ONU STEFANIA CARMEN - CREATIVITATEA PEDAGOGICĂ

7
Simpozionul Naţional “Şcoala – moment zero pentru o societate a cunoaşterii”, 30 mai 2009 CREATIVITATEA PEDAGOGICĂ Prof .psihopedagog ONU STEFANIA-CARMEN, Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu”, Bucureşti Creativitatea este dispoziţia de a inventa care există în stare potenţială la orice individ şi la orice vârstă. Putem considera creativitatea ca pe un fenomen general uman, forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti. Creativitatea pedagogică reprezintă, după Sorin Cristea, „modelul calităţilor necesare educatorului/cadrului didactic pentru proiectarea şi realizarea unor activităţi eficiente prin valorificarea capacităţilor sale de înnoire permanentă a acţiunilor specifice angajate la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ”. Aptitudinea pedagogică este consecinţa interiorizării acţiunii educative, în care sunt incluse trăsături psihologice, psihopedagogie, psihosociale . În acest sens, este relevantă opinia lui C. Noica: “O şcoală în care profesorul nu învaţă şi el este o absurditate. Cred că am găsit un motto pentru şcoala mea: Nu se ştie cine dă şi cine primeşte.” Calităţile specifice aptitudinii pedagogice sunt atât ştiinţifice, cât şi psihopedagogie şi psihosociale. Şcoala poate deveni un promotor al iniţiativelor creative atunci când asigură condiţii cum sunt: democratizarea relaţiei profesor-elev, prin participarea elevului la procesul instructiv-educativ, proces care să fie interactiv ; crearea unei atmosfere şcolare între autoritate şi

description

Creativitatea este dispoziţia de a inventa care există în stare potenţială la orice individ şi la orice vârstă. Putem considera creativitatea ca pe un fenomen general uman, forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti.

Transcript of ONU STEFANIA CARMEN - CREATIVITATEA PEDAGOGICĂ

CREATIVITATEA PEDAGOGICA

Simpozionul Naional coala moment zero pentru o societate a cunoaterii, 30 mai 2009

CREATIVITATEA PEDAGOGICProf .psihopedagog ONU STEFANIA-CARMEN, Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu, Bucureti

Creativitatea este dispoziia de a inventa care exist n stare potenial la orice individ i la orice vrst. Putem considera creativitatea ca pe un fenomen general uman, forma cea mai nalt a activitii omeneti.Creativitatea pedagogic reprezint, dup Sorin Cristea, modelul calitilor necesare educatorului/cadrului didactic pentru proiectarea i realizarea unor activiti eficiente prin valorificarea capacitilor sale de nnoire permanent a aciunilor specifice angajate la nivelul sistemului i al procesului de nvmnt. Aptitudinea pedagogic este consecina interiorizrii aciunii educative, n care sunt incluse trsturi psihologice, psihopedagogie, psihosociale . n acest sens, este relevant opinia lui C. Noica: O coal n care profesorul nu nva i el este o absurditate. Cred c am gsit un motto pentru coala mea: Nu se tie cine d i cine primete. Calitile specifice aptitudinii pedagogice sunt att tiinifice, ct i psihopedagogie i psihosociale. coala poate deveni un promotor al iniiativelor creative atunci cnd asigur condiii cum sunt: democratizarea relaiei profesor-elev, prin participarea elevului la procesul instructiv-educativ, proces care s fie interactiv ; crearea unei atmosfere colare ntre autoritate i liber-arbitru; restructurarea programelor colare, prin extinderea acelor discipline care stimuleaz n mod direct creativitatea (literatura, muzica, desenul), dar i prin includerea unor discipline noi, avndu-se n vedere ins i evitarea suprancrcrii, a excesului de informaii.n procesul didactic, creativitatea se transpune n flexibilitate, opusul stereotipiilor, rutinei. Structura creativitii exprim interdependena dintre produsul creator, procesul creator si personalitatea creatoare.Elementul nou, raportat la experiena social sau cea individual a creatorului, este produs creativ. El trebuie s ndeplineasc cerinele de originalitate, relevan, i utilitate. Produsul creator de tip pedagogic se situeaz la nivelul inventivitii, a capacitii cadrelor didactice de a realiza corelaii instrucionale i educaionale noi. Condiia de eficien este ntrunit dac activitatea didactic nou asigur adaptarea proiectelor pedagogice la situaiile concrete ale claselor i ale cmpului psihosocial, aflate ntr-o schimbare permanent. Poziia cadrului didactic n faa provocrilor pe care le constituie instruirea n societatea actual trebuie reorientat n acord cu cerinele prezentului, dar mai ales ale viitorului. Este necesar redimensionarea rolurilor i ipostazelor, comportamentul deschis i atitudinea pozitiv, activizant i reflexiv, promovndu-se nvarea interactiv i realizndu-se stimularea potenialului creativ al elevilor.

nvarea creativ este un proces evolutiv, bazat pe receptivitatea fa de experienele noi, cutate i rezolvate prin explorare, deducie, analiz, sintez, generalizare, abstractizare, concretizare sau operaionalizare, accentundu-se realizarea conexiunilor dintre sensuri i solicitndu-se o profund i autentic implicare intelectual, afectiv, psihomotorie i voliional. nvnd creativ, elevul descoper, redefinete sensurile, filtrndu-le prin propria personalitate, solicitnd procesele psihice superioare de gndire i creaie.

Cnd elevii sunt implicai n procesul nvrii creative, achiziiile sunt mai eficiente i mai consistente. Elevii dobndesc capacitatea de a-i reorganiza i restructura permanent propriile achiziii, devenind capabili s elaboreze proiecte personalizate de nvare, s-i asume responsabilitatea desfurrii nvrii, contientiznd, aplicnd, evalund, gestionnd i dobndind progresiv autonomie n formarea proprie .

coala poate deveni un promotor al iniiativelor creative atunci cnd asigur condiii precum:

democratizarea relaiei profesor-elev, prin participarea elevului la procesul instructiv-educativ, proces care s fie interactiv;

crearea unei atmosfere colare ntre autoritarism i liber-arbitru;

restructurarea programelor colare, att pe orizontal, prin extinderea acelor discipline care stimuleaz n mod direct creativitatea (literatura, muzica, desenul), dar i prin includerea unor discipline noi, ct i pe orizontal, prin evitarea suprancrcrii, a excesului de informaii;

includerea unor strategii creative i prin promovarea unor metode noi (de exemplu, nvarea prin descoperire, elevul descoperind informaiile prin eforturi proprii, prin formarea unei anumite scheme cognitive; metoda descoperirii dirijate).

n educaie, astzi, se tinde spre formarea de cadre didactice creative, capabile s dezvolte la elevi o gndire original, creativ, i o educaie complet. Abilitile creative de care cadrele didactice trebuie s dispun vizeaz :

existena unui set cognitiv i a unuia perceptiv favorabile din perspective noi n rezolvarea problemelor, presupunnd nelegerea cu uurin a complexitii provocrii i depirea rutinei i a clieelor n rezolvare,

euristicile pentru generare de idei noi,

stil de munca energic i perseverent.

Aceste abiliti depind i de unele trsturi de personalitate, precum independena, tenacitatea, autodisciplina, tolerana la ambiguitate i la frustrare, capacitatea de a risca etc. Motivaia este esenial pentru nlturarea eventualelor obstacole ce pot aprea, susinnd efortul creatorului. Dintre formele motivaiei, cea intrinsec este foarte important pentru demersul creator, dei T. Amabile crede c i motivaia extrinsec are rolul ei, mai ales pentru sarcinile pe termen lung. Caracterul este stimulator pentru creativitate prin urmtoarele tipuri de trsturi caracteriale: puterea de munc, perseverena, rbdarea, contiinciozitatea, iniiativa, curajul, ncrederea n sine, independena, nonconformismul, capacitatea de asumare a riscului. Afectivitatea asigur energizarea i valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale.Temperamentul influeneaz mai ales stilul activitii creatoare, continuu sau n salturi, care poate influena productivitatea i eficiena .

Creativitatea ndeplinete urmtoarele funcii: funcia social (efectele optimizante ale produsului creativ , cu sfer larg de aciune ),

funcia psihologic (toate resursele de ordin psihic sunt angrenate n procesul creator inteligena, gndirea, imaginaia, aptitudinile speciale, atitudinile afective, motivaionale, caracteriale),

funcia pedagogica ( modul de comportare a personalitii creatoare, angajat n proiectarea unor aciuni educaionale/didactice realizabile n condiii de transformare continu a raporturilor subiect obiect).

Produsul creator de tip pedagogic , aa cum am menionat, se plaseaz la nivelul inventivitii, care reflect capacitatea cadrelor didactice de a realiza corelaii instrucionale i educaionale noi. O activitate didactic este eficient dac este o activitate nou, daca asigur adaptarea proiectului pedagogic la situaia real, concret a clasei i ale cmpului psihosocial, care se afl ntr-o dinamic permanent .Procesul de creaie pedagogic este angajat n primul rnd la nivelul proiectrii didactice, fiind implicate etapele de pregtire, incubaie, iluminare i verificare a modului de realizare a leciei, n sens prioritar formativ. Cadrul didactic creeaz pentru elevi condiii favorabile realizrii de produse creatoare, stimuleaz decizia original i eficient, definitiveaz produsul creator.

n domeniul educaiei , criteriul de validare a creativitii este eficienta comunicrii pedagogice. Aciunea eficient n acest domeniu nseamn medierea permanent realizabil ntre subiect i obiect, cu participarea creatoare a acestora.

Atitudinile creative ale cadrelor didactice orienteaz capacitile personalitii acestora n direcia proiectrii unor activiti pedagogice inovatoare. ntre atitudinile creative ale cadrelor didactice se remarc ncrederea n forele proprii (dublat de o pregtire profesional foarte bun ) , interesele cognitive i devotamentul fa de profesie, atitudinea antirutinier, cutezana, perseverena n cutarea de soluii optime, atitudinea valorizatoare i simul valorii, receptivitatea la nou, respectul fat de originalitate i cultivarea consecvent a acesteia i angajarea sociala.

Creativitatea este o nevoie social. Provocrile lumii moderne impun soluii creative. C. Rogers consider c adaptarea creativ este singura soluie pentru a ine pasul cu schimbarea. Pentru a se adapta la realitile noi, cadrul didactic trebuie s-i cultive aptitudinile creative , s-i activizeze resursele interne care acioneaz favorabil asupra propriei creativiti i s stimuleze creativitatea elevilor pe care i formeaz.BIBLIOGRAFIE

Coord. chiopu, U., Dicionar de Psihologie, Ed. Babel, Bucureti, 1997

Popescu-Neveanu, P., Dicionar de Psihologie, Ed.Albatros, Bucureti, 1978

Cristea, Sorin, Dicionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureti, 1998Roco, Mihaela, Creativitate i inteligena emotional, Ed.Polirom, 2004Cristea, Sorin, Curriculum pedagogic, E.D.P., Bucureti, 2008