s k ir m d & p m d m t •

[h ttp ://w w w .d n tc j.ro /a d eva ru l)ANUL XII NR. 3073 ISSN 12204203

MIERCURI,13 DECEMBRIE 2000

16 PAGINI 3.000 LEI

PDSR în faţa celei mai mari încercăriILIE CALIAN

F DSR a cîştigat ’o victorie previ­zibilă, dar pe care nu o merită în întregime. Ca şl în 1996, electoratul a dorit "schimbarea”, în

primul rînd, şi abia apoi o schimbare politică aşa cum o concepe PDSR. Nici în cazul alegerii preşedintelui victoria nu este categorică, nu numai pentru că o bună parte din alegători l-au susţinut pentru a-şi arăta respingerea faţă de celălalt candidat, dar şi pentru că participarea la vot a fost slabă. în fine, ambele victorii s-au obţinut din cauza sau cu concursul unor partide oponente PDSR.

Dar greul abia acum începe. Cu 155 de deputaţi şi 65 de senatori, are de făcut faţă la o dublă Opoziţie: a PD, PNL şi UDMR (în total 88 de deputaţi şi 38 de senatori), dar şi a PRM, cu 84 de deputaţi şi 37 de senatori. Dacă izolarea .

' în Parlament a PRM şi sprijinirea de către celelalte partide a iniţiativelor legislative ale PDSR ar fi un proces sigur, PDSR ar avea şanse să-şi', realizeze programul de guvernare în mare măsură. Doar în mare măsură, pentru că înţelegerea cu celelalte trei partide va avea un preţ. Este adevărat, angajamentul de' a pune în aplicare programul, acceptat de toate partidele, pentru integrarea europeană ar putea face mai lesnicioasă coabitarea cu ele. Dar, pe de o parte, PDSR nu era tocmai mulţumit de unele măsuri cuprinse în acel program, iar pe de altă parte accelerarea reformei ar impune acţiuni impopulare, cu serioase consecinţe, chiar dacă deocamdată majoritatea sindicatelor sînt dispuse să fie înţelegătoare un an de zile. Să nu uităm că liderul PRM nu s-ar da la o parte de la incitarea unor segmente sociale - dacă nu pentru a răsturna prin forţă actuala putere, cel puţin pentru a o pune în faţa unor alegeri anticipate.

Dar PDSR are de făcut faţă nu numai tragicei scăderi a nivelului de trai, nu numai aberaţiilor legislative pe care le moşteneşte, ci şi felului în care este percepută în general clasa politică: incapabilă, coruptă, urmărindu-şi doar interesele de grup şi personale. Oamenii s-au obişnuit să trăiască prost - iar mulţi nu ştiau şi nu ştiu nici azi ce înseamnă că trăieşti bine, pretenţiile lor fiind mici. Dar ceea ce nu pot să suporte este ceea ce se numeşte nedreptate. Dacă PDSR nu va reuşi respectarea

^legilor şi pedepsirea corupţilor, îşi va pierde complet credibilitatea şi legitimitatea în faţa alegătorilor.

Biroul Electoral Central (BEC) a comunicat, ieri, rezultatele definitive ale celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, din 10 decembrie, după ce Comisia Naţională de Statistică a reuşit să centralizeze datele cu rezultatele votării din toate cele 15.383 de secţii de votare din ţară şi din străinătate. ■

Astfel, din 10.020.870 total voturi yalabil exprimate, candidatul PDSR, Ion Iliescu, a obţinut 6.696.623 de voturi, adică 66,83 la sută din sufragii, asigurîndu-şi supremaţia în , aproape toate judeţele şi în municipiul Bucureşti, cu o singură excepţie, judeţul Bistriţa-Năsăud, unde candidatul PRM, Comeliu Vădim Tudor, a obţinut 54,56 la sută din voturi.' La nivel naţional, Comeliu Vădim

Tudor a obţinut 3.324.247 de voturi, reprezentînd 33,17 la sută din sufragii.

Pe judeţe, situaţia este relativ

similară celor prezentate în informările anterioare, Ion Iliescu obţinînd cele mai multe voturi în judeţele Harghita şi Covasna, 90,83 la sută, respectiv 88,55 la sută. Peste 73 de procente a obţinut Ion Iliescu în Iaşi, Satu Mare, Vaslui, Vrancea şi în municipiul Bucureşti. Cele mai puţine voturi le-a obţinut în judeţele Bistriţa-Năsăud (45,44 lă sută), Alba (52,63 la sută), Caraş-Severin (53,75 la sută) şi Sibiu (54,81 la sută), în toate celelalte judeţe obţinînd peste 55 la sută din sufragiile electoratului.. Potrivit statisticienilor, din cei 17.711.757 de alegători cu dfept de vot trecuţi pe listele electorale permanente, s-au prezentat la urne 10.184.715 electori, adică 57,5 la sută. Totalul voturilor-valabile exprimate a fost 10.020.870, adică 98,39 la sută, iar 160.264, adică 1,57 la sută, au fost anulate.

Pînă la ora transmiterii acestei

Meritele cercetătorilorclujeni - recunoscute Io nivel mondial

în ciuda dificultăţilor financiare cu care se confruntă, cercetătorii români reuşesc să se facă remarcaţi şi la nivel_mondial prin realizări deosebite. în acest sens, remarcăm premiile obţinute, în ultima perioadă, de «către cercetătorii clujeni. Mai precis, cei

-de la Institutul de cercetări -şi proiectări miniere MINESA au obtinut distincţii la Salonul

Internaţional de Inventică de Ia Bruxelles, precum şi la o manifestare similară desfăşurată la Bucureşti, iar profesorul loan Silberg, de la Institutul de Chimie „Raluca Ripan” a fost premiat de o prestigioasă firmă din Olanda.

Alin TUDOR Anca BLAGA

continuare în pagina a 12-a

ştiri, se prezentaseră la BEC, pentru verificare şi validare, cu procesele-, verbale ale secţiilor de votare şi cu cele ale circumscripţiilor electorale, reprezentanţii a 19 de judeţe (Argeş, Bacău, Bihor, Caraş-Severin, Cluj, Dîmboviţa, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Dolj, Brăila, Mureş, Giurgiu) şi cei ai municipiului Bucureşti, care include secţiile de votare din străinătate.

Judecătorii BEC estimează că, cel mai tîrziu pînă miercuri dimineaţă, Vor fi verificate şi validate procesele-verbale din toate cele 42 de circumscripţii electorale, iar dosarul incluzîndu-le pe acestea şi procesul-verbal al BEC cu; rezultatele finale definitive va fi trimis la Curtea Constituţională, care, dupâ validare, îl va trimite Parlamentului, acesta urmînd să stabilească data la care preşedintele va depune jurămîntul.

Retrageiea lui Theodor

Stolojan este o pierdere

importantă pentru forul

legislativ

A MŞit U t i t o e v g

~ Anul 1450 este p ia tra de temelie a Galaxiei Gutenberg, an in care, la Mainz, Johannes Gensfleische zum Gutenberg, in ven ta to ru l tip a ru lu i cu ca ra c te re m ob ile , desch ide p o r ţ i le cu n o a şterii, p rin intermediul-cărţilor tipărite în serie.

Invenţia meşterului german a p r in s v ia ţă p e p la iu r i le noastre mulţum ită prim ulu i nostru tipograf, Macarie, care la 1508 a imprimat cea dinţii carte, la Tîrgovişte - şi anume un Liturghier. Prima tipografie clujeană apare la 1550 sub p a tro n a ju l a d o i iscu siţi m eşteri, H e lta i_ G a sp a r ş i Hojfgrejf Gyorgy. •

13 Decembrie J 9 1 8 este ziua je r t f e i a 102 tip o g ra fi bucureşteni, ucişi în timpul m a n ifesta ţie i p a şn ic e a slu jitorilor tiparului, pentru revendicările lo r so c ia le ş i economice, precum ş i pentru ceea ce numim n o i astăzi, libertatea presei.

Acest moment trist din viaţa t ip o g ra filo r va ră m în e în memoria noastră, cinstindu-i p e ce i ca re de su b teascu l modem a l maşinilor de tipar offset, sco t la lum ină cărţi, ziare ş i reviste. Slova scrisă de cu g e tă to ri trece p r in m îna acestor iscusiţi meşteri, spre a ajunge în fa ţa c itito rilo r de to a te c a te g o r ii le . In urm a progresu lu i din u ltim ii ani, orice tipăritură îşi "are drumul prin mîna tehnoredactorilor, care au înlocuit munca grea a zeţarilor ş i linotipştilor, şi prin cea a m aşin iştilor offset-işti ca re dom in ă in du stria tiparului. Mulţumită lor avem în fa ţă d is de dim ineaţă ziarul sau o carte nouă, care miroase a cerneală proaspăt tipărită.

Tuturor ucenicilor anonimi ai Galaxiei Gutenberg Ie urăm, "La m ulţi an i!”, sănătate ş i

putere de muncă, chiar dacă tranziţia p e care o traversăm nu ne perm ite să ne bucurăm de mai multe din realizările lor cotidiene.

Simion DOBOCAN

Com isia de validare a Cam erei Deputaţilor a prim it 1 2 con testa ţii prin care se solicită invalidarea m andatelor unor deputati

Comisia de validare a Camerei Deputaţilor a primit 12 contestaţii prin care se solicită invalidarea mandatelor unor deputaţi, printre cei contestaţi aflîndu-se Valeriu Stoica, Ileana Stana Ionescu şi reprezentanţi ai unor minorităţi naţionale, a declarat, ieri, Sorin Lepşa (PD), membru al Comisiei.

Potrivit lui > Lepşa, aceste contestaţii vor fi analizate, mîine, de plenul Comisiei, urmînd ca vineri plenul Camerei Deputaţilor să se

pronunţe pe baza Raportului întocmit de membrii Comisiei de validare. -

Contestaţia la adresa lui Valeriu Stoica- a fost ’ iniţiată de Ariton • Sorier,- director al societăţii Eurocontract SRL/care îl acuză pe ministrul Justiţiei de “fraudă procesuală” abuz, fals intelectual şi uz de fals. In contestaţie, directorul Eurocontract a precizat că are cinci procese cu Valeriu Stoica.'

N icolae .Grădinara (PDSR)-,

membru al Comisiei de validare, cel care analizează contestaţiile la adresa deputaţilor aleşi pe listele electorale Bucureşti, a declarat că va propune Comisiei să respingă contestaţia referitoare la Valeriu Stoica, deoarece prevederile legale nu includ noţiunea de “fraudă procesualş” şi, în concluzie, nu există un motiv pentru a fi invalidat mandatul de deputat al celui contestat.

Grădinara a arătat că va propune

1

şi respingerea contestaţiei depuse de Uniunea Culturală a Albanezilor la adresa Oanei Manolescu, care a candidat din partea Ligii Albanezilor. El a precizat că o contestaţie asemănătoare la adresa Oanei Manolescu a fost depusă şi în legislatura trecută.

Comunitatea Italienilor din România a înaintat o contestaţie la adresa Ilenei Stana Ionescu. “Sînt

continuare în pagina a 9-a'

Proprietarii de terenuri agricole situate în intravilanul municipiului CIuj-Napoca, declarate la Administraţia Financiară pentru calculul impozitului pe venitul agricol, sau nedeclarate încă, sînt rugaţi să se prezinte pentru redeclararea/declararea acestora pînă la 30 decembrie 2000 la BIROURILE DE INFORMARE aparţinînd Prim ăriei' municipiului CIuj-Napoca, birouri amplasate în cartiere după cum urmează:

Andrei Mureşanu: Primărie, str. Moţilor 1-3;

Centra: Primărie, P-ţa Unirii nr. 1; Mănăştur: Şc. gen. nr. 21, str. Gr.

Alexandrescu nr. 16;Grigorescu: Lic. Onisifor Ghibu, str.

Al. Vlahuţă nr. 12-14; 'Gruia + Iris: Şc. gen nr. 7, str.

Giordano Bruno nr. 46;Mărăşti: Şc. gen. nr. 5, str.

Grădinarilor nr. 1;Someşeni: Căminul Cultural, str.'

TraianVuianr.il; ,Gheorgheni: Lic. Lucian Blaga, str.

Băişoara nr. 4;Zorilor: Şc. gen. nr. 10, str. Zorilor

nr. 27.Programul de lucra este zilnic, între

orele 7.30-14.00.

Pentru declarare sîrit'necesare următoarele documente, în copie şi original, pentru confirmare:

- declaraţie tip, care poate fi solicitată la Biroul de informare din cartierul dumneavoastră; .

- act de proprietate - (contract devînzare-cumpărare, contract de partajvoluntar, contract de partaj şi vînzarecumpărare, contract de schimb, act dedonaţie, titlu de proprietate, ordin saudecizie emisă de Prefectură, hotărîrejudecătorească, proces-verbal de licitaţie,extras de carte funciară etc.);

—

Directorul societăţii "RCI TRfîNS", Gabriel Vaida a fost arestat

Directorul societăţii “RU TRANS”, din CIuj-Napoca a fost arestat, ieri, de procurorii clujeni. Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Cluj a emis pe numele lui Vaida Gabriel mandat de arestare preventivă de 30 de zile sub acuzaţia de abuz în serviciu, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată; Potrivit anchetatorilor, Vaida a adus un prejudiciu statului de peste un miliard de lei prin subevaluarea unor licitaţii. în cursul zilei de luni poliţiştii au emis pe numele acestuia o ordonanţă de reţinere de 24 de ore, iar, ieri, după mai multe ore de audieri, s-a dispus luarea măsurii de arestare preventivă. Pentru faptele de care a fost arestat, legea * prevede o pedeapsă de pînă la 5 ani de închisoare.

Cosmin PURIS

• ă t e ^ ^ 0rt0CtoJt: Sf' Mc Eustratie- Evghenie şi Mardarie; Sf. Mc. Lucia Fecioara- Calendarul gracocafofc: Ss. Eustraţiu. Axente, Eugen, Orest, mm. şi Lucia fee. m. (f 303).

Adevărul de Clu jHSSIEl

• PREFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PR1MÂR1ADEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21 -21 -21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIAGHERLA: 24-14-14 '• POMPIERII: 981 •PROTECŢIACIVILĂ: 982

■ «GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70, int. 158

• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

• SALVAREA-961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 921 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 ■• DERANJAMENTE- 921 •O R A EXACTĂ: 958• R A . TERMOFICARE: 19-87-48 •S C MONTENAY S A 41-51-71• R A APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C. -SALPREST SA.: 19-55-22 •S C PRIVĂL: I7-43-S6 '• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424

•JANDARMI: 956• GARA Cluj'Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; -

ir.tcm- 43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej - 21-20-22~

• ALIANŢA ANTISUCID: 19-16-47

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi yineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă ia ora 11,00.. • Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00.INFORMAŢII:

Autogara I nu mai funcţionează Autogara II: 43-52-78

FARMACIIFtrmtcll cu serviciu permanent;

Farmacia ’CORAFARM*. s7. Ion Meşter nr. 4. telefon 42-65-40; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia “CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia

"INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia ’ CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar B-22.

Garda de noapte:Famacia nr. 1, P-ta Unirii nr. 31, telefon

19-46-06, orar 20-8.'

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

- Clujr> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16J5

maciiCluj -> Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

m iercuri ,Cluj Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -> Otopeni 20,35

loiCluj -> Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni 15,15

vineri .Cluj -> Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet ; 1.450.000 lei

■ ORARUL CURSELOR * EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -> Frankfurt

marţi şi joi“ 9,40Frankfurt -> Cluj

marţi şi joi 11,50Cluj -> Muncnen

luni şi vineri 9,25Munchen -3 Cluj

lunfşi vineri 11,55Cluj -3 Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -> Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilei Cluj - Bologna - Cluj: 235$

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATĂ "FAMILIA SFÎNTA"

• 11 - 15 decembrie •Medicină generală. Dr. I. Boită -13,15 (9-12), dr. V. Bodo -13 (15-18), dr. R. Cotărtâ-13 (10-12), dr. S. Loga -15 (9-11), dr. M. Man -12 (14- 16). dr. D. Oltean -14 (9-11), dr. A. F. Oros -11.14 (14-18), dr.D.PIaton-11 (9-11). 14(16- 18), dr. L Raşa -11 (15-17). Or. I. Rlza -12 (15- 16). dr. M. Suciu -14 (10-12), dr. C. Tonea -12.14 (9-11). dr. A Varga -11,15 (9-11), dr. C. Vlaicu - 11 (1I-.13): Homeopatia. Dr. L. Ba/fcăalbâ - 13 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea -14 (17-18), dr. A Iancu -12 (11,30-13). dr. I. Papu -13 (11.30-13). dr. T. Popescu -13 (9-11). dr. N. Prişcâ - 13 (16-18), dr. S. Tarcea -12 (14-16); Interna. Dr. D. Pârv -11 (15-17). dr.'Gh. Rădulescu -12 (9-11), dr. Cs. Szakacs -13(16-17); Ginecologie. Or. C. Fodor12.14 (10-12); Chirurgia. Dr. 0. Chirilă -14 (17- 17.45). dr. M. Simu -13.15 (11-13), dr. I. Szabo -11 (11-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea -12(14-15), dr. V. Olteanu -14 (16-17). dr. L Toma -15 (10- 12); Ortopedie. Dr. Z Popa -11.14 (12-13): Psihiatrie. Dr. Jeican -12 (14-16). dr. C. Ştefan -13 (15-17); Endocrinologia. Dr. J. Duncea - 14 (17-18), dr. E. Popescu - 13 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ • 12 (14-16): Dermatologie. Dr. O. Roşea -18 (16-17). dr. I. Sârbu - 18 (11.30-12.30): Toxicologie c lin ic i Dr. CD. Ursu -12 (12-13); O.R.L. Dr. S. Bâtlan - 13 (14-16), dr. E. Plâian - 11,14 (9-11); Neurologie. Dr. M. Divin -11 (9-10); Ecografie. Or. I. Ghitean * 13 (14-15), dr. I. Usineviou -15 (10-12); Urologie. Dr.Z. Popa -11,14 (12-13); Pneumo-fllzlologie. Dr. M. Man -12 (14-16): Laborator. Ch. pr. S. Mosoigo-11,12,13,14,15 19-11).

Pentm chirurgie plastică şi reparatorie, urologie, radotogje planificarea bolnavilor se face la sediul Po&cfinidi pe bază de bilet de trimitere. Rarificarea bdnavikx se Iaca b sediul, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 434XL01, între orele 16-17 de luni pinâ vineri. Planificarea bolnavilor la eoograf şi EKG se face numai pe bazâ de trimitere de la medicii PoficSnicfi.

F I L M EL

Republica - Invizibil ş l periculos, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30);

J vineri, sîmbătă, duminică - spectacole14 D E C E M B R IEde noapte cu tarif redus de la ora 23

Victoria - Cafea samuraiului, SUA/Fr., premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta Eurimages - Toamna la New York, SUA, premieră (12; 14,30; 17; 19,30 * Favorit - Profesorul trăznlt ş l Clanul Klump, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Infernul, SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - Eu, cu m ine ş l Irene, SUA (13; 15; 17; 19)DEJ - Arta - The Kid, SUA (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă,

duminică - spectacole de noaptea cu tarif redus de la ora 22 .GHERLA - Pacea - X -Men, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă,

duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.

BIBLIOTECI* B.C.U. “ Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2):. Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâta: 8-13,30.Notâ: în .sesiuni dc examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbâta 8-20, duminica 8-1.4.

■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : Sala de lectură (str. M. Kogălniccanu nr! 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 -20,00, sîmbâtâ: 9,00 - 14,00; Mediatecâ (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni. miercuri, joi: 14,00-19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M..Kogălniccanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 -18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409); luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel,-165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 -19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 -16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. 1 este suspendată provizoriu, tn vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier. . . . -

1 Biblioteca Academiei (strada Kogălniccanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbâtâ 8 - 12.45; 14 -18.45:

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9):. luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

1 Biblioteca Americană "J.F.K." (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14! Oferim consultanţă pentru studfi în USA.

* Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar. luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca “ Heita i” (strada Clinicilor 18). Orar: ziln ic 10 - 18; sîmbâtâ: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (slrada Kogălniccanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.l.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului.Cultural German "Hcrm ann O berth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ Valeriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri-20, sîmbâtâ 8-13.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ” BibIos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Dispensarul ^Policlinic cu Plată s

'■ ' . 8instituţie c it vechi &

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Liidwig Roth (fosta Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 431557.

C • t e l e s p e c t a t o r • )M ie rc u r i, 1 3 d e c e m b r ie

TV; 17,40 Sens unic: 17.45 Teo;19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Sînt plecat în oraş (co.SUA 1994); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,45 Ştirile. Pro TV; 0,00 Zero; 1,00 Omul care aduce cartea; 1,05 Profit;

'1,10 Pro TV te ascultă ce vezi; 1,15 Seinfeld (s); 1,45 Bine şi rău (s).

■ •7,00 Mlagros

IfâM mSJSm (s/r); 8,00 Prima Mix; 15,00 Milagros (s); 15,55 Clip art; 16,00 Motor (r); 16,30 Exploziv (r); 17,00 Detectivi de elită (s); 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Nebun după Grace (dramă SUA ’90); 21,50 Cronica cîrcotaşului;22.00 Focus; 22,30 Stil (mag.de modă); 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r). s

7,00 Telematinal; ţ i j 9,00 Jurnal regional;

C 'r* j£ a ţ 9,40 Practic TV; R.0MAXLA 10,30 TVR Cluj;

11,20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,00. Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „Poveste imorală" (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15— Cibbrfan; 14,30 TVR Craiova; 15,30 între noi, fraţii (s); 16,00 Panorama (magazin în limba germană); 17,30 încurcături în familie (s); 18,00-JVIilenium; 18,10 Impas în doi; 19,00 Info- Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 19,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 10,45 •Justiţiarii (s); 21,45 Recurs la morală; 22,45 Handbal feminin CE; Q,05 Jurnalul de": noapte; 0,25 • Miniaturi simfonice’.

f u f f i ) 7,00 Tip-Top, • ” ■ ” Mini-Top (r); 7,35 Sabrina, vrăjitoare la 17 ani (s/ r); 8,05 Sally, vrăjitoarea'(s/ d.a.); 8,35 Toţi, împreună; 9,40 Veni, Video, Viei (r); 10,00 Documentar; 11,00 Ştiri; 11,05 Veni, Video, Viei (r); 11,20 Atlas; 11,50 Femeia ispititoare (s); 12,40 Cronici votive; 13,15 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 13,45 Cinci pentru naţiune; 16,55 Handbal feminin CE; ,18,30 Telejurnal T V R ' 2; 18,45 Handbal feminin CE; 20,30 Documentar; 20,55 Handbal feminin CE; 22,30 Ştiri; 22,50 Film artistic; 0,30 TVM Mesager. •

7,00 Observator; a n t* * f ? 8,00 'Neaţa; 11,00 Cisco Pike (dramă SUA 1972);.13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Dragostea învinge (s); 14,00 Confesiunile unei văduve (dramă SUA 1994, p.ll); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 - Ştiri; 17,10- Vouă; 17,15 Courthouse (s); 18,10 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator; 19,55 Vouă (div.);20.00 Comoara din Atlantis (f. SUA 1998); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Vouă; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Spiritul anului '76 (co. SUA 1990); 2,00 Te voi iubi mereu (s/r); 3,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./r); 5!00 ' Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s).

'i -fPl Bună■asJHVj&si di m i n e a ţ a ! ; Pap-eS. io,oo măr şineliniştit (s/r); 11,00 Bine şi rău (s/r); 11,50 Oglinda'timpului (s); 12,20 Angel Dusted (dramă SUA 1981); 14,10 Fitz (s); 15,05 ‘ Mortal Kombat (s/r); 15,55 Jocuri magice; 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile 'Pro-

TE7 7u a ' c x z7,00 . Bună

/ a b c d i m i n e a ţ a , ; România; 10,00 Cutia muzicală (r); 10,30 Documentar; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Măştile puterii (r); 13,00 Ora unu a venit;.13,15 Lumea misterelor (r); 14,15 2000 - O singură destinaţie - Australia (r); 14,45 Derrick (s); 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Clubul Microbiştilor; 19,00 Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii; 20,00 Dan Diaconescu în direct; 22,00 Reporter Tele 7; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); 2,15 Telejurnal. —

i s s s s a ,7,00 Reluări;

9,15 Fiorella (s/r); 10,20 Luisa Fernanda (s/rj; 11,05 Iubire fără limite (s/r); 12,00 Dragoste nebună (s/r); 12,50 La casa de vis (mag./r);' 13,25 Rebel fără cauză (f/r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile de Acasă;20.40 Dragoste nebună 9s);21.40 Luisa Fernanda (s); 22,45 Tristana (dramă Spania/Franţa/ Italia 1970).

eiS anoL 15,00 Retransmisie cVtwţppcATele 7 abc; 17,50 Videoclipuri; 18,00 Labirintul tranziţiei - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; .23,00 închiderea programului.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite m programele posturilor de televiziune.

■ E x n a a a a s E _CABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CLUJ-NAROCA, . str.RROR CtORTBA nr.9

(cartier Grigorescu) - C O N S U LTA Ţ i l i

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L ; M i: 15-18; M a, J : 1 6 ^ - IS ^

Dr. VALENTIN POPESCU (C hiru rg ie , O nco log ie)

M a , J : 14 “ -1 6 ; V : 1 5 -1 7S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L , M i: 18 - 20; M a, J : 18™-20 V: ‘16-20 •

P R O G R A M A R E : te l/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în t im p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a re a c a b in e tu lu i ‘

' POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

s tr . Pascal)' nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLQGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA , RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE• ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE -

E lectroencefalografie - Electromiografie - Exam inări

Doppler - H isterosalpingografii p en tru s terilita te fem inină

Ecografie card iacă .ECO Doppler color , Tratam ente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie' - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Anligen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină)

ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)

orele 7 - 2 1 Medic dc gardâ: orele 21 -.7 'Rezervare, consultaţii ,

. la tel. 41.41.63. J

1CABINET MEDICAL Dl

STOMATOLOGIECalea Moţilor tir. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu - medic primar . Dr. Socolov'Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie.• protetică (ceramica) •• chirurgie (rezeejii, împlânte)Piu gr «nări zilnic la tsL: 430.028

. ORAR Uni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13 '

Pentru tstudenfti pensionari; someri.reducere

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGĂRU Dr. ANGELA CĂLUGĂRII ;

Str. Prahovei nr. 1 1 ,(lîngă biserica Bob)

OFTALVIOLQGÎE

S - 8-12.Tei.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

UMILITORII UE SMTATE lUlVTlU CLLJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. V i aşteptăm apelurile la numărul 186364.

Miercuri, 13 decembrie 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30;

Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 - 10:00 Primulsalut-Ştefan Coroian (07:00 Salut; Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-13:00 Mesa/FM-TudorRuncanu(10:00Şf/ri+A1efeo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 1,120 "Capra cu trei iezi"-trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 Telefonul zilei" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 - 16:00 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri * Meteo, ■Cetăţean de onoare' - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 -19:00 Conspirapa-cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct- farse+urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, f 7:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program informativ BBC, 18:40 Divertis Radio Blitz); 19:00 Automania - emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştiri, Muzica magica - rock- Ştefan Coroian;22:00-23:00 Miracolul sunetelor- muzică electronică cu Cristian Mureşan24:00,02:00,04:00 News Flash.! Miercuri, 13 decembrie -U C TJlî ŞTIRI ; 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 . 16.00; BBC-

l-------------i 06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPERMATINAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30), Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PATRULA_DE_SERVICIU: 9.30-Revisla presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond;

17 00-18 nO-CALEIDOSCOP fm: 13.20 -MusCa (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu, Florea; 01.00-6.00 Unde MagiceH U f O l f f C * Miercuri, 13 decembrie

■ M H l r t W a KQQIfyrnrjram informativ R R C : 6 0 0 -6 ,3 0 8 00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei, Meteo. 06,45,9,45 H oroscop . 9,00 Ş tir i lo ca le . 9,20 P ro g ram u l c inem a. 9,55 In form aţii cu lturale . 30,00, 12,00,13,00, 15,00, 16;00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct... ş i de la Zece; 14,30-18,00

\ Uniplus aiternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri locale. 2 2 ,0 0 ; Ş tiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. *

Miercuri, 13 decembrie C-rWh— 5:00-8:00 Lupta cu somnul-emisiune matinală. Realizatori:

y& CO HM CT Lgura ţVancioiu şi Răzvan Popesd; 8:00-10:00 Lupta cu somnul - ediţia locală; 10,00-12,00 Tovarăşii mei realizatori: DJ Armând, Ionuţ Pohrib şi Marius Furdui; 12:00-17:00 Contact FM. Program de divertisment muzică non- . stop, concursuri, informaţii diverse (în special din show-biz); 17,00-19,00' Votează ce urmează; 19:00-22:00 Seară de seară. Un program remediu pentru plictiseală: muzică şi dedicaţii seară de seară la Radio Contact 22:00-24:00 Fair- p/ay- realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi sodo-' politice, personalităţi invitate în studio, ascultătorii pot adresa (în direct) întrebări realizatorului şi invitaţilor săi. 24:00-1:00 La ceas de blues în Delfinariu - realizator A. G. Weinberger. Un amestec de blues şi fantezie la miez de noapte...O emisiune interactivă care se adresează celor predispuşi spre filozofie, indiferent de vîrstă.

Miercuri, 13 decembrie |( RADIO CLUJ I) 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune de

..... actualităţi, dar şi antren matinal prezentatăde Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori România. Prezintă de la Cluj Lucia Ţibre; 11,05 Emisiunea redacţiei sociale: A patra putere. Prezintă Lucia Ţibre; 12,00 Radiojurnal transilvan; 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Paralele muzicale cu Dan Bradu. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz.16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18J0 Radiofax - prezintă Anca Băltan.18,30 Crochiuri muzicale - Prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Rotonda literară cu Dora Pavel; 20,00 Ştiri. 20,05 Anotimpul ideilor, redactor Dan Banciu; 21,00 Şf/ri;21,05 Breloc-cu Anca Mureşan; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Miercuri,.13 decembrie6,00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-10,05

Buletin informativ, 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi,RADIO RENAŞTEREA

91,2 MHz FMcontemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-11,30 Scriitorii oraşului tău (Ftavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert, 12,304 3,00 Lexicon (Elena Chircev); 13,00-13,05 Buletin informativ; 13,05-18,00 Magazin (17,00 Historia Magistra Vitae - M.D. Drăgoi); 18,00-18,30 Sfinpi Părinţi, contemporanii noştri(r); 18,35-19,00 Cintări religioase; 19,00-20,30^Bizantion (Elena Chircev);20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00 Scriitorii oraşului,tău (Flavia Teoc-Bochiş); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

Aici ar putea fi' reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

devărul de Cl

E U R O P A V R E A S A - S I C R E E Z E

P R O P R I I L E S T R U C T U R I D E

S E C U R I T A T E

"NEZAV1S1MAIA GAZETA"

După ce paisprezece din cele cincisprezece ţări-membre ale Uniunii Europene (Danemarca s-a abţinut) au reuşit - în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Apărării ce s-a desfăşurat la Bruxelles - să ajungă la un consens în ce priveşte crearea unor detaşamente comune de intervenţie rapidă, toate capitalele europene au început să comenteze acest eveniment. Se discută nu numai decizia de creare a unor structuri militare comune, ci şi componenţa acestui contingent militar.

Se' atrage atenţia asupra rolului de lider al Germaniei, care asigură cel mai mare număr de soldaţi - 13.500 de oameni, cele mai multe avioane militare - 93 de unităţi - şi nave maritime - 23 de unităţi. Iată de ce germanii vor deţine cele mai multe posturi de conducere în cadrul noii structuri armate. O asemenea, perspectivă nu pare să încînte pe toată lumea. Insă cum decizia a fost deja aprobată, “nemulţumiţii” nu vor avea altceva de făcut decît sâ se împace cu acest lucru.

Pe locul dpi, după numărul de soldaţi şi după tehnica oferită, se află Marea Britanie - 12.500 de oameni. Totuşi destul de mulţi politicieni nu par să se bucure de această performanţă - ei consideră că însăşi propunerea de creare a unor forţe armate europene “reprezintă un pericol pentru NATO”. Astfel, un gnip de foşti miniştri ai Apărării şi ai Afacerilor Externe din Marea Britanie, membri ai principalelor partide ale ţării, au publicat o scrisoare deschisă împotriva' acestei iniţiative europene. Semnatarii scrisorii - printre care se numără lordul Harrington, lordul Owen şi sir Malcom Rifkind - declară câ “AHanţa Nord-Atlantică a garantat, vreme de o

jumătate de secol, securitatea noastră. Crearea, unei structuri militare concurenţiale va duce la slăbirea Alianţei şi va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa acesteia”. ,

In principiu, cam aşa şi stau lucrurile. Europa nu are de gînd să rămînă veşnic dependentă de SUA în problemele legate de securitatea sa şi de soluţionarea unor situaţii de criză. Totuşi, temerile acestor “susţinători înfocaţi ai tutelei americane” cu privire la faptul că această'tutelă ar putea să dispară sînt premature. în primul rînd, va trebui să mai treacă ceva vreme pînă cînd Europa va putea să-şi creeze un sistem de apărare propriu, comparabil, din punct de vedere âl proporţiilor şi al calităţii cu cel pe care-1 asigură în ziua de azi americanii. După cum subliniază ministrul francez al Apărării, Alain Richard, nici una dintre acţiunile armate independente ale Europei nu se va putea desfăşura cu succes dacă nu va exista sprijinul şi asentimentul NATO. în al doilea rînd, interesele NATO şi cele ale UE sînt apărate de oameni cu mare putere de decizie. Doar nu întîmplător înaltul reprezentant al UE, Javier Solana, responsabil pe probleme de securitate şi de politică externă, a încercat să demonstreze că europenii nu vor putea «â ducă la îndeplinire nici o misiune dacă nu-si vor asigura sprijinul NATO.

Prezintă interes şi următorul fapt: chiar a doua zi după semnarea declaraţiei celor 15 state- membre ale UE cu privire la crearea unor structuri comune de securitate, alte 15 state care nu fac parte din Uniune s-au declarat gata sâ participe la această acţiune. Printre ele se numără şi şase state-membre NATO - Turcia, Islanda, Norvegia, Polonia, Ungaria şi Cehia. Din proprie iniţiativă, aceste state doresc să-şi pună forţele armate la dispoziţia UE, specificînd numărul de militari: Turcia - de la 5.000 de soldaţi în sus, Ungaria - 350 de militari.

I t a l ia ş i G e rm a n ia a u s e m n a t u n d o c u m e n t

in c a r e c e r “ c e lo r 1 5 ” s ă c o n v o a c e în a n u l

2 0 0 4 u n s u m m it p r iv in d r e f o r m e le

Lipsa unor acorduri concrete din cele 116 pagini ale proiectului Tratatului de la Nisa şi dorinţa de ' a detensiona relaţiile dintre parteneri au determinat Italia şi Germania să dea publicităţii un document comun în care le propun “celor 15” să convoace, în anul 2004, un nou summit privind reformele. Italia şi Germania au un dublu scop: summitul de la Nisa să nu însemne sfîrşitul procesului de reforme instituţionale necesar pentru aderarea la UE a încă 12 ţări din Europa de Est şi din bazinul Mediteranei, iar negocierile extrem de dificile să vizeze perspectivele perioadei de‘“după Nisa” în vederea atenuării tensiunii dintre ţările membre, în creştere alarmantă. Documentul comun a fost calificat de către, cele două ţări drept un “non- document” pentru a-i micşora importanţa diplomatică, dar din cele patru articole privind “procesul de după Nisa” reiese clar care va fi calea pe care o vor urma Germania şi Italia. Cererea principală este ca summitul de la Nisa să convoace Conferinţa din anul 2004 pentru a marca oficial continuitatea procesului de reformă. Articolul 2 al acestui document prevede în plus pentru viitoarea reuniune sarcina de “a delimita competenţele" între statele naţionale şi Uniunea Europeană. “Pînă cînd nu se va soluţiona această problemă se va menţine confuzia - explică un diplomat german - între integrarea europeană în cadrul instituţiilor comunitare şi cooperarea strînsă dintre statele naţionale”.

Articolul 3 intră în detalii şi anticipează agenda Conferinţei din 2004. Pe lîngă împărţirea sarcinilor între state şi UE, articolul mai prevede şi o “dezbatere ulterioară a Cartei Drepturilor Fundamentale proclamate la Nisa" pentru a-i conferi o valoare juridică în viitor. O mai bună împărţire a competenţelor între instituţiile europene” facilitează întărirea puterii Comisiei Europene. Nu este lipsită de importanţă nici referirea la “simplificarea Tratatelor pentru a le face mai clare şi mai inteligibile". In spatele acestei formule se ascunde intenţia - declarată'în nenumărate rînduri de premierul Giuliano Amato

şi împărtăşită de preşedinţia Italiei - de “a revizui T ra ta te le 'U E ” pentru a elabora o “Cartă Fundamentală Europeană”. Cele două ţări semnatare ale documentului sus-menţionat nu au foloâit cuvîntul “constituţie” pentru a evita protestele previzibile ale Marii Britanii, însă scopul este acelaşi: transform area, proiectului de reorganizare la care lucrează în prezent Institutul European din Florenţa. Referirea finală la dreptul viitorilor parteneri de a avea un cuvînt de spus referitor la Conferinţa din 2004 a fost cerută de Germania, purtătoarea de cuvînt, de fpcto, a multor ţări din estul-Europei.

Italia şi Germania doresc ca' aceste proiecte privind viitorul UE să faciliteze realizarea unui compromis la Nisa. “Nu vom pleca de la acest summit cu dosare rămase deschise”, afirmă Umberto Ranieri, subsecretar în Ministerul italian de Externe. Tensiunea se menţine ridicată şi nimeni nu vorbeşte despre “optimism”. Preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, i-a reproşat public premierului britanic, Tony Blair, . calificînd drept ilogică încăpăţînarea sa de a apăra cu înverşunare dreptul de veto.

Agitaţie şi în Italia, unde ministrul de Externe, Lamberto Dini, într-un interviu acordat cotidianului , “Financial Times”, a lăsat să se înţeleagă că pentru depăşirea refuzurilor încrucişate ale Franţei şi Germaniei, Italia ar putea să adopte propunerea Comisiei Prodi privind “dubla majoritate simplă” - în funcţie de numărul ţârilor şi de populaţie - în încercarea de a facilita realizarea unui compromis. Dini este de acord cu propunerea ca “toate cele patru ţări mari să aibă acelaşi număr de voturi" şi este dispus să asculte revendicările Spaniei privind

. paritatea voturilor.Replica premierului italian a fost foarte clară:

“Interviurile acordate înainte de summit nu sînt utile. Pot spune doar că am primit sprijinul Parlamentului şi nu intenţionez să dau cărţile pe faţă înainte de a le pune în joc la Nisa", a spus dl Amato. Mai puţin prudent, fostul premier Massimo D'Alema, le cere “celor 15" să găsească “o soluţie curajoasă pentru a înfrunta provocările perioadei de tranziţie", precum definirea unui “nou pact social" pentru a face faţă revoluţiei informaţionale..

(Articol de Eric Rouleau, scriitor şi am basadoru l Franţei în Turcia în perioada 1988-1992)

"FOREIGN AFFAIRS"

în urmă cu mai puţin de un an, la Helsinki, în Finlanda, UE a decis în sfîrşit să accepte ca Turcia să fie primită în această organizaţie. Turcii au fost e'xtrem de fericiţi. Din 1987 toate cererile lor de a se alătura UE au fost respinse, iar Turcia s-a plîns timp de 12 ani că era discriminată datorită' faptului că era o ţară musulmană, spre deosebire de ţările membre ale UE care erau creştine. Europenii au replicat că nu religia o descalifică pe Turcia, ci deficienţele economice şi democratice ale instituţiilor sale. Dacă Ankara doreşte cu adevărat să fie membră a UE, au spus europenii, atunci ea trebuie să ia măsuri serioase pentru a îndeplini criteriile de aderare.

Apoi, la summitul din decembrie 1999 de la Helsinki, UE şi-a îndulcit tonul şi a renunţat la precondiţii, existînd mai multe motive care au dus la această decizie. Datorită unui dezgheţ în relaţiile bilaterale, Grecia a renunţat la dreptul său de veto. în acelaşi timp, Turcia era o piesă prea importantă pe tabla de şah pentru a fi ignorată. Aflîndu-se la graniţa cîmpurilor petroliere din Orientul Mijlociu, la marginea fostelor republici sovietice din Caucaz şi Asia Centrală (cîteva dintre ele fiind bogate în petrol), şi legată de Balcani prin trecutul său otoman, Turcia are un potenţial uriaş de a juca un rol stabilizator într-o regiune turbulentă. Mai mult, în domeniul economic, Turda şi-a intensificat legăturile comerciale şi financiare cu Europa şi a ajuns să fie considerată una dintre cele mai promiţătoare zece pieţe noi de către guvernul SUA.

în contrast, în cele zece luni'care au trecut de la decizia istorică de la Helsinki, Ankara nu a făcut nimic pentru a-şi reforma instituţiile. Este adevărat că după ce s-a abţinut 34 de ani, Turcia a semnat recent (dar nu a ratificat) două convenţii ONU privind drepturile politice. Cîţiva observatori au fost încurajaţi de alegerea de către Parlament în funcţia de preşedinte al Turciei a lui Ahmed.

Necdet Sezer, judecătorul cu cea mai mare funcţie din ţară' şi un cunoscut liberal. Cu toate acestea, natura autoritară a regimului pare să fi crescut.

în luna august a acestui an - pentm a cită doar un exemplu - Ankara, acţionînd la îndemnul conducerii armatei, a profitat de o vacanţă parlamentară pentm a emite un decret care autorizează demiterea funcţionarilor publici bănuiţi de simpatii islamiste sau’pro-kurde. Acest decret, care poate afecta zeci de mii de oameni, a fost denunţat ca fiind neconstituţional şi arbitrar de către aproape toate sindicatele, şi asociaţiile profesionale din Turcia şi de către numeroşi politicieni, jurişti şi ziarişti. Preşedintele Turciei, Ahmed Necdet Sezer, şi-a utilizat dreptul de veto, pe

. motiv că doar Parlamentul poate adopta o asemenea măsură. ,

Dacă Parlamentul va respinge adoptarea legii, armata poate interpreta acest lucru ca o provocare intolerabilă la adresa autorităţii sale. .

Forţele armate au ocupat întotdeauna un loc privilegiat în peisajul politic turcesc, atît în timpul republicii, cît şi în timpul Imperiului Otoman. Trupele imperiale, în special ienicerii (desfiinţaţi în secolul XIX), întronau şi detronau sultanii după cum doreau ei.

Generalul Musafa Kemal, care a ajuns să fie cunoscut drept Ataturk (Părintele turcilor), nu ar fi reuşit să alunge trupele de ocupaţie sau să fondeze republica fără ajutorul armatei

_ Din cei zece preşedinţi ai republicii,' şase au fost ofiţeri superiori din armată.

Din 1960, Turcia a trecut prin cîteva ■ puciuri şi prin şase lovituri de stat reuşite, ultima fiind cea din februarie 1997, cînd un ultimatum al conducerii armatei a fost suficient pentru a răsturna de la putere coaliţia guvernamentală, condusă de aşa- numitul islamist Necmettin Erbakan. Ziariştii favorabili intervenţiei militare i-au numit pe militari “paşi", termenul imperial pentru general.

Poate cea mai usturătoare ironie a kemalismului azi este faptul că Ataturk s-a opus oricărei intervenţii a armatei

în treburile statului, un principiu pe care admiratorii săi l-au încălcat sistematic în ultimii 40 de ani.

‘Corpul ofiţerilor formează o castă de elită, candidaţii pentru carierele militare fiind selecţionaţi de la vîrsta de 13-14 ani, după criterii sociale, pofitice, intelectuale şi fizice foarte severe. Cadeţii urmează, pe lîngă pregătirea militară, cursuri de istorie, sociologie, ştiinţe politice şi economie, ofiţerii ■ trebuind să ajungă oameni de stat în uniformă.

UE încearcă să convingă Turcia să îşi schimbe Constituţia, considerată sursa legilor şi practicilor care subminează libertăţile elementare şi drepturile omului. Chiar şi preşedintele celei mai înalte curţi de apel a Turciei a declarat în această vară că există 90 de articole din Constituţie care ar trebui

/.abrogate sau amendate pentm a fi în concordanţă cu regulile UE-atît de multe că ar fi mai bine “să o scriem toată de la început”.

Una din ţintele Bruxellesului este articolul 118, care instituie Consiliul pentm Securitate' Naţională (CSN), un fel de guvem din umbră, format din şase ofiţeri superiori şi cinci civili. O dată pe lună CSN se întîlneşte cu preşedintele Turciei, cu primul ministru, cu miniştrii Apărării; de Interne şi de Externe pentru a examina .afacerile statului, legate de politica internă sau. externă. Deciziile lor sînt prezentate ca “recomandări”, însă sînt obligatorii pentm guvem, ignorarea lor se face pe riscul civililor. O astfel de ignorare a dus şi la căderea guvernului Erbakan, în februarie -1997. UE nu a sugerat desfiinţarea CSN, d doar transformarea lui într-un organism consultativ extraconştituţional şi cu o majoritate dvilă: Această idee a fost primită bine de cercurile liberale, dar militarii au spus că nu poate fi vorba de o reformă .aici, dar, dacă se doreşte, consiliul poate include chiar şi o sută de dvili.

Editoml şef al ziamlui "Turkish Daily News", llnur Cevik, declară că “superioritatea calitativă” a militarilor este garantată de mai multe articole din constituţie, cum ar fi articolul care

dă şefului de stat major mai multă’ putere decît ministrului Apărării şi celorlalţi membri ai guvernului. Şeful statului major răspunde de securitatea internă şi externă a statului, decide asupra promovărilor din armată şi elaborează politica militară.

Armata se bucură şi de autonomie juridică, avînd propriile ei' legi, instanţe judecătoreşti şi judecători care se ocupă de problemele care privesc personalul' militar, inclusiv cazurile în care sînt implicaţi civili. Criticarea în public a armatei se poate solda cu închisoare de pînă la şase ani.

Libertatea de opinie este îngrădită de 152 de texte legale, fără a le număra pe cele din Constituţie. Un astfel de articol a fost folosit pentru a-i interzice toate drepturile civile fostului prim- ministru Erbakan, uri veteran al scenei politice turceşti şi a-l condamna la pedeapsă cu închisoarea de uri an pentru un discurs din timpul campaniei electorale din 1995.

Puterea politică a armatei ar fi uşor de redus dacă nu s-ar baza atît de mult pe mijloace economice . şi financiare considerabile. Există industrii controlate de armată, cel mai cunoscut grup este OYAK, un vast conglomerat caro cuprinde 30 de întreprinderi din cele mai diverse sectoare. Sora grupului OYAK este compania TSKGV (Fundaţia pentru întărirea armatei turce), este axată pe producţia de armament. Cele două companii, beneficiază de un regim special, care le face foarte profitabile, mai mult de 80 la sută din profitul lor întrînd într-un fond special estimat la cîteva miliarde de dolari. Dispariţia URSS şi falimentul comunismului i-au îndreptat pe generali ^pre un război pe două fronturi: împotriva separatiştilor kurzi şi împotriva fundamental’iştilor işlamici.'fn acest scop, populaţia turcă a 'fost bombardată cu imagini şi descrieri apocaliptice a pericolelor care o păşteau.

Generalii au exclus o soluţie politică pentru oricare dintre cele două probleme. Două războaie totale, unul politic, celălalt militar, au fost lansate

împotriva celor două mişcări - kurdă şi islamică. Acţiunile drastice luate împotriva celor două mişcări au fost motivate de faptul câ PKK şi islamiştii doresc distrugerea statului turc, primii prin dezmembrarea lui, iar islamiştii prin infectarea lui cu virusul islamismului, în acest conflict aproape toţi vecinii Turciei au fost acuzaţi că sprijină cele două mişcări cu arme, bani şi suport logistic.

Pînă în 1999, PKK a fost înfrînt definitiv. Liderul său, Abdullah Oceaian, a fost închis şi condamnat la moarte, iar ceilalţi lideri ai partidului au renunţat la violenţă şi au făcut apel la adepţii lor să se demobilizeze şi să-şi apere cauza într-un• cadru de pace, şi democraţie. Armata nu a ţinut cont de acest apel şi şi-a continuat operaţiunile.

Lupta împotriva islamiştilor a continuat cu aceeaşi tenacitate. După scoaterea în afara legii a partidului Rifah ţal Prosperităţii) în urmă cu doi ■ ani, acum se desfăşoară procedurile de scoatere în afara legii şi a Partidului Fazilet (al Virtuţii), succesorul Partidului Prosperităţii. Deşi partidul a obţinut un ' scor foarte mic lă ultimele alegeri şi are un program foarte moderat, aceste lucruri nu par să fi impresionat Ankara.

Candidatura Turciei la UE â cristalizat modul în care cele două viziuni diferite din ţară se înfruntă acum • într-o competiţie al cărei sfîrşit este greu de anticipai

Pe de altă parte se află kemaliştii republicani, cei care văd armata ca singurul interpret al moştenirii lui Ataturk şi unicul apărător al statului şi al naţiunii. Pe de cealaltă parte se află

■ kemaliştii democraţi, mîndri de revoluţia lui Ataturk, dar care cred că Turcia trebuie să se adapteze la modernitate

"şi normele vestice.Va pierde Turcia trenul UE? Unii

'dintre generali, geloşi pe puterea lor, speră că da. Alţii pariază că, datorită importanţei economice şi strategice a Turciei, şi din respect pentru această ţară, UE va accepta Turcia ca membru al său după efectuarea unor reforme cosmetice. Acest lucru pare puţin probabil. . —

Aici■ a s a i

ar putea fi ţ. reclama dum neavoastrăo*i

1996 - La sediul Ministerului de Interne 0 avut loc ceremonialul de învestire în funoţ'3

de ministru de Interne a lui Gavriî D e je t i *

Retragerea Iui Theodor Stolojan este o pierdere importantă

pentru forul legislativPrim-vicepreşedintele PNL

Valeriu Stoica apreciază câ .retragerea lui Theodor Stolojan din Parlament este “o pierdere importantă” pentru Legislativ, însă aceasta este “o opţiune personală” care trebuierespectată.:

“Poate că haina de parlamentar este într-adevăr prea strimtă pentru dom nul Stolojan”, a declarat Stoica, adăugind că este “important” ca lui Stolojan sâ i se dea în continuare posibilitatea de a se exprima în domeniul politic şi economic.

Stoica a spus că, indiferent ' de opţiunea lui Stolojan, “PNL

şi politica românească au nevoie de el". Vicepreşedintele PNL Paul Păcurarii, coordonatorul campaniei prezidenţiale a lui Stolojan, a declarat că retragerea lui Stolojan este “o pierdere”,

•deoarece acesta este “o voce autorizată şi calificată” în problemele econom ice şi financiare.

Păcuraru a precizat că va trimite Camerei Deputaţilor demisia lu i Stolojan din Parlament. Liderul liberal şi-a exprimat speranţa că Stolojan va

accepta preşedinţia Consiliului Naţional al PNL, urmînd astfel să se implice în conducerea Partidului Liberal.

Theodor Stolojan, ales deputat pe listele PNL, a declarat, ieri, că renunţă,la mandatul de parlamentar, deoarece nu acesta a fost “prîoritateâ” intrării sale în politică şi a precizat că va rămîne membru al Partidului Liberal. ■

Stolojan a spus că a intrat în politică pentru a candida la Preşedinţie, şi nu pentru a fi deputat.' "

Constantin Dudu lONESCU:

PNŢCD şi-ar putea constitui “ un Cabinet din umbră” care săm onitorizeze activitatea Guvernului P D S R

Conducerea interimară a PNŢCD a decis să propună Congresului constituirea “unui Cabinet din umbră”,, care să monitorizeze eventualele neconcordanţe între promisiunile electorale şi programul de guvernare şi dintre acest program şi aplicarea lui de către Guvernul PDSR, a anunţat ieri Constantin Dudu lonescu, coordonatorul Biroului Interimar de Conducere (BIC).

El a spus că monitorizarea promisiunilor electorale şi a concordanţei acestora cu programul guvernamental fac parte din demersul PNŢCD de a lua în serios situarea sa în opoziţia extraparlamentară. Pînă la Congres, monitorizarea va fi realizată de către membri ai Comisiei pentru doctrină şi de către foşti membri ai Executivului.

BIC a mai decis ca, din Comisia de validare a candidaturilor pentru Congres să facă parte membri din Senatul partidului, adică seniorii ţărănişti şi membri ai TUNŢCD. Candidaturile - pentru Congres se referă la cele 11 funcţii d in - BIC şi la 75 de membri ai Comitetului d e conducere. •

Congresul, programat în perioada 1 9 -2 1 . ianuarie, va alege preşedintele partidului, ia r •’ Delegaţia permanentă, întrunită cu oc'azia Congresului, va alege prin vot nominal prim-' vicepreşedintele şi secretarul general, în timp c e - desemnarea celor opt vicepreşenţi va avea loc prin vot . acordat unei liste, a spus Constantin Dudu lonescu.

Ion iliescu s-o prezentat drept un politician "pro-european"Cotidianul "Financial Times Deutschland"

apreciază, câ Ion Iliescu s-a prezentat, în perioada electorală, drept un politician “pro-european” şi

-a promis câ va conduce România spre Uniunea Europeană. Articolul, publicat luni în ediţia de limbă germană a "Financial Times", prezintă discursul susţinut de Iliescu după aflarea primelor rezultate ale sondajelor efectuate după alegeri, în carc acesta a susţinut că ţelul României este integrarea în alianţele economice şi militare ale Europei şi a anunţat câ a sosit timpul “consensului şi al cooperării”. "Financial Times Deutschland" îl prezintă pe Ion Iliescu drept o persoană în vîrstă de 70 de ani, aflată acum la al treilea mandat de preşedinte al României şi care, în perioada 1990-1996, a încetinit procesul de. reformă.

Cotidianul german descrie situaţia economică din România drept o criză de durată, caracterizată printr-o inflaţie care va atinge 40% şi o rată a ' şomajului de 11%, rată care ar putea creşte dacă întreprinderile de stat nerentabile ar fi închise.

"Vechiul comunist" Iliescu a devenit speranţa democraţiei

şi ultima salvare în faţa dezastrului,

scrie “Suddeutsche Zeitung"Cotidianul german "Suddeutsche Zeitung-”

prezintă, în ediţia sa de marţi, un profil al preşedintelui ales, Ion Iliescu, afirmînd câ tocmai “vechiul comunist” Ion Iliescu a devenit, după confruntarea din turul doi cu “extremistul” Corneliu Vădim Tudor, speranţa democraţiei şi ultima salvare în faţa unui dezastru intem şi extern. Cotidianul german arată că atît liberalii, cît şi social-democraţii şi maghiarii l-au susţinut pe Ion Iliescu pentru a împiedica alegerea lui Vădim Tudor. "Suddeutsche Zeitung" apreciază

că aceste alegeri au întărit poziţia lui Ion Iliescu, cel care, în perioada 1990-1996, a “manevrat” România într-o mizerie economică tot mai profundă. Acum, nimeni, cu excepţia lui Vădim Tudor, nu mai susţine că Iliescu ar fi manevrat alegerile, arată cotidianul german, care susţine că guvernarea “catastrofal de neprofesionistă” din perioada 1996-2000 i-au permis unui politician “şiret” şi profesionist precum Ion Iliescu să ia o “pauză de respiraţie” şi să-şi revină.

"Suddeutsche Zeitung" afirmă că doar dacă Ion Iliescu îşi va respecta angajamentul de a lua măsuri juridice împotriva Iui Comeliu Vădim Tudor, un “instigator şovinist şi rasist”, va putea înlătura bănuiala că l-a utilizat, pe acesta drept instrument de luptă împotriva forţelor liberale şi reformatoare din România. .

Articolul din cotidianul german se încheie cu afirmaţia că mulţi români cred că, în decursul celor patru ani de opoziţie, Iliescu a “învăţat ceva”. “Aceasta rămîne de dovedit”, susţine "Suddeutsche Zeitung”.

Presa ungara de Ieri a publicat comentarii pe tema

alegerilor din România' Presa ungară de ieri a publicat comentarii pe tema alegerilor din România, ideea centrală a multor articole fiind câ românii au ales “râul cel - mai m ic”. Comentariul din cotidianul "Nepszabadsag" se intitulează “Răul şi măsura1 sa”. “în cele din urmă au fost îndeajuns de mulţi cei înţelepţi în România. Alegătorul român adept al valorilor democratice va trebui să decidă nu ce anume a făcut în această duminică, ci în ce măsură a contribuit la sosirea acestei, duminici. La faptul că majoritatea generaţiei crescute după căderea lui Ceauşescu nu participă deloc la alegerea între bine şi rău. Că vocea urii a devenit tot atît de obişnuită ca zgomotul de pe stradă, iar duhoarea fascismului, ca gazele de eşapament de pe stradă”, se arată în cotidianul citat.

‘ “Nu adepţii discursurilor demente sînt atît de mulţi în România. Ci aceia pe care acest lucru nu-i deranjează. Deceniul care a trecut a tocit în conştiinţa publică linia principală de demarcaţie, linia care desparte secolul XX aberant, dement şi sîngeros al dictaturilor de lumea normaliza democraţiei”, consideră “Nepszabadsag”. în comentariul intitulat “Răul mai mic”, cotidianul budapestan "Nepszava" notează: “România a reuşit să evite răul cel mai mare şi sperăm, îţi numele, nostru şi al maghiarilor transilvăneni, câ a reuşit acest lucru nu doar temporar.” “Faptul ' câ maghiarii din Transilvania au trebuit să-l voteze pe cel mai mare (chiar dacă nu cel mai înverşunat) adversar al lor de mai devreme, arată cît se poate de precis naţionalitatea situaţiei politice din România. Mâi exact, condiţiile numite de politologi «democraţia liberală», adică starea în care un anumit stat a preluat democraţia parlamentară occidentală şi economia de piaţă, dar nu le pot pune în mişcare”. “Există o zicală veche, potrivit căreia fiecare ţară are guvernul pe care-l merită”, continuă "Nepszava". “Formulînd mai concret: nicăieri nu poate funcţiona un sistem economico-politic pentru care societatea în cauză nu este încă destul de matură. Dacă Occidentul şi forţele liberale din Romania au crezut că ţara poate sări peste treptele intermediare de dezvoltare, atunci probabil că alegerije din ' noiembrie-decembrie i-au dezmeticit, aşa cum s-a întîmplat şi în cazul Ucrainei şi al Rusiei.” diagnosticul pare sumbru, dar nil este. România nu e mai rea decît Ungaria sau chiar decît statele vest-europene, doar că se află mai în urmă în timp decît acestea. Dacă într- unul din titlurile sale, "Frankfurter Allgemeine Zeitung" vorbea despre „Bolnavul român , atunci trebuie să reamintim: existau vremuri cînd în acest sens Germania şi Ungaria erau «bolnave». De aceea, deceniile care au trecut dau speranţe şi în privinţa României”, încheie-"Nepszava".

PNL şi PDSR au animat pentru astâzi negocierile pe

tema priorităţilor ce urmează sâ fie incluse în programul de

guvernarePNL şi PDSR au amînat pentru astăzi

dimineaţă negocierile privind priorităţile ce urmează să fie incluse în programul de guvernare, din cauza discuţiilor pentru conducerile Parlamentului şi ale comisiilor parlamentare permanente. Vicepreşedintele PNL Paul Păcuraru a declarat că a amînat discuţiile de ieri cu reprezentatul PDSR Leonard Cazan, din cauză că ambii sînt implicaţi în negocierile parlamentare. Păcuraru a precizat câ negocierile PNL- PDSR se vor relua în această dimineaţă, la ora 9.00, la Camera Deputaţilor.

Grupurile parlamentare ale PD vor monitoriza activitatea

viitorului GuvernPreşedintele PD, Petre Roman, a declarat

după şedinţa Biroului Permanent Naţional al partidului, că grupurile parlamentare democrate vor începe monitorizarea activităţii viitorului Guvern şi vor solicita ca toate actele adoptate de Executiv, inclusiv nota de fundamentare şi expunerea d e - motive, sâ fie prezentate Parlamentului în termen de 24 de ore. Roman a mai spus că Biroul Permanent Naţional al PD a stabilit ca fiecare parlamentar PD să-şi alcătuiască propriul “caiet tematic”, care va conţine o “temă politică” ,pe care o va susţine “constant” în această legislatură. “A învăţa şi a se pregăti, aceasta este condiţia de a fi parlamentar PD”, a spus preşedintele PD.

- O lu c r a r e d e e x c e p ţ i e a t în ă r u lu i V a le n t in N a u m e s c u : '

“Politici sociale în Europa postbelică• S p re u n m o d e / n e o -U b e ra l g lo b a l •

.VALENTIN NAUMESCU

n r;.«nuli

•IN EUROPA. POSTBELICĂSpre na model neo-ffiea! global?

ilSltşJ

Tînăruf lector universitar dr. Valentin Naumescu din cadrul. Facultăţii dă Studii Europene a UBB şi-a lansat, ieri, prima carte: “Politici sociale în Europa postbelică”. Lucrarea ştiinţifică pune problema politicilor sociale într-o lumină nouă, - europeană, nu ca apartenenţă exclusivă la mişcarea social- democrată, ci la neo-liberalism. Chiar autorul, Valentin Naumescu, spune că este “absolut fals" ca politicile sociale, să fie doar apanajul social democraţiei, în acest sens existînd, în Occident, o profundă dezbatere de idei în sensul construirii unei Europe sociale, însă cu o accentuată abordare liberală. Lucrarea are chiar acest merit. Prof. univ. dr. Vasile Boari, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative din ca'drul UBB, în ampla şi extrem de interesanta prezentare a cărţii, remarca firescul cu care autorul “se pliază pe neo­liberalism şi o face fără ostentaţie (...) prin forţa lucrurilor". La rîndul său, prof. univ. dr. Nicoiae Păun, decanul Facultăţii de Studii Europene a UBB spune că demersul Editurii “Fundaţia pentru studii europene” vine tocmai în continuarea programului publicării unor studii care “ajung o referinţă”. ,

Titus CRĂCIUN

Jalnica despărfire de Emil!Faptul că un ins cunoscut! - temeinice şi fară cusur. Vorba

ca anormal sau periculos - a unui amic, azi nu avem niciajuns să-i arunce în faţă purtători de lozinci, cum aveacerneală,dintr-osticluţă, şefului ,,TJ ' ' T '-

.statului e nu doar regretabil, ci şi ruşinos pentru noi, pentm ţară şi condamnabil pentru cei ce i-au asigurat... paza! Ce nespune acest atac?'

1. Că preşedintele României poate fi agresat fizic oriunde, oricînd şi de oricine, pentru-că e complet neprotejat!

2. Serviciul de protecţie şi pază e format din amatori de duzină şi nicidecum' din profesionişti, de înaltăclasă.

3. Că preşedintele plăteşte şi în ultimul ceas cu vîrf şi îndesat multele sale gafe impardonabile.

Pe vremea dictaturii eram supăraţi pe măsurile lui Ceauşescu, dar ele erau

el! Un astfel de individ, ca Isaia, care l-a atacat pe preşedinte, era din vreme pus sub supraveghere şi izolat; Chiar dacă, prin absurd, ajungea acolo, nu apuca să-şi scoată mîna din buzunar! Cei din SPP au privit ca nişte muieri de mahala ce se petrecea sub ochii lor, FĂRĂ SĂ. INTERVINĂ! Ce n-a făcut SPP-ul? Trebuia sâ dea DOAR un telefon la Timişoara şi şă întrebe unde e Isaia. N-am facut-o! Trebuia ca oamenii din gardă să-l recunoască cu mult înainte de a fi sosit preşedintele şi să-l 'îndepărteze rapid şi civilizat, nu sâ facă de ruşine România în lume. Culmea: cei doi generali mari ai SPP, Vuţă'

şi Stoina, au fost decoraţi de- preşedinte. De ce?

Dar. vinovatul principal pentru acest incident şi pentru această tristă ieşire din' scena politică a lui Emil, este tocmai el! Pentm -că şi-a ales cît se poate de prost colaboratorii, ■ ; consilierii, sfetnicii. Dacă • Costin Georgescu a lipit frumos afişele electorale în trecuta campanie, nu trebuia să i se dea pe mînă SRI-ul! Trebuia căutat şi găsit un profesionist! Costin putea fi şi altfel recompensat. - Un proverb zice, cu tîlc şi înţelepciune, că dacă pui fondul bucătar, te poţi trezi cu un rahat în farfurie. Şi cine e de vină? Cine-1 pune! Final trist şi despărţire'pe măsură de E m il," cel rătăcit cu voia altora în politică. Acolo unde nu-i era. locul!

Viorel CACOVEANU

Aici ăr putea fireclama dumneavoastră

/ I % #

n r )a

1797 - S-a născut poetul german Heinrich Heine.

,1410 devărul de CI IH’î * •Jt?

în spaţiile de recepţie de la “Dem irbank”

EXPO ZIŢIE 'VIO RICA SI ALEXANDRU CRISTEANu poate decît să ne bucure

fericita inspiraţie a conducerii sucursalei din-Ciuj-Napoca â Băncii “Demirbank” de a-şi inaugura generoasele spaţii de recepţie cu o expoziţie de un ridicat statut artistic. Peşte 50 de lucrări de pictură şi grafică semnate de nume cu rezonanţă

constanţa 'arderii şi particularitatea intonaţiei plastice. Vocaţiile, structurile distincte ale firii şi-au urmat cursul firesc, comună fiindu-le doar voinţa desăvîrşirii unor configurări . încărcate de substanţă ideatică şi afectivă. - : Viorica Cristea implicată

u=:şo yO; j o Wm-î iuVfypr-, oo.41

T t i i) 't l

în determinarea fizionomiei contemporane a artei din România au ' imprimat ambianţei un elevat timbru spiritual pentru că aveau ca suport demersuri creative de înalt profesionalism şi certă originalitate. Viorica şi Alexandru Cristea au pătruns în conştiinţa publică de mai bine de patru decenii, definind un cuplu exemplar prin

eficace şi-n activitatea didactică pe filieră academică - s-a manifestat în cîmpul creaţiei personale cu constantă riguroare şi filtrată sensibilitate. O astfel de atitudine a imprimat modalităţilor stilistice tensiune şi profunzime, ritmări şi corespondenţe desfăşurate pe amplul portativ al stărilor umane posibile. A ... fost permanent interesată de a găsi

soluţii plastice adecvate unor diversificate trăiri, manifestînd simpatie pentru rosturile pozitive ale. vieţii, .dar stigmatizînd cu vervă şi incisivitate anomaliile existenţiale. S-a impus, după cum o arată atît de edificator- şi ciclurile recente realizate în xilogravură sau tehnici combinate, drept o conştiinţă lucidă şi-un interpret autentic al unor vremuri presărate - din păcate - de o accentuată doză

, de arivism, insolenţă, egoism şi imoralitate.. în timpul din urmă Viorica Cristea a.făcut o 'adevărată pasiune şi pentru configurările ce antrenează sonorităţile argumentului cromatic. Prin cursive şi energice traiecte şi împăstări în tempera, guaşă şi ceracolor a finalizat un revelator cuantum de reprezentări ce recomandă fie disponibilităţi lirice duse pînă Ia exuberanţă îndeosebi în naturile statice cu flori, fie o acută pătrundere în datele unui existenţial frămîntat, dilematic, cu inflexiuni ce frizează adesea dramaticul.

Alexandru Cristea a rămas fidel unei atitudini spirituale distincte, valorificînd cu discernămînt şi subtilitate poezia lucrurilor simple, pline de prospeţime şi ingenuitate. După o consacrare datorată expresivităţii unor soluţii formale cantonate în spaţiul preocupărilor grafice a trecut la atmosferizările enigmatice ale monotipiilor fixate sbb vraja misterului nocturn. în ultimele două decenii însă s-a lăsat cucerit şi dominat de inepuizabila fervoare a culorii, • vitalizată ori surdinizată prin fascinanta intervenţie şi gradare a fluxului luministic. Suprafeţele picturale animate

de obiecte desprinse din bogatul inventar al unei prodigioase memorii afective (iubitoare de obîrşii, tandreţe, echilibru şi armonie) s-au transformat în cîffipuri diafane, inundate de savoarea unor cuceritoare volatilizări. Stăpînit de o admirabilă bucurie a gradării valorilor, tonale ce se sting în catifelate şi muzicale iluminări şi adumbriri, estompează volumetria unora dintre motive prin supla lor

r im

ritmării şi interferării elegante a planurilor, un rar simţ al materiei picturale, modulată în infinite stingeri tonale- care devin adesea evanescente, ineditul asocierii de motive şi spaţializări de-o stranie naturaleţe şi reverberaţie, semn de afirmare subtilă şi originală în perimetrul viziunii supra­realiste, specifică energiilor rafinate şi imaginative.

V iorica . şi A lexandru Cristea alcătuiesc un cuplu

-»r;sr

' y w.'”'*<«£‘5 ti jî.

. RXS*. < ■ "... - . jj • ' ■

v R : t»« « p .. « *:■c 'irr, i

integrare înfre arm oniile unificatoare ale unui ansamblu alcătuit dn coerente şi savante euritmii. Se desprind ca definitorii pentru creaţia lui Alexandru Cristea abilitatea

fertil, rodnic în împliniri creative care au dat culoare, expresivitate şi splendoare vieţii artistice din România ultimelor patru decenii.

Negoiţă LĂPTOIU

M m iiM M y M i S î â m m C U L T U i l A L © s

Spectacolul Tradiţiilor siJ >Obiceiurilor de Iarnă

Aseară a avut Ioc, la Colegiul Naţional “George Coşbuc” din Ciuj-Napoca, Spectacolul Tradiţiilor şi Obiceiurilor de Iarnă VERGELUL,manifestare desfăşurată cu participarea Ansamblului folcloric “Nunta Zamfirei” al Colegiului amintit, după cum se ştie, laureat al celor două ediţii ale “Galei Artelor şi Tradiţiilor Populare”.

Sesiune omagialăSub egida Catedrei de

Literatură română, comparată şi Teorie literară a Facultăţii de Litere din Ciuj-Napoca, astăzi, 13 decembrie a.c., cu începere de la ora 12, va avea loc în Sala D. Popovici a amintitei facultăţi sesiunea omagială dedicată Ioanei Em. PETRESCU (28 decembrie 1941 - ’l octombrie 1990). Vor vorbi: conf. dr. Georgeta Antonescu, prof. dr. Ion Pop, conf. dr. Ioana Both, lect. dr. Ştefan Borbely, asist. Călin Teutisan. Cu aceeaşi ocazie vor

fi puse în vînzare ultimele ediţii din. scrierile Ioanei Em. Petrescu. , .

Stagiunea Academiei de Muzică

asa pune mi stă seai

udioul di ion co .n - muzii n RÎPĂ.j la ora 1 concerte)

nstituţi omâniloi

jă, la or concerte ponisti şi poezi

Mîine, 1 ,30, tot î recital d

univ. loan Gom iŞ^sî^iunw. Flavius Trif; la pian: prep. univ. Daniela Petran-Boşca. Cu participarea studenţilor: Marius Savu, Ovidiu Judeţ, Monika Veress, Tibor Reman, Oleg Donici, Cristian Miclea, Antal Kelemen.

Manifestări artistice de Crăciun

Filarmonica de Stat' “Transilvania” invită publicul meloman, la un Concert extraordinar de Crăciun, care va avea loc vineri, 15 decembrie, la ora 19, în Sala

Mare a Casei Universitarilor. Concertul va fi susţinut de Corul Filarmonicii “Transilvania”, dirijat de maestrul Cornel Groza, în program aflîndu-se cele mai cunoscute colinde şi cîntece de Crăciun din repertoriul românesc şî universal. într-o formulă prescurtată, programul va fi repetat în cadrul unui concert educativ pentru elevi sîmbătă, 16 decembrie, la ora 11, în Sală Mare a Casei Universi­tarilor, prezentarea urmînd să fie făcută de Bianca Temeş.

Cartea - un cadou de la DACIA

Napoca, str. Ospătâriei nr. 4, tel/ fax 064-429,675 sau de la Librăria Editurii DACIA, Ciuj- Napoca, str. Memorandumului nr. 23.

Din programul Universităţii Populare

Astăzi, 13 decembrie, de la ora 17, expunerea cu tema: Medicina şi drepturile omului (1); prezintă: prof. univ. Petru Derevenco; la ora 18 expunerea: Să redescoperim pacea interioară prin realizarea Sinelui; prezintă: grupul Sahaja Yoga.

Corul ANGELI la 5 ani de la înfiinţare

în 1995 din iniţiativa unui grup de tineri entuziaşti, în cadrul Parohiei Greco-Catolice de la Biserica Bob din Ciuj- Napoca - la acea dată unicul lăcaş de cult din municipiu retrocedat Bisericii Române- Unite cu Roma - lua fiinţă Corul “Angeli”. Domnişoara Angela Moldovan, profesor de muzică.în cadrul Seminarului Teologic Liceal “Inocenţie Micu” şi dirijor al acestui cor, a făcut un bilanţ al activităţii la finele celor 5 ani care au trecut de la înfiinţare: participări la concerte în ţară şi peste hotare, premierea corului la Festivalul Naţional de creaţie si

interpretare muzicală religioasă de la Bucureşti, ediţia 1 ,22 mai 1997, turneul efectuat în Germania, în scopuri caritabile, cu stringere de fonduri pentru construcţia Bisericii parohiale din Aiud şi pentru orfelinatul din aceeaşi localitate.

Repertoriul corului cuprinde piese corale religioase, dar şi din muzica populară românească şi din repertoriul internaţional (negro spirituals). La 5 ani de la înfiinţare, coral ne propune o Seară de colinde în Catedrala Greco-Catolică “Schimbarea la Faţă” din Ciuj- Napoca, astăzi, 13 decembrie, cu începere de la ora 19. Voî fi

. lansate o casetă audio şi un CD cu colinde, care vor îmbogăţi discografia Corului “Angeli”.

“Socrate”Asociaţia Culturală Noua

Acropolă vă invită astăzi, 13 decembrie, ora 18,30, sala “Muşlea” a B.C.U. “Lucian Blaga”, la audierea conferinţei Socrate, susţinută de dr. Anca Păunescu (Bucureşti).

Rubrică realizată de M. BO CU

u z i e a

Sîmbătă,16 decembrie ora 19

Balul Operei 2 0 0 0

Opera Română Ciuj- Napoca, Mikotronic Pioneer, Centrul de Afaceri Transilvania şi Diesel Club ne . oferă ultimul eveniment monden al anului, secolului şi mileniului: Balul O perei 2000 care antrenează un număr însemnat de forţe artistice, în cadrul unor programe bine închegate. Din care nu lipsesc muzica, parada modei, expoziţia culinară, invitaţii speciali, surprizele.

Seara muzicală a Operei Române, regia Rodica Popescu Moisa, dirijor Petre Sbîrcea, scenografia Andrei Schiopu, coregrafia Adrian Mureşan, îi are ca invitaţi pe soliştii: Oana Andra/Bucureşti, Rodica Baltcş, Irina Săndulcscu Bălan, Ramona Ercm ia, Carmen Gurban, Marius Chioreanu, Monica Matei Dcniţiu, Maria G hircoiaşu, Petre Ghilca, Mircea M oisa, Gheorghe Mogoşan, Viorel Săplăcan, Szabo Balint, Doina Ncculce Sâmpetrcan, Ana Oros, Tilus Pauliuc, Ion Pojar, Veronica Ungureanu; balerinii: loan Dorin C oşcriu, Mariana M olnar C otinghiu, Livia Tulbure Gună, Anca Opriş, Dan Orădan, Codru ţa Oancca, Szirb Gyorgy, paleta muzicală fiind extrem, extrem de diversă, de Ia Monteverdi, .Vivaldi, Mozart, Donizetti, Beliini, Rossini la Verdi, Gounod, Bizet, Ceaikosvki, Wagner, Lehar, Beethoven, Loewe, Offenbach. Nu putem omite corul de copii Junior-Vip, dirijor Anca Mariaş, o prezenţă caldă şi plăcută cu fiecare apariţie.

Transilvania Faşhion a ajuns la cea de a XVII-a ediţie!

Producătorul spectacolului, dr. Matei Miko, îi are ca invitaţi pe Sâlomeea Ciuj-Napoca (stilist Elena Basso - Stănescu), Adris Ciuj-Napoca (creator Adriana Cristea), Dona Vest Ciuj- Napoca (creator Silvia Şechel), Bandi Kati Tîrgu Mureş (creator Bandi Kati), Salonul de modă Lorella Ciuj-Napoca (creator Laura Kovacs) şi Casa de modă VI-LI din Bucureşti (creator Liza Panait).

Al tTeilea punct de interes este dat de expoziţia culinară Gusturi transilvane. La cea de a IV-a ediţie cu alese participări, printre - care: Arta Culinară, Bahia Blue, Cin-Cin, Diesel Club, Melody, Monalif Hubertus, Napoca, Pensori, Pizza Gente, Pizza Y, Shanghai, Univers T, Victoria, Vila Rimini Impex.-

în fine, invitaţii speciali sînt Tudor Gheorghe, 3Rei Sud Est şi Sud Est Style (cîştigâtori ai Marelui Trofeu Mamaia 2000 respectiv Premiul Otto 2000/ Bravo), Dan -Nagru în calitate de prezentator.

Nu ne rămîne decît sâ fim încrezător şi optimişti.

D e m o s t e n e S O F R O N '

AiciI)

ar putea fi reclama dum neavoastră

1998 - Preşedintele României, Emil Constantinescu, a promulgat Legea privind stimularea investiţiilor directe, prin care investitorii români şi străini se

bucură de aceleaşi drepturi şi obligaţii-

evarul de

Premierii slovac, ceh, ungar şi sloven s-au declarat mulţumiţi de rezultatele summitului de la Nisa

Şefii guvernelor slovac, ungar, ceh şi sloven şi-au exprimat la Bratislava satisfacţia în legătură cu rezultatele summitului de la Nisa, relatează AFP. - -

- Invitaţi de premierul slovac, Mikulas Dzurinda, premierii ungar, Viktor Orban, ceh, Milos Zeman, şi sloven , Janez' Drnovsek, s-au întîlnit la Bratislava pentru a analiza rezultatele summitului de la Nisa, care s-a încheiat în cursul dimineţii de luni.

La această reuniune nu au fost prezenţi premierii polonez, Jerzy Buzek, din motive de sănătate, şi estonian, Mart Laar,

reţinut de dezbaterile asupra bugetului.

Participanţii şi-au exprimat unanim, în faţa presei, speranţa că ţările lor se vor alătura Uniunii Europene în 2004, Ei au- apreciat că rezultatele summitului de la Nisa, care sînt, în opinia lor, “realiste”, garantează extinderea UE şi realizarea reformelor Uniunii. Aceste rezultate, au spus ei, dau ţărilor candidate “un semnal pozitiv că nu vor exista linii de separare în cadrul Uniunii extinse”.

“Din punct de vedere central- european, avem motive să fim mulţumiţi, deoarece summitul

de la Nisa ne garantează o reprezentare justă în instanţele europene”, a declarat premierul ungar Viktor Orban. El a apreciat • că reformele instituţionale sînt “pe deplin acceptabile” şi s-a arătat mulţumit de faptul că Ungaria va putea numi un comisar în cadml Uniunii Europene.

Pentru premierul slovac, Mikulas Dzurinda, “deciziile de la Nisa sînt o bază bună pentru ca ţările noastre să se alăture Uniunii Europene”.

Slovacia, spre deosebire de Ungaria, Slovenia şi Cehia, care au început negocierile de aderare în decembrie 1997, a

fost invitată să demareze aceste negocieri abia doi ani mai tîrziu. Slovacia are ambiţia de a recupera această întîrziefe, “tară a le cere celorlalte ţări să o aştepte în faţa porţilor UE”, a precizat Dzurinda. La rîndul. său, şeful Guvernului ceh, Milos Zeman, şi-a exprimat “întreaga satisfacţie”, afirmând că, în ansamblu,"problemele nerezolvate au fpst reglate”. “Rămîn încă deschise, printre altele, problema Cartei Europene a drepturilor fundamentale, care nu are decît valoare declarativă, chestiunea majorităţii calificate şi politica apărării”, a adăugat el.

“Rezultatele sînt suficiente pentru extindere şi pentru continuarea reformelor”, ’ a subliniat, la rîndul său, premierul sloven, Janez Drnovsek, recunoscînd, totuşi, că Ljubljana “aştepta mai mult în privinţa votului cu majoritate calificată”.

Responsabilii celor patra ţări şi-au exprimat la unison dorinţa de a participa în 2004 la alegerile europene, de a face parte din primele ţâri care se integrează în Uniunea Europeană şi au reafirmat, de asemenea, caracterul “strict individual” al procesului de integrare.

M arca Britanic a stabilit reiaţiii

diplomatice ca Coreea

de NordMarea Brltanle a stabilit

oficial, ieri, relaţii diplomatice cu Coreea de Nord, pentru prima dată de la crearea acestei ţări, în urmă cu cincizeci de ani, a anunţat Forcign Office, citat do AFP.

“Mă declar mulţumit că astăzi (marţi) au fost stabilite relaţii diplomatice între Marca Britanie şi Coreea de Nord’’, a declarat secretarul Foreign Office, Robin Cook, într-un comunicat

“Această decizie a fost luată în semn de recunoaştere a progreselor importante înregistrate în dialogul dintre Corcea de Nord şl Coreea de Sud, mai ales dupâ summitul din iunie între preşedinţii (nord- coreean) Kim Jong-ll şi (sud- coreean) Kim Dae-Jung, şi a eforturilor susţinute depuse de cele două părţi pentru promovarea reconcilierii şi a cooperării intre cele două ţări", a adăugat Cook.

Stabilirea relaţiilordiplomatice între Londra şi Phenian a fost anunţată pe 19 octombrie de Robin Cook, care a explicat atunci că această decizie “nu înseamnă, în nici un caz, _ aprobarea regimului”comunist nord-coreean.

Dintre ţările europene, Germania şi Italia au anunţat deja stabilirea de relaţii diplomatice cu Coreea de Nord.

Opt form aţiuni politice se vor prezenta la alegerile legislative sîrbe program ate pentru 23 decem brie

Opt formaţiuni politice se vor prezenta la alegerile legislative anticipate din Serbia, programate pentru data de 23 decembrie, a anunţat o sursă din cadrai Comisiei electorale sîrbe, relatează AFP.

Listele cu candidaţii celor opt partide şi a coaliţiei aflate în prezent Ia guvernare au fost

aprobate de Comisia Electorală Sîrbă, potrivit sursei citate, care a solicitat anonimatul.

Acestea sînt: Partidul Radical Sîrb (SRS, ultranaţionalist), Mişcarea Sîrbă pentru Reînnoire (SPO, dreapta naţionalistă), Partidul Socialist (SPS, condus de fostul preşedinte’ iugoslav Slobodan

M iloşevici), Opoziţia Democratică din Serbia (DOS, coaliţie regrupată în jurul actualului şe f al statului iugoslav, Voislav Koştuniţa), Stînga Iugoslavă (JUL, neocomunist), Partidul Unităţii Sîrbe (SSJ) şi încă două formaţiuni desprinse din SPS - Partidul Democratic Socialist

(DSP) şi Partidul Sîrb Social- Democrat (SSDP).

Comisia electorală a stabilit numărul total al cetăţenilor cu drept de vot Ia 6.500.031 şi a anunţat că această cifră nu îi include şi pc alegătorii înscrişi la 50 de birouri de votare din provincia Kosovo, aflată, în prezent, sub administraţia ONU.

Hillary Clinton nu intenţionează să candideze la Casa Albă în 2004Prima Doamnă a Statelor

Unite, Hillary Clinton, a afumat câ nu intenţionează să se prezinte Ia alegerile prezidenţiale din 2004, subliniind faptul că doreşte să fie un bun senator, relatează AFP.

întrebată dacă intenţionează să candideze la Casa Albă peste patru ani, Hillary Clinton a răspuns: “Nu”. “Intenţionez sâ fiu un senator pe cît posibil de bun”, a declarat noua

reprezentantă în Senat a statului New York, pentru canalul de televiziune CNN. “Simt într-adevăr că locuitorii din New York mi-au dat şansa de a-i servi şi că este în interesul meu să o fac”, a declarat ea.

Hillary Clinton a fost aleasă pe 7 noiembrie’ în postul, de senator, cîştigînd în faţa rivalului său republican, Rick Lazio. Ea a afirmat câ aşteaptă, asemenea tuturor americanilor, verdictul Curţii Supreme a

Statelor Unite privind alegerile prezidenţiale. Prima Doamnă şi-a exprimat speranţa câ se va găsi modalitatea de a renumăra buletinele de vot în litigiu, căci aceŞt lucru ar fi în avantajul “celui care va fi ales preşedinte, indiferent cine va fi acesta”.

De. asemenea, ea a apreciat că sistemul electoral ar trebui să fie amendat, în aşa fel îneît să se renunţe la Colegiul

^Electoral şi sâ prevaleze votul popular.

| :

D e ţin u ţii d in două în c h is o ri din P e ru a u în ce tat revolteleDeţinuţii din două închisori

din Peru au încetat revoltele, în noaptea de luni spre marţi, dupâ ce poliţiştii luaţi ostatici într-unul . din aceste penitenciare au fost eliberaţi, relatează AFP.

Autorităţile au încheiat un acord cu deţinuţii revoltaţi din închisoarea Socabaya, situată în departamentul Arequipa (circa 1.000 de kilometri sud de Lima). Patru poliţişti care

fiiseserâ reţinuţi ostatici au fost eliberaţi. Un prim poliţist a fost eliberat în cursul zilei de luni.

O altă revoltă a luat sfîrşit la închisoarea de înaltă securitate

-din Yanamayo, situată la peste4.000 de metri- altitudine, în departamentul Puno (circa1.200 de kilometri sud-eşt de Lima).

Cei mai mulţi dintre deţinuţii din cele două centre de detenţie au fost Condamnaţi pentru

terorism şi cereau * o îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie şi reexaminarea dosarelor. Ei au cerut, de asemenea, demisia directorilor celor două centre şi posibilitatea de a primi mai multe vizite. Potrivit unor surse aţe Poliţiei, revoltele au izbucnit aproape simultan,'luni, la Socabaya (unde se află 700 de deţinuţi) şi la Yanamayo (400 de deţinuţi). • -

Aceasta este a treia revoltă produsă- în cele aproape cinspfezece zile ■ de la ascensiunea la putere a Guvernului preşedintelui interimar, Valentin Paniagua.0 primă revoltă a avut loc pe 28 noiembrie în’ închisoarea Miguel Castro, iar a doua pe1 decembrie în penitenciarul San Pedro, ambele situate la est de Lima.

Liderul spiritual al partidului Shass l-a calificatpe Ehud B ara k drept “ o vulpe chioară”

Rabinul Ovadia Y ossef, liderul. spiritual al partidului ultraortodox sefard Shass, l-a calificat pe premierul laburist israelian, Ehud Barak, drept “o vulpe chioară”, au anunţat, ieri, jurnalele-israeliene, citate de •AFP.

Rabinul, a făcut aceste aprecieri în timpul unei întîlniri cu apropiaţii săi, care a avut loc, luni -dimineaţă; la domiciliul său, consacrate implicaţiilor revenirii în politică a fostului

premier de dreapta. Benjamin Netanyahu. Potrivit surselor citate, Yossef a declarat: “Nu putem decît să-l susţinem pe Netanyahu”, care şi-a anunţat, duminică seară, candidatura la conducerea partidului Likud (dreapta) şi la postul de prim- ministru.

în trecut, rabinul Yossef l-a inclus şi pe Netanyahu în diatribele sale bizare, calificîndu-1 drept “capră chioară”, în timp ce arabii, la

rîndul lor, l-au comparat cu şerpn .Continuîndu-şi lecţiile de

teologie, liderul spritual al Shass i-a acuzat laolaltă pe preşedintele Curţii Supreme, judecătorul Aharon-Barak, şi pe fondatorul statului Israel, David Ben Gurion, de a fi “nişte răi” şi l-a blestemat pe liderul partidului de stînga Meretz, Yossi Sarid: “Să-i fie zilele numărate şi să-şi piardă soţia şi copiii”.

Vladim ir Puţin a ap robat p relun girea m andatului forţelor

ruse în KosovoPreşedintele rus, Vladimir Puţin, a cerut Consiliului Federaţiei

(Camera superioară a Parlamentului rus) să prelungească mandatul forţelor ruse de pace aflate în Kosovo pînă în iunie 2001, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, dat publicităţii ieri, informează AFP. “Rolui şi responsabilitatea Rusiei în

■ reglementarea politică a crizei din Kosovo ne obligă să prelungim mandatul forţelor armate ruse în cadrul Forţei internaţionale de pace (KFOR) pînă la 10 iunie 2001”, afirmă Puţin. “în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia îşi asumă responsabilitatea de a susţine pacea şi securitatea internaţionale”, a mai spus şeful statului rus. Consiliul Federaţiei urmează să aprobe decretul prezidenţial în cel mai scurt timp. Ruşii au circa 3.600 de soldaţi desfăşuraţi în cadrul KFOR, dar critică adesea forţa NATO că nu este capabilă să protejeze minoritatea sîrbă. Provincia sîrbă cu majoritate albaneză, Kosovo, este plasată sub protectoratul ONU de la încheierea bombardamentelor NATO asupra Republicii Federale Iugoslavia (RFI), în primăvara anului 1999. KFOR trebuie să se ocupe de menţinerea securităţii.

Preşedinteleiugoslav

a denuntat "terorism ul

a lb an ez" şi "planurile

proaste am ericane"

Preşedintele iugoslav, Voislav Koştuniţa, a denunţat, luni, la Roma, “renaşterea terorismului albanez” şi “planurile proaste am ericane” pentru' rezolvarea crizei din Kosovo; la încheierea unei întîlniri cu principalii lideri italieni, relatează AFP.

“Vom îngenunchia în faţa greutăţilor iscate de terorismul albanez şi a planurilor proaste ale; am ericanilor făcute în pripă pentru rezolvarea; chestiunii din Kosovo); sau vom utiliza spaţiul; oferit de Rezoluţia 1244 a Naţiunilor Unite pentru) reglem entarea acestei probleme?”, s-a întrebat Koştuniţa în faţa presei-t ; Preşedintele iugoslav a făcut aluzie la situaţia diri : Kosovo, provincie din; care m ajoritateapopulaţiei nealbaneze a fu g it după sosirea trupelor NATO, şi la cea din sudul Serbiei, unde separatiştii albanezi armaţi ocupă o parte diiy terito riu , provocînd conflicte armate cu forţele de ordine iugoslave.

Tn acest context, Koştuniţa s-a declarat favorabil “unei autonomii' substanţiale” a provinciei: Kosovo în cadrul Serbiei, dar cu > cdndiţia

' respectării rezoluţie i ONU, şi a exprim at speranţa că “instituţiile regionale şi europene precum şi organizaţiile internaţionale” vor ajuta ţara să treacă peste aceste greutăţi. v

Koştuniţa, care a efectuat în Italia prima sa vizită oficială într-o capitală a Uniunii Europene, a fost primit de preşedintele Carlo Azeglio Ciampi, apoi de şeful Guvernului, Giufiano Amato, şi urmează să se întîlnească cu Papa loan Paul al ll-lea într-o audienţă privată.

El a fost însoţit de m inistrul A facerilor Externe, GoranSvilanovici, care a semnat cu omologul său italian Laniberto Dini : patru acorduri referitoare la promovarea şi protejarea mutuală a investiţiilor şi alte trei acorduri referitoare la ; traficul maritim în Marea Adriatică.

Preşedintele Camerei- D eputaţilor din -Parlam entul italian, Luciano Violante, a subliniat, ia rîndul său, că printre ţările donatoare, Italia ocupă primul loc, cu circa 150 de milioane de euro alocaţi pentru ajutorarea Iugoslaviei. El a amintit în acest context, că poporul fostei Iugoslavii, mai ales cel din Serbia, a avut, în trecut, numeroase victime care au apărat interesele Europei Occidentale şi centrale împotriva invaziei otomane.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.________________ 'miercuri, 13 decembrie 20 Adevărul d

B A N C A A G R IC O L A S .A . S U C U R SA L A C L U J

V IN D E L A L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă

patru corpuri de clădire (fabrică de brinzeturi, brutărie, carm angerie, m agazie), precum şi utilajele specifice activităţii, situate în comuna Frata, judeţul Cluj, proprietatea S .C . M IH A R A M IS Ş .R .L . Cluj-Napoca. ■

Licitaţia v a avea loc în data de 14 .12 .20 0 0 , ora 10, la sediul B ăncii Agricole S .A . Sucursala Cluj-Napoca, din Cluj-N apoca, Piaţa Unirii nr. 7, etajul I R

Licitaţia se vâ organiza în continuare săpţămînal, în fiecare zi de jo i la ora 10 la sediul Băncii Agricole S .A . Sucursala Cluj. •

Informaţii suplimentare la telefon 19 3 .14 0 .. ’ (4144025)

S .C . E N E R G O I N S T A L S R L

angajează:

- e l e c t r i c i a n a u t o m a t i s t - stu d ii m e d ii s a u

su perioare - ' . " §■

- in s ta la to r i s u d o ri ' I.

R e la ţ i i Ia t e l : 4 1 7 . 0 3 6 ; 4 . 1 7 . 5 2 7 sa u Ia s e d iu l ’ ‘ . %societăţii, str. Branuiui nr. 3 9

S .C . P H A R M A F A R M S .A . C L U J -N A P O C A, Str. M a ia k o v sk i n r . 2

Angajează p e n tm D E PO ZIT• . ■ ■ <o

- F A R M A C I S T ; I1 vî

- A S I S T E N T D E F A R M A C I E .

C V -u r ile s e trim it la s e d iu l f ir m e i sau la fa x 0 6 4 - 4 3 5 .2 8 4 p în ă la data d e 1 9 .1 2 .2 0 0 0 .

In te rv iu l v a a v ea lo c în d a ta d e 2 0 .1 2 .2 0 0 0 .

Rosko Textil SRLAl: Ioan Cuza Street, No. 1 Parcel No. 1, Frec Trade Zone Curtici.Arad County, Romania

Angajăm:- inginer confecţioner textile pentru Zalău (S.C. Universal

S.A.), vechime minimă 3 ani;- coordonator logistică pentru Zalău (S.C. Universal S.A ). Condiţii de angajare: ,• minim studii medii; ’ ; _• experienţă în'controlul şi gestiunea stocurilor; g• cunoştinţe de operare PC (Word, Excel); 5• cunoştinţe limba engleză;• cunoştinţele de contabilitate primară constituie un avantaj. C.V. ia fax: 060/662.228.

S .C . A R G O S S .A . C L U J - N A P O C AStr. Onisifor Ghibu Nr. 20; Tel. 195.292

angajează lăcătuş de întreţinere pentru m aşini

de con fecţii cu experien ţă ş i stagiu m ilitar

satisfăcut

I n fo r m a ţ i i p în ă la d a ta d e 2O.12.2O0O la s e d iu l

f ir m e i . (4U4oi5>

S . C . S I N T E R O M S .A . C l u j - N a p o c a :Anunţă începerea derulării Ofertei Publice Primare de Vînzare a 69104 acţiuni nou emise reprezentînd 6,121% din

: capitalul social, desfăşurată prin plasament intermediat prin metoda celei mai bune execuţii.Adresa: Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr.12, Judeţul Cluj; • ....

Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului: J12/2750/1991 Cod fiscal:R202123.- Obiectul de activitate: fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică - metalurgia pulberilor.

. - Metoda de intermediere este “Cea mai bună execuţie”. Preţul de emisiune este de 25.000 lei/ acţiune.Alocarea acţiunilor, în caz de cerere egală cu oferta sau de cerere insuficientă se va face prin metoda “primul venit - primul servit iar în

caz de suprasubscriere, alocarea se va face prin metoda “pro - fata”., în cazul unei subscrieri mai mici decît Oferta, acţiunile rămase nesubscrise se vor anula.

Structura acţionariatului Emitentului:Acţionariat (nume/denumire) Nr. Acţiuni % din capitalul socialS.C. CONTACTOARE S.A. Buzău : 575.287 , 50,963SIF Oltenia ■ 354.770 : 31.428Depozitar 39 . - 0.003Persoane juridice . 48.726 4,316-Persoane fizice 150.006 13.288TOTAL ’ 128.828 100

Informaţii despre Emitent: . •Cifra de afaceri (30.06.2000): 46.008.010,00(T .

- Capitalul social: 28.220.700.000 ■ - . / Nr. total de acţiuni: 1.128.828 acţiuni nominative

. * ' * . Valoare nominală: 25.000 lei 1. \ Oferta publică primară este intermediată- ■ ,

de Societatea de Valori Mobiliare • . .E S T IN V E S T S.A . F O C Ş A N I ;■

î , ,■> Adresa: str.. Republicii nr. 9, Focşani, jud. VranceaAutorizată de CNVM prin Decizia nr. 1361/29.10.1996

• Distribuţia acţiunilor către public, se face de către intermediar . ■ -Oferta se desfăşoară timp de-30 de zile lucrătoare, în perioada cuprinsă între 21.12.2000-05.02.2001.

CNVM a autorizat Oferta publică primară de vînzare conform Autorizaţiei nr. 352/11.12.2000.Emitentul îşi rezervă dreptul de închidere a Ofertei înainte de termenul stabilit,.cu acordul CNVM.

Prospectul de Ofertă publicase poate obţine de la sediul SVM ESTINVEST S.A. Focşani şi al Emitentului.Locurile de subscriere: - 'la sediul societăţii de valori mobiliare ESTINVEST S.A. Focşani din str. Republicii nr. 9 şi la agenţia ESTINVEST din Buzău, str. Independenţei nr. 19, jud. Buzău, între orele 10:00 şi 16:00 iar în ultima zi între orele 10:00 - 14:00.Informaţii suplimentare se pot obţine la tel.037/238901, 037/238902. ___

S.C, CARPIMEZ S.A. CLUJ-NAPOCA Nr. 1647 din 11.12.2000

A N U N Ţ D E V ÎN Z A R E S.C. CARPIMEZ S.A., cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str.

Anton Pann, nr. 14-16, jud. Cluj, organizează licitaţia de vînzare prin negociere directă în data de 20.12.2000 a următoarelor active:

- Antrepozit Frigorifcr Baciu;- Baza de recepţie Turda.Informafii se pot obfine la telefon 092-646.289.

Consiliul de Adm inistraţie ăl S .C . I A T S A C L U J 1 S A C lu j-N a p o ca , str. Com eliu Coposu nr. 4 1 (fostă M axim Gorki) convoacă A d u n area G en erală a A cţion arilor la d ata de 2 7 .12 .2 0 0 0 ora 15 ,0 0 la sediul societăţii.

în caz de neîndeplinire a condiţiilor de cvorum, adunarea generală, se va'ţine la data de 2 8 .12 .2 0 0 0 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră cu următoarea ordine de zi:

1. Analiza activităţii economico-financiare; -2. A legerea Consiliului de Administraţie;3 . Majorarea capitalului social al societăţii;4. Diverse. , ■ «moi®

• Vînd garsonieră, pc str. Parîng,- confort 1, finisată, etaj intermediar, preţ 180 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Dorobanţilorfinisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 270 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Mănăştur, etaj intermediar, confort 1, proaspăt zugrăvit, preţ 7.400 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, pe Str. Pata, confort 1, finisat, garaj, preţ 25.500 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, preţ 260 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, preţ 160 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Buşteni, confort 1, finisat, parter, preţ 190 milioane. Tel; 430.423, (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Padin, mobilat, finisat, fară telefon, preţ 100 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) . - . ;• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str; Clăbucet, mobilat, pret 85 USD. ,Tel. 430.423.(Ag.i.)

VINZARI CUMPĂRĂRI

• Vînd teren 2100 mp, lingă Metro Cluj. Tel. 43-05-26 orele 9- 17. (1271434)

• Vînd vilă, construcţie nouă, 5 camere, garaj, mansardă, curte, 360 mp construiţi. Tel. 42-06-92, 094- 77-38-36.(1195240)

• Vînd microcentrale şi accesorii Ia preţ minim. Tel. 062-43-53-68; 095-10-72-44. (1271447)

• Vînd Opel Astra Club 1,7 TDI, an 1993, vişiniu metalizat. Preţ negociabil. Tel. 093-44-75- 97.(1271454) '

ÎN C H IR IE R I• Dau în chirie apartament cu 2

camere, mobilat, cartier Gheorgheni, zona Mercur. Cer seriozitate. Tel. 14-40-18,(1271351)

• închiriez una cameră ultracentral, preţ acceptabil, pentru persoane serioase. Tel. 19-29-80. (1271441)__________

DIVERSE

.'• Vînd Dacia 1310/1400 pentru pretenţioşi, verde, din anul 1983, -motorul şi caroseria după revizie. Tel. 17-35-33 după ora 17.(1195356). . .

• Vînd canapea ştare bună, corp bibliotecă nou, 3 bucăţi grilaje noi. Tel. 13-94-86, (1195310)

• Vînd microcentrală Turbo marca Beretta Ciao de 24 KW. Preţ 1200 DM. Tel. 18-23-70, 093-58-15-38. (1195330)

• Vînd sub preţul pieţei mobilă de cameră şi bucătărie, frigider Zii. Tel. 18-46-43-(1195338)

• Clubul Sportiv Municipal Cluj-Napoca organizează concurs pentru ocuparea postului de audit intern şi control financiar în teren în data de 18 decembrie 2000, ora 10. Tematica pentru examenul concurs se găseşte la sediul clubului P-ţa Unirii nr. 22. Tel. 19-84-16. (1195327)

•• Revelion la “AMELIA” - pensiune âgroturistică. Condiţii deosebite, preţ 450.000 lei/pers. + cazare. Zonă deosebită: Viile Satu Mare. Tâ. 094-64-23-72, 061-75-41-45. (1195329) /

• Angajăm vînzător sifonerie, de preferinţă bărbat Tel. 15- 77-12 în tre’ orele. 18-20.(1195357)

• Slăbiţi sănătos 5-15 kg/ lună, garantat.'Tcl. 12*11-86 (8- 12). (1304714)

• SC Atlassib SRL Agenţia Cluj angajează agenţi de turism: studii medii minim liceu, experienţă în activitatea de birou, permis de conducere, domiciliul In Cluj, telefon. Relaţii la tel. 069-23-10-12 int. 391 sau 064-43-34-32. (1304747)

• Angajăm contabilă pentru evidenţă primară. Tel. 094-47-91-12. (1271457)

• Angajăm barmane şi ospătare pentru un bar select, super, de lux, în Cluj-Napoca. Tel. 094-47-91-12. (1271458)

• Academia de Arte Vizuale “Ioan Andreescu” Cluj-Napoca, P-ţa Unirii nr. 31 organizează în data de 18 dec. 2000, ora 9, concurs pentru ocuparea posturilor de PAZNIC neînarmat. Informaţii la Biroul Personal. (1195333)

• Consiliul local Tritenii de Jos organizează concurs pentru ocuparea postului de lucrător social, în data de28 decembrie 2000,.ora 10. Relaţii se pot obţine la sediu. (1195355)

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u d a b o n a m e n t l a z i a r u l

v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 .A D E M Q U Ld e C l u j '

a i ' c

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

BRLDAC|IA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

^ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE al SC TERMOROM SA Cluj-Napoca convoacă Adunarea G.enerală Extraordinară Acţionarilor societăţii pentru data de 12.01.2001, orele 10 00 la sediul societăţii din Cluj-Napoca, B-dul Muncii n r . l6, pentru toţi acţionam înregistraţi în Registrul Acţionarilor -la data de 27.12.2000.

ORDINEA DE ZI este următoarea:1. Aprobarea conversiei şi emisiei de acţiuni pentru obligaţiile

restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondurilor speciale şi Fondul Proprietăţii de Stat, în temeiul OUG 205/2000 şi a Legii 31/1990 republicată.

In caz de neîntrunire a cvorumului, Adunarea se.va ţine a doua zi, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

(4144014)

S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă A N G A J E A Z Ă

CONTABILC erin ţe;- Studii superioare;- Cunoştinţe de utilizare soft de contabilitate; • A v a n ta je :- experienţă în operaţiuni vam ale;- cunoştinţe de lim ba italiană. -Relaţii la telefon 4 1 5 .5 2 8 , între orele 8,00 - 16,00.

[<

Esti liniştit când ştii câ tu şi partenerul tău de trafic v-aţi încheiat la- ARDAF asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto.

încheie la AR DAF până la 31 D e c e m b rie 2 0 0 0asigurarea obligatorie auto pentru to t a n u l 20011 Vei beneficia de reducerea tarifului cu 1 0 % conform

- ţ . / , . . .

tI S

rIIIIIIIIU m

NAPOCA PRESSangajează

v î n z ă t o r i p r e s ă ş i c a r t e

I a t o n e t e s t r a d a l e .

I n f o r m a ţ i i I a t e l . 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 .

lll

. 1i l

lI

M

şansa de a prinde M a r e le P re m iu - un autoturism R e n a u lt M e g a n e şi multe alte premii peciale:

• 4 1 0 a s ig u ră r i in d iv id u a le d e acc id en te• 5 p o liţe d e a s ig u ra re C ă m in u l• 7 s e tu r i cauciucuri p e n tru D a c ia• 10 b a te r ii au to• 15 p a c h e te cu accesorii a u to

2 0 p a c h e te s u rp r iz ă A R D A F

Tragerea la sorţi a premiilor: 2 0 Februarie 2001.Lista câştigătorilor va fi publicată în cotidianul

5 "Adevărul" din 2 3 Februarie 2001 .

ASIG URAREA OBLIGATORIE AUTO

PENTRU TOT A N U L 2 0 0 1C lu j-N ap o ca : *Str. Cardinal Iuliu Hossu 11 *.Sh\ N apoca 16

* Str. Fabricii '9 • Str. Pasteur 7 9 • P-ţa Cipariu 15 •Str. Avram lancu 30• Str. Horea 5 of

■ • Str. Libertăţii 3 §•P-ta Unirii 1 ai

• Se citează pentru data de 9.01.2001, în proces cu Peter Gavril şi soţia Peter Ana, pentru acţiune în constatare şi ieşire din (ndiviziune la Judecătoria Dej, camera 9, în dosar nr. 2577/2000, următorii: Peter. Vasilea Petri, Ioan a Lichi,

• Primăria Gilău primeşte oferte • In data de 28.12.2000, ora 10, în vederea proiectării uimitoarelor la sediul Judecătoriei Cluj-Napoca, faze: Studiu fezabilitate. + Caiet Calea Dorobanţilor, nr. 2, Biroul Salatiuan Vasile a lui Ilona,sarcini + Proiect tehnic + Detalii Executorilor Judecătoreşti, camera Salatioan Vasile a Petri, Salatioanexecuţie pentru lucrarea Alimentare ţ 8 , se scoate la vînzare prin licitaţiecu apă potabilă a localităţii Someşu- publică imobilul situat în Cluj-Rccc, comuna Gilău, judeţul Cluj. Napoca, str. Crişan, nr. 33, jud. Cluj,Ofertele sc primesc la secretariatul Primăriei Gilău pînă in data de 17.01.2001. Caietul dc sarcini şi informaţii privind participarea sc pot obţine de la secretariatul Primăriei Gilău, te l..26-16-46; 26-17-09. (1304750)

• Studentă orfană de ambii părinţi rog cine poate să mă ajute cu o sumă cît de mică pentru a-mi cumpăra o pereche de cisme. Cont Banca T r a n s i l v a n i a 2511000013835222. Vă mulţumesc; (1195284)

înscris în CF nr. 14242, nr. topo 9045 Ia cererea creditorului Roberto Rovolctto, domiciliat în Italia, Padova, Via Collodi, nr. 8 şi cu reşedinţa aleasă în Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor, nr. 74, sc. V, ap. 92, în baza sentinţei civile nr. 3907/ 19.05.2000 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca. în cazul în carc imobilul nu se vinde în data de 28.12.2000, licitaţia se va ţine în fiecare zi la aceeaşi oră şi în aceleaşi condiţii pînă la vînzarea imobilului. (1195343) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Popa Ioan anunţă

Domnica căsătorită Inasca, Sighiartâu Ioan, Sighiartău Gavrilă, Sighiartâu Dănilă, Pop Gheorghe, Doboş Alena şi soţia, Peter Susana, Botca Gacvrilă a lui Mihai, Farcaş a lui Dumitru, Peter Todora măritată Mani Nicolae, Cuzdriorean Vasile, Cuzdriorean Găvril, Cuzdriorean Gavrilă a lui Ioan, Cuzdriorean Ana căsătorită ' Pura Alexandru, Cuzdriorean Gavrilă, Cuzdriorean Vasilica, Moldovan Gavrilă a lui Gheorghe, Pop Irina, Sfechiş Irina căsătorită Tecar, Sleam Ioan căsătorită Sfechiş Petru, Pop Irina căsătorită Sighiartău, Vasile, Sfechiş

• • în conformitate cu Legea nr. • Se citează Soare Romeo cu 137/1995, Oprişca Ovidiu anunţă ultimul domiciliu în com. începerea demersurilor pentrii Dn*g°mireşti, jud. Dîmboviţa, la obţinerea acordului de mediu pentra obiectivul “Construirea unei case de locuit” situat în satul Călăţele Pădure nr. 594 b. Eventualele sesizări, şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea,Dorobanţilor nr. 99. (1195352)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995, Kassian Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentra obiectivul “Magazie de materiale” situat în Cluj-Napoca str. Teleorman nr. 6 8 . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM

' Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1195353)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995, SC Tomiso Comp SRL

Judecătoria Dîmboviţa, pentru termen 21.12.2000, în proces cu Pop Ioan Octavian, dosar nr. 6.925/2000. (P.P. 19)

P IE R D E M• Pierdut carte de identitate seria

B 350740, pe numele Dordoi Aurel. O declar nulă. (1195328).

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Vlasin Dorel. O declar nulă. (1195332)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Gânscă Maria. O declar nulă. (1195334)

• Pierdut carnet de student pe numele Danci Otilia. îl declar nul. (1195336)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Vorzsak Erika. O declar nulă. (1195342)

Pierdut legitimaţie de călătorie

• Pirîţii: Krasznai Kata, Hindrik Erzsebet, Jakab Peter, Jakab Istvăn,Jakab Istvăn jr. , Jakab Erzsebet; obţinerea acordului de mediu pentru

pe numele Nicolescu Georgiana. O Dej anunţă începerea demersurilor declar nulă. (1195346) pentru obţinerea acordului de mediu * Pierdut carnet de student pe

Susana, Sfechiş Irina, Sfechiş Ioan, pentru obiectivul: "Modificare, JJJjj11 (^ 95349)° A eea' declar a Pop Irina soţia lui Sfechiş Gavrilă, extindere, mansardare im ob il/1111-. pierdut carnet student

începerea demersurilor pentru PoP Ana’ Farcas Auna căsătontă schimbare de destinaţie dm locuinţa legitimaţie bibliotecă, card BCR peSatmar; Bile Constantin, n :,~ *" *"«*•„ *, iv . . ... J

Barazsuly Gyorgy, Barazsuly Kata, Barazsuly Istvăn a lui Gyorgy, Jakab Ilona, Gurzo Erzsebet, Gurzo Kata, Gurzo Bori, Jakab Ioan, Jakab Francisc, Jakab Istvăn, Jakab Ana, Hari Klara, Albert Katalin, Jakab

obiectivul “Casă de locuit situat în Cluj-Napoca, zona Bună Ziua Nord f. n .. Eventualele sesizări ş,i sugestii numai pentra factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.

Ilona, Gorzo Ferencz, Jakab Marczi (1195347)Ianos, Jakab Istvăn, Jakab Bori, Jakab Marton, Jakab Janos, Jakab Ţotszegi Erzsebet, Jakab Totzsegi Istvăn, Jakab Ţotszegi Janos, Lazăr Marton, Jakab Ţotszegi Istvăn, Hindrich Kata, Albert Miska Marton, Albert Miska Kata, Albert Miska Bori, Hindrich Marton, Hindrich Janos, Borbala Jakab, Marton Jakab, Juan Jakab, Jakab Csoban Francisc, Jakab Csoban Ioan, Jakab Csoban Elisaveta, Jakab Csoban Ileana, Jakab Csoban Catrina, Jakab Csoban Ana, Jakab Csoban Francisc, Varga Catrina, Jakab Catrina, Jakab Ioan, Jakab Martin, Jakab Bori, Jakab Ileanâ, Jakab Gheorghe, Jakab Elisaveta să se prezinte miercuri, 20 .12.2000, ora 8 , la Judecătoria Cluj, sala 122, ■

' dosar--2770/2000, reclamant Drăjan_ Mircea, obiect ' prestaţie tabularâ.(1195335)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995j Petric Alexandru anunţă

BileTanasia, Bile Ioan a Iui Dumitru, Bile Constantin, Bile Tamas, Bile Ioan, Somlea Grigore, Frent Auna căsătorită Lador Ioan, Frent Teodora căsătorită Buzura Petre, Pasca Eudochia, Pasca Elek, Pasca Vasile, Man Nicolae, Man Gavril, Man Ioan, Man Irina, Bile Teodor a lui Gavril, Bile Dochia căsătorită

începerea demersurilor pentru -Ghiran Petre, Bile Dumitru a lui obţinerea acordului de mediu pentm Gavrilă, Bile Ioan a lui Gavril) Bile obiectivul “Construirea unei case de Mihai a Jui Gavril, Buzura Petre a locuit” situat în satul Călăţele Petri, Satmar Vasile a lui Ioan, Bile Pădure nr. 594 c. Eventualele Constantin a lui Dumitru, Bile Ioan sesizări şi sugestii numai pentru, a lui Dumitra, Bile Ioan, Somlea factorii de mediu s<j vor depune Ia Grigore, Bile Alena a lui îănase, sediul. APM Cluj, Calea Bile Ioan a lui Dumitra, Bile GavrilăDorobanţilor nr. 99. (1195350)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Crişan Teofil anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentra obiectivul “Construirea unei case de locuit” situat în satul Călăţele Pădure nr. 594 d. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii.de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (119^351)

a' lui Constantin, Buzura Petre a Calea Dorobanţilor nr. 99.

în spaţiu comercial" - situat în Dej, numele Szilagyi Andreea. Le declar str. 1 Mai nr. 70. Eventualele nule. (1304757) sesizări şi sugestii numai pentru • Pierdut legitimaţie student, factorii de mediu se vor depune la carnet de student, legitimaţie sediul APM Cluj, Calea transport pe numele Hei AHna. LeDorobanţilor nr. 99. (375020)- declar ™le' O304760) . .

4 ’ _ • Pierdut carte de identitate DaciaIn conformitate cu Legea nr. cu ser{a' C609945 pe numele Sabău

137/1995, SCGypsum SRL Turda Gavrjl 0 dec)ar nulă (1304763) anunţă începerea demersurilor — — — pentm obţinerea acordului de mediu pentra obiectivele auxiliare depozit de carburanţi, cîntar auto, bazin- vidandabil, grup barăci, canalizare menajeră, bazin apă potabilă din Cariera de gips Cheia comuna Mihai Viteazu Turda judeţul Cluj.Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM-Cluj,

DECESECOMEMORĂRI

Petri, Bile Alexa. (375019) (1304762)

• Sîntem alături de colega noastră Kudor Maria şi de familia ei, în adînca durere pricinuită de pierderea mamei. Cu profund respect, un pTos omagiu. Colegii din clasa a XII- a A, Liceul de Telecomunicaţii. (1195339) -

• Cu nesfîrşită durere anunţăm trecerea Ia cele veşnice, Ia vîrsta de 86 de ani, a celei care a fost draga noastră mamă, MAGDALENAGYORGY TAMPA,educatoare. Înmormîntarea va avea loc în ziua 'de 14 decembrie 2000, ora 12 , în Cimitirul Central. Să ne rugăm pentru odihna sufletului său. Mult îndureraţi, fiica şi ginerele. (1195354)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame, soacre şi bunici DUME VALERIA. Ea va rămîne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să o odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul din Mănăştur în data de 13.12.2000 ora 12. Fiica Corina şi fiul Marius cu familiile. (1304755)

' • întristaţi ne despărţim de bunul nostru vecin NEGREA GEORGE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Sîntămarian. (1195331)

• Colectivul C. C. Banca Populară Salto.este alături de dl. preşedinte Bichescu Virgil Marius la trecerea în eternitate a tatălui. Sincere condoleanţe. (1195341)

• Sîntem alături de colega noastră Aurora Saivan şi familia sa în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a mamei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de serviciu. (1195344)

• Sîntem alături de dl. Şipoş Lajos contabil şef Ia SPIUT Someşeni, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul SCCF Cluj SA. (1304745)

• Sîntem alături de colegul şi prietenul Şipoş Lajos în momentele grele prin care trece datorită pierderii mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Familia Dan Gavril: (1304746)

• Sîntem alături de familia Crişan în durerea pricinuită de trecerea în veşnicie a mamei, mult iubite. Familia Orosz. (1304752)

• Ne-a părăsit trecînd la cele veşnice, dragul nostru soţ, tată şi bunic NEGREA GEORGE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndoliată. Înmormîntarea va avea loc în Cimitirul din cartierul Mănăştur la Capela nouă în data de 13 decembrie 2000 ora 13. (1304754)

• Se împlinesc 6 ani de la trecerea în eternitate a profesorului mult iubit de studenţi şi colegi dr. MIHAI KORY, caracter blînd .şi drept/ Mereu întristaţi, Viorica Aruştei, C. Polinicencu, H. Popescu. (1304753)

• Timpul nu va şterge niciodată din memoria şi inima noastră, chipul celei care a fost ANDREICAIULIANA, trecută în eternitate în urmă cu 5 ani. Ea a fost cea care ne-a înţeles lacrimile, ne-a auzit inimile, rămînîndu-ne mereu alături,

’luminînd cu spiritul său noaptea lipsei de curaj şi a trudei de a trăi. Bunul Dumnezeu a sădit învierea în fiecare strop care a fost odată viaţă, deci cu siguranţă şi în minunata-i inimă omenească. Pentru aceasta şi pentru liniştea sufletului ei, ne vom ruga mereii, amintindu-ne infinita-i bunătate, afecţiune şi căldură. Odihnească-se în pace. Dumitru, ^Valer, Rodica, Andreea şi Simona. (1304751)

• Se împlineşte un an de la decesul soţului mfeu drag HORAŢIU BOGDAN, fost inspector la Banca Naţională Cluj. - Ceremonia de comemorare va avea loc sîmbătă, 16 decembrie 2000, ora 12,_ Ia Catedrala “Schimbarea la Faţă” str. Eroilor. Mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine în această perioadă grea. Bunul . Dumnezeu să-l odihnească în pace..Soţia. (1195348)

, • 'Azi 13 decembrie se împlinesc 6 ani de la moartea dragului nostru soţ, tată şi bunic COSMA VALER. Odihnească-se în pace. Familia. (1304749)

• Sîntem alături de copii la despărţirea de dragul lor tată POP EMIL. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familiile Gădălean, Vidrean, Micheti. (E.)

r ----------------------

/■) P-t a U n ir ii 4-Si ’ T e l ./ f a x : 0 6 4 -4 3 0 .4 2 3

S R L f ’ • - " .. S R L ■ *

R E C O N D I Ţ I O N Â R I C A R T U Ş E

I M P R I M A N T E

b

LASERJETŞi IKJET

______ A

AGENŢIA DE PUBLICITATECE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

. î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă m a is im p lu

nu se poate

/

A D E V Ă R U L d e C l u j , -str.N apoca nr. 16, tel/fax: 064/19-73-04

Mesirea îl dă, din nou, In fudecată pe Funar

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, şi directorul economic al Primăriei clujene, Olimpia Moigrădean, au fost acţionaţi în judecată, ieri, de cijtre directorul general al Regiei Autonome ă Domeniului Public (RADP) Cluj, Liviu Medrea, sub acuzaţia de abuz în serviciu şi nerespectarea hotărîrilor de consiliu.

Medrea susţine că primarul refuză să .achite Regiei suma de 7,3 miliarde de lei, a cărei plată a fost decisă prin vot, în urmă cu o săptămînă, de Consiliul local Cluj-Napoca. Directorul RADP a declarat că, în cazul neachitării sumei pînă în data de 15 decembrie, cei aproape 800 de angajaţi ai Regiei, nu îşi vor încasa salariile.

Liderii filialei clujene a confederaţiei, sindicale Cartel Alfa au avertizat că, în cazul în care nu îşi vor primi salariile, la timp, angajaţii RADP vor organiza mai multe mişcări de protest. “Oamenii îşi vor petrece sărbătorile în stradă, în faţa Primăriei şi a sediului RADP. Ei nu au nici o vină că primarul'Funar şi directorul Medrea se războiesc în plan politic. Ei muncesc şi trebuie să fie plătiţi pentru acest lucru”, a declarat liderul filialei clujene a Cartel Alfa, Grigore Pop. Săptămînă trecută, consilierii stabiliseră achitarea în tranşe zilnice, pînă în data de 10 decembrie, a sumei de 7,3 miliarde de lei, tranşele urmînd să se ridice pînă la nivelul de 30% din fondurile disponibile în contul municipalităţii.'Consilierii au decis, de asemenea, folosirea banilor cu prioritate pentru achitarea salariilor (a căror valoare este de 750 de milioane de lei), pentru rambursarea sumelor datorate în urma contractării, de către RADP, a creditelor în valoare de 800 de milioane de lei necesare desfăşurării activităţii, pentru achitarea sumelor, provenite din TVA - în valoare de 1 miliard de lei - şi pentru achitarea contribuţiei la asigurările sociale, care se ridică la 157 de milioane de lei.

Consiliul local Cluj-Napoca a hotărî!, la

sfîrşitul lunii octombrie a.c., obligarea Primăriei la achitarea sumei de 5,461 de miliarde de lei

.către.RADP, hotărîre nerespectată însă de municipalitate. Mai mult, Curtea de Apel Cluj a decis, la sfîrşitul lunii noiembrie 2000, suspendarea ordonanţei preşedinţiale obţinute de RADP,.care obliga instituţia condusă de Gheorghe Funar să vireze această sumă în conturile Regiei. ■ ' ’

Potrivit hotărârii iniţiale a Consiliului local, plăţile ar fi trebuit să fie efectuate pînă în data de 7 noiembrie a.c., în regim de prioritate, în timp ce reprezentanţii Direcţiei Economice din cadrul Primăriei ar fi urmat să prezinte, zilnic, Comisiei de buget-finanţe a Consiliului local, un raport cu privire la sumele disponibile, ale administraţiei locale..

Conform declaraţiilor conducerii-RADP Cluj, datoriile Primăriei Cluj-Napoca faţă de Regie depăşesc, în prezent, suma de 16 miliarde de lei, aproximativ.'trei miliarde de lei reprezentînd penalităţile pe care municipalitatea ar trebui sâ le suporte pentru neachitarea la timp . a facturilor către RADP.

Primarul Gheorghe Funar a declarat, la data adoptării Hotărârii de Consiliu, că suma de 5,461 miliarde de lei.reclamatâ de Medrea nu va putea fi achitată înainte de efectuarea, de către inspectorii Primăriei, a undi control cu privire la activitatea RADP Cluj. El reclamă că Liviu Medrea refuză să accepte verificarea dispusă de conducerea Primăriei şi că împiedică în mod sistematic activitatea comisiei de anchetă. Mai mult, reprezentanţii Primăriei clujene susţin că valoarea datoriilor către’ RADP este mult mai mică decît cea prezentată de conducerea acesteia, în condiţiile în care administraţia locali efectuează, periodic, plăţi pentru lucrările executate.

Din cauza lipsei de fonduri, conducerea RADP Cluj a fost nevoită sâ disponibilizeze, fncepînd cu luna august a.c., cîteva sute de angajaţi.

Com isia de validare a C am erei D e p u ta ţilor a prim it 1 2 contestaţii prin care se so licită invalidarea m andatelor unor deputaţi

urmare din pagina 1

două comunităţi de italieni şi una dintre acestea contestă mandatul doamnei Ileana Stana lonescu, pe. motiv că o altă persoană a candidat în mai multe circumscripţii din ţară şi a obţinut mai multe voturi decît Stana lonescu, care a candidat într-o singură circumscripţie”, a spus Nicolae Grădinaru. Ambasada Republicii Macedonia a - solicitat invalidarea mandatului de deputat al lui Vasile loan Savu, care u candidat din partea Asociaţiei Macedonilor Slavi

din România. în contestaţie se arată că nu există macedoni slavi. De asemenea, la Comisia de validare a fost depusă o contestaţie din partea Uniunii Cehilor la adresa reprezentantului Uniunii Slovacilor.

Nicolae Grădinaru a declarat că, potrivit legii, mandatul de deputat poate fi invalidat în caz- de fraudă electorală sau condamnare,definitivă. El a precizat că dacă există procese pe rol, aşa cum este cazul deputatului PRM Valentin Vasilescu, mandatele de deputat pot fi validate. “Nu există

condiţia de a. nu candida dacă ai procese pe rol.'Mandatul de deputat poate fi invalidat doar dacă există decizia de condamnare definitivă”, a explicat Nicolae Grădinaru.

El a precizat că persoanele pentru care Comisia va propune validarea mandatului vor fi validate în bloc de plenul Camerei Deputaţilor. în căzui contestaţiilor aprobate de Comisia de validare, asupra celor vizaţi plenul Camerei se va pronunţa separat.

Grădinaru a mai spus că după validarea mandatelor deputaţii vor depune jurământul.

V la d im ir G u s in s k i a fo s t a r e s ta t în S p a n iaMagnatul presei independente ruse, Vladimir

Gusinski, â fost arestat, în noaptea de luni spre marţi, la Sotogrande, în sudul Spaniei, a anunţat Poliţia naţională spaniolă, citată de AFP.

Gusinski a fost arestat pe baza unui ordin internaţional de reţinere, emis de adjunctul procurorului general al Moscovei. Ordinul a fosţ transmis prin intermediul Interpolului, a precizat Biroul de informaţii diplomatice (OID) din cadrai 'Ministerului spaniol de Externe, care a adăugat că Gusinski a intrat recent în Spania, venind din Gibraltar,'Patronul grupului de presă Media-Most a fost

deferit Parchetului din San Roque, care urmează ■să comunice reţinerea acestuia către Audienta Naţională, principala instanţă penală spaniolă, ce va decide ulterior ce procedură va urma.

Pavel Astahov, avocat al grupului Media-Most,

a afirmat că Gusinski nu va fi extrădat către Rusia, deoarece cazul său este de natură politică.

Parchetul General al Rusiei a anunţat că Vladimir Gusinski, în vîrstă de 48 de ani, este căutat încă din data de 20 noiembrie. Un purtător de cuvîntrar grupului Media-Most a declarat recent că ”Gusinski nu se ascunde de nimeni”. ”E1 s-a deplasat între Anglia, Spania, Gibraltar şi Israel şi, de fiecare dată, autorităţile au fost la curent cu aceste deplasări”, a afirmat sursa citată.

”Gusinski este sigur că ţările în care locuieşte ■au o justiţie independentă şi nu vor lua niciodată o decizie în favoarea Parchetului rus”, a adăugat purtătorul de cuvînt.

Vladimir Gusinski, care are dublă naţionalitate, rusă şi israeliană, nu a mai revenit în Rusia dir luna iulie, după ce a petrecut trei nopţi intr-c închisoare din Moscova.

A l P l* * * v l ar putea fi reclam a dum neavoastră U k V C ' L ^ C

IlrQP_de^ouă 2 ile la CIuj-Napoca, 14 respectiv 15 decembrie

F e s t i v a l c o r a l C R Ă C I U N - E C U M E N I CCRĂCIUN - ECUMENIC.Manifestare- ce a adus pe scenele de concert coruri de renume, interpreţi cunoscuţi şi apreciaţi în ţară şi peste hotare.

Gabriela Abrudan), Corul Institutului Teologic Protestant (dirijor Kovacs Attila), corul Psalm odian Transylvanica (dirijor Vasile

l*soewQ»uMd^co!w

Este şi cazul ediţiei a IV-a, 14, Stanciu), Corul bisericii ~ ’ ’ " romano-catOlice Sf. Mihail

Doi organizatori de probitate, Casa municipală de cultură şi Asociaţia Culturală şi Corul Feroviaria, dau tradiţie şi stabilitate unei manifestări de mult timp intrată în conştiinţa

, noastră, Festivalul coral

15 decembrie.' Care debutează ‘ mîine, 14 decembrie, ora 17,

la Galeriile “ExceJsior” ale Casei municipale de cultură (Piaţa Unirii 24), odată cu vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă a Nicoletei Gaciu - Azap. Ziua a doua este cea a festivalului propriu-zis, cînd de. la ora 18,30 la Biserica Unitariană (lîngă Liceul “Brassai”) vor evolua Corul Şcolii de muzică (dirijor

(dirijor Magyari ’Zita),. Corul Sem inarului Teologic Ortodox (dirijor Petru Stanciu), Corul Liceului Unitarian (dirijor Majo Iuliana), Corul Feroviaria (dirijor Adrian Corujan), CoruJ Magnifîcat (dirijor Alexandru Suciu), Grupul corâl Schola Gregoriană Monostorinensis (dirijor Jakabffy Tamas), Corul Centrului Cultural German

(Hermann Oberth”, corala Viva la Musica (dirijor Francisc Mureşan), Grupul coral De Juventute (dirijor Vladimir Lungu), soliştii Gheorghe Muşat trompetă şi Magyaru Zita/ orgă. "• ;

Este un cadou de suflet, din care nu lipsesc colinzile - Sus boieri nu mai dormiţi, Şcoală gazdă dă-mi colac, Domn, Domn să-nălţăm, Sus în vîrful muntelui, Viflaime, Viflaime - şi cînteeele religioase.

Demostene SOFRON

L i g a pentru Apărarea Drepturilor Omului se va desfiinţa, din lipsă de fonduri

Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO) se va desfiinţa, de la sfirşitul lunii februarie, deoarece statul român • nu i-a acordat, 'conform legilor în vigoare, nici un ban pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din acest an şi refuză şă o sprijine, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Nicolae Ştefânescu-Dtâgăneşti, preşedintele LADO.

“Din cauza neînţelegerilor grave cu fosta putere, nici in

ţară, nici în străinătate nu mai sîntem văzuţi cu ochi huni. Deşi s-a dovedit că avem utilitate publică şi, conform legilor, organizaţiile neguvemamentale cu utilitate publică au prioritate Ja acordarea finanţărilor de Ia bugetul de stat, LADO nu a primit nici un ban din cei peste 18 miliarde de lei alocaţi de Guvern pentru aceste organizaţii”, a spus Drâgăneşti.

Referindu-se la alegerile generale din acest an,

preşedintele LADO a apreciat că s-au desfăşurat corect, neregulile ce au apărut fiind cauzate de organizarea proastă a acestora şi a Biroului Electoral

• Central.LADO, împreună cu

Asociaţia Naţiunilor Unite Tineret România (UNYOR), consideră necesară existenţa unui Birou Electoral Permanent şi introducerea votului uninominal, pentru a putea fi eliminate incidentele cauzate de

lipsa de pregătire a membrilor şi preşedinţilor. de com isii electorale.

“în România nu există decît vreo trei organizaţii neguvernamentale pentru drepturile omului, iar dacă societatea civilă nu-şi dă seama de importanţa ei, nimeni nu ne poate sprijini şi, în curînd, nu vom mai exista”, a afirmat Marian Zlotea, preşedintele UNYOR.

CFR Călători a extins,- începînd cu 1 decembrie, sistem ul automat de rezervare a biletelor de călătorie valabile pentru tra ficu l internaţional, operaţiunea putînd fi realizată la agenţiile de vo ia j din principalele oraşe ale ţării, inform ează Ministerul T r a n s p o r t u r i l o r . Rezervarea unui loc se poate efectua cu o anticipaţie de maxim 60 de zile, pentru trenurile cu plecare din ţară, de 90 de zile, pentru trenurile care pleacă din alte ţări, şi cel mai tîrziu cu trei zile lucrătoare înainte de data de plecare a trenului.

Durata de rezervare în tra fic internaţional se reduce de la patru-şase zile, la maxim 24 de ore.

Echipamente pentru rezervarea locurilor sînt amplasate Ia agenţiile de voiaj Bucureşti, Braşov, Timişoara şi Cluj, dar CFR Călători a arondat acestor puncte şi alte agenţii din principalele oraşe ale ţării.

Oficiul Coordonator al Naţiunilor Unifia în Rom ânia v a pune în aplicare trei proiecte destinate tinerilor

Oficiul Coordonator al Naţiunilor Unite (OCNU) în România va pune în aplicare trei proiecte destinate tinerilor, primul referindu-se la bibliotecile universitare, cel de-al doilea la concursuri pe diferite teme pentru studenţi, iar cel din urmă avînd ca scop consilierea şi informarea despre HIV/ SIDA, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Winston Temple, şeful Oficiului. Studenţii din Arad, Braşov, Bucureşti, Constanţa, CIuj- Napoca, Iaşi, vTîrgovişte şi Tîrgu Mureş vor beneficia, prin intermediul primului proiect, de 15 puncte de

Informare ONU, în cadrul bibliotecilor universitare din oraşele respective. Punctele vor fi conectate la* sediul central ONU, tinerii avînd, în acest fel, posibilitatea de a dobîndi cunoştinţe disponibile numai în sistemul ONU. Pînă acum, există aproximativ 8.000 de români’ care vizitează, anual, biblioteca Naţiunilor Unite din Bucureşti. Al doilea proiect se referă la organizarea de concursuri de'eseuri pentru studenţi, pe tema viitorului României, în viziunea tinerei generaţii. Pînă acum, a avut loc un astfel de concurs, ai cărui cîştigători âu primit preniii cuprinse între 1.500 şi 5.000 de-

dolari şi o excursie la sediul ONU, din New York. Ultima iniţiativă a OCNU se numeşte: “ Informare, comu­nicare, diseminare de mate­riale şi consiliere electronică despre HIV/SIDA pentru tineri cu vîrste cuprinse între 15 şi 25- de ani”, fiind finanţată de Programul- Naţiunilor' Unite pentru Dezvoltare. Prin intermediul acestui proiect va fi înfiinţat un sistem prin Internet, cu ajutorul căruia tinerii să poată obţine consiliere promptă, de la medicii specialişti, în probleme legate de HIV/ SIDA.

1998 - Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film (UARF) a acordat prima clachetă comemorativă

post-mortem, actorului Amza Pellea, “pentru ' contribuţia excepţională adusă la succesul şi

dezvoltarea artei cinematografice”.

miercuri, 13 decembrie S H 1 ;

Ministerul Educaţiei a aprobat modificarea

regulamentului de organizare a concursului de

rezidenţiat’■ • Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a aprobat, la cererea

Ministerului. Sănătăţii (MS), modificarea regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului de rezidenţiat din acest an, astfel îneît, media ultimului admis la Secţiunea B să reprezinte 70 la sută din maximul realizat pe grupe de specialitate la Secţiunea A, a declarat Petru Armean, membru în Comisia de rezidenţiat.

Iniţial, regulamentul de organizare a concursului stabilea ca media minimă de admitere în rezidenţiat pentru Secţiunea B să fie egală cu a ultimului admis în aceeaşi specialitate de la Secţiunea,A. - j - )

Potrivit noilor reglementări aprobate de MEN, media minimă de admitere în rezidenţiat pentru Secţiunea B trebuie să reprezinte 70 la sută din media maximă pe grupe de specialitate la Secţiunea A. De asemenea, asistenţii din cercetare şi doctoranzii cu frecvenţă vor fi confirmaţi rezidenţi în cazul în care obţin minimum 70 la sută din punctajul maxim realizat la grupa respectivă de specialitate pentru Secţiunea A. - -

Pentru a exista o echitate între candidaţii de la cele două secţiuni, MEN şi MS.au aprobat suplimentarea cu 210 locuri la Secţiunea A, astfel: 120 la specialităţi medicale, 35 la chirurgicale, cinci la laborator, 40 la stomatologie şi zece la farmacie. ■ ~

Aceste modificări de regulament au fost făcute după ce, la concursul de rezidenţiat din 19 noiembrie doar o treime dintre candidaţii înscrişi la Secţiunea B au promovat testul, întrucît aceştia au obţinut note mai mici decît ultimul clasat de la Secţiunea A. în urma protestelor candidaţilor, cele două ministere au modificat regulamentul. .

Conform regulamentului elaborat de MS, examenul a constat în două secţiuni, A şi B, prima referindu-se la locurile fară post, iar cea de-a doua la locurile cu post asigurat pentru cel ce promovează examenul, candidatul fiind însă obligat să aibă domiciliul în oraşul în care solicită postul. -

în acest an, au fost scoase la concurs peste 1.600 de locuri, dintre care aproape 950 la Secţiunea B, şi s-au înscris la examen aproape 6.000 de candidaţi, aproximativ 4.200 la Secţiunea A şi peste 1.500 - la Secţiunea B, precum şi 128 de candidaţi care aparţin altor ministere cu reţea sanitară proprie..

fingajaţii Bibliotecii Naţionale i-au cerut ministrului Culturii o audienţă colectivă,

pentru a clarifica situaţia neplăţii majorărilor salariale

înjur de 30 de angajaţi ai Bibliotecii Naţionale a României au protestat, ieri,, timp de cîteva ore, în faţa sediului Ministerului Culturii, cerîndu-i ministrului Ion Caramitru o audienţă colectivă, pentru a clarifica motivele neplăţii integrale a majorărilor salariale prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă 24/2000. Liderul sindical Marina Iliescu afirmă că Ministerul Culturii a făcut economii la fondul de salarii şi că, în plus,’ a primit peste 40 de miliarde de lei la rectificarea bugetară, bani din care ar plitea achita majorările salariale. Salariile bibliotecarilor au fost reevaluate de curînd şi, din lipsa banilor, ei au încasat majorări cuprinse între 8.000 şi 48.000 de lei. Suma alocată pentru cheltuieli de pesonal ş-a ridicat la 13,5 miliarde de lei, din care au putut fi plătite doar 63 la sută din salariile reevaluate. în opinia sindicaliştilor, principalul vinovat de această situaţie este ministrul Culturii, Ion Caramitru, care . nu a promovat actul normativ prin care banii să fie efectiv deblocaţi şi să plece din trezorerie pentru plata salariilor majorate. .

• Numele Norvegiei. Această ţară, Regatul Norvegiei, din partea nord-vestică a peninsulei. Scandinavia_ şi a Europei, cu suprafaţa de 324,2 mii kmp şi populaţie de cca. 4,5 milioane locuitori, cu relief muntos, cu multe, foarte multe fiorduri, mare producătoare de energie electrică nepoluantă, prin numeroase hidrocentrale. Pădurile reprezintă cca. 25% din suprafaţa ţării. Ţara îşi trage num ele’- de la denumirile normande sau vikingi -■ denumiri sinonime. Vikingii străbăteau întinderile de ape ale nordului Europei şi mai departe. V ikingii numeau Austweg,

adică drumul de est, prin Marea Baltică sau Norweg, drumul spre nord, drumul nordului, prin ocean şi mările din jur. în limba proprie, statul întemeiat în secolul al IX-lea l-au numit al Nordului, deci “Norge”, ceea ce în româneşte se numeşte Norvegia.

• Lac fantomă. în centrul Australiei există lacul Eyre (cca. 8.500 kmp), cu unul din cele mai curio.ase fenomene naturale, întîlnite pe glob! A fost descoperit în anul 1840 şi nu avea apă decît întîmplător, torenţii care îl alimentează se • evaporă japid şi se pierd în

O curiozitate a Norvegiei o nisipuri. In anii 1949-1950, cînd constituie faptul că deşi au fost ploi abundente (chiarlungimea coastelor măsoară cca. 3.400 km, dacă se iau în calcul (se măsoară) mulţimea de fiorduri şi golfuri, lungimea totală ajunge la peste 20.000 km, adică jumătatea Ecuatorului (linia imaginară) ce înconjoară pămîntul!

catastrofale), bazinul s-a umplut cu apă şj s-a format un lac mare

' de cca. 15 ori mai mare decît lacul Geneva. Pînă în luna

' ianuarie 1953, lacul a secat complet, dar după cîteva luni alte ploi bogate au readus lacul Eyre la viaţă. Dar nu după mult

timp, respectiv 1954, seacă din nou, devenind un adevărat pustiu de sare lipsit de viaţă. Şi iarăşi ploile prin alternanţă îl fac lac şi din lac pustiu de sare. De altfel, în această situaţie sînt şi alte lacuri (mai mici) din Australia!,

• Taiwan, insulă cu extreme climatice. Se ştie (de cei interesaţi), că insula Taiwan este situată în sud-estul Chinei, în Marea Chinei de est şi ţine de China (dar s-a autoproclamat

sud-vest, relief muntos. în timp ce iama în partea de nord plouă- tot timpul; tară întrerupere, mai la sud cu cca. 20-25 km, inclusiv în capitala Taipei, nu. este nici urmă de ploaie, iar în sudul extrem predomină seceta accentuată. în schimb, vara în sud plouă mereu, iar în nord tot ;

; timpul este Cald şi secetos. ' Aceste’contraste, pe. un spaţiu relativ mic sînt produse de - muson si de lanţurile de munţi

stat, nerecunoscut de alte state). . ce străbat insula de la un capăt Suprafaţa este de cca. 36.000 la altul, fenomene ce apar în kmp şi populaţia de peste 20 acelaşi sezon! mii. locuitori. Aşezarea este din " direcţia nord, cu prelungire spre . loan N. URECHE (INU)

r :r-. .A I C I ar putea fi

reclama dumneavoastră1

i î c t f f f c p a ' s r o r o

T c h î 9 2 & 2 7 - . * IL

p n m ' â n i a / E U R O 2 0 0 0

A m p ie r d u t, da r r ă m în e m în c ă rţi

E9

Ju ra j B d R B d R I C : “ Fie c a re îşi cunoaşte lim ite le ...

Aseară, în derby-ul grupei B, România (lider, cu 5 p.), a întîlnit Ucraina (locul doi, 4 p.), formaţie care ne umilise în recentul Trofeu "Carpaţi" (30-21) şi ne alertase în perspectiva confruntării de aseară întrucît dovedise că este betonată pe toate posturile şi posedă un bogat registru tactic. De unde şi îngrijorarea cu care am aşteptat reîntîlnirea celor două, mai ales că aceasta căpătase - prin jocul

rezultatelor din grupă - miză maximă pentru ambele formaţii, cîştigătoarea ureînd mai mult ca

sigur în semifinale. Şi, iată; de ce ne-a fost frică n-am scăpat, Ucraina cîştigînd cu 23-21 (10- 12), datorită plusului de luciditate cu care a jucat finalul partidei ce înregistrase de-a lungul ei 13 situaţii de egalitate, iar portarii (Huţupari şi Vorovţova) dăduseră recital.

în aţari condiţii, decisivă pentru calificarea României în semifinalele competiţiei rămîne victoria în partida de astăzi cu Danemarca, dubla campioană olimpică!,

Nuşa DEMIAN

u t *

& fc: - S f -

‘iîM â

m

S

V-am familiarizat cu numele şi perfoimanţele lui Juraj Barbarie (Slovacia). Considerat, la ora actuală, unul dintre cei mai puternici oameni din lume. Şi rezultatele înregistrate pînă în prezent, şase înscrise în Guiness Book, certifică forţa neobişnuită a celui ce este simbolul Slovaciei. Prezent la Cluj-Napoca timp de o săptămînă pentru demonstraţie, pentru acordarea unor preţioase premii, . pentru , onorarea festivităţilor de decernare a premiilor de excelenţă în sport

de către Divizia SPORT a Radio-ului Cluj, sîmbătă, 16 decembrie, începînd cu ora 10.O prezenţă insolită în peisajul nostru, pentru care trebuie să mulţumim grupului de societăţi Horizont Slovacia, cel care îl sprijină în totalitate şi la nivelele foarte înalte pe Juraj Barbarie. Un profesionist în sensul cel bun al cuvîntului. Care, sub “protecţia” agenţiei amintite a realizat două recorduri mondiale în numai doi ani!

Conferinţa de presă ne-a pus în faţa unui om de o modestie rară: “Am venit pentm a oferi românilor bucurii. Trebuie să vă reamintesc faptul că nu am venit pentm a concura sau să mă întrec cu cineva, să-mi arăt muşchii..., cît sînt de puternic. Cînd particip la asemenea întîlniri, mă gîndesc numai bucuriile pe care le produc celor prezenţi Sîmbătă este o mică întrecere, nimic altceva.Dacă voi cîştiga, suma o voi dona unei case de

copii, îmi doresc mult acest lucm. Pentm manifestarea de sîmbătă ne-am fixat anumite repere, însă, ele nu sînt obligatorii. Fiecare îşi cunoaşte limitele şi va concura în funcţie de ele • Este o diferenţă în tractări, de la vagoane, trenuri sau avioane. Ca să reuşeşti ai nevoie de o echipă bine pregătită, aşa cum am eu. • Personal ştiu că trebuie să mă pregătesc mult, foarte mult. Apoi, nu-mi place să mă aşez pe două scaune. Să reuşesc cu Jumbo anul • viitor şi abia după aceea mă voi gîndj la un vapor • Elefanţii, talismanul meu, sînt importanţi pentm mine. I-am primit în ’93 şi de atunci încoace îmi poartă noroc. Ei dau strălucire muncii şi activităţii mele • Sînt plăcut surprins de ospitalitatea românilor şi ţin. să le mulţumesc pentm tot ce fac pentru mine. Sper să-i răsplătesc pe măsură, producîndu-le bucurii şi satisfacţii sportive”.

' D e m o s t e n e Ş O F R O NFoto: Ion PETCU

'M

N IC O L A E P A N T EA A D E M IS IO N A T

Numai un tur de campionat a durat şefia lui Nicoiae Pantea în fruntea C.C.A. (a nu se confunda Comisia Centrală a Arbitrilor

- cu fosta denumire a Stelei).Parafrazînd un proverb arab care spune

că “Mai uşor păzeşti o turmă de iepuri decît o femeie rea de muscă”, coabitarea lui Nicoiae Pantea cu “fluieraşii” şi asistenţii de linie din fotbalul divizionar în general

''şi cu cel de “A” în special s-a dovedit imposibilă. Drept urmare, Nicoiae Pantea se va întoarce la juniorii lui. După zvonurile care circulă, noul şef al C.C.A. va fi Adrian Pommboiu.

M E D IO C R IT A T E A T R E B U IE E R A D IC A T Ă

Este vorba despre,mediocritatea în arbitraj atît a “fluieraşilor”, cît şi a “liniorilor”. Eradicarea poate fi materializată prin retrogradarea unor arbitri - de pe prima scenă fotbalistică a ţării. Verdictul în privinţa mediocrităţii aparţine lui Mircea Neşu. Conform unor estimări, eradicarea se va realiza prin retrogradarea a 7 centrali si a 12 asistenţi.

6 DIN 9Lotul divizionar s-a întors din Algeria.

O deplasare soldată cu două victorii şi o înfrîngere: 2-3 şi 3-2 cu echipa Algeriei (director tehnic Mircea Rădulescu) şi 4-0 cu o echipă locală. De reţinut faptul câ 6 din cele 9 goluri ale tricolorilor au fost marcate de Marius Nicoiae, realmente un jucător de mare viitor pentru naţionala mare. Pe lîngă Marius Nicoiae, selecţione­rul Ladislau Boloni s-a oprit şi asupra altor 11 jucători. Boloni s-a ferit să dea nume.

P R E Z E N T A R E AL A K IE V -P E 16 D E C E M B R IE

. Conform ultimelor versiuni, tratativele dintre Dinamo Bucureşti şi Dinamo Kiev în privinţa transferului lui Florin Cemat se află pe ultima sută de metri. Suma de reziliere a contractului, de 3 milioane dolari în versiunea iniţială, s-â îmjumătăţit. Pe data de 16 decembrie Florin Cemat, însoţit de Victor Becali şi Cristi Borcea ar trebui să se prezinte la... noua adresă. Aceasta conform versfunilor care circulă. Rămîne de văzut dacă transferul se va materializa.'

IO N A N D O N E S -A P R E ZE N T A T L A P O ST

După ce a “bătut palma” cu F.C. Bihor Oradea, noul anţrenor principal Ion Andone' s-a prezentat ia post. într-un interviu

prezentat pe micul ecran, Ion Andone a subliniat că pentru retur obiectivul principal rămîne consolidarea echipei, urmînd ca în ediţia~urmâtoare să atace promovarea în “A”. Din păcate, moştenirea lăsată de el la Sportul Studenţesc este pe cale de destrămare, o serie de jucători urmînd să-şi ia zborul spre alte zări divizionare.

S-a lansat şi zvonul că viitorul principal al alb-negrilor din Capitală s-ar putea să fie Marius Lăcătuş. Numai că zvonurile sînt libere să circule.

t R om eo V. CÎRTAN

13 decembrieAcum un sfert de veac, în 1975, Ilie Năstase a cîştigat

unul dintre cele mai importante turnee internaţionale ale anului, organizat în oraşul suedez' Uppsala. în semifinala competiţiei l-a învins, în două seturi (7-5, 7-5) pe suedezul Birger Andersson, urmînd ca în finală să-l întîlnească pe polonezul Wojtek Fibak, care în cealaltă semifinală a trecut mai greu, în trei seturi (6-1, 5-7, 6-4) de celălalt suedez, Ove Bengtsson. Finala a prilejuit unul dintre cele mai frumoase meciuri văzute vreodată de publicul suedez. Ilie Năstase şi-a demonstrat din nou măiestria sa inegalabilă şi, după un joc extrem de frumos, l-a învins pe rivalul şi prietenul său în două seturi: 7-6, 7-5. Nu mult după finala de simplu, cei doi

“protagonişti s-au prezentat din nou pe teren, de data aceasta însă formînd... pereche, în ultimul joc al probei de dublu. Năstase şi Fibak i-au depăşit pe adversarii lor, britanicii Fred

.McNair. şi Stewart Sherwood cu 6-3, 6-1. Presa suedeză i-a elogiat pe învingători, dar mai ales pe Nastv.

L Ă S Z L 6 Fr.

O fe r ta F .C ." U " a a ju n s p e m a s a p o s ib i l i lo r a c ţ io n a r i

20 de firme au răspuns afirmativConsiliul Director al F.C. “U” a transmis unui număr de 40 de

societăţi comerciale şi persoane fizice oferta de a'deveni acţionari ai clubului, odată cu transformarea “non-profitului” în societate pe acţiuni. Eugen Bungărdeanu, preşedintele C.D., ne-a declarat că pînă ieri un număr de 20 firme au răspuns afirmativ, termenul linjjtă fixat de conducerea administrativă a “Şepcilor-roşii” fiind 14 decembrie. “Cînd vom cunoaşte numărul total al viitorilor acţionari ne-am gîndibsă organizăm o şedinţă care să fixeze data Adunării Generale Constitutive a societăţii pe acţiuni precum şi fixarea obiectivelor de activitate. Tot cu aceeaşi, ocazie publicul va.afla şi care este capitalul social”, a conchis Bungărdeanu.

în altă ordine de idei Centrul de Copii şi Juniori i-a sărbătorit la restaurantul “Castelan” pe cei mai mici componenţi ai Universităţii Cluj, grupa ’89, antrenor Daniel Sima,cîstigători ai Memorialului "Gheorghe Ola” faza judeţeană. Presedineîe executiv Dan Dragoş Crăciun a înmînat fiecărui tînăr jucător cîte un pachet de... Crăciun, iar din partea casei un tort imens de ciocolată

(C.S.)

CORTINA AUTUM NALA A CĂZUT, COMENTARIILE

CONTINUĂ• Sub reflectorul analizelor statistice Seria a V-a •

La start au fo s t 16 echipe dar, la căderea cortinei autumnale, au rămas 15, form aţia Sportul M uncitoresc D răgăneşti Olt retrăgîndu-se din competiţie. La fe l ca ş i in alte serii, întrecerea pentru intîietate a fost dominată de o echipă, cea a ortacilor din Motru, urmărită'de o alta, restul protagonistelor form înd mici plutoane, patru la număr.

1. MINERUL MOTRU. Ex*divizionara “B”, retrogradată în eşalonul trei la finele ediţiei trecute a dominat întrecerea, reuşind să acumuleze 37 puncte din 12 victorii şi un egal (o partidă a fost pierdută). Formaţia ortacilor s-a impus, în linie, la principalele ( capitole ale întrecerii, ocupînd locul întîi în serie la eficacitate (37 goluri marcate), la apărare (doar 9 goluri primite), la diferenţă golaveraj (+27) şi “adevăr” (+16), premise pentru o primăvară fără intemperii în atingerea telului fixaf, promovarea în “B”.

2. INTERNAŢIONAL PITEŞTI. Formaţia piteşteană a îndrăznit să pornească în urmărirea ortacilor, reuşind la finele turului un meritat loc doi cu un total de 31 puncte adunate din 10 victorii şi un egal (3 au fost înfrîngerile). Locul 3 la eficacitate (27 goluri marcate), 2 la defensivă (14 goluri primite), 3 la diferenţă golaveraj (+13) şi 2 la “adevăr” (+7) completează, pe scurt, bilanţul toamnei.

3-5. PETROLUL STOINA 26, DACIA PITEŞTI 25 şi OLTCHIM RM. VÎLCEA 24 puncte. Primul pluton pornit după cele două evadate. Ca reuşite ce merită a fi evidenţiate, obţinute de echipele din pluton, subliniez locul 2 la goluri marcate (34) şi la diferenţă golaveraj (+15) pentm Dacia Piteşti, respectiv locul 3 la goluri primite (16) şi “adevăr” (+6) obţinute de Oltchim Rm. Vîlcea.

6-8. M INERUL MĂTĂSARI 22, G ILORTUL TG. CĂRBUNEŞTI 22 şi DUNĂREA CALAFAT 21 puncte. Aldoilea pluton de trei, unul care '“pedalează” pentm a nu pierde contactul cu cel din faţă şi a menţine protagonistele cît mai departe de zona “cu cîntec” a clasamentului. Dintre cele trei echipe, o menţiune pentm Gilortul situată pe locul 5 -la adevăr (+4).

9-11. PETROLUL ŢICLENI 18, SEVERNAV DROBETA TR. SEVERIN 17 şi A.S. CURTEA DE ARGEŞ 17 puncte. Al treilea pluton de trei echipe ce luptă pentm rămînerea în “C”, toate trei apropiate ca valoare (una modestă fireşte, dar suficientă pentm rămînerea în “C”. . - ■ ■ ■ ’

12-15. DIERNA ORŞOVA 14, PRELCON HOREZU 10, DINAMO CALAFAT 10 şi PETROLUL DRĂGĂŞANI 8 puncte. Ultimul pluton de patru echipe, două deasupra “liniei de demarcaţie a zonei retrogradante şi două sub linie. Plutonul de patra are şi un “lider , formaţia din Orşova, cu un avans de 4 puncte faţă de următoarele două, echipele din Horezu şi Calafat Primăvara se anunţă aspră pentm toate patra în lupta pentru evitarea retrogradării. Noroc că n-au secat fîntînile speranţei.

V ictor E. ROMAN

/

î ' l D o l a r S U A = 2 5 . 5 1 5 I e i

1 1 M a r c ă g e r m a n ă = 1 1 . 5 1 6 l e i !@

c r 1 E U R O = 2 2 . 5 2 3 le i !

1 g A U R = 2 2 2 . 3 0 8 le i-

urmare din pagina 1

* Institutul de Cercetări si Proiectări Miniere MINESA, din Cluj-Napoca, a obţinut în cadrul Săptămînii Invenficii Româneşti, Diploma de excelenţă în cercetare - 2000 pentru realizări deosebite în obţinerea şi producerea de produse alimentare, farmaceutice şi cosm etice pe bază de - sare. Manifesatrea, desfăşurată în perioada 4 - 1 0 decembrie a.c., la Bucureşti,-a reunit circa 400 de institute de cercetare din România. Directorul general al Institutului, Ionel -Sarachie, ne-a declarat câ cercetarea românescă s-a prezentat la un nivel foarte ridicat, în

"ciuda numeroselor probleme de natură financiară cu care se confruntă acest domeniu. Referitor la produsele pe bază de sare fabricate la MINESA, Ionel Sarachie ne-a declarat că numărul acestora se ridică la circa 20, toate fiind om ologate fie către Ministerul Sănătăţii. „In momentul de faţă, desfacem aceste produse în mai multe zone ale ţârii şi avem în vedere şi pieţele externe”.

O altă realizare deosebită a Institutului este obţinerea medaliei de aur la Salonul Internaţional de Inventicâ EUREKA 2000, de Ia

Bruxelles, pentru „Instalaţie fie ~ peliculizare împotriva încrustărilor din

agregatele tehnologice”.Ionel Sarachie susţine că activitatea .

de cercetare a institutului ar fi intrat în impas dacă aceasta ar fi fost finanţată numai cu bani proveniţi de la bugetul de stat. „A fost absolută nevoie să alocăm sume importante din veniturile

•obţinute din alte activităţi (producţie, studii de mediu etc.) pentru cercetare, deoarece ceea ce am primit de la buget

. a fost insuficient", a conchis directorul MINESA.

P r e m i u p e n t r u Ş c o a l a

c l u j e a n ă d e c h i m i eProf. dr. Ioan A. Silberg, directorul

Institutului de Chimie „Raluca Ripan” din Cluj-Napoca, a primit, de curînd, un preţniu din partea firmei Biospecs din Olanda. Reprezentaţii acestei firme au avut ideea ca, în urma celui de-al 17-lea Congres pe probleme de chimie a combinaţiilor heterociclice: de la Viena (1999), să trimită celor 2.000 de participanţi un chestionar. Cercetă­torii au fost întrebaţi care consideră că sînt principalele contribuţii teoretice şi practice în ultimii 50 de ani şi care

1,< 1 1 ! \ : ' is ; i. • !

| Seocordft fcoiîx6riHi/<rorijjp t -4 »<s ftUmcntore, f o r m o c e j t s c s r r t c» pe b o ia tfe sore

” * \ e ioborotâ .de x %rL Sororh!* A PttfCKu

S X ¥'N«S« -K .P M .S ft . C.J Napoca

r pcntrv vo looreo ş tiin ţifico, tehnico «I econentUă de excepţie'.

Ptof Un1». Dr. I«g nPfajcdir:*

jlLconsideră că Va fi evoluţia domeniului respectiv în următorul mileniu. .

Cu toate că profesorul clujean nu a participat la Congresul de la Viena (taxa de participare fiind destul de mare), lucrările sale, care, totuşi, au fost trimise, au impresionat. Premiul acordat prof. dr. Ioan Silberg constă în achitarea tuturor taxelor şi a transportului pentru următorul Congres, care va. avea ldc în Japonia,

la Yokohama, în iunie 2001.-„M-a bucurat mult primirea acestui

premiu, nu atît pentru mine, cît pentru recunoaşferea şcolii de chimie heterociclică din cadrul Catedrei de Chimie Organică a Facultăţii de, Chiipie din Cluj, cea mai puternică din ţară în acest domeniu. Noi sîntem mai izolaţi din punct de vedere informaţional şi, totuşi, reuşim să ţinem pasul”, ne-a declarat profesorul Silberg.

N e g o c ie rile p e n tru Izo c e r c o n tin u ă v in e ri

FPS Cltij a început ieri negocierile cu singura firmă care s-a arătat interesată de cumpărarea acţiunilor firmei Izocer Turda. Este vorba de SC Invest Grup SRL din Cluj-Napoca. FPS a analizat oferta tehnică şi a stabilit ca dată a rundei următoare de negocieri vineri, 15 decembrie a.c. Precizăm câ au fost oferite spre vînzare acţiuni reprezentînd 94,06 la sută din capitalul social al Izocer (circa 8 miliarde de lei). Valoarea nominală a unei acţiuni este de 25.000 lei. Societatea turdeană a încheiat primul semestru cu o cifră de afaceri de aproape 11 miliarde lei şi fară profit. ‘ A.R.B.

O b ie c tiv u l p r iv in d in f la ţ ia în a n u l 2 0 0 1 e s te d e 2 2 - 2 5 %

Obiectivul de inflaţie pentru anul 2001 este de 22-25%, reducerea acesteia fiind posibilă numai prin eforturile reunite ale Parlamentului, Guvernului şi Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Emil Iota Ghizari, Ja simpozionul “Istoria civilizaţiei bancare româneşti”. Evoluţia indicatorilor economici şi rezerva valutară a băncii centrale indică faptul că evoluţia cursului de schimb hu va cunoaşte schimbări semnificative în perioada următoare,.a spus

Ghizari. El a adăugat că BNR are capacitatea de a preveni posibilele şocuri care ar putea apărea în evoluţia cursului de schimb, dar şi de a face faţă plăţilor Ia datoria externă a României. Rezerva valutară a BNR era, la sfîrşitul lunii noiembrie 2000, de 2.303,7 milioane de dolari, în creştere cu 39,4 milioane de dolari faţă de luna precedentă. Pînă la sfîrşitul acestui an, plăţile scadente în contul datoriei externe însumează 67 de milioane de dolari.

STATISTICA CLUJEANA - MAI APROAPE 1)15 STANDARDELE EUROPENE

A derarea României la Uniunea Europeană este un proces complex, care vizează numeroase sectoare de activitate. Unul dintre acestea, de prim ă im portanţă, îl constituie activitatea dc statistică. Referitor Ia acest aspect ne-am adresat d-Iiii econom ist CODREA POP, director general al Direcţiei de Statistică a judeţului Cluj. -

A

- Statistica este o oglindă a tuturor activ ităţilor care se desfăşoară într-o societate. Obiectivă, realistă, lucidă, aceasta trebuie să ne ofere o imagine exactă a activităţii noastre. De aici, rolul hotăritor pe care îl are în luarea deciziilor plentru viitor. Aşadar, printre con d iţiile care trebuie îndeplinite pentru primirea României în , UE face parte şi statistica.' - Statistica este unul dintre domeniile

fo a r te im portante ca re trebu ie să contribuie la integrarea noastră în Uniunea E uropeană. P ra c tic , toţi in d ica to r ii re a liza ţi, toa te nomenclatoarele şi clasificările care se utilizează în dom eniu l a c tiv ită ţi i economice ş i socia le trebuie să se alinieze celor fo lo s ite în ţările Uniunii Europene. In a ces t dom eniu, am realizat paşi importanţi. Sîntem unul

din tre dom eniile mai apropiate de standardele europene. S-au realizat lucrări, ne-am perfecţionat mijloacele, instrumentele de lucru.

- Ce aveţi în vedere?- Mă refer mai ales la metodologii,

la anumite nomenclatoare şi clasificări p e care noi le-am realizat, în aşa fe l încît indicatorii p e care ii utilizăm să f i e ■ co m p a tib ili cu ce i în deobşte a ccep ta ţi în ţă r ile avansate. Aş exem plifica cu două •. acţiu n i im portan te , a fla te în curs de desfă şu rare . In p rim u l rînd, un recensămînt al produselor şi serviciilor industriale. Intenţionăm să aflăm exact ca re s în t p ro d u se le ş i se r v ic ii le realizate de producători şi să verificăm dacă c lasificarea utilizată de noi corespunde standardelor comunitare. Apoi, ne-am îndreptat atenţia spre agricultură, ramură în care statisticile fo losite sînt depăşite. Eram obişnuiţi să efectuăm nişte înregistrări totale cu p riv ire la efectivele de animale ş i producţiile care se obţin în fiecare an, scăpînd, astfel, din vedere indicatorii specifici m e i exploataţii agricole. De data aceasta ne-am propus o anchetă stru c tu ra lă , a că re i menire este obţinerea da telor necesare pentru

determinarea indicatorilor utilizaţi în domeniul agriculturii, precum şi pentru orientarea strategiilor de dezvoltare a agriculturii.

- Vă rugăm să vă referiţi, în cîteva cuvinte, Ia statistica socială.

- Majoritatea cercetărilor noastre în acest domeniu vizează nivelul de trai al populaţiei. Pe baza anchetelor pe care le realizăm am stabilit coşul zilnic minim pentru o familie. Concluziile în această privin ţă indică o stare de sărăcie care se agravează într-un ritm alarmant. De asemenea, ne conducem după indicatori mai realişti în ce p r iv e ş te starea de săn ă ta te a . populaţiei, a utilizării timpului liber' de către cetăţeni.■ Aplicăm o metodologie nouă pentru a aborda pregătirea profesională, perfecţionarea , p o s ib ilită ţile de încadrare, de utilizare a fo r ţe i de muncă şi alte aspecte legate de acest domeniu.

- Socotiţi pozitive eforturile întreprinse în ultimul timp?

- S-au depus eforturi deosebite pen tru depăşirea unor “m etode ” ineficiente în dinamica actuală a realităţii. Negocierile pentru aderarea la Comunitatea Europeană sînt în curs

de desfăşurare, ia r . activitatea de statistică este cu un păs înainte, in această privinţă, fa ţă de alte domenii.. - Care sînt următorii paşi?

- Nu se poate vorbi despre integrare, dacă nu se asigură o compatibilitate a indicatorilor, sp ec ific i acestu i domeniu ş i a ccep ta ţi p e p ia ţa europeană. Pentru noi efortul este mare, fiindcă trebuie să intrăm pe alte circuite, mult mai aproape de realitate, mai eficiente, cu ponderea majoră în activitatea viitoare. Toate criteriile pe care . trebuie sâ le îndeplinim trebuie săfiecomensurate; nu te crede nimeni că tu ai.atins un anumit nivel, sau o anumită performanţă, dacă aceasta nu este-cu an tifica tă p r in indicatori recunosqyţi şi utilizaţi în ţările membre ale Uniunii E uropene. Tot ce întreprindem noi trebuie să fie credibil, verificabil, să ben efic ieze de o transparenţă indiscutabilă. De aceea trebuie să fim obiectivi, să evităm subiectivismul, să aplicăm metodologii recunoscute. D e a ltfe l, în toată acţiunea com plexă de ra liere a a c tiv ită ţii n oastre la p rin c ip iile moderne ale statisticii europene am fo s t sprijin iţi eficient de UE prin Programul Phare. . Ion RUS

Guvernul a reglementat

modul de angajare a

funcţionarilor publici

Guvernul a adoptat o seric de reglementări conform cărora intrarea în corpul funcţionarilor publici se face numai prin concurs organizat de autoritatea său instituţia publică interesată, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi la solicitarea ordonatorului

; principal de credite bugetare.Concursul se organizează

num ai în lim ita posturilor' răm ase vacante, în urma aplicării prevederilor legale referitoare la funcţionarii publici care nu mai deţin funcţii publice din motive neimputabile acestora, precum şi a acelor prevederi referitoare la transferuri.

Funcţiile publice vacante, condiţiile cerute pentru ocuparea acestora, data şi locui

: concursului se dau publicităţii cu cel puţin 30 de zile înainte dc data organizării concursului.

Publicitatea concursului se va realiza prin cel puţin două cotidiane centrale de mare tiraj şi prin afişare la sediul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare, pentru funcţiile publice din aparatul de lucru a! Guvernului, Parlamentului, Preşedinţiei, Curţii Supreme de Justiţie, parchetul de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ,.Consiliului Concurenţei, avocatul Poporului şi Curţii de Conturi, precum şi pentru funcţiile Publice din aparatul de lucru al ministerelor şi al celorlalte organe ale administraţiei publice centrale dc specialitate.

Depunerea dosarelor în vederea participării la concurs se va face în termen de zece zile dc la data anunţării concursului.

Tematica şi b ibliografia pentru susţinerea concursului se afişează la sediul autorităţii sau instituţiei publice organizatoare odată cu anunţarea concursului şi a condiţiilor cerute candidaţilor. Bibliografia va include în mod obligatoriu şi Constituţia României, Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, precum şi actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice organizatoare.

Concursul constă în urm ătoarele etape: testul psihologic, etapa scrisă, etapa orală şi proba practică.

Testele psihologice, inclusiv grila de evaluare se elaborează la solicitarea ANFP, în cadrul unor instituţii de învăţămînt superior sau de cercetare de profil, acreditate în acest sens de aceasta. Etapa scrisă constă în susţinerea unui test grilă,- alcătuit dintr-un set de întrebări * pe baza tematicii şi a bibliografiei, iar cea orală într-un interviu.

B U R S A l D E | V A L O R I U C U R E S T I

ăt^lstnuitsitwCsSitam \ m w m ■maaaMa-tagAiafaIM»c»ta<* ' I yn 1 trch- I Vaf } P»«- } H». Ţ Mii I P»n»4. 1 Hr.ad | Val totala ftej

ALffT w raSLA T lW 9000 17000 49 • 16400 ' 17000 16400 16,808 12,713 213,630,500

ART,TIC GĂIEŞTI ■ 1000 ■ -840 10.5 750 840 750 812 660,999 537.045,630

ANTIBIOTICE 1ASI 1000 ' 1250 6.8 1160 1250 • 1180 1,202 5,821 . 6,996,120

A70MURESTG.MURES * 1000 780 2.6 780 800 760 790 597,749 . 440.401,210

CMP_

fK

fDMPA S IB IU . 1000 540 39 5 530 560 .. 520 • . 539 16,7» 8,994,0»

FÎFCTROAPARATAJ b u c u r e st 1000 1210 C.O 1200 ' 1230 ■ 12£X3 1,206 2,145,703 2,591,996,6»

exc elen t b x u r e s t i 1000 • . 610 0.0 . 610 610 610 610 1 » 61,0»

|HX‘

Î L

OTEUNOX TARGOVISTE 25000 40000 D.O 40000 40000 40000 39,143 - 280 10,960.0»

3IL TERMINAL CONSTANTA 1000 485 D-O 600 500 485 496 ■ 3 ,6» ‘ 1,785,0»

OLTCHIM RM. VALCEA 1000 - - 760 7.0 ■ 710 760 710 745 45.0» . 33,573,9®

RULMENTUL BRAŞOV 1 1000 ' 162 8.0 150 169 ■150 158 ■ ' 22,041 v 3,477,1»

RQLAST PITEŞTI 1000 - 690 -1.4 690 .690 690 • .689 1.828 1256,760

tbm TUR90MECAHICA BX U R EST l . 25000 30000 0.0 .0 Q Q X.0QQ 120 - 3.6M J3»

TffT t er a p ia c l u j n a po c a 1000 1640 2.5 .1600 1640 - 1590 1.600 ,28.950 46.312.9X

TIV* BANCA TRANSILVANIAawwaocA 1000 2750 ■ 1.9 2750 2600 2700 . 2.746 642.387 1.763,769,1»

Total * - 4,144,081 5,663,912,000

Soriptati de Investiţii Financiare-

Srnb Dam iniraiocbtite VN Inch. Var Dtie. Hix. H H Pu n d . N r.aci - Valtotsb (b )

SIF t S.I.F . BANAT-CRISANA ARAD 1000 570 56 550 580 550 565 355.436 200812,4 X

51F2 S.t.F. MOLDOVA BACAU .1000 385 67 365 385 365 381 2.492,747 • 9 » , 191,684

SIF3 S.I.F . TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 600 5.3 560 610 570 590 322,585 - 1»,388,1»

SIF4 S IF MUNTENIA BUCUREŞTI - 1000 417 9.7 388 ■ 429 386 402 - -2.186,037 879,005,699

r-Af* S 1F OLTENIA CRA10VA 1000 '472 3.5 460 M9Q 460 481 • . ’ • 552,002 ' 265,333,999

Teta! 1>IF * 5,908,807 2,485,732,202

- Cite< Bfbal4{93sociebli)

ABR- ABROM BARLAD 29000 2500 0.0 2500 2500 2500 2,500 1,000 2.SM.0®

ALM AUMENTARA CLUJ NAPOCA 1000 450 o.c 450 490 450 450 - 4 .0» ' 1,8», MO

AMO AMONIL SLOBOZIA . 1000 136 8.8 132 140 .132 : '1?6 "243,378 33,468,460

ARH ARMATURA CLUJ NAPOCA 1000 700 29 700 700 700 700 • 20,0» • 14,OW,0®

ASV ASTRA VAGOANE ARAD 1000 ■ 950 3.3 9 X - 950 930 949 26,619 25,255,2»

BRH BERMAS SUCEAVA • • 7000 4300 49 4300 4300 4X0 4.277 3,858 16.501,0»

C lf CIPROM PLO IEŞTI 1000 470 00 -470 470 470 469 7,440 3.492,6»

DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 610 1.7 600 610 600 603 41,866 23261,2»

ElN ALUEDDEALS ELCONOZALAU 1000 390 o.o 380 390 360 386 5 ,5» 2,125.0»

EFT ElECTRO PUTERE CRAIOVA 1000 220 5.3 215 220 210 214 47,175 10.105,125

GRX GRIMEX TARGU JIU * 25000 22000 10.G 21000 22000 20900 21,233 2,209 ‘ 46,903.0»

IMF MP ACT BX U R EST I 1000 1500 35 1460 1500 1450 1.464 • 5 .0» 7,320.0»

IRS M P. IR IS BARLAD 1000 362 06 362 362 '362 362 161,1» 56,318,2®

MPF MOPAF VRANCEA FOCŞANI 1000 800 -2.4 820 . 620 800 802 4,875 - 3,906,5»

KVR C.N .F.R.N AVRO M GALAŢI • 25000 8000 00 0 0 0 8.245 355 2,926.8»

PPL PRODPLAST BX U R EST I 65000 33000 00 0 0 : 0 31,000 80 2.480.0»

PTR PETPOS PLO IEŞTI 25000 S4QQ 0.0 0 0 0 7,923 257 2.036,1»

PTS PETROLSUBSUPLACUaM CM i 1000 960 32 960 960 960 960 5 .0» 4,800.0»

SCO SICOMED B X U R EST I : ■ 1000 2750 19 2700 2750 2700 2,732 5,963 16.344,1»

SNT Ak er t u lc e a 25000 22000 4.8 22000 22000 22000 22.000 m ' 2.2», 0 »

T R S TURISM TRANSILVANIAqujnamca 25000 47000 00 ■ 0 0 0 44.000 ix 5,280,0»

Total categoria a H«a 999.m . . 2M,i4SJ€Total categoria 1 ♦ II (t jctmlv SIF) 4,739,1» 3,9MJM747

TOTAL GENERAL 10,647,945 8,444,592,949Capitalizare bursiera (mll lei) ■ to 782 244 Societatl comerciale exclusiv 8IR (mll lei) — O 409 991 S IF (mii. (ei) > t 370 253^ eT> R° L “ 547.19 puncte Variaţie •» 17.64 puncte (3.33%)BET-C ROL ■ 510.84 puncte Variaţie * 13.01 puncte (2.61%) l jE'i'-FI ROL ■ 1075.57 puncte Variaţie “ 60.84 puncte (6%) Capitalizare bursiera (USD) ■■ 422 584 333

’ s t r <u s d ) 368 648 580io Q ie ta t l Comerciale exclusiv fc»F (USD) « 63 938 983

.. *E£T IJSP » 161.55 punct© Variaţie ■ 6.08 puncte (3.25%)I USD *=* 168.08 puncte Variaţie * 4.15 puncte (2.53%)| LtET-FI USD » 1047.54 puncte Variaţie ■ 58.44 puncte (5.91%)

h"iSlOTĂ: La categoria a H-a sînt prezentate cele rriai tranzacţionate 20 de societăţi5

Societăţi din Judeţul Cluji

. 1 SIMBOLI SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU

l MAPP NAPOLACT-CJ ‘ 6.62 12 17185 ■86110400: 5011I SANE SANEX- CJ 1.79 2 8312 4737840 570i_ VLAS VLADEASA-CJ -15.38 1 2382 2620200 11001 STRD STICLA TURDA-CJ 11.05 4 264 1759000 6663 1L R£PE REMARUL 16 FEBRUARIE,-Cv 0.00 1 40 640000 16000L s p u t SPUT-CJ 0.00 1- 354 354000 1000

L _ m a c h n a p o c h im - cj 0.00 1 675 337500 500

j COFE CONSTRUCŢII FEROVIARE - CJ ' ‘ -4.44 1 78 335400 4300

TOP IO

S imbol

ATR!

TITA

IV1E0R

IViOTA

•VlTCG

V lC T

p ou vC i ANA

:L<3MS

Ci cos

SOCIETATE COMERCIALA NR.TRANZACŢU

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ

ATRIC-BU 3. ‘ 72960- 2188800000,

TITAN BUCUREŞTI 6 ; ■ 164675 953971100

„ - METALICA ORADEA -B H ' t '' 9000 . 585000000

' MOBSTRAT - SV 5 1004011 501323630

METCHIM-GL _ - ' 2 : ' 375.10 478252500 -

VINIIACRILCONSULT - BV- 2 10024' 250600000

" • COMAUTGSPORT - BU _ 3 7909 196738100

DANUBIANA-BU - 3 27370 144972000

' LEGMAS-CT 11 ■ 3884 103884100

COMCEREALCOVASNA-CV ' 13 3773 ■ 99149600

PREJ MEDIU

'30000

5793

65000-

499

12750'

25000

24875

5297

26747 ’

.26279

D a t e s i n t e t i c es o c i e t ă ţ i t r a n z a c ţ i o n a t e .........................................

V & ; JOTAL ACŢIUNI ............................ “ Z ! ™ .......... V'"'2189 170'n Î F ° ARE TOTALA TRANZACŢII ........ ....:..........5.174.4*83:120 LEI

................... 685.74 P U N C T E

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin la SVM iNTERDEALER CAPITAL INVEST S.A, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tei. 433.212.

Cursuri fiu piaţa'salutată- 2

- lei -

DENUMIREA " VALUTEI Simbol

Variaţie faţă de ziua

precedentă (%)

- CURSUL ÎN LEI

□ OiAR AUSTRALIA AUD . 0.17 î . 13065DOLAR CANADA CAD 0.18 l 16749FRANC ELVEŢIA CHF 0,48 î ' ‘14971COROANA DANEMARCA DKK 0.10 Ţ 3021LIRA STERLINA GBP 0 2 î. 37092TEN JAPONIA JPY 0.19 J, 229.77COROANE NORVEGIA NOK 0J5 T 2787COROANE SUEDIA ' SEK 0.57 T 2644DOLAR SUA"?: . USD . 0J8 f - 25515DST DST 0.08 t - 32979EURO ‘ ‘ EUR - 010 t 22523Curţyrîte |ârik>r participam» te EuRO -■ ' , ' . ■SHILING AUSTRIA ATS o.ir T 1637FRANC BELGIA BEF - 0J)0 ^ 558MARCAGERMANA DEM 010 '■f «516PESETAS SPANIA ESP 0.10 | 135.37MARCA FINLANDEZA FIM " 0.11 T 3788FRANC FRANŢA FR/ 0.12; î 3434URA IRLANDA CP » 0.10 T 28598URAlTAUA - UT 0.09 T ’ 11J63GULDEN OLANDA NLG , 0.10 î 10220ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.10 t 112.341 gAUR tprejln tei) 047 l 222308

C a s a d e s c f v m b

v a l i i ta r*

U S D D E M

C V C V )

M A C R O G R O U P 25.750 25.600 11.550 11.700

P LA TIN U M . 25.700 25.850 11.500 11.650

C A M B iO 25ŢOO 25.800 11.550 11.680 1

PR IM A 25.550 25.800 11400 11.620

B anca , -----------

B anc Post 25.450 26.100 11.400 11.700

B R D 25.300 25.750 11^85 11.675

B C R 25.450 25.780 11.231 11.725

Ti».i«ilva m a 25.700 26.000 11.400 f 11.700

' Cursuri afişate la ora 14,30. La aceeaşi ca să de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E V O L U Ţ I IÎN ultima s Apt a m in a

* Cursuri BNR * lei -

DATA EURO DEM GBP USD A u r

M iercuri, 6.12 22.434 11.470 36.752 25.404 222.035

Joi, 7.12 22.483 11.495 36.483 25.419 221.349

Vineri, 8.12 22.823 11.669 36.770 25-454 225.132

Luni, 11.12 22.642 11.577 .36.917 25-476 223.852

MaTţi, 12.12 22.500 11.504 37.014 25.494 223.354

■ s E l ... „ . . . .

tliminSaiil

- p e r s o a n e f iz ic e - %; B ftncl co m ercia l* la vadara j 1 Iu r i i : 3 lu n i ? 6 lu n i ; ; 9 lu n i 12 Tu ni

B C R * 10 39 36 37 38 39B R D • O S O . .. 9 - 33 34 34,5 : 36 36.5 -

. • ® ' 33 35 • 37 3 9 . - 43 • -

B A 1*.t«. Mm*)9 35 36 37 37 379 35 36 - - -

B a n e P ost* - -.- 9 ' • • . 3 1 - . .32 33 -...3 4 '-- - 35A L P H A B A N K1* UMWMŞUI S 32 35 35 35 35

C a rp a tic a • . -V IO - 3 T 36 39 ,.AO 42Tra n s ilv a n ia 9 36 37 37 38 36

- R o m ln u a s e l* * A 10 • 36 3 6 39 • 39 40C E C 9 3 T 38 35 - 37

A L I A N Ţ A 10 ■ 36 . 39 40 41 42R O M E X T E R R A («Jot>. v s ria b llâ ) 10 32 35 37 39 40

T U R C O -R O M A N A S : • ••• 3 4 ?• 35 - 34 - - 31 33 ■“ D A C 1A-FELIX** B 33 35 36 34 34

"Io n Ţ IH u e " . , - - - - • 3 4 . • • 35 - 35 34 ' 34R o m i n i d a S c o n t 7 34 35.5 35 35 35

7 34.5 34 34 34• W E S T B A N K - IO - 36 • 3 6 ■ 39 39 39 .

B ă n c i p o p u la ra la vadara 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 luni 12 lu n iN A P O C A . * 10 40 r 4 6 - - ■ * . - 48

S F IN X C O O P 10 41 43 45 - •.. T R E Z O R . , . «1 0 40 41 43 . 46 .

" C L U J " 10 35 37 - - ■ -V M IN E R V A , - .1 2 ■ -. 35-»'-- . 40 42 • ■ ^ - 43 ■ -C o n c o rd ia C ra d lt 8 41 45 - - -

- p e r s o a n e ju r id ic e - %B ă n c i c o m e rc ia la la v e d a r a 1 lu n ă ; 3 lu n i * 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

B C R * 10 , 35 36 37 3 8 39

.B R D * * - O S G , ■ W 9 : >-> 30 v- 31 3 1 ,5 . 3 2 - , 3 2 ,5

B A(4ob. ravinifeU) 9 35 36 3 7 37 37

;? B a n c Poat* ..v .,9 '... . - ,-3 2 - r 34 •. -..'35 -- 3 6 . : 38

A L P H A B A N K{S. UNUinfH) S 3 2 3 5 ' 35 35 35

C a r p a t ic a - . 1 0 - 3 5 t - 3 7 - > : 3 7 . 3 5 3 4

T r a n s ilv a n ia 9 34 3 5 36 37 36

R o m ln u a a c i* * - 10 36 38 , - 3 9 . " i - » • . 4 0

C E C 9 3 5 3 611

3 6

R O M E X T E R R A(«ob.varUbM) 10 30 . 33 - 3 5 - S T 3 8

T U R C O -R O M A n A 8 34 3 5 34 33 33

" O A C I A F E L I X “ 9 - 30 2 8 ♦ 27 2 6 2 5

" Io n Ţ ir la e " 4 34 3 5 3 9 34 34

R o m in i da S c o n t 7 ■ 34 3 5 .9 3 5 35 5 5** 7 3 4 ,5 3 4 34

/ 3 4 'W E S T B A N K 10 34 3 6 3 7 36 f 39

- B ă n c i p o p u la ra (a vad a ra 1 lu n ă 3 l u n i .. 8 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

N A P O C A<d»b. MucsuOTtU) 10 36 38 4 0 * 42

S F I N X C O O P 10 41 ■ 4 3 .' ■ 4 5T R E Z O R 10 4 0 41 4 3 - 46

" C L U J " ' 10 • ■ ;3 5 ' - • ■-» .

C o n c o r d ia C ra d lt 8 38 39 4 0 * 41| 41 | 45 | - f » | - | C o n c o r d ia C re d it B__________ 38_________39_________40 ___________________ 41

’ cn plata tfobînzii la expirare. Hotă: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pinâ la ara 12" prin fac 19.74.18.

- p e r s o a n e f iz ic e - % - p e r s o a n e ju r i d i c e - %B A N C A V a lu ta V e d e re 1. lu n ă 3 lu n i 6 l u n l 9 lu n i 12 Iu n B A N C A . Valuta Vaderl 1 tună 3 luni . 6 luni 9 luni ’12 luni

B C RD E M 3 - 3 ,3 3 ,7 - 4,1 DEM 3 • - 3.3 3.7 - 4.1

U S D 4 . - 4 .7 5 5 - 5 ,25B C R

U SD 4 • 4,75 5 * 53*O E M 2 .25 2 ,5 2 .6 2 ,6 5 2 ,7 DEM 2,26 •. " 2 .4 .- -- 2,5 - 2.6 2,65 - 2,7 •

U S D •: :3 4 ,1 5 4 ,2 5 ; 4 ,4 4 ,5 4 ,6 5 , U SD " 3 - 4,15 1 * -439--- * A . 4.5 ' 4.65

D E M 2 ,2 5 2 .8 • 3 DEM 2.25 2.5 - 2.8 - 3

U S O 4 - 4 .8 - 5 USD 3 4 • 4.2 - 4.5D E M 2 ,5 , - 3 3 ,2 ^ 3 ,2 3 ,5 3 .7 ; O EM ' - ■ •- 2.5 ' . s - : . - : .9 2 : 3.2 3 3 3,7

U S D 4 5 ,2 5 ,3 5 ,5 . 5 ,5 5 ,8 5 . ■<-■*■ 9 . . U S D 4 ■. 9 2 5 3 5 3 5 3 s a s

Io n Ţ i r la e ,D E M 1 ,25 3 .6 3 ,8 4 .1 4 .3 4 .6 DEM U S 3.6 3,8 4.1 4 3 435 vU S D 2 5 ,5 5 .7 5 ,8 5,9 6 USD 2 . 53 5.7 5.6 5 3 6

- T r a n s i lv a n iaD E M 2 ,5 - 3 3 ,2 5 3 ,7 5 . 4 ^ 5

T iiwa'iDEM -.2 .5 -..-3 ’ • 3,25 3,75 *35

U S D 3 - 5 ,5 5 ,7 5 6 6 ,5 U S D . 3 , 5 3 v ; 5,75 - 6 6 3

R o m â n e a s c ăD E M 2,5 3 ,2 5 3 .5 3 ,7 5 4 4 ^ 5

R ă âDEM 2.5 335 3 3 3,75 4 435

U S D 2 ,5 • 5 5 ,5 5 ,7 5 6 6 U S D 2,50 5 5.5 5.75 6 6D E M 2 .5 - - 3 .5 - '4 4 DEM 2 3 ;• a 3.5 - 4U S D 3 '• t: - 4 .5 ■ ■ - k 5 .5

C arpatcaU S D , 3 ' . 4 ,5 , ■ - 5,5

A L P H A B A N K D E M 2,1 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4 4 ,2 5 A L P H A B A N K DEM 2,1 3.25 33 3,75 4 4 3 5( B . B u c u r e ş t i ) U S D 2 ,5 5 .2 5 5 ,7 5 5 ,7 5 5 ,8 6 ,2 5 (B . Bucureşti) U S D 2.5 5 35 5,75 5.75 5 3 633

D E M •1 4 4 .2- 4 .5 -, - ■/. ,-t 4 .7Turco -R om ână

DEM ■' • 1. i .. 4 " 4,2 : - - 4 3 - 4.7U S D 2 6 .2 5 6 ,5 6 ,7 5 7,1 : U S D -L .2 ■ M 5 - . <: 6,5 8,75 7.1D E M 3 3.2 3.3 3 .5 4 4,2

R taDEM 3 3 ^ - 3.3 3.5 4 4.2

U S D 3,5 5 5,2 5 ,4 5 ,5 5 ,6 U S D 3.5 5 5 3 SA 5.5 5.6D E M 2 ,5 * ' 3 3 ,2 5 3 ,7 5 4 ,2 5 DEM .-/2,5:;:: V - S - ' ; 3,25 3.75 , 4 3 5U S D 3 - ,5 ,5 5 ,7 5 6 . 6 ,5 U S O «. ;• 5 3 • 5.75 6 ■ 6 3

R o m â n ă D E M . 1 ,5 3 ,3 3 ,3 3 .3 3 ,5 3 .5Română do Scont

DEM 1 5 3 3 3,3 3,3 3.5 3 3d e S c o n t U S D 1,5 5 5 5 5 ,5 5 ,5 U S D 1,5 5 S ' 3 5.5 53

D E M •2,50 ' 3 .2 5 3 ,7 5 4 4 ,2 5 4 ,5 0 * D E M "'230:;;-' 3 3 0 : 4 - .. -. 4 3 5 • 4,50U S A 3 . 6 • 6 ,5 0 6 ,6 0 6*7.0-, 6 ,7 5 . 1 U S D 5,50? - > 6 2 5 •• 6,50 6,75

NOTĂ: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de eoni, precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă '

i U F O N D U B I I V I U T U A L E W 1 DECEM BRIE 2 0 0 0 —FOND ADMLVISTRATOR 5 VALOARE

u aCREŞTERE ÎN 1999 •

CREŞTERE $E U 1.01.2000

.■ NE. INVESTITORI (31.10.2000)

ACTIV NET (midiei)

. (31.10.2000)Active Ju n io r A ctive Management International S.A. 2.577 81% 35,20% 373 0.740Active C iassic A ctive Management International S.A. 25.721 78,9% 36,13% 455 0,598Active D inam ic - A c tive Management International S.A. 68.880 82,8% 43,91% 789 0,709Arm on ia * _ * . . . Real Fin Invest S.A. 175.000 . 30.9% 4228% 837 1,090ARDAF SporS .A. 71.550 - 19,01% 22,52% 1.457 2,650Capital P lus * -<• Certinvest SJV. 22.073 .105,8% 61,74% 9.643 720 8Fondul pentru Com erţ E xte rior : : Sira S A . 204.230 103,9% 51,15% 2.076 29,533Fortuna C lassfc Capita l A sset Management S A . 826.710 92% 42,54% 21.728 37,831Fortuna Gold (19.01.2000) Capita l A sset Management S A . 1.450.090 45,01%. 106 4,615Fondu l Galaţi Q uadrant A sset M anagement S A . 45.749^ * 52,01% 266 0,732Fondu l de Investiţii ş i Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . 778201 1052% 51,70% ■ 494 6,687Fondul de in ves tiţii G elsor . G elsor A sse t Management S A . 15.825 - 54,62% 3.801 23,439Fondu l O portun ită ţilo r Naţionale ;• , - Vanguard A sse t Management S A . 135209 . 3521% 120 23,439Fondu l M onetar S tab ilo • - .

Tezaur'-,:--,- - , -v ■

Fondu l M utual T ransilvania

Q uadrant A sse t M anagem ent S A .

C ertinvest S A .

G lobinvest S A .

329251

186.340

97220

92,8%

272%

42,30%

47,97%

46,51%

53,79%

695

695

533

10294

1,414

60,070

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.

1864 - A fost înfiinţată Casa.de Depuneri şi Consemnaţiuni.

iercuri, 13 decembrie 2000

O femeie rămasă pe drumuri trăieşte în pare

' Ţ 6 h i l ; ; p e h ^

De 5 luni, Eugenia Coman este pe drumuri; mai precis, în parcul din spatele Teatrului Naţional. Are 43 de ani (împliniţi săptămîna trecută) şi este văduvă, mamă a trei copii; un băiat de 22 de ani, student la Teologie şi plecat în Germania cu bursă şi două fete - una de 23 de ani, educatoare la Grădiniţa “Sfînta Ana” şi o alta, de 16 ani, elevă la un liceu din Timişoara. Femeia spune că nici unul nu mai doreşte să o recunoască de mamă şi pune această atitudine pe seama mamei sale şi a mâtuşilor, care “i-au întors împotriva mea". Cu toate acestea, este mîndră de realizările lor. Femeia este din Sânicolau Mare, judeţul Timiş, şi a venit la Cluj-Napoca pentru tratament, fiind bolnavă de cancer la sîn şi la ovar, pe partea dreaptă.

In prezent trăieşte din ajutorul oamenilor, cărora li se face milă de ea şi îi dau mîncare, bani sau obiecte de îmbrăcăminte. “Majoritatea trecătorilor sînt foarte drăguţi cu mine; unii îmi aduc cîte un sandvici sau o cană cu ceai fierbinte ori îmi dau bani să îmi iau o pîine“. Întreaga zi şi-o petrece in parc, pe o bancă, împreună cu toată “averea" ei: nişte sacoşe, ceva haine şi o plapumă. Cînd se plictiseşte, obişnuieşte să citescâ- Biblia sau sâ cînte diferite melodii bisericeşti, fiind de religie baptistă. Unii par şocaţi de apariţia ei. dar Eugenia spune câ e o persoană liniştită, care nu are treaba nimănui. “Aid e «apartam entu l» meu. Nu pot dormi noaptea, dar nu îmi lac probleme, deoarece am un prieten, pe Lupu, un cîine pe care ÎI hrănesc din puţinul meu şi care mă apără", li place sâ vorbească cu oamenii, este foarte sodabilă. Nici gardienii publid nu se mai leagă de ea. De atîta timp o cunosc şi nu o consideră un pericol. Ce o deranjează cel mai mult este faptul că nu are o casă a ei, ‘cît de mică, unde să încapă doar urt pătuţ; atît îmi doresc şi nimic mai mult". Acasă, la Sânicolau, nu se poate întoarce, deoarece, după cum afirmă, fratele ei a dat-o afară şi nu îşi mai doreşte să audă niciodată de ea. S-a obişnuit cu frigul, doar că picioarele îi sînt în permanenţă umflate, iar uneori încep durerile cauzate de boală. Ajutorul nu întîrzie sâ apară, deoarece există oameni buni care Ti dau cîte un calmant. S-a săturat de viaţa pe care o duce de 5 luni, iar în momentele de slăbiciune se întreabă: “unde să ştiu eu să mă duc?” şi se gîndeşte la soluţia de otravă pe care o are într-una din sacoşe, “pentru că nu mai are -nici un rost să mai trăiesc în lume". Cu toate acestea, se străduieşte Să fie tare şi să aibă speranţa că odată va fi bine; credinţa în Dumnezeu

. este cea care îi dă cea mai mare putere şi, după ce stă puţin pe gînduri, îmi spune că e sigură că într-o zi va fi bine şi pentru ea. l-ar plăcea să poată obţine viză pentru a pleca în Germania, să lucreze, însă visul ei zboară prea departe, muit prea departe. A primit mai multe promisiuni din partea diferitor organizaţii şi este fooarte sigură că în curînd va fi ajutată. Pînă atunci, însă, timpul îşi continuă drumul, iama e aproape, iar Eugenia Coman are un “apartament" în aer liber.

A n d re e a V I L C O V S C H I

■

I ............ .... ........................L --- . * ~ ; *

Şcoala Specială pentru Surzi cu deficienţe asociate care nunr. 2 din Cluj-Napoca este au fost primiţi în nici o şcoalăsingura din ţară pentru copiii profesională din ţară.deficienţi de auz şi cu deficienţe La începutul acestui an şcolar asociate, cu predare în limba au fost'înscrişi copii din maimaghiară. Şcoala de surzi, în multe judeţe: Bihor, Covasna,limba maghiară, a luat fiinţă în ' Harghita, Mureş, Sălaj, Satuanul 1888;'însă din 1959 ea Mare, Arad, Timişoara, Alba,funcţionează în clădirea fostului sanatoriu TBC Kosmutza. în prezent şcoala cuprinde grădiniţă, şcoala primară şi şcoală gimnazială, iar din 2000 există şi o clasă de ucenici (profil ceramică) pentru elevii

Maramureş, Braşov, Bistriţa- Năsăud, Caras. Şcoala însumează 117 elevi, dintre care 9 provin de la centrele de plasament; după şcolarizare ei se întorc tot la centrele de plasament. Şcoala profesională

este axată pe învăţarea de meserii: tîmplărie, bobinator, croitorie, sculptură în lemn. ”N-am avut probleme. Sînt foarte buni profesionişti în meseria respectivă şi au reuşit să se integreze în societate” - spune d-na Elisabeţa Wolf, directorul şcolii. Copiii cu deficienţe de auz beneficiază de un cabinet audiologic, foarte bine dotat, condus de către un specialist psihopedagog, cu atestat în audiologie. Ce implică acest cabinet, care e menirea lui? El oferă o îngrijire aucjiologică, adică întreţinerea protezei copiilor, efectuarea audiogramei, schimbarea olivelor (de cîţiva ani se fac în oraşul nostru, de fapt o fundaţie - din Anglia a înfiinţat un laborator care se îndeletniceşte cu aşa ceva). . '

Cum decurge o zi din viaţă unui copil de la această şcoală? Normal, s-ar putea spune.-De dimineaţă-participă la cursurile obligatorii, cu obiecte de învăţămînt speciale, iar

după-amiaza se organizează cercuri de circulaţie şi ciclism, de ceramică, sculptură, cercuri sportive, de gospodărie, dans modern şi popular. în urma participării la aceste cercuri elevii au reuşit să obţină

concursuri de labiolectură. Se organizează şi competiţii de. şah, excursii, concursuri, de către asociaţiile surzilor din România.

Din sponsorizările din Olanda, Germania, Belgia, se construieşte o clădire cu

m -ym

1 *■ 7-■\ *■

numeroase premii la competiţii şi concursuri. Şcoala Specială pentru Surzi nr. 2 a stabilit legături cu şcoala din Ungaria, “soldate” cu participări la concursuri de circulaţie şi ciclism, la Debreţin; competiţii de fotbal (locul al Il-lea),

destinaţia finală de internat.’ "Elevii sînt fericiţi la şcoală,

în preajma profesorilor tineri elevii se simt într-adevăr bine; sloganul şcolii este «Totul pentru copii»”- conchide d-na Elisabeţa Wolf, directorul şcolii.

P au ia POP

C ap tu ră de zile m ariUna din ce le mai mari

capturi de. petarde din acest an a fost realizată, luni, de p oliţiştii clujen i în Piaţa Mihai Viteazul. în urma unei razii făcute în zona pieţei, doi tin eri s tu d en ţi, 'd in localitatea Suceava, au fost prinşi în flagrant în timp ce încercau să-comercializeze o cantitate de p este 85 kg petarde de diferite mărci. M arciuc Ion uţ, stud en t anul I la Facultatea de Ştiinţe E co n o m ice , şi C ociş iu - Alexandru, student în acelaşi an la F a cu lta tea de Stomatologie, erau în Piaţa M ihai V ite a z u l, unde vindeau obiectele explozive. Odată cu percheziţia, făcută s-a găsit asupra lor cantitatea totală de 88 kg petarde pe care ce i doi urmau sâ o v a lo r if ic e . M arciu c şi

Cocişiu au fost reţinuţi sub acuzaţia de nerespectare a regim ului substanţelor şi materiilor'explozive pentru care leg ea p revede o

MihaiViteazuli

p ed eap să cu închisoarea cuprinsă între 3 şi 10 ani.

Apoape zilnic, de cîteva săptămîni, Biroul de Presă al Inspectoratu lu i P oliţie i Judeţene Cluj anunţă capturarea a diverse cantităţi de petarde. Cu toate acestea, traficanţii continuă să vîndă mari cantităţi de. astfel de

materii explozive.P otr iv it le g ii,

comercializarea petardelor se , p oate fa ce numai cu au tor iza ţie , în perioada 2 7-31 decem brie, iar folosirea lor este:prem isă doar în noaptea de Revelion şi în ziua de 1 ianuarie.

Folosirea acestor pocnitori în afara zilelor permise poate fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 80 .000 şi400.000 lei. D e asemenea este in terz isă u tilizarea acestora în locuri aglomerate şi în timpul orelor de linişte. Legea interzice minorilor să fo losească petardele care conţin mai mult de două gram e de substanţă expolzivâ.

„Săptămîna Antisida“ la Liceul Huedin:Profesorii au jucat într-o scenetă

cu m esaj... contraceptiv!

Cosmin PURIS

Vineri, 8 decembrie, Liceul Huedin a găzduit o manifestare cu dublă conotaţie: artă şi contracepţie. Dacă pentru unii combinaţia ar putea fi într-un fel bizară, organizatoarele, Daciana Loi şi Ligia Popa, ne-au asigurat că acţiunea a avut un succes fulminant în rîndul elevilor, dar şi al profesorilor. „Săptămîna Antisida“ (1-8 decembrie) s-a concretizat la Huedin, aşadar, într-o activitate desfăşurată vineri, în Sala Mare a Casei de Cultură. în cadrul acesteia, liceenii au participat la un concurs despre bolile cu transmitere sexuală, anatomie şi contracepţie, au dansat, au interpretat un text pe muzică despre.... autoexaminarea sînilor, iar la final au avut parte de o reală surpriză: profesorii lor au urcat pe scenă în postura de actori pentra a interpreta o scenetă despre contracepţie. Scenariul piesei „Opt în căutarea analizelor finale" a fost scris de profesorul Alexandra Jurcan.

Spectacolul a fost „pus la cale“ de dirigintele claselor' a IX-a E şi a XI-C, Daciana Loi şi Ligia Popa, secondate de psihologul liceului, Mariană Şandor. Cabinetul Secs a sponsorizat acţiunea cu pliante şi prezervative.

Cele două diriginte susţin că intenţia lor este aceea-de a organiza anual o astfel de „Zi Antisida“, în prima vineri, după 1 Decembrie.

S im o n a D U M IT R U

O R E L A Ţ I E S O C I A L A . A P A R T E - M A S S M E D I A ( I I I )

Orice om, consumator de informaţie prin mass media trebuie să ştie că libertatea presei şi a jurnalistului este relativă. De ce? Ne-o spune tot cartea domnului Doru Pop*: “Jurnaliştii sînt mult mai. dependenţi de sursele oficiale de informare decît se pare în primă instanţă şi deci sînt mai vulnerabili la o manipulare indirectă. în cazul , în care o instituţie publică, un politician sau un partid politic refuză transmiterea informaţiilor necesare realizării procesului de informare a publicului, jurnaliştii sînt nevoiţi să recurgă' la diverse favoruri pentru a întreţine relaţii cît mai cordiale cu aceste instituţii pentra a le determina cooperarea””.

Pentru.a desluşi această relaţie specială care este mass media şi consumatorii lor trebuie să spunem c ă ‘ propaganda şi manipularea sub diferite forme nu este apanajul

presei. Primul manipulator este cititorul/privitorul însuşi. Acasă, la servici, cu prietenii sau duşmanii, voit sau nu, se folosesc tehnici prin care sâ ne atingem scopuriîe. Persuadare, minciuni voalate - toate sînt promovate pentru a ne atinge, scopurile. Şi atunci de ce să-i condamnăm pe jurnalişti? Numai pentru că, fiind şi ei oameni, folosesc suportul material pentru atingerea scopurilor lor? “Teoria şi fenomenele arată cum poate fi făcut cineva să-şi modifice comportamentul - şi, mai ales, să asopte atitudini îa care nu s-ar fi gîndit - fară a se recurge la autoritate, nici la vreo strategie de persuasiune, ci doar pe căi ocolite. Aceste fenomene au fost studiate experimental şi realitatea lor nu mai este astăzi pusă la îndoială/’în măsura în care ele pun în valoare manipularea indivizilor dacă nu . chiar a maselor, înainte de a lua

decizia-de a le face, cunoscute, a trebuit să răspundem unei probleme de deontologie: dacă ele pot constitui baza practicilor de manipulare, nu ar fi măi înţelept să nu vorbim de ele?”***

De unde atîta pudoare? Doar tehnicile de manipulare sînt folosite de mii de ani, poate conştientizarea şi teoretizarea lor să fie de dată mai recentă, în concluzie, nu-i acuzaţi pe jurnalişti! Prin tot ceea ce fac sînt prietenii dumneavoastră, bătătorind cărarea adevărului, a culturii şi, pînă la urmă, a momentelor dumneavoastră de relaxare.

R ad u V ID A

*Doru Pop - Mass media şi politica '(Teorii, structuri, principii) - Ed. Institutul- v? European, Iaşi, 2000

** Ibidem, pg. 33 ***'J.L. Beauvois, R.V. Joule,

Tratat de manipulare - Ed. Antet, Bucureşti, 1997, p. 5.

POLlT|A c l U J : ' 955 ? ' 43 -2 7 ' 2 7JANDARMERIA: 956 {oMRIERU:9B1.-

Amiercuri, 13 decembrie 200 a

1993 - La Bruxelles, Comunitatea . Europeană a ratificat crearea

Spaţiului Economic European (EEA).

La CIuj-Napoca a debutatP ro g ra m u l n a ţ io n a l de

p re v e n ire a c a r i i lo r d e n ta re

“Programul Naţional numărul 22” care urmăreşte prevenirea cariilor dentare la copiii aflaţi în plin proces de creştere şi dezvoltare urmează să debuteze şi în municipiul CIuj-Napoca. Potrivit acordului încheiat între Ministerul Sănătăţii şi cel al Educaţiei Naţionale, pfogramul, caro constă în clătirea regulată a cavităţii bucale cu o soluţie pe bază de fluor, va fi aplicat în şcoli, copiilor din clasele I-IV, la prima oră de curs, sub directa supraveghere a învăţătorilor. Pentru derularea eficientă a acestui program, conducerea Direcţiei de -Sănătate Publice a Judeţului Cluj prin Serviciul de Promovare a Sănătăţii şi Programe de Educaţie pentru Sănătate solicită implicarea părinţilor. Aceştia sînt rugaţi, atît să-şi exprime acordul în scris, cît şi sâ se asigure că, înainte de a pleca la şcoală, copiii şi-au spălat dinţii. Clătirile orale cu soluţie Fluorostom contribuie în mod deosebit la întărirea smalţului dinţilor şi implicit la prevenirea cariei dentare. în dozele recomandate, soluţia nu este toxică. Prin aplicarea programului se preconizează în viitor reducerea cariilor dentare cu cel puţin 10%.’ ■

C . V L A D

La Tîrgul Cadourilor de lamă, -„ V a m a V e c h e " a c î n t a t î n s c o p u m a n i t a r

Luni, începînd cu ora 19, Tîrgul Cadourilor de iarnă a găzduit concertul formaţiei „Vama Veche**. Scopul acestuia

• a fost unul umanitar: strângerea de fonduri 'pentru c'opiii cu deficienţe de auz de la

Şcoala Specială nr.l CIuj-Napoca. Deşi condiţiile atmosferice le-au. fost potrivnice, „vameşii" au susţinut un .show impecabil, aşa cum ne-au obişnuit, în faţa unui public relativ restrîns (comparativ cu cel de la „September Fest“ sau megaconcertul din

* turneul „Povestea merge mai departe...“).Solistul trupei, Tudor Chirilă, a anunţat,

încă de la început, existenţa urnei în care spectatorii pot sâ depună „ceva diri puţinul lor“. „îndemnul acestuia jse pare că a avut impact, pentru câ, după concert, o mulţime de oameni au făcut donaţii.*4, susţine Adina Scaringi, referentul Publicitate şi Relaţii

ÎMass-Media de la Expo Transilvania. Urna, amplasată la Expo Transilvania încă din 4 decembrie, §e va deschide doar la finele Tîrgului. ;. Concertul de luni a fost organizat de Expo Transilvania şi CD Radio, în colaborare cu Mikotronik şi Radio Cluj. în deschidere a' evoluat formaţia clujeană „Fragil**.

S im o n a D U M IT R U

I 1 II !I

! Cu ocazia absolvirii j * cursului de rtianechine şi * i fotomodele organizat de 1 | Agenţia Sequana, mîine, { | 14 decembrie, ora 19,00, |

va avea loc un Fashion ■I

F a sh io n | P a r fy la }

Bffax C lub j

Party la M ax Club,Complexul Mercur din *

| cartierul Gheorgheni, 28 | | de fe te ş i 7 b ă ieţi, |■ absolvenţi ai cursurilor ■ “ A genţiei Sequana, vor .■ prezenta ţinute de zi şi ■ I sport oferite de firma § | Y an k ees. L â 'a p ea stă |■ prezentare de m odă, j . biletul de intrare este de »■ 20.000 de lei. *t C .G . SEU mm mm mm mm mm mm mm >£

" C R Ă C I U N U L P O A T E F i P E N T R U O R F A N I S i B Â T R Î N U N I M Ă N U I O S A R B A T O A R E F E R I C I T A 44

f .€

aÎL *.

Se spune “orfan” şi se înţelege “un copil care a pierdut grija şi sprijinul "părintesc”. De aici înainte, lucrurile pot fi extrem de diferite de Ia un caz la- altul - de la copii ai străzii, la copii din orfelinate; de Ia copii adoptaţi, la ceiŢ ^3 vînduţi, de Ia părinţi morţi, Ia părinţi indolenţi; de la abandonul cauzat desărăcie, la cel rezultat din inconştienţa tinereţii. în toate cazurile însă,

) _ cuvîntill de ordine este pierdere. Pierdere pentru copil, pentru adultul care ^ V - va deveni şi, uneori, pentru societatea în care va trăi. Pierdere, gol, tristeţeDL^T ■f" multă tristeţe... Şi vine Crăciunul. Pentru aceşti copii, dar... şi bătrîni ai. f*> nimănui, seara de Crăciun poate fi o seară a marii tristeţi. Din fericire,,>^ există şi oameni cu suflet care încearcă să facă în aşa fel îneît, măcar uneori,.

acest lucru să nu se întîmple. " . 7"'

• Doamna Dana NANDREA,

preşedinta Fundaţiei - “Excelsior”

a'3. ■ f r -

r .- .ţr

ir in u M .»

dragostea părinţilor, ajunşi la adolescenţă pe străzi, devoraţi pe dinăuntru, devoraţi pe dinafară...”.

- Care sînt proiectele pe care le-a âvut şi le are fundaţia?

- Avem proiecte “blitz", care se desfăşoară pe o perioadă de 2-3 zile. Cum ar fi ajutoare umanitare pentru copiii străzii, pentru colonia Pata Rît, în perioada sărbătorilor. Am avut două proiecte de asistenţă 'socială, pentru familii monoparentale şi altul pentru bătrîni. Cazuistica a fost preluată

Fundaţia “Excelsior", condusă de doamna Dana Nandrea s-a “născut” în 26 aprilie 1996, şi ca orice riou-născut. în primăvară, doreşte să aducă bucurie în sufletele copiilor şi bătrînilor. Oameni, ai nimănui.

Despre această fundaţie, care are proiecte de asistenţă socială pentru familii şi bătrîni, de reinserţie socio-afectivă a orfanilor adolescenţi provenind din orfelinate, de ajutoare

. umanitare pentru copiii străzii, din orfelinatele din judeţul Cluj şi din colonia de rromi Pata-Rît,

[

am discutat cu preşedinta fundaţiei d-na Nandrea.

- Am înţeles că, atunci cînd aţi înfiinţat Fundaţia “Excelsior” aţi pornit de la un crez al dumneavoastră, după care vă călăuziţi. Care eşte? '

- Vă pot spune în cîteva cuvinte. Un fel de “motto” al meu: “Cei orfani, abandonaţi nu şi-au ales să se nască aşa... Ei sînt persoane care iubesc, care simt durerea şi bucuria la fel ca

_noi. în. locul lor ar putea fi oricare dintre noi. adică umiliţii societăţii, fără ocritire, fără adăpost, fără.

organizat?- De cîţiva ani, am strîns

cîteva milioane de lei. printr-o acţiune pe care am numit-o “Un dar pentru orfani”. De fapt o chetă stradală, cu voluntari- elevi, fără .publicitate. Cînd am început prima dată, multă lume a rîs, apoi s-au convins că este un mod diferit şi bun de educaţie şi o contribuţie civică. E adevărat că din banii pe care i- am strîns nu am putut cumpăra un imobil, dar... a fost începutul.

Au urmat apoi concerte de caritate, şi visul mi s-a împlinit, am reuşit să cumpărăm o “ruină”

Acţiune umanitară în colonia Pata Rît.

■Jh

i i

JSL,« 1§

r * ~ ' ' v v - - v >

SI#'/!:i f t t î■ < l î

-

wsl l i

*■*

w lfe../

de ,1a Policlinica de copii CIuj- Napoca, Cabinetul de asistenţă socială şi U.G-.P.R. - filiala Cluj. Anul 1996 a" fost un an de perfecţionare şi consolidare a proiectelor de asistenţă socială. S-au organizat două tabere de vară cu familiile asistate. în ultimii ani, am ajutat 32 de copii ai străzii şi familiile de rromi din colonia Pata-Rît cu alimente şi îmbrăcăminte. Am organizat prima strîngere de alimente din Cluj pentru familii sărace din. Republica Moldova. .

- Pentru strîngerea de fonduri, ce acţiuni aţi

de casă 'pentru viitorul centru unde vor locui mai mulţi tineri adolescenţi provenind din orfelinate.

- în ce va consta acest proiect? •

- Va exista o bază socio- familială (spaţiu de locuit) şi o bază productivă (hala cu ateliere productive, sector agricol). Adolescenţi de 16-21 ani vor fi selecţionaţi din Gasele de copii din judeţul Cluj şi pe o perioadă de doi ani vor fi profesionalizaţi în meseriile de: mecanic, croitor, horticultor, crescător de animale etc.

• Cu ce problem e vă confruntaţi în prezent?

- Cu renovarea clădirii cumpărată de fundaţie cu ajutorul a două organizaţii din străinătate, îrr iulie 1999. Din păcate susţiherea financiară a fost doar pe trei luni de zile şi cu sume mici. Clădirea fiind. foarte mare (16 camere) şi

fără angajaţi, fără constructor, fără- cunoştinţe şi am ajuns un fel de cerşetor pe la uşile tuturor. Dar... să ştiţucă nu în zadar strigă om uK la cer. însuşi Dumnezeu ,m-a ajutat. Oameni cu suflet m-au încurajat. Nu oamenii bogaţi ai Clujului ne ajută, ci tot aceia care au mai puţin. Prin demersurile făcute de. d-na Georgeta Moldovan. dir. gen. adj. - Asistenţă socială - D.G .M .P.S . Cluj făcute la Ministerul Muncii şl Protecţiei' Sociale am obţinut suma de un miliard de lei. Un sprijin real am mai primit şi din partea lui Sally Wood de la. Centrul Lamont. Toţi sîntem datori să facem ceva pentru a găsi soluţiii pentru tinerii proveniţi din casele de copii. Nu sînt puţini, peste 12.000 de tineri au părăsit în anul acesta orfelinatele din ţară, de 30 dintre ei se va ocupa Fundaţia “Excelsior”. ‘

Fără mîna noastră întinsă acestor copii orfani şi bătrîni. ai

In construcţie, viitoarea “casă din vis” pentru tinerii orfani de pe.str. Valea Seacă nr. i

x *

C V ,i f î f e

j i u

Î D§k

deteriorată, investiţia este de peste 4 miliarde de iei. Lipseşte gazul, apa,, iar amenajările interioare sînt costisitoare. Şi, cum un necaz nu vine niciodată singur, în acest an am rămas

nimănui, sîntem mai săraci sufleteşte.' Să nu ‘ uităm îndemnul creştin: “lubeşte-ţi aproapele...”

V a s i le M O L D O V A N

FaHBSŢSa “EXCELSTQR:'Adresa: Calea Mănăştur, nr. 93, ap. 29, CIuj-Napoca Conducător: Dana Nandrea- preşedinte Telefon:. 095-89.38.67 Cont BRD - 25.00.99.66.111.07Misiune: Slujirea semenilor aflaţi în- situaţii critice, promovînd

şi trăind principiile creştine. ‘Activitate: Proiecte de asistenţă socială pentru familii şi

bătrîni; proiecte de reinserţie socio-afectivă a orfanilor adolescenţi provenind din orfelinate. înfiinţarea unui azil de bătrîni. Proiecte de scurtă durată “blitz” constînd în ajutor umanitar pentru copiii străzii, copiii din orfelinatele'din judeţul Cluj şi din colonia Pata-RÎL ...................

Ş H pincepmd dtn 1997, relatează AFP. pregătit

Parchetul din Belgrad a respins o plîngere pentru fraudă electorală la adresa fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, a informat, ieri, agenţia Ţanjug, citată de AFP-

U d ă r ii g rupărilo r p a rla m en ta ra d in S en a t ă n staMSi! posturile i n B iroul P erm an ent ce vor reven i fie c ă ru i

p a rtid p en tru le g is la tu ra 2 0 8 9 " 2 0 0 4

Fostul senator PNŢCD de Bihor, Nistor Bădiceanu, a fost implicat în

doua evenimente rutiereFostul senator PNŢCD de Bihor, Nistor Bădiceanu, a fost

Implicat, marţi, în mai puţin de cinci minute, în două evenimente rutiere. Bădiceanu a acroşat un autoturism Mercedes la un semafor aflat pe bulevardul Magheru, în timp ce îşi transporta nepoatele ia şcoală. Şoferul Mercedesului, Florian Silaghi, a declarat că autoturismul său a fost lovit deoarece fostul senator nu s-a asigurat cînd a schimbat benzile de circulaţie. Imediat după trecerea de semafor, maşina condusă de Nistor Bădiceanu a virat la dreapta şl, în momentul în care a ajuns în faţa Liceului "Emanuil Gojdu”, a lovit o elevă. Bădiceanu a declarat că aceasta a traversat strada în fugă, fără să se asigure. Tînăra a fost Internată în spital, avînd o fractură de omoplat Poliţia a început cercetările pentru a stabili condiţiile in care au avut loc cele două accidente. Fostul senator nu a oprit la nici unul dintre evenimentele rutiere, afirmind că era ocupat, deoarece avea de rezolvat o problemă Importantă şi că altfel nu şl-ar fl permis să părăsească locul accidentului. Poliţiştii l-au recoltat probe de sînge Iul Bădiceanu pentru stabilirea alcoolemiei.

Liderii grupurilorparlamentare din Senat au stabilit, marţi, posturile din Biroul Permanent ce vor reveni' fiecărui partid pentru legislatura 2000-2004. -

Conform ponderii fiecăreia dintre formaţiunile politice din' Senat, funcţia de preşedinte al Senatului şi două dintre posturile ,de vicepreşedinţi vor reveni PDSR pentru întreaga legislatură. De asemenea, PDSR a primit, tot pînă în 2004, şi un ' post de secretar ,şi unul de chestor.

PRM va beneficia pentru întreaga legislatură de un post de vicepreşedinte, unul de secretar şi unul de chestor.

Celelalte partide reprezentate în Senat, PD, PNL şi UDMR, vor împărţi al patrulea post de vicepreşedinte, care va reveni cîte trei sesiuni legislative pentru fiecare, luînd în calcul şi actuala sesiune care se va încheia pînă la sfîrşitul anului, în care această funcţie va reveni UDMR.

PD şi UDMR urmează să împartă între ele şi un post de secretar, care va fi deţinut de democraţi pînâ la sfîrşitul ultimei sesiuni din 2002, după care va fi predat UDMR pentru trei sesiuni. în ultima sesiune a anului 2004 PD va prelua din nou acest post.

Al patrulea post de secretar

va fi împărţit de PNL şi UDMR, cele două partide preluînd succesiv funcţia, începînd cu liberalii pentru două sesiuni, apoi UDMR pentru trei sesiuni, pînă la încheierea legislaturii funcţia revenind din nou PNL.. Primul Birou Permanent al Senatului va avea în componenţă patru senatori de la ţ*DSR (preşedintele, doi vicepreşedinţi şi un chestor), trei de . la PRM (un vicepreşedinte, un secretar şi un chestor) şi cîte unul. de la PD (un secretar), PNL (un secretar) şi UDMR (un vicepreşedinte).

Liderul grupului parlamentar al PDSR, senatorul Ion Solcanu, a declarat, după întîlnirea liderilor grupurilorparlamentare, că PDSR va propune pentru funcţia de preşedinte al Senatului pe senatorul Nicolae Văcăroiu, iar pentru cei doi vicepreşedinţi pe senatorii Doru loan Tărâcilă şi Alexandru Athanasiu. Pentru postul de chestor grupul PDSR nu pregătise încă un candidat.

Senatorul PRM Ion Cîrciumaru a declarat câ, în afară de Comeliu Vădim Tudor, care va fi propus pentru vicepreşedinte din partea acestui grup parlamentar, nu au fost încă stabiliţi ceilalţi membri pentm conducerea Senatului.

De la PD, pentm postul de secretar, urmează să fie propus

senatorul Sorin Vomicu, de Ia PNL, tot pentru secretar, senatorul Paul Păcuraru.

UDMR va anunţa abia luni pe cine Va propune pentru funcţia de vicepreşedinte al Senatului, grupul parlamentar al Uniunii urmînd să aibă o şedinţă Ia care reprezentantul lor va fi desemnat prin vot secret.. Preşedintele Senatului este

ales pe durata mandatului, prin votul secret al senatorilor, cu buletine de vot pe care sînt înscrise numele, şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Este declarat ales preşedinte candidatul care a întrunit votul majorităţii senatorilor. Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii, se organizează noi tururi de .scrutin, îri urma cărora va fi declarat preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului.

Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul Permanent se supune în întregime votului Senatului şi se aprobă .cu majoritatea voturilor senatorilor. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi. Votul este secret, cu bile.

Mandatul Cabinetului

Isârescd încetează la 29

decem brieProcesul de predare-primire a

mandatului de prim-ministru se va realiza la data de 29 decembrie, a anunţat purtătorul de cuvînt al guvernului, Gabriela Vrânceanu-Firea. Ea a precizat că premierul desemnat .de PDSR, Adrian Năstase, a discutat cu şeful Executivului, Mugur Isărescu, informîndu-l că doreşte ca predarea mandatului de prim-ministru să aibă loc la 29 decembrie. Firea a adăugat că la acea dată îşi vor începe efectiv activitatea şl noii miniştri al Cabinetului. Purtătorul de cuvînt al Guvernului a mal declarat că, prin transformarea unor departamente în ministere, aşa cum Intenţionează PDSR, salariile angajaţilor se vor diminua cu 30%, ca urmare a unei grile diferenţiate de salarizare. Surseguvernamentale au declarat câ, după schimbarea Guvernului, consilierii guvernamentali ai premierului, veniţi de* la BNR, vor părăsi Palatul Victoria. în privinţa consilierilor de stat Liviu Marcu (PNŢCD) şi Iuliu Bara (UDMR), aceştia ar putea fi menţinuţi în posturi, în funcţie de negocierile dintre PDSR şi aceste partide,- au adăugat sursele citate.

Şeful structurii de protecţie şi pază pentru preşedintele tării, a fost demis din funcţieColonelul Călin Mîrza,

şeful structurii de protecţie şi pază pentru preşedintele ţării, a fost demis din funcţie, marţi, de către directorul SPP, în urma incidentului, produs duminicâ la secţia de votare de la Liceul "Jean Monet". Şeful SPP, generalul Nicolae Stoina, a dispus eliberarea din funcţie a şefului structurii de protecţie şi pază pentru preşedintele României, se

arată într-un comunicat remis, ieri, presei, de Serviciul de Protecţie şi Pază. Demiterea şefului structurii de protecţie şi pază de la Cotroceni, acuzat de “lipsă de fermitate în

-exercitarea actului de comandă”, survineincidentului produs, duminică, la secţia de votare de la liceul

. "Jean Monet", cînd Faur Isaia i-a aruncat în faţă preşe­dintelui Constantinescu

colorant pentru zugrăveli. Totodată, potrivit comunica­tului SPP, şeful grupului de protecţie şi ofiţerii din acest grup, care trebuiau să asigure protecţia ' preşedintelui Constantinescu duminicâ, sînt trimişi în faţa consiliului de judecată al SPP şi se suspendă de la executarea misiunilor. Grupul de protecţie era format din şase ofiţeri. Alţi doi ofiţeri care au participat la misiune

au fost şi ei sancţionaţi disci­plinar cu zece zile de consem­nare, din cauza “neîndeplinirii

: în totalitate a îndatoririlor ce le, reveneau în timpul misiu­nii”,, se arată în comunicatul SPP. Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază a dispus aceste măsuri, pe baza concluziilor la care a ajuns comisia de anchetă a instituţiei în legătură cu incidentul de la

- secţia de votare.

Mitzura flrghezi declară câ deţine o maşină Dacia, un apartament

şi o mulţime de căţeiDeputatul PRM Mitzura

Arghezi, a declarat, ieri, că şi-a completat declaraţia de avere, precizînd că deţine o maşină Dacia, un apartament şi “o mulţime de căţei”. Ea a adăugat că nu are nici cont în bancă, nici vilă şi nici iaht, menţionînd că a moştenit de la părinţi cîteva tablouri şi că a donat statului Casa memorială Tudor Arghezi. Mitzura Arghezi, este decan de vîrstă al deputaţilor şi care prezidează şedinţele Camerei pînă la alegerea preşedintelui acestui for legislativ.

Ilie Ilaşcu ar putea fi validat senator, chiar dacă are dublă cetăţenie

Comisia de validare a' mandatelor de senator va discuta, miercuri, situaţia lui Ilie Ilaşcu, ales senator de Bacău pe listele'PRM , în condiţiile în care acesta are dublă cetăţenie, respectiv română şi cea a Republicii Moldova, afirmă surse, din această com isie. Potrivit acestor surse; nu s-a înregistrat nici o contestaţie la adresa mandatului de senator obţinut de Ilaşcu şi, în consecinţă, este posibil ca, printr-un acord politic tacit

între toate partidele parlamentare, mandatul acestuia sâ fie validat. Comisia de validare a mandatelor de senatori nu a înregistrat, pînă ieri, nici o contestaţie şi, pînă în prezent, nici unul din senatorii aleşi la 26 noiembrie nu a anunţat că se retrage din Parlament. Ilie Ilaşcu deţine afit cetăţenie română, acordată pe 4 octombrie 2000, cît şi cetăţenia Republicii Moldova, în acest stat, dubla cetăţenie nu eşte permisă, dar preşedintele Republicii

Moldova nu. i-a retras încă cetăţenia, deşi Ilaşcu a cerut

• acest lucru. Ilaşcu a renunţat, în urmă cu 10 zile, la mandatul -de deputat în Parlamentul de la Chişinău.

Potrivit ; Constituţiei României, au dreptul de a fi alese în funcţii şi demnităţi publice, civile sau militare, persoanele care au mimai cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Ilie Ilaşcu este încarcerat în autoproclamata Republică Transnistreană din 1992. , .

Theodor Stolojan

apreciază că Mugur Isărescu

a dat dovadă de aroganţă cînd a

declarat câ nu acceptă un post

de"funcţionâraşinternaţional"

Fostul prim-ministru şi expert la Banca Mondială, Theodor Stolojan,consideră că actualul premier, Mugur Isărescu, a dat dovadă de “aroganţa celui care a stat prea mult la putere” cînd. a afirmat câ nu acceptă, după ce a, condus GuvernulRomâniei, un post de “funcţionâraş internaţio­nal”, după cum au făcut alţii. *

“Răspunsul dat de domnul Isărescu dovedeşte fie că este prost informat, fie că, aşa cum ne-a obişnuit în ultima vreme, este confuz”, a declarat, ieri, Stolojan, care a precizat că el este singurul premier român care a lucrat la Banca Mondială după încheierea mandatului.

Stolojan *a spus că. trecuse deja toate verificările profesionale la Banca Mondială, cînd, în 1991, a fost propus şi a acceptat să devină prim- ministru. “Numirea mea ca premier nu a făcut decît s ă ' amîne semnarea'contractului de angajare la Bancă”, a adăugat Stolojan. ‘

El a afirmat că are motive “serioase” să se îndoiască de faptul că toţi premierii români ar putea deveni angajaţi la Banca Mondială,. deoarece cunoştinţele lorprofesionale şi experienţa nu corespund “cerinţelor” Băncii.

“M-aş bucura ca domnul Mugur Isărescu să dovedească contrariul, deoarece, din păcate pentru România, în stafui băncii, ca specialişti angajaţi, se află un număr redus de români”, a adăugat Stolojan. , . .

Mugur Isărescu a afirmat, luni, într-un interviu acordat presei, că nu se va “cobori chiar acolo” îneît să primească “un. post de funcţionăraş internaţional” după ce a fost prim-ministru al României.

“Alţii au facut-o, dar eu . nu am asemenea intenţii. Probabil că voi; avea suficiente oferte. Acestea sînt poveşti spuse de persoane ahtiate după poziţii' iluzorii”, a spus

-Isărescu.

ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 dia.22.03.1991 cod fiscal R 204469

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU: SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL:* 19:75.071ALINTUDOR BÂ1ESCU; SPORT: TEL.: 19,21.27 -CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04-RÂUL

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICÂ PUBLICITATE: TEL:'19.49.81. -STELAPETCU; CONTABILITATE: TEL.; 19.73.07 - LIVIA POP;

Secretar de redacţie: Tel/fax: SUBredacţiaturda:TEL7FAX:31.43.23. Horea PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75 '' ............ ’ •

[G a r a m o n driI'AItllL EXECUTAT U