Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomflnieiBARCLAY, FLORENCE L.

Mflt[niile / Florence L. Barclay ; trad.: MonicaTrandafir. - Bucnregti : Oizonturi,, 2012

rsBN 978-97 3 -7 3 6-17 8-3

I. Trandafir, Monica (trad.)

821.111-31:135.1

The RosaryCopyright @ 2012 by Florence L. Barclay

Toate drepturile asupra edifiei in limba romAnd sunt rezervate

Editurii ORIZONTURI - Bucureqti

Florence L. Barclay

MATATUIIIE

Traducere: Monica T?andafir

Editura ORIZONTURI

CUPRINS

,

1. Ducesa. .................52. Domnigoara Jane Champion ..................103. Pachetul cu surprize............... ................154. Jane Tgi oferd concursul.. ......215. Mdrturisiri.......................;....... ...............-.326. Valulincepe sd se ridice......... ................507. Matdniile lui Garth.... .............578. Alt girag de mdtdnii ...............659. Serata doamnei lngleby...... ....................70

10. Revelafia.............. .................8811. Crucea mdtdniilor lui Garth ...................10712. Sfatul doctorului.. ................11413. Sfinxulvorbegte ...................12314. Sub ingrijirea doctorului Brand .............12915. Consulta!ia........... ...............1341 6. Solulia gasitd de doctor . . ... . 1 5817. lnfirmiera Rosemary Gray ....................16118. Un Napoleon al munlilor .....16519. Glasuri prin intuneric.......,..... ...............17220. Raportul lui Jane Champion .................18421 . Clipele de cumpdnd ale secretarei ......................... 1 9022. Doctorul Mackenzie pornegte la atac ...19923. O singurd posibilitate ...........20924. Cum vede un bdrbat situalia........................ ...........21925. Diagnosticul doctorului ......................;..... ......,........23426. Doud inimi se gdsesc Tn intuneric .........24627. Ochii in care Garth are incredere.............. .............25628. intre fantomele atelierului ...25929. Jane se privegte in oglinda dragostei ...26130. Portretele femeii ..................264

ln cole4ia ROMANE GELEBREau ap6rut:

VIATALUI ISUSPAS{REA SPIN vol. 7 Si 2

GRAAI CAAIARTAFURIA

'NCERI,ONCARTEADE LA SANMICHELELOVE STORY &SING URA IUBIRE

REBECCALADYDEIil/INTER

IEDERAPROPUNERE INDECENTA

SORA CARRTEPRINCIPIUL DOMINOULUI

DOMINOVENDETTA

sub tipar:SPITALIJL MUNICIPAL uol. 1 gi 2

UAPIECEBRAHMS?

Ducesa

easupra grddinilor 9i a parcului din Overdene pluteapacea senind a unei dupd-amiezi din verile obignu-ite ale Angliei. Lumina soarelui in asfinlit prelungea

umbrele pe pajigtea verde a parcului gi te imbia sd te odih-negti sub coroana cedrilor bdtrdni din fala castelului.

Clddirea veche de piatrd, trainicd gi masivd, dar fdrdpodoabe exterioare, te fdcea sd bdnuiegti cd intre perelii

ei sunt camere incdpdtoare gi linigtite de unde nu lipsegtenimic, iar aspectul fdrd farmec al casei era imblAnzit devila sdlbaticd 9i iedera care se cdldraserd pe toatd faladapdnd sub acoperig, invelind-o intr-o haind verde, pldcutd la

vedere, din mijlocul cdreia clipeau flori albe gi ciorchini depetale insdngerate.

in fala casei, pe toatd lungimea, se intindea o terasdcare la un capdt se termina cu o serd, iar la celdlalt cu ocurticicd in care erau cotelele pentru pdsdri. De pe terasd,din loc in loc, coborau trepte largi de piatrd pdnd pe gazo-

nul mdtdsos qi verde al grddinii. Dincolo de aceasta eraparcul cu aleile strdjuite de copacii seculari printre care,

departe de tot, se ardtau privirile sfioase ale cerbilor. inmargine sclipeau apele rdului care trecea ca o panglicd deargint deasupra cdreia se plecau ierburile gi in oglinda lui

limpede igi scdldau chipurile bulgarii de aur ai florilor depdpddie 9i stelulele albe ale margaretelor.

Cadranul solar ardta patru dupd-amiazd.

BON/OUR, TKISTETE!

Era ceasul cdnd pdsdrile se odihneau. Frunza copacilor

tremura lin gi dintre rarnuri nu se auzea niciun tril, nicio

9oapt6, niciun ciripit. Tdcerea era aproape materiaiizatd 9i

te apdsa.Singurul punct sclipitor, ca o patd de sAnge in mijiocul

acestui peisaj, era un papagal rogu care picotea somnoros

in vdrful pnajinii lui agezate sub cedrii din faia casei.

intr-un tArziu se auzi deschizdndu-se o uqd. Apdru silu-

eta unei doamne bStr6ne care o lud spre dreapta 9i, traver-

sdnd terasa in iung, dispdru pe aleea trandafirilor' Ducesa

de Meldrum se ducea sd taie un bra! de trandafiri. Pe cap

avea o pildrie de pai, de modd veche, cunoscutd pe tim-

pul reginei Victoria sub numele de ,,ciuperci", legatd pe

sub bdrbie cu doud panglici negre; mai avea o manta largd

din postav cafeniu peste o rochie scurtd de tweed, iar inpicioare bocanci Engadine. Pusese nigte mdnugi vechi 9i

pe bra! avea un cogule! de nuiele in care se vedeau nigte

foarfeci enorme pentru tdiat florile.Odatd, cineva spusese cd dacd s-ar intdmpla sd o in-

tdlnegti pe ducesa de Meldrurn intorcAndu-se din grddind

sau sd o vezi hrdnind pdsdrile, 9i mai ales dacd s-ar fi in-

tdrnplat sa fii gi bine dispus, cu siguranla ai fi bdgat mAna

in buzunar gi i-ai fi dat cinci parale de pomand. Dar dupd

ce reugeai sd-i atragi atenlia asupra ta 9i s-ar fi uitat la

tine, te-ar fi agteptat aceeaqi soartd ca 9i pe bietul ceasor-

nicar al lui sir Walter Raleigh: nu-!i mai rdminea decAt sd

te prosterneziin noroiul cdrdrii gi sd lagi bocancii ducali, cu

talpile duble, sd treacd peste tine. Picioarele ducesei

te-ar fi frdmdntat cu vdditd pldcere, pe urmd ar fi ascultat

cu bundvoinld scuzele prezentate, dar cele cinci parale

le-ar fi pdstrat ca amintire, sd le poatd ardta invita{ilor ei,

cAnd le va povesti aceastd anecdoti.Ducesa trdia singurd sau, mai bine zis, nu mai simlise

rrcvoia de tovdrdgia permanentd in casa ei a niciunei rude,

irrcli{t-.rent dacd era bdrbat sau femeie, 9i nici de zdmbetul

6

constant gi aten{iile pldtite ale unei secretare. Fiica ei, ofemeie palida, pe care o sdc6ia necontenit, se rndritase demult, iar unicul fiu pe care il adorase 9i se uita la el ca lasoare, murise prea devreme gi inaintea iui Thomas, tatdllui, care fusese al cincilea duce in familia Meldrum. So{ulei se sfdrgise pe neagteptate gi, cum spunea de rnulte oriducesa, intn-un fel conforrn caracterului sdu: ducele murisechiar in ziua cdnd igi serba a gaizeci gi doua aniversare,imbrdcat in toatd splendoarea costumului sdu de vdnd-toare: frac rogu, joben gi pantaloni de catifea; incepuse sdgalopeze ca o furtund, dar in fala unui obstacol pe care nu

l-a putut trece, iapa pe care o incdlecase se opri gi contelerepezit inainte, cdzu cu capul in jos gi din clipa aceea nu

mai migcd.Stingerea neagteptatd a vielii luitumultuoase gi mdndre

insemna o transformare a felului de viald pe care il trdiaducesa. PAnd aici trebuia sd suporte prezenla prietenilorlui galagiogi de care casa era in perrnanenla plina sau sd-giinvite cunogtinlele ei, dar numai pe acelea cdrora igi puteapermite sd le explice toanele ducelui sau care il suportaucu bundvoin!5 gi, uneori chiar, foarte fericite ci pot petrececAteva zile la castelul Overdene. Dar nici atunci ducesanu se bucura de pldcerea invita{ilor ei in toatd voia, cdcioricdt !i s-ar fi pdrut cd este un diamant neglefuit, in vineleei curgea cel rnai curat sdnge albastru, gi cu toate mani-erele ei cam necruldtoare gi brugte fafa de ciuddleniile gi

sentirnentele altora, cunn adeseori se intAmpld sd gdsegtila doamnele mai in vdrstd din familiile nobile, in fond eaera totugi o adevdratd femeie din Tnalta societate desprecare puteai fi dinainte convins cd va spune vorba 9i va facegestul indicat de importanla momentului, in orice clipd.

Defunctul duce avea un limbaj cam nnugcdtor 9i manieredin epoca Georgiand, 9i cAnd l-a agezat pentru odihna deveci sub bolta criptei strdmogilor lui, ducesa oftase indu-iogatd - ,,cdt de pulin seamdnd cu ei sdrdculul, !i se pare

cd te simli mai bine cAnd ili dai seama cd nu mai e printre

vii" - gi privind in jurul ei, incepuse sd-gi dea seama de fru-

muselile 9i plScerile pe care i le putea oferi de aici inaintecastelul Overdene.

La inceput, se mullumi sd se ocupe de grddindrit, pe

urmd construi cotele pentru pdsdri gi comandd tot felul

de ordtdnii, asupra cdrora i9i revdrsd prisosul ei de dra-goste care in ultimii ani nu gdsise nicio posibilitate sd se

manifeste fald de oamenii din jurul ei. Dupd cdtva tinnp

insd, firea ei ospitalierd 9i pldcerea ciudatd de a vedeasldbiciunile altora, precum gi mdndria de a-gi ardta pro-prietatea, aduserd la castel o serie permanentd de invi-

tali 9i Overdene ajunse foarte curdnd un loc unde puteai

petrece foarte bine, fiind sigur ci ii vei intdlni pe toli ceipe care ai fi dorit sd-i vezi, gi unde erai gdzduit 9i ingrijitcurn nu se poate mai bine. Vara puteai petrece aici clipeminunate gi tot aga in timpul iernii, fdrd nimic banal 9i faraplictiseald, bucurdndu-te de o completd libertate, aga cdputeai veni gi pleca atunci cdnd ili poftea inima, iar pe

deasupra acestor pldceri, ca un ,,sos picant", vorbele despirit ale ducesei, despre care niciodati nu puteai gti ceva spune in clipa urmdtoare.

Seratele gi le aranja singurd dinainte, imp6(indu-sein trei categorii. serate pestrife, serate amicale gi seratepentru lumea bun6. La castel tocmai urma sd aib6 loc una

dintre seratele pentru lumea bund gi, in aceastd calmd du-pd-amiazd de iunie, dupd ce ducesa igi fdcuse obignuitasiestd, igi luase echipamentul de grddindrit gi iegise sd taie

trandafiri.Traversd terasa gi ajunse la portila de fier care ducea

in aleea trandafirilor. Tommy, papagalul, deschise un ochigi se uitd dupd ea, iar in clipa cdnd o vdzu cd dispare pe

poartd, plesni din limbd imitdnd o sdrutare, apoi incepu sd

r6dd singur gi dupa cdteva clipe adormi din nou.

8

Dintre toate pdsdrile ducesei, Tommy era primul ,,favorit"gi el fusese pricina singurei concesii pe care o consimlisecontesa uneisldbiciuni sentimentale de care suferea. Dupdmoartea ducelui simli cd o deprimau atenliile delicate gi

suave ale cunogtinlelor ei. Dacd majordomul s-ar fi balbaitgi preotul ar fi ldsat sd-i scape cdteva cuvinte mai piperatecdnd venea la castel, ducesa ar fi fost incAntatd, dar agacum se prezentau lucrurile, asupra ei plana o melancolieapdsitoare, pdnd Tn ziua cAnd citi un anun! al unei agenliicare punea in vdnzare lucnurile rdmase de la un client de-cedat, intre acestea gi un papagal premiat, vorbitor garan-tat, cu un vocabular de peste cinci sute de cuvinte.

Ducesa plecd imediat la orag, il vizitd pe agent gi dupdce ascultd papagalul sd vadd ce gtie, ?l cumpdrd fdrd sd segdndeascd prea mult gi-l aduse la Overdene.

in prima seard papagalul stdtu lmbufnat tot timpul peprdjina unde-i agezaserd colivia gi nu scoase nicio vorbddin cele pe care le cunogtea, cu toate cd ducesa igi petrecutoatd seara in hol, agez6ndu-se in diverse locuri 9i pozilii:mai intdi aproape de el, pe urmd se mutd intr-un col! maidepdrtat, dupd aceea se agezd intr-un fotoliu in dosul unuiparavan gi-i intoarse spatele prefdcdndu-se cd-l neglijeazd,nu se uitd la el sau, din contrd, fixdndu-l din c6nd in cdndcu toatd atenfia. Tommy plescdia cel mult din limbd cdnd ovedea cd apare din ascunzdtoare sau cdnd se intdmpla cavaletul sd treacd prin hol ii trimitea o ploaie de sdrutdri 9iincepea sd r6dd cu cioculinchis, ca un ventriloc. Piezdndu-girdbdarea, ducesa incerca in goaptd sd-i aducd aminte decuvintele pe care le pronun{ase in magazin, dar Tommyse mullumea sd-i facd cu ochiul gi sa-gi ciuguleascd unpiciorug. Cu toate acestea ducesa era mullumitd de el, cdciavea o culoare minunatd, aga cd in seara aceea se dusesd se odihneascS, fdrd sd regrete insd banii.

Dimineala urmdtoare, fata din casd care gtergea prafulprin hol, curierul care aduse scrisorile 9i majordomul care

suna gongul pentru a chema lumea la dejun, constatard

in unanimitate cd o noapte de odihnd ii redase lui Tommy

uzul complet al vocabularului sdu. Aga cd la zece minute,

cdnd ducesa apdru in capul scdrii, Tornmy incepu sd batd

supdrat din aripi gi lipa la ea: ,,Ei, haide, fatd bdtr6n6, nu

te amdgi at6ta!" aga cd ducesa se agezd la masd atdt de

binedispusd, cum nu maifusese de ani de zile.

Domniqoara Jane Champion

ingura rudd despre care se presupunea cd va trdi

in aceeagi casd cu ducesa era domnigoara Jane

Champion, o nepoatd gi fostd protejatd; in realitate,

aceastd convieluire se limita la faptul cd Jane era singu-ra persoand care putea veni la Ovendene sau Portland

Palace, in orice zi gi la orice ord poftea, putea sta cAt iipldcea gi putea pleca oricdnd ar fi vrut. Dupd moartea

tatdlui ei, cAnd anii copildriei Tn Norfolk se terminard, Janepoate ar fi primit sd ia locul de fiicd a ducesei care n-avea

copii. Ducesa nu avea insd cAtugi de pulind nevoie de ofiicd adoptivd; afard de asta, ea era o fatd cu persona-

litatea ei proprie, un caracter format, o talie inaltd, falarotundd gi mare, a9a cd ducesa de Meldrum consideraaceastd eventualitate drept o achizilie pulin profitabila.

in consecinla, ii dddu h-ri Jane sd inleleagd cd la castelputea veni gi sta oricAnd gi cAt ar pofti, dar numai pe picior

de egalitate cu ceilalli invitali. Asta insemna cd era liberd

cAnd venea sau pleca, fdrd niciun fel de rdspundere fald

de invitalii mdtugii ei. Ducesa prefera s5-9i organizezesingurd seratele aga cum inlelegea ea.

10

?

ri

Jane Champion era acum in al treizecilea an. Cinevacare nu judecd lucrurile numai la suprafald, spusese cdnd-va despre ea cd este o femeie frumoasd, inchisd intr-unexterior pulin atrdgdtor, dar adevdrul era cd pAnd acum nu

se gdsise incd niciun bdrbat care sd fi avut curiozitatea sdcaute femeia perfectd, dincolo de acest exterior care poateera numai o masc6. Cu toate acestea, fata asta ar fi fostcapabild sd aducd raiul pe pdmdnt pentru un indrdgostitcare n-ar fi vdzut imperfecliunile obrazului ei, ci s-ar fi apro-piat de ea numai pentru a vedea pe femeia adevdratd carese ascundea intr-insa, gi ar fi cdutat sd se bucure de toatdbogalia duiogiei de care ea era capabild, gi sd guste deli-cioasa linigte a dragostei unei astfel de fete, mullumindu-secu satisfaclia de a o cuceri 9i a o lua de solie. Pdnd acuminsd, nu intdlnise pe nimeni care sd fi vdzut dincolo de ceeace vedeau oamenii de toate zilele. Dupd toate aparenfele,ili fdcea impresia cd ea era sortitd si fie intotdeauna pe al

doilea plan, chiar atunci cAnd ar fi fost capabil5 sd-gi joacela perfeclie rolul pe primul.

Fusese de nenumdrate ori domnigoard de onoare la

nunli, unde mireasa cu toatd frumuselea ei artificiald, nuposeda nicijumdtate din calitalile care se cer sd le aibd osolie, calitd{i pe care ea totugi le avea din belgug. Botezasecopiii a o mullime de prietene ale ei, tocmai ea al cdrui sim!de maternitate ar fi putut fi obiectul de adrniralie gi de extazal tuturor.

Afard de asta, avea un glas minunat, dar aceastd cali-tate nu i-o cunogteau decdt foarte puline persoane, 9i cumse intAmplase sd cAnte foarte bine la pian, i se cerea intot-deauna concurrsul cdnd cAntau allii 9i ea trebuia numai sdacompanieze.

intr-un cuvdnt, Jane indeplinise toatd viala ei numai in-sdrcindri de a doua mdnd, dar pe acestea le ?ndepliniseintotdeauna cu dragd inimd. Ea nu gustase niciodatd sen-zalia de a fi ea singura, cea dintdi, in viata cuiva. Mama ei

11

murise pe vremea cdnd ea era micd de tot, aga cd nu-gi

mai aducea aminte ce insemna dragostea de mamd, nici

mOngdierile la care se 96ndise de multe ori, fdrd sd 9i le fi

amintit vreodatS.Camerista mamei sale, femeie credincioasd 9i devotatd,

fusese concediati pulin dupa moartea stdpdnei, dar cam

la doisprezece ani dupd aceea, fiind intr-o zi prin vecindta-

tea casei lor, intrase sd vadd, poate va mai gdsi pe cineva

care sd-gi aducd aminte de ea. Dupd ce se terminase cea-

iul, in timp ce fraulein 9i miss Jebb erau plecate, valetul ointroduse in camera unde Jane igi fdcea lecliile. Bdtrinacameristd deschise uga cu sufletul plin de amintirile anilor

cdnd impreund cu fosta ei stdpAnd se uitau la pdptlgica

lor ca la o jucdrie fragild. in locul acestei pdpugi, spunea

camerista mai tirziu, gdsise o fatd cu apucdturi bdielegti,

voinicd, o fatd care te intimida cu felulin care te cerceta cu

privirea. Deceplia aceasta secd numaidecdt izvorul duioa-

selor amintiri ale bdtrdnei Sarah pe care le rdspdndise din

belgug cAteva minute mai inainte in camera servitorilor 9i

se mullumi si priveascd in jurul ei cu ochii plini de lacrimi'

igi aducea aminte cd ea impreund cu stdpdna de altddatd

aleseserd tapetul de hdrtie care era intins pe pere{i, 9i de

tandrelea pe care a simlit-o mama lui Jane cdnd a vdzut-o

cd intinde mAnula sd ia un buchet de flori zugrdvit pe tapet.

,,Dacd vrea domnigoara, ag putea si-i mai ardt 9i acum

buchetul de trandafiri spre care a intins mdna ca sd-l ia de

pe perete". inainte de plecarea bdtrdnei cameriste, Jane

afld o rnullime de amdnunte nebdnuite; intre altele Sarah

ii spuse cd mama ei avea obiceiul sd-i sdrute mdinile: ,,Oh,

domnigoard, vd sdruta mAnulele una dupd alta; spunea cd

sunt trandafirii, ca petalele de floare, 9i vi le acoperea in

fiecare zi de sdrutdri".Fetila nu era obignuitd cu astfel de manifestdri de sim-

patie, gi se uita la mdinile mari cu pielea ca pergamentul

ale cameristei giincepu sd rddd, in realitate din cauzd ci-i

12

era rugine de ceva care o fdcea sd se inece in gdt, vdzdndpicurul de lacrimi pe care Sarah il frdmdnta intre pleoape.

Fosta cameristi plecd gdndindu-se cd domnigoara Jane a

crescut mare, dar este fdrd pic de inimd. Jebb gi Frauleininsd nu puturd sd-qi explice de ce incepdnd din ziua aceeamdinile lui Jane, care le dddeau multd bdtaie de cap inain-te, erau acum intotdeauna curate; iarTnziua cdnd se serbdaniversarea fetilei, dupd ce rdmase singurd prin intunericulcamerei ei se vdri sub plapuma gi-gi sdrutd ea singurd mdi-nile, cdutAnd sd mai gdseascd urma sdrutului mdngAietorde mamd care se oprise pe aceste mdini, intocmai ca un

fluture uitat.Dupd cdliva ani, cdnd ea rdmase singura stdpdnd, dddu

un anun! in ziare s-o regdseascd pe Sarah Matthews gi s-oreangajeze in calitate de cameristd personala 9i in condiliicare ar fi dat eventual posibilitate bietei femei sd-gi procure

o rentd viagerS.Pe tatdl ei Jane il vedea foarte rar; in primul rdnd pentru

cd omul acesta nu o putea ierta niciodatd cd se ndscusefatd, cdnd el ar fi dorit un bdiat, gi, in al doilea, pentru cd

ndscdndu-se fati, mogtenise chipul lui, in loc sd fi mogtenitfrumuselea mamei ei. Parinlii nu-gidau seama cd sunt ne-

drepli cu copii lor, cAnd nu-i pot suporta pentru insugirile 9i

defectele pe care eiingigi le-au transmis.Eroul visurilor de fetild ale lui Jane gi mai tdrziu cama-

radul ei de joacd a fost Deryck Brand, unicul fiu al pre-

otului din parohia lor. Bdiatul era cu zece ani mai maredec6t ea. Dar chiar in aceastd prietenie, oricdt de multi-ar fi apropiat unul de altul, Jane presim{ea cd nu ocu-pa primul loc. Mai tArziu, cdnd era student la Medicin6 9ivenea sd-gi petreacd vacanlele la lard, dragostea pentru

mama lui gi pasiunea pentru profesia pe care gi-o aleseseil interesau mai mult decdt aceastd fatd care trdia singu-rd, capabild de un devotament care il impresiona gi carede pe acum dddea dovadd de o voinld exceplionald 9i

13

de o mentalitate care merita toatd atenlia. Mai tdrziu, se

cdsdtori cu o fatd drdguld, dar care se deosebea de Janefoarte mult. Prietenia dintre ei insd continua gi acum, ba

devenise gi mai profund6; astdzi chiar, cdnd era in apo-geul carierei lui, aprecierea pe care i-o ardta Jane 9i in-

lelegerea plind de duiogie pentru lucrul 9i strddania lui deacum, era foarte prelioasd pentru el.

Jane Champion nu avea nicio prietend intimd intre fe-meile din lumea ei. Singurdtatea in mijlocul cdreia trdise,inainte de a iegiin lume, ddduse caracterului eio nuanld desinceritate fala de sine gi fala de cei din jurul ei, 9i aceastdsinceritate o fdcea sd accepte gi sd suporte cu multd greu-

tate artificiile sociale sau vulgaritatea sldbiciunilor propriului

eisex. Femeifafa de care ea se ardtase de o extraordinardbundvoinld ii ardtau o admiralie plind de recunogtinld cdttimp era de fald, dar in absenla ei, dacd cineva se intdm-pla s-o bdrfeascd, tdceau ca nigte lage, fdrd sd proteste-

ze. intre barbaliinsd, avea o mullime de prieteni, mai alesprintre absolvenlii Universitdlii, care ii erau camarazi: tinericumsecade care ii scriau despre petrecerile 9i amdrdciuni-le lor de la gcoalS, intr-un fel cum poate niciodatd nu s-arfi gdndit sd scrie chiar mamelor lor. $tia dinainte cd atuncicAnd erau numaiintre ei, baieliiii spuneau ,,bdtrdna Jane",

,,drdgula Jane", uneori chiar ,,scumpa noastrd Jane", darera convinsi de inocenla acestor copildrii gi de sinceritateasentimentelor lor pe care le rdspAndea cu simpatia gene-

roasd a sufletului ei.Jane Champion era tocmaiin vizitd la castelul Overdene

9i, in dupS-amiaza acelei zile, cdnd ducesa iegi in aleeatrandafirilor sd aducd flori, ea era pe terenul de golf cu un

tdndr cdruia de mult se pregdtea sd-i dea o leclie. Janeinsd, bdgd de seamd ci e foarte greu sd incepi o disculiecu un om care impdrtdgegte intru totul pdrerile tale, mai

ales cdnd joci golf gi cdnd acesta explicd fdrd intrerupe-re felul de joc pe care l-a avut la penultima partidd, iar la

14

intoarcerea de pe colind vorbegte cu entuziasm despre fe-lul magistral in care aijucat chiar tu, de astd datd.

PAnd la urmd, Jane incepu sd se gAndeascd la pierde-reafdrd folos a acestei dupd-amiezi. in aceeagi seard, insalon, Catheart povestea cAtorva prieteni partida de golfpe care o jucaserd gi addugd: ,,Bdtrdna Jane a fost super-ba! Nici nu vd imaginali. A avut nigte lovituri extra; inchipu-i{i-vd cd a fdcut gapte puncte din trei migcdri cu o precizieabsolutd. M-am decis imediat sd nu mai trimit flori frumoa-sei Toutou. Ce sd fac, dragd, e peste putinld sd supezi cuo cabotind, dupd ce o dupd-amiazd intreagd ai cutreieratterenul de golf aldturi de bdtrdna Jane. Pe onoarea mea,trebuie sd ai congtiinla foarte curatd, sd indrdznegti sd daim6na cu o fatd ca asta."

Pachetul cu surprize

adranul solar ardta cd trecuse de patru jumdtate.

Ceasul de linigte trecuse. Pdsdrile incepuserd sdciripeascd gi intr-o pddure vecini un cuc incerca din

c6nd in cdnd cdte o notd cu vibralii de sticld.Casa incepu sd se trezeascS. Dintr-odatd, dinduntru

veni zgomot de ugi care se deschideau gi se inchideau.Doi valeli imbrdcali in livrele de culoare ardmie incdrcatede fireturile uniformelor personalului familiei Meldrurn tra-versard terasa grabi{i aducdnd mese pliante pentru servitceaiul gi agezdndu-le aldturi de mesele lardnegti de stejarcare se aflau totdeauna sub cedri. Unul intrd din nou incasd, iar celdlalt incepu sd intindd fe{ele albe ca zdpadape fiecare masd.

3

15