OPERAŢIUNI BANCARE EFECTUATE DE BANCILE COMERCIALE Rezumat

5/13/2018 OPERA IUNI BANCARE EFECTUATE DE BANCILE COMERCIALE Rezumat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/operatiuni-bancare-efectuate-de-bancile-comerciale-rezumat

1

OPERAŢIUNI BANCARE EFECTUATE DE BǍNCILE COMERCIALE

I. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR

Totalitatea băncilor care funcţionează într -o anumită economie alcătuiesc sistemul

bancar. În structura sa întâlnim:

▬ Banca Naţională sau de emisiune (Banca Naţionalǎ a României)

▬ Băncile Comerciale; Bănci şi instituţii specializate; Societăţi Financiare.

Băncile comerciale (de depozit): se caracterizează prin faptul că desfăşoară toată

gama de operaţiuni. Totuşi operaţiuniile de bază sunt cele privind:

atragerea resurselor (constituirea de depozite),

transferul în alte conturi (transferul fondurilor) şi

utilizarea acestor resurse (acordarea de credite).

Cel mai larg criteriu de clasificare a bǎncilor este din punct de vedere al dimensiunii

operaţiunilor:

- - bănci detailiste (RETAIL BANKING): dezvoltă operaţiuni de valori relativ mici; se

adresează publicului larg, deservind deopotrivă persoane particulare şi firme mici şi mijlocii;

au o largă reţea de sucursale şi filiale la nivel naţional; dezvoltă în principal operaţiuni

bancare tradiţionale;

- bănci angrosiste (CORPORATE BANKING): dezvoltă operaţiuni de valori mari; clientela

este formată din mari companii sau alte instituţii financiare importante; au structuri teritoriale

restrânse,

Operaţiuni active Operaţiuni pasive

- creditele acordate clienţilor

- depozitele plasate

- participaţiile (investirea fondurilor

băncii în acţiuni la diferite companii)

- investiţiile financiare în alte titluri

financiare ( certificate de trezorerie,

obligaţiuni guvernamentale)

- capitalul social şi fondurile de rezervă

- conturile curente (la vedere) şi

conturile de depozit (la termen) (

reprezintǎ 60-70% din totalul

resurselor)

- împrumuturile de la alte bănci

- împrumuturile subordonate

În activitatea băncilor comerciale se disting două grupe de operaţiuni:

A. Operaţiuni bilanţiere

B. Operaţiuni extrabilanţiere

A. Operaţiuni bilanţiere



2

Constituie ponderea cea mai importantă în totalitatea activităţilor băncilor comerciale.

Se împart în: 1. Operaţiuni active; 2. Operaţiuni pasive

operaţiuni active: reflectă utilizarea fondurilor atrase în vederea obţinerii de profit

prin diferenţa de dobândă încasată comparativ cu cea plătită pentru atragerea de resurse:

- creditele acordate clienţilor: pe diferite termene, al căror obiect de creditare este

foarte variat, pentru care bancă încasează dobânzi şi comisioane;

- depozitele plasate: o bancă comercială care are fonduri temporar disponibile le poate

plasa la alte bănci pe piaţa naţională sau internaţională, de regulă pe termen scurt,

încasând dobândă;

- participaţiile: se referă la investirea fondurilor băncii în acţiuni la diferite companii.

Aceste acţiuni, ca investiţii financiare pe termen lung, aduc băncii un venit anual sub

formă de dividende;

- investiţiile financiare în alte titluri financiare: se referă la plasamente atât în titluri

financiare pe termen scurt cât şi pe termen lung, un loc important deţinându -l titlurile

emise de stat (certificate de trezorerie, obligaţiuni guvernamentale).

Toate dobânzile încasate de bănci din plasarea fondurilor sunt dobânzi active.

operaţiuni pasive: reflectă fondurile proprii sau atrase de care dispune o bancă pentru

desfăşurarea activităţii sale şi se referă la:

- capitalul social şi fondurile de rezervă: la înfiinţare, orice bancă trebuie să-şi

constituie un capital social minim (5 mil. euro), conform reglementărilor B.N.R.;

- conturile curente (la vedere) şi conturile de depozit (la termen): reprezintă 60-70%

din totalul resurselor, fiind constituite din sumele depuse la bancă de clienţi pentru

efectuarea de plăţi sau pentru păstrare;

- împrumuturile de la alte bănci: dacă fondurile proprii şi cele atrase nu îi sunt

suficiente sau apar decalaje în raport cu obligaţiile de plată, o bancă se poate

împrumuta de pe piaţa interbancară sau de la Banca centrală;

- împrumuturile subordonate: sunt împrumuturi luate de la alte bănci, pe

termen lung şi care nu pot fi rambursate anticipat, decât în caz de faliment al băncii

debitoare, pentru banca creditoare acestea fiind plasamente financiare pe termen lung.

Caracteristica lor principală, este că în caz de faliment sau lichidare a băncii, rambursarea

lor are o poziţie subordonată faţă de toţi ceilalţi creditori ai băncii.

B. Operaţiuni extrabilanţiere

Nu au ca efect o majorare a resurselor bancare şi implicit nu au ca efect o majorare a

plasamentelor.Se împart în: Operaţiuni de comision, Operaţiuni de vânzare – cumpărare



3

pentru clienţi, Sevicii de informaţii financiare, consultanţă şi preluarea datelor financiare,

Asigurarea de servicii bancare la domiciliu, etc.

Potrivit reglementărilor care guvernează activitatea bancară din Ro., funcţiile sunt:

să atragă depozitele băneşti ale clienţilor, persoane fizice şi juridice (atragerea

fondurilor).

să permită clienţilor să-şi retragă banii sau să-i transfere în alte conturi (transferul

fondurilor). să acorde împrumuturi clienţilor care solicită credite, folosind depozitele

atrase (plasarea fondurilor). Băncile împrumută clienţilor lor sume de bani pentru

finanţarea afacerilor acestora sau pentru nevoi personale. Clientul trebuie să plătească

comisioane şi dobândă pentru creditul primit, care pentru bancă reprezintă un venit .

2.1.1. Operaţiunile de casierie

Zilnic, băncile comerciale primesc solicitări din partea clienţilor de a încasa sau

depune sume de bani rezultate din operaţiuni diverse.

2.2. Tehnica plăţilor prin instrumente de plată fără numerar

Cambia reprezintă un înscris prin care o persoană, denumită trăgător , dă ordin unei

alte persoane, denumită tras , de a plăti, la vedere sau la termen, o sumă de bani unei a treia

persoane, denumită beneficiar sau, la ordinul acestuia, unei alte persoane indicate de

beneficiar.

Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, denumită emitent , se angajează

(o promisiune, o obligaţie scrisă) să plătească unei alte persoane, denumită beneficiar - sau

la ordinul acestuia - o sumă de bani, la un anumit termen (scadenţă) sau la prezentare.

Cecul. În timp ce cambia şi biletul la ordin sunt în primul rând instrumente de

credit, cecul este prin excelenţă un instrument de plată (din disponibiltǎţi). Cecul este un

înscris prin care o persoană ( trăgător, emitent ) dă ordin unei bănci (tras) să plătească în

favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune.

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată , dată în orice formă de către

emitentul acesteia (ordonatorul , trǎgǎtorul) unei instituţii de credit receptoare ( plǎtitor ,

tras), în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăţi, de a pune la dispoziţia unui

beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată, în vederea stingerii unei obligaţii

băneşti, provenind dintr -o relaţie directă existentă între ordonator şi beneficiar.

Decontările efectuarea de viramente dintr-un cont intr-altul (transfer de credit

mişcarea efectivă a fondurilor), pe bază brută sau pe bază netă.

MultiCash – produsul MultiCash se adresează mai mult persoanelor juridice şi asigură

efectuarea de plăţi interne/internaţionale, obţinerea unor informaţii de cont



4

Viramentul este un procedeu bancar special de plată fără numerar, efectuat prin

transferul unei sume de bani în monedă naţională sau în valută, din contul celui care

dispune plata (ordonatorul) în contul beneficiarului care încasează, acest lucru însemnând

debitarea contului primului şi creditarea contului celuilalt.

(1) Ordinul de plată programată (lb. engleză standing order) reprezintă o

modalitate de plată care constă în executarea de către banca plătitorului, la date şi în sume

fixate în prealabil, de ordine de plată în favoarea unui terţ, numai pe baza clauzelor

convenite expres.

(2) Debitarea directă (lb. engleză direct debit) reprezintă o modalitate de plată care

constă în debitarea de către banca plătitorului a contului acestuia, la iniţiativa

beneficiarului, având în prealabil consimţământul titularului de cont.

2.5.2. Tehnica plăţilor prin acreditiv şi incasso documentar

a) Acreditivul documentar

Acreditivul documentar este un angajament ferm, asumat în scris de o bancă , de a

asigura plata unui export sau serviciu contra documentelor prezentate de exportator , în

conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite de importator (reprezintǎ peste 70% din

decontarea tranzacţiilor internaţionale).

(ordonatorul-importator-cumpǎrǎtorul iniţiazǎ acreditivul la banca emitentǎ -> beneficiarul

trimite marfa, prezintǎ documentele -> banca emitemtǎ plǎteşte suma contra documentele)

b) Incasso documentar

Incasso-ul documentar este un serviciu bancar (o instrucţiune) de transmitere, pe

canal bancar, a documentelor (daca în setul de documente este şi o cambie) privind livrarea

mărfurilor de la exportator la importator şi a banilor în sens invers. Spre deosebire de

acreditiv, în cazul incasso-ului nu avem de-a face cu plata garantată.

(ordonatorul-exportatorul- vânzǎtorul trimite marfa+ depune documente, iniţiazǎ incasso ->

banca remitentǎ -> banca însǎrcinatǎ cu încasarea, primeşte documentele, trimite plata de la

importator la exportator-> importatorul plǎteşte (cambia) suma contra documentelor)

3. OPERAŢIUNILE BANCARE DE PLASARE A FONDURILOR

3.1. Creditarea şi evaluarea riscului

Creditarea este o activitate de bază într -o bancă, putând genera profituri importante

dacă este practicată corect, dar şi pierderi. Prin urmare, ea trebuie abordată într-o manieră

structurată şi logică.

3.2. Operaţiunile cu titluri financiare ale băncilor comerciale

3.2.1. Rolul plasamentelor bancare în titluri financiare



5

Principalul motiv pentru care băncile îşi constituie portofoliul de titluri financiare este

reprezentat de lichiditatea ridicată pe care acesta o asigură. De altfel, legile bancare din

majoritatea ţărilor stipulează ca procedeu obligatoriu de asigurare a lichidităţii deţinerea de

active care pot fi transformate uşor în numerar.

- Bonuri de tezaur ("T-Notes"), bon de trezorerie, certificatul de trezorerie - sunt emise

pentru sumele împrumutate pe termen scurt, între 1-10 ani (de la cetǎţeni sau bǎnci) şi

pentru care statul plǎteşte dobândǎ, cu scopul acoperirii deficitului bugetar (finanţarea

temporarǎ a deficitului bugetar).

- Certificate de trezorerie ("T-Bills") - au scadenţa mai mică de 1 an şi sunt destinate

acoperirii golurilor de trezorerie. Certificat de depozit: produse de economisire, hârtii de

valoare emise de cǎtre o bancǎ şi care atestǎ depunerea unei sume de bani la o ratǎ a

dobânzii fixǎ pe o anumitǎ perioadǎ de timp; pot fi nominative, deci netransmisibile

sau nenominative, adicǎ la purtǎtor.

3.2.3. Metode de constituire şi modificare a unui portofoliu de titluri financiare

Băncile comerciale dispun de mai multe tehnici de constituire a unui portofoliu de titluri, fie

în relaţie cu banca centrală, fie cu alte bănci.

1. Scontarea este unul din cele mai vechi procedee de constituire a unui portofoliu de titluri.

Prin scontare, creditul comercial concretizat într-un înscris (cambie, bilet la ordin) se

transformă într -un credit bancar

2. Convenţia de răscumpărare este operaţiunea prin care banca cumpără titluri , cu condiţia

încheierii unui acord prin care partenerul se obligă să le răscum pere

3. Lombardarea este o tehnică larg utilizată în Anglia, SUA, Germania şi constă în

acordarea de împrumuturi de către bancă prin preluarea în gaj (garanţie) a titlurilor .

4. Cumpărarea directă a titlurilor fie prin subscriere (acţiuni, obligaţiuni), prin licitaţie

(titluri de stat), fie prin intermediul bursei. Prin cumpărare directă de titluri, băncile îşi

plasează o parte a resurselor în scopul obţinerii de câştiguri potenţiale.

Structurarea portofoliului poate fi realizată de către bănci prin operaţiuni de vânzare

- cumpărare. Trading-ul şi switching-ul sunt două tipuri de strategii active de modificare a

structurii unui portofoliu de titluri.

Trading-ul constă în modificarea structurii portofoliului de titluri la un interval

redus de timp, de regulă zilnic, prin operaţiuni de vânzare-cumpărare de titluri .

Switching-ul este o strategie de gestiune a portofoliului de titluri mult mai laîndemâna băncilor decât trading-ul.

OPERAŢIUNI BANCARE EFECTUATE DE BANCILE COMERCIALE Rezumat

Documents

Transcript of OPERAŢIUNI BANCARE EFECTUATE DE BANCILE COMERCIALE Rezumat