STUDIU PRIVIND CREDITAREA SOCIETATILOR COMERCIALE DE CATRE

BANCILE DIN ROMANIA

1

Cuprins:

Capitolul 1.Creditul – obiect de activitate al bancilor comerciale din Romania.

1.1. Creditul bancar- concept, trasaturi, resurse de creditare …...41.2. Functiile si principiile creditului ………………………….171.3. Tipuri de credite …………………………..........................25

Capitolul 2. Analza de creditare a societatii S.C. ALDAR IMPEX S.R.L..

2.1. Analiza categiriilor de riscuri ...............................................392.2. Etapele acordarii creditelor de catre bancile comerciale agentilor economici ………………………………………..472.3. Analiza nonfinanciara …………………………………….492.4. Analiza economico-financiara a societatii S.C. ALDAR

IMPEX S.R.L. …………………………………………….51 2.4.1.Analiza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere ……………………………………………………53 2.4.2.Punctajul Z ………………………………………………..55 2.4.3.Indicatorii economico-financiari prezentarea si interpretarea lor …………………………………………………………572.5. Negocierea si aprobarea creditului, incheierea contractului

de credit, rambursarea creditului ………………………….62

Capitolul 3. Strategia bancilor comerciale din Romania privind activitatea de creditare.

3.1. Concluzii privind activitatea de creditare ………………...65 3.2. Masuri adoptate in vederea imbunatatirii activitatii de

creditare …………………………………………………...67

2

Capitolul 1. Creditul – obiect de activitate al bancilor comerciale din Romania.

1.1. Creditul bancar – concept, trasaturi, resurse de creditare.

Activitatea tuturor societatilor bancare, a fost reglementata de Legea 33/1991, privind activitatea bancara si de reglementarile emise in aplicarea acesteia de catre Banca Nationala pana in anul 1998 de noua lege bancara nr.58/1998, precum si de reglementarile si ordinele emise de Banca Nationala in aplicarea acesteia. Operatiunile desfasurate de banci se pot imparti in doua mari categorii: operatiuni de atragere a resurelor financiare(operatiuni pasive) si operatiuni de plasare sau fructificare a acestor resurse(operatiuni active). In afara acestor doua mari categorii, bancile mai presteaza si o gama larga de alte servicii bancare,insa, cu o pondere mai mica in totalul activitatii lor.

OPERATIUNI PASIVE

In conformitate cu prevederile art.3 din Legea nr.58/1998 republicata in temeiul art. II din Legea nr.443/2004,societatile bancare desfasoara in principal, activitati de atragere de depozitare si de acordare de credite in nume si cont propriu. Depozitele pot fi purtatoare dedobanda. Legea nu prevede obligativitatea acordarii de dobanda la depozitele bancare, lasand la latitudinea bancilor si clientilor lor stabilirea bilaterala a acesteia. In baza prevederilor legii,mentionate mai sus, bancile pot primi depozite la vedere si la termen, de la persoanele fizice si de la persoanele juridice(societati comerciale, alte institutii bancare,institutii financiare, de credit si asigurari,statul prin reprezentantul sau Ministerul Finantelor). Aceste depozite pot fi realizate prin atragerea numerarului aflat in afara sectorului bancar(la persoanele fizice si juridice), prin conturile deschise in evidentele lor, precum si cu titluri Depozitele bancare, au un dublu caracter, pe de o parte, depozitele bancare constituie obligatii ale bancii fata de depunatori,rezultate, din mobilizarea capitalurilor temporar disponibile, cai importante de

3

constituire a resurselor de creditare ale bancii. Pe de alta parte depozitele bancare reprezinta, pentru depunatori, creante creditare fata de banca, mijloace pe care acestia le pot utiliza in orice moment, cu precadere pentru efectuarea platilor catre terti, prin operarea in cont. Depozitele bancare reprezinta astfel, o forma de existenta a banilor, respectiv a banilor de cont sau scripturali. Resursele bancilor comerciale au crescut in cursul anului 2005 cu 47,8%,ajungand la sfarsitul anului la 16.455 miliarde lei. In cadrul resurselor bancilor, ponderea celor atrase a fost de 76,8% ajungand la14.960,5 miliarde lei la sfarsitul anului 2005 cu 50,4% mai mult decat la sfarsitul anului2004. Evolutia resurselor bancilor comerciale sunt prezentate in tabelul nr.1

Resursele bancilor comerciale din Romania

Tabelul nr.1Anul 2004 2005

Valoare (miliarde lei )

% Valoare (miliarde lei)

%

Resursele bancilor com, din care:-de la agenti economici-de la populatie

14.367,1

6.695.06

7.672,04

100,0

46,6

53,4

16.455

7.717,4

8.7374,6

100,0

46,9

53,1

Sursa : BNR, “Raport2005”

OPERATIUNILE ACTIVE

Operatiunile active ale bancilor comerciale sunt operatiunile in care bancile isi angajeaza resursele in vederea indeplinirii functionalitatii statutare si a obtinerii de profit. Operatiunile active se grupeaza, in principal, in : -operatiuni de creditare a firmelor; -operatiuni de creditare a persoanelor particulare; -operatiuni de plasament. Bancile comerciale si-au diversificat tehnicile de creditare pentru a raspunde solicitarilor intreprinderilor si pentru a face fata cerintelor dezvoltarii acestora, in functie de profitul lor si posibilitatiler de creditare. Cresterea volumului resurselor bancilor comerciale a influientat favorabil cresterea plasamentelor efectuate.

4

In totalul plasamentelor bancare, o pondere de 12.% au detinut-o activele externe. Cresterea acestora de 2,4 ori fata de sfarsitul anului 2004 s-a datorat exclusiv plasamentelor in valuta la banci externe. Activitatea de acordare de credite s-a mentinut in randul operatiunilor de baza, portofoliul de credite la31.12.2005 fiind in crestere de 1,5 orifata de sfarsitul anului 2004. Evolutia principalel,or componente ale plasamentelor bancare la 31.12.2005 fata de 31.12.2004 este prezentata in tabelul nr.2

Resurse atrase de la clienti dupa durata de pastrare

Tabelul nr.231.12.2004 31.12.2005

% %Total plasamente, din care:-active externe-credite angajate -depozite interbancare-titluri de stat-alte plasamente

100,07,328,820,314,728,9

100,012,129,521,97,229,3

Sursa:BNR,”Raport2006”

Cresterea resurelor, in primul semestrual anului 2005 a influentat favorabil cresterea plasamentelor efectuate de bancile comerciale in aceasta perioada.

DELIMITAREA CREDITULUI BANCAR DE ALTE TIPURI DE CREDIT

Creditul sau relatiile de credit presupune anumite relatii banesti, de repartitie, prin intermediul carora se mobilizeaza disponibilitatile banesti temporare, urmand sa fie folosite pentru acoperirea unor nevoi temporare. Crediul este operatiunea prin care se ia in stapanire imediata resurse,in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobanzice renumereaza pe imprumutor, sau astfel spus, creditul reprezinta schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Operatiunea priveste doua parti: o parte acorda creditul, cealalta parte il primeste, sauastfel spus se indatoreaza. Intr-unul din cele doua momente,al cedarii sau acordarii si restituirii sau rambursarii, in loc de o suma de bani poate sa apara o cantitate de marfuri, o executare de lucrari sau o prestare de servicii. Este vorba de

5

vanzareas pe creit(credit comercial) aceste bunuri inlocuind suma de bani in momentul acordarii sau rambursarii creditului. Relatiile de credit au existat si in economiile premonetare. Deci,creditul poate exista si in economiile fara moneda. Evident ca inansamblul lor, relatiile de credit, astazi, nu se pot desparti de forma monetara. Operatiunile de credit pot interveni intr-o gama larga de relatii intre indivizi sub forma unor acorduri personale simple pana la tranzactii formalizate ce se efectueaza pe piete monetare sau financiare foarte dezvoltate si formulate in cadrul unor contracte complexe. O parte importanta a relatiilor de credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor. Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit sunt extrem de diverse si in continua evolutie. Dispozitivul institutional variaza de asemenea, de la tara la tara. Esential, ramane insa peste tot faptul ca o valoare actuala se tranzmite de la un creditor(investitor sau imprumutor) unui debitor(imprumutat) care se angajeaza sa ramburseze, dupa un timp, in conditiile specificate in acordul de credit, in cadrul caruia debitorul promite, de asemenea , ca va plati dobanda pentru a-l remunera pe creditor. In cadrul economiei de piata creditul are o foarte mare raspandire, el reprezentand un mod de finantare a necesarului de resurse, in completarea celor proprii, iar in anumite cazuri poate constitui chiar sursa unica de finantare. Este avantajos si rational, de exemplu, ca in perioadele de varf de activitate sa se foloseasca credite pe termen scurt pentru acoperirea necesarului suplimentar de cheltuieli urmand ca ele sa se ramburseze in perioadele cu activitate mai redusa cand inceteazanecesitatile suplimentare. De asemenea, este oportun ca pentru realizarea unei cresteri economice sa se apeleze la credite decat sa se astepte o perioada indelungata pana cand s-ar putea forma fondurile proprii corespunzatoare pe seama capitalizarii beneficiilor. Folosind credite, agentii economici castiga timp in lupta de concurenta, pot sa-si adapteze obiectiv activitatea in conformitate cu cerintele pietei si totodata printr-o activitate eficienta isi creaza si mijloacele necesare pentru rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor. Daca folosirea creditului este o optiune necesara pentru agentii economici, mai ales in conditiile cand capitalulu propriu este neindestulator pentru promovarea diverselor proiecte avute in vedere, tot atat de adevarat este ca se impune o atitudine prudenta din partea debitorului, care sa-I creeze certitudinea folosirii eficiente a sumelor imprumutate, astfel incat sa realizeze o rentabilitate satisfacatoare pentru

6

a rambursa la timp creditele, sa plateasca dobanzile aferente si sa-i ramana si o rentabilitate neta la sfarsitul activitatii. Etimologic cuvantul “credit” este de origine latina “creditum-creditare”, care inseamna “a crede” sau “a avea incredere”. Aceasta origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element psilogic absolut indispensabil existentei unei operatiuni de credit : increderea. Raporturile de credit sunt considerabile, in dimensiunile lor si multiple, in varietatea lor. Ca atare exista mai multe tipuri de credit:

1.CREDITUL COMERCIAL-presupune acordarea de credit subforma de marfa, in urma unei intelegeri intre creditor-vanzator(care are interes sa-si vanda marfa) si debitor-cumparator(care nu dispune momentan de resurse banesti). In tarile dezvoltate, creditele intre intreprinderi,acopera o parte semnificativa din resursele financiare ale intreprinderilor implicand o gama larga de variatii. Dimensiunile mari ale creditului comercial si insasi transformarea unei parti a creditului bancar in credit comercial, se datoreaa lipsei de suplete a bancilor in distribuirea de credite der trezorerie, slabiciunilor manifestate de catre banci cauzate de : compartimentarea pietei capitalurilor,controlulu asupra ratei dobanzii, restrictiile cantitative, aversiunea foarte puternica fata de risc, carecterul administrativ al procedurilor de distribuire a creditelor pe termen scurt, absenta sistemelor de sustinere a ansamblului nevoilor de exploatare ale intreprinderilor.

2.CREDITUL BANCAR-presupune acordarea de credite sub forma baneasca, obligatoriu pentru acest tip de credit este ca unul din subiectii raportului sa fie banca sau alte institutii financiare si de credit(fie in calitate de debitor-este credutata de titularii de depozite, fie in calitate de creditor-prin imprumuturile acordate clientulor sai, altor banci).

3.CREDITUL OBLIGATAR-reprezinta o grupa a operatiilor de credit care se refera la relatiile de credit in care partenerii sunt institutiile statale sau intrerprinderile economice in calitate de debitori, care emit obligatiile in aceasta calitate, si creditirii, subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni care-si angajeaza astfel capitalurile, in vederea obtinerii unui venit sigur sub forma principala de dobanzi.

4.CREDITUL IPOTECAR-este destinat activitatii imobiliare si se afirma ca principala modalitate de sprijinire a proprietatii individuale imobiliare Creditul ipotecar presupune o conversatie intre creditor si imprumutat, in care se vede, in general:

7

-proprietatea ce se serveste ca garantie a rambursarii imprumutului; -conditiile de renumerare si scadentele de rambursare; -penalitatile in caz de rambursare anticipata, partiala sau completa, a imprumutului; -circumstantele in care prin nerespectarea conditiilor de imprumut, debitorul poate pierde proprietatea.

5.CREDITUL DE CONSUM-este acordat persoanelor individuale pentru a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza prin reteaua de comercializare si servicii, sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop. Creditul obligatar, ipotecar si de consum sunt nedezvoltate in momentul de fata in Romania. Raporturile de credit se desfasoara,in fapt, pe doua planuri:

a) procesul de mobilizare a capitalurilor disponibile in situatia in care creditorul este detinatorul de disponibilitati, iar depozitarul-banca. Acest raport este in mod necesar prealabil;

b) procesul de distribuire a capitalurilor disponibile, in care utilizatorii, in calitate de debitori, recurg in mod necesar la banci comerciale sau specializate.

CREDITUL BANCAR-CONCEPT

Creditul bancareste operatiunea prin care cel imprumutat(debitorul) ia in stapanire imediata resurse(bani) in schimbul unei promisiuni-angajament de rambursare viitoare, insotita de plata unei dobanzi ce renumereaza banca. Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi angajand modalitati diferite, pe termen scurt si pe termen mijlociu si lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau nu, garantate sau negarantate, in fiecare caz in parte sau in cadrul unui acord general etc. Creditul bancar este forma cea mai extinsas de credit. El poate fi acordat atat de banci, cat si de institutii financiare si de credit si acopera orice scop al debitorului in conditiile stabilite cu banca. Creditul bancii este un credit pe bani. El consta,pentru banci, in a pune la dispozitia unui comerciant sau industrias un anumit capital pentru un timp determinat, in vederea productiei de bunuri sau circulatiei unor marfuri. In raporturile de credit se pot angaja insa si persoane care in acest cadru nu au calitatea de agenti economici. Ma voi referi in continuare la raporturile de credit in care sunt angajate societatile comerciale. Raporturile de credit ale societatilor comerciale cu bancile sunt de regula,reciproce. Pe de o parte, societatile comerciale avand conturi

8

deschise la banci, formeaza depozite care pot fi folosite de catre acestea ca resurse. Pe de alta parte bancile acorda credite socitatilor comerciale pentru nevoile lor de productie curente sau recuperare ulterioara, pentru investitii. Esential in aceste raporturi este faptul ca unul dintre parteneri este banca, iar relatiile intre banci si pateneri se desfasuara pe terenul valorificarii disponibile si realizarea de profituri, in principal sub forma de dobanzi.

TRASATURILE CREDITULUI BANCAR

Pentru a putea contura trasaturile creditului bancar voi porni de la trasaturile creditului in general, avand in vedere ca, de fiecare data, banca este creditorul, iar obiectul creditului il constituie banul, iar operatiunea de acordare a creditului-“comert de banca”. 1.Subiectele raportului de credit, creditul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste aparenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raportul de credit si durata angajarii sale. O apreciere generala asupra naturii participantilor la procesul de creditare releva faptul ca in postura de debitori por fi trei categorii principale:intreprinderile, statul si populatia. Raportul de credit implica primoldial redistribuirea unor capitaluri aflate in stare de disponibilitate ceea ce presupune preexistenata unor procese de economisire sau acumularii monetare. In postura de creditor se afla bancile, dar indirect pot fi considerati creditori si societatile comerciale(intreprinderile) care, pe de o parte manevreaza importante disponibilitati monetare din circuitul carora au loc considerabile degajari cu caracter temporar ce pot fi angrenate in procesul de creditare. Pe de alta parte, intreprinderile prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve, remunereaza actionarii, fapte ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. Tot creditor indirect poate fi considerata si populatia prin cresterea veniturilor datorata angajarii masive in procesele economice, nivelului inalt al productivitatii muncii si amplitudinii spiritului de prevedere si economisirii, caracteristici ale evolutiei contemporane in toate tarile dezvoltate. In tarile dezvoltate, aportul populatiei la formarea resurselor de creditare tinde sa-l ajunga pe cel al intrepriderilor. In calitate de debitori, alaturi de populatie si societati comerciale se afirma amplu in toate tarile dezvoltate, statul. In cazul bancilor comerciale din Romania principalii debitori sunt agentii economici si populatia.

9

Structura creditelor acordate de bancile comerciale la data de 31.12.2005 este prezentata on tabelul nr.3

Credite acordate la 31.12.2005

Tabelul nr.331.12.2005 31.12.2005

Valoare(miliarde lei)

%

Total credite acordate, din care: -Agenti economici -Populatie

11.905,69.619,72.285,9

10080,019,2

Sursa : BNR “RAPORT 2006”

2.Promisiunea de rambursareconstituie un element esential al raportului de credit si presupune anumite riscuri, de aceea necesita angajarea unei garantii. In raporturile de credit, riscurile probabile sunt: -riscul de nerambursare; -riscul de imobilizare. Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorata conjucturii, dificultatilor sectoriale sau deficientelor debitorului. Pentru prevederea riscului trebuie sa se analizeze temeinic debitorul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte : umane(componenta,moralitate), economice(situatia internationala, nationala, cadrul profesional), juridice(forma juridica, legaturile juridice cu alte intreprinderi). Se poate actiona pentru diviziunea riscului prin colaborari cu alte institutii de credit. Evident, prevenirea riscului este strict legata de procedurile degarantare a imprumutului. Riscuril de imobilizare survine la banci sau la detinatorul de depozite, care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situatii care afecteaza major pe deponent pot fi preveniteprin administrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre banci; angajarea de credite pe baza haretiilor de valuare, mobilizarea efectelor(la piata monetara) prinb rescont si alte operatiuni. Creditele se acorda, de regula, prin banci, angajeaa fonduri ce nu apartin bancii. Ca atare banca trebuie sa gestioneze eficient fondurile ce i-

10

au fost incredintate,sa-si intareasca pozitia sa de creditor prin garantii personale sau reale. Garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care debitorul este in incapacitate. Garantia personala se mai numeste si fidejusiune sau cautiune. In cazul garantiei simple, garantul are dreptul de discuta asupra indeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primoldiala a debitorului, si in cazul in care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa. In cazul garantiei solidare, garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati concomitent, sau chiar inaintea debitorului, daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate. Garantiile reale sunt acele garantii care consta in afectarea speciala a unor individualizate pentru garantarea creditului si cuprind ipoteca, gajul,retinerea si privilegiul. Dreptul de retinere asigura creditoruluiposibilitatea de a retine un bun corporal, proprietate a debitorului, atat timp cat n-a fost achitat integral. Pentru aceasta trebuie indeplinite anumite conditii: bunul corporal detinut de creditor sa aiba o legatura cu creanta, iar creanta sa fie certa si exigibila. Gajarea este actul prin care debitorulremite creditorului un bun mobil in garantia creditorului, gajul. Gajarea poate avea loc cu sau fara deposedare. Daca gajarea are loc fara deposedare, creditorul primeste un titlu de recunoastere a gajului, care face obiectul publicarii. Creditorul titular al gajului are, in virtutea gajarii anumite drepturi: de preferinta (de a plati inaitea altora, in cazul vanzarii bunului ce reprezinta garantia), de urmarire(daca se schimba proprietarul), de retinere (pastrarea obiectului gajului) si de vanzare(vanzarea in justitie a bunului gajat). Ipoteca este actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil, fara deposedare si cu publicitate. Ipoteca confera creditorului dreptul, de preferinta si dreptul de urmarire. Ipoteca poate fi legala (prevazuta de lege), convenita(consimtita prin contract) sau judiciara(acordata de organele judecatoresti). Privilegiul este dreptul conferit prin lege unor creditori de a avea prioritate in a fi platiti atunci cand dispun de o garantie asupra unei parti sau asupra totalitatii patrimoniului debitorului. Creditorul privilegiat dispune de dreptul de preferinta si de dreptul de urmarire. Privilegiile pot fi generale si speciale, respectiv mobiliare si imobiliare. Oricare ar fi garantiile oferite, creditorul nu poate sa piarda din vedere ca o buna garantie nu trebuie sa fie decat o precauitie suplimentara, si nu un suport al unui risc mai mult decat pribabil.

11

Decizia trebuie sa se intemeieze pe totalitatea insusirilor calitative ale debitorului, ale patrimoniului sau si a modului de administrare si nu numai pe cele ce se desprind din apreciarea garantiior. In caz de necesitate transformarea garantiilor in bani presupune pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare si implica imobilizariindelungate ale fondurilor. Toate acestea deturneaza creditorul respectiv pe banchieri, din preocuparile sale obisnuite si-I aduce prejudicii ce nu intotdeauna pot fi comensurate valoric si, pe aceasta cale, recuperate. 3. Termenul de rambursare reprezinta o trasatura specifica a creditului care are o mare varietate: de la termene foarte scurte(24ore-termen practicat intre banci pe pitele monetare) si pana la , termene de 30-50ani(in solutii recente, pentru imprumututi privind constructia de locuinte). Pentru creditele pe termen scurt, credite acordate societatilor comerciale, este caracteristica rambursarea, integrala la scadenta. Creditele pe termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea, esalonata fapt ce inseamna ca pe parcurs, la termene stabilite :lunare, trimestriale, o data cu platile cuvenite pentru dobanzi se ramburseaza o parte a inprumutului. Experienta a aratat ca atunci cand creditele, prin natura lor pe termen lung, s-au acordat in conditii in care se plateau periodic numai dibanzile, rambursarea imprutului urmand a fi facuta integral la termenul stabilit, s-au creat premise lipsa de raspundere in domeniul creditului ceea ce a contribuit la aparitia fenomenului de incapacitate de plata a debitorului se falimentul institutiilor de credit, pe scara larga. 4. Dobanda este o caracteristica esentiala a creditului, este pretul creditului. In acordurile de credit s-a aplicat clauza dobanzii fixe, adica dobanda cuvenita in cadrul acordului este acceptabila pentru ambeleparti, perntul intregul imprumut si toata durata creditului. Datorita presiunii inflationiste s-a renutat la, dibanda fixa si s-a instituit regimul dobanzilor variabile, situatie in care dobanzile se modifica periodic in functie de nivelul dobanzii pe piata. Dobanda stabilita la creditele acordate este in stransa corelatie cu dobandaacofdata la depozitele primite de la clienti si cu alte tipuri de dobanzi. 5. Tranzactia. Acordarea creditului Creditul poate fi consimtit in cadrul tranzactiei unice, acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. In ultinul timp s-a dezvoltat sistemul acordarii de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor. Cartile de credit sunt modalitatile cele mai raspandite pentru aceasta forma.

12

Consimtirea tranzactiei respectiv acordarea creditului, este un act de mare importanta, in vederea,caruia bancile trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului. In acest sens, bancile isi creaza un cadru propriu de informare si documentare, sau apeleaza la agentii specializate care studiaza capacitatea de plata si respectiv potentialul economic al firmelor. 6.Consemnarea si transferabilitatea Acordurile de credit sunt consemnate prin inscrisuri,instrumentele de credit, a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate. Esential in aceste instrumente este obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul bancilor de a li se plati suma angajata. Prin intermediul transferului instrumentului de credit se realizeaza cesiunea creantei, respectiv dreptul de a incasa suma inscrisa in instrumentul de creditare precum si veniturile, accesorii. In practica bancara, transferabilitatea are un loc important deoarece permite asigurarea utilizariifluxurilor firesti de constituire si utilizare a capitalurilor temporar libere.

RESURSELE DE CREDITARE

Resursele de creditare sunt sunt formate din resursele proprii ale bancilor si din resursele atrase de banci. Resursele proprii Resursele proprii sunt constituite din capitalul subscris de actionari si beneficiile distribuite si inglobate in diferite fanduri de rezerve sau de risc. Ca orice societate, o banca poseda un capital propriu. Dar care capital propriueste neinsemnat in raport cu cifra de afaceri si constituie mai mult o garantie fata de deponenti. Acest capital intr-o proportie, mai mare sau mai mica-este imobilizat cu ocazia infiintari bancii(cladiri, materiale, masini de calcul,calcuratoare,etc.). Rezervele sunt formate din prelevari asupra beneficiilor anuale si reprezinta fonduri de garantare. Rezervele sunt folosite in operatiuni sigure, cu scopul de a fi sustrase riscurile si de a fi usor transformate in lichiditati. Bancile ar putea, fara indoiala sa creasca fondurile din emiterea de obligatiuni in public. Emiterea de obligatiuni ar creste insa sarcinile de plati anuale, achitarea dobanzilor aferente, reducand astfel suma de distribuit sub forma dividendelor. In orice caz marirea capitalului bancii pe care o astfel de cale nu ar creste in mod sensibil posibilitatile acesteia de actiune.

13

Capitalul propriu si fondurile de rezerva constituie din profitul brut au un raport relativ redus in formarea resurselor de creditare a bancilor, prin definitie, intermediari in reciclarea si vakorificarea capitalurilor. In marea majoritate societati pe actiuni, bancile isi formeaza capitalul propriu prin emisiunea si subscrierea de actiuni.

In formarea resurselor proprii,fondurile de rezerve constituie treptat prin repartizarea profiturilor anuale, au o pondere adesea egala cu capital. Legislatia in multe tari ingaduie asemenea proportii datorita varietatii si periculozitatii riscurilor ce apar in operatiunile bancare. Capitalurile proprii ale bancilor comerciale au avut urmatoare evolutie in anul 2005 fata de anul 2004.

Structura capitalului propriu al bancilor comerciale

Tabelul nr. 4Anul 2004 2005

Tipul de sursa Miliarde lei % Miliarde lei %Capital social 228,6 12,2 230,6 12,4Fondul de rezerva si risc 1.645,4 87,8 1.631,6 87,6Total capitaluri proprii

1.874 100 1.862,2 100

Sursa :BNR “Raport anual 2005”

RESURSELE ATRASE

1. Capital de imprumutCapitalul de imprumut, adica fondurile pe care populatia le

incredinteaza bancilor sub forma de depozite la vedere sau la termen constituie principalele fonduri care alimenteaza operatiunile de credit ale bancilor. A cauta , a mentine si a creste cat mai multvolumul acestort depozite este principala activitate de atragere de resurse, pentru ca aceasta activitate procura bancii marfa care constituie obiectul cometului ei, banul. Depozitele bancare reprezita o forma de existenta a banilor, respectiv a banilor de cont scripturali. Moneda scripturala in circulatie depinde de atitudinea publicului, de tenditele de tezaurizare a biletuluide banca, de tendita agentilor economici si a populatiei, de a utiliza in tranzactii

14

curente biletul de banca. Partea “depozitelor bancare” in totalul depozitelor depinde si de concurenta mai mult sau mai putin ascutita pe care o fac bancilor CEC-ul si Tezaurul, prin acordarea de dobanzi ridicate la operatiunile lor.

Volumul depozitelor la banci este determinat si de alti doi factori, de o importanta deosebita : securitatea si remuneratia. Acesti doi factori pot atrege clientela. Securitatea se bazeaza pe reputatia buna a bancii si pe nivelul serviciilor acesteia, remuneratia venind doar dupa aceea, dar neputand fi neglijata. In practica bancara se disting 3 categorii de depozite : -depozite la vedere; -depozite cu preaviz; -depozite la termen. a) Depozite la vedere reprezinta cea mai mare parte a fondurilor depuse la banci. Ele sunt caracterizate prin elasticitate datorita faptului ca depinatorii por dispune in orice moment utilizarea fondurilor. Totusi pentru sume mai mari bancile cer de mai multe ori un preaviz de 24 ore. Motivul acestui preaviz este usor de inteles, avand in vedere faptil ca bancile nu tin aceste fonduri nefructificate. b) Depozite cu preaviz sunt mai putin utilizate. Depunatorii pot retrage fondurile cu conditia sa avertizeze dancile cu un anumit timp, fixat in momentul constituirii depozitului, 5-10 zile sau o luna in functie de conventia inchiata. c) Depozitele la termen sunt cele facute pentru perioade fixe, pornind de la o luna pana la 1-5 ani. Potrivit conventiei, intre depunator si banca privind termenele si celelalte conditii de depunere, creaza o baza sigura de fructificare in procesul de creditare, pe termene corelate cu natura si durata acestor resurse. Dobamzile bonificate de banci depunatorilor de fonduri depind de piata bancilor si de natura depozitului. Procentul dobanzii este mai mare la depozitul cu preaviz decat la cele la vedere si inca si mai mare la depozirul la termen intrucat banca stie cat timp sa dispuna de aceste fonduri, sa le fructifice. Oricare ar fi natura depozitelor, pentru banci, rambursarea acestora este o problema vitala.

2. Soldurile creditoare ale conturilor curente Conturile curente sunt conturi prin care agentii economici, ca si

persoanele particulare,isi desfasoara operatiunile de casierie. Soldurile creditoare ale conturilor curente sunt formate din soldurile

15

existente si pe care titularii le lasa neintrebuintate pentru o perioada mai mare sau mai mica de timp si pe care banca le foloseste pe durata existentei lor. 3.Rescontul la Banca Centrala(BNR) Reprezinta o modalitate de preocupare, de resurse noi prin cedarea portofoliului de efecte comerciale pe care le-a scontat deja clientilor sai, Bancii Centrale sau altei banci. Banca de depozit recurge la rescontare in functie de interesele sale de a obtine fondurile pe care le are imobilizate in operatiunile de scont. 4.Creditul bancii-goodwill Acesta este un acord moral de foarte mare importanta. Creditul bancii este reprezentat de increderea pe care acesta o inspira si se bazeaza pe o serie de elemente ponderabile si neponderabile, ca: reputatia, nivelul serviciilor prestate, calitatea operatiunilor, natura afacerilor si care da semnaturii bancii o valoare ridicata comparativ cu alte banci.

1.2. Functiile si principiile creditului.

FUNCTIILE CREDITULUI

Locul si importanta creditului in economie sunt date de rolul acestuia, prin functiile pe care le indeplineste. Creditul bancar realizeaza doua functii : redistribuirea fondurilor temporare disponibile si functia de emisiune monetara. Functia de redistribuire In activitatea de creditare bancile folosesc nu numai fondurile lor proprii ci si un inseamnat volum de fonduri atrase de la terti, cum ar fi disponobilitatile existente in conturile clientilor bancari, diverse plasamente pe termen scurt efectuate de intreprinderi si institutii. Astfel, prin intermediul bancilor se mobilizeaza resursele banesti spre anumite ramuri, esctoare sau domenii de activitate care au nevoie de mijloace de finantare. Disponibilitatile banesti se refera la surplusurile de capital de circulatie aflate sub forma inactiva in conturile intreprinderilor deschise la banci la rezervele de casa ale firmelor pastrate in conturi bancare, dar si la sumele economisite de populatie pentru diferite scopuri si depuse la casele de economii sau la bancile comerciale, care si-au largit si diversificat operatiunile. Oferind intreprinzatorilor toate aceste disponobilitati, creditul sporeste puterea de actiune productiva a capitalului, punand astfel in muscare fortele economice si contribuind in felul acesta las cresterea

16

avutiei reale a societatii. Deci, bancile prin creditarea agentilor economici,transforma economiile sterile in capitaluri productive. In plus, operativitatea asigura procurarii de noi capitaluri da posibilitatea existentei unei elasticitati mai mari in economie pe ansamblul ei, favorizand orientarea cat mai rapida a investitiilor spre ramurile sau activitatile mai rentabile , asigurand o mai mare posibilitate de adaptare la cerintele pietei interne si externe si contribuindpe acesta cale la cresterea eficientei marginale a capitalului. Tot prin functia distributiva, creditul participa las cresterea gradului de centralizare si concentrare a capitalului.

O importanta deosebita o are creditul in procesul transformarii economiilor in investitii. Asa cum arata economistul L.M. KEYNES, intr-o economie de piata dezvoltata, ecuatia fundamentala in realizarea echilibrului macroeconomic este S=I, unde S-economiile, I=investitiile. Orice individ poate economisi o anumita suma de bani, mai mare sau mai mica, in functie de venitul lui si de comportamentul sau economic. Economisirea necontinuata de investire constituie insa o tezaurizaresi reprezita un factor dezechilibrant, deprimat pentru economie, ducand-o la recesiune, cu toate consecintele sale. Nu orice individ poate fi intreprinzator, nu isi poate asumariscurile investitorului, nu are calitatiler necesare, iar daca le are, este posibil sa nu le poata valorifica din lipsa de capital. Creditul este cel care pune la dispozitia intreprinzatorului capitalul nacesar asigurand astfel transformarea economiilor, altfel sterile, in investitii. De aceea creditul este un importan factor al cresterii economice. Datorita faptului ca la acordarea creditului de catre banci este verificat modul in care urmeaza a fi utilizata suma primita de catre intreprinzator, creditul joaca un rol de reducere a initiativelor paguboase, nerentabile. Oferind posibilitatea accesului la credit a oricarui intreprinzator care prin intentiile sale fractionale, fundamentate riguros, prezita garantia sumelor primite(garantii reale), creditul contribuie la proliferarea firmelor de mici dimensiuni, adesea promotoare ale inovatiei, ceea ce favorizeaza concurenta, cu efectele sale pozitive asupra echilibrului economic. Functia de emisiune Aceasta presupune o alta latura a credituluibancar, prin care se realizeaza largirea creditului si anume pe calea crearii de mijloace banesti suplimentare. Dupa ce prin intermediul ideii de credits-a ajuns la moneda financiara, adica biletele de banca prin intermediulunor solide institutii de credit s-au creat, alaturi de biletele de banca multiple alte instrumentesi tehnici de plati(trata,viramentul,cecul) care au dus la reducerea folosirii numerarului si la cresterea in mari proportii a monedei scripturale. Prin aceasta s-a asigurat si importanta reducere a cheltuielilor cu circulatia banilor, noile

17

tehnici si insrumente de plati oferite de existenta creditului facand fata in cele mai bune conditii cresterii exponentiale a volumului tranzactiilor economice. Functia de emisiune a creditului este indispensabila intr-o economie dinamica in activitatea economica in crestere solicita mereu un volum sporit de mijloace banesti. Politica de credit a bancilor constituie totoodata, si politica lor de emisiune, pentru ca creditul acordat de banci este sursa unor mijloace banesti suplimentare pentru agentii economici, contribuind la realizarea unei corelatii intre masa banilor in circulatie si nevoile productive. Daca plusul de mijloace banesti cerute de dezvoltarea economica nu poate fi acoperit prin functia de redistribuire a creditului, el poate fi completat prin largirea pe calea cererii de noi mijloace banesti. Emisiunea de moneda scripturala contribuie la sigurarea unei proportii necesare intre volumul monedei in circulatie si volumul tranzactiilor. Nevoia, deci cererea de moneda se va mari atunci cand productia nationala sporeste, daca preturile scad, daca exporturile se dezvolta sau intrarile de devize se majoreaza. In aceste cazuri se face necesara o majorare a creditelor bancare pentru a satisface aceste cereri si o expansiune a masei monetare scripturale. Se produce astfel o adaptare automata a monedei la nevoile economiei. Pentru ca emisiunea de mijloace banesti prin intermediul creditului sa contribuie efectiv la cresterea economica se impun insa cateva conditii, si anume: rezultatele marfa lae activitatii creditare sa aiba desfacerea asigurata si nu sa ingroase stocurile nevandabile; si sa existe conditii precum forta de munca, materii prime, utilaje, etc., ca activitatea creditara sa se desfasoare efectiv, creditele sa se ramburseze la timp, ceea ce presupune nu numai stingerea obligatiunilor debitorului, dar inclusiv rezultate favorabile. Nerealizarea conditiilor de mai sus enumerate face ca suplimentarea mijloacelor banesti in circulatie sa nu-si atinga scopul si sa degenereze intr-un dezechilibru inflationist in economie. Regland dimensiunile cererii si ofertei de marfuri prin creditarea consumului pe de o parte, si a stocurilor, pe de lata parte, creditul contribuie, pe langa alti factori, la asigurarea stabilitatii preturilor. De exemplu, daca anumite marfuri, a caror pondere are un caracter sezonier, ar fi aduse pe piata toate in momentul obtinerii, oferta ar deveni disproportionat de mare in raport cu cererea si ar avea loc o scadere spctaculoasa a preturilor, care ar fi urmata apoi de o situatie inversa: o cerere neacoperita de oferta si o urcare exagerata a preturilor. Pentru evitarea unor astfel de fluctuatii generatoare de risipa si oerturbare ale echilibrului economic se foloseste instrumentul pentru creditare-warant care ofera proprietarului marfurilor respective posibilitatea obtinerii cu anticipatie, cel putin partial, a contravalorii acestora.

18

Creditul prin insasi natura lui, contribiue la accelerarea vitezei de rotatie a banilor, la multiplicarea monedei scripturale4, la rularea permanenta a fondurilor. Creditul, al carui cost este dobanda, contribuie, prin reglarea ratei dobanzii la stavilireas fenomenului de inflatie. Prin finantarea consumului si prin crearea unor instrumente si tehnici, creditul a devenit o prezenta indispensabilas si in viata populatiei in orice tara civilizata. Creditul are un rol deosebit si in promovarea relatiilor economice internationale prin diferitele sale firme, mai ales in comertul exterior, cu predilectie pentru stimularea exportului si pentru derularea normala a operatiunilor de import-export. Nu se poate trece cu vederea nici rolul pe care il are creditul in finantarea deficitului bugetar al statului acolo unde este cazul, sub forma creditului public. Trebuie subliniat si faptul ca, creditul este o veriga indispensabila in mecanismul de functionare al economiei nationale, dar devine periculos si dezavantajos atunci cand nu este utilizat in conformitate cu cerintele sale si ale echilibrului economic general. Cel mai mare pericol il constituie folosirea lui abuziva, determinata prin iluzia ca prin sine insusicreditul reprezita avutie. Supracreditarea duce la grave dezechilibre economice, monetare, generand, atunci cand ia priportii, inflatia. De asemenea, utiliazarea creditului pentru finantarea unor activitati economiceinsuficient fundamentate poate duce la dezechilibrul structural in economie la disproportii intre ramurile si sectoarele ei de activitate. O folosire abuziva a cdreditului poate stimula si o exarcerbare a operatiunilor speculative o crestere a capitalului fictivcare poate duce la crahuri financiare. Nu trebuie uitate nici problemele fiscului presupuse de utilizarea creditului, in special pentru banci, care, nelaute in calcul, pot provocaprabusirea in lant a sistemului bancar, cu consecinte foarte grave pe plan economic, social, politic.

PRICIPIILE CREDITULUI

Creditul reprezita o anticipare a unor castiguri viitoare si comporta, prin valoarea sa existenta unor riscuri: unul de insolvabilitate a clientului care poate duce la pierderea din partea bancii a sumei date cu imprumut; altul de imobilizare, situatie in care clientul, din diferite motive, nu ramburseaza la scadenta sumele primite. Luarea in calcul a acestor riscuri reprezinta pentru orice banca un element esential in aprecierea oportunitatii plasarii resurselor sub forma de credite. Drept urmare, acordarea efectiva acreditelor este precedata de estimarea posibilitatii

19

recuperarii acestora la scadenta si a capacitatii lor de a genera venituri pentru banca finantatoare. In luarea deciziei de creditare a firmelor, capacitatea potentialului credit de a aduce castiguri bancii are o importanta mai mare decat furnizarea de garantii, in masura in care executarea silita este o solutie extrema la care apeleaza banca pentru recuperarea sumelor. Acesta capacitate se verifica prin diferite metode de observare si evaluare si se imbina cu respectarea anumitor cerinte, restictii si principii de prudenta bancara. Deci, operatiunile de creditare efectuate de bancile comerciale au la baza prudenta bancara, criterii fundamentale de politica bancara, precum si urmatoarele principii generale:

1. Credibilitatea este suportul moral, elementul psihologic, esential,

fara de care creditul nu poate exista. Dobandirea increderii presupune cunoasterea clientului, iar aceasta se realizeaza printr-o permanenta activitate de informare si documentare pentru formarea convingerilor privind calitatile morale si profesionale ale societatii creditate, si reputatia privita prin prisma calitaitii produselor si serviciilor, a relatiilor cu partenerii etc. Situatia concreta a fiecarui client se va urmari prin intermediul indicatorilor de lichiditate, bonitate, solvabilitate, rentabilitatea activitatii desfasurate, precum si prin pozitia pe piata a ficarui agent economic.

2. Forma contractuala. Comform prevederilor art.56 din Legea58/1998 privind activiateabancara in Romania ,“toate operatiunile de credit si garantie ale societatilor bancare vor trebui consemnate in documente contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii.” Esential in raportrile de creditare este faptul ca unul din parteneri este banca, iar relatia dintre banci si agentii economici are loc in scopul valorificarii capitalurilor atrase de pe piata si obtinerii de venituri de catre banci, indepsebi sub forma de dobanzi. Contractele de credit intocmite corespunzator si executate in spiritul lagii sunt de o importanta fundamentala intrucat ele asigura ca : -clientul are capacitatea lagala de a contracta tipul si forma de credit convenita; -directorii si cei care incheie orice acorduri lagaler au capacitatea lagala corespunzatoare; -formalitatile necesare pentru ca o garantie sa aiba efect complet legal sunt rescpectate; -garantia nu este supraevaluate,ex in cazul in care o ipoteca legala anterioara:

20

-clientul se angajeaza prin acordul de credit sa pastreze activele in conditii bune de functionare si asigurate corespunzator; -banca are dreptul sa numeasca lichidatorul in cazul in care, in interesul bancii, ea este obligata si are dreptul legal sa realizeze activele; -orice clauza din contract este respectata in intregime; -bugetele si informatiile anexe sunt furnizate la intervale regulate; -toate fondurile se incaseaza de catre ckient prin intermediul unui cont special deschis la banca (daca se convine astfel); -banca este informata de client la perioadele stabilite; -cheltuielile financiare si administrative sunt onorate corespunzator de client in cazul de nerespectare a contractului; -remunerarea lichidatorului este suportata de client in situatia in care numirea acestuia devine necesara. 3. Destinatia creditului este principiul care obliga imprumutatul sa utilizeze creditul in concordanta cu scopul pentru care a fost acordat si totodata, da dreptul bancilor de a urmarii respectarea modului de utilizare. 4. Dobanda reprezinta interesul care sta la baza deciziei de creditare a firmei de catre banci si cresterea pretului pentru creditul utilizat. Dobanda se negociaza de catre banci cu potentiali clienti, avand in vedere dobanda pietei, raportul intre cererea si oferta de capital. 5. Rambursarea la termen a creditului confera echilibru intregului proces de creditare si asigura conditiile pentru reluarea continua a acestuia. Ca trasatura fundamentala a creditului, rambursarea este justificata prin faptul ca aceasta sursa de finantare nu apartine utilizatorului(debitorului). Ea este cedata de creditor pentru o anumita perioada de timp, corespunzator persistentei nevoilor temporare de fonduri astfel incat, la incetarea necesarului suplimentarde fonduri este firesc sa fie restituita catre proprietar(creditor). Determinarea capacitatii reala a imprumutatului de a realiza venituri, alegerea si convenirea garantiilor asiguratorii, procura si supravegherea permanenta a modului de utilizare a creditelor, sunt principalele masuri care asigura infaptuirea acestui principiu. Acest principiu al rambursarii creditelor nu ramane niciodata la nivelul unei formulari generale, ci este intotdeauna concretizat expres in documentele financiara(contractul de credit) unde se precizeaza durata creditului, scadenta si maniera de rambursare. Rambursarea la scadenta a creditului ramane o obligatie esentiala a debitorului. Indeplinirea acestei obligatii marcheaza nu numai o anumita disciplina financiara din partea debitorului,pastrarea bonitatii si renumelui firmei dar si faptul ca realizeaza o activitate eficienta care ii permite sa obtina mijloace necesare rambursarii la timp a creditelor. Nerambursarea la termen a ratelor si a dobanzilor aferente atrage dupa sine penalizari si, in final, declansarea procesului de executare silita.

21

6. Garantarea creditului acesata este o conditie generala de acordare a creditelor. Garantia pe care trebuie s-o ofere debitorul urmareste sa inlature riscul creditorului care, in caz de nerambursare, sa-si poata recupera sumele imprumutate prin valorificarea elemnetelor constituite in garantie. Orice credit trebuie garantat cu8 bunuri mobile sau cu titluri de valoare existente in patrimoniul firmei. Garantiile materiale se pot constitui din stocuri, utilaje, cladiri si alte bunuri existente in patrimoniul si din resursele financiare existente sau prevazute a se realiza in viitor. Din aceasta categorie sunt excluse insa stocurile de marfuri greu vandabile, fara desfacere asigurata,necorespunzatoare calitativ, prost pastrate, depozitate, stocuri ce au facut obiectul unor comenzi sistate. Coccomitent se iau in garantie si bunurile achizitionate prin credite, chiar daca elementele enuntate anterior acopera valoarea creditului. Garantiile nemateriale sau scripturale se constituie de la caz la caz, sub forma –scrisorilor de garantie bancare, ipoteci asupra bunurilor imobile ale debitorilor si garantilor, cesiuni in favoarea bancii a drepturilor banesti pe care beneficiarul de credite le are de primit de la unitati contractante, drepturi de despagubire pentru bunurile asigurate, avalizarea unor tratate. Potrivit Art. 56 din Legea bancara nr. 58/1998 “contractele de credit bancar, precum si garantiile reale si personale, constituie in scopul garantarii creditului bancar, costituie titluri executorii”. Directia Contencios va trece la executarea garantiilor reale(ipoteci, gajuri, scrisori de garantie sau de firma) sau actionarii in justitie pentru recuperarea, creantelor detinute asupra, clientilor in cazul in care se constata una din urmatoarele situatii : -una din declaretiile pe linie financiar-contabila, de organizare sau de orice alta natura solicitata de banca se va dovedi falsa; -obiectul nu se inscrie in parametrii de eficienta economica; -clientul nu are suficiente disponibilitati in conturile sale pentru achitarea, la termen si in cuantumul prevazut a obligatiilor ce-i revin fata de banca. 7. Activitatea de angajare si acordare a creditelor-sub toate formele, precum si activitatea de asumare a unor riscuri, se bazeaza pe resursele proprii si atrase ale bancilor. In acest scop, este necesar ca evidenta contabila sa fie structurata pe un sistem de conturi, corespunzator in lei si in valuta, de credite si disponibilitati deschise diferentiat pe urmatoarele categorii : feluri de valute pe termen scurt, mijlociu si lung;feluri de capital al agentolor economici de stat, privat, mixt, strain sau al persoanelor fizice. Contabilitatea externa, condusa si organizata cu ajutorul calculatorului,

22

asigura distribuirea zilnica a extraselor de cont bancare ale clientilor, balanta soldurilor conturilor clientilor si balanta rulajelor conturilor clientilor in forma stabilita de comun acord cu Directia Clientela, in functie de necesitatea de analiza, controlsi evidenta ale acestora in materie de disponibilitati si credite existente in conturile clientilor, conturi pe care le au in administratie. Derularea operatiunilor legate de angajamente asumate de banci, pentru, si in numele, clientelei trebuie se asigure alocarea unor sume importante pentru constituirea de provizioane de risc, daca tinem seama de gradul de incertitudine ridicat, generat de faptul ca majoritatea clientilor sunt noi, precum si de necesitatea acoperirii angajamentelor asumate in conformitate cu practica bancara internationala. Pentru ca rolul de “motor” al creditului in desfasurarea mecanismului economic sa fie afectiv si eficient, manifesdtandu-si la maximum avantajele si diminduandu-si la minim dezavantajele, este necesara intrunirea mai multor conditii obiective si subiective, care se pot grupa in cinci mari categorii :

A. Conditii de ordin juridic, legal referitoare la existenta unui cadrujuridic a unor legi care sa reglementeze cu precizie, fara echivoc, masurile de protectie acordate contractelor inchiate intre debitor si creditor(banca), procedurile de coercitiune fata de debitotii recalcitanti astfel incat sa creasca increderea agentilor economice si sa limiteze roscurile.

B. Conditiile de ordin institutional, infrastructural constand inexistenta unui sistem de institutii si organisme solide, bine concepute, cu atributii clare in efectuarea operatiunilor de credit, dar si in exercitarea controlului asupra modului cum sunt respectate aceste atributii. C.Conditii de ordin social-politc referitoare la existenta, cadrului general de liniste si pace sociala si politica de stabilitate si continuitate ca operatiunile generale ale factorilor de decizie macroeconomici, cat si la regimul politic existent si atitudinea lui fata de economie, de libera initiativa, fata de piata. Este evident ca un climat social caracterizat prin convulsiiintre diferitele categorii sociale, un regim politic subred, contestat, o politica economica oscilanta sau operatiuni si atitudini nesigure, fara perspective clare vor afecta elementul esential al creditului : increderea, descurajand atat economisirea prin intermediului institutiilor specializate, cat si apelul la credite sau acordarea lor. D. Conditii de ordineconomic legate de situatia de ansamblu a economiei nationale de perspectivele ei, dar si de, conjugarea economica a momentului pe plan intern si international. Are importanta situatia resurselor existente in economie, la dispozitia agentilor economici, acesul

23

la acestea, structura economiei nationale, situatia pietei de marfuri, a capitalurilor. E. Conditii de ordin psihologic referitoare nu numai la increderea ca suport hotarator al creditului, ci si la comportamentul agentilor economici, a intreprinzatorilor, dar si al populatiei in asamblul ei. Nu putem face abstractie de inclinatiile diferitelor grupuri sociale, spre economisire sau consum, spre investitii sau tezaurizare, de atitudinile populatiei in raport cu libera initiativa care tin de traditie, religie, nivel de cultura si civilizatie, educatie, profesiunea si pozitia sociala a fiecaruia. Luare in consideratie a acestor conditii, cunoasterea si crearea lor au o importanta deosebita in infaptuirea tranzitiei la economia de piata in Romania. Numai enumerandu-le ne dam seama ca in cea mai mare parte, ele nu exista decat intr-o masura foarte mica, vechiul regim lasandu-ne mostenire, dimpotriva, obiceiuri si mentalitati antieconomice, contrarii infatisarii si functionarii unui sistem de credit care sa devina un factor propulsir in economia de piata

1.3. Tipuri de credite.

In economia de piata, raporturile de credit sunt considerabile, in dimensiunile lor, si multiple,in varietatea lor. In aceste conditii orice categorie a acestorraporturi poate fi considerata discutabila prin criteriiler utilizate sau prin gradul de cuprindere. Criteriile care determina delimitarea principalelor tipuri de credit sunt:

1. perioada de acordare a creditului2. persoana debitorului3. destinatia creditului

In functie de perioada de acordare a creditului , acestea se pot clasifica in: A.Credite pe termen scurt B.Credite pe termen mediu C.Credite pe termen lung

A. Credite pe termen scurt Prin credite pe termen scurtse intelege orice operatiune de imprumut de sume de bani pe I perioada ce nu depaseste 12 luni. Creditele pe termen scurt se acorda agentilor economice inscrisi in Registrul Comertului, care prezinta garantii ferme, au cont in banci si lucreaza rentabil. Prezenta creditului pe termen scurt in ansamblul relatiilor de formare a resurselor este cu atat mai importanta cu cat el constituie o resursa cu pondere mare in completarea fondurilor agentilor economici. In conditiile

24

in care unitatile economice lucreaza rentabil este mai avantajos sa se apeleze la credite pe termen scurt pentru cresterea activitatii, decat sa se astepte pana cand, prin capitalizarea profiturilor, s-ar putea constitui fonduri proprii suficiente. Pentru creditele pe termen scurt este caracterizata rambursarea integrala la scadenta. Termenele de rambursare se inscriu drept clauze in contractul de credit, dupa negocierea lor prealabila. Pentru creditele nerambursate la termen banca are dreptul sa aplice dobanzi majorate si in caz extrem sa treca la recuperarea creditelor din garantiile constituite sau sa se indrepte, pentru recuperare, asupra girantilor. Dobanda pentru creditele pe termen scurt variaza si in functie de destinatia creditului si se plateste de catre beneficiarul credutului, conform conventiei de credite, fie trimestrial(cu regularitate globala la scadenta), fie la scadenta. In categoria creditelor pe termen scirt sunt cuprinse : -credite aferente activitatii curente; -credite pentru stocuri sezsoniere; -credite pentru realizarea unor investitii. Aceste tipuri vor fi dezvoltate in cadrul categoriilor de credite clasificate in functie depersoana debitorului. Creditul pe termen scurt este forma curenta a creditului la banca intrucat convine in mai mare masura exigentelor de lichiditati cerute de catre autoritatile monetare, pentru ca acestea trebuie sa-si consttiuie la B.N.R. o rezerva minima obligatorie de minim 30% din medoa soldurilor conturilor de disponobilitati ale clientilor, calcule de-a lungul zilelor lucratoare ale unei luni. In Franta durata creditului pe termen scurt merge de la 1 luna la 3 luni, si in mod exceptional, si in mod exceptional, pana la 9 luni, pentru credite acordate agriculturii.

B. Credite pe termen mijlociuCreditele pe termen mijlociu sunt imprumuturi acordate pe o durata de le

1 an la 5 ani. Ele se acorda pentru activitatea de import-export, pentru acoperirea cheltuielior de investitii in echipament de productie cu perioade de functionare relatv scurte, amenajari, constructii usoare, cheltuieli pentru inovari, cercetari. Beneficiarii acestor credite sunt intreprinderile, industriale din agricultura si alte ramuri care au astfel asigurate conditiipentru dezvoltarea si modernizarea exploatarilor lor, precum si pentru promovarea exportului. In raport de destinatia lor,l aceste credite au un rol deosebit in asigurarea cresterii economiei.

25

In SUA si Anglia un loc important pe piata creditului pe termen mijlociu ocupa operatiunile de credit pentru marfuri vandute in rate acordate, vanzatorului sau beneficiarului. Pe aceasta piata, alaturi de resursele de creditara provenind din depozite la termen, se utilizeazasi resurse curente provenite din depozitele la vedere si are loc o transformare o resurselor aflate in depozite, sistemul creditelor pe termen mijlociu se afirma pozitiv in procesul de dezvoltare si modernizare a ramurilor economiei nationale. Pe de alta parte, mobilizarea de catre banca de emisiune a unor creante pe termen mijlociu, mareste dimensiunile emisiunii si implicit exercita o presiune inflationasta importanta. Rambursarea acestui tip de credite se face de obicei in transe lunare(sau trimestriale), la aceste transe calculandu-se si dobanda sumei mai mari, cat si a termenului. Dobanda la credite pe termen mediu va fi mai mare decat in cazul imprumuturilor pe termen scurt.

C. Credite pe termen lung Creditele pe termen lung sunt imprumuturile ce se acorda pe termen mai mare de 5 ani. Ele se acorda pentru investitii pe termen lung, cu durata de folosinta indelungata, de exemplu, creditele pentru constructii de locuinte sau infaptuirea de investitii productive. Creditele pe termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata fapt ce inseamna ca, pe parcurs la termene stabilite(lunare, trimestriale), odata cu platile cuvenite pentru dobanzi se ramburseaza o parte din principal. Suma de rambursat(R) reprezinta in ultima instanta doua componente :Principal(P)+dobanzi(d) : R+P+d O parte insemnata a operatiunilor pe piata creditelor pe termen lung este orientata spre infaptuirea sprijinului financiar acordat de stat in realizarea politicii sale economice. In perioada actuala, guvernul, ca reprezentat al statului, intervine activ in sprijinirea unor ramuri economice. In acestscop isi constituie o serie de institutii financiare si de credit specializate prin care se exercita activ politaca de sprijinire prin credite, angrenand atat resursele provenite de la bugetul de stat cat si alte resurse reciclate prin sistemul bancar. In conformitate cu scopurile sale, prin aceste credite se sprijina unele ramuri, sau intreprinderi, uneori chiar micile unitati, in conditiile de eficienta stabilite. Creditul acordat de banci trebuie sa fie pe o durata relativ scurta, mai intai datorita originii fondurilor pe care bancile le intrebuinteaza, care previn din resursele mentionate anterior, apoi, deoarece siguranta rambursariiunui crediteste invers proportionala cu durata acestuia.

26

Banca trebuie sa se asigure ca rambursarea va fi facuta cu certitudine la scadenta, deoarece in caz contrar sunt afectate anganjamente luate fata de cei care i-au incredintat fondurile spre pastrare. Structura creditelor acordate de bancile comerciale la31.12.2005 in functie de perioada de acordare este prezentata in tabelul nr. 5

Clasificarea creditelor in functie de perioada de acordare

Tabelul nr.52005

Miliarde lei %Credite pe termen scurtCredite pe termen mediuCredite pe termen lungTOTAL CREDITE

6.869,54.071,7964,4

11.905,6

57,734,28,1

100,0Sursa: BNR “Raport2005”

2. In functie de persoana debitorului, creditele se clasifica in : A.Credite acordate persoanelor fizice; B.Credite acprdate agentilor economici; C.Credite acordate altor banci; D.Credite acordate statului.

A. Credite acordate persoanelor fiziceAceste credite sunt mai ales credite de consumcare se acorda pe termene diferite, de la foarte scurt la lung. Acest tip de credite presupune existenta unor garantii certe, iar nivelul dobanzii percepute, este uniformizat de-a lungul perioadei cercetarii(stabilita in functie de obiectul creditarii). Calitatea debitorului(garantia sa morala in primul rand) influenteaza mai putin nivelul ratei dobanzii si mult mai mult insusi procesul de acordare a creditului. Formele creditului acordat persoanelor fizice sunt: a)Credit pentru locuinte, pe termen lung, cu garantii ipotecare. Creditul destinat activiatii imobiliare reprezint6a una din cele mai importante categorii de credit din sistemul national in economia de piata care cultiva si dezvolta, sprijina si sustine proprietatea individuala. Ipoteca este un contract imobiliar ce ia nastere din conventia partilor potrivit formelor prevazute de lege, si care nu produce obligatii decat in sarcina celui pe care o constituie. Aceasta forma de credite aduce bancilor venituri din dobanzile percepute si din comisionul initial platit

27

de debitor la acordarea acestui credit si deci, la intocmirea, respectiv aprobarea dosarului de creditare. Dobanda perceputa este dobanda pietie: se plateste, im general, lunar sau la scadenta. In cazul in care debitorul doreste si are posibulitatea sa ramburseze creditul intr-un interval de timp mai scurt, trebuie sa suporte penalitati(dobanda majorata). b)Credite pentru cumparaturi de bunuri de folosinta indelungata creditul de consum s-a afirmat de timpuriu intre celelalte forme de credit si intr-o forma initiala, a existat sub forma “creditului deschis”, respectiv a posibilitatii pe care comerciantul o acorda clientilor, de regula celor solvabili, de a achizitiona merfuri potrivit necesitatilor, urmand ca lichiditatea sau regularizarea de le caz la caz. Forma astfel practicata a fost considerata drept credit cu rambursarea neesalonata. Productia de masa de bunuri de folosinta indelungata si necesitatea de a asigura accesul deschis la acestea a cumparatorilor a determinat, indeosebi la inceputul secolului XX statuarea, in fiecare din tarile dezvoltate a unor precise de creditare, precum si a unei retele ample si diversificate de institutii de credit, in mare parte legate de firmele producatoare, atsfel ca, cea mai mare parte a creditelor de consum exista si se acorda sub forma creditelor esalonate; forma in care termenii creditarii: scadente, cuantumul ratelor, se stabilesc la acordarea creditului. De obicei aceste credite sunt cumparate de catre banci de la vanzatorul de automobile in pachet de valori mari. Garantia acestor credite o reprezintabunul cumparat(automobilul). Termenul de rambursare a creditului pentru acest tip de operatiune va fi in general de 2-5 ani; ratele de dobanda sunt relativ reduse. Creditul de consum anticipeaza momentul intrarii in posesia bunurilor si permite accesul cumparatorilor cu venituri mai mici la bunurile de folosinta indelungata de valoare mare. In tarile cu o economie de piata puternic, bancile comerciale sunt concurate puternic de companii financiare aflate in proprietatea marilor companii constructurale de automobile, pentru a stimula vanzarea unei marci de automobile, acestea ajung sa perceapa dobanzi derizorii si au ajuns sa acapareze o mare parte a acestei piete.

c) Credit pentru studii Acest tip de credit nu este profitabil pentru banci si au o pondere in

portofoliul de creditare. Se acorda pentru intretinerea studentilor pe perioada studentiei si ar trebui sa acopere partial sau total taxele scolare.

Bancile le vor acorda in viitor pentru asigurarea unui personal tanarbine pregatit.

28

d) Linii de credit pentru cartile de plata In functie de bonitatea fiecarui client, bancile stabilesc un anumit plafon debitor pana la care se onoreaza platile facute prin cartea de credit, chiar daca nu exista disponibil in cont. aceasta forma de creditare s-a dezvoltat mai mult datorita usurintei folosirii instrumentelor de plata si pentru ca, pentru soldul debitor chiar in cadrul plafonului, se percep dobanzi foarte mari. Majoritatea clientilor alimenteaza periodic conturile in asa fel incat debitele nu apar decat rareori. Cum dobanda perceputa pentru acste credite reprezinta venitul bancilor la aceste linii de credit, a fost necesara introducerea unei tarifari explicite a serviciilor efectuate de banci pentru clienti. Imprumuturile pe baza cartilor de credit se pot acorda in conditii diferite: -fie prin admiterea efectuarii ulterioare a platilor scadente in functie de cumparaturi, pentru termene de 15 zile pana la o luna. Acest procedeu care inseamna amanarea sau intarzierea platilor permite titularului o echilibrare mai elastica a veniturilor familiale cu cheltuielile; -fie are loc acordarea unui credit pe mai multe luni, obtinabil prin achizitia de marfuri si servicii cu ajutorul cartilor de credit. B. Credite acordate persoanelor juridice In raporturile lor cu agentii economici, bancile au un rol activ in sprijinirea clientilor lor, pentru desfasurarea unei activitati rentabile prin pastrarea si fructificarea economiilor bansti in cont, cat si creditarea activitatilor de productie, comercializare, prestari de servicii, comert exterior, realizarea unor investitii productive sau gospodaresti. In general, creditul trebuie sa satisfaca numai nevoile temporare a afacerilor, sa suplineasca insuficienta temporara a capitalului lichid al agentilor economici, deoarece, in caz contrar ar degenera intr-o simpla varsare de fonduri. Capitalul unui agent economic se imparte in doua parti: pe de o parte fondurile care i-au servit la constituirea intrprinderii si care sunt mobilizate in cursul exploatarii iar pe de alta parte fondurile de rulment care sunt fara incetare absorbite si reinoite prin succesiunea cumpararilor si vanzarilor. Tocmai aceste fonduri de rulment sunt creditate de banci, pentru a le reinoi si a le aduce la nivelul necesar, cand acesta este insuficient pentru a face fata cheltuielilor productive. In general, pitem vorbi de urmatoarele tipuri de credite ce se acorda prin banci agentilor economici pe baza de contract de creditare: a)Avansurile in cont curent sau credite de casa/trezorerie reprezinta raporturile de credit intemeiate pe o deplina cunoastere a activitatii intreprinderii, fara a fi consemnate prin inscrisuri relative la

29

fiecare angajament. Creditele de trezorerie se acorda pentru acoperirea decalajuluiintre totalul stocurilor si totalul resurselor si incasarilor, deci in cazul unui deficit de trezorerie, pentru acoperirea platilor curente. Ele sunt menite sa satisfaca necesitatile curente privind acoperirea cheltuielilor de productie cu caracter imprevizibil si greu de localizat in obiecte care sa reprezinte o garantie veridica. Creditele de trezorerie se acorda in contul curent, prin care se efectueaza, de regula incasarile si platile societatilor comerciale si altor agenti economici. Volumul creditelor de trezorerie se stabileste pe baza planului de trezorerie care se intocmeste de agentul economic la inceputul trimestrului,pe baza datelor contabile din trimestrul anterior, a programelor de activitate si de desfacere potrivit contractelor si comenzilor de aprovizionare si livrare, precum si altor documente din care sa rezulte evolutia raportului intre stocurile si cheltuielilor, pe de o parte, si totalul resurselor si incasarilor, pe de alta parte, in perioada curenta. Datele din planul de trezorerie sunt analizate si verificate de banca creditoare, urmarindu-se realitatea acestora, existenta contractelor si comenzilor de aprovizionare-desfacere pe care se fundamenteaza volumul de incasari si cheltuieli stabilit. In finalul planului de trezorerie se determina deficitul sau excedentul de trezorerie. Excedentul de trezorerie exprima volumul creditelor care pot fi rambursate in perioada curenta, iar deficitul de trezorerie indica volumul noilor credite de care beneficia agentul economic, peste cele provenite din trimestrul anterior. Aceste credite de trezorerie nu sunt garantate formal. Singura preocupare a bancilor, in afara cunoasterii bonitatii debitorului, este de a convinge asupra solvabilitatii pe termen scurt a acestuia. Creditele de trezorerie prezinta pentru banci un risc relativ important caci ele sunt legate de activitate curenta a intreprinzatorului si nu sunt garantate cu active certe ca urmare a riscului comercial inerent oricarui intreprinzator, spre exemplu, in caz de nevanzare a marfurilor, bancile insele trebuie sa analizeze in momentul acordarii creditului situatia economica a debitorului pentru a se asigura de lichiditatea, acestuia, si deci de posibilitatile sale de rambursare a creditului. De regula acordarea, acestor credite este intemeiata pe depozite compensatorii. Functia acestor depozite decurge, intr-un sens, din faptul ca societatile comerciale isi pastreaza toate disponibilitatile in conturile de la banci, ceea ce permite bancilor sa acopere necesitatile unor societati comerciale prin insasi redistribuirea depozitelor lor in cont curent constituite de alte societati comerciale. Pe de alta parte, existenta permanenta a depozitelor compesatorii inseamna pentru banci reducerea resurselor utilizate, iar pentru societatea comerciala un mijloc de pastrare a solvabilitatii.

30

Desi, in principiu, creditul acordat este pe termen scurt, in fapt soldurile debitoare ale conturilor curente se mentin de-a lungul vremii, ceea ce implica creditarea curenta de catre banci a activitatii societatilor comerciale respective, reprezentand o modalitate de angajare in sustinerea lor, cu exceptare de la firmele si precautiile traditonale:temei material, utilizare, garantie. De fapt cuantumul creditului este, “flotant”, deoarece suma de acoperit variaza in functie de evolutia soldului comntului curent. Cand incasarile firmei sunt predominante, creditul se restrange,iar cand platile firmelor prepondereaza creditul se majoreaza. Pentru creditele de trezorerie nu se stabilesc termene de rambursare, creditarea se caracterizeaza prin simplitate si suplete, insa aceste avantaje oferite debitorilor sunt costisitoare, in sensul ca dobanda este mai ridicata decat la creditele garantate cu naumite active si prin utilizarea suplimentara pentru remunerarea bancilor unui comision. b) Linia de credit (de prefrerinta confirmata) este o modalitate generala a creditelor. Aceasta modalitate de acordare a creditelor presupune, fie efectuarea creditarii prin cont curent fie prin deschiderea unui cont separat de imprumut. Ea permite accesul clientului debitor de la sume a caror valoare se inscrie intr-un anumit plafon maxim,stabilit de banci. Plafonul se stabileste verbal si poate fi modificat de banci, daca considera oportun, existand posibilitatea de a-l pune in in dificultate pe clientul lor. Daca clientul doreste o confirmare scrisa si bancile doresc micsorarea plafonului, acestea trebuie sa-si anunte din timp clientulo pentru a nu-l pune in situatia delicata de in cetare a platilor. Marimea plafonului aprobat de banci depinde de mai multi factori,dintre care : pozitia firmei pe piata, natura activitatii desfasurate de aceasta, rezultatul analizelor efectuate de catre inspectoriibancii la unitatile economice respective. O forma mai favorabila intreprinderii este linia de credit confirmata pe baza unui acord scris, in care posibilitatea de acordare a creditului se mentine pentru o perioada stabilita in contract. Linia de credit revolving implica utilizarea curenta a acestui mod de obtinere de fonduri de catre societatile comerciale, intrucat rambursarile efectuate, reducand nivelul creditului, primit in etape ulterioare, obtinerea unor noi crdite, in limitele stabilite, deoarece, potrivit acestui acord, posibilitatea de crditare se reinoieste. c) Credite sezoniere sau de campanie pot fi acordate nu numai intreprinderilor agricole ci si altor intreprinderi care lucreaza sezonier si inregistreaza decalaj in timp intre cheltuieli si incasari. Decalajul se poate produce cand veniturile sunt sezoniere, dar cheltuielile au caracter de

31

regularitate sau invers, cand veniturile sunt regulate, dar cheltuielile au oscilatii mari sezoniere. Creditele sezsoniere se acorda agentilor economici prin cont simplu de imprumut, pe baza cererilor si situatiilor prezentate la inceputul fiecarui trimestru. Stocurile si creditele aferente se deduc din planul de trezorerie. Din acest cont simplu de imprumut agentii economici pot efectua plati pe masura efectuarii aprovizionarilor. Scadentele de rambursare se stabilesc in mold cert, in momentul acordarii creditului, in functie de previziunile privind valorificarea respectivelor stocuri sezoniere.Aceste credite sunt garantate cu marfurile aflate in procesul de productie sau de circulatie.

e) Credite pe stoc se acorda pe baza unei garantii explicite, respectiv

stocul de marfuri din depozit. Aceste credite se acorda pe baza cererilor si a documentelor prezentate de agentii economici. Este cazul creditelor ce se acorda peste cele avute in vedere in planul de trezorerie. Din cererile prezentate de agentii economici trebuie sa rezulte clar obiectul creditarii, cauzele economice de constituire temporara a stocurilor respective, daca au desfacere asigurata, termenele de valorificare si deci, de rambursare pe aceasta baza a acestir credite. Modalitatea efectiva de creditare o reprezinta creditele pe documente warant. Warantul este documentul care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general (in porturi, vami). Acest document permite transferarea proprietatii prin mentiuni facute pe o parte a documentului, respectiv pe recipisa warant. Warantul in sine este documentul utilizat pentreu obtinerea si garantarea creditului si poate fi utilizat ca un efect de comert. Deci, prin mentiunea facuta pe warant se transmite creanta constituita prin gajarea marfii si dreptul de a dispune ca atare asupra marfurilor gajate. Warantul asigura creditorului garantiaq asupra marfurilor si posibilitatea recuperarii creditului acordat. Avand in vedere posibilitatea scaderii preturilor, nivelul creditului este diminuat in raport cu valoarea garantiei asigurandu-se o marja in favoarea bancilor. Warantul permite recursul cambial, fiind din acest punct de vedere, asimilat cambiei si de asemenea, fapt esential permite mobilizarea lui, da posibilitatea bancilor sa recurga la recreditare. Exista cazuri in care warantul poate fi utilizat fara ca stocurile sa fie plasate in depozitele generale sau antrepozite, ci sa ramana in custodia agentului economic, dar acesta se angajeaza sa nu le vanda pe durata creditului. Este cazul unor stocuri de produse petroliere sau agricole care ar fi greu depozitabile in alte locuri sau ar presupune cheltuieli mari de transport-depozitare.

32

In practica franceza warantul este utilizat pe larg si a luat foeme diversificate care se abat, formal. De la litera notiunii: warantul agricol(culturi sau echipament de exploatare), warantul hotelier(gaj asupra materialului si utilajului prifesional), warantul petrolier(gaj asupra sticurilor minime obligatorii petroliere), warant industrial(garantie posibila asupra produselor ce fac obiectul unei scrisori speciale de consimtamant).

f) Credite de prefinantare sunt specifice anumitor operatiuni, cumsunt: finantarea lucrarilor publice, facilitarea exporturilor, respectiv, acoperirea cheltuielilor efectuate de exploatator pana la incasarea contravalorii de la partenerul strain. Creditele de prefinantae urmaresc incurajarea exporturilor ce se fac cu comanda ferma sau fara comanda fema : credit-cumparator si credit-furnizor. Creditul-firnizor este un credit bancar acordat exportatorului care, la randul sau, a acordat partenerului strain o amanare de plata. Creditul-cumparator este o finantare directa , aprobata de o banca autohtona catre cumparatorul strain in scopul de a-I permite sa plateasca cash furnizorului. Este o deplasare a creditului de la furnizor la cumparatorul strain. Creditul-furnizor si creditul-cumparator sunt complementare. Creditul-furnizxor este adaptat contractelor de mai mica valoare si adesea pe termen mijlociu, in timp ce creditorul-cumparator este adaptat mai mult pentru tranzactii de mare valoare si pe termen lung, fara a exista o delimitare stricata intre ele. Bancile prefera formula creditului-cumparator intrucat pot colabora, direct cu clientii externi, pot contribui la intarirea pozitieiexploatatorilor si sunt mai rentabile.

g) Creditele speciale servesc pentru finantarea subscrierii de titluri

de credit si pentru finantarea agentilor de la bursa. In Romania aceasta categorie de credite este practic inexistenta in momentul de fata, economia de piata fiind la inceput de drum in tara noastra. Va lua amploare in momentul dezvoltarii economiei romanesti pe linia privatizarii, in momentul in care bursa va fi realmente existenta, in momentul in care concurenta se va extinde in domeniul [roductiv, al sreviciilor comertului. La bancile comerciale di Romania situatia creditelor acordate diferitelor sectoare eate prezentata in tabelul nr.6

33

Distributia portofoliului de credite in lei pe sectoare de activitate

Tabelul nr.62005

Miliarde lei %TOTAL agenti economici,din care

11.541,2 100

Sector productie 1.904,3 16,5Sector comert 2.804,5 24,3Sector transport 3.889,4 33,7Sector servicii 773,3 6,7Sector agricultura 507,8 4,4Sector investitii 900,2 7,8Alte sectoare 761,7 6,6

2005Miliarde lei %

TOTAL populatie, din care 1.364,4 100Procurare auto 186,9 13,7Procurare locuinte 216,9 15,9Amenajare locuinte 184,2 13,5Bunuri de consum 690,4 50,6Pentru agricultura - -Alte destinatii 86 6,3TOTAL GENERAL 11.905,6 Sursar:BNR “Raport2005

3. In functie de destinatia lor, creditele se impart in :A. Credite productive -pentru activitatea curenta; -pentru investitii.B.Credite consumative

A. Credite productve Aceste credite detin ponderea cea mai importanta in perioada actuala.

a) Credite pentru activitatea curentaSunt in general, credite pe termen scurt, pana la 12 luni si se acorda

agentilor economici pentru desfasurareaactivitatii curente. Aceste credite se acorda de catre banci pe baza de garantii asiguratorii, in completarea resurselor proprii, in vederea realizarii activitatii in autorizatia de constituire.

34

Suma creditului se stabileste la cererea scrisa a debitorului pe baza de negociere, in functie de volumul activitatii, rentabilitatea scontata, resursele proprii si garantiile prezentate. Cu ocazia negocierii creditului banca analizeaza bilantul si si patrimoniul. Garantia acestor credite se poate constitui sub diferite forme: ipoteci asupra bunurilor imobile ale debitorilor si garantiilor; alte bunuri proprietate personala a girantilor ce se inscriu in contractul de credite; cesiuni in favoarea bancilor, cum ar fi drepturi de despagubiri din asigurari de bunuri, drepturicuvenite de la partenerii de contracte economice; bunurile ce se cumpara din creditele bancare primite, indiferent daca garantiile enumerate mai sus acopera volumul creditului. In toate cazurile trebuie sa fie 10-20% mai mare fata de volumul acordat. Creditul se acorda pe o perioada stabilita, iar rambursarea se face integral la scadenta. Dobanda se calculeaza in functie de volumul creditelor, tremenele, de rambursare si rata dobanzii si se achita lunar.

b) Creditele pentru investitiiCreditele pentru investitii se acorda pe termen mijlociu si lung si sunt

destinate constructiilor de locuinte, construirii de obiective industriale. In cazul acestor credite, mai mult ca oricand, bancile joaca rolul de consultant financiar al intreprinzatorului. Acest tip de credit are un , coeficient mai mare de risc si prersupune calcule de actualizare, pre4cum si de eficienta a investitiilor. Firma care solicita credite, pentru investitii trebuie sa intocmeasca studii de fezabilitate, previziuni pe perioade viitoarer mai mari, calcule de actualizare si de comparatie cu piata internationala. Bancile vor analiza , solicitatorul de credite prin prisma performantelor manageriale, economice si financiare. Creditul aprobat va fi pus la dispozitia intreprinderii pe masura aparitiei necesarului de plati. Rambursarea creditelor pentru investitii se face conform contractului de credit; in general plata se face in transe(de preferinta regresive), putand exista si o anumita perioada de gratie. Dobanda se va plati lunar. Pe parcursul perioadei de angajare a creditului bancile procedeaza la analizele periodice asupra firmei si a obiectivului creditat. Acest control bancar se va face in toate fazele: in faza proiectarii, in faza constructiei, in faza exploatarii. In cazul in care se constata deteriorari ale activitatii economice a agentului economic creditat, bancile vor lua masuri de reducere a riscului de nerambursare, sau, in cazul producerii acestui risc, vor actiona pentru recuperarea ratelor ramase de rambursat prin valorificarea garantiilor depuse sau consemnate in contractul de creditare. Alaturi d ealte garantii aduse de agentul economic, garantia materiala a acestui credit este insasi investitia.

35

Situatia creditelor acordate de societatile bancare in anul 2005 agentilor economici pe activitati este prezentata in tabelul nr.7

Situatia creditelor acordate agentilor economici pe activitati

Tabelul nr.72005

Miliarde lei %Total credite agenti economici, din care: 11.541,2 100Activiate curenta 9.775,4 84,7Activitate investitii 1.269,5 11Activitate privatizare 496,3 4,3Sursa:BNR “Raport2005”

Asa cum se poate observa predomina creditele pentru activitatea curenta(84,4%).

B. Creditele consumativeSunt credite pe termen scurt sau cel mediu, acordate persoanelor

individuale si sunt destinate sa acopere costul bunurilor si serviciilor de care beneficiati prin reteau de comercializare si srevicii, sau pentru recreditarea creantelor in acest scop. Creditele consumative se acorda cu ample facilitati de catre banci, bucurandu-se de o dubla garantie, prin gajarea bunurilor de referinta si implicit prin regularitatea veniturilor debitorului, care asigura in general sursa de rambursare a ratelor datorate. In Franta asemenea credite se acorda pe termene de la 6 la 21 luni. Creditele consumative se acorda si pe baza cartilor de cerdit prin acordarea inui cerdit pe mai multe luni, obtinabil prin achizitia de marfuri si servicii cu ajutorul cartilor de credit. Elementele caracteristice ale acestui credit sunt: -se acorda in cadrul unei conventii stabilite intre parti; -permite consumatorului sa efectueze cumparaturile si sa obtina imprumuturile direct, asupra creditorului, fie indirect, fie prin cartile de credit, in momentul oportun pentru el; -consumatorul are posibilitatea sa efectueze plata fie in totalitate pentru creditul in curs, fie prin plati partiale, periodice, dupa posibilitati. In tarile dezvoltate distribuirea creditelor se face in pozitii relativ egale intre firme si familii, pe cand in Romania predomina inca cele acordate firmelor.

36

Clasificarea creditelor societatilor comerciale din punct de vedere al statutului juridic al bebeficiarilor, este prezentata in tabelul nr. 8

Clasificarea creditelor din punct de vedere al statutului juridic al beneficiarilor

Tabelul nr.82004 2005

Miliarde lei % Miliarde lei %Total credite, din care: 11.263,6 100 11.905,6 100Persoane fizice 8.571,6 76,1 9.631,6 80,9Persoane juridice 2.692 23,9 2.274 19,1Sursa:BNR “Raport annual 2005”

Bancile comerciale din Romania acorda credite atat in lei cat si in valuta, ponderea acestora in totalul creditelor acordate rezultand din tabelul nr.9

Clasificarea creditelor din punct de vedere al monedei in care au fost acordate

Tabelul nr.92005

Miliarde lei %Total credite, din care: 11.905,6 100Credite in lei 8.631,6 72,5Credite in valuta 3.274 27,5Sursa:BNR “Raport annual 2005”

Creditul in lei este preponderent (72,5%), bancile fiind preocupate pentru cresterea ponderii creditului in valuta.

37

Capitolul 2. Analiza de creditare a societatii S.C. ALDAR IMPEX S.R.L.

2.1. Analiza categoriilor de risc.

Functiile sistemelor traditionale s-au extins pe pietele nationale cat si pe cele internationale. Pietele financiare au devenit mai fragile, mai supuse hazardului. Aceasta a condus la o crestere accentuata a incertitudinii si in consecinta, la multiplicarea riscurilor specifice aparatului bancar. Numeroase evenimente au aratat ca problemele principale ca care se confrunta bancile rezulta din accentuarea riscurilor. Aceasta deoarece viitoarea evolutie a activelor ca si a costului pasivelor nu poate fi prevazuta cu acuratete. O latura semnificativa a performantei bancare o reprezinta si dimensionarea riscurilor. Cuplul rentabilitate-risc reprezinta cele doua laturi ale performantei. Bancile se confrunta cu o gama de riscuri, fiind domeniul cel mai sensibil din punct de vedere economic. Condiderarea acestor riscuri este un fapt necesar si important pentru fiecare banca, dar in conditiile amplitudinii procesului de recreditare, cunoasterea, evitarea si prevenirea lor este de o doeosebita revelanta la nivel national. Bancherii trebuie sa evaluze riscul inaintea acordarii imprumuturilor. Ei sunt in primul rand preocupati de riscul neonorarii, si in mod specific de posibilitatea ca solicitantul sa nu fie in masura sa-si achite obligatiile aferente creditului acordat. Riscul in activitatea de creditare prezinta doua forme:

A. Riscurile interne provenite din riscul clientului si aici intra risculinsolvabilitatii si riscul de lichiditate.

B. Riscuri externe care sunt: riscul ramurii unde activeaza firmacreditatat, riscul tarii si riscul politic, riscul economic(inflatia, legislatia), riscul social(somaj, greve, epidemii), catastrofe naturale(inundatii, cutremure, eri\uptii de vulcani).

1. RISCUL INSOLVABILITATII Riscul insolvabilitatii sau riscul neplatii la scadenta(risc de nerambursare) se manifesta ca urmare a neindeplinirii contractului de credit de catre client. El consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau deficientelor imprumutatului. Acest risc fie ca aduce o pierdere de capital definitiva, fie ca presupune o recuperare partiala si tarzie prin actiuni in

38

instantele juridice si un acestcaz,insolvabilitatea prejudiciaza interesele bancilor. Studiile americane si franceze intreprinse de Jaffe si Modigliani, Hester, Hodgaman si Coutiere au scos in evidenta determinantele sale. Riscul global al insolvabilitatii este o functie crescatoare a masei creditelor acordate si a ratei dobanzii, in timp ce oferta de credit este o functie descrescatoare a riscului. Deci, riscul de insolvabilitate creste pe masura ce, dimensiunile cresc. Mai mult, odata cu cresterea volumului creditului, cazurile de insolvabilitate cresc in proportie accelerata, expresie a faptului ca majorarea proportiilor creditului aduce in randul debitorilor un numar mult mai mare de persoane, potential insolvabile. Dimpotriva, restrangerea creditului conduce la scaderea cazurilor de insolvabilitate, intrucat in aceste imprejurari, in primul rand clientii cu solvabilitate indoielnica sunt exclusi de la creditare. Cresterea ratei dobanzii conduce la cresterea cazurilor de insolvabilitate a debitorilor bancilor intrucat, pe de o parte, cresterea obligatiilor debitorilor majoreaza in general, obligatiile beneficiarilor de credite, iar pe de alta parte, pentru ca acesti clienti apreciati ca riscanti au un regim de creditare specific, cu dobanzii mai ridicate. A rezultat din studiile citate ca riscul insolvabilitatii majorat determina o oferta de credit mica. Astfel, in ceea ce priveste pozitia ofertei de credit fata de insolvabilitate, trebuie sa constatam ca bancherul, fiind sensibil la riscul solvabilitatii, va avea el insusi un prag dincolo de care nu va forta acordarea de credite, independet de conditiile de dobanda extrem de favorabile. Deci exista de fapt o zona inelastica in relatia oferta de credit-risc de insolvabilitate. Fiecare banca se confrunta cu tendinte de anticipare, de conservare si de retinere in acordarea creditului, ceea ce inseamna mai multa siguranta. Pe de alta parte, bancile sunt interesate de valorificarea ofertei de credit pe care o are, ceea ce indeamna sas acorde unele credite, pe care ar fi trebuit, in mod normal, sa le refuze. Se impune deci o difuzare a riscurilor care limiteaa, in functie de fondurile proprii ale bancilor dimensiunile creditului ce se poate acortda unui singur client, astfel incat falimentul unuia dintre clienti sa nu afecteze echilibrul financiar al bancilor. Se impune o difuzare a riscurilor care limiteaza, in functie de fondurile proprii ale bancilor dimensiunile creditului ce se poate acorda unui singur client, astfel incat falimentul unuia dintre clienti sa nu afecteze echilibrul financiar al bancilor. Pentru prevederea riscului trebuie sa se analizeze temeinic imprumutatul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte: uman(competenta, moralitate), economice(situatia internationala, nationala, cadrul profesional, fenomene de conjunctura ale ramurilor din care face parte firma debitorului), financiare(situatia

39

financiara, cifrele de bilant, contul de profit si pierdere, indatorarea existenta, capacitatea de rambursare), juridice(forma juridica, legaturile juridice cu alte intreprinderi). Se poate actiona pentru diviziunea riscului prin colaborari cu alte institutii de credit. In prevenirea si evitarea insolvanilitatii e constituie masurio la nivelul macroeconomic. Astfel, in fiecare tara normele de functionare bancara promoveaza protejarea deponentilor, principalii furnizori de resurse ale bancilor, prin impunerea unor reguli menite sa imprime bancilor o anumita pozitie de echilibru in relatiile cu clientii si in masura sa contracareze efectele de insolvabilitate si sa le minimizeze urmarile. Asemenea dispozitii de reglementare cunoscute si sub numele de :norme prudentiale” sunt: -obligatia unui capital minim; -o anumita rata de acoperire a riscurilor exprimata ca un raport intre fondurile proprii nete si creditele acordate, ponderate dupa gradul de risc(8% potrivit prevederilor Normei COOKE); -o rata de diviziune a riscrilor care limiteaza, in functie de fondurile proprii ale bancilor, dimensiunile creditului ce poate fi acordat unui singur client astfel incat falimentul unuia dintre clienti sa nu dauneze esential echilibrului bancilor. Imprumuturile acordate de o banca unui singur debitor nu pot depasi, cumulate 20% din capitalul si rezervele societatii bancare respective. Dincolo de aceste norme generale, riscul insolvabilitatii trebuie sa fie luat in considerare in cadrul microeconomic al politicii de creditare pe care o aplica fiecare banca, in sfera optiunilor sale de creditare,in raport cu clientii sai. Gradul de risc este diferit in functie de natura clientului : agent economic, sau persoana particulara, si in functie de tipul creditului care, prin natura lui, asigura garntarea sau implica un grad avansat de risc. Pentru intreprideri(societati comerciale) cunoasterea amanuntita a conditiilor lor de functionare este in mod implicit si obligatoriu necesara ca o modalitate de prevenire elementara a riscurilor de insolvabilitate. Analiza debitorului presupune o cunastere profunda a situatiei din sfera lui de activitate: tendita de dezvoltare, evolutii conjuncturale si in mod deosebit trasaturile caracteristice ale firmei, factorii de crestere, evolutia profitului, a capitalului de rulment, a soldului contului la banca, a indicatorilor de solvabilitate si lichiditate. Atitudinea prudenta de prevenire si evitare desfasurata de banci diminueaza numarul cazurilor de insolvabilitate, dar nu le inlatura total. Pentru a asigura acoperirea pierderilor datorate insolvabilitatii debitorilor, bancile isi creaza o rezerva (provizion) pentru creante indoielnice, care in Franta dupa 1972 in numai 10 ani s-a majorat de 8 ori. Ele au reprezentat in medie in anii 1980-1985 peste 6% din costul

40

creditului. Este astfel evident ca riscul de insolvabilitate reprezinta pentru banci o problema de cost. Riscul insolvabilitatii poate fi apreciat cu ajutorul indicatorului riscului insolvabilitatii:

In categoria creditelor de calitate medie intra creditele in observatie, creditele substandard si creditele incerte. Creditele in observatie corespund grupei B de bonitate, creditele substandard grupei C, iar creditele incerte corespund grupei D. Creditele acordate grupei A sunt credite performante, in timp ce creditele acordate unor clienti care in prezent se situeaza in grupa E sunt credite clasificate drept pierderi. Cu atat indicatorul va avea o valoare mai mare, cu atat profitul bancii va fi mai mare, dar si rsicul va creste. 2.RISCUL LICHIDITATII (DE IMOBILIZARE) Riscul lipsei de lichiditate reprezinta pentru banci tot o chestiune de costuri; el rezulta din compararea activelor cu posibilitati de lichidare imediata cu depozitele care pot reprezenta o dimensiune posibila a solicitarilor creditelor. Bancile dispun de o lichiditate gratuita si de o alta care implica costuri. Lupta bancilor impotriva lipsei de lichiditati este lupta pentru minimizarea costurilor lor. Lichiditatea este posibilitatea bancilor de a asigura in orice moment efectuarea platilor cerute de creditorii lor. Aceasta inseamna pentru banci plati directe catre clienti in numerar, sau plati dispuse de clienti in favoarea altor banci,sau mai precis, catre alte firme care au conturi deschise la alte banci. Riscul de imobilizare survine la bancile care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni defectuoase a creditelor. Efectele negative ale unei asemenea situatii care il afecteaza major pe deponent pot fi prevenite prin admunistrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre banci. Bancile trebuie sa aiba suficiente detineri de numerar (bancnotele emise de banca de emisiune) sau suficiente depozite la banca de emisiune posibile a fi folosite pentru efectuarea de plati catre alte banci. Intr-un cuvant, au nevoie de moneda centrala. In mod obisnuit prin operatiunile curente bancile primesc fluxuri de moneda centrala in mod automat(si care-I revin gratuit sau ieftin), efect al serviciilor bancare desfasurate pentru clienti. Putem spune deci ca asigurarea lichiditatii este o problema de conjuctura si ca riscul de lipsa sde lichiditati, odata aparut, poate de regula, sa fie rezolvat operativ solicitand insa bancilor un effort de costuri, uneori ridicate. Deci problema, lipsei de lichiditati nu se pune in

41

sensul ca n-ar fi posibila obtinerea lichiditatii, ci a pretului ei, a costului de obtinere a acestor lichiditati. In acest context, bancile trebuie sa studieze permanent gradul lor de lichiditati folosind diferite procedee si sa fie astfel in masura sa evite cresterile nejutificate de costuri, in conditiile in care asigurarea lichiditatii nu este asigurata, sau,cu alte cuvinte, sa tina seama de costurile determinate de asigurarea lichiditatii atunci cand alte interese, de regula, profiturile mari preconizate, imping bancile sa incalce cerintele lichiditatii. Lipsa de lichiditate, desi este aparent un element de conjunctura, decurge ditr-o serie de corelatii structurale ale resursele si plasamentelorbancilor. Creditelor care se acorda, de regula prin banci angajeaza fonduri ce nu apartin bancii. De aici decurge necesitatea, in scopul unei ferme gestiuni a fondurilor, ce ii sunt incredintate, ca bancherul sa-si intareasca pozitia de creditor prin garantii personale sau reale. Riscul de lichidarepoate fi masurat cu ajutorul indicelui de lichiditate

Cu cat indicele de lichiditate va fi mai mare cu atat exista un risc mai mare de lichiditate.

2. RISCUL DE VARIATIE A RATEI DOBANZIIRiscul de variatie a ratei dobamzi se cocretizeaza in pierderile pe care le

pot inregistra bancile in urma modificarii dobanzii pe piata fata de dobanda stabilita in contractul prin care fie a atras resurse, fie a angajat resurse. In acest caz se va diminua puterea de cumparare a sumelor incasate de banci. Rata dobanzii practicata pe piata monetara este factorul determinant al nivelului dobanzilor la creditele pe termen scurt acordate de banci. Piata monetara este o piata intre banci si alte institutii financiare pe care bancile gasesc zilnic banii de care au nevoie pentru acordarea de credite, pe termen scurt. Banca Centrala intervine rareori pe aceasta piata primind sau acordand credite. Bancile comerciale, pot acorda credite, sau se pot imprumuta cu fonduri pe diferite termene constituind garantii in efecte financiare pe care le pun in gaj, sau mobilizeaza creditele de la Banca Centrala. Nivelul dobanzii pe piata pe care monetara este un cost marginal de finantare, denumit si cost de oportunitate a creditelor pe termen scurt. Acest nivel al dobanzii se stabileste in functie de cererea si oferta de bani, care fluctueaza zilnic constituind, de fapt, o rata a dobanzii de echilibru.

42

Riscul ratei dobanzii este consecinta activitatii de intermediere financiare. Maniera in care bancile isi structureaza activele si pasivele determina pozitia riscului ratei dobanzii. Exemplul cel mai frecvent este cel al ueni banci ce finanteaza active pe termne lung cu dobanda fixa din pasivele pe termen scurt sau cu dobanda variabila. Avand in vedere faptul ca dobanzile pentru termene scurte sunt mai mici decat dobanzile pe termene lungi, asemenea banci obtin profituri luand cu imprumut de pe pietele cu termene scurte si dand cu imprumut pe piete cu termene lungi. Consecinta acestei strategii este faptul ca banca isi asuma un risc al ratei dobanzii. Atunci cand dobanzile pe termen scurt cresc, creste si costul fondurilor atrase in timp ce dobanzile castigate din activele pe termen lung raman relativ fixe. In aceasta situatie marja dintre castigul din active si costul pasivelor poate deveni negativa. Chiar daca ea ar fi pozitiva, venitul net din dobanzi al bancii va fi insuficient sa acopere cheltuielile generale ale bancii, fapt ce duce la pierderi care vor eroda capitalul. In majoritatea bancilor, estimarea riscului ratei dobanzii se face apreciind in ce fel anumite schombari ale ratei de dobanda vor afecta castigurile bancilor. Riscul ratei dobanzii se exprima prin rata gradului de sensibilitate.

Pentru a preveni pierderile ce pot apare din producerea riscului prevazut bancherii trebuie sa recunoasca si sa indentifice riscurile ce insotesc orice propunere de credit sa asigure o micsorare/eliminare corespunzatoare a celor riscuri, sa conduca cu flexibilitate analiza de credit luand in considerare cu atentie orice contestatie sau eliminare, sa aprobe sau sa refuze propunerile clientului in concordanta cu structura organizationala stabilita de administrare a creditului. Cum orice credit reprezinta in ultima instanta un plasament intr-un activ riscant bancile trebuie sa-si evalueze riscul respectivsi sa-l gestioneze. Una din masurile ce pot fi luate de banci pentru prevenirea riscului este evaluarea performantelor financiare ale agentului economic. Pentru aprecierea performantelor financiare ale agentului economic, s-a stabilit un set de criterii economice si de organizare . Nivelul fiecarui indicator este punctat dupa grila iar prin insumarea punctelor acordate fiecarui indicator se obtine un punctaj total pe baza caruia agentul economic este incadrat in una din cele 5 categorii, astfel: CATEGORIA”A” –In cazul in care performantelor financiare ale clientului sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a ratelor si a

43

dobanzilor, prefigurandu-se mentinerea acestor performante si in perspectiva. CATEGORIA”B” –in cazul in care performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot fi mentinute la acest nivel in perspectiva mai indelungata. CATEGORIA”C” –in cazul in care performanta financiare sunt satisfacatoare dar se constata o evidenta tendinta de inrautatire a acesstora. CATEGORIA”D” – in cazul in care performanta financiara este scazuta si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp. CATEGORIA”E” –in cazul in care se constata ca perormantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca ratele si dobanzile nu vor fi platite.

Aprecierea serviciului datoriei

Aprecierea serviciului datoriei se face in functie de modul in care fiecare client isi respecta termenele de achitare a ratelor si a dobanzilor datorate. Serviciul datoriei poate fi apreciat ca fiind “Bun”,”Slab” sau “Necorespunzator”. Clasificarea creditului Performantele financiare se coreleaza cu serviciul datoriei in vederea incadrarii fiecarui agent economic, in una din cele 5 categorii de credit : Standard; In observatie; Substandard; Indoielnic si Pierdere dupa matricea de mai jos.

? BUN SLAB NECORESPUNZATORA Standard In observatie SubstandardB In observatie Substandard IndoielnicC Substandard Indoielnic PierdereD Indoielnic Pierdere PierdereE Pierdere Pierdere Pierdere

Credite standard: sunt acele plasamente ce nu implica, riscuri in adminstrarea datoriei si care se acorda clientilor solvabili pentru afaceri bune. Credite in observatie: sunt cele acordate clientilor cu rezultate economico-financiare foarte bune dar care in perioade scurte de timp intampina greutati in rambursarea ratelor scadente si a dobanzilor aferente. Credite substandard: sunt acele plasamente ce prezinta dificiente si riscuri clare, care pericliteaza datoriei, fiind insuficient protejate de

44

valoarea neta a capitalului si/sau capacitatea de plata a beneficiarului de imprumut. Credite indoielnice: rambursarea sau lichidarea lor pe baza conditiilor, valorilor si garntiilor existente este foarte incerta fiind practic neprotejate sau protejate intr-o mica masura de valoarea realizabila a garantiei lor. Credite pierdere: sunt acele credite ce nu pot fi restituite bancilor. Linia ar putea demara “zona zoster” a creditelor neperformante. Bancile comerciale din Romania crediteaza numai agentii economici care se incadreaza in categoria A sau B. Clasificarea portofoliului de credite al bancilor efectuata la 31.12.2005, este prezentata in tabelul nr.10

Clasificarea comparativa a portofoliului de credite

Tabelul nr.10Categoria de credit 31.12.2005

% Miliarde leiStandard 86,7 10.322,16In observatie 7,7 916,73Substandard 2,8 333,36Indoielnic 0,9 107,15Pierdere 1,9 226,2TOTAL 100 11.905,6Sursa:BNR “Clasificarea portofiului de credite”decembrie2005

Un aspect al creditelor neperformant este identificarea, pragului considerat periculos al acestor credite ale unei banci. Uzanta internationalaplaseaza fondurile proprii si plasamente in active riscante intr-un raport de 1 la 8, cel mult 10%. In Romania, insa, cele mai multe banci au plasamente care depasesc cu mult acest raport pentru ca bancile noastre na au o gama larga de produse financiare in care sa-si plaseze banii. Situatia acestor credite neperformante fiind delicata,statul, prin Minsterul Finantelro, a acceptat ca masura de prevenire si acoperire a risculuide nerambursare constituirea, de provizionare de risc, prin deducerea, lor din profitul impozabil, fiind acceptate drept cheltuieli.

2.2. Etapele acordarii creditelor de catre bancile comerciale din Romania agentilor economici.

45

1) Plafonul disponibil DA NU-se amana cererea

2) Discutii-conditii de acirdare intocmirea fisei de evaluare a agentului economic DA NU-se comunica solicitantului imposibilitatea acordarii creditului 3) Cerere de credit 4) Comunicarea conditiilor de acordare a creditului(suma, termen, dobanda, garantii) Solicitarea documentelro necesare.

5) Acceptarea conditiilor de catre client DA NU-solicitantul renunta la credit

6) Analiza de creditare -analiza nonfinanciara -analiza economico-financiara DA NU-solicitantul renunta la credit

7) Verificareaexistentei faptice si scriptice a garantiei colaterale DA NU-inspectorul de credite propune solicitantului: -majorarea garantiei -diminuarea creditului 8) Referat avizat sef serviciu-propune DA NU-se comunica motivul refuzului

9) Avizare director DA NU-se counica motivul refuzului

10) Analiza si aprobare in Comitetul de credit de competenta unitatii teritoriale DA NU-se comunica motivul refuzului 11) Analiza si aprobare in Comitetul de credit si/sau Consiliul de Administratie de competenta centralei inaintatade Directia de credite

46

DA NU-se comunica motivul refuzului

12) Inregistrarea si inscriptioanrea contractului de garantie imobiliara/mobiliara la Judecatoria teritoriala DA NU-nu se angajeaza creditul

13) Asigurarea bunurilor prin incheierea contractului si cesionarea drepturilor de despagubire in favoarea bancii DA NU-nu se angajeaza creditul

14) Intocmirea contractului de credit DA

15) angajarea creditului -prin cont curent de incasari si plati; -prin cont separat de imprumut. Creditarea agentilor economici se efectueaza atat pe baza elementlor nonfinanciare, cat si a activitatii economico-financiare realizate si prognozate.

Schema analizeide creditare este urmatoarea: ANALIZA ELEMENTELOR NONFINANCIARE

ANALIZA SITUATIEI ECONOMICO-FINANCIARE :-analiza bilntului -analiza contului profit -indicatorii economico- financiari

DETERMINAREA RISCULUI DE FALIMENT: -punctaj “Z”

LINIE CREDIT -credit afacere DETERMINAREA NIVELULUI determinarea -plan afacere LINIE DE CREDIT necesarului de credit

CAPACITATEA DE capacitatea de -prognoza flux numerar, RAMBURSARE rambursare la data rambursarii

47

2.3. Analiza nonfinanciara.

Analiza nonfinanciara presuoune constituirea unei baze de informatii de natura economica, sociala,politica, de piata, care permite cunoasterea unor fenomene ce pot genera riscuri in activitatea agentilor economici.

a. Factorii interni se regera la aspecte proprii de care depinde activitatea

agentului economic. Analiza aceatora, se refera in principal la:1. Sectorul de activitate. Este important a cunoaste si a culege

informatii din sectorul in care agentul economic isi desfasoara activitatea pentru a putea evalua riscul de ramura, studiind factori: -gradul de industrializare; -locul ocupat de agentul economic in cadrul ramurii industriala, respective; -profitabilitatea si competitivitatea ramurii industriale; -nivelul costurilor fixe(ridicate sau scazute); -modificari ale capitalului.

2. Managementul presupune identificarea elementelor ce, definescreputatia, calificarea, experienta in conducere. In analiza se va urmaridepistarea urmatoarelor aspecte:

-daca, directorul general detine si functia de pressedinte; -daca directorul general nu are pregatire superioara de specialitate si

experienta in domeniul de activitate; -daca directorulgeneral nu rea cota de participare la capitalull social; -daca exista sau nu nivele intermediare de conducere; -daca nu exista perocupare a directolui general de prergatire a unui

succesor la conducerea societatii.

3. Strategia Strategia dezvoltarii societatii trebuie cunoscuta si analiata pentru a putea aprecia riscurile viitoare. Acestea se refera la : -gradul de dezvoltare si extinrdere compartiv cu potentialul propriu al societatii; -posibilitatea de comercializare a produselor si serviciilor realizate de societati; -posibilitatea de prezentare si reclama a produselor si serviciilor; -posibilitati de adaptare a activitatii societatii la cerintele actuale ale pietei interne si externe;

48

-posibilitati de pregatire si specializare a personalului operativ.

4. Contabilitatea Pentru activitea pe care o desfasoara agentul economic este obligat sa

conduca contabilitate proprie si sa respecte prevederile legale in vigoare. In acest sens se va urmari: -capacitatea agentului economic de prognozare si fundamentare a veniturilor si cheltuielilor; -posibilitatea determinarii costului pe produs; -posibilitatea stabilirii cheltuielilor fixe in costulu productiei.

b. Factorii externi. Factorii esterni sunt independenti de agentuleconomic si tin de:

1. Privirea generala macroeconomica;2. Tenditele legislative;3. Tenditele sociale;4. Tendintele politice.

1. Nivelul general al activitatii economice determina, conjuncturamacroeconomica ce influenteaza agentul economic. Aceasta are impact asupra nivelului somajului, asupra masei monetare di economie, asupra fondurilor disponibile pemtru investitii, asupra venitului statului din diferitele forme de impozitare. De obicei in perioade de avant economic, somajul csade, veniturile cresc, populatia are multi bani si cheltuielile din impozite si taxe cresc. Periadele de recensiune, au un efect negetiv asupra veniturilor, asupr impozitelor si disponibilitatilor alocate pentru investitii, iar somajul creste. Toti agentii economici sunt afectati de schimbarile din economia nationala, de tranzitia la lat tip macroeconomic.

2. Legislatia cu modificarile ei are un impact semnificativ asupramodului in care agentul economic isi deruleaa afacerile. Astfel, noile masuri legislative legale de accelerare a privatizarii sau din domeniul mediului au necesitat cheiltuieli crescute de capital din parte agentilor economici infiintati in aceasta perioada. Modificarile legislative pot aduce noi concurenti de piata sau pot aduce chiar stabilitatea intr-o anumita ramura industrila.

3. Tendintele sociale influenteaza cererea pentru produse si serviciispecifice in mai mare masura decat producatorii mari de multe produse si servicii.

In conditiile in care agentul economic devine mai complex si sofistica in activitate, creste cererea de anumite produse(obiecte de

lux, calatorii in strainatate, mobila scumpa) ceea ce duce la cresterea cifrei de afaceri a agentilor care au posibilitatea de satisface aceste cereri.

49

4. Tendintele politice trebuie luate in calcu la analiza nonfinanciara a

agentului economic deoarece schimbarile politice ce isi au izvorul in politicile guvernamentale pot modifica radical mediul social economic, in care agentul se incadreaza. Astfel pot exista urmatoarel riscuri: -riscul decurgand din nationalizarea incvestitiilor; -riscul ce deriva din politica tarifara a statului ; -riscul determinat de neapicarea regimului preferential; -riscul de tara.

2.4. Analiza economico-financiara.

Prezentarea agentului economic Societatea Aldar Impex SRL, solicita de la o banca un credit pe termen scurt(3luni) in suma de 50 milioane lei pentru productie. S.C. Aldar Impex S.R.L., este un client mai vechi al bancii, ea a mai obtinut credite in perioada anterioaras pe care le-a rambusrsat conform graficului prevazut in contractul de credit. Obiectul de activitate al societatii este prelucrarea si comercializarea de produse chimice utilizate in gospodrie, de tupul detergentilor, solutii pentru zugraveli, coloranti. Documentatia de credit este formata din urmatoarele:

a. cererea de creit in lei;b. hotarara judecatoreasca de infiintare;c. statutul societatii comerciale;d. contractul de societate;e. certificatul de inmatriculare la Rigistrul Comertului;f. bilantul contabil pe anul precedent vizat de Administratia

Financiara;g. situatia rezultatelor financiare si a patrimoniului pe ultimul;

semestru vizat d4 Administratia Financiara;h. balantele de verificare pe ultimile 4 luni, semnate de reprezentantii

legali ai societatii;i. bugetul de venituri si cheltuieli pe total active si pe afacere semnat

de reprezentantii legali ai societatii;j. evolutia fluxului monetar;k. documentele pentru confirmarea proprietatii supar garantiilor

creitului solicitat;l. certificatul de sarcini sau extrasul de cartea funciara la zi asupra

garantiilor mobiliare;m. raportul de expertiza efectuat de evaluatori autorizati.

50

Bgetul de venituri si cheltuieli de firma pentru trimestrele III si IV este prezentat in tabelul nr.11

Tabelul nr.11Bugetul de venituri si cheltuieli

DENUMIRE TRIM.III TRIM IVI. Total venituri 25.508.400 25.580.000 Din care:1. Venituri de expoatare 11.478.780 11.511.000Din care-productie vanduta 10.203.360 10.232.0002. Venituri financiare 3.826.260 3.837.0003. Venituri exceptionale II. Cheltuieli totale 15.470.000 15.513.8001. Cheltuieli pt. exploetare 6.188.000 6.205.520Din care:-mateiale 3.875.000 3.878.450-impozite 773.500 775.680-salarii 1.701.700 1.706.518-amortizare 1.082.900 1.085.9662. Cheltuieli financiare 1.392.300 1.396.242-dobanda 464.100 465.4243. Cheltuieli exceptionale 4. Profit brut 10.038.400 10.066.2005. Impozit pe profit(16%) 1.606.144 1.610.592III. Rezultatul net 8.432.256 8.455.608al exercitiului

Din documentatia primita detinem urmatoarele informatii: Plan aprovizionare trim III :3.968.450 mil lei Plan de desfacere trim III:10.232.000 mil lei Plan de productie trim. III: 505mil lei Furnizorii debitori in sold se recupereaza in trim.III Contractele de desfacere pe trim. III prevad plata la 30 zile de la livrare

in transe egale. Structura soldului la “clienti” de 15.219.995 leinu cupride creante mai

vechi de 30 de zile. Contractele de aprovizionare in transe egale prevad plata la 60 de zile cu exceptia afacerii propuse care prevede plata imediata.

51

In trimestrul III sunt rambursate credite pe termen scurt de 10 mil lei. Din planul de aprovizionare pe trim. III rezulta o plata de 1.800.000lei. Se diminueaza postul “alte creante” cu 4.100.000 lei Cresc datoriile catre salariati cu 660.000lei. Garantia propusa corespunde normelor de creditare si este constituita dintr-un imobil evaluatla 75mil lei, a cerei valoare acopera creditul si dobanda de peste 125% (procentul minim stabilit prin nirme).

2.4.1. Analiza economico-financiara a bilantului contabil si a contului de profit si pierdere.

Analiza financiar-cintabila urmareste sa evidentieze modalitati de realizare a echilibrului financiar pe termne scurt, treptele de acumulare baneasca si rentabilitatea activitatii agentilor economici.

Analiza situatiei economico-financiare a agentilor econmici se realizea

pornind de la balantele de verificare contabila pe ultimele 4 luni. A. Analiza bilantuli contabil Bilantul contabil constituie o sursa de informatii cu ajutorul caruia se poate stabili un diagnostic aupra situatiei financiare si rentabilitatii intreprinderii. Bilanturile contabile aferente lunilor aprilie-iulie s-au intocmit pe baza balantalor de verificare prezentate de societate. Analiza financiara impune o regrupare a posturilor din bilantul contabil. Bilanturile financiare astfel structurate ofera o imagine de ansamblu asupra echilibrului financiar dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. Bilantul financiar permite calculul a trei indicatori financiari si o prima diagnosticare a activitatii agentilor economici. 1.Fondul de rulment net global ca indicator privind resurselepermenete a activelor circulante, reprezinta partea din capitalul permanent care poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante cu lichiditati pe termen mai mic de un an, fata de datoriile cu exigibilitate pe termen mai mic de un an. 2.Necesarul de fond de rulment se calculaza astfel: Necesarul de fond de rulment =[stocuri+creante(exclusiv cele financiere) (NRF) +active de regularizare]-(datorii pe termen

52

scurt+pasive de regularizare). Necesarul de rulment de fond reprezinta partea din activele circulante(stocuri si creante) neacoperita de pasive curente (obligatii pe termen scurt). Valorile calculate pentru cele 4 luni sunt urmatoarele: aprilie(mii lei) mai(mii lei) iunie(mii lei) iulie(mii lei)

Stocuri +creante+active de regulrizare =26.492 =49.554 =59.497 =63.987

Datorii pe t. scurt+pasive de regularizare =25.705 =47387 =52.398 =42.859

N.F.R. =787 =2.167 =7.099 21.128

In cele 4 luni analizate necesarului de fond de rulment este pozitiv ceea ce semnifica un surplus de nevoi temporarein raport cu sursele temporare posibile de imobilizat. Aceasta situatie poate fi considerata ca fiind normaloa fiind rezultatul dezvoltarii concretizata prin cresterea cifrei de afaceri de la 78.056 mii lei in aprilie la 261.290 mii lei la iulie, care determina, cresterea nevoii de finantare.

3. Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei

activitati eficiente, poate fi calculata in doua variante: Trezoreria neta(TN) = Disponibilitati-Datorii financiare(credite pe t. scurt)

Trezoreria neta(TN) = Fondul de rulment - Necesarul de fond de net global rulment

Valorile calculate pentru cele 4 luni sunt urmatoarele: aprilie(mii lei) mai(mii lei) iunie(mii lei) iulie(mii lei)

Fond rulment net global =2.769 =8.316 =11.764 =22.283

Necesarul de fond de rulment =787 =2.167 =7.099 =21.128

53

T.N. =1.982 =6.149 =4.665 =1.155

In cele 4 luni analizate trezoreria neta, este pozitiva, ceea ce este rezultatul echilibrului financiar al agentului economic concretizat in disponibilitai bannesti in contul de la banca si in casa.

C. Analiza Controlului de Profit si Pierdere Contul de profit si pierdere este un cont de rezultate si reflecta modul in

care au fost utilizate resursele materiale si umane. Pe baza contului de rezultate se poate determina capacitatea de autofinantare. Aceasta reflecta, potentialul financiar de crestere economica a societatii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor aferente. Contul de profit si pierdere, sintetizeaza fluxurile economice respectiv cheltuielile si veniturile, perioade de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare financiare si exceptionala. Analizand capitolele din contul de profit si pierdere s-a sesizat in ce masura rezultatul financiar al agentului economic a fost generat din activitatea de exploatare financiara sau exceptionala. Asa cum se poate observa atat marja comerciala cat si productia exercitiului au o evolutie crescatoare pe perioada aprilie-iulie. Deoarece firma lucreaza cu credite bancare din activitatea financiara detine poierdere dar profitul obtinut din activitatea de exploatare este sificient pentru a acoperi aceasta pierdere. In ceea ce priveste activitatea exceptionala aceasta este neglijabila cheltuielile excetionale provenind din cheltuielile cu amortizarea imobilzarilor. 2.4.2.Punctajul “Z”

Punctajul “Z” reprezinta o metoda de evaluare si previziune a riscului de faliment care are la baza analiza statistico-matematica a unor indicatori specifici activitatii fiecarui agent economic. Punctajul “Z” presupune calcularea a 5 indicatori, ponderarea si insumarea acestora. Indicatorii utilizauti in analiza multivariabila sunt urmatorii:

Acest indicator arata ponderea activelor circulante acoperite in total active si indica masura flexibilitatii firmei. Cu cat capitalul este mai mare,

54

cu atat activitatea agentului economic este mai flexibila. Daca ponderea este apropriata de 1 inseamna un capital circulant mai mare, deci capacitatea agentului economic ca prin accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante sa obtina un profit mai mare cu o pondere redusa a cheltuielilor constante in total cheltuieli.

Active circulante(curente)=(stocuri+devieri favorabile)+numerar si echivalente in numerar+debitori+alte active

Obligatii(pasive curente)=creitori+imprumuturi pe termen scurt

Acest indicator masoara posibilitatea de finantare interna, capacitatea agentului de a genera numerar din interiorul afacerii. Cu cat aceasta pondere este mai mare, indicatorul este mai bun.

Acest indicator reflecta rentabilitatea activitatii desfaurate de agentul economic.

Acest indicator exprima in ce masura datoria este acoperita de capital.

Acest indicator exprima eficienta folosirii activelor. Pentru ca rezultatul acestei metode sa reflecte realitatea, punctajul “Z” al unei altei firme similare(din aceeasi ramura de activitate).

Z=1,2X1+1,4X2+3,3X3+0,6X4+1X5

Z<1,8-riscul de faliment este mare Z>3-riscul de fliment este mic, activitatea este rentabila. 1,8<Z<3-activitetea se afla intr-o zona neutra. Incerta, necesitand o analiza detaliata a fiecarui indicator in parte. In decizia de acordare a unui credit, punctajul”Z”este un instrument de analiza, ce trebuie completat si cu alti indicatori economico-financiari In cazul societatii analizate valorile indicatorilor si a punctajului “Z” pentru perioada aprilie-iulie, calcule sunt urmatoarele.

Ianuarie Fbruarie Martie Aprilie X1 -0,02 0,09 0,13 0,28 X2 0,25 0,25 0,27 0,42 X3 0,16 0,20 0,23 0,38

55

X4 0,29 0,31 0,35 0,67 X5 2,63 2,24 2,75 3,18 Z 3,66 3,55 4,26 6,38

Din valorile prezentate mai sus rezulta urmatoarele: X1-care masoara flexibilitatea firmei are tendinta crescatoare de la luna aprilie candinregistra valoare negativa obligatiile fiind mai mari decat activele circulante din luna iulie. X2-are o tendinta crescatoare firma marindu-si capacitatea de finantre interna in aceasta perioada. X3-rentabilitatea firmei practic s-a dublat in luna iulie(0,38) fata de aprilie(0,16). X4-nivelul de indatorare al firmei in aceasta perioada marindu-sefondurile proprii. X5-randamentul activelor are o tendinta crescatoare dublandu-se in luna iulie fata de luna aprilie. Z-are si el o tendinta crescatoare mentinandu-se peste valoarea 3 in toate lunile analizate ceea ce indica un risc de faliment al firmei mic, activitatea acesteia fiind rentabila. De remarcat este faptul ca evolutia crescatoare a punctajului “Z” este rezultatul evolutiei crescatoare a tuturor indicatorilor X1-Z5, in aceasta perioada.

2.4.3. Indicatorii economico-financiari prezentarea si interpretarea lor.

1.Indicatorii profitabilitatii si performantei a)Cresterea vanzarilor :

Acest indicator exprima evolutia cifrei de afaceri care in perioada analizata a crescut de la 78 mii lei in aprilie la 164 mii lei in iulie.

b)Marja profitului brut = x100 Acest indicator indica rentabilitatea agentului economic, cat profit obtine la 100lei vanzari si are o evolutie crescatoare da la 8,8% in aprilie la16,4% in iulie, media fiind de 13,3%, destul de buna.

56

a) Marja profitului brut din exploatare

Exprima cat profit brut se obtine din activitatea de baza la 100 lei cifra de afaceri. Si acest indicator are o evolutie buna inregistrand o crestere de 14,25% in aprilie fata de 19,05% in iulie, media fiind de 17,1%.

b) Marja profitului net

Arata cat profit net se obtine la 100lei vanzari. La fel ca si marja profitului brut si marja profitului net are evolutie crescatoare, valoarea medie a acestuia fiind de 8,2%.

e)Rentabilitatea capitalului

Arata ca utilizarea ca eficienta capitalului investit este foarte buna variind de la 92,46% in luna aprilie la 148,54% in luna iulie, media fiind de 127,60%. Ca o concluzie a interpretarii indicatorilor profitabilitatii si performantei se poate aprecia ca situatia economico-financiara a agentului economic are o dinamica pozitiva.

2. Indicatorii eficientei

a) Rotatia activelor nete

Indicatorul masoara efikcienta activitatii interne si are valori aproximativ egale in cele 4 luni analizate, media fiind de 9,6 (cifra de afaceri este de aproximativ 10 ori mai mare decatcapitalul propriu).

b) Rotatia stocurilor

, unde n

este numarul de luni. Arata numarul de zile in care se realizeaza un circuit al stocurilor si variaza de la 35 zile in aprilie la38 zile in iulie, media fiind de 39zile. c)Rotatia debitorilor(clientilor)

57

Arata numarul de zile in care sunt incasate facturile pentru marfurile expediate si variaza de la aproximativ 5 zile in aprilie la 10 zile in iulie , media fiind de 8 zile, deci incasarea clientilor se face destul de rapid, numarul de zile creditare acordate de agent clientilor sai fiind destul de redus, majoritatea se incaseaza odata cu livrarea marfurilor. Prin insumarea numarului de zile de stationare in stocuri al clientilor se obtine durata de realizare a activelor circulante care in acestca caz are o vaoare medie de aproximativ 47 zile.

c) Rotatia furnizorilor

Arata numarul de zile in care se platesc furnizorii pentru aprovizionarile efectuate(creditul acordat de furnizori agentului economic)si variaza de la 4 zile la maxim12 zile in luna iunie, media fiind de 6 zile, deci agentul economic este nevoit sa-si achite furnikzorii destul de repede, oeriada de creditare, primita de la furnizorii sai fiind aproximtiv egala cu cea acordata clientilor sai, ambele fiind in limite normele.

e)Indicele de utilizare al activelor circulante

Arata ce vanzari s-au obtinut utilizand 100 lei active circulante si are o valoare medie de 321% fiind mai mare de limita minima de 100% valoarea cea mai mare se inregistreaza in luna iulie cand perioada de rotatie a stocurilor si cea de incsasare a debitorilor inregistreaza valori mici.f)Indicele de elesticitate a structurii bilantului

Prezinta capacitatea agentului economic de a se adapta la cerintele pietei. In toate lunile analizate valoarea acestui indicator este cu mult mai mare decat limita minima 1, media fiind de 8,1 ceea ce inseamna ca agentul economic se poate adapta rapid la cerintelr piete, activele circulante parcurgand mai repede ciclul de bani-marfa-bani.

3. Indicatorii rentabilitatii a) Rentabilitatea activelor

Indica utilizarea eficienta a activelor imdunatatindu-se de la o luna la alta de la 36%(aprilie) la 72%(iulie), media fiind de 40%.

58

b)Costul fondurilor

Ne arataca agentul plateste in medie 144 lei surse atrase si imprumutate.

c)Rentabilitatea fondurilor proprii

Ne arata ca profitul activitatii este generat in special de fondurile proprii variind de la 92% in aprilie la 149% in iulie.

d)Rentabilitatea fondurilor atrase

Ne arata ca aproximativ 50% din profitul activitatii este generat de fondurile atrase si imprumutate.

4. Indicatorii lichiditatii a)Lichiditatea patrimoniala

Acest indicator indica capacitatea firmei de a satisface angajamentul pe termen scurt. In general acest indicator este favorabil cand raportuleste mai mare decat 1. in cazul de fata valorile indicatorului sunt supraunitare in toate lunile analizate cu exceptia lunii aprilie(0,97 aprox.1)avand evolutii crescatoare de la 1.11(aprilie) la 1,45(iulie), societatea avand o activitate buna deoarace activele depasesc datoriile pe termen scurt..

b)Lichiditatea imediata

Reflecta capacitatea agentilor economici de a-sdi acoperi imediat datoriile si este apreciat favorabil cand este peste 0,6, in cazul societatii studiate lichiditatea imediata are valori mai mici decat 0,6 , dar evolutia este crescatoare de la 0,21(aprilie) la 0,55-0,6(iulie).aceste valori sunt justificate si de faptul ca societatea incaseaza repede debitorii, iar numerarul nu se pastreaza in casa sau in contul de la banca fiind transformat in marfuri

59

5. Solvabiliatea patrimoniala Solvabilitaea patrimoniala exprima gradul in care fiecare agent economic asigur cu capital propriu acoperirea datoriilor pe termen scurt, mediu si lung.

Solvabilitatea poate fi apreciata pozitiv daca coeficientul este peste 0,5 limita minima fiindf de 0,3. In cazul societatii analizate solvabilitatea are valori sub limita minima de 0,3 in lunile aprilie, mai, iunie, capitalul propri al firmei fiind mic in comparatie cu total pasiv, imbunatatindu-se in luna iulier cand are valoarea de 0,4-0,3.

6. Gradul de indatorare.

Acest indicator exprima ponderea datoriilor totale in total pasiv, limita maxima admisa fiind de 0,7. solvabilitatea si gradul de indatorarea sunt doi indicatori complementari suma lor fiind egala cu 1. Ca o concluzie se poate aprecia ca situatia economico financiara a firmei este buna, dar tinand cont de faptul ca gradul de indatorare al firmei este mai mare decat limita maxima de 0,7 banca trebuie sa solicite garantii materiale asiguratorii in procent de 150%. Pe baza indicatorilor calculati si a criteriilor neeconomice se imtocmeste fisa de evaluare a performantelor economico-financiare ale societatii Aldar Impex SRL.

2.5. Negocierea si aprobarea creditului, incheierea cintractului de credite, rambursarea creditului.

Negocierea creditului Pe baza concluziilor favorabile rezultate din analiza economico-financiara a activitatii agentului economic din perioadele anterioare si cea prognozata, a portofoliului de contracte si comenzi, a garantiilor materiale asiguratorii, banca negoiciaza cu solicitanntul de credite urmatoarele : a)Destinatia creditului- creditul se acorda cu destinatie precisa pentru desfasurarea activitatii prevazute in statutul societatii. b)Volumul creditului-acesta se determina in functie de : -datele stabilita conform fluxului de numerar, planului afacerii, avand ca baza previziunile din bugetul de venituri si chektuieli si portofoliulde comenzi si contracte ;

60

-volumul si tipul garantiilor materiale asiguratorii care sa permita acoperirea integrala a creditului solicitat si a dobanzilor aferente ; -volumul incasarilor prognozate la data rambursarii care sa asigure sursa certa de parcurgere a creditului si dobanzilor aferente. c) Perioada de acordare a creditului- se fetermina avand in vedere necesarul de plati al agentului economic, corelat cu capacitatea de rambursare conform fluxului numerar in cazul liniei de credit, sau pe o perioada egala cu perioada aferenta unei singure rotatii a activului circulant creditat, in cazul creditului pe afacere. d) Modalitatea de acordare a creditului- creditul se acorda prin contul curent sau prin contul separat de imprumut, in functie de natura creditului solicitat. Platile din credit se efectueaza direct din conturile de mai sus, prin virament, utilizand instrumentele d edeconectare convenite prin contractul de credit. Eventualele plati in numerar se efectueaza cu respectarea prevederilor Ordonantei nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare.

d) Sumele si termenele de efectuare a platilor din credit- in cazul limitei de credit angajarea se efectueaza in limita plafonului aprobat, conform necesarului de plati al agentului economic.

e) Termenele de rambursare a creditului- se satbilesc in functie determenele prevazute pentru realizarea incasarilor, conform contractelor de desfacere ale agentilor economici si bugetului de venituri si cheltuieli.

f) Nivelul dobanzilor si comisioanelor- este cel comunicat prin circularele emise de banca. Se convine cu agentul economic asupra clauzei privind dreptul bancii de a modifica nivelul dobanzilor, ori de cate ori pe parcursul creditarii se impune aceasta.

g) Garantiile materiale- se negociaza cu solicitantul de credite tipul si

valoarea garantiilor materiale, precum si cota de risc care poate varia in functie de nivelul indicatorilor economico-financiari. Garantiile sunt indivizibile si nu se pot instraina pana la data lichidarii integrale a creantelor.Aprobarea creditului si incheierea contractului de credit.

Documentatia de credit si referatul de acordare a creditului intocmit de inspector si insusite de seful serviciului credite, se apreciaza spre aprobare, Comitetului de credite al unitatii bancare teritoriale. Referatul trebuie sa cuprinda toate aspectele analizate legate de creditul solicitata.

Dupa parobarea credituluipotrivit competentelor, unitatile bancii procedeaza impreuna cu agentul economic, la incheierea, inregistrarea si inscriptionareala Judecatoria teritoriala a contractelor de ipoteca si/sau a

61

contractelor de garantie mobiliara, precum si la definitivarea si semnarea contractului de credit.

Contractul semnat inra in vigoare numai dupa prezentarea contractelor de asigurare a garantiei colaterale si cesionarea drepturilor din despagubiri in favoarea bancii. Angajarea creditului.

Modalitatea de angajare a creditului de catre agentul economic este cea stabilita prin contractul incheiat. Agentii economici trebuie sa utilizeze creditul conform destinatiei aprobate si al termenelor stabilite in contract.

Platile din credit se efectueaza numai dupa verificarea documentelor de plata si vizarea acestora de catre inspectorul de credite.Ranbursarea creditului.

Bancile urmaresc in permanenta respectarea de catre agentii economici a conditiilr avute in vedere la aprobarea creditelor, pentru a se asigura rambursarea integrala si la termenele stabilite, potrivit obligatiilor asumate prin contractele de credit.

Operatiunea de rambursare la data scadentei creditului (ratei de credit) se efectueaza potrivit graficului de rambursare.

Rambursarea se poate efectua si inaintea scadentei din initiativa debitorului pe baza cererii acestuia cu acceptul bancii sau din initiativa bancii, in cazul in care agentul economic nu respecta clauzele stabilite in contractul de credit.

In cazul nerespectarii clauzelor contractuale, in cazul in care situatia economico-financiara a agentului inregistreaza regerese si nu sunt conditii apropiate de redresare, precum si in orice situatii care periciliteaza insasi existenta sicietatii, banca sisteaza imediat creditarea si trece la recuperarea creditelor de incasari. Creditul nerecuperat se trece la credite nerambursate la scadenta, cu dobanzi penalizatoare, urmand procedura de recuperare pe cale contencioasa.

62

Capitolul 3. Strategia bancilor comerciale din Romania privind activitatea de creditare.

3.1. Concluzii privind activitatea de creditare.

Incerdand sa raspinda permanent mesajelor receptionate de pe piata financiar-bancara si adaptandu-se continuu cerintelor clientilor lor bnacilor comerciale au adoptat o politica de deschidere pentru lansarea de noi produse in domeniul instrumentelor moderne de plata. De exemplu, ca membru principal VISA INTERNATIONALI din martie 1995,BANC POST si-a propus si a realizat o patrundere, tot mai dinamica pe piata romaneasca a cardurilor, atat prin activitatea de emitere, cat si prin cea de acceptare. Astfel au fost emise 3 tipuri de carduri in sistem ViSA INTERNATIONAL: ULTRA (Electron &Plus) destinat persoanelor fizice si juridice, acceptat la terminalele electronice de pe teritoriul Romaniei, cardul PROSPERA(Classic) estinat persoanelor fizice si avand o dubla utilizare(atat in tara cat si in strainatate), precum si cardul SUPREMA(Business) utilizabil de catre persoanele fizice si companii. Pe parcusulanului 2005 perocuparile bancilor s-au concentrat in acest sens in doua mari directii:pe de o parte dezvoltarea retelei proprii de ATM-uri si POS-uri (in prezent functionand in Bucuresti si marile orase2226 de ATM-uri si 1258 de POS-uri) iar pe de alta parte in atragerea de noi clienti.

63

In acest sens, au avut loc o serie de deplasari, contacte si discutii cu conducatori ai diverselor unitati economice pentru a promova noul produs, precum si unele actiuni cu caracter promotional in sistemul mass-media si si in reteaua proprie. Aceste masuri au permis ca in pofida, concurentei BANC POST sa detina la sfarsitul lui decembrie 2005 35% din piata cardurilor pe lei emise in 2005, urmare, a comventiilor incheiate intre banca si diferite institutii, cat si atrageri de clienti persoane fizice din diverse domenii de activitate. Totodata activitatea desfasurata pe piata cardurilor in 2005 a fost apreciata, de conducerea regionala VISA. BANC POST este prima banca romaneasca care a emis in total 445.249 carduri VISA la sfarsitul lui decembrie 2005. Acesta este un rezultat bunsi o dovada ca BANC POST doreste sa realizeze telurile propuse. In ceea ce priveste activiatea in perioada urmatoare BANC POST isi va intensifica actiunile pentru atragerea de noi clienti posesori de carduri, dar si de agenti economici care sa utilizeze terminalele electronice(POS-uri).

CREDITAREA Incercand sa raspunda solicitarilor pietei,bancile comerciale au adoptat o politica de deschidere pentru lansarea de noi produse bancare in stransa corelatie cu strategia pe termen lung aprobata si care vizeaza dezvoltarea activitatii de ratail. Politica generala de creditare a bancilor comerciale se circumscrie principalelor obiective pe care si le-au propus pentru perioada de tranzitie la economia de piata, dintre care : -diminuarea depedentei de piata financiara a resurselor de creditare prin atragerea de noi clienti cu situatie financiara buna si in mod deosebit a economiilor banesti ale populatiei, atat prin extinderea retelei de unitati cat si facilitati pentru persoane fizice care isi depun banii la banca; -perfectionarea cadrului de relatii cu clientii prin diversificarea si cresterea serviciilor oferite; -ridicarea, la nivelul pregatirii profesionale a personalului si pe aceasta baza asigurarea cresterii competentei in excitarea atributiilor de servicii, aprecierea fenomenelor ce apar in activitatea economico-financiara, selectarea clientilor si evaluarea corecta a posilitatilor financiare prezente si viitoare ale acestora; -instaurarea unei discipline severe in efectuarea operatiunilor bancare, cresterea solicitudinii fata de clienti, asigurarea unor serviri operative si a unui comportament civilizat in relatiile cu clientii. Potrivit obiectivelor lor strategice, prin politica de creditare bancile comerciale urmaresc in principal sa asigure :

64

-admiterea la creditare a unor agenti economici care desfasoara activitati rentabile, dispun de o parte din fondurile necesare realizarii afacerii, realizeaza venituri suficiente pentru rambursarea la termen a creditelor si plata dobanzilor bancare, pot prezenta garantiile asiguratorii de banca; -acordarea de credite pe destinatii precise(pe obiect) pe baza planurilor de afaceri si a proiectelor de investitii; -creditare preferentiala a sectoarelor sprijinite de stat din fondurile speciale puse la dispozitie de la buget sau din alte surse; -acordarea de credite din imprumuturile contractate cu BIRD si BERD agentilor economici care indeplinesc criteriile de performanta prevazute in contratele inchiate cu institutiile financiare internationala respective; -realizarea unei banci de date care sa cuprinda informatii privind evolutia principalilor indicatori economici si financiari ai activitatilor potentialilor solicitantilor de crdite; In conditiile cresterii cuntinue a numarului de clienti, existentei unor elemente de instabilitate in economia de piata din perioada de tranzitie, banca isi propune o serie de masuri pentru administrarea riscului ce si-l asuma in procesul creditarii, printre care: -constituirea la nivelul centralei a unui comitet care sa defineasca periodic politica de credite a bancii: sectoarele intersesante pentru banca, tipuri de credite,nivele de dobanzi, perioade maxime de creditare; -imbunatatirea activitatii de creditare prin adaptarea reglementarilor din norme la realitatile fiecarei perioade, cu scopul de a se asigura flexibilitatea in derularea procesului de creditare si promptitudine in servirea solicitantilor indreptatiti la imprumuturi; - intensificarea activitatii de indrumare si cotrol a unitatilor teritoriale prin adaptarean tehnicilor si metodologiei de control practicate do organismele internationale de specialitate; -gestionarea creditelor neperformante de un colectiv cu atributii exclusive in acest domeniu. Prin politica de creditare adaptata, bancile comerciale urmaresc consolidarea increderii clientilor in disponibilitatea bancilor de a-i servi cu promptitudine si in conditii corespunzatoare, precum si a bancilor in posibilitatile clientilor de a-si indeplini obligatiile fata de banca la termenele stabilite. In acest context, in viitor,printre garantiile asiguratorii solicitate de banci un loc de seama il vor ocupa elementele nepatrimoniale si in primul rand calitatile manageriale ale conducatorilor unitatilor care solicita credite bancare. De asemenea, pe masura consolidarii noilor societati comerciale, restructurari si stabilizarii economice bancile vor avea posibilitea sa

65

efectueze analize pe baza de elemente relativ stabile si sa-si fundamenteze deciziile pe evolutii normale, ceea ce va conduce la diminuarea substantiala a riscurilor pe care si le asuma in procesul creditarii. Pein realizarea obiectivelor strategice enumerate mai sus bancile comerciale din Romania se vor apropria mult de standardele Uniunii Europene in privinta calitatii produselor si serviciilor bancare.

3.2. Masuri adoptate in vederea imbunatatirii activitatii de creditare.

Principalele obiective strategice ale bancilor comerciale sunt : 1. Dobandirea caracterului de banci orientate preponderent spre produse si servicii destinate marelui public(Retail Banking). Pornind de la ideea ca diversificarea constituie principala modalitate de prevenire si gestiune a riscurilor, bancile si-au propus abordarea de o maniera ofensiva a sectorului individual. Persoanele fizice constituie o piata larga de servicii actuale oferite de banci si reprezinta un debuseu larg pentru noi servicii destinate satisfacerii cerintelor, precum si o sursa sigura de castiguri. Realizarea acestui obiectiv are in vedere : -adoptarea unei structuri organizatorice elastice bazate pe dezvoltarea puternica a retelei, in special prin deschiderea unui numar mare de birouri, oficii si puncte de lucru, cu un numar redus de lucratori, dotate corespunzator si care sa se ocupe de atragerea economiilor si oferirea de servicii multiple catre popilatie; -elaborarea si oferirea unei game largi de srevicii si produse financiare interne si internationale specifice persoanelor fizice si micilor intreprinzatori; -initierea si desfasurarea de programe de pregatire a personalului pentru receptia si satisfacerea necesitatilor acestui segment de clientela; -elaborarea unor forme si metode de clasificare a acestei categorii de clienti din punct de vedere al riscului; -abordarea selectiva a serviciilor si produselor oferite pentru a evita aglomerarea excesiva a retelei si o crestere a costurilor peste nivelul veniturilor de obtinut din asemenea operatiuni.

2. Atragerea si mentinerea unei baze stabile de resurse financiare Datorita concurentei interbancare, bancile vor trebui sa-si pastreze si sa

atraga noi clienti prin masuri atractive pentru acestia: dobanzi mai mici pentru creditele acordate, dobanzi mai mari acordate pentru sumele

66

acestora din din conturile deschise la bancile comerciale, perceperea unor comisioane moderate sunt conditiile asigurarii unor servicii prompte si de calitate. Piata locala si internationala de capital va constitui deasemenea, o sursa importanta de finantare. Un rol important este atribuit cooperarii cu organismele financiare externe(BIRD,BERD), precum si cu bancile straine.

3. Capitalizarea bancilor comerciale in vederea realizarii unui raport

de solvabilitate conform cu Standardele Internationale de Contabilitate Pentru obtinerea raportului de 8% intre fondurile proprii si plasamentele in credite, bancile isi propun sa utilizeze urmatoarele cai:

h) marirea capiotalului bancii, inclusivprin credite acordate de BERD;i) reducerea volumului activelor cu risc prin:

-reducerea volumului de credite in total active;-cresterea ponderii creditelor garantate de stat si cu garantii fungibile

in total active;-cresterea depozitelor la alte banci;-perfectionarea sistemului de gestionare a activelor si pasivelor prin

introducerea unor instrumente matematice;-dezvoltarea procedurilor de gestiune a riscului dobanzii;-urmarirea realizarii urmatoarelor corelatii bilantiere: volumul

activelor pe termen scurt purtatoare de dobanda=volumul pasivelor pe termen scurt si scadentele pe termenscurt=scadentele resursele pe termen scurt.

4. Cresterea bazei de clienti si operatiuni4.1. Clientii bancii Pe baza studiilor cu privire la pietele potentiale si a fluctuatiei clientilor

pe piata bancara vor fi eleborate politici de patrundere pe noi segmente ale pietii si atragerea de noi clienti. Abordarea fiecarui segment de clienti va fi diferita in functie de specificul acestuia si de posibilitatile bancii de a le satisface cerintele. Pentru realizarea acestor obiective, bancile isi propun cresterea bazei de clienti si operatiuni, prin: -o imbunatatire a calitatilor si serviciilor, institutionarea conceptului de calitate;

67

-o dobandire a caracterului de banca orientata preponderent spre produse si servicii destinate marelui public;

-o perfectionare a activitatii de promovare a imaginii bancii oferite consumatorilor; -o diversificare a resurselor prin implicarea pe piate capitalului atat intern cat si international.

4.2. Produse si servicii Bancile comerciale isi propune sa ofere toata gama de produse si

servicii practice pe piata interna si internationala. Pe langa produsele oferite in prezent, bancile au in vedere largirea gamei de servicii pentru populatie prin: extinderea decontarilor prin cercuri, operatiuni de creditare ipotecara, operatiuni cu cecuri de calatorie, acceptarea cartilor de credit-debit credite de consum, hedging valutar, factoring de export, leasing, asigurari de bunuri si persoane, operatii de arbitraj valutar in numele clientilor, gestiunea de portofoliu si risc in numele clientilor. Activitatea de marketing va trebui sa raspunda necesitatii de cunoastere a pietei sub aspect concurential si a cerintelor de produse si servicii bancare, precum si gradul de satisfacere al acestora. Activitatea de marketing va avea ca punct de plecare noua orientare in domeniul “Marketing-Mix”, care necesita abordarea produsului, pretului canalelor de distribuire si politicii de promovare din punct de vedere al clientului.

5. Perfectionarea activitatii de resurse umaneFactorul uman isi pastreaza locul si rolul in bancile comerciale din

Romania. Indiferent de gradul de dotare al bancilor omul nu poate fi inlocuit, in totalitate, de masina chiar daca aceasta se numeste computer, deoarece si computerele, oricat de sofisticate ar fi, sunt conduse si supravegheate tot de oameni. In banci, ca si in alte sectoare de activitate sunt locuri de munca ce nu pot dispensa de elementul uman. In banci lucreaza personal cu doua categorii de pregatire: -superioara(economisti, juristi si ingineri); -medie(liceu economic si licee teoretice);

68

69