ROATDDAHt

George gi miraculosulsiu medicament

Ilustralii de Quentin Blake

Traducere din englezide Florin Bican

AFiftiR

rA cu<xosrtNaA c4...

Dotot,z.;aLt<LLtg

Krawhg

Doavwwa

Kraw4g

Cuprins

Bunica 7

18Un plan miraculos

George incepe sI preparemedicamentul

Farmacia veterinarl

La foc iute.

Vopsea maro.

Bunica igi ia medicamentul.

Glinuga cafenie

Porcul, minzafii, oaia,poneiul gi capra

O macara pentru bunica

23

33

39

42

45

57

66

76

81

10.

11.

L2.

13.

L4.

15.

Medicamentrrl miraculos

Medicamentul miraculos .:

Medicamentul miraculos

Bunica

- Me duc piniin sat, la cumplrituri, ii spuse mama

lui George, in dimineafa zilei de simblti. Vezi si fii cu-

minte gi si nu te-apuci si faci prostii.Oricum ai lua-o, era o prostie si-i spui a$a ceva unui

biielel. Asta-l ficu imediat pe George sI se intrebe cam

ce prostii ar putea si se-apuce sI fac5.

- $i nu uita si-i dai bunicii medicamentul la ora un-

sprezece, mai spuse mama.Apoi iegi din casl pe upa din spate, inchizind-o in

urma ei.Bunica, deqi mofiiain fotoliul ei de la fereastri, crlpi

un ochi scipirAnd de riutate qi croncini:

- George, ai auzit ce !i-a spus mama. SI nu uili de me-

dicamentul meu.

- Nu uit, bunico, o asigur5 George.

- $i micar de data asta incearci sI fii cuminte inlipsa ei.

- Bine, bunico, ii risPunse George.

George murea de plictiseali. Nu avea nici fragi, nici

surori. Tatil lui era fermier, iar ferma lor era la capitul

trZ

lumii, aga ci nu erau nici copii cu care sr se joace. se srtu-rase si se tot uite-n negtire la porci gi giini gi vaci gi oi. $i,mai ales, se siturase sr locuiasci subacelagi acoperi; cumuritura mumificati de bunici-sa. si-i poarte de grijide unul singur nu era nici pe departe cea mai captivantiocupalie cu care si-pi umple o dimineafi de sambiti.

- Pentru inceput ai putea si-mi faci un ceiuf, il in_demnr bunica pe George. Asta o si te impiedice,'micarcAteva minute, si faci weo prostie.

- Bine, bunico, rispunse George.OricAt se strlduia, George nu putea s_o sufere pe bu_

nic5-sa. Era o babr egoisti gi acri. Avea dingii maronii gio gurili crimpofiti ca un poponef de cigel.

- CAt zahlr s5-qi pun azi in ceai, bunico? o intreblGeorge.

- O lingur5, comandl ea. $i lapte deloc.cele mai multe bunici sunt nipte brtrane doamne

drrgufe, blajine gi gata si-qi faci toatevoile. Nu si cea dinpovestea noastr5. igi petrecea toati ziua stand in fotoliulei de la geam, pi nu era zi in care sI nu se pl6ngi, sI nucirteascS, si nu scr6gnea'sci, sI nu critice, ,ir* i crirezein legrturi cu orice subiect. Nici micar o singuri dati,chiargi in zilele ei cele mai bune, nu-i zdmbise lui George,intrebindu-I, ,,Ce mai faci tu, George, tn dimineafaasta?,,sau,,Ce-ai zice si facem o partidi de Nu te suplra, frate?,,sau ,,Cum a fost azi Ia gcoall?,,. pirea ci nici nu_i pasi de

s, I

l

ceilalli - numai pi numai de ea ii p5sa. Era o zgripfuroaiciingrozitoare.

George se duse in bucitlrie gi ii ficu bunicii o ceapcl

cle ceai dintr-un singur pliculef. Adiugi o linguri deza-hir, dar niciun strop de lapte. Amesteci in ceagcl pAni se

topi tot zahirul gi se duse cu ceaiul in camera dezi.Bunica sorbi o inghilituri de ceai.

- Nu-i destul de dulce, bomblni ea. Du-te qi maipune zahir.

George se duse cu ceagca inapoi in bucitlrie qi-i mai

adiugi o linguri de zahir. Amesteci din nou bine de totgi i-o aduse cu mare grijl bunicii.

le

_.- Farfurioara unde-i? se risti ea. unde-ai mai vizuttu ceagci firl farfurioari?

George ii aduse o farfurioari.

- $i cu lingurifa ce se-aude, mi rog frumos?

- Dar fi-am amestecat eu ceaiul, buni. L_am ameste_cat foarte bine.

- Mersi. Prefer sr mi-r amestec singuri, dacr n-ai ni-mic impotrivr, i-o retezi ea. Du-te gi adu-mi o lingurigr.

George ii aduse o linguriql.cand erau acasi pirinfii lui, bunica nu-l comanda ni-

ciodati pe George in halul ista. Numai atunci c6nd rima-neau singuri incepea si se poarte urAt cu el.

-- $tii care-i problema ta, biiete? il intreb5 cotoroanta,privindu-l peste marginea ceptii cu ochigorii ria ai ei, micigi afurisi;i . CreEti mult prea repede. Biieqii care cresc prearepede se fac lenegi gi progti.

- Dar, buni, nu-s eu de vini dacl cresc prea repede,incerci George si se apere.

- Pii cum si nu fii? il repezi ea. crescutul e un obiceiprostesc al copiilor.

- Dar trebuie si creqtem, buni. Daci n_am cregte, nune-am mai face niciodati oameni mari.

- Prostii, biiete, prostii, i_o_ntoarse ea. Uit5_te lamine. Ce, eu cresc? yezi bine ci nu.

- Dar ai crescut pi tu odat5, buni.

,*l

- Numai foarte pufin, il limuri bibitia. Am renunlatsll mai cresc cAnd eram inci foarte micu!5, a9a cum am

rcnunfat [a toate celelalte obiceiuri prosteqti ale copil5-

rici, cum ar fi lenea, indlritnicia, l5comia, negliienfa,tlezordinea gi prostia. Tu n-ai reugit sI scapi de niciunultlintre ele, aga-i?

- Sunt inci foarte mic, buni.

- Ai opt ani, pufni ea. Asta inseamni cI eqti destul de

nlare sI te duci mintea la mai mult. DacI nu inceteziirnediat si cregti, va fi prea tArziu.

- Prea tArziu pentru ce, buni?

- E caraghios, continui ea. Defa ai aiuns aproape la

fbl de inalt ca mine.George igi privi cu luare aminte bunica. Ce-i drept, era

Jbarte micd de staturi. Picioarele ei erau atAt de scurte,

incAt avea nevoie de un sciunel pe care sI pi le spriiine,

iar capul nu-i ajungea decAt pAni la jumitatea spitaruluifbtoliului.

- Tata spune ci-i bine ca birbatul sI f,e inalt, ii rea-

minti George.

- Nu asculta de taicS-tu, il sfitui bunica. Asculti de

mine.

- Da'ce si fac si nu mai cresc? o intrebl George.

-_ Nu mai mAnca atita ciocolat5, ii rispunse bunica.

- Ciocolata te face si cresti?

ii 1II

- Te face si cregti cum nu trebuie, se oflri bunicl-saIa el. Cregti mare, in loc si creqti mic.

Bunica sorbi pufin ceai, dar nu-gi lui nicio clipl ochiide la biiefelul care stitea in fala ei.

- Deci nu care cumva si creqti weodati mare, ii spuseea. Totdeauna sI cregti mic.

- Bine, bunico.

- $i si nu te mai prind cI mininci ciocolatl. M5ndncimai binevarzS.

- Aoleu! Varz5? Da' mie nu-mi place varza, se viitiGeorge.

- Aici nu-i vorba de ce-fi place sau nu-gi place, il pusebunica la punct. Important e si minAnci ce-fl face bine.De azi inainte, vei mAnca varzide trei ori pe zi. Mungi devarzi! Iar daci are omizi, cu atAt bine!

- Vai de capul meu! ficu George.

- Omizile igi dezvoltl creierul, i[ informi babornifa.

x2 I

I