Drept Penal GeneralAnsamblu de norme juridice de drept public, care reglementeaz faptele care constituie infraciuni. Reglementeaz condiiile angajarii rspunderii si consecintele angajarii acestei rspunderi. Funciile dreptului penal: Funcia protectoare: trebuie inteleasa sub un dublu aspect: - Protejeaza toate valorile fundamentale ale vieii in societate - Protejeaza infractorul mpotriva unor reacii disproportionate sau abuzive ale statului Funcia educativa: motiveaz membrii societii in sensul respectarii dispozitiilor legale, dincolo de amenintarea unei sanciuni penale

Principiile fundamentale:1. Principiul legalitatii, incriminarii si pedepsei (principiu de forta constitutionala) A. Legalitatea incriminarii - presupune ca pentru a putea determina rspunderea penal a unei persoane o fapta trebuie sa fie prevzut de legea penal Lex scripta - ideea de accesibilitate a legii (norma penal trebuie sa fie adus la cunotin subiectiilor astfel nct orice persoana sa poat lua cunotin de lege). Este obligaia statului sa fac publicitatea legilor. In cazul nerespectarii accesibilitatii se introduce o excepie de neconstitutionalitate. Lex certa - exigenta de previzibilitate: legiuitorul trebuie sa formuleze norma cu sufiecenta claritate astfel nct orice persoana interesata sa poat n elege coninutul acesteia. In cazul nerespectarii previzibilitatii se introduce o excepie de neconstitutionalitate Lex stricta - legea este de stricta interpretare. Analogia presupune aplicarea unei norme cu privire la o situaie nereglementata de lege dar asemntoare cu situaia reglementata. Regimul juridic al analogiei: - in defavoarea inculpatului - aplicarea unei norme care are ca efect angajarea sau agravarea rspunderii faptuitorului. In dreptul penal este strict interzis. Clauzele legale de analogie - sunt dispozitii legale prin care chiar legiuitorul permite aplicarea legii in alte ipoteze dect cele express reglementate. Este compus din doua elemente: Enumerarea unor situaii O formula "si altele" Regim juridic: clauzele se clasifica in doua categorii, in functie de enumerare: Clauze omogene - cuprind enumerarea unor situaii de aceeai natura astfel nct se poate idenitifica criteriul comun avut in vedere de ctre legiuitor. Sunt admisibile, pot fi folosite de legiuitor in redactarea actelor normative1

0. 1. 2.

3.

4. 5.

6. 7.

Clauze eterogene - cuprind enumerarea de imprejurari de natura diferit, astfel nct nu putem identifica un criteriu comun. Nu sunt admisibile. (se combat prin excepie de neconstitutionalitate). - in favoarea inculpatului - presupune aplicarea prin analogie a unei norme care atenueaza sau inlatur rspunderea faptuitorului. Este admisibila in anumite condiii: Situaia de fapt sa nu fie acoperita de norma juridic in cauza. Este nevoie de o situaie care excede legea. Lacuna de reglementare sa nu fie intentionata. - Diferena ntre clauzele de analogie omogene si eterogene nu prezint important deoarece ambele sunt admisibile. Interpretarea: acea operatiune care se efectueaz in vederea aplicrii normei juridice, avnd ca finalitate stabilirea ntinderii exact a dispozitiei, pentru a identifica cu maxim de precizie posibilele limitele normei penale. (ex. sfera subiectelor, sfera de interpretare) Tipuri de interpretare: - interpretarea gramaticala - pornind de la sensul termenilor utilizati de ctre legiuitor - interpretarea teleologica - stabilete intelesul normei pornind de la finalitatea acesteia - interpretarea istorica - se iau in considerare condiiile de ordin social, economic, politic in care a fost adoptat legea - interpretarea logica - se ia in considerare interactiunea logica a normei cu celelalte norme Interpretarea evolutiva (extensiva/extins): consta in interpretarea textului de lege prin actualizarea acestuia ncercnd sa l raporteze la nivelul de dezvoltare a societii actuale. - art. 195 al. 1: interceptarea unei convorbiri efectuate prin telefon, telegraf sau orice alte mijloace de transmitere la distan. Conditiile cumulative ale interpretarii evolutive: Stabilirea voinei certe a legiuitorului de a incrimina fapta si in varianta interpretata Posibilitatea incadrarii faptei in varianta interpretata in definitia actuala prevzut de textul legal Lex previa - interzicerea aplicrii retroactive a legii penale B. Legalitatea pedepsei -

2. Principiul caracterului personal: acel principiu fundamental conform cruianici o persoana nu poate fi trasa la rspundere penal si obligat sa execute o sanctiune cu caracter penal, stabilit pentru o infractiune pe care nu a savarsit-o. - principiul se opune in mod absolut la aplicarea in mod direct a unei sanciuni penale a altei persoane dect cea care a comis infractiunea. In schimb unele efecte indirecte (efecte prin ricoeu) sunt inevitabil acceptate. - compatibioitatea acestui principiu cu rspunderea penal a persoanei juridice - art. 19 in. 1, introdus prin legea 278/2006 reglementeaz in premiera rspunderea penal a persoanei juridice. - nu exista rspundere solidar (ca si in dreptul civil), sanctiunea se aplica individual fiecrui infractor2

3. Principiul minimei interventii:

implica o restrangere, pe ct posibil, a recurgerii la mijloacele penale de protecie a valorilor sociale, atunci cnd protecia acestor valori poate fi realizat prin mijloace apar innd altor ramuri de drept (civil, contraventional, disciplinar) - aciunea penal este necesar doar atunci cnd nu exista alte forme de reacie

4. Principiul individualizarii:

presupune ca consecintele angajarii rspunderii penale trebuie sa fie proportionale cu situatiile care au antrenat aceasta rspundere - Individualizarea legal (stabilirea in abstracto): se realizeaz de ctre legiuitor prin stabilirea pedepselor legale pentru fiecare infractiune in parte. Legiuitorul este obligat sa aleag o sanctiune legal care sa corespunde importantei valorii sociale ocrotite, dar si intensitatii atingerii aduse acesteia - Individualizarea judiciar (stabilirea in concreto): consta in determinarea sanctiunii concrete pe care intractorul trebuie sa o execute. Este atributul instanei de judecat care stabilete pedeapsa principala, complementara, accesorie, modalitatea de executare a pedepsei, precum si eventuale msuri de siguran - Individualizarea administrativ: se realizeaz dup rmnerea definitiva a hotrrii de condamnare, in timpul executarii sanctiunii. (regimul difer dup cum intractorul este major sau minor; primari sau recidivisti etc.)

5. Principiul umanismului:

impune recunoasterea faptului ca infractorul, indiferent de infractiunea pe care a comis-o, este si ramane o persoana uman si are dreptul de a fi tratat ca atare si de a fi reintegrata in societate dup executarea sanctiunii - ca expresie a materializarii principiului, pedeapsa cu moartea a fost complet abolita si recurgerea la pedepse privative de libertate trebuie sa fie, pe ct posibil, limitate in favoarea altor sanciuni

Izvoarele dreptului penalIzvor (formal): modul de manifestare sau forma pe care regula de drept o mbrac si sub care se face cunoscuta persoanelor inute sa se conformeze acesteia Dup autoritatea de la care emana: 8. Izvoare interne (Constitutia, legile organice, OUG, cutuma, decretele prezideniale (gratierea individual), decizile CC, RIL-ulire) 9. Izvoare externe (tratatele si conventiile internaionale la care Romnia este parte, actele adoptate la nivel UE) - Directe: creaza drepturi si obligaii persoanelor fizice, juridice si organelor judiciare, fiind aplicabile in mod nemijlocit de instantele romane (tratate de asistenta in materie penal, tratate privind protecia drepturilor omului) - Indirecte: acele tratate sau conventii, care dup ratificare, creaza in sarcina statului obligaia de a introduce in legislaia penal interna anumite reglementari; nu pot fi aplicate in mod direct de ctre instantele naionale Dup forma:3

10.

Izvoare scrise (Constitutia Romniei; legea organica-codul penal; legiile adoptate nainte de intrarea in vigoare a constitutiei din 1991; decretele adoptate pana in 1989; decretelelegi-legi din perioada Decembrie 1989-Iunie 1990; ordonantele de urgen) 11. Izvoare nescrise (cutuma) Dup efecte: 12. Izvoare pozitive 13. Izvoare negative (deciziile Curtii Constitutionale, prin care se constata neconstituionalitatea) Constitutia: (ca izvor de drept penal) Consacr o serie de reguli (principiul legalitatii pedepsei, limitele extrdarii cetenilor romni, abolirea pedepsei cu moartea) Constituie principii generale de drept aplicabile si in dreptul penal (neretroactivitatea legii, egalitatea in fata legii, proportionalitatea restrangerii drepturilor si libertatilor fundamentale) RIL: (cale extraordinara de atac pt interpretarea unitara a legii): Poate fi declarata de procurorul general Poate fi provocat de colegiul de conducere a CSM, sau colegiile de conducere a Curtilor de Apel ICCJ da hotararea si este obligatorie pt instante (produce efecte ex nunc) Hotrrea este luata cu majoritate calificata de 2/3 Legea 202/2010 Cutuma: Izvor nescris Conine un element material (o suit de fapte repetate, durabil si clar) si un element juridic (certitudinea caracterului obligatoriu) Nu poate incrimina Exonerarea (joac rolul de izvor direct): atunci cand un comportament este totusi un comportament general acceptat (ex.: gurirea lobului urechii, circumcizia) Interpretare (joac rolul de izvor indirect): ajuta la determinarea continulului unor concepte prin rapotarea la practicile sociale curente la un moment dat

Normele penale Exista doar dispozitie si sanctiune (sunt de aplicabilitate generala) Dispozitia impune norma de conduita (este implicita si nu explicita) Exista si norme incomplete la care lipseste fie sanctiunea fie dispozitia. Norme incomplete : 14. Norme cadru (in alb) 15. Norme de trimitere4

16.

Norme de referire - In noul cod penal se unesc normele de referire cu normele de trimitere 1. Norme cadru (in alb): Contin o incriminare cadru care urmeaza a fi completata cu elemente preluate dintr-un numar nedeterminat de norme Norma cadru este formulat generic, urmnd a se concretiza din prevederile altui act normativ Lipseste o parte a dispozitiei (dispoziie generic) Clasificare: - Norme in alb proprii: completarea se face printr-o norma de fora juridic inferioar - Norme in alb improprii: completarea se face printr-o norma de fora juridic egala

2. Norme de trimitere: Sunt norme incomplete carora le lipseste sanctiunea. Ele isi imprumuta sanctiunea de la o alta norma si devin apoi independente fata de aceasta. Odat ce norma de trimitere si-a luat sanctiunea dintr-o alta norma, eventualele modificri sau chiar abrogarea celei din urma nu afecteaz norma de trimitere Norma completatoare se refera la altceva decat norma de trimitere in dispozitie 3. Normele de referire: Sunt norme care mprumuta o parte a dispozitiei dintr-o alta norma, rmnnd apoi legate de aceasta Orice modificare a normei completatoare intervine si in norma de referire Norma completatoare trebuie sa existe la momentul adoptarii ei Diferentierea normelor cadru de normele de referire: Ambele rmn legate de norma completatoare, astfel ca orice modificare a acesteia atrage modificarea normei incomplete In plan practic regimul lor este similar Norma de referire se completeaz cu elemente preluate din una sau mai multe norme determinate de ctre legiuitor Norma cadru se completeaz cu prevederi dintr-un numr nedeterminat de norme Norma de referire se completeaz doar cu preve derile unei norme care exista la momentul adoptarii ei Norma cadru se completeaz si de norme care vor fi adoptate ulterior intrrii ei in vigoare

Aplicarea in spatiu a legii penale17.

Principiul teritorialitatii (art. 3 Cod Penal; art. 8 NCP)5

0. A. B. C. D.

Teritoriul cuprinde urmtoarele elemente: Suprafaa terestr (suprafaa cuprins intre frontierele politico-geografice) Apele interioare (ape curgatoare sau statatoare precum si apele maritime interioare) Marea teritorial (laime de 12 mile marine de la liniile de baza) Subsolul (corespondent solului terestru, acvatic si maritim) Spaiul aerian (coloana de aer situat deasupra teritoriului Romniei, pana la limita inferioar a spatiului extraatmosferic) - Fac parte din teritoriul rii sediile reprezentanelor diplomatice si consulare acreditate in Romnia (vechea conceptie potrivit creia acestea aparin statului pe care l reprezint fiind abandonata) - Orice infractiune comisa pe o nava sau aeronava romna se nelege ca infractiune comisa pe teritoriul Romniei - Infractiunea comisa pe o nava sau aeronava romna stationata ntr-un port strin cade deopotriv sub incidena legii penale romne ct si sub incidena statului pe a crui teritoriu se afla nava (dac infractorul a fost condamnat in statul unde s-a comis infractiunea, din pedeapsa aplicat de instantele noastre se va scdea pedeapsa executat in strintate)

Locul comiterii infractiunii Teoria ubicuitatii - infractiunea se considera savarsita pe orice teritoriu unde a avut loc un act de executare sau s-a produs un rezultat Instantele romane vor fii competente att in cazul infractiunilor ncepute pe teritoriul romniei, dar consumate in strintate, ct si infractiunilor care au produs doar rezultatul pe teritoriul Romniei Pentru aplicarea legii penale romane, conform principiului ubicuitatii, nu intereseaz nici cetatenia infractorului, nici dispozitiile legii penale din tara de origine a acestuia NCP - legea penala romana poate fi aplicata nu doar atunci cand s-a produs rezultatul/actul de executare, dar si atunci cand s-a savarsit un act de instigare ori complicitate.

2. Principiul personalitatii legii penale romane (art. 4 Cod penal)Legea penala romana sub incidenta principiului personalitatii se aplica atunci cand infractiunea este comisa de un cetatean romn in strainatate Cod penal actual: - Persoana fizica (un cetatean sau un apatrid cu domiciliul in Romnia) - Persoana juridic - nu se aplica textul NCP: - Persoana fizica (doar un cetatean romn, in cazul apatrizilor se poate extrada) - Persoana juridic - se aplica textul Conditia dublei incriminri - infractiunea trebuie prevazuta atat de legea romana cat si de legea statului unde a fost savarsita6

Cod penal actual: - Nu este necesar dubla incriminare NCP: - Dubla incriminare nu e necesara daca pedeapsa e mai mare de 10 ani - Dubla incriminare e necesara daca pedeapsa e mai mica de 10 ani - Incriminarea sa fie in conformitate cu legea romn

Existenta unor conditii speciale de procedura: Cod penal actual: - Nu exista astfel de conditii, urmarirea se face conform dreptului comun NCP: - Actiunea penala se poate pune in miscare numai cu autorizarea prealabila a procurolului general de la parchetul de pe langa Curtea de Apel sau Parchetul de pe langa ICCJ

3. Principiul realitatii legii penale romne (art. 5 Cod penal)Acest principiu determina incidena legii penale romane in raport de subiectul pasiv al infraciunii (victima) Condiii: Autorul: - Cod penal actual: trebuie sa fie ori cetatean strain ori apatrid cu domiciul in strainatate - NCP: cetatean strain ori apatrid Sfera persoanelor vatamate: - Cod penal actual: statul romn sau un cetean romn - NCP: statul romn, un cetatean romn, sau o persoana juridica romn Sfera infractiunilor: - Cod penal actual: doua categorii de infractiuni: contra sigurantei nationale a romaniei si cu privire la integritatea corporala (viaa cetateanului romn) - NCP: orice infractiune comisa contra statului, cetateanului roman sau persoanei juridice de nationalitate romana Condiii speciale de procedura: - Cod penal actual: cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ - NCP: cu autorizarea prealabila a procurorului general al parchetului de pe langa ICCJ + lipsa unei proceduri in statul unde s-a comis infractiunea Tratatele sau conventile internaionale la care Romnia este parte sa nu contina prevederi referitoare la un alt mod de solutionarea a acestor cauze (prevederile art. 5 au caracter subsidiar fata de prevederile conventilor internaionale)

4. Principiul universalitatii legii penale romane (art. 6 Cod penal)7

Legea penal romna se aplica si altor infraciuni svrite in afara teritoriului rii, de un cetean strain sau de o persoana fr cetatenie care nu domiciliaz pe teritoriul rii dac fapta este prevzut ca infractiune si de legea penal a rii unde a fost savrasita, iar faptuitorul se afla in tara Condiii: Statutul autorului faptei: - Cod penal actual: cetatean strain sau apatrid cu domiciul in strainatate - NCP: cetean strain sau apatrid Persoana vatamata: - Cod penal actual: un strain (ca regula), statul romn sau cetatean romn (cu privire la natura infractiunii) - NCP: un strain (stat, persoana juridica, persoana fizica) Categorii de infraciuni: - Cod penal actual: la strini (orice infractiune); alte infractiuni decat cele de sub incidenta principiului realitatii - NCP: infractiuni de care ne-am obligat prin tratate sau conventii internaionale si infractiuni in cazul carora s-a refuzat extradarea Dubla incriminare (nu este necesar ca fapta sa fie incriminata identic de cele doua legi) Infractorul sa se afle benevol pe teritoriul rii Sa nu existe, potrivit legii statului unde s-a comis infractiunea, vreo cauza care mpiedica punerea in micare, continuarea sau executarea actiunii penale, iar pedeapsa sa nu fi fost executat sau considerat ca executat (cnd in statul unde s-a comis infractiunea lipseste autorizarea necesar, a intervenit prescriptia, amnistia sau gratierea, ori cnd pedeapsa a fost executat) Tratatele sau conventiile la care Romnia este parte sa nu contina prevederi referitoare la un alt mod de solutionare a acestor cauze

Cooperarea penalExtradarea:

internaional

in

materie

Extradarea catateniilor romani: In cazul conventilor multilaterale: Se face sub rezerva reciprocitatii si numai in una din urmtoarele situaii: - Persoana extradabila domiciliaz pe teritoriul statului solicitant, la data formularii cererii - Persoana extradabila are si cetaenia statului solicitant

8

- In cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, statul solicitant sa dea asigurri ca persoana extradata va fi transferata in Romnia pentru executarea pedepsei In cazul conventilor bilaterale: Cetenii romani pot fi extradati in condiii de reciprocitate Persoane exceptate de la extradare: Persoanele crora li s-a acordat dreptul de azil in Romnia Persoanele strine care se bucura in Romnia de imunitate de jurisdictie Persoanele strine citate din strintate in vederea audierii ca pri, martori sau experii in fata autoritatii judiciare romane solicitante Statul romn poate refuza sau amna extradarea altor persoane dect cele mentionate, in msura in care predarea acestora poate avea consecinte deosebit de grave (varstra, stare de sntate) Condiii: Cu privire la fapta: - Dubla incriminare (fapta in materialitatea ei sa fie prevzut de legea penal a ambelor state) - Sa nu fie vorba de o infractiune politica sau conexa unei infraciuni politice - Cnd statul solicitat are motive sa cread ca persoa na extradabila va fi pedepsita din considerente de rasa, religie, sex, naionalitate, limba, opinii sau apartenenta la un grup social - Sa nu fie vorba de o infractiune militar (doar infrac iuni pur militare, ex.: dezertare, clcare de consemn; nu prevede de exemplu un furt comis de un militar) - Fapta sa fie sanctionata, potrivit legii ambelor state cu pedeapsa nchisorii de cel putin 1 an, sau pedeapsa de cel putin 4 luni, sau fractiuni de pedeapsa rmas de cel putin 4 luni Cu privire la aciunea penal si competenta - Infractiunea sa nu atrag competenta legii penale romane (motiv optional de refuz) Cu privire la drepturile si libertatiile fundamentale - Nu se admite cererea in cazul posibilitatii condamnarii la pedeapsa cu moartea - Nu se admite cererea in cazul in care viaa persoanei este pus in pericol in statul solicitant - Interzicerea torturii sau tratamentelor degradante - Nu se admite cererea in cazul in care nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil sau persoana ar putea fi judecat ntr-o cauza de pe rolul unei instane extraordinare, altele dect cele instituite prin instrumente internaionale pertinente - in cazul in care persoana se afla de mai mult timp pe teritoriul statului solicitat si are deja o familie acolo Efectele soluionarii cereri de extradare: Respingerea: nu are ca efect inlaturarea rspunderii penale a persoanei in cauza, autoritatiile romane vor proceda la urmrirea si judecarea persoanei in cauza

9

Admiterea: are ca efect remiterea infractorului autoritatiilor statului solicitant in vederea judecarii sau executarii pedepsei Remiterea este guvernat de principiul specialitatii: persoana extradata nu poate fii urmrit, judecat ori deinut pentru un fapt anterior predarii, altul dect cel care a motivat extradarea Excepia de la principiul specialitatii: Statul roman, care a predat-o consimte (in urma unei cereri formulate din partea statului solicitant, de extindere a extradarii) Avnd posibilitatea sa o fac, persoana extradata nu a prsit in termen de 45 de zile teritoriul statului cruia i-a fost predat, ori dac s-a ntors acolo dup ce l-a prsit Principiul specialitatii nu se opune la schimbarea incadrarii juridice in cursul procedurii dac respecta urmtoarele condiii: Fapta in materialitatea ei rmne cea descris in cererea de extradare Elementele constitutive ale infraciunii recalificate ar ingadui extradarea

Extradarea aparenta:Se deosebeste de extradarea propriu-zisa prin: Nu presupune un raport intre doua state, ci intre un stat si o organizaie/instana internaional Nu i are izvorul ntr-o conventie de extradare sau lege interna, ci in statutul instanei internaionale respective

Mandatul european de arestare: Emiterea se face de ctre instantele judecatoresti Condiii: In vederea urmririi sau judecarii penale dac fapta este pedepsita de legea penal romna cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an In vederea executarii pedepsei dac pedeapsa este mai mare de 4 luni Limitele funcioneaz doar in materia emiterii mandatului nu si in materia executarii (autoritatiile romane sunt obligate sa execute orice mandat) Infractiunile care fac obiectul mandatului european de arestare: Infraciuni cuprinse in lista (in cazul acestor infraciuni dac legea statului care emite mandatul prevede o pedeapsa cu nchisoare de cel putin 3 ani, arestarea si remiterea este obligatorie, chiar si in absenta dublei incriminri) Alte infraciuni prevzute de legislaia statului emitent (se cere dubla incriminare) Motive de refuz obligatoriu al executarii mandatului: Dac reiese ca persoana a fost judecat definitiv pentru aceleai fapte ce ctre un stat membru al UE, altul dect statul emitent, cu condiie ca sanctiunea sa fie in curs de executare, ori sa fi fost executat sau considerat executat Infractiunea este acoperit de amnistie in Romnia, dac autoritile romane au competenta de a urmri acea infractiune Persoana supusa mandatului nu rspunde penal datorit varstrei sale10

Motive de refuz facultativ al executarii mandatului: Este vorba de o infractiune neprevazuta pe lista si nu este indeplinita condiia dublei incriminri (in afara de prevederi referitoare la taxe si impozite) Cnd persoana care face obiectul mandatului este supusa unei proceduri penale in Romnia, pentru aceasi fapta care a motivat mandatul Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hotrre definitiva ntr-un alt stat membru UE pentru aceleai fapte Cnd persoana care face obiectul mandatului este cetean roman si instana romna este competenta si dispune executarea pedepsei in Romnia Cnd mpotriva persoanei care face obiectul mandatului s-a pronuntat o hotrre definitiva ntr-un stat care nu este membru UE, cu condiia ca in caz de condamnare sanctiunea sa fie in curs de executare, ori sa fi fost executat sau considerat executat Mandatul se refer la infraciuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe teritoriul romniei EXTRADARE Terminologic Domeniu de aplicabilitateImplicarea a doua state (stat solicitant si stat solicitat) Per a contrario se aplcia intre RO si alte state din afara UE

M.E.A Implicarea unui stat emitent si aunui stat de executare

Este o forma de cooperare si seaplica strict intre state membre ale U.E

Relatia e stabilita intre Natura partilor implicate in Vorbim de relatia stabilita intre state si sunt implicate autoritatile autoritatile judiciare ale statelor procedurade la nivel central (la Curtea de Apel)

Caracterul procedurii

Procedura poate fi judiciara, administrativa ori mixta in functie de autoritatea care rezolva problema Extradera nu se acorda pentru infractiuni politice

Procedura poate fi doar judiciara

Sfera infractiunilor infractiuni politice

Se executa si pentru infractiunipolitice - exista prezumtia ca statele au aceleasi valori, drepturi, etc.

Sfera infractiunilor infractiuni militare Dubla incriminare

Extradarea nu se acorda ex : dezertarea Dubla incrimare e esentiala

Se executa si in acest caz deinfractiuni Nu e necesara pentru infractiunile prev de art. 96 din Leg. 302/2011 E necesara pentru restul

11

EXTRADARE Regimul remiterii cetenilor romani Cetenii romni pot fi reinui doar prin excepie, ex. dubla cetatenie

M.E.ACetatenii romni sunt reinui ntotdeauna, pedeapsa sa fie cel putin 4 luni

Principiul specialitatii mandatului europeanPersoana remisa, fie extradata fie subiect al unui mandat european nu poate fi judecat pentru alta fapta si nu poate fi obligat la executarea altei pedepse dect cea indicata in mandatul de arestare sau extradare Exceptii: Extradare 18. Cu consimtamantului statului solicitant 19. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de cand o putea face in mod legal MAE 20. Cu consimtamantului statului solicitant 21. Cand persoana extradata nu paraseste teritoriul statului solicitat in 45 de zile de cand o putea face in mod legal Consimtamantului este uneori prezumat (prezumtia este relativa) Renuntarea la principiul specialitatii de ctre cel vizat de mandat: - Cand infractiunea suplimentar pentru care ar fi judecat nu se sanctioneaza de lege cu pedeapsa privativa de libertate - Se poate dispune executarea unei pedepse, alta dect cea din mandat, dar care sa nu fie privativa de libertate

Aplicarea in timp a legii penale romnePrincipuil activitii legii penale romane: legea penal se aplic infractiunilor savarsite in timpul ct ea s-a aflat in vigoare Elemente: Ct timp legea e in vigoare Momentele savarsirii infractiunii Legea penal poate: Iei din vigoare: - prin ajungerea la termen - prin decizia CC

12

Sa i suspende temporar activitatea prin intrarea in vigoare a unei legi speciale care reglementeaz aceelasi domeniu Legea special iese din vigoare prin desuitudine O norma penal nu iese din vigoare prin desuitudine (orict timp ar trece fr ca o norma penal sa fie aplicat) Momentul savarsirii infractiunii: Se determina pe baza teoriei actiunii: infractiunea e comisa la momentul comiteri actului de executare

Existena infractiunii cu consumare continua - se considera savarsite la momentul de epuizare a actului de executare Infractiunea continuat: producerea infractiunii la anumite intervale de timp (aceeai infractiune) Infractiunea de obicei (continuat) - contraventia savarsit cu repetitie devine infractiune Infraciuni omisive - care se savrasesc prin inactiune. Legea aplicabila este legea in vigoare la momentul cnd ar fi trebuit sa se realizeze conduita prevzut de lege, momentul cnd expira termenul stabilit de lege pentru efectuarea actiunii

Principiul neretroactivitatii legii penalePresupune ca o lege penal nu se poate aplica faptelor savarsite nainte de intrarea ei in vigoare. Principiul nu se limiteaza la legea de incriminare ci este incident si in cazul legilor care majoreaz pedeapsa, care instituie o circumstanta agravanta, care suprim o circumstanta atenuanta sau care fac fapta urmaribila din oficiu dup ce anterior era urmaribila doar la plngere prealabila Exceptii: - Legea penal mai favorabil (acoper mai multe categorii de legi: legea de dezincriminare; legea de amnistie; decretul de gartiere; legea penal mai favorabil in sensul codului penal-sens restrns) - Legea interpretativa: - dac jurisprudenta anterioar legii de interpretare era divergent, iar legea de interpretare vine sa consfinteasca una din interpretarile promovate, ea poate retroactiva chiar dac inrautateste situaia inculpatului - in cazul legii interpretative car nu vine sa consfinteasca o interpretare judiciar deja existena, ci aduce elemente care ajuta la interpreatrea unui text lipsit pana atunci de claritate, legea interpretativa poate retroactiva doar dac este mai favorabil inculpatului Legea de dezincriminare: (art.12 al.1) (art.4 NCP) - Codul penal in vigoare: verificarea incidentei legii de dezincriminare se face in abstracto, prin compararea textelor din cele doua legi. Vom fi in prezenta dezincriminarii atunci cand fapta prevzut de legea veche nu mai are nici un corespondent in legea noua13

- NCP: se evalueaza pe baza unui examen in concreto, respectiv prin raportarea dispozitiilor celor doua legi la fapta concret savarsita de ctre inculpat. Vom fi in prezenta dezincriminarii in doua ipoteze: 22. Atunci cand faptei prevzute de legea veche nu ii mai corespunde o incriminare in legea noua 23. Atunci cand fapta concret savrasita de ctre inculpat nu mai intruneste elementele constitutive ale infractiunii potrivit legii noi Efectele dezincriminarii: - sunt identice in ambele coduri - dac procesul nu a nceput, nici nu va mai ncepe - dac procesul se afla in curs de desfurare el va lua sfrit odat cu introducerea legii de dezincriminare - dac s-a pronuntat o hotrre definitiva, pedeapsa nu se va mai executa, fapta nu va mai atrage starea de recidiva si nu vor opera decaderi sau interdictii in considerarea condamnarii - nu nseamn repunerea in situaia anterioar, insemanand ca amenda palatita nu se restituie, bunuriile confiscate nu se restituie, nu se acorda despgubiri pentru partea nchisorii executate, nu se reda gradul militar pierdut Legea mai favorabil in sens restrns: Privesc numai legile penale de drept material, nu si cele de procedura. Legile de procedura sunt supuse regulii aplicrii imediate a legii noi. Se aplica diferit dup cum intervine nainte sau dup condamnarea definitiva In cazul infraciunii continue si continuate, daca infractiunea s-a consumat sub legea veche dar epuizarea a avut loc sub legea noua, fapta in ntregul ei va cdea sub incidenta legii penale noi, fiind exclus aplicarea legii mai favorabile In cazul infraciunii progresive daca intre momentul comiterii actiunii si momentul producerii ultimului rezultat, intervine o succesiune de legi penale se va aplica legea mai favorabil In situaia in care nu este respectata cerina continuitaii incriminarii (una dintre cele doua norme succesive se regaseste in ntregime in cealalt; intre ele exista o relaie de gen si specie) suntem in prezenta unei dezincriminari si nu a unei legi mai favorabile Circumstantele agravante generale sau speciale incidente in cauz prevzute de legea noua, dar care nu existau sub legea veche, nu pot fi avute in vedere atunci cnd se aleg textele ce urmeaz a fi comparate, in vederea determinarii legii penale mai favorabile, deoarece nu este asigurata cerina continuitaii incriminarii In schimb atunci cnd agravanta din legea veche devine infractiune autonom in legea noua, continuitatea incriminarii este asigurata Legea mai favorbila intervenit in cursul procesului: (art.13 ACP) (art. 5 NCP) Cum se identifica legea mai favorabil: - Legea care prevede o pedeapsa mai mica: In cazul pedepselor asimetrice (o lege de la 1-5 ani, cealalt de la 2-4 ani) dac judectorul se orienteaz spre o pedeapsa indreptata spre maxim este mai favorabil pedeapsa cu maxim mai redus si invers.14

- Modalitile de individualizarea a executarii pedepsei: Dup legea veche nu se poate suspenda executarea, dup legea nou se poate suspenda executarea; suspendarea executarii este mai favorabil (dect 3 ani cu executare, mai bine 4 cu suspendare) - Elementele constitutive ale infractiunii: Legea veche prevedea ca infractiunea putea fi comisa de orice persoana, legea noua prevede ca infractiunea se poate comite doar de un funcionar. Legea noua mai favorabil dac infractorul nu este funcionar. Dupa Codul penal in vigoare, modificarea elementelor constitutive determina o ipotez de aplicare a legii penale mai favorabile. Dup noul cod penal, modificarea elementelor constitutive care face ca fapta concret savarsita sa nu mai constituie infractiune, echivaleaza cu o dezincriminare. - Circumstantele atenuante sau agravante: Legea mai favorabila: legea care presupune o situaie mai atenuanta sau exclude situaia agravanta. - Legea penal mai favorabil se determina prin raportare la fapta in concreto 18 Noiembrie - test 15.00 -16.00 Obligatorie (art. 14 CP) Specia de pedeapsa Oricare dintre cele 3 (detentiune pe viaa, nchisoare, amenda) Facultativa (art. 15 CP) Exclusiv pedepse cu nchisoarea

Condiii de aplicare

Pedeapsa aplicata conform legii vechi, este mai mare dect maximul special aplicat de legea noua

Pedeapsa aplicata conform legii vechi, nu depete maximul special prevazut de legea noua (ex.: Lv: 5-15 ani, instana aplica 9 ani; Ln: 5-10 ani) Pedeapsa aplicata se reduce proportional, daca pedeapsa a fost executat se reduce ntotdeauna cu 1/3 (ex.: Lv: 515 ani, instana aplica 9 ani; Ln: 5-10 ani, se reduce cu 1/3, respectiv la 6 ani)

Efectele pedepselor deja executate (se considera ca a executat mai putin dect a executat. Relevant in cazul recidivei sau termenului de reabilitare - opereaz si in cazul gratierii sau prescriptiei)

A. In cazul nchisorii sau amenzii Pedeapsa aplicata se reduce pana la maximul special prevazut de legea noua (ex.: Lv: 10-20 ani, instana aplica 18 ani; Ln: 10-15 ani, pedeapsa se reduce la 15 ani) B. In cazul detentiunii pe viaa legea noua prevede nchisoare, se inlocuieste cu maximul special al pedepsei inchisorii

15

Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepsei definitive (dup rmnerea definitiva a hotrrii judecatoresti): Codul penal in vigoare:

Dac pedeapsa cu inchisoarea este inlocuita de legea noua cu amenda, se aplica amenda hotrt de instana, intre minimul si maximul special al amenzii respective. Daca a exectutat pedeapsa cu nchisoarea nu mai trebuie sa plateasaca si amenda (se hotraste de instana ct se reduce in funcie de ct a execuat) Noul cod penal: nu mai exista aplicarea facultativa Legea penal temporara: o categorie de legi care din momentul intrrii lor in vigoare au stabilit si data pana la care sunt in vigoare. (data poate fi stabilit in mod explicit sau implicit, in cazul unei situaii exceptionale) Legi temoprare propriu-zise: in cazul crora ieirea din vigoare este precizata in mod explicit Legi temporare exceptionale: in cazul crora ieirea din vigoare are loc cu terminarea situaiei exceptional Legea temporara este o lege care ultraactiveaza (se aplica dup ie irea ei din vigoare, cu privire la fapte savarsite in timpul ct s-a aflat in vigoare) Este o excepie de la principiul aplicrii legii mai favorabile De regula agraveaza situaia Derogare de la principiul constitutional (art. 15 al.2) retroactivitatea legii mai favorablie. Constitutia nu obliga la retroactivitatea legii mai favorabil ci doar permite aplicarea ei. Posibilitatea aplicrii ei retroactive: se admite prin excepie, in msura in care legea temporara reprezint legea mai favorabil dect legea ordinara precedenta (in cazul unui test legislativ) In cazul in care o lege temporara vine in concurs cu o alte lege temporara se aplica prima lege pentru ca ultraactiveaza.

Limitele personale de aplicare a legii penale romaneSunt date de imunitatiile de jurisdictie

Imunitatiile de drept intern- Imunitatea preedintelui: - Imunitate funcional: pentru faptele savarsite in exercitarea funciei (in afara de infractiunea de nalta trdare art. 398 NCP: presupunte trdare propriu-zisa, transmitere16

de secrete, ajutarea inamicului, infraciuni mpotriva ordinii constitutionale/lovitura de stat armata) - Imunitate procedurala: pe durata mandatului nu se poate urmrii preedintele pentru nici o fapta, pana la expirarea mandatului de preedinte. Subzist si pe durata suspendarii - Imunitatea parlamentara - Imunitate funcional: nu pot fi trasi la rspundere pentru opinile politice exprimate in exercitarea mandatului - Imunitate procedurala: nu pot fi perchezitionati, reinui sau arestai fr incuvintarea camerei din care fac parte, dup ascultarea lor - Imunitatea avocatului poporului

Imunitatiile de drept internaional- efii misiunilor diplomatice si consulare (are ca efect sustragerea persoanei de Codul Penal actual Definitie Fapta care prezint pericol special savarsita cu vinovatie, prevzut de legea penal (art. 17) - Prevederea legea penal - Fapta sa fie comisa cu vinovatie - Fapta sa prezinte gradul de pericol social al unei infraciuni Noul Cod Penal Fapta prevzut de legea penal, comisa cu vinovatie, nejustificat, imputabila persoanei care a comis-o - Prevedera legea penal - Antijuridicitatea - Imputabilitatea (Vinovatia)

Trasaturi

sub incidena legii penale romane indiferent de natura si gravitatea faptei comise; singura msura care poate fi luat este declararea persoanei ca persona non grata) - Reprezentanii unor organizaii internaionale - efii guvernelor altor state - Miliatri strini - Navele si aeronavele militare - Navele comerciale (imunitate limitat) in tranzit peste apele maritime teritoriale (dac se afla in port sau aeroport nu mai beneficiaz de imunitate)

Teoria general a infractiuniiI. Tipicitatea (prevederea legii penal) - desemneaza corespondenta intre fapta concret comisa si prevederile legii penale Elementele tipicitatii: Obiect:

17

24.

Juridic: desemneaza valoarea social protejat de norma penal de incriminare si creia ii se aduce atingere prin ci puterea infractiunii. Nu exista infraciuni fr obiect juridic

Material: Reprezint lucrul sau fiinta, mpotriva creia se ndreapt in mod nemijlocit aciunea/inactiunea ce aduce atingere obiectului juridic care este vatamat in integritatea sa, sau periclitat ca urmare a actiunii/inactiunii Reprezinta o incorporare a obiectului juridic, a valorii sociale protejate. Exista infraciuni formale - infraciuni care nu au obiect material A nu se confunda aceasta clasificare cu clasificarea rezultatelor Subiect 26. Activ: persoana care comite o fapta prevzut de legea penal - Infractiune cu subiect activ general: in cazul crora norma de incriminare nu impune o condiie anume, necesar a fi indeplinita de persoana care comite fapta (ex.: omor, furt...) -Infractiune cu subiect activ special: in cazurile in care norma de incriminare prevede express ca fapta poate fi comisa doar de o persoana ce are o anumit calitate special - Propriu: calitatea special e o condiie de existena a infractiunii (in ipoteza lipsei calitatii speciale fapta nu va mai fii infractiune) ex.: dezertare, evadare... - Impropriu: in cazul crora absenta calitatii speciale permite in continuare reinerea unei infraciuni, conducand insa la o atenuare sau la o agravare a rspunderii penale ex.: in cazul unui funcionar care i insuseste bunuri ale instituii, este delapidare, dac lipseste calitatea special, ar fi considerat furt 2. Pasiv: titularul valorii sociale care reprezint obiectul juridic al infractiunii - Special: norma impune o conditie subiectului pasiv ex.: sarea de mita, act sexual cu un minor, pruncuciderea -->Propriu; vatamare corporal a unui poli ist (ultraj) -->Impropriu - General: reprezint regula, norma nu impune vreo calitate subiectului pasiv Rspunderea penal a persoanei juridice Orice persoana juridic legal constituit poate rspunde penal, pentru orice infractiune Nu pot niciodat rspunde penal: - Statul - Autoritatiile publice - Instituiile publice ce desfoar o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat (INM, instituia de medicina legal) - in noul cod penal aceste instituii vor rspunde penal doar in ipoteza savarsirii infractiunilor ce nu pot face obiectul domeniului privat Toate persoanele juridice rspund penal: - In realizarea obiectului de activitate - Alte infraciuni comise in interesul ei - Pentru infraciuni comise in numele persoanei juridice 25.18

Persoanele fizice care pot antrena rspunderea persoanelor juridice: - Orice persoana care actioneaza in interesul persoanei juridice - Persoana juridic rspunde in msura in care in sarcina ei sunt intrunite toate elementele infractiunii - Rspunderea penal a persoanei juridice nu exclude rspunderea penal a persoanei fizice si viceversa Latura obiectiva - Aciunea - Inactiunea - Rezultatul - Legtura de cauzalitate dintre aciune sau inactiunea si rezultat Latura subiectiva - Intenia directa/indirecta - Intenia depasita (preterintentia) - Culpa (cu sau fr prevedere) II. Antijuridicitatea (caracterul nejustificat) - reprezint faptul ca aciunea sau inactiunea concret, contravine ordinii juridice - Cauze justificative: legitima aprare, starea de necesitate III. Imputabilitatea (vinovatia) - comiterea faptei tipice si antijuridice, de o persoana responsabila ce cunoate imprejurarile de fapt si de drept, incidente si respectiv are posibilitatea, in concret, sa se supuna exigentelor normei penale IV.

Pericolul social

Seminar: In cazul infraciunii simple si progresive conteaz momentul consumari In cazul infraciuni continue conteaz momentul epuizarii (se ia in considerare legea de la momentul epuizarii, indiferent dac este o lege mai favorabil sau nu) In cazul legiilor interpretative, legea mai favorabil este interpretarea restrictiva (cnd jurisprudenta este constanta, in cazul RIL-ului se aplica in toate situatiile si dac este sau nu mai favorabil) Sa reinut faptul ca inculpatul a improvizat la data de 1 Decembrie 1993 o instalaie electric prin are vroia sa fure curent. A consumat astfel curent pana la data de 1 Decembrie 1994 cnd a fost descoperit. Intre timp la 1 Noiembrie 1994 a intrat in vigore o lege de modificare a codului penal care a crescut limitele infraciuni de furt de la 6 luni - 5 ani la 1an - 12ani. Pe parcursul procesului apare o alt modificare legislativa, care prevede ca furtul se pedepseste doar in condiiile plangerii prealabile a victimei cu o pedeapsa intre 2 ani - 10 ani sau cu amenda penal. Analizati situa ia juridic a inculpatului in ambele ipoteze a depunerii plngeri penale.

19

Instana a reinut ca inculpatul a furat in timpul nopii porumb de pe terenul partii vatamare. Pana in momentul judecarii a intrat in vigoare un nou cod penal. Potrivit codului penal anterior era furt calificat, furtul comis de pe cmp, conform noului cod penal aceasta agravanta nu se mai gsete in coninutul infractiunii fiind nlocuit cu agravanta comiterii faptei in timpul nopii. Cum calculat pedeapsa in condiiile in care in codul penal anterior furtul simplu era pedepsit 1-5 si calificat 3-12. Iar pe noul cod furtul simplu1-12 si calificat 3-15. Nu se poate aplica o agravanta care nu a fost stabilit prin lege la momentul comiterii faptei Legea veche: Furt simplu: 1-5 Furt calificat:3-12 Pe legea veche infractiunea era furt calificat Legea noua: Furt simplu:1-12 Furt calificat: 3-15 Pe legea noua infractiunea era furt simplu Se aplica legea noua, pentru ca este mai favorabil

Latura obiectiva a infraciuni Elemente (se gsesc ntotdeauna in norma de incriminare): Aciunea sau inactiunea Urmarea Raportul de cauzalitate Elemente care fac parte din infractiune doar atunci cnd legiuitorul le prevede in norma de incriminare (cnd sunt elemente constitutive ale infraciunii): Locul/Timpul comiterii infraciunii Mijloacele de comitere a infraciunii

Aciunea sau inactiunea:Latura obiectiva (clasificare): Infraciuni comisive - se comit prin aciune Infraciuni omisive - se savarsescprin inactiune - Infraciuni omisive proprii: sunt cele in cazul crora legiuitorul prevede inactiunea ca modalitate de savrsire - Infraciuni omisive improprii (comisive prin omisiune): legea prevede doar aciunea ca modalitate de svrite a infraciunii, insa in concret ele se pot savarsi si prin inactiune20

Teoria a pozitiei de garant: presupune obligaia unei persoane de a interveni pentru a asigura protecia unei valori sociale atunci cnd titularul respectivei valori nu si-o poate proteja el nsui (ex.: nou nascutul care nu se poate hrani singur; responsabilitatea prinilor de al hrani) - Art. 17 codul penal (infractiunea comisiva prin omisiune) - NCP: poziia de garant poate avea doua surse: 27. Dintr-o obligatie legal (ex.: tatal si mama sunt obigati sa asigure cele necesare traiului minorul; obligaia de ntreinere intre soti) sau contractuala (ex.: contract de ntreinere, bona care trebuie sa aib grija de minor, contract de munca in cazul medicului) 28. Aciunea anterioar: comiterea unei actiuni care ulterior este urmat de o inactiune care apoi se materializeaza ntr-o infractiune. (ex.: instalatorul sapa o groapa, nu o mai astupa si ulterior, Vasilic cade in groapa si sufer o vatamare corporal) - Poziia de garant creaza prezumtia de rspundere penal (insa nu ntotdeauna cnd avem un garant acesta este raspunzator, in cazul in care nu are vinovatie) - Poziia de garant intemeiata pe idea de comunitate (alpinisti) nu se aplica in niciuna din cele doua surse

Urmarea Consta in atingerea adus valorii sociale ocrotite de norma penal Se distinge intre urmare si rezultat: - Urmarea reprezint consecin in plan juridic a actiunii sau inactiunii si care exista in cazul oricrei infraciuni - Rezultatul presupune o modificare material in lumea nconjuratoare, nu extista in cazul tuturor infractiunilor

Infraciuni de rezultat: produc o modificare material/palpabila in lumea nconjuratoare (ex.: omor, furt etc.) Infraciuni de pericol: vorbim de o punere in pericol a valorii sociale protejate (conducerea fr permis, amenintarea)

Raportul de cauzalitateRelaia dintre aciune si inactiune si rezultatul acesteia Teoria echivalentei conditiei: presupune ca o imprejurare este cauza rezultatului produs, oridecte ori in absenta ei rezultatul nu ar fi avut loc Teoria imputarii obiective a rezultatului: presupune intr-o prima etapa evaluarea daca aciunea a creat o stare de pericol relevant referitor la valoarea social ocrotit. In a doua etapa se evalueaza daca rezultatul este consecina materializarii pericolului. I. Evaluarea pericolului: 21

Situaii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de pericol relevanta): 29. Risc permis - atunci cnd aciunea autorului s-a desfurat cu respectarea tuturor condiiilor impuse de lege pentru aceasta (nu creaza o stare de pericol relevanta) 30. Risc inexistent - atunci cnd starea de pericol pentru valoarea social ocrotit, nu este una reala/obiectiva ci este o simpla sperana a autorului (ex.: cineva spera ca o persoana sa decedeze) 31. Risc diminuat - prin aciunea sa autorul a atenuat o stare de pericol care amenina deja valoarea social protejat (ex.: o persoana ncearc s salveze viaa unei alte persoane dar ii produce o vatamare corporal) II. Evaluarea materializarii pericolului: Situaii care exclud imputarea (cnd nu avem una dintre aceste riscuri avem o stare de materializare a pericolului) 32. Risc deviat - atunci cnd dei aciunea a creat o stare de pericol, urmarea s-a produs datorit interventiei unei imprejurarile complet strine de vointa fptuitorului (ex.: o persoana aplica o lovitura de cuit alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde decedeaza de intoxicare cu monoxid de carbon; fptuitorul nu rspunde pentru rezultat ci pentru tentativa) 33. Risc culpabil - atunci cnd dei autorul a creat o stare de pericol pentru valoarea ocrotit, rezultatul produs este consecina actiunii sau inactiunii victimei (ex.: o persoana aplica o lovitura de cuit alteia, ulterior victima ajunge in spital, unde refuza tratamentul si decedeaza; faptuitorul nu rspunde pentru rezultat) 34. Risc egal - atunci cnd dei autorul a creat o stare de pericol prin nclcarea unei norme, rezultatul s-ar fi produs cu certitudine si in cazul respectarii acelei norme (ex.: asistenta administreaz un alt anestezic decat cel prescris si persoana decedeaza; ulterior se dovedete ca victima era alergic si la anestezicul prescris de doctor si ar fi decedat oricum) 35. Risc neprotejat - atunci cnd rezultatul produs nu are nimic a face cu rezultatul cu care norma nclcat i pro unda sa-l previn (ex.: o persoana nu opreste la o trecere la nivel cu calea ferat, dar dup trecere lovete o persoana)

22