ^

3TUrăf tăram tl Teodor se întorceau acasădV ^ Ş. fiu,

în timpi n aţi de un nccunoSCl! U,e’ 911mm* rmilt/* * Wl> Care «, .

.'"‘ lo. Vfc 'ma, multe lovituri de toporlăsându-1 în nesimţire Ci-; •* pe drumeţi ca si-i W u ia W t“ , >

coroane. Teodor, fim r niHA - ■ ‘ ‘»nitului tj.

CUiitzând prim ejdia în care se aflai, banii î i avea la cl, a ]uat.0 * făcut nevăzut. Nenorocitul a J 2 ?' * căsuţă din m arginea pădurei, und adăpostit de o femeie. Fără ceeace i-s ’a in tâmplar, Teodor, sit, s’ a culcat alături de cei trei ■ ° femeei. Puţin după aceea a m !" .“ casă şi bărbatul femeei, căreia acesta l spus cum a săvârşit crima, dar n’a n j pune mâna pe bani, fiind la băiatul ce.u omorât care a fugit cu ei. Soţia spunând,! că un băiat a cerut găzduire la ei, acest) ridicându-se din pat a recunoscut în bir. bat pe omorâtorul tatălui său. Cei doi soţi crim inali ieşind afară ea să se stă-

tuinscă cum să asasineze şi pe băiat şi ace­sta presimţind ce-1 aşteaptă, a sărit pe fe­reastră şi s ’a făcut nevăzut în înluneral nopţei.

Teodor, înapoindu-se la locuinţa cri­m inalilor cu o patrulă de jandarmi n’a mai găsit pe ucigaşi cari fugiseră, iar în cup­tor au g ăs it făcute scrum cele trei cadavre ale fiilor acestora. Acest grozav întreit omor fusese săvârşit de ucigaşul ţăranubi român şi soţia sa, în credinţă că astfel vor zădărnici descoperirea crimei de foai nainte. După o scurtă cercetare criminalii soţi aa fost găs iţi şi arestaţi.

Nenorocirea unui vapor. Vaporul american „Tobogo“ s’ a lovit de o stâncă, care l-a gău rit aşa de rău, încât apa i umplut în curând părţile de jos ale vapo­rului. Căpitanul a văzut, că nu mai est. scăpare. Având vaporul o singură Juntre de scăpare, căpitanul a poruncit să fie zaţi în ea fem eile ş i jcopîii, iar bărbaţii sa, aştepte m oartea. Aşa s’ au şi totâop*- Luntrea nu apucase să se îndepărteze ffltşi va lurile au îngh iţit vaporul cu to1

■ din l«ntremenii de pe el. Dar nici cein’ au avut noroc, căci valurile furioase răsturnat-o, înghiţând femeile şi C°P

Scumpirea ţigărilor. Mi5io(arlef e multe, pe cari le încasează sta u ^ urma fumătorilor, nu-1 nuilţutne=c l aceea erarul scumpeşte, deocam aţastria, apoi şi la noi în Ungaria, ţi?

' ■?i "melc din*

tăbacurile. Arătăm scumpirea a ^ ^ s3. tre ţig ă r ile mai cunoscute şi A n ic te. Numărul din.paranteză ara a ^ | pănă acum. Drama 2 bani (pan’ ba»), ban), ţigarete ungureşti 2 ba”' - sport 3 bani (2 bani), dame baPi herţegovine 4 bani (3 b.), s'1 .. (3b-K (4 b .), ţig ă ri de piele lungi scurte 6 bani (5 b .), Por*°/,C° ha ll ^ b .), v irgin ia 12 bani (10 b.), c se yof(10 b.)% . « . Cu t o ţ i scum p;«; a^i u a.) ş. a. băn'5orl1. -găsi destui, cari să-şi prefac « l a i^ 'f « r a m , i fum, aşa cS statul v» ^ ^ încă câteva m ilioane preste

- a(i

pănă acum.

FOAIA POPORULUI Pag. 9

beţiei*In Bucureşti sunt

Cor,tra, 7"" (societăţi) de-ale bu-• ciri lupta împotriva oeu-

; -r tcmP1,e'rl; ; d înfranafe desăvârşită, ,1. f * * î “ mântui pe cei căzuţi în

iindu-se * ,\,KăIe beutttre*. Lângă Turda,

Din Vren1z i l pentru construirea unei“ 'S a to rii au. dat preste mai mul-

vremea Romanilor. Atei se- mai

Stradele acestui oraş 11 m. şi aveau tro-

nu pe

!i itr*deu|droin'an ?otaissa, din care au ,;1j pra?1“ - * ' - —(rias numai ruine

de

; laturi- cum e a s t ă z i .c liniă cu urm ări re le . Pe când se

i i b ă în templul (sinagoga) jido- Cracovia (O alitia), o Evreică, c

U afh pe galerie (în podişor) ameţi. ;V Ldi;, jurul ei începură să strige ap ă ! ("jli;l|ţi crezură, că striga dupa apa, ca

ctm*a vr’un foc, şi începură sa a lerge ' nebiu înspre uşă. Mulţi au căzut la îanânt, mulţi au fost călcaţi in picioare, căpătând rane rele.

Cine e stăpânul p ăm ân tu lu i? Su l­tanul sau dupăcum îi zice bib lia moha- -mcda'nă, Coranul, califul. Sultanul nu e mmi stăpânul ţărilor, preste cari dom- iieştc, ci al oricărui pământ, ■ pe care îl jtinjjc cu piciorul său. Asta e cauza, de rar sc întâmplă, ca un sultan să că lăto ­rească în străinătate. Dacă totuşi s’ ar în ­tâmpla să iese .din ţările lui, atunci pune intre cele două talpe ale ghetelor (papu­rilor) lui pământ din Turcia, aşa că poate >:a zică, că calcă tot pe pământ turcesc.

Muşcat de un porc. In Bucureşti ni- •te părinţi au plecat de-acasă pentru câte­va momente, lăsând în odaie singur un co­pilaş de şase luni. Un porc, care umblă îiber prin curte, a deschis cu botul tişa ?i intrând în casă s ’au dus ia copil, căruia ■'■au muşcat toate degetele dela mâna dreaptă. Noroc, că au venit părinţii, a lt­minteri ar ft mâncat copilul.

Copil cu două fete . In T o p liţa -ro ­mâna, nevasta lui Constantin Truţa a năs- ‘ut n fată moartă, al cărei cap avea două ftc, cătră fiecare umăr câte un,a. Fiecare

avea ochi, gură, nas şi urechi.

0 gluma proastă. In cotouna Oet- e«es din comitatul Aradului, tinerimea şi-a

îe recut a dona zi de Rusaliile nemţeştiUI JOC, " y

diibrit Un ticălos de ficior a aruncat un,tt„ \ aP™s între jucători. Rochia unei

S1 aPr'ns> aŞa că biata fa tă s’a a les ie*e ./e corP- Ş* tatăl ei, care a

a stângă focul, a suferit câteva arsuri.

i , , ," !Ca! ' .Constantin Cristotoveanu, fiul 1 şen(p!'Ur,U'l C*’n. ^ şn o v şi elev în clasa :ov, a , gimnaziul nostru din Bra- ^nibare CCa s'iP^mâna trecută, la

1*° pr*e en- Ajuns la lacul de ahH;, s;i a U -Sprenghiulni, nu s 'a putut 111 'I s f J U St, sca de) cu toatecă priete-

v<e însă ^ 110 *ucm acesta. Secăa <%ătat

apa a fost prea rece, căci '1 l-an cramPe Şi s; a cufundat.

^Nerj în ^ ^ ^ - s p ld a ţ i* c a r i făceau de-

Cult,clor din 7 * ^aP°n *a*m -laponi;

^ ^ . ^ . c â t e i o . bibliotecă, să tri-

,u i. . « " I '.« » « ! M inistrul şcoa- ! ,rt com„°^IA a ^otărit să înfiinţeze în

°atne'>111] Ij 0\X li 1‘ţ°sitoare car* să ţină prelegeri'"^‘Wogi-afujSa **ea rePre2«ntaţiuni cu

ECONOMIE

Statutelesocietăţii de credit şi economie „ ........“

din . . . . . .(Urmare).

VI. Fondul de rezervă.§ 35. Fondul de rezervă se va forma

după cum urm ează:a) din 10 percente asupra câştigului

anual, curat;b) din prisosul, ce rămâne după îm ­

părţirea dividendelor conform § 39 ;c) din taxa de înscriere prevăzută în

§ 9, după acoperirea cheltuielilor de consti­tuire (cheltuieli de imprimate, registre etc.) ;

d) din dobânzile fondului de rezervă.§ 36. Fondul de rezervă nu serveşte

pentru operaţiunile societăţii, ci constituie proprietatea ei exclusivă, membri neavând înainte de disolvare nici un drept asupra lui şi neputând pretinde nici o parte din- trânsul, când se retrag din societate îna­inte de disolvare.

§ 37. In caz de disolvare voluntară a societăţii, capitalul fondului de rezervă se va depune la o bancă de încredere, unde va rămânea depus pănă când sc va înfiinţa în comună o nouă societate de credit şi economie după felu l celei disolvate. Pănă atunci, 20 percente din dobânda d u p ă 'c a ­pitalul fondului de rezervă depus se va ca­pitaliza, iar 80 percente se vor pune la dispoziţia b isericei, resp. bisericilor, cărora au aparţinut membri societari, pentru a fi folosite spre scopuri culturale.

§ 38. Dacă fondul de rezervă a ajuns la suma de cinci mii de coroane, dobânzile lui se pot întrebuinţa pentru scopuri cultu­rale şi de binefacere. De asemenea se vor scădea şi provisiunile pentru împrumutu­rile făcute de membri societari.

§ 39. Din venitul brut se vor Scădea:a) cheltu ieli de adm inistraţie;b) dobânda pentru depuneri şi pentru

sumele datorite de societate;c) p ierderile suferite de bancă.Restul, care constituie venitul curat,

se va rep artiza :(t.) la fondul de rezervă cel puţin 10

percente;b) ca dividende la capitalul social, cel

mult 10 percente.Iar restul se va distribui tot fondului

de rezervă conform § -lui 35, alineea b)VII. Administraţia societăţii.

§ 40. O rganele societăţii sunt:a) adunarea generală ;b) consiliul de administraţie ;

comisiunea censorilor;d) contabitul-cassier.§ 41. Membri consiliului de admini­

straţie, ai comisiunii de censori şi lichi­datorii trebuie să fie cetăţeni majori, cari se bucură de toate drepturile civile şi po­litice.

§ 42. Atribut,iunile'a-dunării generale sunt:

a.) să delibereze asupra tuturor che­stiunilor, ce-i sunt puse la ordinea z i le i :

b) s ă ’aprobe bilanţul şi îm părţirea be­neficiilor;

c) să hotărască asupra felu lu i ide-a aco­peri p ierderile societăţii în caz când ar fi asemenea pierderi ;

d) să dea consiliului de adm inistraţie descărcarea de gestiunea lui.

§ 43. Adunarea generală se întruneşte în şedinţă ordinară odată pe an, în cea din- tâiu Duminecă după 15 Februarie.

Adunarea poate fi convocată în şe­dinţă extraordinară de cătră Consiliul de adm inistraţiune, de consiliul de cenzori sau de câteori va fi cerută de cel puţin zece membri ai societăţii.

Convocarea trebuie să cuprindă locul, data şi ordinea zilei.

Convocarea trebuie să fie afişată ca cel puţin 15 zile înainte de ziua fixată pen­tru întrunire în localul băncii, în localu l prim ăriei, în localul şcoalei şi la uşa bi­sericei.

Adunarea este egal constituită, când se vor întruni jum ătate plus unii din mem­bri înscrişi. Dacă acest număr nu se va. întruni, se va face o nouă convocare pre­ste două săptămâni, când întrunirea se va, ţinea cu oricare va fi numărul m embrilor prezenţi.

Adunarea este prezidată de preşedin­tele Consiliului de administraţie şi în lipsa lui de vicepreşedinte, în caz dc lipsă a; vicepreşedintelui, adunarea va fi prezidata» de ceL mai în vârstă dintre membri.

Fiecare adunare numeşte un ^secretar, care să ia procesul verbal (protocolul şe­d inţei).

H otărîrile adunării se iau cu majo­ritate de voturi afară de cazurile prevăzute în § 5 şi în §§-ii referitori la disolvare, când se va urma dupăcum e lio tărît în ace­şti paragrafi.

§ 44. Voturile adunării generale se fac prin ridicare de mâni, afară de cazul, când două treim i din membri prezenţi ar cere votul secret.

Votul asupra alegerilor precum şi asu­pra excluderii 'membrilor se face întotdea­una secret, cu buletine scrise.

Consiliul de mtminislraţie.§ 45. Consiliul de adm inistraţie s e

compune din şase membri. Consiliul der. adm inistraţie alege din sânul său un pre­şedinte şi .un vicepreşedinte. Consiliul de adm inistraţie se alege pe trei ani de cătric adunarea generală şi se reînoeşte cu câte o treime (1/3) în fiecare an.

La reconstituirea consiliului de admini­straţie seriile membrilor de reinoit în fie­care ,an se vor determină prin sorţi.

Membri ieşiţi se pot realege.§ 46. In caz de descompletare a con­

siliu lu i de administraţie, comisiunea cenzo­rilor desemnează pănă la întrunirea adu­nării genera le persoanele, cari să înlocu*- ească. pe cei ieşiţi.

Membri noi aleşi vor funcţiona panS* la expirarea mandatului membrilor, pe carii îi înlocuiesc.

§ 47. Societatea este reprezentată îaS acte judiciare şi extrajudiciare prin preşe­dinte, vicepreşedinte sau un a lt membra?, anume desemnat de consiliul de admini­straţiune.

§ 48. Consiliul de adm inistraţiune s e adună cel puţin de două ori pe lună, de? preferinţă Dumineca. EI poate lucra ctŢ jum ătatea membrilor, luând hotărîri cu ma­joritate de voturi.

§ 49. Consiliul de adm inistraţie a re urm ătoarele îndato riri:

a) a respecta şi îndeplini toate dispo- ziţiunile statutelor de fa ţă şi h o tărîr ile

j adunării gen era le ; ^

Pag.'" î o FOAIA POPORULUI

b) a aproba împrum uturile, ce se vor ^contracta pentru trebuinţele societăţii ;■

c) a acorda împrumuturile membrilor f i a veghia Ia p la ta lor punctuală;

d) a ratifica împrumuturile acordate *t!e preşedinte, conform §-lu i 29 ; '

e) & prim i membri nuoi în societate ş i a propune adunării generale excluderea «nembrilor în cazurile indicate în aceste sta­tu te ;

f) a autoriza cheltu ie lile necesare ad­m in istraţie i în lim ite le jsumei Votate de adu- marea g e n e ra lă ;

g) a se în g r iji de întrebuinţarea neîn­târz ia tă şi s igu ră a sumelor d ispon ib ile ;

h) a alcătu i b ilanţul şi raportul asu ­p ra gestiunii an u a le ;

i) a inspecta cassa şi a verifica con­tab ilitatea cel puţin odată pe lună.

(Va arma).

Ştiri economice.T ârgu l de lân ă d e la M işco iţ. In 14

iun ie n. s ’a ţinut în M işcoiţ târgul de lână, care în preţuri influenţează de m ulte ori şi alte târg;uri. In anul acesta au fost la 2000 saci de lână de vânzare. Cum pă­rători mai de seamă erau fabricanţi din Viena şi Budapesta. P reţu rile au fosl cam ca şi în anul trecut, iar în unele cazuri, lâna bine spălată ceva mai scumpă. TAr- ;gul a fost bine cercetat.

T ârgu l de v ite d e la T im işo ara e ia-răş liber, deoarece nu mai este boală de ■gură şi de unghii. Se pot mâna la târg orice vite cu copitii.

S ta re a s a m ă n ă tu r ilo r , după ştirile date de m inisterul agriculturei, e urmă - to area : Iu prima jum ătate a lunei Iunie ■a fost timpul mai muli ploios în cea mai h iare parte a tării. Preste tot luat, sămă- trătu iile se prezentă b in e : Grâul, să crede, că va da o roadă mijlocie, ciease- «neiiea tot cam aşa şi siicara. Prin unele părţi a produs, însă, pagube îngheţul şi răceala din luna iUaiu. Orzul e aproape de coacere, dar oviisul a cam rămas înapoi în urma timpului răcoros. Cucuruzul încă a suferit din cauza răcelii din Alaiu, peri- Iru a se putea desvolta e de lipsă timp ■cald. Cartofii (crurnpcnelc) înaintează biut\ tot a fa şi napii. Piistuioaselc au răm as înapoi în urma răcelii, pe când diferitelor curechiuri le prinde bine ploaia. Cânepa şi răpit a sunt preste tot locul bune.

Starea suinîincitiirilor in România, după cum să vesteşte din Bucureşti, încă e m ul­ţumitoare. Ce e drept, recolta grâului iu i

va fi aşa hună ca anul trecut, când pentru grâu a fost unul dintre cei mai buni ani, dar cu toate acestea va fo o recoltă m ul­ţum itoare. Răpiţi/ e aproape de seceriş şi va da o recoltă bună. Cucuruzul, după p lo ile din urmă, să desvoaltă foarte bine. Păşunile şi fân aţele stau bine.

g Vieaţa so cia lă gTeatru românesc in Sibiiu. Societatea

d iletanţilor români din S ibiiu va da în sala festivă a „Muzeului Asociaţiuiiii“ Dona 'Reprezentaţii teatrale cu concursul D-nei .Olimpia Bârsan şi a d iu i Zah. Bârsan ar­tişti dela „Teatrul N aţional“ din Bucureşti. Se va juca: Duminecă, în 25 Iunie st. n .' *1911: Rusbunarea comedie în 3 acte de Labiche, tradusa de X. Luni, în 26 Iunie gt. n. .1911: Vâniurătorii mărilor dramă în

3 acie de J. Riebepin, tradusă de X. P re­ţul locurilor: P arterre : Locul 1. â Cor. 2 ; Locul II. â Cor. 1 .50; Locul 111. â Cor. 1 ; Loc de stat â 60 bani. Balcon: Locul I. â Cor. 2 .50 ; Locul II. â Cor. 1.50. B ilete se-pot procură la L ibrăria arhidiecezană şi seara la cassă. C assa deschisă Ia oarele6 şi jumătate. Începutul la 8 oare seara.

„Reuniunea sodalilor români din Cluj“ învită la Serata ce o va aranja Duminecă la 25 Iunie n. 1911 în hotelul „B iasin i“ din loc. Începutul la oarele 8 seara.

Artiştii noştri, dl Zaharie Bârsan şi Doamna, vor juca — după cum ni-se scrie— Duminecă în 2 Iulie n. c. în Albtt-Iitlia (în Reduta orăşenească) piesa ,,Răsbuna- rea“ , comedie în 3 acte, trad. după La­biche de X. La această reprezentaţie îşi vor da concursul şi mai mulţi d iletanţi. Venind artiştii noştri pentru prima oară în istoricul Bălgrad, se prevede o participare în mare măsură a tuturor iubitorilor de artă românească din Ioc şi jur.

T â r g u r i l e d e ţ a r ă .(Ziua turnurilor *■ după calendarul vechiu).

11 Iunie: C arţfalău , Görcsön, M at­ta l tiu, Moldova nouă, Petriş, Racoşul de jos, Rodna veche, Şeica mică, S ighişoara, Ş iutereag, Turda, Vinţul de jos.

12 Iunie: Bichiş C iaba, Jombolia, O- radea mare.

1-1 Iunie: Halad, Mercurea, Teaca.15 Iun ie: Capoluaş-O lafalău, Komá­

rom, Sepsi Sân-Qeorgiu.16 Iunie: M ănăşturui-ung.17 Iunie: Arad, Bercaş, Bonţida, C is-

uădie, Ciuc-Sepviz, Zabola.19 Iunie: A lmásul mare (com. C lu j) ,

Batania, Berzava, B laj, Cason, Cermeiu, Harosclierec, Lugoş, leciu, (M aros-Vécs), lernut.

20 Iunie: Agnita.21 Iunie: Corond.22 Iunie: Cenatul de jos, Ibaşfalău,

Silvaşul de sus.23 Iunie: Arpaşul de jos, Capolnaş,

Drag, Geaca, Ilia, Ormeniş.24 Iunie: Lăpuşul ung., Székely-Cri-

stur, Tăşnad.25 Iunie: Făget, Gliiriş, Mehadia,

Sic, Veneţia de jos.28 Iunie: Crasna, Hunedoara, Roşi-

nău, Zoiienţui mare.

P o ş t a R e d a c ţ i e i .Ccstică. De ce nu ne scrii numele întreg,

cel puţin pentru noi ? De aceea nu *’a luat. în seamă.

Todc.raş. Scrie-ne totdeauna, când se în­tâmplă astfel de lucruri prin părţile D-voastră. l î foarte bine aşa : lucruri scurte şi variate. Adresa s’a schimbat.-

»Solida*, T .â adminitraţia foii noastre n sosit- o scrisoare pentru dumniata.

Iosif Micu, Teiuş. După cât ştim s’a ocupat’ postul,

M. C. m B. Dumniata ar trebui să dai mai intâiu băiatul ca să înveţe 4 clase reale sau iŢtînnasiale, iar când a absolvat aceîte clase poţi face rugarea ea să fie primit în o şcoală de că­deţi din patrie. Cetedre încă odată cu atenţiune articolul nostru din Xr. 20.

Abonătid 4911. Contra notarului D-voastră, care are obrăznicia a j-pune, că foile româneşti sunt toate oprite şi de aceea el nu ţi-le da, am făcut arătare la oficiul postai. Despre rezultat te vom înştiinţa Ia vreme.

A. boanhd Jgş. Numerii reclamaţi s’au tri­mis. De asemenea am reclamat la postă ca sS se cereeieze cine îţi opreşte foaia. Despre resuîtat te vom aviza la, timpul sXu.

-

Ki, 5,A»,

dorinţei dumnitale.

Radovan, Salulncu n. ^6 lo£’ ^ ind o c i^ . ’ .

I. G. în S . Ijlg dai« de pSmfint, trebue nlsf ^II)e t!;. aruncuri comunale sau coml.7 ^ unde locueştj « » r„o lot una P e t e M “ J* • 1« ^dumnitale, de aceea n’ai plgtît u *tl»« <Vl,"

Editura şi tiparul „T lp0gralia p -

Liferări’ ,!ei,1! ^ ^ Ş i a r t e l e , 1

(Datul este totdeauna dupăIn comuna Tăuţ (comitatul a ]'

pământ bun de vânzare. Se « J t “ i*** grofului KSnigsegg. Condiţiile suilt®a ** mebeerea contractului trebue nlfcîi ^ !l procente din preţ. Doritorii sfi'ge^ m\v' Három Tilu B ate , (B udap«, *sau xncredmţatului gnGţâ Birincer li 1 Péter in Tauţ (Feltét, comit. Armii ÍJ“' 1, face in rate. r m *

29 Iunie: Se licitează facerea a <louî a » » hde lemn, 1777 şi 19,9 co,

15 Iulie: Liferarea de stâlpi pentru fon (8r>0 bucăţi de G'/j metri şi 430 buc lungime). Priraprctorul dela Agnita.

B ioscopu l Apollo devine din ce ij ce tot mai bine cercetat. Să atrage îndeo­sebi atenţiunea onoratului public că in zi­lele urm ătoare să va predă „Nimicim h- riisalimului“ film de artă, care merită a fi văzut de ori-cine, precu'm şi fe.stivim htcoroniirii din Londra dela 21 Iunie st. n, cari să vor preda în curând. In decursul reprezentaţiilor cântă !muzica militară a re­gimentului 31 din loc.

Loc deschis.Unde se pot procura cele mai efegmte

reverenzi şi ornate bisericeşti? La »Croito­ria Universala« I. PETRAŞCU, Sibiiu, stei# C’isnădiei Xr. 30 Telefon Nr. 172. - Ser« prompt şi conştienţîos. Preţuri moderate.

] iapoartele dela i n s t i t u t u l de« t a t p e n t r u b o l n a v i din®' niutz amintesc: Apa naturală amară J O B e f şi în dose mici, în timp senrt rt alte influenţe particulare, are efect Big®- ®cr dinare. Aceasta apă are acea superioritate,® 1 îngreunează organele mistuitoare; e aceea »Franz Josei’« poate fi î'ecomaDflatS, caU<De"jf_ lent mijloc pentru urdinare, Sa eapStat m macii şi droşrerii.

Distincţinne preafnaltX, Beam» gtale Henri Xestle, care preparează cunosc«“ lactaţii cu acelaş nume, o fost distins» liferimt de curte ces. şi reg. u.i.

Din scrierile detectivului ShCf 0C ^mesu au mai «părut următoareleîri noaptea nuntei, Houdini, frâng»O cusătorie misterioasă, Miss Koih, «Calea cătră Zei, Sfârşitul lui Bar a ^ i|t In mâ-inele Maffiei. Fiecare volum ^,5 complect şi se afla de Viuizare 8 şi la editorul fr . Hertz, Bueureş i- vo]hoiî

Preţul unui volum 40 bam,3 coroane. . zjfla ic

Namaî există nici o ,"flioifn tin .jmti»»"1astăzi că Făina lactată Neştle es eX,*>rie11S7pentra copii în totdeauna eficace, ca ^ î8hjfăcute în interval de jumătate .de ?făcut pe deplin atât medicii ca ^ cus’a dovedit că. acest preparat are ntiWi1. , /tfsvoltore oiirtui satisfăcător în prima de-vcl r® ' ^ 0i,r copilului, adică îi ajută foarte ca*Fiina K«tI6 » a . ^

feb«»chiar în a 3-a generaţie. La la boale infectoase (tuberculoza, iarăşi se întrebuinţează foarte c succes Făina Kest-lé.

eu

FOAIA POPORULUI t'ag\ i i

ani ca nou născutîDe „.Wui r«"**« să cred8 * f ‘

Ijtorlî s„aste. lC3ă

morbul»» următor să erem° , eta-loom şiiah ei

cui Ö "se convioga

• ui fi 8 posibil a face între- oi orl'° de adevăr. Cauza

* - ie î a -<• ‘tir8. f în* o vom Jăm un.S i ^ l ° f l & 0 . . xn- b. H. în

Df: du de mult următoarea epis-F.rfin 1» rw ă mulţumit» cea mai adanca

«n 'e unele rânduri. Spre ai P8rm fcacniie pot A Vă, comunic, .■«» »" ffl’ rL alii a sănătăţii bărbatului meu * •“"1L;fe R ăsfăţu l greu cu c a « la m- ifo,î l'tât» «răutate e normal. Apetitul(*?»» ,Tf «n* în ordine numai ă?* 1CînD» „ i a încet»*- Numai cât la o etate ,JPm4 »ni tnîbue să vă esprim cele mai - 15 Litam iri. Adesea câta 4—5 luni filj3lKSit 5 zică la pat, chinuit fiind grozav 13 “î .muşchilor şi reuraatizra. De multe-* * £ 7 l £ £ « ,v«> 5 - 6 ori:îl1 Mai mulţi medici pe cari i-am con-' î » rPw VmplB, că nu-i pot p r e r i e •S i, fiind b itrâa şi slăbit d ^ n e r v i ^ I n

..un iimu însănlDnatritoare

iţritu y --------- —ort tin,„ insa toate au dispărui prin mijlo- jl D-voasfra escelent: „Blutsakaahrung (sarea ' l i r e de sânge). Acum deja el ^ poate

t i iar postul. încă odată primiţi deo- ,2,-mi mulţămită“ Familia Ho/, Anganurg,Vdckkrtfltr. 18. .

Adecă un om în etate de <o de ani, care iapă părerile generale nu au mai fost ajutat, „ devenit sănătos şi puternic fi adecă, cum se reia aici, prin o simpă curăţire a sângelui.

Pană ce corpul e sănătos, sângele prin compoaiţia proprie chemi că să curăţă de sine. ;j johimbâ composiţia aceasta prin nutremânt aepotrivit ori prin alte împrejurări, sângele perde puterea de a să curaţi de sine. Eămân materii înapoi, cari îl înveninează şi îngroaşe, Urmările neourăţirei sângelui pot să fie ii foartB multe feluri. De esempîu poate să cauzeze: mistuire grea lipsă de apetit, frică, seiroaitate, oboseala, lipsă de energie, durere d« eip şi spinare, insomnie, asuderi noaptea, pidoare râei, aglomerare de sânge în o ap, îarsri da inimă şi ficat ori rărunchi, lipsă de shge, bnoroidf, ologiri îngrăşare, boale da piei«, reumatism, gicht, gălbinare, catar da ramaşi, nas ori de urechi ete. Sarea nutri-

tare de sânge a lui Dr. Schroder, conţine »stfel.de sîrori minerale, de caro sângele are iipsâ a se curaţi de sine, şi că ce efect poate »vea, afara de epistola de mai sus, să poate Teiea şi din următoarea:

Pentru preţioasa D-voastră sare pentru •>»«rea aângelni, cu ajutorul căreia am acă- t J e gicht şi reumatism în picioare, ce îl «am de vre*o 25 de ani, mă aimt îndatorat T mulţamitele mele călduroase. Desi «isk- snfereara de dureri grozaveean „Icilin.0 in picioare, aşa că îmi era foarte plineim*1 P"rt,a . * ™ u l . Seara după îm- 'ui tr»i,!-r7101a eram hun-bucuros dacă nu eiosre'ft J* msrS undeva, de oarece pi- ia dl'UBÎ'a grozav ,; i eram dlâbit. BaC » ? 1? ' d."M' i * »>>«»»«. 1“ P « -tuca ce v. ^ V-°ia Şl humorul de-odată, mă* ^ urm» J ? 11”, ! ram 11 a om tare glumeţ. ■! b.'aa s; J °5u Ql ^D-voasîră, mă aimt aşa îiS$ a Vâ a0a -03’ ne^t îmi ţin de o dato- ■c!M n ®aHSmiU mea. !F. I I

Aceatna poliţie, Elmshorn.^ cele înni!“”1 numai. dona epistole din p',6ti ?' al (.x. CU ^8aîafj cuprins, pa cari le

Ou tnat“ or *dsvâr se poate controlai*83 'ndoiâapă. T-î8Îe®! 88 Poaîe «a cineva ' ^ mii ’ „“ O^cul oare a ajutat deja iî!5Tl ^ banii j Sa' j *Jut0 chiar şi lui, şi nu

Asta lnzsdar?!r.! ““W rea^ân!^. ae ^!PsSl *a «Sarea pen-

9paae 4|cj ^ins se provoacă la

carto ^ taiă ia Dr- S ch A. 157 G-, m- b. H., Berlin 35, v Î tde g ’ aceî* pnmeşîe în cinate o

chisc portn pentla nQtrirea sângelui“<*4 ( l t e 34 fjfA .® Plătit. Astfel ori-

ct4r&8ci _E.Z8s iar după aceea să i teeomaiiJg !eşt-a a .contin“» aau ba.

Stm.. »ceasts — 8ri CU1') care se inters-' * BQ3> deoarAn*’ aâ 88 “dreseze la

°câsia d 7 ?°8 Cme mai dă3 ** oiustg ^aiSa ua mijloc

Piese de teatruda H îm s t M iM i l S u o m

potriTite pentru a fi reprezentata la sate: nNunta Ţiganului“ comedie origi-

> nalâ într'un act, scrisă in ver­suri, preţul . . . . . . . 60 fii

„Au plecat la târg“ dialog comic . 30 fii. „Ţiganul în căruţă“ dialog comic

scris în versuri ediţia a I lI-a . -0 fii. „ Ţiganul cătană* comedie originală

într’un aet, scrisă în versuri edi­ţia a I lI -a preţul . . . . . 30 fii.

Să pot procura dela „TIPOGRA­FIA POPORULUI“ din Sibiio precum şi dela autor în Magareiu u. p. Biirkos (N.-Kiikiîll6 vm.) trimiteţi preţul înainte, plus 5 fii. pentru poştă după un exemplar.

Un local mareprecum şi u a pod mare. ca magazin, atelier de lucru sau pentru alte diferite întreprinderi foarte potrivii, se află de închiriat in S it t iu strada Ocnei (Bur-

;09 i - 3 gergasse) Nr. S9-

Căsătorie.Un tinăr român, funcţionar dela sat

— cu drept de penziune — şi de prezent are nn salar de 1400 Cor. anual, caută de soţie o fată bine crescută, frumuşică, oare se aducă eventual şi ceva zestre. Beligiunea nu ho- tăreşte. ISO 1—1

Epistolele sunt a se adresa sub „Meri- şoru la administraţia „Foii Poporului“.

0 locuinţă do încîiirintse află în Sibiiu, Neustift Nr. 30. A se întreba Nenstift Nr. 23 207 1—3

Odăi mobilatepe timp mai lung sau mai scuut, foarte po­trivite pentru cei ce vizitează Sibiiul sau băile dela Ocna-Sibiiului, se află în Sibiiu, aproape de gară La dorinţă se dă bucuros şi viptul întreg, pe lângă preţ moderat.

Inforinaţiuni mai deaproape se dau la administraţia „Foii Poporului. 206 1—3

Ocazii«)* de tăsâtorU.Un om în etate de 45 ani, care are doi

copii, de 7 ţi 14 ani, voieşte pe această cale Bă-şi caute o soţie, fie fată sau văduvă fără copii. Respectiva să aibă etatea de 28—35 ani, să fie sănătoasă, bună gospodină, caracter bun, să aibă atragere în afacere de negoţ, să ştie vorbi limba magbiarL A lucra să nu-i fie ruşine, lex să nu poarte. Avere este bine­venită, dar poate să fie şi fără avere, dacă e perfectă în gospodărie şi limba maghiară. Epistolele sunt a se adresa la administraţia „Foii Poporului“ sub „Burul African“, de unde se vor trimite respectivului. Pentru răspuns, la cine ar dori adresa respectivului, să tri­mită marcă. :88 2—3

U n g r a m o f o ncu 16 plăci mari duple, să silă de vânzare. Informaţii dă administraţia „Foii Poporului“.

t f 1 1 1

FaSTÎ K B1HŢ1 Şl 9 ? a H BUliSda vânzare l a :

PARFUMERIÎ, -FIRMCII, DROGHERII ete.

P r e ţ u l b u c a t e l o r

In S i b l i n la 20 Iun ie st. n .:

. . . . Cor. 18,20 pină 19,20 de hsBfcüäer

. 7,60. IV -s 3,50

85.80

Grâu . . .Săe&ră : .OtSj . . . . .Cuaarai . . . .Cartofi , , l >Fasole . . , . f ă ia î Nr. 3 . .

. . 4 ; .

. w 5 . .Slănină . . . .Unsoar» da porc .Său brut . . . aia da iaraiai . .Sân de lumial topit „ 92,— Sipua . . . . „ 64,— Fia . . . . . » ; 7 -

8,80 „ ■11,— »■ 4 , - -

3t,60 I* 100 tMSsn 35,8-0 3 35,80 #■ _ * »» 34,iO * 81,60 m ipî, 180,- „ 198,- ? ,'• *„ 190, * 196, n *, 55, T . bö, mn 78,— « 82,— r * I«

Lomos da fas neplatite n ' 7,70

92, „ 3. ^64,— r n w-"o, n »8,— îs zaaî. «gât

„ » pîuti-ts „ 6,50 n 6,95 „ ». Spirt ra iiait , . „ 1,80 n 1,85 la, litra Spirt ordinar . . „ 1,78 „ 1.S0 „ » Came da Titâ pentru sapi Cor. 1,20 p in i l.SOlacMS*

, , „ ' v friptură „ 1,80 ■„ 2,40 . „, Tiţal . . . . „ 1,— » 1,60 » jf

, , por»! . . • • « 1,52 > 2» » ssOui, 10 bsteiţi . . . . *■ —,50 ► ,57 » „On pStrar da aojsî . . . —,70 > 2,40 „ „ Caraa da cal . . . • »; —.80 » 1,20 „

In B t t d a p e s t a în 21 Iunie a l a . Gritn da Tisa 78 ckîlo Cor. 13 25 păaS 13,37 la 50 cMlo

, . . 73 B „ 13,30 „ 13,45 # . ». . . M ■ - 14~ « - -

Săcari . • • « . v 9,10 n 9,30 w ^O r a ........................... ...... . 8,6 o n 9,— , „ «O rij......................... ..... 9,30 „ 9,70 » . „Cucuruz nou . . . . . 7,15 „ 7,25

Umoar# 1* poro Cor. 172,— pSnă 1(6,— 1* 100 î ’tuz S l ia ia i . . . » II48,— * 16S>— * * *

SfcainţS i i IuţeralC. lM ,- p la S IS O ,-1* IGOcîâi: , > trlioiu » 1ÎS,— » 146,— » » »

Pomi ia»riţ*ţi pentru untarS C. 1,60 p ia i 1,67 la ehSs > » > eaine » 1,60 » l,fO » »

Viţa* •— » —• - * *

Prelul banilor în 21 Iunie a .

Gjtlbö-si . . . . . .100 'Lei, ’a lr tk . . . .1(X) Lei, argint . . . Lire turceşti, aur . . .1 funi ştarliagi englezeţii 100 raare«, aur. . . • 100 „ îs&rtia , . . Napoleon . . . > • 100 Rable rcaişti, ■ hârtie 100 „ „ afS>at

Piaaplr«; rhsSuntCor. 11,27 11*37* 94,70 95,52

9 3 ,- 94,7-e21,43 21,31:23,32 24.0S .

1 1 ? ,- 117,4®1 1 7 - 117.4S18,94 19.CS.*

252,50 253.73242 — 245,—

Ocaziune foarte rarăde a-şi putea cineva procura o g a r n i t u r ă d e t r e e r a t constătătoare din 1 Motor 8 pa 10 cai putere, în c iliit cu benzin. 1 Treerătoare de 1000 /m 9U dublu curăţitor, 1 Elevator pentru făcut şire de paie şi 1 Treerătoare de tntoiu------ — ------care dâ trifoiul de tot curat gata pentru a se putea vinde. - ——

Aceasta garnitură numai 10 zile a funcţionat aşa, că s e v i n d e cu deplina garanţie ca şi una nouă, cu preţ şi condiţiuni de plată foarte avantagioase.

Doritorii să ae adreseze firmei 166 5 - 6

S A M . W A G N ER* Prima tornăiorie de fier Sibiană, fabrică de ma|ini agricole, atelier de mori şi

- - mare prăvălie de îer ----- . .....—:—S ’ to lln —N a g y s z e b e n , P i a ţ a F â n i t l n i N r . x.

şzmm

P ag . 1 2 FOAIA POPORULUI

f tit; pim eiţe es îevâţHCei de prăvălie Ia

-188 JE—5N i c o l a e N . 'Tintem.

comerciantSăVtste (comitatul Sibiialuî).

Se caută

ca lfă de m ăcelarl-n le&fe de 40 cor. lunar şi tjată întreţine-

k di T a l t r i a C l i i f l u , m ă c e l a r , P o r n m b a c u l i l e - s u s . Tot asemenea, aflăK|i!îc*are şi

un învăţăceitlintr’o casă bană. Informaţii se pot lua în S t r a d a L tm y r f t N r . * 7 . N a g y s z e - îneia ( S iW I a ) . 203 1— 3

Scoabe si alte unelte1p e n t r u z i d i r i 192 2 - 4

fsbrieat bun, se află în depozit în cantitate = = = = = mare şi ieftine Ia = = = = =

ANDREAS RIEGER în Sibiiu.l is t ă de pieţ'irî ec trimite Ia cerere gratis şi franco.

Nu uitastimate cetitor, — la comande «uit tot felul de alte cumpărări, făcute in urm» unui inserat cetit in foaia noastră, — a aminti ?i spune, c i despre lucrurile com&udate eau cumpărate ai cetit în

inseratul din „foaia Poporului“.Prin acRasta contribui şi D-Ta la răs­pândirea. ţi lăţirea foii uo&str«, iar pe de altfc. parte te i ii fervit de grăbi, f i r i ea aceasta te ceste ctvs mai mult.

Lemne ds foc uşoare,iS c â n d u r i (margini) de 1 metru de lungi cum şi t r u n c h i , cu vagonul sau în do­in ii; apoi I. l e m n e d e f a g p e n t r u f o c ,joeplutite, tăiete şi netăiete, recomanda

ib7 E d u a r d Z i m m e r m a n n 9 -1 2Sibiiu, strada Trenului (Bahngassc) Nr. 14.

C i n e a r l u a d e s o ţ i eo fetiţă de 20 ani, orfană de părinţi, cu o avere de 400.000 cor.? Numai oferenţi serioşi < i daoâ na au avere) să acrie pe adresa Fides, Berlin 18. 1=7 3—e

casa«vilă , parte suprafaţă, parte etagiu, eonstăta- tc-ere din 6 odăi, 2 culine ţi 1 odaie manzart, Ic central oraşului, este din mână libera d e v & s s z a re . Inform&ţiani mai deaproape se dau în cancelaria O r . K o n c z , S i b l i t f , t to c » Cisnadlti 34, UT 9—

Institut de curăţitPrimesc spălarea rufelor mirat ca ză­

pada, precum ţi scrobitul cămăşilor, gulerilor, şi mangetelor eciipicioB ca oglinda. Apelând la binevoitorul D-Voastră sprijin, Boransz

. cu toată stimaŞ t e f a n V e r e s

202 i--:î Sibiitv Pentpflîngergasse 18.

î n S t B H U

este foarte hună ş lAceastă bere e

căutată si se bea cu plăcere de toţi cari o cunosc, atât la oraşe cât şi la sate. 107 12-

REGlSTRj&rm: SCHUTZMARKE

Că berea noa. 8tră e foarte cAy.tată se poate vedea »’-de acolo, că cum.părătorii seînmul. ţese mereu.

i ' p w g —

A t e l i e r d e c u r e l ă r i e , ş e l ă r i e ş i c o f e t ă r i e

O R E N D T G. & F E IR I W.(odinioară Societatea curelarilo r.)

Strada Cisnădiei 45. SIBIIU. Heltauergasse 45.

Magazin bogat in articole pentru că ro ţa t , că lărit, vânat, sport ş i vo ia j, poc lăz i ş i p rocovăţu ri, portm onee şi bretele solide şi uite a r t ico le de g a la n te r ie cu preţurile cele mai moderate. C ure le de m aş in i, cu re le de cusut şt legat, Sky (vârzobi)

permanent în deposit. 6212-Toate artico lele din branşele numite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftin.

L is te de p re ţu r i, la c e re re , se t r im it franco.Comande prin postă se efee tuesc prompt şi conştienţios.

M are dep osit de h am uri p en tru ca i d e la so iu r ile ce le m ai ieftine pană la ce le m ai fine, co p erito are ( ţo lu r i) de ca i ş i co fere de călătorie.

= fe*

Umportattt pentru cumpărători şi proprietari dt wotee! M O T O A R E D E B E N Z IN

stabileprobată

, precum şi lo c o m o b ile p e n tru îm b lâ t i t , şi pentru agricultura, construcţie P ă, sunt de’vini za ic cu preţuri ioftino, dircct dela producător. Pentru construcţie se g ^ Se execută ieftin şi couştienţios tot felul de reparatnri la motoare Ditssei, moto ruîiiat

oleiu brut şi benzin, sfredelire dt* cilindri, măciuci nouă, verigi, ventile, aparate 9—şi aprins, precum şi toate lucrările ce vin înaint» la. motoare.

B S i n g u r u l a t e l i e r s p e c i a l în T r a n s i l v a n i a “W i

Ferd. Z a lle rJnsMut pentru construcţie de motoare, maşini şi aulomeMU

Sibiiu, strada Franciscaniler Nr. 6. eant»altMotoarele mele sunt executate ioarte precis pe baza unei praxe îndelungate, dejţcew^

mai superioare altor motoare suăine.

C a r o l P . W u l t s c h n e rmehanic

S i b i i u , s t r a d a P o p l ă c î i ( Q u e r g a s s e ) N r»------ = Prim ai institut si hi ian r= = = = = = = = = = : : : : ^

cu forţă motorâ electrică şi Dyn&ino .pentru nichelat, spotre cu aramă, cu aramă galbină (cioalToarte le,t,n,’ a tot felol de obiecte de metal. — Lucru solid şi durabil. P re ţu r

Cel mai ieftin şi mai bun izvor pentru cumpăr*1*6 ii-'.■.. tttaşml tl« (ostst şi bkuieic. ---- -----

Atelier pentru repararea bicicletelor şi maşini de e ^ jjn ,Primeşte spre executare ferestri (vitrine) moderne^la P ^^^ae . instalează localuri pentru măcelari cn toate reevmtele

FOAIA POPORULUI P a g . 13

d e V a r d in O r la t

I

expedia^ prompt * zilnic,' in mare şi mic

r e n u m i t

Sar de Orlatüber de p W * f1 ?SuriL

Preţ modert, « rv fc iu prompt ?i ra a l

X. Orlat

! maşini de cusut XU» ■« 1f S e de cea mai buna fabricaţia. |

ÍU bicisiata < { S ^ 0*08®9 ii

$ j§ 0 L I « / 89 pot cumpăra cu | preţuri moderata şi |

plStlre în ra te ^ r a b i ^ k '

SODR BÉL8 ^magazin de maşini da eusat şi bicicleta în

F â g r & r î i ş Str. Honvéd Nr. I I.

S Ludovic Ferencz,l CROITOR DE BĂRBAŢI | SIBIIU, strada C isnăd ie i Nr. 12,

recomandă p. t. publicului cele mai noue stofe de v a ră

tn m are aso rtim en t

n o u tă life 5 9 2 4-sosite chiar acum, pentru h a in e de

bărbaţi stofe englezeşti, f ran ţu ze şti ii indigene, din cari se execută după măsură cele mai moderne vestminte precum ; Sacko, Jaquete, şi h a in e de j saîon, cu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită nou­tăţile de stofe pentru p a rd is iu r i şi»Raglam“, cari se află totdeauna în deposit bogat.-, ^suPra reverenzilor confecţionate * a e*|eru' meu, îmi permit a atrage eosebita atenţiune a On. domni preoţi

!! eolo5 i absolvenţi. — In cazu ri de con ectjonez un rând com-

iVf haine în ^ mP de 24 o re . — f ',°‘me Pe°tru voluntari, cum şi totsrn r e artîcli unif°™ ă, după pre-

cr°itura cea mai nouă.

\

ci-'atet/’iirn «, ? ant murai învăltori deA h eî0 WCOBI-ANTlJilGOTiN.

__910 »eoM. 33-19— 20 f

în. m m % î m unicu l D e p o z i t k

Biblioteca Românăesta

m N e w -Y o rk65 St. Marks Place. H5 8-

Este dar în interesul fiecărui Român care pleacă sau este in Stateie-Unite sau Ca­nada, să ceară marele şi ilustratul catalog al acestei singure instituţiuni ro­mâne care pe lângă tot felu l de cărţi, note muzicale, şi ziare ce apar in Rck. m ânia şi Transilvania, are şi un foarte bogat asortim ent de instrumente mu­zicale; fonografe, gramafoane, plăci şi tuburi cu cântece româneşti, cea­sornice de tot felul, giuvaericale, maşini de scris, preparaţiuni farmaceu­tice, articole de toaletă şi a lte mărfuri de foarte mare trebuinţă. — Catalogul se trim ite fiecărui gratuit. — Se dau tot felul de informaţiuni particulare adău­gând marcă pentru răspuns. ;— ,,Biblioteca. Română“ primeşte şi mijtoceşte şi tri­

miterea de abonamente pentru „Foaia Poporului“.

Când F. M e i i , Sibiiu şi i M i i o .

Cleşte de marcat oile 1 buc. C. 4-l2

Pcrifru fiecare bucată garantez. Adecl ea schimb orice coasă provâ- .* _ semnul foTTl csrs na ar corespunde, chiar şi atuncii când ea a fost

hătLă sUntiebm5tiită. Economilor le pot recomand» cu ce* raat raare mcre- dere c o a s a aceasu’. In decursul anilor s'a sporit foarte tare numărul coa­selor vândute. c u ^ p ă ra re dft 10 bucăţi se dă o bucată pe deasupral

Cleşte am ericane pentru botul por­cilor 1 buc. C.- .80 100 de inele la el*

q. —.70

Nicovale pt. coase Forma fig. 2 1 buc. CT

Ciocane pentru coase â 250 300 Fig. 6 â 350 grame

.80 —.80Fig._____________1 bac. C. —.70 —.80 —.85

Ţiitoare tio coase

Nr. 4, l bucată C. —.18

garantă. Fiecare bucată“

y

S i

Is

iu

Nicovalele şi ciocanele pentru coase se vând fiecare ba cată sub care s’ar dovedi de prea tare sau prea moale, să schimbă. . . . . .

La nicovalele şi ciocanele pentru coasă să fim atenţi la msigruui meu comercialscutit în lege. _____

Aceste coase cu insigniul i o r JI si uneltele de bătut coasa garantate sa mâi află la următoarele firme: A brud: Teofil Faur, loan Manovits, A lbac: Romul To- dea, One z, Ioan Czuzik. A gâ ib ic iu : Johann Schüller. A gn ita : Bmder Günne Filiale,Johann K. Schüller. A.-Inlia: Depozitul Carol F. Jickeü. Apoldul-mare: And. Glatz, W. Roth. Andreas Eder. A vrig: Gustav A. ßeschner, Albert Kisch. B ărăbusţ: Dumitru Didârlat. Beme: Ni- colae Frâncu. Ucrgbiu: Nieolae lonaşiu. Bicsz (Gyergyó): Lanczet Gizela. Bölcsein : M a r á n Wií- Sesch, Fritz Knall. Bradn: Fritz Kisch. Bacewlea-Grânojsă: Chirilí Borza. 0*eova: DaniO Iosof, C a ta : Fritz Knall. Cârţa: Moritz Lesmann. Câmpeni; Aurel Ioanele, Consr. Gh. ßoiog, O,-Iea George. C> r t« s e : Kicolae Triffa! Cetea: Costea Alernan. Cineul-mare: Daniel G. Andee. Cmcnl-mic: Johann Kaufmann Ciora: Simion Socaci- Cisnädie: Mih. Mathias, Konsumverein, Johann Mssch. Coliium. Karl Falk. Cristian: J. G. Conerth. Cisgir: Johann Un h. Chisf&Iău (Miceşti): ioan Iván. C a t: Todor Mocan, Domitru Posa. Dicea: Petru P o ia n a . 'Dobarca: Thomas Bachmana. Enje al-m are : Izrael Adolfné. Ber.es: Lorencz Ferencz. Făgăi'aş: Karl Ivömg. F raaa : Josef Schuster. Galda-de-sus. IBeluga. Galda-de-jos: Iosn Heciu. Gnrariulni: IoanTristiu, Ioana Tnstiu I läp n a : ioan Lazar. l le n ie : Ioan Midäu's. Unmg: Daniel Ungar. Miisns&u: Michael Simonis. Jidve ia : Johann Orendi, äamuei Wächsmann. Loamnäi?: Moritz Klein. Lopadea-română: liarie Iosof. M ercarea: KarlKab- debo. M ibalt: K le in Markus, Arsenie Floarea. Nocnchin: Alfred_ Ronier, Georg; tuchhalzer. Nonl românesc: ÁtnoldLesman. Oena-Sibiuiui: Avram Savu, Stoia loaa Precup. D -tarh so ara : loan Scorobetiu. Oiejdea: Mihály Kutscher. O jlat: Loloi Sim.on, GeorgsBacm. Poiana. Ioan Bozdog. P o iaaa (Svirmezo): Nicolae Floaş, Piannl de-sus: Ilie Voşşan, IoanNicoarä, Pavel Romamţian. pfauSl de jo s: Reisz Salamon. R ăhău: Luca Stoica. Richlşdorf: Andreas Kemens. Bojia-mont.: Moldo van Gyulácé, Săsăuş: Julius Kerekes. Sălişte: Dumitru tioşca Căpitanu. Sascion . Nicolae PJchitean Santimbru: Dumitru Rosca. Scărişoara!: Paraschiva Costea. S=beşis^săse*c: Jjhann t ! gÍoss.' Şeica-iasre: S.G. Theil,'Julius Everth Şeicşi-mică: Johann Brantsch. Şehnbftr: Milea Irimie. Slirnni«: Fridrick Keul. -Şprin*:- Nicolae Stoia. Sipos Gyula. Şoro|ţia. Elekes Lajos. Süli*1 Josef Graef, jun. & Victor Şom ărtia: Franz Seibal, Samuel Schmiedt ştreza-Câvţifoara losn Stopu. T«iu?: Gero Székelyhkly. Trăgcău: Klocza János. T ilişca: Vasihe Juga., U ngareitMai hi ia Stefan. Zlatna: Traian Baica. ,

Ţ iitoare pentrn cuţi de coasă, emailate pe dm lăuatru şi pe din afară, 1 bucată C. .42 si suflate cu z\nk, b u te durabile, 1 buc C. - .4 0 . Cnţi de coase dela lOfil. ta sus m asorti­ment bogat, 1 buc. C — .40. Cuţi de bergamo albastre negre, intagmal @ 1 3 1 buc. C. —.80. Coade de coase, pentru coase de cerealc, 1 bucată C. — 96. Greble de ier pentru coase de ce­reale de şirofat pe coadele simple de coase de lemn, 1 bucată C. 1-40. l e re de gâtle j contraumflîrii vitelor, pentru vite Cor. 6.—, pentru viţei Cor 5.50. 1/2 1S-

Í

Hy

P « g . 14 f o a ia p o p o r u l u i

Iiii de masă m\m\$Site* eu 52 ş i GO fîle ri la cum părare s k s e i p u ţin 50 litre ofere negusto ria

6? 23— de v in u r i

J O S E F S O H 1 7 E . T SS îb iiu , strada XJrezului 20 .

CtteVa citv’intc asupra boaUltwcretţ.£ trist, — dar în realittte a .c.'ârit că în

«sen:«a de azi e Utătoare Ia othi mulţimea acelor siascn :, & căror sânge şi sucuri trupeşti sunt a tru­cate şt cari în urma uşurinţei din tinere*e şi pr’n ieprinderi rele şi-au sdiunciuat sisttmui nîrvos şi s’.'c’e ics spirituală. E timpul suprem ca acestei s i ls i îngrozitoare să ss pună capăt._ Tiebue să Ce râesva care sS dea tinerimei desluşiri bine-voitoîre, sîascere şi amănunţite în tot c t priveşte viaţa stxa-

— trebue să fie ci»«va cân iii oamenii să-şi IscredijEteze fir a teamă» fără sfială şi cu încredere sle&snrife lor sscrtte. Dar nu • în deâjuns insă a destăinui aceste năcazuri ori şi < ui, ci trtbue să ne viresăm unui as'fel de medic speciilist, conşt’encios, îa re ştie să dea asupra vleţei sfaturi bune sexuale ţ j ştie a ijuta si morburilor ce dej» eventual există atenei apoi va înceta existenţa boalelor secrete.

De o chemire atât de raărtaţă şi pentru -cest scop e institutul renumit în toată ţara a l » - ra ită PA LO CZ, medic de spital, specialist, (Soda pe sta VII, Râkoczi-ut. 10), unde pe lângă jliscreţia cea mai strictă, primeşte ori-c ne (a ât băr-

i ât şi femeile) desluşiri ssupra vleţei sexaale, SL sde s ic gel-; ţi sucurile trupeşi sie bolnavului să -terăţă, nervii i-se întăresc, tot organizmni i-se eli- rt-er*ază de materiile de boală, chinurile sufleteşti ?. se liniştesc.

Fări conturbarea " ocupaţia nilor zilnice dr. P A L O C Z vindecă deja de ani de zile r«pede şi radical cu metodul său propriu de vinde:are «Stisr şi caşurile cele mai neg'ese, ranele sifil.tice ic a 'e îe de ţeve, beş:c l, nervi şl şi a spinăref, înce- justurile de 'confus e a minţei, urmările onasiei şi »•.!e sifilisului, erecţiunile de spaimă, slăbirea puterei bărbăteşti (impotenţa), vătămăturile, boalele de sânge Ve piele şi toate boalelo organelor sexuale feme- r ţ li . Pectru femei o sală de aşteptîre separată

eşire sepirati. In ceeare priveşie cura, depă^- 'ixrea na este piedecă, c îc i dacă cineva, din ori-ce i i» z ă n'ar patea vani in persoană, atunci cu plăcere s se va da răspuns amănunţit foarte discret prin s crisoare (in epistolă e de ajuns a se alătura nu- xeai marca de răspuns.) Limbi români se votbeşte ■jerfect. După încheierea cu*ei, epistolele se ard, r « la dorinţă se retrimit fiecăruia. Institutul se În­grijeşte şi de medicamente speciale, Vizitele se pri-

ic c s c începând dela 10 ore a. m. şi rână l i fi ore 3>. ra. (Dcmineca până Ia 12 ore a, m.) S e c u -

ş l c a E h r l ic f a . 6 0 6 . Adresa: Dr. TkLOCZ, mede de spital, speciilist, Budapest IV. Si'sr^um-korat 13. 63 23 -

Toate în lu me se scum pesc!pânea, carne«, chiria casei, '— numai pâpucti şi chetele

eseculate în

Vasile Ban ia „Cisnrta roşie"după cum se numeşte prăvălia lui, se ieftines

a m O Pentru ra această renumită prăvălie de îftfăn* . r e n i r u c e % mărit în casa proprie şi la fiecare părerh? s’a chiria. De aceea el poate lifera păpucl buni şi trainici pe lângă a?e i«5

V A S ! L I E B A N (B urgereass^ ^C asa proprii:■6“S Nr.WF~ Dumineca desehls pănă la 1O oare înainte de smeszi -t»

COMANDELE DIN AFAEĂ SE VOR EXECUTA PUNCTUOS CA ŞI PĂNÂ ACUM

Cuptoare „Triumph“în toate mărimile şi diferitele execuţii

M a r c a „ T R I U M P H “ pate„tCatalog se trimite k dorinţă gratis şi frine(,

Triu m ph -W erk e °f„"fabrică de cnptoare şi sobe 2002-55

W E H - S , Ober Österreich (AuKiria-ile-sue) R eprezenta- t în Sibiiu:

J O S E F J I K E L l , s t r a d a C isn ăd ie i 47.

♦

♦♦♦

❖

C A R O L G U R T L E Rl ă c ă t u ş d e a r t ă şi c o n s t r u c ţ i i

S ib iiu , strad a G usteritei Nr. 2 6* n •»recom andă onoratu lu i p u b lic in to resat îv t « e l l<er*tî l &&m, unde gee s e c u t ă t o t f e l u l d e l u c r ă r i c e s e ţ in d e b r a n ş a lă c ă tu şe r ie i.

A fară do aceea la m ine se află- to tdeauna îiî depozit* c u p l o a r e de ori-ce m ărim e ,şi cu d iferite preţari. *8 17-42

'raţii Gömöri ^ i a u a z i n d e l a f a b r i c ă j , ” j p e n tru m aşin i ec o n o m ice

K«nr(-z»*ntrtnÎH "«neralA pentru U n g a r ia a fabricei de m aşin i fji turnătorie de fier & R . J e z e k In

IX.,. Boráro?- tér Nr. -•

B la n s k o .

N'OU! N O U ! Cea mai sim plă iim ai completă garn itură de M aş in i de îm -b lă t it cu m otor în timpul de acum. PJtru instruarea conducerii unei astfel de maşini se trimite gratis cumpărătorilor un

t iuE»ocj

Mai departe recomandăm economilor a s a ş in i de să m ă n a t , construcţia cea mai raouă, tăvălug 'u ri p en tru sd rob itu l p ie ­t r iş u lu i şi tot felul de m aş in i econom ice, epo i m aşin i p en tru fa b r ic a re a de c ă ră ­m id ă , ţ ig lă de co p erit , ţ ig lă de c im en t p e n tru coperit, a lt e m ă rfu r i de c im en t, precum şi fo rm e de f ie r pentru ia b r ic a - srea de ţevi de c im en t si ţev i la fâ n tâ n i § i m aş in i p en tru sp a rg e re a p ie tr ii.

C o nstrucţia cea m ai nouă.

V ârte ju r i de îm b lă t it ş i cu ră ţ it , c a r i m erg fo ate u şo r, cu întocmirea în formă de sac, prin ceea-ce cu ajutorul a 3—4 cai, foarte uşor se poate îm blăti.

M aşinile numite mai sus le liferăm pe lâ n g ă dep lin ă g a ra n ţ ie şi cond iţii av an - tag io ase de p la tă .

Cumpărători serioşi, cari se in teresea­ză de m aşinile noastre, îi cercetăm noi acasă personal pe spesele noastre, prin

83 15

ceea-ce cum părătorii cruţă PFO'*Z oseîiy. geniului, ajung deci mai ieîtin in ^geniului, ajung deci nea maşinei şi serviciu.

sunt siguri de cel mai

M aşinile, cari au lost oi|,iii-

,ndâtf

fost liferate pn»ma FRA TU COMORI, aumite preste toi locul şi sunt cu căldură la toţi economii- ^ tfi, C a ta lo g ş i p re lim in a r de sp

m ite la cerere gra*»8*

Ferdinand Feldmann & Ca.c a s ă d e c o m e r ţ

Budapest, VI. Andrâssy-ut 5 0 .A gen tura p r in c ip a lă a P rim e i S o c ie ­t ă ţ i G en era lă U n gară de A s igu rare .

Îm prum uturi pe a c ţ ii d e la in s titu te de cred it d in provincie^^ şi pjnan-im prum uiuri pe a t iu ucia mamiiiv, uv v. « ... i-------- - lantC* r *de va lo are n e în tro d u se la b u rsă , pe lâ n g ă co n d iţiile ce le m ai cu ^ împr11' c ia re a şi cu m p ă ra re a de fa rm ac ii cu d rep tu ri p e rso n a le J } $ r! Vl ”cţioMfilot! m u tu ri pe a m o rt iz a re ş i h ipo teeare , îm p ru m u tu r i pe z id ir i ş ‘ _ . de gt»t pe h â r t ii de v a lo a re după cu rsu l de b u rsă . H seom pieaza iflţ ă ş i reIt ş i o ră şen eşti, p recum ş i pe r e a l i t ă ţ i în g re u n a te cu d rep tu l e o1 li7 b-12

R e fe r in ţe de p rim u l ran g . In fo rm aţiun i scu tite de ^ J jonden tă în lim ba g e rm an ă ş i m agh ia ră . -C oresponden ţă1PŞŞrP_

germ an a

*'*““ Andr- B*®Serprâvălie_diJ^Ln_SbIlU-

s r i n s e r a t e l er atunei au valoare mai®,

i A pâtid*» Ptstuto-S L, m ^ t6 ţări!*, i» toa»S S s t e social®. Pentru « e s t

„x 0fer8 îndeosebi insera- £ b , « î o i POPOEDUn-.

Inform»ţi*< » * « » “ "“ “J1*, j primesc I» administraţia

FOII POPORULUI.

- î n s E F ^ B r - !^ E 1 S T E R

«»■ ? « v n ärÄi»»»s“ '“o.

Iscrăn ic.• -*!Üwele cele mai nouă şi mai moderne, picturi , v,a DioM.cio _ caceleatâ pr;n întrebuinţarea do ■'* b:?enC’ tH !1 ra te ce se folosesc la ornamentare,1' (colorarea) de edificii şi scoale, pe dinlăuntru ® B ete. Lucru solid. Preţuri foarte »fune. líu ao tó şi lucrări comunale se *u

sniúíiirc. ■ '______________ :— .

..... ( m m \ 5« âa» în dwta!Preluând singur desfacerea, suit în poziţie ca

- eatru numai 3 Kor. să ofer un cias anker-rewon- ■ -ir zărit si foarts fia, dimpreună eu o placată »riintki aau'auritâ. Ciasnl umblă S6 ore mereu, fără »1 trage, despre ce se garantează 3 ani. Să nu rntre- Uw nimenea a-şi comanda, pănă mai ajonş;«, un cias o 3 Cor., 2 bncâţi cu 5 cor. 60 bani, 3 buc. 8 cor. 40 Imai. Trimiterea se face cu rsmbnr3&‘prin Caaă da fxpoit H. Spingaro, Kr»k*4U Nr. 289,-Pentru ce nu Mimne se trimit bsaii înapoi, pr:n ceea-ce ori-ce risic e 63ihs. 201 1—1

iâjwssiîsî păstos

Asfeir-Pila-lipiilsr«its «s }**s tb csal »n li, « mi

feloîîşîa 4* nţlţă sa! w irkths.f.* sj^kt!— h §® ä* g r* , r« « s » * » k » şi rfe s’s’.'î, =

I liiü l ^ :s wia» î«itsţiâot ds şa ţi a 5 tî.- - —— bî-rs sVSaa .pri-siup la casapSru«T> Şi ptissiî» attisai ÎS: îs o-rigia»;« ás îisa,* ess -BjşTCfc -,k jreatii* »Asifear* şî cn

Ca pr«ţ«î 4* 3s> C. l ‘<0■M.SW, 7— s ă s a j s ă u Í&ÍÍ1S.08 t a t o t í * ÍM* « a s* . ÎN^ms ÿn&zipà h fc»H Tfeök,

hî^ndaî I« Baáafs-a'ísbH m i t l a M B f , JM e M s r I » " zh m î i a aur® lu P m g a . v.— Şom ai Elisabüta Hí, 3 aşa . =

SipsíJitíg tíJaici. 393 45 42

S i n g u r u l I n s t i t u t d e a s i g u r a r e a r d e l e a n

Strada íisniám i.80 24 ■

S I B I Ï Ï Jrecomandă

itfiáa Clsnidiel .5,

A s ig u ră ri îm p o triva fo cu lu ipentru ed ific ii, reco lte , m ă rfu r i, m aş in i, m ob ile etc. pe lângă premii recu­noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favprabde couaiţn , . cum ?î

A s i g u r ă r i a s u p r a .■ v i e ţ i i(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela nale cu avantagii deosebite), pe cazul m o rţii, şi cu te rm in fix, cu p la t .r e sm ţp . sau d ub lă a cap ita lu lu i; asigurări de zes tre (copii), pentru^®erv ,c£ l ^ asigurări pe spese de în m o rm â n ta re , mai departe asiguran de acc id en te co r­p o ra le , contra in frac ţie i (furt prin spargere) şi asigurări de pagube la apaoucte .

Sumele plătite pentru p a g « * » « ?}~f:la finea anului 1910 . ■ " 'c Io

Capitale a « I g l i r a t e p e v i a ţ a 4.Sţ<4 SOi-i-acMtate . .. . . . . . • ■ .* 45(1,0^-.A

Starea asigurărilor cn / foc _ K !sfârşitul anului 1910 \ viaţă , 11.0-0,-61»

Fonduri de. iatem eiare^i d* • ,rezervă - • - ■ • • » âA ^,oiiachitate . . . . . - • • ■ .* * i . r ,

P ro sp ecte în co m b in aţiiie ce le m ai v a r ia te se tr im it şi s e .d a ii g ra tu it o rice In fo rm aţii în b iro u r ile D irecţiune i, s trad a C isn ă d ie iN r . 5. şt la to a te a g e n tu r i .Persoane versate 'în Acuisiţii, cari au legături bune, se primesc în serviciul insti-

+u+it1iiî în rnnHîfii favorabile.

» r A T I S Ö ! - w

DEpentru dsm® fi domni

J o s e f S c h le s in g e rI j P i a ţ a . m a p e N i * . 225 ae a flit delà 1 I u l i e n . în

S t ra d a O is n & d ie i N r . 3 1

P ân ă U niyfare vând toate pentrn dato^ şi domni C t a p r e ţ u r if o a r t e s c ă z u t e .

N u p r e ţ u l , c i c a l i t a t e a i e f t i n e ş t e m a r f a !pânzării lcsuta, âarantale d i hun«, pentru casS ş\ fete de căsătorit.

6 bucăţi acoperitoare da pat din pânză de in, fir tare, lăra curatura, U-0'200 cm. Cor 18.53® " n ’ ' l ” ” " f i i mai t a i e , f â r l c u s ă t u r i , 1 5 0 2 2 5 cm. Coroana 15-70

f l r n » I r i t o a r e le ’ m e le d e p a t s u n t d in c â n e p a c e a m a i b u n ă ţ a s u t e ^1 bucată de 21 metri pânzi de Rumburger, S0 cm. la ţi Cor. 13-—. foarte fină calitate Cor, 15 —. 11 _ X_. <1« CA m<1 lnl-5 1 .AP 1 .1 h

’ ° —--------- de in, fir tare, pe duzină 70, <0 cm. Cor. 6 2 0 . ---------- ---- ------- ----- :(19 1U< u r v a it) UO u u i iu a * i * _ _ . \ # r».Garnituri foarte fine pentru prânz şi cafea, albe sau în colori (1 ştergar, 6_ serri . ) . ■ -

8 - 10- , 1 4 - pe 1 Garnitură. Resturi fără nici o greşeală ,^ -18 metn lung. se vând pa mefira î 50 bani şi se trtoit în pachete de c*e 5 chilo. Kanafase, Zeure, Oxtorde, Flanele, Inlek^Damaste etc. trimite foarte ieftin renumita firmă

P r i m a f a b r i c ă d e a r m e d i n F e r l a c h

P E T E R W E R W IGSocietate cu capital lim itat, Ferlach, Kärnten,

recomandă''produsele salo-recânoscute ca fiind de prima calitate şi »noms:Puşti de vânătoare şi de serviciu, da tot felul,-

. încercata de cutră autorité ţi, Pistoale şi Revolvere dela 1 ceie mai simpla până la cele mai fine şi ou ioate preţurile.

Cea mai mape putere de penetraţi»Se fabrică arme după dorinţa şi speciale; se fac reparaţmnx şi prefaceri de tot genul şi foarte solid, cu preţuri ieftine.

Depou bine asortat ou requisite pentru vânătoare şi eu ioate obieetele în legătură cu aceasta.— La cerere sa expediază prsţul-ciirent ilustrat gratis şi franco. "**9 *44 8 -5 2

f g p i l S l l

Paar.. 16 FOAIA POPORULUI

lin provincie, m'arn în Budapesta birou

I

Siroii ie inforainţii.Cunoscând multele lipsuri sîe pu­

blicului românese din feotSrât eă deschid d« Informaţii şi 24 20-

BpnfarS Româneasca.Orice informaţie relativ Ia petiţiile

ÎHsu&t&t® 1* mirtislfcrii ţi Ia site foruri, orice informaţii comerciale şi în gene­ral in orice causă dau în răstimp da2— 3 sile ori şi cai, resoIvS&d tonte- c&eB* iiilo în modal cel m&i cinstit,

Urgitez resolvire» petiţiilor. Vor­besc în persoană ca referentul causei şi rog reeoivire favorabila.

F&c tot felul de ssijlceiri eomer- drsle şi comande.

Preţuri moderate, fservieia prompt, mlcmaţii detailate.'==== La aviz aftept I* gară. =

JL u O l a r i w ,Bndapest, Lajos cică Ne. 14 !, III/I9.

WHf.ST'. '■ .... .... ‘WS®M'-Aii — := E

Din figlănia din flyrîg(Felek, comitatul Szebeti)

oferim 70 15—20

I Ţiglă de cementde prima calitate în diferite colori pré

lângă garanţie îndelungată,

3. Iţăduţiu ţ Comp.

li

C e l m a i m a r e s u c c e s :Peste 1000 garnituri de treerat cu mofor

• • in circulaţie =======VesfiiEfe garnituri tie frEErot cu motor

ileia renumita la ljrlcâ de motoare

Kállai LajosB u d a p e s t , G y á r - u t c a 2 8

sít recomandă tuturor economilor pe lângă garanţi deplină ca cele mai bun«.

învie},' !? p t f t e to t lo c u l . | C fcta log p r in c ip i i g r a t i s .

I n t r e t o a t e m o t o a r e l e e x i s ­t e n t e r e c u n o s c u t e c a c e le m a i s im p le . 1020-25

I L -t^i i"Trry%4ft<

3rfll Mare succes ia»a liberatele In „Foaitt Poporului“, nnd* sunt cetite de mii de pernoice de pretutindeni*, din toate ţArile ţi din toate cercurile aociale, » tó t jo tt iig e u ţâ c â t ş i po p o r.

I)e »ceea „Poaia Peporuîui" este ce! se*i potrini org»o pentru publicare* a tot Mul de inserate: pentru őcupsre* <fcu cău­tare* unui post, apoi pentru văuîări. krludâri, «stapărârj, dekájáén de prăvălii ţi alte in- ttîtRt’v.E’ , cum ţi anunţarea a tot felul de K&rfuii ţi aîticli ce trcbueec persoaaalor iiaguratice tatu în familii. — Informaţii asu­p r i preţului inseratelor se d*u cu plăcere la

A dm in istraţiaJ OII POPORULUI«.

Cassa de păstrare (reuniune) în ^ l i S ţ

P r i m e ş t e d e p u n e r i s p r e f r u c t i f i c a r e f t a ^pe: lângă anunţ cu 4 ‘/,% , iar depuneri mai ' 4'Vt.

- Depuneri şi ridicări să pot face'şi prin Cassa d ep lor °U ^ Darea de carnete o plăteşte institutul. ate Postai

A c o a rc iă î m p r u m u t u r i :p e c a m b i i 2pe h ip o t e c ă replătibile în rate &au în anuităţi &1 '*~20 pe o b l i g a ţ i u n i c u c a v e n f i c a c r e d i t e d e C o n t - c u r e n t pe lângă asigurare hbofe, hârtii, de valoare (acţii şi efect* publice). Dobânda variazâ hitre 8% şi 6% după mărimea în«,ri51t şi asigurarea oferită. . fiului

S c h im b ă adecă c u m p ă r ă ş i v i n d e ori-ce fel de monede străicursul zilei ' D irecţiu n ea ,*11

sau

S p re binevoitoare ateniluneiSubserişii, având în vedere multele trebuinţe ale ţăranilor noştri, am deschis nn

A T E L IE R d e R E P A R A TU R Iin care, pe lângă preţuri foarte moderate să repareazStot felul de maşini, şi anume ■

Motoare, automobile, batoze, lacomoiiile, mori, maşini snenale tttprecum şi montagiuri. Deasemenea primim şi executăm reparaturi pentru ori-ce fel de maşini economice, ca maşini de săn ii nat, secerat ?i de cosit, plugari etc.

RUli«fttl să afli îit Sibita, târgul Vitelor techm (ViclimarKt jHaiz} jfr. ijjp Rugându-ne pentru binevoitorul sprijin al onoratului public românesc, semnăm5 Ş . 170 5— Cu toată ştim»

• g • M O . N D A ş l S T J Î k J t f O I U ,

I

: r

L a „ C r o i t o r i a U n i v e r s a l ă “

S T iR Ä S C tTTstrada Cisnădiei Nr. 30. SIBIIU- strada Cisnâdtei Nr. 30

-rr Telefon Nr. 172.

Aduc'la cunoştinţa onoratului public, că mi-au sosit cel« tMi ncas stof« enfilcze ?i indigene pentru sesonul de primSvari şi vară — astfel că stau la dispoziţia on. public pentru a efectui ori-ee comande în branşa croitoriei după modelele ce le mai nouă-

- t -—~ 5eroiciu solid şi grabnic. — Preţuri moderateSprijini(i industria română!

.... rm s^jasB sţ ' " " r ' r .-" "mmmm11 l . i.........mwmmbb«:

Poriand şiRomancemeni

de 2 ra ş c v şi j^eeciner

Pentru zidiriM

TraverseSiueitupyiß trestie.

îm p l e t i t u r ă „ B a c u l a “Muterialul de zidit în viitor.

-- — : Ieftineşte orice gidiee. : ^

C ărei f 7 J ic k e li, SSbiiu ş i

3mpktitufi ás sâmăou ochiuri în ori ce mărime şi gro« »Íme a sârmei, pentru tot felul de

închisori. 1X3 12—82

M rdecm ţi ^fier modelat, eî f .

si fler de Dţţhtf

siUDi.se #»* 1q p j ß V i

1 industrii iatui

FB8873ÍBH Slîîlîs