PREFAȚĂ 

 

Fond: Oficiul parohial ortodox român Negrileşti  

   

  Data  înființării  parohiei  Negrileşti  nu  se  cunoaşte  cu  precizie  din 

documentele  păstrate.  Satul  Negrileşti  a  aparținut  în  vechime  de  domeniul 

Ciceului. Data construcției cetății Ciceu nu se  ştie cu exactitate. Se presupune 

că  între  anii  1290‐13041.  Probabil  cu  această  ocazie  s‐a  înființat  şi  satul 

Negrileşti  de  către Negrea,  un  om  care  s‐a  aşezat  aici  împreună  cu  familia2. 

Localitatea Negrileşti este menționată documentar pentru prima dată  în anul 

1405, când a ajuns  împreună  cu  satele Bața, Ciceu‐Giurgeşti, Ciceu‐Mihăieşti, 

Hăşmaşu Ciceului, Ilişua, Leleşti şi Uriu prin act de donație regală în posesiunea 

familiei baronului Bánffy de  Losoncz3.  În perioada 1387‐1467  cetatea  şi părți 

din  domeniul  Ciceu  au  fost  stăpânite  ca  danie  regală  de membrii  ai  familiei 

Banffy şi urmaşi ai familiei Ratold. După  înfrângerea răscoalei din 1467 a fiilor 

lui  Ştefan  şi Dezideriu Banffy, 2/3 din domeniul Ciceului au  fost  confiscate  şi 

dăruite  nobililor  Szeredohely  Mihaly  şi  Szeredohely  Kiss  Ianos,  în  a  căror 

stăpânire  a  rămas  până  când  au  fost  dăruite  lui  Ştefan  cel  Mare4.  Regele 

Ungariei Matei Corvin i‐a dăruit domnitorului Moldovei cetățile Ciceu şi Cetatea 

de Baltă cu domeniile  lor  în anul 1489 (la preluarea domeniului a participat se 

pare şi Alexandru, fiul  lui Ştefan cel Mare, ocazie cu care a cunoscut‐o pe fata 

lui Bartolomeu Dragffy, voievod  şi comite al comitatului Solnocul de Mijloc  şi 

                                                            1  Augustin  Pădurean,  Ioan  Danciu,  Constantin  Rusu,  Ciceul  –  simbol  al  vechimii,  continuității  şi  unității româneşti, Bistrița, 1995, p. 8. 2 Augustin Pădurean, Constantin Rusu, Ciceu‐Giurgeşti. O istorie multiseculară, Bistrița, 2004, p. 14 şi 18. 3 Pompei Boca, Vechimea documentară a  localităților din  județul Bistrița‐Năsăud –  secolele XV‐XX,  în File de istorie, nr. IV, Muzeul de Istorie Bistrița, 1976, p. 244.  4 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 8‐9. 

1  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

stăpân  al  domeniului  Chioar,  limitrof  Ciceului,  cu  care  s‐a  căsătorit  în  anul 

respectiv;  familia  Dragffy,  urmaşa  Dragoşeştilor,  era  înrudită  cu  Ştefan  cel 

Mare,  care  era  urmaşul  lui Dragoş  vodă  şi  al  lui  Bogdan  Vodă,  întemeietorii 

Moldovei5;  după moartea  lui  Alexandru  în  1496,  regele  Vladislav  al  II‐lea  a 

procedat  la o nouă  investitură  în  favoarea  lui  Ştefan  cel Mare  şi  a  fiului  său 

Bogdan6). Foarte probabil acesta le‐a primit ca o compensație pentru ocuparea 

de către  turci  în anul 1484 a cetăților Chilia  şi Cetatea Albă  (un act al  regelui 

Ferdinand vorbeşte despre castelele Ciceu şi Cetatea de Baltă din Transilvania 

date  în  locul Chiliei şi Cetății Albe ocupate de turci; regele Matei Corvin nu  i‐a 

acordat în anul 1484 ajutor lui Ştefan cel Mare cu care era aliat din anul 1475, 

fiind ocupat cu asediul Vienei)7. În nul 1551 părți din domeniul Ciceului au fost 

trecute  în administrația  cetății Gherla8.  În perioada  iulie 1552‐22  septembrie 

1553 domeniul Ciceului a fost stăpânit de Paul Bank (castelan al cetății Gherla 

între  anii  1540‐1548,  comite  al  comitatului  Solnoc‐Dăbâca  în  perioada  1548‐

1552  şi  vicevoievod  al  Transilvaniei  din  15529).  In  anul  1553  satul Negrileşti 

figurează în inventarul domeniului Ciceului, alcătuit de habsburgi în stăpânirea 

căruia intrase, ca fiind sub conducerea voievodului Andreica10. 

  La  început,  dimensiunea  comunității  a  fost  redusă.  Cum  aceasta  nu 

dispunea  inițial  de  bunuri  colective,  construcția  şi  întreținerea  bisericii  şi 

preotului, care  se adăuga  la obligațiile  față de conducătorul  local, constituiau 

sarcini dificile.  În 1653  şi 1658 pe partea de hotar ce aparținea cetății Gherla 

lucrau  22  iobagi11.  În  jurul  anului  1703    existau  26  iobagi,  7  jeleri  şi  4  slugi 

                                                            5 Valer Hossu, Maramureşul şi Moldova. Interferențe de statalitate, Cluj‐Napoca, 2006, p. 136. 6 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 10. 7 Victor Motogna, Articole şi documente – contribuții la istoria românilor din veacurile XIII‐XVI, Cluj, 1923, p. 24‐27. 8 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 15. 9 Augustin Pădurean, Constantin Rusu, op.cit., p. 19. 10 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 16 şi 22. 11  József Kádár, Károly Tagány,  László Réthy, Szolnok‐Dobokavármegye monographiája, vol. V., Dej, 1901, p. 219. 

2  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

(argați,  rândaşi)12.  În  acest  interval  de  timp  dimensiunea  comunității  nu  a 

crescut prea mult.  În deceniile 5‐6 ale  secolului al XVII‐lea  turcii au ocupat  şi 

pustiit comitatul Solnocului Interior13.  În perioada 1720‐1721 la Negrileşti erau 

înregistrați 538  locuitori (circa 100 de familii)14.  În anul 1750 trăiau  în sat  în 1 

familie nobilă cu 6 membrii, 94 iobagi, o văduvă de iobag,  8 familii de jeleri, 7 

vagabonzi şi 3 văduve15. 

    În secolul al XV‐lea la Negrileşti exista o mănăstire ortodoxă clădită 

pe  locul  numit  astăzi  ,,La  mănăstire”,  construită  probabil  în  timpul  când 

domeniul Ciceului s‐a aflat sub stăpânirea domnitorilor Moldovei  16. Deoarece 

această mănăstire, ca şi cele din Vad, Chiuieşti, Gârbou, Ciceu‐Poieni, Căşeiu şi 

Bobâlna  (Olpret)  erau  o  piedică  în  calea  propagării  greco‐catolicismului,  la 

sfatul episcopului greco‐catolic Petru Pavel Aron, generalul Bucow a dat ordin 

ca aceste mănăstiri să fie distruse, ceea ce s‐a şi întâmplat în anul 176117. Este 

posibil  ca  existența  acestei  mănăstiri  să  fi  fost  un  timp  suficientă  pentru 

desfăşurarea  în bune condiții a serviciului  religios, construcția bisericii nefiind 

considerată o necesitate.   

  Se  pare  că  prima  biserică  din  Negrileşti  nu  a  fost  construită  de 

comunitatea locală, ci de un nobil român localnic. În anul 1650 este menționată 

înnobilarea  unui  Draxan,  iar  în  anul  1658  este  amintit  nobilul  Ioan 

Drăgşan18(nume  de  origine  moldovenească)19.  Cartea  de  predici  ,,Sicriul  de 

Aur”  tipărită  în  anul  1683  la  Sebeş  a  fost  cumpărată  de  Danciu Grigore  din 

Ciceu‐Giurgeşti  la  câțiva  ani  de  la  apariție.  De  la  el,  cartea  a  ajuns  în                                                             12 Ibidem, p. 225. 13  Teodor  Hermann,  Monografia  istorică  a  Protopopiatului  ortodox  român  Dej.  Lupte,  treceri  şi  procese religionare, Cluj, 1926, p. 88. 14 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în documente şi texte, Bistrița, 2001, p.22. 15 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy, op.cit., p. 225.  16 Teodor Hermann, op. cit., p. 45 şi 86. 17 Ibidem, p. 59. 18 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy, , op.cit., p. 219‐220. 19 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 25.  

3  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

proprietatea preotului Alexa (din Ciceu‐Giurgeşti ?), iar după moartea acestuia 

în cea  a lui Irimie Dreasan (Drăgşan) din Negrileşti20. Conform tradiției, biserica 

de  lemn  a  fost  construită  sub  conducerea  nobilului  Indrei  Drăşan  (Dreasan, 

Drăgşan) –  zis Dănuț, care a murit  în  luptele cu  tătarii  între Reteag  şi Uriu  în 

anul 171721. Documentele ulterioare menționează  că  în  jurul anului 1751  s‐a 

construit    biserica  de  lemn  (în  perioada  când  parohia  era  greco‐catolică), 

renovată şi zugrăvită în anul 183622. Este posibil ca biserica veche construită de 

Indrei Drăşan să  fi  fost distrusă.  În timpul  răscoalei conduse de către Francisc 

Rákóczi,  comunele  din  comitatul  Solnoc‐Dăbâca  au  fost  pustiite  de  către 

trupele austriece şi ale răsculaților23. În perioada 1760‐1762 la Negrileşti exista 

biserică, dar nu şi casă parohială24. În anul 1889 s‐a construit o nouă biserică de 

lemn25.  

  În  anul 1767  la Negrileşti  funcționa preotul ortodox  Ioan Muntean26. 

Alți  preoți  care  au  activat  la  Negrileşti  au  fost:  Teodor Mihuț  (1793‐1815), 

Vasile  Marcuş  (1816‐1844),  fiul  său  Ioan  Marcuş  (1845‐1851),  Dumitru 

Szigyarto  (1854‐1879),  Vasile  Bodea  (1881‐1901),  Gheorghe  Lărgean  (1903‐

1907), Ioan Bodea (1909‐1918) şi Nicolae Țăgean (din anul 1920)27. 

  Proprietățile bisericii erau reduse, ele fiind în perioada 1760‐1762 de 4 

cubuli (câble sau găleți de Cluj cu o capacitate de circa 160 litrii fiecare28, circa 

0,5 iugăre) teren arabil29.  

                                                            20 Augustin Pădurean, Constantin Rusu, op.cit., p. 91. 21 Teodor Hermann, op. cit., p. 79 şi Augustin Pădurean, Constantin Rusu, op. cit., p. 91. 22 Direcția  Județeană Bistrița‐Năsăud a Arhivelor Naționale  (în continuare D.J.B.‐N.A.N),  fond: Oficiul parohial ortodox român Negrileşti, dos. 5/1921‐1946, f. 4 verso. 23 Teodor Hermann, op. cit., p. 88. 24 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 45. 25 Augustin Pădurean, Constantin Rusu, op.cit., p. 97. 26 Keith Hitchins, Ioan N. Beju, Conscripția clerului ortodox transilvan din 1767, în Revista Mitropolia Ardealului, nr. 7‐8, iulie‐august 1984, Anul XXIX, Sibiu, p. 555. 27  Teodor Hermann, op.cit., p. 80.      28 Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971, p. 190. 29 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit, p. 45. 

4  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

  De  la  1453,  odată  cu  căderea  Constantinopolului  sub  stăpânire 

turcească, Patriarhia ortodoxă nu a mai exercitat nici un  control  în  teritoriile 

româneşti, astfel că, pierdută  în extremitatea de NV a ortodoxiei, Stavropighia 

Perilor a  rămas  în  slaba grijă a urmaşilor Dragoşeştilor ardeleni, catolicizați  şi 

tot mai depărtați de neamul  lor. Voievodul Bartolomeu Dragffy  s‐a  gândit  să 

transfere  patronajul  vieții  spirituale  a  românilor  din  N  Transilvaniei  ramurii 

ortodoxe a dinastiei, asigurând continuitatea curatoriei începute de Dragoş din 

Bedeu.  Ca  succesoare  a Mitropoliei  din  Pocuția  (Halici), Mitropolia Moldovei 

justifica,  în  virtutea  dreptului  bisericesc  bizantin,  extinderea  jurisdicției  sale 

asupra Stavropighiei Perilor. Aceasta era cu atât mai oportun să se facă, cu cât 

episcopul  rutenilor,  dependent  de Mitropolia  de  la  Kiev,  a  avut  intenția  să 

acapareze el în teritoriu jurisdicția Stavropighiei. Cum nici în 1498 episcopul de 

Muncaci  nu  renunțase  la  planurile  sale,  pentru  a  evita  o  puternică  influență 

poloneză prin filieră galițiană, voievodul Transilvaniei i‐a concesionat domnului 

Moldovei curatoria. Episcopia Vadului, cu reşedința pe domeniul moldovenesc 

Ciceu,  a  cuprins  toate  localitățile  româneşti  din  vechea  Stavropighie  şi  s‐a 

subordonat Mitropoliei Moldovei30.  Ştefan cel Mare a  întemeiat  în  localitatea 

Vad aparținând de domeniul Ciceului o mănăstire ortodoxă cu biserică de piatră 

hotărând  ca aceasta  să  fie  reşedința unui episcop  ce urma  să  fie hirotonit  în 

Moldova.  Sub  oblăduirea  episcopilor  de  Vad,  la  începutul  domniei  lui  Petru 

Rareş se aflau 60 de sate din domeniul cetății Ciceu31. Cunoaştem numele unor 

episcopi de Vad începând cu anul 1523 (episcopul Ilarion) şi până în anul 1623 

(episcopul  Eftimie)32.  Prin  1624‐1627  mitropolitul  ortodox  al  Moldovei, 

Dosoftei,  a  trimis  în  părțile  Bistriței  un  preot  care  să  strângă  restanțele 

,,osfeştaniilor  şi gloabelor” rămase  ,,de  la vlădica Eftimie  încoace”, urmând să 

treacă apoi  în Moldova. A păstorit până  în anul 1627, pentru că  în anul 1628 

                                                            30 Valer Hossu, op. cit., p. 136‐137. 31 Leon Şimanschi (coordonator), Petru Rareş, Bucureşti, 1978, p. 86‐87. 32 Augustin Pădurean, Ioan Danciu, Constantin Rusu, op. cit., p. 24. 

5  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

Mitropolia  de  Alba‐Iulia  şi  Episcopia  Vadului  au  fost  contopite  (desființarea 

episcopiei  a  fost  cerută de principele  Transilvaniei Gabriel Bethlen, deoarece 

vlădicii de aici, veniți din Moldova ,,ortodoxă”, constituiau un obstacol în calea 

prozelitismului  calvin. Probabil  Sava  (Savul),  considerat de unii  cercetători  ca 

episcop de Maramureş,  între anii 1650‐1651  şi‐a avut reşedința  în mănăstirea 

de  la Vad, căci  în decretul de numire dat de principele Transilvaniei Gheorghe 

Rakoczy  II,  la  12  aprilie  1650,  rezultă  că  jurisdicția  lui  se  întindea  şi  peste 

comitatul  Solnocul  Interior,  din  care  făcea  parte  şi  parohia  ortodoxă 

Negrileşti33.  În  anul  1683  parohia  ortodoxă  Negrileşti  aparținea  probabil  de 

Protopopiatul  ortodox  român  Chiuieşti34.  În  urma  unirii  cu  biserica  Romei 

(1698‐1701)  parohia  ortodoxă  Negrileşti  a  devenit  greco‐catolică.  Parohia 

Negrileşti a oscilat  între greco‐catolicism şi ortodoxie pe parcursul secolului al 

XVIII‐lea. În primele decenii ale secolului al XVIII‐lea, după acceptarea unirii cu 

biserica  Romei,  când  autoritățile  încurajează  procesul  de  destructurare  a 

bisericii ortodoxe  ‐  în vremea episcopului  Inocențiu Micu  (1728‐1751) aceasta 

fiind pusă  sub  jurisdicția  canonică a greco‐catolicilor – Protopopiatul ortodox 

Chiuieşti  a  fost  desființat,  fostele  lui  parohii  fiind  incluse  în  protopopiatele 

greco‐catolice  Lăpuşul  Românesc  şi  Căşeiu35.  Ca  parohie  greco‐catolică, 

Negrileşti a  făcut parte  în perioada 1733‐1750 din Protopopiatul greco‐catolic 

Căşeiu36.  În  urma  mişcărilor  împotriva  unirii  cu  biserica  Romei  din  1744 

conduse  de    Visarion  Serai  şi  cea  din  1760‐1761  a  lui  Sofronie  din  Cioara, 

autoritățile habsburgice au acordat prin decretele de toleranță din 13 iulie 1759 

şi  6  noiembrie  1762  liberul  exercițiu  religiei  ortodoxe  şi  un  cadru  legal  de 

funcționare  al  structurii  sale  organizatorice37.  În  perioada  1760‐1762  erau 

                                                            33 Mircea  Păcurariu,  Istoria  bisericii  româneşti  din  Transilvania,  Banat,  Crişana  şi Maramureş,  Cluj‐Napoca, 1992, p. 168‐169 şi Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit., p. 45. 34 Augustin Pădurean, Chiuieşti. O istorie a credințelor religioase, Dej, 1999, p.73. 35 Ibidem, p. 64. 36 Ibidem, p. 73. 37 Ibidem, p. 65. 

6  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

înregistrați 2 preoți  greco‐catolici  şi 150  familii ortodoxe, biserica  aparținând 

comunității ortodoxe38. La 4 septembrie 1761 Dionisie Novacovici este  investit 

episcop al bisericii ortodoxe, care  îşi reface treptat structura organizatorică. În 

anul  1761  Protopopiatul  ortodox  român  Chiuieşti  îşi  reia  activitatea39.  În 

perioada 1766‐1789 parohia ortodoxă Negrileşti a aparținut de Protopopiatul 

ortodox român Chiuieşti40. În anul 1798 o parte a parohiei Negrileşti a trecut la 

greco‐catolicism41.  În  jurul anului 1820 numărul  familiilor ortodoxe scăzuse  la 

4242  (în  1830  erau  înregistrați  840  locuitori43).  În  anul  1857  din  cei  1100 

locuitori 404 erau ortodocşi (alți 601 erau greco‐catolici, 5 romano‐catolici, 36 

evanghelici  şi 54  izraeliți)44. Până  la  începutul secolului al XIX‐lea  în comitatul 

Solnocul  Interior  au  funcționat  3  protopopiate  ortodoxe:  Chiuieşti, Ghirolt  şi 

Şintereag, organizate cândva înainte de anul 1766. În anul 1805 Alexandru Dosa 

a  propus  contopirea  celor  3  protopopiate  într‐un  tract  protopopial  unic  al 

Solnocului  Interior  format din 2 cercuri,  inferior  şi superior. Parohia ortodoxă 

Negrileşti  făcea  parte  în  anul  1805  din  cercul  superior  al  Protopopiatului 

ortodox  român  al  Solnocului  Interior  În  anul  1841  episcopul  ortodox  Vasile 

Moga a  împărțit protopopiatul  în două  tracturi:  inferior  (al Chiuieştiului)  şi al 

Olpretului  (Bobâlnei).  Parohia  ortodoxă  Negrileşti  făcea  parte  din  tractul 

inferior.  În  anul  1854  episcopul  ortodox  Andrei  Şaguna  a  împărțit  tractul 

protopopial  în două părți: Solnoc  I  (zis  şi Solnocul de  Jos apoi Dej)  şi Solnoc  II 

(zis  şi  Solnocul  de  Sus  apoi  Lăpuş).  În  anul  1854  parohia  ortodoxă Negrileşti 

făcea parte din tractul Solnoc I45. În perioada 1889‐1891, aproape 40 de familii 

ortodoxe  au  trecut  la  greco‐catolicism  ca  urmare  a  favorurilor  promise  de 

                                                            38 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit, p. 45. 39 Augustin Pădurean, op.cit., p. 65. 40 Ibidem, p. 74. 41 Ibidem, p. 73. 42 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy, , op.cit., Dej, 1901, p. 223.  43 Ioan Sigmirean, Adrian Onofreiu, op. cit, p. 22. 44 József Kádár, Károly Tagány, László Réthy,  op.cit., p. 225. 45 Augustin Pădurean, op.cit., p. 67‐69. 

7  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

preotul greco‐catolic Constantin Iuga (ce a acționat în acest fel din dorința de a‐

şi  spori  numărul  credincioşilor  şi  la  îndemnul  autorităților  administrative). 

Protestele făcute de preotul ortodox pe  lângă primpretorele plasei Dej  în anul 

1890  împotriva  mijloacelor  ilegale  de  propagandă  confesională  a  preotului 

greco‐catolic  au  rămas  fără  rezultat,  pretura  luându‐i  apărarea  acestuia  din 

urmă46.  

   Problemele  parohiei  erau  conduse  de  adunarea  parohială  ca  organ 

deliberativ,  formată  din  toți  membrii  majori  ai  parohiei47.  Aceasta  alegea 

consiliul parohial, epitropia, comitetul parohial  şi membrii mireni  în adunarea 

protopopească.  Consiliul  parohial  era  organul  executiv  şi  administrativ  al 

adunării  parohiale  fiind  ales  dintre membrii  acesteia  El  era  condus  de  către 

preot  şi  se  compunea  din  10 membrii  aleşi  în  parohiile  cu  până  la  1000  de 

credincioşi, din 15 membrii  în cele cu până  la 1500, din 20 membrii  în cele cu 

până la 2000 de credincioşi, din 25 membrii în cele cu până la 2500 credincioşi 

şi 30 membrii  în cele cu peste 2500 credincioşi. Preoții din parohie, diaconii şi 

cantorul de strana dreaptă (cantorul prim), sunt membri de drept ai consiliului 

parohial şi cu vot deliberativ ai consiliului parohial. Epitropii erau şi ei membri 

de drept ai consiliului parohial,  însă numai cu vot consultativ. La  şedință erau 

convocați  atât  membri  aleşi,  cât  şi  cei  de  drept  şi  cei  supleanți.  Membrii 

consiliului  parohial  lucrau  în mod  onorific  şi  se  puteau  realege.  În  consiliul 

parohial  erau  aleşi  şi  membrii  supleanți,  jumătate  din  numărul  membrilor 

ordinari.  Membrii  supleanți  aveau  drept  de  vot  numai  în  lipsa  membrilor 

ordinari. Epitropia parohială administra proprietățile bisericeşti. Epitropii erau 

aleşi  dintre  cei  mai  merituoşi  credincioşi,  ei  putând  fi  realeşi.  Numărul 

epitropilor era de 3 în parohiile cu cel mult 300 capi de familie şi 5 în parohiile 

cu  un  număr  mai  mare  de  capi  de  familie.  Pe  lângă  consiliul  şi  epitropia 

                                                            46 Teodor Hermann, op.cit., p. 178‐179. 47 Mircea Păcurariu, op. cit., p. 303. 

8  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

parohială  se putea alege  în  fiecare parohie un comitet parohial special, ce se 

ocupa cu problemele culturale şi asistența socială în parohie48.  

  Pe prima treaptă superioară parohiei se afla protopopiatul, pe a doua 

treaptă episcopia, pe a treia mitropolia, iar pe treapta cea mai înaltă patriarhia. 

             Documentele din fondul ,,Oficiul parohial ortodox român Negrileşti”, cu 

anii extremi 1891‐1946, în cantitate de 0,30 m.l. şi 28 u.a., au fost preluate de 

către  Arhivele  Statului  în  anul  1980  de  la  Oficiul  parohial  ortodox  român 

Negrileşti. 

  Datorită  faptului  că  instrumentele  contemporane  de  evidență  nu  s‐au 

păstrat, ele nu au putut  fi utilizate pentru ordonarea  fondului pe sistemul de 

registratură. Datorită acestui fapt şi datorită cantității reduse a documentelor, 

s‐a optat pentru ordonarea documentelor  pe probleme ‐ cronologic.  

  Principalele probleme reflectate în documentele fondului sunt: 

1. Circulare şi pastorale mitropolitane, episcopale şi protopopeşti, 

2. Problema aniversărilor, 

3. Probleme religioase, a sectelor şi a schimbării confesiunii, 

4. Convocatoare şi procese verbale de şedință a consiliului şi comitetului 

parohial,  

5. Proprietăți bisericeşti‐şcolare,  

6. Construcția şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii,   

7. Personal bisericesc şi şcolar, 

8. Conferințe preoțeşti şi cercuri religioase, 

                                                            48 D.J.B.‐N. A.N., fond: Oficiul parohial ortodox român Negrileşti (1891‐1946), dos.1/1920‐1934, f. 161. 

9  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

9. Societăți şi reuniuni, 

10. Situații statistice privind biserica, şcoala şi mişcarea populației, 

11. Istoricul şcolii, 

12. Probleme şcolare,  

13. Probleme de stare civilă,  

14. Probleme economice şi a proprietăților credincioşilor, 

           15.  Probleme  morale,  sociale,  sanitare,  alimentare,  apărare  civilă, 

persecuții maghiare,           

           16. Problema colectelor, bugetelor, financiare şi a fondului şcolar.   

           Fiecare problemă se constituie într‐unul sau mai multe dosare, ordonate 

cronologic în cadrul dosarului. 

Registrul a fost ordonat la sfârşitul fondului, după dosare. 

Fondul a fost ordonat, inventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul 

2008 de către arhivist Dologa Dorin. 

Documentele sunt scrise în limba română şi maghiară. 

 

 

 

 

 

 

10  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

BIBLIOGRAFIE 

Lucrări: 

‐ Boca, Pompei, Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița‐

Năsăud, secolele XV‐XX, în File de istorie, nr. IV, Muzeul de istorie Bistrița, 1976. 

‐ Hermann, Teodor, Monografia istorică a Protopopiatului ortodox român 

Dej. Lupte, treceri şi procese religionare, Cluj, 1926. 

‐ Hitchins,  Keith,  Beju,  Ioan,  Conscripția  clerului  ortodox  transilvan  din 

1767,  în revista Mitropolia Ardealului, nr. 7‐8,  iulie‐august 1984, Sibiu, p. 534‐

568.  

‐ Hossu, Valer, Maramureşul şi Moldova. Interferențe de statalitate, Cluj‐

Napoca, 2006. 

‐  Kádár  József,  Tagány  Károly,  Réthy  László,  Szolnok‐Dobokavármegye 

monographiája, vol. V, Dej, 1901. 

‐ Motogna, Victor, Articole şi documente – contribuții la istoria românilor 

din veacurile XIII‐XVI, Cluj, 1923. 

‐  Păcurariu, Mircea,  Istoria  bisericii  româneşti  din  Transilvania,  Banat, 

Crişana şi Maramureş, Cluj‐Napoca, 1992. 

‐  Pădurean,  Augustin,  Rusu,  Constantin,  Ciceu‐Giurgeşti.  O  istorie 

multiseculară, Bistrița, 2004. 

‐  Pădurean,  Augustin,  Chiuieşti.  O  istorie  a  credințelor  religioase,  Dej, 

1999. 

‐ Pădurean, Augustin, Danciu,  Ioan, Rusu, Constantin, Ciceul – simbol al 

vechimii, continuității şi unității româneşti, Bistrița, 1995. 

11  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

‐  Sigmirean,  Ioan, Onofreiu,  Adrian,  Istoria  județului  Bistrița‐Năsăud  în 

documente şi texte, Bistrița, 2001. 

‐ Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971. 

‐ Şimanschi, Leon, Petru Rareş, Bucureşti, 1978. 

Documente 

‐ Fond: Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului. 

           ‐ Fond: Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului. 

           ‐ D.J.B.‐N.A.N., Colecția registre parohiale de stare civilă (1682‐1967). 

     

    Bistrița,  Dologa Dorin 

 14.11.2008 

12  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

INVENTAR 

OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN NEGRILEŞTI 

(1891‐1946) 

     

Nr. crt.

Cuprinsul unităţii arhivistice Anii extremi

Nr. file

Obs.

1 Circulare şi pastorale mitropolitane, episcopale şi protopopeşti; lege, regulamente, tabele, corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în probleme: privind congresele, adunările, consiliile, comitetele şi epitropiile, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, de personal, secte, statistice, politice, religioase, şcolare, biblioteca parohială, reuniuni, societăţi şi asociaţii, proprietăţi, aniversări, financiare, colecte, economice, morale, bugete, date istorice, stare civilă, administrative, însemne, sociale.

1920-1934

213

2 Circulare şi pastorale mitropolitane, episcopale şi protopopeşti; fişe, corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în probleme: de personal, financiare, şcolare, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale şi şcolii, colecte, secte, aniversări şi comemorări, religioase, proprietăţi bisericeşti, bugete, statistice, conferinţe, adunări, consilii, comitete şi epitropii, politice, sanitare, administrative, sărbători.

1934-1946 146

3 Program şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în problema aniversării zilei de 1 Decembrie 1918.

1928 2

4 Corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial greco-catolic Negrileşti, în probleme religioase: vizite episcopale, catehizare, predici, inspecţii.

1923-1930; 1939

7

13  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

5 Rapoarte, chestionare, procese-verbale a adunării parohiale, declaraţii, chitanţă, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Ministerul cultelor şi al artelor, Comisia pentru controlul armelor, Primăria comunei Negrileşti, credincioşi, în probleme: date monografice, de personal, religioase, şcolare, financiare, morale, proprietăţi bisericeşti, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii, stare civilă, administrative, comitet parohial, economice, statistice, colecte, secte, aniversări.

1921-1946 89

6 Tabele, anunţuri, procese-verbale, adeverinţă şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial greco-catolic Negrileşti, Comunitatea bisericească baptistă Oradea, Pretura plăşii Dej, Tribunalul Dej, Ocolul silvic Beclean, Oficiul stării civile Negrileşti, în problema sectelor şi a schimbării confesiunii.

1920-1944 159

7 Listele membrilor şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în problema adunărilor parohiale.

1920-1945 68

8 Convocator şi procese-verbale de şedinţă a consiliului, comitetului parohial şi adunării parohiale; contracte de vânzare-cumpărare şi închiriere, certificat, oferte, chitanţe şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial ortodox român Ciceu-Giurgeşti, Revizoratul şcolar al judeţului Solnoc-Dăbâca, Primăria comunei Negrileşti, în probleme: de personal, construcţia şi administrarea bisericii, casei parohiale cu anexe şi şcolii, alegeri şi plata epitropilor, proprietăţi, adunări parohiale, financiare, bugete.

1900; 1920-1942

97

14  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

9 Tabele, listă, procese-verbale, certificate, inventare, contract, apel, decizie, memoriu, citaţie, împuternicire, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, ministerele agriculturii şi domeniilor, muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, Casa centrală de împroprietărire, Prefectura judeţului Someş, Consilieratul agricol al judeţului Solnoc-Dăbâca, Comisia judeţeană pentru expropriere şi împroprietărire, Comisia agrară a Judecătoriei de ocol, Comitetul agrar, Serviciul sanitar şi de ocrotire al judeţului Someş, Inspectoratul regimului silvic Cluj, Primăria comunei Negrileşti, Curtea de apel Cluj, Judecătoria mixtă Dej, Administraţia de constatare a judeţului Someş, Banca generală de asigurare ,,Transsylvania”, în problema proprietăţilor bisericeşti - şcolare şi administrarea lor: terenuri, cărţi, clopote, veşminte.

1891-1900; 1919-1946

229

10 Procese-verbale, convenţii, contracte, devize, oferte, bilete, chitanţe, invitaţie, corespondenţă cu Patriarhia română, Mitropolia ortodoxă Sibiu, Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, oficiile protopopeşti ortodoxe române a Dejului şi Alba-Iuliei, oficiile parohiale ortodoxe române Cucerdea şi Ocna-Dejului, ministerele cultelor şi artelor, agriculturii şi domeniilor, muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, Prefectura judeţului Someş, Pretura plăşii Dej, Muzeul etnografic şi Parcul naţional Cluj, Gimnaziul industrial Prundu Bârgăului, Banca generală de asigurare Sibiu, Ocolul silvic Beclean, Institutul de credit Reteag, Percepţia circumscripţiei Dej, persoane fizice, în problema construcţiei şi administrării bisericilor şi casei parohiale cu anexe din Negrileşti, Vad, Bobâlna (Olpret), Chiochiş, Borsec, Cucerdea, Sângeorz-Băi, Piatra Fântânele, Ocna-Dejului.

1900; 1913-1946

289

15  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

11 Tabel, inventar, procese-verbale, citaţii, declaraţie, jurământ, buget, chitanţe, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, oficiile parohiale ortodoxe române Perişor şi Salonta, Ministerul instrucţiunii publice şi al cultelor, Revizoratul şcolar al judeţului Someş, Staţia C.F.R. Reteag, în problema personalului bisericesc din Negrileşti, Ciceu-Hăşmaş, Ciubanca, Ciceu-Giurgeşti, Leurda, Cara, Perişor şi Salonta: numiri, alegeri şi date despre preot şi cantor, ajutoare pentru urmaşii acestora, venituri, pedepse, reducere călătorie C.F.R., demisia din Partidul Naţional Liberal.

1920-1945 88

12 Convocatoare ale conferinţelor preoţeşti şi cercurilor religioase; lucrări şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în probleme: religioase, financiare, administrative, secte, societăţi, organizatorice, salarizarea preoţilor, raportul biserică-naţiune, şcolare, politice, biblioteci.

1929-1945 43

13 Apel, convocatoare şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, oficiile parohiale ortodoxe române Poiana-Blenchii şi Blaj, secţiile Cluj şi Blaj a Societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, Secţia Dej a Asociaţiei clerului ortodox ,,Andrei Şaguna”, în problema înfiinţării şi activităţii Societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, Asociaţiei clerului ortodox ,,Andrei Şaguna”, Societăţii de temperanţă, Reuniunii femeilor şi Oastei Domnului: religioase, secte, aniversări, colecte, sigilii, organizatorice, morale.

1925-1942 25

14 Tabele, chestionar şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul maghiar regal central de statistică, în problema statisticii bisericeşti şi şcolare: de personal, numărul şi mişcarea populaţiei şi elevilor, religioase, confesionale, secte, stare civilă, sociale, culturale, reuniuni, economice, aniversări şi comemorări, morale, funcţionari, biserici.

1921-1946 79

16  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

15 Corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului şi Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în problema istoricului şcolii.

1922 2

16 Circulară şi corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Revizoratul şcolar al judeţului Solnoc-Dăbâca, Inspectoratul şcolar al judeţului Someş, Şcoala elementară de comerţ ,,Petru Rareş” Dej, în probleme şcolare: activitate şi material didactic, scutiri, admitere în şcoli.

1921; 1928-1946

20

17 Inventar, contracte de închiriere, decizie, apel, certificat comunal, citaţii, mandate de plată, chitanţe şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Ministerul instrucţiunii, Comitetul local de revizuire Cluj, Prefectura judeţului Someş, Revizoratul şcolar al judeţului Solnoc-Dăbâca, Comitetul şcolar al judeţului Someş, Serviciul sanitar al judeţului Someş, Oficiul sanitar al circumscripţiei rurale Reteag, Primăria comunei Negrileşti, în problema administrării şcolii.

1900; 1921-1938

118

18 Certificate, învoire, buget, chitanţă, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial ortodox român Caila, Inspectoratul şcolar regional, revizoratele şcolare ale judeţelor Solnoc-Dăbâca şi Someş, în problema personalului şcolar: numirea învăţătorului şi îngrijitorului, venituri, supliniri.

1920-1930; 1938-1942

21

19 Tabele, proces-verbal, certificate, adeverinţă, atestate, sentinţe, hotărâre, autorizaţie, extrase matricole, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Tribunalul Someş, Serviciul sanitar al judeţului Someş, primăriile municipiului Bucureşti şi Olteniţei, notariatele cercuale Negrileşti şi Dămăcuşeni, în probleme de stare civilă: naşteri, căsătorii, concubinaje, decese.

1920-1945 196

17  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

20 Publicaţie şi condiţii de licitaţie, corespondenţă cu Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Ministerul cultelor şi artelor, Judecătoria mixtă Dej, în probleme economice şi a proprietăţilor credincioşilor: târguri, meserii, licitarea şi cultivarea terenurilor.

1926-1929; 1940

9

21 Circulară, permisiune, dovadă, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, Anuarul României, Comisia pentru sporirea consumului de zahăr la sate, Serviciul sanitar şi de ocrotire al judeţului Someş, Pretura plăşii Dej, Compania de jandarmi Dej, Serviciul sanitar rural Reteag, Primăria comunei Negrileşti, în probleme: instituţii, profesii, morale, sociale, sanitare, alimentaţie, apărare civilă, persecuţii maghiare.

1926-1943 36

22 Apeluri, tabel, listă, bilete şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, oficiile protopopeşti ortodoxe române a Dejului şi Lăpuşului, Oficiul parohial ortodox român Bistriţa, Societatea ,,Sprijinul orbilor din România”, Pretura plăşii Dej, Notariatul Negrileşti, în problema colectelor.

1921-1946 37

23 Bugete şi corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, în problema bugetelor bisericeşti.

1921-1945 40

18  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

24 Conturile capitalelor active, jurnale de casă, liste, procese-verbale, decizie, chitanţe, note, corespondenţă cu Mitropolia ortodoxă de Sibiu, Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Oficiul parohial ortodox Poiana Blenchii, Subprefectul judeţului Someş, Judecătoria mixtă Dej, Administraţia financiară a judeţului Solnoc-Dăbâca, librăriile arhidiecezană Sibiu şi ,,V. Roman” Dej, Tipografia şi librăria diecezană Arad, Tipografia şi papetăria ,,N. Adelstein” Dej, în probleme financiare: împrumuturi, plăţi materiale şi servicii, strângerea şi depunerea banilor, dări, taxe, abonamente.

1891-1930 292

25 Tabele, adeverinţe, chitanţe, factură, notă, scrisoare de trăsură, bonuri, corespondenţă cu Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Notariatul cercual Negrileşti, Librăria eparhială Cluj, tipografiile şi librăriile diecezană Arad şi V. Roman Dej, Uzinele ardelene pentru exploatarea de trass şi minereuri S.A. Dej, Magazinul de fierărie Ludovic Szabó Dej, Magazinul de scânduri, ţiglă şi marfă de construcţie I. Kahan Dej, Fierăria, băcănia şi magazinul de mărunţişuri Lipot Löwinger Reteag, Societatea Samuil Adler Reteag, Tipografia ,,Fortuna” Beclean, în probleme financiare: plăţi materiale şi servicii, dări, strângerea şi depunerea banilor, abonamente, taxe.

1930-1936 217

19  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i

26 Tabele, facturi, adeverinţe, note, chitanţe şi corespondenţă cu Patriarhia română, Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Oficiul protopopesc ortodox român al Dejului, Pretura plăşii Dej, Administraţia de încasări şi plăţi Someş, librăriile eparhială Cluj şi V. Roman Dej, Tipografia şi papetăria ,,Cultura” Dej, Magazinul de fierărie Ludovic Szabó Dej, Compactoria Farkas Feuerstein Dej, Depozitul de cherestea I. Kahan Dej, societăţile M. Edelheid Reteag, Leopold Farkas Lipot Reteag şi Iuliu Syőlősy Gyula, în probleme financiare: taxe, donaţii, impozite, strângerea şi depunerea banilor, plăţi materiale şi servicii, abonamente,

1937-1946 150

27 Buget, contul capitalelor active, chitanţe, note, corespondenţă de la Revizoratul şcolar al judeţului Solnoc-Dăbâca, Oficiul regal maghiar de impozite Dej, Notariatul Negrileşti, Fierăria, băcănia şi magazinul de mărunţişuri Lipot Lewinger Reteag, Societatea Valentin Sighiartău Negrileşti, în problema fondului şcolar şi administrarea lui: împrumuturi, impozite, plăţi materiale şi servicii.

1891-1900; 1922-1936

12

28 Registru cuprinzând serviciile religioase. 1928-1929 11

Prezentul inventar cuprinde 20 (douăzeci) pagini.

  Întocmit şi

14.11.2008 tehnoredactat,

Dologa Dorin

20  

© Ar

hive

le N

aţio

nale

ale

Rom

ânie

i