Ilie Constantin

ALERGAND IN SANUL MIRAJULUI

Gonvorbire.eseu cu Liana Cozea

LIMES2016

CUPRINSUL

I. UN SNOP DE NTREBARI puse de LianaCozea1. Oradea, iunie 2015................. .............52.Poeziarom6ni de a2i......... .................73. Anii de formare; Bunica mea cerutd de nevastd...................... 94. Un mentor qi prieten .. ....................... Zs5 . Cezar Baltag, Ilie Constantin, Nichita St[nescu..... ................ 326. Influen{a beneficd altaliei; Pdrintele campaniilor de presd....367. Poetul fafi cu criticii literari........ .....428. In exil..... .....439. O zi la Paris; O mie de scrisori; La complicitdfertile;

Roma qi destinul ei... .......4610. Ciderea spre zenit ....... Bl1 1. Perugia, Portofino, Milano, Roma.......... ........... 897 2.,,Abandonat cu voluptate"; Reverie Si vis; Minchma ............. g 613. Egaful celor mai buni; Stultiferanavis........,. ... nzl4.Freneziareeditdrilor ..................... 109I 5. Schimb de scrisori cu Al. Cistelecan.. ............. 109l6.PoeziaCeluilalt ......... 1167 7 . Y acarmul singurdtili i; Cu Fernand Verhes en ..................... 1 Zl18. G. Cdlinescu qi $erban Cioculescu respectuos amenda{i ...12619. Alergdnd in s6nul mirajului.... ......12820. Trimiteri la literatura francezil..... .................... 1332l.Poeziade dragoste a lui Ilie Constantin .......... 13822. A.E. Baconsky gi poezia europeand .........,......14223. ,,surghiunul' poetului Gheorghe Grigurcu.. ....14724.Din nou despre exil; primii ani.............. ..........15225. Motir.ul eternei tinere!i....... .......... 15526.Doarrna casei familiale de creatie........ ........... 160

II. ,,CELALALT CHIP AL MEU" dC LiANA COZEA

AlbumFiqd biobibliograficd ............189

185

Oradea, iunie 2015

Stimate Domnule llie Constantin. Suntem in Oradea, Ia sfi.rSit deh.mie 2015. La Jubileul revistei Familia ali fost primit cu deferenld,admiralie Si bucwie, afi fost tratqt cu respectul ctnenit rmei

personalitdli a lwnii literqre contemporane. ca unul dintre invita[ii deonoare, aldturi de Gheorghe Grigurcu, ai aceste duble sdrbdtoriri; ],50 anide la ffiinlarea revistei Familia de cdtre Iosif vulcan si 50 de ani de laaparilia noii serii a revistei, care ne-a onorat cu prezenla sa, a4 dori sd-midestdinuili cdteva din impresiile Dumnearoastrd legate de acest eveniment.

Doamnd profesor gi mult prefuiti prietend, ii sunt recunosc[torJubileului oridean. Mai ?nt6i de toate, solia mea qi cu mine mullumimorganizatorilor (gi coeficientului de hazard!) pentru cd v-au adus pedumneavoastrd in cercul existentei noasfie! Evenimentul nu a pututmodifica datele geografice, cei weo 600 de kilometri au rlmas, de neclintit,infte noi. De unde nebunescul, cotidianul recurs la telefonul interurban.

Tot aqa ne-am vorbit zi de zi, Mihaela qi cu mine, pe atunci ?nh-ostare neoficiald de,,logodnici crepuscularf', peste cei dou^d mii gi cinci sutede kilometri dinhe Paris qi Bucuregti, weme de o jumitate de an, p6nd ceeu am reuqit sd o aduc in fa[ sfintului primar (socialist) alarrondismentului XIV. Au qi toecut de atunci cincisprezece ani buni!

Nu mi-am precipitat prima revenire in tara, in poflda unei invitaliioficiale a primarului din Velizy-Villacoublay, prieten gi coleg de partidgaullist, de a md repezi cu un camion de ajutoare in Bucuregti. Cei care s-aun[pustit atunci spre patrie, din exilul vechi, qi mai ales din cel pe atuncifoarte recent, erau o mici legiune. Cel mai mult a jucat faptul ca, sufletegte,eu nu eram gata pentru acest eveniment. Agadaq Liana Coze4 am c6l6toritferoviar de la Paris-Est la Bucureqti-Nord abia dupi trei ani de la tumultulrevolufionar, intoamna lui 1992.

La coborArea din vagonul de dormit mi aqteptau fosta mea (prima)solie, alituri de cei trei copii ai noqhi. intr-o carte ulterioard" lam

,,botezat': Prima, Secundus qi Tertia iar pe mama lor Uxor. Am traversat

capitala p6n6 la vechea noastrd locuin!5 de pe bulevardul M5r6qe9ti. Aimei schimbaserd micul apartament de doud camere, de la etajul cinci, cu

unul de trei-camere la primul etaj. $i nu era tofli: Sea,tndus, cu armata

fbcut[, se mutase cu frumoasa lui iubitS in cartierul Tineretului ?ntr-o

incdpdtoare garsonierd, moqtenitd de la sora mea Marieta, decedatd la 47 de

ani.Trei ani mai tdrziu, in 1995, peisajul imobiliar familial era de

nerecunoscut. (Jxor il ?ngrijise pe un nonagenar weme de un an, de la care

moqtenise o mic6 vil6 in zona strlzii Matei voievod (nu departe de fostul

cdmin al studenfiei mele, pe la sfdrqitul anilor ,,50)' Sectmdus a vdndut

studioul riposatei sale mituqi din cartierul Tineretului, mutfindu-se cu

logodnica sa in ,,viliqoara" defunctului nonagenar. $i nu era totul: familia a

vfindut gi apartamentul din bulevardul Mdr[geqtit. (Jxor gi cele doui fiice

s-au instalai la Budapest4 lrrrde Prima qi Tertia inffaserl la universitate. inacel an, 1995, Nn participat la,,Prima intalnire a scriitorilor romani din

toati lumea", pe malul M5riiNegre.Linia albasfrd a pensiei mele franceze m-a relinut incd qapte ani in

cAmpul muncii. Dar, mai in fiecare- an, rupeam singurdtatea pxiziutdpentru a-mi petrece concediul in t*d. in 1996, am fost socrul mare la mrnta

iui Secundus gi a Adrianei.in tggl, am fost invitat la Oradea unde am

participat la un colocviu intemafional de poezie. in arml urm[tor, iat5-mllaSatu Mare, la colocviul revistei Poesis, terminat penfu mine cu premiul

pentru Opera Omnia. in amrl 2000, alth invitalie onorati de mine, la

colocviul faducitorilor de scrieri rom6neqti in limbi strdine - continuat la

Botopani qi Ipoteqti cu o comemorare a lui Eminescu.

Poezia romdni de azi

tf Reprezentant al generaliei 1960, v-ali aflat Ia Oradea aldturi de

f poe|i ai aceleiasi generalii, de ceva mai tinerii optzecisti, dar Si de

a cei din generalia, sd-i zicem 2010. AS dori sd-mi impdrtdsili opiniileDumneavoasnd despre starea paeziei de azi.

Ce perspective/speranle mai are poezia zilelor noaslre? Ce impresiev-auJdcut tinerii Si foarte tinerii poeli care Si-au lansat cdrlile Si Si-au cititpoemele la acest cenaclu? Ali tresdrit auzind verrurile vretmui tdndr poet,

spundndu-vd: iatd un talent autentic?Ayi putea.face o paraleld intre anul debutului Dumneavoastrd Si

anul 2015 al poeziei romdneSti?

V6 voi dezamdgi - pe dumneavoastrS, Liana Coze4 ca gi pe

eventualii noqtri cititori - cu pulinitatea r[spunsurilor mele la asemenea

infebdri, oricAt de disponibil m-aq sim{i in purtarea dialogului nostru. Numi-a trecut prin minte ci eram un reprezentant al generaf;ei $aizeci, nicimdcar al unui sector al acesteia, mult rdrit de plecdri spre celilalt versant alUniversului. .. La Oradea 2A15, eram un literat de qaptezeci qi gase de ani,printre ceilalli invita,ti la cele doui anivershri ale revistei Familia;,yizibilitatea" mea se datora, mai degrabd numlrului mare de oameni maitineri ce md inconjurau.

Din cei cinci autori cu care norocoasa colec{ie ,,Luceafrrul' adebutat, in septembrie 1960: $tefan Bdnulescu gi Nicolae Vele4 inproz6,iar ?n poezie: Cezar Baltag Ilie Constantin gi Nichita Stilnescu, s-aintAmplat ca eu si durez biologic mai mulq deqi provin din ascendenfi ce

n-au cunoscut longevitatea - ca s[ nu mai vorbim, inainte de naqterea mea,

de cei patru copii pierduli de mama la venirea lor pe lume sau la scurt[weme dupi aceea...

Constat in ultima vreme (este, poate, un fenomen datorat senecfulii!)o jenanti dihotomie in atitudinea mea falA de poezia celorlalli. in c64ilemele de critic[ literaril, mi-am declarat adesea marea bucurie de a glsiversuri admirabile sub pana altcuiva, comentAndu-le cu cdlduri pi

admirafie. Fapt'l a fost remarcat nu numai de autorii in cauzaci qi de al,ticritici' or, inaintffnd in.v6rstd,-md simt mai pufin atras a" ."uqit"i" attora, qichiar obtuz la inifiativele lor,,innoitoare',.

Iar ,,perspectivele/speranfele poeziei in zilele noastre,, nu m6preocupd: poezia afost bund.(sau nu afost derocQ de Ia tnceputur rumii,.modificdrile formei sale in timp nu si datoreazi, ilumindrilor diverseloravangfuzi. in Romdnia post-comunisti existd oarecari agitatjiale voin{ei giiluziei unora de a se rupe de continuitatea rinigtiti a ririimului. Dacd m-aqlansa intr-o paraleld intre anii 1960 qi 2015 ai poeziei.oo'ao"qii *iuqpierde timpul: poezia demnd de acest iume nausti tn prezentur continuu.

Anii de formare

V-aS propwte tm salt tn timp. Sd ne intoctrcem Ia anii ,,60". Despreanii deformare a[i scrisfoarte pu|in, cdteva pagini doar.

,,8 impresionantd detagarea cu care igi respinge poeziile nereuqite,graf;e unei nepdrtiniri refrospective de lSudabild cruzime" (Sorin Lawic). Oconstatare similard meritd afi menlionatd: existi,,o adevdratl, voluptate a

autoflageldrii cdnd vd reproqali (poeme nereugite sau/ qi proaste de-a

binelea>" (Maria Postu).

V-aS ruga sd evocali clipele tmice ale scrierii primelor versuri.Cdnd ali realizat cd sunteli rm ales al muzelor? in ce reviste au apdrutprime I e Dumne av o as tr d po eme?

In ce miswd evenimente ale vielii personale, dar Si lech,rile in celpulin doud limbi de circulalie europeand s-au reflectat in crealiaDumnesvoastrd?

Am debutat ca versificator, in clasa apata,la unsprezece ani. Se potcita cazud' de debuflri infantile neverosimile, qi totugi reale, la cinci-qaseani sau mai pulin. (Dacd i-am putea supraveghea pe unii dintre acegti

super-precoci, i-am surprinde ciut6nd rime chiar in pAntecul matem!)Primele mele doud strofe nu puteau fi decAt voios proletcultiste, pe temalec,tiei in curs, ,,alian{a dintre clasa muncitoare qi firinimea muncitoare".Inimosul nostru inviptor, domnul $erbu, m-a vieut distrat in banca me4cu ochii c6nd pe pere{i c6nd inh-un maculator unde imi aqterneam

,,inspirafla". in loc sa rnd mustre pentru neatenlie, el a luat corpul delict(caietul meu) gi a citit rapid versurile, cu entuziasm; dupl care m-a dus lacancelarie, si-l vadd pi directorul pe,,poetul gcolii"!

Cum eram elev silitor, am fost trimis la Palatul Pionierilor, primit camembru al cercului literar qi numit pregedinte al acelui mic cenaclu. inrevista dactilografiatd Mlddiye literare prezenla rnea era masivi. Pdcat chmicro-pregedintele venea descull la pedin!e... S-au ficut eforturi pentru a mi

se cumpara o pereche de ,Jenigi", gi aceasta a fost prima mea risplatiliterard!

intr-o zi, o tAnfud, ziaristA, Olga Ilieq de la Romdnia liberd, a venit lanoi acas6, in cartierul Apdrdtorii Patriei, gi mi-a luat... primul interviu!Transcriu un pasaj din insemndrile ei (dintr-un alt articol, pe care avea sdmi-l consacre trei ani mai tArziu, cdnd am primit, la 76 ani, premiul [I la unconcurs de poezie al cenaclului,,Theodor Neculufd"):

Casa mdruntd, spoitd cu alb, avea grddinild Si curte. Casd de omcqre a trudit greu. Mama, taxatoare de tramvai, plecase Ia slujbd. Acasdera Constantin llie qi o surioard. L-am tntrebat multe Si mi-a rdspuns latoate sfios dar sigur. La masa plind cu caiete de gcoald, copilul cupantaloni scurli Si pantofi de tenis in picioare, mi-a spus stdnjenit,tncurcat:

- Eu mdfac poet.

Mulli ani mailArziu, am ?n,teles cd nu eu aveam sd ,,md fac", ci cd,

Poeziamdva face poet dacd imi era dat si fiu aqa ceva. Ajung la debutulpublicistic. Dupd ,,Ml6di1ele literare" dactilografiate de la Palatulpionierilor, primul debugeu pentnr versurile mele (rdmase la stadiulproletcultist primitiv) a fost prea pu{in notoria revisti ,,Rezervele demunc6", adipostiti into-un cotlon al Ministerului invn{nm6ntului, la doipaqi de $coala medie numirul unu (adici fcstul gi actualul liceu SfintulSava), unde infasem ffiri examen de admitere, gra{ie mediilor maxime (cuexcepfla Muzicii) din gcoala elementard. Cum liceul qi ,,Rezervele demuncd" erau vecini, aici s-a intAmplat sd prezint primele mele versificaliiliceale, la fel de ,,ayintate" ideologic.

Dupi acel nevdzut-de-nimeni-debut in nevdzuta-de-nimeni-publicalie, a urmat (hei ani mai tArziu), in februarie 1956, exact cilndimplineam 17 ani, apailia in ,,Tdndrul scriitor", cu o poezie spilicitS,despre care nu am nimic altceva de spus. Au unnat altele, la fel de incolore,prin ,,Gazetaliterard",,,scdnteia tinerefului", ,,Tribuna" qi alte cdteva. intoamna lui 1957, poeful Ion Hore4 redactor la ,Yiala Romdneasci", m-auluit cu vestea ci doi poe{i ii ceruserd s6-mi dea numerele lor de telefon,doritori sd facem cunoqtinli: Alexandru Philippide qi Miron RaduParaschivescu. Nu publicasem decdt un numir redus de poezii ,,cite1e" pel6ngd multe altele proletcultiste * realist socialiste. MRP imi pdrea maiabordabil, el care linea doud ,pogte ale redac{iei",t)na la ,,Contemporanul',cealaltil in,,Romdnia liberi".

10

Pe atunci, rnd chinuia o neincredere ingrozitoare ?n propriile meleputeri. intebam in dreapta qi-n stingq voiam si aflu de la allii ce e cumine, dach sunt talentat, dacl am ceva de spus, ba chiar ii rugam pe alliisi-mi arate ce trebuie si spun pe lume. Academicianul Philippide - care, in1960, avea s6-mi prefafeze placheta de debut editorial - locuia nu departede cdminul de studen{i de pe strada Matei Voievod, qi aveam sd mergrureori in v izith",,ca vecin".

L-am sunat qi pe M.R. Paraschivescu, care m-a invitat pe loc sd vinimediat la el, intr-un bloc din Piafa Roman6.L-am gdsit ?n camera de zi,ttnminte ca acum, cdnd igi innoda tacticos un qiret la pantofi. Dupi qaizeci deani qi mai bine, imi amintesc cu emofie gesturi, atifudini, cuvinte ale acestuicopil-pirinte!

Vreme de ilei ani qi mai bine, am locuit la ciminul de studenfl de peMatei Voievod. De acolo plecau scrisorile mele cihe confrafi ce mi-ar fiputut fi bunici, cu poezii proprii, cerdndu-le sfaturi literare. Nu m-am sfiitsd md adresez lui Arghezi insuqi, lui Perpessicius... intr-una din zile, unautomobil s-a oprit l6ngd reqedinla studenfeascd. Din el a coborAt Barufu,cu o scrisoare de la pdrintele siu penhu neinsemnatul de mine.

A fost o mare emolie printre colegii qi colocatarii mei la cdmin: aucitit scrisoarea bdt€nului maestru (Doamne, Tudor Arghezi avea pe atunciexact v6rsta mea de acum: gaptezeci gi qase de ani!), gi-o treceau din mdndin mdnd, unii gtiau pe dinafari par{i din ea. Atit au indr[git-o cd aurdticrt-o; sau, poate, weunuia i-a fost cu neputinfi si se despart[ de ea! Euimi amintesc din acea ,,scrisoale pierdutS" o sintagmd de pe la ?nceput:Dacd lineli la pdrerea mai jos iscdlitului... Ultimele cuvinte reluau propriamea formulare a nevoii de certitudine privind talentul: certitudinea ejustificatd Si fortificali-vd tn ea. Semnitura expeditorului consfinleaconcluzia maestrului pebaza a weo douizeci de poeme examinate.

Un text care nu s-a rdticit prin dezordinea hirtiilor din tinerefea mea

Gi de mai t6rziu) este cel al scrisorii primite de la D.Panaitescu-Perpessicius odatd cu restituirea a ceea ce ar fi putut constitui omicd placheti de versuri, supuse judecSlii lui. Ii inmdnasem plicul laBiblioteca Academiei, 9i tot in fa-ta acesteia venerabilul savant mi l-ainmAnat, retrdgAndu-se imediat in interiorul cl6dirii.

11