PATOLOGIA MEDULARE

60
PATOLOGIA MEDULARĂ

description

patologie medulara

Transcript of PATOLOGIA MEDULARE

Page 1: PATOLOGIA MEDULARE

PATOLOGIA MEDULARĂ

Page 2: PATOLOGIA MEDULARE

• Măduva spinării- este partea din SNC situată în canalul rahidian, are forma unui cilindru turtit anteroposterior, întinzându-se :

- cranial- până la decusația piramidală (continuare cu bulbul rahidian)

- caudal- se termină în dreptul celei de a 2-a vertebre lombare, sub L2 continuându-se cu filum terminale, înconjurat de rădăcinile cozii de cal.

- are 2 umflături:1. cervico-dorsală-de unde pornește inervația

membrelor superioare2. lombară- pornește inervația pentru membrele

inferioare

Page 3: PATOLOGIA MEDULARE
Page 4: PATOLOGIA MEDULARE
Page 5: PATOLOGIA MEDULARE
Page 6: PATOLOGIA MEDULARE
Page 7: PATOLOGIA MEDULARE
Page 8: PATOLOGIA MEDULARE

• Prin decalajul determinat de creștere, raportul măduvei cu coloana vertebrală se stabilește pe baza unei formule: legea lui Chipault:

-în regiunea cervicală și dorsală superioară, la numărul vertebrei se adaugă cifra 1 pentru a afla mielomerul

-în regiunea dorsală inferioară se adaugă cifra 2

-în dreptul ultimelor 2 vertebre dorsale se află mielomerii lombari

-vertebrele lombare L1 și L2 corespund măduvei sacrate

-porțiunea terminală este reprezentată de epicon –L5-S2 și conul medular S3-S5.

Măduva are 8 mielomeri (segmente medulare) cervicali, 12 mielomeri dorsali, 5 mielomeri lombari și 5 mielomeri sacrați.

Page 9: PATOLOGIA MEDULARE
Page 10: PATOLOGIA MEDULARE

• Rădăcinile care emerg/vin din mielomerii cervicali corespund găurilor de conjugare de deasupra vertebrelor cervicale cu același număr.

• La nivelul C8, rădăcinile se situează sub vertebra a 7-a, iar de aici în jos, fiecare rădăcină se situează dedesubtul vertebrei cu același număr, devenind din ce în ce mai oblice

• Macroscopic, măduva are un șanț median anterior-mai accentuat, un șanț median posterior și două șanturi laterale, prin care intră și ies rădăcinile posterioare și anterioare.

Page 11: PATOLOGIA MEDULARE
Page 12: PATOLOGIA MEDULARE

• În secțiune: -substanța cenușie are formă de litera H, cu 2 coarne anterioare,

2 coarne posterioare, unite de o comisură care are central canalul centromedular

-cornul anterior conține motoneuroni alfa (rol în motilitate și reflex), neuronii gamma (rol în tonus- circuit Renshaw), neuroni intercalari

Corn anterior C3-C4-centrul nervului frenic, esențial în respirație

-cornul posterior –senzitiv, conține al 2-lea neuron din calea sensibilității superficiale și profunde inconștiente (fasciculele cerebeloase direct Fleschig și încrucișat Gowers)

-comisura- conține celule vegetative ce formează nucleii simpatici C8-L2- centrii cardioacceleratori, ai piloerecției, ai secreției sudorale, ai vasoconstricției și nucleii parasimpatici sacrați S1-S4, care asigură, alături de simpaticul lombar, micțiunea, defecația, funcția sexuală

-substanța albă formează cordoanele antero-laterale și posterioare

Page 13: PATOLOGIA MEDULARE

-cordoane ascendente: ale sensibilității (superficială, profundă- conștientă și inconștientă:spinotalamic ventral (tact), spinotalamic dorsal (termo-algic), spinocerebelos direct și încrucișat, iar posterior- cordoanele Goll Și Burdach-care conduc sensibilitatea profundă conștientă.

-cordoane descendente: calea piramidală, fascicule extrapiramidale- vestibulo-spinale, rubro-spinale, tecto-spinale, reticulo-spinale, și căi de asociație

Page 14: PATOLOGIA MEDULARE
Page 15: PATOLOGIA MEDULARE

• SINDROAMELE SUBSTANȚEI CENUȘII:1. Sindrom de corn anterior: determină paralizii

de tip periferic (NMP), asimetrice, disociate, cu fasciculații și amiotrofii

2.Sindromul de corn posterior- duce la tulburări ale sensibilității, hipo/anestezie superficială cu disociație de tip siringomielic, suspendată de partea leziunii și hipotonie musculară

3.Sindromul comisurii cenușii- are tulburare de sensibilitate bilateral, simetric, suspendat, disociate de tip siringomielic (prin leziunea fibrelor scurte care conduc sensibilitatea termo-algică și care se încrucișează la nivelul comisurii).

Page 16: PATOLOGIA MEDULARE

• SINDROAMELE SUBSTANȚEI ALBE:

1.Sindromul cordonului lateral- sub D2 duce la monoplegie crurală, deasupra lui C5- hemiplegie ipsilaterală cu semne de NMC și mono/hemihipoestezie cu disociație siringomielică de partea opusă.

2.Sindromul cordonului posterior- sindrom de fibre lungi, afectează fasciculul Goll și Burdach, determinând un sindrom de tip tabetic: ataxie tabetică, areflexie OT, tulburare de sensibilitate profundă, hipotonie musculară.

Page 17: PATOLOGIA MEDULARE

• SINDROMUL DE SECȚIUNE MEDULARĂ TOTALĂ:1. Stadiul de șoc medular: afectarea măduvei sub leziunem,

prin diaschizis:-para/tetraplegie flască, areflexie OT, semn Babinski prezent,

anestezie de la nivelul leziunii în jos-tulburări sfincteriene de tip retenție-abolirea funcțiilor vegetative, apar escareStadii:a. Automatism medular- apare după 1-3 săptămâni , când

reapar reflexele sublezional-de tip sindrom piramidal reflexe de automatism vezical/rectal. Motilitatea și sensibilitatea sublezional rămân definitiv abolite

b. Stadiul final-paralizie flască cu areflexie OT și anestezie sublezionalăCauze: fracturi mielice, mielite, leziuni vasculare, diverse compresii medulare

Page 18: PATOLOGIA MEDULARE

• TOPOGRAFIC:1. Leziuni cervicale deasupra lui C5:-tetraplegie, tulburări de sensibilitate de la limita leziunii în jos, la

nivel C3-C4 apar tulburări respiratorii grave (originea frenicului)

2. La nivelul umflăturii cervicale- tetraplegie, la nivelul leziunii există un sdr. de NMP prin prinderea cornului anterior medular, iar sublezional paralizie de tip NMC.

3. La nivel C8-D1 se realizează sindromul Aran-Duchenne, cu tulburări de sensibilitate la membrele superioare și sindrom Claude Bernard Horner

4. Sub D2 apare paraplegie spastică cu hipertonie predominentă pe extensori la membrele inferioare, prezența semnului Babinski, tulburări sfincteriene de tip retenție, tulburare de sensibilitate de la nivelul leziunii în jos, automatism medular sublezional.

5. La nivelul umflăturii lombare leziunea determină un sdr. de NMP cu amiotrofii și areflexie OT, sublezional paralizia este de tip central

Page 19: PATOLOGIA MEDULARE

6. Leziunile epiconului L5-S2 dau, la nivel lezional, o paralizie de tip NMP ce afectează mușchii rotatori ai coapsei, peronierii, posteriori ai gambei, fesierii, semitendinosul, semimembranosul, cu abolirea reflexului ahilian și plantar și cu tulburări de sensibilitate pe fața anteroexternă a gambelor, feței dorsale și plantare a piciorului, fața posterioară a membrelor inferioare, regiunea internă a feselor cu zona genitoperineală; incontinență de urină și fecale.

7. Sindromul conului medular-S3-S5 are tulburări sfincteriene cu incontinență de urină și fecale, erecție pierdută, anestezie în șa- regiunea internă fesieră și genito-perineală.

Page 20: PATOLOGIA MEDULARE

• SINDROMUL DE HEMISECȚIE MEDULARĂ BROWN-SEQUARD:

Leziunea unei jumătăți laterale medulare se manifestă clinic prin:1. De partea leziunii:

a.sublezional:-paralizie spastică- hemiplegie deasupra lui C5, monoplegie

crurală-leziune sub D2, prin afectarea căii piramidale-tulburare de sensibilitate profundă- mioartrokinetică și vibratorie-tulburări vasomotorii-piele roșie

b.sindrom lezional:-bandă de anestezie suspendată, cu hiperestezie dureroasă prin

leziunea cordonului posterior-la nivelul umflăturilor- paralizie de tip periferic2.De partea opusă leziunii:-hemianestezie-leziune deasupra C5/monoanestezie crurală-

leziune sub D2: disociație siringomielică- pierderea sensibilității superficiale, cu păstrarea celei profunde

Cauze: traumatisme

Page 21: PATOLOGIA MEDULARE

• Vascularizația arterială medulară provine din arterele vertebrale- arterele spinale anterioare și aortă-arterele spinale posterioare.

• Important: artera Adamkiewicz- vascularizează teritoriul dorso-lombar de la D9 în jos.

• Intramedular, există trei teritorii:1.Artera spinală anterioară-asigură vascularizația

în 2/3 anterioare ale măduvei.2.Artera spinală posterioară- irigă coarnele și

cordoanele posterioare ale măduvei.3.Arterele penetrante-din sistemul arterial

perimedular- merg la cordoanele antero-lateraleVene:spinale, spre cava inferioară.

Page 22: PATOLOGIA MEDULARE
Page 23: PATOLOGIA MEDULARE
Page 24: PATOLOGIA MEDULARE

• MIELITELE:Sunt un grup de afecțiuni inflamatorii ale măduvei, cu evoluție acută, subacută sau cronică.

Etiologie:-mielite microbiene.streptococ, stafilococ, lues,TBC-mielite virale: poliomielită, Coxackie,rujeolă, varicelă, gripa, -după seruri/vaccinuriClinic:-semne de mielită transversă, ce prinde 2-3 mielomeri-debut: acut, cu radiculalgii în centură, disurie, febră-perioada de stare:

-paraplegie/tetraplegie cu afectare și senzitivă, flască, cu areflexie OT sublezional, semn Babinski prezent

-anestezie sublezional pentru toate tipurile de sensibilitate, cu nivel.-tulburări sfincteriene: retenție/incontinență-tulburări vasomotorii cu cianoză, edem, hipotermie în teritoriul

paralizat-escare

Topografic: mielită transversă, de corn anterior –poliomielita, hemimăduvăParaclinic: -LCR- pleiocitoză de zeci-sute de elemente sau disociație albumino-citologică

cu lichid xantocrom, reacții pozitive pentru lues în caz de infecție cu treponema

-IRM- pune diagnosticul

Page 25: PATOLOGIA MEDULARE

• Evoluție:-formele grave pot avea mers ascendent cu prinderea centrului

diafragmatic C3-C4, cu deces prin tulburări respiratorii sau urcă până la bulb, cu deces prin stop cardio-respirator.

-în general, procesul mielitic regresează, după starea de șoc medular apare stadiul de reapariție a reflexelor, apare hipertonia și automatismul sfincterian, tetra/paraplegia spastică se definitivează

-infecțiile urinare, respiratorii, escarele agravează prognosticulDiagnostic diferențial:-sindrom ischemic de arteră spinală anterioară-hematomielia-compresiile medulare acuteTratament: corticoterapie, depletive- manitol, neurotrofice, măsuri

igieno-dietetice, ulterior tratamentul spasticității, reeducare neuro-motorie

Page 26: PATOLOGIA MEDULARE

• SCLEROZA COMBINATĂ MEDULARĂEste o afectare a măduvei spinării ce se caracterizează prin leziuni degenerative combinate și simetrice ale căilor lungi medulare: fasciculul piramidal, fasciculele cerebeloase, cordoanele posterioare care conduc sensibilitatea profundă.

1.primare: includ eredoataxiile Pierre Marie, Friedreich2. dobândite: mieloza funiculară- sindromul neuroanemic, prin deficit de

vitamină B12.-clinic: 1.tipul mielopatic

-perioada de debut-tulburare ușoară de sensibilitate, tablou general de anemie, fenomene digestive- greață, inapetență

-perioada de stare- tulburare de sensibilitate profundă, cu alterarea secundară a mersului, ulterior suferința fasciculului piramidal, ataxie, tulburări sfincteriene, edem papilar, tardiv-amiotrofii, escare, imobilizare prin tetraplegie.

2. tipul polineuropatic: parestezii, tulburare de sensibilitate profundă cu dureri fulgurante, aspect pseudotabetic

3. tipul psihoanemic: anemie, idei paranoide, halucinații, crize comițiale generalizate, modificări difuze pe EEG

Semne clinice generale: tegumente palide, tulburări trofice ale fanerelor, glosita Hunter, tumefiere gingivală, disfagie

Paraclinic: macrocitoză, scăderea vitaminei B12Diagnostic diferențial: tabes, tumori medulare, SM Tratament: vitamina B12

Page 27: PATOLOGIA MEDULARE

• SIRINGOMIELIA

Este o afecțiune medulară de origine malformativă, caracterizată prin apariția de cavități (syrinx-trestie, mielos-măduvă) în substanța cenușie a măduvei, iar clinic este caracterizată de apariția tulburărilor de sensibilitate cu disociație de tip siringomielic: hipoestezie termoalgică cu păstrarea sensibilității profunde conștiente.

Etiologie: apare la 20-30 ani, predominent la B., având ca factor declanșator un traumatism de coloană vertebrală.Poate asocia malformații ale joncțiunii cervico-cerebrale, blocuri vertebrale, malformație Arnold Chiari. Siringomielia pare a fi o consecință a unei tulburări de scurgere a LCR în regiunea cisternei magna.

Page 28: PATOLOGIA MEDULARE
Page 29: PATOLOGIA MEDULARE

• Sindroamele siringomielice apar în urma unei hematomielii, encefalomielitei, tumorilor (gliom intramedular excavat).

• Clinic:

-debut lent progresiv, cu tulburări de sensibilitate subiective- parestezii și obiective-disociație de tip siringomielic

-perioada de stare:

-tulburare de sensibilitate cu disociație siringomielică, bilateral și suspendat-când cavitatea este centromedulară, cu afectarea fibrelor care conduc sensibilitatea termo-algică și care se încrucișează aici, cu păstrarea intactă a sensibilității profunde, transmisă prin cordoanele posterioare intacte.

Page 30: PATOLOGIA MEDULARE

-prinderea coarnelor anterioare medulare duce la apariția unui sindrom de NMP,frecvent bilateral și suspendat, adesea cu aspect Aran-Duchenne, cu fasciculații musculare și areflexie OT.

-sindrom piramidal sublezional cu parapareză spastică, hiperreflectivitate OT, semn Babinski prezent-dacă se extinde cavitatea spre lateral, cu prinderea fasciculului piramidal.

-în final, cavitatea cuprinde transvers toată măduva, cu anestezie sublezională-tulburări trofice caracteristice prin lezarea cornului intermediolateral:

-la nivelul pielii:hiperemie cu cianoză, piele uscată, aspră, panariții nedureroase, unghii sfărămicioase, țesutul celular subcutanat este edemațiat-mână suculentă cu edem dur și piele lucioasă

-tulburări trofice osoase- fracturi nedureroase, necroze osoase, mutilări secundare

-tulburări articulare:artropatia siringomielică nedureroasă, cu tumefiere, lichid intraarticular, distrucții osoase

-tulburări vegetative: hiperhidroză palmară, acrocianoză-extinderea cavității la bulb: siringobulbia- apare o simptomatologie bulbară,

disociație siringomielică în teritoriul nervului trigemen (prin lezarea nucleului descendent al trigemenului), cu tulburare de sensibilitate dezvoltate treptat, pe zone concentrice- în foi de ceapă-, cu prinderea nucleilor vestibulari- vertij, nistagmus rotator, cu afectarea nucleilor nervilor IX, X, XI, XII, care determină tulburări grave de fonație, deglutiție, atrofie linguală, tulburări vegetative grave.

Page 31: PATOLOGIA MEDULARE

• Diagnostic: IRM, care decelează cavitatea siringomielică

• Forme clinice:-cervicală-cea mai frecventă-joase- sacro-lombare-predominent unilaterale-rar-dorsale-siringobulbia-debut bulbar cu extindere la măduvă

Diagnostic diferențial:-tabes-poliomielita anterioară cronică-SLA-leziuni vasculare medulare-compresiile medulare

Tratament: roentgenterapie, chirurgical-laminectomie

Page 32: PATOLOGIA MEDULARE

• COMPRESIILE MEDULARE:Compresia medulară poate fi dată de factori extrarahidieni, rahidieni sau intrarahidieni care determină semne clinice în funcție de localizare și intindere.Etiologie:

1.tumori-benigne, maligne:meningioame, neurinoame, hemangioame, colesteatoame, glioame, chisturi ependimare

2.traumatisme3.abcese4.parazitoze (chist hidatic)5.hernia de disc

Page 33: PATOLOGIA MEDULARE

• Clinic:-măduva este situată într-un canal inextensibil, fiind

presată de acesta de procesele care reduc lumenul canalului medular.

-la acestea se adaugă și blocajul în scurgerea LCRClinica generală include:1.Sindromul lezional:-atingerea uneia sau mai multor rădăcini la nivelul

compresiunii duce la dureri de tip radicular, ce iradiază de la rădăcină spre extremitate, la trunchi-în centură; dureri- intense, accentuate de tuse, strănut, efort, uni/bilaterale

-hipoestezie în bandă-paralizii cu amiotrofii și abolirea sau inversarea

reflexelor O-T

Page 34: PATOLOGIA MEDULARE

2. Sindromul sublezional:

-compresia parțială:

-tulburări motorii: mers dificil, cu claudicație în membrul de partea compresiunii, hemi/monopareză spastică de partea leziunii, cu hiperreflectivitate OT, semn Babinski, clonus

-tulburări senzitive- dureri, semne obiective de alterare a sensibilității cu nivel, disociație de tip siringomielic, alterarea sensibilității profunde- în funcție de localizarea procesului compresiv

-tulburări sfincteriene-micțiuni imperioase

-tulburări de dinamică sexuală

Page 35: PATOLOGIA MEDULARE

-compresiunea totală: se instaalează lent progresiv:-tulburări motorii-severe, bilateralizare, tetra/paraplegie spastică, reflexe clonoide, semn Babinski-tulburări de sensibilitate- bilateralizate, interesează toate modalitățile, limita superioară a tulburării de sensibilitate poate preciza sediul leziunii-tulburări sfincteriene și genitale-retenție de urină, impotență sexualăSindromul rahidian: redoare segmentară a rahisului, dureri la presiunea apofizelor spinoase și a mușchilor paravertebrali.

Page 36: PATOLOGIA MEDULARE

• Paraclinic:-diagnosticul este precizat prin IRM cu contrast sau CT

cu contrast-LCR- hiperalbuminorahie, cu puține elemente:

disociație albumino-citologică-radiografia vertebrală- poate decela osteoartrită

bacilară- morb Pott, modificări de spondilodiscartrozăDiagnostic diferențial:-artrita vertebrală-radiculite toxice și infecțioase-mielite cronice-paraplegia spastică Erb-mielopatia cervicalăTratament: neurochirurgical, chimioterapie, radioterapie,

tuberculostatic- funcție de etiologie.

Page 37: PATOLOGIA MEDULARE
Page 38: PATOLOGIA MEDULARE
Page 39: PATOLOGIA MEDULARE
Page 40: PATOLOGIA MEDULARE
Page 41: PATOLOGIA MEDULARE
Page 42: PATOLOGIA MEDULARE
Page 43: PATOLOGIA MEDULARE
Page 44: PATOLOGIA MEDULARE
Page 45: PATOLOGIA MEDULARE

• Afecțiuni degenerative vertebrale:Spondilozele:Reprezintă un grup de afecțiuni reumatismale degenerative ale coloanei vertebrale, procesul interesând mai ales regiunea cervicală:cervicartroză.Etiologie: pe fond degenerativ, apar modificări ale coloanei vertebrale, cu afectarea discurilor intervertebrale și a articulațiilor interapofizare. Sunt pensate găurile de conjugare, aceasta se micșorează, se produce o stază venoasă și una limfatică, apar dureri radiculare.Canalul vertebral se îngustează, cu apariția fenomenelor mielopatice.

Clinic: nevralgia cervico-occipitală, cervico-brahială, sindrom umăr-mână

Sindromul simpatic cervical posterior (Barre- Lieou)-când cervicartroza interesează sistemul circulator vertebral :dureri cervico-occipitale, tulburări cohleo-vestibulare cu tinitus și vertij, scotoame, crize de pierdere a tonusului muscular, modificarea vocii, fenomene vegetative-lăcrimare, tulburări vasomotorii

Page 46: PATOLOGIA MEDULARE

• MIELOPATIA CERVICALĂ:Apare prin procese de cervicartroză și canal vertebral cervical îngustat, cu compresia măducei cervicale și apariția tulburărilor circulatorii medulare: insuficiență circulatorie cronică în arterele medulare, la care se asociază fenomene de arahnoidită adezivă.Clinic:

-debut la 50 ani, la bolnavi cu nevralgie cervico-brahială în antecedente, prin parestezii în membre, oboseală la mers

-perioada de stare: paraplegie spastică, hiperreflectivitate OT, semn Babinski, la membrele superioare poate fi prezentă și suferință radiculară- durere radiculară, amiotrofii, areflexie osteotendinoasă, parestezii; uneori aspect de sindrom Brown SequardDiagnostic: IRMDiagnostic diferențial:

-SLA-SM-scleroză combinată medularăTratament. Antiinflamator, neurochirurgical

Page 47: PATOLOGIA MEDULARE
Page 48: PATOLOGIA MEDULARE

• BLOCURILE CONGENITALE VERTEBRALE:

Constau în sudarea a două sau trei vertebre, în regiunea cervicală, dorsală sau lombară. Pot fi sudate corpurile și arcurile vertebrale.

Clinic:

-sindrom radicular

-sindrom piramidal, tulburări de sensibilitate de tip siringomielic

Tratament: neurochirurgical

Page 49: PATOLOGIA MEDULARE

• MALFORMAȚII CONGENITALE ALE MĂDUVEI Și ALE COLOANEI:1.Spina bifida ocultă:

-dehiscență osoasă a coloanei vertebrale, deseori fără modificări ale măduvei

Radiologic: dehiscență vertebrală, mai ales în regiunea dorsolombară sau lombosacrată, pe pielea corespunzătoare poate apare hipertricoză, lipom, chist congenital

Măduva se poate prelungi până în dreptul vertebrei L5, terminația măduvei poate fi aderentă de spina bifidăClinic:latentă sau enurezis nocturn, nevralgie sciatică, incontinență de urină sau fecale în cazuri grave, areflexie OT ahiliană, paralizii flasce la membrele inferioare, tulburări sexuale

Page 50: PATOLOGIA MEDULARE

• 2.Spina bifida chistică- are trei variante:1. Mielocelul- nu se închid posterior nici țesuturile moi, nici osul, nici

meningele, acumaularea de LCR împinge toate formațiunile spre înapoi-localizat cel mai frecvent lombar, este format din 3 straturi:

-baza sub pielea normală-zona medulo-vasculară- zona epitelioseroasă

2. Mielocistocelul –canalul ependimar este închis, LCR se acumulează în canalul central, împingând resturile medulare sub piele.

3.Meningocelul- apare ca o protruzie a durei, cu măduva și pia mater complet închise, iar arahnoida iese prin fanta osoasă, fiind plină cu lichid, care se traumatizează și se infecteazăClinic:

-semne motorii-paraplegie flască, atrofii musculare, areflexie OT-tulburări de sensibilitate-tip radicular, la membrele inferioare-tulburări sfincteriene, modificări congenitale ale aparatului urinar-tulburări trofice- mal perforant plantar, escare sacrateTratament: chirurgical

Page 51: PATOLOGIA MEDULARE
Page 52: PATOLOGIA MEDULARE
Page 53: PATOLOGIA MEDULARE

• PATOLOGIE VASCULARĂ MEDULARĂ

ISCHEMIA MEDULARĂ:

Etiologie:

-boli arteriale-ateroscleroza aortei și a vaselor medulare, arterite: infecțioase, diabetică, din colagenoze, lues, TBC

-afecțiuni emboligene: cardiace- endocardită, FiA, infarct miocardic, anevrism aortic și extracardiace-leucemii

-compresii medulare care comprimă și vasele de sânge

-traumatisme vertebro-medulare

-arahnoidite

-intervenții chirurgicale pe alte organe

Se produce un ramolisment medular în teritoriul arterial afectat, frecvent artera spinală anterioară.

Page 54: PATOLOGIA MEDULARE

• Clinic:-debut acut, cu semne premonitorii-tulburări de

sensibilitate, dureri radiculare-fenomene motorii-parapareze, tulburări sfincteriene,

tranzitorii sau definitive-claudicație medulară intermitentă - în mers, apar

amorțeli și greutate în membrele inferioare, fenomene care cedează la odihnă, posibil semne piramidale tranzitorii

-în ischemie definitivă- șoc medular, asociat cu sincope, cefalee, vărsături, obnubilare ( în leziuni medulare cervicale), apoi paraplegie/tetraplegie flască, ROT abolite, tulburare de sensibilitate cu limită superioară în leziuni transverse sau de tip disociație siringomielică în sdr. de arteră spinală anterioară, tulburări sfincteriene și vasomotorii.

Evoluție: deces prin escare și infecții sau sechele cu deficite motorii spastice și tulburări sfincteriene.

Page 55: PATOLOGIA MEDULARE

• Ischemia în teritoriul arterei spinale anterioare:

-totală- leziuni de ¾ anterioare ale măduvei

-paraplegie, semne piramidale

-tulburare de sensibilitate cu disociație siringomielică

-parțială

-ramolisment central- în creion, în jurul canalului ependimar, în anevrismele disecante de aortă

-pe ½ de măduvă-aspect de sindrom Brown Sequard

-afectarea coarnelor anterioare

Page 56: PATOLOGIA MEDULARE

• Sindromul arterei Adamkiewicz- a umflăturii lombare

-paraplegie senzitivo-motorie cu tulburări sfincteriene

-apare în caz de leziuni D10-D11 (discopatie, tasare de corpi vertebrali, anevrism disecant de aortă

-infarct în teritoriul arterei spinale posterioare-rar, nesistematizat: pierderea sensibilității profunde conștiente sublezional, anestezie suspendată pentru toate modurile de sensibilitate, areflezie OT, semne piramidale prin edem perilezional.

Page 57: PATOLOGIA MEDULARE

• Sindromul de ischemie medulară cronică:

-în spondiloză cervicală, HDC, arterite

-afectarea coarnelor anterioare, cu apariția atrofiilor musculare, apoi degenerarea fasciculului piramidal, în final a cordoanelor posterioare.

-clinic:pareze spastice, sdr. piramidal, amiotrofii distale- Aran Duchenne, parestezii și tulburări de sensibilitate superficială și profundă.

-evoluție-lent progresivă, aspect de srd. SLA de tip vascular

-tratament- ca la AVC

-diagnostic diferențial: mielite, hematomielia, compresii medulare, SLA

Page 58: PATOLOGIA MEDULARE

• Hemoragiile intrarahidiene:1.HEMATOMIELIAa. primitivă-revărsat sanguin intramedular, apărut prin traumatisme-

inclusiv cerebrale, eforturi fizice ce rup malformații vasculare medulare, intrapartum

b. Secundară-în leucemii, trombocitopenii, tratament anticoagulant,

infecții- mielite hemoragice în varicelă.-debut- brusc, rahialgii, dureri radiculare, apoi simptome

de șoc medular-tetraplegie, areflexie, abolire ROT, semn Babinski, tulburări de sensibilitate, uneori semne meningee, LCR hemoragic

-evoluție-șoc medular, apoi automatism medular, paraplegie spastică

-diagnostic diferențial- ischemia medulară, mielita acută, compresie medulară

Page 59: PATOLOGIA MEDULARE

2. HEMORAGIILE EXTRAMEDULARE:-epidurală-prin TVM, boli de sânge, tratament

anticoagulant-clinic: debut acut cu rahialgii, semne

de compresiune medulară rapid instalate-subdurală-prin TVM

-clinic- dureri radiculare, urmate de semne de compresiune medulară

-subarahnoidiană-prin MAV ruptă, tratament anticoagulant, PL defectoasă

-clinic-debut brusc cu dureri cu caracter radicular, fără alte semne neurologice, LCR hemoragic

Page 60: PATOLOGIA MEDULARE