O Istorie Adevarata

5/20/2018 O Istorie Adevarata

1/9

O istorie adevrat: Nstase Scatiu

Din literatura romn clasic, liceenii nvat despre Duiliu Zamfirescu si ciclul su de romane:VIATA LA TAR, TNASE SCATIU, N RZBOI, ANA. n TNASE SCATIU, este

prezentat ciocoiul tipic, setos de avere cu orice pret si prin orice mijloace, viclean, ru,

semianalfabet (nu cunostea nici o limb strin, ci doar romna vulgar). Deoarece nvtase peapucate, el avea fat de boierii adevrati, intelectuali de ras, un complex de inferioritate, binemascat, dublat de o dorint ptimas de a deveni si el boier. Tnase Scatiu, prototipulciocoiului vechi, era o copie de revolutionar tip 1848, mai precis, un revoltat care si dorea

parvenire. Tnase Scatiu, ns, nu avea convingeri ferme, ci numai interese. El nu-si pretuiaprietenii. Din nefericire pentru Poporul Romn si pentru Romnia, aceast categorie ciocoiasca existat dintotdeauna, si mai cu seam azi, cnd a aprut un alt tip: CIOCOIUL NOU-NOUT.EI nu mai are complexul inferiorittii. Trecut prin multe universitti si tot felul de alte studiisuperioare, detintor de doctorate, el si nchipuie c ntruchipeaz nu numai intelectualulsadea, ci, mult mai mult, oxigenul unei natii. Ciocoiul nou nu recunoaste c ar fi un profitor almomentului, este fudul si convins c acolo, unde se afl el, este datorit calittilor si meritelor

sale exceptionale, nicidecum datorit altor factori. El vorbeste limbi strine, ascunde, siret,panglicriile demagogice si nvrtelile obscure, se crede superior si invincibil.Fcnd o comparatie cu vechea noastr ciocoime, putem observa ns si unele asemnri: de

pild, Tnase Scatiu adora s fie primit cu lutari, pine si sare, dorea mortis s fie nsotitpretutindeni de un alai care, ludndu-l continuu, i mentinea buna dispozitie si ncrederea nsine. La fel si ciocoiul nou! Att Tnase Scatiu, ct si urmasii lui nu cunosc sentimentul mileicrestine, nici compasiunea pentru cei aflati n srcie si suferint Din contr, sadici, prinngmfare, ei cred n providentialitatea lor. Ciocoiul nou cunoaste stri de comportamentdiferite, pare pasnic, jovial, dar numai ce-i sare tfna, folosind un vocabular suburban, vulgar,tignesc uneori, afisnd arogant si mndrie nelimitat, un parvenit orgolios, un veleitar.Ciocoiul vechi se visa, din arendas, proprietarul mosiei. Ciocoiul nou, n general, se lanseaz n

politic, este oportunist, fr convingeri ferme, trece din partid n partid, la fiece schimbare deputere, credincios numai partidului acaparatorilor. Prezentm acum ciocoiul nou numrul 1 alRomniei, NSTASE SCATIU, care, comparat cu ciocoiul de tip vechi, Tnase Scatiu, pareun Goliat pe lng un pitic ciocoiesc.

Capitolul ITrtsesti, nceputul Secolului XX

La o distant egal, ntre Bucuresti si Trgoviste, exist un satdin negura vremurilor, numitTrtsesti. A fost si este o asezare de tip Brgan, cu toate aspectele pozitive si negative alesatului romnesc de cmpie. La marginea lui tria o tiganc, mai focoas dect alte tignci dinsat.Tot n acele vremuri, n acelasi Trtsesti, tria si un tran necjit, avnd doar cteva

pogoane de pmnt, pe numele de familie Dumitru. Acest tran a prins drag de tiganc si (prinlegtura lor nelegitim) oachesa,pe numele ei de familie Nstase, a nscut un biat, cruia i-a

pus numele Marin. Cum n vremurile acelea la declararea nasterii unui copil trebuia prezentatactul de cstorie, n lipsa acestuia, ofiterul Strii Civile a trecut n certificatul de nastere copildin flori, n locul numelui tatlui. Deci Marin Nstase era copil din flori, crescut de o mamsrac, probabil ajutat cumva si de tatl biologic. Tiganca Nstase nu avea pmnt, sentretinea muncind cu ziua pe la altii, mai nstriti.Si tot n acele vremuri exista un obicei, care a continuat pn la instaurarea comunistilor la

putere: acela al copiilor de trup. Pentru a ajuta familiile srace cu multi copii, orfanii,vduvele cu copii sau copiii din flori, unittile militare primeau, fiecare, ctiva asemenea copii.

Din hainele militare reformate li se confectionau si lor mici uniforme, iar la cazan se gseamereu o lingur n plus si pentru ei. Erau un fel de soldati n miniatur, care respectauregulamentele militare, disciplina, regimul cazon. Dac mergeau la scoal, tot regimentul le


2/9

asigura cele necesare (crti, caiete, rechizite). Unii erau trimisi la scoli de muzic si rmneaun Armat, la fanfara regimentelor; altii, la vrsta de 21 de ani, se angajau si deveneau, cutimpul, subofiteri, iar cei mai dotati erau trimisi la liceu si, mai departe, la studii militaresuperioare. Asa s-a ntmplat si cu puradelul Marin Nstase, care, fiind copil din flori si frtat legal, a fost acceptat copil de trup la un regiment. Deoarece puradelul s-a dovedit foarte

bun la nvltur, destept, inteligent si disciplinat, comandantul a hotrt s-l trimit la LiceulMilitar Mnstirea Dealu, pe cheltuiala regimentului.Marin Nstase nu i-a dezamgit pe cei care au investit n el, terminnd n fiecare an de studiu

primul si, ca sef de promotie, ciclul. Comandantul regimentului a hotrt s-l mai trimit si laScoala de Ofiteri de Artilerie, pe care Marin Nstase a absolvit-o, tot ca sef de promotie, dupce an de an a fost primul, dovedind a fi foarte inteligent, cu memorie bun si extrem dedisciplinat. Este promotia anului 1943 si, ca proaspt sublocotenent, a fost invitat, mpreun cutoti ceilalti sefi de promotie ai celorlalte arme din promotia 1943, la un dejun oferit de RegeleMihai, care a druit fiecruia, cu aceast ocazie, cte o sabie si tresele cuvenite.Dup regulamentele atunci n vigoare, primii 3 (seful de promotie si urmtorii doi) de la fiecarescoal militar aveau dreptul s-si aleag garnizoana. Sublocotenentul Marin Nstase a dat

prima mare lovitur a vietii sale: n loc s mearg pe front, ca ofiter de artilerie, el a alesartileria antiaerian si garnizoana Brasov, unde domneau pacea, linistea si nici un pericol. LaBrasov, sublocotenentul Marin Nstase a devenit afacerist, avnd mult timp liber. Aceast nou

preocupare a fost cea de-a doua mare lovitur a vietii sale: a romnizat 2 magazine evreiesti.Aici sntem obligati s dm explicatii: n regimul Maresalului lon Antonescu, una din legile cucaracter antisemit a fost interzicerea evreilor de a avea magazine. Cum romnii, ca si evreii, ausimtul dezvoltat al smecheriei s-a gsit si solutia: UN ROMN (de ncredere) devenea legal

proprietarul magazinului, cu numele su trecut pe firm, ca proprietar de drept, dar, n fapt,magazinul apartinea tot vechiului proprietar. Nimic nu se schimba, noul proprietar-paravan nuse amesteca n comert, dar primea lunar o cot de 25-40% din veniturile realizate. De la cele 2magazine de ncltminte, Marin Nstase ncasa astfel (ca proprietar-fantom) sume frumoase,

lunar, afacerea fiind nfloritoare. Ca urmare, cu ncetul, a devenit foarte bogat. Trebuie spus c,ntre timp, tranul Dumitru din Trtsesti s-a cstorit oficial cu tiganca Nstase - mamasublocotenentului Marin Nstase. Din cstoria celor doi au mai rezultat 2 copii: un biat,Constantin (Costel), si o fat, ambii cu numele de familie al tatlui, Dumitru. SublocotenentulMarin Nstase a cumprat cteva zeci de hectare de pmnt agricol n Trtsesti, zeci de stupide albine si oi, 2 autoturisme, toate asigurndu-i o viat trit din plin, ceea ce un ofiter tnrnu-si prea putea permite doar din sold. Ulterior, el a dovedit un apetit de mbogtire greu deegalat.

Capitolul IINstase (Scatiu) are o cdere

A venit 23 August 1944, cu toate nenorocirile aduse de Armata Rosie. Slt. Marin Nstase, zissi Titi, ntr-o zi, n Bucuresti, si-a parcat masina pe o strad oarecare. Cnd s-a ntors, masinaia-o de unde nu-i! Dup cteva zile, a vzut-o cu un sovietic la volan. A tipat, a strigat hotu, afugit dup masin si chiar s-a aruncat pe botul ei. A fost arestat de politistii romni si anchetat,sub stare de arest, n subsolul blocului Dragomir Niculescu (Romarta) de pe Calea Victoriei,

bloc devenit al MAI. Nu a fost retinut mai mult dect durata anchetei, l-au eliberat, dar masinasa a trecut pentru totdeauna la sovietici. A doua masin si-a ascuns-o, de fric, n ograda

printeasc, sub o sir de coceni de porumb. n urma unui denunt, i-a fost si ea confiscat.Pmntul l-a mprtit, formal, ntre membrii familiei, ca si stupii, oile sau animalele de povar,asa, ca s nu mai poat fi acuzat c e mosier sau chiabur. Si, cum o nenorocire nu vine

niciodat singur, n 1946 a fost epurat din rndurile Armatei (nc regale), devenind somer,prin vointa generalului Walter Neulander, zis mai apoi Roman.Conform legilor de atunci, ofiterii deblocati se mai bucurau de unele avantaje. Li se echivalau


3/9

(n majoritate) examenele din scolile militare, urmnd a sustine un numr mic de examene dediferent, plus ntelegerea profesorilor universitari fat de acesti studenti tomnatici. Astfel,fostii ofiteri de infanterie, jandarmi s.a.m.d. deveneau licentiati n drept, iar fostii ofiteri deartilerie, geniu, aviatie sau marin se transformau n ingineri. Asa a ajuns, n 1947-48, si fostulslt. Marin Nstase (Titi) inginer.

Capitolul IIIInginer Nstase (Scatiu), necazuri, bucurii, succese

Inginer ca inginer, dar srac, Marin Nstaseprimise o grea lovitur din partea regimuluicomunist, chiar n trstura lui esential: aviditatea de bani. A nceput o viat precar, cu unsalariu modest (n urma averii pierdute). Cstorit si repede divortat, avea de ce s se considereun visceral anticomunist si antisovietic. Cnd discuta cu cei mai apropiati, sub impresia

pierderilor suferite, devenea nervos, vnt la fat de ur si profera cele mai grave acuzatiimpotriva comunistilor locali si sovietici.n 1949 a cunoscut-o, ntmpltor,pe aceea care i va fi sotie pn la moarte, domnisoara ElenaDragomirescu, fat de Bucuresti, fiica lui Gheorghe Dragomirescu (salariat la Grivita Rosie)

si a Amaliei, nscut Gush, de origine german, din Bucovina. Elena Dragomirescu era foartefrumoas. S-au ntlnit-vzut-plcut-iubit, cstorindu-se n acelasi an. Elena Nstase, fin,delicat, orseanc, nu cunoscuse muncile agricole. Ea a fost repede transformat n mn delucru, sclava lui Titi-tiranul, care, nc de la nceputul cstoriei, s-a purtat abuziv; vara oducea la Trtsesti, la muncile casnice si ale cmpului, ca s fac mmlig, ntr-un ceaunurias, pentru muncitorii zilieri ai pmnturilor mprtite formal ntre rude. Asta subsupravegherea atent a soacrei tuciurii, din cale-afar de rea. n 1950, la un an de la cstorie,s-a nscut primul copil, Adrian, alintat Ady de ctre printi. Apoi, n 1952, s-a nscut sora lui,Dana.Desigur c se stie ct de greu se tria n acei ani. O mam cu doi copii mici nu putea obtine unserviciu, iar sotul, desi inginer, primea un salariu care nu i asigura o viat prosper. Noroc cu

ceva zarzavaturi sau alte alimente venite de la Trtsesti. Initial, au locuit pe Colentina, n casacumprat de Nstase cnd activa ca ofiter la Brasov, pe numele surorii sale, dup legalizarearelatiei tatlui su cu tiganca Nstase, dar sora lui Marin a decedat, tnr si nemritat, dupcare proprietarul real a intrat n posesia imobilului. Comportarea lui ca sot a fost mizerabil.Dimineata lsa o infim sum de bani pentru hrana din acea zi, nct copiii au crescut cu cartofi

prjiti si ciorb de fasole. Frumoasa lui consoart a purtat o hain de iarn timp de 20 de ani,mbrcmintea ei fiind de-a dreptul srccioas. Niciodat nu au intrat mpreun la vreunrestaurant sau spectacol. Chiar mai trziu, cnd a devenit cadru universitar la nou nfiintatulInstitut de Petrol si Gaze Bucuresti, financiar sau material, nu s-a schimbat nimic n viata defamilie. Dect c Marin Nstase, care era fumtor, a trecut de la tigara Carpati la Kent si acontinuat s ia prnzul la cantina Institutului, la COS sau la vreun alt restaurant. Aproape a

uitat c are si o sotie, pe care o neglija total. Dac aceasta ncerca s-l mngie, sau mcar s-lating, el o lovea. Foarte violent aceast corcitur tigneasc, mereu irascibil fat de sotie. Alovit-o si a btut-o de zeci de ori, din motive cunoscute numai de firea lui agresiv. Cnd seenerva (mai din nimic), se nglbenea si tremura de furie. Rar, la cte 6 luni, ba chiar un an, simai aducea aminte c trebuie s fie si brbatul sotiei sale. Att! Ciudat!Niciodat Elena

Nstase nu si-a explicat de ce Titi al ei este asa de rece cu ea si de ce timpul liber si-l petrececu prietenul su bun, prezentat familiei ca un fost ofiter, camarad si amic de-al su.ntmpltor, odat, un cumnat, cutndu-l la prieten acas, l-a surprins pe Titi n pat cu amiculsu bun, ns nimeni nu-si putea nchipui - n naivitatea si n necunoasterea de atunci sau nlipsa de educatie sexual cras - c ar putea exista relatii amoroase ntre brbati. Deci, Marin

Nstase-Titi, zis Tapu printre cunoscuti - era... BISEXUAL!Si-a mai fcut un pas: a vndut casa din Colentina, s-a mutat cu chirie ntr-o locuint de pe Str.7 Scaune si si-a cumprat o masin. Apoi nc un pas: dup putini ani, s-a mutat ntr-un


4/9

apartament confortabil, dintr-un bloc cu 4 etaje care, nationalizat acum, apartinuse FundatieiElias, bloc situat pe o strad perpendicular cu Calea Mosilor, foarte aproape de aceasta si dePiata Mosilor.Fiul lui Titi, Adrian, a urmat cursurile Liceului Sfntul Sava (devenit Nr.1) din Bucuresti si afost un elev mediocru n primele clase. Vacantele de var si le petrecea la Trtsesti, undeMarin Nstase si ducea ntreaga familie, an de an. Acolo l chema casa printeasc (renovatsi mrit), acolo i erau printii, unchii, mtusile, verisorii. Doamna Elena Nstase muncea dingreu, iar Ady zburda, mpreun cu alti copii din sat, adic prietenii copilriei sale: TomaZaharia (devenit general n Regimul Iliescu-Nstase); Gregorian Bivolaru (actualul mare gurual yoghinilor sectei MISA); Gabriel Bivolaru (gangsterul deputat PDSR, care, mpreun cuescroaca Mona de Freitas, originar din Bacu si devenit cettean englez, au furat statului2300 miliarde lei); Marin Bucur (noul proprietar, de form, al faimosului restaurant CAPSA,fost nationalizat). Ady se juca voios cu prietenii lui, var de var, fcnd tot felul de nebuniicopilresti: psteau vitele mpreun, sau furau fructe din livezile oamenilor. Cnd a ajuns mareom politic, Ady nu si-a uitat prietenii: pe Toma Zaharia (politaiul corupt care si-a construit ovil de miliarde la Trtsesti) l-a fcut general si mai marele politistilor pe Capital; pe Marin

Bucur, rud cu familiile Nstase si Zaharia, l-a folosit ca paravan la cumprarea restaurantuluiCAPSA. Aceast metod de camuflare a proprietarului adevrat o folosise si Marin Nstase,uznd de numele rudelor, atunci cnd a divizat suprafata de teren agricol, stupii de albine si oilecumprate din biata lui sold de sublocotenent, ca s nu fie trecut la chiaburi.Metoda aceasta de camuflare a adevratului proprietar va fi perfectionat de Ady n cariera safinanciar si politic. n cazul lui Gabriel Bivolaru (cnd acesta a fost descoperit ca inginerfinanciar, pgubind statul cu 2300 miliarde lei si a fost invitat la Procuratur, desi era deputatPDSR n opozitie), Ady, prietenul din copilrie, ajuns presedinte de partid si deputat, aorganizat, la repezeal, un mars la Procuratur, cu circa 40 de deputati si senatori PDSR, undeau protestat, considernd actul ca o persecutie politic! Dup ani de tergiversri si disparitii de

probe din dosare, n domnia bunului plac a lui Ady, Gabriel Bivolaru s-a ales cu o condamnare

de 5 ani nchisoare, n vreme ce un hot de gini primeste 2 ani.Organizatia MISA, extrem de periculoas, a lui Gregorian Bivolaru se bucura de tolerantaautorittilor, cu sprijin tacit guvernamental, n ciuda reactiei presei din tar, care a dezvluitmulte din activittile yoghinilor si ale lui Bivolaru. Deodat ns, ca la un semnal, dup multiani de armonie si pace, autorittile s-au pornit mpotriva toleratilor, s le urmreasc atentactivitatea, s-l ancheteze si s-l aresteze pe Guru-Gregorian. Prerea general este c aceastsect, incredibil de profitabil, cu un important venit financiar, si-a cam uitat protectorii.Gregorian Bivolaru a neglijat s mai dea darul prietenului trtsestean, uitnd lamentabilzicala mafiot-dmbovitean: prieten, prieten, dar brnza-i pe bani! Si de aici i se trage totnecazul...

Capitolul IVCe naste din pisic, soareci mnnc sau aschia nu sare departe de trunchi...

Anii au trecut n goana lor nebun, Ady a crescut si a ajuns elev n cursul superior al aceluiasiliceu, Nr.1, fost Colegiul National Sfntul Sava. Viata familiei Nstase a mers n acelasi fel,

pn prin 1963-64, cnd Marin Nstase, anticomunistul convins si antisovieticul si mai convins,a hotrt s se nscrie n rndurile PCR, spunnd celor apropiaji chiar asa: mi dau seama cviitorul este al comunismului, m nscriu n PCR si la fel mi voi nscrie si copiii n partid.Marin Nstase s-a tinut de cuvnt, s-a nscris si a devenit membru PCR. Din acel moment, viatalui si a copiilor si a luat o nou directie, aceea a imposturii, deoarece el nu a urmrit dectavantajele materiale imediate, nici vorb de vreo motivare ideologic!


5/9

Alesul Romnilor pentru PresedintiePe msur ce crestea, Adrian (Ady) afisa evident caracteristicile rasei bunicii lui de laTrtsesti: viclean si hot; n schimb, sora lui, Dana, semna cu mama ei: blnd, naiv, chiar

prostut. La 12 ani, Ady si-a descoperit, subit, bucuria de a se juca la vrul su mai mic cu 6ani, si de aceea l vizita aproape zilnic, dup scoal. Dar nu ca s se distreze altfel dect cutimbrele postale din cele 3 clasoare ale unchiului su. Si astfel, zi de zi, cum aprea, dup cemtusa sa l trata cu sandvisuri, el cerea clasoarele cu timbre, ca s se joace. Dup ctevasptmni, mtusa a observat c nu mai exista nici un timbru n cele 3 clasoare. Asa a nceput,cu furtisagul, s colectioneze mrci postale. Si, de atunci, i s-a dezvoltat dorinta de a colecta,mai ales prin acaparare si furt. Odat cu noua pozitie privilegiat a lui Marin Nstase (Titi), nunumai de membru de partid, ct si de colaborator al Securittii, snt indicii c si Ady a fost, ncde pe atunci, din ultimele clase de liceu, adoptat de Securitate. Deodat a devenit elev fruntas,iar atunci cnd la liceu venea vreo delegatie de strini din trile capitaliste, ntotdeauna,cuvntul de bun-venit, n limba englez sau francez, era rostit de elevul Nstase M. Adrian.Cnd era n ultima clas de liceu, n revista Magazin istoric, au aprut, sub semntura lui,unele comunicri sau precizri privind evenimente ori conductori din istoria medieval a

Romniei, n special din zonele Banatului si Transilvaniei. Unele comunicri erau inedite,rodul cercetrilor elevului Nstase M. Adrian, uneori precise puneri la punct. Probabil catunci multi s-au mirat sau l-au ludat pe autorul unor asemenea studii serioase, cu toat vrstasa adolescentin. Nimeni ns nu a stiut c, de fapt, contributia lui Adrian - elevul minune - nuera dect semntura, cci autorul adevrat era iubitul lui, fostul profesor de istorie lon D.Suciu, de la Universitatea din Bucuresti, epurat din cadrele universitare n 1946, condamnat

politic de 3 ori si binecunoscut ca homosexual, dar si ca un specialist n istoria medieval aBanatului si Transilvaniei.

Aschia nu sare departe de trunchiLegtura lor a fost de lung durat, ba chiar au purtat si verighete. Desi Ionic Suciu era mult

mai n vrst, legtura a fost pasional, si astfel a aprut si aceast mostenire de la tatl su -bisexualitatea.ntr-o sear, Adrian a plecat, beat de amor si de alcool, de la Suciu. Aproape decas a czut pe trotuar; pozitie n care l-a gsit taic-su. Acesta, n 1oc s reclame cazul laMilitie sau s-l confrunte pe Suciu, i-a dat doar un telefon.Adrian a intrat apoi la Facultatea de Drept si, ca student, si-a continuat viata sexual dubl.Deseori, invita la el acas studenti negri, cu care se nchidea n camer, spunndu-i mamei sales nu-i deranjeze, c studiaz. Si biata mam, n naivitatea femeilor generatiilor trecute, nuavea dect cuvinte de laud pentru fiul ei asa de studios. nc de pe la 14-15 ani, Marin-tatl l-aformat pe Adrian, prin splarea creierului, n mod constructiv, spunndu-i de o mie de ori ceste superinteligent si c va ajunge mare, dar c trebuie s se cstoreasc cu o fat din naltanomenclatur comunist. Probabil c asa sunau indicatiile de sus. La rndul su, Marin a mai

dat o lovitur important a vietii sale - a ncercat, mai nti la Timisoara, s-si ia un doctorat,dar nu a reusit. Atunci a pus n miscare toat mierea stupilor din Trtsesti, pe care a vndut-o,alturi de alte produse agricole, si - cu banii adunati, plus o vorb bun de la Secu si-a luattitlul de doctor n izotopi radioactivi, la Bucuresti. Asa c a devenit Doctor Inginer Marin

Nstase, fr s stie ceva despre izotopii radioactivi.Nu c i-ar fi fost foarte necesar acest titlun cariera sa de cercettor stiintific sau n cariera universitar - el habar n-avea de fizicatomic. A procurat doar o carte din strintate, pe care a tradus-o. Titlul i-a trebuit s justificec nu-i un oarecare ingineras, ci un om de stiint, adic un doctor-inginer sadea. Si, n aceastcalitate, a fcut, ulterior, parte din mai multe delegatii de oameni de stiint romni, care aumers n strintate, ca invitati la diferite ocazii. Iar Marin Titi Nstase participa ca ochiul si

urechea vigilentei Securitti, fr teama ca un ditamai doctor-inginer s fie bnuit de turntor.A fost n delegatii n Cehoslovacia, China, Franta, Suedia (6 luni) si alte tri; ca rezultat alacestor plecri, situatia familiei nu s-a schimbat cu nimic; banii primiti pentru deplasri n


6/9

strintate, n valut, i-a cheltuit pentru sufletul su, pentru tabieturile sale: masina, tigrileKent, mesele la restaurant. Sotia, biata lui consoart, a purtat acelasi palton (fcut dintr-omanta militreasc, transformat si vopsit) peste 20 de ani. Si tot cartofii si fasolea au fosthrana ei si a copiilor. n toti acesti ani, de urcus vertiginos al semi-tiganului Marin Nstase, elsi-a mai pregtit o lovitur de imagine, care i-a adus bani, glorie, grade militare succesive derezervist (pn la cel de general) si a fost nmormntat, cu onoruri militare, la CimitirulGhencea-militar. Cum comunistii au cutat cu insistent s-si aib eroii lor antifascisti, Marin

Nstase si-a ticluit o poveste mincinoas, pe care nimeni n-a verificat-o; dealtfel, era si greu deverificat, dup aproape 40 de ani de la sfrsitul rzboiului. Basmul bulibasei suna cam asa: afost odat, ca niciodat, n Brasov, si se fcea c un tnr ofiter de antiaerian, care soma, dinlips de activitate militar, rtcea de unul singur, a doua zi imediat dup 23 August 1944, peuna din strzile orasului; deodat, a aprut o coloan german de camioane cu soldati siarmament, care se retrgea de undeva, n confuzie si mare grbire. Comandantul coloanei, unofiter superior, vznd un chipes ofiter romn, fost camarad de lupt (teoretic), a oprit coloanasi, politicos, l-a ntrebat pe ofiterul romn, care s-a ntmplat s fie chiar Marin Nstase, care edirectia spre Vest, spre Cluj. Proast inspiratie a ofiterului german, care, n loc s aleag un

locuitor al Brasovului, oras care avea pe atunci o bun populatie sseasc, l-a preferat peofiiterul romn ce nutrea, n ascuns, sentimente de ur fat de fascisti si de mare admiratie fatde armata si poporul rus, libertate ne-a adus. Ca urmare, ofiterul romn i-a indicat o directiecontrarie, care mergea spre Moldova, si care ducea, de altfel, spre o fundtur, drum bine stiutde bulibasa artilerist. Deci coloana german a plecat n directia indicat de ofiterul Nstase sis-a nfundat undeva, unde a fost pe de-a-ntregul capturat de Armata Rosie, biruitoare.Prin anii 80, dup aceast poveste, s-a turnat un film inspirat din lupta contra fascismului.

Nstase a fost consilierul regizorului si a ncasat nu numai onorariul pentru munca sa, dar si oprim suplimentar si decoratii. Nimeni nu s-a ntrebat, n anii turnrii acestui film fantezist,dac sublocotenentul Nstase chiar a svrsit asemenea fapt si, dac a fcut-o, atunci de ce nanul 1946 totusi a fost epurat din armat - fiind n asemenea grad devotat de timpuriu

partidului si comunismului - sau, dac a fptuit acest lucru, de ce l-a tinut secret circa 40 deani? Sfnta impostur! n acei ani s-a considerat el oare curat ca lacrima fat de partid sidevotat institutiei cu care colabora? ntr-adevr, a avut grij ca, dup izgonirea Regelui, n1947, s arunce n Dmbovita sabia pe care a primit-o n 1942 din mna Regelui, si cu asta aconsiderat c nu a mai ascuns nimic tovarsilor, nici mcar averea de la Trtsesti.Dup terminarea Faculttii de Drept si obtinerea licentei, Adrian Nstase (Ady) a lucratundeva, la Presedintia Consiliului de Ministri, repartizat... stiti de cine. Dar a mai detinut ofunctie: a fost cooptat ca membru al Asociatiei de Strngere a Relatiilor cu Strintatea,respectiv al Asociatiei de Prietenie Romno-American, Romno-Englez, Romno-Francezetc. etc. Astfel, el avea avantajul privilegiat al ptrunderii fr fric (n misiune) n ambasadeleacelor tri, cu ocazia srbtorilor lor nationale sau la alte manifestri social-culturale. Acolo se

bucura de dublu avantaj, datorit ptrunderii si cunostintelor sale n limbile englez si francez,nvtate cu meditatori, avea posibilitatea s vneze victime, att pentru Securitate, ct si pentruel. Atunci el a lucrat pentru DIE, serviciul strinilor n trecere pe teritoriul romn, adic pe unamerican, de exemplu, l cunostea la Ambasada SUA, unde Ady era invitat cu ocaziasrbtoririi Independentei SUA, 4 lulie Adrian, amabil si serviabil, americanul, fericit c antlnit un localnic cu care se putea ntelege. Adrian l invita la Oper, la Athne Palace si nalte locuri frumoase, pentru ca, n acest fel, sub masca amicitiei, s afle scopul precis al viziteiamericanului la Bucuresti; putea constata orice din ntrebrile puse, ce-l interesa. Afla dacintentiona s ntlneasc o anumit persoan, cettean romn, si, n acelasi timp, gsea si

partenere ori parteneri pentru relatiile sale bisexuale. La un moment dat, s-a pricopsit cu o

suedez, pe care chiar a gzduit-o acas, n familie; cum putea oare mama lui, n aceastsituatie, s-l bnuiasc pe Adisor al ei c fcea ceva mpotriva firii, mai ales c ea nu stteadect acas si cunostea doar drumul spre piat?!Nu avea prietene, nimeni nu o vizita. Relatiile


7/9

cu familia ei erau rupte, la cererea sotului, ca fiind neconforme cu noua lui linie de impostor-colaborationist.Tot pe la ambasade, la cea a Frantei de data aceasta, a cunoscut un francez distins, partenerhomosexual, care l-a invitat la Paris (individul fiind o personalitate), asa c Adisor, pe post defetit, a primit imediat pasaportul si a plecat pe malurile Senei, unde a avut o lun de miere detoat frumusetea; frantuzul amorezat l-a plimbat prin toat Franta si l-a fcut pe deplin fericit.ntors n tar, el a intrat ntr-o alt aventur, de data asta ca biat. La Ambasada SUA, a ntlnito tnr naiv, americanc, ai crei printi, evrei, prsiser Romnia n 1951, stabilindu-se la

New York, unde tatl profesa medicina. Tnra, student, pregtea o lucrare despre Romnia,iar Ady s-a oferit imediat s o ajute, fapt pentru care a gzduit-o mai multe luni si cu care antretinut nu numai relatii sexuale normale, dar a si ntocmit planuri serioase de cstorie. Pevremea aceea, Adrian Nstase nu nutrea nc dorinta de a fi conductor al Romniei, i-ar fi

plcut s triasc n America, sub capitalisti. Tnra new-yorkez era att de prostut nct acitit notele informative despre ea, fcute de iubitul ei, care, din neglijent, le-a uitat n camer.Cnd l-a ntrebat despre ele, el a linistit-o c asa trebuie procedat, prin lege, cnd gzduiesticetteni strini si a convins-o s nu se alarmeze. ntre timp, fata s-a ndrgostit cu adevrat de

el, dar tatl ei a aflat motivul prelungitei sale sederi n tar si cine este cel care voia s-i fieginere, si si-a chemat fata urgent la New York, i-a spus totul si a trimis-o n Franta, la studii,asa c testura lui Ady s-a destrmat. Ea a apucat s-i comunice ceea ce stia tatl ei. Reactiaimediat a lui Adrian fat de un prieten a fost: De unde stie el? A fost la c... meu?.Probabil c au mai aprut si alte asemenea iubiri. Iar despre cei descusuti informativ se va afladoar dac, vreodat, vor fi date publicittii dosarele si dac vor mai exista aceste dosare ale lui

Nstase (de activitate asidu n cadrul DIE si ale procesului Suciu).Cnd, cu ctiva ani n urm, a izbucnit scandalul Priboi, presa ntreag a nregistrat actiunilefurioase de aprare a lui Priboi de ctre primul-ministru al Romniei, Adrian Nstase. Celegtur poate fi (c de rudenie nu este) ntre un pretins intelectual de ras, doctor n Drept,

profesor universitar, si un ofiter tortionar, dovedit semidoct si semianalfabet original, recrutat

din drojdia societtii si instruit n scolile politiei politice, unde a nvtat ura de clas, ura deoameni, deci o brut? Priboi i-a botezat lui Nstase primul copil. Priboi a fost ridicat de

Nstase n ritmul urcusului su politic: purttor de cuvnt, deputat PDSR, consilier personal. Sinimeni nu s-a ntrebat de ce Nstase urste ideea deconspirrii Securittii si s-a opus cuvehement ca dosarul lui Priboi s fie fcut public. Explicatia este simpl: Priboi a fost legturalui Nstase cu Securitatea, a fost ndrumtorul lui. Dac Priboi este descoperit si, eventual,adus n fata justitiei, atunci el va vorbi si de Adrian Nstase, si de colaborarea lor. Or, n acestcaz, urmeaz prbusirea de pe naltul soclu pe care si 1-a construit.Presa din tar a anuntat c la examenul de bacalaureat printii au fost de acord s se fac

publice rezultatele obtinute de elevi, cu o singur exceptie: printii elevului Andrei A. Nstase(Adrian si Dana) de la Liceul Jean Monet. Initial s-ar putea aprecia modestia si dorinta de a

pstra un secret familial. Dar n-a fost s fie asa! La finalul examenului de bacalaureat s-aanuntat, de data asta, c odrasla premierului a obtinut cea mai mare not, si pe liceu, si peBucuresti. Si atunci unde ar fi modestia? Faptul a reamintit, celor ce cunosc amnuntele, o altasemenea situatie, petrecut cu cteva decade nainte, dar cu alti actori pe scen. Dana, sora luiAdrian, a dat examen de admitere la Facultatea de Filologie (sectia englez) si a czut laexamen, fapt pentru care plngea acas n hohote, cu toate consolrile mamei sale. Tatl, Marin

Nstase, nu era acas. Cnd a venit, el si-a gsit fiica n lacrimi. A aflat cauza, si-a mbrcatpardesiul imediat si a iesit n rcoarea serii de toamn. Dup o or s-a ntors si, vesel, i-a spusfetei: ai reusit! A doua zi, pe listele celor reusiti la admiterea la limba englez a aprut sinumele Nstase M. Dana. Este de bnuit c tticul a fcut un trg acolo unde s-a dus, fiindc la

absolvirea faculttii Dana nu a fost angajat ca profesoar, ci ca salariat a unei firme decomert exterior. Or, se stie de cine apartineau Comertul Exterior, Externele, Turismul s.a. Danaa fost trimis imediat n Siria, apoi n Norvegia si Olanda (n coasta NATO). Dup 1989, a avut


8/9

servicii numai n contact cu strinii, la Sofitel, Srs si la multi altii, la fel de importanti. Asac istoria s-a repetat, ntre dou examene: tatl a avut timpul s aranjeze ca fiul su s cunoascsubiectele (sau alt metod) pentru evitarea oricrei surprize.

Alte cteva esecuriAu urmat o serie de evenimente care, analizate acum, dup scurgerea timpului, apar nu tocmai

plcute familiei Nstase Scatiu. Cu tot doctoratul n izotopi radioactivi, cu toat practica deasistent la Institutul de Petrol si Gaze, pentru a fi pstrat n Bucuresti (la mutarea din Capital aacestui institut) sau din alte ratiuni, dr. ing. Nstase a fost trimis pe postul de director alnvtmntului Profesional din Ministerul nvtmntului, un post de birocrat, care ar fi putut fiobtinut de oricare alt inginer, nu de un doctor inginer specialist n izotopi radioactivi, deci nuun post de mare prestigiu, ca profesor universitar.Prin 1973-1974, prof. dr. ing. a avut din nou o problem cu fiul su, care si-a continuat vechearelatie cu I. D. Suciu. De data asta, acest viciat mergea cu Adisor la portile fabricilor si, cutehnica specific tuturor coruptorilor, ademenea tineri muncitori, atrasi si de titlul su de fost

profesor.La aceste racolri a participat si acela care, peste ani, avea s pretind s conduc

Romnia si pe care, din lasitate, chiar si fostul Rege l-a declarat cea mai important persoan aanului 2003. Tinerii racolati, adusi n casa lui Suciu, se ntreceau n betii si orgii, printre partidede sex si perversiuni sexuale. Cum a aflat Militia, rmne (nc) o mare enigm. S-o fi ludatvreunul dintre tinerei? Vecinii au raportat activitti suspecte sectoristului? Sau Suciu era dejacunoscut Sectiei de Moravuri? Cert este c militienii au a czut n mijlocul unui asemeneadezmt, dup ce nainte, de pe o scar a unei masini de pompieri, se fotografiase pe fereastrtotul. A urmat ancheta, n care vinovatii principali erau I. D. Suciu si Adrian Nstase, caracolatori si coruptori. Pn n seara procesului, asa s-a stiut, dar a doua zi a urmat bomba:acuzat - lon D. Suciu, martor al acuzrii - Adrian Nstase!I.D. Suciu, pentru inversiuni sexuale si corupere a unor bravi fii ai clasei muncitoare, a fostcondamnat la 8 ani. Dup executarea pedepsei, au urmat alti 6 ani deportare n Brgan, Suciu

fiind considerat un pericol social. ngerul pzitor, fie el Priboi sau altul, l-a fcut pe AdrianNstase curat ca lacrima, ntr-un proces cu usile nchise, deci fr public, cu numai cevalucrtori de Militie si Securitate, proces tinut prin 1973. Dar si favoritul zeilor, Nstase, aavut cumva de suferit. n mod discret, el a fost scos de la Presedintia Consiliului de Ministri siexpediat, ca cercettor, la Institutul de Drept Penal. Toat aceast ntmplare a constituit unsemnal de alarm pentru Marin Nstase, tatl. Si, n linistea noptii, a plnuit s-1 cstoreasc

pe Adrian, s-i dea o identitate social nou, nimeni nemaiputndu-l acuza de invers, spernd,n acelasi timp, s-i gseasc o viitoare sotie tot asa de naiv si necunosctoare cum si aleseseel. Problema era ns mai complicat, deoarece, conform dorintei tat-fiu, viitoarea doamnAdrian Nstase mai trebuia s fie si fiic de nomenclaturist, care s pun umrul si la prestigiulfamiliei, si la ridicarea politic a progeniturii tignesti, Adrian Nstase.

Norocul i-a zmbit din nou lui Marin Nstase. La Directia nvtmntului Profesional, pe care oconducea, se afla, ca sef de cadre, sotia fostului ministru de Externe, comunistul ilegalist,Grigore Preoteasa, mort n accidentul de avion din 1957, de la Moscova. Tovarsa Preoteasaavea o fiic student la filologie, n anul III sau IV, la Universitatea Bucuresti. Marin Nstase,directorul, a fcut pe petitoarea, a convins-o pe tovarsa s-si mrite fata, el fiind motorul carea reusit s-si nsoare/mrite biatul, desigur, pstrnd secretul despre fiul su, pstrndu-l pnla moarte si fat de sotia sa, care, dac l-ar fi cunoscut, si-ar fi explicat mai bine propria ei viatconjugal.Sforile au fost trase, tinerii se zice c s-au plcut, se zice c s-au si iubit chiar, oricum,cstoria lui Adrian cu domnisoara/tovarsa Preoteasa-fiic s-a aranjat. De toate sforriile

tatlui su, Adrian s-a tinut departe, dar s-a conformat, ca fiu asculttor. Si, cum ambele familiierau comuniste, s-a aranjat numai cstoria civil, nu si cea religioas. Pe vremea aceea,Adrian nu stia s-si fac nici semnul Crucii, nu frecventa bisericile la slujbele religioase, asa


9/9

cum o va face peste 30 de ani.Cstoria civil a avut loc la Primria din Piata Amzei, n prezenta unei echipe de trani secui(tov. Preoteasa-mama era unguroaic, din secuime), mbrcati n hainele lor de la tartraditionale, si a altor ctorva persoane, selectionate cu grij de Marin (Titi) Nstase, din parteafamiliei lui: doar fratele su cu sotia, iar din partea Elenei Dragomirescu-Nstase (mamaginerelui) doar o sor cu sotul. Dup ncheierea ceremoniei si oferirea unei cupe de sampaniecu biscuiti, a urmat un prnz, la CoS, dar socrul, Marin, s-a ngrijit s elimine dintre invitatii

prezenti la Starea Civil pe fratele su cu sotia (fost comerciant, nationalizat n anul 1948) si pesora bun a mamei-soacre a lui Adrian, cu sotul, fost detinut politic, desi ar mai fi avut 3 frati si

printii n Bucuresti, nechemati, pentru a nu da explicatii tov. Preoteasa despre acesti dusmanide clas pe care i invitase (doar ca decor) la ceremonia cstoriei, unde nu atrseser atentianimnui.A doua zi dup cstoria civil, Adrian Nstase s-a mutat s locuiasc n casa tov. Preoteasa,din Parcul Primverii, ndeplinindu-se dorinta combinat (a tatlui su si a lui) de a deveni sotde fiic de nomenclaturist. Totul dovedea c planurile lui Marin s-au realizat si c mergeau pedrumul dorit de el. Dar n-a fost s fie asa! Dup cteva zile de om cstorit cu o tnr

frumoas, atractiv si foarte simpatic, ntr-o sear, pe la orele 11, cineva a sunat la usafamiliei Nstase. La ntrebarea doamnei Nstase cine este?, a rspuns fiul Ady. A urmat undialog scurt:Ce s-a ntmplat, Adisor, mam?Rspunsul: Mam, dac nu m primesti n cas, las-m s dorm n hol, nu vreau s m maintorc la ea.Si mama a mai ntrebat apoi: De ce, mam, este o fat bun, frumoas?! Rspunsul a fost: Euvreau s studiez, s citesc, si ea m solicit prea mult!A doua zi, doamna Preoteasa a vizitat, cu mare scandal, familia Nstase, spunndu-le, fr alteexplicatii inutile, c, n noaptea anterioar, Adrian si-a prsit tnra sotie, srind pe fereastr,

binenteles fr stirea cuiva din cas.

Au continuat discutiile ntre patru ochi, ntre Marin (Titi) tatl si tov. Preoteasa - mama tinereidoamne Nstase. Nu vom sti niciodat dac tticul lui Adisor i-a dezvluit mamei victimeidevierea sexual a fiului. Nu s-a putut gndi c Adisor al ei si va schimba gusturile amoroaseatt de repede. A urmat apoi divortul. Ceva mai trziu, fiica tov. Preoteasa s-a recstorit.Adrian si-a continuat viata lui de burlac, cu aventurile, bucuriile, necazurile si, mai ales, cumari succese profesionale, fiind sprijinit, desigur, de ngerul cu epoleti, pzitorul grijuliu, siajutat, binenteles, pentru randamentul lui.

* * *NOT. mi asum toat responsabilitatea pentru afirmatiile fcute n acest articol si imultumesc, pe aceast cale, domnului Grigore L. CULIAN, editorul ziarului New York

Magazin, pentru curajul, demnitatea si hotrrea cu care a luat decizia publicrii unui materialcare aduce la cunostinta opiniei publice fapte adevrate, legate de ascensiunea politicfulminant a unui alt fost nomenclaturist comunist care, iat, doreste s devin presedinteleRomniei.

Aurel Sergiu MARINESCU,Scriitor, fost detinut politic

(Text reprodus din ziarul New York Magazin,numerele din 8 si 15 septembrie 2004)

O Istorie Adevarata

Documents

Transcript of O Istorie Adevarata