EI?ICH FITOMM

(}MffiL[)ENTI?U

S ONEO CEI?CETAIIE

ASUPI?A

llslt{0L0GtFt

M0|?ALEt

TRADUCERE DIN ENGIEZA DE

Bogdan Boghi,toi

llt #

CUPI?INS

(c) Orientarea te2auri2atoare........................................76(d) Orientarea mercantild. ......................7t1

(3). Orientarea productivi ............................ 92

(a) Caracteristici generale.. .....................92(b ) Drago st e a p ro du ctiv d ;i ghndir e a p r o ductiv d ....... 1116

(4). Orientiri in procesul de socia1i2are.............................'116

(5). Combinaiii ale diferitelor orientlri. .....120

IV. Problemele eticii umaniste..... .........................125

t. Egoism, iubire de sine gi interes personal..............................126

2. Congtiinfa morali gi apelul adresat omuluide intoarcere la sine.......... ..........1117

A. Congtiinfa morali autoritar[..... ..................'t/.9

B. Congtiinfa morali umanisti...... ...................1(i3

Plicere qi fericire ...............".........177

A. Pldcerea ca un criteriu de evaluare .............177

B. Tipuri de plicere .................... X{,7

C. Problema mijloacelor gi scopurilor ..............195

Credinla ca trisiturd de caracter... ...................201

Puterile morale ale omului .........2U,

A. Omul - bun sau riu?........ .....211r

B. Refulare gi productivitate..........:.... ..............229C. Caracter gi judecati moral[ ........................233

Etica: absolut vs. relativ,

universal vs. imanent sociaI............ ..................210

Problema morali contemporand................. ........................217

-)-

4.

5.

6.

V.

OMUL

PFNTIIU SINE$l

I Volum tradus in 2016 la Editura Trei (N. red.)"

CUVANT-INNNTE

Carteade fafi continue, din multe puncte de vedere,

volumul melrFuga delibertatel, in care am incercat se

analizez fuga omului modern de sine gi de proprialibertate; aici discut problemele eticii, normelor qi

valorilor, care conduclarcaLizarea sinelui uman $i a

potentialitifilor sale. Inevitabil, anumite idei din Fug a

delibertate sunt reluate in aceasti carte, qi, degi amincercat, pe cat de mult am putut, sa scurtez disculiilecare se suprapun, nu am reugit si Ie omit cu desivargire.in capitolul despre natura omeneasci gi caracter, discutsubiecte de caracterologie ce nu au fost abordate incartea mai veche, dar vorbesc doar pe scurt despre

problemele discutate acolo. Cititorul care dore$te sa aibe

o imagine completi a caracterologiei mele trebuie siciteasce ambele cirfi, chiar daci acest lucru nu e necesar

pentru infelegerea acestui volum.Multi cititori poate vor fi surprinqi de faptul ci un

psihanalist se ocupi de probleme de etici 9i mai ales ciimbrifiqeaziideeaci psihologia nu numai ci trebuie si

!l

demagte judecifile etice gregite, ci poate gi si intemeiezenorme de conduiti obiective gi valide. Aceasti poziEiecontrasteazi cu tendinta dominanti in psihologiamoderni, ce pune accentul pe ,,ajustare", nu pe ,,bine",plasindu-se in tabira relativismului etic. Experienfa meade psihanalist practicant mi-a confirmat convingerea ciproblemele etice nu pot fi lisate deoparte in studiul per-sonalitigii, nici din punct de vedere practic, gi nici dinpunct de vedere teoretic. Judecilile de valoare pe carele facem ne determini acflunile, iar de validitatea lordepinde senetatea mentali qi fericirea noastri. A punejudeci$Ie de valoare in rAndul diverselor ntionalizdnale dorinlelor incongtiente irafionale, chiar daci pot fiEi aga ceva, restrAnge gi distorsioneazi imaginea per-sonalitipi ca intreg. ln ultimi instanfi, newoza insigieste un simptom al egecului moral (insi ,,ajustarea" nue nicicum un simptom al desivirgirii morale). ln multecazuri, un simptom newotic exprimi un conflictmoral,iar succesul efortului terapeutic depinde de inlelegereagi soluEionarea problemei etice a persoanei.

Despir,tirea psihologiei de etici este de dati relativrecenti. Marii gAnditori umanigti din trecut, pe aleciroropere sebazeazi aceasti carte, erau filosofi qipsihologi; credinta lor era ci inlelegerea naturii umanegi ingelegerea valorilor gi normelor carssi-i guvernezeviala erau interdependente. Freud gi gcoala sa, pe dealti parte, degi au ayut o contribufie inestimabili laprogresul gAndirii etice, datoriti demontirii judecifilorde valoare irationale, au adoptat o pozifie relativisti cuprivire la valori, fapt ce a avut un impact negativ nu doarasupra dezvoltirii teoriei etice, dar gi asupra progresuluipsihologiei insegi"

Cea nnai importanti excepgie de la aceasti tendinfi inpsihanalizi este C.G. Jung. El a recunoscut ci psihologia .

gi psihiatria sunt strdns legate de problemele rnorale gi

tfI 3tY,',,,,,,.

filosofice ale omului. Cu toate ci recunoa$terea aceasta

e in sine foarte importanti, abordarea filosofici a luiJung a condus doarla o reaclie impotriva lui Freud, gi

nu la o psihologie inclinati spre filosofie care si meargidincolo de Freud. Pentru Jung, ,,incongtientul" 9i mitulau devenit noi surse de revelagie, ce aveau pretenlia de

a fi superioare gAndirii ra$onale din simplul motiv aloriginii lor nonrafonale. Puterea religiilor monoteisteoccidentale, ca gi cea a marilor religii ale Indiei 9i Chineiprovine din preocuparea pentru adevir gi din pretenfiafiecireia de a fi credinla adevirati. Degi aceasti con-

vingere di nagtere la o intoleranii fanatici fali de alte

religii, ea a sidit simultan in aderenlii gi oponenEii siirespectulpentru adevir. Admiralia sa eclectici pentruorice religie l-a ficut pe Jung si abandoneze ciutareaadevirului in teoria sa. Toate sistemele, toate miturile 9isimbolurile au o valoare egali pentru acesta, numai sifie nonmsonale. El e relativist cu privire la religie - iaraceasti abordare constituie partea negativi gi nu opusulrelativismului ra$onal, pe care il combate cu atAta

ardoare. Acest iraSonalism, fie ci e imbricat in termenipsihologici, filosofici, rasiali, fle politici, nu constituieun progres, ci e reacSonar. Egecul rafonalismului dinsecolele optsprezece gi nouisprezece nu s-a datoratcredinlei sale in rafune, ci obtuzitilii concepgiilor sale.

Gregelile unui ra$onalism unilateral nu pot fi indreptatede gi mai pufne rafiune, ci de mai multi, ca gi de o

ciutare neostoiti a adevirului - iar aici nu ne ajuti cu

nimic obscurantisrnul pseudoreligios.Psihologia nu poate fi rupti de flosofie, gi nici etica

de sociologie sau de econornie. Faptul ci am subliniatin aceasti carte problemele filosofice ale psihologiei nuinseamni ci am ajuns si cred ci factorii socioeconomicisunt mai pufin importanfi: aceasti abordare unilateralieste in iotregime dictati de forma de prezentare, 9i sper

'!'l

si public un altvolum de psihologie sociali care si se

concentreze asupra interacf,unii factorilor psihologicicu cei socioeconomici.

Poate pirea ci psihanalistul, care poate si observetenacitatea gi incipafinarea aspiraliilor iraponale, vatrebui si adopte o perspectivi pesimisti asupra capa-citifii omului de a se autoguvema gi de a se elibera dinrobia pasiunilor irafionale. Trebuie si mirturisesc faptulci in munca mea analitici am fost tot mai impresionatde fenomenul opus: de puterea aspirafiilor spre fericiregi sinitate, care fac parte din inzestrarea naturali aomului.,,Vindecarea" inseamni eliminarea obstacolelorce stau in calea realizinilor. Existi mai pufine motivesi ne mirim de existenfa a atAt de multor newotici, citde fenomenul atdt de multor oameni care sunt relativsinitogi, in ciuda influenlelor nefavorabile la care suntexpugi.

Pare oportuni o avertizare. Mulli oameni de aziagteapti de la ci4ile de psihologie si le ofere refetepentru ,,fericire" ori,,pace sufleteasci". Aceasti carte nucontine niciun astfel de sfat. Ea e o incercare teoreticide a clarifica problema eticii gi psihologiei; scopul siu e

mai degrabi de a-l face pe cititor si se autointeroghezedecAt si-l linigteasci.

Nu pot si exprim indeajuns de mult cAt de indatoratsunt prietenilor, colegilor gi discipolilor, care m-austimulat gi mi-au ficut sugestii ce m-au ajutat si scriuvolumul de fafi. Totugi, doresc si-mi exprim recuno$-tinfa mai ales fali de cei care au contribuit direct ladefinitivarea acestui volum. Neprefuit a fost mai ales aju-torul dlui Patrick Mullahy; el gi dr. Alfred Seidemann auficut un numir de sugestii stimulante, dar qi de criticireferitoare la temele filosofice abordate in carte. Suntfoarte indatorat profesorului David Riesman pentrumulte sugestii constructive gi dlui Donald Slesinger, care

17 llll,',,,,,*,

a contribuit mult la cursivitatea manuscrisului. Cel maimult sunt insi dator soliei mele, care m-a ajutat si-mirevizuiesc manuscrisul gi care a ficut multe sugestiiimportante referitoare la organizarea gi conlinutulcarfii; mai ales conceplia despre aspectele pozitive gi

negative ale orientirii neproductive e indatorati multsugestiilor sale.

Doresc si mulgumesc Ai editorilor revistelot PsychiatrygiAmerican SociologicalRotiew pentru permisiunea de afolosi in acest volum articolele mele ,,Egoism gi iubirede sine", ,,Credinla ca trisituri de caracter" gi ,,Originileindividuale gi sociale ale newozei".

'!3

I'I?OI]LEMA

,,Dar sufletul se hrinegte cu ceva, Socrate?" -,Desigur! Cu invifituri" , am zis eu. ,,$i si luimseama ca nu cumva sofistul si ne ingele liudindcele ce vinde, aga cum fac cei ce vAnd hrana pentrutrup, negustorii mai mari sau mai mici. Cici acegtia,

negtiind ce e bun gi ce e riu pentru trup, dintre mir-furile pe care le aduc, atunci cind le vind, le laudipe toate deopotrivi, iar cumpiritorii lor sunt la felde negtiutori, afari de cazul ci weunul dintre ei se

intimpli si fie instmctor de gimnastici sau medic-Tot asdel gi cei care rispAndesc diferite invigituriprin cetifi, vinzindu-le ca pe o marfi gi ficindnegustorie, laudi intotdeauna, celui doritor si ia,toate cele ce au de vinzare; dar adesea, o! bunule,nu gtiu nici ei ce e bun gi ce e vitimitor pentmsuflet din cele ce vind. La fel gi cei care cumpiri de

la ei, daci nu cumva se intdmpli ca weunul si se

priceapi la ingrijirea sufletului. Prin urmare, dacise lntAmpli si gtii ce e bun gi ce e riu dintre acestea,

atunci pofi cumpira ln deplini siguranfi invilituride la Protagoras sau de la oricare altul; daci nu, ai

15

griji, dragul meu, si nu te pui in primejdie jucdnd

la zar lucrurile cele mai de pre1. Cici mult mai mareeste pericolul la cumpirarea inviliturilor decAt lacumpirarea alimentelor.

- Platon,,,Protagoras"2

Spiritul mAndru gi optimist a constituit nota distinc-tivi a culturii occidentale din ultimele cateva secole:mAndria ci raliunea e un instrument cu care omulinfelege gi stipAnegte natura; optimismul ci sperantelecele mai indriznefe ale umanititii se vor indeplini, ci se

va ajunge la cea mai mare fericire pentru cel mai marenumir de oameni.

MAndria omului nu e lipsiti de temei. Prin meriteleragiunii sale, omul a construit o lume materiali ale cireirealitili intrec pini gi visurile gi viziunile din povegtigi utopii. El stipineEte energii fizice care vor da specieiumane posibilitatea de a-gi asigura condiliile materialenecesare pentru o existenli demni gi productivi gi, degimulte din Eelurile sale nu au fost inci atinse, aproapesigur ele rimAn accesibile, iar problema proilucliei - carea fost problema trecutului - e rezolvati, in principiu.Acum, pentru prima oari in istorie omPl poate vedeaci ideea unitilii speciei umane gi de cucerire a naturiiin folosul omului nu mai sunt un vis, ci o posibilitaterealisti. Nu e oare el indreptifit si fie mindru gi si aibiincredere in sine gi in viitorul umanitafli?

lnsi omul modern se simte nelinigtit gi din ce in cemai nedumerit. Muncegte gi face eforturi, insi igi divag seama de sentimentul de inutilitate al activititilorsale. in weme ce puterea sa asupra materiei creE-te, el

2 Platon, ,,Protagoras", trad. $tefan Bezdechi, in Platon, Opere,vol.l(Bucnre gti: Editura gtiinlifi cA gi Enciclopedi cA, 197 5), p. 428.

,!6 fll,Y,t,u,,n,,

se simte neputincios in viala sa individuali gi sociali.Degi creeazi mijloace noi gi din ce in ce mai bune de aimblAnzi natura, a ajuns si fie prins in plasa respecti-velor mijloace gi a pierdut din vedere scopul, singurulce le oferi sens - omultnsuSi. A devenit stipinulnaturii, dar in paralel a ajuns sclavul maginii pe care elinsuqi a construit-o. in pofida cunoagterii pe care o aredespre materie, el ignori cele mai importante gi maifundamentale probleme ale existenlei umane: ce e omul,cum ar trebui si triiasci Ei cum energiile fantasticedininteiorul omului pot fi eliberate gi folosite in modconstructiv.

Criza omului contemporan a condus la o abandonarea speranlelor gi ideilor Iluminismului, sub auspiciilecirora a inceput progresul nostru economic Ai politic.insigi ideea de demnitate gi putere a omului e etiche-tati drept o iluzie copilireasci, iar in loc e predicat,,realismul", un nou termen pentru lipsa extremi deincredere in om. Ideea de demnitate gi de putere care i-adat omului fo4a gi curajul necesare pentru giganticelesale realiziri din ultimele cAteva secole e atacati,sugerdndu-se ci trebuie si ne intoarcem la acceptareaneputinfei gi lipsei de importanfi, ce ar caracteriza inultimi instanfi omul. Aceasti idee ameninli si distrugiinsegi ridicinile din care a crescut cultura noastri.

Ideile Iluminismului i-au aritat omului ci se poateincrede doar in propria rafiune ca ghid pentru stabilireaunor nonne etice valide gi ci se poate baza pe sine,fird a avea nevoie de weo revelalie ori de autoritateabisericii, ca si gtie binele gi riul. Mottoul Iluminismuluia fost,,indriznegte si gtii", adici ,,ai incredere in cunoag-terea ta', gi el a devenit un stimulent pentru eforturilegi realizirile omului modern. lndoielile crescdnde cuprivire la autonomia gi raliunea umani au creat o starede confuzie morali, in care omul e lipsit de ciliuzirea

17

revelafiei ori a rafiunii. Rezultatul consti in acceptareaunei pozilii relativiste, potrivit cireia judecilile de

valoare gi normele etice sunt chestiuni care lin exclusivde gusturi gi preferinle arbitrare, iar pe acest tirAm nuputem spune nimic. insi din moment ce omul nu poatetrii firi valori gi norme, un astfel de relativism face dinel o pradi ugoari pentru sistemele de valori irationale.El se intoarcelapozi$a pe c:rre grecii, anticii, cregti-nismul, Renagterea gi Iluminismul de secol optsprezeceau depigit-o. Nevoile statului, entuziasmul pentrucalitilile magice ale liderilor puternici, maginile puter-nice gi succesul material au devenit sursele normelor gijudeciplor de valoare.

Trebuie oare si lisim lucrurile aga? Trebuie oare sialegem intre religie gi relativism? Trebuie si acceptimretragerea rafiunii din chestiunile etice? Va trebui cumvasi credem ci alegerea intre libertate qi sclavie, iubire giuri, adevir gi falsitate,.integritate gi oportunism, viafi,gi moarte e doar rezultatul unor multiple preferinfesubiective?

Mai existi in realitate o alternativi. Putem formulanorrne etice valide numai prin intermediul ragiunii ome-negti. Omul e capabil si discearni qi si faci judecili devaloare la fel de valide ca orice alti judecati proveninddin rafune. Marea tradigie a gAndirii etice umaniste stilabaza sistemelor de valori bazate pe autonomia umaniqi rafune. Aceste sisteme au fost construite pornind dela premisa ci, pentru a Eti ce e bine gi ce e riu pentruom, va trebui si cunoagtem natura umani. De aceea, eleerau fundamental gi cercetiri psihologice.

Daci etica umanisti se fundamenteazi pe cunoa$-terea naturii omului, psihologia moderni gi mai alespsihanaliza ar fi trebuit si fie unul din stimulii ceimai puternici pentru dezvoltarea eticii umaniste. lnsidegi psihanaliza a adiugat foarte mult la cunoa$terea

.!{} 11til,1,,,,.',

omului, nu ne-a sporit gi cunoagterea modului in careomul trebuie si triiasci gi a ce trebuie si faci. Principala

funcpie a psihanalizei a fost,,demascarea", Ei demon-strarea faptului ci judecilile de valoare gi normele eticesunt expresii ralionalizate ale dorintelor gi fricilorirafionale, uneori incongtiente, aga incit aceste judecifigi norme nu pot pretinde o validitate obiectivi. DeEi

aceasti demascare a fost in sine extrem de valoroasi, a

devenit treptat sterili, pe misuri ce nu reusea si treacidincolo de simpla critici.

Psihanaliza, in incercarea de a transforma psihologiaintr-o $tiinfi a naturii, a ficut gregeala de a separapsihologia de problematica filosofiei Ei eticii. A ignoratci personalitatea umani nu poate fi inteleasi decAtdaci luim in considerare totalitatea omului, inclusivnevoia lui de a gisi un rispuns la problema sensuluipropriei existenle gi de a descoperi normele dupi care

trebuie si triiasci. ,,Homo pqychologicus' al lui Freude o construclie la fel de himerici pe cit era ohomooeconomicus" din economia clasici. E imposibil silnfelegem omul gi perturbirile sale mentale gi afectivefiri si inlelegem natura gi valoarea conflictelor morale.Psihologia nu va progresa izolind,,natura' de undomeniu aga-zis ,,spiritual" gi concentrAndu-se doarpe prima, ci va evolua doar prin intoarcerea la mareatradilie a eticii umaniste, ce gAndea omul ca o totalitatepsiho-spirituali, fiind incredintati ci scopul omului e

si fie el tnsuSi gi ci pentru aceasta el trebuie si existepentru sine.

Am scris aceasti carte cu intenfia de a reafirmavaliditatea eticii umaniste, pentru a demonstra ci acunoagte natura umani nu conduce la relativism, ci,dimpotrivi, la convingerea ci sursa normelor pentruconduita etici este de gisit in insigi natura omului.De asemenea, imi propun si arit ci normele morale

'!9

provin din calitilile inerente omului, gi ci incilcarea lorconduce la o dezintegrare mentali qi emofionali. Voiincerca si arit ci structura de caracter a personahteliimature gi integrate, caracterul productiv, este sursa gibaza virtufii, iar,,viciul" inseamni, in ultimi instanti,indiferenti fali de propria persoani gi automutilare. Nurenuntarea de sine qi nici egoismul, ci iubirea de sine,nu negarea individului, ci afirmarea adeviratului siusine omenesc sunt valorile supreme ale eticii umaniste.Daci omul e si creadi in valori, el va trebui si secunoasci gi si constientizeze capacitatea propriei salenaturi de a genera bine gi productivitate.

OMUL

PENTITU SINE?tl 21

ETICA UMANISTA: $TllNTA APLICATA A

AI?TE! I]E A TITAI

CAndva rabinul Susia se ruga lui Dumnezeu: ,,Doamne,

te iubesc atdt de mult, dar nu mi-e destul de frici de

tine. Doamne, te iubesc atAt de mult, dar nu mi-e destul

de frici de tine. Di-mi teama de tine a unuia din ingerii

tii, care sunt pitrungi de numele tiu infrico;itor".

$i Dumnezeu i-aauzitruga, ;i numele Siu a pitrunsin inima ascunsi a lui Susia, aga cum se aratiingerilor. insi la asta, Susia s-a bigat sub pat ca un

cifelug, gi o frici animalici I-a cuprins, pini cAnd a

urlat: .Doamne, lasi-mi si te iubesc iar ca Susia".

$i Dumnezeu l-a auzit gi de data asta3.

1. ETICA UMANISTA SI ETICI NUTONIARA

Daci nu dorim si abandonim ciutarea unor norrne

de conduiti obiectivvalide, aga cum o face relativismul

3 In Time and Eternity. A Jewish Reailer, cootd". de Nabum N. Glatzer (New

lbrk: Schoeken Books, 1946).