PREŢUL ABONAMENTULUI:

an a n ............................... 5 cor. 40 bani,

P» 5 jumitale de an . . ". 2 oor. 70 bani.

KcBÎLnla, America ţi alte ţSrl etrilne 11 cor, anual.

Iboaamenle ee fac la„Tlpografla Poporulul“#Sibiiu.

Apare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.

Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

ÎNSERATE:

să primesc Ia BIROUL ADMINISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un gir pstit prims-dstă 14 bani, a două-oari

12 bani, a ireia-oară 10 bani.

Plugari-Ostaşi.A îuceput a se desbăera bi­

nişor vremea.

Scânteierile primăverii învio­

rează văzduhul, mângăie dealurile

stâncoase. câmpiile întinse şi văile adânci.

Au început a se desfunda omă-

turile încleştate prin văi şi codrii

bătrâni se scutură pe îndelete de

podoaba cea albă şi grea a iernii.

Începe a se premeni câmpul

şi pan* că se trezesc ca din un

somn lunii; ogoarele, cari au ho­

dinit toată iarna sub aşternutul moale de zăpadă.

Şi plugarii tresar acum ca

dintr o aiureală, simţindu-se cu­

prinşi în adâncul sufletului lor de

fiorul unui dor de muncă nouă. !

Dorul de ţarina împrospătată şi ,

plină de reveneai;!, dorul de câm­

pul întinerit ii încearcă...

Acum îşi aduc aminte, săr­

manii. do alte primăveri, paciuice

şi binecuvântate, nu însângerate ca

cele două din urmă. Din depăr­

tările, in cari se allă, de prin ste­

pele Rusiei, din iadul doi a Do-

berdo sau din apropierea Mării

Adriatice ei se gândesc acum îndu­

ioşaţi la plugurile lor, cari au ţepe- j

nit de atâta şedere îndelungată pe

rotile, la grapa, la sapele şi coasele

lor, în cari scurmă de atâta vre- ,

me rugina. Simt, că ogorul stră­

moşesc, care începe a se împodobi ■

cu haină de catifea verde, îi aş- j

teaptă, îi cliiamă acum zi de zi.

ca să-şi, înfrăţească traiul, cum şi-l

înfrăţiseră totdeauna primăvara, ;

când înviară câmpurile, când ră-

mânea aproape pustie bătătura sa­

tului şi toţi, cu mic cu mare, se !

înşiruiau pe brazdă...

Dar acum cine se mai îoşi-

rue V Moşnegii, femeile şi copiii

nevârstnici, căci tot ce a fost om

de ispravă, tărie şi putere bărbă­

tească, a trebuit să se înşirue de-

alungul fronturilor de luptă, strân-

- gând patul puştii în loc de coar­

nele plugului.

Vântul, de primăvară par’că

picură în zori de zi din undele

sale înlăcrimate câte o frântură

din doina îndurerată a plugarilor- ostaşi:

Foicica la tă 'n dungă /

Toate p lugurile umblă

N um a 'a l meu şede ta umbră,.

Câtă jale nu se desface din

această oftare a plugarilor, pe cari

împrejurări atât de potrivnice ii

ţin departe de ogorul strămoşesc

şi de îndeletnicirea adânc,'înrădă­

cinată în lirea sătenilor, noştri.

Căci plugăria a fost totdeauna, pe

lângă păstorit, deprinderea cea

mai plăcută, pentru caro poporul

nostru simte în sufletul său un

îndemn firesc.

Ne apropiem şi în privinţa

aceasta de firea strămosilor noştri» 1

din vechime, de Romani, cari so- :

cotiau, că număi plugăria şi viaţa ;

ostăşească sunt îndeletniciri vred- !i inice de oameni liberi. Şi nu aveau

nici ei, cum nu prea au nici să-

tenii noştri, vre-o aplicare deosă-

bită pentru meserii şi negoţ. Dis

preţuiau vinar aceste mijloace de i

îraiu şi isvoare dc bunăstare. Astăzi

fireşte nu e bine a nesocoti foloasele

mari, ce pot (ţie aduce, dupăcum

nu e bine nici a dcapreţui pe cei-

ce stăruieso mai departe la ceeace

au învăţat şi pomenit din bătrâni,

la plugărie.

Dimpotrivă trebue să recu­

noaştem, că toate categoriile det ’ «7*

oameni, fîe că muucesc cu bra­

ţele. ori cu capul, ori cu con­

deiul, ori cu sula ori cu sapa, au

însemnătatea lor deosebită în viaţa

poporului nostru, toate sunt de

lipsă şi folositoare fiecare în fe- ;

Iul său.

Totuşi nu vom greşi spunând. !

că însămnătatea cea mai mare o I

au în timp de pace p lugarii, după !

cum o au în timp de războiu os- !

laşii. Adevărul acesta a fost scos

la iveală adeseori din partea oa­

menilor celor mai învăţaţi s:-l în-'■ * }tăreşte zilnic şcoala vieţii.

Cel mai vestit filosof din ve­

chime, Aristotel zicea, că în ori­

ce ţară şi la ori-jare popor cei

mai buni oameni sunt plugarii.

Căci din munca lor rodeşte, pă­

mântul şi dela roada pământului

atârnă-bunăstare* sau strâmtorarea

oricărei ţări şi a oricărui popor,

j Plugarii sunt. de obiceiu oameni

| buni şi blagosloviţi, strădalnici la

I muncă, ascultători si împlinitori ai

I poruncilor dumuezeesti şi omeneşti,

milostivi şi îndelungrăbdători.

Mulţămită tocmai acestor în-

: suşiri. dau plugarii cel mai pre-

j ţioa material şi iu timp de răsboiu.

| când se cer jertfVIe cele mai grele,

i l ’e cât e de însămnată munca lor

în timp de pace, când intru su­

doarea toţii ostenind din zori până

în noapte fac. să-şi verso tot darul

• milostiva glie. pe atât e de mare

' jertfa lor în timp di* războiu, când

j piepturile lor pline de bărbăţie si

i de credinţă formează cel mai pu­

ternic zid de apărare. De tăria

acestui zid se zdrobesc atâtea va­

luri de duşmani cutropitori, spul-

berâuduse şi întorcându-şi ta berile

în lugft. Kra deci îndreptăţit bă­

trânul aspru şi încruntat, ( ’ato. al

Romanilor, să r*p iua cu atâtea

veacuri înainte, că din plugari se

nasc oamenii cei mai viteji şi os­

taşii cei mai de isprava.Mucenici ai datoriei în timp de pace

şi în timp de răsboiu — lor li se cuvine cea mai vie recunoştinţă şi cea mai nea­dormită îngrijire din partea tuturor cari sunt cliiemaţi a cârmui destinele ţArilor şi ale popoarelor Şi fiindcă viaţa poate să înflorească, mulţămirea să se înră­dăcineze şi belşugul să se reverse nu­mai acolo, unde plugurile nu ruginesc şezând pe rotile, unde braţele de muncă rondnică şi binecuvântata nu sunt abă­tute dela destinaţia lor, de aefea ve­dem că şi în aceste zile de vifor se iau dispoziţii din partea cârmuitorilor, ca plugarii să fie trimişi aca?ă, la brazda lor, pe timpul, cât durează aratul şi să- mânatul. Dela plug întorcându-se iarăşi unde i chiamă datoria lor ostăşească, dorul inimii lor după timpuri de pace statornică şi de contenire a vijeliilor

răsboinice, răsună în cuvinte ca acestea:

Frunzft verde de negară Ori nu i nime Doamne 'n ţară.Ochii pe la noi sS-şI plimbe Crugul vremilor să-l h; hinibe '

. ' Şi de o fi, aâ'nch*-ge ape,De năpsste să na «cape...,

Fiindcă ostaşii plugari sunt buni ai

viteji si plini de credinţă, şe va milosti

Cel de sus să schimbe crugul vremilor

■si să ne scape de năpastea îngrozitoare,

sub povara căreia scrâşnesc ţări şi po­

poare.Iar la sfârşitul acestui răsboiu,

-când se va face tuturor dreptate, răs­

plata cuvenită plugarilor-ostaşi pentru

toate vitejiile şi jertfele lor ,nu va pu­tea să lipsească, ci va trebui să se re­

verse cu îmbelşugare asupra celor ce

poartă greul tuturor răsboaielor şi sute-

rinţelor din lume.

In vederea alegerilor de deputaţi congresuaii.

Candidatul poporului este: D l '

D r . foan B roşu , in cercul S ib iiu lu i.

Cu vădită bucurie venim sv vesti, că

scrisul nostru din numărul trecut al

;.Koii Poporului“ . întitulat » G ânduri in

vederea alegerii dc M itropolit«, a fost

ioarie bine primit în toate părţile, şi a

găsit un adânc răsunet în cele mai largi

pături ale poporului şi alo iubiţ lor noş­

tri cetitori. Dovada cea mai limpede

sunt multele scrisori de felicitare cari

ni au sosit la redacţie, şi dragostea cu

care au fost Imbrăţişhto gândurile şi

sfaturile noastre deopotrivă. Reproduceai

una din scrisori la întâmplare, pentru

de-a dovedi interesul viu arătat si de

popor in vederea acestor alegeri, cari

precum so ş!io vor avea loc Dumi­necă în 2 Aprilie st. n. 19 1 6. infiece com ună :

,.Pea stimate Domnule Redactor!

Cu mare mulţumire am cetit sfatu-

Tile I) voastră din iubita noastră ..Foaia

Poporului“, cu privind la alegerea de

mitropolit. Că zău n aţi zis întru aceea

nimica rău. Bine a - ţi spus că poporul

cere a?.i mai multe. Fu nu vreau să

mă laud. dar ca unul ce sun fost iu

America, ni am văzut multe soiuri de

oameni -ji credinţe* fel d<; fel, m ’a du­

rut inim*, când mu venit acasă şi am

luat in seamă, cât de înapoiată este ,

.sărmana noastră biserică românească.

Au lip&it si lipseşte şi azi de bună-

ijeacuă incă aceea ce spuneţi şi D voastră,

adicătelea cultura. Or fi ei oamenii

n oştii dobă de învăţaţi, dar cu toate

astea spre jalea noastră, vedem cum

par"că tot îndărăt o dăm ca şi racu.

Deaceea vă mulţumim pentru gându­

rile D voastră nimerite. Ştiu în jâ că

.alegerea mitropolitului, care e cârma

bisericii noa«tre, atârnă dela deputaţii

cari voi fi trimişi la adunare, adecă

congresul din Sibiiu, pentiu ca să-l

aleagă. Deaceea ne-am sfătuit noi mai

.■mulţi cetitori a i gazetei d voastră să vă

rugăm a păşi D voastră domnule redac­

tor a l »Fo ii Poporului« Dr. loan Broşu,

a deputat a l cercului S ibiiu , ştiind că

ÎD-voastră aţi avut totdeauna la inimă

durerile şi int = ese-le adevărate ale po­porului

A ceai ea am avut a vi lp spune si jăm ân al D-voastri stimător

George Muntean, plugar.

Pag. 2

îndemnat deci de aceste cuvinte calde

şi de alte chiemări de-ale preoţimei m am

liotărît iubiţi alegători, sâ candidez şi

eu ca deputat congresual ordinar în cercul Slbiiului. ^ pentruca să

se ştie care comune se ţin de cercul

acesta iată le voiu inşira a ic i: din cer­

cul S ib iu lu i: Boita, Bungard, Cornă-

ţel, Cristian, Guşteriţă, Loamnăş, Mohu,

Nucet, Ocna, Poplacă, R ăş in a r , Râu-

Sadulu i, Roşia, Rus ciori, Ruşi, Sadu ,

Sibiiu , SUmnic, Şelimbăr, Şui a-mare,

Tăhnăcel, Tur niş or, A 'u rpăr. D m trac-

tul Agnita: Cichindeal, C/itrpăr, Fo-

feldea, G ă inari, Iloznian, M a r pod,

llirnbav, Nocrichiu; din tractul Avrig. Avrig, Glâmboaca. Porceşti, Sebeşul dc

sus şi de jo s , Sacadate; din tractul

Mediaş: Ilaşag , Şaldorf, Şeica-mare,

Ştenea, Veseud.Am toată nădejdea că fiecare ce­

titor al gazetei noastre îşi va face- da-

torinţa. Toţi alegătorii dtn aceste co­mune votati deci pt7itru candidatul po­

porului-. Dr. Ioan Broşu, redactorul •»Foii Poporului* » G lasul poporului e

glasul lu i Dumnezeu«, zice ş i Scriptura .

In Dumineca alegerii mergeţi cu toţii

la biserică ş i f i in d întrebaţi cu cuie

votaţi, spuneţi că la locul întâi, câci sunt doi deputaţi cari vor trebui aleşi, î l vreţi pe rcdactorul Dr. ioan Broşu, candidatul adevărat, care scrie

ş i apără cu condeiul interesele popo­

ru lu i nostru !

Să vă ajute Dumnezeu!

L a oprirea t ip ă r ir i i

„ lîo m â n u lu i “.D n Arnl no-ii Ho.-ik E*i nrmiitoareft tipă­

rituri:

„ R o m â n u l “1/14 Ian. 1911-26 Febr. v (10

Martie n.) 1916.Kcdnctor rt-i poti aîjil : f\>nstanlin Sa'"u.

Cătra oti.\noştri abonaţi şi editori.

I ’rwi ord n^ţnincn t-n da'h «ni» Nr. .’!2,8.')8/V. !

n. din 191 li Hiinimru* <i>’ mt#rn* ungar b<Iuco \ In cuinijiinţii njiiiif.iorului nostru rcHpjtizab I d. Cniutnntin iS.'ivu. t'diiorului ro.-pftnmbil d. Lnr renţiu Luca, prccum tipograf oi „(‘onro.dm* cii iticcpAud rti lina do 10 Mnrt c n. 191G ncn<t tniui-tru ut>"«r opreau po timp wlntAriU npnrţia ziarului LK>mânulu, fngtnul oficinl nl pnrt'dului ne.-Uu 'nslimial. motiv că „conţi­nutul publicat>vnilor tarliculi şi informa- ţiunt' apărute m coloanei' acestui ziar va- tănul interesele războiului.

Aceenj ordinnpune, cu provo’are la §-ii 27—-29 'tiu ot-iin. miri. dam t-ub Nr. 2f>()i>— l f l l i M. K. m clif-itm fXHcutiril nrt. 'te lege X V I din 1014. oprrite agenţ-ilo ţi Biounle jKjitrle din ţnrâ -a primească. orice fel pe plu­tiri r,->ri ■•’ar fh.'e în Viitor, cu rasn 'at postai eau cb <|ur. la adresa a lmin'8!raţ:ei ziarului _Ro

irâmit'.In urm*re rugini nn. no?!r- abonaţi ce­

titori cii începând cu ziua dc azi toa.tr plă Urile (i3xe resianie e.t abonament, sau anun­ţuri, dăruiri pc scama ,,Orfelinatului din Sibiiu ‘ ele) să le facă numai In adresa Tipografa * Co'uordia* soc. pe acţii, Arad etr. Zrinyi Nr. l/a, deoarece tipogr.ifia „Con­cordii«. cue şi până acum s adus atâtea Si-r-

îenle partidului noitru naţional »i prip. e<e- rutia lucrărilor tipografice a mulţumit toate pre- tenţiunde on. public românesc, îşi va conv.nua activ Utea fi si, în u-mare, primeşte ţi in vii­tor spre i xeciHfre orice lucrări in bran;a acca- sta: inviisr;. b larţuri ele.

Totod-U anunţam, c\ astir! am cerut în scrii dlui p imar *l-or*şu!ui Arad ?â >a la cu- noştinţi continuarea apariţiri ziarului poli­

FOAIA. POPORULUI _______Nr. 11

tic săptămânal „Poporul R o m â n L» timpul său vom anunţa on. noţtri abonaţi şi cititori despre reiultatul acestui demers al nostru.

Noua revistă »Pagini literare“ va apar« regulat. Nr. 1 este gata }i inc»pând de Luni 13 Martie n. a. c.‘, se va începe expediarea.

Aducitud acestea la cunoştinţa on. nojtri

abonaţi ?i eetiiori, le mulţumim călduros pentru puternicul lor sprijin şi ii rugim să ne 'păs­treze actleaşi sentimente ţi şă ne onoreze ţi pa mai departe de acest ninre ţi puternic sprijini

Arad, 27 Februarie v. (11 Martie n .)

191G,Cu deosebită stimă.

Redacţia şi administraţia ziarului »Românul*.

D-l Marghiloman despre poli­tico externă a României. .

La sfinţirea noului local al clubului coir- servator din IMoejti, care* n avut loc Duminec*. ^eful partidului conservator d 1 A l. Marghu o— man a rostit un discurs mii lung, din care daai după ziarul »Ziua< partea din urmă:

Suntem cu conştiinţa înpăcată

repet că. cât timp nu se vor lua d e o ­

potrivă măsuri la câteşi trele g ra n iu

după cum s’a hotărât în Consiliul d a

Coroană şi guvernul se clatină, îi v o m

trago la îndoială dreptul de a schimba,

linia de purtare luată acolo.Guvernul a fost împins în hotirâ.-

rile lui şi de o parte a opoziţiei. M a t

ştiu că guvernul spune că a fost î m ­

pins de curentul public. Curentele? N i ­

mic mai schimbător, nimic mai schixn-

bftc’os. Politica nu se face cu curente ,

mai ales în România Guvernul n ’a c o n ­

dus opinia publică, deşi era dator s*o

facă. Curentul e la suprafaţă, e p ro d u s

al presei şi al organelor oficiale.

Când vorbeşti de un lucru atĂ.*

de ging>ş de aspiraţiunile neamului, d »

ideal naţional, nu st* poate merge c t i

uşurarea, cu caro a mers guvernul p e n ­

tru realizarea idealului naţional. A ÎC :

nu mă cert cu guvernul; el n ’a z : %

vorb* hotărâtoare care să fi dat o î n ­

drumare. dar sunt atâţia alţii cari a c

spus o şi critica mea la aceştia nit*r*re.

Drumul po care ni-1 arată federaliş:ii mergea numai intr'o direcţie. Nu t r e ­

ime să abdic la realizareii idealului m e u

dela o politică numai într'o direcţie i

Nu voi fi eu acela care să iau boii d*»

iunie iţi să trag brazdă peste m orm ân­tul lui Ştefan cel Mare. C.i adev&ra! om de Stat cudrogoste curată de ţară *»;

neamul tău nu trebue să-ţi pierzi d ?c

ochi steaua ta ci trebue să-ţi Îndrume?: paşii spre punctul hotărîtor al interese

lor mai înalte de Stat.Politica carc nu renunţă n ic i / .r

: Apus n ic i la R ăsăr it — aceasta e fc ~

! litica adevărată. Trebuie să ne indre-p~

j lăni privirea spre R om ân ii dela. R ă s ă-

I rit, ş i aceasta spre binele celor de'^z

! Apus

î Ori care va ft politica momentnlu:

: să nu fie de cât politica desbătută f- ■

: comun.

Politică de a da cu bâta şi de fapte

j împlinite fără consultaţiunea noastră-,

aceasta nu se poate, şi facem apel is

. toată suflarea conservatoare din ţară ca

să fie atentă asupra acestui fapt.

• Aceasta e tot ceeace am avut să

vă spun şi după cum noi vă sunteir

buni sfătuitori, să fiţi şi voi îndemnă.-

torii noştril de fiecare ceas.

<-fi r. 11 FOAIA POPORULUI Pi.?. 3

Nici o palmă de pământ României!

Declaraţia deputatului basarablan , N- Ghepeţki.

In timpul dm urină s’au tipărit prin gaza­

te diferite lucruri m tln-tia Boarii) M. He spu ne», că jţuv'fnn! n.*, |.e* tru n câsiiga | e par­tea Rusiei Komiinn, *r ii fiicji anumit« făgă­duinţe că va da îndărăt anumite pirţi din Ba­sarabia României. Alte ştiri iarăşi spuneau i-ă populaţia dm Basarab a e fo&rte agitată temân- pu-se de-o năvălire românească etc. etc.

Ca un răspuns Ia toate aceste svonuri se pot ţinea următoarele declaraţiunl ale deputatu­lui basarabian N. Ghepeţki publicate în ziarul românesc >Cuvântul Mo!dov«nesjc ce a-apare la Chijineu în Basarabia:

Când vii îu ţara noastră, începi a simţi că toţi sunt nelm:ştiţi. Pretutin­

deni 80 poartă svonuri despre curăţirea

Basarabiei de cătră ocârmuite şi chiar

despre aceea cum că-i hotărât ca par­

tea de miază zi a Basarabiei, împreună

cu ţinutul A U er »nanului, să fie întoarsă

României.

Această nelinişte, de altfel o sim­

ţeam şi eu înainte do a porni la Pe­

trograd.

Sjsind acolo, m ’am înfăţişat la

ministerul treburilor din afară, unde

am vorbit de a dreptul despre neliniş­

te» mea.

Mi s’a răspuns lămurit şi hotărîtor:

„N’aveţi. t amâ: nici o-palmă de pă­

mânt na v-a fi trecută României: de

altfel nici vorbă despre aşa ceva 1* noi

n ’a avut Inc“.

Eu m’am liniştit cu totul şi atn în­

ţeles, că svonurile neliniştitoare din ţar*

noastră n’au. nici un temeiu şi nici o

însemnătate.

Mai târziu, la şe.d:nţa comis ei bud­

getäre, când s’a vorbit despre starea

lucrurilor în guberniile mărginaşe, eu

din nou am ridicat întrebarea despre

Basarabia ai ini s a răspuns iar, că lu­

crurile stau bine.

La întrebarea im-a daci mi se dă

roe sä spun despre aceasta locuitorilor

din Basarabia, am căpătat ri spunsul că

nu numai se poate, dar chiar trebue

de liniştit pe toţi, că nimeni nu se

gândeşte la aceea ca să se dea Basara­

bia întreagă sau o parte din ea, fiindcă

noi suntem încă destul de puternici, apoi

nici vorbă nu poate să fie despre nişte

temeri oarecari.

Din cuvintele dep. Ghppeţki !*■« sentimen­tele adevărate »le Rusiei fni8.de Romflnia. Cu alte cuvinte zis, dacă Ruţli se simt puternici, ti n-au de ce să tema fi prin urmare cu atât mai puţin au motive dea da indărăt Ro­mâniei Basarabia aau părţi din aceasta provin­cie odinioar* românpas"*.

D E P E Ş I.

f/iarelc răsboiu al luitiii.Au început din nou luptele.

încăierarea deia Verdun şi atacurile nebune ale Ruşi­lor. — Italienii respinşi.

După aproape patru săptămâni do

vărsare de sânge. încă nici azi nu sun­

tem in stare a vedea limpede, caro e

starea lucrurilor înaintea \erdunului.

Trei atacuri mari au dat Nemţii şi tot-

dentâteaori au fost nevoiţi să se oprească

înainte;* zidurilor de oţd ale întarituri-

lor. E adevărat că ftu • avut frumoaso

izbânzi ÎD vro’o câteva puncto ale ce­

tăţii. aşa Ia ocuparea întăriturii Douau-

mont şi altele, dar perderito de oameni,

despre cari scriu gazetele din Elveţia ar

fi aşa de. mari, încât ca să-şi adune pu­

terea a trebuit să se oprească o clipă.

Acum a început a patra lirptă. După

cât se vede luptele acesta par a fi ho

tărâtoare pentru soartea răsboiului. toc­

mai din pricina înverşunării lor. Toto­

dată cetim in gazete, că şi Ruşii au

început să se mişte, ba în unelo locuri

după cum vestesc depeşile comandei

noastre militare, ar fi fost aşa de tari

încât la Usciesko, armata noastră a tre­

buit să ?e retragă puţin. ’Unde sunt

Nemţii, aşteptatele atacuri ruseşti au fost

întreprinse cu mare înverşunare pe fron­

tul lacului Drisviati— Posta vi şi de amân­

două părţi »le lacului Narocz. In toate

păţile duşmanul a fost respins cu per-

deri neobicinuit de mari. In faţa pozi­

ţiilor noastre, numai la lacul Narocz, au

numărat Nemţii 9270 ruşi morţi. Per-

derile Nemţiiior sunt foarte mici. Lm

sud de lacul Wisnâev, s au mărit lup­

tele de artilerie.Ia sfârsit şi italienii şi-au m a i'în ­

cercat odată norocul. Insă dai raportul

de Sâmbătă a Iui Iloffer iese că urma­

tele austro ungare au trecut la ofensivă

pe frontul italÎMii, mai ales la capul de

pod Tolmino, unde au cucerit o pozi­

ţie italiană şi au făcut .peste 130 pri-

zinneri italieni.

Din toate aceste vedem cum se

apropie «războiul încetul pe încetul de

clipa sa hotărâtoare. Pregătirile în toate

părţile sunt 8şu de mari, încât pretutin­

deni ne putem aştepta la lupte tnari.

Dimiala ministrului de p&sboiu francez.

Din Parii se anunţa:

Ministrul de răsboiu Galbeni a adus

la cunoştinţă dimisiunea «a infr’o scri­

soare cătră nrim-ministrul Briand. Acesta

a primit dim siunea. Mnisiru de răs­

boiu a fost numit generalul de divizie

Roquoî.Noul ministru de risboiu e -~ dupa ştiri

din Genf — in vârstă de 60 ani ş* * fost până acuma comandantul unei armate din regiunea Woevre, cere a luat parte la luptele vehemente mal recente de pe frontul francez. Roques a făcui

parte din statul ofiţerilor de geniu, 81 neînţeles, nu se bucură de autoritate^ lui Gallieni.

Generalul Roques — noul ministru de răsboiu francez.

Geneva^ 17 Martie. — înfrânge­

rea franceza dela Verdun, provocat

spărtură în guvernul francez. Svonurile

cari au umblat o săptămână de zile

despre demisia ministrului «ie răsboiu

francez Gallieni, capătă acutP o întărire

oficială: Agenţa Havas din Per s anunţă

oficios: Generalul Gallieni .şi- n dat de­

misia, din motive de sănfttate. Genera­

lul du diviz, R< qu-s a fo:t ales de sue-

i e^or al lui Gailiei i, — noul ministru

de răsboiu, este un ^enenü bătrân, énre-

serveşte de mulţi'ani în ministerul da

răsboiu. Ei a stal m inspector îu frun­

tea aviaticei (maşim tU- sourai) militare.

Gallieni a trimis o scrisoare, prim-

ministrului francez. Briand, în care spu­

ne că toate puter.le ce şi le a pus în

serviciul patriei, sunt acum pe sfârşite.

Medicii l ’au sfătuit să se abţie dela ori­

ce lucrare, căci are nevo e de linişte şi

de îngrijiri seriosse, — de aceia numai

e în situaţ:e să ocupe înaltul post, —

şi cer<> să i ge primească dimjsia

Prim-ministrul Briand răspunzând

observă, că numai cu păreri de rău.

primeşte această demisiune, căci conlu­

crarea lui a fost preţioasă pentru apă­

rarea naţiunei, şi de aceia speră, că în-

sănătoijindu-Be în cutând, să poată o-

cupa rară postul de grea răspundere.

Germanii ocupă o poziţie la nord , de Verdun.

— însemnătatea cuctrirci înălţimci „Mort 11oi ntne' —

Berlin, 17 Maitie. — Dela marele

cartier general germHn, se anunţă:

Francnzii nu încercat ><.i azi, să re­

cucerească înălţimea Mort Honimé, dar

n‘»u putut produce nici cea mai mică

schimbare a situaţiei. Au atacat pe ger­

mani din nord In marginea pădurilor

Corbeau şi Cumieres şi au dat năvală,

spre înălţimea Atacul francezilor

a foBt rtspins cu uşurinţă do către ger­

mani. 'Francezii desvoltă o lucrare mare

artileristicâ şi pe celelalte fronturi, mai

cu seamă Ia ( .’lnmptigne.

Corespondentul din Paris al zia­

rului ..Secolo" anunţ* : Mort Homme e

o poaiţ e foarte bună pentru artilerie,

dar nu stă în legătură cu celelalte po­

ziţii. Se ridică ţ.e un deal cu împreju­

rimi prăpăstioase. Cea mái înaltă înăl­

ţime, Ia răsărit, iste tn stăpânirea ger*-

manilor. Germanii au întrerupt atacu­

rile lor de infrtnteri»* la nord de Ver­

dun şi 1* Woevre. D<tr pe tot frontul,

în urma bombardării a artileriei ger­

mane 80 poşte aştepta o ofensivă ger­

mană care să se extindă pe un front de

Jă klm.

Un succes austro-ungar contra ruşilor la Tarnopol.

Budapesta, 1/ Martie. — Rapor­

tul oficio3 al lui Höffer, cu data de azi,

sosit in ultimul moment, anunţă urmă­

toarele de pe frontul rusesc-

In mai multe locuri, la râul Stripa

a avut loc lupte de avantposturi, cu

succes pentru araiele noastre. La vest

de Tarnopol, trupele noastre au pătruns

în tranşeele ruseşti pe o întindere des­

tul de mftre, şi am făcat prizonieri 1

stegar, 67 soldaţi ruşi, capturând şi 1

mitralieză şi 4 asvârlitoare de mine

Nouile dări de păsboiu ale Germaniei.

Btrlin, 17 Martie. — Reichstagul german a început eri să desbaiă proiectele cari prevăd

dări noui de răsboiu.Secretarul de stat, Dr. H-'lffencIi a ţinu«

nn d i3curs Er&tând cum gr’]* Germaniei este

acum ca toţi banii «i toată munea sunt adunate

numai pentru trebuinţele răiboiuiui. toreje

Pag. 4 N FOAIA POPORULUI

f

Nr. l í

budgetul pe anul trecut, arată un deficit de 4S0 milioane, e nevoie per.tru acoperirea lui, de ncui déri de răsboiu, peatru ca organizaţia financiara să nu fie zdruncinată.

Ya ieşi şi Spania din neutralitate 7

Geneva, 15 Martie. — Ziarele parisiene ■cred că după intrarea Portugaliei în râ«boiu şi Spsnîa pe va lăsa d« neutralitate şi se va ală­tura la Ententî. Gazeta »L:beral< din Madrid se teme că comerţul transmariiim al Spaniei se va opri acum cu totul 'şi că răsboiul submarinelor -se va întinde până în Spania. Z arul , Epoca“ scrie că după nouile întâmplări Spanis in niei un caz nu va putea să rămâie neutri. E inu- resant câ una din foile cele mal mari din Ma ■drit, ziarul ABC a foit oprit să intre in Por­tugalia.

Rechemarea tvapelmp franceze dela Salonic.

Din Sofia se comunică:

Din cercuri binş informate din Sa­

lonic se comunica că se face o nouă

concentrare a armatelor a ncflo-franceze

de sub comanda generalului Sarrail.

După aceasta regrupare, trupele

engleze au ocupat primele poziţiuni de

pe front, iar trupele francezo ocupă

spre sud poziţiunile din apropiere do Salonic. I

Această nouă concentrare ar fi în

legătură cu marile operaţiuni din Franţa.

După o informaţiune so zice că gene

ralul Sarrail a primit oHin dela statul

major din Paris, că trupele franceze să

fie ţinute în apropiem de Salonic gata,

pentru ca la prima chemare, — în caz

de nevoie, — să se poată imediat im

barca pentru Franţa, unde se presu

pune că ele ar putea deveni trebuin­cioasă.

Generalul Surrsil a îndeplinit or­

dinul ce i-s’a dkt, dar în acela* timp

* comunicat la Paris că trupei« engle­

ze. singure nu sunt în stare să se Îm­

potrivească unei ofensive contra Salo-

•nicului, chiar dacă această ofensivă nr

ii făcută numai de trupele bulgare1.

Generalul Sarrail îşi lasă deoparte .prin urmare, ori cu răspundere.

In legătură cu rechemarea trupeh'r franc;z h , h u şi sosit in portul Salonic

şi un mare număr de vase de transport.

Cea mai grozavă luptă de artile­rie a răsboiului.

Asupra luptei dela Verdun foaia

r Xawelliste" din Lyon dă următoarea

descriere: ..Lupta aceasta este a se con­sidera de cea mai grozavă luptă de ar­tileria.

Numeroase părţi din frontul fran­

cez au primit în curs de douăsprăzece

■oi<* o sută de mii de proiectile. Pădu­

rile erau cosite până lă rădăcini. Râu­

leţul I orges dispăruse formănd numai

un mic lăculeţ. Muchia inălţimei cota

2 lo era retezată pe o întindere de 27

metri prin proiectilele germane. După

•o mare bombardare germanii pătrun­

seră Luni după amiazi în Satul ForHes,

urcând cota 265. Spre noapte francezii

ţinură regiunile mai îna te ale Cotei

lUie. Marţ! înainte de prânz focul de artilere germană deveni şi mai aspru

Tunurile scuipau un foc nimicitor asu­pra frontului dela vest. Spre seară ^r-

mânu reuşiseră să SG adăpostească lu b scutul arborilor încă rămaşi în pădurea

•corbilor ameninţând de aici posiţ uniie francezilor la Cumieres

i *

Jţăjboîul noaptea, — îti Văzduh...— Groaznică lubtil între atroplant franc ezt

f i un Zeppelin. —-

/.inrtlo francezo publică o descriere n lup­tei îieriono co n avut loc cu prilejul celui dia urmr* ntnc nl unui Zeppolln asupra PariauluL Cu dosument nsupm vnloarti diferitelor so'uri do apnralo airieno, dftm mnl jo.«, în rezumat, aceasti descriere:

Po la orolo ţ) Beira, la serviciul do nvia- ţio de |>o lângă cAuipuI»întîirlt al Parisului, h'r vorbit prin telefon că două Zeppollnuri so în­dreaptă Hj.ro Pari*. Toţi piloţii do aeroplane mitralierii erau la posturilo lor şi în m»i puţin do cim-i minute doti:1 aparate do rocunoaşiore îşi luară aborul.

Informaţlunilo tolcfonico po urinau ţi in curând plecară toate aparatelo Înarmate, untl* cu turnir1, nl trio cu mitralieze.

Priveliştea era strălucita. PjuKzccI de mi­nute după «larma, 21 do aparate so ridicaseră, în aer, formând deasupra Parisului, un fel tis reţea, la o înălţime do 2—3000 metri.

Avftnl muniţii din belşug, aparetelo zbj. rau prin var. lubul intunor.at, aşteptând zeppa linurile.

Ncaptca era foarte întunecoasă. De!*. ‘J00 metri în au*, o intinsii maro do nori at?- peren pimântul.

Parisul era in întunecime desăvârşită, dar prin unele crepilturi dintro nor, era uşor do re­cunoscut, de oareco mahalalele erau luminate, ţ! formau ca un corc luminos în jurul Parisului întunecat.

In vreme ce aeroplanele francezo făceau do pardă, zeppelinül, căci nu era decât unul. îşi continuu drumul spre Paris, nevăzut fără ss. facă sjromot.

Pe măsură co se sprop:s, ae înălţa toi mai mult. şi când ajunse deasupra Parisului, era la o Înălţime da 1000 metri.

Toate operaţiile le făcea cu lămpile stinse;o ceaţă de»să acoperea razele luminelor de ps aeroplane; era cu neputinţă să se zărească cor pul uriaşului dlrigeabil.

1 otuşi, în faţa atâtor aeroplane luminate oamenii zeppelinului nu luă toate măsurile de ochire, şi indită ce crezu câ a ajuns in central Parisului, lasă ss cada bombele şi so retrase.

Mai multe case au ftnt nimicite^ au foa; ucise 27 de persoane ş: rănite 32.

Şase din avioanele franceze desioperiri în sfârş!t locul unei» se afla zeppelinül. Era cu 800 de metri mai sus decât unul din aeroplane, care *e învârtea la 32G0 metri. Nici unul din aero­plane nu se putu insă urca la aoestă înălţime Zeppelinül sbura cu o iuţeală de 90 kilometri pe c^ă, mereu adâncit în cea mai mare intu- nftr!ra->.

Nr. 11 f o a ia p o p o r u l u i

S’a cbvedit cu acest prii. j ca cu toată în­făţişarea lor greoaie, marile dirijesbile germane se pot feri de atacurile aeroplanelor, sburând la înălţimi mari. De altfel cel cari au condus ata­cul. au ales o noapte de tot intunoeossă,

Apji, chiar după constatările francezilor, faptul că zeppelinurile pot zbura la o înălţime s*a de mare, e un câştig. Un alt câştig e că, aruncând greutăţi un dirigeabil se poate înălţa cu 500 me ri în câteva secunde, pe când un aeroplan, eând e la 3000 de metri, nu poşte ciftiga înălţime decât încet şi greu.

D i altfel condiţiunila din aer în csro a fast săvârşit acest „raid“ erau nu se poata mai ■favorabile pentru germani, după datele biroului meteorologic din Paris.

Vântul era foarte uşor, o ceaţă destul de ie.vă acoperea Parisul, pe când in straturile de

ale văzduhului strălucea luna, deasupra no­rilor. Dirigeibilul călătorea deci în plină lu- riină, pe când mai de jos era foarte greu de

"văzut.

In afară de forţa prciectilelo.* arun?ate, pa- r.nele mari pe cari le fac bombele aruncate cela o asemenea înălţime, se explică şi prin pu­tere« extraordinară cu care cad.

Un calcul simplu arată oă, aruncată dela 2'.’00 de metri, o bombă ajunge Ia pământ cam in 12 secunde, cu o iuţeală do 110 metri pe it-cundă. Puterea ei de cădere est deci, in clipa s:'ea, de mai multe milioane de kilograme.

Pag. 5

E C O N O M IE©

Ce soiuri de porci să prăsim ?Trt Iminţdu vieţii, prin durata aproape do

2 Mii ;i războiului popoarelor »‘au mmu (it şi sä îr.rsulţc-t.* pe zi ce mergem. Mijloacele da traiu fi imputlienzfi mereu şi numai o împărţeală cu sulta i'lr.hzmnlA nn poate scufi dn cur»a pnmej- i . ! | . i < enre m>-jir arunca-o fără milă. -duş- r.anii m><ir. Cu deosebire în nlo mâncării. cari rjnt do cea mni mam ircbuui! ii, avem lipsă deo nme cruţare.

Ce-i dny t. din partea direghtoriilor poli-

î .*<' “»‘au luat mult!) măsuri do cruţnrc, cura fuitl

;• ictel- ilr la orSşrni, pp deoparte ca hä

v.i prăde:v) utili prea mult, pe deallrtparto Ca <ă

r.u trAiascn ttuii piea înlitiilmţi, iar «Iţii hr flă-

ts'.n/,o.i‘icA, denscmniea «i rnKtrâtigerea nuniăui-

L:i vitelor, re pot tăia la oraşe ş. a., dar

» ste ni'i>»tea sunt numai n ijt" orânduieli pnn

:«ri nunmi pe oeurt tim p să poate face ceva

!r. ireptare.

Hăul mtmai aşa Vă poate curma, dnci vom ciuta a spori în mănirn t.>t mai mare mijlosrelo ;r. traiu, cu deosebire cele alo mâncări. Carnea «••te do mnro însemnătate )a nutrire, nti dt-ose* D-re la onşe. Ki este n*a zicând parte» cea mai •-•a-ft şi să intrtiiuinţcază zilnic.

In urma tăierii şi prnpădirii nlprnr.nice a r;ai multor vite in decursul răsboiulu, carnea s’a vrumpit aşa do tare, încât clamele mai săra.-t alo -:-cietăţ!ii doar Dumineca do mai pot consuma o fărâmătură do carno, încolo sunt o?âmlite a ‘.răi mai mult cu postul.

8:umpirea cea maro o deci provocată do rumarul scăzut al vitelor. Prin urmare lucrul £«1 mai de căpetenie este, ca pn viitor să cău- :im a spori numărul vitelor. Cu vitele corunte sporirea merge mai anevoie, fiindcă acelea n u- =*i odată se înmulţesc în decursul unui an. Cele mai spornice animale ar fi deci porcii. O 5;roafi poate făta de 2 ori Ia an, odată soco- ::ni numai S puteri, deii face o eporire de 16 rusăţi la an.

Prin urmare porcii prin înmulţirea lor şi prin creşterea lor foarte iute ni să înfaţişeazs :a cele mai bune şi mai bănoase animale de prăjit.

In ţinuturile noastre soiurile cel9 mai obi­şnuite şi mai lăţite sunt porcii româneşti de =rante. soiul »mângăliţă« şi cel de »basca«.

Dintre aceştia în zilele de astăzi soiul cel =iai bun e cel da .basna“. Pe când celelalte nouă soiuri de regulă numai odată fac prăsllâ p-9 an, in cazul cel mai bun de 3 ori în 2 aniii fată câte 4— 6 purcei odată, solul de „basna“ a.ieseoii fată de 2 ori la au, odată câte S— 10 purcei. Eito deci mare deosebire între .-oiu ■îi soiu. x

Soiul acesta se trage din Basna şi este un amestec de mângăliţă eu un soiu englezese de coloare neagră numit »Bergsir.« Porcii sunt de coloare neagră cu un brâu alb dela spate spre (şolduri, care încunjură corpul întreg. Sunt ceva plecaţi de spinări au picioare s;urte şi urechi ţinute în sus. Se ingraşa bine, pun şi carne şi slănină din greu pe ei. Mănâncă bine,' cresc iute şi se pot ţinea şi intre împrejurări mai maştere, astfel că pentru Ardeal o rasă mai bună şi mai râbdurie nu găsim.

' Sunt cei drept soiuri mai ale?e de porci, decât acestea îndeosebi cei englezeşti »Berg3ir« negri Ş' „Jorcsir“ albi sau mai bine zis bălani, dar aceştia cer o îngrijea foarte bună, grajduri calde, hrană bună şi dm belşug, ceeace ţăranul nostru nu prea poate face.

Cu aceasta însă nu voie?c să desmâat pa nimeni dela prâdrqp acestor animale. Cu deose­bire porci negrii „Bergsku sau d-velit potriviţi pentru- ţinutul Ardealului. Sunt foarte spornici, să desvoaltă iute şi de regulă nu pier aşa tare, ca alte soiuri albe englezeşti. La noi să şi pră­sesc în foarte multe loaur!.

Deci aceste două soiuri să le prăjească economii no3tri în măsură tot mai mare îndeo­sebi nstaz!, când un purcel de G săptămâni se vinde cu (i0— 80 cor., pe deoparte pentru în­mulţirea venitului Ier, pe de altă parte ca spo- rlndu-se numflrul porcilor eă putem şi noi sjuBg!) acolo, ca partea cea mai mare a cărnii ce s<; petrece să fie de porc şi orJşenii să nu fio osândip la o continuă flămânz re din lipsa ei, iar micelr.ril sft fie jnereu sbioiuiţi de cere­rile publicului. /, O.

Mijlocire Ia cumpărarea de articli economici.

Aducem In cunoştinţă economilor no;tri de prftutinden-n, că .«ulmcriMtl romitet c«te gata a mijloci pentru ori şi cine i se va adro-a, procu­rări’« artielilor economici «minţiţi mai jos lângă cari înscmnfni şi preţul:

J. de iatbă engleză, 1 klogram.2 cor. :;-J bani.

■ 2 Snnii\nţK dn iarbâ > Ki-pengra*«, 1 kgr. cor. f.O bani

SAm.inţ* de luţfrnă rlc prima r»litatf\1 kgr. 5 rcw. (i0 bani.

•J. Simányi do trifoi, 1 k"r. 1 cor. 45 bani..*>. SÂmnnţa de napi »Mamnuitli«, roşii mari

un kg. 1 cor. tîO Inni*’». SSinânţă «Ic mpi »<Hundorf«, galbini,

rotunzi. I k;:r. 1 cor. S0 ban'.7. Sunânţft de napi r Kcken dorf*1, roş i,

1 kgr. 1 rer. S0 bani.s SSmAnţă de mnhor, 1 kgr 1 cor.‘.t. SAn-ânţS de ccapă »Zittau«, uriaşa,

gn bină 20 grumn SO bani.l(i. SAniAn(n de ccapă >lîraunfdi'veig«,

20 grame fiu b«ni.11. S^mânţA de ceapă »Tripoli Kicca«,

2" irfame Ml Imni.12 Sămânţă do ceapă -Madeira“, 20 gramo

S0 bani.1/i. Sămânţă de eălată »Matador-, foarte

mare, pi^tiiasă, timpurie 20 grame S0 bani.14. .Sămânţă do salată »Oraf Zeppelin«,

de iarnă. 20 urame 90 bani.15 Sămânţă de pălato „Kaiser“, (nouă),

galbină, «urie, maro la căpăţină, uşor de trans­portat, 20 gr. Ş0 bani.

Ifi. Sămânţă de pătrângel de toamnă, 20 grame 20 bani.

17. Sămânţă de pîtrângel lung »Znei- mer«, dulci 20 grame 20 bani. )

18. Sumânţâde morcovi de »Brsunechneig« 20 grame CO bani.

19. Sămânţă do morcovi de toamnă »(^ue- dlinbu g». 20 grame 00 bani.

20. Sămânţă de ridichi de vară »Stutt­gart«, albi. timpurii, 20 grame 20 bani.

21. Sămânţă de ridichi de Maiu, mari, albe, 20 grame 20 bsni.

22. Sămânţa de ridichi de iarnă, negre 20 grame 2" bani.

23. Sămânţă de ridichi dé iarna, albe 20 grame 20 bani.

24. Sămânţă de castraveţi de »Paris«, 20 grame S0 bani.

25. Sămânţă de castraveţi de mărime mij-_ Iocie, verzi, 20 gtame 60 bani.

26. Sămânţă de varză »Braunscaweig«, mi- j sşă, de iarnă, 20 grame, -10 basi. |

27. Sămânţă de călărabe (gulif), alba, timpurii, 20 grame, 80 bani.

28. Sămânţă de calărabe de iarnă, vinete 20 grama 1. cor. ' r>

29 Sămânţă de mazăre ideal »Gradua«, timpurie, 100 grame 40 bani.

30, Sămânţă de fasole de Iulie, 100 grame50 bani.

31. Sămânţă de fasole »Mont d’or«, gal- bină, 100 grame 60 bani.

• 32. Sămânţă de patUgele, mari, roşii, 20 grame 40 bsni.

33. Sămânţă de patlagsle „Excelsior“, (nouă), foarte gustoase, 20 grame 1 cor. 40 bani.

34. Sămânţă de pătlăgele „Ficaraz#*, foarte tunpurii, 20 gr. S9 bani.

35. Sămânţă de paprică sârbească, 1 por­ţie 20 bani. -

36. Sămânţă de spinst »Goliath«, 20 gramo20 bani.

37. Sămânţă de sfecle „Egyoptene“, roşii închise, 20 grame‘20 bani.

Doritorii, cari vor trimite Ia adresa sub­scrisului secretar preţul cum şi 20 bani pentru buletinul de expediţie şi penttu pachetat, 4 bani taxa de inmsnuare poştală şi 20 bani pentru osteneală, drept dăruire pentru un scop de bi­nefacere, — vor primi arti:lii comandaţi cu po­sibilă gribire.

Sib iu, 27 Fdbruarie n. 1916.Co iiitetul central' al »Reuniunii române

de agricultura din comitatul Sibiiuc.

Pant. Lucuţa. ’ Victor Tordăţianuprezident. secretar.

Colecta pentru orfelinatul din Sibiiu.

<) scrisorică dtfiguţă ne-a sosit la rodac- ţiune. Copii de şcoală din Hodac no scriu ur­mătoarele :

.1/, O. Rcdacfiuni"!

SubitiPemnaţii In cfntul bunului nontru În­văţător nm ndunat Intre şcolarii doln ş:o»li\ gr. or. din 1 lo,iac -lupă putinţ-t mica nuntă do 10 cor. .’iG 1 îl. p>ntru orfelinului din Sibiiu.

Venim cu maurii f i binevoiţi a o preda la locul <Im lipiă ţi totdeodată no ritmam dacă, osto cu putinţă «ft se facă pomenlro şi în mult

•de noi pn ţii't:i »Fonia Poporului« • «pro îndam* narea şi a almr fcoalo. Aci alăturăm lista iar, banii ndunuţi ii trimitem cu mandat pojtal, tot >.u subiriifrra nouMră.

G. Iloda»', la 8 Martie 1 î> 1G.(,’u tostft droirn«iea: P«ras:biva Frandeş,

Alevmdru Harşan, loan Pop, loan Frandeş şcolnrl.

Ltslcz de colectare, a şcolanlor dela şcoala gr, ort din Ilodac.

1) n cla«a I : Flore Farcaş 4 fii., Potru I'arcaş li» t., Floro Moldovean IO f., Nastasia Nieulici 10 f., Ioana Nădăjun 10 f. loan Far» eaj ‘20 f., Petru Man a Flori 8 f.. /îaharie Matisş 10 f.. Vasile Pop 1. Zaharie 20 Du­mitru Moldovean 1. X. 10 f., Pop Florian 10 f., Maria liranea .'(0 f., Nastasia Pop lui D-tru 10 f„ Nastasia Pop a Flori 10 f., Ana Feier 10 f., Floresn Ddrloman 10 f., Nastasia Dâr- loman 1() f,loan Farca^ 10 f., Floare» Farcaş14 f. Maria Farcaş a F. 10 f., ,Macavei Iaccb 10 f., Floarea Pop 4 f. — Din clasa II: Maria Butilcă 20 f., Xiculici Rafila 10 f., R»fda Man 10 f, R<ifila Farcaş 10 f., Zaharie Pop 20 f., Georgj Tomja 10 f.. Nicolao Todoran 10 f., Florean Sava 4 f., loan Iacob 10 f , Nasta­sia Moldovan 10 f., Rafila Farcaş 6 'f„ Floarea Man 4 f , loan Frandeş 4 f., Ioana Frandeş 10 fd. Dumitru Farcaş 20 f., Vasile Frandeţ 6 f .— Din clasa I I I : Florian Moldovean 10 f.. Dumitru Butilcă 10 f., Victor Iacob 20 f„ Zt- harie Feier 10 f , Nicolae Pop 18 f., Emilia Costin 60 f., Mârioara Harşan 40 f., Georgo Pop 4 f., Tra an Farcaş 10 f., Flore Pop S f. — Din clasa IV : Petra Pop 1. D. 10 f., Traian Todoran 36 f~. Marişsa Ştein 20 f., Paraschiva Frandeş 20 f., Mar,şca Man 10 f., Flore Jian13 f.. \asile Man 7 f.. Floarea Feier, 10 t, Alesandru Tinca 10 f., Floarea Frand<*ş 14 f. — Din clsza V : loan Pop 1. D. 14 f., Nicolae Pop 1. D. 10 f., Yaaile Farcaş 18 f„ — Din clasa V I : Alesandru Harşan 30 f„ loan Fran­deş 10 f., Zaharie Frandeş. învăţător 2 cor. Suta

totală 10 cor. 36 fii.

Pag. 6 FOAIA POPORULUI Nr. 11

Aut mai trimis încă: Ba»uhc Morar, Szt. Andreiu (Piski) 20 cor., corporal Iiie For ne» <PeWpoit 43) 10 cor., Sofioaiu Pdirea (Földra) 10 cor., Gligorie Gavrilei-îu, (Lîe») S cor., Şte­fan Stitbu, (Viens) 10 cor.. Gefr. Ar Todes, -(Viena) 6 cor. 90 fileri, !?idor Mddovan ţi cor porai Gros'Petru din Şusjitg 4 cor. Vasil« Cno ţâri. (Alsobijom) 5 cor. 70 f 1., Vasde Miteiu, (Valea Dosului) 12 cor. 20 f>1., Bucira Boboia, llomorod 12 rot. Cu iotul 98 cor. 80 f<1

Colecta copiilor din Hodac 10 , 36 „ Colecta copiilor din Şseş 9 „ — , Colecta vltej lor n^ş-i . 74' „ — „ Colecta d«ii numărul S . tiO „ 52 ,

Cu totul pâuă hcum 252 cor. 6$ fii.Dl inră|ito- Aii'fl Zichil ne trimite 9

.cor. cduuate dela (op» «ini Şatţ, însoţind .-uni* aceasta ou urmiioa ele ş:re:

^Şcoala română gr-or. d in Şdcş pen

tru O rfelinat''.

Ideia pentru zidire» unui orfelinat a aflat răsunat pesta tot locul, si&t la noi, cât fi la fraţii de dincolo, tari cu toţi ne grăbim a coutri- bui dup* cum ne permit puterile.

Mi-a fost dat dela D-zeu i-a in aceste tim­puri grele să rămân ca educator în mijlocul odraalelor a multor viteji. Deci exphcăadu-le ţi ior însemnătatea ce o are orfelinatul, fiecare eluv e'a grăbit a contribui după ' puterile lor. mai ales fiind intre ei oifani ni căror ttţi au murit moarte de erou. Altfel s'a adunat «urna de 9 aoroine.

Numai c rugăminte am câtră Si. Col* pi, iar in multe locuri fiind ca educatori On. i <• ni Preop, li rog ca în flecare ş:oalâ «fi cule t»n dela rit vi şt indat» pa va vedea ci. ce *um iu nare ţi el«vii noştri.

Cu D zeu înainte!Darul a-A'ntjr mi*i o!ra«Ie nea induiojst

înitadevăr ţi pe noi. D-xni *ă i in in pnx» sa,*A le ajute Să crean.-i spie bucuri« părinţilor şi

a naamuluî.Alături de colecta miciltr şcolari no*u t>o-

ait bani ţi dela vitej i no/tri: D-l Yandiu N>proa ne trimite suma de 7-1 cor. adunată d«W Românii aflători |K3 câmpul d* luptă (D;vixii>n--lie.k-rei Nr. 1G Feldpo.-i 43 }.Nnmtl» acestor «oldaţi e: (

Vaşiliu Nigren ţi Iaeob Gardea, din Nierţea romitatul Kolozs cftte i! cor., Georce Drago- mir, Adimuş eoni., Tarnavn mică 2 car. Ilea îoan, Kntalocbica coro., Kolon J por. Cuc Pe­tre, Ormeoiş com., Bălaju 2 cor. Pavel Molod«;, | Pia nu do t>u* coai., Albvi de jos 1 cor. Mihtiu ' fiturne, Băgacio «om. Koloz» 2 cor. Iluoa Ilea, ' Kestociu com. Selaju 4 cor., Ioan Anca, Ftiurd j com. KuI^h -1 cor, Alexandtu Murnşan, Breb ! eom. Selaju 2 tor., Ioan Moroan, Mi us rom. j Turda Aneş 2 or., Ioan Yokbt nâ, Borsa U- ! falău tom. K'loz« 2 tur, Dumitru Pasca, S:a j

rişoara com, Turda-Areş 1 cor.. Ii:e VoMa, Streuiţ com. '.Selaju 2 cor., Bale Toder, Iegárime com. Kolors 2 cor., Ttodor Baciu. Budurlău 1 tom. Kolozs 2 cor., Sinvon Hoţiu, Fodoza co n. Kolot< 1 cor., Parifti e D&mian, Simiclăuşul de Someş com. K loz« 1 cor., .Sitnion Coco#, Mar- laca com Koloxi 2 cor., Ioan Biieocu, Rufl» fjffl. Hányad I cjr., V’a-dm Bonao, Bndoc cum. Koloz« 2 cor., Ioan Bilu, i ou com. Tár- ca?a mică 1 cor., Samoil Pop, Banabic com. Turda Ariej 1 cor., S'mion Both T hău rt -n. >rlnjj 2 cor., Beoian Minora. Dan- s com. Tár unva mare 2 cor, Bor*an I.izur, Badon.com.K iloío 1 cor., Ioan Hac, Ciuta com. Belsju 2 vw., Du-nitru Muriesn, Topa Sincraiu «xim. Ko- Ioxî 2 «or., Teodor Cisvas'. Bdiar Sxent An­ii ús cfun. Bihor 1 cor., Io<n Lep»a, S»du com. Sibiu 2 cor., Pavtl Oocan, Feiurd com. Kolnxs2 cor., Moise«cu Parveni«*. Dibra corn. Hunnjoara2 oor., Iuliug Pumnul, Ba iap»«m 1 cor., Sîaiion Biupariu Bor*a com., K »U.ts 2 cor., Ioan Alb, ijirlmar com. IîuBedo<ra 2 •'or., Grifţorie Criate. Xeikes com. Bolnok Doboca 2 cor., Inan Pascu, Memtteu com. Hunedoara 2 cor., Vasdiu Aa- vJean .Tuia cum. Kolois 2 cor. Iaeob Bria, A l­mos Doi oonr K 2 cor, Ioan.Daju, Bro«- leni com. Sibi:u 2 cor. Suma totală 74 cor.

tibi:u, 23 Martie n

rCalendarnl Poporului“ pe »916 f aproape p ( £lUat(, numai puţine

exemplare sunt încă de vânzare.^ Cmc ar mai avea ItPtâ de calendare, sa facă co 7/iandc îndată în scris sau telegrafice.

Coroane eterne L* I ^ t u l Ma:oruI Grig *rit? Ljvei.-u p ntru f j<J orare» cop'il r •'ăraci din Situu «ui urbiul Iosefin «I fondului Ep sco­pul Ni-Mla«1 Poj»«a pentru masa învâţăc»ilor iue- s-risţi, di Timoteiu Popoviei, p-of. -em a Iţi- novon a dsrm 5 cir., iar ol Paul lovescti din auma de 1 (j0 cor. a plătit 3 rate a .0 cor. aau în totil 30 cor. Peui.u prinos aiiuc« s ncere mulţum te in numele Reuniunii iod »iilor români

din Sibiiu, pre^dentul ti: Victor 1 ordăijianii.

Un dar preţios de 100 000 coroane pentru orfelinatul romanesc din Sibiia. Co­mitetul lii!*fri-ei Sf. Nicol*" iJiu Brniov S heiu»* vnat tn yedinţ* din l5 1. c. 1» propunerea

însufleţit» a preşedintelui comite'ulLi, pnrinttle protopop Dr. Vaeile Saflu in unanimitate eu in de 100.000 (una sută mii) cor «ne pentru Or­felinatul din Sibiiu. Cu bucurie vestim aceasta jenfă înălţătoare' ţi intru aderâr nă poate înjira intre darurile impărlteşti; aceasta mlrenţă faptă cre^tineasiă merită toată recunoştinţa ob,»tei ro­mâneşti.

Parastas. Implinindu se ş»se -ăptănninl dela moartea muU regr> tatului Arhiepiscop ţl Mitropolit Inan Mfţianu, — Simbătă în r>/ 1S Martie s'/t fârut- in catedrala noaxtra un paras­tas pentru o lihna suflatului înaltului diRpSrut din mijlo.ul nistru. A slujit P. S. S«, Episco­pul IX". E Miron Cfintea al CaratHebeşului, cate în scopul «cesia t*o?i«e incă Vineri dimi- nen;^ In S b:iu, BMi<t»t de PreaeuvK'-side Lor, Împreună cu O aramă de preoţi de neamă ai bi- set c-i f'A?ire.

Alegeri'e sinodale In dieceza Caran­sebeşului. 0»tim în .Drapelul“ - Dunvne.’ii aulo • >n comunele ibn clicccz t *nrnn•** l>« şultii al'i.’friU deputaţilor mireni pentru «inodul upnr- lral al (liecfzoi C*rau<olie;ului.

Cu toate oă aat I dorit ca «lin conside­rare faţă de atnren de t&«haiu aR pe ocoleascft la aceste »lejeri orice nijltaţii, n» pomonim laţ* in fnţ(i cu u lucrare fo»rto îngrijitoare topmai din neca paţle, de<pre carn intr'un wtut ortonnt ee aştiapiă ift f>e pi/.:torul ordinoi, linlţtei «ia respectului de drept.

Iiug»inj pe toţi ai noitri ca in faţa aces­tui amesto.r, ţie car» «leocunidstft nu-1 ,iutem arini mai nj)r.'a|>e, xă şi j)»<trfze cumpătul şi

demnitaif-a *Ca il.In a'io cercuri am au-ţ;nut şi aici In

l.'j"<»j, cacdidatunlo deputaţilor Un până a'tim.’l'oţi omunii (’U -ufiet curai tfi ca inimă

neprdiAnită «4 vină I »amine A la biieric* şi Kă-fi■ proiiunţo votul cu cinate ţi Muflf. dr>pt.

Suntem j» ţin «Aţi am mai râman acn»ă, dar aceştia sA m; f-»c«m dalor n

«

l)a p * cât am inţclee ei In alt« părţi d n

A r iral a’au potnit npnpc. mişcări în vril^ren acra-

tor nleţeri. Alegătorii "ă i » deci cu ochii in

patru şi eii vadă cu oine vnteavJi ; deoHr. cudeln

aeca- ta a tirn ă aoartpa bi««>ri ii noautre !

D n România. Ziule trecute mai multe, vase comerriale runilue cari transportau mărfuri pentru Con^tantinopol au fui<t acufundats de vaeele d- rRibo;u ruseşti, cari ţin roadele ro- ntAne şi bulgare sub blocadă. I )in cauza aceasta vasele româneşti nu mal cuteazk să părăwenscă porturile româneşti ji altfel circiilaţiunea pe mare între Rom&nin şi Turcia eite intrfrup’ă. At'tu- rinea provofttoare a Rucu produco in ccrcu- nle comer;i«l- române tnare revolt».

Pricinile opririi „Românului“. — Ce •apune ziarul „Az E*t“? — Din Arad ae comu- n că tiarolui »Az Eâi« cu data de eri :

> Primarul Varjassy Lajos a adus azi la cun ştinţi publici că ministrul de interne n oprii tipărirea xiirului „Românul“ care apare la Arad, fiindcă prin artlcolii săi a vătămat in­teresele conducerii răaboiuluit.

>Redacţia »Românului a făcut cunoscută elltare* unui nou jurnal primarului, care insă n'a hotSrât până acum in această privinţă«.

Pag'nl L:terare. A apîrut în sfârşi» nu mărul pr m al revi-<tei din Arad, de sub r*-dsc ţ:a dlui Victor Stanciu. Din cuprinsul bogat al acestu. numir însemnăm urm&toareU luiţrSri: Chemare, de Al. Ciura. O doină, poez e de A. Bârseanu. Acasă, schiţa de I. Agârbiceanu. Mi­nerii, verî-ari de A. Coturş. Singur, da M. Ga*, ptr, Qcpiiiii, poezii dc I, Broşu. Pagini din

trecui, comunicate de I. Lupa;. Cronice şi' multe notij«?. — lluştraţule aum numeroasa, gmale şt de a- tualitate, in deosebi sunt intere— 9«ntw vdenle in legătură cu răsboiul.

N<ua publicaţii dela Ar/.d va fi d* bjtiâ be«mi bine primită in casele românejti de pri mtindeni.

Revista Pagini I/terare pe anul 191G idi- ri i - -—Decemvrie) co t« Hi cor.. Iar pentr-:

Ron ân a şi SirKuiit'te 20 i:i.r. — Numărul 2 *« va trimite numai abona; lor, cjrl au triax-'i j<o o ! puţîn jumntate an abonamoniul înaint«.

La tnmiicrc» »bouamem« lor si sn «cr-*î p« fUiiun, că bami ac tr>m:t pniuru adminjat^- ţia P<Lritii L'iemre, Arad, str. Zrii v Nr l/a .

.Speranţa“ bancă poporală, ca în so ­ţire în Ciuclici (com. Carai-Srverini in IS- Febr. 1910 ţi h ţinm nhin^rtă genfr»lă \tzr.zr- anul de ge-tiune 1915 Oirtetorul insoţirei m u lî iubitul nostru părinte Emsnuil Ciuleiu ne a s~ plicat pe inţeloiul tuturora bilanţul Încheiat e — un rizultat, ce ne-a intre^ut toato aşteptările.

Capitalul însoţiţii din cvotele membrii * face .deja 14:083‘58 f. iar fondul de reier^i. a’a urcat la considerabila suma de 1.G3S 63 Depunerile oamenilor noştri esclusiv ţăras — drept dovadă de marea încredere faţă de con­ducerea tovărăşiei, »’au urcat U 33,421'77 r- Din profitul curat de 1G3S13 f. la fond—2 de rezervă s'au ^dnus S10 K., iar »e?tul s’a iz,- folosit în dividendele părtaşiilor şi pentru acop’ r- de interes publlr.

In decur-ul anului n’a oumparat o n ia ş is i de secerat sistem nou, iar de cutinl s’a procu­rat un cât.tar de vite, prin ce s’a umplut ua ţz~~ bine R'mţit între poporenii n^jirii. Sut.t tot a t â ­tea fapte, pentru cori mulţăm>iă lui D-zetJ, c i ­ne-a dat un conducător ntâi dc vrulnic.

Un eiuchicean.

„Cordiana*, inst. do cred. şi cconomii . i Kofelde», şi-a ţinut atuntrea 'i*r. in l!1 Mart ? sub pr z. dlui vprrş. Valeriu Honea. A decurs in ordine. In dirtiţiun# s'a nles: Vnleriu S : ' ian, par. în Ghijnsa de buh. vechiu bărbat < + lncrrd»ro nl institutului, şi Ioan I"s(if, econ: r îu Fofelde*. Dividenda s’a statorit cu K. ( Spitalul sociftnr este 120.000, depuneri;* 3.ri2.000, fonduri de rezervi! 57 700 Pentru « >r- fidinatul din S'bi u -«'n votat 1 <>C) K. Pro^:deri- wl s'.;ietkţii efte dir. Albinei, d-l losif LtiS»*

Cântece de răsbolo. II. Dor şl jale. Adunate do \)t. I >|mitrio Ciolors, CnrnnseH-r Tipurul t'pogrnt ci diecezane. Treţul 4 ( til. t ■■ parte» aceaMt ca I o r••cuman Iftm cotitoriicr for»

NecreloR. Văd. Vnlrria de Col’t " ^ nis-*., Papiu şi fii Ttodnr, lonrl şi Emil cu n-- - m.t infrAtită de dutrre aducem la ctinoşt'nţl turor rudeniilor, pr.t teniinr şi cutiO'H'Uţilor tnr"- tarea din viaţă a preaiubitului nostru -oţ şi t* : l Constantin de <'ollazi, proprietar, întâmpla vi. dupn lungi şi grele suferinţe Ia 8 Martie et. ; . a. c. In »( liO-lea an al vieţii şi 31-lea al r-*- Ici mai fericite cfi«*torii. Corpul nein»u?!<J t scumjiului defunct va fi nşc/.at spre vecic-s odihnS Sâmiiitft in 11 Martio st. n. a. c. la ca­rele 3 p. m. dela casa mortuară după ritul b ~ fericti gr*:o canlice în cimiteriul comunal C * Spring. — Fio i ţărina uşoară şi memoria b rt- cuvântată ! — .lainica familie.

La aşezământul nmân'tar, numit Reu­niunea română d- inmormânti.re din Sibiiu s ; fo*t primiţi membri noi: Ştefan Popp. culesiirc tipograf şi s ţia sa Ida n. B.tchmaicr. în a « î* i timp s’au plătit ajutoarele statutare după riţ-* ssţii membri Maria Pin:’iu n. Joandre», vâdur* de eeonom si Ioan l th â !ţ*n sen., ecoc.. cu c ir numărul membrilor daîedsţi ;’in sinul Reunit:^- a ajuns la 278 Sa atrage binevoitoarea lusrs ; aminte asup’n întreprinderii de oomnă funei -t a acestei Reun;ur,i din strada Bruckenthal N j. 17

Birou de informaţii în Budapesta. D*=informaţii in orice iHuză, ce se Hne Sa .i- pesta. Dau informaţii referitor la ruginie ; mise la oricare mlnisteriu. Urgez rezolvarea car­

telor şi rog rezolvare favorabilă. _In cauze militare dau desluşiri grabn cs

şi sigureCâştig informaţii despre soldfţ'i pierde.-

pe câmpul de luptă. _ jMijloresc tot felul pa vânzări^ şi cumpă- *

rări. — L. Olariu, Budapist II. Margit-kotat oi. |

Redactor respcnsabll: Dr. Ioan Broş«. Pentru ediUiră : loan Heri^.

Tip&ra!: .Tipografia Poporului1,

Nr. 11 - FOAIA POPuKULUI Pag- 7

P u b l i c a ţ i u n e .

• Subscrisul am onoaie a aduce Ja -unoştinţa Onoratului public că stau în corespondenţă cu toata băncile

<ie bani mari lin monarhie dala care mijlocesc împrumuturi de bani pre isioriizare şi convirtiri plătind la res- aectivele bănci creditoare cu 4»/„ 5%*i o i'*% computate cu capital cu tot.

Doritorii a contrage împrumuturi' de bani pre renliinţi şi case să se sîresez • aubs :rit ului pentru txope. :»ea lor şi voiu satisface in modul «1 mai culantei prompt.

Idecspatak (IJicfcl) u. p, Marosveis

Maros Torda meaye.Nicolae I. Hulea. not. penzionat.

Cam 7 0 b u c ă ţ ide rânze (chiaguri) dev i t e i se pol cumpira la Cata- rîna ’ Hecht în Gu • ur. ţl Nt. 12.

Nr. 269 — 916 priui. com. ^330

Edict de licitotiuiie.Comuna politică II«'ifii;d (Fofel-

,:e% d i pişunatul iiu do oi do vară Ia îijitaţiunea public;! ce 60 va ţi­nea la 1 Aprilie 1916 ». in cance­laria nomnnală ». ni. la 11 oro.

H.'.iT.M, U 14 Martie 11« 10.

Primăria comunală:Ioan N’eag loan Giurgiu-înmariu.

C A U Tu n m o r a r b u n fie tă- 'năr ort bâtr'm p-> îndelungat, ir.trssca Itndiat.

Cu tot riMp'-ctul S. Vajţner.

30000 de mlădîţc tiobiie de Viţă prima,

potrivi p ţ rntru Înlocuirea viţ'-lir cn lip,«f>.r T- i felul do sorti*, cu pro- , ilirilo titovlzutc in li«tfl, n«n npro pild? Iţtil'ng. fînrnU li, UuhindfT, Mă lolienlrnulti1. Ilorrclier. pot cft- pfttn dm pcfiM 1 a di* vipj din Apol- dul marc (f*M>mpold) n lui Morun Ki»t:*r Nr. 27

Publicaţiune.Prin actii«!* pn »«•luci' nfictio1» In

iunoşiinţii. ră Târgul dc ţară »1 comunei Orlat. «o ţ no precum ur- «rnzî: Târg dc oi, porc, cai şi vite cornute tn 7 Aprilie TArg dc mărfuri în 8 Aprll'c

Prim ăra comunală

IO b iv o liţe ,2 tauri do «oui Pinegnu jl 2 tauri fie no u mlml ţintite cu pftjune«e pot fiumpârn la MlhaU Lutsch Agr ita S7.*nt:igottv

Publicaţiune.Primăria comunală Boiţa esarân-

iează po cale de lrc'tBţiune publică ce *e va ţine* în 9/22 Martie IfllG, Muntele Fărca:u ca păjunat do oi, condiţiunile se pot v»den in cance­laria comunala. Primăria comnnală.

Gu scopul de căsătorie -caut cunoştinţa Junei femei văduvă firă copii pau cel mult unul, d.la 40 ani în sus. cu caracter buri, se­rioasă, casnică şi econoamă buaă. Zestrea este binevenită insă nu nea părat de lipsă.

Eu sunt funcţionar văduv, stabi­lit la oraş cu un serviciu m»i înde­lungat şi eu ■drept-de penziune, de­plin sănătos al cărui familie constă din un copil.

Epistole serioase provazute cu fo­tografia mai noua rog a se trimite sub „Viitor» fericit“ la .administraţia Foii Poporului. L* caz de neeonvenire epistolele şi fo­tografiile să trimit înapoi. Discrecţla e chestie de onoare din ambele părţi.

Publicaţiune.Foştii iobagi din comuna Zoltân

dau în nrândă cârciuma lor aflr- toare lângă drumul de ţară pe un sau pe mai mulţi ani.

Licitaţia va fi numai verbala in 2') Martie n. a. c., la 10 oare in Zoltan.

Preţul sirigSrii o pean 1200cor. va- diu 10°/«- Condiţiunile fi* pot privi în cancrlara notarinU din Jlihevltelke.

Zjhan, la (j Martie 191G.Preşedintele.

De vânzare.L* stihsrritul in comur.n A\ână-

rade (,Nr. cn->ii 176) u p. Br);iîj- fiilvn — sc aflft de vânzare u n

de l*' lurii îZ'tn-mlia- !:ir« fourto frumo* cu ceri fu-nt dat do co’tiwla de v.z tire.

Doritorii cari rtilpctiaxsi In cum

pSr*re, rog n să ndreea la Vasile Costea.

Etsdotfc Ferenczc r o ito r d c b ă r b a ţ i

SIBI1U, strada CisnîHliei Nr. 12recomandă p t. publicului

c e le JU tti n o n e « t o t c t ic t o a m n a ş i l n r n i t i « m u r e

— i i i i o r t l i i i c i t t . ..........

Noutăţilesosite chiar .1111!::. p e n tru lu iln e tic t) iir1 in| l Ht«»le iu«l!|£cncdin cari sc execut,i după maniră cele mai moderne vcsti-miic pre­cum : S n i'k » , }i Iml- iic rle m ilon, . u pie;;sfi t‘>arte moderate

D cohC bltA iK c n ţ lm tc ni e rit A imiMAJiIc ic i>viiiîiip iirdN Iu r i ţ.i c«irisc a fi A totdeauna -i .cp t h'^at.

Asupra rc vt-renstilt»rvon- fccţionalc ni aiciicrui meu. imi per­mit a atrage (•):t.i .’.tcnţr.nic a <>n. domni prci'p tcu'mci ab­solvenţi. In CHziiri tic ur- C cn ţăco n fc c ţin iic /. un râu ti c o m p le t «le Iiiilne în t im p tle 2+ ore. L:iiiurme pentru voluntari, cum j: tot ic u! de ariivii dc uniformă, dup A prescr;p(ie cru- itura cea mai noti.i.

E =

= Serea albă şi neagră din =

Bereria delaT rei-Stejariîn S IB IIU

este foarte bună şi gustoasă!gM aTiBH

Această bere

e ciutată şi »t bea cu plă­

cere de toţi

c*rio cunosc-

atit U onşe cătşi la sate

134

■ ■ B3B B ■

Că berea ■■ do noastră e foarte căuta­tă se poate vedea şi de acolo ci cum­părătorii *e înmulţesc ■■ mereu ■■■■

t * ţ Kalodont

nouă împachetare.

In urm:t împrejurărilor prezente suntem siliţi

forma de împachetare la

Crema de dinţi „KALODONT“

pe care am pus-o în comerciu de aproape :’>0 de ani. ^

împachetarea tuburilor se va face pe viitor în loc dc ^ ^ în hilsi-ucb folosite până acum. în carton îndoit, a cărui de- ^ a. semn şi coloare e aceeaşi, ca etichctele tuburilor noastre, cari

sunt patentat« în toate ţările

Y Mim; cunoscutul şi peste tot l"cul bine văzutul articol-Kalndnnt se pune in vânzare, ca şi pană acum, în calitate

^ neîntrccu’.â. ▼

♦ F. A. Sarg’s Son & Co. ♦Vien IV. Berlin. +

♦

♦

♦

♦

♦

!

Con. mal bună apă pentru dinţimtcir c>> ctl« mm rii*ţipr’ nin»

500 coroane Apcl de dIn|l *î>-' lU r tU la *

i.U !J «»n îrn — v* ittfw i»r*»i tle **u C»»« miro«i «lu »lin

Ed. Bartila-Winkler’s Nachf. L. P L A N ,W lo n , X ., G o o th o e a s s o 7 ;

S , , >1.111 In t»at' t»rm»Clit». -* M •« C**»’ prcüilln .lcni >pfl>t »p» rts d i'.ji «NI IIA K T ÎI.L A D rn iir lJ ii .!« r»I> ineifi vor !i t.m t i.» It«u r i und« tiu >< [»«:e

tipi»*, tfimii cti • «ticlc eu cor. 6.3»» lfi»nvo

Sprijiniţi Industria rom énál

Vasile Ban,depozit de încălţăminte — la r Cisma mare roşiea. Sibiiu, (BurgergasSE) HP. h Nagyszeben.

. Atrag atenţia onoratului public

din loc fji jur că mi-am asortat

depozitul ca ghete

-.m

de tot felul şi de lux pentru copii,

dâme şi bărbaţi. ,

. P r e ţ u l d u p ă cu rsu l x l le l

1SQ0 pâFECtii dE boconclcu preţul dela 25 COr până la 32 Cor. lucraţi din materialul cel mai bun pentru domni, mun­

citori şi militari.

Ghete de copii Xr. 20— 25 26— 2S 29—34 K . 9— 20 13— 20 20— 2S.

Ghete de dame Nr. 35 —42 de bărbaţi Xr. 39— 47 K . 20— 40 K . 30—60

Cât&log nu dăm afara până după răsboiti.

Mu tw a e ţ l o c a u a şl vă convingaţil

P*R. q * FOAIA POPORULUI

i

PUBLICATIUNEîn cauza asigurărilor de invaliditate în serviciul militar.

Ca întregire a ajutorării invalizilor de răsboiu clin partea statului, Societatea de asigurare contra accidentelor şi de răspundere civilă „Kosmos“ din Viena a in­trodus asigurarea contra accidentelor în răsboiu, cu scopul de a pune la dispo­ziţia invalizilor un capital corăspunzător, cu ajutorul căruia invalizii îşi pot crea o existenţă nouă.

Este de lipsă, asigurarea aceasta?

Da, este necondiţionat de lipsă pentru fie-care soldat intrat sub drapel şi pentru fie-care familie, la care aparţine eoldatul intrat sub drapel.

Ce sumă se'asigupă cu o poliţii de asigupare ?

Pentru orbire completă (de amândoi o c h i i ) .................................................., Cor. 1000’_____

„ perderea de amândouă manile sau ambele p ic ioare ............................f) 1000*_____________

» » uiiei mâni şi a unui p ic io r ....................................................... )t 1000'______„ asurzire c o m p le t ă ......................................................................................... __

,, perderea manei drepte . . . . ........................................................ 750*__

v „ m^nei stângi sau a unui p i c i o r ............................................ £Q()-__

Cate poliţe bo pot procura pentru unul şi acelaşi asigurat?

Pentru unul .şi acelaşi asigurat se pot ţinea în vigoare cel mult 10 poliţe de asigurare, deci

ori-ce soldat se poate asigura peimu sume între Hxio *i‘ IdiMiO de coroane. Se pot ţinea însă in vigoare fji asigurări mai mici de HK»0 de coroane.

Asupra cârop cazuri be estinde asigurarea?

Asiguiaiea contra accidentelor în răsboiu se estinde nu numai asupra ori-cărui accident

ce se poate întâmpla de comun, ci si asupra ori cărei vătămări a corpului provenită din lovituri,

puşcătun, străpunFătun şi altele cauzate de iorţă duşmană, precum .şi asupra vătămărilor corporale

provenite dm lovitură de trăsnet, de electricitate. îngheţare, insolaţic şi dambla din ferbinteală, fără l

considerare la aceea, că serveşte in front, ori în interiorul ţării, cu armă ori fără armă, presupunând \ că pe urma acestora rămâa cazurile de invaliditate mai sus numite. »

Cat costa o poliţii de asigurare? |

fr, I ^ ie f aT(‘ coslfi ‘2fi roronne. Suma i.ccabta *?*? poate plăti y în două rute de cftte 13-2.'» coroane, sau t

u o V n ‘ . co.oanK La caz, că cineva rim ,,t, să plfinmrfi picniiul in dot.il rate de câte KJcorosne 1

1 tr.’’ 0 llator plătească raia a doua c»l hini tfiiziu in decurs do o lună deln plătirea ratei prime. L 3

r«tZ« A° tf>*tP premiul in patru rate de rate (i ccroane si film , este dator plătească

1 , ' T i ,n. *ccurs • ° !Un*’ rmS il tn>in in d"CUr8 (lp “ Iuni’ iar ratn n I,a,n‘ in <Je cel mai tArziutrei luni dela plătirea ratei pnme.

Cine poate contraoia asigurarea? >

Hn-cme: fie soldatul intrat sub drapel. oau lie nt.uiai asmlat. fie ori cin.- altul in locul aceluia, de esemplu:

asi ur t Pann: * ’ S0>°rfl’ priett;nn- frnîii' runbicuţii şi alţii, fi«* cu ştirea. sau fftră ştirea şi învoirea celuiO * f *

Cine poate fi asiguratul? |;

Fiecarejprsosnfl, caio îndeplineşte serviciu de arnie în războiul an sta mondial iAră considerare la aceea, că t

m eş o cu arm snu firă armfi, in fiont. în lupte din tranşee cri afară d ij tranşee, pe teritorul de operaţiuni mi- }'

are, în inter,orul ţării in spitale, în serviciu de pază 'ţi altele Această asigurare wte valabilă si în caz de supra- V<

arourare şi se estinde chiar şi asupra cazurilor amintite de invaliditate suferit«* in captivitate (prinsoarea) de răsboi.

Flecare soldat este dator fafă de sine şi fată de familia sa să contracteze această asigurare.

, .. asemenea fiecare familie este datoare să-şi asigure membrii sfti. cari indpplinpsc serviciul o-reu al apă­ram ţării în acest răsboiu. o t

Unde se pot contracta aceste asigurări?

Prin orice representanţă a „Băncii Generale de Asigurare" Societate pe acţii în Sibiiu (Nacivszebenl care

nLer&mi a as.?urăn*or invaliditate în răaboiu reprezintă societatea r Kosmos şi care este singura ^societate roma

n J ^ 8111.?’ Pnm '°d tot telul de asigurări: de Viaţă, de Foc. de Grindină, de Furt, prin

scum nif ci r^ ‘“De etC' -Premn*e de asigurare la „Banca Generală de asigurare« în decursul răsboiului tlU S’au scumpit şi nici nu se vor scumpi.

Orice clarificări în privinţa acestor asigurări se dau gratis şi imediat prin

„BANCA GENERALĂ de ASIGURARE“Societate pe actii in SIBIIU (NAGYSZEBEN)

(Edificiul -ALBINA“)-

< t

î l * i