STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILA A ORASULUI RUPEA , JUDETUL BRASOV

CUVANT INTRODUCTIV

Cuvânt introductiv pentru Cetatean, Oras si Lumea înconjuratoare…

De-a lungul timpurilor omul a reusit sa prospere prin munca si cercetare, de multe ori actionînd brutal, fara sa tina cont de urmari. Stiinta, cea care ne-a facut capabili sa descoperim minunile lumii în care traim, nu ne-a învatat si cum sa le pretuim. Ne-am facut stapâni pe comori create de natura si lasate noua mostenire din generatie în generatie. Oare suntem constienti de acest lucru ? De câte ori ne trece prin minte ca am putea ajunge zile când padurile vor fi doar niste pajisti saracacioase, cand florile din jurul nostru vor fi înlocuite de uscaciuni, când aerul pe care azi îl respiram va fi atât de poluat ca va trebui sa petrecem mai mult timp în casele sau birourile noastre ?!Bunastarea si dezvoltarea au un pret pe care noi toti trebuie sa-l platim, de multe ori acesta depasind puterea noastra de a-i face fata. E timpul sa ne uitam în jurul nostru, sa spunem ca ne pasa, mai mult decât de la usa propriei case si pâna în strada pe care locuim. E vremea când putem spune ca orasul RUPEA este CETATEA noastra. De ce sa nu facem din ea o oaza de curatenie, liniste si bunastare ?

STA ÎN PUTEREA NOASTRA !

Astfel, spre finele anului 2006, Primaria orasului Rupea a început implementarea unui nou proiect, Agenda Locala 21, care se constituie într- un cadru de lucru ce ne ofera posibilitatea de a ne imagina cum va arata comunitatea noastra în viitor. Ideea acesteia a prins contur la întâlnirea de vârf a Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro din 1992, în cadrul careia a fost exprimata îngrijorarea cu privire la cresterea efectelor negative pe care noi oamenii, constient sau nu, le avem asupra planetei: încalzirea globala, distrugerea habitatelor, diminuarea stratului de ozon, poluarea etc. De asemenea s-a subliniat faptul ca diferenta dintre statele lumii cu privire la utilizarea resurselor naturale este în continua crestere, fapt care atrage deosebiri semnificative privind nivelul de trai al oamenilor din întreaga lume.În acest sens, ca un început al rezolvarii problemelor sociale si de mediu, conducatorii statelor reuniti la acea conferinta au semnat o întelegere cu privire la elaborarea unor strategii noi care sa asigure o dezvoltare durabila a societatii umane, numite generic AGENDA 21.

1

Agenda Locala 21 trebuie sa stea la baza guvernarii locale fiind procesul prin care autoritatile locale lucreaza în parteneriat cu toate sectoarele comunitatii pentru a întocmi planuri de actiune realiste care sa stea la baza Strategiei de Dezvoltare Durabila a oraului. Agenda Locala 21 trebuie sa propuna un model de dezvoltare economica care sa fie în deplin acord cu rezolvarea problemelor sociale, precum si cu exploatarea rationala a resurselor si protejarea mediului ambiant.

Noi credem ca fiecare generatie îsi are propriile provocari, iar de-a lungul istoriei acestea s-au confruntat cu responsabilitati diferite. Responsabilitatea generatiei actuale este de a crea o societate durabila. Trebuie sa asiguram generatiilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucura de minimum de cerinte pentru o viata sanatoasa. Pentru a nu da gres în îndeplinirea acestei responsabilitati istorice, am realizat acest document, « Strategia de Dezvoltare Durabila a Orasului Rupea », iar prin ceea ce el reprezinta, comunitatea a devenit o veriga importanta în cadrul miscarii mondiale care promoveaza conceptul de dezvoltare durabila.

Realizând împreuna strategia locala vom da cetatenilor acestui oras posibilitatea de a-si aduce contributia la cresterea gradului de bunastare, de a lua atitudine si de a avea un cuvânt de spus - actionând împreuna cu toate sectoarele comunitatii pentru a crea un viitor cât mai durabil.

Vom reveni asupra acestei strategii în mod regulat pentru a-i aduce îmbunatatiri astfel încât ajustarea sa corespunda schimbarii continue. Acest document este un raspuns al comunitatii si ofera oportunitatea reala de a identifica si de a adopta practici ale dezvoltarii durabile.

PRIMAR,

Ing. Flavius Dumitrescu

2

PARTEA I-A

1. PREZENTAREA GENERALA A ZONEI

1.1. CARACTERIZARE FIZICO –GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

Asezare Orasul Rupea , este situate la 25°12‚ longitudine estica si 46,3°latitudine nordica . Se afla la altitudinea de 451 metrii fata de nivelul marii si este punctual de trecere din Valea Oltului in Valea Tarnavelor , situate in zona de contact dintre Podisul Transilvaniei si Carpatii Orientali.

Relieful Este caracterizat prin doua forme : Luncile de-a lungul paraielor cu versantii cu pante diferite situati de o parte si de alta a cursurilor de apa. Orasul este strabatut de Valea Cozd si paraul Fiser .

Clima Este o Clima Continental moderata sub influenta circulatiei vestice prin intermediul careia ajung mase de aer mai umed . Pe aceasta circulatie dominanta se suprapun si mase de aer sudic si sud-vestic de origine mediteraneeana . Valoarea medie a temperaturii anuale este relativ ridicata atingand 9,5° C Primaverile sunt tarzii , iar toamnele se prelungesc mult . Temperaturile anuale variaza intre -30°C si +30°C

Localitati componente.

Localitatile componente sunt :

- Satul Fiser care este situat la 7 km N/V de Rupea pe drumul national 13 Brasov-Rupea-Sighisoara

- Colonia Rupea-Gara care se afla la 4 km S/E de orasul Rupea pe drumul national 13.

Date administrativ-teritoriale

a). Suprafata Total - 7900,92

Din careIntravilan - 522,42Extravilan - 7377,92 ha

3

b). Suprafata terenurilor pe categorii de folosinta pasuni - l.858 ha agricol - 3.337 ha

din care : arabil - 2.245 ha faneata - 1.379 ha- paduri si terenuri cu vegetatie forestiera – 1.598 ha- neproductiv - 56,95 ha

c). Numar de gospodarii (locuinte )

Gospodarii --------- 1.837

Locuinte ------------1.942 din care racordate la :

- alimentare cu apa potabila - 1.356- canalizare - 1.280- gaze naturale - 1.590- electricitate(locuri consum) - 2.315 pers.fizice- 315 agenti eonomici- telecomunicatii - 1.196

1.2. REPERE ISTORICE IMPORTANTE

In urma sapaturilor efectuate pe raza orasului Rupea s-a atestat prezenta omului pe aceste meleaguri inca de acum 2.000 ani, in partea de jos a orasului descoperindu-se o piatra militara romana. Denumirea localitatii deriva din cuvantul latin “rupes” care inseamna con de stanca si se atribuie stancii cuaternare pe care se inalta cetatea.

Ca resedinta de targ Rupea este amintita inca din 1433 si cunoscuta ulterior ca un centru comercial dezvoltat. Anual se tineau aici 4 targuri mari. Targurile din Rupea erau cele mai renumite din Transilvania epocii. Pe timpul lui Matei Corvin Rupea era centrul a 12 bresle de mestesugari.

In vestul orasului pe o stanca abrupta de roca de bazalt este asezata Cetatea Rupea care este una din cele mai vechi si mai puternice cetati din Transilvania, aceasta fiind atestata documentar pentru prima oara in anul 1324 cu toate ca a fost construita cu mult inainte de acea data, dar nu exista documente in acest sens.

In anul 1601 Mihai Viteazu trece pe aici iar mai tarziu Stefanita Voda.

In anul 1688 se instaleaza in cetate primii soldati austrieci, acestia renovand cetatea .

Sasii au populat or. Rupea la jumatatea secolului al XII-lea

Principala ocupatie a locuitorilor era agricultura si cresterea vitelor, Rupea fiind si un centru comercial si de meserii foarte important

4

Pana la mare unire din 1918 dominatia saseasca dadea un aspect cu totul strain orasului. Atunci, Rupea a jucat un rol important in intreg tinutul. Aici s-a format primul consiliu national din judetul Tarnava Mare.

Din punct de vedere economic si cultural este de remarcat ca inainte de anul 1918 Rupea avea 4 banci dintre care cea mai importanta Banca Cetatea, iar in 1920 a luat fiinta prima Scoala gimnaziala.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial desi situatia geo-politica a Romaniei a determinat o stagnare a dezvoltarii atat la nivel national cat si local, Rupea a continuat sa se dezvolte construindu-se policlinica, casa de cultura, cinematograful, cartierele cu blocuri de locuinte, s-a rezolvat aductiunea apei si s-au dezvoltat intreprinderile industriale si mestesugaresti.

2. ANALIZA DE POTENTIAL

2.1. ANALIZA FACTORILOR EXTERNI

Agenda 21 este planul de actiune al ONU pentru dezvoltare durabila în secolul XXI, aprobat de 173 de state în cadrul Conferintei Natiunilor Unite cu privire la Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro, Brazilia, 1992. Capitolul 28 al documentului este dedicat autoritatilor locale cu privire la elaborarea si implementarea unei strategii proprii privind Agenda 21.În cel de-al V-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene - «Catre Durabilitate»- se recunoaste faptul ca «autoritatile locale detin un rol deosebit de important în asigurarea durabilitatii dezvoltarii, prin exercitarea functiilor lor statutare de autoritati competente fata de multe din directivele si reglementarile existente si în contextul transpunerii practice a principiului subsidiaritatii».

5

2.2. ANALIZA FACTORILOR INTERNI

Analiza contextului socio-economic al comunităţii

Puncte tari - poziţionată în zona centrală a României la confluenţa drumurilor europene ce fac legătura dintre Europa Centrală şi de Vest cu Orientul , situându-se la distanţe aproximativ egale de punctele de trecere a frontierelor ţării- potenţial turistic foarte ridicat datorită peisajului, monumentelor naturale şi arhitecturale, activităţilor culturale prilejuite de datinile şi obiceiurile revigorate- numeroase resurse naturale: lemn, ape minerale, materiale de construcţie, etc.- fertilitatea naturală a solului-xperienţă în implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă din fonduri PHARE, ISPA, SAPARD- bogată faună cinegetică, rezervaţii naturale, monumente ale naturii- potenţial agricol (cultura cartofului) şi creşterea animalelor ( bovine şi ovine)- Înfrăţiri ale oraşului cu Austria - Saalfelden, Zell am See; Belgia – Danderleeuw; Germania – Dortmund, Unna, Dorsten.- Calitatea apei de la băile curative din Rupea rivalizează cu apele de la Herculane şi aşa cum a apărut într-o broşură din anul 1920 sunt considerate mai bune decât cele de la Karlovy -Vari din Cehia- Patrimoniul cultural bogat şi variat

Puncte slabe - oraş mic cu caracter monoindustrial-lipsa surselor de informare şi accesul la informaţie pentru publicul larg-Număr mic de întreprinzători privaţi- fărâmiţarea terenurilor agricole- lipsa unor rampe ecologice pentru deşeuri menajere- creşterea rapidă a şomajului- imposibilitatea satisfacerii cererilor de locuinţe pentru familiile tinere şi familiile cu venituri foarte mici.

Oportunităţi

• Potenţial turistic neexploatat

6

• Infrastructură rutieră excelentă• Utilităţi- patrimoniul natural şi urbanistic cu numeroase construcţii medievale reprezintă o bază de plecare importantă pentru diversificarea turismului - existenţa unor programe de susţinere a investiţiilor în domeniul protecţiei mediului, reabilitarea şi extinderea căilor de comunicaţii, a sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, epurare şi managementul deşeurilor-existenţa unor legături strânse între populaţia judeţului şi persoane emigrate în ţările Uniunii Europene- tradiţie şi condiţii propice pentru creşterea bovinelor şi ovinelor- potential de dezvoltare al agoturismului- potential de dezvoltare al micilor intreprinzatori

Riscuri - menţinerea stării de relativă inerţie a iniţiativei private- randamentul scăzut pentru marea cultură a pământurilor- gradul de sărăcie ridicat al locuitorilor- scăderea numărului de anagajaţi în comparaţie cu creşterea populaţiei inactive ( număr ridicat de copii şi pensionari).- emigrarea accentuată a specialiştilor, a populaţiei de etnie germană şi maghiară şi a tineretului- mentalităţile şi comportamentul specific populaţiei de rromi aflată în dificultate economică

3. CAPITAL NATURAL

3.1. ARII NATURALE OCROTITE

Stanca bazaltica de la Rupea, zona naturala protejata de interes national , pe care se afla amplasata Cetatea Rupea , care este una din cele mai vechi si mai puternice cetati din Transilvania. . Cuvantul latinesc Rupes din care deriva denumirea localitatii inseamna “Con de stanca ”si se atribuie stancii cuaternare pe care se inalta cetatea.

Padurea lui Grigore (Gigoriwald ) , padure se foioase , unde de Rusalii se organizeaza o manifestare traditionala campeneasca in locul numit “La Rond ”

Stejarii seculari de la Fiser Rezervatia de liliac din jurul cetatii Rupea.

7

3.2. VEGETAŢIA FORESTIERĂ

Este alcatuita din mai multe subzone : Subzona stejarului– unde a alaturi de stejar apare si si stejarul pufos si sunt si

alte plante lemnoase ca : jugastrul , carpenul , frasinul , ulmul, ca si diverse specii arbustive si plante ierboase caracteristice

Subzona gorunului – In Podisul Tarnavelor gorunul intra in amestec cu stejarul , carpenul , diferiti arbusti si plante erbacee

Subzona fagului – este cea mai extinsa si se gaseste sub forma fagetelor pure cat si prin padurile de amestec – fag molid sip e alocuri brad . In fagete se mai intalnesc ca specii arborescente , palinul de munte , artarul si frasinul.

3.3. FLORA ŞI FAUNA

FLORA – din jurul orasului Rupea se caracterizeaza prin prezenta unei varietati specifice zonelor de lunca , podis si munte de joasa altitudine . Pe langa vegetatia forestiera bogata , amintim arbustii- maces, paducel , porumbel, iar de-a lungul cursurilor de apa – salcii si plopi.

FAUNA – este si ea foarte bogata; dintre mamifere amintim , iepurii, vulpile , ursii, mistretii, caprioarele, vezurii , si mai rar – lupii . In cursurile de apa si in lacurile existente traiesc , somnul , crapul , carasul , cleanul , mreana etc. Pasarile cantatoare , rate salbatice , batlani , berze , gaste , ulii, cuci, si altele completeaza faunistica a zonei .

Dintre speciile de animale ocrotite , amintim acvila de munte , sorecarul comun , cocosul de munte , ursul carpatin , rasul.

3.4. PARCURI SI ZONE VERZI

Suprafata intravilana este de 522,42ha, din care suprafata totala a spatiilor verzi din orasul Rupea este de aproximativ 20 ha. Zona reprezentativa a orasului este Parcul Central situat in centrul orasului care cuprinde o mare varietate de copaci , flori si plante ornamentale , constituind un minunat loc de recreere pentru cetatenii orasului. Alte locuri de recreere sunt in zona stadionului orasenesc , zona strandului orasenesc , de-a lungul Vaii Cozd ( promenada cu tei ) , terenul sasilor aflat la liziera padurii si zona din imprejurul cetatii.

3.5. IZVOARE DE APE MINERALE SI TERAPEUTICE

la poalele Cetatii Rupea , se afla 7 izvoare minerale captate intr-o fantana a carei capacitate zilnica este de 20.000 litri si care se intrebuinta numai in cura externa

8

analiza chimica a acestei ape facuta de dr. Muller (1914) arata intr-un litru de apa , urmatorii componenti stabili:

- sulfat de calciu – 0,304- carbonat de calciu – 0,478 - carbonat de magneziu – 0,508- clorura de sodiu – 21,935- clorura de potasiu – 3,276- clorura de calciu – 0,274- clorura de magneziu – 0,272- acid salicilic – 0,058 - oxid de aluminiu – 0,019

TOTAL – 27,320

- hidrogen sulfurat – 0,273- greutate specifica – 1,00204- temperatura - 10°C

Inca de la inceputul sec XX erau mentionate in documentele vremii BAILE DE LA RUPENI ( Cohalm ) cu actiune vindecatoare pentru bolile de reumatism , guta , afectiuni ginecologice , afectiuni inflamatorii cronice .

3.6. AERUL

Datorita faptului ca in orasul Rupea activitatea industriala este redusa , nu exista surse importante de poluare, calitatea aerului nefiind afectata in mod deosebit . Sursele urbane cele mai importante care afecteaza calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier si de arderea gazelor naturale (sisteme proprii si centrale termice de bloc sau scara) necesare încalzirii rezidentiale, institutionale si industriale precum si de emisiile de la rampa de deseuri menajere

3.7. APELE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE

- APA PORABILARupea dispune de o staţie de filtrare – tratare – pompare şi o staţie de pompare. Reţeaua

de distribuţie apă însumează 21,5 km. Din această lungime 8 km de distribuţie este într-un grad avansat de deteriorare.

Alimentarea cu apa potabila a orasului Rupea se face prin Compania Apa Brasov si are ca sursa Barajul de la Dopca si izvorul Saros de la Hoghiz

9

Datorita faptului ca aceste surse se afla la o distanta relativ mare de localitate si este extrem de sensibila la un regim pluviometric sarac se ceeaza anual probleme in asigurarea cu apa a orasului Rupea .

O situatie aparte fata de restul orasului , o reprezinta , satul Fiser , localitate apatrinatoare , unde in anul 2003 s-a realizat proiectul „Alimentare cu apa a localitatii Fiser ” din fonduri nerambursabila si contributie locala prin programul RICOP prin care s-au creat rezervoare noi de apa si s-a inlocuit conducta de alimentare a satului si s-au infiintat cismele stradale .

- APELE MENAJEREPrincipalele surse de ape menajere provin din activitati menajere si sociale .

La nivelul orasului exista retea de canalizare , dar nu este o statie de epurare , depozitarea apelor menajere facandu-se prin 3 decantoare de mare capacitate care ulterior se vidanjeaza

Reţeaua de canalizare are o lungime de 16,2 km din care 50 % este deteriorată, iar staţia de epurare este scoasă din funcţiune . Pentru rezolvarea canalizării este realizat un proiect zonal (Rupea, Homorod, Hoghiz, Ungra), urmând a fi accesat un program cu finanţare externă.

In partea de jos a orasului locul de deversare al apelor menajere il reprezinta un canal care nu corespunde din punct de vedere ecologic.

4. PROTECTIA MEDIULUI

4.1. MANAGEMENTUL DESEURILOR

A. Deseuri menajere Serviciul public de salubritate în municipiul Baia Mare se alfa in subordinea

Consiliului Local Rupea , nefiind concesionat.

Depozitarea deseurilor menajere se realizeaza printr-o rampa neecologica supravegheata , aflata in curs de autorizare care ocupa o suprafata de 15.000 mp, cu o capacitate proiectata de 200.000 mc. Rampa va fi autorizata sa functioneze maxim pana in anul 2017.Cantitatea medie de deseuri menajere produsa în orasul Rupea este de 470 tone /luna.

B. Deseuri industriale – nu sunt

10

Deseuri speciale spitalicesti .

Din informatiile existente rezulta o cantitate anuala de deseuri speciale spitalicesti de aproximativ 7,5 tone. Deseurile speciale (fase, obiecte ascutite, fragmente umane) sunt transportate de catre o firma specializata pentru a fi incinerate . colectarea acestor deseuri se face de 2 ori pe saptamana.

Deseuri zootehnice

Cantitatile de dejectii animaliere rezultate din unitati de crestere a animalelor in sistem ferma, au scazut in ultimii ani semnificativ, datorita diminuarii efectivului de animale la 20 - 30 % din capacitatea proiectata. Dejectiile rezultate in urma activitatii sunt stocate pe paturi de uscare de cate localinci , proces prin care compusii organici cu azot si fosfor se mineralizeaza, transformându-se intr-o forma accesibila pentru plante (fertilizant pentru pomicultura sau agricultura).

4.2. EDUCATIA ECOLOGICA SI ACTIVITATI COMUNITARE SPECIFICE.

Din punct de vedere al protectiei mediului si calitatii vietii ambientale reies patru nivele ierarhice ale interesului comunitar si a impactului antropic asupra mediului înconjurator:

poluare urbana, exprimata prin degradarea starii de sanatate a populatiei, calitatea si cantitatea apei potabile, gestiunea si managementul deseurilor;

poluarea factorilor de mediu, exprimata prin poluarea apelor de suprafata, subterane, atmosferei, fonica, solului;

impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural si pericolele naturale;

surse ale poluarii, exprimate prin urbanizarea mediului.Educatia scolara de protectia mediului se desfasoara în cadrul unitatilor de învatamânt

preuniversitar.

Consiliul local al orasului se preocupa in permanenta de protectia mediului inconjurator prin elaborarea unui plan de masuri privind gospodarirea localitatii , plan in care sunt cuprinse si o serie de masuri in ceea ce priveste mediul.

5. MEDIUL SOCIAL CULTURAL

SWOT mediu social

Factori pozitivi Factori negativi

Factori interni

Puncte tari

Mâna de lucru calificata în domeniile traditionale, inclusiv pentru femei (lohn activity)Deschiderea Primariei pentru parteneriate sociale Cooperari internationale, programe de

Puncte slabe

Somaj , accentuat in randul tinerilor Lipsa unor zone sociale urbane (cluburi, spatii deschise pentru socializare ) Nivel scazut de educatie a

11

înfratire (twinnings ) între oraseUnitati de asistenta sociala (serviciul public de asistenta sociala – cantina sociala , cresa )Sarbatorile traditionale orasului « Festivalul cetatilor « , « Balul portului popular »Activitati artistice desfasurate prin Casa de Cultura – ansambluri folclorice

Institutii de cultura – Muzeul etnografic Rupea , Muzeul traditiei populare

Baza sportive Rupea (fotbal, volei, popice , handball , inot etc) Retea de învatamânt extinsa (prescolar, scolar, licee, ),

populatiei asistateLipsa programe pentru vârstniciStare precara a familiilor cu multi copiiInformare si participare insuficienta a cetatenilor( lipsa de solidaritate sociala ) Insuficienta comunicare între institutiiInsuficienta mediatizare profesionala a problemelor reale Coeziune scazuta în corpurile tehnice, asociatii profesionale, experti .Sistem sanitar subfinantat .

Factori externi

Oportunitati

Participarea cetatenilor, creativitate Valorificarea traditiilor cultural -artistice Implicarea sectorului privatFondul de Solidaritate SocialaVenitul minim garantatRata ridicata a natalitatii pentru România Evolutiile -modernizarea mass media (prezenta , internet, TV cablu local )Relatia cu minoritatile nationale (maghiari, romi, germani, etc) si religioase (ortodoxi, catolici, reformati, alte culte )

Amenintari

Etatizarea sistemului de asigurari sociale (disfunctionalitati guvern - admin. locala )Lipsa fondurilor bugetareEvaziunea fiscalaMunca la negru si la limita salariului minim (evaziuni mascate)Insuficient sprijin pentru continuarea proiectelorEconomie monoindustriala, reconversii dificile Emigrare a resurselor umane adulte, calificate si necalificate Lipsa de locuri de munca /adecvate cererii

5.1. Aspecte demografice si ocupationale - Numarul si structura populatiei

Populatie ( conform recensamant 2002) Total - 5759 locuitori

Din care , a) pe etnii :

Romani - 4063 locuitori Maghiari - 1245 locuitori

12

Rromi - 338 locuitori Germani - 110 locuitori

Alte nationalitati - 3 locuitori (croati, italieni)b.) in functie de religie

ortodocsi - 4043 persoane romano catolici - 474 persoane Greco – catolici - 26 persoane Reformati - 375 persoane Evanghelici augustini - 84 persoane Evanghelici luterani - 80 persoane Unitarieni - 347 persoane Altii + fara religie - 339 persoane

- Fenomene demograficeIn ultimii 3 anis-a inregistrat o crestere din punct de vedere al natalitatii.

La nivelul Serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor, compartimentul stare civila s-au inregistrat :

2004 2005 2006NASTERI 254 210 238DECESE 63 61 65

- Forta de munca si somajul Ocuparea fortei de munca in localitatea Rupea este relativ scazuta , datorita lipsei

activitatii industriale , nivelul somajului fiind de 30 % in anul 2005 ( someri luati in evidenta la AJOFM , precum si cei neindemnizati). Datorita lipsei locurilor de munca o mare parte din populatia activa tanara , emigreaza.

Cea mai mare parte a populatiei active lucreaza in : invatamant , administratie , institutii publie , agricultura , mici intreprinzatori , comert.

5.2. OCROTIREA SANATATII POPULATIEI Numar de unitati medicale si profilul acestora (spitale, policlinici, dispensare,

sanatorii, statii de ambulanta, etc) din care:

- Unitati de stat Spitalul orasenesc 1- Dispensar uman 4 cabinete medici familie- Cabinet stomatologic 2- Unitati private 2

Numar total de cadre sanitare , din care :

- Medici - 21

13

- Asistente - 44- personal de intretinere- 26

5.3. ASISTENTA SOCIALA

Prestaţii sociale

Beneficiari CereriAnul 2004 Anul 2005 Anul 2004 Anul 2005

alocaţii familiale

362 244 368 34

ajutoare sociale

243 240 72 60

indemnizaţii 37 32 37 32facilităţi - - - -alocaţii pentru încălzirea locuinţei cu lemne şi combustibili petrolieri

210 210 210 210

In cadrul orasului Rupea a fost infiintat Centrul Social Rupea , printr-un program cu finantare nerambursabila si cu participarea Guvernului Romaniei , ( Coeziune Economica si Sociala – Proiecte de Infrastructura Mica ) de care beneficiaza un numar de 50 persoane pe luna .

Centre de plasament – In localitate exista un centru de plasament pentru copii, in care sunt institutionalizati aproximativ 50 copii ( fete si baieti ) .

In cadrul Primariei orasului Rupea , sunt incadrati ca si asistenti personali pentru persoanele cu handicap un numar de 27 persoane , iar 3 persoane beneficiaza de indemnizatie de handicap din partea instituiei noastre.

5.4. EDUCATIA SI INVATAMANT

a. Numar de licee si colegii : - 1b. Numar de scoli primare si gimnaziale - 3c. Numar de gradinite - 3

Numar de elevi si profesori pentru fiecare unitate

- Liceul “St.O.Iosif Rupea : profesori 30; elevi 542- Scoala generala : profesori 57; elevi 825- Gradinita : educatori 8; prescolari 184

5.5. CULTURA SI SPORTUL

14

Cultura

Numar de unitati de cultura (teatre, case de cultura, camine culturale, cinematografe, biblioteci, muzee, sali de expozitie )

- Casa de cultura 1- Camine culturale 2- Biblioteca 1- Muzeu 1

a. Numar de salariati ocupati in unitatile de cultura : - 5b. Numar de unitati de cult (biserici, manastiri, case de rugaciune) - 11

Localitatea noastra se mandreste cu o activitate culturala bogata, pastrand vie traditia folclorica a zonei , ansamblurile folclorice ale casei de cultura participand la diverse spectacole si manifestatii in tara si strainatate.

Anual in Rupea se organizeaza „Festivalul Cetatilor” – sarbatoare folclorica traditionala la care participa ansambluri din tara si strainatate . - care se desfăşoară în fiecare an în luna septembrie şi reuneşte formaţii artistice de amatori şi profesionişti din oraşe cu cetăţi din Transilvania cât şi din oraşe din ţări cu care Rupea întreţine relaţii de colaborare sau înfrăţire (Austria - Saalfelden, Zell am See, Belgia - Danderleeuw, Germania – Dortmund, Unna, Dorsten), festivalul fiind o dovadă incontestabilă a cultului rupenilor pentru conservarea tradiţiilor, obiceiurilor şi a costumului popular.

O alta manifestare traditionala este „Balul Portului Popular ” – un eveniment special, care iese din tiparul celorlalte baluri, protagoniştii fiind persoanele căsătorite. Acesta are loc în luna februarie a fiecărui an, balul în sine fiind precedat de un spectacol artistic, de factură populară, oferit de ansamblurile de dans, de corurile folclorice de amatori, de Fanfara Ţărănească, toate din oraşul Rupea. Portul popular fiind obligatoriu pentru participanţi dă momentului o unicitate prin diversitate

Sportul

In decursul ultimilor ani , activitatea sportiva din oras s-a revigorat prin reamenajarea bazei sportive care cuprinde sala de sport , popicaria , strandul si stadionul . In urmatorii ani aceasta baza sportiva va continua sa fie modernizata .

6. SIGURANTA CETATEANULUI

combaterea criminalitatii, asigurarea linistii publice În judetul Brasov , cele mai multe infractiuni cu violenta se petrec în mediul familial, pe fondul consumului de alcool, numarul acestora fiind în crestere . Totusi, numarul de infractiuni cu violenta în care sunt implicati minori a scazut semnificativ. În scoli se organizeaza periodic întâlniri cu caracter educativ-preventiv, la care participa elevi, cadre didactice, politisti.

protectie civila, stingerea incendiilor:

15

La nivelul localitatii s-a infiintat “Serviciul Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta ” care are doua componente : - una de protectie civila si una de prevenire si stingere a incendiilor . Serviciul are incadrati 3 angajati cu contract de munca si sunt prevazuti un numar de 119 voluntari . Serviciul are in dotare: 2 sirene electrice , un radio receptor Zefir , 2 autospeciale , 2 scari culisabile , una scara imperechere. . Exista deficiente in ceea ce priveste incheierea contractelor de voluntariat pentru asigurarea unei interventii optime in caz de urgenta.

7. MEDIUL ECONOMIC

7.1. ANALIZA SWOT

SWOTmediueconomic

Factori pozitivi Factori negativi

Factori interni

Puncte tari:Patrimoniu arhitectural Retea reprezentativa a institutiilor publiceRetea intraurbana corespunzatoare în telecomunicatii Retele tehnico-edilitare dezvoltate (apa, canal, energie electrica, gaz) Retea comerciala Sector de constructii puternic reprezentat Initiativa privata activa Retea de institutii financiar-bancare Deschidere din punct de vedere al transportului la Drumul European E60

Creearea de facilitate pentru potentialii investitori

Zona cu potential turistic ridicat

Puncte slabe:Starea patrimoniului arhitectural si nevalorificarea lui economicaInsuficienta dezvoltare a comunicarii si comunicatiei între institutiile publiceGrad de uzura avansat al retelelor tehnico-edilitare (apa, canal, )Declin economic al industriei Slaba reprezentare a activitatilor economice în sectorul agricolSlaba dezvoltare a serviciilor pentru populatie Investitii reduse în segmentele cu valoare adaugata mare : productie, tehnologii înalte Buget local austerInexistenta unor institutii de învatamânt preuniversitar în domenii moderne care sa atraga in timp investitori în domenii de vârf

Factoriexterni

Oportunitati:

Parteneriat public privat Utilizarea instrumentelor datoriei publice (împrumuturi ) ca surse atrase ale bugetelor

Riscuri/Pericole:

Declinul economic continuu al activitatilor industrialeInsuficienta resurselor bugetare

16

localePosibilitatea accesarii unor surse atrase ale bugetului local (proiecte, surse guvernamentale, surse private, taxe speciale)Existenta Planului Urbanistic General (Master Plan) -instrument de dezvoltare urbana Existenta unor planuri de reabilitare urbana

Prezenta unor investitori straini în zona Pozitionarea geostrategica ( in centrul tarii) si in apropierea viitoarei autostrazi Bucuresti - Bors

Necorelarea responsabilitatilor transmise in finantare cu resursele bugetare aferente Rata ridicata a indicelui de inflatieCrestere economica nesemnificativa Competitia regionala la surse de finantare Fiscalitate excesiva favorizând activitatea economica neimpozitata Schimbari rapide in legislatia economica

7.2. ANALIZA SITUATIEI ECONOMICE ACTUALE A LOCALITATII

Analiza situatiei economice actuale a localitatii pe domenii de activitate:INDUSTRIE

R.M.C. –Rupea Intreprindere de confectionare covoare , avand un numar de 125 de angajati

Maba S.R.L.- intreprindere de traverse cale ferata avand un numar de 25 angajati

Atelier mobila antica- intreprindere de reconditionare mobila veche , avand un numar de 60 angajati

COMERTIn orasul Rupea isi desfasoara activitatea mai multi agenti economici enumerati in

tabelul de mai jos . Situatia este incompleta datorita faptului ca unele date nu se afla decat in arhiva Registrului comertului, Primaria or. Rupea fiind in imposibilitate de a le procura.

Nr. crt

Denumirea agentului economic

Domeniul de activitate

Adresa Rupea, str. nr.

Cifra de afaceri Nr. total salar

1. Agromec SA Agricultura Hill nr. 1 1.970.590.958 62. Agroindustriala SA Agricultura Republ.166 3.270.299.901 313. Agritomar SRL comert 1 Decembrie nr.6 56.767.018.727 404. Astar Com SRL Comert 1 Decembrie 15 8.713.423.684 205. Auto Mathe Oliver SRL Transp.pers. Muncii nr. 37 1.362.326.157 46. A.U. Nowero SRL Intrajutorare Sg.Boieriu nr. 6 299.879.159 77. Cerycom Pityu SRL at.auto Republicii nr. 347 3.944.271.877 6

17

8. Coop. Consum Rupea Comert Republicii 120 6.991.306.505 139. Coop Mestesug.Unirea Prest.serv. Rep.193 2.051.676.830 1210 Constructii Alexana Constructii Sg.Boieriu nr. 8 841.953.901 411. Dhalia Farm Farmacie Republicii 110 11.656.472.252 1012. Lib-Ro SRL Comert Sg.Boieriu nr.11 4.297.700.838 413. Laci Constr.SRL Prest.serv Serg.Boieriu 6 1.235.281.158 814 SC Mihand SRL Transport 1 Decembrie 2 1.011.128.330 415 SC Mit-Grus SRL Constr. Cetatii 37 794.453.67016. Muata SRL Comert

+prest.servPietii 1 2.683.204.573 7

17. Rational SRL Prestari Muncii 10 2.469.474.955 1018 Roxana Sercom SRL Comert Republicii 62 11.285.232.019 1319. SC.Reps. SRL Comert DN 13 4.759.287.288 2420. SC.Rustoca Constr. Prest.constr. 15 Noiembrie 19 1521. Taxus Prod SRL Comert Republicii 110 3.999.875.136 322. Todex Com SRL Panificatie Republicii 196 4.003.778.636 1723. Consecvent Comert Cetatii 16 2.030.436.997 424. SC Bolmund SRL Prestari Republicii 220 5.316.017.025 2825 SC Sanel SRL Prestari Vaii 32 6.644.450.144 2826 SC Germany Impex Prestari A.P.Banut nr. 1 1.998.825.677 527. Sarghe ComnSRL Comert Sg.Boieriu 25 8.969.791.402 428. SC Vladeasa SRL Comert Sg.Boieriu 2 527.995.874 529. Gedo Trans SRL Transport Republicii 325 13.512.878.133 1630. Forest Industries SRL Prestari 1 Decembrie 160 6.990.391.231 131. SC Baldini SRL Prestari,

comertRepublicii 13 7

32. Rupis Construct SRL Comert Republicii 39 3.334.224.205 233 SC Electrola SRL Prestari Republicii 176 990.038.461 634. SC Fimo SRL Prestari Republicii 66 430.382.479 435. SC Elemag SRL Comert Muncii 4 2.191.179.086 136. SC Global Forest SRL Prestari Ferma 1 1.311.659;658

TURISM

Numar de unitati destinate turismului si capacitatea lor de cazare, din care :

Hoteluri : 3 - capacitate cazare 180 locuri

c. Obiective turistice (cetati, monumente istorice, monumente naturale, parcuri si rezervatii, etc).

- Cetatea Rupea.

URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

18

Localitatea Rupea va poate pune la dispozitie PUG aprobat in anul 1997 , iar PUZ-ul va fi finalizat in decurs de maxim 2 luni .

CONSTRUCTII (numar)

Civile - 1101Industiale - 10Agricole - 7

MEDIUL DE AFACERIOportunitati oferite investitorilor (terenuri, facilitati fiscale, forta de munca

calificata existenta, resurse naturale ce pot fi exploatate).

- terenuri, forta de munca, calificata, oportunitati agricultura ecologica si turism

Proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri (parcuri industriale, incubatoare de afaceri, etc.). – nu exista, deocamdata

COOPERARE REGIONALA SI TRANSFRONTALIERACooperare regionala – asociere intre primariile Homorod , Apata , Maierus,

Hoghiz, Rupea – pentruconstituirea Asociatiei “Padurea Bogatii”- ocol silvic privat

Cooperare transfrontaliera – Orasul Rupea este infratit cu localitatile DENDERLEEUW- BELGIA si CSANADPALOTA- UNGARIA

8. INFRASTRUCTURA 8.1. PATIMONIUL FIZIC ARHITECTURAL

Zona Rupea este caracterizata prin intrepatrunderea unor arii cu proprietati distincte. Dupa criteriul potentialului cultural, zona se manifesta ca un spatiu de interferenta al mai multor culturi

Intr-un teritoriu marcat de cultura colonistilor sasi se disting subzone aparte , din punct de vedere cultural , marcate de prezenta altor grupuri etnice sau sociale.

Astfel, intr-un teritoriu punctat de satele sasesti, se profileaza grupul satelor romanesti din Tara Oltului. Aceste sate se desfasoara de-a lungul Culoarului Comana pana la limita extrema nordica a acestui spatiu geografic, nu departe de Rupea, la Cuciulata.

Localitatile secuiesti se afla la limita nordica a teritoriului sasesc , pe Dealurile Homaroadelor. Aceste asezari sunt construite in jurul bisericilor fortificate, dupa modelul defensiv si structural al asezarii sasesti.

In functie de criteriul tipologic sau de cel functional peisajul arhitectural din intreaga zona este marcat de asocierea programului defensiv cu cel de cult. Astfel in intreaga zona, tendinta generala este de fortificare a nucleului asezarii, nucleu reperezentat de biserica.

19

Fata de acest tip de ansamblu defensiv , exista 3 cazuri de exceptie. Aceste 3 cazuri sunt reprezentate de cele 3 cetati taranesti: Rupea , Saschiz si Jimbor- ridicate in imediata vecinatate a asezarilor respective ( cele doua din urma sunt localizate la mica distanta de orasul Rupea ) .

Ar mai fi de mentionat ca in zona exista si cateva monumente atipice – resedinte nobiliare , care se desprind din peisajul arhitectural marcat de asocierea programului defensiv cu cel de cult , si sunt proiectate pe fondul programului dominant – de locuire.

Dincolo de criteriul tipologic sau de cel functional, este de mentionat ca in toata aceasta zona exista o serie destul de extinsa de asezari ale caror nuclee centrale sunt protejate, fiind declarate rezervatii de arhitectura. Gruparea acestor asezari este relativ uniform distribiuta de-a lungul culoarului Drumului European E60 .

Printre valorile de patrimoniu construite in zona se contureaza o grupare majora: asezarile inscrise in Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO) . Toate se situeaza la vest fata de Rupea, pe culoarul principal de circulatie sau pe ramnificatii ale acestuia.

In concluzie, localitatea Rupea face parte dintr-o regiune cu un ridicat potential de dezvoltare turistica, unde se afla unele dintre cele mai reprezentative monumente istorice din zona Transilvaniei.

Aflat intr-o zona cu un potential turistic ridicat, orasul Rupea ofera o serie de obiective turistice inca neexploatate si care ar putea transforma localitatea noastra intr-un adevarat centru turistic al zonei .

Dintre aceste obiective amintim :

- Cetatea Rupea – atestata documentar inca din anul 1324 –cetate taraneasca – care la monentul actual se afla intr-o pronuntata stare de degradare si care necesita implicarea autoritatilor locale si judetene pentru reabilitarea acesteia si introducerea in circuitul turistic.

- Biserica Evanghelica Rupea – unde exista inca in stare de functionare unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale – orga bisericeasca.

- Casa memoriala a compozitorului William Berger- Monumentul Eroilor din „Padurea Lentea”- Casa memoriala Nicolae Filipescu - Bisricile ortodoxe si catolice din oras- Rezervatia de arhitectura (Sec XVIII-XIX) de pe strada Republicii si Cetatii.

8.2. CAI DE COMUNICATIE.

a. Accesul la reteaua de cai ferate (distanta pana la cea mai apropiata statie sau halta CFR ) - 5 km

b. Accesul la reteaua de drumuri nationale, judetene, comunale, forestiere

Dac. accesul la aeroport – Targu Mures – 108 km.

20

8.3. RETELE TEHNICO – EDILITARE

Dotari edilitar-gospodaresti (lungimea retelelor si starea lor tehnica )

Drumuri nationale, judetene, comunale, forestiere pe teritoriul administrativ al localitatii

drumuri nationale – 16 km stare tehnica f. buna judetene - 11 km stare tehnica buna comunale - forestiere - 6 km stare tehnica buna- reteaua de alimentare cu apa potabila - 18 km- reteaua de canalizare - 13,2 km- retea de internet , cablu TV

retea de electricitate - 41 km

- retea de gaze naturale - 34,2 km- retea de telecomunicatii

8.4. PATRIMONIUL INSTITUTIONAL

In unitatea administrativ-teritoriala exista sucursale, respectiv agentii ale bancilor Raiffeisen, Banc Post, CEC, precum si Oficiul postal, Compania Apa Sector Rupea, Distrigaz Sud Sector Rupea, ROMTELECOM, Electrica S.A. Sector Rupea.

Liceul St.O.Iosif - 1 Scoli primare si gimnaziale - 3

Gradinite 3 Spitalul orasenesc Rupea - 1 Politia - 1

Serviciul comunitar local de evidenta a persoanei

Serviciul public de specialitate ( asigura salubrizarea orasului)

Serviciul de asistenta sociala ( cantina sociala , cresa)

21

PARTEA A II A

VIZIUNEProvocarile din ultimii ani la care orasul Rupea , administratia,

sistemul educational si locuitorii sai au trebuit sa raspunda, respectiv trecerea de la un oras cu profil agricol accentuat la un oras modern atât ca si forma urbana cât si ca fond civic, au facut ca, prin management si mobilizare de resurse umane, orasul sa reziste provocarilor (riscurilor majore) si sa se pregateasca pentru noile tendinte aparute o data cu integrarea in Uniunea Europeana.

Revitalizarea activitatii urbane în arealul vechii cetati, introducerea conceptului de educatie moderna comunitara, formularea viziunii de « oras ideal » si trecerea la planurile de actiune specifice Agendei Locale 21 în conformitate cu conceptele de dezvoltare durabila, pot fi considerate dimensiuni urbane adecvate cu principiile managementului calitatii totale, aplicate într-un mod inovativ, într-un oras tipic pentru Europa de Est, aflat în tranzitie inter-milenara si între tipuri de structuri sociale: capitalism-comunism-capitalism.

Un specific aparte pentru orasul Rupea poate fi considerat în acest moment schimbarea accentuata a manierei de abordare a managementului sectorului public, de la managementul bugetar la managementul pe proiecte, aceasta schimbare fiind definitorie si, speram determinanta, pentru managementul strategic comunitar, în conditii de resurse financiare locale insuficiente.

Avand in vedere potentialul turistic ridicat , orasul Rupea tinde sa devina un centru turistic important al zonei si de ce nu al intregii regiuni , bazându-se pe moştenirile istorice şi culturale. Autorităţile locale isi orienteaza strategia de dezvoltare spre reabilitarea din punct de vedere economic prin promovarea turistică a localităţii, creandu-se astfel premise pentru :

dezvoltarea serviciilor agroturistice dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale dezvoltarea cabinetelor şi atelierelor de prestări servicii. Mici intreprinderi de prelucrare a resurselor zonei.

Dezvoltarea unei infrastructuri agroindustriale care sa satisfaca necesarul de forta de munca a orasului si zonei prin atragerea de investitori romani si straini.

22

Adaptarea profilelor Liceului in parteneriat cu cerintele intreprinzatorilor privati in scopul dezvoltarii fortei de munca in concordanta cu cerinta sociala.

Transformarea Casei orasenesti de Cultura intr-un pol in jurul caruia sa graviteze intreaga activitate culturala a zonei precum si intr-un centru de perfectionare in diverse domenii socio- profesionale Realizarea unui centru de sanatate care , impreuna cu serviciile oferite de Spitalul Orasenesc rupea sa satisfaca exigentele locuitorilor cu probleme de sanatate din intreaga zona.

Finalizarea investitiilor la baza sportiva si de agrement a orasului in vederea creerii premiselor inscrierii unor echipe din Rupea in diverse competitii cu caracter judetean.

Dezvoltarea durabila a orasului se va baza pe educatia continua a cetatenilor, astfel încât acestia sa dobândeasca o atitudine deschisa proceselor de învatare continua, caracteristice viitorului cunoasterii si informatiei.

23

PARTEA A III A

1. OBIECTIVE STRATEGICE PE DOMENII DE ACIVITATE TURISM

Promovarea orasului Rupea ca oras turistic national

Avand in vedere potentialul turistic ridicat , orasul Rupea tinde sa devina un centru turistic important al zonei si de ce nu al intregii regiuni , bazându-se pe moştenirile istorice şi culturale. Autorităţile locale isi orienteaza strategia de dezvoltare spre reabilitarea din punct de vedere economic prin promovarea turistică a localităţii, creandu-se astfel premise pentru :

dezvoltarea serviciilor agroturistice dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale dezvoltarea cabinetelor şi atelierelor de prestări servicii.

In realizarea acestui obiectiv major pentru dezvoltarea durabila a locatitatii , autoritatile locale au in vedere :

- Reabilitarea infrastructurii turistice a localitatii Rupea, proiect de presupune creearea cailor de acces modernizate spre cetate, introducerea tuturor utilitatilor , reabilitarea cetatii , si introducerea acesteia in circuitul turistic .

- Reabilitarea bailor curative , amenajarea unei baze de tratament balnear , avand in vedere calitatile terapeutice ale izvoarelor.

- Valorificarea intregului potential turistic al orasului prin scoaterea in evidenta a monumentelor arhitecturale si rezervatiilor naturale .

- Identificarea altor zone cu potential turistic - Înfiintarea unui centru de Informatii Turistice.- Realizarea unei pagini web, dedicate turismului- Promovarea turismului sportiv (pescuit si vânat).

1.2 MEDIUa) Îmbunãtãtirea calitãtii aeruluiReducerea nivelului de poluare a aerului.Extinderea spatiilor verzi .Reducerea impactului traficului rutier asupra calitãtii aerului.

b) Protejarea si utilizarea eficientã a rezervelor de apãGospodãrirea rationalã a rezervelor de apã.Pãstrarea si valorificarea apelor de suprafatã ce traverseazã orasul RupeaEficientizarea epurãrii corespunzãtoare a apelor uzate.Eliminarea pericolelor de deversare a apelor neepurate în apele de suprafatã.Crearea unui sistem integrat pentru colectarea şi epurarea apelor uzate din zona Rupea- reţea zonală de canalizare şi staţie de epurare cu acces pentru Rupea, Hoghiz, Homorod şi Ungra.

24

c) Managementul judicios al deseurilorReabilitarea sistemului de salubrizare prin creearea unei infrastructuri de colectare selectiva a deseurilordin orasul Rupea .Elaborarea unei strategii de gospodãrire a deseurilor menajere si industriale pe principiile dezvoltãrii durabile.

1.3. URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUIDezvoltarea echilibratã si durabilã a teritoriului si ameliorarea cadrului urban în

scopul cresterii calitãtii vietii locuitorilor.

a.)Utilizarea rationalã a terenurilor.Actualizarea documentaþiei de urbanism a orasului , cuprinzând perspectivade dezvoltare urbanã pe termen mediu si lung.Ocuparea rationalã a terenurilor proprietate privatã din intravilanul localitãtii prin organizarea extensiilor zonelor functionale pe bazã de Planuri Urbanistice Zonale.b.) Cresterea gradului de urbanizare a zonelor periferice ale orasului.Modernizarea infrastructurii (strãzi, apã, canal, gaze naturale) din zonele Fiser , Rupea – Gara .Extinderea spatiilor verzi în intravilan in zonele neconstruibile.c.) Îmbunãtãtirea conditiilor de trai si constructia de locuinte.Realizarea de zone de locuit de tip rezidential, prin construirea de locuinte tip vilã,finantate prin credite si surse proprii.Construirea de locuinte de închiriat pentru familii si persoane cu probleme sociale.Extinderea si modernizarea retelelor de utilitãti în cartierele (zonele) nou înfiintate.d.) Integrarea în sistemul european de transport.Dimensionarea corespunzãtoare a arterelor de circulatie cu profil subdimensionat si amenajarea intersectiilor.Înfiintarea de strãzi în zonele noi de locuinte si finalizarea actiunii de modernizare a strãzilor din oras.Eliminarea parcãrilor improvizate prin amenajarea de spatii pentru parcare.Infiintarea transportului urban de calatori pe ruta Fiser – Rupea- Rupea Gara

1.4. SOCIALa) Îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate a populatieiRealizarea unui centru de sanatate care , impreuna cu serviciile oferite de Spitalul Orasenesc Rupea sa satisfaca exigentele locuitorilor cu probleme de sanatate din intreaga zona. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor de asistentã medicalã preventivã si curativã.Asigurarea accesului neîngrãdit al cetãtenilor la serviciile medicale..Dezvoltarea infrastructurii în domeniul medical.Asigurarea unui sistem informational si a unei baze de date necesare cunoasterii evolutiei biologice a cetãtenilor.b) Combaterea sãrãciei si a marginalizãrii sociale

25

Asigurarea conditiilor minime de viatã pentru toti cetãtenii.Elaborarea si implementarea unor politici comunitare pentru sprijinirea persoanelor si familiilor defavorizate.Combaterea marginalizãrii sociale si asigurarea conditiilor corespunzãtoare de petrecere a timpului liber pentru persoanele singure.Mentinerea in stare functionare a Cantinei Sociale.c.) Protectia copiluluiDiminuarea numãrului de copii aflati în institutii de protectie de tip clasic rezidential.Prevenirea abandonului si institutionalizãrii copilului.Crearea de servicii de asistentã si sprijin pentru tinerii peste 18 ani care pãrãsesc sistemul de protectie si nu pot fi reintegrati în familie.Dezvoltarea unei retele de servicii alternative pentru copilul cu deficiente.Combaterea delicventei juvenile si prevenirea cazurilor de abuz si neglijare a copilului.Implicarea comunitãtii locale în sprijinirea familiei cu copii aflate în dificultate.Prevenirea abandonului nou-nãscutilor.d.) Valorificarea eficientã a resurselor umaneCorelarea nivelului de instruire a resurselor umane cu oportunitãtile procesului de dezvoltare economico-socialã a orasului si judetului.Cresterea motivatiei de învãtare a unor meserii pentru valorificarea resurselor locale existente.Crearea unui sistem informational pentru cunoasterea gradului de ocupare a fortei de muncã disponibile în Rupea.Crearea unui sistem informational cu privire la piata fortei de muncã.Crearea unui parteneriat real între administratia publicã localã si institutiile cu responsabilitãti în domeniul social, în organizarea de activitãti care sã asigure recrutarea fortei de muncã disponibilizate.Punerea la dispozitie a unor spatii disponibile pentru asociatii care angajeazã fortã de muncã, localã, cu prioritate someri sau membrii familiilor beneficiare de ajutoare sociale.Orientarea profesionalã cãtre instituþiile de învãtãmânt cu profil social.Stimularea aparitiei unor institutii de formare pentru noi meserii sau specializãri.Combaterea fenomenului “munca la negru ” prin constientizarea cetãtenilor în cãutarea unui loc de muncã precum si a angajatorilor asupra riscurilor ce decurg din angajarea de fortã de muncã fãrã forme legale.e.) Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru noi servicii sociale

26

Sprijinirea persoanelor în vârstã pentru a putea valorifica unele posibilitãti în scopul asigurãrii conditiilor normale de viatã. Consilierea persoanelor aflate în nevoie si a persoanelor legal obligate la întretinere, pentru a evita abandonul persoanei vârstnice.Dezvoltarea serviciilor sociale la domiciliul persoanelor aflate în nevoie.f.) Asigurarea unei reale sigurante comunitare

Infiintarea politiei comunitare la nivel de oras

Identificarea cauzelor care genereazã stãri conflictuale sau care duc la violenta în familie si luarea mãsurilor necesare de evitare a acestora.Organizarea unor consilii anti-infractionale în institutiile de învãtãmânt.Dezvoltarea colaborãrii cu politia a tuturor responsabililor în domeniul educatiei, pentru prevenirea infractionalitãtii.Cresterea responsabilitãtii politistilor în asigurarea unui climat de ordine si sigurantã comunitarã.Reintegrarea în viata socialã a celor care au executat pedepse privative de libertate, în scopul prevenirii recidivei.Prevenirea delicventei juvenile prin programe educationale.g.) Cresterea rolului femeilor în rezolvarea unor probleme comunitareCrearea unor programe de promovare a femeii în societate.Asigurarea conditiilor de participare a femeilor la luarea unor decizii cu impact social.Înfiintarea unui grup de femei pe bazã de voluntariat care sã fie consultat la elaborarea unor programe sociale comunitare.

h. ) Dezvoltarea capacitãtii institutiilor locale de protectie si asistentã socialã în asumarea rãspunderii de a rezolva problemele sociale la nivel comunitarElaborarea unei strategii de dezvoltare socialã la nivel local, cu participarea tuturor autoritãtilor administratiei publice locale si a serviciilor descentralizate ale administratiei centraleAdoptarea unui sistem de monitorizare si evaluare a modului de implementare a strategiei sociale la nivel localElaborarea de propuneri de modificãri, completãri, elaborãri de acte normative în domeniul protectiei si asistentei sociale.Adoptarea unui plan de mãsuri comun al autoritatilor administratiei publice locale si a celorlalte servicii descentralizate ale administraþiei publice centrale, pentru a se aplica legislatia referitoare la protectia si asistenta socialã a persoanelor.

27

Crearea unui parteneriat între administraþia publicã localã, institutii cu responsabilitãti în domeniul social si organizatii ale societãtii civile, pentru crearea unei baze de date necesare stabilirii factorilor de risc social, parteneriat în baza cãruia sã se realizeze actiuni comunitarepentru eliminarea factorilor de risc identificati.

1.5. EDUCATIE SI CULTURÃa.) Îmbunãtãtirea procesului de formare a resurselor umane si de asigurare a unui grad de culturã corespunzãtor pentru toti cetãtenii.Asigurarea unui management scolar si cultural profesionist.Adaptarea profilelor Liceului in parteneriat cu cerintele intreprinzatorilor privati in scopul dezvoltarii fortei de munca in concordanta cu cerinta sociala. Desfãsurarea procesului de învãtãmânt la standarde europene.Promovarea tehnologiilor didactice bazate pe comunicatii electronice.Desfãsurarea unui învãtãmânt deschis, racordat la nevoile actuale de calificare, diversificat si care sã asigure concurenta.Cresterea numãrului de programe de informare, consiliere si orientare profesionalã a tinerilor.Diversificarea si extinderea ofertei de educatie.Promovarea imaginii orasului prin organizarea unor actiuni culturale si sportive la nivel national si chiar international Extinderea parteneriatelor si colaborãrilor internationale, pe diverse domenii: cultural, sportiv, educativ.Promovarea schimbului de experientã cu institutii similare din strãinãtate.Promovarea si protejarea patrimoniului cultural si istoric local;Combaterea consumului de alcool si droguri si a traficului de fiinte umane prin educatie,la nivelul unitãtilor de învãtãmânt.b.) Promovarea traditiilor culturale Transformarea Casei orasenesti de Cultura intr-un pol in jurul caruia sa graviteze intreaga activitate culturala a zonei precum si intr-un centru de perfectionare in diverse domenii socio- profesionale Sprijinirea ansamblurilor artistice in vederea promovarii traditiior pe plan national si internationalDesfasurarea unei activitati sustinute de promovare pe plan national si international a manifestarilor artistice traditionale ale orasului ( Festivalul Cetatilor , Balul Portului popular , Serbarea campeneasca “La Rond ” etc.) Acordarea unui sprijin sustinut in pastrarea si valorificarea traditiilor folclorice.

28

Pastrarea si dezvoltarea , in continuare a relatiilor de cooperare transfrontaliera pe plan social si cultural cu localitatile infratite percum si creearea in viitor a unor noi legaturi cu orase din Uniunea Europeana.

1.6. ECONOMICa.) Dinamizarea sectorului industrial în orasul Rupea.Promovarea investitiilor strãine Stimularea unor activitãti industriale nepoluanteRecuperarea traditiei micii industriiSustinerea în continuare a societãtilor industriale existente care fac fatã

concurenteiCreearea unei zone industriale prin concesionarea terenurilor catre investitori strategiciSistem stimulativ de taxe si impozite locale pentru activitati economice priotareb.) Dezvoltarea industriei agroalimentareÎnfiintarea de ferme familiale, formate prin cumpãrarea sau arendarea de terenuri agricole.Retehnologizarea unitãtilor de procesare a productiei agroalimentare.Promovarea produselor agricole naturale.c.) Dezvoltarea unui sector tertiar cu servicii evoluateAtragerea marilor comercianti en-gross si en-detail care sã ofere produse si servicii de calitate ridicatã la preturi accesibile.Acordarea atentiei cuvenite protectiei mediului în desfãsurarea unor activitãti: depozitarea mãrfurilor, ambalarea si generarea de deseuri.Protejarea aspectului arhitectural estetic al fatadelor spatiilor comerciale.Îmbunãtãtirea calitãtii serviciilor de postã, diversificarea serviciilor de telefonie fixã.Ridicarea nivelului de culturã si educatie prin utilizarea IT si dezvoltarea de produse si servicii IT.d.) dezvoltarea sectorului privat in domeniile: serviciilor agroturistice, meşteşugurilor tradiţionale , cabinetelor şi

atelierelor de prestări servicii., micilor intreprinderi de prelucrare a resurselor zonei etc.

e.) Crearea unui mediu sãnãtos de afaceri.Sprijinirea IMM-urilor din sectorul productiv.Colaborarea cu organizatii specializate capabile sã sprijine initiativa IMM-urilor.Sprijinirea agenilor economici în gãsirea de parteneri interni si externi.

29

Acordarea de catre autoritatile locale a unor facilitatii pentru potentialii investitori.Elaborarea de proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri ( parcuri industriale , incubatoare de afaceri etc. ) f.) Dezvoltarea pietii muncii în concordantã cu cerintele mediului economicRidicarea nivelului general de educatie si de calificare în domeniul comertului si serviciilor.Formarea culturii organizationale prin management performant.Mobilizarea comunitãtii locale în monitorizarea propriilor resurse umane.Dezvoltarea unor forme eficiente de educatie permanentã.

1.7. AGRICULTURAa.) reforma structurala a agriculturiiTransformarea gospodariilor de subzistenta in exploatarii agricole orientate spre economia de piata profitabila Proiecte pentru ferme agricole infintate de tineri pe baza legislatiei care

reglementeaza comasarea terenurilor Proiecte pentru sprijinirea formelor asociative in agricultura

b.) Dezvoltarea activitatilor conexe generatoare de venituri

-Proiecte pentru pensiuni agroturistice

Proiecte pentru apicultura Proiecte pentru acvacultura Proiecte pentru activitati mestesugaresti

c.) Dezvoltarea zootehniei pentru sporirea veniturilor producatorilor agricoli Proiecte pentru dotarea fermelor zootehnice cu utilaje necesare ;aparate de muls,

tancuri de racire, cositori, mori Proiecte pentru achizitia de animale de rasa in ferme zootehnice. Proiecte de constructii noi pentru adaposturi moderne cf normelor U.E.

d.) Dezvoltarea agriculturii in concordanta cu protejarea mediului inconjurator si promovarea agriculturii ecologice. Proiecte vizand conversia fermelor vegetale si zootehnice care au conditii spre

agricultura ecologica Proiecte de investitii vizand tratarea, reciclarea si eliminarea produsilor reziduali

si a deseurilor nocive din agricultura

1.8. SILVICULTURA

30

a.)Promovarea în contextul integrării Romaniei în UE a unui cadru normativ local, necesar gospodăririi durabile a pădurilor pe baza formelor de proprietate silvică .Dezvoltarea unor parteneriate cu comunităţi locale din UE pentru preluarea bunelor practici privind exploatarea durabilă a fondurilor silvice privatePromovarea unui Regulament de exploatare durabilă a proprietăţilor silvice privateb.)Realizarea la nivelul comunităţilor locale a unei evidenţe cadastrale precise privind starea de proprietate asupra pădurilorEfectuarea de determinări şi măsurători cadastrale asupra proprietăţilor silvice Gestiunea informatică unitară a bazelor de date privind proprietăţile silvice cadastrale ale comunităţilor locale

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI URBAN

Având în vedere ca o asezare urbana nu este un sistem închis, iar realizarea obiectivelor se întemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare urbana, politicile, planificarea strategica urbana, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:- dezvoltarea durabila, astfel încât pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine în ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii de piata; întarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor

publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii; realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat; realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza; integrarea politicilor atât pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan

între sectoare, cât si pe verticala, având în vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a orasului cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;

managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale într-un ciclu natural;

utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice în sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;

design-ul durabil arhitectonic în temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, desing-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor

31

într-un areal, orientarea spatiala a cladirilor, „structuri verzi” în jurul cladirilor, microclimat, eficienta energetica;

realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru a recupera mostenirea culturala a unei comunitati si/sau traditiile întregii comunitati locale;

interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale;

fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

analiza capacitatii tehnice de executie; evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane; evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor

fiscale obtinute; identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta între lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii; evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii locale de a asigura accesul

acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza; protectia mediului; realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea

unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

asigurarea publicitatii informatiilor cu impact în investitii (informatii topografice, informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

zona de locuit va contine o diversitate de cladiri; în situatia în care în zona sunt cladiri istorice (din patrimoniul national cultural),

acestea vor fi reabilitate (fatada si interior), fara a afecta proiectul în baza caruia s-a construit. În nici un caz, aceste cladiri nu vor fi transformate sau demolate;

zona de locuit va avea un centru care combina functiunile comerciale, cu cele civice, culturale si de agrement;

zona va contine spatii deschise în forma de scuar, spatii de verdeata sau parcuri; vor fi proiectate în mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta. terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apa vor fi pastrate

pe cât posibil sau integrate în parcuri; comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a

deseurilor; comunitatile vor utiliza în mod rational resursele de apa.

32