GUVERNUL ROMÂNIEI

COMBATEREA CORUPTIEI ÎN ROMÂNIA

Măsuri pentru accelerarea aplicării

strategiei naţionale

Bucureşti, 12 decembrie 2002

COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA

MĂSURI PENTRU ACCELERAREA

APLICĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE

2

CUPRINS PAG CAPITOLUL I INTRODUCERE 5 CAPITOLUL II EVALUĂRI ŞI RECOMANDARI ALE ORGANISMELOR INTERNAŢIONALE PRIVIND FENOMENUL CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA 13 CAPITOLUL III STADIUL APLICĂRII PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI. 22

1. JUSTIŢIE 22 2. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 30 3. MEDIU DE AFACERI 48 4. TRANSPARENŢĂ (Relaţia cu mass-media şi societatea

civilă) 52 CAPITOLUL IV MĂSURI PENTRU ACCELERAREA APLICĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE 59

1.JUSTIŢIE 59 2.ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ 69 3.MEDIU DE AFACERI 91 4.TRANSPARENŢĂ (Relaţia cu mass-media şi societatea civilă) 95

3

ANEXE 1.SINTEZA MĂSURILOR PENTRU ACCELERAREA STRATEGIEI NAŢIONALE (tabel) 100 2.COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN UNELE ŢĂRI CANDIDATE LA ADERAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ pag. 138

4

I.INTRODUCERE

Iniţiativa Guvernului României privind consolidarea aplicării Strategiei

Naţionale pentru combaterea corupţiei are loc la un an de la adoptarea

Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de

acţiune împotriva corupţiei. Măsurile propuse prin această platformă de

acţiune sunt rezultatul unei analize de profunzime efectuată de Guvern

asupra realităţii româneşti şi percepţiilor interne şi internaţionale privind

fenomenul corupţiei în ţara noastră. În acest sens au fost analizate riguros

concluziile unor evaluări instituţionale, guvernamentale si

neguvernamentale ale investitorilor străini şi mediului de afaceri din ţara

noastră precum şi rezultatele unor studii sociologice realizate în România.

Odată cu accelerarea integrării României în Uniunea Europeană şi

NATO, trebuie să ne concentrăm tot mai mult in ceea ce priveşte

funcţionarea statului de drept, a administraţiei publice, modul de aplicare

a legii sau compatibilitatea mediului economic cu regulile unei economii

de piaţă funcţionale. Din această perspectivă, combaterea fenomenului

corupţiei este esenţială pentru materializarea angajării fără echivoc a

Guvernului României, a societăţii româneşti în ansamblu, în asumarea şi

îndeplinirea completă a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană şi

NATO.

În urma analizei rezultatelor obţinute în decurs de un an de la adoptarea

Programului naţional de prevenire a corupţiei şi a Planului naţional de

acţiune împotriva corupţiei, Guvernul se angajează mai intens şi în

profunzimea sistemului instituţional, administrativ, pentru a asigura o mai

rapidă adoptare şi aplicare a măsurilor stabilite. De asemenea, această re-

energizare a acţiunilor iniţiate de Guvern şi obţinerea într-un timp cât mai

scurt de rezultate concrete, recunoscute de cetăţeni şi de partenerii din

mediul economic intern şi internaţional, trebuie să determine o schimbare

categorică a percepţiilor negative privind tema corupţiei din România.

Ne propunem ca aceste progrese să fie mai bine cunoscute, sistematic,

atât de către opinia publică internă cât şi de evaluatorii externi, astfel

încât, la următoarele analize ale fenomenului corupţiei din România

indicatorii să fie substanţial îmbunătăţiţi.

O mare parte dintre măsurile propuse de Guvern şi acţiunile iniţiate deja

sau care sunt propuse pentru lunile următoare în acest domeniu

consolidează programele de reformă şi asigură o îmbunătăţire a mediului

de afaceri şi investiţional din ţara noastră. Obţinerea cât mai rapid a unor

rezultate de succes, robuste şi în profunzimea sistemului economic,

social, administrativ, va conduce la îmbunătăţirea indicatorilor

economici, pe baza cărora se evaluează gradul de libertate economică,

gradul de articulare a economiei româneşti la criteriile economiei

funcţionale de piaţă, progresele obţinute în îndeplinirea recomandărilor

Comisiei Europene, ale principalelor instituţii financiare internaţionale,

ale OECD şi altor organizaţii internaţionale privind îmbunătăţirea

mediului economic, de afaceri în România.

Măsurile propuse în această strategie consolidată înseamnă deschiderea

de către Guvern a unei ofensive radicale împotriva fenomenului corupţiei,

lansarea unei platforme de acţiune mai eficient focalizată pentru

prevenirea corupţiei la nivel sectorial. Noua conduită de acţiune trebuie

să fie asumată la toate nivelurile de lucru ale Guvernului astfel incit sa

transforme atitudinea reactiva la semnalele şi impulsurile interne în

legătură cu fenomenul corupţiei în masuri coerente şi sistematice de

prevenire, localizare şi acţiune de profunzime împotriva tuturor verigilor

ce contribuie la actul de corupţie. Această ofensivă trebuie să

6

restabilească încrederea populaţiei, a mediului de afaceri intern şi extern,

în capacitatea de acţiune a Guvernului şi în puternica sa voinţă de a

acţiona pentru a elimina corupţia din structurile societăţii româneşti, pe

toate palierele sale. Voinţa politică a Guvernului va trebui să-şi găsească

un ecou consistent materializat in participarea întregii societăţi româneşti:

Parlament, mass-media, societate civilă, populaţie.

Măsurile propuse sunt răspunsuri concrete, în plan legislativ, instituţional

şi în planul promovării publice la semnalele sintetizate în rapoartele

privind fenomenul corupţiei. Aceste măsuri sunt rezultatul contribuţiilor

principalelor instituţii cu atribuţii pe acest domeniu, în primul rând prin

acţiunile în plan sectorial realizate ca urmare a angajamentelor din

Strategia Naţională privind combaterea corupţiei.

Strategia de acţiune ia în considerare semnalele critice provenite din

mediul intern dar şi unele surse externe. Dintre cele mai importante surse

externe menţionăm Raportul de ţară al Comisiei Europene, OECD, FMI,

Banca Mondială, Transparency International, Freedom House, BERD,

GRECO -Consiliul Europei, ca şi semnale ale asociaţiilor oamenilor de

afaceri români şi străini, ale Consiliului Investitorilor Străini din

România, ale unor ambasade străine la Bucureşti.

Sunt prezentate măsurile luate în domeniile prioritare, conform Strategiei

Naţionale, respectiv în domeniul Justiţiei, administraţiei publice, pentru

îmbunătăţirea mediului de afaceri şi este stabilit un set concret de noi

iniţiative şi acţiuni care urmează a fi aplicate pe aceste domenii prioritare.

Măsurile propuse se referă la domenii prioritare de acţiune şi includ

iniţiative concrete ce urmează a fi puse în aplicare în cursul anului 2003.

Efortul guvernamental de combatere a corupţiei depinde în mare măsură

de sprijinul şi susţinerea cetăţenilor, a societăţii civile. Etapa de acţiune

7

iniţiată prin acest plan consolidat implică practici instituţionale

îmbunătăţite, mai deschise şi transparente, care să inducă o participare

mai activă a cetăţenilor la evidenţierea şi izolarea fenomenului corupţiei,

participarea ONG-urilor specializate pentru a semnala fenomene asociate

corupţiei şi a monitoriza consistenţa răspunsului instituţional.

În acest sens, Guvernul îşi propune să acţioneze în parteneriat cu

reprezentanţi ai principalelor organizaţii neguvernamentale preocupate de

urmărirea şi semnalarea fenomenului corupţiei. Planul consolidat de

acţiune include ca obiectiv prioritar asigurarea unei mai mari transparenţe

pe tot spectrul acţiunii destinate combaterii corupţiei, implicarea efectivă

a reprezentanţilor societăţii civile în evaluarea programelor şi proiectelor

iniţiate pe acest domeniu. Guvernul îşi propune realizarea unor campanii

publice de anvergură pentru creşterea conştientizării cetăţenilor asupra

consecinţelor fenomenului corupţiei şi, totodată o mobilizare mai

puternică pentru cunoaşterea şi promovarea măsurilor preventive pe care

le întreprinde în combaterea acestui fenomen.

Pe lângă acţiunile iniţiate în plan intern de Guvern se impune o

promovare mai activă a acestora în plan extern. Propunerile conţinute în

acest plan consolidat de acţiune sunt orientate în primul rând către

rezultate vizibile, perceptibile şi verificabile, care pot da consistenţă

voinţei politice a Guvernului României privind tratarea luptei împotriva

corupţiei.

Fenomenul corupţiei este intrinsec legat de climatul moral al societăţii,

iar societăţile aflate în schimbare (cum sunt cele din Europa Centrală şi

de Est) sunt în mod special vulnerabile. Studii comparative în ţările

8

Europei Centrale şi de Est au demonstrat că ele sunt caracterizate de o

stare persistentă de anomie, atât la nivelul conştiinţei sociale cât şi pe

plan individual. Tipurile individuale de răspuns sunt fie pasive, de

retragere în faţa noi situaţii sociale , fie active, de acceptare şi conformare

la noile norme şi valori.

Este nevoie de mai mult timp refacerea legăturilor sociale destrămate şi

reinstituirea unui cod de norme sociale , decât avansul spre o societate a

pieţei libere. Percepţiile individuale sunt influenţate de prejudecăţi,

stereotipuri sau constructe politice, dar ele influenţează comportamentul

uman, deci devin fapte sociale. Or dacă dorim să analizăm rădăcinile

corupţiei şi modalităţile de combatere, trebuie să luăm în considerare

acest fapt.

Majoritatea cetăţenilor României sunt conştienţi de problema corupţiei.

Ei o percep mai puţin ca o problemă ,,minoră”, aşa-numita corupţie mică

în care sunt şi ei implicaţi, ci se referă mai ales la corupţia ,,mare” , la

care nu participă şi pe care nu o cunosc, sau o cunosc doar prin

intermediul mass-mediei. Nu există o singură opinie despre corupţie

văzută ca un flagel care trebuie combătută ,,cu toate mijloacele”.

Relativizarea fenomenului ne face să credem că societatea s-a obişnuit cu

fenomenul şi, din nefericire, a început să îl tolereze in anumite grade.

Totuşi o majoritate importantă a celor intervievaţi în cercetările

sociologice au o atitudine complet negativă faţă de corupţie (răul absolut,

trebuie combătută prin toate mijloacele)

Nu există o singură concepţie privind corupţia. Dar cetăţenii tind să

absolutizeze componenta bănească a corupţiei, neglijând serviciile

reciproce, sursă indirectă de îmbogăţire. Există o opinie comună privind

caracterul extins, generalizat al corupţiei la nivelul societăţii româneşti.

9

Insuficienta diferenţiere a fenomenelor de corupţie ce au loc, a

instituţiilor implicate, duc la un criticism generalizat şi la o radicalizare a

opiniei publice în acuzarea sistemului politic de corupţie.

Există anumite domenii totuşi evidenţiate de cetăţeni ca fiind mai expuse

corupţiei: sistemul vamal, sistemul judiciar, poliţia, sistemul

administraţiei publice. Comenzile publice reprezintă activitatea cea mai

prielnică corupţiei, în judecata majorităţii cetăţenilor, aici fiind incluse

lucrările publice pentru construcţii, sănătatea publică şi poliţia.

Opinia generala despre corupţie este una negativă, ea fiind percepută ca

un rău social. Totuşi corupţia nu este un fenomen condamnat

necondiţionat. O parte a cetăţenilor exprimă o opinie ambivalentă privind

corupţia , reacţie la o situaţie socială anomică pe termen lung. Corupţia

poate fi, din această privinţă, un mijloc eficient de a rezolva problemele

individuale. Este şi o dovadă a faptului că oamenii pot devia de la

principiile lor atunci când sunt confruntaţi cu probleme în viaţa de zi cu

zi. Din nefericire, există un grad ridicat de disponibilitate a cetăţenilor

pentru a lua parte la acte de corupţie, adică o capacitate de compromis şi

de deviere de la propriile principii în anumite condiţii cum ar fi îngrijire

medicală sau căutarea unui loc de muncă. În consecinţă, guvernul are o

mare responsabilitate pentru realizarea unor campanii de informare

publica si marketing social in domeniul descurajării participării populaţiei

la acte de corupţie. Dacă opţiunile cetăţenilor privind posibilităţile reale

ale societăţii de a rezolva problema corupţiei, sunt împărţite, în schimb

prognoza în ce priveşte capacitatea autorităţilor de a elimina acest

fenomen deviant este una pesimistă.

Guvernul României este conştient că în domeniul instituţional, cele trei

principale direcţii de luptă împotriva fenomenului corupţiei sunt:

10

- Reducerea rolului statului, prin diminuarea puterii sale discreţionare.

Aceasta se poate efectua fie prin liberalizare, fie prin introducerea unor

noi reguli implicite, cu caracter automat;

- Responsabilizarea instituţiilor în faţa cetăţenilor, prin obligarea

tuturor instituţiilor de decizie şi a tuturor funcţionarilor publici să

informeze societatea civilă cu privire la activităţile lor pentru a putea lua

atitudine în cazurile în care serviciile unor funcţionari nu sunt

satisfăcătoare;

- Flexibilizarea structurilor instituţionale şi co-interesarea

funcţionarilor din aparatul de stat în lupta împotriva corupţiei.

Strategia de luptă împotriva corupţiei trebuie să depăşească domeniul

strict instituţional şi să extindă şi în societatea civilă. Trebuie să se

urmărească schimbarea atitudinii cetăţenilor cu privire la fenomenul

corupţiei. Există o opinie răspândită şi eronată, potrivit căreia corupţia nu

este altceva decât o redistribuire, mai mult sau mai puţin normală, de

venituri între cetăţeni (sau companii) şi guvern. Informarea cetăţenilor

privind costurile sociale ale corupţiei şi efectele sale catastrofale pentru

comunitate este esenţială în schimbarea acestei percepţii.

Cel mai important element al strategiei de combatere a corupţiei rămâne

însă voinţa politică a autorităţilor. Voinţa politică este importantă

datorită acţiunii sistemice a doi factori:

Competiţia politică supune autorităţile publice presiunii specifice

concurenţei, determinându-i să caute legitimitatea şi credibilitatea prin

11

performanţe şi eficienţă. Totuşi, concurenţa între partidele politice trebuie

să fie regularizată printr-o legislaţie riguroasă, care să definească clar

principiile finanţării acestora. În primul rând, sunt avute în vedere:

- transparenţă şi legalitate în finanţarea partidelor, pentru ca

societatea să fie informată cu privire la sursele de finanţare şi pentru ca

legea să poată sancţiona orice donaţie informală şi ilegală.

- finanţarea partidelor de către stat (până la o anumită limită), având în

vedere că activităţile partidelor politice rămân totuşi de interes comun.

- limitarea nivelului cheltuielilor afectate propagandei electorale ar

scădea fondurile necesare acestei activităţi şi ar reduce miza pentru

eventuale practici de corupţie.

- limitarea sumelor de bani pe care statul sau persoanele / companiile

private le pot dona partidelor politice.

- interzicerea folosirii pârghiilor puterii de stat în scopuri ce ţin de

interesele de partid.

Celălalt factor este transparenţa în politică şi posibilitatea societăţii

civile de a controla actul politic. Există mai multe metode de a asigura

transparenţa actului politic:

- şedinţele adunărilor reprezentative, ale guvernului şi ale consiliilor

executive, precum şi marile procese din tribunale să fie deschise

publicului

- rezultatele voturilor din legislativ să fie făcute publice în detaliu

- publicarea unor rapoarte anuale privind activitatea diferitelor corpuri

instituţionale şi ale curţilor de apel etc.

O importanţă specială va fi acordată controlului legal asupra conflictului

de interese sau a oricăror situaţii în care un demnitar are interese

12

personale direct legate de activitatea sa oficială, astfel încât s-ar crea nişte

pârghii propice practicilor corupte.

Guvernul României se angajează in combaterea corupţiei considerând că

este de datoria autorităţilor să creeze cadrele legislative si executive

pentru eliminarea acestui flagel. Acţiunea Guvernului pentru combaterea

corupţiei va trebui să fie pusă mai bine în valoare iar rezultatele mai bine

promovate în plan intern, către opinia publică, dar şi în plan extern. Ele

înseamnă mai multă acţiune, rezultate mai rapide, legi mai aspre şi mai

cuprinzătoare, o administraţie mai profesionistă, care îşi cunoaşte

îndatoririle în relaţia cu cetăţenii şi a cărei activitate este bine

reglementată. De asemenea, aceste măsuri nu înseamnă o acţiune de

imagine ci o reconfirmare, în plan practic, a voinţei politice a Guvernului

de a-şi asuma cu toată energia misiunea care îi revine în această luptă, pe

care o propune ca alianţă a întregii societăţii româneşti.

13

II. FENOMENUL CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA –

EVALUĂRI ŞI RECOMANDĂRI ALE

ORGANISMELOR INTERNAŢIONALE

Majoritatea rapoartelor realizate de organizaţii internaţionale sau

de asociaţii reprezentând mediul de afaceri subliniază faptul că tema

corupţiei este una dintre cele mai semnificative teme politice în

dezbaterea publică actuală în România. De modul în care Guvernul

României şi, în ansamblu, societatea românească vor reuşi să

demonstreze prin rezultate concrete angajamentul de a lupta împotriva

acestui fenomen, va depinde răspunsul pozitiv aşteptat de la partenerii

externi, sub aspect politic şi economic.

Rapoartele consultate în formularea acestei evaluări sunt:

Rapoartele OECD-2002, Raportul de ţară al FMI/2002-254, Raportul

Băncii Mondiale-Transition2002, Raportul Economist Intelligence Unit,

Raportul „Transparency International-2002”, Raportul Freedom House,

Raportul Heritage Index of Economic Freedom 2003, Raportul de ţară al

Comisiei Europene pentru România, Raportul Parlamentului European,

Raportul BERD- Transition Report 2002, Raportul GRECO, Rapoartele

lunare de avertizare UNDP/SAR, Raportul Institutului Open Society

pentru 2002, Financial Times/USAID-2002, Raportul Departamentului

de Stat/US Trade Representative, Deutsche Bank Research-EU

Enlargement Monitor 2002, Raportul „Climatul economic în România

2001”-sondaj efectuat de GTZ în rândul investitorilor germani, Raportul

„Un climat investiţional pentru aderarea la Uniunea Europeană”-

elaborat de Consiliul Investitorilor Străini.

14

Rapoartele indică faptul că fenomenul corupţiei afectează mai

multe nivele: mecanismele deciziei politice şi guvernamentale;

administraţia centrală şi locală, în mod particular instituţiile din domeniul

justiţiei şi controlului economic şi administrativ, ca şi nivelul instituţional

în general, în administraţie, cu implicaţii asupra activităţilor economice şi

sociale.

Sondajele invocate de unele dintre rapoarte indică obsesiv faptul că

declinul încrederii populaţiei în Guvern s-ar datora nemulţumirii faţă de

modul în care Guvernul reuşeşte să obţină progrese în lupta contra

corupţiei. Este un fapt recunoscut că populaţia şi-a manifestat constant

nemulţumirea în legătură cu această temă faţă de toate guvernele care

s-au succedat începând din 1990.

Problema principală a luptei împotriva corupţiei în România se

datorează, conform Raportului GRECO, faptului că instituţiile direct

implicate în această luptă, în primul rând justiţia şi poliţia, sunt ele însele

acuzate de presupuse acte de corupţie.

Se fac multiple observaţii pozitive cu privire la introducerea unui

cadru legislativ mai cuprinzător pentru combaterea acestui fenomen,

notând progresele instituţionale şi introducerea legislaţiei privind domenii

conexe, între care combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor,

reglementarea finanţării partidelor politice sau a achiziţiilor publice.

Se semnalează ca element pozitiv crearea Parchetului Naţional

Anticorupţie, adoptarea Programului Naţional de Prevenire şi a Planului

Naţional de Acţiune împotriva corupţiei.

Observaţiile critice cu privire la sistemul administrativ şi legislativ

se concentrează pe următoarele concluzii:

15

- Există o corupţie administrativă – ce activează în zona aplicării

legilor, reglementărilor, şi o corupţie cu tendinţă către „statul captiv” –

care afectează procesul legislativ şi alterează reglementările conform

anumitor interese private. Aceasta reprezintă a importantă povară pentru

firme şi mediul de afaceri.

- Corupţia contribuie la agravarea sărăciei şi la slăbirea sistemului

de servicii către cetăţeni, fiind alimentată de slăbiciunile din administraţia

publică. O problemă importantă în prevenirea şi combaterea corupţiei este

slaba încredere a cetăţenilor în reformele iniţiate pentru prevenirea

acestui fenomen.

- Instituţiile percepute de populaţie cu un nivel ridicat de corupţie

sunt: Vama, sistemul judecătoresc, sistemul privatizării, Parlamentul,

sistemul de sănătate, poliţia, Guvernul - ministerele, Garda Financiară,

avocaţii şi notarii ş.a. Fenomenul corupţiei mici (mita, atenţie) tinde să

devină acceptat şi recunoscut în domenii cu impact direct asupra

condiţiilor de viaţă.

- Este acreditată practica mitei în serviciile publice, incluzând

sectorul sănătate, educaţie, utilităţi publice, înregistrarea civilă ş.a.

Întreprinzători străini semnalează ca fiind un fenomen alarmant

orientarea unor decizii parlamentare în funcţie de interese private

selective; sunt invocate în context implicarea parlamentarilor în afaceri

private ca şi modul de finanţare a partidelor.

Conflictul de interese nu este în mod clar stipulat legal într-o lege

specială iar declaraţiile de avere ale persoanelor cu funcţii nu sunt publice

şi nu sunt controlate la terminarea mandatelor în funcţie.

16

Corupţia în sistemul judiciar este percepută ca fiind mult mai mare

decât în poliţie şi este principala sursă care alterează grav încrederea

populaţiei în administraţie şi a investitorilor străini în mediul economic.

Tot în domeniul aplicării justiţiei se semnalează presupuse implicări ale

instituţiilor executive în activitatea justiţiei. De asemenea, se semnalează

lipsa condiţiilor de bază pentru un arbitraj în afara instanţei.

Se consideră că excesul de ordonanţe de urgenţă deschide calea

către decizii discreţionare în favoarea unor interese directe în domeniul

cheltuielilor publice. Se consideră că, în prezent, cadrul legal este prea

permisiv şi opţional în ceea ce priveşte exceptarea de la plata taxelor sau

reducerea acestora.

Se semnalează suprapuneri instituţionale şi de competenţe între

Parchetul Naţional Anticorupţie, Garda Financiară şi Poliţie. Se

recomandă întărirea autonomiei de acţiune a Parchetului Naţional

Anticorupţie prin mai buna definire a statutului procurorilor şi asigurarea

stabilităţii acestora. Abilitatea de a asigura ocuparea posturilor la nivel

local ale PNA este privită ca un test major pentru Guvern. Este

menţionată ca fapt pozitiv întărirea rolului Consiliului Suprem al

Magistraturii în selectarea şi numirea magistraţilor pe criterii obiective de

competenţă.

Ca sursă pentru perpetuarea micii corupţii sunt indicate serviciile

oferite de administraţia financiară (vama şi secţiile financiare). În plan

local se reclamă clientelismul în alocarea unor contracte publice.

Tot ca sursă de corupţie se indică birocraţia şi reglementările

excesive, în special în privinţa înregistrării firmelor private, perpetuarea

sistemului de controale administrative şi inspecţii repetate cu scopul de

obţinere de foloase necuvenite.

17

Un procent important dintre firme (50%) ar accepta să contribuie

cu fonduri la lupta împotriva corupţiei în loc să plătească mită. Conform

Raportului BERD, România se situează în categoria ţărilor în care firmele

trebuie să plătească, în medie, mai mult de 2% din totalul veniturilor

anuale ca mită, cu menţiunea constatării unei îmbunătăţiri faţă de 1999 a

procentului celor care efectuează astfel de plăţi (de la 51% la 37%).

La nivelul percepţiei publice şi educaţiei civice, se constată

insuficienta educaţie publică privind combaterea corupţiei şi integritatea.

Unele rapoarte ale organizaţiilor internaţionale indică presupuse

acte de corupţie în presă dar şi existenţa unor presiuni asupra mass-media

prin finanţarea publicităţii.

Astfel de observaţii critice, preluate de la an la an (mai ales având

în vedere sistemul de reportare întârziată a indicilor de ţară în publicaţiile

unor organizaţii internaţionale) contribuie la înscrierea României în

categoria „Regim politic concentrat” (după Croaţia, Bulgaria, înainte de

R. Kârghiză, Moldova, Rusia). De asemenea, indicele alocat României de

Raportul organizaţiei „Transparency International” privind nivelul

corupţiei, pentru anul 2001 este 2.60 din 10, ţara noastră fiind situată pe

locul 77 din 102 ţări evaluate. Astfel de atribute au implicaţii directe

asupra nivelului de încredere al investitorilor străini, asupra mediului

politic şi de afaceri din exterior şi implicit afectează profilul ţării noastre

în procesul de aderare la structurile europene şi euro-atlantice.

Între recomandările pe care o mare parte dintre rapoartele

menţionate ca şi reprezentanţi ai mediului diplomatic sau ai asociaţiilor

oamenilor de afaceri le fac privind prevenirea şi combaterea fenomenului

corupţiei în România, pot fi menţionate următoarele aspecte:

18

Mediul internaţional de afaceri consideră că este necesară o

modificare în abordarea de către Guvernul României a luptei împotriva

corupţiei, prin mutarea accentului de la reforma administraţiei şi a

managementului finanţelor publice la cauzele structurale ale corupţiei şi

la relaţia mai largă dintre acestea. Se consideră că, pentru a asigura mai

multă eficienţă Strategiei iniţiate de Guvern, sunt necesari cinci piloni de

referinţă:

- întărirea constrângerilor instituţionale : prin îmbunătăţirea cadrului

legislativ, asigurarea unui sistem juridic mai independent şi eficient care

să asigure restabilirea reputaţiei sale în percepţia publică, clarificarea

statutului judecătorilor şi al procurorilor.

- întărirea managementului sectorului public prin realizarea unor măsuri

mai eficiente în domeniul reformei administraţiei publice, în toate

componentele sale, revizuirea structurii administraţiei centrale prin

clarificarea rolului şi funcţiilor instituţiilor şi evaluarea performanţei pe

baza unor indicatori clari şi măsurabili. Se include în această categorie

dezvoltarea unui sistem bugetar mai eficient, realizarea reformei

sistemului impozitelor şi taxelor, inclusiv a celui vamal. Ca element de

bază în acest domeniu se indică îmbunătăţirea prestării de servicii publice

prin descentralizarea responsabilităţii şi asigurarea unor proceduri bine

stabilite pentru relaţia cu cetăţenii (coduri de conduită).

- Creşterea responsabilităţii şi transparenţei politice prin asigurarea unui

sistem mai transparent de luare a deciziilor de către funcţionarii publici,

asigurarea transparenţei finanţării partidelor politice, identificarea

modalităţilor de control şi gestionare a conflictelor de interese.

- sprijin pentru dezvoltarea unui sector privat competitiv prin accelerarea

reformei economice (privatizare, reforme sectoriale, liberalizarea

comerţului şi a preţurilor, simplificarea sistemului fiscal), restructurarea

19

competitivă a monopolurilor de stat, în special a celor din sectorul

utilităţilor publice; creşterea transparenţei prin încurajarea şi facilitarea

implicării asociaţiilor oamenilor de afaceri.

- încurajarea de către Guvern a participării societăţii civile, alături de

media, ca aliaţi, în lupta împotriva corupţiei, inclusiv prin dobândirea

unor funcţii precise în aplicarea Programului naţional de luptă împotriva

corupţiei.

În legătură cu planificarea şi gestionarea strategiei guvernamentale

de combatere a corupţiei, se recomandă o mai bună coordonare

interdepartamentală, creşterea susţinerii politice şi publice pentru

realizarea măsurilor propuse şi accelerarea adoptării şi implementării

măsurilor administrative şi legislative stabilite prin Strategia Naţională

pentru combaterea corupţiei.

Este considerată ca esenţială consolidarea acţiunii Parchetului

Naţional Anticorupţie. De asemenea este vital ca acesta să aibă o

vizibilitate bună iar cazurile, indiferent de nivel să fie reflectate public.

Se recomandă eliminarea lacunelor legislative şi a neclarităţilor ce

sunt interpretate ca fiind sursă potenţială de ineficienţă sau limitare a

efortului de combatere a corupţiei. Sunt indicate ca domenii critice cele

care au legătură cu competiţia ilicită, obstacolele administrative,

fiscalitatea şi funcţionarea administraţiei publice, pe care comunitatea

internaţională de afaceri din România le reclamă insistent ca surse de

corupţie. O altă prioritate se leagă de simplificarea şi reorganizarea

modalităţilor de apel pentru reducerea abundenţei de cazuri care sufocă

Curtea Supremă.

20

Există un număr de legi care reprezintă o prioritate în percepţia

partenerilor externi: Legea conflictului de interese şi Legea declaraţiilor

de avere care trebuie să includă toate nivelele politice şi administrative. O

prioritate este şi adoptarea Legii finanţării partidelor politice care ar

trebui să includă poziţiile comune ale tuturor partidelor şi societăţii civile.

Se recomandă eficientizarea etapelor de anchetă prin completarea

instrumentelor juridice necesare, Legea agenţilor sub acoperire, Legea

protecţiei martorilor, Legea “colaboratorului voluntar” de justiţie ş.a., cât

şi prin întărirea independenţei instanţelor. Evitarea oricăror interferenţe

politice este o altă prioritate indiferent de nivelul cazurilor investigate.

Este semnalată cu insistenţă necesitatea unor măsuri mari vizibile

privind reforma administrativă. In strânsă legătură cu creşterea capacităţii

instituţionale şi a profesionalismului administraţiei, o prioritate este

adoptarea Codului de Etică al Funcţionarilor Publici, prin promovarea şi

susţinerea unei dezbateri publice pe marginea acestui act normativ.

Pentru asigurarea unei mai mari receptivităţi a instituţiilor abilitate

în combaterea corupţiei la semnalele şi sesizările cetăţenilor, ale

oamenilor de afaceri români şi străini, se solicită realizarea unor puncte

de contact direct între reprezentanţii Guvernului şi cetăţeni, companii şi

organizaţii care doresc să semnaleze cazuri de corupţie sau bariere

administrative.

21

III. STADIUL APLICĂRII PLANULUI NAŢIONAL

DE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI

III.1 JUSTITIE

În cursul anului 2001, a fost adoptat prin ordin al ministrului

justiţiei, Planul sectorial de acţiune anticorupţie. În cadrul Ministerului

Justiţiei au fost identificate următoarele sectoare vulnerabile si factori de

risc din activităţi specifice.

Ministerul Justiţiei

I. Biroul pentru acordarea cetăţeniei;

II. Serviciul pentru relaţia cu publicul;

III. Direcţia judiciară

IV. Direcţia Generală a Penitenciarelor

Instanţele şi Ministerul Public

I. Relaţiile cu publicul

II. Activitatea judiciară

III. Activitatea de grefă

IV. Repartizarea cauzelor

22

A. Cauze, condiţii, factorii criminogeni

Cauze generale

Justiţia a acumulat în societatea românească aflată în tranziţie un

deficit de credibilitate a cărui cauzalitate începe să se contureze. Existenţa

corupţiei în justiţie şi imaginea negativă a acesteia sunt determinate de

neclarităţi legislative, necorelări instituţionale, motivaţii economice,

carenţe în educaţie şi mentalităţi.

Prestigiul magistraţilor a fost erodat de lipsa de determinare, de

transparenţă şi de indecizia manifestate în trecut, în adoptarea unor

măsuri ferme împotriva corupţiei din magistratură, prin aplicarea unor

sancţiuni disciplinare minime sau impunerea demisiei, având ca efect

reciclarea corupţiei în interiorul sistemului prin trecerea ca avocat, notar

etc. a magistraţilor bănuiţi de corupţie.

Sistemul justiţiei receptează marea corupţie atunci când pe rolul

parchetelor şi instanţelor ajung cauze foarte importante, iar acestea sunt

supuse unor puternice presiuni din partea grupurilor de interese (aspecte

semnalate cu ocazia bilanţului pe anul 2001 – Curtea de Apel Braşov).

Mica corupţie se manifestă, cu deosebire, în relaţiile cu marea masă a

justiţiabililor care, în situaţia în care sunt nedreptăţiţi din cauza

inabilităţii, nepriceperii, superficialităţii sau lipsei de experienţă a

magistraţilor, consideră nedreptatea tot ca un rezultat al actelor de

corupţie. Extrapolarea erorilor din cazurile particulare la întregul corp al

magistraţilor, contribuie la afectarea prestigiului acestora. Totodată, este

evidentă şi contribuţia adusă prin atitudinea unor autorităţi, instituţii sau

persoane care participă, mijlocesc sau ajută la înfăptuirea actului de

justiţie (organe de cercetare penală, avocaţi, experţi, executori

23

judecătoreşti, experţi etc.) care îşi justifică neajunsurile din propria

activitate pe seama aşa zisei incompetenţe sau corupţii a magistraţilor.

Toate aceste disfuncţionalităţi decurgând unele chiar din modul în care

a fost concepută şi redactată Legea 78/2000, iar altele decurgând din

dificultăţile de ordin organizatoric, logistic ca şi din atitudinea

neangajantă a unor factori de decizie din domeniu, s-au regăsit proiectate

în rezultatele de combatere a corupţiei.

Cauze speciale, particulare

Unele dintre principalele cauze ale prezenţei şi perpetuării corupţiei în

justiţie sunt:

- Lipsa unui cadru legislativ coerent şi stabil, judecătorii şi

procurorii fiind confruntaţi cu un volum foarte mare de dosare în

care sunt incidente prevederile mai multor legi, conţinând dispoziţii

confuze şi chiar contradictorii, neclare şi fără rigoare juridică care

determină adoptarea de soluţii controversate, criticabile.

- Deficienţele din activitatea unor magistraţi constând în adoptarea

sau pronunţarea unor hotărâri greşite, prelungirea nejustificată

a judecării unor cauze sau tergiversarea urmăririi penale,

precum şi depăşirea exagerată a termenelor pentru motivarea

soluţiilor sau amânarea repetată a pronunţărilor amplifică

această neîncredere;

- Acordarea inamovibilităţii şi stabilităţii unor judecători şi

procurori cu experienţă redusă imediat după promovarea

examenului de capacitate;

- Tratarea necorespunzătoare a justiţiabililor în sălile de judecată

sau birourile procurorilor;

24

- Inexistenţa unei practici unitare la nivelul instanţelor

judecătoreşti;

- Insuficienta ocupare a schemelor de personal, deficienţe în

selecţionarea, numirea, perfecţionarea profesională şi promovarea

magistraţilor;

- Spaţii insuficiente şi dotări necorespunzătoare ale instanţelor şi

parchetelor;

- Insuficienta dotare cu tehnologie informatică a instanţelor şi

parchetelor, inexistenţa structurilor informatizate necesare

îmbunătăţirii managementului şi administrării justiţiei;

- Accesul neîngrădit în toate spaţiile instanţelor, inclusiv în

birourile judecătorilor a unor persoane din afara instanţelor şi

discuţiile necontrolate purtate pe holurile instanţelor, de natură să

amplifice neîncrederea justiţiabililor în imparţialitatea şi

moralitatea magistraţilor;

- Deficienţele din comportarea şi modul de realizare a sarcinilor de

serviciu de către personalul auxiliar, birocraţia şi lipsa de

solicitudine a acestuia, în condiţiile unei aglomerări permanente a

instanţelor şi parchetelor, determină, de asemenea, conturarea unei

opinii generale defavorabile;

- Mentalitate, carenţe profesionale şi deontologice ale unor

judecători şi procurori;

- Presiunea exercitată asupra magistraţilor de valorile enorme

disputate şi interesele importante aflate în litigiile de pe rolul

instanţelor;

- Insuficienta informare a populaţiei cu privire la rolul, poziţia şi

controlul puterii judecătoreşti;

- Exacerbarea mediatizării unor comentarii nefavorabile privind

activitatea globală sau punctuală a instanţelor şi parchetelor, cu

25

referire directă la profesionalismul, cinstea şi probitatea

magistraţilor.

B. Progrese în consolidarea capacităţii instituţionale de prevenire şi

combatere a corupţiei în justiţie.

Astfel a fost înfiinţat şi funcţionează Parchetul Naţional

Anticorupţie, în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 43/2002, aprobată prin

Legea nr. 503/2002; totodată, prin HG nr. 542/2002, Guvernul a

suplimentat bugetul Ministerului Public cu sumele necesare asigurării

funcţionării PNA. A fost înfiinţat Institutul Naţional de Criminologie prin

HG nr. 772/2002, modificată prin HG nr.1065/2002;

Măsurile preventive adoptate constau în:

a. Coduri deontologice

În anul 2001 a fost adoptat Codul Deontologic al Magistraţilor

(Hotărârea nr. 169 a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 18

septembrie 2001). Codul deontologic a fost transmis, imediat după

adoptarea sa, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă

acestea, pentru a fi adus la cunoştinţa celor cărora li se adresează.

Totodată, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea asigură

periodic participarea magistraţilor la cursuri şi activităţi de promovare a

noului cod deontologic.

b. Reglementări interne

Noul Regulament de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei

a fost aprobat în şedinţa de colegiu din 25 octombrie 2002.

c. Reformă instituţională, management

26

Încă din anul 2001 au fost luate măsuri cu caracter administrativ

pentru prevenirea actelor de corupţie şi întărirea disciplinei în rândul

magistraţilor. Măsurile privesc:

- redefinirea sistemului de selecţie, numire şi promovare a magistraţilor;

- creşterea rolului controlului şi a exigenţei în evaluarea şi sancţionarea

abaterilor deontologice şi a faptelor de natură penală;

- construirea de noi sedii pentru instanţe şi parchete

- asigurarea unei salarizări corespunzătoare magistraţilor

Selecţia magistraţilor – începând cu anul universitar 2001 –

2002, la concursul de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii pot

candida numai absolvenţii facultăţilor de drept, care au obţinut la

examenul de licenţă media minimă 8,50. Pentru admiterea la Institutul

Naţional al Magistraturii, candidatul trebuie să obţină cel puţin media

generală 8. Durata cursurilor a fost stabilită la 2 ani.

Promovarea magistraţilor – a fost adoptat un nou Regulament

privind organizarea şi desfăşurarea examenului în vederea promovării în

funcţie de execuţie vacante sau pe loc la instanţele de judecată şi la

parchetele de pe lângă acestea

Evaluarea Magistraţilor – anual, conducătorii instanţelor de judecată

şi ai parchetelor completează o fişă de evaluare şi apreciere a activităţii

magistratului.

d. Măsuri specifice de stopare a birocraţiei

- Prin ordinul ministrului justiţiei nr. 854/2002 s-au instituit norme stricte

şi clare privind modul de acordare a audienţelor şi de primire şi

soluţionare a petiţiilor;

- A fost înfiinţat Secretariatul Tehnic care asigură evidenţa şi circulaţia

unitară a documentelor în cadrul instituţiei;

27

- A fost instituit un sistem informatizat de evidenţă a accesului în

instituţie;

C. Legislaţie

- A fost adoptată Legea privind protecţia martorilor;

- Au fost ratificate: Convenţia civilă şi cea penală ale Consiliului Europei

privind corupţia prin Legea nr. 147/2002 şi, respectiv, nr. 27/2002,

precum şi Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea,

sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, prin Legea nr.

263/2002;

- A fost ratificată Convenţia ONU împotriva criminalităţii organizate

transnaţionale şi două dintre Protocoalele adiţionale, prin Legea nr.

562/2002;

D. Programe de asistenţă tehnică şi financiară

Programul RO9910.05 de întărire a capacităţii instituţiilor statului

de luptă împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Ministerul

Justiţiei alături de alte ministere şi instituţii beneficiare ale programului

(Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor Publice

prin Direcţia Generală a Vămilor, Corpul de Control al Primului

Ministru), derulează acest program care îmbina:

- o componentă de investiţii – 2 milioane euro – vizând dotarea

Parchetului Naţional Anticorupţie cu tehnică informatică;

- o componentă de înfrăţire instituţională, menită să îmbunătăţească

legislaţia şi cadrul instituţional anticorupţie.

Rezultate concrete ale programului:

28

- asistenţa acordată de partenerii spanioli la elaborarea proiectului de act

normativ privind constituirea Parchetului Naţional Anticorupţie;

- organizarea a 48 de seminarii de pregătire specializată pentru procurori,

poliţişti şi lucrători ai Direcţiei Generale a Vămilor;

- organizarea a trei conferinţe internaţionale pe teme de interes precum

relaţia Justiţia – Presă, Procurorul european, Independenţa justiţiei.

- dotarea Parchetului Naţional Anticorupţie, Ministerului Justiţiei,

Corpului de control al primului – ministru, Ministerului de Interne şi

Ministerului Finanţelor Publice cu 130 de calculatoare şi aplicaţii

software.

PHARE 1997 – are ca obiectiv crearea unei aplicaţii software cu

două module, primul de management a dosarelor parchetelor şi

instanţelor iar al doilea vizând constituirea unei baze de date a legislaţiei

şi jurisprudenţei. În realizarea programului s-au constituit şi sunt

operative 9 staţii pilot.

PHARE 2003 – Proiectul urmăreşte extinderea infrastructurii

informatice a Parchetului Naţional Anticorupţie şi la nivel local.

Programul ABA-CEELI privind reformarea managementului

instanţei, revizuirea modului de pregătire şi programare a şedinţelor de

judecată. Prin acest program s-a implementat la trei instanţe pilot din

Bucureşti şi Iaşi un sistem informatizat de repartizare aleatorie a

dosarelor.

Proiectul de asistenţă tehnică finanţat de Banca Mondială în

vederea analizării legislaţiei principalelor ramuri de drept. Un grup de

experţi urmează a analiza şi propune modificarea în vederea clarificării a

29

unor aspecte legislative ce pot conduce la neclarităţi şi favoriza în acest

mod săvârşirea actelor de corupţie.

III.2 ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

A.MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

Pornind de la faptul că lupta împotriva corupţiei constituie o prioritate

a Guvernului României, autorităţile administraţiei publice centrale şi

locale au acţionat pentru reducerea efectivă a ariei de manifestare a

acestui fenomen.

Ministerul Administraţiei Publice a elaborat Strategia privind

accelerarea reformei administraţiei publice centrale şi locale care a vizat

în principal:

A.1.Crearea unui nou cadru legal de organizare şi funcţionare a

administraţiei publice centrale şi locale, în concordanţă cu principiile

Cartei Europene a autonomiei locale şi ale spaţiului administrativ

european.

Adâncirea procesului de descentralizare a serviciilor

publice şi de apropiere a administraţiei de cetăţean, prin

adoptarea unor acte normative ce privesc:

30

- Serviciile publice de gospodărie comunală: alimentare cu apă şi

canalizare; salubritate; transport public local; furnizarea energiei

termice; gestionarea spaţiului locativ şi a zonelor verzi;

- Înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor de

Gospodărie Comunală cu atribuţii în reglementarea şi

supravegherea activităţii operatorilor din domeniul serviciilor

publice de gospodărie comunală;

- Amenajarea teritoriului şi urbanismului;

- Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice

comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor, evidenţa

persoanelor şi pentru situaţiile de urgenţă.

A.2. Aplicarea cu fermitate a legilor proprietăţii

prin modificările necesare aduse Legilor fondului funciar şi forestier şi

adoptarea Programului naţional privind eliberarea titlurilor de proprietate

în proporţie de peste 90% la sfârşitul anului 2002, faţă de 58,5% la

sfârşitul anului 1996 şi 66,5% la 31 decembrie 2000.

- S-a prelungit de două ori, cu câte trei luni, termenul de depunere a

notificărilor la Legea nr.10/2001, precum şi termenul de depunere a

actelor doveditoare ale dreptului de proprietate. În prezent se acţionează

pentru aplicarea acestor prevederi.

Aplicarea legilor proprietăţii se înscrie într-o abordare

pragmatică a Guvernului privind proprietatea. Cea mai bună

metodă de luptă împotriva corupţiei este aceea de a elimina

cauzele ei: neclaritatea, instabilitatea şi ambiguitatea în

statutul proprietăţii.

31

A.3. Au fost luate măsurile necesare pentru realizarea cadrului

juridic privind depolitizarea aparatului administrativ prin adoptarea

legislaţiei secundare de punere în aplicare a Legii nr.188/1999 privind la

Statutul funcţionarilor publici. În acest sens, Guvernul a adoptat cinci

hotărâri având ca obiect: metodologia de evaluare a performanţelor

profesionale; organizarea şi funcţionarea concursurilor pentru ocuparea

unei funcţii publice; constituirea comisiilor de disciplină; funcţionarea

comisiilor paritare; regulile aplicabile funcţionarilor publici debutanţi.

În vederea formării profesionale a personalului din

administraţia publică, s-a înfiinţat Institutul Naţional de

Administraţie şi au fost luate măsurile necesare pentru

reorganizarea activităţii celor şase centre regionale de

perfecţionare existente şi crearea a două noi centre.

Prin elaborarea acestor acte normative, s-a urmărit modernizarea

administraţiei publice centrale şi locale, precum şi întărirea cadrului

legislativ de prevenire şi reducerea fenomenului de corupţie.

A.4. S-a creat, totodată, un adevărat parteneriat şi dialog

constructiv între administraţia centrală şi cea locală. S-au obţinut, de

asemenea, progrese importante în schimbarea relaţiei dintre autoritate şi

cetăţean, în sensul că administraţia se află în slujba cetăţeanului şi nu

invers.

Pornind de la necesitatea apropierii administraţiei de fiecare

comunitate locală, dar mai ales faţă de cetăţean, a creşterii

calităţii serviciilor prestate populaţiei, precum şi de la

exigenţele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat Strategia

privind accelerarea reformei administraţiei publice şi

32

Strategia privind informatizarea administraţiei publice

centrale şi locale.

Sunt în pregătire şi vor fi dezbătute în Guvern, în perioada

imediat următoare, alte trei strategii care vizează:

managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;

modernizarea cadastrului; dezvoltarea serviciilor publice de

gospodărie comunală.

A.5. Progresele evidente înregistrate în reforma din administraţia

publică au fost recunoscute de altfel, prin Raportul de ţară al Comisiei

Europene pe anul 2001, în care se menţionează: „De la alegeri au fost

realizate reforme care au îmbunătăţit funcţionarea Guvernului.

Cooperarea interministerială a crescut, îmbunătăţindu-se substanţial

capacitatea instituţională de a elabora politici publice... Prin

restructurarea de amploare a Executivului s-a îmbunătăţit coeziunea

administraţiei publice... A fost, de asemenea, înregistrat un progres

important prin descentralizarea puterilor către autorităţilor locale”.

A.6. În centrul strategiei de reformă, s-a avut în vedere faptul că

descentralizarea este procesul combinat al transferului de

autoritate/responsabilitate administrativă în interiorul aceleiaşi

structuri administrative şi al transferului de

autoritate/responsabilitate către structuri ale administraţiei locale.

Accelerarea procesului de descentralizare a pus accent pe:

Asigurarea unui cadru democratic de luare a deciziei

prin creşterea gradului de reprezentare a cetăţenilor.

Dezvoltarea managementului public, prin calitatea

deciziei publice şi prin implicarea directă a comunităţii

33

locale, prin creşterea integrităţii funcţionarului public şi a

transparenţei deciziei.

Îmbunătăţirea nivelului serviciilor publice şi, pe această

cale, a bazei de venituri la bugetele locale, prin

introducerea unui sistem de management bazat pe

indicatori de performanţă.

Creşterea eficienţei mobilizării şi alocării resurselor

pentru programele/proiectele naţionale/ locale prin

coordonarea şi îmbunătăţirea sistemului de informaţii.

O componentă majoră a procesului de reformă a administraţiei

publice locale a reprezentat-o consolidarea autonomiei patrimoniale a

comunităţilor locale, prin aplicarea prevederilor Legii nr.213/1998

privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

La sfârşitul anului 2001 şi în cursul anului 2002, au fost atestate,

prin hotărâri ale Guvernului, inventarele cuprinzând bunurile din

domeniul public al tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, mai puţin al

municipiului Bucureşti şi al municipiului Cluj-Napoca, unde acest proces

nu a fost finalizat de către autorităţile executive ale administraţiei publice

locale.

În vederea creării unei reale autonomii financiare a

comunităţilor locale, s-au urmărit două obiective esenţiale:

Asigurarea finanţării transparente şi stabile a

dezvoltării economice durabile a ţării şi, pe această bază,

susţinerea unui amplu Program social, iniţiat de Guvern.

34

Trăsătura cea mai importantă a gestiunii fondurilor bugetare, este

respectarea cu stricteţe a criteriului performanţei economico-sociale, care

se realizează prin extinderea substanţială a finanţării pe bază de

programe.

Descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei

locale administrative şi financiare au determinat îmbunătăţirea

substanţială a sistemului de asigurare a surselor de finanţare ale

administraţiei publice locale, în corelaţie cu responsabilităţile

transferate acestora.

A.7. În contextul armonizării prevederilor legislative interne cu

cele comunitare un rol important l-a avut adoptarea noii Legi a

administraţiei publice locale nr.215/2001 care reglementează regimul

general al autonomiei locale, defineşte atribuţiile şi competenţele

autorităţilor locale şi întăreşte responsabilitatea aleşilor locali faţă de

cetăţean.

Legea stabileşte numărul de consilieri pe criterii de

funcţionalitate, întărirea legăturii dintre administraţie şi

cetăţean, prin aplicarea principiului consultării publice în

probleme locale de interes deosebit.

Este definită mai clar instituţia prefectului, precizându-se

atribuţiile şi competenţele acestuia, privind controlul de

legalitate al actelor autorităţilor administraţiei publice

locale, precum şi al actelor emise de serviciile publice

descentralizate organizate la nivelul unităţilor

administrativ-teritoriale. Legea conţine pentru prima dată

dispoziţii-cadru esenţiale privind autonomia locală.

35

A.8. Ministerul Administraţiei Publice, împreună cu Ministerul

Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a elaborat un proiect de

hotărâre a Guvernului privind dotarea autorităţilor publice şi a

serviciilor publice descentralizate cu infochioşcuri, acesta urmând a fi

înaintat Guvernului spre aprobare în luna ianuarie 2003.

Reţeaua naţională de infochioşcuri va fi constituită dintr-un număr

de aproximativ 5.000 de astfel de unităţi, distribuite după criterii statistice

şi criterii administrativ-teritoriale, la consiliile judeţene, consiliile locale,

prefecturi şi direcţiile descentralizate din teritoriu.

Sistemul de achiziţii publice prin mijloace electronice care a

devenit funcţional în primăvara acestui an, se bazează pe folosirea

Internetului pentru îmbunătăţirea sistemului de achiziţii guvernamentale.

Prin utilizarea sistemului electronic de achiziţii publice s-au înregistrat, în

primele şase luni de funcţionare, economii medii de 26% (care au atins

valori de vârf, în unele cazuri, de 70%) faţă de achiziţiile în sistemul

clasic. S-au finalizat până în prezent peste 29.983 de licitaţii, iar valoarea

totală a tranzacţiilor din sistem se cifrează la peste 1.421 miliarde lei.

A.9. Prin O.G. nr.24/2002 s-a creat cadrul juridic necesar

implementării sistemului electronic de încasare a taxelor şi

impozitelor locale. Se va realiza, astfel, posibilitatea ca prin mijloace

electronice accesibile la distanţă, portaluri localizate în Internet, cetăţenii

să poată vizualiza sumele datorate ca taxe şi impozite locale, provenienţa

acestora, precum şi să beneficieze de instrumente pentru plata electronică

a acestora.

Primele proiecte au fost implementate în cursul acestui an

la Consiliile locale ale Sectorului 2 şi Sectorului 5 din

municipiul Bucureşti şi ale celor din municipiile

36

Timişoara şi Galaţi, iar soluţiile informatice dezvoltate au

fost prezentate în cadrul Conferinţei Naţionale a

informaticienilor din administraţia publică locală, care s-a

desfăşurat la Mangalia în luna iulie 2002.

Până la data de 1 februarie 2003, proiectul de plată

electronică a taxelor şi impozitelor locale va fi finalizat

la nivelul tuturor municipiilor din România, iar până în

trimestrul III 2003, aplicaţia va fi introdusă la nivelul

tuturor oraşelor.

A.10. Prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei Guvernului

nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor se conferă

posibilitatea autorităţilor de a aplica, pe lângă sancţiunile

contravenţionale principale consacrate (avertisment, amendă

contravenţională şi închisoarea contravenţională) şi o nouă sancţiune –

obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul

comunităţii. În acest fel, regimul juridic al contravenţiilor este privit

dintr-o perspectivă modernă şi apropiată actelor normative similare din

celelalte state europene.

A.11. Ordonanţa Guvernului nr.71/2002 privind organizarea şi

funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public

şi privat de interes local reglementează înfiinţarea, organizarea,

finanţarea, monitorizarea şi controlul funcţionării acestor servicii, ceea ce

va permite o gospodărire judicioasă şi eficientă a bunurilor aparţinând

proprietăţii publice şi private a unităţilor administrativ-teritoriale. Aceasta

va permite autorităţilor administraţiei publice locale atragerea de fonduri

de investiţii pentru dezvoltarea fiecărei comunităţi locale.

37

A.12. Pentru apropierea administraţiei de cetăţean, în afară de

descentralizarea serviciilor, creşterea autonomiei decizionale şi

diminuarea birocraţiei, accesul la informaţiile de interes public,

precum şi soluţionarea petiţiilor cetăţenilor constituie elemente

esenţiale.

În acest sens au fost elaborate şi adoptate următoarele acte

normative importante: Legea 544/2001 privind liberul acces la

informaţiile de interes public, precum şi Ordonanţa nr.27/2002 prin

care se reglementează activitatea de soluţionare a petiţiilor, creându-

se pentru prima dată posibilitatea ca persoanele fizice şi organizaţiile

legal constituite să se adreseze autorităţilor şi instituţiilor publice dar şi

obligativitatea acestora de a se pune în slujba cetăţeanului şi de a

soluţiona în termen legal solicitările lui.

Toate actele normative adoptate, precum şi cele care se află într-

un stadiu avansat de elaborare au drept scop combaterea corupţiei

în administraţia publică prin crearea unui sistem instituţional

eficient în prevenirea săvârşirii faptelor de corupţie, consolidarea

capacităţii de control şi eliminarea surselor de corupţie.

B. MINISTERUL DE INTERNE

In anul 2002, Ministerul de Interne a elaborat Planul sectorial de

acţiune împotriva corupţiei, precum şi strategiile sectoriale în structurile

din cadrul instituţiei, în cadrul cărora s-au avut în vedere următoarele

obiective: reorganizarea activităţii de culegere a informaţiilor, pregătirea

şi perfecţionarea structurilor economico-financiare, crima organizată,

38

identificarea domeniilor vulnerabile si a persoanelor pretabile săvârşirii

faptelor de corupţie, îmbunătăţirea managementului investigării faptelor

de corupţie, constituirea unei bănci de date computerizate despre

persoanele predispuse la comiterea faptelor de corupţie, folosirea noilor

tehnici de investigare a infracţiunilor de corupţie (investigatorul şi

informatorul acoperit si supravegherea electronica), atragerea mass-

media, ONG-urilor si opiniei publice in demascarea faptelor de corupţie.

Totodată, au fost identificaţi principalii factori de risc şi sectoarele

vulnerabile la corupţie, astfel:

B.1 Factorii de risc

Factori de risc de natură economică:

- menţinerea la un nivel ridicat a infracţiunilor economice grave

(contrabandă, evaziune fiscală, delapidare, gestiune frauduloasă);

- instituţionalizarea unor programe economice păgubitoare în

domeniul privatizării, restructurarea sectoarelor industriale (minerit,

industria chimică, construcţii de maşini) şi agricultură;

- grave deficienţe în organizarea cadrului normativ privind

evidenţierea şi colectarea la bugetele locale şi cel central a taxelor şi

impozitelor;

- reglementarea defectuoasă a unor activităţi economice cum ar fi

colectarea T.V.A., accizele, subvenţionarea unor produse sau servicii,

acordarea de reeşalonări la plata obligaţiilor faţă de stat fără garanţii şi

fără exercitarea unui control minim asupra acestei categorii de agenţi

economici;

- funcţionarea cu eludarea oricăror forme de control real a fondurilor

de investiţii, fondurilor financiare şi a pieţei de capital;

- gravele fraude din domeniul comercializării produselor petroliere;

39

- nerepatrierea valutei din activitatea de export;

- expatrierea unor importante sume în valută prin invocarea

importului de know-how, servicii externe etc., care în realitate sunt

fictive, etc.;

- menţinerea la un nivel ridicat a incidentelor de plată prin cecuri,

bilete la ordin etc.;

- funcţionarea defectuoasă a sistemului bancar, exemple fiind

falimentele bancare înregistrate până în prezent, a cooperativelor de

credit, al jocurilor de întrajutorare ce sunt mascate sub titulatura de

societăţi de investiţii financiare.

Factori de risc de natură socială :

- creşterea şomajului;

- reconversia deficitară a forţei de muncă către sectoarele productive şi

a serviciilor;

- menţinerea la un nivel ridicat a muncii la „negru”.

- reacţiile ezitante ale unor instituţii statale în faţa tendinţelor de

acutizare a criminalităţii şi perturbării ordinii publice, cu efecte directe în

planul scăderii coeziunii şi solidarităţii sociale;

- creşterea tot mai pronunţată a ecartului dintre diferite categorii de

populaţie în ceea ce priveşte nivelul de trai;

- nerespectarea normelor ecologice şi de protecţie a mediului,

favorizându-se apariţia unor catastrofe naturale;

- emigrarea specialiştilor din diferite domenii de vârf, fenomen ce

afectează semnificativ potenţialul de dezvoltare al societăţii româneşti.

B. 2. Sectoarele vulnerabile la corupţie :

- sectorul economico-financiar bancar;

40

- procesul de privatizare, evaluare şi vânzare a activelor şi

societăţile cu capital de stat;

- domeniul transferurilor de capital şi patrimoniu;

- sectoarele de producţie, transporturi şi servicii cu ocazia

aprovizionării cu materii prime şi materiale etc.;

- domeniul industriei şi resurselor materiale şi în special în sectorul

petrolier, industrie alimentară, producerea alcoolului etc.;

- sistemul vamal şi trecerii frontierei;

- sfera instituţiilor bugetare: învăţământ, sănătate, sport, cultură etc.

B.3. Factori de risc identificaţi în interiorul instituţiei :

- preocupări ale unor medii infracţionale de a corupe cadre din Ministerul

de Interne în scopul obţinerii unor tratamente privilegiate ;

- intervenţii interesate pentru facilitarea obţinerii, într-un timp scurt, a

unor acte (paşapoarte, cărţi de identitate, permise, taloane de

înmatriculare) ;

- deconspirarea de date către unele persoane aflate în atenţia organelor de

poliţie ;

- tergiversarea nejustificată a rezolvării unor cauze penale ;

- favorizarea intrării sau ieşirii din ţară a unor străini care nu îndeplinesc

condiţii legale ;

- nivelul scăzut al salarizării.

B.4. Îmbunătăţirea cadrului legislativ

Ministerul de Interne a fost iniţiator si co-iniţiator la elaborarea

următoarelor proiecte de acte normative:

41

- Propuneri pentru modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură

Penală, în vederea eliminării unor lacune şi incoerenţe, concretizate în

lipsa sau ambiguitatea reglementării anumitor aspecte, tratarea prin

aceleaşi legi ori în legi diferite a unor infracţiuni sau contravenţii fără să

existe o delimitare clară între ele, fiind de natură să creeze confuzii şi

interpretări diferite în aplicarea legii;

- Proiectul Hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea

Direcţiei Generale a Vămilor;

- Proiectul de Lege privind programul special de protecţie a martorilor;

- Proiectul de Lege privind regimul juridic al precursorilor ce pot folosi la

fabricarea ilicită a substanţelor stupefiante;

- Proiectul de Lege pentru combaterea crimei organizate;

- Proiectul Legii privind regimul paşapoartelor în România;

- Proiectul Legii pentru ratificarea Convenţiei Europene privind spălarea,

descoperirea, confiscarea produselor infracţiunii;

- Proiectul Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

- Proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de

aplicare a Codului Vamal;

- Proiectul Legii privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de

prevenire a criminalităţii;

- Încheierea unui protocol de colaborare între Inspectoratul General al

Poliţiei Române şi Direcţia Generală a Vămilor;

- Proiectul de Lege privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor.

De asemenea, s-a aprobat Codul Etic al Lucratorului Ministerului de

Interne prin Ordinului Ministrului nr. 260/2002.

42

B. 5. Consolidarea capacităţii de combatere a corupţiei

S-au detaşat 150 de funcţii de ofiţeri de poliţie judiciară la

Parchetul Naţional Anticorupţie şi s-a reuşit până în prezent încadrarea a

28 de funcţii.

În cadrul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă s-a

înfiinţat un compartiment specializat în informaţii privind prevenirea şi

combaterea marii corupţii.

S-a elaborat proiectul de înfiinţare a unei baze informatizate de

date in cadrul Ministerului de Interne menita să asigure optimizarea

cooperării intre structurile abilitate în combaterea corupţiei.

La Centrul de Studii Postuniversitare al Ministerului de Interne

s-au desfăşurat 45 de cursuri şi 16 simpozioane la care au participat 2.841

ofiţeri, în cadrul cărora au fost prezentate teme specifice activităţii de

luptă împotriva corupţiei. De asemenea, s-au organizat 12 cursuri

intensive de management pentru personalul de conducere de nivel,

superior şi pentru şefii/comandanţii unităţilor teritoriale ale Ministerului

de Interne.

În Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, precum şi în

şcolile de agenţi de poliţie şi subofiţeri sunt prevăzute discipline în cadrul

cărora sunt tratate teme privind lupta împotriva corupţiei, astfel :

- relaţii publice şi comunicare socială la Academia de Poliţie “Alexandru

Ioan Cuza”;

- etică poliţienească – relaţii publice şi comunicare, relaţia poliţist-

comunitate în instituţiile de învăţământ pentru formarea agenţilor de

poliţie/subofiţerilor.

S-au organizat şi s-a participat la cursuri de specializare pentru

însuşirea tehnicilor de investigare sub acoperire, folosirea mijloacelor

43

tehnice conspirate în culegerea de informaţii, investigarea şi cercetarea

faptelor de corupţie (7 cursuri şi seminarii).

B. 6. Management instituţional

Pentru îmbunătăţirea managementului la nivelul Ministerului de

Interne, s-au adoptat următoarele acte normative :

- Ordinul ministrului de interne nr.320/2002 privind activitatea de

management resurse umane în unităţile Ministerului de Interne ;

- Ordinul ministrului de interne nr.325/2002 pentru aprobarea Ghidului

carierei personalului Ministerului de Interne ;

- Ordinul ministrului de interne nr.343/2002 privind organizarea şi

desfăşurarea examenelor de carieră, precum şi a examenelor de admitere

şi de absolvire a cursurilor de carieră.

- Elaborarea proiectului Ordinului ministrului de interne privind testarea

integrităţii profesionale şi morale a cadrelor Ministerului de Interne,

conform Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului.

- A fost elaborat şi se aplică Planul de căutare a informaţiilor şi a

măsurilor specifice de acoperire informativă a sectoarelor obiectivelor şi

locurilor vulnerabile la săvârşirea faptelor de corupţie.

În cadrul Poliţiei Române s-au adoptat măsuri specifice, care să

ridice nivelul de performanţă al instituţiei şi implicit să conducă la

îmbunătăţirea prestaţiei serviciului poliţienesc, astfel:

- organizarea cursurilor de management poliţienesc cu şefii şi adjuncţii

Inspectoratelor de Poliţie Judeţene şi de transporturi. Tematica abordată

fiind susţinută de cadre din conducerea Ministerului de Interne şi

Inspectoratului General al Poliţiei Române.

- in vederea descentralizării şi creşterii eficienţei activităţilor desfăşurate

s-a elaborat şi înaintat conducerii Ministerului de Interne, concepţia

44

privind reorganizarea Inspectoratului General al Poliţiei Române, pe trei

componente principale: Direcţia Generală a Poliţiei Judiciare, Direcţia

Generală a Poliţiei de Siguranţă Publică şi Direcţia Generală a Poliţiei

Administrative, precizându-se şi unităţile de poliţie subordonate

nemijlocit comenzii Poliţiei Române.

- s-a realizat cunoaşterea dimensiunilor reale ale fenomenului corupţiei în

rândul efectivelor proprii, inclusiv prin efectuarea de studii şi sondaje de

opinie de către Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii şi

formularea de propuneri corespunzătoare:

- s-a procedat la sondarea opiniei cadrelor şi testarea percepţiei acestora

cu privire la aspectele negative din activitatea profesională;

- au fost identificate şi se află sub monitorizare locurile de muncă,

posturile şi categoriile de personal vulnerabile din punct de vedere al

riscurilor de corupţie;

- a fost declanşată activitatea de selecţionare a candidaţilor pentru

instituţiile de învăţământ, cu accent pe identificarea şi depistarea, în fază

incipientă, a celor insuficient motivaţi pentru profesia de poliţist;

- în programele de pregătire ale instituţiilor proprii de învăţământ au fost

incluse teme specifice de pregătire antiinfracţională şi au fost organizate

cursuri de formare şi specializare a cadrelor;

- ofiţeri de poliţie anume desemnaţi au verificat cu operativitate sesizările

cetăţenilor, precum şi informaţiile semnalate, documentând în limitele

competenţelor legale cauzele de acest gen;

- au fost intensificate acţiunile de testare a integrităţii profesionale şi

rezistenţa la corupţie a cadrelor, intervenindu-se operativ prin măsuri

disciplinare în cazurile unde s-au constatat încălcări ale prevederilor

legale şi normelor interne;

45

- mass-media şi populaţia au fost informate permanent cu măsurile

întreprinse şi rezultatele unor investigaţii şi cercetări care priveau abuzuri,

acte şi fapte de corupţie;

B. 7. Rezultate concrete privind activităţile de combaterea

corupţiei

1). Activităţile desfăşurate de Poliţia Română pentru combaterea

şi prevenirea infracţiunilor de corupţie, în acest an, s-au materializat prin :

- 5.460 dosare şi lucrări penale în care au fost cercetate 7.811 persoane

pentru săvârşirea a 12.260 infracţiuni de corupţie ;

Cele 5.460 dosare penale s-au finalizat cu următoarele soluţii :

- 5.216 dosare penale cu propuneri de declinare a competenţei la parchete

- 119 dosare penale cu propunere de trimitere în judecată ;

- 125 dosare penale cu alte soluţii.

Din totalul persoanelor cercetate (1.711 – pentru infracţiuni de

luare de mită, 4.577 – pentru infracţiuni de dare de mită, 1.270 – pentru

infracţiuni de trafic de influenţă), un număr de 1.346 îndeplineau funcţii

de conducere; 2 demnitari; 296 erau funcţionari publici; 394 se aflau la

conducerea unor societăţi comerciale, regii autonome şi companii

naţionale.

2). Pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul

personalului Ministerului de Interne s-au elaborat la nivelul fiecărei

structuri planuri şi programe de acţiune prin care s-au avut în vedere şi s-

au realizat următoarele :

46

- cunoaşterea dimensiunilor reale ale acestui fenomen în rândul

efectivelor proprii, inclusiv prin efectuare a unor studii şi sondaje de

opinie de către Institutul pentru Combaterea şi Prevenirea Criminalităţii

din Inspectoratul general al Poliţiei Române (exemplu: studiu

“Manifestarea fenomenului corupţiei în Poliţia Română. Cauze, factori de

influenţă, tendinţă de evoluţie”) ;

- identificarea şi monitorizarea locurilor de muncă, posturile şi categoriile

de personal vulnerabile din punct de vedere al riscurilor de corupţie ;

- selecţionarea riguroasă a candidaţilor pentru instituţiile de învăţământ

ale Ministerului de Interne ;

- perfecţionarea reglementărilor interne şi adaptarea acestora nevoilor

actuale;

- folosirea acţiunilor de testate a integrităţii profesionale şi a rezistenţei la

corupţie a cadrelor.

Până în prezent s-au desfăşurat 82 astfel de testări asupra unor

cadre din toate structurile Ministerului de Interne (28 la Poliţie, 31 la

Poliţia de Frontieră, 11 la Jandarmeria Română, 4 la Pompieri, 4 la

Arhivele Naţionale şi 4 la Aparatul central), în urma cărora, în 35% din

cazuri s-au documentat vulnerabilităţi la corupţie, în 40% din cazuri s-au

constatat neajunsuri în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, iar în 25%

din cazuri lucrătorii M.I. au manifestat corectitudine şi integritate

profesională.

De asemenea, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă,

structura abilitată a Ministerului de Interne în combaterea corupţiei în

rândul personalului, a constatat 47 de cazuri de corupţie şi a sesizat

parchetele competente pentru efectuarea cercetărilor.

47

III.3. MEDIUL DE AFACERI

A. MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Ministerul Finanţelor Publice a pus în practică principalele atribuţii de

combatere a corupţiei în rândul propriilor funcţionari, asumate prin planul

sectorial propriu.

În acest sens, s-au luat măsuri în plan legislativ şi normativ privind

modificarea legilor ce reglementează activităţile Ministerului Finanţelor

prin care s-au promovat prevederi legale referitoare la prevenirea şi

combaterea corupţiei. În plan organizatoric, s-au înfiinţat structuri cu

atribuţii în implementarea măsurilor preventive de acţiune împotriva

corupţiei. Totodată, s-au instituit proceduri prin care să se reglementeze

obligaţii clare şi precise privind modul de sesizare a faptelor de corupţie.

În domeniul vamal, s-a elaborat Statutul Personalului Vamal si Codul

de conduită şi disciplină a personalului vamal. Acesta din urmă a fost

adus la cunoştinţa publicului prin:

- afişare la nivelul tuturor structurilor autorităţilor vamale la loc vizibil,

accesibil publicului;

- mediatizare prin presa scrisă, prin intermediul posturilor de radio şi

televiziune; prezentarea în cadrul diferitelor emisiuni cu tematica vamală.

În plus, pentru descurajarea faptelor de corupţie şi prevenirea

încălcării deontologiei profesionale s-a instituit formularul “Plângere

pentru nerespectarea codului de conduită şi disciplină a personalului

vamal”, ce se pune la dispoziţia publicului în mod gratuit.

Tot referitor la personalul vamal, s-a instituit un sistem propriu de

control pentru prevenirea sau depistarea/descoperirea funcţionarilor care

48

pretind ori primesc sume de bani sau alte bunuri. O asemenea activitate

fiind pusă în practica de un colectiv de specialişti desemnaţi de directorul

general al Direcţiei Generale a Vămilor.

Îmbunătăţirea relaţiei cetăţean – funcţionar public o reprezintă o

altă constantă a măsurilor întreprinse de Ministerul Finanţelor Publice.

În principal, s-a avut în vedere punerea în valoare a unei selecţii

mai riguroase a propriului personal prin instituirea de noi norme de

promovare şi evaluare.

De asemenea, s-au înfiinţat compartimente privind relaţiile cu

publicul şi cu presa, iar la nivelul Direcţiei Generale a Vămilor şi Gărzii

financiare funcţionează linii telefonice puse la dispoziţia publicului

pentru a formula plângeri referitoare la fapte de corupţie în rândul

funcţionarilor acestor instituţii.

Limitarea birocraţiei a însemnat pentru Direcţia Generală a

Vămilor şi înfiinţarea staţiei pilot a Ghişeului Unic de Plată – pentru plata

într-un singur loc a tuturor taxelor percepute de autorităţile care operează

în punctul de trecere a frontierei. Acest lucru înseamnă, pe de o parte,

avantaje pentru fluidizarea traficului de mărfuri şi persoane, iar pe de altă

parte, premise pentru realizarea conditiilor de armonizare a procedurilor

de plata a taxelor cu cele din Uniunea Europeana.

Identificarea si combaterea evaziunii fiscale, care în mare măsura are

legătură cu corupţia, a constituit o preocupare majora a Ministerului

Finanţelor Publice, masurile vizând planul legislativ – adoptarea legilor

privind modificarea si completarea celor referitoare la profit, TVA si

accize, iar mai recent, aprobarea de către Guvern a proiectului de

modificare si completare a Legii pentru combaterea evaziunii fiscale.

În domeniul Bursei Române de Mărfuri s-au asigurat condiţii

pentru fluidizarea activităţilor desfăşurate prin intermediul acestei

instituţii a pieţei libere, ceea ce a dus la o creştere semnificativă a

49

volumului de mărfuri tranzacţionate, de la 40 – 50 de milioane dolari la

peste 200 milioane dolari cu perspective extrem de favorabile pentru

continuarea acestui proces.

B. MINISTERUL COMUNICATIILOR SI

TEHNOLOGIEI INFORMATIILOR

În vederea diminuării factorilor de risc asociaţi sistemului de achiziţii

publice, in cadrul MCTI au fost elaborate si puse in practica următoarele

masuri:

B.1. SISTEMUL ELECTRONIC DE ACHIZITII PUBLICE

Obiectivele principale ale acestui sistem sunt: asigurarea transparenţei

procedurilor de achiziţie şi a eficienţei procesului pentru achiziţiile care

implică fondurile publice, simplificarea procedurii de participare la

licitaţie a furnizorilor, proceduri de lucru mai eficiente si standardizate

pentru agenţiile achizitoare, furnizarea de informaţii publice despre

procesele de achiziţii publice şi crearea unor mecanisme de auditare a

procesului de achiziţie publică.

Prin realizarea acestor obiective Sistemul Electronic pentru Achiziţii

Publice a devenit şi un instrument eficace de luptă contra corupţiei. Încă

de la debutul acestei activităţi rezultatele obţinute, materializate în

reducerea cheltuielilor bugetare, au constituit o confirmare a

corectitudinii deciziei Guvernului României de a susţine dezvoltarea

acestui sistem.

Sistemul a fost utilizat şi pentru stabilirea firmelor ce distribuie

alimente în cadrul programului guvernamental “Asigurarea alimentaţiei

suplimentare pentru elevi“, unde economiile realizate au fost de peste 60

50

mld lei, acţiunea desfăşurându-se în mod transparent, toate rezultatele

fiind publicate în timp real tuturor participanţilor.

Un alt program guvernamental, construirea a aproximativ 400 de săli

de sport pentru elevi, se va desfăşura prin intermediul acestui sistem. Cu

acest prilej se va utiliza şi sistemul de licitaţie cu oferte în plic închis prin

implementarea mecanismelor de criptare cu chei aflate în posesia

ofertanţilor până la data deschiderii ofertelor.

B. 2. PROIECTUL “E-GOVERNEMENT”

Proiectele din domeniul „e-government” permit furnizarea de servicii

publice către cetăţeni şi companii private şi prin intermediul mijloacelor

electronice. Aceste proiecte permit eliminarea interacţiunii „directe”

dintre cetăţean şi funcţionarul public, asigurând astfel transparenţa şi

imparţialitatea modului în care serviciile publice sunt furnizate. Accesul

la serviciile publice este un drept al cetăţeanului român, drept de care

acesta poate beneficia mai eficient şi prin intermediul tehnologiei

informaţiei.

a)

b)

c)

d)

e)

f)

Portal pentru acces la servicii de e-government

Portal pentru formulare ale administraţiei publice

Extinderea sistemului informatic de urmărire a bilanţului şi a

obligaţiilor fiscale ale agenţilor economici cu capabilităţi de

preluare pe WEB a documentelor

Sistem informatic e-job pentru căutarea unui loc de muncă

Sistem informatic pentru notificarea schimbării adresei de

domiciliu

Sistem pilot pentru plata taxelor şi impozitelor prin mijloace

electronice

51

g) Servicii de informare electronică pentru cetăţeni

III. 4 . TRANPARENŢA (RELAŢIA CU MASS

MEDIA ŞI SOCIETATEA CIVILĂ)

A. MINISTERUL INFORMAŢIILOR PUBLICE

a) Legea accesului la informaţiile de interes public

Legea accesului la informaţiile de interes public a fost iniţiată de

Ministerul Informaţiilor Publice în luna martie 2001, adoptată de

Parlament în data de 12 octombrie 2001 şi publicată în Monitorul Oficial

nr. 663 din 23 octombrie 2001. Normele metodologice de aplicare a

legii au fost adoptate prin H.G. nr. 123 /07.02. 2002 şi publicate în

Monitorul Oficial nr. 167 din 8 martie 2002.

Elaborarea legii şi a normelor de aplicare a acesteia au reprezentat

un model de dezbatere publică şi de parteneriat Guvern-societatea civila.

PSD a colaborat şi cu Opoziţia în procesul de elaborare si dezbatere

publica a proiectului de lege. Semnificativ este faptul că forma actuală a

legii este rezultatul studierii modelelor de lege similare din statele

Uniunii Europene , SUA si Canada. Mai mult decât atât, proiectul iniţial

a fost modificat pe baza consultanţei acordate de experţi americani FOIA

de la Departamentul de Justiţie .

Prin Legea accesului la informaţiile de interes public, orice persoană

fizică sau juridică are dreptul de a solicita accesul la informaţiile deţinute

sau gestionate de instituţiile publice. Legea prevede un termen de maxim

30 de zile în care solicitarea trebuie să fie rezolvată. În cazul în care se

52

consideră că cerinţele legii nu au fost respectate, solicitantul are la

dispoziţie calea administrativă sau se poate adresa justiţiei. Prin calea

administrativă instituţia este obligată să desfăşoară o investigaţie internă

iar în maxim două săptămâni să ofere reclamantului un răspuns privind

informaţiile solicitate şi rezultatul anchetei. În justiţie, reclamantul poate

obţine informaţiile solicitate, dacă instanţa de judecată apreciază că

refuzul instituţiilor publice nu este justificat şi daune materiale sau

morale, după caz.

Legea obligă instituţiile publice să pună la dispoziţia publicului din

oficiu anumite categorii de informaţii cum ar fi: reglementarea în baza

căreia funcţionează instituţia, numele şi coordonatele de contact ale

şefilor instituţiei şi ale persoanei responsabile de informarea publică,

programele, strategiile şi atribuţiile departamentelor, sursele financiare,

bugetul şi bilanţul contabil precum şi modalitatea de contestare a deciziei

instituţiei în situaţia în care se consideră că dreptul la informaţie este

încălcat.

Ca în orice ţară există şi excepţii de la accesul la informaţii, pentru a

asigura un echilibru între mai multe valori constituţionale: pe de o parte,

accesul la informaţie iar, pe de altă parte, nevoia de protejare a intimităţii

persoanei şi a securităţii naţionale. Din acest motiv, sunt exceptate de la

accesul liber informaţiile clasificate din domeniul apărării, siguranţei

naţionale şi ordinii publice şi cele care privesc interesele economice şi

politice ale României, precum şi acele informaţii de ordin comercial care

ar încălca principiul concurenţei loiale. Mai sunt exceptate informaţiile

cu privire la datele personale şi cele care se referă la procedurile judiciare

şi ale anchetelor penale în curs.

Legea accesului la informaţii este un instrument de luptă împotriva

corupţiei pentru că permite accesul liber al cetăţenilor la informaţiile şi

documentele de interes public, obligând instituţiile publice să pună la

53

dispoziţia solicitanţilor orice informaţie care nu se încadrează la excepţii.

Astfel, informaţiile care privesc achiziţiile, atribuirea de contracte, modul

în care sunt utilizaţi banii publici sunt informaţii publice iar cadrul

legislativ iniţiat de MIP este un pas major în instituţionalizarea

transparenţei în relaţia dintre administraţie - ca gestionar al banului public

şi cetăţean - ca plătitor de taxe şi impozite.

b) Legea transparenţei deciziilor în administraţia publică

Legea transparenţei deciziilor în administraţia publică a fost

iniţiată de Ministerul Informaţiilor Publice în luna aprilie 2002 iar în

prezent a trecut de cele două camere ale Parlamentului, urmând să capete

o formă finală în Comisia de mediere.

Ea vine în completarea Legii accesului la informaţii si obliga

administraţia sa informeze in prealabil cetăţenii despre deciziile şi

reglementările pe care le vor elabora, sa asigure un proces consultativ în

definitivarea deciziilor (în special cele care privesc mediul de afaceri), să

asigure participarea la desfăşurarea şedinţelor şi să facă publice minutele

şedinţelor.

Legea transparenţei răspunde aşteptărilor instituţiilor europene şi

americane privind consolidarea transparenţei în relaţia dintre instituţiile

publice şi cetăţeni şi asociaţiile civice. Proiectul a fost foarte bine primit

de mediul de afaceri, care apreciază iniţiativa ca fiind un pas major în

reforma administraţiei publice locale şi în instituţionalizarea transparenţei

în relaţiile dintre autorităţi şi mediul de afaceri.

În procesul de elaborare a actelor normative, autorităţile publice sunt

obligate sa ofere cu 30 de zile in avans informaţii privind proiectele

actelor normative care urmează a fi supuse adoptării, să organizeze

54

dezbateri publice pe marginea subiectului ce urmează a fi reglementat şi

să ia în considerare observaţiile şi sugestiile persoanelor, organizaţiilor

civice sau ale oamenilor de afaceri.

În cazul şedinţelor publice, autorităţile administraţiei publice trebuie

să anunţe public agenda şedinţei cu 3 zile înainte de desfăşurarea

şedinţelor publice. Accesul la aceste şedinţe este deschis iar

participanţilor li se oferă posibilitatea de a-şi exprima un punct de vedere

cu privire la deciziile ce urmează a fi adoptate. De menţionat este faptul

ca responsabilitatea adoptării actelor normative şi a luării deciziilor

aparţine reprezentanţilor numiţi sau aleşi ai autorităţii publice.

Legea transparenţei prevede şi sancţiuni iar în cazul în care o persoană

apreciază că o instituţie publică a încălcat prevederile legii, se poate

adresa instanţei.

Iniţiativa MIP este deosebit de importantă pentru că încurajează

democraţia de tip participativ şi obligă instituţiile publice la un plus de

transparenţă şi responsabilitate faţă de cetăţean. Practic, legea

transparenţei va obliga pe reprezentanţii autorităţilor publice să renunţe la

opacitate şi la netransparenţa adoptării deciziilor,

c) Stadiul implementării Legii Nr. 544/2002, legea accesului la

informaţiile de interes public

Responsabilitatea pentru implementarea legii aparţine fiecărei instituţii

publice însă Ministerul Informaţiilor Publice şi-a asumat rolul de

facilitator în aplicare legii şi a informat şefii instituţiilor publice despre

existenţa legii, a avertizat despre termenele prevăzute de lege şi urgenţa

înfiinţării birourilor de informare publică, a asigurat 10 sesiuni de training

organizate de MIP şi participarea la 5 şedinţe de training organizate de

ministere şi 4 de societatea civilă (SAR, IRIS, CJI, IRI) . De asemenea, la

55

nivel local, reprezentanţii MIP au participat la 14 întâlniri cu personalul

însărcinat cu informarea publică de la nivelul judeţelor.

Până în prezent au fost înfiinţate: la nivel central, 42 de compartimente

(birouri) de informare şi relaţii publice, iar în teritoriu, un număr 1074 de

persoane desemnate ca fiind responsabile sau care lucrează în birouri de

informare şi relaţii publice.

În conformitate cu Legea 544, fiecare instituţie publică este obligată să

prezinte un raport anual privind implementarea Legii. La începutul anului

2003, MIP va colecta rapoartele parţiale şi va întocmi un raport anual

privind accesul la informaţiile de interes public în instituţiile publice.

d) Campania de informare publică privind Legea 544/2002

Întrucât gradul de cunoaştere al Legii 544/2002 şi de conştientizare

publică a dreptului de acces la informaţiile de interes public este în

general scăzut, Ministerul Informaţiilor Publice a decis să desfăşoare o

campanie de informare publică prin care să se asigure: atragerea atenţiei

publice asupra existenţei dreptului de acces la informaţii, creşterea

interesului cetăţenilor asupra modului în care se raportează la instituţiile

publice şi a gradului de responsabilitate a funcţionarilor publici faţă de

cetăţean, sensibilizarea factorului politic şi a managementului de vârf din

administraţie asupra instituţionalizării transparenţei în relaţia cu

cetăţeanul şi atragerea sprijinului mass-media, ONG-urilor şi a liderilor

de opinie în promovarea legii.

Logo-urile utilizate pentru sintetizarea mesajului au fost:

„Accesul la informaţie nu este o favoare, e un drept! Eu am de gând

să îl folosesc, e dreptul meu! Tu...?” şi „Legea accesului la informaţie

îţi dă dreptul să ştii cum eşti condus! Este dreptul tău! Foloseşte-l!”.

56

Au fost create şi difuzate un clip video şi un spot radio, care au fost

difuzate de 619 ori în mass-media: ( radiouri: 255; presa scrisă: 25; TV:

339), însumând o audienţă cumulata pe televiziuni de 551 GRP.

În faza a doua s-a trecut la difuzarea a 50.000 de pliante, 10000 de

afişe şi 5000 de postere în peste 850 de instituţii publice de la nivel

central şi la nivel local, procesul de difuzare continuând la nivelul

prefecturilor şi primăriilor cu un alt set de 100.000 de pliante şi 8000 de

afişe.

Campania şi-a atins în cea mai mare parte scopul şi obiectivele, însă

este nevoie de o continuare a acestei campanii şi la nivelul primăriilor şi

instituţiilor din municipii, oraşe şi comune, precum şi în instituţiile de

învăţământ. Acţiunea MIP este completată şi coroborată cu alte acţiuni

ale societăţii civile.

B. GRUPUL CENTRAL ANTICORUPTIE

În vederea dezvoltării cooperării interinstituţionale şi a relaţiei cu

societatea civilă a fost constituit, sub coordonarea Corpului de Control al

Primului Ministru, Grupul Central Anticorupţie în cadrul căruia au fost

cooptaţi experţi din cadrul instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi

combaterea corupţiei, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile –

organizaţii nonguvernamentale şi organisme internaţionale.

Ca urmare a sarcinii privind monitorizarea îndeplinirii obiectivelor

Planului Naţional de Acţiune au fost organizate patru reuniuni ale

Grupului în care au fost dezbătute principalele componente ale

acţiunilor anticorupţie, acestea fiind prezentate şi pe site-ul Corpului de

Control al Primului-Ministru

57

58

IV. MĂSURI PENTRU ACCELERAREA

APLICĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE IV.1. JUSTIŢIE

A. Îndeplinirea componentei legislative a planului naţional prin

promovarea proiectelor de acte normative care privesc prevenirea şi

combaterea faptelor de corupţie, precum şi completarea cadrului legal în

acest domeniu conform acquisului comunitar, constituie una dintre

principalele obiective strategice ale Ministerului Justiţiei.

Susţinerea in Parlament a următoarelor proiecte de legi:

- Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.78/2000 pentru

prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

urmăreşte:

îmbunătăţirea cadrului legal necesar pentru prevenirea şi sancţionarea

corupţiei;

armonizarea legislaţiei naţionale cu:

• Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei,

ratificată de România prin Legea nr.27/2002;

• Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale

Comunităţilor Europene şi Protocoalele sale adiţionale, elaborate

în baza articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene.

Proiectul cuprinde dispoziţii privind:

Incriminarea faptei „cumpărătorului de influenţă”

59

Sancţionarea infracţiunilor de corupţie săvârşite de:

• funcţionarii, persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza

unui contract de muncă sau alte persoane care exercită atribuţii

similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care

România este parte;

• membrii adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale

la care România este parte;

• funcţionarii, persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza

unui contract de muncă sau alte persoane care exercită atribuţii

similare în cadrul Comunităţilor Europene;

• persoanele care exercită funcţii judiciare în cadrul curţilor

internaţionale a căror competenţă este acceptată de România,

precum şi funcţionarii de la grefele unor astfel de curţi;

• funcţionarii unui stat străin;

• membrii adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat

străin.

• Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor

Europene,

Majorarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale pentru

infracţiunile de corupţie şi infracţiunile împotriva intereselor

financiare ale Comunităţilor Europene;

Constituirea obligatorie a completelor specializate în judecarea

faptelor prevăzute în Legea nr.78/2000, formate din 2 judecători.

adoptat de Guvern în şedinţa din 07.11.2002

- Lege privind conflictele de interese în exercitarea unor funcţii

publice - urmăreşte prevenirea producerii unor conflicte de interese în

exercitarea anumitor funcţii publice de autoritate şi, în cazul în care astfel

60

de conflicte s-au produs, soluţionarea lor. Proiectul completează astfel

cadrul legal instituit în ţara noastră pentru prevenirea şi combaterea

folosirii abuzive a funcţiilor publice, a obţinerii unor câştiguri necuvenite

în exercitarea funcţiilor.

Stadiu: la Camera Deputaţilor prima cameră sesizată; trimisă

pentru raport la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;

- Proiectul Legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării

banilor - Guvernul a aprobat proiectul de Lege pentru prevenirea şi

sancţionarea spălării banilor, ţinând seama de recomandarea organismelor

internaţionale adresată guvernelor de a intensifica lupta împotriva spălării

banilor prin sporirea şi diversificarea mijloacelor de prevenire şi

combaterea a acestui fenomen, inclusiv a mijloacelor juridice.

Proiectul de Lege contribuie la armonizarea legislaţiei interne cu

Convenţia europeană privind spălarea, depistarea, sechestrarea şi

confiscarea produselor infracţiuni şi ;Convenţia Organizaţiei Naţiunilor

Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale.

Stadiu: adoptată de Senat la 30.05.2002 şi de Camera Deputaţilor la

08.10.2002 cu modificări – are loc medierea, la 11.10 2002 s-a trimis

proiectul la comisia de mediere;

- Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de

procedură penală şi a unor legi speciale - cuprinde modificări de

esenţă privind desfăşurarea procesului penal care, pe de o parte, sporesc

garanţiile procesual penale, îndeosebi cele privind măsurile privative

sau restrictive de libertate ori cele referitoare la instituirea controlului

judecătoresc privind soluţiile procurorului de netrimitere în judecată. Pe

61

de altă parte, se introduc în Codul de procedură penală noi instituţii,

precum protecţia martorilor ori investigatorii sub acoperire.

Stadiu: adoptată de Senat la 24.06.2002– în prezent se află la Camera

Deputaţilor în dezbaterea Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi;

- Proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea criminalităţii

organizate

Stadiu: adoptată de Camera Deputaţilor la 01.10.2002: înaintată la

Senat la 03.10.2002; Comisia juridică a Senatului sesizată în fond a depus

raportul la 09.10.2002.

- Proiectul de lege privind transparenţa decizională în

administraţia publică.

Stadiu : adoptată de plenul Camerei Deputaţilor si Senat. Se află in

proces de mediere;

Finalizarea procesului de elaborare a următoarelor proiecte de legi:

1.Proiect de lege privind lobby-ul; s-a constituit un grup de lucru

alcătuit din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Ministerul pentru relaţia

cu Parlamentul şi ai societăţii civile;

Termen de finalizare a proiectului: trimestrul I/ 2003

2. Proiect de lege pentru modificarea legii privind organizarea

judecătorească - pornind de la principiile constituţionale ce

reglementează autoritatea judecătorească, necesitatea asigurării

garanţiilor de competenţă, independenţă şi imparţialitate a magistraţilor

impune reformarea sistemului judiciar în concordanţă cu cele mai

62

importante documente europene şi internaţionale în materie: Carta

Europeană privind statutul judecătorilor, Recomandarea nr. (94)12 a

Comitetului de miniştri al statelor membre ale Consiliului Europei asupra

independenţei, eficienţei şi rolului judecătorilor, precum şi Principiile

fundamentale referitoare la independenţa justiţiei, aprobate de Adunarea

Generală a Naţiunilor Unite.

Prin noua reglementare se urmăreşte consolidarea statutului

magistratului, ţinându-se seama de faptul că inamovibilitatea, construită

pe garantarea dreptului la carieră şi pe responsabilitatea în exercitarea

funcţiei, constituie, ea însăşi, o garanţie a independenţei justiţiei. De

asemenea, se are în vedere necesitatea asigurării instrumentelor necesare

formării unui corp de magistraţi de carieră, punându-se accentul pe

îmbunătăţirea modalităţilor de recrutare, promovare, perfecţionare

profesională a acestora şi prin trecerea unor atribuţii ale ministrului

justiţiei din acest domeniu în competenţa Consiliului Superior al

Magistraturii.

Proiectul are în vedere şi o reorganizare instituţională, prin

reintroducerea principiului colegialităţii pentru judecarea cauzelor în

primă instanţă, ca o garanţie a imparţialităţii şi pentru asigurarea

controlului reciproc între judecători, dar şi prin înfiinţarea instanţelor

specializate pentru minori şi familie, comerciale, administrative şi fiscale

şi pentru soluţionarea conflictelor de muncă.

Termen de finalizare a proiectului: trimestrul I/ 2003

B. Dezvoltarea capacităţii instituţionale

Consolidarea acţiunilor specifice de prevenire şi control a

corupţiei, potrivit prerogativelor legale conferite ministrului justiţiei,

având ca obiectiv constituirea în interiorul justiţiei a unei reţele de

sisteme, mecanisme şi proceduri integrate, coerente, coordonate, care să

63

susţină lupta împotriva fraudei şi a corupţiei şi să echilibreze orice

dezvoltare ulterioară a corupţiei determinată de evoluţia tehnologică,

globalizare etc.

Termen: trimestrul II/ 2003

Ministerul justiţiei va proceda la valorificarea datelor furnizate de

instituţiile publice, prezentate în rapoartele săptămânale de progres,

pentru evitarea suprapunerilor instituţionale şi corelarea dispoziţiilor

legale în materia luptei împotriva corupţiei.

Termen: trimestrial

Ministerul Justiţiei finalizează negocierea cu Centrul de Prevenire

a Criminalităţii Internaţionale, programul de asistenţă privind “întărirea

integrităţii şi capacităţii sistemului judiciar”.

Termen: trimestrul I/ 2003

Curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea vor lua măsuri

pentru asigurarea publicării codului deontologic al magistraţilor pentru

informarea opiniei publice asupra obligaţiilor acestora.

Termen: Trimestrul I/ 2003

Corpul inspectorilor judecătoreşti şi procurorii inspectori vor

proceda la efectuarea unor teste de integritate asupra magistraţilor şi

personalului auxiliar juridic.

Termen: lunar

Cercetarea criminologică privind sectoarele vulnerabile şi factorii

de risc identificate în cadrul Rapoartelor săptămânale de progres

64

prezentate în şedinţa de Guvern, va formula propuneri fundamentate

ştiinţific, în vederea adoptării măsurilor sectoriale de prevenire şi

combatere a corupţiei.

Termen: semestrial

Ministerul justiţiei va adopta măsuri pentru arhivarea, gestionarea

şi conservarea, inclusiv electronică a documentelor şi dosarelor

instanţelor şi parchetelor în scopul prevenirii, pierderii, alterării şi

distrugerii lor.

Termen: anual

Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public vor adopta măsuri pentru

implementarea şi extinderea la nivel naţional a programelor privind

constituirea infrastructurii informatice a sistemului de justiţie:

- aplicaţia ACOS privind crearea bazei de date intre instituţiile cu atribuţii

în prevenirea şi combaterea corupţiei.

Termen:trimestrul I/ 2003

-extinderea aplicaţiei ECRIS privind înregistrarea şi managementul

electronic al dosarelor, precum şi biblioteca legislativă şi de

jurisprudenţă, prin Programul PHARE 2000 la 56 de parchete şi instanţe

din ţară.

Termen:trimestrul III/ 2003

- extinderea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor instanţelor.

Termen : trimestrul IV/2003

- instituirea unui sistem electronic unic de urmărire a cauzelor penale de

corupţie în sistemul judiciar.

Termen:trimestrul IV/ 2003

65

Se vor adopta măsuri pentru accelerarea dezvoltării infrastructurii

informatice moderne de comunicaţii şi transmitere a datelor, vocii şi

imaginii, la nivelul unităţilor Ministerului Justiţiei, instanţelor şi

Ministerului Public, pregătirii personalului şi structurilor instanţelor şi

parchetelor pentru implementarea sistemelor informatice (instruirea

utilizatorilor în exploatarea programelor şi echipamentelor) instalarea,

asigurarea administrării, gestionării şi funcţionării reţelelor informatice, a

conexiunilor externe, programelor şi echipamentelor informatice în

următoarele domenii de activitate:

a) activitatea de studii şi documentare – constituirea unei biblioteci

electronice şi a unui Centrului de documentare în dreptul european şi

internaţional; introducerea în reţelele locale a programului de legislaţie

şi jurisprudenţă care funcţionează în prezent pe staţii individuale de

lucru, PC.

b) activitatea de conducere, organizare, analiză, statistică, secretariat,

registratură, arhiva, redactare a soluţiilor, materialelor şi sintezelor –

extinderea la nivel naţional sistemului electronic de înregistrare,

evidenţă, gestionare şi arhivare a documentelor şi cauzelor – ECRIS,

PHARE97;

c) activitatea de supraveghere, urmărire penală şi criminalistică,

activitatea judiciară, de combatere a corupţiei - dotarea cu tehnologie

şi programe informatice specifice acestor sectoare;

d) activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale – cursuri de

iniţiere în informatică şi instruire cu privire la programele utilizate

e) activitatea de personal

Dezvoltarea fizică a reţelei locale la sediile ministerului justiţiei,

instanţelor şi parchetelor, conectarea la INTERNET, constituirea

INTRANET - Justiţie, realizarea paginilor WEB ale instituţiilor judiciare;

66

Constituirea reţelei naţionale de comunicaţii informatice a Ministerului

Justiţiei.

Termen: 2003-2004

Continuarea dotării instanţelor şi parchetelor cu mijloacele tehnice

necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţilor de descoperire şi

investigare a faptelor de corupţie.

Termen: permanent

Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public vor lua măsuri ca

activitatea de selectare, promovare şi pregătire a personalului, să aibă

drept criteriu esenţial identificarea profilului de integritate şi corectitudine

a viitorului încadrat prin obţinerea de referinţe scrise ca măsură

obligatorie pentru numire.

Termen: permanent

Pentru a răspunde cerinţelor impuse de necesitatea ridicării

prestigiului justiţiei penale, asigurarea onoarei, statutului social şi

probităţii profesionale a magistratului procuror, se vor adopta măsurile

vizând:

- întărirea disciplinei, prin instruirea tuturor procurorilor, indiferent

de vechimea în funcţie, asupra normelor de disciplină şi etică

profesională, a interdicţiilor şi incompatibilităţilor prevăzute de

Constituţie, Legea pentru organizare judecătoreacă, Codul deontologic al

magistratului aprobat de Consiliului Superior al Magistraturii şi

Recomandarea CE 19(2000);

- instruirea personalului auxiliar cu privire la respectarea strictă a

obligaţiilor de serviciu, regulilor de disciplină şi confidenţialitate;

67

- exercitarea riguroasă, exigentă, corectă a controlului ierarhic şi

operativ;

Termen: permanent

Ministerul Justiţiei va efectua demersurile necesare obţinerii

asistenţei tehnice şi financiară pentru implementarea strategiei

anticorupţie, prin organizarea la Bucureşti a Conferinţei Internaţionale a

Donatorilor. La evaluarea anuală a stadiului implementării strategiei au

fost identificate următoarele domenii ce necesită asistenţă;

- reforma legislativă,

- integritatea sistemului judiciar,

- consolidarea capacităţii instituţionale de prevenire şi combatere a

corupţiei a Parchetul Naţional Anticorupţie, Comitetul Naţional de

Prevenire a Criminalităţii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice,

Institutul Naţional de Criminologie

- relaţia sistemului de justiţie cu societatea civilă

- cercetarea criminologică a fenomenului corupţiei

Termen: trimestrul I/ 2003

Elaborarea unui act normativ privind litigiile referitoare la

constituirea si reconstituirea dreptului de proprietate, existente in prezent

la CEDO. Termen: trimestrul II/2003

Întocmirea proiectului de răspuns la recomandările din primul

Raport de evaluare al GRECO; prezentarea in Guvern; dezbatere publica.

Termen: trimestrul III/2003

68

IV. 2 ADMINISTRATIE PUBLICA

A. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

În scopul accelerării reformei în administraţia publică centrală şi

locală, a introducerii informatizării şi reducerii birocraţiei, precum şi

stoparea corupţiei în rândul funcţionarilor publici şi aleşilor locali,

Guvernul, Ministerul Administraţiei Publice îşi propune următoarele

măsuri:

A.1. COMPLETAREA ŞI ARMONIZAREA CADRULUI

LEGISLATIV

Modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici.

Se asigură stabilitatea, continuitatea şi responsabilizarea în funcţia

publică a persoanei care va îndeplini, în numele autorităţii statului,

atribuţii privind funcţionarea mecanismelor administrative, reglementate

prin legi.

Se va structura Corpul funcţionarilor publici în trei categorii:

- Înalţii funcţionari publici;

- Funcţionari publici cu funcţie de conducere;

- Funcţionari publici cu funcţie de execuţie

69

Corpul Înalţilor Funcţionari Publici va constitui un etalon, atât al

carierei funcţionarului public cât şi implicarea la cel mai înalt nivel de

profesionalism şi responsabilitate a persoanei care ocupă o funcţie

publică.

Elaborarea mecanismelor pentru asigurarea întăririi răspunderii

funcţionarilor publici precum şi independenţei acestora.

Responsabil: MAP, ANFP, MJ

Termen: februarie 2003

Adoptarea Codului de conduită administrativă al funcţionarilor

publici.

Prin Codul de conduită administrativă al funcţionarilor publici se

instituie reguli obligatorii privind comportamentul profesional şi civic al

funcţionarilor publici prin care se urmăreşte:

Exercitarea funcţiei publice numai în condiţiile acordării priorităţii

interesului public general al colectivităţilor respective.

Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu responsabilitate, competenţă,

eficienţă, obiectivitate, onestitate şi integritate morală.

Respectarea necondiţionată a incompatibilităţilor prevăzute de lege

pentru exercitarea funcţiei publice şi sesizarea situaţiilor în care

interesele personale intră în conflict cu interesul public.

Instituirea cazierului administrativ, act care conţine sancţiunile

disciplinare aplicate funcţionarului public.

Responsabil:MAP

Termen: decembrie 2002

70

Adoptarea Legii privind Statutul aleşilor locali.

Prin adoptarea Legii privind Statutul aleşilor locali va creşte

răspunderea acestora - consilieri locali sau judeţeni, primari sau

preşedinţi de consilii judeţene - în conformitate cu mandatul încredinţat

prin vot de cetăţenii pe care îi reprezintă.

În exercitarea mandatului aleşii locali sunt în serviciul comunităţii;

În calitate de reprezentanţi ai colectivităţilor locale, aleşii locali au

datoria de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor

autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le

reprezintă, cu bună credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi comunitatea care i-

a ales;

Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care

interesele lor personale contravin intereselor comunităţii care i-a ales;

Au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele

care privesc activitatea efectuată în exercitarea mandatului lor.

Responsabil:MAP

Termen:februarie 2003

2.2 INTERDICŢIILE ALEŞILOR LOCALI Aleşilor locali le este interzis - în situaţiile în care sunt manageri,

acţionari semnificativi, asociaţi, administratori, cenzori, membri în

consiliul de administraţie sau la care deţin alte funcţii de conducere -

să încheie contracte comerciale de prestări servicii, de executare de

lucrări sau de furnizare de bunuri cu autorităţile administraţiei

publice locale pe care le reprezintă sau cu regiile autonome de

interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu

71

societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale ori de consiliile

judeţene respective.

Interdicţiile impuse aleşilor locali se aplică şi în cazul soţului / soţiei

şi rudelor alesului local, în cauză, până la gradul al doilea inclusiv.

Responsabil: MAP, Prefecturi

Termen: decembrie 2002

Aleşilor locali le este interzis să facă parte din consiliile de

administraţie ale societăţilor comerciale aflate sub autoritatea

consiliilor locale sau judeţene.

Responsabil: MAP, Prefecturi

Termen: februarie 2003

Calitatea de consilier este incompatibilă cu:

- Funcţia de prefect şi de subprefect;

- Calitatea de funcţionar public în aparatul propriu de specialitate

al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale; calitatea

de funcţionar public în aparatul propriu de specialitate al

consiliului judeţean,

al prefectului, al serviciilor publice de

interes local sau judeţean, al serviciilor

publice descentralizate ale ministerelor şi

ale celorlalte autorităţi ale administraţiei

publice centrale; calitatea de angajat în

72

cadrul autorităţilor administraţiei locale

respective sau în cadrul aparatului

propriu al prefectului din judeţul

respectiv;

- Funcţia de manager sau membru în consiliul de administraţie al

regiilor autonome ori de conducător al societăţilor comerciale

înfiinţate de consiliile locale sau de consiliile judeţene;

- Calitatea de primar;

- Calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat,

subsecretar de stat şi cele asimilate acestora.

Responsabil: MAP, Prefecturi

Termen: iunie 2004, după alegerile locale

A.3 INTERDICŢIILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI

Funcţionarul public trebuie să se abţină de la orice manifestare de

concurenţă neloială sau care generează conflicte de interese;

Funcţionarul public are datoria de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei

şi demnităţii conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, celorlalţi

funcţionari publici şi salariaţilor din cadrul autorităţii sau instituţiei

publice.

În exercitarea prerogativelor decizionale, de control şi de elaborare a

proiectelor de acte normative funcţionarul public nu va urmării obţinerea

de foloase sau avantaje ori producerea de prejudicii materiale sau morale

altor persoane.

Funcţionarul public are obligaţia:

73

- să nu exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea, în legătură cu

activitatea autorităţii sau a instituţiei publice;

- să nu utilizeze informaţii confidenţiale în activitatea didactică sau

publicistică desfăşurată în interes propriu;

- să nu dezvăluie informaţii care sunt exceptate, conform legii, de la

liberul acces al cetăţenilor;

- să nu folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-a

stabilit în exercitarea funcţiei publice pentru a influenţa anchetele

administrative interne ori externe sau pentru a determina luarea unei

anumite măsuri de către organele de control.

- să nu favorizeze sau să defavorizeze accesul sau promovarea pe criterii

de rudenie, afinitate sau discriminatorii în funcţii publice.

Interdicţiile se referă şi la:

- interzicerea achiziţionării, concesionării sau închirierii unui bun aflat

în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în situaţia

în care prin natura atribuţiilor de serviciu a participat la activităţile

preliminare realizării acestor operaţiuni. În mod similar, nu poate

achiziţiona bunuri care au fost confiscate de autoritatea sau instituţia

publică în care îşi desfăşoară activitatea.

- interdicţia de a furniza informaţii referitoare la bunurile proprietate

publică sau privată a statului şi a unităţilor administrativ - teritoriale

supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte

condiţii decât cele prevăzute de lege.

- interzicerea acordării de asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau

juridice în vederea promovării de acţiuni juridice sau de altă natură,

împotriva statului, precum şi a autorităţii sau instituţiei publice în care îşi

desfăşoară activitatea.

74

Responsabil: MAP, ANFP, Prefecturi, Consilii Judeţene

Termen:Permanent

A.4. RESTRUCTURAREA DE FOND A CORPULUI

FUNCŢIONARILOR PUBLICI

Reîncadrarea potrivit legii a funcţionarilor publici în cele trei

categorii, respectiv înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici cu

funcţie de conducere şi funcţionari publici cu funcţie de execuţie.

Se va urmării reducerea funcţionarilor publici cu funcţie de

conducere până se va ajunge la un raport de 10-12% din numărul total al

funcţionarilor publici.

Schimbarea raportului dintre personalul cu studii superioare şi cei

cu studii medii. Angajarea prioritară în administraţia publică de personal

cu studii superioare.

Întinerirea personalului prin atragerea bursierilor şi specialiştilor

tineri, îndeosebi a celor şcolarizaţi în străinătate şi la I.N.A.

Continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice

comunitare către autorităţile administraţiei publice locale – judeţe,

municipii, oraşe, comune – şi respectiv deconcentrarea unor activităţi de

la nivelul autorităţilor centrale către serviciile publice descentralizate

concomitent cu transferul resurselor financiare şi umane necesare.

Responsabil:MAP, ANFP, Prefecturi, Consilii Judeţene

Termen: trimestrul I/2003

75

A.5. SELECŢIA RIGUROASĂ A FUNCŢIONARILOR

PUBLICI

Se va monitoriza aplicarea cu exigenţă a noilor reglementări

privind:

Ocuparea funcţiilor publice prin organizarea şi desfăşurarea

concursurilor şi examenelor în mod transparent potrivit Hotărârii

Guvernului

nr. 1087/2001;

Anual, se va realiza evaluarea performanţelor profesionale

individuale ale funcţionarilor publici, în conformitate cu prevederile

hotărârii Guvernului nr. 1084/2001.

O atenţie specială se va acorda perioadei de stagiu, condiţiilor de

evaluare şi regulilor specifice funcţionarilor publici debutanţi, pe baza

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1085/2001 ;

Responsabil: MAP, ANFP, Prefecturi, Consilii Judeţene si

locale

Termen:Permanent

A. 6. PROFESIONALIZAREA FUNCŢIONARILOR

PUBLICI ŞI PREGĂTIREA ALEŞILOR LOCALI

76

Pregătirea funcţionarilor publici prin cursuri de lungă şi scurtă

durată, specializări atât ale personalului existent cât şi a celor care vor

intra în corpul funcţionarilor publici se va realiza de către Institutului

Naţional de Administraţie.

Se va urmări elaborarea şi realizarea programelor de pregătire,

punându-se accent pe:

Legislaţia comunitară în raport cu sistemul de drept românesc;

Dreptul afacerilor europene şi relaţiile internaţionale;

Studii de drept comparat;

Informatică;

Limbi străine.

Responsabil:MAP, INA, ANFP, Prefecturi

Termen:Permanent

Institutul Naţional de Administraţie şi cele opt Centre regionale de

formare continuă pentru administraţia publică locală vor organiza cursuri

de scurtă durată pentru pregătirea aleşilor locali în domenii ce privesc

organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice locale, respectiv:

gestiunea patrimoniului; finanţe publice locale; servicii publice de

gospodărie comunală; cadastru şi amenajarea teritoriului; procedurile

de elaborare şi adoptare a actelor administrative; informatică şi limbi

străine.

Responsabil:INA, Centrele regionale, Consilii Judeţene

Termen:Permanent

77

A.7. STOPAREA BIROCRAŢIEI

Autorităţile publice centrale şi locale au obligaţia de a respecta şi

aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind

reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor şi, respectiv, ale

Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării

certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi

locale.

Fiecare instituţie publică va adopta măsuri interne, prin

regulamentele de ordine interioară, privind asigurarea eficienţei şi

simplificarea circuitului documentelor pe filiera cetăţean – autoritatea

administraţiei publice – cetăţean;

Responsabil:MAP, Ministere, Prefecturi, Consilii Judeţene

Termen:Permanent

Înfiinţarea „Ghişeului unic” la nivelul tuturor autorităţilor publice

centrale şi locale, pentru înlăturarea birocraţiei şi soluţionarea la termen a

cererilor cetăţenilor.

Pentru eliberarea operativă a actelor administrative - avizele pentru

diverse lucrări care implică analiza mai multor instituţii sau

compartimente, se vor obţine de autoritatea publică locală, fără implicarea

cetăţeanului; practic trebuie să circule documentele şi nu cetăţeanul la

diverşi funcţionari publici.

78

Responsabil:Minstere, Prefecturi, Consilii Judeţene si locale

Termen: trimestrul III/2003

Elaborarea unui „Ghid al cetăţeanului” prin care să se prezinte

competenţele fiecărei instituţii publice în eliberarea actelor administrative

solicitate de cetăţean.

Responsabil:MAP, Consilii Judeţene si locale

Termen: trimestrul II/2003

A.8. INFORMATIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

CENTRALE ŞI LOCALE

Informatizarea administraţiei publice locale va asigura comunicarea

rapidă şi circulaţia operativă a informaţiei de interes public în scopul:

- Transparenţei actului administrativ;

- Reducerii birocraţiei;

- Diminuării numărului de documente conexe ale actului final;

- Eliminarea erorilor administrative;

Responsabil:MAP, MCTI, Prefecturi, Consilii Judeţene

Termen: Permanent

Crearea reţelei naţionale de „Info-chioşcuri” dintr-un număr de

aproximativ 5000 de astfel de unităţi la nivelul ministerelor, judeţelor,

municipiilor, oraşelor şi comunelor care să asigure accesul permanent al

cetăţenilor la serviciile informatizate ale administraţiei publice centrale

şi locale.

Responsabil:MAP, MCTI

79

Termen: trimestrul II/2003

Introducerea „Cărţii electronice de identitate”- instrument ce

oferă cetăţenilor accesul la informaţii şi serviciile personalizate

implementate la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.

Responsabil:MAP, MCTI, MI

Termen: trimestrul II/2003

În cadrul proiectelor de „guvernare electronică” elaborate,

potrivit directivelor Uniunii Europene, se vor înfiinţa un număr de 12

servicii, de tip „e -Administraţie” puse direct în slujba cetăţenilor de

către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, astfel:

- Impozit pe venit şi taxe locale: declaraţie, notificare şi efectuarea

plăţilor;

- Căutare oferte de locuri de muncă.

- Informaţii referitoare la securitatea socială (facilităţi pentru şomeri,

deduceri pentru copii, burse pentru studenţi etc.)

- Documente personale (carte de identitate, permis de conducere auto,

carte de alegător, asigurare socială, asigurare medicală etc.)

- Înmatricularea maşinilor (certificat de înmatriculare auto)

- Obţinerea autorizaţiilor de construcţie.

- Declaraţii către poliţie ( privind documente furate sau pierderi etc.)

- Biblioteci publice (acces la fondul de carte, biblioteci elctronice)

- Registre de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie şi deces)

- Înscriere la universităţi/facultăţi

80

- anunţarea schimbării de domiciliu

- servicii legate de sănătate

Responsabil:MCTI, MAP

Termen: trimestrul II/2003

A.9. SCHIMBAREA DE FOND A RELAŢIEI CETĂŢEAN –

FUNCŢIONAR PUBLIC

Respectarea cu stricteţe de către toate autorităţile publice centrale şi

locale a reglementărilor care privesc soluţionarea cererilor cetăţenilor şi

mediatizarea modalităţilor de sesizare cu privire la conduita neconformă a

unor funcţionari publici.

În acest sens, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1083/2001 privind

organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor

şi instituţiilor publice, orice persoană care se consideră vătămată într-un

drept al său, poate sesiza comisia de disciplină.

Funcţionarii publici au obligaţia de a fi la dispoziţia cetăţeanului şi

de a rezolva cu operativitate şi corectitudine solicitările contribuabililor,

de a nu „plimba” cetăţenii de la un birou la altul şi de la o instituţie la alta

Prin Pagina Web a Ministerului Administraţiei Publice

(www.mapgov.ro) şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,

respectiv, a prefecturilor şi consiliilor judeţene, cetăţenii au acces la

informaţiile necesare şi pot sesiza operativ disfuncţionalităţi.

Responsabil:MAP, ANFP, Prefecturi, Consilii Judeţene

Termen: Permanent

81

A. 10. ÎNTĂRIREA CONTROLULUI ADMINISTRATIV

Elaborarea unui proiect de lege privind instituţia inspectorului

guvernamental cu atribuţii de control administrativ in cadrul instituţiilor

publice. Prin adoptarea unui asemenea act normativ vor fi stabilite norme

comune tuturor instituţiilor delimitându-se astfel controlul administrativ

de alte tipuri de control intern, protejându-se inspectorul guvernamental

de posibile cercetări abuzive referitoare la actele de control întocmite in

exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Responsabil: CCPM

Termen: trimestrul I/2003

Restructurarea corpului de control administrativ de la nivelul

prefecturilor şi consiliilor judeţene.

Se va pune un accent deosebit pe consolidarea compartimentelor de

control şi se va acorda un sprijin concret autorităţilor publice din

subordine sau coordonare.

Creşterea rolului personalului de control administrativ de la fiecare

autoritate publică centrală sau locală în îndeplinirea atribuţiilor specifice

de către toţi funcţionarii publici.

Rezultatele controalelor efectuate vor fi consemnate în mod

obligatoriu într-un registru unic de control al autorităţii publice respective.

Valorificarea de îndată a actelor de control de către conducerile

ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale

82

precum şi de prefecţi şi preşedinţii consiliilor judeţene, primarii

municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Responsabil: MAP, Prefecturi, Consilii Judeţene

Termen: trimestrul II/2003

A. 11. CORELAREA SALARIILOR CU

RESPONSABILITĂŢILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI

Adoptarea proiectului de act normativ privind îmbunătăţirea

reglementării drepturilor salariale ale funcţionarilor publici:

Creşterea reală a salariilor funcţionarilor publici;

Creşterea diferenţiată a salariilor, în favoarea debutanţilor şi a

funcţionarilor publici cu salarii mici.

Salarizarea funcţionarilor publici se va realiza pe categorii de

funcţii publice;

Asigurarea veniturilor salariale ale funcţionarilor publici din

prefecturi şi consiliile judeţene la acelaşi nivel cu cele din serviciile

descentralizate ale ministerelor şi ale altor autorităţi de specialitate ale

administraţiei publice centrale;

Responsabil:MAP, MMSS, MFP, ANFP

Termen: decembrie 2002

Elaborarea proiectului de lege privind salarizarea funcţionarilor

publici, începând cu anul 2004, asigurându-se o corelare cu salariile

bugetarilor.

83

Responsabil:MAP, MMSS, MFP, ANFP

Termen: trimestrul I/2003

A.12. RELANSAREA SISTEMULUI FINANŢELOR

PUBLICE LOCALE

Se va definitiva şi înainta, la Parlament, proiectul de Lege privind

finanţele publice locale, care va înlocui reglementarea existentă, Legea nr.

189/1998.

Responsabil:MAP, MFP

Termen: Ianuarie 2003

Autorităţile administraţiei publice locale cu sprijinul Ministerului

Administraţiei Publice şi Ministerul Finanţelor Publice, vor aplica

prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 36/ 2002 privind taxele şi

impozitele locale, în scopul creşterii veniturilor proprii pentru buna

funcţionare a autorităţilor respective.

Responsabil: Consilii Judeţene si locale

Termen: trimestrul III/ 2003

Se va aplica un set de măsuri pentru creşterea veniturilor proprii ale

bugetelor locale de la 17,8% în 2003 la 50% în 2004 .

Responsabil:MAP, MFP

Termen: trimestrul I/2003

84

Autorităţile publice locale vor respecta întocmai procedurile legale

referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică, prevăzute de

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile

publice, cât şi prin înscrierea în Sistemul Licitaţiilor Electronice în

conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 20/2002 şi Hotărârea

Guvernului nr. 182/2002;

Introducerea sistemului de licitaţii electronice la nivelul tuturor

autorităţilor publice locale;

Responsabil: Consilii Judeţene si locale, Prefecturi

Termen: Permanent

Crearea Oficiului Naţional de Licitaţii Publice pentru toate

autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pentru a se realiza o

procedura unitară privind modul de angajare a finanţelor publice.

Responsabil:MCTI, MFP, MAP

Termen: trimestrul IV/2003

A.13. CONSOLIDAREA REGIMULUI PROPRIETĂŢII

Va fi monitorizat permanent modul de aplicare a reglementărilor cu

privire la reconstituirea proprietăţilor funciare şi forestiere în conformitate

cu prevederile Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi OUG nr. 102/2001.

Responsabil:MAP, MAAP, ONCGC

Termen: trimestrul IV/2003

85

Prin eliberarea, până la sfârşitul anului 2002, a peste 90% din

totalul titlurilor de proprietate (faţă de 58,5% la sfârşitul anului 1996 şi

respectiv, 66,5% la sfârşitul anului 2000), se asigură, în mod real,

transferul şi consolidarea regimului proprietăţii funciare şi forestiere,

eliminându-se în acest fel fenomenele de corupţie în acest domeniu.

Comisiile judeţene de aplicare a legilor fondului funciar şi forestier

vor lua măsuri ferme, inclusiv de suspendare a unor primari din funcţia

lor de preşedinte al comisiei locale de stabilirea dreptului de proprietate

privată asupra terenurilor, acolo unde procesul de restituire este blocat în

mod nejustificat.

Creşterea responsabilităţii funcţionarilor care recepţionează şi

controlează executarea lucrărilor de cadastru, geodezie şi cartografie, în

ceea ce priveşte aplicarea legilor fondului funciar şi forestier.

Responsabil:MAP, MAAP, ONCGC

Termen: permanent

În concordanţă cu prevederile Legii nr. 10/2001, şi cu modificările

adoptate prin recenta Ordonanţă de Urgenţă, la nivelul Autorităţii pentru

aplicarea legii se va constitui un corp de control specializat care va

acţiona pentru depistarea unor încălcări ale legii şi contracararea

fenomenelor de corupţie, inclusiv înaintarea de către unii solicitanţi a

unor documente false.

Responsabil:MAP

Termen: decembrie 2002

86

Prin normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001

se vor clarifica unele concepte şi situaţii juridice relevate de derularea

practică a procedurilor administrative de restituire şi se vor dispune

măsurile instituţionale necesare fluidizării restituirilor.

Responsabil:MAP

Termen:ianuarie 2003

Referitor la restituirea imobilelor aparţinând cultelor religioase se

va accelera procesul restituirilor prin implicarea mai accentuată a comisiei

speciale de retrocedare din cadrul MAP şi a autorităţilor administraţiei

publice locale.

Responsabil:MAP, Prefecturi

Termen: trimestrul II/2003

Pentru constituirea cadrului normativ privind acordarea

despăgubirilor băneşti pentru imobilele naţionalizate, se va adopta, în

regim de urgenţă, un proiect de lege care va fi transmis Parlamentului.

Proiectul de lege va aborda, de o manieră transparentă, regimul de

stabilire şi acordare a despăgubirilor, prevăzând un capitol special cu

măsuri anticorupţie.

Responsabil:MAP, MFP

Termen: trimestrul I/2003

Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti vor urgenta

definitivării dosarelor de despăgubiri şi compensaţii ce se acordă

cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în

87

urma Tratatului dintre România şi Bulgaria şi înaintarea lor la Comisia

centrală pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 9/1998.

Responsabil:MAP, MFP, Prefecturi

Termen: trimestrul IV/2003

În aplicarea Legii nr. 550/2002 şi a Normelor metodologice,

consiliile judeţene şi locale, regiile autonome de sub autoritatea acestora

vor organiza vânzarea, în cel mai scurt timp, a spaţiilor comerciale din

proprietatea privată a statului, aflate în administrarea lor.

Vânzarea spaţiilor comerciale, prin negociere directă cu actualii

deţinători sau prin licitaţie publică, potrivit legii, se va face prin proceduri

simple şi transparente, sub stricta monitorizare a acestui amplu proces de

către prefecţi.

Prin vânzarea spaţiilor comerciale, acestea vor intra în circuitul

civil şi se vor elimina, astfel, unii factori generatori ai fenomenului de

corupţie la nivel local.

Responsabil:MAP, MFP, Prefecturi, Consilii Judeţene si locale

Termen: trimestrul II/2003

A.14. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII OPERATORILOR

DE SERVICII PUBLICE DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Vor fi monitorizate strict autorităţile administraţiei publice locale

şi operatorii de servicii publice de gospodărie comunală pentru realizarea

unor servicii de calitate în folosul cetăţeanului, în conformitate cu Legea

nr. 326/2001.

88

Prin noile acte normative subsidiare în domeniul serviciilor publice

de gospodărie comunală: alimentare cu apă şi canalizare; salubrizare;

transport local; gospodărire patrimoniu; energie termică şi asociaţiile de

proprietari se vor institui indicatori minimi de performanţă, proceduri

simplificate şi clare privind acordarea licenţelor de operare şi stabilirea

preţurilor şi tarifelor.

ANRSC va retrage licenţa de operare în cazul în care operatorul de

servicii publice de gospodărie comunală refuză să ia măsuri de

îmbunătăţire a propriei activităţi şi de reducere a tarifelor percepute de la

cetăţeni.

Pentru protejarea intereselor cetăţenilor, ANRSC va monitoriza, în

condiţiile legii, încheierea contractelor dintre operatorii furnizori -

prestatori de servicii publice de gospodărie comunală şi autorităţile

administraţiei publice locale.

Responsabil:MAP, ANRSC

Termen: permanent

În vederea prevenirii şi eliminării abuzului de poziţie dominantă pe

piaţă a unor operatori de gospodărie comunală, se vor propune măsuri în

vederea limitării efectelor caracterului de monopol natural şi restrângerea

domeniilor în care se manifestă acestea.

Responsabil:MAP, ANRSC

Termen: trimestrul II/2003

A. 15. ACTUALIZAREA PLANURILOR SECTORIALE DE

ACŢIUNE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI

89

Reorganizarea la nivelul fiecărei Prefecturi, a Grupului Operativ de

Prevenire a Criminalităţii, potrivit art. 1 alin 1 din Hotărârea Guvernului

nr. 763/2001.

Responsabil:MAP, Prefecturi

Termen: permanent

Actualizarea şi completarea Planului de acţiune al fiecărui minister,

judeţ şi al municipiului Bucureşti privind combaterea corupţiei în

administraţia publică centrală şi locală, potrivit Strategiei şi Planului

naţional al Guvernului României.

Responsabil:Prefecturi

Termen: ianuarie 2003

B. MINISTERUL DE INTERNE

Pentru realizarea obiectivelor cuprinse in Planul Naţional de

Acţiune Împotriva Corupţiei, Ministerul de Interne are in vedere

următoarele masuri:

- Elaborarea Codului deontologic al poliţistului.

Termen – trimestrul I/2003

- Constituirea Oficiului Naţional pentru protecţia Martorului

Termen - trimestrul II/2003

90

- Constituirea structurilor pentru investigatorii acoperiţi

Termen - trimestrul II/2003

- Implementarea unui program complex de prevenire şi combatere a

corupţiei interne pe durata a 12 luni finanţat de către Uniunea Europeană

al cărui titular este Marea Britanie sprijinită de Spania (valoare de

1.000.000 euro).

Termen – trimestrul IV/2004

- Extinderea modelului de ghişeu-unic la punctele de frontiera

Termen – trimestrul III/2003

- Elaborarea şi adoptarea următoarelor proiecte de legi :

Lege privind salarizarea poliţiştilor, Lege privind pensionarea

poliţiştilor; Lege privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de

Interne.

Termen – trimestrul IV/2003

IV.3 MEDIUL DE AFACERI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Reevaluarea eficientei administraţiei fiscale va urmări

simplificarea administrării veniturilor statului si raţionalizarea efectuării

controlului la unităţile economice, care implicit va conduce la diminuarea

actului de corupţie.

91

- Reforma administraţiei fiscale în sensul unificării sub autoritatea

Ministerului Finanţelor Publice a colectării veniturilor statului având

drept scop reconsiderarea relaţiilor cu cetăţenii care trebuie să devină

parteneri şi trataţi pe poziţie de egalitate. Prin reformă se va pune în

practică principiul conformării voluntare care presupune încrederea

cetăţenilor în integritatea, corectitudinea şi eficienţa administraţiei fiscale.

Termen: Trimestrul IV/ 2003

- Înfiinţarea Direcţiei Generale a Contribuabililor Mari pentru

asigurarea condiţiilor corespunzătoare de respectare a legilor şi

conformare voluntară pentru plata obligaţiilor fiscale si asistenţă de

specialitate superioară, limitând in acest fel contactul agenţilor economici

cu funcţionarii fiscali.

Termen: Trimestrul I/ 2003

- Generalizarea extinderii modelului de ghişeu unic la punctele de

frontiera constituie un pas înainte pentru scurtarea timpului de şedere în

vamă şi în acelaşi timp limitarea la maxim a posibilităţii de corupţie în

mediul vamal.

Termen: Trimestrul I/ 2003

Dezvoltarea mediului de afaceri, crearea condiţiilor

corespunzătoare, obligă Ministerul Finanţelor Publice să contribuie cu noi

măsuri atât în plan legislativ, cât şi în cel profesional.

Domeniul achiziţiilor publice deşi reglementat recent, nu este

perfect funcţional, punerea în practică a însemnat şi critici ori

nemulţumiri din partea ofertanţilor.

92

Ca atare, se impune stabilirea unui sistem eficient de rezolvare a

contestaţiilor prin crearea unei comisii de conciliere/arbitrare ori prin

înfiinţarea unor curţi specializate în materie pe lângă judecătorii sau

tribunale.

Termen: trimestrul I/2003

De asemenea, pe termen scurt se vor elabora ghiduri privind

achiziţiile publice, pe fiecare sector de activitate; se studiază posibilitatea

înfiinţării unui Oficiu Unic de achiziţii publice care sa aibă drept sarcina

principala elaborarea uniforma a metodologiilor privind sistemul de

achiziţii publice.

Termen: trimestrul II/2003

În ceea ce priveşte modul de acordare a eşalonărilor, scutirilor de

impozite şi taxe avem în vedere îmbunătăţirea acordării acestora printr-o

creştere a transparenţei în sensul atragerii în procesul decizional a

Parlamentului (Comisiile de specialitate de Finanţe-Buget şi Economică),

precum şi a societăţii civile (asociaţii patronale, organizaţii sindicale).

Termen: trimestrul II/2003

Transparenţa privind legislata in domeniul fiscal va fi întărită prin

elaborarea în cursul anului 2003 a Codului Fiscal şi a Codului de

Procedură Fiscală. Acestea vor reprezenta instrumente care vor conduce

la simplificarea sistemului legislativ şi la o ordonare/concentrare a

legislaţiei intr-un act normativ unic.

Termen: trimestrul IV 2003

Pentru creşterea transparenţei în luarea deciziei publice cu privire

la arieratele înregistrate de marii datornici avem în vedere punerea în

practică a unor planuri de acţiune cu privire la strategii care să atragă pe

93

lângă factori decizionali din cadrul Ministerului Finanţelor şi responsabili

ai puterii legislative, precum şi din cadrul societăţii civile.

Termen: februarie 2003

În domeniul vamal elaborarea actelor normative de specialitate se

va efectua în consultare cu cei care vor fi beneficiarii acestor acte,

urmând ca la promovarea lor sa se ţină cont de punctele de vedere ale

acestora, iar aceste acte urmând sa fie comunicate cu minim 4 săptămâni

în avans şi publicate in Monitorul Oficial şi pe site-ul instituţiei.

Termen: trimestrul I/ 2003

Elaborarea unui proiect de lege privind înfiinţarea registrului unic

de control la agenţii economici care sa impună obligaţia pentru organele

de control sa menţioneze în scris şi să-şi asume răspunderea pentru

rezultatele acţiunii şi eventualele sancţiuni aplicate. In acest fel, se vor

evita controale repetate cu caracter abuziv sau şicanator, crescând

responsabilitatea organelor de control şi protecţia legală pentru agenţii

economici.

Responsabili: MFP, MAP, MIMM si MJ

Termen: trimestrul I/ 2003

Elaborarea unui proiect de lege privind disciplina contractuală

în raporturile dintre societăţile comerciale; prin elaborarea acestui act

normativ agenţii economici care nu-şi vor plăti creanţele într-un termen

legal stabilit vor suporta diverse sancţiuni mergând până la declararea

falimentului.

Responsabil: MFP, MJ

Termen:trimestrul II 2003

94

IV. 4 TRANSPARENŢA. Relaţia cu mass-media şi

societatea civilă

1. Conceperea şi realizarea în luna ianuarie 2003 a unei cercetări

sociologice extinse de percepţie a corupţiei şi victimologie pentru

actualizarea datelor din anul 2000 (Raportul Băncii Mondiale)

pentru a avea o dimensiune cantitativă cât mai exactă asupra dimensiunii

fenomenului.

Responsabil: MIP

Termen: trimestrul I/ 2003

2. Introducerea in dezbaterea publică a unor noţiuni de

măsurare a corupţiei prin realizarea de cercetări sociologice si prin

diseminarea rezultatelor cu ajutorul unor simpozioane realizate de

organizaţii nonguvernamentale sau instituţii ştiinţifice:

a.Indicele BI (Business International)

b.Indicii riscului de tară (ICRG)

c.Indicele Raportului asupra competitivităţii mondiale

d.Indicele de percepţie a corupţiei

e.Indicele riscului politic si economic

Responsabil: MIP

Termen: trimestrul I/ 2003

95

3. Realizarea unor cercetări periodice asupra corupţiei pentru a

putea reliefa eventuale tendinţe in dinamica fenomenului corupţiei in

România;

Responsabil: MIP

Termen: permanent

4. Realizarea unei campanii incitative multimedia de către MIP

pentru a descuraja comportamentele circumscrise actelor de

corupţie. Campania de informare publică (după modelul celei privind

liberul acces la informaţii publice, realizată in noiembrie 2002) ar putea

avea ca audientă-ţintă aproximativ15 milioane de cetăţeni şi s-ar realiza

prin voluntariatul mass-mediei. Experienţa cu Campania privind Dreptul

la Informaţie a arătat că televiziunile şi radiourile private au difuzat clipul

MIP în peste 500 de apariţii (valoarea spaţiului publicitar donat depăşind

1 milion de dolari);

Responsabil: MIP

Termen: trimestrul I si II/ 2003

5. Informarea opiniei publice de către Grupul Central Anticorupţie

cu privire la îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Planul Naţional şi în

planurile sectoriale de către instituţiile abilitate în prevenirea şi

combaterea corupţiei, precum şi situaţia măsurilor luate.

Responsabil: GCA, MIP

Termen: permanent

96

6. Valorificarea datelor furnizate de instituţiile publice, în Rapoarte

săptămânale de progres la nivelul Guvernului şi punerea la dispoziţia

opiniei publice a datelor cuprinse în aceste Rapoarte;

Responsabil: MIP, MJ

Termen: trim. I – 2003

7. Sprijinirea activităţii ONG-urilor ce au ca obiect prevenirea şi

combaterea corupţiei prin-includerea ca membrii în cadrul GCA- punerea

la dispoziţie a tuturor datelor necesare pentru întocmirea de rapoarte

periodice- îndeplinirea condiţiilor legale pt. a fi declarate „de interes

public”;

Responsabil: MIP, CGA, MJ

Termen: permanent

8. Înfiinţarea unui canal de comunicare, Linia verde anticorupţie

(linie telefonică gratuită), pentru sesizarea de către investitori, societăţi

comerciale şi instituţii private, precum şi de către cetăţeni a unor nereguli

administrative şi posibile fapte de corupţie la nivelul instituţiilor centrale

sau locale;

Responsabil: MIP, MAP

Termen: trim. I – 2003

9. Finalizarea şi publicarea codurilor deontologice ale tuturor

categoriilor de funcţionari spre informarea opiniei publice asupra

obligaţiilor acestora;

97

Responsabil: Toate ministerele

Termen: trimestrul I / 2003

10.Sprijinirea specializării şi dezvoltării jurnalismului investigativ;

invitarea jurnaliştilor specializaţi (acreditaţi) în cadrul GCA, întâlnirea

lunară a coordonatorului GCA cu jurnaliştii pentru dezbatere cazurilor

semnalate de presă; pregătirea de specialitate a acestora în cadrul unui

modul universitar la Academia de Poliţie;

Responsabil: MIP, MI

Termen: permanent

11. Organizarea unor întâlniri de lucru periodice la nivel

guvernamental cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatului, precum şi

ai Consiliului investitorilor străini, ai Asociaţiei oamenilor de afaceri

români, ai Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, cu consultanţii

străini ataşaţi instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale care au expertize

pe domenii conexe problematicii reformei instituţionale, combaterii

barierelor birocratice, criminalităţii organizate şi corupţie;

Responsabil: MJ, MI, MMSS

Termen: permanent

12. Analizarea Rapoartelor, Evaluărilor şi sondajelor ONG-urilor

sau a organizaţiilor internaţionale privind percepţia asupra corupţiei

98

împreună cu reprezentanţii acestora din România, informarea Guvernului

şi a opiniei publice asupra concluziilor rezultate;

Responsabil: MJ. MIP, GCA,

Termen: permanent

13. Reglementarea normativa a cheltuielilor de publicitate

efectuate de instituţiile publice, societăţi naţionale şi regii autonome.

Responsabil: MIP, SGG

Termen: trimestrul I/2003

99

ANEXA 1 Sinteza măsurilor de accelerare a strategiei naţionale (Tabel)

Domenii Acţiuni Responsabili

Termen de executare

I. Justiţie

1. Reevaluarea şi armonizarea sistemului imunităţilor, în

special faţă de persoanele circumscrise actului de aplicare a

legii (avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti,

auditori), pentru buna funcţionare a sistemului, astfel încât

acesta să nu constituie un privilegiu;

MJ

Trim. II 2003

2. Întocmirea proiectului de răspuns la recomandările din

primul Raport de evaluare al GRECO; prezentarea în

Guvern; dezbatere publică;

GCA, MJ Trim III. 2003

3. Elaborarea unui act normativ privind litigiile referitoare la

constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate,

existente în prezent la CEDO;

MJ Trim II. 2003

4. Evaluarea regimului ordinelor interne şi normelor de

aplicare a legislaţiei şi măsuri de armonizare a acestora;

MJ, MIE Trim. IV 2003

5. Înfiinţarea Oficiului Naţional pentru protecţia martorului; MJ, MI Iunie 2003

6. Înfiinţarea structurilor pentru funcţionarea instituţiei

investigatorului acoperit;

MJ, MI

Iunie 2003

7. Instituirea unui sistem electronic unic de urmărire a

cauzelor penale de corupţie în sistemul judiciar – dosar cu

număr unic - (poliţie, parchet, instanţe, executarea pedepsei) şi

de repartizare aleatorie a cauzelor;

MI, MJ

Trim. III 2003

8. Elaborarea şi promovarea proiectului de Lege privind

Lobby-ul;

MJ Trim. I 2003

9. Elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind

organizarea judecătorească

MJ Trim. I 2003

10. Implementarea şi extinderea la nivel naţional a

programelor privind constituirea infrastructurii informatice a

sistemului de justiţie

MJ, MP Trim. I 2003

101

11. Cercetare criminologică privind sectoarele vulnerabile şi

factorii de risc identificate în cadrul Rapoartelor săptămânale

de progres prezentate în şedinţa de Guvern, în vederea

adoptării măsurilor sectoriale de prevenire şi combatere a

corupţiei;

INC

Permanent

12. Modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind

Statutul funcţionarilor publici.

· Se asigură stabilitatea, continuitatea şi

responsabilizarea în funcţia publică a persoanei care va

îndeplini, în numele autorităţii statului, atribuţii privind

funcţionarea mecanismelor administrative, reglementate prin

legi.

MAP ANFP

Februarie 2003

MAP, ANFP, MJ

II. Administraţie Publică

13. Structurarea Corpul funcţionarilor publici în trei

categorii:

Februarie 2003

102

- Înalţii funcţionari publici;

- Funcţionari publici cu funcţie de

conducere;

- Funcţionari publici cu funcţie de execuţie

• Corpul Înalţilor Funcţionari Publici va constitui un etalon, atât al carierei funcţionarului public cât şi implicarea la cel mai înalt nivel de profesionalism şi responsabilitate a persoanei care ocupă o funcţie publică.

• Elaborarea mecanismelor pentru asigurarea întăririi răspunderii funcţionarilor publici precum şi independenţei acestora.

- Dezvoltarea unei structuri a carierei bazate pe promovarea pe merit, evaluarea corectă şi transparentă;

Îmbunătăţirea reglementărilor referitoare atât la pregătirea profesională iniţială cât şi la formarea de scurtă durată;

103

14. Adoptarea Codului de conduită administrativă al

funcţionarilor publici.

Prin Codul de conduită administrativă al funcţionarilor publici se instituie reguli obligatorii privind comportamentul profesional şi civic al funcţionarilor publici prin care se urmăreşte:

- Exercitarea funcţiei publice numai în condiţiile acordării priorităţii interesului public general al colectivităţilor respective.

- Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, obiectivitate, onestitate şi integritate morală.

- Respectarea necondiţionată a incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru exercitarea funcţiei publice şi sesizarea situaţiilor în care interesele personale intră în conflict cu interesul public.

- Instituirea cazierului administrativ, act care conţine sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public. Pentru urmărirea situaţiei disciplinare a funcţionarului public şi eliberarea cazierului administrativ, se va constitui baza de date informatizată ce va fi administrată de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

MAP, MJ Decembrie 2002

104

15. Adoptarea Legii privind Statutul aleşilor locali.

a. Prin adoptarea Legii privind Statutul aleşilor locali va creşte răspunderea acestora - consilieri locali sau judeţeni, primari sau preşedinţi de consilii judeţene - în conformitate cu mandatul încredinţat prin vot de cetăţenii pe care îi reprezintă.

b. În exercitarea mandatului aleşii locali sunt în serviciul comunităţii;

În calitate de reprezentanţi ai colectivităţilor locale, aleşii locali au datoria de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi comunitatea care i-a ales;

Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor comunităţii care i-a ales;

Au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele care privesc activitatea efectuată în exercitarea mandatului lor.

MAP Februarie2003

105

16. Aplicarea prevederilor legale privind interdicţiile pentru

aleşii locali.

Aleşilor locali le este interzis - în situaţiile în care sunt manageri, acţionari semnificativi, asociaţi, administratori, cenzori, membri în consiliul de administraţie sau la care deţin alte funcţii de conducere - să încheie contracte comerciale de prestări servicii, de executare de lucrări sau de furnizare de bunuri cu autorităţile administraţiei publice locale pe care le reprezintă sau cu regiile autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale ori de consiliile judeţene respective. - Interdicţiile impuse aleşilor locali se aplică şi în cazul soţului/soţiei şi rudelor alesului local, în cauză, până la gradul al doilea inclusiv. - Aleşilor locali le este interzis să facă parte din consiliile de administraţie ale societăţilor comerciale aflate sub autoritatea consiliilor locale sau judeţene.

MAP Prefecturi

106

17. Aplicarea sancţiunilor privind interdicţia funcţionarilor

publici de la orice manifestare de concurenţă neloială sau

care generează conflicte de interese;

- Funcţionarul public are datoria de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, celorlalţi funcţionari publici şi salariaţilor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice. - În exercitarea prerogativelor decizionale, de control şi de elaborare a proiectelor de acte normative funcţionarul public nu va urmării obţinerea de foloase sau avantaje ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

MAP Prefecturi

107

18. Controlul privind respectarea obligaţiilor funcţionarilor

publici şi aplicarea sancţiunilor pentru eventualele abateri.

Funcţionarul public are obligaţia:

- să nu exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea,

în legătură cu activitatea autorităţii sau a instituţiei publice;

- să nu utilizeze informaţii confidenţiale în activitatea

didactică sau publicistică desfăşurată în interes propriu,

- să nu dezvăluie informaţii care sunt exceptate, conform

legii, de la liberul acces al cetăţenilor;

- să nu folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile

pe care le-a stabilit în exercitarea funcţiei publice pentru a

influenţa anchetele administrative interne ori externe sau

pentru a determina luarea unei anumite măsuri de către

organele de control.

-să nu favorizeze sau să defavorizeze accesul sau promovarea

pe criterii de rudenie, afinitate sau discriminatorii în funcţii

publice.

MAP ANFP

Prefecturi Consilii judeţene

Permanent

108

19. Controlul privind interzicerea achiziţionării,

concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea

statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în situaţia în

care prin natura atribuţiilor de serviciu a participat la

activităţile preliminare realizării acestor operaţiuni. În mod

similar, nu poate achiziţiona bunuri care au fost confiscate de

autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară

activitatea.

- Interdicţia de a furniza informaţii referitoare la bunurile

proprietate publică sau privată a statului şi a unităţilor

administrativ - teritoriale supuse operaţiunilor de vânzare,

concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele

prevăzute de lege.

Interzicerea acordării de asistenţă şi consultanţă persoanelor

fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice

sau de altă natură, împotriva statului, precum şi a autorităţii

sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

MAP ANFP

Prefecturi Consilii judeţene

Permanent

109

20. Elaborarea unor acte normative privind reîncadrarea

potrivit legii a funcţionarilor publici în cele trei categorii,

respectiv înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici cu

funcţie de conducere, funcţionari publici cu funcţie de

execuţie.

- Se va urmării reducerea funcţionarilor publici cu

funcţie de conducere până se va ajunge la un raport de

10-12% din numărul total al funcţionarilor publici.

- Angajarea prioritară în administraţia publică de

personal cu studii superioare.

- Schimbarea raportului dintre personalul cu studii

superioare şi cei cu studii medii.

- Întinerirea personalului prin atragerea bursierilor şi

specialiştilor tineri, îndeosebi a celor şcolarizaţi în

străinătate şi I.N.A.

M.A.P.

A.N.F.P.

Martie 2003

110

21. Continuarea procesului de descentralizare a serviciilor

publice comunitare către autorităţile administraţiei publice

locale – judeţe, municipii, oraşe, comune – şi respectiv

deconcentrarea unor activităţi de la nivelul autorităţilor

centrale către serviciile publice descentralizate concomitent

cu transferul resurselor financiare şi umane necesare.

Ministere

Prefecturi Consilii judeţeneConsilii Locale.

Trim.I 2003

111

22. Se va monitoriza aplicarea cu exigenţă a noilor

reglementări privind:

Ocuparea funcţiilor publice prin organizarea şi desfăşurarea

concursurilor şi examenelor în mod transparent potrivit H.G.

nr. 1087/2001;

- Anual, se va realiza evaluarea performanţelor profesionale

individuale ale funcţionarilor publici, în conformitate cu

prevederile hotărârii Guvernului nr. 1084/2001.

· O atenţie specială se va acorda perioadei de stagiu,

condiţiilor de evaluare şi regulilor specifice funcţionarilor

publici debutanţi, pe baza prevederilor Hotărârii Guvernului

nr. 1085/2001 ;

A.N.F.P. Prefecturi

Consilii judeţene şi locale

Permanent

112

23. Pregătirea funcţionarilor publici prin cursuri de lungă

şi scurtă durată, specializări atât ale personalului existent cât

şi a celor care vor intra în corpul funcţionarilor publici se va

realiza de către Institutului Naţional de Administraţie.

- Se va urmări elaborarea şi realizarea programelor de

pregătire, punându-se accent pe:

- Legislaţia comunitară în raport cu sistemul de

drept românesc;

- Dreptul afacerilor europene şi relaţiile

internaţionale;

- Studii de drept comparat;

- Informatică;

- Limbi străine.

M.A.P. I.N.A.

A.N.F.P. Ministere Prefecturi

Permanent

113

24. Perfecţionarea continuă, prin intermediul Institutul

Naţional de Administraţie şi a celor opt Centre regionale de

formare continuă pentru administraţia publică locală, a

aleşilor locali în domenii ce privesc organizarea şi

funcţionarea autorităţilor publice locale, respectiv: gestiunea

patrimoniului; finanţe publice locale; servicii publice de

gospodărie comunală; cadastru şi amenajarea teritoriului;

procedurile de elaborare şi adoptare a actelor administrative;

informatică şi limbi străine.

I.N.A. Centrele regionale Consiliile judeţene

Permanent

25. Încheierea de protocoale şi aplicarea la programe

comunitare în vederea asigurării pregătirii şi specializării unui

număr important de tineri din administraţia publică la

instituţii de prestigiu din străinătate

M.A.P. I.N.A.

Februarie 2003

114

26. Urmărirea aplicării la nivel central şi local a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea

activităţii de soluţionare a petiţiilor şi, respectiv, ale

Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea

eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către

autorităţile publice centrale şi locale.

Fiecare instituţie publică va adopta măsuri interne, prin

regulamentele de ordine interioară, privind asigurarea

eficienţei şi simplificarea circuitului documentelor pe filiera

cetăţean – autoritatea administraţiei publice – cetăţean;

M.A.P Ministere Prefecturi

Consilii Judeţene

Permanent

115

27. Înfiinţarea „Ghişeului unic” la nivelul tuturor autorităţilor

publice centrale şi locale, pentru înlăturarea birocraţiei şi

soluţionarea la termen a cererilor cetăţenilor.

- Pentru eliberarea operativă a actelor administrative –

avizele pentru diverse lucrări care implică analiza mai

multor instituţii sau compartimente, se vor obţine de

autoritatea publică locală, fără implicarea cetăţeanului;

practic trebuie să circule documentele şi nu cetăţeanul la

diverşi funcţionari publici.

Ministere Prefecturi Consilii Judeţene şi locale

Trim.III 2003

28. Elaborarea unui „Ghid al cetăţeanului” prin care să se

prezinte competenţele fiecărei instituţii publice în eliberarea

actelor administrative solicitate de cetăţean.

MAP Consilii Judeţene şi locale

Trim.II 2003

116

29. Informatizarea administraţiei publice locale va asigura

comunicarea rapidă şi circulaţia operativă a informaţiei

de interes public în scopul:

- Transparenţei actului administrativ;

- Reducerii birocraţiei;

- Diminuării numărului de documente conexe

ale actului final;

Eliminarea erorilor administrative;

M.A.P. M.C.T.I. Prefecturi

Consilii judeţene

Permanent

30. Crearea reţelei naţionale de „Info-chioşcuri” constituită

dintr-un număr de aproximativ 5000 de astfel de unităţi la

nivelul ministerelor, judeţelor, municipiilor, oraşelor şi

comunelor care să asigure accesul permanent al cetăţenilor la

serviciile informatizate ale administraţiei publice centrale şi

locale.

M.C.T.I. M.A.P.

Semestrul I 2003

117

31. Introducerea „Cărţii electronice de identitate”- instrument

ce oferă cetăţenilor accesul la informaţii şi serviciile

personalizate implementate la nivelul administraţiei publice

centrale şi locale.

M.A.P. M.C.T.I.

M.I.

Trimestrul II 2003

118

119

32. În cadrul proiectelor de „guvernare electronică” elaborate,

potrivit directivelor Uniunii Europene, se va finaliza

înfiinţarea celor 12 servicii, de tip „e Administraţie” puse

direct în slujba cetăţenilor de către autorităţile administraţiei

publice centrale şi locale, astfel:

- Impozit pe venit şi taxe locale: declaraţie, notificare şi efectuarea plăţilor; - Căutare/ Oferte de locuri de muncă. - Informaţii referitoare la securitatea socială (facilităţi pentru şomeri, deduceri pentru copii, burse pentru studenţi etc.) - Documente personale (carte de identitate, permis de conducere auto, carte de alegător, asigurare socială, asigurare medicală etc.) - Înmatricularea maşinilor (certificat de înmatriculare auto) - Obţinerea autorizaţiilor de construcţie. - Declaraţii către poliţie ( privind documente furate sau pierderi etc.) - Biblioteci publice (acces la fondul de carte, biblioteci elctronice) - Registre de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie şi deces) - Înscriere la universităţi/facultăţi - Anunţarea schimbării de domiciliu

- Servicii legate de sănătate

M.C.T.I. M.A.P.

Semestrul I 2003

33. Respectarea cu stricteţe de către toate autorităţile publice

centrale şi locale a reglementărilor care privesc

soluţionarea cererilor cetăţenilor şi mediatizarea

modalităţilor de sesizare cu privire la conduita

neconformă a unor funcţionari publici.

- În acest sens, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1083/2001 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, poate sesiza comisia de disciplină. - Funcţionarii publici au obligaţia de a fi la dispoziţia cetăţeanului şi de a rezolva cu operativitate şi corectitudine solicitările contribuabililor, de a nu „plimba” cetăţenii de la un birou la altul şi de la o instituţie la alta - Prin Pagina Web a Ministerului Administraţiei Publice (www.mapgov.ro) şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, respectiv, a prefecturilor şi consiliilor judeţene, cetăţenii au acces la informaţiile necesare şi pot sesiza operativ disfuncţionalităţile şi aspectele negative cu care s-au confruntat.

M.A.P. A.N.F.P. Prefecturi Consilii Judeţene

Permanent

120

34. Elaborarea unui proiect de lege privind instituţia

inspectorului guvernamental cu atribuţii de control

administrativ în cadrul instituţiilor publice

CCPM

Trim.I 2003

35. Restructurarea corpului de control administrativ de

la nivelul ministerelor şi instituţiilor centrale precum şi

de la nivelul prefecturilor şi consiliilor judeţene.

- Se va pune un accent deosebit pe consolidarea

compartimentelor de control şi se va acorda un sprijin concret

autorităţilor publice din subordine sau coordonare

Ministere Prefecturi

Trim.II 2003

121

36. Elaborarea unor norme interne privind creşterea

rolului personalului de control administrativ de la fiecare

autoritate publică centrală sau locală în îndeplinirea

atribuţiilor specifice de către toţi funcţionarii publici.

Rezultatele controalelor efectuate vor fi consemnate în

mod obligatoriu într-un registru unic de control al

autorităţii publice centrale sau locale respective.

Valorificarea de îndată a actelor de control de către

conducerile ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale

administraţiei publice centrale precum şi de prefecţi şi

preşedinţii consiliilor judeţene, primarii municipiilor,

oraşelor şi comunelor.

- Comunicarea operativă a rezultatelor controalelor

efectuate şi a măsurilor adoptate către mas-media centrală şi

locală.

Consiliile judeţene

Consiliile locale

122

37. Adoptarea proiectului de act normativ privind

reglementarea drepturilor salariale ale funcţionarilor

publici:

Creşterea reală a salariilor funcţionarilor publici;

- Creşterea diferenţiată a salariilor, în favoarea

debutanţilor şi a funcţionarilor publici cu salarii

mici.

- Salarizarea funcţionarilor publici se va realiza pe

categorii de funcţii publice;

- Asigurarea veniturilor salariale ale funcţionarilor

publici din prefecturi şi consiliile judeţene la

acelaşi nivel cu cele din serviciile descentralizate

ale ministerelor şi ale altor autorităţi de specialitate

ale administraţiei publice centrale;

M.A.P. M.M.S.S.

M.F.P. A.N.F.P.

Decembrie 2002

123

37. Elaborarea proiectului de lege privind salarizarea

funcţionarilor publici, începând cu anul 2004.

M.A.P. M.M.S.S.

M.F.P. A.N.F.P.

Trim I - 2003

38. Se va definitiva şi înainta, la Parlament proiectul de Lege

privind finanţele publice locale, care va înlocui reglementarea

existentă, Legea nr. 189/1998.

· Autorităţile administraţiei publice locale cu sprijinul

Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerul

Finanţelor Publice vor aplica prevederile Ordonanţei

Guvernului nr. 36/ 2002 privind taxele şi impozitele

locale, în scopul creşterii veniturilor proprii pentru

buna funcţionare a autorităţilor respective.

M.A.P. M.F.P.

Ianuarie 2003

124

39. Monitorizarea permanentă a modul de aplicare a

reglementărilor cu privire la reconstituirea proprietăţilor

funciare şi forestiere în conformitate cu prevederile Legii nr.

18/1991, Legii nr. 1/2000 şi OUG nr. 102/2001.

M.A.P., M.A.A.P., O.N.C.G.C

Decembrie 2003

39. Măsuri în vederea eliberării, până la sfârşitul anului 2002,

a peste 90% din totalul titlurilor de proprietate (faţă de 58,5%

la sfârşitul anului 1996 şi respectiv, 66,5% la sfârşitul anului

2000), se asigură, în mod real, transferul şi consolidarea

regimului proprietăţii funciare şi forestiere, eliminându-se în

acest fel fenomenele de corupţie în acest domeniu.

M.A.P, M.A.A.P,

O.N.C.G.C

Decembrie 2002

125

40. Comisiile judeţene de aplicare a legilor fondului funciar

şi forestier vor lua măsuri ferme, inclusiv de suspendare a

unor primari din funcţia lor de preşedinte al comisiei locale

de stabilirea dreptului de proprietate privată asupra

terenurilor, acolo unde procesul de restituire este blocat în

mod nejustificat.

M.A.P. Prefecturi

Permanent

41. Creşterea responsabilităţii funcţionarilor care

recepţionează şi controlează executarea lucrărilor de

cadastru, geodezie şi cartografie, în ceea ce priveşte

aplicarea legilor fondului funciar şi forestier.

M.A.P, O.N.C.G.C

42. La nivelul Autorităţii pentru aplicarea Legii nr. 10/2001

se va constitui un corp de control specializat care va acţiona

pentru depistarea unor încălcări ale legii şi contracararea

fenomenelor de corupţie, inclusiv înaintarea de către unii

solicitanţi a unor documente false.

M.A.P. Decembrie2002

126

43. Prin normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.

10/2001 se vor clarifica unele concepte şi situaţii juridice

relevate de derularea practică a procedurilor administrative de

restituire şi se vor dispune măsurile instituţionale necesare

fluidizării restituirilor.

III. Mediul de Afaceri

44. Actualizarea, stabilirea cu rigurozitate a criteriilor de

acordare şi transparenţa a scutirilor de impozite şi taxe, a

eşalonărilor, stingerilor de datorie;

MFP

Trim. II 2003

45. Elaborarea unui proiect de act normativ privind codul

fiscal şi de procedură fiscală;

MFP Trim. IV 2003

46. Proiect de act normativ privind arbitrajul comercial şi alte

proceduri nejudiciare de soluţionare a litigiilor comerciale, în

vederea protejării şi realizării cu operativitate a drepturilor

comerciale

DCE, MJ, MIMMC

Trim. II 2003

127

47. Elaborarea unui Raport de evaluare privind eficienţa

criteriilor de selecţie a ofertanţilor şi a controalelor post-

privatizare;

APAPS

Trimestrial

48. Reforma administraţiei fiscale în sensul unificării, sub

autoritatea Ministerului Finanţelor Publice, a colectării

veniturilor pentru bugetul de stat ;

MFP, MAP

Trim. IV 2003

49. Înfiinţarea Direcţiei Generale a Contribuabililor Mari; MFP Trim. IV 2003

50. Constituirea Oficiului Unic Naţional de achiziţii Publice;

Elaborarea unui Ghid privind achiziţiile publice;

MFP, MCT

Trim. II 2003

51. Implementarea măsurilor simplificate privind constituirea

şi autorizarea funcţionării societăţilor comerciale;

MJ, MIMM

Trim. I 2003

52. Continuarea programului de monitorizare a activităţilor

bancare de către ONPCSB şi B.N.R, urmând a fi informat

Guvernul şi opinia publică asupra aspectelor esenţiale

ONPCSB MFP

Semestrial

128

53. Elaborarea şi punerea în practică a unor planuri de acţiune

care vizează marii datornici la bugetul de stat - societăţile

comerciale care operează pe domeniile: alcool, tutun, cafea,

petrol.

MFP

Februarie 2003

54. Elaborarea unui proiect de lege privind înfiinţarea

Registrului Unic de Control la agenţii economici

MJ, MIMM Trim. I 2003

55. Elaborarea unui proiect de lege privind disciplina

contractuală în raporturile dintre societăţile comerciale; prin

elaborarea acestui act normativ agenţii economici care nu-ţi

vor plăti creanţele într-un termen legal stabilit vor suporta

diverse sancţiuni mergând până la declararea falimentului.

MFP, MJ Trim. II 2003

129

IV. Transparenţă Relaţia cu mass-media şi societatea civilă

56. Informarea opiniei publice de către Grupul Central

Anticorupţie cu privire la îndeplinirea sarcinilor prevăzute în

Planul Naţional şi în planurile sectoriale de către instituţiile

abilitate în prevenirea şi combaterea corupţiei, precum şi

situaţia măsurilor luate.

GCA, MIP

Permanent

57. Efectuarea de către institute independente a unor

barometre de opinie cu privire la perceperea nivelului

corupţiei în România şi a eficienţei activităţii instituţiilor

abilitate în prevenirea şi combaterea acesteia;

MIP

Trimestrial

58. Valorificarea datelor furnizate de instituţiile publice, în

Rapoarte săptămânale de progres la nivelul Guvernului, şi

punerea la dispoziţia opiniei publice a datelor cuprinse în

aceste Rapoarte;

MJ, MIP

Permanent

130

59. Sprijinirea activităţii ONG-urilor ce au ca obiect

prevenirea şi combaterea corupţiei prin-includerea ca

membrii în cadrul GCA- punerea la dispoziţie a tuturor

datelor necesare pentru întocmirea de rapoarte periodice-

îndeplinirea condiţiilor legale pt. a fi declarate „de interes

public”

MJ, GCA Trim. I 2003

60. Înfiinţarea unui canal de comunicare (linie telefonică

gratuită), prin constituirea unui compartiment specializat în

cadrul Corpului de control al primului ministru, pentru

sesizarea de către investitori, societăţi comerciale şi instituţii

private, precum şi de către cetăţeni a unor nereguli

administrative şi posibile fapte de corupţie;

CCPM

01.03.2003

61. Finalizarea şi publicarea codurilor deontologice ale

tuturor categoriilor de funcţionari spre informarea opiniei

publice asupra obligaţiilor acestora;

MJ, MFP, MAP, MI, APAPS

Trim. I 2003

131

62. Specializarea şi dezvoltarea jurnalismului investigativ;

invitarea jurnaliştilor specializaţi (acreditaţi) în cadrul GCA,

întâlnirea lunară a coordonatorului GCA cu jurnaliştii pentru

dezbatere cazurilor semnalate de presă; pregătirea de

specialitate a acestora în cadrul unui modul universitar la

Academia de Poliţie;

MIP MI

Permanent

63. Organizarea unor întâlniri de lucru periodice la nivel

guvernamental cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatului,

precum şi ai Consiliului investitorilor străini, ai Asociaţiei

oamenilor de afaceri români, ai Agenţiei Române pentru

Investiţii Străine, cu consultanţii străini ataşaţi instituţiilor şi

agenţiilor guvernamentale care au expertize pe domenii

conexe problematicii reformei instituţionale, combaterii

barierelor birocratice, criminalităţii organizate şi corupţie;

SGG Trimestrial

132

64.Conceperea şi realizarea în luna ianuarie 2003 a unei

cercetări sociologice extinse de percepţie a corupţiei şi

victimologie pentru actualizarea datelor din anul 2000 şi

pentru a avea o dimensiune cantitativa cât mai exactă asupra

dimensiunii fenomenului.

MIP Trim I 2003

65. Introducerea in dezbaterea publică a unor noţiuni de

măsurare a corupţiei prin realizarea de cercetări sociologice

şi prin diseminarea rezultatelor cu ajutorul unor simpozioane

realizate de organizaţii nonguvernamentale sau instituţii

ştiinţifice:

a. Indicele BI (Business International)

b.Indicii riscului de tară (ICRG)

c.Indicele Raportului asupra competitivităţii mondiale

d.Indicele de percepţie a corupţiei

e.Indicele riscului politic şi economic

MIP Trim I 2003

133

66. Analizarea Rapoartelor, Evaluărilor şi sondajelor ONG-

urilor sau a organizaţiilor internaţionale privind percepţia

asupra corupţiei împreună cu reprezentanţii acestora din

România, informarea Guvernului şi a opiniei publice asupra

concluziilor rezultate;

GCA

Permanent

67. Realizarea unei campanii incitative multimedia de

către MIP pentru a descuraja comportamentele

circumscrise actelor de corupţie. Campania de informare

publică (după modelul celei privind liberul acces la

informaţii publice, realizată in noiembrie 2002) ar putea avea

ca audientă-ţintă aproximativ15 milioane de cetăţeni si s-ar

realiza prin voluntariatul mass-mediei şi societăţii civile.

MIP Trim I -2003

134

135

Anexa2. Combaterea corupţiei în unele ţări candidate

la aderarea in Uniunea Europeana

Bulgaria:

•

•

•

•

•

Guvernul Simeon Saxa-Coburg a venit la putere pe seama unui

mandat popular electoral masiv pentru combaterea corupţiei.

Funcţionează din februarie 2002 un plan de implementare a strategiei

naţionale anti-corupţie (adoptată în oct. 2001), plan supervizat de o

comisie de coordonare condusă de ministrul justiţiei.

“Coaliţia 2000”, alcătuită din ONG-uri care au ca obiectiv lupta

împotriva corupţiei şi finanţată de USAID, este susţinută de guvern, care

acordă o largă vizibilitate cooperării cu ea. “Coaliţia 2000” joacă un rol

esenţial în campaniile de public awareness pe acest subiect. Rapoartele de

ţară privitoare la Bulgaria notează pozitiv acest rol al ONG-urilor.

Bulgaria a evoluat, de la locul 60 în 2002 la 47 în 2001 şi 45 în 2002

(pe acelaşi loc cu Polonia) în indicele Transparency Intl. privind percepţia

de corupţie la nivel de ţări.

Entităţile menţionate ca fiind cele mai afectate de corupţie ar fi,

conform unor Rapoarte internaţionale, vama, justiţia, autorităţile

financiar-fiscale, parlamentul, poliţia şi funcţionarii publici. Printre

cauzele principale figurează salarizarea modestă, legislaţia inadecvată,

imunitatea parlamentară excesivă, lipsa transparenţei în controlul

administrativ, proasta funcţionare a sistemului judiciar.

•

•

•

•

Probleme sistemice ale Bulgariei, identificate de rapoartele

internaţionale pe tema corupţiei, sunt descentralizarea insuficientă, slaba

calitate a administraţiei publice locale, legiferarea finanţării partidelor

politice.

Este notată, de asemeni, lipsa unui Cod Etic pentru funcţionarii

publici.

Sunt marcate ca semne de succes în rapoartele de ţară, printre altele:

a. Implementarea reală a reglementărilor privind prezenţa

demnitarilor publici şi parlamentarilor în administrarea de

afaceri.

b. Accesul public şi al media la datele din registrul privind

proprietăţile demnitarilor din cadrul Corpului de Control .

c. Efectul vizibil al modificărilor aduse Legii privatizării cu scopul

de a face mai transparente procedurile în domeniu.

d. Crearea de consilii parteneriale public-privat anticorupţie (cu

participarea ONG-urilor interesate), pe lângă organele locale

alese.

e. Introducerea de cursuri pe tematica anti-corupţie în cadrul

Institutului pentru Administraţie Publică.

La 30 noiembrie a avut loc la Sofia, în organizarea Centrului pentru

studierea democraţiei, conferinţa „Economia crimei organizate: sectorul

gri, trafic, corupţie”, la care au participat atât personalităţi bulgare cât şi

invitaţi străini.

Polonia:

• Principala semnalare din rapoartele de ţară pe tema corupţiei priveşte

inexistenţa unui Program guvernamental anticorupţie, cu definirea clară a

137

atribuţiilor în domeniu ale diferitelor agenţii publice. În plus, cel mai

recent raport al Băncii Mondiale indică faptul că în Polonia corupţia este

o problemă critică.

•

•

•

•

Legea din 1997 privind implicarea oficialilor guvernamentali în

activităţi economice nu este aplicată în mod consecvent. Şi Poloniei i se

recomandă adoptarea de Coduri de Conduită pentru oficiali la toate

nivelele administraţiei de stat.

Este notată pozitiv creşterea semnificativă între 2000-2001 a

numărului cazurilor de corupţie instrumentate precum şi a celor soldate

cu condamnări în justiţie. Similar pentru demiterile de miniştri în cazuri

de corupţie. Polonia a punctat, de asemeni, la capitolul reducerii

formalităţilor administrativ-birocratice şi al salarizării în administraţia

publică.

GRECO recomandă constituirea unui corp consultativ naţional, cu

participarea unor înalţi oficiali din agenţiile implicate în lupta

anticorupţie, care să integreze şi să monitorizeze acţiunile din domeniu.

Pe de altă parte, Freedom House notează apreciativ funcţionarea din

2001 a unei Coaliţii Anticorupţie a ONG-urilor poloneze.

Ungaria:

•

•

În ultimii trei ani, Ungaria primeşte calificări consecvent pozitive în

cadrul indicilor privind percepţiile asupra corupţiei (în apropierea ţărilor

cele mai avansate în procesul de aderare, Estonia şi Slovenia).

Freedom House - “Nations in Transit 2002” punctează negativ

practica (la cele mai înalte nivele politice, mai ales în guvernul Orban), de

ocolire a reglementărilor din domeniul achiziţiilor publice.

138

• Există un Birou Central de Investigaţii în cadrul Procuraturii

Republicii, care se ocupă cu prelucrarea cazurilor de corupţie la nivelul

înalţilor oficiali. Se notează generalizarea în 2002 a obligaţiei de

declarare a averilor la toate nivelele administraţiei şi în legislativ, cu

publicarea rapoartelor anuale pe această temă în Buletinul Oficial.

Republica Cehă:

•

•

Indicii internaţionali o situează în categoria candidatelor la aderare cu

probleme majore legate de corupţie. Prin locul 52 din 102 în “clasamentul

Transparency Intl în 2002, Republica Cehă, alături de Slovacia şi Letonia,

suferă de o percepţie negativă mai mare decât cea privitoare la Bulgaria şi

Polonia, dar mai bună decât România.

Freedom House subliniază lipsa cronică de transparenţă în domeniul

achiziţiilor publice şi percepţia privind practica generalizată a

“comisioanelor”. Corpul de Control semnala în 2001 încălcări ale

legislaţiei de către guvern în contractele de achiziţii publice. În mai 2002

a fost adoptat un amendament legislativ, care limitează “procedurile de

urgenţă” în domeniu.

•

•

Raportul anual al guvernului ceh (aprilie 2002) pe tema corupţiei

recunoaşte lipsa de progres în combaterea acestui flagel. În consecinţă,

ministerele au acum obligaţia de a redacta programe proprii anti-corupţie

şi de a numi un coordonator intern pe acest subiect.

Sunt apreciate măsurile de reformă la nivelul poliţiei, inclusiv

funcţionarea unei unităţi de poliţie specializate în domeniul protecţiei

martorilor. De asemeni, este salutată consolidarea funcţiei procurorului

public.

Lituania:

Au stabilit un Serviciu Special de Investigare a Corupţiei. •

139

•

•

•

•

•

Lituania are identificată ca problemă majoră absenţa sau

inaccesibilitatea datelor oficiale statistice privind prezenţa corupţiei în

instituţiile publice (GRECO).

Sunt semnalate vulnerabilităţi importante în sistemul de achiziţii

publice, îndeosebi procedurile ineficiente şi insuficient de transparente în

materie de apel (administrarea contestaţiilor) în acest domeniu.

GRECO (CoE) consideră corupţia o problemă care afectează Lituania

pe o scară semnificativă. Totuşi, Transparency Intl. notează situarea pe

cele mai bune locuri în ansamblul ţărilor candidate în privinţa percepţiei

publice asupra corupţiei.

Tot GRECO atrage atenţia asupra lipsei unui Cod de Conduită / Etică

al funcţionarilor publici şi demnitarilor.

Lituania este poziţionată net negativ la capitole precum eficienţa

administrării în justiţie a cazurilor de criminalitate economico-financiară

(GRECO), sau receptivitatea justiţiei la cererile de executare a

contractelor, măsurată în consumul de timp al firmelor (EBRD Index on

Contract Enforcement).

140