PREFAȚĂ 

 

Fond : Oficiul parohial greco‐catolic Silivaşu de Câmpie 

   

Data  înființării  acestei  parohii  nu  se  poate  stabili  cu  precizie  din 

documentele păstrate. Silivaşul de Câmpie este menționat documentar pentru 

prima dată în anul 13291. În anul 1332 este menționată existența unor preoți la 

Silivaşul de Câmpie (sacerdos de Ziluas)2. Prin unirea cu biserica Romei din anul 

1700,  parohia  ortodoxă  Silivaşu  de  Câmpie  a  devenit  greco‐catolică.  Preotul 

Simion din Silivaş a acționat de la început în favoarea unirii cu biserica Romei, el 

aflându‐se printre cei care  în sinodul din septembrie 1700 au semnat actul de 

unire3.  Aceasta  a  oscilat  între  greco‐catolicism  şi  ortodoxie  pe  parcursul 

secolului al XVIII‐lea. În anul 1750 la Silivaşu de Câmpie funcționau 3 preoți şi 1 

îngrijitor al  sacristiei,  toți  greco‐catolici4. După unele date,  în perioada 1760‐

1762  la Silivaşu de Câmpie existau 1 preot ortodox  şi 65  familii ortodoxe  şi 1 

preot  greco‐catolic  şi  nici  o  familie  greco‐catolică5.  În  urma  scrisorilor 

călugărului ortodox Sofronie, sătenii din Silivaşu de Câmpie  le‐au  interzis  la 20 

februarie 1761 preoților greco‐catolici să oficieze în biserică6. La 23 iunie 1761 

existau la Silivaşu de Câmpie 2 preoți greco‐catolici, 4 laici greco‐catolici (Nasca 

Iuon, Nasca  Sanduli,  Raț  Pasculi  şi  Raț  Todor)  şi  1  preot  ortodox  (în  parohia 

Silivaşu  de  Câmpie  slujea  preotul  ortodox  Nic  cu  domiciliul  în  Pogăceaua). 

                                                            1 Pompei Boca, Vechimea documentară a  localităților din  județul Bistrița‐Năsăud.  Secolele XII‐XIV,  în  File de Istorie, vol.  I, Bistrița, 1971, p. 98‐99  şi Coriolan Suciu, Dicționar  istoric al  localităților din Transilvania, vol.  II, Bucureşti, 1967, p. 121. 2 Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Bucureşti, 1967, p. 121. 3  Greta Monica Miron,  Biserica  greco‐catolică  din  comitatul  Cluj  în  secolul  al  XVIII‐lea,  Presa  Universitară Clujeană, 2007, p. 15. 4 Costin Feneşan, Izvoare de demografie istorică, vol. I, Bucureşti, 1986, p. 308. 5  Ibidem, p.  346  şi  Ioan  Sigmirean, Adrian Onofreiu,  Istoria  județului Bistrița‐Năsăud  în  documente  şi  texte, Bistrița, 2001, p. 45.  6 Greta Monica Miron, op. cit., p. 86. 

  1

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

Conscripția  finală  din  anul  1762  înregistra  2  preoți  greco‐catolici,  4  familii 

greco‐catolice,  73  familii  ortodoxe  şi  nici  un  preot  ortodox.  În  1765  erau 

înregistrate 20 familii greco‐catolice, iar în anul 1767 un număr de 30 familii (cu 

130 membrii) greco‐catolice  şi 62  familii  (cu 300 membrii) ortodoxe7.  În anul 

1774 cea mai mare parte a credincioşilor, cu excepția a 10 locuitori au devenit 

greco‐catolici8.   

Biserica de lemn din Silivaşu de Câmpie cu hramul Cuvioase Paraschiva a 

fost  ridicată de  locuitori  în anul 1670  (după alte date  în anul 1662), posibil  în 

locul numit ,,La mănăstire”‐ lângă, sau în pădure (construită se pare ca biserică 

a mănăstirii din pădure) – de unde a fost adusă la marginea localității. Biserica 

este fără turn (turnul de clopotniță se află alături) şi cu târnaț (pridvor). Potrivit 

inscripției episcopului greco‐catolic Atanasie Rednic (1772‐1774), lângă biserică 

ar fi existat o mănăstire (probabil a fost biserica mănăstirii din pădure)9. Sfânta 

Cuvioasa Paraschiva era  foarte apreciată  în Moldova, ceea ce ne  îndeamnă să 

considerăm  că  respectivii  călugări  s‐au  format  acolo.  În  anii  1733,  1750  la 

Silivaşu  de  Câmpie  este  menționată  1  biserică,  iar  în  perioada  1760‐1762 

aceasta  aparținea  comunității  ortodoxe10.  Conscripția  din  anul  1765 

menționează că mănăstirea din Silivaşu de Câmpie avea biserică11. La îndemnul 

episcopului greco‐catolic Petru Pavel Aron, generalul austriac Bucov a distrus în 

anul 1761 mănăstirile ortodoxe din Transilvania12. Mănăstirea de la Silivaşu de 

Câmpie nu a suferit nici o stricăciune deoarece preotul de aici a trecut la greco‐

                                                            7 Ibidem, p. 286. 8 Ibidem, p. 287 şi 170. 9  Ibidem, p. 29  şi  Ioan Chintăuan, Mihaela Bolog, Florica Pop, Biserici de  lemn din Bistrița‐Năsăud‐ghid, Cluj‐Napoca, 2002, p. 87‐89.  10 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 39 şi 45 şi Costin Feneşan, op. cit., p. 308. 11 Greta Monica Miron, op. cit., p. 154. 12  Teodor  Hermann,  Monografia  istorică  a  Protopopiatului  ortodox  român  Dej.  Lupte,  treceri  şi  procese religionare, Cluj, 1926, p. 59. 

  2

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

catolicism (în 1765 activa aici preotul greco‐catolic Lazăr13). Se pare că biserica 

mănăstirii a fost dusă în sat pentru a servi ca biserică parohială. 

Proprietățile  bisericeşti  cuprindeau  terenuri  intravilane  şi  extravilane. 

Rescriptul  imperial  din  9  septembrie  1743  formula  obligația  de  a  se  acorda 

preoților  uniți  intravilane,  porțiuni  canonice  şi/sau  capeții  în  funcție  de 

posibilități  şi  de  natura  terenului,  iar  Guberniul  şi  stările  transilvane  erau 

chemate să asigure aplicarea decretului. Printr‐o precizare ulterioară s‐a stabilit 

capacitatea porțiunii  canonice  la  teren arabil de 9  câble  (cubuli  sau găleți de 

Cluj cu o capacitate de 160 de  litrii  fiecare14; circa 1,125  iugăre)  şi  fânaț de 5 

care  (circa  2,5  iugăre).  Intravilanul  cuprindea  la modul  ideal  casa  parohială, 

grădina de  zarzavaturi,  livadă  şi acolo unde  terenul permitea, pământ pentru 

semănat  porumb.  Suprafața  terenurilor  bisericeşti  a  parohiei  Silivaşu  de 

Câmpie a scăzut continuu. În anii 1733 şi 1750 parohia Silivaşu de Câmpie avea 

teren bisericesc arabil de 70 de câble15 (circa 8,75 iugăre). În anul 1733 exista 1 

casă  parohială,  iar  proprietățile  bisericeşti  cuprindeau  teren  arabil  de  70  de 

câble  şi  fânaț  de  15  care  (circa  7,5  iugăre)16.  În  1750  acestea  cuprindeau  2 

intravilane, 70 cubuli teren arabil (circa 8,75 iugăre) şi fânaț de 24 care (circa 12 

iugăre) În anul 1754 sacristanul (îngrijitorul sacristiei bisericii) locuia pe terenul 

bisericii (eclejie), ceea ce înseamnă că parohia avea şi teren intravilan17. În anul 

1755 suprafața terenurilor extravilane scăzuse la 38 câble18 (circa 4,75 iugăre). 

După unele date,  în perioada 1760‐1762  la Silivaşu de Câmpie nu exista casă 

parohială,  iar parohia poseda 26 cubuli (circa 3,25  iugăre) teren arabil19. După 

alte date,  în  iunie 1761 parohia deținea 2  intravilane, teren arabil de 46 câble 

                                                            13 Greta Monica Miron, op. cit., p. 154. 14 Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971, p. 190. 15 Greta Monica Miron, op. cit., p. 44. 16 Costin Feneşan, op. cit., p. 138 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 39. 17 Greta Monica Miron, op. cit., p. 34. 18 Ibidem, p. 44. 19 Costin Feneşan, op. cit., p. 42 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 45. 

  3

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

(circa 5,75 iugăre) şi fânaț de 16 care (circa 8 iugăre). Pe lângă fânațul de eclejie 

mai  avusese  ,,ab  antiquo”  (din  vechime)  fânaț de 16  care. Pentru  că preotul 

ortodox ce oficia pentru enoriaşii declarați ortodocşi  rezida  în alt sat  (preotul 

ortodox Nic  din  Pogăceaua),  cei  2  preoți  greco‐catolici  au  rămas  în  folosința 

celor două intravilane parohiale. În anul 1762 existau 3 case parohiale, 60 câble 

teren arabil (circa 7,5  iugăre) şi 8 care fânaț (circa 4  iugăre).  În conscripția din 

10 februarie 1762 protopopul preciza că cei doi preoți din parohie au  împărțit 

terenurile arabile şi fânațele în mod egal între ei; popa Simion avea în folosință 

o  casă  parohială,  iar  Toader  două20.  Suprafața  terenurilor  bisericeşti  s‐a 

diminuat.  Cauzele  au  constat,  cel  puțin  în  parte,  în  preluarea  terenurilor  de 

către posesorii  inițiali sau de săteni şi preoți ortodocşi21.  În anul 1765 parohia 

deținea 2 terenuri  intravilane, teren arabil de 40 câble (circa 5  iugăre) şi fânaț 

de 18 care (circa 9 iugăre). În anul 1767 suprafața terenurilor bisericeşti era de 

2 terenuri intravilane/case, teren arabil de 15 câble (circa 1,875 iugăre) şi fânaț 

de  16  care  (circa  8  iugăre),  ce  aducea  un  venit  de  40  de  florini22.  O  casă 

parohială de lemn exista în anul 1871, pentru ca în anul 1876 să lipsească, iar în 

anul 1890 figurează din nou23. 

În anul 1765 mănăstirea Silivaşu de Câmpie avea teren arabil de 8 câble 

(circa  1  iugăr),  fânaț  de  14  care  (circa  7  iugăre)  şi  20  de  stupi. O  pădure  a 

mănăstirii a fost jefuită de ortodocşi24. 

Comunitatea  bisericească  era  formată  în  anul  1720‐1721  din  491 

credincioşi25. În anul 1733 erau înregistrați la Silivaşu de Câmpie preoții greco‐

                                                            20 Greta Monica Miron, op. cit., p. 94‐95 şi 342. 21 Ibidem, p. 47. 22 Ibidem, p. 342. 23 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 1871, p. 247; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei  şi  Făgărasiului  pre  anulu  1876,  Blaj,  1876,  p.  234‐235;  Siematismulu  veneratului  cleru  alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1890, Blaj, 1890, p. 70‐71. 24 Greta Monica Miron, op. cit., p. 342. 25 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., Bistrița, 2001, p. 24. 

  4

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

catolici Antonie, Ioan şi preotul ortodox Nicolae, comunitatea fiind formată din 

48  familii26  .  În  1750  aici  activau  3  preoți  greco‐catolici,  comunitatea  fiind 

alcătuită din 314  locuitori27.  În anul 1755 aici  funcționau preoții greco‐catolici 

Simion, Todor şi Gabor28. În perioada 1760‐1762 erau înregistrați 1 preot greco‐

catolic,  1 preot ortodox  şi  65  familii ortodoxe29.  În  anul  1761  slujeau  preoții 

greco‐catolici  Simion  (iobag,  avea 3  fii  şi 2  fiice, necăsătoriți,  sub  autoritatea 

paternă)  şi  Toader  (libertin,  avea 5  fii  sub  autoritatea părintească)  şi preotul 

ortodox Nic din Pogăceaua (din comitatul Turda)30. Preoții aveau copii mulți de 

întreținut,  în  timp  ce  terenurile  aflate  în  folosința  lor  s‐au micşorat.  În  anul 

1762  erau  înregistrați  2  preoți  greco‐catolici.  În  anul  1765  sunt menționați 

preoții greco‐catolici Simion, Todea şi Iacob. În anul 1767 la Silivaşu de Câmpie 

funcționau  preoții  greco‐catolici  Simion  (consacrat  de  episcopul  greco‐catolic 

Inochentie Micu Klein), Iacob (consacrat de Meletie şi blagoslovit de episcopul 

greco‐catolic  Petru  Pavel  Aron)31şi  preotul  ortodox  Ioan  Ursu  (originar  din 

Sebajd)32. Preotul Simion beneficia  în anul 1769 de un ajutor din fondul de 10 

000  florini renani acordați de Consiliul de Stat austriac preoților greco‐catolici 

din dieceza greco‐catolică transilvăneană pentru consolidarea unirii cu biserica 

Romei33. Bătrânului preot Simion i‐a luat locul în cursul anului 1771 fiul ce trăia 

alături de el,  Ion, prin voința sătenilor greco‐catolici reprezentați de 7 capi de 

familie (Raț Todor, Raț Vasil senior, Raț Sanduli, Raț Iuvon, Ranc Pavel, Raț Vasil 

junior şi Țecsoran Vasil), iobagi ai contelui Denés Bánffy de Losoncz, între care 

                                                            26 Costin Feneşan, op. cit., p. 308 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit, p. 42 şi Greta Monica Miron, op. cit., p. 206. 27 Costin Feneşan, op. cit., p. 308. 28 Greta Monica Miron, op. cit., p. 206. 29 Costin Feneşan, op. cit., p. 346 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 45. 30 Greta Monica Miron, op. cit., p. 206 şi 94. 31 Ibidem, p. 286 şi 206. 32 Keith Hitchins, Ioan N. Beju, Conscripția clerului ortodox transilvan din 1767, în revista Mitropolia Ardealului, nr. 7‐8, iulie‐august 1984, anul XXIX, Sibiu, p. 548. 33 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din Transilvania, Cler şi enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004, p. 520. 

  5

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

unul,  Todor  Raț,  fusese  din  1761  cel mai  statornic  enoriaş  greco‐catolic.  De 

altfel,  familia greco‐catolică Raț pare  să  fi  fost  influentă  între  celelalte  familii 

din sat, pentru că cei mai mulți care au  încheiat  înțelegerea  în  fața asesorilor 

János Ajtai şi Sándor Demeter, prin strângerea mâinilor  ,,sub poena decretalis 

calumniae”  (sub  pedeapsa  decretului  de  înşelăciune)  şi  cu  promisiunea  că  îl 

recunosc  ca  preot,  au  provenit  dintre  membrii  ei.  În  final  îşi  exprimaseră 

nădejdea că, prin alegerea  făcută, va creşte numărul greco‐catolicilor din sat. 

Trei ani mai târziu, când a fost vizitat de episcopul greco‐catolic Grigore Maior, 

speranța  lor  s‐a  împlinit34. Vizita  episcopală  nu  a  decurs  însă  fără  probleme. 

Venirea episcopului greco‐catolic Grigore Maior  la Silivaşu de Câmpie  în anul 

1774 a atras  interesul şi a celor mai şovăielnici greco‐catolici care s‐au adunat 

în  jurul  preoților,  dar  alți  zece  ,,corifei”  ortodocşi  au  cerut  cheile  bisericii  şi 

pentru  că  preotul  a  refuzat  să  le  înmâneze,  au  spart  poarta  şi  au  intrat 

tâlhăreşte  în  lăcaşul  de  cult,  spre  dezaprobarea  celorlalți  săteni.  Episcopul 

informa în anul 1774 prin intermediul Guberniului Transilvaniei Congregația de 

Propaganda Fide că  în parohia Silivaşu de Câmpie  fuseseră 2 preoți ortodocşi 

(în  anul  1767  era  înregistrat  Ioan  Ursu),  dintre  care  unul  a  trecut  la  greco‐

catolicism, iar celălalt, transfug din Țara Românească (Valahia) a fost afurisit de 

către  episcopul  ortodox  Sofronie  Chirilovici  şi  pedepsit  de  vicejudele  Péter 

Endes,  deoarece  a  activat  fără  să  aibă  acest  drept  şi mai  ales,  i‐a mințit  pe 

credincioşi. Având  în vedere că preotul ortodox trecuse  la greco‐catolicism, ca 

şi  întreg  satul,  cu  excepția  celor  10,  episcopul  cerea Guberniului  să  dispună 

acordarea  bisericii  greco‐catolicilor  majoritari35.  Înclinarea  către  greco‐

catolicism  sau ortodoxie a  fost determinată mai ales de către preoți. O mare 

importanță  o  avea  atitudinea  preoților,  modul  în  care  aceştia  ştiau  să  îşi 

                                                            34  Greta Monica Miron,  Biserica  greco‐catolică  din  comitatul  Cluj  în  secolul  al  XVIII‐lea,  Presa  Universitară Clujeană, 2007,  p. 162 şi 286. 35 Ibidem, p. 167 şi 169‐170 

  6

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

apropie enoriaşii, precum şi faptul de a fi localnici ceea ce le dădea un plus de 

încredere  din  partea  credincioşilor,  care  nu  ştiau  ce  înseamnă  greco‐

catolicismul. În condițiile  în care un preot ortodox a trecut  la greco‐catolicism, 

iar un altul funcționa fără a fi îndreptățit, trecerea credincioşilor de la ortodoxie 

la greco‐catolicism nu este  surprinzătoare.   A  contat de asemenea atitudinea 

autorităților comitatense, care îi favorizau pe greco‐catolici precum şi ofensiva 

bisericii  catolice  desfăşurată  pentru  recuperarea  terenului  pierdut  prin 

intermediul  vizitațiilor  episcopale.  În  anul  1842  activa  la  Silivaşu  de  Câmpie 

preotul  greco‐catolic  Ioan  Fiscuti36,  în  perioada  1871‐1876  funcționa  preotul 

Alexandru Fiscuti  (născut  în anul 1829, hirotonit  în anul 1857)37,  în anul 1890 

administrator parohial era Alexandru Lupanu (născut  în anul 1857, hirotonit în 

anul 1881)38, iar în anul 1938 Nicolae Racovițan (născut în anul 1870, a absolvit 

teologia la Blaj în anul 1899)39. 

La mănăstirea din Silivaşu de Câmpie cu hramul Sfinților Apostoli Mihail şi 

Gavril  activa  în  anul  1765  preotul  greco‐catolic  Lazăr40,  în  anul  1871  era 

administrată de Vasile Marian41, în anul 1876 de Samuil Ciunganu42, pentru ca 

în anul 1890 administratorul să lipsească43.   

                                                            36 Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania, Blaj, 1842, p. 99; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Albei‐Iuliei şi Făgăraşului, Blaj, 1871, p. 247. 37 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 1871, p. 247  şi 288; Siematismulu veneratului  cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1876, Blaj, 1876, p. 234‐235. 38 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1890, Blaj, 1890, p. 70‐71 şi 294. 39 Şematismul Provinciei mitropolitane române unite de Alba‐Iulia şi Făgăraş, Târnăveni, 1938, p. 147 şi fond: Oficiul parohial greco‐catolic Silivaşu de Câmpie, dos. 8/1918‐1932, f. 10. 40 Greta Monica Miron, op. cit., p. 154. 41 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 1871, p. 247 42 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1876, Blaj, 1876, p. 234‐235. 43 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1890, Blaj, 1890, p. 70‐71. 

  7

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

În  anul  1700  parohia  greco‐catolică  Silivaşu  de  Câmpie  făcea  parte 

probabil din Protopopiatul greco‐catolic Şieuț44. Parohia greco‐catolică Silivaşu 

de Câmpie aparținea de Protopopiatul greco‐catolic Sânmărtinu de Câmpie  în 

anul  173345.  Protopopiatele  greco‐catolice  s‐au  restructurat  în  timp.  Prin 

divizarea Protopopiatului greco‐catolic Sânmărtinu de Câmpie s‐au constituit 2 

noi protopopiate, Apalina şi Suatu. În anul 1750 parohia greco‐catolică Silivaşu 

de Câmpie făcea parte din Protopopiatul greco‐catolic Suatu. Acesta din urmă 

s‐a  restructurat  între  1750‐1761,  diminuându‐se  prin  reconstituirea 

Protopopiatului  greco‐catolic  Sânmărtinu  de  Câmpie.  În  perioada  1761‐1876 

parohia greco‐catolică Silivaşu de Câmpie a făcut parte din Protopopiatul greco‐

catolic Sânmărtinu de Câmpie,  ce aparținea  în anul 1842 de Episcopia greco‐

catolică  de  Făgăraş  (înființată  în  anul  1721)  şi  în  perioada  1871‐1876  din 

Mitropolia greco‐catolică de Alba‐Iulia şi Făgăraş46. În anul 1890 parohia greco‐

catolică  Silivaşu  de  Câmpie  făcea  parte  din  Protopopiatul  greco‐catolic  al 

Cătinei,  iar  în anul 1938 din Protopopiatul greco‐catolic Sărmaş, ce aparțineau 

de Mitropolia greco‐catolică de Alba‐Iulia şi Făgăraş47.  

În  primele  decenii  ale  secolului  al  XVIII‐lea,  după  acceptarea  unirii  cu 

biserica Romei,  autoritățile  au  încurajat procesul de destructurare  al bisericii 

ortodoxe,  în  vremea  episcopului  greco‐catolic  Inocenție  Micu  (1728‐1751) 

aceasta  fiind  pusă  sub  jurisdicția  canonică  a  greco‐catolicilor.  Protopopiatele 

ortodoxe  au  fost  desființate,  fostele  parohii  fiind  incluse  în  protopopiatele 

                                                            44 Greta Monica Miron, op. cit., p. 15. 45 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 42 şi Monica Greta Miron, op. cit., harta nr. 2. 46 Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din Transilvania, Cler şi enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004, p. 578; Greta Monica Miron, Biserica greco‐catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII‐lea, Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 17‐18 şi 285‐286; Costin Feneşan, op. cit., p. 286‐287; Schematismus venerabilis cleri graeci ritus catholicorum dioeceseos Fogarasiensis  in Transilvania, Blaj, 1842, p. 101; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei  şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 1871, p. 247; Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei  şi Făgărasiului pre anulu 1876, Blaj, 1876, p. 234‐235. 47 Siematismulu veneratului cleru alu Archidiecesei Metropolitane greco‐catolice a Alba‐Iuliei şi Făgărasiului pre anulu 1890, Blaj, 1890, p. 70‐71; Şematismul Provinciei mitropolitane  române unite de Alba‐Iulia  şi Făgăraş, Târnăveni, 1938, p. 132. 

  8

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

greco‐catolice.  În urma mişcărilor  împotriva unirii  cu biserica Romei din 1744 

conduse  de  Visarion  Sarai  şi  cea  din  1760‐1761  a  lui  Sofronie  din  Cioara, 

autoritățile habsburgice au acordat prin decretele de toleranță din 13 iulie 1759 

şi  6  noiembrie  1762  liberul  exercițiu  religiei  ortodoxe  şi  un  cadru  legal  de 

funcționare  al  structurii  sale  organizatorice  La  4  septembrie  1761  Dionisie 

Novacovici  este  investit  episcop  al  bisericii  ortodoxe.  Aceasta  îşi  reface 

structura  prin  reînființarea  protopopiatelor  ortodoxe48.  Ca  parohie  ortodoxă, 

care a  funcționat un  timp  în paralel cu cea greco‐catolică, Silivaşu de Câmpie 

făcea  parte  în  perioada  1766‐1767  din  Protopopiatul  ortodox  Crişeni 

(Tothaza)49. 

Problemele fiecărei parohii erau conduse de adunarea parohială ca organ 

deliberativ, formată din toți membrii majori ai parohiei care alegea curatoratul 

bisericesc  şi  senatul  şcolar  ca  organe  executive50.  Curatoratul  bisericesc  se 

ocupa mai  ales  cu  administrarea  proprietăților  bisericeşti,  iar  senatul  şcolar 

avea în vedere problemele şcolii confesionale.  

Pe  prima  treaptă  superioară  parohiei  se  afla  protopopiatul,  pe  a  doua 

episcopia, pe a treia mitropolia şi pe treapta cea mai înaltă papa de la Roma.  

Documentele  din  fondul  ,,Oficiul  parohial  greco‐catolic  Silivaşu  de 

Câmpie”, cu anii extremi 1890 – 1949,  în cantate de 0,15 m.l. au fost preluate 

de  către Arhivele  Statului  în  anul  1979  de  la Oficiul  parohial  ortodox  român 

Silivaşu  de  Câmpie.  Datorită  faptului  că  instrumentele  contemporane  de 

evidență nu s‐au păstrat, ele nu au putut fi folosite la ordonarea documentelor 

pe  sistemul de  registratură. Din această cauză  şi datorită cantității  reduse de 

                                                            48 Augustin Pădurean, Chiuieşti. O istorie a credințelor religioase, Dej, 1999, p. 65. 49 Costin Feneşan, op. cit., p. 384 şi Keith Hitchins, Ioan N. Beju, op. cit., p. 384. 50 Mircea Păcurariu,  Istoria bisericii  româneşti din Transilvania  şi Banat, Crişana  şi Maramureş până  în anul 1918, Cluj‐Napoca, 1992, p. 303. 

  9

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

documente,  s‐a  optat  pentru  ordonarea  documentelor  pe  probleme‐

cronologic. Principalele probleme care se regăsesc în acest fond sunt:  

1.Circulare mitropolitane şi protopopeşti, 

2.  Aniversarea  încoronării  regelui  Ferdinand  şi  a  reginei  Maria  şi  

comemorarea eroilor, 

3. Probleme religioase, a sectelor şi schimbării confesiunii, 

4.  Procese‐verbale  de  şedință  a  curatoratului  bisericesc  şi  senatului 

şcolar, 

5. Proprietăți bisericeşti‐şcolare, 

6. Construcția şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii, 

7. Personal bisericesc şi şcolar, 

8. Sinoade protopopeşti, 

9. Statistici bisericeşti‐şcolare, 

10. Probleme şcolare, 

11. Stare civilă, 

12. Probleme economice, 

13. Probleme sanitare, militare, legitimaţii de călătorie, sociale, culturale,

rechiziţii, judiciare, apartenenţei Banatului la România, vizita familiei regale

române, cursuri pentru funcţionarii financiari, sanitar veterinare, 

14. Problema colectelor, bugete bisericeşti‐şcolare şi financiare. 

Fiecare problemă se constituie într‐unul sau mai multe dosare. 

  10

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

Registrul a fost ordonat la sfârşitul fondului, după dosare. 

Fondul a fost ordonat, inventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul 

2008 de către arhivist Dologa Dorin. 

Documentele sunt scrise în limba română şi maghiară. 

BIBLIOGRAFIE 

Lucrări: 

‐ Boca,  Pompei,  Vechimea  documentară  a  localităților  din  județul 

Bistrița‐Năsăud.  Secolele  XII‐XV,  în  File  de  Istorie,  vol.  I,  Bistrița, 

1971. 

‐ Chintăuan,  Ioan,  Bolog, Mihaela,  Pop,  Florica,  Biserici  de  lemn  din 

Bistrița‐Năsăud‐ghid, Cluj‐Napoca, 2002. 

‐ Feneşan,  Costin,  Izvoare  de  demografie  istorică,  vol.  I,  Bucureşti, 

1986. 

‐ Hermann,  Teodor,  Monografia  istorică  a  Protopopiatului  ortodox 

român Dej. Lupte, treceri şi procese religionare, Cluj, 1926. 

‐ Hitchins, Keith şi Beju, N. Ioan, Conscripția clerului ortodox transilvan 

din  1767,  în  revista  Mitropolia  Ardealului,  nr.  7‐8,  iulie‐august 

1984,anul XXIX, Sibiu, p. 535‐568. 

 ‐  Miron,  Greta‐Monica,  Biserica  greco‐catolică  din  comitatul  Cluj  în 

secolul al XVIII‐lea, Cluj‐Napoca, 2007.                                         

  ‐ Miron, Greta‐Monica, Biserica greco‐catolică din  Transilvania. Cler  şi 

enoriaşi (1697‐1782), Cluj‐Napoca, 2004.  

 ‐ Păcurariu, Mircea,  Istoria bisericii româneşti din Transilvania  şi Banat, 

Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj‐Napoca, 1992. 

  11

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

 ‐  Pădurean,  Augustin,  Chiuieşti.  O  istorie  a  credințelor  religioase,  Dej, 

1999. 

 ‐  Schematismus  venerabilis  cleri  graeci  ritus  catholicorum  dioeceseos 

Fogarasiensis  in  Transilvania,  pro  anno  a  Christo  nato M.  DCCC.  XL.  II.    ab 

unione cum ecclesia romana C. XL. V., Blaj,  1842. 

 ‐ Siematismulu veneratului  cleru alu archidiecesei metropolitane greco‐

catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu 1871, Blaj, 

 ‐ Siematismulu veneratului  cleru alu archidiecesei metropolitane greco‐

catolice a Alba‐Iuliei şi Făgăraşului pre anulu1890, Blaj, 1890. 

 ‐   Sigmirean,  Ioan, Onofreiu, Adrian,  Istoria  județului Bistrița‐Năsăud  în 

documente şi texte, Bistrița, 2001. 

 ‐ Stoicescu, Nicolae, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971. 

 ‐ Suciu, Coriolan, Dicționar  istoric al  localităților din Transilvania, vol.  II, 

Editura Academiei, 1967. 

            ‐  Şematismul  provinciei  mitropolitane  române‐unite  de  Alba‐Iulia  şi Făgăraş, Târnăveni (Diciosânmărtin), 1938.                

Documente: 

‐   Direcția județeană Alba a Arhivelor Naționale, fond: Mitropolia greco‐

catolică de Alba‐Iulia şi Făgăraş. 

‐   Direcția  Județeană  Bistrița‐Năsăud  a  Arhivelor  Naționale,  Colecția 

registre de stare civilă (1682‐1967). 

Bistrița,  Dologa Dorin 

  28.11.2008 

  12

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

INVENTAR 

OFICIUL PAROHIAL GRECO‐CATOLIC SILIVAŞU DE CÂMPIE 

(1890‐1949) 

 

Nr. crt.

Cuprinsul unităţii arhivistice Anii extremi

Nr. file

Obs.

1 Circulare mitropolitane şi protopopeşti; corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Prefectura judeţului Cluj, în probleme: privind aniversările, colecte, şcolare, de personal, administrarea şcolilor confesionale şi de stat, bugete, statistice, proprietăţi, religioase, sinoade protopopeşti, financiare, reuniuni şi societăţi, morale.

1918-1932 34

2 Corespondenţă cu Prefectura judeţului Cojocna, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, Pretura plăşii Urmeniş (Urmenişul de Câmpie), Notariatul cercual Urmeniş (Urmenişul de Câmpie), în problema aniversării încoronării regelui Ferdinand şi reginei Maria şi comemorării eroilor.

1924-1925 3

3 Rezoluţii şi corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Oficiul parohial ortodox român Miheşu de Câmpie, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în probleme religioase, a sectelor şi a schimbării confesiunii.

1919-1932 19

4 Corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Directoratul general agricol Cluj, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în probleme: de personal, şcolare, curatorat, bugete, financiare, colecte, statistice, construcţia şi administrarea bisericii şi şcolii, stare civilă, proprietăţi, religioase.

1918-1930 47

5 Procese-verbale de şedinţă a curatoratului bisericesc, senatului şcolar şi adunării credincioşilor; tabele şi corespondenţă cu

1918-1930 35

  13

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, oficiile parohiale greco-catolice Şopteriu şi Dâmbu, în probleme: privind construcţia şi reparaţia bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii confesionale, alegerea membrilor curatoratului bisericesc şi senatului şcolar, proprietăţi şcolare, financiare, şcolare, de personal, bugete, a parohiilor Silivaşu de Câmpie şi Şopteriu.

6 Inventare, tabele, proces verbal al adunării credincioşilor, contracte de arendă, decizie, extras, chitanţă, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Comisia administrativă a judeţului Cojocna, Regiunea agricolă Sărmaş, Notariatul cercual Sânpetru de Câmpie, Ocolul silvic Teaca, în problema proprietăţilor bisericeşti-şcolare a parohiilor greco-catolice Silivaşu de Câmpie, Delureni (Uilac), Fântâniţa (Chibulcut), Visuia şi mănăstirii Silivaşu de Câmpie.

1890-1932; 1940

146

7 Procese-verbale ale adunării credincioşilor, contract de lucru, plan, coală de înscriere, listă, tabele, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Administraţia financiară a judeţului Cluj, Oficiul preturii plăşii Urmeniş (Urmenişul de Câmpie), Banca ,,Patria”, în problema construcţiei şi administrării bisericii şi casei parohiale cu anexe.

1918-1932 31

8 Tabel, listă, adeverinţă, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Episcopia greco-catolică de Cluj-Gherla, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Oficiul parohial greco-catolic Năoiu, Biroul electoral central Cluj, Subprefectul judeţului Cojocna, Oficiul plăşii Urmeniş, în problema personalului bisericesc din parohiile greco-catolice Silivaşu de Câmpie, Ţagu (Ţagul Mare), Şopteriu şi Aşchileul Mic: numiri de preoţi, membru în comisia administrativă, venituri,

1918-1932 32

  14

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

alegeri de grefier al biroului electoral, supliniri, reducere călătorie C.F.R.

9 Corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, oficiile parohiale greco-catolice Urmeniş, Dâmbu, Sărmaş şi Budeşti (Budatelec), în problema sinoadelor preoţeşti.

1925-1930 4

10 Tabele şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în problema statisticii bisericeşti-şcolare: numărul şi mişcarea populaţiei şi elevilor, confesionale, religioase, stare civilă, reuniuni, culturale, financiare, şcolare, biserica, şcoala şi casa parohială.

1919-1937 9

11 Tabel şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, Oficiul preturii plăşii Urmenişu de Câmpie, în probleme şcolare: activitate şi material didactic, examene, coruri, serbări, înscrierea elevilor, a şcolilor din Silivaşu de Câmpie, Ţagu (Ţagul Mare), Visuia, Delureni (Uilac), Urmenişu de Câmpie şi Şopteriu.

1919-1930 11

12 Inventar, contract de arendă şi corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş, Resortul cultelor şi al instrucţiunii publice a Consiliului dirigent al Transilvaniei şi Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în problema administrării şcolii.

1920-1924 5

13 Procese-verbale ale adunării credincioşilor şi de stabilire a veniturilor, decizie, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, Oficiul preturii plăşii Urmeniş, învăţători, în problema personalului şcolar.

1918-1925 31

14 Tabel, proces-verbal şi corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, oficiile parohiale greco-catolice Dâmbu, Sărmăşel, Topliţa, Rodna şi evanghelice-reformate Ulieş şi Urmeniş, Inspectoratul şcolar regal al comitatului Mureş-Turda, Oficiul preturii plăşii Urmeniş, notariatele Urmeniş şi Sânpetru de Câmpie, credincioşi, în probleme de stare

1918-1932 56

  15

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

civilă, a parohiilor Silivaşu de Câmpie şi Şopteriu.

15 Chestionar, ordin, publicaţie şi corespondenţă cu Resortul agriculturii şi comerţului al Consiliului dirigent al Transilvaniei, Comitetul Teaca al Senatului naţional român, oficiile preturilor plăşilor Urmeniş şi Teaca, Comandamentul Diviziei a VI-a române, în probleme economice: aprovizionarea cu alimente, vânzarea ilegală a sodei caustice, animale rămase de la armatele austro-ungară şi germană, vânzarea cailor, recensământul terenurilor fără proprietari, unor materiale şi vitelor de reproducţie, rechiziţii.

1919 11

16 Ordonanţe, convocator, citaţie, corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Ministerul instrucţiunii, Resortul finanţelor al Consiliului dirigent al Transilvaniei, Comandantul trupelor române din Transilvania, Regiunea XI sanitară Cluj, prefecturile judeţelor Cojocna şi Cluj, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, Tribunalul Turda, Oficiul preturii plăşii Urmeniş, Oficiul notarial Urmeniş, în probleme: sanitare, militare, legitimaţii de călătorie, sociale, culturale, judiciare, apartenenţei Banatului la România, vizita familiei regale române, cursuri pentru funcţionarii financiari, sanitar veterinare.

1918-1925 21

17 Chestionar şi corespondenţă de la Ministerul cultelor şi al artelor în problema datelor monografice.

1921 5

18 Tabel şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Oficiul parohial greco-catolic Cib, Prefectura judeţului Cojocna, Oficiul preturii plăşii Urmeniş, Oficiul notarial Urmeniş, în problema colectelor.

1919-1927 9

19 Bugete, conturi de gestiune şi corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba-Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, oficiile parohiale greco-catolice Visuia şi Fântâniţa, Revizoratul şcolar al judeţului Cojocna, în problema bugetelor bisericeşti-şcolare ale parohiilor greco-catolice Silivaşu de Câmpie, Şopteriu, Sărmaş, Sărmăşel, Urmeniş, Visuia, Ida

1890-1944 216

  16

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

Mare, Ţagu, Fântâniţa şi mănăstirii Silivaşu de Câmpie.

20 Coală de impozit, tabele, adeverinţe, chitanţe, corespondenţă cu Mitropolia greco-catolică de Alba Iulia şi Făgăraş, Oficiul protopopesc greco-catolic al Cătinei, Resortul finanţelor al Consiliului dirigent al Transilvaniei, Revizoratul şcolar al judeţului Cluj, Oficiul plăşii Urmeniş, Oficiul maghiar de impozite Teaca, Banca ,,Zorile” Luduş, Primăria comunei Silivaşu de Câmpie, în probleme financiare a bisericii, mănăstirii şi şcolii din Silivaşu de Câmpie şi Şopteriu: impozite, împrumuturi, strângerea banilor.

1890-1942 236

21 Registru cuprinzând procese verbale de şedinţă a curatoratului bisericesc, adunării credincioşilor şi comitetului de construcţie al bisericii.

1924-1949 122

 

Prezentul inventar cuprinde 17(şaptesprezece) pagini

 

   28.11.2008                                                                          Întocmit şi tehnoredactat 

     Dologa Dorin 

 

  17

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i