E e^ .9 eE C-d< (.) I

d

€=

-E

E- ;o&

P i = gi;:: F ii(Ja65c!;

--

:J 2aa

3

i:

t

UI

e(..)

1

E

O

o.o

a

tr9rrg

8 a4"z.c4;'Eo adevdratd catastrold. Un taner bdrbat atat de prezentabil,putemic Si sinitos! Cine ar fi crezut ci i se poate intampta a$aceva tocmai lui?! Pdcat, mare pdcat, intr-adevdr. Mai era gidomnul Gordon, care murise in rdzboi. De parcd nu ar fi fostde ajuns. A9a se intdrnpld lucrurile in vremurile noastre. Fuseseprea mull penlru bietul sau stapan. insA. cu loate aceslea, inurme cu o sdptamand pdrea cd ss simte atat de bine...

Atreia jaluzea din Budoarul alb refuza sd se deplaseze agacum ar fi trebuit. Se ridica pu1in, iar apoi se bloca. Arcurileerau slabe, asta era problema, jaluzelele erau foarte vechi, lalel ca toate celelalte obiecte din casi. Nu aveai cum sd mairepari obiectele vechi. Prea demodate, ar fi rAspuns melterii,ddnd din cap cu superioritate, ca Si cum lucrurile vechi n-ar fide mii de ori mai bune decdr cele noi! Lanscombe $ria foarlebine asta! Lucrurile noi erau de proastd calitate Si se stricaucu una, cu doud. Nu erau bune nici materialele. nici mdna delucru. Da, e/ gtia prea bine asta.

Nu putea sd aratjeze jaluzeaua Iiri sd foloseascd scaraplianti, insd era conqtient ce avea sdl ia cu ameleald. Oricum,putea foarte bine sd o lase aga, fiindcd Budoarul alb nu se aflain partea din fale a casei, ca sd se vadd atunci cdnd maginileaveau sd se intoarcd de la inmomantare, iar camera nu era nicimdcar folositd. Era o cameri de doamne, iar Enderby nu maiawsese stdpAni de ceva vreme. Pdcat cd domnul Mortim€rnu se cdsdtorise. i;i petrecea timpul pescuind in Norvegia,vanind in Scolia gi practicAnd sporturi de iamd in Elvelia, inloc si se insoare cu o tandrd drdgufd, sd se ageze la casa lui $isd umple casa de copii. Conacul nu mai avusese parte de copiide prea mult timp.

Gdndurile lui Lanscombe zburard spre vremurile dedemult, care ii apdreau atat de limpezi gi de clare, mult maiclare decit ultimii aproximativ douizeci de ani, pe care gi-iamintea foarle vag, neputand spune cu exactitate cine venise,

Dupiinmormanure 9cine plecase gi cum ardta. insi igi amintea destul de bine vre-mudle de altddate.

Stapanul Richard fusese ca un tatd pentru fralii 5i surorilelui mai mici. Avea doudzeci Ei patru de ani cand tatdl s6umurise 9i, de atunci, luase frdiele afacedi de familie, indepli-

nindu-si obligaliile cu punctualitatea unui ceas, avdnd grij6,

totodatd, ca gospoddria sd nu ducd lipsd de nimic. Casa fusese

tare veseldpe timpul adolescenlei domniqoarelor 9i a domniqo-

rilor. Desigul nu lipseau certu le 9i discufiile in contradictoriu,iar guvemantele aveau mult de fi.ucd! Lanscombe dispreEuiseqintotdeauna fiintele de acest gen, ffue personalitate, ca guver-

nantele. Domniloarele aveau insd o personalitate puternicd,

mai ales domnigoara Ceraldine. La fel gi domnigoara Cora,degi era mult mai tindrd. Iar acum domnul Leo era mort sidomnigoara Laura, la fel. Domnul Timothy nu em altceva decat

un biet invalid, iar domniqoara Geraldine murise undeva prin

striinitate. Domnul Gordon murise in rdzboi. Iatd c6, deqi era

cel mai mare dintre fiati, domnul Richard se dovedise a fi 9icel mai longeviv Triise mai mult decdt toli ceilalfi, de fapt nu

chiar, fiindcd domnul Timothy incd hdia, la fel ca domnigoara

Cora, care se mlritase cu acel aftist dezagreabil. Trecuseridouizeci 9i cinci de ani de cdnd o vdzuse ultima dati, de cdnd

ea, o tdnird dreguF, fugise cu un individ dubios, iar acum,

dupii ateta limp. aproape ca nu o recunoscuse. Se ingra$asepeste mdsuld gi se imbrica intr-un stil foarte extravagant.Solul ei fusese francez sau, mi rog, aproape francaz, 9i doarse $tie cA din cdsdtoda cu un fiancez nu poate ieqi nimic bun!

insi domnigoara Cora fusese intotdeauna destul de, si zioem,toantd, cum se spune pe la tar6. Nici o familie nu duce lipsd de

un astfel de specimen.

igi amintise imediat de el. ,,latd-l pe Lanscombe!" excla-mase, pdrdnd extrem de fericiti sd il revadd. Alt, pe vremuritoti il indrigeau. Cdnd era vreo petrccete, se strecurau in

t0 /4.2."cL-Ecimard gi el le dideajeleurile qi garlotele care rimdneau de lamasd. Toli il iubiseri pe bdtrdnul Lanscombe, iar acum aproapecd nimeni nu-Ei mai amintea de el. Tinerii il vedeau ca pe unsimplu majordom care servea familia de atefia ani. O gremaddde shdini, se gdndise, atunci cind sosiserd pentru inmorman-tare. Ni$te ponosili!

Vdduva domnului Leo ins6 era diferitd. Veniseri de catevaori la conac de cAnd se cdsdtodserd. Era o adevdratd doamnd,se imbrica bine, i$i aranja pdrul gi {icea cinste numelui. Std-pinul o indrdgise intotdeauna. Pdcat cd ea gi domnul Leo nualuseseri copii...

Lanscombe se mugtrului singur; ce lEcea acolo, visdndla vremurile de demult, cand fiebuiau fecute atatea lucruri?Toatejaluzelele de la parter erau ridibate 9i ii spusese lui Janetsi urce sd pregdteascd dormitoarele. impreund cu Janet qi cubucdtdreasa, asistase la slujba de inmormAntare, ins6, atuncicdnd ceilalli se dusesere la crematoriu, ei se intorseserd acasi,pentru a pregdti masa. Desigur, avea sd fie un prdnz rece. Camede pui, quncd, limb6 9i salati, iar la desert, o tartd cu mere giun sufleu rece de limAie. Mai intdi, supa caldd... 9i se gdndi cdar fi bine si se ducd si vad6 dacd Marjorie era gata, fiindcd incateva minute toatd lumea avea si se intoarcd acasi.

Lanscombe iqi teri anevoios picioarele spre u!d. privirea

lui absentd se opri pentru cabva clipe asupra tabloului de dea-supra gemineului, perechea celui din salonul verde. Tabloulinliliga o fiin1d destul de anost6, impodobiti in satin alb 9iperle. Avea trdsdturi $terse, o guri de copil gi pdrul pieptinatcu cerare pe mijloc. O femeie simpld gi modesti. Singurullucru remarcabil la doamna Comelius Abemethie fusesenumele ei: Coralie. Dupd mai bine de qaizeci de ani de la lan-sare. plasturii pentru batiituri marca ..Coral.. gi alte produsepentru picioare apa4indnd aceleiagi firme se bucurau de acelagisucces. Nimeni nu ar fi putut spune dacd, intr-adevdr, plastudi

Dupi inmormintare I ICoral se evidenliau prin ceva, inse cert este ci aveau succes.Gralie acestor plastud luaserd na$tere palatul neogotic, gri-dinile intinse gi averea cu care fuseserd crescuti Sapte copiigi care ii permisese lui Richard Abemethie sd moard bogat inurmi cu trei zile.

il

Lanscombe iqi vdri nasul in bucdtErie 9i incepu sa dea sfa-

turi, insi fu imediat pus la punct de bucdtdreasd. Aceasta, penume Marjorie, era tdndr6, avea doar doudzeci gi gapte de ani,

iar Lanscombe em in permanenta iritat de faptul ci ea nu secomporta aga cum ar fi hebuit sd se comporle o bucitdreasi.Nu avea pic de demnitate gi nu aprecia cutn se cuvine pozitia

majordomuluil Deseori spunea ce acel conac impundtor era un

,,mausoleu vechi" gi se pldngea de supmfala mult prea mars

a bucdtdriei gi a cdmdrii, spunand cd avea ncvoic de ,,o zi casA le strebatd". Se afla la Enderby de doi ani qi rimdsese doar

fiindci, in primul rend, salariul era bun $i, in al doilea rand,fiindci domnul Abemethie ii aprecia calititile culinare. Giteafoarte bine. Menajera, Janet, care in momentul acela se spri-jinea de masa din bucdtdrie gi sorbea dintr-o ceaqci de ceai, era

in v6rstd gi, degi se certa d€stul de des cu Lanscombe, ii fineapartea impotriva tinerei generalii, rcprezentati de Ma{orie. Cea

de-a patra persoan6 din bucdtede era doamna Jacks, care nupregeb sA-Si ofere ajutorul oriunde era nevoie de ea qi cireiaii pl6cuse mult inmormdntarea.

O inmormdntare superba, spuse trigAnd aer in piept9i umpl6ndu-Ei din nou ceaqca. Noudsprezece maqini, bise-rica aproape plinA, predica excelenti, din punctul meu devedere. in plus, vremea este minunatd. Ah, sdrmanul domnAbemethie, nu au mai remas mulli ca el pe lumea asta. Toatelumea il respecta.

t2 At.^4..aL-ESe auzi un claxon, urmat de zgomotul unei magini apropiin-

du-se pe alee. Doamna Jacks agezi cea$ca pe masd gi exclam6:

-Au sosit.Marjorie aprinse ffacdra cu gaz de sub crati(a mare cu

supd de pui. in bucdtlrie se afla, ce-i drept, un cuptor vechi,imens, victorian, insd acesta trona rece gi nefolosit, ca unaltar al trecutului.

Maginile se oprird una dupd alta, iar oamenii care coboraudin ele, in haine cemite, pdtrunserd zgribuli{i in vestibul gi insalonul verde. Zilele de toamnd erau ricoroase, iar o inmor-mentare accentua intotdeauna senzafia de frig.

Lanscombc intri in salon, cu o tavd de argint plind cupahare dc sherry.

Domnul Entwhistle, cel mai Vechi asociat al reputateifirme Bollard, Entwhistle, Entwhistle 9i Bollard, se incdlzeacu spatele la gemineu. Acceptd un pahar cu sherry 9i i;i exa-mind rapid insolitorii, cu o privire iscoditoare, de avocat. Nuii cunoftea pe tofi pcrsonal qi se vizu nevoit si ii impartd pecategorii. inainte de a pleca la inmormantare ii fuseserd pre-zentati superficial ;i pe fuga.

Se uit[ mai intai la bitranul Lanscombe gi igi spuse ing6nd: ,,E cam qubred, sdrmanul bAtran, mai mult ca sigur seapropie de noudzeci. Ei bine, va avea o renti frumuiicS. Nuare de ce sA-$i facd griji. Credincios om. in vremurile noastre,nu se mai gdscsc servitori de mod6 veche. Femei angajate cuora gi bone, a9a sd ne ajute Dumnezeu! Tdsti lume. Poateci bietul Richard nu a pierdut mare lucru. Nu prea mai aveade ce sd trdiascd".

Pentru domnul Entwhistle, care avea qaptezeci qi doi deani, moartea lui Richard Abemethie, la gaizeci qi opt de ani,pdrea, intr-adevdr, un deces prematur Domlul Entwhistlese retrdsese din activitate in urmi cu doi ani, ins6, in calitatede executor al testamentului lui Richard Abernethie gi in semn

Dupi inmormanQre 13

de respect fali de unul dintre cei mai vechi clienli ai sdi' care ii

era gi prieten apropiat, IEcuse aceaste cdldtorie in nord'

Rememora pe scurt clauzele testamentului, iar atenlia i se

opri asupra familiei.

Pe Helen, vdduva lui Leo, o cunoqtea bine Era o femeie

fermecitoare, pe care o admira 9i o respecta' O invdlui cu o

privire aprobatoare. Se afla ldngd una dintre ferestre Negrul

"ru o .uio.. care i se pot vea. Se pdshase bine ii pldceau

hdseturile ei bine definite, pieptdnetum cu pdrul prins la spate

9i ochii de un albastru viu. C61i ani avea Helen acum? Probabil

vreo cincizeci Si unu, cincizeci 9i doi Era cam ciudat cd o

femeie atat de atrdgatoare nu se recdsitorise dupi moartea lui

Leo. Adevdrul era insd ca se iubisere foarte mult

Trecu apoi la solia lui Timothy' Nu o cunoscuse niciodatd

prea.bine. I se'piru c6 nu o prindea imbrdcdmintea de doliu

sau poate doar se obignuise sd o vadd mereu in haine groase'

tricotate, din ldnd. Fusese intotdeauna o sotie devotate pentru

Timothy. Se ingrijea de sdnitatea lui, poate chiar prea mult'

Timothy avea intr-adevir vreo problernd? Domnul Entwhistle

bAnuia cd de fapt suferea de ipohondrie $i Richard Abemethie

alrusese aceeaqi bdnuiale.,'Da, avea probleme cu plemanii

cand era mic, spusese acesta, dar cred cA acum e sdnetos tun "

La urma urmei, toti oamenii au cate o pasiune Pasiunea lui

Timothy consta in preocuparea pentu propria sdndtat€ O pAca-

lise chiar 9i pe sofia sa? Probabil cd nu, insi femeile nu recu-

nosc niciodata aceste lucruri. Poate ci Timothy o ducea destul

de bine. Niciodatd nu fusese risipitor, insd niEte bani in plus nu

ii stricau deloc, mai ales cd situalia genemld se inaspdse Pro-

babil ce dup6 rAzboi trebuise si se mulfumeasce cu un nivel de

trai destul de limitat.

Domnul Entwhistle se opri apoi asupra lui George Crossfield'

fiul Laurei. Aceasta se mddtase cu un tip destul de dubios'

t4 O,? z.Ctl-'ftNimeni nu gtiuse niciodatd prea multe despre el. Spunea ci eagent la bursi. George lucra la biroul unui avocat, insi nu unulfoarte bine vdzrtt. Era un tandr ar6tos, insd pirea qi destul degmecher Probabil cd nu dispunea de prea mulli bani. Laua nuStiuseniciodate sd-li gestioneze investifiile. Atunci c6nd murise,in urmi cu cinci ani, nu ldsase aproape nimic mogtenire. Fuseseo fatd frumoasd gi romantici, insi fir6 pic de simf financiax.

Domnul Entwhistle iqi indepdrtn privirea de la GeorgeCrossfield. Care din cele doud fete era..,? Ah, da, cea careprivea florile de ceari de pe mdsula de malahit era Rosamund,fiica lui Geraldine. Drigutd, chiar frumoasd, insd nu avea oprivire prea inteligentd. Era actrild ti se cisdtorise tot cu unactor, care ardta bine. ,,$i care gtie cd aratd bine,., se g6ndidomnul Entwhistle, care, din principiu, era impotriva profesieiartistice. ,,MI intreb din ce familie vine el gi cu ce s-o fi ocupatp6ni acum."

Privi dezaprobator spre Michael Shane, blondul ferme-citor care o insotea pe Rosamund.

Socoti cd Susan, fiica lui Gordon, s-ar fi descurcat multmai bine pe scend decat Rosamund. Avea mai multd perso-nalitate. Poate chiar prea multe pentru viala de zi cu zi. Eradestul de aproape de el, aga cd domnul Entwhistle trebui s6 ostudieze pe furi9. Avea pdrul negru, ochii de culoarea alunei,aproape aurii, buze tinere gi frumoase. L6ngd ea se afla proas_petul ei sof, despre care infelesese cd lucra intr-o farmacie.Din puncnrl de vedere al domlului Entwhistle, fetele nu arfi trebuit sd se mirite cu bdrbati care seryeau la tejghea. Darin prezent se mdritau cu oricine! Tdn6rul avea chipul palid qiaproape ci pirea bolnav Domnul Entwhistle se intrebi de ce,insd decise, milos, cA starea lui se datora tensiunii resimtite lainlalnir€a cu atat de multe rude ale sotiei.

lLpi inmormintare

Ultima persoand pe care o examinA domnul Entwhistte fu

Cora Lansquenet. Era, de altfel, togic sa fie aga, deoarece Cora

firsese mereu a cincea roatd la cdrufi in familia Abernethie'

Era sora cea mai micd a lui Richard 9i se ndscuse atunci cand

mama ei tocmai implinise cincizeci de ani. Sarmana femeie nu

erpravietuise celei de-a zecea sarcini (trei copii muriserd de

mici). Biata Cora! Toate viata nu fusese altceva decat un motiv

dejen6; era inaltd 9i impleticite, !i avea obiceiul de a scoate pe

gurd numai lucruri nepotrivite. Toli frafii ti suro le mai mari

fuseserA intotdeauna foarte buni cu ea, atenuandu-i deficientele

9i mascindu-i gregelile sociale. Nimeni nu se gdndise vreodatd

ce €a, Cora, s-ar putea mdrita. Nu fusese foarte atrAgetoare, iar

insistenfa pe care o manifesta fald de cunosculii tine , de sex

masculin, ii determina deseori pe ace$tia sd se retrage alarmali

Iar apoi, iEi am'inti surprins domnul Entwhistle, aPbruse Pierre

Lansquenet, pe jumdtate francez' pe care il intalnise intr-ogcoald de arte unde urma cursuri de picturl florali in acua-

rele. La un moment dat insd, ajunsese in sala unde se linea alt

cus, iar acolo ddduse de Piene Lansquenet. Venisc acase $i i$i

anuntrase intenfia de a se cdsatori cu cl. Richard Abcrnethic

pusese piciorul in prag; nu ii plicuse Pierre Lansquenet $ibdnuia ci pe acel berbat nu il interesa decet si aibe o solie

bogatd. Dar in timp ce el cerceta antecedentele lui Lansquenet,

Cora fugise cu francezul $i se cisatorise inediat cu el Trdiseri

cel mai mult timp in Brittany ti Cornwall 9i in alte regiunipreferate de pictori. Lansquenet era un pictor foarte slab 9i,

cu siguranla, nu era un om foarte plecut, insd Cora ii fimA-

sese d€votati 9i nu igi iertase niciodatd familia pentru atitu-

dinea fatd de el. Richard stabilise, cu generozitate, o alocalie

lunard pentru sora sa c€a mica, iar domnul Entwhistle credea ce

doar grafie acesteia reusiserd se supravietuiasci Se indoia

cA Lansquenet ar fi ca$tigat vreodata vreun ban Probabil cd

t5