OFRANDA DIN PRIMA RECOLTĂ DE GRÂU

Obiceiul ofrandelor din prima recoltă este străvechi şi cu o largă răspândire, fiind semnalat

în Egipt, Grecia antică, Iran etc., aceste ofrande fiind închinate zeităilor protectoare !e". în Egipt,

 primea ofrandă de grâu #enemoulet, protectoarea cerealelor, şi $aparis, spiritul grăuntelui% în

Grecia antică, primele semine sunt dedicate zeiei &emetrius, mama pământului, zeia fertilităii,

stăpâna pâinii% în Iran, primele mănunchiuri, având un caracter atât de sacru încât erau percepute

ca periculoase pentru cultivator, erau oferite primului trecător, considerat trimisul lui &umnezeu'.

(n toată Europa )entrală şi ările slave, riturile de ofrandă din recolta nouă suscită un

interes special. *a slavi, din primul mănunchi se făcea o bonetă sau cunună de mireasă,

împodobită cu flori, crengue, fire şi panglici, rit cu semnificaie magică menit să influeneze viaa

omului şi recolta câmpurilor sale.

(n arealul românesc, ofranda din prima recoltă putea fi o pâine oferită primului trecător 

sau ruptă deasupra fântânii şi împărită acolo, un colac care se scufundă în fântână şi, apoi, se

împarte copiilor, o prescură sau o colivă care se duce la biserică, spre a aduce +o slavă lui

&umnezeu că lea inut !recoltele' până la vremea coacerii-.

(n mentalitatea arhaică,  spiritul grâului se refugia, în timpul seceratului, în ultimele spice%

de aceea acestora li se acorda o atenie specială erau lăsate pe loc ! „mama pământului”, „barba

 pământului”, „barba ogorului”, „sporul locului” ş.a.' sau erau aduse acasă în mănunchi, snop ori

sub forma unui obiect ritual, cu denumiri diferite ! „barba lui Dumnezeu”, „cunună”, „cruce”,

„peană”, „buzdugan”). /e păstra pe hambarul cu grâu, la grinda casei, la icoană% +la un loc

curat-. 0oabele din spice se puneau în traista din care se seamăna pentru prima dată, pentru belşug

de grâne, ori se dădeau la păsări, să le apere de boli.

1orma ofrandei de spice poate să reflecteze şi starea socială. E"emplu pentru zona

/ăla2ului +mănunchi- sau +stru- făceau nevoiaşii% +cruce-, înstăriii% +cunună de cap-, simplă

sau cu şuvie arcuite peste cap, purtată de o fecioară, iar un fecior din alai având şi o +cunună de

umăr-, cei mai înstării.

)eremonialul secerişului în cazul secerişului cu clacă se poate desfăşura în scenarii

spectaculoase alaiul secerătorilor, având în frunte pe purtătorii ofrandei, de la holdă la casa

gospodarului repetă cântece ritualice, este întâmpinat de săteni prin stropire cu apă şi aruncarea de

 boabe de grâu, iar de gazdă cu mâncare, băutură, urmând petrecere cu muzică şi 2oc !e". 3ohu,

 2ud. /ibiu ceremonialul „Buzduganului”'.

)u spice din prima recoltă se împodobeau şi steagul de nuntă, cununa şi lumânările de

cununie, găina ce se dă naşului la masa mare, steagul şi cocardele cetei de feciori !de )răciun' ş.a.

  3uzeograf 4iorica )roitoru)apbun