Oras Stat- Vatican

download Oras Stat- Vatican

of 13

  • date post

    18-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    95
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Oras Stat- Vatican

ORAS STATUn ora-stat este un stat format din teritoriul unui ora. Oraele-stat au aprut nc din antichitate. De-a lungul timpului caracteristicile oraelor-stat au suferit schimbri n funcie de perioada istoric i de muli ali factori. Oraele-stat contemporane dispun, ca orice stat, de autoriti politico-administrative proprii, cum sunt: preedinte, guvern, legislaie, poliie etc. Exemple de orae-stat (unele actuale, altele demult depite):

pe teritoriul Poloniei: Danzig (astzi municipiul Gdask) pe teritoriul Germaniei exist 3 orae-stat: Berlin (totodat land federal i

ora), Hamburg (totodat land federal i ora) i Brema - caz special: landul federal Brema e compus din oraele Brema i Bremerhaven

pe teritoriul Croaiei (n evul mediu): Raguza (astzi oraul Dubrovnik) pe teritoriul Greciei (n antichitate): Sparta pe teritoriul Turciei (n antichitate): Troia nconjurat complet de Italia: Vatican n sud-estul Asiei: Singapore Babilon Akkad Tir

Orae-stat antice

Diverse orae-stat din antichitate aveau nc din mileniul al IV-lea .Hr un rege, care era n acelai timp i comandantul armatei, judector suprem i preot. Unele dintre aceste oraestat au devenit mai trziu imperii.

VATICAN- cel mai mic stat independent din lumeStato della Citt del Vaticano Statul Cet ii Vaticanului

Drapel

Stem

Imn na ional Inno e Marcia Pontificale(Imnul i Marul Pontifical)

Capital Populaie Coordonate 824

Vatican

415400N, 122700E

Limb oficial Sistem politic Teocraie

italian latina

Monarhie electiv Pap Suprafa Total % apa Popula ie Total DensitateMoned

Benedict al XVI-lea Loc 234 0,44 km 0 Loc 220 824 1780 loc./kmEuro (, EUR) = 100 euroceni

Fus orar var Domeniu internet Prefix telefonic

UTC+1 UTC+2

.va +379

Vatican sau Statul Vatican (limba italian: Stato della Citt del Vaticano, limba latin: Status Civitatis Vaticanae) este un mic stat suveran al crui teritoriu const dintro enclav n oraul Roma, Italia. ntreaga ar este de aproximativ jumtate de kilometru ptrat. Statul este condus de ctre episcopul Romei, Papa, i astfel poate fi considerat un stat ecleziastic n care funciile nalte sunt ocupate de ctre clerici. n zilele noastre, Vaticanul este cel mai mic stat independent din punct de vedere al suprafeei i al numrului de locuitori. Este reedina teritorial a Sfntului Scaun, entitatea instituional reprezentat de ctre Pap, episcopul Romei i prin urmare principala reedin ecleziastic a Bisericii Catolice. Numele locului este antic predatnd cretinismul. Denumirea provine din limba latin Mons Vaticanus, Colina Vatican. Este parte a Mons Vaticanus i a fostelor cmpuri Vaticane unde a fost construit Bazilica Sfntul Petru. Aici se mai afl i rezidena papilor numit Palatul Apostolic cu Capela Sixtin i muzeele Vaticanului, dar i cu multe alte cldiri. Zona nu a fost niciodat ncorporat total n aglomeraia urban a Romei pn la sfritul secolului trecut fiind separat de ora de fluviul Tibru. Zona a fost astfel considerat ca teren agricol din afara oraului i nu a fost inclus n zona nconjurat de zidurile oraului. n anul 1929 cnd au fost pregtite documentele Tratatului de la Lateran, faptul c o bun parte a teritoriului propus a fost deja nconjurat cu zid, a dus la forma actual a statului. Pentru unele pri ale frontierei unde nu era zid exista linia unor cldiri care suplinea partea de frontier, iar pentru unele mici pri un zid modern a fost construit. Teritoriul include Piaa Sfntul Petru care nu a putut fi izolat de restul Romei i astfel o mare parte a graniei imaginare cu

Italia urmrete extremitatea pieei i se unete cu Piazza Pio XII i Via Paolo VI. Dei nu au fost incluse din punct de vedere tehnic n teritoriul Vaticanului de ctre Tratatul de la Lateran, unele proprieti ale Sfntului Scaun au un statut extrateritorial asemntor celui al ambasadelor strine. Acestea includ rezidena papal de var de la Castelgandolfo de pe dealurile din apropiere, Bazilica Lateran, bazilicile Santa Maria Maggiore i Sf. Paul n afara zidurilor precum i o serie de cldiri de la Castelgandolfo. Acestea sunt patrulate de ageni de poliie ai Vaticanului i nu de poliia italian. n piaa Sfntul Petru ordinea este asigurat de ambele servicii de poliie. eful statului este papa, care pe lng autoritatea suprem executiv, legislativ i judectoreasc este i eful guvernului. Aceasta este o teocraie imonarhie electiv nonereditar cu un suveran care exercit autoritate doar peste absolut, statul adic Vatican, putere dar i suprem legislativ, executiv i judectoreasc nu

peste Sfntul Scaun. Suveranul este ales pe via n conclav de cardinalii sub 80 de ani. Subordonaii si principali din punct de vedere al conducerii statului sunt Secretarul de Stat, preedintele Comisiei Ponficale pentru Statul Vatican i guvernatorul statului Vatican. O audienta la Sfantul Parinte e privita de multi credinciosi ca fiind un privilegiu. Fiecare vizitator primeste in dar un mic obiect religios (binecuvantat de Papa). Acesta primeste foarte putini oameni, dar el vorbeste mai multor mii, prin postul de radio si televiziune de la Vatican. Papa Pius al XI-lea (pasionat de stiinta) a considerat ca undele radio sunt o modalitate de a ajunge la restul lumii si in 12 februarie 1931 l-a chemat pe omul care a inventat radioul, Guglielmo Marconi, rugandu-l sa organizeze postul de radio Vatican. Primul mesaj al Papei a fost emis in latina si transmis in toata lumea Din 2005 i pn n prezent pap al Romei este Benedict al XVI-lea. Cardinal Secretar de Stat este Tarcisio Bertone, iar guvernator al Cetii Vaticanului este Giovanni Lajolo, din 2006. Cnd s-au format Statele Papale, Vaticanul era parte a Romei. Papa Leon al IV-lea a decis s construiasc Zidul Leonin care s despart Vaticanul de Roma, fiind denumit Oraul Leonin. n timpul erei Risorgimento, Statele Papale au fost anexate la Italia. Papa Pius al IXlea rmne doar cu Vaticanul, declarndu-se Prizonier n Vatican. Dup semnarea Tratatului de la Lateran, din 1929, se formeaz Vaticanul. Se presupune c aceast parte a Romei original nelocuit (ager vaticanus) a fost considerat ntotdeauna un loc sacru sau cel puin indisponibil pentru locuit, chiar naintea sosirii cretinismului. n 326 prima biseric, bazilica lui Constantin, a fost construit peste mormntul Sfntului Petru, care a fost nmormntat ntr-un cimitir obinuit n acel loc, iar din

acel moment zona a nceput s fie populat, dar n special de case de locuit legate de activitatea Sfntului Petru. Papii n rolul lor secular au nceput s soseasc pentru a conduce regiunile din vecintate i prin intermediulStatelor Papale, au condus o mare parte din peninsula italic pentru mai mult de o mie de ani pn la mijloculsecolul XIX, cnd cea mai mare parte din teritoriul Statelor Papele a fost ocupate de nou creatul Regat al Italiei. Mult vreme Vaticanul nu a fost locuina papilor, ci Palatul Lateran, iar n secole mai recente Palatul Quirinal, n timp ce n perioada 1309-1377 a fost la Avignon, n Frana. n 1870, posesiunile papei au rmas ntr-o situaie incert cnd Roma nsi a fost anexat de Piemont dup o rezisten nominal a forelor papale. Papii au fost lsai ntre 1870 i 1929 ntr-o situaie asemntoare celei a ultimului mprat chinez, nederanjai n palatul lor, dar fr un statut oficial recunoscut de statul italian. Alte state au meninut recunoaterea internaional a Sfntului Scaun ca o entitate suveran i n practic Italia nu a ncercat s intervin. n timpul acestei perioade a ajuns la mod a vorbi despre pap ca "prizonier". Situaia a fost rezolvat n 11 februarie 1929 sub premierul Mussolini de ctre cele trei tratate Lateraneze, care au stabilit statul independent Vatican i au oferit catolicismului statut special n Italia. Cathedra (scaunul) episcopului Romei, papa, este n Bazilica de la Lateran, catedrala Romei. Lateranul este pe una din cele apte coline ale Romei, Caelian. n 1984, un concordatnou ntre Sfntul Scaun i Italia a modificat cteva prevederi ale tratatului anterior, inclusiv poziia catolicismului ca religie de stat n Italia. Sfantul Scaun isi numeste propriii ambasadori (numiti ,,nunzio) in toata lumea. Fiind centrul spiritual al lumii, statul papal atrage numerosi pelerini de pretutindeni. Catedrala Sf.Petru, din Piata cu acelasi nume, reprezinta motivul principal pentru toti crestinii de a veni in pelerinaj ei au credinta ca marele martir Sf.Petru este ingropat aici (acesta a fost crucificat in apropiere de aceste locuri, de imparatul roman Nero). Catedrala este o lucrare de arta unica, faimosul dom este decorat cu mozaicuri realizate de marele artist Michelangelo, si alti pictori si sculptori renascentisti. Vaticanul produce mozaicuri inca din sec al IV-lea (mici bucati de sticla, unele facute cu aur pur). Aici sunt atat de multe lucrari de arta, incat nu se cunoaste numarul exact (noi picturi si sculpturi, diferite obiecte de arta, fiind mereu comandate). Lucrarea lui Michelangelo ,,Pieta, cea mai faimoasa din Catedrala Sf.Petru, e lucrata (in jurul anului 1498) dintr-un singur bloc de marmura de Carrara (cea mai buna marmura din lume, inca de pe vremea romanilor). Un numar de 140 de statui de sfinti sunt plasate in varful colonadelor din jurul Pietei Sf.Petru (proiectata de artistul baroc Bernini).

Toate arhivele (cu diferite documente ce redau domnia papilor) sunt pastrate intr-un mediu controlat si prezinta trecutul Vaticanului. Multe nu au fost catalogate inca, iar multe dateaza chiar din sec. IX-lea. Unele documente, redactate de papi catre ,,nunzio (ambasador papal), trebuie sa ramana secrete (constituie posta diplomatica a Vaticanului). De mare valoare sunt documentele originale din procesul din 1633, al lui Galileo Galilei (el a inventat telescopul si a dovedit ca Pamantul se misca in jurul Soarelui). Galileo spunea: ,,Scriptura a fost scrisa pentru a ne invata cum sa urcam la Ceruri, nu cum merg Cerurile. Vaticanul are un alt telescop modern in Arizona (pentru a cerceta implozia stelelor). Observ