Patologia palmipedelor

Inainte de a prezenta patologia propriu-zisa a palmipedelor, trebuie explicate igiena palmipedelor, adica sa se expuna complexul de masuri igienico-sanitare menite sa asigure conditiile optime de adapostire, microclimate, confort, hranire, adapare etc. Aceste masuri bine cunoscute si aplicate, reprezinta pe de o parte garantia unor productii corespunzatoare cantitativ si calitativ, iar pe de alta parte, o stare fiziologica si de sanatate in efectivele de palmipede, care confera o foarte buna protective fata de imbolnaviri.Cele mai importante masuri de igiena generala sunt: Asigurarea conditiilor de filtru sanitar-veterinar. Persoanele, mijloacele de transport, utilajele, animalele etc., nu vor intra intr-o ferma de palmipede decat daca este strict necesar si daca se supun regulilor igienico-sanitare impuse de reglementarile in vigoare, in functie de importanta economica a obiectivului. Dezinfectia riguroasa a mijloacelor de transport, a utilajelor, personalului etc. este obligatorie, cat si echiparea persoanelor fizice cu imbracaminte speciala (cel putin cizme de cauciuc si salopeta sau halat); Amplasarea crescatoriei intr-o zona care sa impiedice transmiterea bolilor de la efectivele de palmipede nesupravegheate, lasate in libertate; amplasarea halelor de palmipede la distante suficient de mari pentru a nu permite transmiterea bolilor, in special la tineretul care se creste in spatii inchise, climatizate; O atentie deosebita se va acorda obtinerii unor oua pentru incubatie curate, iar cele murdare vor fi curatate si dezinfectate corespunzator inainte de incubare. Incubatia si ecloziunea vor fi realizate in sali de incubatie corespunzatoare, in conditiile aplicarii unor tehnologii moderne, pentru ca bobocii obtinuti sa fie sanatosi, de calitate superioara; Inainte de popularea cu boboci de o zi, adaposturile vor fi curatate si minutios dezinfectate, iar popularea se va face dupa respectarea vidului sanitar si foarte buna pregatire a halei (climatizare, echipament, asigurarea hranirii si adaparii in conditii igienice etc.); Pe toata perioada de crestere se va intra in adapost in conditii de filtru, existand in acest sens un dezinfector pentru incaltaminte si o instalatie pentru dezinfectarea mainilor; Vor fi respectate riguros toate prevederile tehnologice privind hranirea, adaparea, climatizarea, iluminatul adapostului atat in perioada de crestere, cat si in cea de exploatare pentru oua, inclusive daca se practica sistemul de crestere in soproane, cu padocuri sau la pasune.Prin conditii de igiena nu trebuie sa se inteleaga numai acelea care urmaresc prevenirea bolilor, ci intreaga problematica ce o impune tehnologia fiecarei specii si categorii. Pentru atingerea acestor obiective, crescatorul va trebui sa solicite si sa respecte tehnologia impusa de producatorul materialului biologic avicol, cunoscand faptul ca orice rasa sau hybrid are o particularitate specifica, pe care numai producatorul o cunoaste si o impune ca si conditie obligatorie pentru valorificarea potentialului productive.De asemenea, masurile generale si specifice atat de prevenire a bolilor, cat si de tratare a acestora, fac obiectul legilor si reglementarilor saniter-veterinare in vigoare, pe care fiecare crescator trebuie sa le cunoasca si sa le aplice, apeland insa si la serviciile unui personal sanitar-veterinar corespunzator.

Bolile infectioase1. Maladia Derzsy (Hepato-nefrita-ascita gastei HNA)Maladia Derzsy este dintre toate afectiunile palmipedelor cea mai contagioasa boala. Este specifica bobocilor de gasca si de rata Barbarie pena la varsta de 30 zile. Principal sursa de infectie o constituie gastele adulte purtatoare de virus, care transmit virusul prin ou.Virusul poate patrunde in organism atat pe cale digestiva, cat sip e cale respiratorie.Perioada de incubatie a virusului este de 4-5 zile, iar eliminarea lui se face prin fecale, care pot contamina furajele, apa etc.Simptome. Deoarece fiziologia si tipul de crestere al celor doua specii ce pot fi afectate de aceasta boala sunt diferite, asa sunt si manifestarile clinice ale bolii Derzsy. Se disting trei forme clinice: Acuta; Subacuta; Cronica sau tardiva.La gasca: Forma acuta. Evolutie rapida, afecteaza bobocii de 6-10 zile, care stau in decubit lateral, prezinta diaree apoasa, albicioasa, iar mortalitatea atinge 60-100% din efecti in 1-5 zile de la aparitia simptomelor; Forma subacuta. Evolueaza mai lent cu faza de debut, greu de depistat, observandu-se o intarziere in crestere de 50-80% fata de normal, incepand cu varsta de 15-21 zile si deplumarea accentuate sau schimbarea culorii in galben-brun. Aceste simptome evolueaza timp de o saptamana, apoi boala se termina in 70-80% din cazuri printr-o vindecare spontana, dar cu persistenta unei debilitati ce poate duce la diverse accidente, mai ales in cazul indoparii. In unele cazuri gasca continua sa slabeasca, prezinta dificultati locomotorii si moare intr-o stare de cahexie avansata, cu abdomenul destins datorita prezentei lichidului ascetic; Forma cronica sau tardiva. Apare dupa varsta de 8-10 saptamani si se manifesta prin mortalitate ridicata. Moartea survine rapid, prin insuficienta renala si uremie.La bobocul de rata Barbarie: Forma acuta. Are evolutie rapida si afecteaza bobocii de rata Barbarie de 8-15 zile, care sunt abatuti, se deplaseaza greu, prezinta diaree apoasa. Moartea survine in pozitia de decubit lateral; Forma subacuta. Afecteaza bobocii de rata Barbarie in varsta de 2-5 saptamani si mai ales pe cei de 3 saptamani, astfel incat aceasta forma a luat denumirea de boala de 3 saptamani a bobocului de rata Barbarie; Forma cronica sau tardiva. Poate aparea la varsta de 7 saptamani, cand se observa scaderea consumului de furaje, pierderea din penaj la 20-30% din efectiv, enterita, oprire in crestere sau chiar regresie a greutatii corporale la 10-15% din efectivul de boboci. Mortalitatea este scazuta, de 2-5% pana la 10-12%.Tuturor acestor manifestari clinice le corespund, atat la bobocul de gasca, cat si la cel de rata Barbarie, aceleasi modificari anatomo-patologice.Profilaxie si combatere. Se va evita contaminarea efectivelor indemne prin contact cu palmipedele contaminate si nu se vor folosi oua din surse necunoscute. In focare si in zonele contaminate se vor imuniza gastele inainte de intrarea in ouat, astfel incat anticorpii maternal ice persista pana la 14-17 zile sa protejeze bobocii. De interes s-a bucurat serumizarea bobocilor cu ser hiperimun, metoda ce s-a dovedit laborioasa si cu eficienta de scurta durata (8-10 zile).2. Hepatita virotica a bobocilor de rata (DVH)Este o boala infectioasa, contagioasa, cu evolutie acuta intalnita la bobocii de rata, caractarizata prin hepatita. Clinic se manifesta prin tulburari nervoase, paralizii, iar modificarile anatomo-patologice ale ficatului sunt de tip hemoragic, cu aspect punctiform.Numai bobocii de rata in primele 2 saptamani de viata sunt receptivi la boala in mod natural. Reproducatoarele adulte expuse infectiei nu sunt receptive, iar gainile si curcile sunt rezistente.La bobocii de rata boala are un character foarte contagios, afectand in 3-4 zile intregul efectiv. Morbiditatea este de 100%, iar mortalitatea este variabila, putand atinge 95% la bobocii deo saptamana. La cei de 4-5 saptamani, mortalitatea este neglijabila. Rezistenta la infectie creste odata cu varsta, astfel incat la 6 saptamani incidenta afectiunii este rar intalnita.Infectia pecale orizontala se realizeaza digestiv, prin furaje si apa contaminate. Transmiterea pe cale vertical prin ou nu a putut fi demonstrate.Pasarile salbatice, purtatoare de virus pot fi cauza aparitiei bolii. Bobocii de rata care au trecut prin boala raman purtatori si eliminatori de virus timp de 7-8 saptamani si pot constitui o importanta sursa de infectie.Debutul si extinderea in efectiv a bolii se fac rapid. Perioada de incubatie este de 1-2 zile. Bobocii afectati raman in urma lotului, manifesta o stare de depresie, incoordonare in mers, ochii sunt semiinchisi sau inchisi. Ulterior apar miscari spasmodice la ambele picioare, bobocii cad pe spate si mor cu capul intors pe spate (opistotonus). Moartea se produce la aproximativ 1-2 ore de la aparitia simptomelor. In perioada de varf a epizootiei, moartea poate surveni fulgerator, fara manifestari clinice.Prevenire si combatere. Ca metoda specifica de combatere s-a aplicat seropreventia prin inoculare de ser provenit de larate trecute prin boala sau de la rate hiperimunizate, metoda care acum nu se mai practica.S-a incercat vaccinarea efectivului cu vaccinuri inactive, care nu au dat rezultatele scontate, renuntandu-se astfel la ele.In prezent, se lucreaza in diferite tari la prepararea de vaccinuri in scopul imunizarii reproducatoarelor adulte, cu 2-4 saptamani inainte de recoltarea oualor pentru reproductive.Vaccinarea bobocilor de o zi duce numai la o scadere a morbiditatii si se practica numai la bobocii proveniti din parinti nevaccinati.Boala se poate preveni prin izolarea stricta a fermei, respectarea conditiilor de igiena si prin achizitionarea de material indemn.3. Enterita virala (Pesta ratei - DVE)Pesta ratei este o boala infectioasa virotica, inoculabila, specifica anatidelor, produsa de un ultravirus din grupa Herpes. Se intalneste la toate varstele si se caracterizeaza prin tulburari digestive, scaderea productiei de oua si mortalitate, care poate atinge chiar 100% din efectivul afectat.Sursa principala de infectie o reprezinta pasarile bolnave, ce elimina virusul prin fecale. Transmiterea bolii se face pe cale orizontala digestiv, prin furaje si apa contaminate cu dejectii de la pasari bolnave sau purtatoare de virus. Pasarile trecute prin boala raman circa 8 saptamani purtatoare si eliminatoare de virus.Simptome. Boala se manifesta sub forma scuta si sub forma cronica: Forma acuta. Evolueaza 2-3 zile. Pasarile prezinta o stare de apatie, imobilitate si tulburari digestive, cu diaree sangvinolenta. Ratele raman in pozitie decubitala si pot manifesta tremor al capului. Boala unui singur exemplar dureaza 2-3 zile, dar intr-un efectiv poate dura mai multe saptamani; Forma cronica. Este mai putin intalnita, ea putand aparea la reproducatoare in momentul instalarii activitatii sexuale. Ceea ce este caracteristic, este incadrarea pe o curba de ouat anormal de joasa. Ratele Barbarie sunt foarte sensibile la aceasta forma.Profilaxie si combatere. Nu se cunoaste un tratament contra pestei ratelor. Este imperios necesara respectarea masurilor epizootologice generale, cum ar fi: popularea fermelor cu material din unitati indemne si verificate, sa se excluda posibilitatea contactului cu palmipede salbatice potential purtatoare si eliminatoare de virus. Ca masuri specifice s-au aplicat metode de imunizare.Alte boli virale ale palmipedelor: Adenovirusurile; Myxovirusurile (influenta); Reovirusurile; Leucozele aviare.4. Ornitoza-PsitacozaEste o boala enzootica, acuta sau cronica, a pasarilor salbanice si domestice, cu tulburari generale, respiratorii, digestive si uneori nervoase. Boala este transmisibila la alte animale si la om, aceasta avand importanta si in epidemiologie.La rate si gaste se observa coriza, conjunctivita seroasa, lipirea pleoapelor, sinuzita mucopurulenta, anorexie, dispnee, mers greoi si cahexie.Profilaxie si combatere. Se vor evita contactele cu pasarile salbatice si rozatoarele si cu mamiferele purtatoare de clamidii. Porumbeii nu se vor creste in incinta fermelor avicole. Se vor aplica metodele generale de profilaxie. Combaterea se face prin tratament curativo-profilactic cu antibiotic in furaj, timp de 3 saptamani. Imunoprofilaxia specifica nu se aplica in practica.5. Holera aviaraEste o boala infectioasa, incurabila, contagioasa, produsa de Pasteurella multocida, ce afecteaza galinaceele, palmipedele si mai rar porumbeii, cu evolutie supraacuta (in care mortalitatea poate ajunge la 100%), acuta si cronica, cu morbiditate si mortalitate ridicate.Holera aviara este raspandita pe tot globul si cu tandinta de a aparea in crescatoriile intensive, iar varsta palmipedelor este un factor favorizant.In mod experimental (prin inoculare parentala), Pasteurella poate devein cauza primara, in special la ratele tinere.Sursele de infectie sunt reprezentate de dejectiile pasarilor bolnave sau purtatoare de germeni, cadavrele pasarilor moarte de holera, resturile de abator de la animalele bolnave, dejectiile pasarilor salbatice infectate reprezinta sursele principale de infectie. Tratament si combatere. Combinatia dintre penicilina si dehidrostreptomicina a fost superioara oxitetraciclinei in reducerea mortalitatii si in sporul de crestere la bobocii de rata de 20-25 zile, cu simptome clinice de boala. De asemenea, sulfaquinoxalina 0,025% a fost eficienta in reducerea mortalitatii. In prevenirea bolii se vor aplica masurile sanitar-veterinare si de igiena generala.6. ColibacilozeleInfectia cu Escherichia coli include colibacilozele, boala Hjarre (coligranulomatoza), peritonitele, salpingitele, omfalitele, boala sacilor aerieni si toate celelalte boli de conditie cauzate in totalitate sau partial de E. coli.Toate bolile cauzate de E. coli sunt responsabile de pierderi economice majore in avicultura. Cele mai multe infectii au fost inregistrate de gaini, curci si rate. 7. Septicemia coliforma a rateiCauzele acestor infectii sunt E. coli si P. anatipestifer, cu toate ca si alti agenti pot produce aceleasi leziuni, ecidentiate la necropsie.Septicemia coliforma se caracterizeaza prin exudat fibrinos pe organele abdominale si toracale sip e sacii aerieni. La necropsie se distinge un miros caracteristic. Ficatul este marit, inchis la culoare, ca de altfel si splina. Aceasta boala este frecvent intalnita in special toamna si iarna, susceptibili fiind bobocii de rata de toate varstele.8. ParatifozaEste o boala infectioasa produsa de Salmonella, ce evolueaza acut la bobocii de rata si de gasca, dar si la puii mici ai tuturor speciilor de pasari domestice sau salbatice si cu evolutie cronica la adulte.Boala produce pierderi mari la 6-10 zile; dupa 4 saptamani bobocii devin mai rezistenti, pierderile ce survin se datoreaza si complicatiilor provocate de alti germeni sau factorilor nefavorabili.Pe langa importanta economica datorata pierderilor, boala are importanta epizootologica, prin faptul ca se transmite la toate speciile de pasari si la mamifere, dar si epidemiologica, oamenii putandu-se infecta prin consumul de pasari sau oua infectate.Sursa principala de infectie este oul infectat rezultat de la palmipedele infectate, ceea ce determina transmiterea pe verticala a infectiei. Excretiile infectate reprezinta sursa de infectie orizontala.Ouale de rata sunt cele mai expuse la infectarea cu paratifici, prin specificul lor de crestere. S-a semnalat ca ouale de rata pot fi infectate frcvent, ca rezultat al localizarii paratificului in ovar.Factorii favorizanti in izbucnirea si extinderea bolii sunt conditiile de crestere necorespunzatoare, microclimatul, hipovitaminozele, ferajele de calitate inferioara, parazitozele care duc la lezionarea mucoasei nazale si dau posibilitate paratificului sa patrunda in organismBobocii de rata in forma acuta de boala prezinta diaree apoasa, uneori sangvinolenta, respiratie grea si zgomotoasa, sunt somnolenti, cu aripile cazute, uneori cu tulburari nervoase.In forma cronica se observa slabire, oprirea in crestere, schiopaturi datorita artritelor salmonelice. La ratele adulte se observa scaderea ouatului si enterite.Prevenirea bolii se face prin popularea fermelor cu boboci din efectivele indemnesi prin evitarea contaminarii cu germeni de la vitei, purcei, rozatoare; se vor mentine conditiile optime de crestere (hrana, apa, temperature, ventilatie etc.) si de igiena. Se va mentine asternutul curat si uscat, ca si cuibarele, pentru a se evita murdarirea oualor; recoltarea frecventa a oualor si fumigarea imediat dupa ouat micsoreaza posibilitatile de infectie.Pentru sanatatea publica se va tine seama ca salmonelele trec din organe in muschi dupa 24 de ore de la sacrificare. Carnea provenita de la palmipedele cu paratifoza se confisca, iar de la cele suspecte se sterilizeaza prin fierbere timp de o ora. Ouale provenite de la rate suspecte de boala se fierb 13 minute.9. Boala venerica epizootica a gastelorBoala a fost observata in 1968 la gastele de reproductie. Ea are implicatii atat la female, la care determina scaderea numarului de oua, cat si la mascul, reducand fecunditatea.Initial, leziunile constau in edematierea si inrosirea penisului si a cloacei, apoi partea distala a penisului se gangreneaza si cade, iar partea ramasa nu mai este functionala.In general este atins aproximativ 10% din efectiv.Gastele trecute prin boala devin rezistente, ceea c ear face posibila in viitor imunizarea ca metoda profilactica.10. Spirochetoza aviaraEste o boala cu evolutie cronica sau acuta, de tip bacterian, intalnita in special la gaina si gasca, dar si la curca, porumbel, canar si barza. Este transmisibila prin capuse si apa sau material ce contin agentul pathogenSe caracterizeaza prin sindrom de febra, anemie si paralizii. Se intalneste in zonele tropicale si temperate: a fost semnalata si in tara noastra din 1901, in regiunile de ses.Sursele de infectie sunt pasarile bolnave si capusele. Boala are incidenta mai mare in anotimpul cald.Caracteristica este splina marita, cu echimoze. Ficatul este marit, congestionat, cu focare necrotice mici. Apare si enterita catarala, cu zone de urati galbeni-verzui. Se mai intalneste nefroza, miocardoza, pericardita fibrinoasa si edem pulmonar.Profilaxie, combatere si tratament. Profilaxia se refera atat la metode specifice, cat si nespecifice. Se vor aplica insecticide pentru protejarea halelor. Halele se vor curate si dezinfecta bine, iar popularea se va face cu palmipede indemne. Tratamentul se poate face cu penicilina si tetraciclina, cu mult success in special la inceputul bolii.11. Botulismul (boala gatului flexibil/boala ratelor de vest)Este o toxiinfectie produsa prin ingestia furajului ce contine toxina produsa de Clostridium botulinum. Boala se intalneste la multe specii, atat la mamifere, cat si la pasari, mai ales la cele de apa.Sterilizarea improprie a vegetalelor, alterarea componentelor de origine animal din furaj, consumarea carcaselor de cadaver si a viermilor din acestea, reprezinta posibile surse de infectie.Clostridium botulinum se multiplica in corpul diferitelor nevertebrate si formeaza toxina; daca ratele consuma aceste nevertebrate se pot imbolnavii. Sporii de Clostridium botulinum sunt foarte rezistenti la caldura si numai 5 ore de fierbere sau 10 minute de autoclavare la temperature de 120 C ii inactiveaza.Este necesar sa se evite furajarea cu furaj degradat, iar zonele mlastinoase contaminate se vor drena. Apa administrata ratelor va fi curate.Micozele1. AspergilozaAspergiloza este o boala a mamiferelor si pasarilor produsade miceti din genul Aspergillus, cu evolutie acuta la embrioni si pui, caracterizata prin pneumonii nodulare si depozite exudative micotice in sacii aerieni.Boala apare in special la tineret, inca din primele zile de viata si mortalitatea poate ajunge la 50%.Speciile cele mai receptive la aspergiloza sunt curcile, ratele, gastele, gainile si bibilicile. La rata si in special la tineret, boala se manifesta mai sever.Transmiterea se face prin coaja oului, in timpul incubatiei. Factorii favorizanti in transmiterea bolii sunt condiiile din hala de unde se recolteaza ouale pentru incubat, astenutul necorespunzator, microclimatul si furajul. Simpome. Clinic se observa dispnee, respiratie accelerate, zgomotoasa, greoaie si cu ciocul deschis, jetaj sero-mucos. Pasarea afectata de aspergiloza rezinta hipertermie, somnolenta, inapetenta si slabire accentuata. La rate s-au inregistrat simptome de meningoencefalita. La embrionii de rata si gasca si la tineret, boala evolueaza acut, cu pierderi mari, de pana la 50%.La adulte boala evolueaza cronic, cu simptomatologie variata, observandu-se uneori schiopaturi, atunci cand este afectata maduva.Masuri de combatere. Se vor evita asternutul si furajul contaminet si se va da o atentie deosebita depozitarii oualor de incubatie in conditii corespunzatoare. Combaterea se face prin eliminarea cauzelor, prin mentinerea igienei riguroase si o ventilatie corespunzatoare. In cazul aparitie bolii se izoleaza palmipedele cu semen clinice, se elimina furajele si asternutul mucegait si se aplica dezinfectia severa cu soda caustica 2%. 2. MicotoxicozeleMicotoxicozele sunt stari morbide cu aspect toxicosepticemic, determinate de ingerarea toxinelor odata cu diverse furaje. Se caracterizeaza prin aparitia de imbolnaviri in masa, dar sunt lipsite de contagiozitate.Simptomele si aspectul epizootologic sunt in functie de cantitatea de toxine ingerata odata cu furajele, de durata administrarii furajelor contaminate, de varsta, specie si particularitatile individuale ale palmipedelor.Pentru palmipede, prezinta interes micotoxicozele determinate de toxinele lui Aspergillus flavus, dar si ale altor specii precum A. chebalieri, A. clavatus sau A. flaviceps.Sensibilitate deosebita la aflatoxine prezinta bobocii de rata in prima zi dupa ecloziune, bobocii care sunt considerati animale-test.Tratament medicamentos nu se aplica, dar eliminarea furajului contaminat adduce imbunatatiri vizibile.

Bolile parazitare1. CoccidiozaCoccidioza este o boala parazitara ce afecteaza mamiferele si pasarile si este produsa de diferite genuri din ordinal Coccidia. Forma clinica de boala se observa in special la puii de gaina si la anseriforme, gastele facand forma renala de coccidioza.Coccidioza gastelor este o boala de o gravitate exceptionala, intalnita la bobocii de 3 saptamani-3 luni.Forma intestinala este data de E. ansris, iar cea renala de E. truncate. Raspandirea bolii se datoreaza si pasarilor salbatice purtatoare de oochisti.Izbucnirea bolii este conditionata de factorii de mediu si favorizata de temperature mediului exterior, ce trebuie sa fie de 20-25 C pentru a ajuta evolutia oochistilor.Contaminerea se face pe cale digestiva.Simptomele se refera la modificari locomotorii, anorexie si slabire. Boala dureaza 2-4 zile.Tratamentul se efectueaza pe baza de sulfonamide.Prevenirea se refera la respectarea conditiilor de igiena si cresterea separate a tineretului, de adulte.2. Trichomonoza la rate si gasteBoala parazitara produsa de un protozoar din clasa Flagelata.Boala este mai frecventa primavera si vara si prezinta gravitate mai mare la tineret, la adulte neproducand manifestari clinice. Contaminarea se produce direct si indirect.Simptomele se refera la greutate in mers, diaree, coriza, afectiunioculare etc.Tratamentul se va face prin administrarea sulfatului de cupru in apa de baut, metoda veche care uneori a dat rezultate.Profilaxia. Tineretul se va creste separate de adulte, iar la depopulare se va face curatenie mecanica si dezinfectie riguroasa.3. TrematodozeleTrematodozele sunt boli provocate de helminti plati si nesegmentati, ce prezinta organe de fixare, ventuze, in numar variabil. Trematodele sunt viermi hermafroditi, cu organe genital foarte dezvoltate. Incidenta trematodelor este legata de terenurile umede, mlastinoase, in care se dezvolta gasteropodele ce constituie gazdele intermediare. Cele mai multe trematode paraziteaza anseriformele.Dintre trematodoze, cea intestinala este mai frecventa la palmipede prin specificul modului de viata.Profilaxia se refera la distrugerea gazdelor intermediare, prin drenari si desecari ale terenului.4. CestodozeleSunt boli parazitare produse de viermi din clasa Cestoda.In faza adulta, cestodele paraziteaza in special tubul digestiv, iar in faza larvara si alte organe. Majoritatea viermilor din aceasta clasa au nevoie in evolutia lor de schimburi de gazde. Schematic, ciclul de infestare se prezinta astfel: adultul elimina proglote ovigere in intestinal palmipedelor care ajunse in mediul exterior se descompun, eliberand oncosferele, ce sunt ingerate de gazda intermediara, un nevertebrat, in care se dezvolta forma larvara. Cand palmipedele consuma nevertebratul, in tubul digestiv al acestora se va elibera forma larvara, care se fixeaza de mucoasa intestinala si se dezvolta o noua tenie.Tenioza este in stransa legatura cu conditiile geofizice, varsta palmipedelor si anotimpul.Manifestarile clinice sunt evidente in cazul parazitismului accentuat, iar palmipedele prezinta slabire rapida, cu simptome nervoase.Prevenirea si combaterea se efectueaza prin distrugerea gazdelor intermediare cu sulfat de cupru, intrerupand astfel ciclul biologic al teniilor. Se vor face desmustizari frecvente, deoarece oncosferele contamineaza mustele, care reprezinta vectori importanti in raspandirea teniozei.Tratamentul la palmipede se efectueaza sub prescriptive medicala si dupa o dieta de 14-16 ore, astfel incat eliminarea parazitilor sa se faca intr-o zona restransa. Adaposturile se vor flamba si tratamentul se va repeta dupa 30 de zile.5. NematodozeleNematodozele sunt boli parazitare produse de viermi cilindrici, nesegmentati, cu invelis cuticular ce prezinta dimorfism sexual si se inmultesc prin oua. Localizarea frecventa este in tubul digestiv.6. Parazitii penelorLa toate speciile de pasari, deci si la palmipede, in penaj traiesc frecvent paraziti ce se hranesc cu productii epidermice, determinan o stare de neliniste asupra pasarilor. Modul lor de inmultire este fie prin oua ce se transforma in larve, nimfe si apoi in adulti, fie prin partenogeneza.La rate, dintre parazitii penelor se intalneste Syringoophilus bipectinatus, acarian cu capul moale. Acest parazit traieste in tija penelor. Combaterea se realizeaza cu compusi organofosforici si prin masuri de zooigiena.7. Parazitii pieliiDintre parazitii pielii, unii sunt acarieni, altii insect ce se hranesc cu diferite productii ale pielii. La palmipede, paraziteaza acarieni din familia Dermanyssidae; acestia ziua stau ascunsi in crapaturile adapostului, iar noaptea ataca. Importanta acestu parazit este in special pentru tineret, caruia ii creeaza starea de neliniste, dar si pentru adulte, atribuindu-i-se rol de vector in holera aviara.

Tulburari datorate deficientelor nutritionale1. Carenta in vitamin AInduce cresterea defectuoasa, necoordonare in mers, stari de prostratie, penaj zburlit, scaderea productiei de oua si a eclozionabilitatii, leziuni ale tractului digestiv si leziuni ocular.Manifestarile clinice sunt dependente de nivelul vitaminei A in furaje si de durata furajarii cu furaj deficitar in vitamin A.In functie de rezervele de vitamin A din ficat, simptomele la palmipedele adulte pot aparea in 2-5 luni.La bobocii tineri, manifestarile de carenta apar in 2-3 saptamani, mai ales cand acestia provin din mame care au primit niveluri reduse de vitamin A in ratie.Modificarile anatomopatologice se refera la prezenta conjunctivitei, hipercheratoza epiteliului cornean, cheratinizarea epiteliului faringian si prezenta unor pustule mici in cavitatea bucala, faringe si esofag. Rinichii sunt palizi, tubii uriniferi si ureterele sunt dilatate si prezinta contitati variabile de urati. Depozitele de urati pot fi prezente si in alte organe.Tratamentul impune nivluri de vitamin A majorate de 3-5 ori. Insanatosirea trebuie sa fie rapida.2. Carenta in vitamin DAre drepr efect o slaba utilizare a calciului si fosforului, cu consecinte grave.Bobocii de rata si in special de gasca, cu ritmuri foarte mari de crestere, manifesta rahitism in decurs de 1-2 saptamani. Oprirea in crestere este vizibila.Se constata demineralizarea ciocului, a ghearelor si oaselor lungi, in special; bobocii nu se mai pot deplasa, stau in decubit sterno-abdominal. Cand deficient este grava, mortalitatea poate atinge 100%, mai ales datorita imposibilitatii de adapare si hranire.La ouatoare se observa si subtierea cojii oului, depresie si horiplumatie.Tratamentul. Se administreaza vitamin D parental in doze de 50-100 UI/kg. se administreaza furaj cu nivel normal de vitamia D.3. Carenta in vitamina EDeficientele in vitamina E produc o scadere a fertilitatii si eclozionabilitatii, diateza exsudativa si distrofii musculare.La adulte nu se observa semen clinice si se constata scaderea procentului de ecloziune, iar la masculi se constata degenerescenta testiculara, care duce la infcunditate.Tratamentul. Administrarea de vitamina E in apa de baut.4. Carenta in vitamina KDeficientele in vitamina K se manifesta prin prelungirea timpului de coagulare sau moarte datorita unor hemoragii dupa traumatisme usoare.Tineretul este mai sensibil decat adultii. Dupa operatiunile de marcare, crotaliere sau rani usoare, bobocii sangereaza mai mult decat normal.Tratamentul. Administrarea vitaminei K. timpul de coagulare revine la normal dupa 27-48 de ore de la administrare.5. Carenta in vitamina B1 (tiamina)Deficientele in vitamina B1 se exprima clinic prin anorexie extrema, polinevrita, simptome nervoase si mortalitate. Exteroriarea se manifesta brusc la bobocii tineri si gradat la adulti. Consecutive sunt pierderea in greutate, horiplumatia si tulburarile locomotorii. Fenomenele avanseaza aparand paralizia muschilor flexori ai falangelor, ulterior aceasta extinzandu-se si la muschii extensori ai membrelor, aripilor, gatului.Tratamentul. Dupa administrarea vitaminei B1 dispar simptomele nervoase. Dozele recomandate sunt e 5-15 mg/zi la tineret si 30-80 mg/zi la adulte.6. Carentele in vitamina B2 (riboflavina)Se caracterizeaza prin crestere defectuoasa, ataxie, emaciere musculara, paralizii, iar la adulte prin scaderea procentului de ouat. In cazurile severe este frecventa paralizia.Tratamentul: 5-10 mg/zi la boboci si 15-20 mg/zi la adulte.7. Carenta in vitamina B6 (pyridoxina)O carenta severa se traduce, la bobocii tineri, prin tulburari in crestere si o anemie grava. Nu sunt observate convulsii sau paralizii.Carenta cronica la bobocii mai mari se manifesta prin stagnarea cresterii, paralizii, convulsii, anemii grave, dezvoltarea slaba a penajului.Tratamentul. Administrarea vitaminei B6 . inlocuirea furajului carentat cu furaj care sa contina 2,5 mg vitamina B6/kg.8. Carenta in acid nicotinic (niacina)Simptomatologia. Deplasari greoaie, specifice perozisului.Tratamentul. Administrarea acidului nicotinic. Prevenirea se face prin adaugarea a 40 mg acid nicotinic la 1 kg de nutret.9. Carentele in colina si acid folicLipsa aportului de colina, a acidului folic, alaturi de acidul nicotinic din ratie, conduce la o slaba rata de crestere, paralizii si moarte, in special in primele 2 saptamani de viata. Deficient acidului folic la bobocii care au si carente de colina si acid nicotinic, determina extensia gatului, dupa aproximativ o saptamana.10. Carentele de calciu si fosforCarentele de calciu si fosfor, ca la toate speciile de pasari, se traduc prin grave tulburari in crstere, rehitism etc. Experimentarile au demonstrate ca la un nivel de 0,10% calciu din ratie apare frecvent rahitismul.

Bolile cu etiologie nespecifica1. GutaApare de obicei la tineretul de gasca si rata dupa varsta de 3 saptamani, ca o consecinta a tulburarilor functionale ale organelor cu functie uricopoetica si uricolitica (ficat, intestine, pancreas, rinichi).Etiolgia este multipla, in general boala fiind favorizata de factorii deficitari in perioada de demarare: neasigurarea temperaturii tehnologice, intoxicatii si infectii acute, lipsa de aport de vitamina A, hiperproteinemia furajera, in special la bobocii de gasca.Simptomatologia este nespecifica, cresterea ratei mortalitatii fiind ingrijoratoare.Modificarile anatomopatologice ofera un tablou caracteristic, depozite de culoare alba (urati) cu aspect de pudra sunt prezente pe seroasele organelor parenchimatoase, in profunzimea acestor organe si in muschi. Ureterele contin urina groasa albicioasa.Tratamentul urmareste reducerea proteinei din ratia furajera, administrarea furajului verde la discretie, in special sub forma de pasunat la gaste si favorizarea eliminarii acidului uric cu ajutorul bicarbonatului de sodiu solutie 5%. Urmarile tratamentului nu sunt spectaculoase, in general se recomanda prevenirea aparitiei acestei boli, prin respectarea tehnologiei de crestere.

15. Fundamentarea financiar a afacerii15.1. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei15.1.1. Finanarea investiieiInvestiia necesar este de aproximativ 70000 Euro. Aceast sum va fi folosit pentru construcia i amenajarea spaiilor de producie, achiziionarea echipamenetelor i utilajelor necesare, precum i a materialului biologic utilizat.Procentul de finanare public se va stabili n funcie de condiiile impuse de fia tehnic a msurii aferente proiectului ntocmit de solicitant. Astfel, avnd n vedere faptul c msura accesat este 112-Instalarea tinerilor fermieri, suma necesar pentru acoperirea investiiei va proveni integral din ajutorul public nerambursabil.15.1.2. Valoarea investiieiValoarea investiiei se ridic la suma de 70000 Euro, costuri justificate prin achiziionarea materialului biologic, a furajelor necesare n perioada de demarare a afacerii, construcia i amenajarea spaiilor de producie, procurarea i mentenana echipamentelor i utilajelor i, nu n ultimul rnd, acoperirea costurilor salariale.15.1.3. Durata de realizareDurata de realizare a proiectului este de aproximativ 6 luni. n continuare se va prezenta ealonat timpul necesar efecturii fiecrei etape din cadrul proiectului de demarare.Nr. Crt.EtapaDurata de realizare

1Construcia adposturilor2 luni

2Construcia cldirilor anexe2 luni

3Cultivarea terenurilor1 lun

4Pregtirea halelor/Achiziionarea materialului biologic1 lun

15.2. Proiect de buget15.2.1. Prognoza veniturilorPrognozele sunt ntocmite pornind de la ipotezele i activitile prevzute prin proiect. Veniturile aferente activitii de cretere i exploatare a palmipedelor vor fi constante n fiecare sezon.Sumele provenite din subvenii pentru investiii se nscriu de asemenea n categoria veniturilor.Nr. crt.ProdusVenituri lunare

1Carne 7000 Euro

2Ou5000 Euro

15.2.2. Prognoza cheltuielilorPentru realizarea ipotezelor de lucru privind elaborarea proieciilor financiare, cheltuielile din cadrul fermei se clasific n: Cheltuieli cu materii prime i materiale consumabile; Cheltuieli cu achiziionarea echipamentelor i utilajelor; Cheltuieli cu personalul angajat; Cheltuieli cu utilitile.Categorie salariatNr. personalSalarii brue unitare lunare (ron)Cost salarial lunar(ron)Asigurri sociale(ron)Salarii brute anuale(ron)CAS anual(ron)

Director general11800180050721 6006080

Director economic11800180050721 6006080

Manager general11400140039416 8004729

Administrator11400140039416 8004729

Inginer zootehnist11200120033814 4004054

Medic veterinar11200120033814 4004054

Microbiolog11200120033814 4004054

Mecanic ntreinere utilaje170070019784002364

Muncitori necalificai4700280078833 6009456

Total1211 400135003801162 00045 600

n tabelul urmtor se vor prezenta detaliat costurile necesare nfiinrii fermei de cretere i exploatare a palmipedelor, n sistem extensiv-ecologic.Nr.crt.DenumireValoare Euro

1Hal (100 m2, destinat creterii bobocilor de ra i gsc n perioada de demarare; sunt incluse toate utilitile necesare: ui, ferestre, grtare, iluminat, ventilaie, canalizare, racordare la sursa de ap, etc.)20 000

2Tabere de var tip oproane10 000

3arcuri diverse2500

4Rastele pentru mas verde500

5Cuibare simple500

6Hrnitori diverse500

7Adptori diverse500

8Eleveuze cu gaz500

9Utilaje agricole (necesare cultivrii terenurilor)15 000

10Costurile cu personalul15 000

11Costuri utiliti5000