Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

50
FORUM DE DEZBATERI INITIAT FORUM DE DEZBATERI INITIAT DE DE IRSCA GIFTED EDUCATION IRSCA GIFTED EDUCATION ISJ CONSTANTA ISJ CONSTANTA 5 APRILIE 2008 5 APRILIE 2008

description

MODALITĂŢI DE INVESTIGARE A COMPORTAMENTELOR CREATIVE LA ADOLESCENŢII SUPRADOTAŢIPsiholog Valentina DuracI. Factori personali şi sociali relevanţi pentru identificarea copiilor supradotaţiI.1. Supradotarea şi creativitatea

Transcript of Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Page 1: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

FORUM DE DEZBATERI FORUM DE DEZBATERI INITIAT DEINITIAT DE

IRSCA GIFTED EDUCATIONIRSCA GIFTED EDUCATIONISJ CONSTANTAISJ CONSTANTA

5 APRILIE 20085 APRILIE 2008

Page 2: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

CUNOAŞTERE, CREATIVITATE, CUNOAŞTERE, CREATIVITATE, COMUNICARE – PARADIGMĂ A COMUNICARE – PARADIGMĂ A

DIDACTICII MODERNEDIDACTICII MODERNE

““INVESTEŞTE ÎN EDUCAŢIE”INVESTEŞTE ÎN EDUCAŢIE”

CAMPANIE DE PROMOVAE A CAMPANIE DE PROMOVAE A EDUCAŢIEI DE CALITATE ÎN EDUCAŢIEI DE CALITATE ÎN

ŞCOLILE DIN ROMÂNIAŞCOLILE DIN ROMÂNIA

Page 3: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

MODALITĂŢI DE INVESTIGARE A MODALITĂŢI DE INVESTIGARE A COMPORTAMENTELOR CREATIVE COMPORTAMENTELOR CREATIVE LA ADOLESCENŢII SUPRADOTAŢILA ADOLESCENŢII SUPRADOTAŢI

MATERIAL REALIZAT DE:MATERIAL REALIZAT DE:

INST. DURAC VALENTINAINST. DURAC VALENTINA

SCOALA “LUCIAN GRIGORESCU” SCOALA “LUCIAN GRIGORESCU” MEDGIDIAMEDGIDIA

Page 4: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

I. Supradotarea şi creativitateaI. Supradotarea şi creativitatea

Creativitatea este văzută din ce în ce Creativitatea este văzută din ce în ce mai mult ca o condiţie a supradotării mai mult ca o condiţie a supradotării intelectuale sau talentului, pentru că acei intelectuale sau talentului, pentru că acei copii care sunt astfel, vor trebui să poată copii care sunt astfel, vor trebui să poată “genera” ceva deosebit: o idee sau un “genera” ceva deosebit: o idee sau un nou concept, un produs deosebit în orice nou concept, un produs deosebit în orice domeniu etc., ori acest fapt presupune o domeniu etc., ori acest fapt presupune o relaţie strânsă între creativitate şi relaţie strânsă între creativitate şi aptitudinile mintale superioare. aptitudinile mintale superioare.

Page 5: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

I.1.Creativitatea I.1.Creativitatea

CreativitateaCreativitatea este capacitatea de a produce lucruri care este capacitatea de a produce lucruri care sunt atât noi (adicǎ originale sau neaşteptate), cât şi eficiente sunt atât noi (adicǎ originale sau neaşteptate), cât şi eficiente (adicǎ folositoare sau care rezolvǎ probleme). Consultarea (adicǎ folositoare sau care rezolvǎ probleme). Consultarea celor câteva sute de definiţii ale creativitǎţii conduc la celor câteva sute de definiţii ale creativitǎţii conduc la concluzia cǎconcluzia cǎ noutatea, originalitatea şi valoarea teoreticǎ sau noutatea, originalitatea şi valoarea teoreticǎ sau practicǎ sunt dimensiuni esenţiale ale activitǎţii creatoarepracticǎ sunt dimensiuni esenţiale ale activitǎţii creatoare , de la , de la declanşarea acesteia pânǎ la finalizare. Aceste calitǎţi au fost declanşarea acesteia pânǎ la finalizare. Aceste calitǎţi au fost atribuite şi aspectelor sau componentelor creativitǎţii. atribuite şi aspectelor sau componentelor creativitǎţii.

Creativitatea integrează in sine întreaga personalitate şi Creativitatea integrează in sine întreaga personalitate şi activitate psihică a individului, iar, la rândul ei, se activitate psihică a individului, iar, la rândul ei, se subsumează şi integrează organic în structurile de subsumează şi integrează organic în structurile de personalitate devenind astfel una dintre dimensiunile cele personalitate devenind astfel una dintre dimensiunile cele mai complexe ale personalităţii. mai complexe ale personalităţii.

Creativitatea - dimensiune de sine stătătoare a personalităţii, Creativitatea - dimensiune de sine stătătoare a personalităţii, integrată organic în ea. integrată organic în ea.

După Guilford (1951), personalitatea creatoare se distinge După Guilford (1951), personalitatea creatoare se distinge prin: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, prin: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitate faţă de probleme, capacitate de redefinire. sensibilitate faţă de probleme, capacitate de redefinire.

După Taylor (1964), anumite trăsături ale personalităţii, cum După Taylor (1964), anumite trăsături ale personalităţii, cum ar fi lipsa de îngâmfare, toleranţa faţă de situaţiile ambigui, ar fi lipsa de îngâmfare, toleranţa faţă de situaţiile ambigui, încrederea în propria activitate creatoare, sunt definitorii încrederea în propria activitate creatoare, sunt definitorii pentru personalitatea creatoare. pentru personalitatea creatoare.

În calitate de oameni de ştiinţă productivi apar cel mai În calitate de oameni de ştiinţă productivi apar cel mai adesea cei care au o personalitate puternică, emoţionalitate adesea cei care au o personalitate puternică, emoţionalitate stabilă, rezistenţă la presiunile conformiste, autoconducere stabilă, rezistenţă la presiunile conformiste, autoconducere elevată, nevoie crescută de independenţă, gândire abstractă.elevată, nevoie crescută de independenţă, gândire abstractă.

Persoanele înalt creatoare se descriu şi sunt descrise de alţii Persoanele înalt creatoare se descriu şi sunt descrise de alţii ca inventive, independente, neinhibate, versantile, entuziaste. ca inventive, independente, neinhibate, versantile, entuziaste.

În contrast, persoanele mai puţin creative se descriu ca În contrast, persoanele mai puţin creative se descriu ca dispunând de un bun caracter, de preocupări pentru semeni, dispunând de un bun caracter, de preocupări pentru semeni, ca încrezătoare în convenţionalitate. ca încrezătoare în convenţionalitate.

I.2.Supradotarea I.2.Supradotarea

Conform definiţiei cuprinsǎ în Raportul Conform definiţiei cuprinsǎ în Raportul Marland (SUA) Marland (SUA) copiii supradotaţi şi copiii supradotaţi şi talentaţi sunt cei care sunt identificaţi de talentaţi sunt cei care sunt identificaţi de cǎtre persoane calificate profesional, care cǎtre persoane calificate profesional, care posedǎ abilitǎţi demonstrate sau potenţiale posedǎ abilitǎţi demonstrate sau potenţiale ce aratǎ o mare capacitate de realizare în ce aratǎ o mare capacitate de realizare în domenii ca intelectualul, creativitate, domenii ca intelectualul, creativitate, activitatea academicǎ, capacitatea de lider activitatea academicǎ, capacitatea de lider sau in artele teatrale şi vizulale şi care din sau in artele teatrale şi vizulale şi care din acest motiv necesitǎ activitǎţi sau servicii acest motiv necesitǎ activitǎţi sau servicii speciale ce nu sunt oferite de obicei de cǎtre speciale ce nu sunt oferite de obicei de cǎtre şcoalǎ.şcoalǎ.

Termenii “dotat”, “superior dotat”, Termenii “dotat”, “superior dotat”, “supradotat” au fost adoptaţi mai recent de “supradotat” au fost adoptaţi mai recent de limba românǎ prin traducere din limba limba românǎ prin traducere din limba francezǎ.francezǎ.

Cei trei termeni au intrat în registrul Cei trei termeni au intrat în registrul conceptual al psihologiei în urma analizelor conceptual al psihologiei în urma analizelor statistice a scorurilor rezultate din statistice a scorurilor rezultate din aplicarea testelor de inteligenţǎ. aplicarea testelor de inteligenţǎ.

Deşi aceste praguri diferǎ sensibil în Deşi aceste praguri diferǎ sensibil în analizele statistice elaborate de diverşi analizele statistice elaborate de diverşi autori, este evident faptul cǎ între autori, este evident faptul cǎ între segmentele “dotat”, “superior dotat” şi segmentele “dotat”, “superior dotat” şi “supradotat” existǎ decalaje semnificative “supradotat” existǎ decalaje semnificative pentru praxisul educaţional. pentru praxisul educaţional.

Page 6: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Definirea excelelenţei intelectuale prin referire la scorul obţinut la un test de inteligenţǎ a Definirea excelelenţei intelectuale prin referire la scorul obţinut la un test de inteligenţǎ a permis operarea unor diferenţieri nu numai între populaţiile cu niveluri de dotare medii şi, respectiv, permis operarea unor diferenţieri nu numai între populaţiile cu niveluri de dotare medii şi, respectiv, supramedii, ci şi în interiorul catogoriei de indivizi cu potenţial intelectual supramediu. Subsegmentele supramedii, ci şi în interiorul catogoriei de indivizi cu potenţial intelectual supramediu. Subsegmentele astfel conturate sunt desemnate prin termenii “dotat”, “superior dotat” şi “supradotat“, iar pragurile astfel conturate sunt desemnate prin termenii “dotat”, “superior dotat” şi “supradotat“, iar pragurile dintre aceste segmente diferǎ sensibil de la autor la autor.dintre aceste segmente diferǎ sensibil de la autor la autor.Rezultatele analizelor statistice propuse de J.M.Dunlop şi F.Gagné sunt prezentate în urmǎtoarele tabele Rezultatele analizelor statistice propuse de J.M.Dunlop şi F.Gagné sunt prezentate în urmǎtoarele tabele (Carmen Creţu, 1997):(Carmen Creţu, 1997):

Categoria Categoria probabilǎprobabilǎ

Abaterea standardAbaterea standard Q.I.Q.I. Frecvenţa în populaţia şcolarǎFrecvenţa în populaţia şcolarǎ

1. Dotaţi 1-1,5 şi peste 116-135 şi peste 1 la 10-15

2. Superior dotaţi 2-2,5 şi peste 132-140 şi peste 1 din 40-160

3. Supradotaţi 4,5-5 şi peste 172- 180 şi peste 1 din 10000 – 100000

Tabel 1. (J.M.Dunlop)

Tabel 2. (F. Gagné)

Subsegmentele Q.I. % Abaterea standard

Frecvenţa

1. Dotat liminal 112 – 115 15 – 20 % +1 1 din 5 sau 6

2. Dotat moderat 125 – 130 2 – 4 % +2 1 din 35 (+10)

3. Dotat superior 140 – 145 0,001 – 0,003 % +3 1 din 600 (+300)

4. Dotat excepţional 155 – 160 0,00002% +4 1 din 50000 (+ 10000)

Page 7: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

În aceeaşi ordine de idei , Getzels şi Jakson afirmă că un nivel În aceeaşi ordine de idei , Getzels şi Jakson afirmă că un nivel mai înalt al creativităţii poate compensa un coeficient de mai înalt al creativităţii poate compensa un coeficient de inteligenţă mai puţin ridicat în ceea ce priveşte reuşita şcolară, inteligenţă mai puţin ridicat în ceea ce priveşte reuşita şcolară, fapt care prin extensie ar putea duce la concluzia că atât fapt care prin extensie ar putea duce la concluzia că atât creativitatea , cât şi inteligenţa au aproximativ aceeaşi pondere în creativitatea , cât şi inteligenţa au aproximativ aceeaşi pondere în condiţionarea reuşitei academice. Aceleaşi studii despre cei condiţionarea reuşitei academice. Aceleaşi studii despre cei “foarte inteligenţi şi înalt creativi” permit să se presupună că “foarte inteligenţi şi înalt creativi” permit să se presupună că “numai cei cu un foarte înalt coeficient de inteligenţă sunt “numai cei cu un foarte înalt coeficient de inteligenţă sunt supradotaţi”; cercetările ulterioare au dus la includerea creativităţii supradotaţi”; cercetările ulterioare au dus la includerea creativităţii în noţiunea de supradotare şi talent, ca una din componentele lor.în noţiunea de supradotare şi talent, ca una din componentele lor.

După Sternberg (2005, p. 255) evaluarea activităţii şi produselor După Sternberg (2005, p. 255) evaluarea activităţii şi produselor creative ale celor supradotaţi trebuie să vizeze “perfecţiunea , creative ale celor supradotaţi trebuie să vizeze “perfecţiunea , raritatea, productivitatea, demonstrabilitatea şi valoarea socială”, raritatea, productivitatea, demonstrabilitatea şi valoarea socială”, M. Roco consideră că “principalul termen definitoriu al creativităţii M. Roco consideră că “principalul termen definitoriu al creativităţii este originalitatea rezultatelor”(Roco, M.,1979, p. 231). este originalitatea rezultatelor”(Roco, M.,1979, p. 231).

Torrance (1979) consideră că va trebui să acceptăm inteligenţa ca Torrance (1979) consideră că va trebui să acceptăm inteligenţa ca fiind “complementară creativităţii” şi reprezintă, prin produse fiind “complementară creativităţii” şi reprezintă, prin produse originale, nivelul extrem şi valoros de manifestare a intelectului originale, nivelul extrem şi valoros de manifestare a intelectului (Landau, 1979). (Landau, 1979).

Page 8: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

I.3. Modele ale excelentei intelectualeI.3. Modele ale excelentei intelectuale

Conform concuziilor formulate de Creţu C. în lucrarea Conform concuziilor formulate de Creţu C. în lucrarea Psihopedagogia Psihopedagogia succesuluisuccesului, putem formula un cadru referenţial al excelenţei intelectuale ce , putem formula un cadru referenţial al excelenţei intelectuale ce constituie punctul de plecare pentru construcţia modelului succesului global.constituie punctul de plecare pentru construcţia modelului succesului global.Excelenţa intelectualǎ constǎ în:Excelenţa intelectualǎ constǎ în:

-interacţiunea dintre “trei categorii de trǎsǎturi umane- inteligenţǎ generalǎ interacţiunea dintre “trei categorii de trǎsǎturi umane- inteligenţǎ generalǎ supramedie, înalt nivel al angajǎrii în sarcinǎ şi niveluri înalte ale creativitǎţii” supramedie, înalt nivel al angajǎrii în sarcinǎ şi niveluri înalte ale creativitǎţii” (Renzulli)(Renzulli)

Page 9: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

în acest sistem distingem trei arii importante: familia, şcoala şi în acest sistem distingem trei arii importante: familia, şcoala şi grupul de prieteni (Mönks)grupul de prieteni (Mönks)

aceste trǎsǎturi funcţioneazǎ într-un sistem al influenţelor aceste trǎsǎturi funcţioneazǎ într-un sistem al influenţelor corelate dintre lumea internǎ a individului şi mediul sǎu corelate dintre lumea internǎ a individului şi mediul sǎu înconjurǎtor (Landau);înconjurǎtor (Landau);

conceptul de dotare intelectualǎ înaltǎ nu este sinonim cu talentul conceptul de dotare intelectualǎ înaltǎ nu este sinonim cu talentul intelectual, acesta din urmǎ fiind o formǎ de manifestare a intelectual, acesta din urmǎ fiind o formǎ de manifestare a excelenţei intelectuale recunoscutǎ şi valoriazatǎ social (Gagné); excelenţei intelectuale recunoscutǎ şi valoriazatǎ social (Gagné);

în aprecierea şi cultivarea excelenţei intelectuale trebuie sǎ se ia în aprecierea şi cultivarea excelenţei intelectuale trebuie sǎ se ia în consideraţie existenţa unor inteligenţe multiple (Gardner).în consideraţie existenţa unor inteligenţe multiple (Gardner).

Page 10: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

I.3.1.Modelul excelentei propus de E. LandauI.3.1.Modelul excelentei propus de E. Landau

În cadrul modelului interactiv al excelenţei, creativitatea În cadrul modelului interactiv al excelenţei, creativitatea este axa centralǎ. este axa centralǎ.

Conceptele cheie ale modelului interactiv sunt:Conceptele cheie ale modelului interactiv sunt: atitudine creativǎ, motivaţie pentru creativitate, atitudine creativǎ, motivaţie pentru creativitate, personalitate creativǎ, produs creativ, proces creativ, personalitate creativǎ, produs creativ, proces creativ, comportament creativ şi gândire creativǎ. comportament creativ şi gândire creativǎ.

Toate aceste concepte desemneazǎ aspecte ale Toate aceste concepte desemneazǎ aspecte ale excelenţei intelectuale. Dintre ele, excelenţei intelectuale. Dintre ele, comportamentul comportamentul creativcreativ este cel ce integreazǎ, în viziunea autoarei, este cel ce integreazǎ, în viziunea autoarei, direcţiile separate artificial de cercetarea creativitǎţii. direcţiile separate artificial de cercetarea creativitǎţii.

Comportamentul creativComportamentul creativ este descris în strânsǎ este descris în strânsǎ legǎturǎ cu atitudinea creativǎ faţǎ de mediul de viaţǎ legǎturǎ cu atitudinea creativǎ faţǎ de mediul de viaţǎ general. Un astfel de comportament exprimǎ în esenţǎ general. Un astfel de comportament exprimǎ în esenţǎ capacitatea de a-ţi autotesta zilnic propriile limite, de a capacitatea de a-ţi autotesta zilnic propriile limite, de a crea noi posibilitǎţi în acelaşi cadru de viaţǎ, împotriva crea noi posibilitǎţi în acelaşi cadru de viaţǎ, împotriva anxietǎţilor, incertitudinilor şi a vulnerabilitǎţilor. anxietǎţilor, incertitudinilor şi a vulnerabilitǎţilor.

Page 11: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

I. 2. Supradotarea şi mediul socio-familialI. 2. Supradotarea şi mediul socio-familial Cele mai multe cercetări, în special în domeniul educaţional, găsesc o corelaţie semnificativă Cele mai multe cercetări, în special în domeniul educaţional, găsesc o corelaţie semnificativă

statistic între clasele sociale (sau profesiile cu statut ridicat) şi inteligenţă. statistic între clasele sociale (sau profesiile cu statut ridicat) şi inteligenţă.

Aproape toate cercetările în domeniul abilităţilor superioare găsesc o foarte înaltă corelaţie între Aproape toate cercetările în domeniul abilităţilor superioare găsesc o foarte înaltă corelaţie între supradotare – indiferent prin ce mijloc a fost descoperită – şi mediul socio-familial favorabil (sau supradotare – indiferent prin ce mijloc a fost descoperită – şi mediul socio-familial favorabil (sau statutul socio-economic al părinţilor, profesia şi nivelul cultural al tatălui etc. Se ştie că prin studii statutul socio-economic al părinţilor, profesia şi nivelul cultural al tatălui etc. Se ştie că prin studii de tip longitudinal făcute pe cohorte de copii supradotaţi, extrase din diferite grupuri sociale, zone de tip longitudinal făcute pe cohorte de copii supradotaţi, extrase din diferite grupuri sociale, zone geografice, contexte culturale etc., este posibilă, prin analiza factorială, evidenţierea:geografice, contexte culturale etc., este posibilă, prin analiza factorială, evidenţierea:

pattern-urilor (relative) specifice supradotării (excepţionale sau medii);pattern-urilor (relative) specifice supradotării (excepţionale sau medii); diferenţelor probabile între sexe;diferenţelor probabile între sexe; dependenţei supradotării de mediul ambient, şcolar, extrafamilial, de locul de rezidenţă (urban dependenţei supradotării de mediul ambient, şcolar, extrafamilial, de locul de rezidenţă (urban

sau rural), zonă geografică sau apartenenţă socio-culturală;sau rural), zonă geografică sau apartenenţă socio-culturală; reperelor care fac posibile prognoze asupra realizărilor pe planul creativităţii;reperelor care fac posibile prognoze asupra realizărilor pe planul creativităţii; factorilor care pot duce la definiţii mai valide ale supradotării, inclusive ale tipurilor (domeniilor factorilor care pot duce la definiţii mai valide ale supradotării, inclusive ale tipurilor (domeniilor

de manifestare ale acesteia sau talentului);de manifestare ale acesteia sau talentului); stabilităţii în timp a caracteristicilor definitorii ale supradotării la impactul cu variaţiile mediului stabilităţii în timp a caracteristicilor definitorii ale supradotării la impactul cu variaţiile mediului

care-l influenţează pe copil, la vârste diferite, spiritual şi fizic.care-l influenţează pe copil, la vârste diferite, spiritual şi fizic.

Factorii de mediu vor avea întotdeauna o influenţă hotărâtoare, prin ponderea, tipul, Factorii de mediu vor avea întotdeauna o influenţă hotărâtoare, prin ponderea, tipul, momentul şi conţinutul acţiunii asupra individului cu o anumită dotare ereditară, momentul şi conţinutul acţiunii asupra individului cu o anumită dotare ereditară, producând efecte maxime, medii sau chiar negative, în funcţie de adecvarea lor cu producând efecte maxime, medii sau chiar negative, în funcţie de adecvarea lor cu cerinţele celui asupra căruia acţionează şi în corelaţie directă cu factori nonintelectuali cerinţele celui asupra căruia acţionează şi în corelaţie directă cu factori nonintelectuali ai succesului, printre care cei motivaţionali au un rol hotărâtor. ai succesului, printre care cei motivaţionali au un rol hotărâtor.

Iată de ce unii autori, având ca reper frecvenţa statistică ridicată a cazurilor de copii Iată de ce unii autori, având ca reper frecvenţa statistică ridicată a cazurilor de copii supradotaţi proveniţi din familii favorizate, pot afirma prin opoziţie,, dar hazardat , că supradotaţi proveniţi din familii favorizate, pot afirma prin opoziţie,, dar hazardat , că “modelul geniului de origine modestă este rar”. (M. Jigău, 1994, p. 80)“modelul geniului de origine modestă este rar”. (M. Jigău, 1994, p. 80)

Page 12: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

I.3. I.3. Supradotarea şi sexulSupradotarea şi sexul

Studiile asupra fetelor supradotate sunt rare (probabil, datorită multor prejudecăţi care Studiile asupra fetelor supradotate sunt rare (probabil, datorită multor prejudecăţi care sunt încă şi unui anumit “rasism masculin”) (Jigău, M. 1994, p. 81); aceste puţine sunt încă şi unui anumit “rasism masculin”) (Jigău, M. 1994, p. 81); aceste puţine cercetări făcute au evidenţiat însă următoarele situaţii specifice:cercetări făcute au evidenţiat însă următoarele situaţii specifice:

părinţii lor erau relativ în vârstă;părinţii lor erau relativ în vârstă; părinţii lor erau cu o inteligenţă peste medie cu diverse preocupări şi interese culturale;părinţii lor erau cu o inteligenţă peste medie cu diverse preocupări şi interese culturale; fetele supradotate se iddentifică, mai ales cu taţii;fetele supradotate se iddentifică, mai ales cu taţii; au o mare nevoie de independenţă şi autonomie şi luptă să şi-o capete şi să o menţină;au o mare nevoie de independenţă şi autonomie şi luptă să şi-o capete şi să o menţină; fetele upradotate sunt cititoare îndârjite, au rezultate şcolare foarte bune, dar adesea fetele upradotate sunt cititoare îndârjite, au rezultate şcolare foarte bune, dar adesea

ccu excepţia matematicii ;ccu excepţia matematicii ; au hoby-uri, scriu versuri şi au inventat jocuri şi jucării când erau mici şi semnificativ au hoby-uri, scriu versuri şi au inventat jocuri şi jucării când erau mici şi semnificativ

mai mult decât media populaţiei covârstnice, obişnuite;mai mult decât media populaţiei covârstnice, obişnuite; au calităţi de lider;au calităţi de lider; au uneori sentimente de insecuritate.au uneori sentimente de insecuritate. prezinta fenomene de disincronie (prezinta fenomene de disincronie (faptul că tinerii precoci intelectual prezintă o serie ce faptul că tinerii precoci intelectual prezintă o serie ce

caracteristici de dezvoltare specifice, constând într-o heterogenitate în timp între caracteristici de dezvoltare specifice, constând într-o heterogenitate în timp între dezvoltarea intelectuală, afectivă, psihomotorie şi grafomotorie. A ignora aceste fapte - dezvoltarea intelectuală, afectivă, psihomotorie şi grafomotorie. A ignora aceste fapte - adică decalajul între maturitatea intelectuală, pe de o parte, şi maturitatea afectiv-adică decalajul între maturitatea intelectuală, pe de o parte, şi maturitatea afectiv-emoţională, socială etc., pe de altă parte-, înseamnă a-i expune pe copiii supradotaţi nu emoţională, socială etc., pe de altă parte-, înseamnă a-i expune pe copiii supradotaţi nu doar la riscuri educative, ci şi la desocializare. ( Jigău, M. 1994).doar la riscuri educative, ci şi la desocializare. ( Jigău, M. 1994).

În majoritatea acestor studii, autorii tind să fie de accord că nivelul intelectual al În majoritatea acestor studii, autorii tind să fie de accord că nivelul intelectual al băieţilor şi fetelor este în general superpozabil; totuşi, numeric sunt mai mulţi băieţi băieţilor şi fetelor este în general superpozabil; totuşi, numeric sunt mai mulţi băieţi supradotaţi decât fete. Terman găseşte raportul 116 băieţi supradotaţi la 100 fete supradotaţi decât fete. Terman găseşte raportul 116 băieţi supradotaţi la 100 fete supradotate. Acest fenomen ţine de faptul că rezultatele obţinute de băieţi la testele de supradotate. Acest fenomen ţine de faptul că rezultatele obţinute de băieţi la testele de inteligenţă prezintă o mai mare dispersie decât la fete, care se comportă ca un grup mai inteligenţă prezintă o mai mare dispersie decât la fete, care se comportă ca un grup mai omogen: de pildă, în grupul de copii care depăşesc coeficientul intelectual de 125, de omogen: de pildă, în grupul de copii care depăşesc coeficientul intelectual de 125, de regulă, proporţia este de 120 de băieţi la 100 de fete acestea având o capacitate de regulă, proporţia este de 120 de băieţi la 100 de fete acestea având o capacitate de adaptare la regimul şcolar mai mare decât băieţii, precum şi facilităţi la nivelul expresiei adaptare la regimul şcolar mai mare decât băieţii, precum şi facilităţi la nivelul expresiei orale şi scrise. orale şi scrise.

Page 13: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

II. Caracteristicile psihocomportamentale ale copiilor supradotaţi şi/sau II. Caracteristicile psihocomportamentale ale copiilor supradotaţi şi/sau talentaţitalentaţi

Carmen Creţu (1997) considerǎ cǎ lui Terman i se atribuie Carmen Creţu (1997) considerǎ cǎ lui Terman i se atribuie nejustificat de exclusivist asimilarea excelenţei intelectuale cu inteligenţa nejustificat de exclusivist asimilarea excelenţei intelectuale cu inteligenţa generalǎ supramedie, deoarece – considerǎ autoarea – nu s-au fǎcut referiri generalǎ supramedie, deoarece – considerǎ autoarea – nu s-au fǎcut referiri şi la studiile sale de mai târziu, în care susţinea importanţa factorilor de şi la studiile sale de mai târziu, în care susţinea importanţa factorilor de personalitate, în primul rând a motivaţiei, şi în care acesta afirma cǎ : personalitate, în primul rând a motivaţiei, şi în care acesta afirma cǎ : ““abilitatea intelectualǎ înaltǎ este în primul rând o chestiune de grad, de abilitatea intelectualǎ înaltǎ este în primul rând o chestiune de grad, de profunzime şi mai puţin de gen şi cǎ individul înalt abilitat este mai senzitiv, profunzime şi mai puţin de gen şi cǎ individul înalt abilitat este mai senzitiv, mai receptiv şi are trebuinţe cognitive şi socio-afective specifice şi mai mai receptiv şi are trebuinţe cognitive şi socio-afective specifice şi mai intense decât individul obişnuit. intense decât individul obişnuit. ” (C. Creţu, 1997, p. 231)” (C. Creţu, 1997, p. 231)

În lucrarea “Psihopedagogia succesului” Carmen Creţu prezintǎ trei În lucrarea “Psihopedagogia succesului” Carmen Creţu prezintǎ trei studii sintezǎ (A, B, C) în care sunt concentrate principalele concluzii ale studii sintezǎ (A, B, C) în care sunt concentrate principalele concluzii ale investigaţiilor realizate pe aceastǎ temǎ în ultimii 15 ani. Selecţia a urmǎrit sǎ investigaţiilor realizate pe aceastǎ temǎ în ultimii 15 ani. Selecţia a urmǎrit sǎ ofere modalitǎţi diferite de creionare a profilurilor psihocomportamentale şi, ofere modalitǎţi diferite de creionare a profilurilor psihocomportamentale şi, în acelaşi timp sǎ rliefeze urmǎtoarele realitǎţi cu importante implicaţii în acelaşi timp sǎ rliefeze urmǎtoarele realitǎţi cu importante implicaţii pedagogice: pedagogice:

corelaţia dintre caracteristicile cognitive şi afective;corelaţia dintre caracteristicile cognitive şi afective; interdependenţa dintre caracteristicile psihocomportamentale, pe de o parte, interdependenţa dintre caracteristicile psihocomportamentale, pe de o parte,

şi trebuinţele cognitive şi afective, pe de altǎ parte;şi trebuinţele cognitive şi afective, pe de altǎ parte; necesitatea unei asistenţe psihopedagogice speciale, obiectualizatǎ în necesitatea unei asistenţe psihopedagogice speciale, obiectualizatǎ în

principal în trasee curriculare diferenţiale şi individualizate. principal în trasee curriculare diferenţiale şi individualizate. Analizând constatǎrile unui mare numǎr de cercetǎtori din zone culturale Analizând constatǎrile unui mare numǎr de cercetǎtori din zone culturale

etnice diferite, constatǎri effectuate asupra caracteristicilor dotǎrii înalte etnice diferite, constatǎri effectuate asupra caracteristicilor dotǎrii înalte manifestateîn copilǎrie, Walberg, Rasher şi Hase (1978) au consemnat manifestateîn copilǎrie, Walberg, Rasher şi Hase (1978) au consemnat convergenţele maxime de opinii asupra caracteristicilor definitorii: convergenţele maxime de opinii asupra caracteristicilor definitorii:

Page 14: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Analizând constatǎrile unui mare numǎr de cercetǎtori din zone culturale Analizând constatǎrile unui mare numǎr de cercetǎtori din zone culturale etnice diferite, constatǎri effectuate asupra caracteristicilor dotǎrii înalte etnice diferite, constatǎri effectuate asupra caracteristicilor dotǎrii înalte manifestate în copilǎrie, Walberg, Rasher şi Hase (1978) au consemnat manifestate în copilǎrie, Walberg, Rasher şi Hase (1978) au consemnat convergenţele maxime de opinii asupra caracteristicilor definitorii: convergenţele maxime de opinii asupra caracteristicilor definitorii:

1. 1. Domeniul cognitiv Domeniul cognitiv a. inteligenţa superioarǎ mediei a. inteligenţa superioarǎ mediei b. capacitatea înaltǎ de concentrareb. capacitatea înaltǎ de concentrare c. perseverenţa de concentrare c. perseverenţa de concentrare c. perseverenţa c. perseverenţa d. calitǎţi de comunicare cum ar fi precizia şi expresivitatead. calitǎţi de comunicare cum ar fi precizia şi expresivitatea2. 2. Domeniul afectiv-atitudinal Domeniul afectiv-atitudinal a. senzitivitatea generalǎ mǎritǎ a. senzitivitatea generalǎ mǎritǎ b. optimism b. optimism c. calitǎţile carismaticec. calitǎţile carismatice d. receptivitatea faţǎ de perceptele moraled. receptivitatea faţǎ de perceptele morale

Condiţiile depistate cel mai frecvent în mediul educaţional familial al copiilor Condiţiile depistate cel mai frecvent în mediul educaţional familial al copiilor caracterizaţi prin aceste trǎsǎturi sunt urmǎtoarele:caracterizaţi prin aceste trǎsǎturi sunt urmǎtoarele:

susţinerea moralǎ-afectivǎ a copiilor de cǎtre pǎrinţi;susţinerea moralǎ-afectivǎ a copiilor de cǎtre pǎrinţi; dezvoltarea într-un mediu format preponderent din adulţi;dezvoltarea într-un mediu format preponderent din adulţi; influenţa semnificativǎ a unor persoane eminente sau capabile de influenţa semnificativǎ a unor persoane eminente sau capabile de

performanţǎ profesionalǎ sau intelectualǎ;performanţǎ profesionalǎ sau intelectualǎ; încurajarea eforturilor copiilor de cǎtre profesori.încurajarea eforturilor copiilor de cǎtre profesori.

Page 15: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Într-un studiu de sintezǎ centrat pe specificul predǎrii în şcoalǎ pentru copilulÎntr-un studiu de sintezǎ centrat pe specificul predǎrii în şcoalǎ pentru copilul excepţional dotat intelectual, deci cu referire la segmentul aptitudinal extrem excepţional dotat intelectual, deci cu referire la segmentul aptitudinal extrem

superior, Wallace (1983) a detaşat trei modalitǎţi psihocomportamentale superior, Wallace (1983) a detaşat trei modalitǎţi psihocomportamentale specifice:specifice:

1. Sentimentul de a fi diferit de colegii de vârstǎ,1. Sentimentul de a fi diferit de colegii de vârstǎ, prin ideile emise într-un domeniu prin ideile emise într-un domeniu oarecare, prin interesele dezvoltate mai profund, mai variat, mai nuanţat.oarecare, prin interesele dezvoltate mai profund, mai variat, mai nuanţat.

2. Povara înaltei senzitivitǎţi.2. Povara înaltei senzitivitǎţi. Sesizând un pericol specific numai acestei populaţii Sesizând un pericol specific numai acestei populaţii şcolare, pericol care ar justifica prin el însuşi dreptul la asistenţǎ psihopedagogicǎ şcolare, pericol care ar justifica prin el însuşi dreptul la asistenţǎ psihopedagogicǎ specială din partea societǎţii , autorul afirmǎ; “copiii supradotaţi au probleme de specială din partea societǎţii , autorul afirmǎ; “copiii supradotaţi au probleme de supravieţuire în plus, tocmai pentru cǎ sunt excepţionali” (C. Creţu, 1997, p 137). supravieţuire în plus, tocmai pentru cǎ sunt excepţionali” (C. Creţu, 1997, p 137).

Analizând aceastǎ caracteristicǎ, Carmen Creţu (1997) considerǎ cǎ se poate avansa o Analizând aceastǎ caracteristicǎ, Carmen Creţu (1997) considerǎ cǎ se poate avansa o ipotezǎ explicativǎ, eliberatǎ în urma datelor obţinute prin analizarea unor cazuri ipotezǎ explicativǎ, eliberatǎ în urma datelor obţinute prin analizarea unor cazuri asemǎnǎtoare. Problemele acestor copii pot fi intelectuale, sociale sau emoţionale, la fel asemǎnǎtoare. Problemele acestor copii pot fi intelectuale, sociale sau emoţionale, la fel ca la toţi ceilalţi copii de vârstǎ comparabilǎ, dar la ei se manifestǎ mai intens, mai ca la toţi ceilalţi copii de vârstǎ comparabilǎ, dar la ei se manifestǎ mai intens, mai profund, mai dureros. profund, mai dureros. Devansarea nivelurilor menatale de vârstǎ, intelectualitatea Devansarea nivelurilor menatale de vârstǎ, intelectualitatea prematurǎ nu sunt însoţite de aceeaşi precocitate emoţionalǎ şi fiziologicǎ. prematurǎ nu sunt însoţite de aceeaşi precocitate emoţionalǎ şi fiziologicǎ.

3. Aptitudine excepţionalǎ pentru învǎţare, în general.3. Aptitudine excepţionalǎ pentru învǎţare, în general. Ritmul rapid de învǎţare şcolarǎ şi Ritmul rapid de învǎţare şcolarǎ şi socialǎ face din copilul supradotat intelectual un candidat sigur la experienţa plictiselii, socialǎ face din copilul supradotat intelectual un candidat sigur la experienţa plictiselii, care conduce, în esenţǎ la o involuţie faţǎ de posibilitǎţile personale, dacǎ nu sunt oferiţi care conduce, în esenţǎ la o involuţie faţǎ de posibilitǎţile personale, dacǎ nu sunt oferiţi stimuli cognitive şi afectivi compensatori. Substimularea se exprimǎ nu numai prin stimuli cognitive şi afectivi compensatori. Substimularea se exprimǎ nu numai prin frustrarea de la o varietate informaţionalǎ, ci şi prin neimplicarea nivelurilor mai frustrarea de la o varietate informaţionalǎ, ci şi prin neimplicarea nivelurilor mai profunde de înţelegere şi simţire. profunde de înţelegere şi simţire.

Page 16: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

II.1.Sugestiile pentru conceperea unui program educaţional pe II.1.Sugestiile pentru conceperea unui program educaţional pe mǎsurǎ graviteazǎ în jurul urmǎtoarelor practici:mǎsurǎ graviteazǎ în jurul urmǎtoarelor practici:

observarea sistematicǎ a modului/stilului de învǎţare al observarea sistematicǎ a modului/stilului de învǎţare al copilului;copilului;

conceperea unui mediu adecvat învǎţǎrii în ritmul şi conceperea unui mediu adecvat învǎţǎrii în ritmul şi stilul personal al copilului;stilul personal al copilului;

încurajarea formulǎrii de întrebǎri şi autointerogǎri;încurajarea formulǎrii de întrebǎri şi autointerogǎri; autoorganizarea materialului de studiu dupǎ o schemǎ autoorganizarea materialului de studiu dupǎ o schemǎ

personalǎ;personalǎ; autoplanificarea şi autodozarea timpului necesar autoplanificarea şi autodozarea timpului necesar

studiului;studiului; autoevaluarea rezultatelor obţinute;autoevaluarea rezultatelor obţinute; antrenarea în rezolvarea unor probleme reale de viaţǎ.antrenarea în rezolvarea unor probleme reale de viaţǎ.

Page 17: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Analizând o vastǎ literaturǎ axatǎ pe evoluţia psihocomportamentalǎ a Analizând o vastǎ literaturǎ axatǎ pe evoluţia psihocomportamentalǎ a copiilor cu aptitudini intelectuale înalte, L.K.Baska a înaintat copiilor cu aptitudini intelectuale înalte, L.K.Baska a înaintat urmǎtoarele seturi de trǎsǎturi dominante prin frecvenţa şi urmǎtoarele seturi de trǎsǎturi dominante prin frecvenţa şi

intensitatea manifestǎrii:intensitatea manifestǎrii:1.Cognitive1.Cognitive

a. a. aptitudini în utilizarea simboluriloraptitudini în utilizarea simbolurilor b. putere de concentrare a atenţiei b. putere de concentrare a atenţiei c. memorie superior dezvoltatǎc. memorie superior dezvoltatǎ d. dezvoltarea precoce a vocabularuluid. dezvoltarea precoce a vocabularului e. curiozitatee. curiozitate f. preferinţǎ pentru activitatea independentǎ f. preferinţǎ pentru activitatea independentǎ g. interese academice multipleg. interese academice multiple h. capacitatea de a elabora idei originaleh. capacitatea de a elabora idei originale

2. Afective şi caracteriale2. Afective şi caracteriale

a. simţul dreptǎţiia. simţul dreptǎţii b. altruismb. altruism c. urmǎrirea unor idealuri c. urmǎrirea unor idealuri d. simţul umoruluid. simţul umorului e. Hipersenzitivitatee. Hipersenzitivitate f. preocupare precoce pentru fenomenul morţiif. preocupare precoce pentru fenomenul morţii g. perfecţionismh. niveluri înalte de energie, vitalitateg. perfecţionismh. niveluri înalte de energie, vitalitate h. ataşamente şi angajare personalǎ puterniceh. ataşamente şi angajare personalǎ puternice i. sensibilitate artisticǎi. sensibilitate artisticǎ

Page 18: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Exprimând unele din aceste trǎsǎturi în Exprimând unele din aceste trǎsǎturi în comportamente specifice activitǎţii în clasă, comportamente specifice activitǎţii în clasă,

autorul face câteva recomandǎri legate de autorul face câteva recomandǎri legate de programele educaţionale. programele educaţionale.

În tabelul urmator sunt redate în corelaţie În tabelul urmator sunt redate în corelaţie unele comportamente tipice elevilor dotaţi unele comportamente tipice elevilor dotaţi din nivelurile gimnazial şi liceal, aşa cum din nivelurile gimnazial şi liceal, aşa cum decurg adesea din observaţiile profesorilor, decurg adesea din observaţiile profesorilor, cu recomandǎrile generale de intervenţie cu recomandǎrile generale de intervenţie curricularǎ diferenţiatǎ:curricularǎ diferenţiatǎ:

Page 19: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina
Page 20: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

II.2.Identificarea, inventarierea şi clasificarea caracteristicilor II.2.Identificarea, inventarierea şi clasificarea caracteristicilor psihocomportamentale psihocomportamentale

ale indivizilor dotaţi şi talentaţi, precum şi schiţarea unor portrete psihologice ale indivizilor dotaţi şi talentaţi, precum şi schiţarea unor portrete psihologice corespunzǎtoare diferitelor etape de vârstǎ cronologicǎ au înregistrat o corespunzǎtoare diferitelor etape de vârstǎ cronologicǎ au înregistrat o frecvenţǎ crescândǎ în literatura de specialitate. frecvenţǎ crescândǎ în literatura de specialitate.

Ipotezele lui Terman formulate cǎtre sfârşitul carierei sale au Ipotezele lui Terman formulate cǎtre sfârşitul carierei sale au beneficiat în timp de diverse confirmǎri teoretice şi experimentale şi au beneficiat în timp de diverse confirmǎri teoretice şi experimentale şi au fost completate cu numeroase alte observaţii despre trǎsǎturile fost completate cu numeroase alte observaţii despre trǎsǎturile psihocomportamentale specifice acestui segment populaţional. Ultimele psihocomportamentale specifice acestui segment populaţional. Ultimele studii ale autorului au reprezentat un important cadru de referinţǎ pentru studii ale autorului au reprezentat un important cadru de referinţǎ pentru toţi autorii de mai târziu, atunci când au abordat problema profilurilor toţi autorii de mai târziu, atunci când au abordat problema profilurilor psihocomportamentale. psihocomportamentale.

Prin selecţia realizatǎ de Carmen Creţu au fost oferite modalitǎţi Prin selecţia realizatǎ de Carmen Creţu au fost oferite modalitǎţi diferite de creionare a profilurilor psihocomportamentale şi, în acelaşi diferite de creionare a profilurilor psihocomportamentale şi, în acelaşi timp, au fost reliefate unele realitǎţi cu importante implicaţii pedagogice:timp, au fost reliefate unele realitǎţi cu importante implicaţii pedagogice:

corelaţia dintre caracteristicile cognitive şi afective;corelaţia dintre caracteristicile cognitive şi afective; interdependenţe caracteristicile psihocomportamentale, pe de o parte, şi interdependenţe caracteristicile psihocomportamentale, pe de o parte, şi

trebuinţele cognitive şi afective, pe de altǎ parte; trebuinţele cognitive şi afective, pe de altǎ parte; necesitatea unei asistenţe psihopedagogice speciale, obiectualizatǎ în necesitatea unei asistenţe psihopedagogice speciale, obiectualizatǎ în

principal în trasee curriculare diferenţiate şi individualizate.principal în trasee curriculare diferenţiate şi individualizate.

Page 21: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

II.3.Caracteristici ale copiilor supradotaţi şi/sau talentaţi (Barbe, II.3.Caracteristici ale copiilor supradotaţi şi/sau talentaţi (Barbe, Renzulli, 1975)Renzulli, 1975)

În mod tipic aceştia învaţǎ sǎ citeascǎ de timpuriu şi cu o mai bunǎ înţelegere În mod tipic aceştia învaţǎ sǎ citeascǎ de timpuriu şi cu o mai bunǎ înţelegere a nuanţelor limbii. Mai mult de jumǎtate dintre copiii supradotaţi şi/sau a nuanţelor limbii. Mai mult de jumǎtate dintre copiii supradotaţi şi/sau talentaţi au învǎţat sǎ citeascǎ înainte de intrarea în şcoalǎ. Toţi aceşti copii talentaţi au învǎţat sǎ citeascǎ înainte de intrarea în şcoalǎ. Toţi aceşti copii citesc mai mult, mai repede şi au un vocabular mai bogat decât alţii.citesc mai mult, mai repede şi au un vocabular mai bogat decât alţii.

Achiziţioneazǎ deprinderile de bazǎ mai bine, mai repede şi cu mai puţin Achiziţioneazǎ deprinderile de bazǎ mai bine, mai repede şi cu mai puţin exerciţiu.exerciţiu.

Sunt mai capabili sǎ construiascǎ şi sǎ utilizeze abstracţiuni decât colegii lor Sunt mai capabili sǎ construiascǎ şi sǎ utilizeze abstracţiuni decât colegii lor de vârstǎ.de vârstǎ.

Sunt mai capabili sǎ observe şi sǎ interpreteze coduri nonverbale şi sǎ tragǎ Sunt mai capabili sǎ observe şi sǎ interpreteze coduri nonverbale şi sǎ tragǎ concluzii, care altor copii ar trebui sǎ li se explice.concluzii, care altor copii ar trebui sǎ li se explice.

Sunt mai puţin dispuşi sǎ accepte totul pe încredere, cǎutând ei înşişi Sunt mai puţin dispuşi sǎ accepte totul pe încredere, cǎutând ei înşişi rǎspuns la întrebǎri de tipul: de ce? şi cum?rǎspuns la întrebǎri de tipul: de ce? şi cum?

Au o mai bunǎ abilitate de a lucra independent, de la o vârstǎ mai micǎ şi Au o mai bunǎ abilitate de a lucra independent, de la o vârstǎ mai micǎ şi pentru perioade mai mari de timp decât alţi copii.pentru perioade mai mari de timp decât alţi copii.

Au perioade mai lungi de concentrare susţinutǎ a atenţiei decât alţii.Au perioade mai lungi de concentrare susţinutǎ a atenţiei decât alţii. Adesea au interese atât foarte focalizate, cât şi foarte largi.Adesea au interese atât foarte focalizate, cât şi foarte largi. Au adesea atât de multǎ energie, încât, uneori, sunt în mod greşit Au adesea atât de multǎ energie, încât, uneori, sunt în mod greşit

diagnosticaţi ca “hiperactivi”.diagnosticaţi ca “hiperactivi”. Au bune relaţii şi dialoguri cu pǎrinţii, profesorii sau alţi adulţi.Au bune relaţii şi dialoguri cu pǎrinţii, profesorii sau alţi adulţi. Preferǎ compania copiilor mai mari decât ei sau a adulţilor celei a copiilor.Preferǎ compania copiilor mai mari decât ei sau a adulţilor celei a copiilor.

Page 22: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

II.4.Caracteristici ale creativitǎţiiII.4.Caracteristici ale creativitǎţiiCapacitate creativǎ înaltǎCapacitate creativǎ înaltǎ

Elevii talentaţi se îndreaptǎ spre elementele noi şi misterioase ale mediului Elevii talentaţi se îndreaptǎ spre elementele noi şi misterioase ale mediului înconjurǎtor, printr-o mare imaginaţie şi fantezie, prezintǎ forme originale pentru rezolvarea înconjurǎtor, printr-o mare imaginaţie şi fantezie, prezintǎ forme originale pentru rezolvarea problemelor, propunând în multe ocazii soluţii neaşteptate. Ei se aratǎ deschişi experienţelor, problemelor, propunând în multe ocazii soluţii neaşteptate. Ei se aratǎ deschişi experienţelor, receptivi la ce este nou şi diferit (chiar iraţional) în gândire, în acţiuni şi în rezultatele proprii şi receptivi la ce este nou şi diferit (chiar iraţional) în gândire, în acţiuni şi în rezultatele proprii şi ale altora, manifestǎ curiozitate, spirit aventurier, sunt dornici sǎ-şi asume riscuri în gândire şi ale altora, manifestǎ curiozitate, spirit aventurier, sunt dornici sǎ-şi asume riscuri în gândire şi în acţiune, chiar pânǎ la punctual de a fi dezinhibaţi. (Y, Benito, 1994 ). în acţiune, chiar pânǎ la punctual de a fi dezinhibaţi. (Y, Benito, 1994 ).

Au o gândire Au o gândire fluentǎfluentǎ, fiind capabili sǎ gǎseascǎ sau sǎ producǎ o mare cantitate de idei , fiind capabili sǎ gǎseascǎ sau sǎ producǎ o mare cantitate de idei înrudite, consecinţe şi posibilitǎţi.înrudite, consecinţe şi posibilitǎţi.

Au o gândire Au o gândire flexibilǎflexibilǎ fiind capabili sǎ utiizeze mai multe alternative sau abordǎri în rezolvarea fiind capabili sǎ utiizeze mai multe alternative sau abordǎri în rezolvarea problemelor.problemelor.

Au o gândire Au o gândire originalǎ, originalǎ, cǎutând mereu noul, neobişnuitul , fǎcând asociaţii sau combinaţii cǎutând mereu noul, neobişnuitul , fǎcând asociaţii sau combinaţii neconvenţionale ale informaţiilor pe care le deţin. neconvenţionale ale informaţiilor pe care le deţin. Au abilitatea de a vedea relaţii sau legǎturi Au abilitatea de a vedea relaţii sau legǎturi între obiecte, idei sau fapte ap arent neînrudite.între obiecte, idei sau fapte ap arent neînrudite.

Au o gândire care Au o gândire care elaboreazǎ elaboreazǎ noi paşi, idei, rǎspunsuri sau îmbunǎtǎţiri ale ideilor de bazǎ, noi paşi, idei, rǎspunsuri sau îmbunǎtǎţiri ale ideilor de bazǎ, situaţiilor, problemelor.situaţiilor, problemelor.

Sunt dornici de a se confrunta cu situaţii complexe şiSunt dornici de a se confrunta cu situaţii complexe şi cautǎ sǎ rezolve problemele dificile cautǎ sǎ rezolve problemele dificile.. Formuleazǎ rapid ipoteze Formuleazǎ rapid ipoteze sau îşi pun imediat întrebarea în multe situaţii “ce-ar fi dacǎ?”. sau îşi pun imediat întrebarea în multe situaţii “ce-ar fi dacǎ?”. Sunt adesea conştienţi de propria lor impulsivitate şi de iraţionalul din ei şi au multǎ Sunt adesea conştienţi de propria lor impulsivitate şi de iraţionalul din ei şi au multǎ

sensibilitate emoţionalǎsensibilitate emoţionalǎ.. Au o vie curiozitate pentru obiecte, idei, situaţii sau evenimente.Au o vie curiozitate pentru obiecte, idei, situaţii sau evenimente. Au multǎ imaginaţie şi fantezie şi le place jocul intelectual.Au multǎ imaginaţie şi fantezie şi le place jocul intelectual. Sunt mai puţin inhibaţi intelectual de colegi în exprimarea opiniilor şi ideilor lorSunt mai puţin inhibaţi intelectual de colegi în exprimarea opiniilor şi ideilor lor şi îşi şi îşi

manifestǎ adesea, dezacordul într-un mod spiritual.manifestǎ adesea, dezacordul într-un mod spiritual. Au sensibilitate pentru frumos şi sunt atraşi de dimensiunile estetice ale realitǎţiiAu sensibilitate pentru frumos şi sunt atraşi de dimensiunile estetice ale realitǎţii . .

Page 23: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

II.5.Caracteristici ale învǎţǎriiII.5.Caracteristici ale învǎţǎriila copiii supradotatila copiii supradotati

Uneori, experienţele şcolare li se par lente şi repetitive. Uneori, experienţele şcolare li se par lente şi repetitive. Copiii cu abilitǎţi înalte pun în practicǎ tehnici pe care le deţin şi le Copiii cu abilitǎţi înalte pun în practicǎ tehnici pe care le deţin şi le

repetǎ astfel încât încep sǎ se dezvolte sentimentele de frustrare repetǎ astfel încât încep sǎ se dezvolte sentimentele de frustrare şi de plictisealǎ.şi de plictisealǎ.

Aceşti copii se simt uneori inferiori faţǎ de ceilalţi colegi şi îşi Aceşti copii se simt uneori inferiori faţǎ de ceilalţi colegi şi îşi percep propriile abilitǎţi ca pe ceva negative. percep propriile abilitǎţi ca pe ceva negative.

Frecvent suferǎ de subestimare, sunt respinşi din cauza abilitţilor Frecvent suferǎ de subestimare, sunt respinşi din cauza abilitţilor şi se simt vinovaţi, de aceea încearcǎ sǎ-şi ascundǎ capacitǎţile, şi se simt vinovaţi, de aceea încearcǎ sǎ-şi ascundǎ capacitǎţile, refuzând sǎ-şi facǎ temele sau realizâdu-le în mare grabǎ, fǎrǎ refuzând sǎ-şi facǎ temele sau realizâdu-le în mare grabǎ, fǎrǎ prea mare atenţie. Nu este o soluţie sǎ le cerem sǎ renunţe la prea mare atenţie. Nu este o soluţie sǎ le cerem sǎ renunţe la dorinţele sau la scopurile lor, ci este mai bine sǎ lucrǎm la dorinţele sau la scopurile lor, ci este mai bine sǎ lucrǎm la întǎrirea încrederii în sine pentru a avea suficientǎ motivaţie astfel întǎrirea încrederii în sine pentru a avea suficientǎ motivaţie astfel încât sǎ lucreze pentru realizarea scopului dorit. Aceste probleme încât sǎ lucreze pentru realizarea scopului dorit. Aceste probleme însǎ nu pot fi generalizate, deoarece nu toţi supradotaţii au însǎ nu pot fi generalizate, deoarece nu toţi supradotaţii au probleme emoţionale şi nu toţi le trǎiesc cu aceeaşi intensitate.probleme emoţionale şi nu toţi le trǎiesc cu aceeaşi intensitate.

Page 24: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

II.5.1. Mare capacitate de învǎţareII.5.1. Mare capacitate de învǎţare

1. Au o mare capacitate de observaţie pǎtrunzǎtoare de a sesiza semnificativul şi 1. Au o mare capacitate de observaţie pǎtrunzǎtoare de a sesiza semnificativul şi detaliile importante.detaliile importante.

2.Citesc adesea o mulţime de cǎrţi, pentru a-şi satisface propria curiozitate, 2.Citesc adesea o mulţime de cǎrţi, pentru a-şi satisface propria curiozitate, preferând lucrǎri şi reviste destinate celor mai mari ca ei.preferând lucrǎri şi reviste destinate celor mai mari ca ei.

3. Activitǎţile intelectuale le fac cu o mare plǎcere.3. Activitǎţile intelectuale le fac cu o mare plǎcere. 4. Au o mare putere de abstractizare, conceptualizare şi de sintezǎ.4. Au o mare putere de abstractizare, conceptualizare şi de sintezǎ. 5. Au o rapidǎ intuiţie în gǎsirea relaţiei cauzǎ-efect.5. Au o rapidǎ intuiţie în gǎsirea relaţiei cauzǎ-efect. 6. Au tendinţa de a întregi structura, organizarea şi constanţa mediului lor.6. Au tendinţa de a întregi structura, organizarea şi constanţa mediului lor. 7. Pot fi nemulţumiţi de violarea structurilor şi regulilor.7. Pot fi nemulţumiţi de violarea structurilor şi regulilor. 8. Îşi pun întrebǎri şi cautǎ informaţii noi atât de dragul de a le avea, cât şi pentru 8. Îşi pun întrebǎri şi cautǎ informaţii noi atât de dragul de a le avea, cât şi pentru

valoarea lor instrumentalǎ.valoarea lor instrumentalǎ. 9. Sunt adesea sceptici, critici şi evaluativi. Sesizeazǎ rapid inconsecvenţele.9. Sunt adesea sceptici, critici şi evaluativi. Sesizeazǎ rapid inconsecvenţele. 10. Au un bogat bagaj de informaţii despre o gamǎ variatǎ de teme, la care pot 10. Au un bogat bagaj de informaţii despre o gamǎ variatǎ de teme, la care pot

rapid face apel şi utiliza.rapid face apel şi utiliza. 11. Au o rapidǎ înţegere a principiilor de bazǎ şi pot face adesea generalizǎri 11. Au o rapidǎ înţegere a principiilor de bazǎ şi pot face adesea generalizǎri

valide valide despre evenimente, oameni sau lucruri.despre evenimente, oameni sau lucruri. 12. Percep rapid similitudinile, diferenţele şi anomaliile.12. Percep rapid similitudinile, diferenţele şi anomaliile. 13. Se implicǎ în probleme complexe, separându-le în componente şi analizându-13. Se implicǎ în probleme complexe, separându-le în componente şi analizându-

le sistematic. le sistematic. 14. Au o bunǎ dezvoltare a simţului comun.14. Au o bunǎ dezvoltare a simţului comun.

Page 25: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

II.6. Caracteristici comportamentaleII.6. Caracteristici comportamentale

Sunt dornici sǎ examineze tot ce este neobişnuit şi au o mare Sunt dornici sǎ examineze tot ce este neobişnuit şi au o mare curiozitate.curiozitate.

Comportamentul lor este adesea bine organizat, direcţionat spre Comportamentul lor este adesea bine organizat, direcţionat spre scop, eficient şi cu respect pentru sarcini şi probleme.scop, eficient şi cu respect pentru sarcini şi probleme.

Au o motivaţie intrinsecǎ pentru învǎţare, descoperire şi explorare, Au o motivaţie intrinsecǎ pentru învǎţare, descoperire şi explorare, fiind în acelaşi timp şi foarte perseverenţi. fiind în acelaşi timp şi foarte perseverenţi. O atitudine de tipul; “aş O atitudine de tipul; “aş face-o mai degrabǎ eu însumi” este pentru ei comunǎ.face-o mai degrabǎ eu însumi” este pentru ei comunǎ.

Le place sǎ înveţe lucruri noi şi cautǎ noi cǎi pentru a face ceva.Le place sǎ înveţe lucruri noi şi cautǎ noi cǎi pentru a face ceva. Au un timp de atenţie şi concentrare mai lung decât colegii lor.Au un timp de atenţie şi concentrare mai lung decât colegii lor. Sunt mai independenţi şi se lasǎ mai puţin supuşi presiunilor decât Sunt mai independenţi şi se lasǎ mai puţin supuşi presiunilor decât

colegii lor de vârstǎ.colegii lor de vârstǎ. Pot fi conformişti sau nonconformişti, dupǎ cum o cer situaţiile.Pot fi conformişti sau nonconformişti, dupǎ cum o cer situaţiile. Au un foarte dezvoltat simţ moral şi etic.Au un foarte dezvoltat simţ moral şi etic. Pot integra în ei înşişi impulsuri opuse, cum sunt comportamentele Pot integra în ei înşişi impulsuri opuse, cum sunt comportamentele

destructive şi constructive.destructive şi constructive. Sunt visǎtori.Sunt visǎtori. Îşi ascund uneori aptitudinile lor deosebite, pentru a nu “ieşi în Îşi ascund uneori aptitudinile lor deosebite, pentru a nu “ieşi în

frunte”.frunte”. Au o bine dezvoltatǎ imagine de sine şi idei realiste sau suprarealiste Au o bine dezvoltatǎ imagine de sine şi idei realiste sau suprarealiste

despre capacitǎţile şi potenţialele lor.despre capacitǎţile şi potenţialele lor.

Page 26: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

III. Personalitatea la supradotaţiIII. Personalitatea la supradotaţi In opinia Yolandei Benito (2004)In opinia Yolandei Benito (2004) s schimbǎrile şi dezvoltarea capacitǎţilor chimbǎrile şi dezvoltarea capacitǎţilor

cognitive vor influenţa modalitǎţile de interacţiune socialǎ şi emoţionalǎ cu cognitive vor influenţa modalitǎţile de interacţiune socialǎ şi emoţionalǎ cu ceilalţi. Est important pentru dezvoltarea socio-emoţionalǎ a fiecǎrui copil, şi în ceilalţi. Est important pentru dezvoltarea socio-emoţionalǎ a fiecǎrui copil, şi în special în cazul copiilor supradotaţi, ca educatorii şi pǎrinţii care se confruntǎ special în cazul copiilor supradotaţi, ca educatorii şi pǎrinţii care se confruntǎ cu o serie de caracteristici, de altfel destul de frecvente, sǎ reacţioneze într-un cu o serie de caracteristici, de altfel destul de frecvente, sǎ reacţioneze într-un mod adecvat.mod adecvat.

Sensibilitate, moralitate, spirit de justiţieSensibilitate, moralitate, spirit de justiţie

Sensibilitatea mǎritǎ faţǎ de lumea înconjurǎtoare şi preocupǎrile profunde Sensibilitatea mǎritǎ faţǎ de lumea înconjurǎtoare şi preocupǎrile profunde legate de moralitate şi justiţielegate de moralitate şi justiţie sunt o consecinţǎ a sentimentului de inadaptare, sunt o consecinţǎ a sentimentului de inadaptare, a creşterii conflictelor interne, a lipsei de înţelegere din partea altora asupra a creşterii conflictelor interne, a lipsei de înţelegere din partea altora asupra capacitǎţilor şi abilitǎţilor copiilor supradotaţi. Aceşti copii sunt precoce în capacitǎţilor şi abilitǎţilor copiilor supradotaţi. Aceşti copii sunt precoce în înţelegerea problemelor societǎţii ca şi ale adulţilor, fǎrǎ a avea o maturitate înţelegerea problemelor societǎţii ca şi ale adulţilor, fǎrǎ a avea o maturitate emoţionalǎ suficentǎ pentru a se confrunta cu prblemele anterior menţionate. emoţionalǎ suficentǎ pentru a se confrunta cu prblemele anterior menţionate. Ei îşi pun probleme legate de existenţa lui Dumnezeu, precum şi de ceea ce Ei îşi pun probleme legate de existenţa lui Dumnezeu, precum şi de ceea ce este infinitul. Îi intereseazǎ temele de actualitate şi manifestǎ un interes este infinitul. Îi intereseazǎ temele de actualitate şi manifestǎ un interes precoce pentru timp.precoce pentru timp.

Spirit investigativ:Spirit investigativ: întrebǎri exploratoare la vârste fragede, cǎutându-se întrebǎri exploratoare la vârste fragede, cǎutându-se rǎspunsuri concludente. Copiii supradotaţi nu se mulţumesc cu realizǎri rǎspunsuri concludente. Copiii supradotaţi nu se mulţumesc cu realizǎri superficiale şi sondeazǎ cele mai profunde sentimente şi posibilitǎţi, ei superficiale şi sondeazǎ cele mai profunde sentimente şi posibilitǎţi, ei caracterizându-se prin abilitǎţi cognitive înalte, tenacitate, încredere în caracterizându-se prin abilitǎţi cognitive înalte, tenacitate, încredere în abilitǎţile lor şi tǎrie de caracter; de la o vârstǎ foarte micǎ pun întrebǎri abilitǎţile lor şi tǎrie de caracter; de la o vârstǎ foarte micǎ pun întrebǎri exploratoare şi nu sunt mulţumiţi de orice rǎspuns. exploratoare şi nu sunt mulţumiţi de orice rǎspuns.

Page 27: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

AplicatieAplicatie(varianta posibila)(varianta posibila)

Brainstorming:Brainstorming: Enumerati Enumerati caracteristicile pe care le caracteristicile pe care le

considerati tipice pentru persoanele considerati tipice pentru persoanele creative . creative .

Page 28: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Lista de trasaturi creativeLista de trasaturi creative

curajos în convingericurajos în convingericurios curios

cercetǎtorcercetǎtorindependent în judecatǎindependent în judecatǎ

intuitivintuitivpreocupat de sarcinile care i se daupreocupat de sarcinile care i se dau

nu acceptǎ lucrurile numai în baza a ceea ce i se spune nu acceptǎ lucrurile numai în baza a ceea ce i se spune idealistidealist

doritor sǎ-şi asume riscuridoritor sǎ-şi asume riscuri

Page 29: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Lista de trasaturi creativeLista de trasaturi creative

spirit de aventurǎspirit de aventurǎperseverenţǎperseverenţǎ

inclinaţie spre cercetareinclinaţie spre cercetaredeschidere cǎtre experienţe noideschidere cǎtre experienţe noi

spirit de liderspirit de liderdisciplinǎ şi capacitate de ordonare a propriei activitǎţidisciplinǎ şi capacitate de ordonare a propriei activitǎţi

motivaţie intrinsecǎmotivaţie intrinsecǎcentrare pe sarcinǎcentrare pe sarcinǎ

realizare independentǎrealizare independentǎcompetitivitatecompetitivitate

nevoie de intimitatenevoie de intimitateprezenţǎ socialǎ bunǎprezenţǎ socialǎ bunǎ

toleranţǎ la ambiguitatetoleranţǎ la ambiguitateinterese multipleinterese multiple

valorizarea originalitǎţii şi creativitǎţiivalorizarea originalitǎţii şi creativitǎţiineconvenţionalitate în comportamentneconvenţionalitate în comportament

nevoie de “experienţe de vârfnevoie de “experienţe de vârf

Page 30: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

III.1. III.1. Personalitatea creativǎ Personalitatea creativǎ

Procesul creaţiei nu poate fi realizat separat de personalitatea creativǎ. O serie Procesul creaţiei nu poate fi realizat separat de personalitatea creativǎ. O serie de cercetǎri (realizate de Torrance, Stein, Amabile) au condus la obţinerea de cercetǎri (realizate de Torrance, Stein, Amabile) au condus la obţinerea unui numǎr considerabil de date privind caracteristicile personalitǎţii creative. unui numǎr considerabil de date privind caracteristicile personalitǎţii creative. E.P. Torrance a rugat un grup de experţi în creativitate sǎ enumere E.P. Torrance a rugat un grup de experţi în creativitate sǎ enumere caracteristicile pe care le considerǎ tipice pentru persoanele creative şi a caracteristicile pe care le considerǎ tipice pentru persoanele creative şi a obţinut urmǎtoarea listǎ de trǎsǎturi: obţinut urmǎtoarea listǎ de trǎsǎturi:

curajos în convingeri, curios, cercetǎtor, independent în judecatǎ, curajos în convingeri, curios, cercetǎtor, independent în judecatǎ, intuitiv, preocupat de sarcinile care i se dau, nu acceptǎ lucrurile numai intuitiv, preocupat de sarcinile care i se dau, nu acceptǎ lucrurile numai în baza a ceea ce i se spune, idealist, doritor sǎ-şi asume riscuri.în baza a ceea ce i se spune, idealist, doritor sǎ-şi asume riscuri.

Tardif şi R. Sternberg (Sternberg, 2005) sintetizeazǎ rezultatele mai multor Tardif şi R. Sternberg (Sternberg, 2005) sintetizeazǎ rezultatele mai multor studii asupra caracteristicilor motivaţional-atitudinale ale personalitǎţii creative: studii asupra caracteristicilor motivaţional-atitudinale ale personalitǎţii creative: spirit de aventurǎ, perseverenţǎ, inclinaţie spre cercetare, deschidere spirit de aventurǎ, perseverenţǎ, inclinaţie spre cercetare, deschidere cǎtre experienţe noi, spirit de lider, disciplinǎ şi capacitate de ordonare a cǎtre experienţe noi, spirit de lider, disciplinǎ şi capacitate de ordonare a propriei activitǎţi, motivaţie intrinsecǎ, centrare pe sarcinǎ, realizare propriei activitǎţi, motivaţie intrinsecǎ, centrare pe sarcinǎ, realizare independentǎ, competitivitate, nevoie de intimitate, prezenţǎ socialǎ independentǎ, competitivitate, nevoie de intimitate, prezenţǎ socialǎ bunǎ, toleranţǎ la ambiguitate, interese multiple, valorizarea originalitǎţii bunǎ, toleranţǎ la ambiguitate, interese multiple, valorizarea originalitǎţii şi creativitǎţii, neconvenţionalitate în comportament, nevoie de şi creativitǎţii, neconvenţionalitate în comportament, nevoie de “experienţe de vârf”“experienţe de vârf”. Unii autori se concentreazǎ asupra unei singure . Unii autori se concentreazǎ asupra unei singure trǎsǎturi, pe care o considerǎ factor-cheie în performanţa creativǎ. trǎsǎturi, pe care o considerǎ factor-cheie în performanţa creativǎ.

Page 31: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Într-un rezumat al mai multor studii despre creativitatea la copiii de şcoalǎ Într-un rezumat al mai multor studii despre creativitatea la copiii de şcoalǎ elementarǎ, Torrance a fǎcut unele consideraţii asupra adaptǎrii personalitǎţii aşa cum se elementarǎ, Torrance a fǎcut unele consideraţii asupra adaptǎrii personalitǎţii aşa cum se manifestǎ la copilul foarte creator, enunţând urmǎtoarele caracteristici: (T.Bogdan, 1981, p. manifestǎ la copilul foarte creator, enunţând urmǎtoarele caracteristici: (T.Bogdan, 1981, p. 210)210) Tendinţa de a-şi crea reputaţia cǎ au idei neobişnuite sau caraghioase;Tendinţa de a-şi crea reputaţia cǎ au idei neobişnuite sau caraghioase; Munca lor este caracterizatǎ de ideea de a “ieşi din cǎrǎri bǎtǎtorite”;Munca lor este caracterizatǎ de ideea de a “ieşi din cǎrǎri bǎtǎtorite”; Sunt caracterizaţi prin umor şi simţ al divertismentului. Sunt caracterizaţi prin umor şi simţ al divertismentului.

În studiile întreprinse de Terman şi colaboratorii sǎi s-a putut constata cǎ indivizii depistaţi şi În studiile întreprinse de Terman şi colaboratorii sǎi s-a putut constata cǎ indivizii depistaţi şi identificaţi ca fiind supradotaţi la o vârstǎ timpurie, tind sǎ-şi menţinǎ superioritatea şi mai identificaţi ca fiind supradotaţi la o vârstǎ timpurie, tind sǎ-şi menţinǎ superioritatea şi mai târziu. târziu. Conform acestor studii se pot formula mai multe concluzii (T.Bogdan, 1981, p. 267 - Conform acestor studii se pot formula mai multe concluzii (T.Bogdan, 1981, p. 267 - 268):268):

Copiii talentaţi în artǎ, tehnicǎ şi cei înzestraţi cu deprinderi motorii, sau cei care Copiii talentaţi în artǎ, tehnicǎ şi cei înzestraţi cu deprinderi motorii, sau cei care demonstreazǎ aptitudini creatoare neobişnuite sunt, de asemenea, în prezent studiaţi, dar demonstreazǎ aptitudini creatoare neobişnuite sunt, de asemenea, în prezent studiaţi, dar adeseori ei sunt neglijaţi în programele educative. Condiţiile favorabile de acasǎ, şansele adeseori ei sunt neglijaţi în programele educative. Condiţiile favorabile de acasǎ, şansele educative, starea bunǎ a sǎnǎtǎţii şi o ambianţǎ stimulativǎ constituie factori care favorizeazǎ educative, starea bunǎ a sǎnǎtǎţii şi o ambianţǎ stimulativǎ constituie factori care favorizeazǎ dezvoltarea deplinǎ a potenţialitǎţilor copilului;dezvoltarea deplinǎ a potenţialitǎţilor copilului;

Copiii cu o capacitate mentalǎ superioarǎ prezintǎ caracteristici superioare mediei vârstei Copiii cu o capacitate mentalǎ superioarǎ prezintǎ caracteristici superioare mediei vârstei lor, la diferite mǎsurǎtori ale dezvoltǎrii fizice. De asemenea, ei se aflǎ peste media vârstei lor lor, la diferite mǎsurǎtori ale dezvoltǎrii fizice. De asemenea, ei se aflǎ peste media vârstei lor în ceea ce priveşte unele trǎsǎturi de caracter şi personalitate ca încrederea în sine, voinţa şi în ceea ce priveşte unele trǎsǎturi de caracter şi personalitate ca încrederea în sine, voinţa şi perseverenţa, dorinţa de a excela, conştiiciozitatea, cinstea, originalitatea, dorinţa de perseverenţa, dorinţa de a excela, conştiiciozitatea, cinstea, originalitatea, dorinţa de cunoaştere, generozitatea şi altruismul, buna dispoziţie şi optimismul, simţul conducerii.cunoaştere, generozitatea şi altruismul, buna dispoziţie şi optimismul, simţul conducerii.

În activitǎţile şcolare şi sarcinile legate de şcoalǎ, copiii supradotaţi îşi dovedesc cel mai bine În activitǎţile şcolare şi sarcinile legate de şcoalǎ, copiii supradotaţi îşi dovedesc cel mai bine superioritatea. Un procentaj însemnat de copii supradotaţi învaţǎ sǎ citeascǎ înainte de a superioritatea. Un procentaj însemnat de copii supradotaţi învaţǎ sǎ citeascǎ înainte de a începe şcoala, de mai multe ori cu o îndrumare minimǎ. Realizǎrile şcolare ale copiilor începe şcoala, de mai multe ori cu o îndrumare minimǎ. Realizǎrile şcolare ale copiilor supradotaţi sunt semnificativ superioare celor ale copiilor obişnuiţi având acelaşi nivel de supradotaţi sunt semnificativ superioare celor ale copiilor obişnuiţi având acelaşi nivel de viaţǎ. Curbele de creştere aratǎ veridicitatea acestei constatǎri la toate nivelurile şcolii. viaţǎ. Curbele de creştere aratǎ veridicitatea acestei constatǎri la toate nivelurile şcolii. Aceşti elevi câştigǎ premii şi distincţii de-a lungul studiilor într-o proporţie mult superioarǎ Aceşti elevi câştigǎ premii şi distincţii de-a lungul studiilor într-o proporţie mult superioarǎ numǎrului lor. numǎrului lor.

Ca grup, copiii supradotaţi sunt mai puţin înclinaţi cǎtre tulburǎri nervoase sau dificultǎţi de Ca grup, copiii supradotaţi sunt mai puţin înclinaţi cǎtre tulburǎri nervoase sau dificultǎţi de adaptare emoţionalǎ decât copiii obişnuiţi. Ei aratǎ un interes viu pentru joacǎ şi se adaptare emoţionalǎ decât copiii obişnuiţi. Ei aratǎ un interes viu pentru joacǎ şi se angajeazǎ într-o gamǎ mai largǎ de activitǎţi ludice şi creatoare decât copiii obişnuiţi. angajeazǎ într-o gamǎ mai largǎ de activitǎţi ludice şi creatoare decât copiii obişnuiţi.

Page 32: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Încercând să rezumăm ceea ce am afirmat până Încercând să rezumăm ceea ce am afirmat până acum, devin acum evidente cele 3 mari modalităţi acum, devin acum evidente cele 3 mari modalităţi psihocomportamentale specifice copiilor şi tinerilor psihocomportamentale specifice copiilor şi tinerilor supradotaţi, efecte directe ale heterocroniei dezvoltării, supradotaţi, efecte directe ale heterocroniei dezvoltării, descrise de Wallace (citat în C. Creţu, 1997, p. 277):descrise de Wallace (citat în C. Creţu, 1997, p. 277):

sentimentul de a fi diferit de colegii de vârstăsentimentul de a fi diferit de colegii de vârstă , prin ideile , prin ideile dintr-un domeniu oarecare, prin interesele dezvoltate mai dintr-un domeniu oarecare, prin interesele dezvoltate mai profund, mai variat, mai expresiv;profund, mai variat, mai expresiv;

povara înaltei senzitivităţipovara înaltei senzitivităţi (“copiii supradotaţi au probleme (“copiii supradotaţi au probleme de supravieţuire în plus, tocmai pentru că sunt de supravieţuire în plus, tocmai pentru că sunt excepţionali”) – devansarea nivelurilor mentale de vârstă, excepţionali”) – devansarea nivelurilor mentale de vârstă, intelectualitatea prematură nu sunt însoţite de aceeaşi intelectualitatea prematură nu sunt însoţite de aceeaşi precocitate emoţională şi fiziologică;precocitate emoţională şi fiziologică;

aptitudine excepţională pentru învăţareaptitudine excepţională pentru învăţare:: ritmul rapid de ritmul rapid de învăţare şcolară şi socială face din copilul supradotat învăţare şcolară şi socială face din copilul supradotat intelectual un candidat sigur la experienţa pluriformă a intelectual un candidat sigur la experienţa pluriformă a plictiselii, care conduce la o involuţie faţă de posibilităţile plictiselii, care conduce la o involuţie faţă de posibilităţile personale, dacă nu sunt oferiţi stimuli cognitivi şi afectivi personale, dacă nu sunt oferiţi stimuli cognitivi şi afectivi compensatori.compensatori.

Page 33: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

III.2. III.2. Investigarea trăsăturilor creativeInvestigarea trăsăturilor creativela adolescentii supradotatila adolescentii supradotati

Am investigat trăsăturile creative utilizând testul Am investigat trăsăturile creative utilizând testul Torrance (forma figurală).Torrance (forma figurală).

Acest test a cuprins 3 activităţi, fiecare activitate Acest test a cuprins 3 activităţi, fiecare activitate adresându-se unor categorii de adresându-se unor categorii de factori ai creativităţii: factori ai creativităţii:

Activitatea 1 : Activitatea 1 : Construcţia unui tablouConstrucţia unui tablou.. Se adresează Se adresează următorilor factori: originalitatea, elaborare şi următorilor factori: originalitatea, elaborare şi abstractizare semantică. abstractizare semantică.

Activitatea 2 : Activitatea 2 : Completare de deseneCompletare de desene. . Prin această Prin această activitate se evidenţiazăurmătorii factori: originalitate, activitate se evidenţiazăurmătorii factori: originalitate, flexibilitate, fluditate, elaborare, rezistenţă la închidere flexibilitate, fluditate, elaborare, rezistenţă la închidere şi abstractizare semantică.şi abstractizare semantică.

Activitatea 3: Activitatea 3: Linii paralele.Linii paralele. Interpretarea rezultatelor Interpretarea rezultatelor obţinute în cadrul acestei activităţi permite calcularea obţinute în cadrul acestei activităţi permite calcularea scorurilor pentru factorii: fluiditate, flexibilitate, scorurilor pentru factorii: fluiditate, flexibilitate, originalitate şi elaborare.originalitate şi elaborare.

Page 34: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Activitati interactive, Activitati interactive, aplicatii (variante posibile) aplicatii (variante posibile)

1. Construirea unui tablou pornind de la o 1. Construirea unui tablou pornind de la o forma rotunjita (Activitatea 1- Testul forma rotunjita (Activitatea 1- Testul Torrance –forma figurala)Torrance –forma figurala)

Comentarea/interpretarea tablourilor Comentarea/interpretarea tablourilor realizaterealizate

Interpretarea unor tablouri desene realizate Interpretarea unor tablouri desene realizate de adolescenti supradotati si normali testati de adolescenti supradotati si normali testati cu Testul de creativitate Torrancecu Testul de creativitate Torrance

Page 35: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Sarcina de lucru (individual)Sarcina de lucru (individual) Pe pagina primita se afla o forma rotunjita, ca Pe pagina primita se afla o forma rotunjita, ca

cea din figura alaturata.cea din figura alaturata. Incercati sa va ganditi la un desen la care Incercati sa va ganditi la un desen la care

nimeni nu s-ar gandi.nimeni nu s-ar gandi. Adaugati primei idei care va vine in minte altele Adaugati primei idei care va vine in minte altele

noi, astfel incat sa concepeti o poveste cat mai noi, astfel incat sa concepeti o poveste cat mai interesanta cu putinta. interesanta cu putinta.

Dupa ce ati terminat tabloul ganditi-va la un Dupa ce ati terminat tabloul ganditi-va la un nume sau titlu pentru acest tablou, pe care sa-l nume sau titlu pentru acest tablou, pe care sa-l scrieti in partea de jos a paginii, in spatiul scrieti in partea de jos a paginii, in spatiul prevazut pentru aceasta . prevazut pentru aceasta .

Gasiti un titlu cat mai inteligent si mai Gasiti un titlu cat mai inteligent si mai neobisnuit care sa descrie povestea dvs.neobisnuit care sa descrie povestea dvs.

Timp de lucru: 10 minute.Timp de lucru: 10 minute. Succes!Succes!

Page 36: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Prezentarea si comentaea rezultatelor obtinute in esantioanele Prezentarea si comentaea rezultatelor obtinute in esantioanele de adolescenti nomali si supradotati (Testul Torrance)de adolescenti nomali si supradotati (Testul Torrance)

crea

t. e

xpre

siva

crea

t. p

rodu

ctiv

a

crea

t. in

vent

iva

crea

t. n

ovat

oare

crea

t. e

mer

gent

a

supradotati

normali0

5

10

15

20

frecvente absolute

grafic comparativ supradotati

normali

Page 37: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

III.3.Analiza calitativǎ a produselorIII.3.Analiza calitativǎ a produselor

1. Expresivitatea emoţională1. Expresivitatea emoţională Sentimentele şi emoţiile sunt transmise prin replica figurilor din Sentimentele şi emoţiile sunt transmise prin replica figurilor din

desen (oameni, animale, obiecte neînsufleţite) dar şi prin indicaţii desen (oameni, animale, obiecte neînsufleţite) dar şi prin indicaţii nonverbale (postura corpului, expresii ale feţei). Adolescenţii au nonverbale (postura corpului, expresii ale feţei). Adolescenţii au transmis, aşa cum era de aşteptat la această vârstă, sentimente transmis, aşa cum era de aşteptat la această vârstă, sentimente de frământări interne, dragoste, fericire, tristeţe, bucurie, mânie, de frământări interne, dragoste, fericire, tristeţe, bucurie, mânie, ură, singurătate, indicate nonverbal cu ajutorul surâsului, ură, singurătate, indicate nonverbal cu ajutorul surâsului, lacrimilor, prin dans, îmbrăţişare, încruntare etc. Desenele lacrimilor, prin dans, îmbrăţişare, încruntare etc. Desenele realizate au simbolizat extazul (braţe întinse), îngrijorarea (pumnii realizate au simbolizat extazul (braţe întinse), îngrijorarea (pumnii strânşi), dorinţa de succes, mândria (redarea razelor de soare), strânşi), dorinţa de succes, mândria (redarea razelor de soare), nelinişti interne sugerate de simbolistica desenului sau de titlul nelinişti interne sugerate de simbolistica desenului sau de titlul ales . ales .

Adolescenţii supradotaţi (atât fetele cât şi băieţii) au transpus în Adolescenţii supradotaţi (atât fetele cât şi băieţii) au transpus în desenele lor dorinţa de cunoaştere, nevoia de afecţiune, precum desenele lor dorinţa de cunoaştere, nevoia de afecţiune, precum şi sentimente complexe de frământare în faţa necunoscutului, a şi sentimente complexe de frământare în faţa necunoscutului, a universului (“Plâns divin”, “Oul, simbol al genezei terestre şi al universului (“Plâns divin”, “Oul, simbol al genezei terestre şi al naşterii vieţii”), pe când cei normali au redat în desenele lor lumea naşterii vieţii”), pe când cei normali au redat în desenele lor lumea comună, obişnuită (“Oglinda”, “18 ani Party”Fig.2). comună, obişnuită (“Oglinda”, “18 ani Party”Fig.2). Desenele Desenele fetelor supradotate au exprimat sentimente mai profunde fetelor supradotate au exprimat sentimente mai profunde (“Inspiraţia”) faţă de ale celor normale (“Aş vrea să am lumea (“Inspiraţia”) faţă de ale celor normale (“Aş vrea să am lumea mea”)(Fig.1.) mea”)(Fig.1.) ..

Page 38: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

“Plâns divin” “Oul, simbol al genezei terestre şi al naşterii vieţii”

Page 39: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

““Oglinda”, “18 ani Party”Oglinda”, “18 ani Party”

Page 40: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Gradul de complexitate al desenului Gradul de complexitate al desenului

Analizând desenele realizate am Analizând desenele realizate am constatat că foarte multe din desenele constatat că foarte multe din desenele adoloescenţilor sunt încărcate de adoloescenţilor sunt încărcate de semnificaţii aparte , reprezintă semnificaţii aparte , reprezintă capacitatea de a comunica ceva. capacitatea de a comunica ceva. Adolescenţii creativi au utilizat Adolescenţii creativi au utilizat suficiente detalii pentru a reda un desen suficiente detalii pentru a reda un desen cât mai sugestiv, pentru “a comunica cât mai sugestiv, pentru “a comunica ideea”, aceştia utilizând chiar indicatori ideea”, aceştia utilizând chiar indicatori verbali şi figurali pentru a reda povestea verbali şi figurali pentru a reda povestea exprimată în desen, ceea ce exprimă exprimată în desen, ceea ce exprimă un indice ridicat al combinatoricii un indice ridicat al combinatoricii mintale . mintale .

Page 41: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Am constatat o mai mare abilitate în rândul adolescenţilor supradotaţi Am constatat o mai mare abilitate în rândul adolescenţilor supradotaţi creativi de a reprezenta un tablou general care comunică efectiv creativi de a reprezenta un tablou general care comunică efectiv povestea imaginată, element care a putut fi mai bine observat în povestea imaginată, element care a putut fi mai bine observat în Activitatea 1 (“Oul, simbol al genezei terestre şi al naşterii vieţii”, Activitatea 1 (“Oul, simbol al genezei terestre şi al naşterii vieţii”, “Civilizaţie extraterestră în pragul distrugerii”, “Simetrie”), desene “Civilizaţie extraterestră în pragul distrugerii”, “Simetrie”), desene care prezintă o poveste nu doar prin numărul mare de dtalii, dar şi prin care prezintă o poveste nu doar prin numărul mare de dtalii, dar şi prin interacţiunea elementelor componente ale desenului. interacţiunea elementelor componente ale desenului. Voi prezenta , Voi prezenta , pentru exemplificare cpentru exemplificare cââteva dintre desenele realizate în figurile teva dintre desenele realizate în figurile următoare. următoare.

Page 42: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Mişcare şi acţiune în desen Mişcare şi acţiune în desen

Mişcarea a fost reprezentată în desen prin titlu, , prin Mişcarea a fost reprezentată în desen prin titlu, , prin replicile personajelor, prin poziţi ale personajelor sau replicile personajelor, prin poziţi ale personajelor sau ale obiectelor reprezentate. Indicatorii cei mai comuni ale obiectelor reprezentate. Indicatorii cei mai comuni ai mişcării redate în desene au inclus zborul, dansul, ai mişcării redate în desene au inclus zborul, dansul, mişcarea, plutitul, scufundarea. Cel mai ades au apărut mişcarea, plutitul, scufundarea. Cel mai ades au apărut în desenele adolescenţilor normali figuri umane în în desenele adolescenţilor normali figuri umane în picioare, odihnindu-se, feţe umane zâmbind, animale, picioare, odihnindu-se, feţe umane zâmbind, animale, aşezate sau în picioare. aşezate sau în picioare.

Desenele adolescenţilor supradotaţi s-au remarcat prin Desenele adolescenţilor supradotaţi s-au remarcat prin capacitatea acestora de a vizualiza dincolo de aspectul capacitatea acestora de a vizualiza dincolo de aspectul exterior şi de a sesiza funcţionarea internă, dinamică a exterior şi de a sesiza funcţionarea internă, dinamică a lucrurilor, precum şi un nivel de aspiraţie ascendent în lucrurilor, precum şi un nivel de aspiraţie ascendent în comparaţie cu unul descendent în cazul adolescenţilor comparaţie cu unul descendent în cazul adolescenţilor normali. normali.

Page 43: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Expresivitatea titlului Expresivitatea titlului De cele mai multe ori titlurile sunt raportate la starea emoţională a subiecţilor, De cele mai multe ori titlurile sunt raportate la starea emoţională a subiecţilor, titlurile supradotaţilor sunt mult mai sugestive (“Viaţa”, “Cometa”), faţă de cele ale subiecţilor normali (”8 titlurile supradotaţilor sunt mult mai sugestive (“Viaţa”, “Cometa”), faţă de cele ale subiecţilor normali (”8 Martie”, “La săniuş”). Se remarcă diferenţe semnificative între adolescenţii supradotaţi (desenul 2) şi cei Martie”, “La săniuş”). Se remarcă diferenţe semnificative între adolescenţii supradotaţi (desenul 2) şi cei normali (desenul 1), în special între subiecţii de sex feminin. Figura următoare prezintă câteva titluri normali (desenul 1), în special între subiecţii de sex feminin. Figura următoare prezintă câteva titluri sugestive în acest sens .sugestive în acest sens .Desenul 1.Desenul 2.Desenul 1.Desenul 2.

Page 44: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Combinarea a două sau mai multe seturi de liniiCombinarea a două sau mai multe seturi de linii

Această trăsătură reprezintă al doilea indice corelativ al evaluării capacităţii de Această trăsătură reprezintă al doilea indice corelativ al evaluării capacităţii de rezistenţă la închidere prematură . Ea a fost mai des întâlnită în desenele rezistenţă la închidere prematură . Ea a fost mai des întâlnită în desenele adolescenţilor supradotaţi (Desen 1), dar şi în desenele adolescenţilor normali adolescenţilor supradotaţi (Desen 1), dar şi în desenele adolescenţilor normali (Desen 2) . Această trăsătură indică capacitatea adolescenţilor creativi de a (Desen 2) . Această trăsătură indică capacitatea adolescenţilor creativi de a utiliza orice idee creativă şi de a o obiectiva într-o producţie inedită sub raport utiliza orice idee creativă şi de a o obiectiva într-o producţie inedită sub raport semantic.semantic.

Page 45: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Umor în titluri şi în deseneUmor în titluri şi în deseneUmorul a fost mult mai des întâlnit în desenele adolescenţilor Umorul a fost mult mai des întâlnit în desenele adolescenţilor supradotaţi, atât la fete, cât şi la băieţi, putând fi considerat o supradotaţi, atât la fete, cât şi la băieţi, putând fi considerat o trăsătură a personalităţii lor , acesta având rolul de defulare trăsătură a personalităţii lor , acesta având rolul de defulare emoţională sau ca o atitudine de dezaprobare faţă de comportamentul emoţională sau ca o atitudine de dezaprobare faţă de comportamentul celorlalţi (“Ou cu păr de bebeluş”, “Între două nu te plouă‘’). celorlalţi (“Ou cu păr de bebeluş”, “Între două nu te plouă‘’).

Page 46: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

OriginalitateaOriginalitatea Am folosit modalitatea de Am folosit modalitatea de

atribuire a scorurilor pe o scară atribuire a scorurilor pe o scară cuprinsă între 0-5 puncte, cuprinsă între 0-5 puncte, corespunzătoare frecvenţelor de corespunzătoare frecvenţelor de răspuns după următoarea răspuns după următoarea regulă:regulă:

răspunsurile care s-au întâlnit la răspunsurile care s-au întâlnit la mai mult de 5 % dintre subiecţi mai mult de 5 % dintre subiecţi au primit 0 puncte;au primit 0 puncte;

răspunsurile a căror frecvenţă răspunsurile a căror frecvenţă se situează între 4,00 – 4,99 % se situează între 4,00 – 4,99 % au primit 1 punct;au primit 1 punct;

răspunsurile a căror frecvenţă răspunsurile a căror frecvenţă se situează între 3,00 – 2,99 % se situează între 3,00 – 2,99 % au primit 2 puncte;au primit 2 puncte;

răspunsurile a căror frecvenţă răspunsurile a căror frecvenţă se situează între 2,00 – 1,99 % se situează între 2,00 – 1,99 % au primit 4 puncteau primit 4 puncte

răspunsurile a căror frecvenţă răspunsurile a căror frecvenţă se situează sub 1,00% au primit se situează sub 1,00% au primit 5 puncte.5 puncte.

Analizând răspunsurile subiecţilor testaţi am constatat că desenele adolescenţilor supradotaţi s-au Analizând răspunsurile subiecţilor testaţi am constatat că desenele adolescenţilor supradotaţi s-au

remarcat printr-o notă de originalitate sporită în comparaţie cu cele ale adolescenţilor cu QI mediu. remarcat printr-o notă de originalitate sporită în comparaţie cu cele ale adolescenţilor cu QI mediu. Acest aspect indică pentru adolescenţii suradotaţi o dependenţă de raţionament , o mare capacitate Acest aspect indică pentru adolescenţii suradotaţi o dependenţă de raţionament , o mare capacitate

de integrare a unor elemente diverse în acelaşi câmp perceptiv. de integrare a unor elemente diverse în acelaşi câmp perceptiv. În desenele supradotaţilor au fost întâlnite categorii cotate cu maximum de puncte cum ar fi : În desenele supradotaţilor au fost întâlnite categorii cotate cu maximum de puncte cum ar fi :

elemente cosmice, recipiente, elemente anatomice. Elemente ca maşini şi părţi de maşini au fost întâlnite în elemente cosmice, recipiente, elemente anatomice. Elemente ca maşini şi părţi de maşini au fost întâlnite în special în desenele băieţilor, pe când elementele legate de accesoriile vestimentare au predominat în desenele special în desenele băieţilor, pe când elementele legate de accesoriile vestimentare au predominat în desenele realizate de fete.realizate de fete.

Page 47: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

ElaborareaElaborarea Am Am acordat câte un punct fiecărui acordat câte un punct fiecărui

detaliu întâlnit în desenele analizate. detaliu întâlnit în desenele analizate. După ce am punctat elaborarea După ce am punctat elaborarea pentru fiecare figură, am transformat pentru fiecare figură, am transformat scorul obţinut în funcţie de detaliile scorul obţinut în funcţie de detaliile prezentate la nivelul celor două prezentate la nivelul celor două eşantioane, după cum urmează:eşantioane, după cum urmează:

pentru 0-8 detalii se acordă 1 punct;pentru 0-8 detalii se acordă 1 punct; pentru 9-17 detalii se acordă 2 pentru 9-17 detalii se acordă 2

puncte;puncte; pentru 18-28 detalii se acordă 3 pentru 18-28 detalii se acordă 3

puncte;puncte; pentru 29-39 detalii se acordă 4 pentru 29-39 detalii se acordă 4

puncte;puncte; pentru 40-50 detalii se acordă 5 pentru 40-50 detalii se acordă 5

puncte;puncte; peste 51 detalii se acordă 6 puncte.peste 51 detalii se acordă 6 puncte.

Graficul frecventelor absolute de raspuns la criteriul elaborare

0 0 0

4

13

15

0 0

10

12

6

00

2

4

6

8

10

12

14

16

1 2 3 4 5 6

0 – 8 9 – 17 18 – 28 28 – 39 40 – 50 Peste 51

supradotaţi normali

Page 48: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Studiu de cazStudiu de caz D.R. (17 ani, 6 luni) este elev în clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” Constanţa. Este unicul copil al D.R. (17 ani, 6 luni) este elev în clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” Constanţa. Este unicul copil al

familiei, ambii părinţi sunt ingineri energeticieni. În copilărie a manifestat un interes crescut pentru cifre, părinţii familiei, ambii părinţi sunt ingineri energeticieni. În copilărie a manifestat un interes crescut pentru cifre, părinţii caracterizându-l ca fiind un copil extrem de curios. A avut un parcurs intelectual foarte bun (Premiul I clasele I-VIII), caracterizându-l ca fiind un copil extrem de curios. A avut un parcurs intelectual foarte bun (Premiul I clasele I-VIII), rămânând printre primii trei elevi din clasă şi în liceu. rămânând printre primii trei elevi din clasă şi în liceu.

Se consideră a fi capabil pentru domeniul tehnic, îi place foarte mult fizica şi matematica, a participat cu rezultate Se consideră a fi capabil pentru domeniul tehnic, îi place foarte mult fizica şi matematica, a participat cu rezultate bune şi foarte bune la olimpiadele de fizică la nivel judeţean şi naţional. bune şi foarte bune la olimpiadele de fizică la nivel judeţean şi naţional.

Are preocupări diverse, îi plac muzica (în timpul liber cântă la chitară), sportul , lectura, limba engleză (Premiul I la Are preocupări diverse, îi plac muzica (în timpul liber cântă la chitară), sportul , lectura, limba engleză (Premiul I la faza pe judeţ). faza pe judeţ).

Este preocupat de colecţii încă din copilărie: a colecţionat timbre (din perioada grădiniţei), are colecţii de monede, Este preocupat de colecţii încă din copilărie: a colecţionat timbre (din perioada grădiniţei), are colecţii de monede, cartele telefonice şi machete de maşini. cartele telefonice şi machete de maşini.

Este un adolescent cu un nivel intelectual superior (stamina 9 şi cel mai mare punctaj la testul de inteligenţă), Este un adolescent cu un nivel intelectual superior (stamina 9 şi cel mai mare punctaj la testul de inteligenţă), manifestă comportamente creative de nivel superior, obţinând cea mai mare medie la Testul Seac Creat (8,91).manifestă comportamente creative de nivel superior, obţinând cea mai mare medie la Testul Seac Creat (8,91).

În urma interviului realizat şi a observaţiilor sistematizate, se poate observa că îi place postura de lider, este insistent, În urma interviului realizat şi a observaţiilor sistematizate, se poate observa că îi place postura de lider, este insistent, îşi propune ţeluri înalte, este apreciat în grupul şcolar pentru ideile ingenioase în soluţionarea unor probleme de fizică îşi propune ţeluri înalte, este apreciat în grupul şcolar pentru ideile ingenioase în soluţionarea unor probleme de fizică nucleară legate de Proiectul NASA la care este cooptat la nivelul Centrului de Excelenţă încă din clasa a IXa.nucleară legate de Proiectul NASA la care este cooptat la nivelul Centrului de Excelenţă încă din clasa a IXa.

Este un adolescent supradotat creativ, are încredere în forţele proprii (obţinând rezultate foarte bune la Chestionarul Este un adolescent supradotat creativ, are încredere în forţele proprii (obţinând rezultate foarte bune la Chestionarul “Imaginea de sine”), are un stil cognitiv deschis care îi permite posibilitatea unor performanţe înalte. “Imaginea de sine”), are un stil cognitiv deschis care îi permite posibilitatea unor performanţe înalte.

În cazul acestui subiect, activitatea creatoare este stimulatǎ de existenţa unui mediu social-economic şi cultural-În cazul acestui subiect, activitatea creatoare este stimulatǎ de existenţa unui mediu social-economic şi cultural-ştiinţific care asigurǎ formarea unor personalitǎţi creative: în cadrul familiei părinţii au încurajat capacităţile ştiinţific care asigurǎ formarea unor personalitǎţi creative: în cadrul familiei părinţii au încurajat capacităţile intelectuale şi creative ale copilului, climatul de lucru care predomină în Centru de Excelenţă este unul în care se intelectuale şi creative ale copilului, climatul de lucru care predomină în Centru de Excelenţă este unul în care se cultivă comportamentul creativ, atitudinea creativǎ, pasiunea pentru descoperire, angajarea totalǎ şi capacitatea de cultivă comportamentul creativ, atitudinea creativǎ, pasiunea pentru descoperire, angajarea totalǎ şi capacitatea de efort, nivelul de aspiraţie, tenacitatea, nonconformismul, receptivitatea faţǎ de nou, inteligenţa şi imaginaţia efort, nivelul de aspiraţie, tenacitatea, nonconformismul, receptivitatea faţǎ de nou, inteligenţa şi imaginaţia creatoare.creatoare.

Analizându-i capacităţile autoevaluate (inteligenţa, seriozitatea, simţul moral), se pot desprinde multe dintre Analizându-i capacităţile autoevaluate (inteligenţa, seriozitatea, simţul moral), se pot desprinde multe dintre caracteristicile specifice adolescentului supradotat. caracteristicile specifice adolescentului supradotat.

Rezultatele obţinute la Testul Torrance şi la Chestionarul “Atitudini creative” relevă unele caracteristici ale gândirii Rezultatele obţinute la Testul Torrance şi la Chestionarul “Atitudini creative” relevă unele caracteristici ale gândirii (fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea), sensibilitatea faţǎ de probleme şi redefinirea, capacitatea (fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea), sensibilitatea faţǎ de probleme şi redefinirea, capacitatea analiticǎ, aptitudinea de a abstractiza , aptitudinea de a sintetiza (capacitatea de combina mai multe componente analiticǎ, aptitudinea de a abstractiza , aptitudinea de a sintetiza (capacitatea de combina mai multe componente pentru a le da o nouǎ semnificaţie). pentru a le da o nouǎ semnificaţie).

Subiectul manifestă o capacitate de organizarea coerentǎ şi de implicare motivată în rezolvarea sarcinilor, trăsături Subiectul manifestă o capacitate de organizarea coerentǎ şi de implicare motivată în rezolvarea sarcinilor, trăsături care se manifestă consecvent în cadrul Programului de cercetare în domeniul fizicii nucleare din care face parte.care se manifestă consecvent în cadrul Programului de cercetare în domeniul fizicii nucleare din care face parte.

Este un adolescent activ, tipul de personalitate predominant este “intelectual”, urmat de “întreprinzător” şi “artistic” Este un adolescent activ, tipul de personalitate predominant este “intelectual”, urmat de “întreprinzător” şi “artistic” (codul I,E,A). Tipul de personalitate predominant intelectual îl defineşte ca fiind un adolescent orientat spre sarcină, (codul I,E,A). Tipul de personalitate predominant intelectual îl defineşte ca fiind un adolescent orientat spre sarcină, care gândeşte problemele, încearcă să înţeleagă şi să organizeze lumea, îi plac sarcinile ambigue şi activităţile care gândeşte problemele, încearcă să înţeleagă şi să organizeze lumea, îi plac sarcinile ambigue şi activităţile intraceptive, este orientat spre abstract. Preferinţele sale se orientează spre acele activităţi care implică investigaţii intraceptive, este orientat spre abstract. Preferinţele sale se orientează spre acele activităţi care implică investigaţii creatoare ale fenomenelor fizice. creatoare ale fenomenelor fizice.

Page 49: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

Concluzii:Concluzii:

Capacitatea creativă a adolescenţilor supradotaţi s-a situat la un nivel superior, Capacitatea creativă a adolescenţilor supradotaţi s-a situat la un nivel superior, rezultatele înregistrate la Testul Torrance indicând o capacitate mai mare de rezultatele înregistrate la Testul Torrance indicând o capacitate mai mare de restructurare a gândirii comparativ cu a adolescenţilor cu o inteligenţă medie. restructurare a gândirii comparativ cu a adolescenţilor cu o inteligenţă medie.

Analiza produselor creative realizate de adolescenţii creativi indică o mare putere Analiza produselor creative realizate de adolescenţii creativi indică o mare putere de depăşire a inerţiei, de reinterpretare a informaţiilor, aceştia reuşind să transmită de depăşire a inerţiei, de reinterpretare a informaţiilor, aceştia reuşind să transmită prin produsele realizate aşa cum era de aşteptat la această vârstă, sentimente de prin produsele realizate aşa cum era de aşteptat la această vârstă, sentimente de dragoste, fericire, tristeţe, bucurie, mânie, ură, singurătate, dar şi de frământări dragoste, fericire, tristeţe, bucurie, mânie, ură, singurătate, dar şi de frământări interne, de frustrare. interne, de frustrare.

Acest aspect evidenţiază (după cum arată şi opiniile unor specialişti în prezentarea Acest aspect evidenţiază (după cum arată şi opiniile unor specialişti în prezentarea modelelor contemporane despre excelenţă), trăiri complexe, nelinişti cauzate de modelelor contemporane despre excelenţă), trăiri complexe, nelinişti cauzate de sentimentul că sunt uneori neînţeleşi şi percepuţi ca persoane “dificile”, “ciudate”, sentimentul că sunt uneori neînţeleşi şi percepuţi ca persoane “dificile”, “ciudate”, ceea ce poate determina ascunderea sau minimalizarea acestor capacităţi, din ceea ce poate determina ascunderea sau minimalizarea acestor capacităţi, din dorinţa de a nu fi marginalizaţi sau excluşi din grup. dorinţa de a nu fi marginalizaţi sau excluşi din grup.

Rezultatele obţinute dezvăluie o serie de aspecte legate de nivelul Rezultatele obţinute dezvăluie o serie de aspecte legate de nivelul comportamentului creativ la adolescenţii supradotaţi, fiind vorba, în cazul acestora, comportamentului creativ la adolescenţii supradotaţi, fiind vorba, în cazul acestora, de manifestarea unor comportamente diferite de cele comune, obişnuite. de manifestarea unor comportamente diferite de cele comune, obişnuite.

În viziunea modelelor contemporane despre excelenţa intelectuală propusă de În viziunea modelelor contemporane despre excelenţa intelectuală propusă de autorii precizaţi (Mönks, Renzulli, Landau) supradotaţii şi talentaţii sunt capabili sǎ-autorii precizaţi (Mönks, Renzulli, Landau) supradotaţii şi talentaţii sunt capabili sǎ-şi valorifice şi să-şi dezvolte aceste potenţiale şi sǎ le adapteze la diferite domenii şi valorifice şi să-şi dezvolte aceste potenţiale şi sǎ le adapteze la diferite domenii umane de performanţǎ.umane de performanţǎ.

Page 50: Supradotarea Si Creativitatea -Durac Valentina

BibliografieBibliografie Bălan, T.Bălan, T. , 1970, , 1970, Copiii minune,Copiii minune, Bucureşti, Editura Ion Creangă Bucureşti, Editura Ion Creangă Bejat, M.Bejat, M. ,1971, ,1971, Talent, inteligenţă, creativitateTalent, inteligenţă, creativitate, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică Bejat, M.Bejat, M., 1975, , 1975, Stil cognitiv, aptitudini intelectuale şi creativitateStil cognitiv, aptitudini intelectuale şi creativitate, Revista de , Revista de

psihologie, Nr. 2psihologie, Nr. 2 Benito, Y., Benito, Y., 2003, 2003, Copiii supradotaţi. Educaţie, dezvoltare, emoţională şi adaptare Copiii supradotaţi. Educaţie, dezvoltare, emoţională şi adaptare

socialăsocială, Iaşi, Editura Polirom, Iaşi, Editura Polirom Bogdan, T.Bogdan, T. , 1970, , 1970, Copiii capabili de performanţe superioareCopiii capabili de performanţe superioare, Bucureşti, Editura , Bucureşti, Editura

Didactică şi PedagogicăDidactică şi Pedagogică Creţu, C.Creţu, C. , 1997, , 1997, Psihopedagogia succesuluiPsihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom, Iaşi, Editura Polirom Dincă, M.Dincă, M. , 2002, , 2002, Adolescenţă şi conflictul originalităţii,Adolescenţă şi conflictul originalităţii, Bucureşti, Editura Paideia Bucureşti, Editura Paideia Dincă, M.Dincă, M. , 2001, , 2001, Teste de creativitateTeste de creativitate, Bucureşti, Editura Paideia, Bucureşti, Editura Paideia Dragu, A., Cristea SDragu, A., Cristea S., 2002, ., 2002, Psihologie şi pedagogie şcolară,Psihologie şi pedagogie şcolară, Constanţa, Ovidius Constanţa, Ovidius

University PressUniversity Press Jigău, MJigău, M., 1994, ., 1994, Copiii supradotaţi,Copiii supradotaţi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi tehnică Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi tehnică Kulcsar, T. , Kulcsar, T. , 1978, 1978, Factorii psihologici ai reuşitei şcolareFactorii psihologici ai reuşitei şcolare, Bucureşti, Editura Didactică , Bucureşti, Editura Didactică

şi Pedagogicăşi Pedagogică Popovici D.,V., Balotă, A. , Popovici D.,V., Balotă, A. , 2004, 2004, Introducere în psihopedagogia supradotaţilorIntroducere în psihopedagogia supradotaţilor, ,

Bucureşti, Editura Fundaţiei HumanitasBucureşti, Editura Fundaţiei Humanitas Roco, M.Roco, M. , 1969, , 1969, Creativitate individuală şi de grup,Creativitate individuală şi de grup, Bucureşti, Editura Academiei Bucureşti, Editura Academiei Roco, M.Roco, M. , 2001, , 2001, Inteligenţă şi creativitate emoţionalăInteligenţă şi creativitate emoţională, Iaşi, Editura Polirom, Iaşi, Editura Polirom Sternberg, RSternberg, R., 2005, ., 2005, Manual de creativitateManual de creativitate, Iaşi, Editura Polirom, Iaşi, Editura Polirom Şchiopu, UŞchiopu, U. , 2002, . , 2002, Introducere în psihodiagnostic, Introducere în psihodiagnostic, Bucureşti, Editura Fundaţiei Bucureşti, Editura Fundaţiei

HumanitasHumanitas