MINISTERUL JUSTI IEI INSTITUTUL NA IONAL DE CRIMINOLOGIE · capitalismului 1. Corup ia a ap rut în...

1

MINISTERUL JUSTI IEIINSTITUTUL NA IONAL DE CRIMINOLOGIE

PERCEP IA PUBLIC A FENOMENULUI DECORUP IE

Coordonator: Dr. Dorinica Ioan

Ecaterina Balica - sociologRaluca Simion - consilier juridic

Vasile Boti - consilier juridic

2006

2

CUPRINS

PAG.

METODOLOGIE…………………………………………………………6

CAP. I. PERCEP IA PUBLIC PRIVIND ORIGINEA IEVOLU IA CORUP IEI ÎN ROMÂNIA ……………………………10

1. Opinia popula iei privind momentul apari iei corup iei în societatearomâneasc ……………………………………………………………10

2. Aprecieri privind nivelul corup iei în trecut i evolu ia în aniiurm tori……………………………………………………………….12

CAP.II. PERCEP IA PUBLIC ASUPRA GRAVIT II IGRADULUI DE R SPÂNDIRE A CORUP IEI ÎN ROMÂNIA………………...……………………………………………………….…15

1. Percep ia public asupra gravit ii corup iei în România…………...152. Opinia public asupra gradului de r spândire a corup iei în România,

localitatea de re edin i locul de munc ……………………………183. Evalu ri privind nivelul corup iei la nivelul institu iilor……………..214. Opinia popula iei privind nivelul corup iei în rândul unor categorii de

persoane ……………………………………………………………...30

CAP. III. PERCEP IA POPULA IEI PRIVIND CAUZELE ICONSECIN ELE CORUP IEI ………………...……………………41

1. Percep ia popula iei asupra cauzelor corup iei în România…………..41 1.1. Opinia popula iei privind factorii care favorizeaz corup ia la nivelul M.A.I……………………………………………………..482. Percep ia public privind consecin ele corup iei………………………52

CAP. IV. EXPERIEN A PERSONAL …………..............................58

1. Sursele de informare privind cazurile de corup ie…………………….582. Experien a subiec ilor privind implicarea în acte de corup ie legate de rezolvarea unor probleme…………………………………………...623. Motiva ia i scopul pentru care au fost oferi i bani/cadouri……65

3

CAP. V. ATITUDINI FA DE CORUP IE .……………………….68

1. Opinii privind necesitatea implic rii cet enilor în lupta împotriva corup iei……………………………………………………………….682. Implicarea cet enilor în lupta împotriva corup iei…………………...69 2.1 Sesizarea actelor de corup ie……………………………………..69 2.2 Motive invocate de popula ie pentru lipsa de implicare în ac iuni de sesizare a actelor de corup ie…………………………………..71 2.3 Sesizarea actelor de corup ie din Ministerul Administra iei i Internelor…………………………………………………………...74 2.4 Motive invocate de popula ie pentru lipsa de implicare în ac iuni de sesizare a actelor de corup ie din Ministerul Administra iei i Internelor ……………………………...…………………………...773. Aprecieri privind posibila implicare a popula iei în acte de corup ie………………………………………………………………..804. Percep ia popula iei asupra gradului de vinov ie a persoanelor implicate în acte de corup ie………………………………………….825. Evalu ri privind gradul de vinov ie a unor categorii de persoane implicate în acte de corup ie………………………………………….846. Evalu ri ale popula iei privind sursele de îmbog ire de dup 1989…………………………………………………………………...89

CAP.VI. OPINIII PRIVIND EFICIEN A M SURILOR DEPREVENIRE I COMBATERE A CORUP IEI ……...…………….91

1. Opiniile popula iei privind posibilitatea reducerii corup iei în România………………………………..……………………………...912. Aprecieri privind eficien a institu iilor care lupt împotriva corup iei……………………………………………………………….93 2.1 Opiniile popula iei privind m surile anticorup ie luate de c tre actualul guvern……………………………………………………97 2.2 Evaluarea eficien ei DNA-ului (PNA) în instrumentarea cazurilor de mare corup ie ………………………………………………993. Presiuni exercitate asupra unor categorii de persoane i sursa acestor presiuni………………………………………………………………101

4

CAP.VII. APRECIERI PRIVIND M SURILE NECESARE PENTRUREDUCEREA CORUP IEI………………………………………….108

1. surile necesare reducerii corup iei la nivelul societ ii române ti….………….………………………………………………………...108

2. M surile necesare reducerii corup iei la nivelul Ministerului Administra iei i Internelor …………………….….…………… ...1113. Evaluarea încrederii popula iei în eficien a m surilor adopatate de M.A.I. pentru reducerea corup iei din rândul angaja ilor s i

……………………………………………………………………….1144. Modalit ile concrete de implicare a cet enilor în lupta anticorup ie ………………………………..……………………………………...115

CAP. VIII. APRECIERI PRIVIND PROBLEMELE EXISTENTE ÎNREALIZAREA ACTULUI DE JUSTI IE ………………………….119

CONCLUZII…………………………………………………………...124ANEXE…………………………………………………………………128

5

I. INSTITU II IMPLICATE:1. Institutul Na ional de Criminologie - Ministerul Justi iei2. Direc ia General Anticorup ie - Ministerul Administra iei i Internelor

II. GRUPUL DE LUCRU:

Coordonator : Dr. Dorinica Ioan

Persoane implicate în realizarea anchetei de teren i în introducereachestionarelor în baza de date:

1. Institutul Na ional de Criminologie: Drd. Ecaterina Balica, Drd. RoxanaBratu, Drd. Oana Bianca Ciobanu, Drd. Raluca Simion, Vasile Boti ,Oana Mezanote, Anca Cu mir

2. Direc ia General Anticorup ie: Subcomisar Laura Târnovan, InspectorDan eicaru, Subinspector Titov Gherghe, Inspector Mihai Bîrlici,Subinspector Cre u Cornel, Agent principal Cristian Lixandru

6

METODOLOGIE

Investiga ia noastr i-a propus s r spund interesului constantmanifestat de c tre Ministerul Justi iei i alte organisme interne iinterna ionale fa de dimensiunile i amploarea fenomenului de corup ie -

a cum este el perceput de c tre popula ia din România. Întrucât Institutul Na ional de Criminologie nu a dispus de personalulnecesar realiz rii acestei cercet ri la nivel na ional i datorit interesuluimanifestat de c tre Direc ia General Anticorup ie din cadrul MinisteruluiAdministra iei i Internelor fa de aceast tem , a fost realizat un parteneriatîntre cele dou institu ii.

Studiul reitereaz ancheta realizat în anul 2004, având aceea i tematici utilizând acela i chestionar care a fost modificat în conformitate cu

obiectivele de cercetare ale celor dou institu ii pentru a vedea în ce m surexist o constan sau o diferen în ceea ce prive te percep ia fenomenului decorup ie.

OBIECTIVE1. Analiza comparativ a percep iei publice asupra fenomenului de

corup ie pe baza rezultatelor anchetelor realizate în 2004 i 2006 detre Institutul Na ional de Criminologie i institu iile care au colaborat

la realizarea acestora (Administra ia Na ional a Penitenciarelor,Institutul de Sociologie al Academiei Române, Direc ia GeneralAnticorup ie).

OBIECTIVE SPECIFICE

1. Evaluarea percep iei popula iei privind originea i evolu ia faptelor decorup ie în perioada imediat urm toare;

2. Identificarea percep iei popula iei cu privire la nivelul corup iei dindiverse institu ii, insistându-se asupra institu iilor i categoriilor depersoane care sunt implicate în prevenirea i sanc ionarea faptelor decorup ie (Direc ia Na ional Anticorup ie, Direc ia GeneralAnticorup ie, Parchetele, Instan ele de judecat , Ministerul Justi iei);

3. Evaluarea percep iei publice asupra cauzelor i consecin elorfenomenului de corup ie;

4. Identificarea factorilor care, conform opiniei subiec ilor investiga i,favorizeaz actele de corup ie din România i în special, din cadrulMinisterului Administra iei i Internelor;

7

5. Identificarea institu iilor în care actele de corup ie continu s semanifeste ca practic , precum i a motiva iilor care stau la bazamen inerii acestor practici, pe baza informa iilor referitoare la corup iaexperimentat de c tre subiec ii intervieva i;

6. Evaluarea eficien ei institu iilor implicate în prevenirea i controlulacestui fenomen;

7. Evaluarea disponibilit ii cet enilor de a se implica în lupta împotrivacorup iei.

METODE I TEHNICI DE INVESTIGA IE

1. Ancheta pe baz de chestionar la nivelul unui e antion na ionalreprezentativ (tristadial stratificat) pentru popula ia României de 1175subiec i din 98 de localit i mari i mici din zonele rurale i urbane.

Întrucât s-a vrut ca studiul s fie comparativ cu cel din 2004,chestionarul utilizat a fost în mare parte cel aplicat în 2004 (R dulescuS. M., Banciu D. i colab.). Chestionarul aplicat în 2006 a fost astfelstructurat încât s r spund cerin elor analizei noastre. Prin urmare, aufost eliminate o serie de întreb ri care s-au dovedit a fi greu de în elesde c tre subiec i i au fost incluse alte întreb ri în func ie de obiectivelestudiului nostru i de recomand rile f cute de o serie de speciali ti.În final, chestionarul din 2006 a fost organizat pe urm toareledimensiuni: percep ia gravit ii i a gradului de r spândire al corup iei,opinii privind cauzele i consecin ele corup iei, experien a personal ,atitudini fa de corup ie, eficien a m surilor de prevenire i decombatere a corup iei, opinii fa de activitatea MinisteruluiAdministra iei i Internelor în domeniul corup iei, probleme înrealizarea actului de justi ie (vezi Anexa 1).

POPULA IA INVESTIGAT

Volumul e antionului: 1.175 de persoane cu vârsta de 18 ani i peste;

8

Tipul e antionului: probabilist, tri-stadial stratificat, cu stratificare în primulstadiu;

Criterii de stratificare: 18 arii culturale grupate pe provincii istorice, mediureziden ial (urban-rural), m rimea localit ilor urbane (4 tipuri: ora e sub30.000 de locuitori, ora e între 30.000 i 99.000 de locuitori, ora e între100.000 i 200.000 de locuitori din ora e peste 200.000 de locuitori) i gradulde dezvoltare al localit ilor rurale (3 categorii: comune s race, comunedezvoltate mediu, comune dezvoltate);

antionare: selec ie probabilist a localit ilor (89), a punctelor deantionare (sec ii de votare, 119) i a persoanelor. Pentru selec ia persoanelor

au fost utilizate, în principal, ultimele liste electorale.

Reprezentativitate: eroarea limit de reprezentativitate este de +/- 2,8%.

VII. FAZELE PROIECTULUI

Etapa a I-a: ianuarie-februarie 2006

1. Modificarea chestionarului inclus în anchet pe baza observa iilorrezultate din ancheta din 2004 i a obiectivelor partenerilor din proiect(Institutul Na ional de Criminologie i Direc ia General Anticorup ie)

Etapa a II-a: martie-iunie 2006

1. Realizarea e antionului pe baza metodologiei stabilite conformobiectivelor cercet rii - selec ia subiec ilor din bazele de date aleCentrului Na ional pentru Administrarea Bazelor de Date i Eviden aPopula iei (Institutul Na ional de Criminologie i Direc ia GeneralAnticorup ie)

2. Investiga ii exploratorii i testarea instrumentelor de cercetare(Institutul Na ional de Criminologie)

3. Preg tirea dosarului anchetei (instruc iuni de e antionare, instruc iunide completare a chestionarelor i a fi elor operatorului, cardurichestionare, delega ii) (Institutul Na ional de Criminologie)

Etapa a III-a: iulie – septembrie 2006

1. Instruirea operatorilor de teren (Institutul Na ional de Criminologie iDirec ia General Anticorup ie)

9

2. Multiplicarea i distribuirea în teritoriu a dosarului anchetei (Direc iaGeneral Anticorup ie)

3. Activitatea de teren - aplicarea chestionarelor în Bucure ti i înlocalit ile selectate conform Listei localit ilor incluse în e antionulna ional (Direc ia General Anticorup ie i Institutul Na ional deCriminologie)

4. Supervizarea anchetei de teren (Institutul Na ional de Criminologie iDirec ia General Anticorup ie)5. Codificarea i introducerea datelor din chestionare (Institutul

Na ional de Criminologie i Direc ia General Anticorup ie)

Etapa a IV-a: octombrie - decembrie 2006

1. Prelucrarea i interpretarea datelor (Institutul Na ional de Criminologie)2. Redactarea raportului preliminar i a raportului final de cercetare

(Institutul Na ional de Criminologie)

10

CAP. I. PERCEP IA PUBLIC PRIVIND ORIGINEA I EVOLU IA

CORUP IEI ÎN ROMÂNIA

1. Opinia popula iei privind momentul apari iei corup iei în societatearomâneasc

Majoritatea subiec ilor consider c acest fenomen a ap rut în perioada

de tranzi ie (42,5%), în timp ce aproximativ 32% sunt de p rere c este vorba

despre o tr tur permanent a mentalit ilor române ti (vezi Diagrama 1).

Diagrama 1

APARI IA I MANIFESTAREA CORUP IEI

8,9

42,5

31,8

11,6

0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,0

in perioada comunista in perioada detranzit ie

ca o t rasaturapermanenta amentalitatilor

romanest i

ca fiind specificacapitalismului

1. Corup ia a ap rut în perioada de tranzi ie conform a 46,3% dintre

persoanele din mediul rural care au r spuns la aceast întrebare i 39,2 % din

mediul urban.

În ceea ce prive te corup ia ca o tr tur permanent a mentalit ilor

române ti, de data aceasta persoane din mediul urban se pronun într-o

pondere mai mare decât cei din mediul rural (37,3% fa de 25,5%).

2. Analiza variabilei sex în cazul celor doi itemi nu a dat la iveal

diferen e semnificative din punct de vedere statistic.

11

3. Referitor la variabila vârst 1, se poate remarca faptul c cei cu vârsta

peste 55 de ani consider în mai mare m sur comparativ cu cei din celelalte

dou grupe de vârst c fenomenul corup iei a ap rut în perioada de tranzi ie

(46,9% fa de 42,8%-grupa de vârst adult i 35,7% - grupa de vârst

tân ). Subiec ii din grupa de vârst 18-34 de ani apreciaz în mai mare

sur c fenomenul corup iei este o tr tur permanent a mentalit ilor

române ti (36,7%) fa de 33,2% - grupa de vârst medie i 27% - grupa de

peste 55 de ani care s-au pronun at în acela i sens).

4. Dintre cei care apreciaz c fenomenul corup iei a ap rut în perioada

de tranzi ie, cei cu un nivel superior de instruc ie 2se pronun într-o pondere

mai mic decât cei cu nivel de instruc ie mediu i inferior (33,3% fa de

40,8% i 48,8%).

Referitor la persoanele care consider c fenomenul corup iei este o

tr tur permanent a mentalit ilor române ti, se remarc cei cu un nivel

superior de instruc ie care cred acest lucru într-o mai mare m sur decât cei

cu nivel mediu i inferior (41,1% fa de 35,6% i 22, 2%).

5. Persoanele active3 apreciaz în mai mic m sur decât cele inactive

fenomenul corup iei a ap rut în perioada de tranzi ie (38,4% fa de

45,8%).

În schimb acelea i persoane active apreciaz într-o mai mare m sur

decât cele inactive c este vorba despre o tr tur permanent a mentalit ilor

române ti (36,9% fa de 27,3%).

6. Cu privire la statutul ocupa ional4, aprecierile în sensul c

fenomenul corup iei a ap rut în perioada de tranzi ie sunt aproximativ identice

1 Tineri – 18-34 de ani; adul i – 35-54 de ani; vârstnici – 55 de ani i peste2 Nivel de instruc ie sc zut - f coal , coal primar , coal gimnazial ; nivel de instruc ie mediu– coal profesional , liceu neterminat, liceu, tehnic de mai tri; nivel de instruc ie superior – colegiuuniversitar, facultate, studii postuniversitare.3 Persoane active – patron, manager, inginer, medic, tehnician, func ionar în administra ie, agricultor,muncitor calificat i necalificat, me te ugar, zilier; persoane inactive – pensionar, omer, casnic ,elev/student.

12

pentru nivelurile superior i mediu (37,3% i 37,9%) iar cei cu un nivel

superior se pronun într-un procent de 43,7% în acela i sens.

R spunsurile persoanelor care sunt de opinia c fenomenul corup iei

este o tr tur permanent a mentalit ilor române ti, analizate din

perspectiva statutului ocupa ional sunt dup cum urmeaz : 43,1% - nivel

superior, 32,9% - nivel mediu, 30, 2% - nivel sc zut.

2. Aprecieri privind nivelul corup iei în trecut i evolu ia în anii urm tori

Aprecierile subiec ilor privind modul în care nivelul corup iei a evoluat

fa de anul trecut se distribuie dup cum urmeaz : nivelul corup iei a r mas

constant - 41,6%, nivelul corup iei a crescut - 31,6%, nivelul corup iei a

sc zut – 17,6% (vezi Diagrama 2).

Diagrama 2

NIVELUL CORUP IEI RAPORTAT LA NIVELUL ANULUI TRECUT

31,6

41,6

17,6

9,2

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

a crescut

a ramas constant

a scazut

NS/NR

Cel mai mare num r de subiec i s-a pronun at în sensul c nivelul

corup iei va r mâne constant.

1. O detaliere a acestor r spunsuri în func ie de indicatorii socio-

demografici ne arat faptul c în func ie de variabila sex r spunsurile sunt

4 Statut ocupa ional superior – patron, manager, inginer, medic, alte ocupa ii intelectuale; statutocupa ional mediu – tehnician, func ionar în administra ie; statut ocupa ional sc zut – agricultor, muncitorcalificat i necalificat, zilier, casnic , pensionar, me te ugar.

13

aproape identice din punct de vedere procentual (42% b rba i fa de 41,4%

femei).

2. Analiza variabilei vârst ne duce la concluzia c cei din grupa de

vârst adult sunt în cea mai mare pondere de opinie c , în compara ie cu anul

trecut, nivelul corup iei a r mas constant (45,5% fa de 43% - cei din grupa

de vârst tân i 36,7% dintre cei din grupa vârstnic ).

3. Dac privim situa ia din perspectiva variabilei nivel de instruc ie,

cei cu nivel de instruc ie superior cred într-o propor ie mai mare decât cei cu

nivel sc zut de instruc ie c fenomenul corup iei a r mas constant (51,9 fa

de 35,9%).

4. De asemenea, popula ia activ consider într-o mai mare m sur

decât cea inactiv c a r mas constant nivelul corup iei (46,2% fa de

37,5%).

5.Statutul ocupa ional ca variabil nu presupune diferen e semnificative

procentuale.

6. Dac ne oprim la mediul de reziden al persoanelor investigate se

observ c 43, 8% dintre cei care provin din mediul urban sunt de p rere c

nivelul corup iei a r mas constant fa de 39,1% dintre subiec ii din mediul

rural care au aceea i opinie.

În viitor, subiec ii apreciaz c fenomenul corup iei va intra pe o pant

descendent , aproximativ jum tate dintre cei intervieva i (53,1%) considerând

în urm torii ani corup ia va sc dea (vezi Diagrama 3).

14

Diagrama 3

TEPT RI PRIVIND EVOLU IA NIVELULUI CORUP IEI ÎNURM TORII ANI

53,1

18,8 17,410,6

0,010,020,030,040,050,060,0

sa scada sa ramana constant sa creasca NS/NR

Cu privire la evolu ia nivelului corup iei în urm torii ani, cei mai mul i

subiec i au considerat c acesta va sc dea. O privire asupra indicatorilor socio-

demografici arat c nu sunt diferen e seminificative dac ne raport m la sex,

vârst i la mediul de reziden . În ceea ce prive te gradul de instruc ie,

procentele sunt foarte apropiate i ca atare nu presupun un comentariu special.

Afirma ia este valabil i pentru persoanele active i inactive. Diferen e

apar în situa ia statutului ocupa ional unde persoanele cu nivel superior i

mediu se pronun într-o mai mare pondere în sensul unui nivel constant al

corup iei în anii urm tori.

15

CAP.II. PERCEP IA PUBLIC ASUPRA GRAVIT II I

GRADULUI DE R SPÂNDIRE AL CORUP IEI ÎN ROMÂNIA

1. Percep ia public asupra gravit ii corup iei în România

Subiec ii au avut posibilitatea de a aprecia gravitatea unui num r de

dou sprezece probleme sociale cu care se confrunt România în prezent,

corup ia fiind inclus printre acestea.

În func ie de op iunile exprimate, corup ia ocup pozi ia a treia într-un

posibil „clasament” al r spunsurilor: 88,2% din totalul subiec ilor au

considerat corup ia ca fiind o problem grav i foarte grav .

Primele dou pozi ii sunt ocupate de cie cu 90,9% i pre urile mari

cu 89,3%. Tot în partea superioar a ierarhiei se situeaz alte dou probleme

sociale lipsa locurilor de munc (83,7%) i infrac iunile (79,7%), dar i una

dintre problemele generate de disfunc ii organiza ionale precum birocra ia

prea mare (79,1%). De asemenea, lipsa locuin elor (72,9%) reprezint o

problem social care este apreciat într-o propor ie mare de subiec i ca fiind

o problem grav i foarte grav (vezi Diagrama 4).

În partea inferioar a ierarhiei, mai precis pe locul opt, se situeaz

varianta de r spuns conform c reia justi ia este nedreapt /p rtinitoare

(67,5%).

Pozi ii inferioare ocup i probleme precum lipsa unei bune conduceri

politice (60.4%), sustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor

(60,8%) i lipsa de moralitate (64,3%) (vezi Diagrama 4).

16

Diagrama 4

EVALUAREA GRAVIT II PROBLEMELOR DIN SOCIETATEAROMÂNEASC

91

89,3

83,7

64,5

72,9

88,2

79,7

60,4

67,5

64,3

79,1

60,8

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

sar cia

preturile mari

lipsa locurilor de munc

calitatea proast a serviciilor publice

birocra ia prea mare

lipsa locuin elor

corup ia

infrac iunile

lipsa unei bune conduceri polit ice

justi ia nedreapt /p rt initoare

lipsa de moralitate

sustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor

1. 1Raportându-ne la totalul subiec ilor din mediul urban i rural care

s-au pronun at cu privire la cie ca problem social cu care se confrunt

România, observ m c nu exist diferen e semnificative între mediul urban i

rural (93,1% dintre subiec ii din mediul urban consider s cia ca o

problem social grav i foarte grav fa de 88, 3% dintre subiec ii din

mediul rural).

1.2 Aceea i diferen nesemnificativ se p streaz i în cazul împ irii

spunsurilor în func ie de sex, grupa de vârst , gradul de instruc ie i statutul

ocupa ional.

17

2.1 Dac ne oprim la problema pre urilor mari, se observ c subiec ii

nu au op iuni diferite în func ie de mediul de reziden , sex sau vârst

(procentele sunt apropiate).

2.2. Diferen e apar în ceea ce prive te nivelul de instruc ie-cei cu nivel

sc zut de instruc ie consider într-o mai mare m sur c pre urile mari sunt o

problem grav i foarte grav cu care se confrunt România (92,3% fa de

cei cu nivel superior-78,3%).

3.1 Evaluarea gravit ii corup iei ca problem social nu presupune

comentarii speciale cu privire la mediul de reziden , sex, grupa de vârst ,

statutul ocupa ional, deoarece diferen ele procentuale sunt nesemnificative

pentru a putea permite comentarii pertinente.

3.2. Se poate remarca îns faptul c în ceea ce prive te nivelul de

instruc ie exist diferen e între cei cu un nivel sc zut de instruc ie i cei cu un

nivel superior în sensul c acestea din urm consider într-o propor ie mai

mare corup ia ca fiind foarte grav i grav (93,8% fa de 83,3%).

4.1 Birocra ia este perceput ca fiind grav i foarte grav într-o

propor ie mai mare de or eni decât de subiec i din mediul rural (81,5% fa

de 76.2%).

4.2 Nu exist diferen e notabile în ceea ce prive te distribu iile pe sexe

i nici în func ie de vârst , nivelul de colarizare i statut ocupa ional.

5.1 Infrac iunile sunt considerate o problem mai grav de subiec ii

din mediul urban (83,4% dintre ace tia consider problema infrac iunilor ca

fiind grav i foarte grav fa de 75,2% din rândul celor din mediul rural).

5.2 Toate celelalte criterii avute în vedere - sex, vârst , ultima coal

absolvit , statut ocupa ional nu au produs diferen e semnificative din punct de

vedere statistic.

6. Acelea i comentarii se impun i cu privire la evaluarea problemei

justi iei nedrepte/ p rtinitoare. Anumite diferen ieri prezint mediul de

18

reziden în sensul c or enii apreciaz într-o mai mare m sur c justi ia

nedreapt p rtinitoare este o problem foarte grav i grav .

2. Opinia public asupra gradului de r spândire a corup iei în România,localitatea de re edin i locul de munc

În ceea ce prive te gradul de r spândire a corup iei, întreb rile incluse

în chestionar ne-au permis s urm rim evolu ia acesteia pe trei paliere: în

România, la nivel local i la nivelul institu iei unde lucreaz sau a lucrat

subiectul.

La nivel na ional gradul de r spândire a corup iei este considerat mare

i foarte mare de c tre majoritatea subiec ilor investiga i (87,5%) (vezi

Diagrama 5).

Diagrama 5

EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI ÎN ROMÂNIA

43,6

7,0

2,1

0,2

3,2

43,9

0 10 20 30 40 50

foarte mare

mare

mic

foarte mic

nu exista coruptie

NS/NR

1. Subiec ii din mediul urban consider într-o mai mare m sur c

nivelul corup iei în România este foarte mare i mare (91% fa de 83,4% -

pentru mediul rural).

2. În func ie de variabila sex nu exist deosebiri semnificative, în timp

ce împ irea pe vârste relev o mic diferen între grupa de vârst matur

(90,7%) i cea care cuprinde subiec ii de peste 55 de ani (84,1%). De

19

asemenea, cei cu nivel de instruc ie sc zut sunt mai toleran i cu privire la

nivelul corup iei din România.

3. Restul indicatorilor socio-demografici nu au relevat deosebiri

importante între categoriile de subiec i intervieva i.

La nivel local se înregistreaz o diferen semnificativ (de peste 30 de

procente), în compara ie cu rezultatele înregistrate la nivel na ional. Astfel,

aproximativ jum tate dintre subiec i consider c la nivel local corup ia este

mare i foarte mare (vezi Diagrama 6).

Diagrama 6

EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI ÎN LOCALITATEA DERE EDIN

21,1

31,7

24,1

8,6

6,2

8,3

0 5 10 15 20 25 30 35

foarte mare

mare

mic

foarte mic

nu exista coruptie

NS/NR

1. În func ie de mediul de reziden exist deosebiri semnificative în

spunsurile subiec ilor. Astfel, în timp ce or enii consider în procent de

67,2 c nivelul corup iei este în localitatea lor mare i foarte mare, doar

35,9% dintre cei din mediul rural au aceea i percep ie.

2. Diferen ele în func ie de variabila sex i vârst sunt nesemnificative.

3. În schimb, nivelul instruc iei comport de asemenea diferen e în

sensul c cei cu un nivel de instruc ie superior se pronun într-o pondere

semnificativ mai mare asupra nivelului corup iei (66,7% dintre subiec ii cu un

nivel de preg tire superioar consider c nivelul corup iei în localitatea lor

20

este foarte mare i mare fa de 40,8% dintre subiec ii cu un nivel sc zut de

preg tire).

4. De asemenea subiec ii activi i cu statut ocupa ional de nivel

superior cred într-o mai mare m sur c la nivelul localit ii lor corup ia este

foarte mare i mare.

În ceea ce prive te gradul de manifestare a corup iei în institu ia unde

lucreaz sau au lucrat subiec ii, doar aproximativ 1/6 din subiec i apreciaz

nivelul corup iei este mare i foarte mare (Diagrama 7).

Diagrama 7

EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI LA LOCUL DE MUNC

4,7

10,6

14,7

13,9

27,1

29,0

0 5 10 15 20 25 30 35

foarte mare

mare

mic

foarte mic

nu exista coruptie

NS/NR

1. Diferen ierile în func ie de vârst , nivelul de instruc ie, statut

ocupa ional sunt nesemnificative din punct de vedere statistic.

2. De asemenea, în func ie de variabila sex se observ c b rba ii cred

într-o mai mare m sur c nivelul corup iei este mare i foarte mare la locul

de munc .

3. Referitor la variabila mediului de reziden , cei din mediul urban

cred într-o propor ie mai mare decât cei din mediul rural în institu ia în care

lucreaz (19,1% fa de 10,9%).

21

3. Evalu ri privind nivelul corup iei în cadrul institu iilor

Corup ia în cadrul principalelor institu ii publice din România, a a cum

rezult din ancheta noastr , este mare i foarte mare la nivelul Guvernului

(77,7%), Parlamentului (77,6%) i în Sistemul Sanitar (66,2%). Se observ

adar, c institu iile implicate în via a politic , respectiv Legislativul i

Executivul sunt percepute de popula ie ca fiind cele mai corupte.

De asemenea, institu iile ce in de domeniul Justi iei de in procente

destul de ridicate. Astfel, corup ia este perceput ca fiind mare i foarte mare

în Instan ele de judecat (57,1%), în Ministerul Justi iei (54,4%), în cadrul

Parchetelor (52,3%).

Pozi ii relativ apropiate ocup Serviciul Pa apoarte MAI (57,4%),

Autoritatea Na ional a V milor (56,3%), Administra ia Public Local

(55,1%) i Poli ia (46,2%). La polul opus se afl Jandarmeria (14%), Armata

(12,6%) i Comandamentul pompierilor (6%) (vezi Diagrama 8).

22

Diagrama 8

EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI ÎN INSTITU II

77,7

30,055,1

12,646,2

45,128,3

56,334,8

66,237,6

57,4

23,7

6,025,7

14,047,0

26,320,2

35,0

33,0

14,2

25,3

50,2

57,1

54,452,3

77,6

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Guvern

Parlament

Pre edin ie

Administra ie public local

ArmatPoli ie

Ministerul Justi iei

Parchete

Instan e de judecat

Avocatur

Notariate

Poli ia de frontier

Autoritatea Na ional a V milor

Firme privatetate

Înv mânt

Serviciul Pa apoarte din MAI

Agen ia Na ional pentru Cadastru i Publicitate ImobiliarSindicate

ONG-uri

Comandamentul pompierilor

Mass-media(pres , radio, tv)

JandarmerieGarda Financiar

Administra ii financiare

Direc ia Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto

Oficiul For ei de Munc

Regii Autonome

1. Guvernul

1. Dac ar fi s lu m în considerare variabilele sex i mediu de

reziden diferen ele procentuale sunt prea mici pentru a putea vorbi despre o

evaluare diferit a nivelului mare i foarte de corup ie a guvernului.

2. Dac ne raport m la variabila vârst , este de remarcat c cei din

grupa de vârst tân consider într-o mai mare m sur c nivelul corup iei

23

este mare i foarte mare la nivelul guvernului (82, 3% fa de 72,5% cei din

grupa de vârst peste 55 de ani).

3. De asemenea, cei cu un nivel de instruc ie sc zut cred într-o

propor ie mai redus c nivelul corup iei în guvern este foarte mare i mare

fa de cei cu nivel de instruc ie mediu i superior (71% fa de 81,1% i

78,3%).

4. Raportarea la statutul ocupa ional demonstreaz mici diferen e

procentuale. La fel i în cazul persoanelor active sau inactive.

2. Parlamentul

1. Atât rba ii cât i femeile se pronun în procente foarte apropiate

cu privire la faptul c Parlamentul prezint un nivel foarte mare i mare de

corup ie (77,9% fa de 77,3%).

2. Cei din grupa de vârst tân sunt mai înclina i s considere nivelul

corup iei în Parlament ca fiind mare i foarte mare decât cei din grupa de

vârst de peste 55 de ani (80,6% fa de 73,2%).

3. În ceea ce prive te nivelul de instruc ie, diferen ele procentuale sunt

reduse între cei cu nivel sc zut i cei cu nivel superior de instruc ie (74,3 fa

de 78,3).

4. Mici diferen e procentuale rezult i din analiza factorului mediu de

reziden i a statutului ocupa ional precum i a spunsurilor persoanelor

active sau inactive.

3. S tatea

1. Atât rba ii cât i femeile se pronun într-o propor ie relativ

asem toare cu privire la nivelul corup iei în domeniul S ii.

2. Persoanele din grupa de vârst de peste 55 de ani consider într-o

mai mic m sur c nivelul corup iei este mare i foarte mare (60,1% fa de

68, 6%-cei din grupa tân i 70, 7 cei din grupa adult de vârst ).

24

3. Subiec ii cu un nivel de instruc ie superior i mediu se dovedesc a fi

mai intoleran i cu privire la nivelul corup iei din S tate fa de cei cu un

grad de colarizare sc zut (67, 4% dintre cei cu nivel de instruc ie superior i

68, 9% dintre cei cu nivel mediu consider c în domeniul S ii corup ia

este foarte mare i mare fa de 60, 8% cei cu nivel inferior).

4. Analiza statutului ocupa ional arat de asemenea mici diferen e

procentuale între cei cu un nivel ridicat i cei cu un nivel sc zut, cei cu nivel

superior considerând îns într-o mai mare pondere c în domeniul S ii

nivelul corup iei este foarte mare i mare (71, 6 % fa de 64, 9% cei cu un

nivel sc zut).

5. Cei din mediul urban sunt mai predispu i s considere c exist un

nivel foarte mare i mare de corup ie în domeniul S ii (70, 1 % fa de

61,7 % pentru mediul rural).

4. Ministerul Justi iei

1. rba ii cred într-o pondere mai mare decât femeile în Ministerul

Justi iei nivelul coup iei este foarte mare i mare (56,7% fa de 42,2%).

2. Analiza variabilei vârst demonstreaz c nu exist diferen e

semnificative. Aceea i situa ie i în cazul persoanelor active sau inactive.

3. Raportat la nivelul de instruc ie se observ c cei cu un nivel de

instruc ie superior sunt mai înclina i s considere nivelul corup iei foarte

mare i mare decât cei cu nivel sc zut (58, 9% fa de 47,7%).

4. Dac avem în vedere statutul ocupa ional diferen ele procentuale

sunt foarte mici, cu o mai mare înclinare a celor cu nivel superior de a

considera corup ia din Ministerul Justi iei ca fiind foarte mare i mare.

5. Cei din mediul urban consider într-o mai mare m sur c nivelul

corup iei este foarte mare i mare în cadrul Ministerului Justi iei (58,1% fa

de 50%).

5. Instan ele de judecat

25

1. Analiza indicatorilor socio-demografici nu indic diferen e

semnificative în func e de variabilele sex, vârst , mediul de reziden ,

persoane active/inactive.

2.Mici varia ii se înregistreaz în cazul nivelului de instruc ie unde cei

cu nivel mediu consider într-o mai mare m sur fa de cei cu nivel sc zut de

instruc ie sau cei cu nivel superior c în Ministerul Justi iei corup ia este mare

i foarte mare (59,4% fa de 53,7% i 54,3%).

6. Parchetele

1. Mici varia ii procentuale înregistreaz analiza variabilei mediu de

instruc ie - cei cu nivel mediu consider într-o pondere mai mare c nivelul

corup iei în Parchete este foarte mare i mare fa de cei cu nivel sc zut i cei

cu nivel superior.

2. În cazul variabilelor sex, vârst , statut ocupa ional, persoane

active/inactive, mediu de reziden , subiec ii se pronun în ponderi foarte

apropiate cu privire la nivelul foarte mare i mare al corup iei, neexistând

diferen e procentuale semnificative

7. Avocatur

1. rba ii consider într-o pondere mai mare decât femeile c

fenomenul corup iei este foarte mare i mare în avocatur (49, 5% fa de

41,2%).

2. Dac se urm resc variabilele vârst i gradul de instruc ie,

diferen ele procentuale sunt nesemnificative.

3. În func ie de statutul ocupa ional, se observ o u oar diferen

procentual între cei cu nivel superior (48%) i cei cu nivel mediu (42,1%) i

sc zut ( 44,7%).

4. Subiec ii din mediul urban apreciaz într-o mai mare m sur decât

cei din mediul rural c în avocatur corup ia este foarte mare i mare (47,5%

fa de 42,3%).

26

8. Poli ie

1. Diferen ele procentuale dintre r spunsurile femeilor i rba ilor

atunci când se pronun cu privire la nivelul corup iei în cadrul Poli iei sunt

foarte mici. Se poate remarca îns c femeile sunt acelea care consider într-o

mai mare m sur c fenomenul corup iei este foarte mare i mare în Poli ie.

2. Subiec ii din grupa de vârst de peste 55 de ani î i exprim într-o

mai mic m sur opinia c la nivelul poli ie corup ia este foarte mare i mare

(40, 7% fa de 51, 4% - grupa tân de vârst i 48,1 % - grupa medie de

vârst ).

3. De asemenea exist o diferen semnificativ între r spunsurile celor

cu un grad de instruc ie superior i celor cu un grad de instruc ie sc zut,

ace tia din urm fiind mai pu in înclina i s considere nivelul corup iei din

Poli ie ca fiind foarte mare i mare (41,1% fa de 53,5%).

9. Serviciul Pa apoarte

1. Opiniile subiec ilor investiga i analizate din punctul de vedere al

variabilei sex sunt aproape identice (este vorba despre o diferen sub un punct

procentual).

2. De asemenea, diferen e procentuale mici se înregistreaz i în cazul

variabilelor nivel de instruc ie, persoane active/inactive, statut ocupa ional.

3. În ceea ce prive te variabila vârst cei din grupa de vârst tân cred

într-o procent mai mare decât celelalte grupe de vârst c Serviciul Pa apoarte

înregistreaz un nivel foarte mare i mare de corup ie (41,3% fa de 28,8% i

28, 7%).

4. Cei din mediul rural consider într-o mai mare m sur decât cei din

mediul urban c fenomenul corup iei este foarte mare i mare la nivelul

Serviciului Pa apoarte (34, 7% fa de 29, 7%).

10. Poli ia de frontier

27

1. Atât b rba ii cât i femeile apreciaz aproximativ în aceea i m sur

nivelul corup iei este foarte mare i mare în cadrul Poli iei de frontier

(este vorba despre o diferen procentual de 2,1 puncte).

2. Cei tineri (din prima grup de vârst ) consider într-o propor ie mai

mare decât cei din celelalte dou grupe de vârst c în cazul Poli iei de

frontier corup ia este foarte mare i mare (58,7% fa de 51,5 % i 42, 9%).

3. De asemenea, cei cu nivel de instruc ie mediu i superior sunt într-o

mai mare m sur de opinie c nivelul corup iei în cazul Poli iei de frontier

este foarte mare i mare fa de cei cu un nivel de colarizare redus (56,6%,

53,9% fa de 40, 8%).

4. Popula ia activ este mai degrab de p rere c în Poli ia de frontier

corup ia este mare i foarte mare decât popula ia inactiv (52,6% fa de

46,3%).

5. Persoanele cu un status ocupa ional ridicat consider într-o mai

mare m sur decât cei nu nivel sc zut c în cazul acestei institu ii corup ia

este foarte mare i mare (53,9% fa de 48,4).

6. Subiec ii din mediul urban împ rt esc într-o pondere mai mare

decât cei din mediul rural opinia c Poli ia de frontier înregistreaz un nivel

foarte mare i mare de corup ie (55,3% fa de 44,3%).

11. Autoritatea Na ional a V milor

1. rba ii cred într-un procentaj mai mare decât femeile c fenomenul

corup iei la nivelul Autorit ii Na ionale a V milor este mare i foarte mare

(58,1% fa de 54,8%).

2. Subiec ii cu vârsta cuprins între 18-34 de ani se pronun într-un

num r mai mare fa de cei din grupa cu vârsta peste 55 de ani, în sensul c

28

aceast institu ie prezint un nivel foarte mare i mare de corup ie (61,3 %

din grupa de vârst tân fa de 49, 6% dintre cei cu vârsta peste 55 de ani).

3. Persoanele active sunt mai degrab înclinate s cread decât cele

inactive în nivelul foarte mare i mare al corup iei în aceast institu ie, de i

diferen ele procentuale sunt destul de mici (58,5% fa de 53,3%).

4. În ceea ce prive te statutul ocupa ional cei cu nivel superior

înregistreaz un num r mai mare de r spunsuri conform c rora nivelul

corup iei este foarte mare i mare în cadrul Autorit ii Na ionale a V milor

(61, 7% fa de 54,3% cei cu nivel sc zut).

5. Popula ia din mediul urban este în mai mare m sur decât cea din

mediul rural de p rere c nivelul corup iei în cadrul Autorit ii Na ionale a

milor este foarte mare i mare (59,4% fa de 52,8 %).

12. Înv mântul

1. Analiza datelor arat c exist diferen e mici în func ie de variabila

sex cât i variabilele grad de instruc ie, persoane active/inactive, mediul de

reziden .

2. Referitor la variabila vârst cei tineri consider într-o pondere mai

mare decât cei din grupa peste 55 de ani c în înv mânt nivelul corup iei

este foarte mare i mare (46,2% fa de 31,4%).

3. În ceea ce prive te statutul ocupa ional, cei cu nivel superior sunt i

mai predispu i s considere c fenomenul corup iei este foarte mare i mare în

înv mânt fa de cei cu nivel sc zut (42,2% fa de 36,1%).

13. Administra ia financiar

1. Dac se au în vedere variabilele sex, persoane active/inactive,

diferen ele procentuale sunt nesemnificative.

2. Grupa de vârst 18-34 de ani înregistreaz procente mai mari de

persoane care au r spuns c în opinia lor nivelul corup iei în cadrul

Administra iei financiare este foarte mare i mare (39% fa de 28,4% dintre

29

subiec ii din grupa de vârst de peste 55 de ani care s-au pronun at în acest

sens).

3. De asemenea, persoanele cu nivel de instruc ie superior cred în mai

mare m sur fa de cei cu nivel de instruc ie sc zut c feomenul corup iei

este mare i foarte mare în cadrul acestei institu ii (45% fa de 29%).

4. Dac se are în vedere criteriul mediului de reziden , cei din mediul

urban care i-au exprimat opinia cu privire la nivelul corup iei în cazul

Administra iei financiare consider într-o pondere mai mare decât cei din

mediul rural c acesta este foarte mare i mare (37,1% fa de 28,2%).

14. Armata

1. Analiza factorilor socio-demografici în cazul acestui item relev

faptul c exist mici i foarte mici diferen e în r spunsurile subiec ilor dac se

au în vedere variabilele mediu de reziden , sex, vârst sau statut ocupa ional.

2. Diferen e oarecum mai mari se înregistreaz la analiza nivelului de

instruc ie unde cei cu nivel de instruc ie sc zut sunt mai pu in înclina i a

considera armata ca având un nivel de corup ie mare i foarte mare (7,7 % fa

de 14, 5 % cei cu nivel mediu i 16,3 fa de cei cu nivel superior).

15. Comandamentul pompierilor

1. Atât rba ii cât i femeile au percep ii foarte apropiate cu privire la

nivelul foarte mare i mare de corup ie din cadrul Comandamentului

pompierilor.

2. Cei din mediul urban sunt mai predispu i s considere c fenomenul

corup iei este mare i foarte mare în cazul Comandamentului Pompierilor

decât cei din mediul rural (7% fa de 4,9%).

3. Toate cele trei grupe de vârst apreciaz foarte asem tor nivelul

corup iei din cadrul acestei institu ii.

30

4. Procente foarte apropiate se înregistreaz i în cazul celorlalte

variabile –nivelul de instruc ie i statutul ocupa ional, persoane

active/inactive.

16. Jandarmerie

1. Analiza variabilelor sex, vârst , nivel de instruc ie nu presupune

comentarii deoarece procentele sunt foarte apropiate.

2. Observ m îns c cei din mediul urban cred într-o mai mare m sur

în cadrul Jandarmeriei nivelul corup iei este foarte mare i mare (17,4%

fa de 9,9%). De asemenea, urm rind statutul ocupa ional, se poate remarc

o mic diferen între cei cu nivel mediu (19, 2%) fa de cei cu nivel

superior (13,7 %) i cei cu nivel sc zut ( 13%).

4. Opinia popula iei privind nivelul corup iei în rândul unor categorii de

persoane

Opinia popula iei privind corup ia la nivel institu ional a fost corelat

cu modul în care subiec ii percep implicarea în acte de corup ie a persoanele

care î i desf oar activitatea în cadrul acestor institu ii.

Analiza datelor ob inute din ancheta de opinie relev i în acest caz

faptul c politicienii sunt în viziunea popula iei cei mai corup i, fie c este

vorba despre parlamentari (74,5% dintre subiec i consider c parlamentarii

sunt în mare i foarte mare m sur corup i), fie c este vorba despre membri

ai guvernului (68,2%) sau ai administra iei publice locale (60,4%). De

asemenea, o alt categorie socio-profesional considerat de un procent mare

de subiec i ca fiind corupt este cea a medicilor (60,7%). A adar observ m o

coresponden între modul în care sunt percepute cele trei institu ii ce se

31

deta au la întrebarea anterioar i persoanele care î i desf oar activitatea în

cadrul acestora.

Categoriile de persoane implicate în actul de justi ie ocup o pozi ie de

mijloc. Astfel, conform r spunsurilor popula iei investigate dintre categoriile

de persoane implicate în realizarea actului de justi ie judec torii (55,5%) i

procurorii (54,1%) sunt percepu i ca fiind corup i în mare i foarte mare

sur . Sunt urma i de avoca i (44,8%), executori judec tore ti (36,1%) i

notari (27,3%).

În ceea ce-i prive te pe poli ti, în general, se înregistreaz o pondere

destul de ridicat de subiec i care apreciaz c sunt corup i în mare i foarte

mare m sur (47,8%), în timp ce pentru poli tii de frontier procentul este

de 45,6%.

Lucr torii din cadrul Serviciului Pa apoarte i de la Direc ia de Permise

de Conducere i Înmatricul ri Auto înregistreaz procente semnificativ mai

mici (32,8%, respectiv 32,7%) (vezi Diagrama 9).

Diagrama 9

32

EVALUAREA NIVELULUI CORUP IEI PE CATEGORII DE PERSOANE

68,2

60,4

44,8

36,1

27,3

45,6

8,9

60,7

29,4

12,9

23,6

46,9

32,8

22,9

28,8

21,8

32,7

50,5

21,3

44,9

55,5

54,1

47,8

74,6

0 10 20 30 40 50 60 70 80

mini tri

parlamentari

primari/prefec i

poli t i

procurori

judec tori

avoca i

executori judec tore t i

notari

poli ti de front ier

pompieri

medici

profesori

jandarmi

jurnali t i

comisari Garda Financiar

oameni de afaceri

lucr tori de la pa apoarte

func ionari de la cadastru

func ionari administra ia financiar

func ionari oficii de munc

lucr tori de la Direc ia Permise de Conducere iInmatricul ri Auto

func ionari vamali

func ionari regii autonome

O alt categorie de persoane considerat de jum tate dintre subiec i ca

fiind corupt în mare i foarte mare m sur este reprezentat de func ionarii

vamali (50,5%). Oamenii de afaceri se reg sesc într-o pozi ie median (47%),

iar profesorii sunt corup i în viziunea unei treimi dintre cei intervieva i. Cel

33

mai pu in corup i sunt considera i jandarmii (12,9%) i pompierii (8,95%)

(vezi Diagrama 9).

Mini tri

1. Analiza în func ie de variabilele mediu de reziden , sex, nivel de

instruc ie persoane active/inactive nu implic diferen e procentuale

semnificative.

2. În ceea ce prive te variabila vârst se poate spune c în cazul grupei

18-34 de ani exist un procent mai mare de persoane care consider c nivelul

corup iei în cazul mini trilor este foarte mare i mare raportat la grupa de

vârst medie i cea de peste 55 de ani (74,7% fa de 67,7% i 64%).

3. De asemenea, în raport cu statutul ocupa ional exist mici diferen e

procentuale între nivelul mediu i cel sc zut (72,1% fa de 66,6 %).

Parlamentari

1.Diferen ele procentuale ce rezult în urma analizei r spunsurilor în

func ie de variabila sex sunt nesemnificative (este vorba despre un procent).

2. Diferen e foarte mici i mici se înregistreaz i în situa ia variabilelor

grad de instruc ie, persoane active/inactive.

3. Dac se utilizeaz criteriul vârstei, se poate observa aceea i tendin

întâlnit i anterior a celor din grupa de vârst tân de a evalua cu mai mult

exigen gradul de corup ie al parlamentarilor fa de cei din grupa a treia - de

peste 55 de ani (79% dintre persoanele cu vârsta cuprins între 18 i 34 de ani

consider c nivelul corup ie parlamentarilor este foarte mare i mare

comparativ cu 70,9% dintre cele cu vârsta de peste 55 de ani care au r spuns

cu privire la aceea i chestiune).

4. Analiza r spunsurilor în func ie de statutul ocupa ional prezint

acelea i concluzii ca i în cazurile anterioare în sensul c cei cu nivel superior

consider într-o pondere mai mare c parlamentarii au un nivel foarte mare i

mare de corup ie fa de cei cu nivel sc zut (82,4% fa de 72,6%).

34

5. Persoanele din mediul urban sunt mai predispuse s considere c

nivelul corup iei este foarte mare i mare în cazul parlamentarilor (77.4% fa

de 71,4%).

Primari/Prefec i

1. rba ii i femeile se pronun în ponderi relativ apropiate asupra

nivelului corup iei în situa iia primarilor/prefec ilor (59,7 % dintre b rba i

apreciaz acest nivel ca fiind foarte mare i mare comparativ cu 61,2% dintre

femei).

2. În ceea ce prive te vârsta, cei cu vârsta între 18 i 34 de ani consider

într-o propor ie mai mare decât cei cu vârsta de peste 55 de ani c

primarii/prefec ii înregistreaz un nivel foarte mare i mare de corup ie

(67,2% fa de 55%).

3. Analizând nivelul de instruc ie se remarc diferen a între cei cu nivel

superior de instruc ie care consider în propor ie de 68,2% c fenomenul

corup iei este foarte mare i cei cu nivel sc zut de instruc ie care se pronun

în propor ie de 55,4% cu privire la acela i lucru.

4. Persoanele active cred într-o mai mare m sur decât cele inactive c

primarii/prefec ii sunt corup i (61,6% fa de 57,6%).

5. Analiza statutului ocupa ional relev de asemenea diferen e relativ

mici între cei cu nivel superior i cei cu nivel inferior.

6. Raportarea la mediul de reziden ne demonstreaz c cei din mediul

urban sunt într-o mai mare m sur decât cei din mediul rural de p rere c

nivelul corup iei este foarte mare i mare în cazul primarilor/prefec ilor

(63,8% raportat la 56,5%).

Poli ti

1. Femeile î i exprim într-o pondere mai mare decât rba ii opinia cu

privire la acest aspect (50,1 % fa de 45,3%).

35

2. În ceea ce prive te variabila vârst , observ m c cei din grupa de

vârst de peste 55 de ani sunt mai pu in înclina i decât cei din grupa de

vârst tân s considere c poli tii sunt în foarte mare i mare m sur

corup i (39, 9% fa de 58,1%).

3. Analiza variabilei nivel de instruc ie duce la concluzia c exist

diferen e semnificative doar între cei cu nivel sc zut i superior de

instruc ie(40,3% fa de 55,9%).

4. De asemenea, o diferen destul de mare exist între persoanele

active i cele inactive (52,9% fa de 42,9%).

5. Statutul ocupa ional relev diferen e mai mari între nivelul superior

i cel sc zut (55,9% fa de 45,6%).

6. Subiec ii din mediul urban sunt mai predispu i decât cei din mediul

rural considere c poli tii sunt în mare i foarte mare m sur corup i

(51,2% fa de 43,9%).

Procurori

1. Diferen ele în func ie de variabila sex nu sunt semnificative din punct

de vedere statistic (sub un punct procentual).

2. Cei din grupa de vârst tân cred într-o pondere mai mare decât

celelalte grupe de vârst c procurorii sunt în foarte mare i mare m sur

corup i (59,4% fa de 56%-grupa de vârst medie i 48,4%-grupa de vârst

peste 55 de ani.

3. Subiec ii cu nivel superior de instruc ie sunt mai predispu i decât cei

cu nivel sc zut sau mediu s considere c procurorii sunt în foarte mare i

mare m sur corup i (54,2% fa de 48,7% i 46,7%).

4. Diferen ele între r spunsurile persoanelor active i inactive sunt

nesemnificative din punct de vedere statistic (sub dou puncte procentuale).

5. Afirma ia r mâne valabil i pentru variabila statut ocupa ional.

36

6. În func ie de mediul de reziden , exist o mic diferen între cei din

mediul urban i cel rural (55,8% fa de 52,2%).

Judec tori

1. În ceea ce prive te variabila sex , diferen ele nu sunt semnificative

din punct de vedere statistic.

2. Subiec ii din grupa de vârst tân sunt mai predispu i decât cei din

grupa de vârst de peste 55 de ani s considere c judec torii sunt în foarte

mare i mare m sur corup i (58,/% fa de 51,2%).

3. Diferen ele în func ie de variabila nivel de instruc ie nu sunt foarte

mari, se observ c persoanele cu nivel de instruc ie mediu consider într-o

mai mare m sur decât cele cu nivel superior sau sc zut c judec torii sunt

corup i în foarte mare i mare m sur (57, 7% fa de 55% i 51,2%).

4. Analiza variabilelor activ/inactiv i statut ocupa ional relev faptul

procentele exprimate sunt foarte asem toare i nesemnificative din punct

de vedere statistic.

5. În func ie de mediul de reziden , se poate observa o u oar

preponderen a celor din mediul urban fa de mediul rural (56,9% fa de

53,9%).

Avoca i

1. În func ie de variabila sex, se observ o u oar preponderen a

spunsurilor persoanelor de sex masculin (46% fa de 43,6%).

2. În ceea ce prive te raportarea la variabila vârst , se remarc

diferen e foarte mici, nesemnificative între grupa de vârst tân i cea de

peste 55 de ani.

3. Acela i comentariu este valabil i pentru variabilele grad de

instruc ie, persoane active/inactive, statut profesional (în acest din ultim caz o

37

mic diferen procentual fa de restul subcategoriilor este înregistrat de cei

cu nivel mediu).

4. Atât popula ia din mediul urban cât i cea din mediul rural se

exprim în propor ii asem toare cu privire la nivelul corup iei în cazul

avoca ilor (este vorba despre o diferen procentual de aproximativ 2 puncte

procentuale).

Executori judec tore ti

1. rba ii i femeile au op iuni am putea spune identice cu privire la

evaluarea nivelului corup iei executorilor judec re ti (diferen a procentual

este de 0,3%).

2. Diferen e nesemnificative din punct de vedere statistic se

înregistreaz i în cazul variabilei vârst , a nivelului de instruc ie, a

persoanelor active/inactive cât i a statutului ocupa ional.

3. Cei din mediul urban cred într-o mai mare m sur decât cei din

mediul rural c executorii judec tore ti sunt corup i (36,1% fa de 26,4%).

Notarii

1. Analiza variabilelor mediu de reziden , sex, vârst ,persoane

active/inactive ne duce la concluzia c procentele exprimate sunt prea

apropiate pentru a avea o semnifica ie statistic .

2. Mici diferen e procentuale se remarc la analiza variabilei nivel de

instruc ie (cei cu nivel de instruc ie sc zut - 30,1% fa de 25,6% - nivel

sc zut) i a variabilei statut ocupa ional (27,1%-persoane cu nivel sc zut fa

de 22,5% i 22, 2 cei cu nivel superior i mediu).

Poli tii de frontier

1. Atât rba ii cât i femeile se pronun în propor ii relativ apropiate

cu privire la acest aspect, cu o u oar preponderen a b rba ilor (47% fa de

44,5%).

38

2. Cei cu vârsta cuprins între 18 i 34 de ani consider într-o mai mare

sur decât cei din grupa adult i cei de peste 55 de ani c poli tii de

frontier sunt considera i în foarte mare i mare m sur corup i (54,8% fa de

46,5% i 38,3%).

3. Diferen e mai mari se înregistreaz cu privire la variabila nivel de

instruc ie între op iunile celor cu nivel sc zut de instruc ie i cei cu nivel

ridicat de instruc ie (37,6% fa de 52,7%).

4. Persoanele active cred într-o mai mare m sur decât cele inactive c

poli tii de frontier sunt corup i (41,7% fa de 35,6%).

5. Mici diferen e se mai pot observa în ceea ce prive te statutul

ocupa ional între cei cu nivel superior, mediu i sc zut(48%, 46,4%, 43 ,7%).

6. Persoanele din mediul urban cred într-o mai mare pondere decât cei

din mediul rural c poli tii de frontier sunt în foarte mare i mare m sur

corup i (49,3% fa de 41,3%).

Func ionari Administra ia financiar

1. Analiza variabilei sex nu a determinat ob inerea de diferen e

semnnificative din punct de vedere statistic.

2. În ceea ce prive te vârsta, cei cu vârsta cuprins între 18 i 34 de ani

consider într-o mai mare m sur decât cei din grupa de vârst medie c

func ionarii din administra ia financiar sunt în foarte mare i mare m sur

corup i (39% fa de 33,4% i 28,4%).

Diferen e mai mari apar între r spunsurile persoanelor cu vârsta între 18

i 34 de ani i cei din grupa de vârst de peste 55 de ani (39% fa de 28,4%).

3. Dac se are în vedere criteriul ultimei coli absolvite (nivelul de

instruc ie), se poate observa c cei cu un nivel sc zut de instruc ie consider

într-o propor ie semnificativ mai mic decât cei cu nivel superior c

func ionarii din administra ia financiar sunt în foarte mare i mare m sur

corup i (29% fa de 45%).

39

4. Persoanele active sunt mai degrab înclinate decât cele inactive s se

pronun e cu privire la acest aspect (33,4% fa de 30,5%).

5. În func ie de statutul ocupa ional se observ cei cu nivel sc zut cred

într-o mai mic m sur decât cei cu nivel mediu i superior c persoanele

care lucreaz în acest domeniu sunt corupte în foarte mare i mare m sur

(29,7% comparativ cu 40%- nivel mediu i 39,3%-nivel superior).

6. Mai multe persoane din mediul urban fa de cele din mediul rural

consider c func ionarii din administra ia financiar sunt corup i în foarte

mare i mare m sur (37,1% fa de 28,2%).

Medici

1. Diferen ele în func ie de sex, persoane active/inactive i statut

ocupa ional sunt nesemnificative.

2. Analiza în func ie de criteriul vârstei ne face s observ m diferen e

mai mari între grupa de vârst tân i cea de peste 55 de ani (63% fa de

56,8%).

3. De asemenea, cei cu nivel sc zut de colarizare sunt mai pu in

înclina i decât cei cu nivel de educa ie superior s considere c medicii sunt în

mare i foarte mare m sur corup i (57% fa de 66,7%).

4. Popula ia din mediul urban apreciaz în mai mare m sur decât cea

din mediul rural c medicii sunt corup i (65,7% dintre cei care î i au reziden a

în mediul urban consider c medicii sunt în mare i foarte mare m sur

corup i fa de 54,8% persoane din mediul rural).

Profesori

1. Diferen ele în func ie de sex sunt nesemnificative din punct de

vedere statistic.

2. În ceea ce prive te vârsta, observ m c cei din grupa de vârst tân

sunt într-o mai mare m sur de p rere decât cei din grupa de peste 55 de ani

profesorii sunt corup i (34,4 fa de 24,7%).

40

3. Procente destul de apropiate înregistreaz r spunsurile în func ie de

nivelul de instruc ie 26,9%-nivel sc zut, 30,8%-nivel mediu i 27,9%).

4. Nesemnificative sunt i procentele exprimate dup cum este vorba

despre persoane active/inactive (30,2% dintre persoanele active fa de

28,3%).

5. Referitor la statutul ocupa ional, cei cu un nivel mediu se pronun

într-o pondere mai mare decât cei cu nivel superior i nivel sc zut cu privire

la faptul c profesorii sunt în foarte mare i mare m sur corup i( 30,8% fa

de 27,9% i 26,9%).

6. Din analiza r spunsurilor în func ie de mediul de reziden se poate

observa subiec ii din mediul urban sunt mai predispu i s considere c

profesorii sunt în mare i foarte mare m sur corup i (32,2% fa de 26%).

Pompieri

1. Atât rba ii cât i femeile se pronun în aceea i pondere cu privire

la nivelul corup ie în cazul pompierilor (diferen a procentual este de 0,3%).

2. De asemenea, diferen e foarte mici apar i în urma analizei variabilei

vârst , persoane active/inactive.

3. În ceea ce prive te criteriile nivel de instruc ie i statut ocupa ional,

apar diferen e între nivelul superior i celelalte nivelele. Astfel, persoanele cu

nivel de instruc ie superior cred în propor ie de 3,9% c pompierii sunt în

foarte mare i mare m sur corup i (comparativ cu 9,3% - cei cu nivel sc zut

de instruc ie i 9,4%-cei cu nivel mediu de instruc ie).

4. Cu referire la ultima variabil -statutul ocupa ional, cei cu nivel

superior cred într-o propor ie mai mic decât cei cu nivel mediu i sc zut c

pompierii sunt corup i (2,9% fa de 8,5% i 9,7%).

5. Persoanele din mediul rural sunt mai predispuse s considere c

pompierii sunt în foarte mare i mare m sur corup i (11,3% fa de 7,8% din

mediul urban care se pronun în acela i sens).

41

Jandarmii

1. rba ii i femeile i exprim opiniile cu privire la nivelul corup iei

în propor ii relativ apropiate (13,7% dintre b rba i i 11,3% dintre femei).

2. Analiza r spunsurilor în func ie de gradul de instruc ie al subiec ilor

demonstreaz c nu exist diferen e semnificative (11%-nivel sc zut de

instruc ie, 14%- nivel mediu, 13,2% -nivel superior).

3. Diferen ele între r spunsurile persoanelor active/inactive sunt destul

de mici (sub dou puncte procentuale) i în consecin nesemnificative.

4. În ceea ce prive te variabila statut ocupa ional, op iunile sunt de

asemenea foarte apropiate (între nivelul mediu i cel sc zut este vorba despre

o diferen de un procent), doar nivelul superior înregistrând o pondere relativ

mai mic .

5. Popula ia din mediul urban este mai înclinat s considere c

jandarmii sunt corup i în mare i foarte mare m sur (14,9% fa de 10,7%-

mediu rural).

42

CAP. III. PERCEP IA POPULA IEI PRIVIND CAUZELE I

CONSECIN ELE CORUP IEI

1. Percep ia popula iei asupra cauzelor corup iei în România

Chestionarul a inclus i o întrebare referitoare la factorii ce favorizeaz

corup ia (vezi Diagrama 10). Subiec ii au avut astfel posibilitatea de a se

pronun a asupra unor itemi prestabili i, mai precis asupra gradului în care

ace tia influen eaz corup ia. Aprecierile subiec ilor privind gradul în care

factorii respectivi favorizeaz actele de corup ie s-au f cut cu ajutorul unei

scale cu 5 nivele (de la în foarte mare m sur la deloc). Pentru o mai bun

eviden iere a op iunilor exprimate de c tre subiec i, atunci când am interpretat

rezultatele am cumulat procentele ob inute în cazul nivelelor în foarte mare

sur i în mare m sur .

Dintre variantele de r spuns prezentate subiec ilor, ponderile cele mai

ridicate le-au înregistrat cele referitoare la birocra ia prea mare (79,7%),

urmat de implicarea unor politicieni în lumea afacerilor (78,1%) i nivelul

sc zut al salariilor (76,2%) (vezi Diagrama 10).

43

Diagrama 10

FACTORI CARE FAVORIZEAZA ACTELE DE CORUP IE

76,2

72,3

79,7

59,7

65,4

72,1

59,0

66,4

74,3

78,1

65,4

59,7

50,8

73,1

65,1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

nivelul sc zut al salariilor celor care lucreaz însectorul public

nivelul ridicat al taxelor i impozitelor

birocra ia prea mare

pasivitatea procurorilor

interven ia politicului în administra ia public

absen a unor sanc iuni sau pedepse mai severepentru vinova i

lipsa cont roalelor administrative sau financiare

incoeren a legisla iei, fapt ce permite diverseint erpret ri

neaplicarea legilor de c t re institu iile care art rebui s se ocupe de sanc ionarea faptelor de

implicarea unor polit icieni în lumea afacerilor

neimplicarea direct a cet enilor în luptaîmpotriva corup iei

imoralitatea oamenilor

exemplul oferit de al ii

Atitudinea unor români care cred c oferindbani/cadouri ob in în schimb un tratament

toleran a societa ii fa de corup ie

Pozi iile imediat urm toare sunt ocupate de factori care vizeaz aspecte

legate de neaplicarea legilor de c tre institu iile care ar trebui s se ocupe de

sanc ionarea faptelor de corup ie (74,3%), atitudinea unor români care cred c

oferind bani/cadouri ob in în schimb un tratament special (73,1%) i nivelul

ridicat al taxelor i impozitelor (72,3%).

Procente semnificative înregistreaz i variantele de r spuns care

men ioneaz drept factori de influen absen a unor sanc iuni sau pedepse mai

severe pentru vinova i (72, 1%) i incoeren a legisla iei (66,4%).

44

Variantele de r spuns referitoare la pasivitatea procurorilor (59,7%),

lipsa controalelor administrative sau financiare (59%) i imoralitatea

oamenilor (59,7%) au înregistrat cele mai mici procente din totalul subiec ilor

care au apreciat c factorii respectivi influen eaz în mare i foarte mare

sur actele de corup ie.

Birocra ia prea mare

1. Persoanele de sex feminin i masculin se pronun în propor ii relativ

apropiate cu privire la acest aspect (81,4% b rba i fa de 78,3% femei).

2. Subiec ii din grupa de vârst tân i adult sunt mai înclina i s

considere birocra ia prea mare ca un factor ce favorizeaz în mare i foarte

mare m sur fenomenul corup iei (82%, 83,3% fa de 74,6%- grupa de peste

55 de ani).

3. Analiza variabilei nivel de instruc ie nu scoate la iveal diferen e

semnificative din punct de vedere statistic (între cei cu nivel sc zut i cei cu

nivel ridicat de instruc ie exist o diferen de doar 5,2 puncte procentuale).

4. Popula ia activ consider într-o mai mare m sur decât cea inactiv

birocra ia prea mare favorizeaz în mare i foarte mare m sur fenomenul

corup iei.

5. În ceea ce prive te statutul ocupa ional, exist o mic diferen

procentual între cei cu nivel superior i cei cu nivel inferior (84,3 fa de

78,9).

6. Atât cei din mediul urban cât i cei din mediul rural consider c

birocra ia prea mare favorizeaz în mare i foarte mare m sur fenomenul

corup iei.

45

Implicarea unor politicieni în lumea afacerilor

1. rba ii cred într- o propor ie mai mare decât femeile c implicarea

politicienilor în lumea afacerilor favorizeaz în mare i mare m sur

fenomenul corup iei (81,6 % fa de 75,1%).

2. Dac se urm re te variabila vârst , cei din grupa de peste 55 de ani

sunt într-o m sur mult mai mic decât celelalte grupe de vârst predispu i s

considere c implicarea politicienilor în lumea afacerilor influen eaz în mare

i foarte mare m sur fenomenul corup iei (61,8% fa de 81%-grupa de

vârst tân i82,4- grupa de vârst medie).

3. Subiec ii cu nivel de instruc ie superior î i exprim opinia într-o

pondere mai mare decât cei cu nivel de instruc ie sc zut cu privire la

implicarea unor politicieni în lumea afacerilor ca factor favorizant al

corup iei(86,1 % fa de 70,4%).

4. La analiza variabilei activ/inactiv se observ mici diferen e

procentuale, mai precis o u oar preponderen a r spunsurilor popula iei

active fa de cea activ (80,4% fa de 75,6%).

5. Statutul ocupa ional relev diferen e mai mari între cei cu nivel

superior i cei cu nivel sc zut (90,2% fa de 76,1%).

6. Cei din mediul urban sunt mai înclina i decât cei din mediul rural s

considere c implicarea unor politicieni în lumea afacerilor influen eaz în

mare i foarte mare m sur corup ia (82% fa de 73,6%).

Nivelul sc zut al salariilor

1. Diferentele în func ie de sex sunt nesemnificative (aproximativ dou

puncte procentuale).

46

2. Variabila vârst relev diferen e între cei din grupa de vârst tân

i grupa de vârst de peste 55 de ani (82,6% comparativ cu 72,3%).

3. De asemenea se observ o preponderen a celor cu nivel de

instruc ie superior fa de celelalte categorii, în special cele cu nivel de

instruc ie sc zut (81,4% fa de 69,9%).

4. Persoanele active consider într-o m sur mai mare decât cele

inactive nivelul sc zut al salariilor influen eaz în mare i foarte mare

sur fenomenul corup iei (78,7% fa de 73,5%).

5. Diferen e vizibile apar i cu privire la statutul ocupa ional între cei

cu nivel mediu i cei cu nivel sc zut (82,2% fa de 74,8%).

6. Subiec ii din mediul urban care s-au pronun at cu privire la nivelul

sc zut al salariilor ca factor ce favorizeaz în foarte mare i mare m sur

fenomenul corup iei sunt de aceast p rere într-o mai mare m sur decât cei

din mediul rural (80,1% -mediul urban i 71,5%-mediul rural).

Neaplicarea legilor de c tre institu iile care s trebui s se ocupe de

san ionarea faptelor de corup ie

1. Atât rba ii cât i femeile se exprim în aceea i propor ie cu privire

la chestiunea deja amintit (diferen ele procentuale sunt de 0,3).

2. Analiza variabilei vârst demonstreaz c subiec ii cu vârsta

cuprins între 18 i 34 de ani consider într-o pondere mai important decât

cei cu vârsta peste 55 de ani c neaplicarea legilor de c tre institu iile care ar

trebui s se ocupe de sanc ionarea faptelor de corup ie constituie un factor ce

favorizeaz în mare i foarte mare m sur corup ia (78,7% fa de 69,8%).

3. O diferen semnificativ se poate observa între r spunsurile

persoanelor cu nivel sc zut de instruc ie i celor cu nivel superior de

instruc ie (64,9% fa de 83,8%).

47

4. Raportarea la variabila activ/ inactiv nu comport rezultate foarte

diferite, ci apropiate cu o u oar preponderen a popula iei active (76,7% fa

de 72%).

5. O privire asupra statutului ocupa ional ne arat c optiunile

subiec ilor sunt destul de asem toare, cu o diferen destul de mic între cei

cu nivel superior i cei cu nivel sc zut (79,4% fa de 73,1%).

6. Persoanele din mediul urban consider într-o pondere mai important

decât cei din mediul rural c acest item se num printre factorii favorizan i

ai corup iei (79,6% fa de 68,1%).

Atitudinea unor români care cred c oferind bani/ cadouri ob in în schimb

un tratament special din partea unor func ionari/ medici, etc...

1. Raportarea la variabila sex nu duce la diferen e semnificative între

spunsurile b rba ilor i femeilor.

2. Persoanele din grupa de vârst tân i medie au oferit r spunsuri

aproape identice din punct de vedere procentual comparativ cu cei din grupa

de vârst de peste 55 de ani (76,4% i 77,6% fa de 66,3%).

3. Subiec ii cu nivel de instruc ie sc zut consider într-o pondere mai

mic decât cei cu nivel mediu i superior c atitudinea românilor care ofer

constituie în mare i foarte mare m sur un factor favorizant al corup iei

(64,1% fa de 78,1% -cei cu nivel mediu i 75,2% -cei cu nivel superior).

4. Popula ia activ apreciaz într-o pondere mai mare decât cea inactiv

atitudinea românilor poate constitui în acest context un factor favorizant

(76,3% fa de 70.9%).

5. Analiza statutului ocupa ional nu d la iveal deosebiri foarte mari în

spunsuri, exist o mic diferen procentual între cei cu nivel mediu i

ridicat i cei cu nivel sc zut (este vorba despre o diferen de aproximativ 6

puncte procentuale).

48

6. Persoanele din mediul urban sunt mult mai predispuse s aprecieze

atitudinea unor români care ofer contribuie în mare i foarte mare m sur

la fenomenul corup iei (77,9% fa de 67,6%).

Nivelul ridicat al taxelor i impozitelor

1. Analiza variabilelor sex, mediu de reziden , persoane active/inactive

nu a dat la iveal diferen e semnificative din punct de vedere statistic.

2. Subiec ii cu vârsta între 18 i 34 de ani se pronun în mai mare

sur pentru ideea c nivelul ridicat al taxelor i impozitelor influen eaz în

mare i foarte mare m sur fenomenul corup iei (74,1% fa de 66,5 % -grupa

de vârst de peste 55 de ani).

3. Din punctul de vedere al criteriului ultima coal absolvit (nivel de

instruc ie), diferen e mai mari apar între cei cu nivel mediu i cei cu nivel

ridicat de instruc ie (75,6% fa de 61,3%).

4. În ceea ce prive te statutul ocupa ional, mici varia ii procentuale se

înregistreaz între persoanele cu nivel superior i cele cu nivel mediu (62,8%

fa de 76,4%).

Absen a unor sanc iuni/pedepse mai severe pentru vinova i

1. Analiza variabilei sex relev diferen e nesemnificative. Aceea i

afirma ie este valabil i pentru persoanele active/ inactive

2. Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani sunt mai pu in înclinate s

considere absen a sanc iunilor/pedepselor printre factorii favorizan i ai

corup iei fa de cei din grupa de vârst tân (66% fa de 77%).

3. O pondere mai important o au r spunsurile persoanelor cu nivel de

instruc ie mediu i superior fa de cei cu nivel sc zut ( 72,9% i 77,5% fa

de 62,2%).

4. În ceea ce prive te variabila statut ocupa ional diferen e mai mari

apar între cei cu nivel mediu i cei cu nivel sc zut (79,3% fa de 70,3%).

49

5. Popula ia din mediul urban este în mai mare m sur de opinie c

absen a unor sanc ini/pedepse mai severe pentru vinova i este în foarte mare i

mare m sur un factor care favorizeaz corup ia (76,1% fa de 67,4%).

1.1. Opinia popula iei privind factorii care favorizeaz corup ia la nivelul

M.A.I.

Printre obiectivele investiga iei noastre s-a num rat i identificarea

factorilor care favorizeaz corup ia la nivelul Ministerului Administra iei i

Internelor. Din analiza datelor rezult c trei sunt factorii care influen eaz în

foarte mare i mare m sur actele de corup ie. Astfel, cei mai mul i dintre

subiec i consider c actele de corup iei din cadrul MAI se datoreaz , în mare

i foarte mare m sur , existen ei unor cazuri de corup ie care nu au fost

sanc ionate (77,6%).

Al turi de factorul men ionat, la diferen e procentuale mici de acesta, se

situeaz neaplicarea legilor de c tre institu iile care se ocup de sanc ionarea

faptelor de corup ie (74%) i atitudinea unor români care cred c oferind

bani/cadouri pot ob ine în schimb un tratament special (72,3%). Se poate

observa o suprapunere par ial cu factorii favorizan i ai fenomenului corup iei

în general (vezi Diagrama 11).

50

Diagrama 11

FACTORI CARE FAVORIZEAZ ACTELE DE CORUP IE ÎNMINISTERUL ADMINISTRA IEI I INTERNELOR

77,6

51,6

67,1

67,1

74,0

58,7

64,3

61,4

72,3

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

cazuri de corup ie care nu au fost sanc ionate

nivelul sc zut al salariilor celor din MAI

interven ia polit icului

incoeren a legisla iei, fapt ce permite diverseinterpret ri

neaplicarea legilor de c tre inst itu iile care art rebui s se ocupe de sanc ionarea faptelor de

selec ia inadecvat a cadrelor

slaba informare a cet enilor privind drepturilelor în raport cu autorit ile

slaba informare a cet enilor privind obliga iilelucr torilor MAI

atitudinea unor români care cred c oferindbani/cadouri ob in în schimb un t ratament

Cazuri de corup ie care nu au fost sanc ionate

1. Referitor la variabila sex se poate spune c nu exist diferen e

semnificative între r spunsurile b rba ilor i femeilor cu privire la acest

aspect.

2. Aceast afirma ie este valabil i pentru analiza variabilelor vârst

cât i activ/inactiv.

3. Persoanele cu nivel de educa ie superior sunt într-o m sur mai mare

fa de cei cu nivel sc zut de colarizare de opinia c unul din factorii care

favorizeaz corup ia în cadrul MAI este reprezentat de cazuri de corup ie care

nu au fost sanc ionate (83,8% fa de 71%).

4. Cu privire la statutul ocupa ional se poate spune c cei cu un nivel

superior sunt mai degrab de p rere c este vorba despre un factor care

favorizeaz corup ia în cadrul MAI comparativ cu cei cu un nivel sc zut

(83,3% fa de 77,2%).

51

5. Analiza variabilei mediu de reziden demonstreaz o preponderen

a r spunsurilor popula iei din mediul urban (81,6% fa de 72,9 -mediul rural).

Neaplicarea legilor de c tre institu iile care s trebui s se ocupe de

sanc ionarea faptelor de corup ie

1. rba ii i femeile se pronun în ponderi aproximativ egale cu

privire la acest posibil factor favorizant al corup iei din cadrul MAI, cu un

procent u or mai ridicat al b rba ilor fa de femei (75,5% fa de 72, 6%

femei care au considerat c acest factor favorizeaz în foarte mare i mare

sur corup ia din cadrul MAI).

2. Cu privire la variabila vârst putem afirma c diferen ele dintre

grupele de vârst tân i cea adult sunt aproape inexistente în timp ce

diferen ele fa de grupa de vârst de peste 55 de ani sunt de 10 puncte

procentuale (77, 7%, 77,6% i 67, 6%).

3. Persoanele cu un nivel de instruc ie superior cred într-o mai mare

sur c acest factor influen eaz corup ia din cadrul MAI raportat la cei cu

un nivel de instruc ie inferior (83,7% fa de 63,6%).

4. Popula ia activ apreciaz într-o pondere mai mare decât cea

inactiv c neaplicarea legilor este un factor favorizant (76,1% fa de 71,4%).

5. Subiec ii cu un statut ocupa ional de nivel superior consider într-un

procent mai ridicat decât cei cu un nivel sc zut c neaplicarea legilor este un

element ce poate contribui în foarte mare i mare m sur la corup ia din

cadrul MAI (82,4% raportat la 72,1%).

6. În ceea ce prive te mediul de reziden se poate observa faptul c cei

din mediul urban sunt mai predispu i s considere c neaplicarea legilor de

tre institu iile care ar trebui s se ocupe de sanc ionarea faptelor de corup ie

contribuie la corup ia din MAI (79% fa de 68,1%).

52

Atitudinea unor români care cred c oferind bani/ cadouri ob in în schimb

un tratament special din partea unor func ionari/ medici, etc..

1. Diferen ele ce apar în r spunsurile subiec ilor în func ie de variabila

sex nu sunt semnificative din punct de vedere statistic (73% fa de 71,6%).

2. Persoanele cu vârsta de peste 55 de ani se pronun într-o mai mic

sur cu privire la acest aspect (64% fa de 75,7% cei din grupa de vârst

tân i 78% - grupa de de vârst adult ).

3. Subiec ii cu nivel ridicat i mediu de colarizare apreciaz într-o

pondere mai mare c atitudinea românilor care ofer poate constitui un factor

favorizant (76,8%, 76,8% fa de 63,3%).

4. Persoanele active consider de asemenea mai mult decât cei inactivi

este vorba despre un factor favorizant (76,5% fa de 69%).

5. Analiza variabilei statut ocupa ional demonstreaz c nu exist

diferen e mari între r spunsurile celor cu nivel superior i mediu i cei cu

nivel inferior (76,4, 76,5% fa de 71,4%).

6. Popula ia din mediul urban este într-un mai mare procent de p rere

atitudinea unor români care cred c oferind bani/cadouri ob in un tratament

special constituie un factor ce favorizeaz în mare i foarte mare m sur

corup ia din MAI (77,7% fa de 65,9%).

2. Percep ia public privind consecin ele corup iei

În ceea ce prive te evaluarea efectelor negative ale corup iei, conform

spunsurilor ob inute corup ia duce în mare i foarte mare m sur la

urm toarele efecte mai importante: îmbog irea f munc a unor persoane

(91,4 % ), cirea popula iei (85,5%), sc derea prestigiului legii (76%) i

cre terea criminalit ii (75,1%).

53

Corup ia pare a afecta cel mai pu in siguran a na ional . Trebuie îns

spus c i în acest caz procentul este destul de mare (aproximativ 48% dintre

subiec i consider c prin corup ie se produc în mare i foarte mare m sur

efecte negative cu privire la siguran a na ional ) ( vezi Diagrama 12).

Diagrama 12

EVALUAREA EFECTELOR NEGATIVE ALE CORUP IEI

91,4

85,5

72,7

71,3

75,1

71,4

76,0

48,1

68,5

74,6

0 20 40 60 80 100

îmbog irea f munc a unor persoane

cirea popula iei

sc derea calit ii serviciilor publice

cre terea imoralit ii

cre terea criminalit ii

încetinirea ritmului de dezvoltare a economiei

sc derea prest igiului legii, implicit a autorit ilorcare aplic legea

amenin area siguran ei na ionale

demoralizarea cet enilor cinst it i

lipsa de credibilitatea a celor afla i la putere

Îmbog irea f munc a unor persoane

1. Aprecierile rba ilor i femeilor cu privire la îmbog irea f

munc a unor persoane sunt de propor ii aproximativ egale (92,9% fa de

90,1%).

2. Cu privire la analiza factorului vârst , se poate spune c diferen ele

procentuale nu sunt foarte mari, cele mai mari înregistrându-se între

spunsurile persoanelor ce apar in grupei de vârst medii i grupei de vârst

tinere (94,3% fa de 88,5%).

54

3. Dac se urm re te variabila nivel de instruc ie, diferen ele sunt de

asemenea destul de mici, cei cu nivel de instruc ie mediu i superior

considerând într-o mai mare m sur decât cei cu nivel de instruc ie sc zut c

îmbog irea far munc a unor persoane reprezint în foarte mare i mare

sur o consecin a corup iei (93,5% i 92,2% fa de 88,2%).

4. Diferen ele între r spunsurile persoanelor active/inactive cu privire la

aceast problem nu sunt semnificative din punct de vedere statistic (este

vorba despre 1,1 punct procentual).

5. În ceea ce prive te statutul ocupa ional cei cu nivel superior sunt mai

predispu i decât cei cu nivel sc zut s aprecieze îmbog irea f munc a

unor persoane ca fiind o consecin a fenomenului corup iei (96,1% fa de

91%).

6. Popula ia din mediul urban se pronun într-o pondere mai mare

decât cei din mediul rural cu privire la îmbog irea f munc a unor

persoane ca efect negativ al corup iei (93,4 % dintre cei din mediul urban

consider c fenomenul corup iei conduce în mare i foarte mare m sur la

îmbog irea f munc a unor persoane fa de 89, 1% dintre cei din mediul

rural care se pronun în acela i sens).

cirea popula iei

1. Nu exist diferen e semnificative în func ie de variabila sex (exist

totu i o u oar preponderen a sexului feminin), variabila vârst (în acest caz

grupa de peste 55 de ani înregistreaz o pondere mai mic cu aproximativ

dou puncte procentuale fa de cei din grupa de vârst tân i medie) i

persoane active/inactive (diferen a este de 0,4%).

2. Cu privire la statutul ocupa ional subiec ii cu nivel sc zut i mediu

consider în mai mare m sur c s cirea popula iei este o consecin a

corup iei. Trebuie îns men ionat c diferen ele procentuale fa de

55

spunsurile persoanelor cu nivel superior nu sunt foarte mari (86,3%-nivel

sc zut, 85,8%-nivel mediu fa de 78,5% -nivel superior).

3. Op iunile popula iei cu privire la aceast consecin a corup iei în

func ie de mediul de reziden nu implic diferen e semnificative din punct de

vedere statistic (84,8% cei din mediul urban comparativ cu 86,3% cei din

mediul rural).

Cre terea criminalit ii

1. Persoanele de sex feminin sunt mai predispuse s considere c este

vorba despre un efect negativ al corup iei decât cele de sex masculin (77%

fa de 73,1%).

2. Popula ia cu vârsta între 18 i 34 de ani este mai predispus s

considere c este vorba despre un efect negativ al corup iei decât cei din grupa

medie sau cei cu vârsta de peste 55 de ani (79,3% fa de 77,4% i 70%).

3. În ceea ce prive te nivelul de instruc ie se poate spune c persoanele

cu nivel de instruc ie sc zut consider într-o mai mic m sur decât cei cu

nivel mediu i superior c un efect negativ al corup iei îl reprezint în mare i

foarte mare m sur cre terea criminalit ii (67,4% fa de 78,8% i 79,1%).

4. Subiec ii activi se pronun într-o pondere mai mare decât cei inactivi

cu privire la aceast problem (77,6% fa de 73,1%).

5. Din punct de vedere al statutului ocupa ional, persoanele cu nivel

mediu apreciaz într-o mai mare m sur c un efect negativ al corup iei este

reprezentat în mare i foarte mare m sur de cre terea criminalit ii (83,6%

fa de 76,4%-nivel superior i 73,7%-nivel sc zut).

6. Subiec ii din mediul urban cred într-o m sur mai mare decât cei din

mediul rural c o consecin a corup iei este reprezentat în mare i foarte

mare m sur de cre terea criminalit ii (77,7% fa de 72.1%).

56

Sc derea prestigiului legii, implicit a autorit ilor care aplic legea

1. Diferen ele procentuale rezultate în urma analizei variabilei sex sunt

nesemnificative din punct de vedere statistic (76,2% dintre persoanele de sex

masculin fa de 75,7% dintre persoanele de sex feminin au apreciat c este

vorba despre un efect negativ al corup iei).

2. Popula ia cu un nivel de instruc ie sc zut consider într-o mai mic

sur decât cei cu nivel mediu sau superior de instruc ie c sc derea

prestigiului legii reprezint un efect negativ al corup iei(67,9% fa de 77,8%

i 89,1%).

3. Persoanele active apreciaz într-o mai mare m sur decât cele

inactive c acesta este în foarte mare i mare m sur un efect negativ al

corup iei(78,5% fa de 72,8).

4. Referitor la variabila statut ocupa ional persoanele cu nivel sc zut

consider într-o mai mic m sur decât cele cu nivel mediu i superior c un

efect negativ al corup iei este reprezentat de sc derea prestigiului legii(73%

fa de 81,4% i 88,2%).

5. Analiza variabilei mediu de reziden ne demonstreaz c exist

diferen e semnificative între op iunile subiec ilor din mediul urban i a celor

din mediul rural (82,3% dintre persoanele din mediul urban consider

sc derea prestigiului legii ca fiind o consecin negativ a corup iei, fa de

68, 7% dintre persoanele din mediul rural care se pronun cu privire asupra

aceluia i subiect).

Amenin area siguran ei na ionale

1. Diferen ele în func ie de variabila sex sunt nesemnificative din punct

de vedere statistic (47,5% fa de 48,7%).

57

2. Subiec ii din grupa de vârst medie apreciaz într-o pondere mai

mare decât cei din grupa de vârst 18-34 de ani i cea de peste 55 de ani c o

consecin negativ a corup iei este i amenin area siguran ei na ionale (52,7%

fa de 49,2% i 42,7%).

3. Persoanele cu nivel sc zut de colarizare cred într-o pondere mai

sc zut c amenin area siguran ei na ionale poate constitui un efect negativ al

corup iei (40% fa de 51,9 - cei cu nivel mediu i 52% - cei cu nivel

superior).

4. Persoanele active sunt mai predispuse decât cele inactive s fac

aprecieri în acest sens (51,5% fa de 45,8%).

5. În func ie de statutul ocupa ional, cei cu nivel mediu i superior

apreciaz în mai mare m sur c amenin area la adresa siguran ei na ionale

reprezint o consecin negativ a corup iei (58,6% i 54% fa de 46,1%).

6. Persoanele din mediul urban consider într-o mai mare m sur decât

cei din mediu rural c amenin area siguran ei na ionale reprezint un efect

negativ al corup iei (52,1% fa de 43,4%).

58

CAP.IV. EXPERIEN A PERSONAL

1. Sursele de informare privind cazurile de corup ie

Analiza noastr i-a propus s identifice i sursele de informare ale

popula iei privind cazurile de corup ie pentru a eviden ia astfel corela iile care

exist între percep ia public cu privire la corup ie i sursa informa iilor pe care

le de in. Popula ia investigat a avut posibilitatea s î i aleag trei surse de

informare principale, putând opta fie pentru surse directe (experien a personal ,

observa iile directe), fie pentru surse indirecte (rude, prieteni, ziare, televiziune,

radio), dup cum a fost cazul.

spunsurile subiec ilor denot c cea mai important surs de informare

privind cazurile de corup ie r mâne televiziunea (90%). Presa scris (66,5 %) i

radioul (55,7 %) reprezint alte dou surse de informare pentru care opteaz

mai mult de jum tate din popula ia investigat .

Experien a personal i observa ia direct constituie, fiecare în parte,

surse de formare a opiniei privind corup ia doar pentru o cincime dintre

subiec i. Varianta de r spuns referitoare la experien ele i observa iile

prietenilor, rudelor i ale persoanelor apropiate, de i înregistreaz procente

mai mari decât cele privind experien a personal a subiec ilor intervieva i,

constituie o surs de informare privind actele de corup ie doar pentru

aproximativ o treime din popula ie (vezi Diagrama 13).

59

Diagrama 13

CELE MAI IMPORTANTE SURSE DE INFORMARE PRIVIND CAZURILE DECORUP IE

18,3

19,5

32,0

66,5

90,0

55,7

17,8

0 20 40 60 80 100

experien a personal

observa iile directe

rude, prieteni, persoane apropiate

ziare

televiziune

radio

NS/NR

Experien a personal

1. Persoanele din mediu urban se bazeaz în formarea percep iei lor

despre corup ie mult mai mult pe experien a personal fa de cei din mediu

rural (63,1% dintre subiec ii care s-au pronun at cu privire la acest aspect sunt

din mediul urban fa de 36,9% din mediul rural).

2. Analiza variabilei sex d la iveal faptul c persoanele de sex feminin

i bazez într-o propor ie mai mare percep ia asupra acestui fenomen pe

experien a personal comparativ cu b rba ii (52,1% fa de 47,9%).

3. În ceea ce prive te variabila vârst , se observ c cei din grupa medie

de vârst se bazeaz cel mai mult pe experien a personal (41,1% fa de

35,5%-cei din grupa medie i 23,4%-cei din grupa de vârst de peste 55 de

ani).

4. Urm rind variabila nivel de instruc ie, se poate remarca faptul c din

totalul popula iei care s-a pronun at cu privire la acest subiect 63,4% au un

nivel de instruc ie mediu.

58,4% dintre subiec ii care au ca surs de informare experien a direct sunt

persoane active.

60

5. Analiza variabilei statut ocupa ional denot faptul c o propor ie

semnificativ dintre r spunsuri apar in unor persoane cu nivel sc zut(67,8%

fa de 16,8% cei cu nivel superior i 15,4-nivel mediu).

Observa ii directe

1. Persoanele din mediul urban î i formeaz într-o mai mare m sur

percep ia în func ie de observa iile directe (din totalul subiec ilor care se

bazeaz pe observa iile directe, 62% sunt din mediul urban i 38% din mediu

rural).

2. Analiza variabilei sex ne arat c 51,5% dintre subiec ii ce opteaz

în formarea opiniei pe experien a direct sunt femei .

3. Din totalul celor care au r spuns cu privire la aceast chestiune 55 %

sunt activi i 45% inactivi.

4. Din punctul de vedere al nivelului de colarizare, majoritatea

subiec ilor care apeleaz la observa iile directe în formarea percep iei au un

nivel mediu de colarizare (65,4% fa de 21,5% -cei cu nivel sc zut de

colarizare i 13,1%- persoanele cu nivel superior).

5. În ceea ce prive te variabila vârst , putem remarca o relativ

identitate între r spunsurile subiec ilor din grupa de vârst tân i cea medie

fa de cei cu vârsta de peste 55 de ani care de inun procent mai mic din

totalul celor care se bazeaz pe observa ii directe (35,4% i 36,3% fa de

28,3%).

6. Raportat la statutul ocupa ional, se observ c majoritatea celor care

au r spuns la aceast problem au un nivel sc zut (73%).

Ziare

61

1. Dintre subiec ii care î i formeaz percep ia asupra corup iei prin

intermediul articolelor din ziare, 58% sunt din mediul urban i 42% din

mediul rural, 53,6% sunt femei i 46,3% rba i, 58% inactivi i 42% activi.

2. Cei mai mul i dintre cei care opteaz pentru acest mijloc de formare a

percep iei sunt din grupa de vârst medie (40,7%) fiind urma i de cei din

grupa de vârst de peste 55 de ani (34,3%).

3. Ca nivel de instruc ie, 53,7% au un nivel de instruc ie mediu fa de

doar 8,5% -nivel de instruc ie superior.

4. Dac avem în vedere statutul ocupa ional, cel mai mare procent îl

de ine popula ia cu un nivel sc zut (82,1% fa de 10,3% -cei cu nivel mediu

i 7,6%-nivel superior)

Televiziune

1. Din totalul popula iei care percepe fenomenul corup iei mediat, prin

intermediul televiziunii, 54,9% provine din mediul urban i 45,1% din mediu

rural, 53,8% sunt de sex feminin i 46,2% de sex masculin, 46,6% -persoane

active i 53,4% inactive.

2. Subiec ii din grupa de vârst adult i cei de peste 55 de ani sunt cei

mai numero i în rândul persoanelor care î i formeaz percep ia apelând la

materialele TV: 37,9% respectiv 36,4%.

3. Referitor la nivelul de instruc ie, majoritatea o de in persoanele cu

nivel de instruc ie mediu (58,4% fa de 30,4% -persoane cu nivel sc zut de

instruc ie).

1. Analiza variabilei statut ocupa ional ne arat c subiec ii cu nivel

sc zut utilizeaz cel mai mult aceast modalitate de formare a

percep iei (78,4% fa de cei cu nivel mediu 12,3% i cei cu nivel

superior-9,3%

2.

Radio

62

1. Persoanele care opteaz pentru radio ca surs de formare a percep iei

asupra corup iei provin într-o propor ie de 48,7% din mediul urban, i 51,3%

din mediul rural, 51,7% sunt femei i 48,3% b rba i, 48,7% subiec i activi i

51,3% inactivi.

2. Subiec ii din grupa de vârst de peste 55 de ani de in cel mai mare

procent între persoanele care utilizeaz radioul ca mijloc de formare a

percep iei asupra corup iei (43,9% fa de 36,6%-cei din grupa medie i

19,5%-cei din grupa tân )

3. Cu privire la nivelul de instruc ie, 61,3% de in un nivel de instruc ie

mediu i 26,6% un nivel sc zut.

4. Ca i în cazul celorlalte mijloace de comunicare în mas , raportarea

la statutul ocupa ional duce la concluzia c majoritare sunt persoanele cu un

nivel sc zut (77,3% fa de 12, 9% -cei cu nivel mediu i 9,8% -cei cu nivel

ridicat)

2. Experien a subiec ilor privind implicarea în acte de corup ie legate derezolvarea unor probleme

O sec iune a chestionarului a cuprins întreb ri referitoare la experien a

personal a subiec ilor intervieva i. Întreb rile au vizat ob inerea unor

informa ii privind: institu iile la care subiec ii intervieva i au avut de rezolvat

probleme în ultimul an, implicarea lor în fapte de corup ie, motivul i scopul

pentru care s-au implicat în aceste fapte de corup ie (au oferit bani/cadouri).

Pentru început, a fost inclus în chestionar o întrebare referitoare la

institu iile la care cet enii au apelat, în ultimul an, pentru rezolvarea unor

probleme.

Din analiza r spunsurilor ob inute la aceast întrebare rezult c cel mai

mare num r de subiec i au avut de rezolvat probleme la spital (aproximativ

63

jum tate dintre responden i), la prim rie (479 subiec i - 40,8%) i la serviciile

care presteaz activit i pentru public (telefoane, ap , gaze, electricitate) (423

subiec i - 36%).

Institu iile care au fost contactate cel mai pu in de c tre subiec ii

intervieva i au fost Comandamentul Pompierilor (19 subiec i - 1,6%) i

Jandarmeria (14 subiec i - 1,2%) (vezi Diagrama 14).

Diagrama 14

EVALUAREA CONFRUNT RII CU REZOLVAREA UNOR PROBLEME ÎNULTIMUL AN

479

139

236

32

58

65

591

14

149

205

258

19

283

116

115

423

0 100 200 300 400 500 600 700

Primarie/Prefectura/Consilii judetene

Judecatorie/T ribunal

Polit iie

Armat

Poli ia de front ier


Spital-Policlinic

Jandarmerie


coal -Universitate

Locul de munc

Comandamentul Pompierilor

Administ ra ia financiar

Servicii pa apoarte MAI

Agent ia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara

serviciile care presteaza activitati pentru public(telefoane, apa, gaze, electricitate

Num r r spunsuri afirmative

Subiec ii care au avut de rezolvat o problem în cursul ultimului an la

vreuna din cele 16 institu ii men ionate în Diagrama 14, au fost pu i în situa ia

de a preciza dac pentru rezolvarea problemelor respective au oferit bani sau

cadouri. Întrucât doar o parte din ace ti subiec i au recunoscut c au fost

implica i în fapte de corup ie, analiza noastr nu s-a f cut prin raportare la

64

num rul total al subiec ilor intervieva i (N=1175), ci prin raportare la num rul

subiec ilor care au afirmat c au avut de rezolvat probleme la institu iile

respective (vezi Diagrama 14).

Comandamentul Pompierilor care conform datelor ob inute anterior era

loca ia unde au fost rezolvate cele mai pu ine probleme în ultimul an i institu ia

cel mai pu in corupt (vezi Diagrama 15), este de fapt institu ia unde subiec ii

rturisesc în totalitate (19 subiec i) c au dat bani/cadouri pentru a rezolva

problema pe care au avut-o. Alte institu ii unde subiec ii recunosc, într-o

propor ie destul de mare, c au oferit bani/cadouri în schimbul rezolv rii

problemelor sunt Spitalul (51%), Poli ia de Frontier (28%), Direc ia Permise

de Conducere (25%), Serviciul Pa apoarte MAI (23%) (vezi Diagrama 15).

Diagrama 15

INCIDEN A PERSOANELOR CARE AU DAT BANI SAU ALTE CADOURI PENTRUREZOLVAREA PROBLEMEI AVUTE ÎN ULTIMUL AN

12,7

27,5

41,5

51,2

14,3

25,3

15,9

100,0

8,8

23,2

14,7

6,1

84,0

72,0

58,0

86,0

75,0

75,0

0,0

91,0

85,0

94,0

24,8

9,3

15,812,1

84,0

77,0

49,0

91,0

87,0

88,0

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0

Primarie/Prefectura/Consilii judetene

Judec torie/T ribunal

Poli ie

Armat

Poli ia de frontier


Spital-Policlinic

Jandarmerie


coal -Universitate

Locul de munc

Comandamentul Pompierilor

Administ ra ia financiar

Servicii pa apoarte MAI

Agent ia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara

serviciile care presteaza activitati pentru public (telefoane,apa, gaze, electricitate

Nu

Da

65

Serviciile care presteaz activit i pentru public, armata, administra ia

financiar , poli ia, jandarmeria i judec toria/tribunalul se num printre

institu iile în cazul c rora procentul subiec ilor care au recunoscut c au dat

diverse aten ii pentru rezolvarea unor probleme a fost destul de sc zut (sub

16%).

Subiec ii care au avut de rezolvat, în ultimul an o problem la

Judec torie/Tribunal (N=139) au afirmat c au dat bani sau cadouri pentru

solu ionarea problemei respective doar într-o propor ie de 15,8%.

3. Motiva ia i scopul pentru care au fost oferi i bani/cadouri

În ceea ce prive te motiva ia pentru care persoanele au oferit

bani/cadouri în vederea rezolv rii problemei, remarc m c nu to i cei care au

recunoscut faptul c au dat bani/cadouri au i precizat motivul care i-a

determinat s ofere.

În cazul celor mai multe institu ii unde subiec ii au avut de rezolvat

probleme motiva ia principal a constat în faptul c persoana în cauz a sim it

nevoia s ofere (situa ie prezent la prim rie, judec torie, spital, Direc ia de

Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto, locul de munc , Serviciul

Pa apoarte MAI).

Exist îns i institu ii unde motiva ia este diferit . De exemplu, în cazul

Autorit ii Na ionale a V milor, unde 11 subiec i admit c au dat bani/cadouri

pentru c persoanele respective au cerut sau au sugerat acest lucru. Exist i

persoane care au motivat ac iunea lor prin faptul c toat lumea procedeaz la

fel ( coal , Universitate sau Serviciile care presteaz activit i pentru public).

În ceea ce prive te întrebarea privind scopul pentru care au fost oferi i

66

banii/cadourile, au fost înregistrate un num r de 661 de r spunsuri care se

distribuie în func ie de cele 5 variante de r spuns puse la dispozi ia subiec ilor:

1. pentru a m asigura c voi fi tratat corect de persoana îns rcinat s -mi

rezolve problema; 2. pentru a gr bi rezolvarea problemei; 3. pentru a evita o

sanc iune; 4. pentru a-mi exprima recuno tin a fa de acea persoan ; 5.

pentru c a a se obi nuie te.

Dintre aceste variante, subiec ii le-au ales îndeosebi pe cele care exprim

dorin a de a gr bi rezolvarea problemei (234 subiec i - 35,4%) i de a fi tratat

corect de persoana îns rcinat cu rezolvarea problemei (205 subiec i – 31%).

O pondere însemnat din totalul r spunsurilor ob inute în cazul acestei întreb ri

a înregistrat-o i varianta care face referire la obi nuin a de a da bani/cadouri

(136 subiec i – 20,5%).

Dorin a de a gr bi rezolvarea problemei constituie scopul principal

pentru aten iile oferite în marea majoritate a situa iilor, indiferent de institu ie.

Exist îns i situa ii în care scopul principal a fost altul. Este vorba despre

subiec ii care au precizat c au dat cadouri/bani pentru a fi trata i corect atunci

când au avut de rezolvat probleme de s tate la spital/policlinic (136 subiec i)

i subiec ii care au oferit aten ii la coal /universitate pentru c a a se

obi nuie te (17 r spunsuri).

O alt situa ie deosebit este cea întâlnit la nivelul spitalului/policlinicii

unde se înregistreaz o mai mare disponibilitate din partea subiec ilor de a

preciza scopul pentru care au fost oferite aten iile respective (în cazul acestei

institu ii se înregistreaz aproximativ 50% din totalul r spunsurilor ob inute la

întrebarea noastr privind scopul). Explica ia principal oferit de subiec ii

intervieva i const , a a cum am mai ar tat, în faptul c ace tia i-au dorit din

partea cadrelor sanitare un tratament corect (136 de r spunsuri – 46,1%).

Printre variantele de r spuns care au înregistrat un num r însemnat de

spunsuri se num i cele care precizeaz drept scop obi nuin a de a da (66

67

de r spunsuri – 22,3%) i dorin a de a- i exprima recuno tin a fa de acea

persoan (44 de r spunsuri – 14,9%).

68

CAP. V. ATITUDINI FA DE CORUP IE

Întreb rile incluse în sec iunea referitoare la atitudinile popula iei fa

de actele de corup ie au vizat ob inerea unor informa ii privind: necesitatea

implic rii cet enilor în lupta împotriva corup iei, disponibilitatea subiec ilor

de a se implica activ în sesizarea actelor de corup ie, motivele pentru care nu

se implic în sesizarea actelor de corup ie, posibila implicare a subiec ilor în

acte de corup ie, evaluarea gradului de vinov ie a persoanelor implicate în

acte de corup ie, aprecieri privind vinov ia diverselor categorii de persoane

implicate în acte de corup ie.

1. Opinii privind necesitatea implic rii cet enilor în lupta împotrivacorup iei

Pu i în situa ia de a aprecia, la modul general, necesitatea implic rii

cet enilor în lupta împotriva corup iei marea majoritate a subiec ilor au

apreciat c trebuie s se implice direct în foarte mare i în mare m sur (85%)

(Vezi Diagrama 16).

Diagrama 16NECESITATEA IMPLIC RII CET ENILOR ÎN LUPTA

ÎMPOTRIVA CORUP IEI

42,7 42,1

8,3

2,2 1,5

0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,0

in foarte maremasura

in mare masura in mica masura in foarte micamasura

deloc

69

Opiniile popula iei investigate privind necesitatea implic rii în lupta

anticorup ie se structureaz în raport cu variabilele socio-demografice incluse

în analiza noastr dup cum urmeaz :

1. Exist unele diferen e în ceea ce prive te nivelul de instruc ie,

subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu (86%) i ridicat (87,6%) consider c

cet enii trebuie s se implice într-o m sur mai mare decât cei cu un nivel

sc zut de instruc ie (82,7%).

2. Subiec ii din mediul urban apreciaz într-o propor ie mai mare

(87,1%) c popula ia trebuie s se implice în lupta anticorup ie, comparativ cu

subiec ii din mediul rural (82,3%).

3. Nu exist deosebiri privind modul în care popula ia investigat

apreciaz necesitatea implic rii în lupta anticorup ie în raport cu variabilele

sex, vârst i statut ocupa ional.

2. Implicarea cet enilor în lupta împotriva corup iei

2.1. Sesizarea actelor de corup ie

Trecerea de la modul general de abordare a problemei implic rii

popula iei în lupta anticorup ie la cel personal, a fost realizat cu ajutorul unei

întreb ri care face referire direct la implicarea subiectului în sesizarea actelor

de corup ie: Dvs personal, a i adus pân în prezent în aten ia autorit ilor

vreun caz de corup ie?

Dac la întrebarea referitoare la implicarea cet enilor majoritatea

subiec ilor optau pentru variantele care exprimau acordul lor privind

necesitatea acestei implic ri, pu i în situa ia de preciza dac pân în prezent

s-au implicat în sesizarea actelor de corup ie situa ia se modific . Astfel, doar

36 de subiec i (3,%) afirm c au semnalat autorit ilor acte de corup ie.

Restul popula iei investigate se împarte, în func ie de r spunsul dat la aceast

întrebare, în dou grupuri: 1. subiec ii care nu au sesizat acte de corup ie

70

(53%) i 2. subiec ii care nu au sesizat acte de corup ie pentru c nu a fost

cazul (42%) (vezi Diagrama 17).

Diagrama 17

SESIZ RI PRIVIND CAZURI DE CORUP IE ADRESATEPERSONAL AUTORIT ILOR

3,1

52,9

42,0

2,0

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

da nu nu a fost cazul NS/NR

spunsurilor subiec ilor intervieva i în raport cu variabilele socio-

demografice analizate se distribuie astfel:

1. Subiec ii de sex masculin (72,2%) s-au implicat într-o m sur mai mare

în sesizarea actelor de corup ie, comparativ cu subiec ii de sex feminin

(27,8%).

2. În raport cu variabila vârst , remarc m o implicare mai mare în

sesizarea actelor de corup ie a persoanelor cu vârsta peste 35 de ani.

Rezultatele înregistrate demonstreaz faptul c pe m sur ce vârsta subiec ilor

cre te, cre te i num rul subiec ilor care au sesizat acte de corup ie.

3. Subiec ii cu un nivel mediu de instruc ie (77,8% dintre subiec ii care au

afirmat c au sesizat cazuri de corup ie) s-au implicat mai mult în sesizarea

actelor de corup ie decât subiec ii cu un nivel de instruc ie sc zut sau superior.

4. Persoanele active i persoanele inactive s-au implicat în egal m sur în

sesizarea actelor de corup ie. Totu i, observ m o u oar diferen procentual

71

între cele dou categorii de persoane, în sensul c persoanele active (50%)

tind s se implice într-un num r mai mare în sesizarea actelor de corup ie,

comparativ cu subiec ii care au un statut de persoane inactive (44,4%).

5. În ceea ce prive te distribu ia r spunsurilor în raport cu statutul

ocupa ional al subiec ilor, observ m faptul c persoanele cu un statut

ocupa ional sc zut (61,1%) s-au implicat în lupta anticorup ie într-o m sur

mai mare decât persoanele cu un statut ocupa ional mediu (22,2%) sau

superior (11,1%).

6. Subiec ii care î i au domiciliul în mediul rural (55,6%) au adus în fa a

autorit ilor mai multe cazuri de corup ie decât cei din mediul urban (44,4%).

2.2. Motive invocate de popula ie pentru lipsa de implicare în ac iunide sesizare a actelor de corup ie

În încercarea noastr de a identifica motivele pentru care popula ia nu

se implic direct în sesizarea actelor de corup ie, am solicitat subiec ilor care

au declarat ca nu au sesizat acte de corup ie (622 de persoane) s precizeze de

ce nu au semnalat actele de corup ie. Pentru a avea un grad mai mare de

spunsuri la aceast întrebare, am oferit subiec ilor mai multe variante de

spuns, dar le-am l sat i posibilitatea de a completa lista noastr .

spunsurile date s-au distribuit îndeosebi în cazul variantelor nu m-am

gândit (240 de subiec i – 38,5 %) i mi-a fost team (161 de subiec i –

25,8%). Doar foarte pu ini dintre subiec i au afirmat c nu au tiut unde s

depun sesizarea (72 subiec i – 6,1%) (vezi Diagrama 18).

72

Diagrama 18

MOTIVA IA LIPSEI SESIZ RILOR ADRESATE PERSONALAUTORIT ILOR

20,4

6,1

13,7

10,042,5

7,2

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0

nu m-am gandit

nu am st iut unde sa fac reclamatia

mi-a fost teama

altceva

nu e cazul

NS/NR

Este interesant de remarcat faptul c , aproximativ o cincime dintre

subiec i opteaz pentru varianta de r spuns care-i cere s men ioneze alt motiv

decât cele prezentate de noi. R spunsurile men ionate la aceast rubric

exprim fie lipsa de încredere în autorit ile care ar trebui sesizate i de aici

inutilitatea implic rii directe în sesizarea actelor de corup ie (nu am încredere

s-ar rezolva ceva, probabil tot eu a fi avut de suferit, degeaba facem, nu

are rost, nu se vor lua m suri), fie indiferen a sau comoditatea cet enilor, fie

dorin a de a evita producerea unor consecin e nefaste persoanelor implicate în

acte de corup ie.

Motiva ia lipsei de implicare a subiec ilor intervieva i în sesizarea actelor

de corup ie difer în func ie de variabilele socio-demografice analizate astfel:

1. În raport cu variabila sex, exist diferen e procentuale doar în cazul

variantei de r spuns nu m-am gândit, femeile (55%) exprimându- i într-o

propor ie mai mare decât b rba ii (45%) op iunea pentru acest item.

2. Analiza op iunilor subiec ilor în func ie de variabila vârst relev

existen a unor diferen e în cazul tuturor variantelor de r spuns incluse în

întrebarea noastr . Astfel, în cazul variantei de r spuns nu m-am gândit pe

sur ce cre te vârsta subiec ilor scade num rul persoanelor care apreciaz

nu s-au gândit s se implice în sesizarea actelor de corup ie. În schimb,

73

pentru varianta de r spuns nu am tiut unde s fac reclama ia au optat

îndeosebi subiec ii cu vârsta peste 35 de ani, datele ob inute relev faptul c

pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor, cre te i num rul persoanelor care nu

de in informa ii referitoare la locul în care pot fi depuse sesiz rile referitoare

la actele de corup ie. Varianta de r spuns mi-a fost team este invocat cu

prec dere de c tre subiec ii cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani

(55,9%), diferen ele procentuale înregistrate între op iunile exprimate de c tre

persoanele mature i celelalte grupe de vârst fiind de aceast dat

semnificative (18-34 ani – 17,4%; 55 i peste – 26,7%).

3. Subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu (51,3%) se deta eaz net de

celelalte categorii de persoane prin procentul ridicat al op iunilor exprimate în

cazul variantei de r spuns nu m-am gândit. Aceea i categorie de persoane se

remarc i în cazul variantei de r spuns mi-a fost team . Aproximativ 70%

din totalul subiec ilor care afirm c le-a fost team având un nivel de

instruc ie mediu. În cazul variantei de r spuns referitoare la lipsa informa iilor

privind locul unde se fac reclama iile, situa ia pare asem toare. Ponderea

subiec ilor cu un nivel de instruc ie mediu (54,2%) este i de aceast dat mai

mare decât a celorlalte categorii (nivel sc zut - 34,7%, nivel superior –

11,1%).

4. Procentul subiec ilor cu statut de persoane inactive (56,9%) care afirm

nu au tiut unde s fac reclama ia este mai mare decât cel al persoanelor

active (38,9%). Pe de alt parte, procentul persoanelor active (53,8%) care i -

au exprimat teama de a reclama actele de corup ie este mai mare decât cel al

persoanelor inactive care opteaz pentru aceea i variant de r spuns (41,9%).

În ceea ce prive te varianta de r spuns nu m-am gândit, r spunsurile

înregistrate se distribuie egal între subiec ii cu statut de persoane active i

inactive.

74

5. Subiec ii cu un statut ocupa ional sc zut se deta eaz net, prin

spunsurile pe care le-au dat, de subiec ii care au un statut ocupa ional mediu

sau superior în cazul tuturor variantelor de r spuns puse în discu ie.

Constat m astfel urm toarea distribu ie a r spunsurilor: nu m-am gândit

(statut ocupa ional superior – 9,6%, statut ocupa ional mediu – 11,7%, statut

ocupa ional sc zut - 73,3%), nu am tiut unde s fac reclama ia (statut

ocupa ional superior – 14,4%, statut ocupa ional mediu – 10%, statut

ocupa ional sc zut - 80,6%), mi-a fost team (statut ocupa ional superior –

4,2%, statut ocupa ional mediu – 11,1%, statut ocupa ional sc zut - 71,3%).

6. Persoanele cu domiciliul în mediul urban afirm într-un procent mai

mare c nu s-au gândit (53,8%) i le-a fost team (65,2%), comparativ cu

subiec ii care au domiciliul în mediul rural (nu m-am gândit – 46,3%; mi-a

fost team – 34,8%). În schimb, în cazul variantei nu am tiut unde s fac

reclama ia op iunile subiec ilor din mediul rural i urban se distribuie în

propor ii aproximativ egale. Totu i exist o u oar diferen care ne

îndrept te s remarc m faptul c subiec ii din mediul urban sunt mai bine

informa i privind institu ia c tre care trebuie s depun reclama ia (urban –

52,8%; rural – 47,2%).

2.3. Sesizarea actelor de corup ie din Ministerul Administra iei iInternelor

Întrucât printre obiectivele investiga iilor noastre s-a num rat i

identificarea modalit ilor de implicare a cet enilor în lupta împotriva actelor

de corup ie s vâr ite de lucr torii din Ministerul Administra iei i Internelor,

subiec ii investiga i au fost pu i în situa ia de a preciza care dintre variantele

de implicare oferite de noi corespunde situa iei sale.

75

Dintre variantele propuse, subiec ii au ales cu predilec ie varianta care

presupune informarea Direc iei Generale Anticorup ie (30%), fapt care

exprim încrederea pe care o au cet enii în aceast structur specializat de

lupt împotriva actelor de corup ie. (vezi Diagrama 19)

Diagrama 19MODALIT I DE AC IUNE IN CAZUL UNOR CAZURI DE

CORUP IE S VÂR ITE DE LUCR TORI M.A.I.

19,8

30,6

5,4

12,1

20,6

11,5

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0

as informa conducerea MAI

as informa Directia Generala Anticoruptie

as informa o alta institutie specializata

as prezenta cazul in mass media

nu as lua nici o init iativa

NS/NR

Pozi ia a doua în ierarhia modalit ilor de implicare a cet enilor în

lupta împotriva corup iei din M.A.I. o ocup varianta de r spuns care

presupune informarea conducerii M.A.I.

Informarea jurnali tilor privind cazurile de corup ie din rândul

lucr torilor M.A.I în scopul prezent rii acestora în mass-media reprezint o

modalitate de ac iune pentru care opteaz doar pu ini dintre subiec i (12%).

Remarc m faptul c , o cincime dintre subiec i nu ar ac iona în nici un fel în

astfel de situa ii.

Analiza op iunilor popula iei investigate în func ie de variabilele socio-

demografice relev faptul c :

1. Nu exist diferen e între modul în care se distribuie r spunsurile

subiec ilor în raport cu variabila sex.

76

2. Varianta de r spuns care presupune informarea Direc iei Generale

Anticorup ie întrune te op iunile subiec ilor cu vârsta peste 35 de ani (35 –

54 de ani – 41,8% din totalul subiec ilor care au ales aceast variant de

spuns). Prezentarea cazului de corup ie în mass media este o posibilitate de

ac iune c tre care se îndreapt atât subiec ii de vârst matur (35,2%), cât i

cei cu vârsta peste 55 de ani (35,9%). În schimb, c tre varianta de r spuns

care presupune informarea MAI se orienteaz op iunile subiec ilor cu vârste

peste 35 de ani (35 – 54 de ani – 38,2% i 55 de ani i peste 37,3% din totalul

subiec ilor care au ales aceast variant de r spuns). Aceea i situa ie este

valabil i pentru varianta informa o alt institu ie specializat (subiec ii cu

vârsta 35-54 de ani - 42,2%). Subiec ii care nu ar lua nici o ini iativ sunt

îndeosebi persoane cu vârsta peste 55 de ani (43,85).

3. În ceea ce prive te nivelul de instruc ie, remarc m faptul c subiec ii cu

un nivel de instruc ie sc zut opteaz c tre variantele de r spuns: nu a lua nici

o ini iativ (27,7%) i a informa DGA (25,2%). Subiec ii cu un nivel de

instruc ie mediu apreciaz c dac ar fi pu i în situa ia de a constata un act de

corup ie în care ar fi implicat un func ionar MAI ar informa DGA (33,5%) i

conducerea MAI (20,9%). Persoanele cu un nivel de instruc ie superior ar

contacta i ele în primul rând Direc ia General Anticorup ie (31%), dar exist

i posibilitatea ca aceast categorie de subiec i nu ia nici o ini iativ

(23,3% din totalul subiec ilor care au ales aceast variant de r spuns).

4. Op iunile subiec ilor fa de variantele de r spuns informa

conducerea MAI i a informa DGA nu difer în func ie de statutul de

persoan activ sau inactiv . Diferen e apar doar în cazul celorlalte variante

de r spuns. Astfel, persoanele active se orienteaz spre informarea i a altor

institu ii specializate (56,3%), dar i spre prezentarea cazului în mass media

(49,3%). Persoanele inactive î i exprim într-un procent destul de mare (57%)

77

dorin a de a nu lua nicio ini iativ în cazul în care sesizeaz un act de corup ie

de acest gen.

5. În cazul variantelor de r spuns informa conducerea MAI i a

informa DGA nu sunt diferen e în raport cu statutul ocupa ional, atât

persoanele cu un nivel ocupa ional superior, cât i cele cu un statut

ocupa ional mediu i sc zut opteaz în aceea i m sur pentru informarea celor

dou institu ii. Pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional scade i

procentul subiec ilor care ar informa alt institu ie decât DGA sau conducerea

MAI (nivel superior - 8,8%, nivel mediu – 7,1%, nivel sc zut – 4,8%). Pe de

alt parte, pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, cre te procentul

persoanelor care ar prezenta cazul de corup ie din MAI în mass media (nivel

superior - 8,8%, nivel mediu – 14,3%, nivel sc zut – 20,3%). C tre varianta

care presupune lipsa de ini iativ se îndreapt îndeosebi subiec ii cu statut

ocupa ional superior (28,4%) i sc zut (20,3%).

6. Nu exist diferen e în raport cu variabila mediu de reziden în cazul

variantelor de r spuns prezenta cazul în mass - media i nu a lua nici o

ini iativ . Subiec ii din mediul urban opteaz într-o propor ie mai mare pentru

variantele care presupun informarea conducerii MAI (53,6%), a DGA-ului

(59,9%) i a mass - media (59,9%), iar subiec ii din rural apreciaz c ar

informa cu prec dere o alt institu ie specializat (56,3%).

2.4. Motive invocate de popula ie pentru lipsa de implicare în ac iunide sesizare a actelor de corup ie din Ministerul Administra iei iInternelor

Subiec ii care au afirmat c nu ar lua nici o ini iativ (N=242), în cazul

în care ar avea cuno tin de s vâr irea unor acte de corup ie de c tre

lucr torii MAI, au avut posibilitatea de a preciza care sunt motivele lipsei de

ac iune în aceste situa ii. Teama de consecin ele pe care le-ar putea avea

78

sesizarea actelor de corup ie s vâr ite de c tre lucr torii MAI se situeaz pe

primul loc la diferen mic fa de variantele de r spuns consider c e inutil

sau nu e problema mea. De altfel, observ m o distribuire egal a op iunilor

spre aceste trei variante de r spuns (vezi Diagrama 20).

Diagrama 20

MOTIVELE LIPSEI DE INI IATIV ÎN CAZUL UNOR CAZURI DECORUP IE S VÂR ITE DE LUCR TORI M.A.I.

30,4

29,6

33,9

5,9

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0

nu e problema mea

consider ca este inut il

mi-ar fi teama

altceva

Lipsa de ini iativ în cazul sesiz rii unor acte de corup ie în care sunt

implicate i persoane din MAI este motivat diferit în func ie de variabilele

socio-demografice analizate:

1. Femeile, spre deosebire de b rba i, au o re inere mai mare de a se

implica în reclamarea actelor de corup ie, re inere motivat atât de teama fa

de consecin e, cât i de aprecieri privind inutilitatea acestor ac iuni sau lipsa

de interes fa de o problem care este considerat ca fiind de natur s nu

afecteze persoana intervievat .

2. R spunsurile subiec ilor sunt influen ate de vârst astfel: pe m sur

ce cre te vârsta subiec ilor cre te i procentul celor care motiveaz lipsa de

79

ini iativ prin team i inutilitatea implic rii în ac iuni care presupun

reclamarea func ionarilor din MAI. Prin urmare, subiec ii tineri î i manifest

mai pu in teama de consecin ele pe care le-ar putea avea reclama iile depuse la

adresa unor func ionari MAI (tineri - 20,9% fa de 34,9% subiec ii de vârst

35-54 de ani sau subiec ii de peste 55 de ani – 44,2%). O situa ie deosebit

întâlnim în cazul variantei de r spuns nu e problema mea. De aceast dat ,

subiec ii cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani (39%) deta ându-se net

de celelalte categorii de vârst (18-34 de ani – 27,3%; 55 de ani i peste–

33,8%) prin procentul op iunilor care semnific indiferen a fa de corup ia

din rândul func ionarilor MAI.

3. Persoanele cu un nivel de instruc ie superior reprezint o categorie de

subiec i deosebit din punct de vedere al r spunsurilor pe care le-au dat atunci

când li s-a solicitat s motiveze lipsa de implicare. Remarc m procentele mici

de subiec i cu studii superioare care invoc drept motive ale lipsei de

implicare teama (7%), nu e problema mea (10,4%) sau inutilitatea (18,7%). În

cazul celorlalte categorii de subiec i observ m o cre tere procentual în cazul

subiec ilor cu nivel mediu de instruc ie comparativ cu subiec ii care au un

nivel de instruc ie sc zut îndeosebi în cazul variantelor mi-ar fi team (nivel

sc zut – 39,5% i nivel mediu 53,5%) i consider c este inutil (nivel sc zut –

37,3% i nivel mediu 42,7%).

4. Subiec ii inclu i în categoria persoane inactive î i motiveaz într-o

sur mai mare lipsa de implicare prin variantele de r spuns puse la

dispozi ie. Astfel, persoanele inactive apreciaz c actele de corup ie din MAI

nu sunt problema lor (58,4%), c le este team s sesizeze astfel de fapte

(51,2%), dar i c este inutil s reclame aceste fapte (50,7%).

5. Motiva ia lipsei de implicare este diferit i în raport cu statutul

ocupa ional al subiec ilor intervieva i. Constat m astfel o orientare masiv a

subiec ilor cu un statut ocupa ional sc zut c tre toate variantele de r spuns

80

prezentate. Astfel, valorile procentuale pentru categoria de subiec i cu nivel

ocupa ional sc zut dep esc 70% pentru variantele de r spuns nu e problema

mea, consider c este inutil i mi-ar fi team , în timp ce valorile procentuale

înregistrate în cazul persoanelor cu nivel ocupa ional mediu i superior

variaz în jurul valorii de 10%.

6. Persoanele care au domiciliul în mediul rural (57, 1%) apreciaz într-

o m sur mai mare decât subiec ii din mediul urban (42,9%) c actele de

corup ie din MAI nu sunt problema lor. Pe de alt parte, persoanele din

mediul urban consider c este inutil s te implici în astfel de ac iuni (54,7%)

sau le este team s reclame actele de corup ie din MAI (53,5%).

3. Aprecieri privind posibila implicare a popula iei în acte de corup ie

În situa ia în care ar avea de ales s intervin în favoarea unei rude

pentru a-i rezolva o problem , doar 13% dintre subiec i afirm c ar interveni

pentru rezolvarea problemei (vezi Diagrama 21).

Diagrama 21DAC A I AVEA O FUNC IE DE CONDUCERE, IAR O RUD

APROPIAT V-AR RUGA S INTERVENI I PENTRU REZOLVAREAUNEI PROBLEME, A I ACCEPTA ?

13,3

36,4

45,1

5,2

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

da nu depinde de situat ie NS/NR

Restul subiec ilor se împart în dou grupuri: cel al persoanelor care

afirm categoric c nu se vor implica în rezolvarea problemei (36,4%) i cel al

81

persoanelor care vor decide în func ie de situa ia concret în care se afl ruda

respectiv (45%).

Analiza r spunsurilor date de popula ia investigat în cazul acestei

întreb ri în func ie de variabilele socio-demografice luate în considera ie

necesit structurarea rezultatelor pe trei categorii de analiz : 1. subiec ii care

accept s se implice în rezolvarea problemei chiar cu riscul de a fi acuzat de

vâr irea unui act de corup ie; 2. subiec ii care refuz s se implice în acte de

corup ie; 3. subiec ii care accept s ac ioneze în func ie de situa ie.

Opiniile subiec ilor privind posibila lor implicare în acte de corup ie

variaz în func ie de variabilele luate în considera ie dup cum urmeaz :

1. În raport cu variabila sex nu exist diferen e între opiniile subiec ilor

din cele trei categorii de analiz mai sus men ionate. Atât femeile, cât i

rba ii accept sau resping ideea rezolv rii problemei unei rude în propor ii

asem toare.

2. Subiec ii care accept s se implice în acte de corup ie sunt persoane

care fac parte din toate grupele de vârst . Prin urmare nu exist diferen e de

vârst în cazul subiec ilor care accept s rezolve problema rudei. Diferen e

apar îns în cazul subiec ilor care resping ideea implic rii în acte de corup ie

i a celor care accept s ac ioneze în func ie de situa ie. Remarc m astfel o

tendin de cre tere a procentului subiec ilor care refuz s se implice în acte

de corup ie pe m sur ce cre te vârsta (18-34 de ani – 30,8%; 35-54 de ani –

36,2%; peste 55 de ani – 40,6%). Pe de alt parte, pe m sur ce cre te vârsta,

scade procentul subiec ilor care vor s ac ioneze în func ie de situa ie (18-34

de ani – 50,5%; 35-54 de ani – 47,6%; peste 55 de ani – 38,8%).

3. Atât ponderea subiec ilor care accept s se implice în acte de

corup ie, cât i a celor care resping ideea implic rii scade pe m sur ce cre te

nivelul de instruc ie al popula iei investigate. Altfel spus, persoanele cu un

nivel sc zut de instruc ie sunt mai predispuse s r spund negativ la

82

întrebarea noastr privind implicarea în acte de corup ie, comparativ cu

persoanele care au un nivel de instruc ie superior. În schimb, observ m faptul

persoanele cu studii superioare sunt mult mai dispuse s analizeze situa ia

rudei i s ac ioneze în func ie de situa ie (nivel sc zut – 34,5%; nivel mediu –

48,1%; nivel superior – 60,5%).

4. În ceea ce prive te categoria subiec ilor care accept s rezolve

problema rudei, nu exist diferen e procentuale în func ie de statutul de

persoane active sau inactive. Diferen e exist în cazul celorlalte grupuri de

subiec i. Persoanele care refuz s rezolve problema sunt într-o propor ie mai

mare persoane inactive (55,5%), decât inactive (39,6%). Situa ia se schimb

atunci când este vorba despre persoanele care ac ioneaz în func ie de situa ie.

De aceast dat , persoanele active sunt mai dispuse s ac ioneze numai dup

ce au analizat situa ia (persoane active – 51,3%; persoane inactive – 39,7%).

5. A a cum era de a teptat, rezultatele analizei r spunsurilor în func ie

de statutul ocupa ional sunt asem toare cu cele înregistrate în cazul

nivelului de instruc ie. i de aceast dat persoanele cu un statut ocupa ional

superior sunt cele care prefer s analizeze situa ia i apoi s decid dac

rezolv problema rudei sau nu (statut ocupa ional superior – 60,8%; statut

ocupa ional mediu – 57,1%; statut ocupa ional sc zut – 41,3%). Subiec ii cu

un statut ocupa ional sc zut sunt mai numero i în cazul categoriei de subiec i

care resping ideea implic rii lor în rezolvarea problemei pe care o are ruda.

6. Subiec ii care accept s se implice în acte de corup ie sunt, în egal

sur , persoane care au domiciliul în mediul urban, dar i în mediul rural.

Pe de alt parte, subiec ii din mediul rural (rural-41,3%, urban-32,2%) sunt

mai predispu i s refuze s rezolve problema rudei, în timp ce subiec ii din

mediul urban prefer s analizeze situa ia rudei înainte de a hot rî dac

intervin sau nu (rural – 37,3%, urban – 51,8%).

83

4. Percep ia popula iei asupra gradului de vinov ie a persoanelorimplicate în acte de corup ie

În opinia a dou treimi din persoanele intervievate atât func ionarul care

prime te o aten ie, cât i persoana care ofer aten ia se fac vinovate în egal

sur de implicarea într-un act de corup ie (vezi Diagrama 22).

Diagrama 22ATRIBUIREA VINOV IEI ÎN CAZUL UNUI FUNC IONAR CARE

ACCEPT O "ATEN IE"

11,6

16,5

67,1

4,8

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0

pe cel care ofera

pe cel care primeste

pe ambii, in egala masura

NS/NR

Aprecierile subiec ilor privind vinov ia persoanelor implicate într-un

act de corup ie difer , în func ie de variabilele sociodemografice, dup cum

urmeaz :

1. Nu exist diferen e între modul în care subiec ii apreciaz

comportamentul persoanelor implicate în acte de corup ie în raport cu

variabilele: sex, vârst , persoane active/inactive i statut ocupa ional.

2. Procentul subiec ilor care apreciaz c persoana care prime te mit

este vinovat scade pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor.

Remarc m astfel faptul c , subiec ii cu nivel de instruc ie sc zut (21,9%)

condamn într-o m sur mai mare persoana care d mit , comparativ cu

subiec ii care au un nivel de instruc ie mediu (14,3%) sau superior (13,2%).

Pe de alt parte, pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie cre te i procentul

subiec ilor care îi condamn atât pe cei care ofer mit , cât i pe cei care

84

primesc. Persoanele cu studii superioare (72,1%) sunt mai dispuse s

condamne ambele categorii de persoane implicate în acte de corup ie,

comparativ cu subiec ii care au un nivel de instruc ie mediu (69,6%) sau

sc zut (61,4%).

3. Subiec ii din mediul urban (70,8%) sanc ioneaz , prin r spunsurile

date la întrebarea noastr , ambele categorii de persoane implicate în acte de

corup ie într-o propor ie mai mare decât subiec ii din mediul rural (62,9%). În

schimb, subiec ii cu domiciliul în mediul rural sunt mai dispu i s sanc ioneze

comportamentul persoanei care prime te (urban – 14,7%, rural – 18,6%). În

cazul variantei de r spuns care prevede sanc ionarea persoanei care d mit nu

remarc m nicio diferen de opinie în func ie de mediul de reziden .

5. Evalu ri privind gradul de vinov ie a unor categorii de persoaneimplicate în acte de corup ie

Pentru a identifica modul în care percep cet enii gradul de vinov ie al

unor categorii de persoane implicate în diverse acte de corup ie, le-am

prezentat acestora o list de situa ii care presupuneau acte de corup ie.

Subiec ii au putut s i exprime opinia alegând una dintre urm toarele

variante de r spuns incluse în scala întreb rii: 1. condamnabil în mare m sur ;

2. condamnabil în mic m sur ; 3. deloc condamnabil.

Rezultatele ob inute situeaz pe prima pozi ie a persoanelor

condamnabile în mare m sur persoana care se folose te de func ia public pe

care o are pentru a face avere (84,4%) (vezi Diagrama 23).

Diagrama 23

85

APRECIERI PRIVIND GRADUL DE VINO V IE A UNOR C ATEGORII DE PERSOANE

53,863,9

50,1

76,171,1

84,4

73,4 70,6

32,8 27,937,5

20,9 20 21 19,610,3

2,3 1,6 2,23,1

66,8

9,815,5

1,82,76,33,7

0,9

11,86,154,95,36,1

64,4

0102030405060708090

med

icul

car

e pr

ime

teba

ni s

au c

adou

ri de

labo

lnav

o

rinte

le c

are

ofer

cado

uri p

rofe

soril

orpe

ntru

a d

a no

te m

ari

copi

ilor l

ui

pers

oana

car

e d

ban

ipe

ntru

a g

rbi

elib

erar

eaun

or a

cte

patro

mul

une

i firm

e ca

re b

ani p

entru

a sc

pa d

epl

ata

unor

impo

zite

ita

xe

pers

oana

car

e îi

folo

sete

rela

iile

pent

rua

avan

sa în

func

ie

pers

oana

car

e se

folo

sete

de

func

iapu

blic

pen

tru a

face

aver

e

pers

oana

car

e of

er b

ani

pent

ru a

sc

pa d

e o

sanc

iune

cont

rave

nio

nal

/pen

al

pers

oana

car

e so

licit

bene

ficii

i aju

toar

ene

mer

itate

de

lain

stitu

iile

statu

lui

pers

oana

car

ein

fluen

eaz

în in

tere

spe

rson

al sa

u al

unu

iap

ropi

at c

ontra

ctel

e de

achi

ziii

publ

ice

în mare m sur în mic m sur deloc NS/NR

A doua pozi ie este ocupat de patronul care ofer bani pentru a sc pa

de plata unor taxe/impozite (76%) i persoana care ofer bani pentru a sc pa

de o sanc iune contraven ional /penal (73,4%). Pe locul trei se situeaz

persoana care- i folose te rela iile pentru a avansa în func ie (71%) i

persoana care solicit ajutoare nemeritate de la institu iile statului (70%) (vezi

Diagrama 23).

Modul în care popula ia investigat apreciaz vinov ia persoanelor

implicate în actele de corup ie prezentate în cadrul întreb rii noastre difer în

func ie de variabilele socio-demografice astfel:

Persoana care se folose te de func ia public pe care o are pentru a

face avere

1. Diferen ele procentuale dintre b rba i i femei, atunci când î i

exprim op iunile în cazul acestui item, sunt prea mici i nu ne permit s

eviden iem prezen a nici unei tendin e privind modul în care este perceput

86

gradul de vinov ie a persoanei care se folose te de func ia public pentru a

face avere.

2. Situa ia este asem toare i atunci când ne raport m la variabila

vârst . În acest caz putem, totu i, aprecia c persoanele cu vârsta între 35-54

de ani condamn într-o m sur mai mare un asemenea comportament (tineri –

83,3%, adul i – 87,2%, vârstnici – 82,4%).

3. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al persoanelor intervievate,

cre te i num rul subiec ilor care apreciaz c persoana care face avere pe

baza func iei publice pe care o are. Astfel, persoanele cu studii superioare

apreciaz în marea lor majoritate (92,2%) c persoana care se folose te de

func ia public pentru a face avere este condamnabil în mare m sur .

Persoanele cu un nivel de instruc ie sc zut, de i se afl undeva pe locul trei

într-o posibil ierarhie a modului în care percepe gradul de vinov ie al

persoanei respective, apreciaz i ele tot într-o propor ie însemnat c

persoana care se folose te de func ie este condamnabil în mare m sur

(78,9%).

4. Subiec ii care sunt inclu i de noi în categoria persoane active

apreciaz într-o propor ie mai mare (87,4%), decât persoanele inactive

(81,8%), c persoanele care se folosesc de func ii publice pentru a face avere

sunt condamnabile în mare m sur .

5. Procentul subiec ilor care condamn persoanele care fac avere pe

baza func iei publice pe care o au scade odat cu nivelul statutului

ocupa ional al popula iei investigate. Persoanele cu un statut ocupa ional

superior condamn în marea lor majoritate (95,1%) persoanele care se

folosesc de func iile publice. La fel i persoanele cu un statut ocupa ional

mediu sau sc zut, numai c de aceast dat procentele sunt pu in mai mici

(statut ocupa ional mediu – 87,9%, statut ocupa ional sc zut – 82,6%).

87

6. Subiec ii din mediul urban (89,7%) condamn într-o m sur mai

mare persoanele car se folosesc de func ia public pentru a face avere,

comparativ cu persoanele din mediul rural (78,2%).

Patronul care ofer bani pentru a sc pa de plata unor taxe/impozite

1. În raport cu variabila sex, nu exist diferen e privind modul de

apreciere a gradului de vinov ie a patronului implicat în acte de corup ie.

Totu i, persoanele de sex masculin tind s fie mai severe în aprecierea acestui

comportament (masculin – 77,7%, feminin – 74,6%).

2. Subiec ii cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani consider într-

o propor ie mai mare decât celelalte categorii de vârst , c patronul este

condamnabil în mare m sur . Totu i diferen a dintre persoanele mature i

persoanele cu vârsta cuprins între 18-34 de ani este mai mic (tineri – 76,4%,

maturi – 80,3%), comparativ cu diferen a dintre persoanele mature i cele

vârstnice (71,6%).

3. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie, cre te i procentul

persoanelor care consider comportamentul patronului ca fiind condamnabil

în mare m sur (nivel sc zut – 69%, nivel mediu – 79%, nivel superior –

83,7%).

4. Persoanele active, dar i cele inactive apreciaz în mod asem tor

gradul de vinov ie a patronului (persoane active – 78,3%, persoane inactive –

74,1%).

5. Persoanele cu un statut ocupa ional superior apreciaz

comportamentul patronului ca fiind condamnabil într-o m sur mai mare

decât persoanele cu un statut ocupa ional mediu sau sc zut. De altfel,

observ m faptul c pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade i

procentul subiec ilor care apreciaz comportamentul patronului ca fiind

88

condamnabil în mare m sur (statut ocupa ional superior – 86,3%, statut

ocupa ional mediu – 79,3%, statut ocupa ional sc zut – 74,3%).

6. Subiec ii care au domiciliul în mediul urban (81,4%) apreciaz

comportamentul patronului ca fiind condamnabil întro - m sur mai mare

decât subiec ii din rural (69,9%).

Persoana care ofer bani pentru a sc pa de o sanc iune

contraven ional /penal

1. Nu exist diferen e între b rba i i femei atunci când sunt pu i s fac

aprecieri referitoare la persoan care d mit pentru a sc pa de sanc iuni.

2. Deosebirile dintre modul în care categoriile de vârst , incluse în

analiz , apreciaz comportamentul persoanei care ofer mit sunt destul de

mici. Totu i, putem remarc faptul c persoanele peste 55 de ani par a fi pu in

mai indulgente cu persoanele care vor s evite sanc iunile prin oferirea unor

bani, comparativ cu celelate grupe de subiec i (18-34 de ani – 74,1%, 35-54 de

ani – 75,5%, peste 55 de ani – 70,7%).

3. Procentul subiec ilor care sanc ioneaz mai dur comportamentul

persoanelor care dau mit pentru a sc pa de sanc iuni cre te pe m sur ce

cre te i nivelul lor de instruc ie. Prin urmare vom constata faptul c , subiec ii

cu un nivel de instruc ie superior (78,3%) condamn într-o m sur mai mare

comportamentul persoanelor care dau mit , comparativ cu subiec ii care au

studii medii (74,8%) sau elementare (69,3%).

4. Nu exist diferen e între modul în care persoanele active i cele

inactive condamn comportamentul persoanelor care dau mit pentru a evita

sanc iunile.

5. Subiec ii cu un statut ocupa ional mediu (81,4%) condamn într-o

sur mai mare, decât cei cu un statut ocupa ional superior (72,2%) sau

sc zut (73,5%), persoana care vrea s scape de sanc iuni prin dare de mit .

89

6. Persoanele care au domiciliul în mediul urban se dovedesc a fi mai

severe în aprecierea comportamentului supus spre analiz (urban – 76,9%,

rural – 69,2%).

Persoana care- i folose te rela iile pentru a avansa în func ie

1. B rba ii i femeile apreciaz în egal m sur c persoana care

avanseaz pe baza rela iilor pe care le are este condamnabil în mare m sur .

2. Persoanele mature (35-54 de ani) consider ca fiind condamnabil

promovarea pe baza rela iilor într-o propor ie mai mare (75,1%), decât

celelalte grupe de subiec i (tineri – 69,8%, peste 55 de ani – 68,1%).

3. Procentul subiec ilor care apreciaz c promovarea pe baza rela iilor

este condamnabil în mare m sur cre te pe m sur ce cre te nivelul de

instruc ie al persoanelor intervievate. Prin urmare, subiec ii cu studii

superioare (76,7%) sanc ioneaz mai sever promovarea persoanelor pe baza

rela iilor, decât subiec ii cu studii medii (71,2%) sau cei care au un nivel de

instruc ie elementar (69,9%).

4. De asemenea, persoanele active apreciaz într-o propor ie mai mare

(73,2%), comparativ cu persoanele inactive (69,7%), c promovarea prin

folosirea rela iilor este condamnabil în mare m sur .

5. Statutul ocupa ional reprezint o alt variabil în func ie de care se

distribuie diferit gradul de vinov ie a persoanei care avanseaz pe baza

rela iilor. Astfel, pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade i

procentul persoanelor care apreciaz promovarea ca fiind condamnabil în

mare m sur . Persoanele cu un statut ocupa ional superior (77,5%) se

dovedesc a fi mai intransigente fa de un asemenea mod de promovare (statut

ocupa ional mediu – 72,1%, statut ocupa ional sc zut – 70,5%).

6. Nu exist diferen e între modul în care este perceput promovarea pe

baza rela iilor în func ie de variabila mediu de reziden .

90

6. Evalu ri ale popula iei privind sursele de îmbog ire de dup 1989

Averile realizate dup 1989 sunt în primul rând, în opinia popula iei,

rezultatul pilelor i rela iilor (88,5%) pe care persoanele respective le-au avut.

Afacerile ilicite (86,5%) constituie o alt surs de îmbog ire pe baza c rora

s-au realizat averile din ultimii 16 ani.

Mita i traficul de influen , dou acte de corup ie „clasice”, se afl i

ele printre sursele de îmbog ire identificate de subiec ii intervieva i,

procentele înregistrate în cazul acestor dou surse fiind aproximativ egal

(82%) i doar la mic diferen de procentele înregistrate de celelalte dou

surse men ionate (vezi Diagrama 24).

Diagrama 24

APRECIERI ASUPRA MO DALIT ILOR PRIN CARE UNII O AMENI AU PRO SPERAT DUP1989

2

46.344.5

42.3 43.3 41.8

26.3

12.9

40.2 39.7 39.2 3834.6

39.6 40.5

7.1 6.18.6 9.3 10.5

22.4

34.6

5.2

13.5

6.8

1.53.2

7.1 68

10

2.2

44

9.4

1.21.71.51.41.7

32.9

0.60.40.70.30.4

3.64.32.3

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

munccinstit

ans /noroc afaceri ilicite pile i rela ii t rafic deinfluen

mit implicare înpolitic

neplataimpozitelor i

taxelorîn foarte mare m sur în mare m sur în mic m sur în foarte mic m sur deloc NS/NR

91

CAP.VI. OPINII PRIVIND EFICIEN A M SURILOR DE PREVENIREI COMBATERE A CORUP IEI

1. Opiniile popula iei privind posibilitatea reducerii corup iei în România

Aproximativ jum tate dintre subiec i apreciaz c fenomenul corup iei

poate fi redus în mic m sur i în foarte mic m sur . La polul opus se

situeaz „optimi tii” care cred c nivelul corup iei poate fi redus în mare i

foarte mare m sur . Procentul înregistrat de aceast categorie de subiec i

(37%) este îns mai mic decât cel al subiec ilor care se arat mai pu in

încrez tori în perspectiva reducerii nivelului corup iei din societatea

româneasc (vezi Diagrama 25).

Diagrama 25

EVALUAREA POSIBILIT II DE REDUCERE A CORUP IEI ÎNROMÂNIA

7,7

29,3

38,2

11,7

6,7

6,4

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0

in foarte mare masura

in mare masura

intr-o mica masura

in foarte mica masura

deloc

NS/NR

Întrucât o prim analiz a rezultatelor a eviden iat conturarea a dou

grupuri de subiec i (cea a subiec ilor care consider c fenomenul corup iei

poate fi redus în mare i în foarte mare m sur i cel al subiec ilor care

apreciaz c fenomenul corup iei nu poate fi redus decât în mic i foarte

mic sur ), vom continua prin a eviden ia principalele aspecte referitoare

92

la modul în care se structureaz cele dou grupuri în raport cu toate variabilele

socio-demografice. Astfel, opiniile subiec ilor din cele dou grupuri privind

posibilitatea reducerii nivelului corup iei se distribuie dup cum urmeaz :

1. Grupul subiec ilor optimi ti este constituit îndeosebi din persoane de

sex masculin (40,2%), în timp ce grupul subiec ilor pesimi ti este omogen din

punct de vedere al distribu iei în raport cu variabila sex. Femeile i b rba ii

apreciaz în propor ii egale c fenomenul corup iei poate fi redus în mic i

foarte mic m sur (aproximativ 50%).

2. În raport cu variabila vârst observ m urm toarele: grupul

persoanelor care apreciaz c fenomenul corup iei poate fi redus în mare

sur este format din subiec i tineri, adul i i tineri, în propor ii aproximativ

egale. Totu i, procentul vârstnicilor este pu in mai mare decât al tinerilor

(tineri – 34,8%, adul i – 37,5%, vârstnici – 38,1% ). Situa ia subiec ilor care

sunt de p rere c nivelul corup iei nu poate fi redus este asem toare., numai

, de aceast dat , vârstnici sunt mai pu ini numero i (tineri – 50,2%, adul i –

51,7%, vârstnici – 47,7%).

3. Grupul subiec ilor care apreciaz c nivelul corup iei poate fi redus

în mare i foarte mare m sur este format, în propor ii asem toare, din

persoane cu nivel de instruc ie sc zut, mediu i superior. Totu i, persoanele cu

un nivel de instruc ie sc zut par s fie mai bine reprezentate (nivel de

instruc ie sc zut – 39,8%, nivel de instruc ie mediu – 35,7%, nivel de

instruc ie superior – 38%).

4. Diferen ele procentuale înregistrate între procentul persoanelor active

i inactive din grupul subiec ilor care cred c nivelul corup iei poate fi redus

în mare m sur sunt mici. Persoanele inactive par a fi îns mai numeroase

(persoane active – 35,6%, persoane inactive – 38,4%). În schimb, în grupul

persoanelor care apreciaz c fenomenul corup iei poate fi redus în mic i

93

foarte mic m sur subiec ii care au statut de persoane active sunt mai bine

reprezenta i (persoane active – 53,6%, persoane inactive – 46%).

5. Dac grupul subiec ilor care cred c fenomenul corup iei poate fi

redus în mare m sur este mai omogen din punct de vedere al nivelului

statutului ocupa ional (nu exist diferen e semnificative în func ie de aceast

variabil ), în schimb al doilea grup este mai pu in omogen. Observ m astfel,

faptul c persoanele cu un statut ocupa ional superior (56,8%) i mediu (55%)

sunt mai bine reprezentate la nivelul acestui grup de subiec i.

6. Grupul subiec ilor care consider c fenomenul corup iei poate fi

redus în mare i foarte mare m sur este format în p i aproximativ egale din

persoane care au domiciliul atât în mediul rural, cât i în mediul urban. Grupul

subiec ilor care apreciaz c nivelul corup iei poate fi redus doar în mic i

foarte mic m sur este format într-o propor ie mai mare din persoane din

mediul urban (rural – 45%, urban – 54%).

2. Aprecieri privind eficien a institu iilor care lupt împotriva corup iei

Direc ia Na ional Anticorup ie (fostul Parchet Na ional Anticorup ie)

(52%), mass media (50%) i Direc ia General Anticorup ie (44%) reprezint ,

în opinia subiec ilor, institu iile cele mai eficiente în lupta anticorup ie (vezi

Diagrama 26).

94

Diagrama 26

INSTITU II EFICIENTE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CORUP IEI

15,6

49,7

21,5

10,5

52,3

43,8

22,8

5,1

30,3

7,8

9,2

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0

ONG-uri/societ atea civil

Mass-media

Ministerul Justi iei

Instan ele de judecat

Parchetele

DNA(PNA)

DGA din cadrul MAI

Poli ia

Parlamentul

Pre edin ia

Guvernul

Pre edin ia se situeaz , prin procentele înregistrate ca urmare a

op iunilor exprimate de c tre subiec i (30%), pe locul imediat urm tor într-o

posibil ierarhie a institu iilor eficiente, înaintea poli iei (22%) i a

Ministerului Justi iei (21%).

Instan ele de judecat i parchetele sunt percepute ca fiind institu ii

eficiente în lupta împotriva corup iei de un num r redus de subiec i

(aproximativ 10% dintre subiec i pentru fiecare dintre cele dou institu ii).

Direc ia Na ional Anticorup ie

Percep ia public asupra activit ii Direc iei Na ional Anticorup ie este

influen at de variabilele socio-demografice analizate astfel:

1. Aprecierile popula iei privind eficien a DNA nu sunt influen ate de

variabila sex. Totu i, remarc m faptul c femeile (52,1%) consider , într-o

sur mai mare decât b rba ii (47,8%), c Direc ia Na ional Anticorup ie a

fost cea mai eficient institu ie în lupta anticorup ie.

95

2. Persoanele cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani (39%) sunt,

într-o m sur mai mare,de p rere c DNA a fost cea mai eficient institu ie,

comparativ cu persoanele tinere (26,9%) sau vârstnice (33,9%).

3. Activitatea Direc iei Na ionale Anticorup ie este apreciat pozitiv

îndeosebi de persoanele cu un nivel de instruc ie mediu (58%). De asemenea,

procentul persoanelor cu nivel de instruc ie sc zut care consider c DNA este

o institu ie eficient este semnificativ (29,8%). Observ m îns , faptul c

persoanele cu studii superioare nu sunt la fel de mul umite de activitatea

acestei institu ii, doar 12% dintre acestea apreciaz pozitiv activitatea DNA.

4. Nu exist diferen e privind modul de apreciere a activit ii DNA de

tre subiec i în raport cu variabila persoane active/inactive.

5. În raport cu statutul ocupa ional, observ m faptul c pe m sur ce

scade nivelul acestuia, cre te procentul subiec ilor care apreciaz pozitiv

activitatea DNA. Altfel spus, persoanele care au un statut ocupa ional sc zut

(73,5%) sunt într-o m sur mai mare mul umite de activitatea DNA, decât

persoanele cu un statut ocupa ional mediu (13,8%) sau superior (10,8%).

6. Subiec ii care au domiciliul în mediul urban (58,3%) sunt mai

mul umi i de activitatea DNA, comparativ cu subiec ii din mediul rural

(41,6%).

Mass media

Aprecierile popula iei investigate asupra modului în care mass media s-

a implicat în lupta anticorup ie sunt influen ate de variabilele

sociodemografice dup cum urmeaz :

1. Subiec ii de sex masculin (53,3%) consider c activitatea mass

media a fost eficient în lupta anticorup ie într-o m sur mai mare decât

femeile (46,6%).

96

2. Adul ii care apreciaz pozitiv activitatea reprezentan ilor mass media

sunt mai numero i decât tinerii sau persoanele vârstnice (35 – 54 de ani –

38,6%; 18-34 ani – 29,6%; peste 55 de ani – 31,7%).

3. Persoanele cu nivel de intruc ie mediu sunt cele mai mul umite de

modul în care s-a implicat mass media în lupta anticorup ie (62,3%). La polul

opus se situeaz persoanele cu studii superioare, doar 14,5% dintre subiec ii

care apreciaz activitatea mass media au un nivel de intruc ie superior.

4. Marea majoritate a subiec ilor care sunt mul umi i de activitatea mass

media sunt persoane active (84,5%).

5. În raport cu variabila statut ocupa ional, observ m faptul c pe

sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, cre te procentul subiec ilor

mul umi i de activitatea mass media. Prin urmare cei mai mul umi i de modul

în care s-a implicat mass media în lupta anticorup ie sunt subiec ii cu un statut

ocupa ional sc zut (statut ocupa ional superior – 12,9%; statut ocupa ional

mediu – 13,9%; statut ocupa ional sc zut - 73%).

6. Persoanele din mediul urban (64,5%) sunt mul umite într-o m sur

mai mare, decât cele din mediul rural (35,4%), de activitatea reprezentan ilor

mass media.

Direc ia General Anticorup ie

De i este o institu ie înfiin at recent, Direc ia General Anticorup ie

din cadrul Ministerului Administra iei i Internelor a reu it s creeze imaginea

unei institu ii eficiente care lupt împotriva corup iei. Modul în care popula ia

investigat percepe activitatea acestei institu ii variaz în func ie de variabilele

sociodemografice astfel:

1. Femeile apreciaz într-o m sur mai mare activitatea DGA (53,9%),

comparativ cu b rba ii (46%).

97

2. Subiec ii cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani consider c

DGA este o institu ie eficient într-o propor ie mai mare (38,8%), decât

celelalte categorii de persoane (18-34 de ani – 27,3%; peste 55 ani – 33,7%).

3. Activitatea DGA este evaluat ca fiind eficient îndeosebi de c tre

persoanele cu studii medii. Aproximativ 60% dintre subiec ii care afirm c

rezultatele acestei institu ii sunt bune sunt absolven i de liceu. În schimb,

persoanele cu studii superioare sunt cele mai pu in mul umite de activitatea

DGA (9,5%).

4. Atât persoanele active (48,8%), cât i cele inactive (51,1%) apreciaz

activitatea desf urat de aceast institu ie.

5. Persoanele cu un statut ocupa ional sc zut (77,5%) sunt mai

mul umite de activitatea DGA, decât persoanele cu statut ocupa ional mediu

(13,4%) sau superior (8.9%).

6. Subiec ii cu domiciliul în mediul urban (55,7%) apreciaz activitatea

DGA ca fiind eficient într-o propor ie mai mare decât subiec ii cu domiciliul

în mediul rural (44,2%).

2.1. Opiniile popula iei privind m surile anticorup ie luate de c tre actualulguvern

surile anticorup ie luate de c tre actualul guvern al României sunt

evaluate de aproximativ jum tate dintre subiec i ca fiind unele eficiente, altele

nu. De remarcat faptul c , procentul subiec ilor care le apreciaz ca fiind

ineficiente (26%) este dublu fa de cel al subiec ilor care le consider ca fiind

eficiente (11%) (vezi Diagrama 27).

98

Diagrama 27

EVALUAREA EFICIEN EI M SURILOR ANTICORUP IE LUATEPÂN ÎN PREZENT DE ACTUALUL GUVERN

11,2

52,2

26,3

10,3

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0

eficiente

unele eficiente, altelenu

ineficiente

NS/NR

Eficien a m surilor anticorup ie luate de actualul guvern al României

este apreciat diferit de popula ia investigat . Analiza r spunsurilor date la

întrebarea inclus în ancheta noastr , în func ie de variabilele

sociodemografice, relev faptul c :

1. Femeile sunt mai mul umite de m surile luate de actualul guvern cu

privire la reducerea corup iei din societatea româneasc (56,8%), comparativ

cu b rba ii (43,2%).

2. Procentul subiec ilor care consider c m surile luate de actualul

guvern sunt eficiente cre te pe m sur ce cre te i vârsta acestora. Astfel,

persoanele vârstnice (41,7%) sunt mai mul umite de activitatea guvernului, în

timp ce tinerii se situeaz prin r spunsurile date la polul opus (22,7%).

3. M surile anticorup ie luate de actualul guvern sunt apreciate ca fiind

eficiente îndeosebi de c tre subiec ii care au nivel de instruc ie sc zut (41,7%)

sau mediu (50%). Persoanele cu studii superioare sunt, îns , mai pu in

mul umite de activitatea guvernului în domeniul m surilor anticorup ie

(7,6%).

99

4. Persoanele inactive apreciaz într-o propor ie mai mare, decât

persoanele active, c m surile luate de guvern pentru reducerea corup iei sunt

ineficiente (persoane active – 25,6%; persoane inactive – 27,1%).

5. Atunci când sunt pu i în situa ia s aprecieze m surile anticorup ie

luate de actualul guvern, subiec ii cu un statut ocupa ional superior i cei cu

un statut ocupa ional mediu opteaz într-o propor ie însemnat pentru varianta

de r spuns unele eficiente, altele nu (fiecare categorie de persoane

aproximativ 60%). Procentul subiec ilor cu un statut ocupa ional sc zut care

opteaz pentru aceea i variant de r spuns este, de asemenea, însemnat

(49,5%).

6. Subiec ii din mediul urban sunt mai nemul umi i (ineficiente -

58,6%) de m surile anticorup ie luate de actualul guvern, comparativ cu

subiec ii care au domiciliul în mediul rural (ineficiente - 41,4%).

2.2. Evaluarea eficien ei Direc iei Na ionale Anticorup ie în instrumentareacazurilor de mare corup ie

Direc ia Na ional Anticorup ie este apreciat pozitiv de mai mult de

jum tate dintre persoanele intervievate, atunci când li s-a cerut subiec ilor s

se refere la modul în care s-a implicat aceast structur în instrumentarea

cazurilor de mare corup ie din România (vezi Diagrama 28).

Diagrama 28

100

IMPLICAREA DNA (PNA) ÎN CAZURI DE "MARE CORUP IE"

55,9

27,8

16,3

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0

da

nu

NS/NR

Opiniile popula iei investigate privind implicarea Direc iei Na ionale

Anticorup ie în instrumentarea cazurilor de mare corup ie se construiesc

diferit în func ie de variabilele sociodemografice incluse în analiz .

Rezultatele nanalizei noastre relev urm toarele aspecte:

1. Diferen ele procentuale înregistrate în cazul variabilei sex sunt

nesemnificative. Altfel spus, nu exist deosebiri între opiniile exprimate de

tre b rba i i femei fa de activitatea DNA.

2. Adul ii apreciaz într-o m sur mai mare (42,3%), decât tinerii

(25%) sau vârstnicii (32,7%), c DNA s-a implicat în rezolvarea cazurilor de

mare corup ie din România.

3. În raport cu variabila nivel de instruc ie, sesiz m faptul c pe m sur

ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor, cre te i procentul celor care

apreciaz c DNA s-a implicat în instrumentarea cazurilor de mare corup ie.

Astfel, persoanele cu studii superioare reprezint categoria de subiec i care

este cea mai mul umit de activitatea DNA (nivel sc zut – 50,7%; nivel mediu

– 56,9%; nivel superior – 66,7%).

4. Persoanele active consider într-o m sur mai mare (62,7%), decât

cele inactive (49,7%), c Direc ia Na ional Anticorup ie s-a implicat în

rezolvarea unor cazuri de mare corup ie.

101

5. Pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade i procentul

subiec ilor care apreciaz c DNA s-a implicat în instrumentarea cazurilor de

mare corup ie. Astfel, subiec ii cu un statut ocupa ional superior (69,6%) sunt

mai mul umi i de activitatea DNA, comparativ cu subiec ii cu un statut

ocupa ional mediu (58,6%) sau sc zut (53,7%).

6. Persoanele care au domiciliul în mediul urban (60,5%) sunt mai

mul umite de activitatea DNA, comparativ cu persoanele din mediul rural

(50,6%).

3. Presiuni exercitate asupra unor categorii de persoane i sursa acestorpresiuni

Întreba i despre nivelul presiunilor exercitate asupra unor categorii de

persoane, subiec ii apreciaz c aceste presiuni se manifest , în mare m sur

i în foarte mare m sur , îndeosebi la nivelul primarilor (56,4%),

judec torilor (53,7%), procurorilor (52,5%) i poli tilor (50.9%) (vezi

Diagrama 29).

Diagrama 29

102

APRECIERI PRIVITO ARE LA M SURA ÎN CARE SE EXERCIT PRESIUNI ASUPRAUNO R CATEGORII DE PERSOANE

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

primari poli ti notari avoca i procurori judec tori executorijudec tore ti

în foarte mare m sur în mare m sur în mic m sur în foarte mic m sur deloc NS/NR

Executorii judec tore ti, avoca ii i notarii reprezint categoriile

profesionale care sunt expuse presiunilor într-o m sur mai mic .

a cum am v zut, categoriile de persoane cele mai expuse presiunilor

sunt, în opinia popula iei investigate, primarii, judec torii, procurorii,

poli tii. Analiza datelor ob inute din anchet în raport cu variabilele socio-

demografice relev urm toarele aspecte:

Primari

1. Nu exist diferen e de opinie privind m sura în care se exercit

presiuni asupra acestei categorii de persoane, în raport cu variabila sex.

2. Pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor scade procentul persoanelor

care consider c se exercit presiuni asupra primarilor în mare i foarte mare

sur . Astfel, tinerii (62%) i adul ii (47,1%) apreciaz c primarii sunt

expu i presiunilor în propor ii semnificativ mai mari decât vârstnicii (47,1%).

3. Opinia popula iei privind presiunile exercitate asupra primarilor este

direct influen at de variabila nivel de instruc ie. Observ m în acest caz faptul

pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor investiga i, cre te i

103

procentul celor care apreciaz c se exercit presiuni în mare i foarte mare

sur asupra primarilor (nivel de instruc ie sc zut – 54,9%, nivel de

instruc ie mediu - 59,2%, nivel de instruc ie superior – 74,4%).

4. Persoanele active care consider c asupra primarilor se exercit

presiuni în mare i foarte mare m sur sunt mai numeroase (60,2%), decât

persoanele inactive care au aceea i opinie (51,8%).

5. Pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade i procentul

subiec ilor care apreciaz c la nivelul primarilor se exercit presiuni în mare

i foarte mare m sur . Astfel, persoanele cu un statut ocupa ional superior

(72,6%) apreciaz c primarii sunt expu i presiunilor pentru a lua unele

decizii într-o propor ie mai mare decât celelalte categorii de persoane (statut

ocupa ional sc zut – 59,3%, statut ocupa ional mediu – 53,2%).

6. Procentul subiec ilor cu domiciliul în mediul urban care apreciaz c

la nivelul primarilor se exercit presiuni în mare i foarte mare m sur este

semnificativ mai mare (64,3%), comparativ cu al subiec ilor din mediul rural

care au aceea i opinie (47,3%).

Judec tori

1. Opiniile b rba ilor i femeilor asupra modului în care se exercit

presiuni la nivelului judec torilor sunt asem toare.

2. Pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor, scade procentul celor care

apreciaz c la nivelul judec torilor se exercit presiuni în mare i foarte mare

sur (tineri – 58,6%, adul i – 54,9%, vârstnici – 48,9%).

3. În schimb, pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor,

cre te i procentul celor care cred c la nivelul judec torilor se manifest

presiuni în mare i foarte mare m sur (nivel de instruc ie sc zut – 43,3%,

nivel de instruc ie mediu – 56,8%, nivel de instruc ie superior – 69%).

104

4. Procentul persoanelor active care apreciaz c judec torii sunt expu i

presiunilor este mai mare, comparativ cu cel al persoanelor inactive care au

aceea i opinie (activi – 56,5%, inactivi – 50,5%).

5. Persoanele cu un statut ocupa ional superior apreciaz într-o

propor ie semnificativ mai mare (69,7%), decât celelalte categorii

ocupa ionale, c judec torii sunt supu i presiunilor (statut ocupa ional mediu –

57,1%, statut ocupa ional sc zut – 50,7%).

6. Subiec ii care au domiciliul în mediul urban consider c judec torii

sunt supu i presiunilor într-o propor ie mai mare (60,5%), decât subiec ii din

mediul rural (45,7%).

Procurori

1. Femeile i b rba ii apreciaz în propor ii asem toare c la nivelul

procurorilor se exercit presiuni în mare i foarte mare m sur (aproximativ

52%).

2. Pe m sur ce cre te vârsta persoanelor intervievate, scade procentul

celor care apreciaz c la nivelul procurorilor se exercit presiuni pentru a le

influen a deciziile. Persoanele tinere sunt de p rere, într-o propor ie mai mare

(58%), c procurorii sunt supu i presiunilor (adul i – 54%, vârstnici – 47,1%).

3. Opinia subiec ilor privind presiunilor exercitate la nivelul

procurorilor este direct influen at de nivelul de instruc ie. Astfel, pe m sur

ce cre te nivelul de instruc ie, cre te i procentul subiec ilor care consider c

la nivelul procurorilor se manifest presiuni în mare i foarte mare m sur

(nivel de instruc ie sc zut – 52,4%, nivel de instruc ie mediu – 56,4%, nivel

de instruc ie superior – 65,2%).

4. Opinia persoanelor active i inactive privind m sura în care se

exercit presiuni la nivelul procurorilor este asem toare, diferen ele

105

procentuale înregistrate nefiind semnificative (persoane active – 55,2%,

persoane inactive – 49,4%).

5. Procentul subiec ilor a c ror opinie este c la nivelul procurorilor se

exercit presiuni în mare i foarte mare m sur se diminueaz pe m sur ce

scade nivelul statutului ocupa ional (statut ocupa ional superior – 69,6%,

statut ocupa ional mediu – 55,7%, statut ocupa ional sc zut – 49,5%).

6. Persoanele din mediul urban apreciaz într-o propor ie mai mare

(58,9%), decât cele din mediul rural (45%), c la nivelul procurorilor se

exercit presiuni în mare i foarte mare m sur .

Poli ti

1. Nu exist diferen e procentuale semnificative între opiniile exprimate

de c tre b rba i (50,8%) i femei (51,2%) în privin a gradului în care se

exercit presiuni la nivelul poli tilor.

2. Pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor intervieva i, scade procentul

persoanelor care apreciaz c la nivelul poli tilor se exercit presiuni. Astfel,

persoanele tinere (60%) consider c poli tii sunt supu i presiunilor într-o

propor ie mai mare decât adul ii (51,9%) i vârstnicii (43,4%).

3. În raport cu variabila nivel de instruc ie, rezultatele relev faptul c

pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie, cre te i procentul subiec ilor care

cred c la nivelul poli tilor se exercit presiuni în mare i foarte mare

sur . Subiec ii cu un nivel de instruc ie superior (67,4%) care consider c

la nivelul poli tilor se exercit presiuni sunt mai numero i decât subiec ii cu

un nivel de instruc ie mediu (53,8%) sau sc zut (39,7%).

4. Persoanele active care apreciaz c la nivelul poli tilor se exercit

presiuni în mare i foarte mare m sur sunt mai numeroase (55,7%), decât

persoanele inactive (46,5%).

106

5. În raport cu variabila statut ocupa ional, observ m o tendin de

diminuare a procentului subiec ilor care apreciaz c la nivelul poli tilor se

exercit presiunipe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional (statut

ocupa ional superior – 63,7%, statut ocupa ional mediu – 52,1%, statut

ocupa ional sc zut – 49,1%).

6. Procentul persoanelor din mediul urban care apreciaz c poli tii

sunt supu i presiunilor în mare i foarte mare m sur este mai mare (58,2%),

comparativ cu cel al persoanelor din mediul rural care au aceea i opinie

(42,5%).

În ceea ce prive te sursele acestor presiuni, popula ia investigat

apreciaz c presiunile vin în special din partea oamenilor politici (30,2%) i a

oamenilor care au influen , bani i rela ii (21,4%) (vezi Diagrama 30).

Diagrama 30

APRECIERI ASUPRA SURSEI DE PROVENIEN APRESIUNILOR

30,2

12,9

1,7

2,9

21,4

2,0

0,6

5,4

0,5

11,8

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0

oamenilor politici

pers cu functii de conducere

autoritat ilor

fucnt ionari din instit publice centrale

oamenilor care au influenta, bani, relat ii

oamenilor de afaceri

cunoscutilor, rudelor, prietenilor

cei care au anumite interese

oamenilor de rand

din toate directiile

Persoanele cu func ii de conducere i presiunile care vin din toate

direc iile men ionate de noi reprezint variantele de r spuns pentru care au

107

optat mai mult de 10% dintre subiec i. Itemii care f ceau referire la autorit i

(poli ti, procurori, judec tori), func ionari din institu iile publice centrale,

dar i cele care f ceau trimiteri la persoanele din familia sau cercul de prieteni

au înregistrat valori sub 5% din totalul subiec ilor investiga i.

Analiza r spunsurilor date de subiec ii investiga i în raport cu

variabilele sociodemografice relev urm toarele aspecte:

Presiuni exercitate din partea oamenilor politici

1. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor, cre te i

procentul subiec ilor care consider c presiunile sunt exercitate de c tre

oamenii politici (nivel de instruc ie sc zut – 25,5%, nivel de instruc ie mediu

– 32%, nivel de instruc ie superior – 34,1%).

2. Subiec ii cu domiciliul în mediul urban care cred c presiunile sunt

exercitate de c tre oamenii politici sunt mai numero i (33,6%), decât subiec ii

din mediul rural care au aceea i opinie (26,2%).

3. Nu exist diferen e semnificative în raport cu variabilele: sex,vârst

persoane active/inactive, statut ocupa ional.

Presiuni exercitate de c tre oameni care au influen , bani, i rela ii

Nu exist diferen e procentuale semnificative în raport cu variabilele:

sex, vârst nivel de instruc ie, persoane active/inactive, statut ocupa ional,

mediu de reziden .

108

CAP.VII. APRECIERI PRIVIND M SURILE NECESARE

PENTRU REDUCEREA CORUP IEI

1. M surile necesare reducerii corup iei la nivelul societ ii române ti

Cele mai urgente m suri care ar trebui luate în scopul reducerii

nivelului corup iei sunt considerate a fi: sanc ionarea mai sever a celor care

vâr esc astfel de fapte (34,7%), aplicarea corect i respectarea legilor

existente (16,3%) i elaborarea unor legi mai bune (15,3%). Schimbarea

mentalit ilor i imbun irea situa iei economice a rii sunt apreciate ca

suri urgente într-o propor ie mult mai redus (sub 10%) (vezi Diagrama

31).

Diagrama 31

APRECIERI ASUPRA CELOR MAI URGENTE M SURI NECESAREPENTRU REDUCEREA CORUP IEI

34,7

15,3

16,3

9,5

4,3

2,8

4,4

9,7

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0

pedepsirea, sanct ionarea severa a celor corupti

legi mai bune

aplicarea corecta si respectarea legilor existente

imbunatat irea situatiei economice a tarii

schimbarea celor care ocupa functii de conducere

controale mai dese

implicarea mai eficienta in reducerea cor a inst itde contr

schimbarea mentalitatilor

109

Analiza opiniilor subiec ilor intervieva i în raport cu variabilele socio-

demografice eviden iaz urm toarele aspecte:

Pedepsirea, sanc ionarea mai sever a celor care s vâr esc a celor

corup i

1. Diferen ele dintre procentul femeilor i cel al b rba ilor care opteaz

pentru aceast variant de r spuns sunt nesemnificative. Totu i, remarc m

tendin a femeilor de a considera, într-o m sur mai mare decât b rba ii, c

sanc ionarea mai sever a persoanelor care s vâr esc acte de corup ie este cea

mai indicat m sur de reducere a corup iei (b rba i 46,8%, femei – 53,2%).

2. Pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor, cre te i procentul celor care

consider c sanc ionarea sever reprezint o m sur necesar pentru

reducerea corup iei. Astfel, persoanele vârstnice sunt cele care cred într-o

sur mai mare în eficien a acestei m suri (tineri – 25,7%, adul i – 36%,

vârstnici – 38,2%).

3. Subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu opteaz îndeosebi pentru

aceast m sur de reducere a corup iei (38,9%). De asemenea, persoanele cu

un nivel de instruc ie sc zut care aleg aceast m sur ca fiind cea mai indicat

reprezint un procent semnificativ din totalul subiec ilor (34,0%). Spre

deosebire de aceste dou categorii de persoane, subiec ii cu un nivel de

instruc ie superior par mai reticen i fa de aceast m sur (28,7%).

4. Persoanele inactive opteaz într-o propor ie mai mare pentru aceast

sur (39,3%), în compara ie cu persoanele active (30,3%).

5. Procentul subiec ilor care aleg aceast variant de r spuns cre te pe

sur ce scade nivelul statutului ocupa ional. Astfel, subiec ii cu un statut

ocupa ional superior reprezint categoria de persoane care opteaz într-o

propor ie mai mic pentru pedepsirea mai sever a celor corup i (statut

ocupa ional sc zut – 37,2%, statut ocupa ional mediu – 35%, statut

ocupa ional superior – 18,6%).

110

6. Persoanele care au domiciliul în mediul rural apreciaz , într-o m sur

mai mare (36,3%), c pedepsirea persoanelor corupte constituie o m sur

eficient de reducere a corup iei, spre deosebire de persoanele care au

domiciliul în mediu urban (33,3%).

Aplicarea corect i respectarea legilor existente

1. De i diferen ele procentuale dintre op iunile exprimate de c tre

rba i i femei sunt mici, putem remarca faptul c b rba ii sunt cei care cred

într-o m sur mai mare c aplicarea corect a legilor existente reprezint o

sur eficient pentru reducerea corup iei (b rba i – 48,9%, femei – 51,1%).

2. Adul ii (40,8%) reprezint categoria de persoane care cred c

aplicarea corect a legisla iei existente constituie o m sur indicat pentru

reducerea corup iei. Sunt urma i de vârstnici la o diferen de numai patru

procente (36,1%).

3. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie cre te i procentul

subiec ilor care consider c aplicarea corect a legilor este o m sur eficient

(nivel de instruc ie sc zut – 13,2%, nivel de instruc ie mediu – 16,4%, nivel

de instruc ie superior – 24%).

4. Persoanele active care aleg aceast m sur ca fiind eficient în cazul

reducerii nivelului corup iei sunt mai numeroase (53,9%), decât persoanele

inactive care au aceea i op iune (40,8%).

5. Procentul subiec ilor care apreciaz c aplicarea corect a legisla iei

existente constituie m sura cea mai indicat cre te pe m sur ce cre te nivelul

statutului ocupa ional. Prin urmare, subiec ii cu un statut ocupa ional superior

care aleg aceast variant de r spuns sunt mai numero i (30,4%), decât cei

care au un statut ocupa ional inferior (statut ocupa ional mediu – 15,7%, statut

ocupa ional sc zut – 14,9%).

111

6. Analiza op iunilor exprimate de c tre subiec ii din mediul urban i

din mediul rural relev faptul c procentul persoanelor din mediul urban este

mai mare, decât al celor din rural în cazul acestei variante de r spuns (urban –

58,6%, rural – 41,4%).

Elaborarea unor legi mai bune

1. Op iunile femeilor i b rba ilor în privin a acestei variante de r spuns

sunt asem toare. Totu i, femeile consider într-o propor ie mai mare c

legisla ia ar trebui îmbun it pentru ca nivelul corup iei s poat fi redus

(b rba i – 48,9%, femei – 51,1%).

2. Adul ii (38,3%) i vârstnicii (38,9%) consider c îmbun irea

legisla iei reprezint cea mai indicat solu ie de reducere a corup iei,

comparativ cu tinerii (22,8%).

3. Nu exist diferen e semnificative în raport cu variabilele nivel de

instruc ie i persoane active/inactive în cazul acestei variante de r spuns.

4. Persoanele cu un statut ocupa ional superior consider într-o m sur

mai mare c îmbun irea legisla iei constituie o m sur eficient (20,6%),

comparativ cu celelalte categorii de persoane (statut ocupa ional mediu –

8,6%, statut ocupa ional sc zut – 15,8%).

5. Subiec ii din mediul rural (17,9%) opteaz într-un procent mai mare

pentru aceast m sur de reducere a corup iei, comparativ cu subiec ii din

mediul urban (13,1%).

2. M surile necesare reducerii corup iei la nivelul MinisteruluiAdministra iei i Internelor

Op iunile subiec ilor privind m surile care ar trebui luate pentru

reducerea num rului actelor de corup ie la nivelul Ministerului Administra iei

i Internelor coincid cu r spunsurile lor referitoare la m surile care ar trebui

luate la nivelul întregii societ i, i anume: sanc ionarea mai sever a celor

112

corup i, aplicarea corect a legilor i adoptarea unor legi mai bune (vezi

Diagrama 32). Remarc m îns , în cazul m surilor care trebuie s reduc

corup ia din M.A.I. un procent mai mare al subiec ilor care apreciaz c

lucr torii corup i din acest minister ar trebui sanc iona i mai sever (44%),

comparativ cu cel înregistrat la nivel general (34,7%).

Diagrama 32

APRECIERI ASUPRA CELOR MAI EFICIENTE M SURINECESARE PENTRU REDUCEREA CORUP IEI DIN M.A.I.

43,7

16,2

6,1

7,9

3,1

18,9

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0

sanctionarea mai severa a celor corupt i

adoptarea unor legi mai bune

aplicarea corecta si respectarea legilordeja existente

controale mai dese din partea sefilor

cresterea salariilor personalului MAI

prezentarea in mass media a cazurilorsi sanctiunilor aplica

Aprecierile subiec ilor privind m surile necesare reducerii actelor de

corup ie din MAI difer în func ie de variabilele analizate astfel:

1. Femeile opteaz într-o propor ie mai mare decât b rba ii c tre

majoritatea variantelor de r spuns care presupun sanc ionarea mai severa a

faptelor de corup ie, îmbun irea legisla iei, aplicarea corect a legilor,

controale mai dese sau prezentarea în mass media a actelor de corup ie.

Asem ri în privin a op iunilor celor categorii de subiec i exist doar în

privin a necesit ii cre terii salariilor func ionarilor din MAI.

113

2. În ceea ce prive te distribu ia op iunilor subiec ilor în raport cu

vârsta, observ m c pe m sur ce cre te vârsta subiec ilor cre te i num rul

celor care consider c sunt necesare urm toarele m suri: sanc ionarea mai

sever a celor corup i, adoptarea unor legi mai bune i controale mai des din

partea efilor. Persoanele cu vârsta cuprins în intervalul 35-54 de ani opteaz

îndeosebi pentru variantele care presupun aplicarea corect a legilor, cre terea

salariilor i prezentarea în mass media.

3. Subiec ii opteaz pentru varianta de r spuns care presupune

sanc ionarea mai sever a celor corup i în aceea i m sur , indiferent de nivelul

de instruc ie pe care îl au. Persoanele cu un nivel de instruc ie superior i

mediu se orienteaz i spre aplicarea corect a legilor deja existente. De

asemenea, subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu opteaz i pentru

adoptarea unor legi mai bune.

4. Persoanele active consider c aplicarea corect a legilor i

prezentarea în mass media sunt cele mai bune m suri pentru diminuarea

actelor de corup ie din MAI. Persoanele inactive afirm c sunt necesare legi

mai bune i sanc iuni mai severe. În schimb nu exist diferen e între op iunile

persoanelor active i inactive în cazul variantelor de r spuns care presupun

controale mai dese i cre terea salariilor, procentele fiind de aceast dat

asem toare.

5. Sanc ionarea mai sever a actelor de corup ie este o m sur apreciat

de c tre to i subiec ii, indiferent de statutul ocupa ional pe care îl au, ca fiind

eficient . Remarc m chiar o cre tere a num rului de subiec i care aleg aceast

variant de r spuns pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional. În

schimb, pe m sur ce scade nivelul statutului ocupa ional, scade procentul

subiec ilor care apreciaz c ar trebui luate drept m suri prioritare: aplicarea

corect a legilor i cre terea salariilor din MAI.

114

6. Subiec ii din mediul urban apreciaz într-o m sur mai mare c ar

trebui aplicate corect legile existente sau cazurile de corup ie ar trebui

prezentate în mass media pentru ca lupta anticorup ie din MAI s fie eficient .

Persoanele care au domiciliul în mediul rural consider c m sura cea mai

eficient ar fi adoptarea unor legi mai bune. Varianta de r spuns care

presupune sanc ionarea mai sever a celor corup i înregistreaz un procent

mai mare de subiec i din mediul urban. Nu exist deosebiri între subiec ii din

mediul urban i rural în cazul variantelor de r spuns care presupun controale

mai dese din partea efilor i cre teri salariale.

3. Evaluarea încrederii popula iei în m surile adoptate de M.A.I. pentrucombaterea corup iei din rândul angaja ilor s i

Aprecierile popula iei privind încrederea în eficien a m surilor

adoptate, pân în prezent, de c tre Ministerul Administra iei i Internelor sunt

astfel exprimate încât putem constata existen a a dou categorii de persoane:

o categorie mai numeroas (46%), de persoane care au pu in i foarte pu in

încredere în eficien a acestor m suri i o a doua categorie, mai pu in

numeroas (39%), de subiec i care au mare i foarte mare încredere în aceste

suri (vezi Diagrama 33).

Diagrama 33

115

EVALUAREA ÎNCREDERII ÎN EFICIEN A M SURILOR ADOPTATEDE M.A.I. PENTRU COMBATEREA CORUP IEI ÎN RÂNDUL

PROPRIILOR ANGAJA I

6,2

33,4

37,1

9,0

6,9

7,3

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0

foarte mare incerdere

mare incredere

put ina incredere

foarte put ina incredere

deloc

NS/NR

Gradul de încredere a popula iei investigate în m surile luate de c tre

MAI pentru a diminua num rul actelor de corup ie din rândul angaja ilor s i

variaz în func ie de variabilele socio-demografice astfel:

1. Din punct de vedere al variabilei sex nu exist diferen e privind

gradul de încredere al popula iei fa de m surile luate.

2. În raport cu variabila vârst , remarc m o tendin de cre tere a

num rului de persoane care au încredere în m surile luate de MAI pe m sur

ce cre te vârsta subiec ilor (18-34 de ani – 36%; 35-54 de ani – 38,9%; peste

55 de ani – 42,9%).

3. Gradul de încredere al popula iei în m surile luate de MAI nu variaz

în func ie de nivelul de instruc ie, statutul de persoane active/inactive, nivelul

statutului ocupa ional sau mediul de reziden .

4. Modalit ile concrete de implicare a cet enilor în lupta anticorup ie

Dintre modalit ile concrete de implicare a cet enilor în lupta

anticorup ie prezentate de noi, cet enii au ales în primul rând varianta care

specific necesitatea sesiz rii actelor de corup ie (36%). Pe locul al doilea, se

situeaz varianta de r spuns conform c reia subiec ii ar trebui s refuze s dea

mit .

116

O parte semnificativ a popula iei (19%), apreciaz c este nevoie i de

schimbarea mentalit ilor i cre terea moralit ii (vezi Diagrama 34).

Diagrama 34

APRECIERI ASUPRA MODALIT ILOR DE IMPLICARE ACET ENILOR ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CORUP IEI

36,3

24,9

19,0

4,6

3,6

3,1

0,4

3,2

4,9

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0

sa sesizeze actele de coruptie autoritatilor

sa nu ofere mita

schimbarea mentalitatilor si cresterea moralitatii

sa se informeze

sa se organizeze

sa sesizeze actele de corupt ie presei

altele

nu exsita modalitati prin care sa se implice

NS/NR

Remarc m procentul foarte mic al cet enilor care consider c nu

exist modalit i prin care s se implice direct în lupta împotriva corup iei

(3%).

Opinia subiec ilor privind modul în care cet enii ar putea s se implice

activ în lupta împotriva corup iei difer în func ie de variabilele socio-

demografice astfel:

1. Subiec ii de sex masculin apreciaz c ar trebui prezentate actele de

corup ie în mass media. Femeile î i exprim în propor ii mai mari,

comparativ cu b rba ii, op iunea pentru variantele de r spuns care presupun

informarea i schimbarea mentalit ilor. Sesizarea actelor de corup ie,

neimplicarea în ac iuni de dare de mit i organizarea de comisii locale,

117

forumuri etc sunt variante c tre care se îndreapt atât op iunile subiec ilor de

sex masculin, cât i de sex feminin.

2. Analiza r spunsurilor în func ie de vârst relev faptul c pe m sur

ce cre te vârsta subiec ilor, cre te i num rul celor care opteaz pentru

variantele de r spuns: sesizeze actele de corup ie autorit ilor, se

organizeze, sau sesizeze actele de corup ie presei. Pe de alt parte, subiec ii

cu vârsta situat în intervalul 35-54 de ani consider , într-o propor ie mai

mare decât celelalte categorii de subiec i, c ar trebui ca popula ia s nu ofere

mit sau s i schimbe mentalit ile.

3. În general nu exist mari diferen e între op iunile subiec ilor fa de

modalit ile de ac iune împotriva corup iei, în raport cu variabila nivel de

instruc ie. Totu i, trebuie s remarc m faptul c pe m sur ce cre te nivelul de

instruc ie, scade procentul subiec ilor care consider c actele de corup ie

trebuie reclamate autorit ilor. De asemenea, pe m sur ce cre te nivelul de

instruc ie cre te i procentul subiec ilor care apreciaz ca fiind necesar o

schimbare a mentalit ilor.

4. Persoanele inactive apreciaz într-o m sur mai mare c ar trebui ca

popula ia s sesizeze actele de corup ie, în timp ce persoanele active apreciaz

schimbarea mentalit ilor ar fi o modalitate eficient de implicare a

cet enilor în lupta anticorup ie. Nu exist deosebiri între op iunile subiec ilor

fa de celelalte variante de r spuns, altfel spus atât persoanele active, cât i

cele inactive apreciaz în egal m sur c popula ia nu ar trebui s dea mit ,

ar trebui s se informeze, s se organizeze sau s sesizeze actele de corup ie.

5. Remarc m tendin a ca pe m sur ce scade nivelul statutului

ocupa ional, cre te procentul subiec ilor care opteaz pentru varianta de

spuns care presupune sesizarea actelor de corup ie. Tendin a se schimb în

cazul variantelor care precizeaz c popula ia ar trebui s ac ioneze în sensul

schimb rii mentalit ilor i s se informeze despre drepturile lor.

118

6.Subiec ii din mediul urban consider c schimbarea mentalit ilor,

sesizarea actelor de corup ie, i prezentarea actelor de corup ie în pres

reprezint modalit ile de implicare în lupta anticorup ie cele mai eficiente

pentru popula ia din localitatea de reziden . În schimb, popula ia din mediul

rural apreciaz c informarea cet enilor privind drepturile lor i organizarea

cet enilor sunt cele mai sigure modalit i de interven ie în lupta anticorup ie.

În cazul celorlalte variante de r spuns nu se înregistreaz deosebiri între

op iunile subiec ilor din mediul rural i urban.

119

CAP. VIII. APRECIERI PRIVIND PROBLEMELE EXISTENTE ÎN

REALIZAREA ACTULUI DE JUSTI IE

În privin a principalelor probleme care afecteaz realizarea actului de

justi ie, se poate observa c popula ia investigat plaseaz coruperea

judec torilor i procurorilor pe primul plan (78%), urmat de durata mare a

proceselor (74,3%) i de legile care permit multiple interpret ri (72,3%).

Diagrama 35

EVALUAREA VULNERABILIT ILOR ACTULUI DE JUSTI IE

31.7

63

74.3

35.8

72.3

71

78

57.3

23.9

13.2

11.2

12.9

8.8

24.6

43.7

50.4

37.3

43.4

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

In domeniul pregat irii profesionale a judecatorilor

In domeniul independentei profesionale ajudecatorilor

Numarul mare de dosare

Durata mare a proceselor

Lipsa echipamentului informatic

Legi care dau nastere la interpretari multiple

T raficul de influenta exercitat de avocati pe langajudecatori si procurori

Coruperea unor judecatori si procurori

Lipsa de interes a unor judecatori si procurori

Nu

Da

120

De asemenea, traficul de influen exercitat de c tre avoca i pe lâng

judec tori i procurori (71%), cât i num rul mare de dosare (63%) sunt

considerate de c tre subiec i a fi puncte vulnerabile în realizarea actului de

justi ie.

La polul opus se afl preg tirea profesional a judec torilor, care este

considerat drept cauz a ineficien ei actului de justi ie doar în propor ie de

31,7%, precum i lipsa echipamentului informatic (35,8%) (vezi Diagrama

35).

Opiniile popula iei privind problemele care afecteaz calitatea actului de

justi ie sunt influen ate de variabilele socio-demografice astfel:

Coruperea judec torilor i procurorilor

1. Aceast problem este identificat atât de femei, cât i de b rba i ca

fiind una din cele mai mari vulnerabilit i ale sistemului de justi ie care

afecteaz calitatea actului de justi ie (aproximativ 78% dintre fiecare din cele

dou categorii de subiec i).

2. Tinerii i adul ii apreciaz în propor ii asem toare c actele de

corup ie comise de judec tori i procurori reprezint o problem care

afecteaz sistemul de justi ie din România (fiecare categorie aproximativ

80%). De i procentul subiec ilor cu vârsta peste 55 de ani care au aceea i

opinie este mai mic, diferen a procentual nu ne îndrept te s afirm m c

aceast categorie de subiec i are alt op iune (74,8%).

3. Subiec ii cu un nivel de instruc ie mediu i superior consider în

propor ii mai mari decât subiec ii cu un nivel de instruc ie sc zut c actele de

corup ie s vâr ite de procurori i judec tori afecteaz calitatea actului de

justi ie (nivel de instruc ie sc zut – 70,7%, nivel de instruc ie mediu – 82,1%,

nivel de instruc ie superior – 79,8%).

121

4. Persoanele active i inactive consider , în propor ii asem toare, c

actele de corup ie s vâr ite de procurori i judec tori reprezint o problem

care afecteaz sistemul de justi ie (activi – 79%, inactivi – 77,7%).

5. De i diferen ele procentuale între op iunile exprimate de subiec i în

raport cu nivelul statutului ocupa ional nu sunt mari, totu i putem observa

tendin a diminu rii procentului de subiec i care apreciaz c actele de corup ie

comise de procurori i judec tori afecteaz actul de justi ie, pe m sur ce

scade nivelul statutului ocupa ional (statut ocupa ional superior – 82,4%,

statut ocupa ional mediu – 80,7%, statut ocupa ional sc zut – 77,4%).

6. Persoanele care au domiciliul în mediul urban tind s considere c actele

de corup ie s vâr ite de procurori i judec tori constituie o problem a

sistemului de justi ie într-o propor ie mai mare (79,9%), decât persoanele din

mediul rural (75,6%).

Durata mare a proceselor

1. Nu exist diferen e între b rba i i femei atunci când este vorba despre

opinia lor fa de modul în care afecteaz calitatea actului de justi ie durata

mare a proceselor (b rba i – 76,5%, femei – 72,5%).

2. Adul ii opteaz pentru aceast variant de r spuns într-o propor ie mai

mare (77,6%), decât tinerii (75,4%) sau vârstnicii (70,2%).

3. Pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie al subiec ilor, cre te i

procentul celor care apreciaz c durata mare a proceselor afecteaz calitatea

actului de justi ie (nivel de instruc ie sc zut – 67,4%, nivel de instruc ie mediu

– 77,3%, nivel de instruc ie superior – 80,6%).

4. Procentul persoanelor active care consider c actul de justi ie este

afectat de durata mare a proceselor este mai mare decât cel al persoanelor

inactive care au aceea i opinie (active – 79%, inactive – 71,9%).

122

5. Subiec ii cu un statut ocupa ional superior tind s aprecieze c durata

proceselor constituie o problem a sistemului de justi ie într-o m sur mai

mare (85,3%), decât subiec ii care au un statut ocupa ional mediu (80,7%) sau

inferior (73,1%).

6. Persoanele din mediul urban care opteaz pentru aceast variant de

spuns sunt mai numeroase (80,4%), decât cele din mediul rural (67,2%).

Legile care permit multiple interpret ri

1. B rba ii apreciaz într-o m sur mai mare, decât femeile, c aceast

variant de r spuns face trimitere la una din cele mai importante probleme ale

sistemului de justi ie (b rba i – 76,3%, femei – 68,8%).

2. Tinerii (73,1%) i adul ii (76,4%) reprezint categoriile de persoane care

consider posibilitatea interpret rii diferite a legilor o problem , comparativ

cu vârstnicii (67,7%).

3. Marea majoritate a persoanele cu studii superioare consider c

posibilitatea interpret rii legilor constituie o problem care afecteaz actul de

justi ie. De altfel, putem observa c pe m sur ce cre te nivelul de instruc ie ,

cre te i procentul subiec ilor care au aceast opinie (nivel de instruc ie sc zut

– 56,4%, nivel de instruc ie mediu – 77,3%, nivel de instruc ie superior –

93,8%).

4. Persoanele active care opteaz pentru aceast variant de r spuns sunt

mai numeroase, decât persoanele inactive care au aceea i opinie (activi –

76,1%, inactivi – 69%).

5. În raport cu variabila statut ocupa ional, remarc m faptul c pe m sur

ce cre te nivelul statutului ocupa ional cre te i procentul subiec ilor care

apreciaz c legile care pot genera interpret ri multiple constituie o problem

a sistemului de justi ie din România (statut ocupa ional sc zut – 69,4%, statut

ocupa ional mediu – 77,1%, statut ocupa ional superior – 90,2%).

123

6. Subiec ii cu domiciliul în mediul urban apreciaz într-o propor ie mai

mare, decât cei din mediul rural, c interpret rile multiple ale legilor

constituie o problem a sistemului de justi ie (urban – 81%, rural 62,2%)

124

CONCLUZII

Sondajul de opinie realizat de c tre institu iile implicate în proiect a

eviden iat o serie de aspecte referitoare la modul în care popula ia investigat

percepe: originea i evolu ia fenomenului corup iei, cauzele i consecin ele,

factorii care favorizeaz actele de corup ie în general i cele de corup ie din

Ministerul Administra iei i Internelor, în special, experien a personal ,

eficien a institu iilor implicate în lupta anticorup ie, disponibilitatea cet enilor

de a se implica în ac iuni de prevenirea corup iei.

Originea fenomenului corup iei este asociat de c tre popula ia

investigat mai degrab cu perioada de tranzi ie, decât cu cea a comunismului

sau a capitalismului.

Corup ia continu s reprezinte o problem social grav pentru

majoritatea popula iei, îns rezultatele înregistrate demonstreaz c este

surclasat de c tre cie i pre urile mari. Opiniile subiec ilor privind nivelul

corup iei în decursul anului 2006, comparativ cu anul trecut, se distribuie astfel

încât putem sesiza constituirea a dou categorii de subiec i: una care apreciaz

nivelul corup iei a fost mai degrab constant (41,6%), i a doua care

apreciaz c nivelul corup iei a crescut (31,6%). În ceea ce prive te a tept rile

popula iei privind evolu ia în viitor a fenomenului corup iei din România,

aproximativ jum tate din subiec ii intervieva i sunt optimi ti i apreciaz c

nivelul corup iei va sc dea.

Guvernul, Parlamentul i spitalele reprezint institu iile cele mai afectate

de corup ie în opinia popula iei investigate. De asemenea, institu iile ce in de

domeniul justi iei (Instan ele de judecat , Ministerul justi iei, parchetele) i

unele direc ii i servicii din Ministerul Administra iei i Internelor (Serviciul

125

Pa apoarte, poli ia în general) sunt percepute ca fiind afectate de corup ie într-o

sur mai mare decât alte institu ii.

Rezultatele anchetei eviden iaz o coresponden între modul în care

popula ia percepe corup ia la nivel institu ional i la nivelul categoriilor socio-

profesionale care î i desf oar activitatea în cadrul acestora. Politicienii

reprezint , în opinia popula iei, categoria de persoane cea mai corupt , fie c

este vorba despre parlamentari, fie c este vorba despre membri ai guvernului

sau ai administra iei publice locale. Pozi ia imediat urm toare este ocupat de

medici, o parte important a popula iei considerând c aceast categorie socio-

profesional este afectat de corup ie în mare m sur .

Birocra ia prea mare i implicarea unor politicieni în lumea afacerilor

constituie elemente care favorizeaz în mare i foarte mare m sur corup ia.

Dintre posibilele consecin e ale corup iei popula ia apreciaz ca fiind cele mai

importante: îmbog irea f munc a unor persoane, cirea popula iei,

sc derea prestigiului legii i cre terea criminalit ii.

În ceea ce prive te factorii favorizan i ai corup iei la nivelul Ministerului

Administra iei i Internelor, se deta eaz în urma analizei r spunsurilor

existen a unor cazuri de corup ie care nu au fost sanc ionate, neaplicarea

legilor de c tre institu iile care se ocup de sanc ionarea faptelor de corup ie i

atitudinea unor români care cred c oferind bani/cadouri pot ob ine un

tratament special.

Percep ia popula iei privind fenomenul corup iei se formeaz ca urmare a

prelucr rii unor informa ii mediate, ce provin în cea mai mare m sur din mass-

media i mai pu in din experien a direct a persoanelor intervievate.

Informa iile privind experien a personal legat de implicarea în unele

acte de corup ie sunt legate de institu iile unde subiec ii au avut de rezolvat

probleme în ultimul an. Institu iile cel mai frecvent men ionate de c tre subiec i

atunci când au recunoscut c au dat bani/cadouri pentru a li se rezolva

126

problemele au fost Comandamentul Pompierilor, Spitalul, Poli ia de Frontier ,

coala/Universitatea, Serviciul Pa apoarte MAI.

Motivul principal pentru care persoanele au dat bani cadouri invocat de

tre subiec i a fost acela c au sim it nevoia s ofere, de cele mai multe ori

pentru gr bi rezolvarea problemei. Exist îns i excep ii cu privire la

motiva ia i scopul pentru care au oferi i bani/cadouri, acestea inând de

specificul activit ii desf urate în institu ia respectiv (este i cazul persoanelor

care au dat aten ii pentru c î i doreau un tratament corect din partea cadrelor

sanitare).

Reducerea num rului actelor de corup ie din România, reprezint o

variant posibil doar pentru aproximativ dou cincimi din subiec i. Popula ia

României este mai degrab pesimist în acest sens, jum tate dintre persoanele

intervievate apreciaz c aceasta poate fi redus doar în mic i foarte mic

sur . M surile considerate a fi necesare i eficiente în reducerea num rului

actelor de corup ie atât la nivelul societ ii române ti, cât i la nivelul

Ministerului Administra iei i Internelor, vizeaz aspecte precum: sanc ionarea

mai sever a persoanelor care s vâr esc acte de corup ie, aplicarea corect a

legisla iei în vigoare i îmbun irea legisla iei.

Popula ia investigat a avut posibilitatea de a evalua eficien a unor

institu ii din România în func ie de modul în care acestea au reu it s se

implice în lupta anticorup ie. Institu iile cele mai eficiente în lupta împotriva

corup iei sunt: Direc ia Na ional Anticorup ie, mass - media i Direc ia

General Anticorup ie.

Printre institu iile incluse de noi au figurat i patru institu ii din cadrul

sistemului de justi ie: Ministerul Justi iei, instan ele de judecat , parchetele i

Direc ia Na ional Anticorup ie (fostul PNA). Rezultatele arat c doar DNA-

ul a reu it s ob in un procent semnificativ din totalul op iunilor (52%)

exprimate de c tre subiec i. De altfel, aceast structur a fost perceput i ca

127

fiind implicat în instrumentarea cazurilor de „mare corup ie” într-un procent

asem tor (55,9%). Referitor la celelalte trei institu ii putem observa c ,

Ministerul Justi iei este apreciat ca fiind eficient în lupta împotriva corup iei

de c tre o cincime dintre subiec i, iar instan ele i parchetele doar de

aproximativ 10% dintre subiec i, fiecare în parte.

Popula ia investigat apreciaz , în marea ei majoritate, c trebuie s se

implice direct în lupta împotriva corup iei. De asemenea, prin r spunsurile

date la întreb rile referitoare la modalit ile de implicare, cet enii consider

exist modalit i concrete de implicare, iar cea mai bun dintre acestea

mâne sesizarea actelor de corup ie autorit ilor care au competen în

cazurile de corup ie. Întreba i direct dac , pân în prezent, au sesizat acte de

corup ie, subiec ii recunosc c au fost pu in activi i nu au sesizat actele de

corup ie. Printre motivele invocate pentru lipsa de implicare s-au num rat

spunsuri precum : nu m-am gândit i mi-a fost team . Cât despre implicarea

cet enilor în sesizarea actelor de corup ie s vâr ite de c tre lucr tori din

cadrul Ministerului Administra iei i Internelor, pu i în situa ia de a- i

exprima la modul ipotetic op iunea privind modalit ile de implicare, subiec ii

aleg s sesizeze Direc ia General Anticorup ie din cadrul MAI.

128

ANEXE

129

ANEXA I

Localitatea ................................................... Jude ul ................................................

Tipul localit ii 1. urban 2. rural

CHESTIONAR CORUP IE

A. Percep ia gravit ii corup ieiQ1. Pentru început, v-a ruga s evalua i gravitatea urm toarelor probleme cu care se confruntîn prezent România BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

Foarte grav Grav Pu in grav Deloc grav N /NR

cia 1 2 3 4 99Pre urile mari 1 2 3 4 99Lipsa locurilor de munc 1 2 3 4 99Calitatea proast a serviciilor publice 1 2 3 4 99Birocra ia prea mare 1 2 3 4 99Lipsa locuin elor 1 2 3 4 99Corup ia 1 2 3 4 99Infrac iunile 1 2 3 4 99Lipsa unei bune conduceri politice 1 2 3 4 99Justi ia nedreapt /p rtinitoare 1 2 3 4 99Lipsa de moralitate din societatea româneasc 1 2 3 4 99Sustragerea prin mijloace ilegale de la plata impozitelor 1 2 3 4 99Altele (care)? ................................................................. 1 2 3 4 99

Bun ziua! M numesc ... i vin din partea unor institutute care realizeaz o cercetare cuprivire la corup ia din România. Pentru a discuta aceast problem , dvs. a i fost ales laîntâmplare. V garant m c în afar de noi nimeni nu va ti ce r spunsuri a i dat laîntreb rile din chestionar.

B. Gradul de r spândire a corup iei în RomâniaQ2. În opinia dvs., cât de mare crede i c este, în prezent, nivelul corup iei în ... BIFA I UNSINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

Foarte mare Mare Mic Foarte mic Nu exist corup ie N /NRRomânia 1 2 3 4 5 99

Localitatea dvs. 1 2 3 4 5 99Institu ia în care lucra i (sau a i lucrat) 1 2 3 4 5 99Q3. Comparativ cu anul trecut, considera i c în prezent nivelul corup iei: BIFA I UN SINGUR

SPUNS1. a crescut 2. a r mas constant 3. a sc zut 99. N /NR

Q4. În urm torii ani v a tepta i ca nivelul corup iei în România: BIFA I UN SINGUR R SPUNS1. s scad 2. s r mân constant 3. s creasc 99. N /NR

Q5. Considera i c în România: (Arat Lista 1) BIFA I UN SINGUR R SPUNSCorup ia exist mai ales în rândul politicienilor 1Corup ia exist mai ales în rândul micilor func ionari 2Corup ia exist mai ales în rândul oamenilor de afaceri 3Corup ia exist mai ales în rândul judec torilor 4Corup ia exist mai ales în rândul procurorilor 5Corup ia exist mai ales în rândul func ionarilor din cadrul MAICorup ia exist mai ales în rândul avoca ilor 6Corup ia s-a generalizat 7Nu exist corup ie 8

/NR 99

Q6. Dup p rerea dvs., cât de mare crede i c este, în prezent, nivelul corup iei în urm toareleinstitu ii? (Arat Lista 2) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

Foarte mare Mare Mic Foarte mic Deloc N /NRGuvern 1 2 3 4 5 99Parlament 1 2 3 4 5 99Pre edin ie 1 2 3 4 5 99Administra ie public local 1 2 3 4 5 99Armat 1 2 3 4 5 99Poli ie 1 2 3 4 5 99Ministerul Justi iei 1 2 3 4 5 99Parchete 1 2 3 4 5 99Instan e de judecat 1 2 3 4 5 99Avocatur 1 2 3 4 5 99Notariate 1 2 3 4 5 99Poli ia de frontier 1 2 3 4 5 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 3 4 5 99Firme private 1 2 3 4 5 99

tate 1 2 3 4 5 99Înv mânt 1 2 3 4 5 99Serviciul Pa apoarte din MAI 1 2 3 4 5 99Agen ia Na ional de Cadastru iPublicitate Imobiliar

1 2 3 4 5 99

Sindicate 1 2 3 4 5 99ONG-uri 1 2 3 4 5 99Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 5 99Mass- media (pres , radio, televiziune) 1 2 3 4 5 99Jandarmerie 1 2 3 4 5 99Garda Financiar 1 2 3 4 5 99Administra ii financiare 1 2 3 4 5 99Direc ia Permise de Conducere i 1 2 3 4 5 99

131

Înmatricul ri AutoOficiile For ei de Munc 1 2 3 4 5 99Regii Autonome 1 2 3 4 5 99Altele (care)? ................... 1 2 3 4 5 99

Q7. În ce m sur considera i c sunt corupte urm toarele categorii de persoane? (Arat Lista3) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

În foartemare

sur

În maresur

În micsur

În foartemic

sur

Nu suntcorup i

/NR

Mini tri 1 2 3 4 5 99Parlamentari 1 2 3 4 5 99Primari/Prefec i 1 2 3 4 5 99Poli ti 1 2 3 4 5 99Procurori 1 2 3 4 5 99Judec tori 1 2 3 4 5 99Avoca i 1 2 3 4 5 99Executori judec tore ti 1 2 3 4 5 99Notari 1 2 3 4 5 99Poli ti de frontier 1 2 3 4 5 99Pompieri 1 2 3 4 5 99Medici 1 2 3 4 5 99Profesori 1 2 3 4 5 99Jandarmi 1 2 3 4 5 99Jurnali ti 1 2 3 4 5 99Comisari Garda Financiar 1 2 3 4 5 99Oameni de afaceri 1 2 3 4 5 99Lucr tori de la pa apoarte 1 2 3 4 5 99Func ionari de la Cadastru 1 2 3 4 5 99Func ionari administra ia financiar 1 2 3 4 5 99Func ionari oficii de munc 1 2 3 4 5 99Lucr tori de la Direc ia Permise deConducere i Înmatricul ri Auto

1 2 3 4 5 99

Func ionari vamali 1 2 3 4 5 99Func ionari regii autonome 1 2 3 4 5 99Al ii (care)? ................... 1 2 3 4 5 99

C. Cauzele i consecin ele corup iei în RomâniaQ8. În ce m sur , în opinia dvs. urm torii factori favorizeaz actele de corup ie? (Arat Lista 4)BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

În foartemare

sur

În maresur

În micsur

În foartemic

sur

Deloc /NR

Nivelul sc zut al salariilor celor care lucreaz în sectorulpublic

1 2 3 4 5 99

Nivelul ridicat al taxelor i impozitelor 1 2 3 4 5 99Birocra ia prea mare 1 2 3 4 5 99Pasivitatea procurorilor 1 2 3 4 5 99Interven ia politicului în administra ia public 1 2 3 4 5 99Absen a unor sanc iuni sau pedepse mai severe pt. vinova i 1 2 3 4 5 99Lipsa controalelor administrative sau financiare 1 2 3 4 5 99Incoeren a legisla iei, fapt ce permite diverse interpret ri 1 2 3 4 5 99Neaplicarea legilor de c tre institu iile care ar trebui s seocupe de sanc ionarea faptelor de corup ie

1 2 3 4 5 99

Implicarea unor politicieni în lumea afacerilor 1 2 3 4 5 99Neimplicarea direct a cet enilor în lupta împotrivacorup iei

1 2 3 4 5 99

Imoralitatea oamenilor 1 2 3 4 5 99

132

Exemplul oferit de al ii 1 2 3 4 5 99Atitudinea unor români care cred c oferind bani/cadouriob in în schimb un tratament special din partea unorfunc ionari, medici etc.

1 2 3 4 5 99

Toleran a societ ii fa de corup ie 1 2 3 4 5 99Altele (care)? 1 2 3 4 5 99

Q9. În ce m sur , în opinia dvs. urm torii factori favorizeaz actele de corup ie înMinisterul Administra iei i Internelor? (Arat Lista 5) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARERÂND

În foartemare

sur

În maresur

În micsur

În foartemic

sur

Deloc /NR

Cazuri de corup ie care nu au fost sanc ionate 1 2 3 4 5 99Nivelul sc zut al salariilor celor care lucreaz în MAI 1 2 3 4 5 99Interven ia politicului 1 2 3 4 5 99Incoeren a legisla iei, fapt ce permite diverse interpret ri 1 2 3 4 5 99Neaplicarea legilor de c tre institu iile care ar trebui s seocupe de sanc ionarea faptelor de corup ie

1 2 3 4 5 99

Selec ia inadecvat a cadrelor 1 2 3 4 5 99Slaba informare a cet enilor privind drepturile lor înraport cu autorit ile

1 2 3 4 5 99

Slaba informare a cet enilor privind obliga iile lucr torilorMAI

1 2 3 4 5 99

Atitudinea unor români care cred c oferind bani/cadouriob in în schimb un tratament special

1 2 3 4 5 99

Altele (care)?....................................................... 1 2 3 4 5 99

Q10. În opinia dvs., corup ia din România a ap rut i se manifest mai ales: BIFA I UNSINGUR R SPUNS

1. înperioada

comunist

2. înperioada de

tranzi ie

3. ca o tr turpermanent a mentalit ilor

române ti

4. ca fiindspecific

capitalismului

5. altele (care)?......................

99. N /NR

Q11. Dup p rerea dvs., în ce m sur corup ia conduce la urm toarele efecte negative: (Arat Lista6) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

În foartemare

sur

În maresur

În micsur

În foartemic

sur

Deloc N /NR

Îmbog irea f munc a unor persoane 1 2 3 4 5 99cirea popula iei 1 2 3 4 5 99

Sc derea calit ii serviciilor publice 1 2 3 4 5 99Cre terea imoralit ii 1 2 3 4 5 99Cre terea criminalit ii 1 2 3 4 5 99Încetinirea ritmului de dezvoltare a economiei 1 2 3 4 5 99Sc derea prestigiului legii, implicit aautorit ilor care aplic legea

1 2 3 4 5 99

Amenin area siguran ei na ionale 1 2 3 4 5 99Demoralizarea cet enilor cinsti i 1 2 3 4 5 99Lipsa de credibilitate a celor afla i la putere 1 2 3 4 5 99Altele (care)? ....................................... 1 2 3 4 5 99

133

D. Experien a personalQ12. Care sunt cele mai importante surse de informare privind cazurile de corup ie?(NOTA I PRIMELE TREI R SPUNSURI DATE DE SUBIEC I)

experien apersonal

observa iiledirecte

rude, prieteni,persoane apropiate

ziare televiziune radio alt surs(care)? .

/NR

1 2 3 4 5 6 7 99

Q13. În ultimul an a i fost nevoit s rezolva i o problem la ... BIFA I UN SINGUR R SPUNSPE FIECARE RÂND

DA NU NS/NR

Prim rie/Prefectur /Consilii Jude ene 1 2 99Judec torie/Tribunal 1 2 99Poli ie 1 2 99Armat 1 2 99Poli ie de frontier 1 2 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 99Spital/Policlinic 1 2 99Jandarmerie 1 2 99Direc ia Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto 1 2 99

coal /Universitate 1 2 99Locul de munc 1 2 99Comandamentul Pompierilor 1 2 99Administra ia financiar 1 2 99Serviciile Pa apoarte din MAI 1 2 99Agen ia Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliar 1 2 99Serviciile care presteaz activit i pentru public (telefoane, ap , gaze,electricitate)

1 2 99

Altele (care)? ............................................. 1 2 99Q14. În ultimul an i dat în plus bani sau cadouri? BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARERÂND

DA NU NC N /NRPrim rie/Prefectur /Consilii Jude ene 1 2 98 99Judec torie/Tribunal 1 2 98 99Poli ie 1 2 98 99Armat 1 2 98 99Poli ie de frontier 1 2 98 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 98 99Spital/Policlinic 1 2 98 99Jandarmerie 1 2 98 99Direc ia Permise de Conducere i Înmatricul ri Auto 1 2 98 99

coal /Universitate 1 2 98 99Locul de munc 1 2 98 99Comandamentul Pompierilor 1 2 98 99Administra ia financiar 1 2 98 99Serviciile Pa apoarte din MAI 1 2 98 99Agen ia Na ional de Cadastru i Publicitate Imobiliar 1 2 98 99Serviciile care presteaz activit i pentru public (telefoane, ap , gaze,electricitate)

1 2 98 99

Altele (care)? ............................................. 1 2 98 99

Q15. Care a fost motivul principal pentru care a i oferit bani sau cadouri la ? BIFA I UNSINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND (Arat Lista 7)

Persoanarespectiv acerut sau a

Am sim itnevoia s îi

ofer

tiam de laînceput ce icui trebuie

Toat lumeaprocedeaz

astfel

NC N /NR

134

sugerat datPrim rie/Prefectur /Consilii Jude ene 1 2 3 4 98 99Judec torie/Tribunal 1 2 3 4 98 99Poli ie 1 2 3 4 98 99Armat 1 2 3 4 98 99Poli ie de frontier 1 2 3 4 98 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 3 4 98 99Spital/Policlinic 1 2 3 4 98 99Jandarmerie 1 2 3 4 98 99Direc ia Permise de Conducere iÎnmatricul ri Auto

1 2 3 4 98 99

coal /Universitate 1 2 3 4 98 99Locul de munc 1 2 3 4 98 99Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 98 99Administra ia financiar 1 2 3 4 98 99Serviciile Pa apoarte din MAI 1 2 3 4 98 99Agen ia Na ional de Cadastru iPublicitate Imobiliar

1 2 3 4 98 99

Serviciile care presteaz activit i pentrupublic (telefoane, ap , gaze, electricitate)

1 2 3 4 98 99

Altele (care)? ..................................... 1 2 3 4 98 99

Q16. În ce scop a i oferit bani sau cadouri la (Arat Lista 8) BIFA I UN SINGUR R SPUNSPE FIECARE RÂND

Pentru a masigura c voi fitratat corect de

persoanaîns rcinat s -

mi rezolveproblema

Pentru agr bi

rezolvarea

problemei

Pentru aevita o

sanc iune(de

exempluplata uneiamenzi)

Pentru a-miexprima

recuno tin afata de acea

persoana

Pentru ca se

obi nuie te

NC N /NR

Prim rie/Prefectur /ConsiliiJude ene

1 2 3 4 5 98 99

Judec torie/Tribunal 1 2 3 4 5 98 99Poli ie 1 2 3 4 5 98 99Armat 1 2 3 4 5 98 99Poli ie de frontier 1 2 3 4 5 98 99Autoritatea Na ional a V milor 1 2 3 4 5 98 99Spital/Policlinic 1 2 3 4 5 98 99Jandarmerie 1 2 3 4 5 98 99Direc ia Permise de Conducerei Înmatricul ri Auto

1 2 3 4 5 98 99

coal /Universitate 1 2 3 4 5 98 99Locul de munc 1 2 3 4 5 98 99Comandamentul pompierilor 1 2 3 4 5 98 99Administra ia financiar 1 2 3 4 5 98 99Serviciile Pa apoarte din MAI 1 2 3 4 5 98 99Agen ia Na ional de Cadastrui Publicitate Imobiliar

1 2 3 4 5 98 99

Serviciile care presteazactivit i pentru public(telefoane, ap , gaze,electricitate)

1 2 3 4 5 98 99

Altele (care)? .................... 1 2 3 4 5 98 99

Q17. Crede i c cet enii ar trebui s se implice în lupta împotriva corup iei? BIFA I UNSINGUR R SPUNS

1. În foarte mare 2. În mare m sur 3. În mic m sur 4. În foarte mic 5. Deloc 99.

135

sur sur /NR

Q18. Dvs. personal a i adus pân în prezent în aten ia autorit ilor vreun caz de corup ie?BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. da 2. nu 98. nu a fost cazul 99. N /NR

Q19. Dac NU de ce nu a i f cut-o? BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. nu m-amgândit

2. m-am gândit dar nu am tiutunde s fac reclama ia

3. m-am gândit darmi-a fost team

4. altceva 99. N /NR

Q20. Dvs. personal ce a i face dac a i avea cuno tin despre un caz de corup ie s vâr it detre un lucr tor MAI? BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. A informa conducerea MAI2. A informa Direc ia General Anticorup ie3. A informa o alt institu ie specializat4. A prezenta cazul în mass media5. Nu a lua nicio ini iativ99. NS/NR

Q21. Pentru cei care au ales varianta 5 la Q20 V rug m s preciza i care sunt motivelepentru care nu a i lua nicio ini iativ ? BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. nu e problemamea

2. consider c este inutil 3. mi-ar fi team 4. altceva 99. N /NR

E. Atitudini fa de corup ieQ22. Dac a i avea o func ie de conducere, iar o rud apropiat v-ar ruga sa interveni ipentru a-i rezolva o problem , a i accepta? BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. da 2. nu 3. depinde de situa ie 99. N /NR

Q23. Care dintre urm toarele persoane sunt în opinia dvs. de condamnat i care nu? (AratLista 9) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

Condamnabil înmare m sur

Condamnabil înmic m sur

Deloccondamnabil

/NR

Medicul care prime te bani sau cadouri de la bolnavi 1 2 3 99rintele care ofer cadouri profesorilor pentru a da note mari copiilor lui 1 2 3 99

Persoana care d bani pentru a gr bi eliberarea unor acte/autoriza ii etc 1 2 3 99Patronul unei firme care ofer bani sau cadouri pentru a sc pa de plataunor taxe sau impozite

1 2 3 99

Persoana care î i folose te rela iile pentru a avansa în func ie 1 2 3 99Persoana care se folose te de func ia public pe care o are pentru aface avere

1 2 3 99

Persoana care ofer bani pentru a sc pa de o sanc iunecontraven ional / penal

1 2 3 99

Persoana care solicit beneficii i ajutoare nemeritate de la institu iilestatului

1 2 3 99

Persoana care influen eaz în interes personal sau al unui apropiatcontractele de achizi ii publice

1 2 3 99

Altele (care)? ..................................................... 1 2 3 99

Q24. Dac un func ionar accept o aten ie de la o persoan pentru a-i rezolva favorabil oproblem , pe cine considera i mai vinovat? BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. pe cel care ofer aten ia 2. pe cel care o prime te 3. pe ambii, în egal m sur 99. N /NR

Q25. În ce m sur considera i c anumi i oameni au prosperat dup 1989 prin ... (Arat Lista10) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

În foarte maresur

În maresur

În micsur

În foartemic m sur

Deloc N /NR

136

Munc cinstit 1 2 3 4 5 99ans / noroc 1 2 3 4 5 99

Afaceri ilicite 1 2 3 4 5 99Pile i rela ii 1 2 3 4 5 99Trafic de influen 1 2 3 4 5 99Mit 1 2 3 4 5 99Implicare în politic 1 2 3 4 5 99Neplata impozitelor i taxelor 1 2 3 4 5 99Altele (care)? ......................... 1 2 3 4 5 99

F. Percep ia eficien ei m surilor de prevenire i combatere a corup ieiQ26. Considera i c în România corup ia poate fi redus ... BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. în foartemare m sur

2. în maresur

3. într-o micsur

4. în foarte micsur

5. deloc 99. N /NR

Q27. Care sunt în opinia dvs. cele mai eficiente institu ii care lupt împotriva corup iei?(Arat Lista 11) ALEGE I MAXIMUM TREI VARIANTE DE R SPUNS.

ONG-urile/societatea civil (cet enii) 1Mass media 2Ministerul Justi iei 3Instan ele de judecat 4Parchetele 5Direc ia Na ional Anticorup ie (Parchetul Na ional Anticorup ie) 6Direc ia General Anticorup ie din cadrul MAI 7Poli ia 8Parlamentul 9Pre edin ia 10Guvernul 11Altele ........................................................................... 12

/NR 99

Q28. Cât de eficiente considera i c sunt m surile anti-corup ie luate pân în prezent deactualul Guvern al României? BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. eficiente 2. unele s-au dovedit a fi eficiente, altele nu 3. ineficiente 99. N /NR

Q29. Crede i c pân în prezent DNA (PNA) s-a ocupat de vreunul din cazurile care pot fiincluse în marea corup ie? (de exemplu, anchetarea unui ministru, a unui parlamentar sau altom politic)

1. Da 2. Nu 99. N /NR

Q30. În ce m sur crede i c se exercit presiuni asupra urm toarelor categorii de persoanepentru a influen a unele decizii: (Arat Lista 12) BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARERÂND

În foarte maresur

În maresur

În micsur

În foarte micsur

Deloc N /NR

Primari 1 2 3 4 5 99Poli ti 1 2 3 4 5 99Notari 1 2 3 4 5 99Avoca i 1 2 3 4 5 99Procurori 1 2 3 4 5 99Judec tori 1 2 3 4 5 99Executori judec tore ti 1 2 3 4 5 99Altele (care)? .................. 1 2 3 4 5 99

137

Q31. Din partea cui crede i c se exercit aceste presiuni? (Arat Lista 13) BIFA I UNSINGUR R SPUNS

Oamenilor politici (parlamentari, mini tri, oameni politici, cei afla i la putere) 1Persoanelor cu func ii de conducere ( efi, superiori, persoane sus-puse, persoane cu status social înalt) 2Autorit ilor (poli ti, procurori, judec tori) 3Func ionari din institu ii publice de la nivel central i local guvern, parlament, pre edin ie, prim rie, prefectur ) 4Oamenilor care au bani, influen i rela ii 5Oamenilor de afaceri 6Cunoscu ilor, rudelor, prietenilor 7Cei care au anumite interese (care urm resc s i rezolve anumite probleme, care au nevoie de aceleservicii)

8

Oamenilor de rând 9Din toate direc iile 10Altele (care)? ............................................................................ 11NS/NR 99

Q32. Dup p rerea dvs., unde crede i c apar principalele probleme în realizarea actului dejusti ie? BIFA I UN SINGUR R SPUNS PE FIECARE RÂND

Da Nu /NR

În domeniul preg tirii profesionale a judec torilor 1 2 99In domeniul independen ei profesionale a judec torilor 1 2 99Num rul mare de dosare 1 2 99Durata mare a proceselor 1 2 99Lipsa echipamentului informatic 1 2 99Legi care dau na tere interpret rilor multiple 1 2 99Traficul de influen exercitat de avoca i pe lâng judec tori iprocurori

1 2 99

Coruperea unor judec tori i procurori 1 2 99Lipsa de interes a judec torilor i procurorilor 1 2 99Altele (care)? ............................................................................ 1 2 99

Q33. Dup p rerea dvs., care ar fi cea mai urgent m sur care ar trebui luat pentru areduce corup ia? (Arat Lista 14) BIFA I UN SINGUR R SPUNS

Pedepsirea, sanc ionarea mai sever a celor corup i 1Adoptarea unor legi mai bune (mai severe, mai stricte, mai eficiente) 2Aplicarea corect i respectarea legilor deja existente 3Îmbun irea situa iei economice a rii 4Schimbarea celor care ocup func ii de conducere (inclusiv schimbarea Guvernului i a conducerii rii) 5Efectuarea unor controale mai dese asupra func ionarilor publici din partea efilor sau a autorit ilor 6Implicarea mai eficient în reducerea corup iei a institu iilor de control (poli ie, institu ii judiciare, PNA) 7Schimbarea mentalit ilor oamenilor (s fie mai cinsti i, mai corec i etc.) 8Altele (care?) ............................................................................................................................... 9NS/NR 99

Q34. Dup p rerea dvs., care ar fi cea mai eficient m sur care ar trebui luat pentru areduce corup ia în Ministerul Administra iei i Internelor? (Arat Lista 15) BIFA I UNSINGUR R SPUNS

Pedepsirea, sanc ionarea mai sever a celor corup i 1Adoptarea unor legi mai bune (mai severe, mai stricte, mai eficiente) 2Aplicarea corect i respectarea legilor deja existente 3Efectuarea unor controale mai dese din partea efilor sau a autorit ilor 4Cre terea salariilor personalului MAI 5

138

Prezentarea în mass media a cazurilor i sanc iunilor aplicate 6Altele (care?) 7NS/NR 99

Q35. Dvs. personal cât încredere ave i în eficien a m surilor adoptate de MAI pentrucombaterea corup iei în rândul angaja ilor s i? BIFA I UN SINGUR R SPUNS

1. foarte mareîncredere

2. mareîncredere

3. pu inîncredere

4. foarte pu inîncredere

5. deloc 99. N /NR

Q36. Care ar fi, in opinia dvs., modalit ile prin care cet enii din localitatea dvs. s-ar puteaimplica mai activ in lupta împotriva corup iei? (Arat Lista 16) BIFA I UN SINGUR

SPUNS

sesizeze actele de corup ie autorit ilor (s reclame, s denun e actele de corup ie i s colaboreze cuautorit ile în acest sens)

1

nu ofere mit (s nu încurajeze, s nu tolereze actele de corup ie) 2Prin schimbarea mentalit ilor i cre terea moralit ii (s fie ei în i corec i, cinsti i, s respecte legea) 3

se informeze în mod mai adecvat (s cunoasc legile, s i cunoasc drepturile) 4 se organizeze (s creeze comisii locale i jude ene, forumuri locale de lupt împotriva corup iei, activizarea

comunit ii etc.);5

sesizeze actele de corup ie presei; 6Altele (care?) ........................................................................................................................ 7Nu exist modalit i prin care s se implice; 8NS/NR 99

G. Date de identificareQ37. Sex:

1. masculin 2. feminin

Q38. Vârsta (în ani împlini i) ....................................................................

Q39. Ultima coal absolvit : BIFA I UN SINGUR R SPUNS

coal 1coal primar (1-4 clase) 2coal gimnazial (5 -8 clase) 3coal profesional 4

Liceu neterminat (9 - 10 clase) 5Liceu (9-12 clase) 6

coal post-liceal sau tehnic de mai tri 7Colegiu universitar 8Universitate 9Studii postuniversitare 10NR 99

Q40. În momentul de fa dvs. sunte i: BIFA I UN SINGUR R SPUNS

Patron, manager 1Inginer, medic, profesor etc (alte ocupa ii intelectuale) 2Tehnician sau maistru 3Func ionar în administra ie 4Lucr tor în servicii sau comer 5Agricultor 6Me te ugar sau mecanic 7

139

Muncitor necalificat 8Muncitor calificat 9Zilier 10Pensionar 11

omer 12Casnic 13Elev/student 14Altele (care)? ................................................... 15NR 99

Q41. Num r de membri în gospod rie:......................................................................................................... 99. N /NR

Q42. În luna trecut , care a fost cu aproxima ie suma total de bani ob inut de c tre to imembrii gospod riei dvs. incluzând salarii, dividende, chirii, vânz ri etc.?

.................................................................................. milioane lei 99. N /NR

MINISTERUL JUSTI IEI INSTITUTUL NA IONAL DE CRIMINOLOGIE · capitalismului 1. Corup ia a ap rut în...

Documents

Transcript of MINISTERUL JUSTI IEI INSTITUTUL NA IONAL DE CRIMINOLOGIE · capitalismului 1. Corup ia a ap rut în...