Oficiul parohial greco-catolic Parva...
Transcript of Oficiul parohial greco-catolic Parva...
PREFAȚĂ
Fond : Oficiul parohial greco‐catolic Parva
Primele mențiuni despre localitatea Parva, sub numele de Lunca Vinului
apar în anul 1717, cu prilejul năvălirii tătarilor. Atunci satul nu avea decât 12
case1. Conform tradiției, numele localității Parva şi a altor 3 localități (Salva,
Romuli şi Nepos) provine din expresia cezaro‐crăiască ,,SALVAE ROMULI PARVA
NEPOS”, rostită de împăratul habsburg Iosif al II‐lea cu prilejul vizitei sale pe
valea Someşului în anul 1773 (efectuată în această regiune deoarece împăratul
viza anexarea Bucovinei, ceea ce s‐a întâmplat în anul 1775). Confirmarea
oficială a satului Parva împreună cu localitățile Poiana Ilvei, Romuli şi Şanț s‐a
făcut în anul 1773 după cum rezultă din memoriul (majestäts‐Gesuch) înaintat
de către foştii grăniceri năsăudeni împăratului austriac în 5 octombrie 18622. În
anul 1773 comuna Parva s‐a detaşat de comuna Rebra devenind unitate
administrativă de sine stătătoare3. Comuna Parva a fost militarizată în anul
1784, adică a fost inclusă în Regimentul II românesc de graniță. Ca urmare,
atribuțiile pe care le exercita până atunci ,,judele” satului, ajutat de către câțiva
bătrâni, trec asupra comandamentului de garnizoană4.
La jumătatea distanței dintre localitățile Rebra şi Parva a existat o
mănăstire ortodoxă. În podul bisericii vechi din Rebra s‐a găsit un Minei
slavonesc din secolul al XV‐lea, care printre file, avea o petiție adresată
domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare. Documentul atestă existența acestei
mănăstiri. Aceasta exista în anul 1773, când Parva s‐a detaşat de comuna
1 Mircea Daroşi, Parva. Un nume de legendă. Repere monografice, Bistrița, 2003, p. 14. 2 Ibidem, p. 17. 3 Ibidem, p. 125. 4 Ibidem, p. 19.
1
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
Rebra, devenind comună de sine stătătoare. După ce Parva a devenit comună
de sine stătătoare, mănăstirea a rămas fără călugări. Rămasă în paragină multă
vreme, mănăstirea a fost dărâmată, iar materialul care s‐a putut folosi a fost
adus la Parva şi folosit la construcția noii biserici de aici5.
La început, dimensiunea comunității a fost redusă. Cum aceasta nu
dispunea inițial de bunuri colective, întreținerea bisericii şi preotului, la care se
adăuga şi cea a administrației locale, formată din jude, notar, colector şi jurați,
mai târziu şi cea a şcolii şi dascălului constituia o sarcină dificilă. Comunitatea
din Parva ce număra 190 locuitori în perioada 1720‐1721, a crescut la 280
locuitori în perioada 1784‐17866. În anul 1768 s‐a înființat parohia greco‐
catolică Parva7.
În anul 1822 a fost construită biserica de lemn cu hramul Bunei Vestiri. În
anul 1840 biserica a fost refăcută, folosindu‐se o parte din materialul de la
mănăstirea dintre Rebra şi Parva, fiind sfințită de episcopul greco‐catolic Ioan
Lemeny8. În deceniul şase al secolului al XIX‐lea la Parva nu exista casă
parohială. Aceasta s‐a construit abia în anul 19149. În perioada care a precedat
revoluția de la 1848 şi apoi în perioada absolutismului şi liberalismului austriac,
în vicariatul greco‐catolic al Năsăudului se aflau un număr redus de case
parohiale, deoarece majoritatea preoților erau localnici şi locuiau în propria lor
casă, iar starea economică a comunităților năsăudene era precară, acestea fiind
afectate pentru mult timp de revoluția din anii 1848‐1849 şi de evenimentele
ulterioare10.
5 Ibidem, p. 124‐126. 6 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în documente şi texte, Bistrița, 2001, p. 24. 7 Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioecesis Szamosujvariensis pro anno Christo Nato 1877, Gherla, 1877, p. 85. 8 Mircea Daroşi, op.cit., p. 130‐131. 9 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Editura Argonaut, 2006, p. 399. 10 Ibidem, p. 255.
2
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
Starea porției canonice din Parva în deceniul şase al secolului al XIX‐lea
era foarte rea, aceasta fiind mică şi departe de sat11. În anul 1854 banii
bisericeşti însumau 143 florini şi 11 creițari (din care 42 florini şi 11 creițari în
numerar şi 101 florini în obligațiuni private)12.
În anul 1769 preotul greco‐catolic Nikulae din Parva primea un ajutor din
fondul de 10000 florini renani acordați de către Consiliul de stat austriac
preoților greco‐catolici din dieceza transilvăneană pentru consolidarea unirii cu
biserica Romei13. În anul 1842 preot în Parva era Nicolae Georgiță14. Dintre
preoții care au slujit în Parva s‐a evidențiat printr‐o perioadă lungă de păstorire
(1851‐1906) şi prin capacitatea intelectuală (pentru sârguința şi talentul
didactic deosebit cu care preda religia în şcoala elementară a fost lăudat de
însuşi episcopul greco‐catolic Şterca Şuluțiu în anul 1854) Ioan Sângeorzan15.
Acesta fusese hirotonit în anul 185016. El avea în anul 1856 patru fete17. În anul
1881 Episcopia greco‐catolică de Gherla refuza cererea de primire la ,,teologie
morală” a lui Iuliu Sângeorzan, fiul preotului din Parva, care intenționa să‐i
succeadă tatălui său în oficiul parohial. Pentru că preotul era bătrân şi bolnav,
în anul 1888 vicarul greco‐catolic recomanda pentru a fi primit la teologie pe
Nicolae Ordace din Parva, absolvent al gimnaziului din Blaj, cu examenul de
maturitate promovat şi cu o purtare morală bună18. În perioada următoare mai
11 Mirela Andrei, Clerul parohial şi personalul ecleziastic auxiliar greco‐catolic din Vicariatul Rodnei în deceniul neoabsolutist, în Arhiva Someşană nr. I, Cluj‐Napoca, 2002, p. 142. 12 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Editura Argonaut, 2006, p. 376. 13 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697‐1782). Cluj‐Napoca, 2004, p. 526 14 Schematismus venerabilis vleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno Christo Nato 1842, Blaj, 1842, p. 192. 15 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Editura Argonaut, 2006, p. 182 şi 383. 16 Mirela Andrei, Clerul parohial şi personalul ecleziastic auxiliar greco‐catolic din Vicariatul Rodnei în deceniul neoabsolutist, în Arhiva Someşană nr. I, Cluj‐Napoca, 2002, p. 138. 17 Ibidem, p. 140. 18 Mirela Andrei, La granița Imperiului. Vicariatul greco‐catolic al Rodnei în a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, Editura Argonaut, 2006, p. 153.
3
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
mulți administratori parohiali s‐au succedat la Parva: Vasile Coşbuc 1906‐1914,
Anchidim Bob în 1925, George Coşbuc între 1932‐1941 şi Emil Ciocârlă în
194719.
În anul 1842 parohia greco‐catolică Parva aparținea de Vicariatul greco‐
catolic al Rodnei, ce făcea parte din Episcopia greco‐catolică de Făgăraş
(episcopie înființată în anul 1721)20. În perioada 1867‐1914 parohia Parva a
făcut parte din Vicariatul greco‐catolic al Rodnei, ce aparținea de Episcopia
greco‐catolică de Cluj – Gherla (episcopie înființată în anul 1853)21. În anul 1948
parohia greco‐catolică Parva a trecut la ortodoxie.
Pe prima treaptă superioară se afla Vicariatul greco‐catolic al Rodnei. Pe
a doua treaptă se găsea episcopia, pe a treia mitropolia, iar pe treapta cea mai
înaltă papa de la Roma.
Problemele parohiei erau conduse de adunarea parohială ca organ
deliberativ, format din toți membrii majori ai parohiei22. Curatoratul bisericesc,
ales de adunarea credincioşilor, se ocupa mai ales cu administrarea
proprietăților bisericeşti.
Documentele din fondul ,,Oficiul parohial greco‐catolic Parva”, cu anii
extremi 1868‐1951, în cantitate de 0,30 m.l. şi 27 u.a., au fost preluate de către
Arhivele Statului în anul 1979 de la Oficiul parohial ortodox român Parva.
Datorită faptului că instrumentele contemporane de evidență nu s‐au
păstrat, ele nu au putut fi utilizate pentru ordonarea fondului pe sistemul de
registratură. Datorită acestui fapt şi datorită cantității reduse a documentelor,
s‐a optat pentru ordonarea documentelor pe probleme ‐ cronologic.
Principalele probleme reflectate în documentele fondului sunt:
19 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla. 20 Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno Christo Nato 1842, Blaj, 1842, p. 192. 21 Şematismele Episcopiei greco‐catolice de Gherla (1906‐1947). 22 Mircea Păcurariu, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj‐Napoca, 1992, p. 303.
4
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
1. Circulare mitropolitane, episcopale şi vicariale,
2. Probleme religioase şi a schimbării confesiunii,
3. Procese verbale de şedință a curatoratului bisericesc,
4. Problema proprietăților bisericeşti şi şcolare,
5. Construcția şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii,
6. Problema sinoadelor vicariale,
7. Problema personalului bisericesc şi şcolar,
8. Problema asociațiilor religioase,
9. Situații statistice privind numărul şi mişcarea populației şi
elevilor,
10. Probleme de stare civilă,
11. Problema imnului, sociale, etnografice, administrative,
persecuții maghiare,
12. Problema colectelor, bugetelor, financiare şi a fondului şcolar,
Fiecare problemă se constituie într‐unul sau mai multe dosare,
ordonate cronologic în cadrul dosarului.
Registrele sunt ordonate la sfârşitul fondului, după dosare.
Fondul a fost ordonat, inventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul
2008 de către arhivist Dologa Dorin.
Documentele sunt scrise în limba română şi maghiară.
5
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
BIBLIOGRAFIE
Lucrări:
‐ Mirela Andrei, Clerul parohial şi personalul ecleziastic auxiliar greco‐
catolic din Vicariatul Rodnei în deceniul neoabsolutist, în Arhiva
Someşană nr. I, Cluj‐Napoca, 2002, p. 107‐144.
‐ Andrei, Mirela, La granița Imperiului. Vicariatul Rodnei, Editura Argonaut, 2006.
‐ Boca, Pompei, Vechimea documentară a localităților din județul
Bistrița‐Năsăud, secolele XV‐XX, în File de Istorie, nr. IV, Muzeul de Istorie
Bistrița, 1976.
‐ Daroşi, Mircea, Parva. Un nume de legendă. Repere monografice,
Bistrița, 2003.
‐ Miron, Greta Monica, Biserica greco‐catolică din Transilvania. Cler şi
enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004.
‐ Păcurariu, Mircea, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat,
Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj‐Napoca, 1992.
‐ Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos
Fogarasiensis in Transilvania, pro anno a Christo nato M. DCCC. XL. II. ab
unione cum ecclesia romana C. XL. V., Blaj, 1842.
‐ Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioecesis
Szamosujvariensis pro anno Christo nato 1877, Gherla, 1877.
‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus
catholicorum pro anno Christo nato 1882, Gherla, 1882.
6
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus
catholicorum pro anno a Christo nato 1890, Gherla, 1890.
‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus
catholicorum pro anno a Christo nato 1894, Gherla, 1894.
‐ Schematismus cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus
catholicorum pro anno a Cristo nato MDCCCXCVI, Tipografia diecezană, Gherla,
1896.
‐ Schematismus cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus
catholicorum pro anno a Christo nato 1898, Gherla, 1898.
‐ Schematismus cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus
catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCC, Gherla, 1900.
‐ Schematismus cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus
catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCCIII, Gherla, 1903.
‐ Schematismus cleri dioecesis Szamosujvariensis graeci ritus
catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCCVI, Gherla, 1906.
‐ Schematismus venerabilis cleri dioecesis Szamosujvariensis romenorum
graeci ritus catholicorumpro anno Domini MCMXIV. ab erecta sede episcopali
anno LXI. A restaurata vero romenorum sacra cum sancta et apostolica romana
eccl. Unione anno CCXIV, Gherla, 1914.
‐ Siematismulu veneratului cleru a nou înființiatei diecese greco‐catolice a
Gherlei pre anulu de la Christosu MDCCCLXVII, Gherla, 1867.
‐ Sigmirean, Ioan, Onofreiu, Adrian, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în
documente şi texte, Bistrița, 2001.
7
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
‐ Suciu, Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II,
Bucureşti, 1967.
‐ Şematismul veneratului cler român unit al diecezei de Gherla pe anul
1925; de la înființarea Episcopiei anul 72; de la sfânta unire a românilor cu
sfânta şi apostolica biserică a Romei anul 225, Gherla, 1925.
‐ Şematismul veneratului cler al eparhiei române unite de Cluj ‐ Gherla pe
anul Domnului 1932; de la înființarea Episcopiei anul 79; de la noua arondare a
eparhiei de Cluj‐Gherla anul 2; de la sfânta unire a românilor cu sfânta şi
apostolica biserică a Romei anul 232, Gherla, 1932.
‐ Şematismul eparhiei greco‐catolice române de Cluj ‐ Gherla pentru anul
1941, Cluj, 1941.
‐ Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla‐1947, Cluj‐Napoca, 1996.
Documente:
‐ Direcția Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale,
Colecția registre de stare civilă (1682‐1967).
‐ Direcția Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale,
Fond: Vicariatul Rodnei (1793‐1951).
‐ Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale,
Fond: Episcopia greco‐catolică de Gherla.
Bistrița,
29 septembrie 2008 Dologa Dorin
8
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
INVENTAR
OFICIUL PAROHIAL GRECO‐CATOLIC PARVA
(1868‐1951)
Nr. crt.
Cuprinsul unităţii arhivistice Anii extremi
Nr. file
Obs.
1 Circulare mitropolitane, episcopale şi vicariale în probleme: religioase, sinoade, financiare, de personal, colecte, bugete, proprietăţi, statistice, fond şcolar, asociaţii religioase, istoricul parohiei, stare civilă, administrative, şcolare, propagandă, confesionale, deschiderea şcolii confesionale, aniversări, juridice, sociale, construcţia bisericii, casei parohiale şi şcolii, privind arhiva.
1928; 1936-1948
147
2 Procese verbale de inspecţie şi corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în probleme religioase şi a schimbării confesiunii.
1937-1948 25
3 Proces-verbal al adunării credincioşilor, declaraţii, listă, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în probleme: construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, proprietăţi bisericeşti, financiare, bugete bisericeşti-şcolare, curatorat, personal bisericesc, funcţionari comunali, religioase, şcolare, colecte.
1940-1948 13
4 Procese verbale de şedinţă a curatoratului bisericesc, contracte de lucru, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în probleme: construcţia şi reparaţia bisericii şi casei parohiale, şcolare, financiare, de personal bisericesc, buget, administrarea proprietăţilor bisericeşti şi a şcolii confesionale, organizatorice, plângeri.
1938-1948 13
5 Inventar, tabele, declaraţie, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul
1943-1948 23
9
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
vicarial greco-catolic al Rodnei, Oficiul maghiar regal al materialelor industriale, Ocolul agricol Năsăud, în problema proprietăţilor bisericeşti-şcolare şi administrarea lor.
6 Contract de asigurare, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Notariatul cercual Rebra, Consiliul comunal Parva, în problema administrării bisericii, casei parohiale şi şcolii confesionale.
1943-1948 9
7 Tabele, ordin, adeverinţă, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Ministerul maghiar regal al cultelor şi instrucţiunii publice, Oficiul regal maghiar central de plăţi, Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene, Şcoala primară de stat Parva, în problema personalului bisericesc şi şcolar: venituri, concedii, numiri şi date despre preot, cantor, crâsnic.
1887; 1938-1948
32
8 Rapoarte ale situaţiei religioaso-morală şi stării materiale, corespondenţă cu Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în problema sinoadelor vicariale: date statistice bisericeşti-şcolare, religioase, stare civilă, asociaţii religioase, morale, personal bisericesc, şcolare, construcţia bisericii, economice, administrarea casei parohiale, şcolii şi proprietăţilor bisericeşti.
1942-1946 4
9 Corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în problema activităţii Asociaţiei generale a românilor uniţi şi Reuniunii Mariana.
1943-1948 4
10 Tabele, chestionare, corespondenţă cu Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Serviciul sanitar al judeţului Năsăud, Notariatul cercual Rebra, în problema statisticii bisericeşti-şcolare: numărul şi mişcarea populaţiei şi elevilor, religioase, stare civilă, culturale, reuniuni, colecte, bugete, confesionale, sanitare, personal şi proprietăţi bisericeşti.
1937-1948 21
11 Aviz, tabele, corespondenţă de la Liceul fundaţional grăniceresc ,,George Coşbuc”
1943-1947 5
10
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
Năsăud, Liceul teoretic de fete ,,Principesa Elena” Năsăud, în probleme şcolare.
12 Corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Primăria comunei Suciu de Sus, în probleme de stare civilă: naşteri, căsătorii, decese.
1944-1946 3
13 Raport, tabel şi corespondenţă de la Comandamentul regal maghiar al organizaţiei Levente din plasa Năsăud, Muzeul etnografic şi Seminarul de etnografie Cluj, în probleme: a imnului, sociale, etnografice, administrative, persecuţii maghiare.
1944-1946 5
14 Tabele, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Orfelinatul de război ,,Providenţa” Turda, în problema colectelor în bani, obiecte şi alimente.
1943-1947 6
15 Bugete, corespondenţă cu Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, în problema bugetelor bisericeşti.
1937-1948 16
16 Publicaţie de concurs, tabele, proces-verbal, declaraţie, corespondenţă cu Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul vicarial greco-catolic al Rodnei, Administraţia financiară Năsăud, Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene în probleme financiare şi a fondului şcolar: depuneri de bani, datorii, despăgubiri, plăţi servicii, strângerea banilor, taxe, ajutoare.
1936-1948 23
17 Registru cuprinzând recensământul familiilor. 1869-1951 36 18 Registru de venituri şi cheltuieli a banilor
bisericii şi fondului şcolar. 1909-1936 79
19 Registru cuprinzând percepţiunile şi erogaţiunile banilor bisericii.
1909-1923 22
20 Registru cuprinzând statul activ şi pasiv al banilor bisericii.
1914-1925 63
21 Registru cuprinzând jurnalul de casă al banilor bisericii şi fondului şcolar.
1923-1944 73
22 Registru cuprinzând jurnalul de casă a banilor bisericii.
1924-1931 16
23 Registru de venituri şi cheltuieli a bisericii şi fondului şcolar.
1933-1945 65
24 Registru de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor 1868-1893 105
11
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i
fondului şcolar cu indice alfabetic. 25 Registru cuprinzând veniturile şi cheltuielile
fondului şcolar. 1869-1893 51
26 Registru cuprinzând veniturile şi cheltuielile fondului şcolar.
1894-1924 54
27 Registru de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor fondului şcolar cu indice alfabetic.
1894-1927 62
Prezentul dosar conține 12 (douăsprezece) pagini. Întocmit şi
29.09.2008 tehnoredactat,
Dologa Dorin
12
© Ar
hive
le N
aţio
nale
ale
Rom
ânie
i